•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

le creeaza probleme istovitoare. ce remarcam? Mai întâi. un client. apoi. am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. un colaborator. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte. inevitabit în viata. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru. cât se poate de firesc. Ascultându-i. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii.Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. de durerile si de sperantele lor. ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. un coleg. pe cineva apropiat. banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". zi de zi. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor .. . de catre diverse institutii. fie aceasta personalitate un patron. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru .care. la toate nivelurile ierarhice. OrI din ce în ce mai des.o ruda. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. un coleg ..

iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta. Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. gata sa anunte la politie disparitia mea. dupa ce mi-a consultat papaportul." WOODY ALLEN . am gasit-o în lacrimi. dupa ce am iepit de la liceu. Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine. într-un acces de independenta. Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. anxioase "Nu mi-este frica de moarte.•. vrea sa ptie om ani).. Alta data.ptiu pe mama neliniptitii. cu un grup de vârsta mea. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei. începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina. pe la douazeci de ani. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' . Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. Apoi am priceput. Odata. Am ramas înmannurita.1 Personalitatile . mama n-a mai rezistat. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. intotdeauna. daca se întâmpla sa întârzii zece minute. când aveam paisprezece ani. o pornisem într-un periplu prin America de Sud. o . Îpi facea sânge rau din orice. Chiar pi acum. Telefonând în disperare. ne spune Clairela ea. am stat la o puetii cu nipte prieteni.

tita. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie. Încât o În.10 Fran<.i bia la cafea. . Îi este merCll teama sa nu Întârzie.i zi.:. De altfel.:.:.:.tece d~ficultati s-ar putea ivi. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele. Cll trei copii de crescut.:.:. În aceea. În zilele urmatoare a.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul.:. în sfâr.:. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica .:. este extrem de apreciata. Imediat ce p le prime. .ceva mai relaxata . Toata dimineata se agita sa prepare dejunul. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea.:. De pilda. Tata a murit Într-un accident de ma. iar noi strângem totulj o simt.:. eu . d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati. completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna. O .i e cele de electricitate. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp.:..i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea . la minister.:.it.i masuri de precautie suplimentare. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem.:.:. apoi. sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela. defapt pentru ca .:.i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma.i facturile telefonice . vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.trivenim sa dejll11am cu ea. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme. dar Într-o stare de alerta. Nu stiu de unde aceasta anxietate.ivad ia rânduindu-.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie. :j)till ca acolo unde lucreaza.tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera.:.:.i-. Când pleaca cu trenul.tiuca va fi mai lini.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor.:.i otii s no.:.inaj si ea a ramas singura. când Îi cerem sa a stea lini.:.te. banllie.

Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. pentru a-l preîntâmpina. Si daca totusi se întâmpla. raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. Pe de alta parte. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. ca urmare a unei erori de procedura. prudenta si tendinta de a controla (situatia).Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. . atentie exagerata acordata riscurilor. De pilda. când este vorba de situatii viitoare. are tendinta de a anticipa toate riscurile. tensiune . atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. Banuim deja ce avantaje. riscul de a nu fi gata la timp este minim. Anticipare anxioasa. si se întâmpla destul de rar. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. se tensioneaza. la urma urmei. poate a avut un accident"). Pe de-o parte. 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. Dar asta este putin probabil. Dar. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte.mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. griji mult prea intense si frecvente. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. pentru a le controla mai bine. Totusi. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii.

refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie. copiii se îneaca. dimpotriva. Scaldându-se.12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. la urma urmei. mama avea dreptate. . în gradina. fixam centura de siguranta. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. de exemplu. Si atunci nu este adevarat ca. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. De fapt. accidentul de masina al unei persoane apropiate. în bucatarie. o nenorocire poate veni oricând. veti spune. În mod cert. poti evita multe accidente si incidente. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. La volan. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. Un autocar se rastoama într-un sant. yIama lui Claire. daca esti extre~ de precaut. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla." Dar. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. va face totul pentru a le preveni. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. cum ar fi o boala grea. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. sau la masa de lucru. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina.

este un contract important )ii. de fapt. Daca am sa întârzii? De altfel. se poate spune ca sunt anxios. el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. cât 9i de compania fnea. este multumit. pe care uneori nici nu le sesizase. riscurile minore ale vietii. Într-o zi. De fapt. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). treizeci ~i patru de ani. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. agent de asigurari. În mod regulat. Se poate vedea. La plecare sunt încântat. ca pierderea unui tren. Sigur.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. pe drum. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. deci. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. Ca urmare. ma opresc sa beau o cafea. dar la o intensitate moderata. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. Câteva minute sunt . pe mine ma protejez. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. caci am fixata o întâlnire. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. sau carentele unui contract. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. semneaza. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. Gerard. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti.

Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. .) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla.14 Fran<. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri. CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase.

Masson. "nod în gât" . Guelfi. ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca. nevoia de a urina des. terapiile cognitive ?i cele comportamentale. 2 . Durham.B. mai întâi de toate.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: . . pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala. ?i-au vadit o anume eficacitate. Este o maladie. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders". transpiratii. C. . fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. Dintre psihoterapii. British Jaumal of Psychiatry. Boyer. 2. pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. într-o continua excitatie. o maladie ce necesita un tratament. ?i apoi pentru ca. P.Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru. T. 1993. sa se initieze în tehnici de relaxare. R. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. Full. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie.o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. Faris. umeri. Adesea. perturbari ale somnului. 19-26. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul.. pp. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. bufeuri. 1996. despre care vom vorbi în aceasta carte. iritabilitate. dificultati de concentrare.o tensiune muscularâ: zvâcnituri. contractii dureroase (spate. tradus din valianta americana de J. Allan.. în adevaratul sens al cuvântului. Pacientului i se propune: 1.

eficienta redusa .nu creeaza dependenta . Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE . la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite .16 Fran<.uneori.efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .sunt simplu de întrebuintat .de fapt. Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.nu dau stare de somnolenta .efect rapid .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) . cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase . adesea asociata AVA:\rTAJE .ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice.bine tolerat .actioneaza si asupra depresiei.somnolenta.uneori nu au efect . asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat. saptamâni de tra.

Am început sa iau în week-end mai întâi. sa-i duca pe copii la vaccinat. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. care mi-a prescris un anxiolitic. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. Mai mult. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. pentru a-l calma imediat pe pacient. Dupa i'ase i'edinte . dar cu oarecare ezitari. Am folosit acest medicament.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . dar ma simt mai putin tensional. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). Sa îl ascultam tot pe Gerard. De fapt. Si acest medicament m-a ajutat. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase.. de regula. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta.i de afirmatiile acestuia. de la simpla la dubla. Si apoi. Si cum. în functie de necesitatile pacientului. câteva zile la rând. am ramas la fel de preocupat sa prevad totul.Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele". Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. ghidata de simptomele pacientului t. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. iar mie mi se pare o viata normala. se adauga t. în functie de zile. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. marind doza. dar îi displacea ideea de a lua pilule. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. la întoarcerea din concediu. aveam insomnii. mai trebuie spus ca eu. apoi am continuat.i un anxiolitic este o decizie medicala. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. Mai întâi am fost la un medic generalist. ea se îngrijea de toate aceste treburi. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice. M-am supus. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare.

fire:. te). cauza ascunsa a acestora a ramas netratata. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- . a:.ezat iind.i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea. Din pacate.. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit.sa fac ni:..teptschimbarea culorii semaforului. în ciuda a ceea ce multi oameni cred. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat.ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund. DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. la volan."). nu cauza lor. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult.. la "adevaratii gemeni". La gemenii monozigoti. Doar o terapie aprofundata. eu cred ca îmi este deja mai bine.icu putina relaxare. Acest exemplu arata ca uneori. sau relaxarea. prin procedee simple.. Cu câte o pilula din când în când :.i.i ceasta nza destinde.. dar aceste medicamente trateaza simptomele. Cli ochii închi:..18 Fran<. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA... cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom. Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. fac zeci de respiratii profunde :. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. pentru ca tensiunea sa se diminueze. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie. în timp ce a:. cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute. încât :.

Re. British Joumal of Psychiatry (1992). 3 K.. prin transfer.e fiecare data. p. evenimente traumatizante. Mediul: Studiile au aratat ca. L.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile. Kraemer. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. 4. Aceasta teorie seduce din mai multe motive. Archives of General Psychiatry (1992). 49. d. 622-626. Fried. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. numita de ei "anxietate nevrotica". el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau. decese. mutatul. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3. Favarelli. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata. Kendler & con. de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-. 160. experiente educative ~i. Pavanti. J. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda. uneori. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie. "Recent Life Events and Panic Disorder". S. În cadrul unei psîhanalize. Taylor. 5 C. pp. Kenardy. 146. de care Gerard nu este con~tient. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. Deci. p. e. schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4.Personalitatile anxioase 19 la. "Psychological Precursors of Panic Attaks". 668. Pentru psîhanali~ti. 267. "evenimentele de viata" (despartiri. pilariei. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. anxietatea excesiva.B.i sindrom. . este simptomul conflictelor incon~tiente. este nevoie. Pentru ei. incon~tienta. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study".5.

spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. al unui te- rapeut. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. fireste. Pentru fiintele umane care suntem. II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns. dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. acest fapt nu este resimtit ca un esec. sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. pe care ei o pot gasi în trecut. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize .20 Fran<. fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. fie pentru a grabi mersul terapiei. cu sprijinul. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). Pe de alta parte.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. altfel spus. II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. Totusi. Psihanaliza propune o terapie de durata. Aceasta îl motiveaza. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare.

observatiile facute separat. aceste "convingeri intime".. Apoi. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). mai recent si în psihiatrie. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. British JOllrnal of Psychiatry (1994). comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa. Dmham et coH. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. pp. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. agorafobii. Psihoterapiile analitice. la început în diverse ramuri ale medicinei.e. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. Mai întâi. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. de suportare a ambiguitatii. privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii. De pilda. capacitate de verbalizare si de asociere libera. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. care difera de la un individ la altul. terapiile cognitive si comportamentale. Astazi. . fara a fi fost supusi vreunui tratament. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. imaginea este mai putin clara. 315-323. 6 R. În aceasta privinta. metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". 165. "Cognitive Therapy. în psihoterapie.Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. atacuri de panica.

cu desfa?urarea sa metodica. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. nici demersul cognitiv sau comportamental . pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile. sau renuntând la calatorie. anxietatea este o emotie fireasca. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei . înainte de a începe o psihanaliza. anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. Vedem a?adar ca. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale.ffiO?tlllta e cauza. pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite.. Si. cu obiectivele sale bine precizate.nu poate fi pe placul tuturor. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl. când dam un examen.oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor.22 Franc. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. Sfatul nostru ar fi acela ca. Dintr-un punct de vedere evolutionist. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile .

descoperind astfel Islanda. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi. ironizate întâi de sotul ei. un anxios poate fi pavaza. Pe scurt. sa întreprinda o ancheta periculoasa. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). nu se lasa surprins. În schimb. care nu îsi poate împiedica sotia. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. facea provizii. Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni.Personalitatile anxioase 23 unui pradator. experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. care i-a confirmat ca nu avea "nimic"." În Moarte mis. reactiona la cel mai mic pericol. mai apoi si de nepotul ei. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare.terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. Pentru orice proiect al unui grup. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. Diane Keaton. • În romanul În cautarea timpului pierdut. • Un model al "mamei evreice". iesind în fine linistit de la doctor. mereu la pânda. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. de Proust. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. cauta cele mai ferite poteci. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. . sau cucerind Europa. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. nu-i pierdea o clipa din ochi.

aratati-va prevazator. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. pi i-o explic.24 Fran<. scurteaza pedinta. Când trebuie sa-I vad pe Robert. treizeci pi opt de ani. sau sosesc cu întârziere. fie parinti. anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. ne spune Jean. dintre care unele chiar cu clientul. adesea îngrijindu-va de detalii. agent tehnico-comercial în informatica. El face câteva observatii. Se straduiepte sa prevada totul.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. De regula. Ceea ce nu este simplu. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie. Si atunci se împotrivesc. într-o delegatie de câteva zile. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei. n-o sa ne stresam pentru asta. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. " . dar fiind liniptit acum. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. producând astfel o pana. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. fie sefi sau colegi. Si este mare anxios. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. Si. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. Patronul meu se numepte Robert.

fara sa constientizeze. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale . un conflict dîn copi~arie. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai.Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. ". Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil.. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. "Sa vedem. atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. 2. probabilitatea lor si eventualele solutii. cu speranta ca: 1. Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. Dar va puteti exersa în situatii simple. de exemplu. O pacienta. Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele . • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse. începând cu situatii putîn dificile. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. sau ca învitatii nu se vor întelege. dar nu catastrofic. în mod sigur o sa pierdem trenul!". va spune el. raspundeti-i: "Bîne. care au avut comportamente vadit pasiv-agresive.. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. sa zicem ca-I pierdem. Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc..fripturii arse".

de la cele mai simple la cele mai complexe. Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani.ote Damien (douazeci . • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti.. voiam sa fiu liber . caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta.26 Franr. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard. bine intentionati desigur. . acel agent de asigurari.jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat. Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. mama". mama. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit. \tIai cu seama când este vorba de parinti. se abtine sa ma tot Întrebe.Oi oate întrebarile astea ma exasperau. Clinicienii te pot initia în numeroase .:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a.o.oaptede ani) si mama îmi telefona des. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". pendula între angoasa si lacrimi. Eram lafacultate într-un alt ora. Si cred ca si ea a facut unele progrese. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate. sa-i anuntati pe cei care va asteapta). mama se înfuria. anxios. tot cerându-Ie sa fie atenti. (3i atunci se schimba subiectul. îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu. ". pentru a veni în sprijinul celor anxiosi. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la . dar care îsi exaspereaza copiii.o vrut-o descurajanta: "Nu. starea lui s-a ameliorat considerabil..poveste. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile. este drept.

principala convingere pusa în joc poate fi: . . sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu.În fine. De data mai recenta.depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii.pentru a le putea repune în chestiune. Paris. . în terapiile cognitive.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. fie dupa o ?edinta. este dezastru!fI). 1995. 7 Christine Mirabel-Sarron. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. dar daca nu o sa reu?esc. Dunod. Precis de thirapie cognitive. trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga. Luis Vera. Ca de obicei. chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan. ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei .Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU). terapiile cognitive7. pot sa mai cer un ragazU). în ciuda unei aparente complexitati. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . . Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire.Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. când este prins într-un ambuteiaj.

De altfel. si ei amatori de calatorii. avem de gând sa profitam. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. în cele din urma el s-a mai destins un pic. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. Este ceea ce ne explica Etienne.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. alte ?i alte lneleaguri. un om fermecator. sa facem un ocol neasteptat. Totusi. cu fiecare mI. În timpul calatoriei.28 Fran<. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. cu ajutorul sotiei lui. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. de altminteri. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". Mie. am început sa luam ?i noi initiative. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. . descoperind. încetul cu încetul. A trebuit sa lefacem în mare graba. stabilise extrem de clar itinerarul. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. Si cum intentia pare a fi buna. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. imediat începea sa se nelinisteasca. câta vreme sanatatea ne-o va permite. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine.

o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. patruzeci t'i patru de ani. de pilda. o vizita neanuntata. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere. sa te joci cu nervii lor. fie adresându-va unui terapeut. Intr-o gedinta. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente. dar un mare anxios. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. Rezistati acestei tentatii. deci. în doar o fractiune de secunda. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. Sa o ascultam acum pe Lucie. abordând o mina calma în orice împrejurare. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. în care veti gasi partenerul potrivit. Este. Cum eu gasesc ca este un bun patron. t'i aceasta chiar fara sa vrei. dar nu tocmai caritabil. pentru a-i vedea panicati. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. adresati-va mai bine unui paranoic. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. Când intervine imprevizibilul. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. fie prin activitati ceva mai productive. Ascunde acest lucru muncind enorm. cred eu. O veste neat'teptata. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. tentant. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. . pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel.

inconstienti dansatori pe sârma. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti. Este adevarat ca buletinele de stiri. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. Noi si cei pe care îi iubim traim. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa. mici miracole biologice ambulante. dar teribiJ de vulnerabile. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. fiinte fragile.30 Fran<. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. în special. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. De altfel. a unei celule ce se cancerizeaza. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . Din fericire. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. trecând în revista catastrofele zilei. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune. cel mai adesea nu ne gândim la asta. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. a unei masini care goneste. Iar pentru ei. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. La lucru. sefului sau colaboratorului anxios. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri.

Sa abordati subiecte de conversatie penibile. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. ci si probabil. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. Daca este patronul dvs. . Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism.Personalitatile anxioase 31 bil. Sa le determinati sa se trateze.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti. Sa le ajutati sa relativizeze. Sa le luati prin surprindere. si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Sa practicati un umor binevoitor. Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati.

Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil. de fara 8. pentrumi-am astept sa chitante) nu t. accident.tiu iau facut la însemnatate. Uneori ma timpul zilei. 12. desimt tensionat(a) doua 9. simt ne-I 5. I 3. 1.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. întâmpla 4. Adeseaseîmiimpozite.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t.32 Fran<. Întotdeauna de I . Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. pe mersul ce.i (facturi. câtgriji sa voiama o trenurilor. de ca care gândesc tranchilizant.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA. Câteodata. 6. fara un multe nu un lucru repede.ca depersoana 10. IAm tendinta dau aachit osurprinde. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. întârzie.

poveste~te Daniel. din moment cefusesem numit în acel post. Am plecat descurajat. douazeci birotica. îl vedeam cum. În saptamânile ce au urmat. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. este bondoc. ca-mi erau deja cunoscute. care urma sa-mi .i ~apte auzisem deja fie coleg. de comercial într-o întreprindere de Cândani. când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. fara sa ma invite sa iau loc.. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti. care.. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta. dintr-o data. m-am dus sa ma prezint.tiu asta. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa .easca propriul sau punct de vedere. agent câte ceva despre Georges. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere. În prima dimineata. Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. Cu un aer ironic. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el.firei'te. M-a primit cu destula raceala. sta extrem de drept are alura unui militar în civil.. introdusese pe calculator "bruiajul".i ---j . Georges are vreo cincizeci de ani.. Eram suparat. relatiile noastre au devenit ceva mai bune. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. A doua zi. m-am angajat. pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. am gasit un mesaj de la el. redevenea cel de dinainte ~i pleca.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . Cum nu puteam înjgheba o conversatie. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi. nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- .

A doua zi.. când pare bucuros sa ma vada . ca nu aveam nici o vina..te singur . A doua zi eram în fata calculatorului.i însa. . are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end.. Cu exceptia saptamânii trecute.ina. i-am vorbit din nou . De când a divortat.. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma.i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept .ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs. punct cu punct.. mi-a aratat dosarul companiei de asigurari.. am înteles ca el crezuse ca se râdea de el.34 Frant. banuitor. în viata de zi cu zi nu este chiar singur. Parcurgându-l. Ne-am reluat micile discutii.. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic.ineîncredere. De altfel. daca ma vede zilnic...i altul cu o companie de asigurari. traie.izile când îl vad tensionat.teaza dintii. Chiar în acea clipa. Nici n-am .. Pe cât se pare. va înceta sa-. care a luat fostul domiciliu conjugal. Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase..iam vazut ca de asta data credea în spusele mele. mi-a marturisit ca-. în care i-a fost grav afectat ochiul drept. Dar sunt . din atitudinea lui ostila.i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges. Georges era ceva mai calm. Parea sa se Ilzaifi domolit. când nici nu-. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea. gândindu-ma ca. s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat.i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala.i descle. În urmatoarea zi.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie..:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj. fara a reu. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii... Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges..i apararea . caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare. am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui.. Odata.iasigura el însu. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut. Sunt zile când este mai destins. Extraordinar de bine argumentate.. Catherine.. Secretara. laolalta cu alti colegi de vârsta mea . ca .i mai pot afla câte ceva despre el.

i ca arfi destul sa fac o gafa..e.i unde .ti.. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve.ti clien. ca vede pretutindeni raul.. s-au plâns direc. nu-i raspunde la întrebari. Problema lui este ca nu reu. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el.. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges.tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv .tiunii de comportamentul lui Georges. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor. în schimb.. Nu este o tehnica de vânzare indicata..it aceasta maniera de a privi lucrurile. considerându-l pe Daniel un potential du~man. dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel). dar . :v1ai .ela.. În cele din umza. A. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia... chiar daca uneori pare. chiar daca nu este cazul. pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine.tesa se încreada în nimic .nuit cu Georges. AI...tri. Georges nu este numai banuitor. ca rezultat al unui act rauvoitor. nu-i spune la ce lucreaza. caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în. vrea sa merg.i-a însu.. ?i ma întreb cum . eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine..i în nimeni. înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii. caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui. Am lasat sa treaca câteva zile . S-ar putea spune ca Georges. m-am obi..i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine. pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau. Nu este un tip rautacios.

Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el. Personalitatea paranoica 1. Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive. li1 egala masura. el este greu de urnit din propriile convingeri.. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate. li1 mai multe sfere ale existentei sale. . Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel. chiar a celor apropiati. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. II Pune la îndoiala loialitatea altora.i celorlalti din anturajul sau. Orice i-ar spune. Georges este de neclintit. adesea geloasa.te.. aceasta rigiditate. Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale.i revendice drepturile. la lucru.36 Franc. nu are încredere. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. se simte usor ofensata. De fapt. oricât i-ar explica. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. este gata de represalii disproportionate. rece. Când este vorba sa se zbata si sa-. II 2. Rigiditate Se arata rationala. se pare ca Georges este o personalitate paranoica.. De altminteri. fara a tine seama de situatie în întregul ei. II Preocupata de propriile drepturi. II Se protejeaza în permanenta. ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate.i în viata personala. este suspicioasa. Banuiti.. ci.. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea.ois Lelord si Christophe Andre mult. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. ca . ca . . logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur.i de problemele de prioritate. deci.

ca el însusi este vulnerabil si. ce poate fi combatuta. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. Într-un anumit fel. trebuie sa se protejeze. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. de teama unui complot. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. poate. Georges este o personalitate dificila. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . Tot asa. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. el va stârni ura oamenilor care. prin urmare. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. obositi de comportamentul lui. nu prea are simtul umomlui. se declanseaza la cea mai usoara atingere. în sfârsit. prost reglat. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. descopera un dusman." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. vor încerca.Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume.

energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini.... draga cititorule..ti pe cei responsabili de actualul dezastru . fie în .....ifericire sa reapara.manilor poporului..38 Fran<..eful militiei de cartier. Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice.i sfâr.it.i la stânga .iînspaimântati. lovitura de stat.i trasnetele unui paranoic.esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura.. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde. revolutie). Cum este banuitor. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du. Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune . Ei propun solutii simple .i în orice epoca.. pacea . . "Du. cu puternice trasaturi narcisice. Cu siguranta nu era un dictator...man îl va transforma într-un erou de temut. ca .. Cu toate acestea. Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi.teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du. care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme ... Iar ura sa fata de du. în sfâr. Pe de alta parte. iar cruzimea devine înca mai mare... .i tendintele politice..i nu pentru a ne proteja de fulgerele . în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa...manilor se va ivi o societate mai dreapta. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot.i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara .. Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru.i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine.i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca.. ambele tabere au abundat în exemple celebre.te în ochii oamenilor deruta ti . Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut. rigiditatea.adica pe dumneavoastra..manii" difera în functie de epoci . Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului.oisLelord . ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta.i Christophe Andre . mai fericita.

La moartea lui Lenin. În 1932. Odata. Zece ani mai târziu. totutii. 1993. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. toti vechi revolutionari.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute. n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. Din nefericire pentru rutii. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. cu exceptia lui Trotki. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. dar înspaimântati. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). La aceste dineuri nu erau admise femeile. nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. p. iar unii. Paris. Oricare ar fi tabara din care fac parte. înalti demnitari. care se refugiase în America de Sud. dar care. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. la care convivii. ne spune Berman. . UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. precum Trotki tii Buharin. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria.Personalitatile paranoice 39 Deci. Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. R. treptat-treptat. zece ani mai târziu. 307. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . Odile Jacob. Conquest. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. cu exceptia servitoarelor. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori.

Totu... Paris.uneaza împotriva unor ipotetici du.apte milioane de ucraineni. Stalin . a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace. pentru Hitler.ois Lelord . femei. în numai doi ani...2 Si atunci. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala. ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX. în ciuda evidentelor contrarii.. Potrivit istoricilor.. tiganii. îl vom aminti pe Hitler.i ultimul bob de grâu.. dupa el. 1996.. Stalin vade. a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate. între cinci .i-au pierdut viata.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat.. bin Michel.. Treizeci .i medicii militari fusesera "epurati"..i dinspre unii mare. Hitler . Armata Ro. evreii. Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro. pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor.i generali....... În toate aceste exemple.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate.mani. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi.te un comportament specific unui paranoic: el se înver.mani de clasa.. memoria lui Stalin pare sa fie 2 S. Sate întregi au disparut.ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna .i Stalin împarti'i.40 Franc. De Lastours. Când mare... Ca . Pe la mijlocul anilor treizeci. cum .. un comandant stralucit.i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara. Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata . perceputi ca pe o amenintare. de lovitura de stat.i cinci de mii de ofiteri . poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre. Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare. retardatii mental . au murit de foame în vreme de pace... Oamenii mâncau tarâna..i alti du..i Christophe Andre tru propriile foloase. Nefericit.ali ... de tradatori .i convingere de neclintit. barbati. le batisseJll' de ['Armee ROllge.alul Tuhacevski. Al- . azi. . TOllkhatchevski.i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi.esc aceea. care sa actioneze rapid. îndragit de trupele lui.i multi alti mari paranoici din istorie. pasibili.ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941..i . copii.i.

care. Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile. într-adevar. Pe de alta parte. . Payot. Paris. treizeci si patru de ani. mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. a venit sa consulte un terapeut. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). reali ori fictivi. o infinitate de forme intermediare. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". Totusi.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. 1990. exista. care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta".oisDuvalier. din pricina unei depresii. Fran<. Sa-i ascultam pe Marc. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii. 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. Hannah Arendt. a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". mecanic auto. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice.

. încep sa ma simt ceva mai relaxat. Chiar la . În armata ma simteam bine caci glumele.:oisLelord s.. caci se pare ca sunt un tip capabil.mtita. Nu am decât doi prieteni buni. ve.. Deseori mama îi tinea lui partea..tiu ca este adevarat. în care nu ma simt deloc în siguranta. Stiu ca ceilalti ma considera închis. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea.i joc de mine..iaceasta chiar daca ma stapânesc. Sunt si gelos..42 Fran<..i. Chiar . ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata. ca au avut o relatie cândva. Este destul ca ea sa priveasca un barbat.i eu . nu prea pot sif pricep umorul. ei bine.. pe care i-am cunoscut în armata. va putea progresa.i banuitor. chiar agresive. batându-. iar prima reactie este de furie . ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc. dar nu prea am încredere În ei. Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul. Când suntem împreuna. ca poate înca se mai iubesc. Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-. Când o fata pare sa ma placa. Cum vaputeti închipui.în clasele mici..i ca vrea sa profite de banii mei. Când îi spun de problemele mele. Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat.iazi.coaIa.. . Tbtu. toate sfârsesc prin a ma parasi.i la jocul asta eram mai tare ca altii.. sunt aproape un ritual . Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani. .. Viata mea sentimentala afost mereu un infern.eful ma apreciaza. dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu. Si nu încape îndoiala ca. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea. Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea.i plateasca partea.iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor. Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea. urmând o psihoterapie. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar ... Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi.nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif.

4 E. . nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. nu se încrede în ceilalti. din punct de vedere social izolate într-o tara straina. suprasolicitând-o. Paris. PUP. Sunt triste si. dezvoltau. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". întruchipata de Marie-Claire . A izbucnit în hohote de plâns. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. Marie-Claire este o secretara excelenta. Este punctuala. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. preocupata safaca totul bine.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. în cazul acestor personalitati senzitive. î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine. 1989. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. Daca-i faci o observatie. Dintr-un anume punct de vedere. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. pe un fond depresiv. se simt vulnerabile. Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia. dar nici în sine însusi. idei de persecutie. disciplinata. dar mult :Ilai putina rigiditate. ca si Philippe. Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. susceptibilitate. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. de altminteri). Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. susceptibile . repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. pe cât se pare. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate.secretara sa. caci aceste guvernante. Chipul i s-a întunecat. Banuitoare. "fete batrâne" cel mai adesea.Personalitatile paranoice 43 De fapt. fara a fi întotdeauna bine tratate. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. în fata celorlalti. Pamnoi'a el Sensibilite. Suspiciune. Kretschmer.

Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. Încât cuvintele parcii se legau singure. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. ca personalitatile paranoice. Am devenit ceva mai calm. asadar. care este asistent universitar. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. Când Marie-Claire mi giise)'. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. Dar. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. la un moment dat. iar una dintre ele a Început sii râdii. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. însotit adesea de o psihoterapie. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. aveam spasme În gât. iar studentii erau atenti. douii studente )iu)'oteau. cel mai adesea atunci când survine un esec.te vreun dosar. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. Vedem. am avut un trac teribil. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. De altminteri. Lucreazii extrem de bine. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . în general. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. dar cursul fusese atât de bine pregiitit. conferentiari si. Când în asistenta se râde. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat.

aceasta înseamna doar ca. acum mii de ani. Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre. prin urmare. a carei limba n-o cunoa~tem. cresc ~ansele de supravietuire. cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. gratie neîncrederii. "râd le altcineva". sa stârne~ti interesul auditoriului). Necunoscutul ~i neobi~nuitul. Dar. de asemenea. sa ai mai putine sotii. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti.Pe de alta parte. "vorbesc de conferentiarul anterior".. la urma urmei. Cât prive~te rigiditatea. atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. în a~a-zisele societati primitive. iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere. sa lucrezi în colaborare. precum cel al societatilor noastre moderne. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i.i). în care miza este mare (în cazul de fata. ne poate alimenta neîncrederea. pe parcursul evolutiei. aceasta ipoteza nu ~ocheaza. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. Calatoria într-o ~ara straina. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. deci ~i mai putini urma:. poti evita capcanele ~i tradarile. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef. Cât prive~te paranoia. nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza.

Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. cel putin când îl vezi pentru prima oara. Este un om plin de energie. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. vorbindu-ne despre domnul A. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate. fost patron. fie cu proprietarul unui garaj. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor.. Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. la vama. pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. este un prieten care îmi poves- . fie un conflict cu administratia.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie. Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). potrivit procedurilor. de pilda. decât sa ajunga la tribunal.46 Franc. reales mereu. judecator. . functionar public). acum pensionar. încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. autoritar. Sa-I ascultam pe Yves. patruzeci si doi de ani. De îndata donmul A.. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate.ois Lelord si Christophe Andre .când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema. .când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru. A urmat o alta plângere. ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente. ceea ce nu este adevarat. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. bine domina te. PretJedintele nostru este domnul A. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei.

caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor.. tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece.i.'lent. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie. o mare companie de asigurari. Evi. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica. atunci când nu era acasa.. Dar era din ce în ce mai încredintata ca. cu noi este extrem de binevoitor.it prin a cunoa. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice. erau .toane.. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice. sau un drept ce se cere respectat. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei. voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar.. încât a sfâr.Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie.caci pre.i trei de ani.te unele detalii mai !. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare.. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa.edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul .1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile..te ea.ine decât el.. Adelei. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata. celibatara.ireptului imobiliar. intrau necunoscuti la ea. cincizeci . sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro.tem bucuro. Pe de alta parte. Încetul cu încetul. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta. încât nici nu mai dormea noaptea as- . Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi.

care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. Cât priveste medicamentele. Lucru surprinzator. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. DOCTORE. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu. Si. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. atunci când intra în conflict cu altii. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. nu era nici urma de ostilitate. când îsi imagina un complot neverosimil. În acest exemplu. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. Totusi. SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. adesea. pentru a-i cere sonmifere. generalist sau psihiatru. caci se considera perfect normale. fie sa simta nevoia de a vorbi. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. . li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. cât si pe cel al interpretarii eronate. la sugestia psihiatrului ei. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. si acesta este un delir de persecutie. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. ori se simt abandona te. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive.fata de propria persoana.

în noaptea nuntii. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. prin urmare. el se apropie de sotia sa pentru a o saruta.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk.Personalitatile paranoice 1- 49 1. uneori chiar usor delirante. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. se dovedeste un veritabil paranoic. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. d II a a Cât priveste antidepresivele. pleaca în luna de miere. sa se simta mai putin vulnerabile. comandant de vas autoritar si incompetent. se îndragosteste de o tânara frumoasa. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. Francisco.nexicanînstarit. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954). Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic. inflexibil si plin de încredere în sine. jucat de George C. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta. . :'1. Scott. Aflat într-o croaziera pe un pachebot.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase.. (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. Impreuna. declanseaza al treilea razboi mondial. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale". Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. • In capodopera lui Stanley Kubrick. un proprietar :. Personalitatile • El a :i a a a 1 . acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare.

Spuneti-i: . clar. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii. pare sa-I fi avantajat. Acesta a început sa strânga mâini si. o personalitate paranoica. între cei doi a început o relatie tensionata. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete.50 Franc. Aceasta. sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. cit.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau. 5 R. ap. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. cu prilejul unei întruniri profesionale. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. 217. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer. . p. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. Conquest.. fiti limpede. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. Daca trebuie sa-I criticati.) Astfel." (Critici evazive si amenintatoare. ferm.." (Descrieri precise ale comportamentului.I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar. nu te bizui pe mine. de "taran rus cumsecade". îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. Daca vei avea probleme. Nu se mai poate lucra cu tine. Prin urmare. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane. astfel. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. Potrivit istoricului american Robert Conquest5.

Fost agricultor. prin forta împrejurarilor. nu-l lasati sa a. pe o su- . Sa o ascultam pe Lise. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme. totu. Chiar din momentul în care am început amenajarile. Când ne-am cumparat casa la tara. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera. Dar se poate întâmpla ca. a cumparat o casa la tara. împreuna cu sotul ei.tepte. L-am însotit. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. Prin ·zmare.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. lasase o urma pe peluza lor.. fie acesta patron.. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . daca aveti de-a face cu un paranoic. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura. În acest caz.i cea mai potrivita. care venise la solicitarea noastra.. ruda. locuia cu sotia lui.te (doar daca este absolut necesar). adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor.i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata. fiti atent când îl prezentati altcuiva. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. cincizeci si doi de ani. care. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca. Era de-a dreptul ridicol. coleg. întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze.. fiti de o politete reglementara". sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc. nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. nu ezitati sa o faceti. vecin.. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . dar el a ramas la fel de neînduplecat. raspundeti de îndata ::lesajelor lui. Pe un colt al peluzei.

a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. sau ca va amuzati pe seama lui. foarte grav.i. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. Dupa aceea. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. cum fusese la vânatoare. Tot Încruci~ându-ne cu el. Deunazi. Apoi. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. Dupa cele doua incidente. dar nu prea apropiat totus. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi. avea tendinta de a-si imagina ca oras. Încetul cu Încetul. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam. de nepoti .enii cu dare de mâna îl . Daca îl evitati sistematic. N-a mai fost alt incident. Acesta a parut surprins. sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. a venit sa ne aduca un iepure. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. care Îmi parea timida ~i supusa. ca în exemplul precedent.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. despre gradinile noastre. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza.52 Fran~ois Lelord s. Odata. cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. Dupa un prim contact neplacut. Vorbim despre copiii no~tri. Vecinul nostru a aparut iar. S-ar putea spune ca acest fost agricultor. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. us... iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre. am Început sa ne saluti/m. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. cu un paranoic aflat în preajma voastra. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma.oy paranoic.

Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit. Iar evitându-l. ca si dictatorii paranoici. contravine propriilor interese. din ultimii ani a tarului! . din când în când. care nu vrea decât dreptatea. ~ocmai l-a dojenit seful lui.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund.ibani pentru ceva ce. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. De pilda. în schimb el se va înclina în fata unei institutii. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea. pentru a-l salva fie de la decadenta. regulat. la urma urmei. îl va face ca. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit.icare nu precupetesc timp s. adunarea parlamentara. chiar si atunci când îl extermina. Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente. un grup a fost totus. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui.Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. ne de la impuritate. În timp ce un contact firesc. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s.

În schimb. • Sa le lasati unele mici victorii. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. mai ales. mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. Pacientul. atentie.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. dupa ce afost sfatuit. pe care medicul nu-l mai putea stavili. luati-va precautii. Consultatiile au reînceput. riscati sa-i amplificati furia. i-a propus bolnavului sa-l revada. aratati-va coltii. paranoicul. La lucru. (Între timp. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau. este adesea o situatie frustranta. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. istovitoare. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca.54 Fran<. ~i. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. Pacientul paranoic a acceptat. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. chiar primej- . iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. înainte de toate. fii mai furios. consultati un specialist din respectivul domeniu. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o. Medicul. fascinat de tot ce tine de juridic. pentru a-~i mentine echilibrul. dar stabilind totu~i o limita.

Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. tinând cont de situatia care oricum era complicata. ca în cazul lui Jean-Marie. dar nu în ideea de a o monopoliza. iar cei de la alte .Personalitatile paranoice 55 la . cu câtiva ani în urma. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. Dar. 'i Totu~i. Spre marea mea surpriza. obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea.dusa chiar de Marcel. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel. sfa:uri. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. m-a ascultat cu un aer plictisit. Dupa furie. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. pur ~i simplu. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine. iar motivul nu-mi este cunoscut. ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. chipurile. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. îmi venea sa ma cert cu el. ci. mai degraba.tepartamente ma apreciaza mai mult. Totusi. voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. mi-a recomandat. Am simtit furia crescând în mine. Citind-o. sa evit orice conflicte cu Marcel. ieri dimineata am gasit. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. am o diploma. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. încurajare. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. La cei din jur poti afla sprijin. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. îi dadeam de lucru secretarei. iioasa wleori. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. în final. pentru a-l desconsidera. Eram deceptionat. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o.i ) -. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. le-a~fi comis la adresa lui. -. Si nici nu-l vorbisem de rau.

Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. uneori. daca au avut experiente dureroase. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. dar total depa~it. De altminteri. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. cadru din domeniul bancar. caci este mult prea susceptibil. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. ci de a arata cum . dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. de ce n-ati încerca? .ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. patruzeci ~i trei de ani. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger.56 Frans. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. trimisese o scrisoare ziamlui local. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins. este un tip generos. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane. cum domnea buna dispozitie. De când îl ~tiu este a~a. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara.dîntr-un punct de vedere etic. Povestea era destul de comica. obtinuse chiar interventia deputatului local. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. pe vremea când abia îl cunoscusem. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna. Alaltaieri. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . ne poveste~te Patrick. Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. foarte grav. Patronul era un batrân plin de el. la urma urmei. • Roger îmi este prieten de multa vreme. cinam cu ni~te prieteni ~i.în propriul vostru înteres. considerând ca.

Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. Am schimbat repede subiectul. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. discutia s-a reînsufletit. Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt. pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase. am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. În cele din urma. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea. . dar Roger era destul de glacial cu mine.mtrariat. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui. Dar. In acea seara ramasese la fel de glacial. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l. caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". el a respectat doua reguli de aur. . în loc de a o arunca asupra prietenului sau. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. De altminteri. Si atunci. dupa cum îl stiam pe Rager. l-am strigat.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. Cum stiu ca el considera ca . Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. patronul era într-adevar ridicol.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. El a negat. dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura.Personalitatile paranoice 57 f. m-am repezit dupa el. preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron. dar ca Roger parea tare :. .nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase. mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. nu pe el. A recunoscut si el ca. în toata povestea asta.

Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati.de a va domina. prin manierele lor suparatoare. Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". El va jubila la cea mai mica greseala. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a. De altfel.tat ca îi slUl. . unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si.Ceraa unei emotii puternice. • Sa comiteti greseli La lucru. expresia slll. uneori l-ar putea misca pe paranoic. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil. nu persoana.58 Fran<. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei.Sulte. ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate. neatentie din partea voastra.arii bine unse. mai ales. o data ce paranoicul va fi încredlll. i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început. facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul. chiar daca explodati. Deci.ge. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. dorinta de a va înVlll. Nu-i spuneti: "E?ti lUl.teti adversar. întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!". aveau deci dreptate sa nu aiba încredere. Când apare paranoicul. nu uitati). aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta. sa nu spui prea multe. fiti asemenea unei maslll. stângacie. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru".:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire. dar le veti spori violenta. jignindu-i.

De obicei. Bârfirea patronului. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere. cunoscându-i putinta de a face rau. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. l-ar putea monta împotriva voastra. în general. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat. Fiecare este dispus sa puna capat controversei. conversatia se poate schimba usor în controversa. care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. dimpotriva. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. la cele mai categori- . când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. ci. paranoicul va sti întotdeauna. Bârfa duce la legarea unor prietenii. când parerile difera. ca l-ati bârfit. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. decât sa clevetesti pe seama lui. ceea ce ati spus despre el. Bârfa este un paliativ si pentru nervi. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. într-un fel sau altul. Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. caci vor afla Bârfa. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. În schimb. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. de pilda. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila.

La prima vedere. Avem un vecin. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. Iata marturisirile lui Damien. Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. dar de partea social-democratilor. dar degenereazâ curând într-un monolog. Prin anii saptezeci eram studenti si. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. caderea zidului din Berlin. Calman-Levy chives en sciences saci ales". 1973. Les Meurtres collectifs. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. pare un om fermecator. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica. ca multi alti tineri. îndatoririle familiale si profesionale.60 Fran<. Dicks. 333-334. fost elev al unei 9coli de arhitectura.. fie un ticalos. venirea stângii la putere. n-ar trebui sâ scape nepedepsit. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani. eu merg cu el la pescuit deseori. eram de stânga. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). Si devine cu atât mai violent. care nu se sinchiseste de ele si care. Totul a 6 H. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui. în cazul unei revolutii. este un tip de treaba. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. controversa continua. De atunci însâ vârsta. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. pp. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. & coli. "Les Ar- . un pensionar. Cu exceptia lui Eric. dar este cazul sa o spunem.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient. care nu realizeazâ suferintele poporului. Când abordam subiecte politice. Paris.. pe care te poti bizui. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. mai degrabâ. De altminteri.Y.

'1 gluma. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. si ca doar oame" . surprins si revoltat. aveam în fata un fanatic care. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut. ':ii culti ar trebui sa voteze. îl împinge cu brutalitate.c abordat teama emigrarii. rigiditarea. patruns de convingere. Dupa care . Ba• . primul. nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-.Personalitatile paranoice 61 -'. ofensat.brusc. riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. rela:iile noastre s-au racit. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat. Dar din acea seara. Sub ochii :-'. (Atentie. Concluzia: înainte de a discuta politica. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . chiar în contextul unei iiscutii amicale. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi. ~~3 de democratie. care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe. Apoi. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece. îl trânteste pe celalalt. din gre~eala.'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica. În primul rând. amintind solutii demne de un stat totaAar. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. tendinta de a simplifica problemele politice. acesta. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid.

indignându-va la culme. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. Sa le bârfiti. caci vor afla. ci. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. Sa comiteti greseli. uneori. dar gândi ti-va bine care. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. . Dar aceasta nu este simplu. persoane cât se poate de agreabile. dar care sunt. În concluzie. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). În schimb. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. Sa discutati politica. continuând cearta din nimic. cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. dealtminteri. La tara. modele la scara redusa ale marilor dictatori. pe buna dreptate. Într-un anumit fel. trecând la represalii disproportionate.62 Fran<. Sa va cautati aliati în alta parte. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. Sa le lasati unele mici victorii.

63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali. consultati un avocat bun. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. a va ajuta. Apoi recititi acest capitol. . Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui.Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici.

:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc. facesesococu acestea chipui. 10. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II .persoane. neîncrea cunoscut.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost.64 Fran<. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6. mine. îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. 9.sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit. Mi se S.

angajat al unei mari întreprin. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere.fusta însa. foarte profesional. Dar. al carui taior avea o liera '!ie clasica. amândoi aveam aceeapifunctie.. I-am explicat ca aveam orii la medic . când cineva se adre:'. impresionant de scurta. cam în acelapi timp. ma învaluia într-o privire calda. nu ascundea nici unei '-.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare. Într-o dupa-amiaza. ciici aveam programare la dentist.. Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar.rivirifaptul ca avea picioare superbe. Nu-mi venea sa cred. îmbracata într-un deux-piece gri.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi. povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). în zilele ce au urmat. Alex. Caroline a venit la Jrzineîn birou.. Totupi.1. nici macar nu i-am vorbit Carolinei.ieri. Destul de dezamiigit .III Personalitatile histrionice I ieu. în clipa în care mii pregateam sii plec. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat. de altfel.enii. business-like. La prima pedinta. Eram grabit. ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. ni s-a aliiturat. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare.i putin furios.. ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy. a avut parte . biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. cu glas de copilap. Caroline capata un aer glacial. Si.. Caroline în schimb era de pare- i . Camiine îmi sorbea cuvintele. ca . destul de curând. râdea Ia glumele mele. destul de enigmatice. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. Caroline a vorbit extrem de putin.i el de acelapi "numar" de dragiilii.

am condus-o pe Caroline acasa. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. În schimb. Cu clientii însa se descurca bine. Asta chiar ca a pus capa. Îmi sorba din nou cuvintele. am petrecut o noapte împreuna. Cum statea pe scaun plângând. în ma:. Dar. dupa ce am facut dragoste. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. ei bine. Caro line este apreciata de unii. În cele din urma am cinat împreuna. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum. La lucru. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat.ina. este neglijenta. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata.i voce infantila. detestata de altii. în acea clipa. se plictise:. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. încât am condus-o la ea. Dar când sa coboare din ma:. M-am decis sa pun capat relatiei. înalta de un metru :. Acasa la mine. Iar vocea ei îi era îndurerata. vom mai putea vorbi.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac.it prin a ma obosi într-un asemena hal. alta schimbare de registru: îngândurata.. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura. Deseori. Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:.te repede.aptezeci fii cinci. Fara nici un cuvânt. A sfâr:.66 Fran<. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera.edinte vine cu idei bune. ca într-o relatie.era tulbzlri'itoare. la toate. Pe drum nu ne-am prea vorbit. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. era de fapt o tânara sexy.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. barbatii te deziluzioneaza. recunosc . Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. când înca mai eram în pat. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale.ina. la :. a acceptat surâzatoare. generozitatea. pâna la urma lasa .

'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. extraordinar. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta).ind de ele cu admiratie. În fine. _-. un meschin.-ste vreodata sincera. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. vor:. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara. pe :~ice n-o Clinosc înca. Cred ca si-a dat seama . admirabil. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic. declaratii teatrale la sedinte.isi. ca nu este niciodata ea îns. .Personalitatile histrionice 7- 67 e.-. I- II 'e 1- . dar nici nu mai poate sa ma "duca". daca face un joc.C_-sarul e seama altora.'1 port pica. Este un ve. tentative de seductie. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. ca pi cum decizia ale. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5.)aca un rol pentru a-mi capta atentia. ea face un "joc" mare.: tragedie. pentru a capta atentia celuilalt. Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice. pare sa puna totul la inima. La pedinte. La urme urmei. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita.mic "show" cu ea. . la indiferenta si a sfârsit cu un sarut. dar si de a deprecia în mod excesiv altele. Relatiile mele cu Caroline sunt amicale. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. apoi la o tristete oarecum misterioasa. Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). dar mi se pare ca ea nu . o nulitate. de pilda. poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l.

. Are tendinta de a idealiza sau.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. emotiile lor se schimba cu repeziciune. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti. Într-adevar. Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. care sunt foarte schimbatoare. trec sincer de la râs la plâns. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu. aidoma copiilor. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe. ÎNTR-UN FEL. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. Adesea. dimpotriva. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau.

aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina"... dureri abdominale. de la latinul histrio. nevoia de aju~or.. tulburari disociative. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. tulburari de conversie.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. dispozitia schimbatoare. amnezii . ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. Termenul "isteric" vine de husteros. amnezii. ca sunt perfiie. De altfel. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. În 1980. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. juca pantomima. termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. ca joaca teatru etc. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. crize asemanatoare celor de epilepsie. le?inuri. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". . puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute.. matricea. în sunetul flautelor. organul specific feminin. ne ':om opri la personalitatea isterica. Pâna în secolul al XIX-lea. care-l desemna pe actorul care. contracturi. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1. care în greaca însemna uter. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris.

1995. termenul "isteric" este si o insulta. (Iata macar o certitudine.Y. Purtell. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. . Or. "Histrionic Personality Disorder".. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie.70 Fran<. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. pp. 181-182: .. Cap. Robins. 8. lesinuri etc. 4. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris. sub directia lui John Livesly. În limbajul curent. începând cu secolul trecut. 246. Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. Dintre subiectii cu o personalitate isterica. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). The Guilford Press. conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze. M.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?".. precum paralizii. pp. Cohen. este necesar sa va înarmati cu mult curaj. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. . UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. barbatii n-au uter. 677-685. N.) 3. J. 2 B.«Histeria» in Men".:oisLelord si Christophe Andre 2. Pfohl.

feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor. Pornind de la criteriile personalitatii histrionice.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. De alt:el. Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor.-a aceste relatari erau plasmuiri. Exista. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. unui su- .Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. Paris. multi cer:etatori cred ca. pe vestimentatie. într-adevar. va miza si elIa fel de mult pe aparente. desigur. Seghers. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat.Fireste. Trillat. pentru a capta atentia. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. el si-a pus întrebarea daca nu cumc. Dar sa revenim la personalitacea histrionica. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. declaratii înflacarate. :ât "inventii". 3 E. simple fantasme feminine. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. De pilda. 214-240. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. 1986. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. Apoi. (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie. pp. . similare ce~ordescrise anterior. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare. Histoire de l'hysterie. Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare.

. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. odata sositi. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. Andre ma plictise~te doar. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane. cu timpul. acestea sunt personalitati histrionice. departe de a ma mai vraji. care este avocat. spectaculos adesea. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. ori devine teatral în furia lui. Adesea. Sa o ascultam pe Sabine.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. el sta îmbufnat. Si au fost atrase de aceste profesii. Cum este un bun orator. vorbindu-ne despre logodnicul ei. Dar. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. când suntem invitati undeva. De pilda. Iar acum. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. precum avocatii. tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita.72 Fran<. ori devine furibund. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. devenise iute familiar cu prietenii mei. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. douazeci ?i opt de ani.

] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. care renunta la o asemenea companie.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. dispozitia schimbatoare. . în virtute a histrionismului sau. care-l si împinge sa se dea în spectacol. fireste. American Psychiatric Press. A.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. 4 G. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. Andre sustine ca . Brusc. initiata de Anna ?reud. Washington. În schimb. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. procedând înca mai histrionic si. dar manifestarile lor exagerate. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4). adaptat tribunalului. ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. La o prima vedere. Gabbard. urmeaza un nou esec. CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. în The 051\1 IV Editio11. 1994. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. în viata personala îl deservea. comportamentul sau histrionic. Sabine l-a parasit. O. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. Deziluzionata. al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. setea de a capta atentia.

sau.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. Când acesta. Scarlet O'Hara. Dar totul se va sfârsi rau. însa. vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi. cu a sa emotivitate. dar având si puternice trasaturi histrionice. pe ofiterul Kirilin. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. Nadejda este o frumoasa histrionica. dimpotriva.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic.74 Franc. Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. interpretata de Vivien Leigh. si atunci. ci dimpotriva. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. cu setea de iubire. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit. În Duelul de Cehov. se plictiseste de ea. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. un homosexual la vreo cincizeci de ani. . apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice. extraordinar de emotiv si expresiv. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. cu a sa înclinatie spre reverie. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. ). cu dispozitia schimbatoare.

ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. ci compor:amentul sau obisnuit. reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. asistenta sociala într-un spital. centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. centrat pe emotii. Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste. iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". deci. Jocelyne. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati.Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. mai cu seama la sedinte. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". În timp ce echipa medicala. în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. dramatic. încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. factual. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita". Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". dar stabilind unele limite La lucru. felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. ca si miopia ori calvitia. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". acestea tin un discurs imprecis. descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. Este. presata de timp.

]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie .i pentru psihoterapeutullor). ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei.i schimbe comportamentul.i ar fi încercat sa-. Cu totii s-au simtit jenati. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie.i modifice comportamentul.. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor.76 Frant. luându-si concediu "de boala". Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. manifestându-se mai putin la sedinte? Da. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.tiute deja: în primul rând. . îi este greu sa-. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant. Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar ... Apoi.i Christophe Andre nei. altfel spus. La urmatoarea ~edinta.. mai apoi însa i-au dat lacrimile.. pe care îl repeta într-un mod rigid.ois Lelord . ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit . medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt..edinta trântind u~a În urma ei. ]ocelyne a fost uimita la început. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu. Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei..

cu un aer grav. de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. personalitatea histrionica se va debarasa. când va aflati în fata unei personalitati histrionice.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. În schimb. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. Sophie este o buna colaboratoare. Iata ce ne spune Charles. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. iara?i. Acesta. Cu carnetul în mâna. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. fie ~ipentru câteva clipe. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. rolului pe care echipa i-l conferise. întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. într-adevar. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. vorbe?te prea mult despre ea. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. Deci. Apoi. Iasati-i un spatiu de actiune. ceva în genul "Happy Birthday". un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. Când a intrat în sala de ?edinte. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . De asta data. În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. de comportamentul ei teatral sau manipulant. Astfel. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. Când a început examinarea fi?elor medicale. dar stabiliti totu~i limitele. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata.

i ar fi încercat sa-. Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat.76 Fran<. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni. ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei. altfel spus. mai apoi însa i-au dat lacrimile.ois Lelord .. luându-. îi este greu sa-. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant.. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. La urmatoarea ~edinta.i pentru psihoterapeutullor).. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. manifestându-se mai putin la . cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ. Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . ...i concediu "de boala".. Jocelyne a fost uimita la început. Apoi.i modifice comportamentul. medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase. Cu totii s-au simtit jenati.i Christophe Andre nei. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica..tiute deja: în primul rând. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar .i schimbe comportamentul.. pe care îl repeta într-un mod rigid.edinte? Da. ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor. A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa..

Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. Cu carnetul în mâna. rolului pe care echipa i-l conferise. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti. de comportamentul ei teatral sau mani. Astfel. În schimb.chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. Acesta. Pulant. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. vorbepte prea mult despre ea. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata. Deci. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. personalitatea histrionica se va debarasa. întreaga :. Iasati-i un spatiu de actiune. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. Sophie este o buna colaboratoare. ceva în genul "Hapc)!J Birthday". i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura.IeI'grav. iarapi. Când a intrat în sala de pedinte. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. într-adevar. fie si pentru câteva clipe. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. . Apoi. dar stabiliti totusi limitele. cu un . Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. De asta data. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. Iata ce ne spune Charles. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol". pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei.

si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. fara îndoiala. În schimb. Dar eu mi-am pus la punct o tactica. pen- . cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. Si asta. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. emotii pe care efectiv nu le pot controla. în managementul colaboratorilor. când vine cu ?tiri pertinente. dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. din punctul meu de vedere. când acesta se produce. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. încuviintez. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. Nu va nelini~titi prea tare.78 Fran<.ois Lelord ~i Christophe Andre te. va veti recapata locul în panteonul ei. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. o privesc în fata. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus.

nu pot fi adversari ~edutabili. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. Vestimentatia discret provocatoare. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. Va avea. Deseori. caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins. dar fara intentia vreunei relatii intime. care în genere rane~te. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. î~i vor schimba frecvent partenerii. Data fiind liberalizarea moravurilor. ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. caci ei nu procedeaza deschis. indignat chiar. ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. deci. însa într-o forma mascata. cu cât nu ·. caci ace~tia. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. ci pun . cel putin pentru o vreme).Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi. tendinta de a sexualiza relatia. Ironizam .~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. Ne amuzam pe seama istericilor. tentative de suicid. lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". concedii. de a vraji.tentie. chiar într-un context profesional. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor.::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. zeflemeaua. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". unele femei histrionice merg chiar mai departe.) Or. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati.

fara nici un cuvânt. Termenul "cochet" nu este folosit. Fire9te. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. De pilda.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. Am încremenit. amânând-o pentru mai târziu. m-am înfuriat. iar ea a început sa plânga ca o fetita. în cele din urma. eu m-am simtit vinovat. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. de fapt fragilitatea lor. pierzând din detasare. iar acum putem comunica mai deschis. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei. Încetul cu încetul. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei. din obiectivitate. am înteles ca aceste scene. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. mai firesc. Claire s-a mai lini9tit. Alta data. Cu timpul. la desert. derutati de schimbarile ei de atitudine. Atentie. riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. De pilda. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. refuzam sa port o discutie în acel moment. nu o veti mai putea ajuta. care m-a în9tiintat degraba. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi. Am încercat sa ma apar dar.80 Fran<. Dar eu nu i-am mai facut jocul. ceea ce era complet fals. cu care era certaM de vreo trei ani. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?).

a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi".Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios.iaca vi se cere contrariul. chiar . . • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal". Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva. stabilind unele limite. • Sa o lasati din când în când sa se manifeste."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. care îi va îngadui sa va idealizeze. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. La urma urmei. • Sa va lasati prea tare înduiosati. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice . histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta. invers. ).

meu. Ma emotionez usor. Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine. distante inaccesibile. Îmi place la nebunie sa seduc I cator.82 Fran<. Când ma aflu într-o situatie ne-I . Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r. ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru".:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1. ! I I I I 9.

atât de zelos. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. Îl ~tiu de multi ani. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. El a parut surprins. cum se spune. toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. "Odata decizia mea luata. ~i atunci i-am propus sa ne asociem. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. ezit îndelung." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. latura administrativa în genere ma plictise~te.IV Personalitatile obsesionale . ceea ce mi-a placut de îndata. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. ~i atunci. conditiilor de asociere etc. u~or nelini~tit. sunt in:'entiv. încât sora mea se ulânge de asta. dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. iar energie am din bel~ug. poveste~buna zi mi-am spus ani. ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. cumnatul meu. nu sunt un bun gestionar. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o . Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. Este :111 tip rezervat mai degraba. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine.

fie de a cumpara o masina de spalat. Totusi.. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor. Jean-Marc afost de acord. Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul.i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati. de. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale. Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Dar m-am lasat repede pagubas.ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata. Dar metoda pe care el o instituise era în- .. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. caci. a procedurilor. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii. se descurca bine. Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi.

fara îndoiala. El acorda o mare atentie detaliilor. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. legându-se de tot -~lul de detalii. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului. putin lipse~te sa se certe cu acesta. Totu~i. Când se ive~te o afacere rentabila. când :?'uine acasa. dar. îndaratnicia lui este istovitoare. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. În cele din urma. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. ambalajele. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. Acum . Când i se spune ca exagereaza. încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. . Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. Si are dreptate. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. daca ar fi aplicate. procedurile. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. În fine. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli.'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata.

:oisLelord . În cele din urma. Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-.tiincioasa ~i scrupuloasa. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult...86 Fran<. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale. fiind un bun patron. timida. a .i la organizare. Mai mult..te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc. Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i. • Obstinatie: încapatânata..i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala. CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari). ?\emultumirile pe care le treze. adesea în detrimentul rezultatului final.tiut cum sa-i valorifice potentialul. Are sentimentul ca este obliga- ..i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor . staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara. • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa. reguli .i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc. glaciala. proceduri.. caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta.. • Rigoare morala: este extrem de con. S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare). din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza.i care au darul de a-l deprima pâna ..te tot reparând . din clipa în care s-a trecut la agricultura. îi aratati ca îi apreciati perfectionismul. Dintr-un punct de vedere evolutionist.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche).Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman.i simetria care domnesc în apartament . cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. dar.. considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui.te în New York ... semanat. pentru a întrevedea unele lucruri. obsesionalii.i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete.. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata. Daca îl contraziceti. el nu pridide. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat. Daca. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor.i pe câinele tinerei femei. Ajuns la Paris. va va dispretui. în schimb. Un divan la New York. în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea . psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele.. pentru a face stocuri si a le depozita. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche. William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie.. în care oamenii traiau din vânat si cules. . el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici.

Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri.d. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. fara pretentii.m. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil. deci. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. Înainte de a le încredinta o sarcina. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. sa-i luati prin surprindere. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii". faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare. pe cât posibil. sa întinda masa mare s. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. Sotia mea are o multime de calitati. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. el va fi întarit în . intima. În cele din urma. Dar. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa.ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza. Evitati. Caci îi veti face sa sufere. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. • Când merg prea departe. fara vreo ceremonie deosebita. Daca te vei supara. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri.a. de care însa ma ocup chiar eu. care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. Si au dreptate.94 Fran<. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. toata lumea mi-o spune.

dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. erau bine folosite în fabrica. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. Deci. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. În schimb. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. Si fara îndoiala . Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. fara a-l brusca însa. chiar cele cumparate la un pret mic. pe viitor.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. precisa. motivata. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia. responsabilul cu productia. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. argumente bazate pe costuri. un tip foarte competent. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. directorul i-a cerut ca. a pus la punct o procedura extrem de complexa. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. bazându-va pe cifre. incontestabil. Într-o fabrica micuta. înainte de a introduce o noua procedura. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. Apoi. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. Si atunci.

Cu cât jocul era mai strâns. extrem de rezervat pâna atunci. daca nu venea sa joace. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. pantaloni. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. chiar ?i un cercetator strain. Dar s-a spus ca. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul. el avea cama?a cu mânecile lungi. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat. chiar neînsemnata. cu atât el se însufletea mai tare. pretextând ca nu juca prea bine. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. iar când intervine ceva imprevizibil. dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. statistician de mare valoare. invitati-i. de a nu respecta o promisiune. dati-le exemplul urmator: . Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. în~tiintati-l cât puteti de repede. A refuzat mai întâi. A~a ca mobilizati-i.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. respectati-va fagaduielile.96 Franc. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. sa vegheze ca totul sa fie perfect. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. cravata. facea tot soiul de salturi i . mai mult decât oricarei alte persoane. Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili. sa verifice totul. Toata lumea s-a dus.

mele bmelui. Nu cedati tentatiei. laolalta cu colegii sai. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. l. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. facând uz de simtul ordinii. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. mai cu seama pe cei porniti pe glume. Echipa sa a câ'ltigat. el era mai putin rezervat. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- . parea a se simti iara'li stingherit. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. Din acea zi. Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. în cadrul unei relatii de încredere. control de calitate. în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. totupi.Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. ca si de capacitatea de a starui în efort. sunt tinte care pot tenta. la lucru. juridice sau tehnice. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre. a fost mult mai destins tot restul zilei. Contabilitate. proceduri financiare. mai apoi plonjând pi în mare. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. mai degraba. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. cu seriozitate a si maniile lor. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end.

el putea rândui .98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei). Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. Totu~i. dupa câteva zile. vasarie în chiuveta. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. farfurii murdare. Iata un frumos exemplu de solutie negociata.icurata totul dupa bunul lui plac. În schimb. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa. prin demonstratii monotone ~i repetitive.. diferite ingrediente pe masa etc. încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. obsesionalii se simt stingheriti. Totusi. dereticat). Simtindu-se în permanenta supravegheata. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste.. ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare. adesea. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". În acela~i timp. fara a nutri intentii rele. Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru.i-l consacre altor activitati (contabilitate. Pe cât posibil. caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea. sa-i arate ca "gre~ea". recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele. Si atunci. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii. odata încheiata prepararea mesei. dar nu sunt în stare sa o faca. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. poate. Aceasta explica. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i.

si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. În Japonia. N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. recunostinta sau cu daruri. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. neîndoielnic. tara a carei cultura prezinta. • Când merg prea departe. aduceti-le critici precise si moti~ vate. unele trasaturi obsesionale. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor. care îti va indica cel mai nimerit cadou. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati.:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati . trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. . oferirea de cadouri este un adevarat ritual. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii.

de o mit se tpare cit(a). Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10. 9. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea. fac simt caci rânduindmadator(oare). Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I .. 8. sivorba final. se placesingur(a) ordine. echipa. rezultatul 6. ma er- ADEVARAT 12. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri.1OO Fran<. 5.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri. munca în pentru ca as ramâne detaliilor. 7.raspunzator(toaI re) personala. mi se Ueste verificând. 14.

nostim. o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. nici nu crâcnisem. În spatele biroului. Alain a fost încântat. cerându-mi sa-I tutuiesc. la vedere. se interesa de o tânara ca mine." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri.oise. un barbat atât de important. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. douazeci si noua de ani. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. Mai târziu. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. însa. dar cum era interviul pentru angajare. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . iar eu lucrez cu el. seducator. Are un birou imens. sclipitor.v Personalitatile . cu o vedere superba. Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie." Afabil ~i direct. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte.

mai ales pe cei nou-veniti. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. trebuie sa recunoai'tem ca. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. Ceilalti asociati ai agentiei. Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. cu eleganta lui. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. elegant. însa. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. Oriunde apare. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. Firefite. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. . spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. fara nici un fel de menajamente. designerul a trebuit sa plece. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. cu aerul sau încrezator. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. În orice caz. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. care venise de la o alta agentie. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. în fata tuturor. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. în profesia lui. Cu unii dintre colaboratorii sai. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. De altminteri. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. Alain face o impresie puternica. a doua zi însa îti critica munca. Si apoi. Totufii. A doua zi. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. V-ului meu._Alb de furie. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. în clipa de fata. ambianta este mai degraba buna. ui'0r bronzat.102 Fran<. De ce ramân? Pentru ca. au încercat sa aplaneze conJlictul. Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. în final. dar cu o indemnizatie frumoasa. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). Patrick.

mai mult. La întoarcere. Are un salariu astronomic. sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. În cazul de fata însa. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face. Atentie. Alain nu pare a fi atent la sta- .Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. cu care s-a împrietenit. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". trofee). sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. De asemenea. si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant. extrem de preocupat de înfatisarea sa.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. De pilda. critica si elogiile neasteptate.tim ca are probleme cu impozitele.afel încât clientii importanti. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau). pentru a-l exploata cât mai bine. adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale. Alain pare preocupat. Pentru a se consola. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante. Si acestea reprezinta mult. face în at. Alain nu t.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori. În relatiile cu ceilalti. folosind alternativ seductia. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. de ani buni reut. Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu. ca i se cuvin unele privilegii.

societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. invidie).:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. . În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie. toata lumea trebuie sa ma respecte. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie.104 Fran<. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. devine furibunda. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile . cât si în viata personala. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii. umilinta. privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. II . • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional. Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. • Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie.• Manifesta destul de pupna empatie. Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale.

curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. Tatal meu ma admira. prost îmbracata (de altfel. . în compania unei verisoare din provincie. narcisismul nu are aceasta forma extrema. Sa o ascultam pe Juliette. pentru meritele sale exceptionale. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. Pe vremea aceea. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. dupa parerea lui. ma rasfata. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. îmi satisfacea toate capriciile. în multe cazuri. care în urma unor esecuri sentimentale. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. nu se aplica si propriei persoane. dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. comporta si o oarecare doza de narcisism. douazeci si noua de ani. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). i se cuvine o viata sociala sclipitoare.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. prin urmare. Alain considera ca. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. Totusi. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". deja. snobismul. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. s-a decis sa înceapa o terapie. el nu se simte numai frustrat si preocupat. Alain este cumva "snob"? Fireste. în sensul curent al cuvântului. Prietenia mea era considerata un privilegiu. sa meriti mai multi bani. Eram o eleva buna.

am trezit si multa invidie si rivalitate. De doua ori m-am îndragostit foarte tare. de a-i tine în sah. am început sa ma dezvinovatesc. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. Evident. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o . dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. de a-i face gelosi. La sedinte. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. Am vrut sa-l opresc. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. Daca ceri ceva cu îndrazneala. Pe plan sentimental. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. Doctore. am mers din esec în esec. dar era prea târziu. în schimb. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. ignorându-le pe ale lui. De fapt. pâna când îi telefonam. adesea îl si poti obtine. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. si realizez ca. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. luam cuvântul cu multa usurinta. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. dar cum era un om pe care-l admiram mult. Ultimul meu iubit ocupa un post important. în aceasta relatie.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. M-a parasit în cele din urma. dar relatia n-a rezistat.106 Franc. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. de a le zdruncina încrederea în ei. Treceam îndata la represalii. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. din pricina unei calatorii în interes de serviciu.

fara a catadixi sa-i raspunda. Obliga- . Mai mult sau mai putin con~tient.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. ~i sa si le revizuiasca. s-a congestionat defurie ?i. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. întârziind la sedinte. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. nici chiar la televizor. cât ~i asupra celorlalti. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". sa nu beneficieze de un regim aparte. fiindca ea este exceptionala. De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. ~i sa se manifeste mai putin violent. Numai ca tânara secretara. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. mai cu seama printre intelectuali. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. nu-l mai vazuse pâna atunci. angajata de putina vreme. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. Aceasta convingere de baza genereaza. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. atât asupra propriei persoane. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. însa. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". sa fie mai putin agresiva. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. caci are prea mult de lucru. Apoi.

.i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.tri . într-adevar...ita.i în cazulw1Ui mare industria.it".ois Lelord . Amintiti-va . sunt poate .. P. Personalitatea noastra narcisica.easca în deplina securitate vitezele legale.i dovedeasca identitatea.. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment". de siguri pe ei. Aceia. Sl. tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile.te.i componentele reu. acest sentiment de superioritate." Un incident asemanator s-a produs . Numero..i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate...i ne vor explica adesea ca ma. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa. O'Malley. dar . s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-.i oameni de afaceri .K. 38. Cum era stresat deja din cauza întârzierii.M. pp.nuite nu se aplica oamenilor ca mine.. 365-380. s-ar putea crede ca aceasta siguranta . Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no.mtcei care î.1 08 Fran<..i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion. Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei..i care au "reu.i uitase toate biletele necesare.aza în fata...i interviurile televizate acordate de celebritati.i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire. care conduce un grup mare. S-ar putea 1 J. Journal of Personality and Social Psychology (1977).teti .... cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini. zugravindu-se în termeni magulitori. de. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi.i..itei lor1. a întârziat ... trasaturi de caracter narcisice.i aceasta multumire le-a dat-o reu....i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere..ina lor ....... Bachman.tri.i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa.. dezinvoltura cu care se a..i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier.

o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. multumiti de înfati~area lor. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. caci este încredintat ca el este cel mai bun. Iata ce poveste~te Louise. timida oarecum. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. toata lumea îi spune "diva". narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". caci se considera cel mai capabil. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. Dintr-un punct de vedere evolutionist.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. ea este extravertita si sigura pe ea. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. Dintre toate colegele mele. În viata de zi cu zi. manipulatori oarecum. Când suntem într-un restaurant. iar în competitie va avea mai putine scrupule. Siguri pe ei. fie pentru a lua masa într-un restaurant. Ne întâlnim cu regularitate. La liceu. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei. Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv.

in H. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. 3 D. Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei. Vizibil. British Joumal of Psychiatry (1993).Y. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. adesea. 1990. "Shyness. impresionati sau convin~i de siguranta voastra. ce-i drept reui'ei'te. Este cam penibil sa fii cu ea. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant. Dimpotriva. N. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun. Dar. Pardoen et eoll. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. Social and Evaluation Anxiety. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. dar. Self-Esteem and Self-Counseiousness". Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte.M. volumul muzicii. starile depresive3 etc. Dar culmea este ca nimeni nu se supara. prospetimea apei. Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ.11 O Fran<. pp. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". pp. Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. Plenum Press.A. 47-82. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. Melchior.:oisLelord ~i Christophe Andre . ori cea mai buna camera la hotel. 755-762.. 2 .. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. L. 161. Cheek. pâinii. Ei vor fi sedu~i. nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". Leitenberg (ed).

Mai mult. desi îndragostit de ea. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. Masson. În exemplul anterior. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. La lucru. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. La crise du mil/ieu de vie. Paris. 1994. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. Paris. Pe de alta parte. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. . existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. in M.Personalitatile narcisice 111 suportabili. Brouchon-Schweitzer. Millet. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. Dantzer. N. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. în urma unui esec sentimental ori profesional. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. De altfel. carora le izbuteste totul. în cele din urma. demotivatie si. PUF. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. deseori. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". R. socul va fi si mai violent. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros. Rascle. Or. aduce serioase prejudicii firmei sale. ca în cazul Juliettei. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei. Introduction a la psychologie de la sante. riscul unei depresii este peste medie. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. 1994. Când se afla într-un salon.

eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. Traieste centrat pe propriile ambitii. În Apocalipsul. pentru . Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. Marlon Brando. jucat de Kirk Douglas.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale. colonel parasutist. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. pentru ca a stiut sa convinga un client. acum (1979) de Francis Ford Coppola. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. si nu admite sa fie vreun moment ignorat. Dar se va îndragosti de un "inferior". Mai apoi. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. Felicitati-o pentru rochia cea noua. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. violonistul sociopat Morel. Furios ca planul sau a esuat. felicita ti-o pentru partida de tenis. spre indignarea colonelului Dax. narcisic si însetat de glorie. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere.11 2 Fran<.

nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase.. 'dupa o întrevedere cu directorul. Fran(:ois. recunoa. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. jignitor chiar. deseori. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala. Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. se întoarce extrem de furios în biroul sau. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . la o aprobare sincera. Daniel. dar nu . ingrati.i-au atins ori depa. fireste. prin urmare. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin. pentru discursul ei.i puteri absolute. rai. • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice. Ne referim.i îl felicita.. Apoi. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti.i ei obiectivele? Daca . consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse.Personalitatile narcisice 113 taiorul. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi. se încapatâneaza Daniel.. . atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata.it .te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!". Atentie. Fran(:ois îl lasa sa termine. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica. un tânar functionar narcisic.i i se destainuie unui prieten.. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie.. asa cum îl percepeti voi. o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip. îi mai spune ca directorul nu are totu. Fara îndoiala. Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea.. Pe de alta parte. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa. lipsiti de valoare..

iritat de aroganta lui DanielJusese categoric. În acest exemplu. spre marea mea surprindere.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. "care nu sunt conforme regulilor". Daca întârziati. Însa. nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. . va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. daca sunteti cam prea familiari cu el. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. Deci. ceea ce a sporit furia lui Daniel. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. mi-a raspuns ca facând prezentarile. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. i-am propus sa ma însoteasca. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. ei ar fi demotivati. în loc sa procedez invers. riscati sa-I iritati. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. în vreme ce directorul. întors de curând din Statele Unite. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. fie considerati de el mai putin importanti ca el. în mai multe rânduri. întreaga seara Gerard afost tensionat. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". Fran90is reusise acolo unde directorul esuase.

care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. ca ~i al oricarei alte persoane. reparabil în timp. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice. Categoric. În schimb. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. "care dau în brânci" pentru el. Pare sa fie simplu. care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". iata de ce. zadarnic. în plus. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. daca îl criticati. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. ce vizeaza un comportament precis. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. sotia unui agent comercial fara pereche. ~i ce ne poveste~te Catherine. în cazul unui narcisic. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". Caci acestea sunt critici evazive. trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. precizati un anume comportament. Iata ce se întâmpla cel mai adesea. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". iar aceas- .

facându-1 egoist. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. dar total ineficient.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. ra ca merita mai mult decât noi. Si atunci explodez. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena.. E adevarat ca din cauza asta este posac. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. deci. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. Evitati. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. Cum el conside. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. În locul acestui comportament firesc. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. Iata ce ne relateaza Yannick. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. Evitati. În timp ce . • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. narcisic aceasta emotie este înzecita. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o. deci. Din pacate.116 Fran<. A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. fie pentru taiorul nou. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. agent comercial la o agentie imobiliara. Intrigata.. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. treizeci si doi de ani. aceasta emotie neplacuta. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi . Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea.

siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula.. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat. Totusi. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. personalitatile narcisice sunt iritante. Asa ca. Iata marturisirile Charlottei. ca sa nu spunem insuportabile. Pe de alta parte. Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori. Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. recunoasteti-i succesele. i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie.. relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. sa va aratati ostili. chiar scandalos. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man. care este asistenta unui arhitect. cel putin la început. dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . sa le raniti amorul propriu. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. Sarmullor. vedeam cum chipul se întuneca. Aceasta va va calma momentan. De atunci. Când încerci sa-i explici ca . iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi.

Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare.magulirea: "Sunteti cea mai buna". Tu întelegi aluzia. transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu. i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: . Aceasta cam aduce a amenintare. daca nu-l însotesti. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: .sa-i fac complimente când pare sa astepte asta. încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii.11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. dintre care cel putin o fata frumoasa. • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni. . .culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" . " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate. si iar accepti. daca este ceva ce ti-a displacut.în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna". ca daca . În cele din urma. În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata.. este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva. schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti..amenintarea: Jiti atenta.. si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic. Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi. Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. Daca vede cafigura cu vina nu tine.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. . " ..

asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile. Cum s-a descurcat de minune. Dar educatia. caci fuseseram colege de facultate. pentru a discuta chestiuni importante. Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. cum ne povesteste si Fanny.sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. dimpotriva. privirea celorlalti atintita asupra noastra si. treizeci si doi de ani. a concurentei ori a colegilor mei. . seful serviciului a decis s-o angajeze. Refuz: .sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg. jurnalista în presa feminina. ceea ce nu era rau deloc. constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. Dupa cum vedeti.Personalitatile narcisice 119 . Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila. La început. • Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. . a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). regulile de politete. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. a venit . uneori. adesea lucrurile stau cu totul altfel. Pentru o personalitate narcisica. Dupa sedinta. se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu.sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine). i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai.

Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. . N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic. Sa-i explicati reactiile celorlalti. . Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. care vrea sa ma dea la o parte.12O Fran<. fiti extrem de precisi. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna." Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare. Veronique a redevenit triumfatoare. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. principiul reciprocitatii nu functioneaza. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. Sa va asteptati la recunostinta. aratati ca o aprobati.

totusi. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. acest capitol. Recititi.Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul. Faceti o miscare de recul." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). cu siguranta are multe calitati. proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au. .

Sunt invidios(oasa) pe succesele I . Mi mente.:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. torez . altora. de mele. . Când prive9te se acorda atentie ma I 7.122 Fran<. la sa ' pese. I 1 . întâmplat se faca reguli9. îmima sa trigez fara I S. Îmitept. enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. beneficiez place sa sa 3. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. Cât latura profesionala. taje. Îmilornu mi mi place 8. I 14. comune.

În pauzele dintre cursuri. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". Cum îl gaseam atragator. gaseai mai tot timpul. treizeci ?i trei de ani. Când erau copii. Pe . Barbatii se aratau de regula interesati de mine. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. De pe Sebastien. mamiî a sotul meu.VI Personalitatile schizoide . Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. stau ?i ma întreb daca am procedat bine. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. Acum însa. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. din diferite tari. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. el prefera sa stea la biblioteca. iar acum comunica prin Internet. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. dar extrem de rezervat. pasionat ca ?i el de astronomie. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. prieten din copilarie. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. începusem o conversatie. poveste?te Carole. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. într-un fel. fapt. era ca o provocare. am vrut sa ne continuam discutia." EUGENE LABICHE cultatii. Mi-a parut un tip dragut. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. dar era lucru anevoios. Iasându-mi impresia ca-I deranjam.

nu i}tie cum." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. se ai}eza în fata calculatorului. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza. caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. Ceea ce a fost catastrofic. Într-adevar. daca cineva i se opune. Dar. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. nu mi se destainuia. Venea acasa cu un aer posomorât. În viata de zi cu zi. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit . absorbit cu totul doar de acesta. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. Din fericire. În vacante. elevii au început sa protesteze. curând. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. pâna i}i în vacante. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. mi se pare. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare. . pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. Sebastien are un aer binevoitor. A fost o munca uriai}a. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. singur. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. datorita ei. caci se avânta departe în largul marii. Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti.

în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. la lucru. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. Îi . Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. "Sante au quotidien". • Nu cauta compania celorlalti. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. deseori chiar din cercul familial. schizo. Nu leaga prietenii cu usurinta. detasata. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. care este un excelent cercetator. • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. . chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca.1990. cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). ceea ce nu este cazul lui Sebastien. greu de deslusit. Paris. Tobin. . Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida. pare indiferent la reactiile celorlalti. Odile Jacob. Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. • Prefera mai cu seama activitati solitare. • Are putini prieteni apropiati. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. La Schizophrenie. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. 1 C. ci o adevarata maladie. coll.

tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). Contrar altor personalitati dificile. caci acestea nu se destainuie. ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor. impasibile. cu a unei persoane schizoide. care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice. decât sa caute aprobarea semenilor lui. oboseala resimtita de voi atunci seamana. de . când le vezi retrase. obositori adesea. în exercitarea solitara a facultatilor sale. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara. izvor de neîntelegeri.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. Fa. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. care îi par greu de "descifrat". al inginerilor care lucreaza în cercetare." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". sa viseze. sa-si faureasca propriul mediu. Prefera sa lucreze singur. poate. Banui ti. Ei bine. nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. histrionice). Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. asa ca este mai bine sa le eviti. asadar.1 26 Fran<. schizoidul este mult mai autonom. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. Cu toate acestea.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. epuizante.

dar ma interesau mai mult clasificarile. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. când deschideam gura. îngrijorati de însingurarea lui. decât animalele în sine. A~ fi ramas retras în colti~orul meu. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele. Visam cu ochii deschi~i. la câte o serata. Daca mergeam. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. Ceilalti baieti ie~eau. absorbit cu totul doar de munca mea. "Bizaros" în jos. totu~i. dar nu-l aratam nimanui. Ceilalti râdeau de mine ~i. nu ~tiam ce sa spun. în scurt timp. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. lucram la aceea~ifirma. Când eram copil. decât de cele ce tin de uman. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. dar nu prea sociabil. caci atunci când se eliberase un post. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. La ~coaIa. cum sa ma comport. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. douazeci ~inoua de ani. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. apoi. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. "Bizaros" în sus.flirtau cu fetele. Din fericire. eu eram tot retras. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. neastâmpc1rati. Ca ~i Sebastien. însa. vorbeam numai de- . Erau insule nepopulate. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. eu l-am în~tiintat). dar ma simteam atras de fete. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. La zece ani. Sa-I ascultam pe Marc. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. Eram un elev bun. lucrurile nu mergeau prea bine. Nu prea ~tiam ce sa le spun. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i.

Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. Ajuns în acest stadiu. apoi însa începeau sa se plictiseasca. cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. în care toti prindeau curaj." O fata din grup juca rolul studentei. Într-un singur an am progresat enorm. Ulterior. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea. facându-1 sa nu se simta parasit. dar tot nu schimbam registrul. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii. A fost o experienta foarte utila. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. Terapia m-a ajutat enorm. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. îmi dadeam seama de asta.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. Daca nu a~fi facut o terapie. care organizeaza timpul liber. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care.128 Fran<. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. pentru ca sunt mai destins. Mai mult. În primul rând. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea. se afla o fata draguta. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere.

sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. laolalta cu o zestre mare). se stia ca esti cam "închis" si. pastori. curajos. ele trebuiau sa fie rezistente la munca. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. care lucrai de unul singur sau. Important era sa fie harnic. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. mai cu seama serile. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. la o claca. toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. locuitori si ei ai satului tau. aceste fiinte dificile si imprevizibile. nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. asa ca era mult mai comod sa-i eviti.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. In aceste societati subzistentiale. sa nu fie certaret. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. Dar si în privinta asta. Daca erai o tânara schizoida. Daca erai barbat. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva. desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. Cât priveste femeile. pentru femei. CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). . pescari). sa toarca sau sa teasa în tacere. de altfel. sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. sa-si asculte sotii.

sa vorbesti. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament. ca în Villa Triste. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. cu a sa viziune detasata de realitate. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. în calatorii. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. mai cu seama pentru schizoizi. sa faci impresie buna. la facultate. deci. În Maon Palace. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. sa-ti fie acceptat un proiect. la lucru. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". totul s-a schimbat. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. În termeni de comunicare. Persoanele schizoide risca. sa convingi LUt recrutor. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. sa intri în contact cu aceasta. iar noi întâlnim alti si alti oameni. Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. în vacante. . cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. Majoritatea populatiei locuieste la oras.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. fie la scoala.13 O Franr. dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. sa vorbesti. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. trebuie sa vorbesti.

Dar nu se plânge. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. A acceptat. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. Când ajungem la prietenii nOptri. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. "intra în . CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. Accepta totupi invitatia fara discutie. toti acei justitiari solitari si glaciali. vorbepte. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. sotia lui Marc. Sa o ascultam pe Marine. pare sa fie un altul. antrenându-se. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. depi nu lasa deloc sa se vada. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi". Este trist pi închis în el. el se apaza în fata televizorului. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. Marc este mult mai putin locvace. râde. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. da dovada de mult umor. îl simt pe Marc upor nemultumit. firepte. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. Când vine pi seara cu pricina. Singuratate a este oxigenul lui. De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. când cina se apropie de sfârpit.Personalitatile schizoide 131 În filme. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. gratie careia el se reface dupa efort. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. De altfel. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna.

i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. Când revenea de la întruniri. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru. Si i-am spus-o. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. Într-un stil sobru. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. impersonal aproape. Dar a ramas impasibila. Locuieste singura. Cum eu ma simt destul de surmenat. dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. jongleaza cu diversele banci de date. Dupa o asemenea marturisire. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. dar în final ne întelegem bine. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. directorul unei biblioteci universitare). limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. este o excelenta colaboratoare. A acceptat. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. ca si cum consumase totul.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". De altfel. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. Este mai degraba frumoasa.132 Fran<. De fapt. dar cu o oarecare reticenta. iar Armelle si-a reluat locul . Atunci am scutit-o de sedinte. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. care o oboseau si o plictiseau teribil. Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. în timp. Marc are simtul umorului. l\1arc îmi spune ca. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte. dar nu se pune deloc în valoare. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri.

Dar. E un progres. un inginer excelent. ?i înca repede. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. dar câti altii vor fi esuat. Desigur. Ma descurcam ?i în aceasta functie. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post.dinamica fluidelor. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. Apoi am fost numit ?ef de proiect. trebuia sa fac dari de seama. i se atribuie si responsabilitati manageriale. cercetatori toti patru. dezamageste. care era sa devina victima unui "accident de cariera". în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. m-am descurcat. iar rezultatele sunt proaste. eram în contact cu mai multe echipe diferite. Iata ce povesteste Luc. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . inclusiv cu clientii. La sfâr?itul ?colii. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. De asta data. câte cariere . Dupa doi ani. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. atât pentru ea cât si pentru firma. colaborarea lor a fost buna. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. Am acceptat imediat. Am patru colaboratori. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. Din fericire.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului.

13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as. care au s.i us.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie. des. des. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s. veti avea s.i descarca sufletul la telefon. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace. ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati. aratându-i ca îl ascultati.tiut sa-I faca sa se simta bine.ila imaginatie. unei iubite imaginare uneori. care va oboseste cu întrebarile. Luc poate face asta. dar într-un mediu care sa îi convina).or în "contratimp". Propuneti-i o tema de care sa fie interesat.edinta .i-apetrecut week-end-ul. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s. glumele. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil. La s. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva. Respectati-i momentele de tacere. ci încurajati-l sa vorbeasca. dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste.ioriginala.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. iar sensibilitatea lor.ansa de a auzi lucruri originale. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s.iatentie.te? Ori aceia care tot prelungsc o s.ipoezie. poate dezvalui uneori comori de prospetire s. Gândirea schizoizilor este ampla s. de a descoperi o lume fascinanta.

nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar. de calatorie. de pescuit. schizoidul este cea mai nimerita persoana. mai rau. De altfel. de putina lini. Cu ochii plini de lacrimi. În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". Gânditi-va la el ca la un tovara. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra. cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi. ca sa-i descopar calitatile. în fata peisajelor care ni se înfatipau.te pentru a va concentra. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. el s-a mai schimbat. eu eram distrusa. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!". cât pi tristetea.. ca la un coechipier într-o croaziera. N-a spus nimic. când eu ma ghemuiam în bratele lui. Vizitasem Nordul Italiei pi. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. îl priveam în timp ce recitea telegrama. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup. Câteva zile mai târziu. volubila. Când aveti nevoie de putin ragaz. În voiajul de nunta. Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura. sa glumeasca.tepti ca un automobil obi.. Ast- . sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. mai ales. Eram o tânara deschisa.nuit sa se comporte ca un automobil sport. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria.a cum zadarnic a. tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie. eu ma tot extaziam.. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el.. careia îi placea. iar eu sunt mai putin exigenta cu el..

agricultor). dar ea nu raspundea. iar vocea îi este mereu egala. schizoidul ar putea ajunge un pustnic." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. dezlegând cuvinte încrucisate. decât sa vorbesc. ma impresionase tacerea ei. când am chef de vorba. ca între barbati. ramâne în fata televizorului.136 Fran<. îi spuneam tot soiul de povesti. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia. am reusit sa pricep. Munceste mult. Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. fara voia lor. si în finalmi-a zis: "Când vad un film. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri. când ieseam de la cinema. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. al carui sonor îl da la minimum. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva. prefer sa ma gândesc la el. Dar m-am obisnuit si. Acum unul-doua decenii. mimica. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da.. ea însa nu.. atitudinea. De altfel. însa. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. Chiar si astazi. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. Iata un sfat bun. ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa. Atunci. de glume. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . Cât priveste persoana schizoida. ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani.ois Lelord si Christophe Andre fel. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. Odata. fara vreun efect. Sotia mea este contabila.privirea. Pe vremea când o curtam. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. Eu îi spuneam câte în luna si în stele.

când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. vizitati-l doar din când în când. • Sa le lasam sa se izoleze complet. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea. . apreciem calitatile ascunse. încercati sa-I aduceti la întruniri. în primul exemplu al c:. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. Exigentele cercetarii moderne. invitati-l. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie. observam lumea interioara. • Sa le obligam la prea multa conversatie. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. Mai stimulativ. de la un capat la altul al lumii.c':Ostui capitol. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. punem în situatii care sunt pe masura lor. daca cunoasteti un schizoid. dar nu foarte. caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. singura lor iesire în cursul unei zile. precum sotul Carolei. Deci.

ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise. ADEVARAT I 5. Mi se si în preaam castrâng cugrup. sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7. altceva.zisimt aniversarea.a aceasîncânta. Iasati-1 sa fie un bun expert.se 4.138 Fran<. Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager. Chiarîmi plac maseoboseste. în loc sa tot mer- geti la el.Daca prietenii 1 I . a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti. reacti2. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1. ma ile gândesc fi gur(a). Uneori reproseazapot întelege solitare. în compania . compania as altora mi 10. Nu activitati capul 6.

ma în~elasem. La ~edinte este ~i mai rau. acel neastâmpar. Vizitele prin birouri le face în mare graba. Dimineata vine primul. treizeci si sase de ani. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. nerabdator. . dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. de la bun început. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu. dar nu a~tepta raspunsul la una. Nu-i place sa fie contrazis. noi îl respectam. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. erau constante ale firii sale. 1mi punea întrebari. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. Totu~i. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. 1n schimb. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. Parea grabit. ca ma primise numai de forma. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie. el te întrerupe. Când i se prezinta o problema. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. Ei bine. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. ca ~i trecea la cealalta. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate.

nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. cu programul pe care îl are. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. Dar eu. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. Dar poate ca acasa este mai calm. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. când comit erori care-i încurca planurile. Ei bine.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. În fine. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. are un simt al competitiei înnascut. În apropiere era si un teren de tenis. îngrijorat. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. aflat parca într-o permanenta alerta. încât a facut o întindere musculara. Caci are tendinta de a-i întrerupe. nu poate altfel. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru. Pe de alta parte. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. dar cum erau defata clienti. Vesnic se simte în competitie. face critici jignitoare. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident. dar se enerueaza repede. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca. nu prea sta pe acasa. s-a stapânit si Il-a spus nimic. Nici în week-end nu se poate relaxa. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . unul. În orice caz. dar într-atât de înversunat. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie.14 O Fran<. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential..

Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. opusul comportamentului de Tip A. iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5. sa ajunga la timp. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete. nu )li activitatile lor cotidiene). rareori se simt presati de timp. preocupat de exactitate. Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. • Implicare în actiune: munce)lte enorm. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. daca ar fi supusa unor teste. ori sa câ)ltige o partida de tenis. cu nota maxima. a celorlalti. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. sa conduca o )ledinta. pune suflet în tot ce face. preocupat sa mearga totul mai repede. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. în conversatie de pilda. fata de încetineala altora. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. Cei din B5 sunt calmi. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. îndeajuns de bine conturata care. Lupta împotriva timpului.

sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. sa comand materiale. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. 1987. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. The Guilford Press. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. sunt într-o vesnica tensiune. cincizeci si doi de ani. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele. În fine. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. Roskies. Oricare ar fi acel eveniment. vizite.1 42 Franc. munca administrativa. . care sunt uneori contradictorii. Ethel Roskies1. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. Sa o ascultam pe Arielle. de buget. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". orice conflict este un adevarat razboi nuclear. New York. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. Ma împart între sedinte. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp..oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. Stress Management and the Healthy Type A. O psihologa canadiana. zilele mele de lucru sunt interminabile. Ca tot personalul de altfel.

ce este stresul? . devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. Sotul meu spune ca sunt prea stresata. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. istovita. îmi spune el. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. se impacienteaza usor. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. În orice caz. care gaseste ca-i prea stresata. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. dar acest ritm este ca un drog pentru mine. "Lini~te-te putin". Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. face mai multe lucruri odata. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. se implica total în ceea ce face. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. fapt repro~at de infirmiere. sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. dar în clipa în care sunt în întârziere. Si a~a este cel mai bine. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. Când vine acasa. Ariene nu se însala. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. neramânând în spital prea mult. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul. Pe de alta parte.

Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. pp. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. "Stress et approche cognitivo-comportementale. Componenta fiziologica. Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie. În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica. Componenta comportamentala. mai ales adrenalina. va veti simti inima întetin2 P. L'Encephale. (1993). 193-202. organismul nostru va secreta diferiti hormoni. prins într-un ambuteiaj. aceea~i reactie se va produce. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea).1 44 Fran<. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. avem o reactie de stres. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. Ei bine. . De pilda. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. U~geron. va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. 19.

sa încerci sa repari un aparat stricat . adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic. Azi însa. pregatirea pentru efort fizic este inutila. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. gratie unei mai mari secretii de adrenalina. daca va aflati în ma?ina. Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). Invers. adrenalina ?i ruda ei . o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. diminueaza timpul de reactie. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. daca .noradrenalina .iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. În aceste conditii. Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. Sa luam alt exemplu. Sa treci un examen. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. Totu?i.actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. facilitat de chiar reactia de stres. precum incendiile sau inundatiile. precum fuga sau lupta. primatele. la citadini. Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. Totu?i. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala. Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival.

riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur.146 Franc.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. auditoriul este exigent. palme umede.lapsusl/. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine).. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. spasme în gât). riscati sa fiti anxios. La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi. . riscati sa va bâlbâiti. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta. Altfel spus. Pe plan comportamental. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). Cum va puteti închipui. inima va bate ceva mai tare. sa aveti un .

Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. cu cât înainteaza în vârsta. Foarte bine. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine. Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. pp. psychosomatique.• 3 Exces de implicare. Dupa expunere. va aparea oboseala. . Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. de R. veti spune. cu atât el risca "supraîncalzirea". Ajunsi la acest nivel de reactie la stres. Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune. Dantzer.Paris. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. Dar. iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca. presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). 201-202.1989. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma.

pentru colaboratorii lui.M. 233. hipertensiune. Rezultatele acestor studii concordau.51. 514-522. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani.. factorul de risc cardiac sporeste.Dembrovski et colI. kilograme în exces. stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau. 4 R. comparativ cu Tipul B. 5 T. 1975. de stres ritmul.maifamiliale. Psychosomatic Medicine. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study. conjugale.1 48 Fran<. .Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A.urinta5. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. ca Energic. Rossenman et colI. excesiv. din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida. 1989. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti.Corelat cu alti factori de risc (tutun. Excesiv Probleme II Accidentreusita. pp. probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile.Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. cauzate Productiv. de Ambitios. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza.. . 872-877. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator.pentrueste descurajant. . . unor conflicte. sa pricina urmare Combativ. colesterol. Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years". pp. pentru familie."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". Journal of the American Psychological Association. sedentarism).deconflictual.

exercitii fizice regulate . caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te. 73-87. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular .renuntarea la fumat . firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. .un regim alimentar echilibrat . "Le stress au travail". cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate. Angajatii lor de Tip A. 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail. 5. Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular. fara îndoiala ca sunt operativi. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma.Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. dar în clipa în care vor face un infarct. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres.desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber. pp. Geneva. chap.

mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. dar eu aveam tendin- . Sa-I ascultam pe Serge. ceea ce este indiciul unui stres excesiv. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni. eu izbucnesc îndata. daca fiul meu întârzie la masa. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. De altfel. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). cum ma raportez la timp. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil. lunar de asta data. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup. stagiu rezidential de câteva zile). Chiar de la prima ~edinta. TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. propriul meu stil de viata. sa capete noi deprinderi durabile. adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile.15O Fran<. deci. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. deci douasprezece ~edinte. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. deci patrusprezece ~edinte în total.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. felul meu de a comunica cu ceilalti. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn.. patruzeci ~i trei de ani. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des.

Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate.De câte ori ma enerveaza ceilalti." . . dar pâna?i aceasta devenise stresant. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. Caci altfel pierd o gramada de timp. am deprins cum sa fac critici. caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. Înainte. nici inhibata. fie de a exploda. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. a?a ca programul meu este supraîncarcat. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru.Sa practic delega rea unor atributii. Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. Putin câte putin. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte. dar într-un mod mai eficient. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii." Daca vad ca este deja stresata. fara sa izbutesc însa. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. dar este importanta pentru mine. nu persoana.Sporirea propriei rezistente la stres. Numai ca în acest fel. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. caci ei nu aveau suficienta experienta. de a nu starui. centrat pe patru obiective: . pentTll micile mele dorinte ?i placeri. În fine. Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. nici agresiva. timpul care îmi ramâne pentru reflexii. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul. slujindu-ma . ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti. De la prima ?edinta. ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt.

primase. Dar el m-a ajutat sa realizez ca. 209-223. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. . atunci când simt tensiunea crescându-mi. . Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. Haaga et coll. cât si pentru ei. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii.Sa reflectez asupra prioritatilor. Dupa un exercitiu sustinut. Sunt extrem de multumit de acest program. Iar migrenele mele s-au mai rarit. iar viata profesionala. ochii deschisi. 1994. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. între doua telefoane. pp. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata.25..micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. desigur. pentru arivistul care era. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce. stapâneste si foloseste relaxarea. 7 D. Pentru mine. Serge. si-a reevaluat prioritatile. desi cariera primeaza pentru mine. tinându-mi. Înca ne aflam în aceasta faza a programului. ale persoanelor de Tipul A. sau baia într-un pârâu. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt. Behavior Therapy. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. ajutat de consultant. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. cât si al tensiunii arteriale7. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1.

CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat. Astfel el se va linisti de îndata.edintelui recent decedat. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio. se nelinis. precizati ora la care veti ajunge. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate. Prin urmare.te comportamentele unui super-Tip A s.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru.ice ati putea face voi. autoritar.tepte. cum v-ati putea comporta.es. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. Din pacate.isimt al replicii specifice Tipului Al. . este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei.teprin a birui.isfârs.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. respectati noul ragaz. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s. sosind mai târziu decât ati anuntat. un Tip B viclean. sa vedem s. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp. William Holden vades.icare poseda acea iritabilitate s. Dar fiti cu bagare de seama.

Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. ma aratam ferma la început. la început. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. sfârsisem prin a ceda. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. Si atunci. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. . altminteri relatiile voastre vor fi afectate. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. care munceste într-un ritm febril. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. prietenul meu. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. Este un om hiperactiv. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. si apoi. trebuia sa lucrez zi si noapte. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. EI juca rolul patronului. el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. Am repetat de mai multe ori si. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. Mai mult.154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. dar persoane dificile adesea. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. evitati omisiunile si lipsa de atentie. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt.

înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. am început: "Voi face acest lucru cu placere. Gerard. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. rofiu la fata. fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. pe domnul M. Ca toti cei de Tip A. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. Cred ca a fost surprins fii. Navalea în cabinetul meu. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala. sosea la spital pentru o consultatie. Mai mult. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. Când domnul M. avea un pacient. cu urmatoarea ocazie. un super-Tip A ce conducea o firma. fii domnul M. cardiolog. gâfâind. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi.. dar m-am tinut tare fii de asta data. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). domnule. dar timpul mi se pare mult prea scurt. privindu-l drept în fata. are tendinta de a-fii "umple timpul". calma." Apoi l-am lasat sa vorbeasca. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. simt ca are mai multa consideratie pentru mine. afia cum ma învatase prietenul meu. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte. "Foar- . a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult.

?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu.156 Fran<. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. o mama de patruzeci si trei de ani. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. este mereu cu ghidul în mâna. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. sa mearga cu bicicleta doua ore. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. când suntem în vacante. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume. se supara. . sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. Si de atunci. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii. noi îl ironizam un pic. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. mi-a zis. A recunoscut "la rece" ca exagerase. caci este distras de la activitatile sale. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. de pilda. el se enerveaza. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora. sa tragem o raita la tara de pilda. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. Mai întâi de toate.:oisLelord si Christophe Andre te bine. iar el se potole?te. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct.

N erecomandabil • Sa negociati cu el.la cald" Firea Tipului A este competitiva. de la început pâna la sfâr~it. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. Dar alte persoane. Tipul A . Dar nu-l prea pot controla. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. patronul unei curatatorii. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. În fine. imediat ce aflam acest lucru. un Tip A. El este extrem de atent la tot. La început. precum sotul lui Marie-Laure. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare. daca fac sport. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. de managementul întreprinderii.personalitate paranoica. î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . lucru care ma preocupa mai mult. mergeam la el.personalitate anxioasa etc. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc.personalitate narcisica. Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari. Sa-I ascultam pe Bernard. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor. Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. Tipul A . vorbindu-ne despre asociatullui. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . vrea sa controleze totul. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. cu orice ocazie. Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante.. dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. propriul comportament devine epuizant pentru ei. Când voi îl contraziceti. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator.

din lipsa de antrenament. sa alerge mai mult ca voi. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. riscati sa pierdeti. ramânea ferm pe pozitii. El se aprindea. Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. Mai cu seama daca competitia va displace. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. dupa semnarea unui contract important de pilda. încetul cu încetul. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. de asemenea. sa aiba mereu câstig de cauza. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. sa schieze mai repede. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. Evitati. adesea." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. Mai bine amuzati-va. furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. La un dineu de pilda. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. Pentru acest Tip A. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. sa va bata la sah. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. De fapt. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. !ti propun sa reluam acest subiect luni. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. caci vor sa izbândeasca mereu. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. sa aiba ei ultimul cuvânt. si îi spun ceva gen: "Uite. mânia este o .

mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. al caror personal era mai mic decât al nostru. ea l-a întrebat daca putea pleca. Poate ca nu. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. am fost bulversata. fiti atenti la acetiti Tip A. exceptional. daca . Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei. la vizita. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar. acesta este un eveniment grav. A doua zi. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. A parasit încaperea. În schimb. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. furia are acela tii sens ca pentru voi. îl privea numai. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. promis totusi de administratie de mai bine de un an. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica.Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. într-adevar. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. iar el parea usor descumpanit. Dar nu. erau pe lista de prioritati. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. perfect calma. deseori semnul unei rupturi definitive. Gaseam ca patronul era nedrept. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. mai ales daca va este patron. ca tii tristetea sau bucuria. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces.

Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra.ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile. N erecomandabil • Sa negociati cu el . Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. • Sa dramatizati conflictele cu el.1 6 O Fran<. sustineti-l pe al vostru. • Sa-I ajutati sa relativizeze. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui. Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra.. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. . Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura. va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt.la cald".

De repede.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. Nu foarte repede.la ce masasimt tendinta 10. de timp. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9. Adesea ceilalti ma enerveaza" 3. 6. voi face mai apoi. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I . Ampentruprea nuenergiesupraîncar. 7. inactivitatea.I un astept. al compemai place 2. se mi~ca îndeajuns titiei. deja 5. ca acut simt presat de multemulta 4.

Expresia lui m-a naucit într-atât încât. atât de mititica si lipsita de aparare. El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti. cu un aer sumbru. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. ne vreo sase ani. Dupa multi ani. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. în timp ce tata. îsi amintea foarte bine si el scena. i-am povestit asta. care umblau dintr-o camera în alta. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. deodata. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. Îsi priveste fiica dormind. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. am început sa plâng. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. fara sa stiu de ce. Tata era asezat lânga mine si ma privea. vazându-ma dormind.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. parcurgea ~i . Si mi-a explicat ca. m-am trezit. Dar parea trist si coplesit.

. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui . Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare. Din punct de vedere profesional. Mama propunea sa facem anumite plimbari. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan.iaer trist. zâmbea. caci în afara slujbei lui.. când se întâmpla. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. dadea dovada de mult umor. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. deseori aducându-. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat. iar tata se lasa antrenat." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X.i acte. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. ca se putea destinde. Cred ca în fata ecranului. a unei lumi fictive. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). Si s-a cam suparat.. Am ezitat întâi. tata nu avea nici o initiativa.i acasa dosarele. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni. autoritar. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran. remarcau cu totii. mai apoi însa l-am citit. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. Tata râdea atât de rar încât. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii. Râdea numai când se uita la filme vechi." Pe când eu îl consideram un tata bun. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. am dat ~i de jurnalul lui. sa vizitam muzee. facând putina rânduiala printre hârtii . Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada. dar lasându-ne ~i o anumita libertate.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea.. tata facea impresie buna. . El muncea enorm. n-am safiu niciodata un tata bun.

el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. evenimente fericite). posibilele riscuri. din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. În fine. de o casa noua sau de un nou dosar. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. fie ca este vorba de fetita lui. scrupulos si duce o viata austera. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. ci de o personalitate depresiva. vede doar latura sumbra a acesteia.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil. supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv. Acest tatic este foarte vrednic. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime".1 64 Fran<. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor. • Anhedonie: nu prea resimte placerea.

mai putin dinamice. 1 H. The Guilford Press. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane.1979. Philips et co11. lucreaza enorm. 3 A. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2. Paris. Te11enbach. la o intensitate variabila... 147. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat).. Si. American Joumal of Psychiatry (1990).T. nu are câtu~i de putin încredere în viitor.A. fire~te." . fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva.T. 830-837."A Review of the Depressive Personality".Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate.Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta. PUF. Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica. 2 . este preocupat sa faca tohll bine. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. Sa o ascultam pe Sabine. Cognitive Therapy of Depression. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . 1979. Beck et co11.Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor. La Melancolie. N. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva.Y. Ca multe alte personalitati depresive. pp. K." . pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. manifesta grija fata de ceilalti. Psihiatrul american A. tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime.

ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. tin la mine. este extrem de energic. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive. Nici macar nu încerc sa mai ies. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. Sunt zile când parca totul ma apasa. doi copii reu?iti. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. mult prea dur pentru mine. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine. ma a?teptam sa fiu mai fericita. îmi spun ca am procedat bine. are toate calitatile pentru a ma suporta. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor.1 66 Fran<. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. obiectiv vorbind. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. le".. Când sotul meu îmi poveste. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum. pe care îl adoram când eram copil. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. sa-mi întâlnesc prietenii.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. întotdeauna am facut fata. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile.:. Numai ca eu ma simt vulnerabila. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. Ma gândesc ca. Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins. Mi se pare ca de-abia. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. A? fi putut avea propria mea farmacie. cu studiile de farmacie. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara. care sunt mult prea sensibila. un sot care ma iube?te. Sentimentul de vuh1erabilitate. Personalitatile depresive nu . pe undeva. Totu?i. Dar daca stau sa ma gândesc bine.

PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. ele nici n-o mai pot anticipa. Daca le veti propune o activitate atractiva. În cazul persoanelor ce sufera de distimie.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. ca si în cazul depresiei. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente. Paris. 106-115. nemaiputând încerca placerea. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Galinowski "La personalite depressive". A. o iesire. Etudes. Masson. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. pp. in Depression. Pe de alta parte. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. într-un anumit moment al vietii. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. Peron-Magnan. fie pentru ca. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. sufera si de distimie. de doua ori mai multe femei decât barbati. Potrivit DSM IV. Aceasta dezbatere con4 H. riscul unui episod depresiv major. fie pentru ca. PERSONALITATEA DEPRESIVA. 1990. Potrivit studiilor. sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. în virtute a pesimismului lor. La . fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. nu se asteapta la nimic bun. evitante). un spectacol de pilda. este sporit.

inconstient. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive. 1718-1724. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. 412-421. care au avut episoade depresive majore6. i-a oferit un model pe care. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects".A. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. sub alte forme însa. D. Validity and Relation to Dysthymia".:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. 150. G. American Joumal of Psychiatry (1993). este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. pp. mai mult sau mai putin îndepartate. obosite. dar permanente ale depresiei. . J. mai cu seama daca este deja predispus biologic.N. Miller. 99. Abnorm Psychology (1990). reticente fata de orice proiect agreabil. În cazul Sabinei. pe care el nu este în stare sa le atinga. Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. pp.168 Fran<. "Depressive Personality: Reability. Klein.N. Klein. ca forme atenuate. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine. constatând ca îi seamana mult. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. îi pot induce sentimente de in5 6 D.

carora. Acum. de fericire. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. viata mea este ceva mai placuta. Iata marturia lui Thibaud. sarman ii. de profesie notar si care este în terapie. ca ma gândesc numai la mine. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. fara nici un ragaz. treizeci si unu de ani. dimpotriva.) TiJhl~i. ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". li se parea ca procedeaza cum trebuie. nu ~tia ce-i tihna. prietenii mei ma apreciaza. iar sotia mea îmi spune ca. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. atmosfera care domnea era alta. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. sa ceri ceva. fara sa fii sumbru. Din fericire. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. mai voioasa. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. eu unul prefer sa stau deoparte. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. mai optimista decât cea de acasa. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci.

Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare. Contrar a ceea ce se crede adesea. . 4. Fireste nu se simt bine. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. s-au deprins sa se simta rau. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. 3. încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. dar gândesc ca. ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. ci o simpla chestiune de "caracter". personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine. într-adevar.de acest gen. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. daca se "zgâltie" un pic. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". 2. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea. J. dar rareori suficienta. 6.

În materie de depresie. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite. mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. care îl împiedica sa resimta placerea. 8. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane. îndemnate de multe ori si de anturaj. inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. Nu este vorba de o simpla explicatie. . Gneori însa. ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist.Personalitatile depresive 171 7. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. În cazul unei recidive depresive intense. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. neinteresanta. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. cum sunt psihoterapiile si medicamentele. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. ci remedii adesea eficiente. care necesita o medicatie antidepresiva. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. pâna atunci inconstiente.

totusi. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. Klerman. Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane. M.H. SI MEDICAMENTELE? Noi. bine dirijate de terapeuti competenti. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. Weisman. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. 1991.M. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. . 1991. G. M. pp. "Interpersonal Psychotherapy for Depression".ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S. Pentru a simplifica. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. de data mai recenta. Sotsky et col1. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. 379-394.148. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo.C. 997-1008. G. American Psychiatric Press.. au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. O a treia forma de terapie. autorii acestei carti. si care. American Joumal of Psychiatry. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. Washington D. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program". Beitman.1 72 Frans. Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. patruzeci si doi de ani. Klerman. jurnalista. pp. in MD.M. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7.

de propria-mi tristete. Eu m-am reîntors la amintirile mele. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. crezând ca problemele mele vor fi. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. Dupa ~ase luni am renuntat. Am capatat putina . de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic. de copilaria mea. cu pretul unui efort uria~. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. Ca multe alte prietene de-ale mele. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. M-am trezit întinsa pe un divan. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. am vrut sa încerc ~i eu. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se. Si atunci am început o psihanaliza. În cele din urma. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. Si aceasta era cumplit de angoasant. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. care practica un fel de terapie fata în fata. solutionate daca le voi întelege cauza. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. de relatia cu parintii. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. Când eram într-un grup. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. care poate ca le era pe plac altora. o femeie psihanalist. iar el a recazut în tacerea lui. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel. ~i acesta este un sentiment lini~titor. exceptând poate cele în care eram singura. Dar analistul tot nu zicea nimic. eu îi vorbeam de copilaria mea. ca era mult prea greu pentru mine. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. pe care ma pot bizui întotdeauna.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. poate.

Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. îmi era mult mai usor sa le relativizez. Terapia a încetat. Ei bine. dar în relatiile cu ceilalti. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. Am acceptat cu multa reticenta. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. Adica. mereu . iar el ma ajuta sa le repun în discutie. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. Iarna trecuta însa. chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. Vedeam iar totul în negru. nu ma mai simteam atât de des istovita. dupa patru ani. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. Era cu totul diferit de terapia precedenta. câte o sedinta pe saptamâna. Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. prevazuta a dura sase luni. depresiva si ea. si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. mai ales. Era o terapie mai scurta. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. l-am citit. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. ceea ce el numea "discursul meu interior". Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. Faceam totul cu mai mult an tren. Aceste doua terapii ma ajutasera. de comun acord.

nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. . Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. Prin urmare. psihiatri. Am consultat ~i alti medici. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. dar dupa câteva saptamâni. de câte ori nu mai luam antidepresive. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. totu~i. de aceasta ameliorare. iar viata mea este mult mai placuta. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. Pe de alta parte. natural. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. La început n-am simtit mare diferenta. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. Evident. dar m-am supus. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit.Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. Când dupa ~ase luni. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. poate. În ace~ti trei ani din urma. Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist". Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. De~i nu mi-a fost prea u~or. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. mi se spune ca nu este ceva normal. profesor/. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita.

mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. atât siesi cât si propriului anturaj.oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. "N-am sa ma descurc".. "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit. Pentru ea. Ade/ine. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia. Toate diminetile din lume. personajul lui Georges Duhamel.. sticla este mereu "pe jumatate goala". douazeci si sapte de ani. cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii. Si referitor la acest lucru ea spune: . cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. de altminteri. ce evoca o personalitate depresiva. În filmul lui Bertrand Tavemier. posac si închis în el si care îsi refuza orice placere. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. marcata si de esecuri sentimentale. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. va sfârsi prin a-si sacrifica viata. care traieste într-o izolare desavârsita. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie. Cesare Pavese.. în al sau Jurnal.1 76 Fran<. tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica. Unii eroi ai scriitorului Fran<. seamana unor personalitatidepresive. documentarista la o firma cu profil mecanic. .0 safie mai stresant".oisNourissier. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa.

Ii puteti reaminti .i viziune pesimista asupra situatiei . ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina". ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii. • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori. de a nu-i mai propune nimic. "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea.. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala.i a propriei persoane.i de regula reu.. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat.i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele. De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant..i mult mai interesant?". recunoscându-i totu.te despre pariptii ei. "Nu te mai plânge!".. mai ales la început.i opt de ani. Catherine. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine.i punctul de vedere. ar sta toata ziua în~ . douazeci .. ne vorbe. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa....i unele situatii mai vechi în care a avut aceea.te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!".e..Personalitatile depresive 177 Fire.i sa te descurci?". In schimb. ceva mai echilibrata.. poate ca o va face sa capete alta viziune." Esentialul este sa nu o contraziceti fati.ti totu. În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva.esc puterile. nu are chef sa faca mare lucru..Fie de a o lasa în pace.. .. dar nu va fi . faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei. atitudine culpabilizata fata de placere . "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data .... "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate. În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: . teama de a nu fi la înaltimea situatiei." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei. personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere.Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa.

. dar încercati sa o consolati. citind ori uitându-se la televizor. Stiu ca este un efort pentru tine. De pilda: "Stii.fie nu i-ati sesizat insuficientele. dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. iar vacanta este compromisa. • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine.1 78 Franc. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. Tata însa este un tip tare energic. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. Dar pentru a fi mai eficient si convingator. caci îi place sa vada multa lume. plânge. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X".:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong. iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile. de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. Afectiunea si consideratia noastra. Zi de zi. mama clacheaza. chiar atunci când ea nu are nici un chef. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim. . care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm. invita prietenii la cina. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . cu conditia însa de a fi sincere. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. bazat pe un fapt precis. nu pe persoana.fie ca i le-ati sesizat.

Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. "Nu-i bine ca vezi totul în negru". propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. poti!". iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. "Aduna-te!". de cele mai multe ori. fie sa consulte un psihiatru. Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. E chiar rau. "Prea te la9i în voia lucrurilor". N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor.oimai vinovate. ceea ce-i va displace mai putin. . Si continua sa fie repetate. caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. e deci inutil sa le facem sa se simta . personalitatea depresiva se va simti respinsa. Chiar daca va asculta îndemnul. "Daca vrei. neînteleasa 9i desconsiderata. sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. tocmai pentru ca sunt ineficiente. Daca aceasta refuza sa vada un "psi".Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive. Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. de când exista omenirea. "Nu 9tii cât trag eu de mine". Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv. Si aici.

Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. într-adevar. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. ne poveste?te. casatorit cu Marianne. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume. sa o lini?tesc. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. El . De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. iar când Îmi Întâlnesc prietenii.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. Vazându-le a?a de triste. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i. ca în cazul lui Jacques. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. Jacques. spre marea ei surpriza. o data pe luna În week-end voiajam. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. ie?eam singur. ?i atunci. La Început a continuat sa refuze. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii. Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. treizeci ?i doi ani. gata oricând sa o mângâi. Marianne ma Însote?te. dar plecarile mele o angoasau. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. o personalitate depresiva. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. Încât am consultat un psihiatru. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt.

. care sa fie pe masura sa. • Sa va lasati târâti în marasmul ei.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". o repetam. el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. ceea ce. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. cu care va confruntati. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. • Sa i se faca morala. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. concrete. În fine. ne pare util în cazul unei personalitati depresive.

totusi fevlaga. Câteodata S. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata.bucurie din cei lalti. Am amân mi se aprea as fi 8. Nu este toate desa tot medita nici 4.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace.apropiati. Câteodata obosit(a) 13.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2. de pentru greselile în trecut. Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6.182 Fran<. Deseori ma simt multca multsi tim10. De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9. atunci când voi ricite. Îmi tendinta 7.pentrunegru.

într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament .IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare. contabil.nevoie de ceilalti.. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. Sunt fond: am multhipersociabila." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani. Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii. Eram gata sa accept cele mai proaste roluri.. ne spune Philippe.. de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii. în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta.. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa. la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu .

i profesorii mei au crezut ca înnebunisem.. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat. ca t. sunt nehotarât t. nu judec niciodata pe nimeni. disciplinat. Dar. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. caci nu sunt prea sigur de judecata mea. Dar trebuie sa recunosc ca t. sportiv. n-am nici un fel de recul.elat în privinta lor. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t. Tânar fiind. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori..ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. Adevarul este ca nu am câtut. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar". mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator.... Luat de val. în fata. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. sunt sociabil.i el de altfel. sunt bine primit de ceilalti. det. iar antrenorii ma apreciau mult. la îndemnul lui am facut.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. în viata mea. caci si-au dat seama ca. ca un mic delincvent. Iar când am fost print. dar am locuit cu parintii pâna târ- .i. cum voiau ei sa ma faca sa zic. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. Tata afost cel ce mi-a ales meseria.i de putin încredere în mine. Am avut ceva prietene. . nu le spun nimic deschis.. oricum însa. am o înfatisare placuta. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel. ca ideile lor sunt mai bune. Iar la lucru. De regula. placeam fetelor.. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii . nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti. Sunt o persoana loiala. discre( sunt un bun ascultator.. daca erau binevoitori.i le cer sfatul frecvent. colegii mei cam profita de asta. În privinta oamenilor.i de initiativele lor. parintii t. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor .. gata oricând sa fac un serviciu. .ial esecului. Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât. dupa o vreme.184 Fran<. studii de contabilitate. Si daca ma gândesc bine. dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru . . Ma panicheaza gândul erorii t.. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. caci sunt altruist. optiunile lor mult mai justificate .i la început nu eram prea entuziasmat.

Si nu tocmai flexibila. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea.. Am pastrat legatura cu multa lume.. De altfel.Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. Ea afacut toti pasii spre mine . exigenta. singur. ca sunt un "colectionar de relatii". Si atunci nu îmi placea sa ramân. educatia copiilor . fusesem usor impresionat de ea.. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. suntem complementari. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. mai degraba ele ma alegeau pe mine. iar când o relatie înceteaza. mai suplu. În orice caz. si am o încredere absoluta în ei. eu însa sunt mult mai conciliant. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. caci era mult mai diplomata ca mine . Asa sunt eu. Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. mai ales mama. La început . Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur. iar eu nu sunt invitat. investesc mult în relatiile cu ceilalti. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa. Sotia mea este foarte sigura pe ea.nu ma prea atragea. De fapt. nu prea era genul meu nici fizic. . între doua flirturi.. iar eu nu sunt anuntat. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine.. ma implic afectiv. sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata... cu toate ca am o viata defamilie. aceasta ma ajuta. ma întelegeam bine cu ei. Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . De fapt. mai sociabil. Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. usor taioasa chiar. vacantele.. era destul de autoritara. erau buni sfatuitori. Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. eram facut pentru viata de cuplu.. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. ei bine. sotia mea îmi reproseaza. carora sa le pot cere sfatul. eu nu pot sa parasesc pe nimeni. iar relatia noastra merge destul de bine. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma. avea câtiva ani mai mult ca mine. uneori. ma nelinisteste la culme..

. de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. Pentru a fi integrat într-un grup. este destul de bine pi apa. la urma urmei. tocmai din cauza vârstei ei. fara crâcnire.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii. fara sa clipeasca. Pentru el.. tot ce altii refuza . supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . Dar. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil. de a-si avea locul în grupuri. ci mai ales teama de a fi singur. Si apoi. accepta sa faca. în fond. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi. Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. Viata lui depinde enorm de ceilalti.. . Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari. îndemnului celorlalti. îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. De pilda.. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si. Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: .

O prima faza de agatare. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative. este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. accepta munci putin gratificante. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin. rupturile o tulbura teribil. . iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca.O faza de vulnerabilitate. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza. în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. este un soi de faza de echilibru. te pot ajuta. de care vom vorbi ceva mai încolo. . în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. pentru a se face placuta celorlalti.O faza de dependenta. daca sunt binevoitori. nu-i place sa fie singura.Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. spune mereu "da". Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: . ori sa faca singura unele lucruri. în care el se cazneste sa fie acceptat. sa te agati cât poti de bine de ei. .

Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii. sa fiu expus. de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar. Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion. înainte de toate. fara sa ai asupra ta. "Accepta totul de la ceilalti. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. Când eram copil. dar nu este chiar un sacrificiu gratuit. prea izolat într-un cuvânt. capitanul Haddock decât Tintin.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana. Robin mai mult decât Batman. treizeci si trei de ani.188 Fran<. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica.si înca din primele clipe de viata.. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el. .ne spunea cândva un pacient. ori într-un tandem cu o persoana experimentata. Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. agent comercial. povara initiativelor. " Este ceea ce ne descrie Georges. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez. care sa îmi spuna clar ce sa fac . caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur.. caci nu e~ti în stare" . subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. "sacagiu".este ceea ce se cheama neotemie . Acum. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. ci si dezvoltarea psihologica. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra.. Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . însa..

dar si"a sovai. În aceasta privinta. ca un anume &. si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona. cât si dependenta.. în mai multe din cartilellui.. care. La începutul vietii. când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" . îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor.. ". Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta. 1 M. Balint. dialectica dependenta . . extrem de repede. Payot. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te.Personalitatile dependente 189 Prin urmare. ").un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului . în functie de context ." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre.. Paris. Vai de cel singur. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . a se teme .. copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie.. Les Voies de la regression. In Biblie.pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica.. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta . Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo. Oamenii au realizat. care înseamna "a se agata de . 1972. de a putea dovedi atât autonomie. Apoi. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum..radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara.. copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte). Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap.autonomie sta în chiar inima psihismului uman.. destul de devreme. Ecleziastul rosteste aceste cuvinte.

Tristan. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil . aparându-se ~ri dedându-se la acestea. Se presupune ca anumite comportamente parentale. anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. înscrisa în patrimoniul nostru. Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei. cât priveste relatia barbat-femeie. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur). In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. În privinta trasaturilor de dependenta. . specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel.. anumite atitudini educative. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om.. într-un fel. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este. profesoara. Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament.. în mod excesiv în ambele cazuri .. Don Juan este un filobat impetuos.19O Fran<.ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti. cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. douazeci si sase de ani. unii factori biologici. evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta.

este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida.. care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. Copiii. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul. Pentru mine bunicul era un supraom. În orice caz.. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii. care sunt niste fiinte foarte pragmatice. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini. apoi faptele confirmau opinia bunicului.. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. la început. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . autonomia. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. înseamna desprinderea de cei dragi. în actele cuiva si nu în vorbele lui. ci reproduc ceea ce fac acestia din urma.. De câte ori cineva avea alta parere decât el. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor. Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. mai întâi. bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie . Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba. este ceea ce mi-a ramas în minte. considerând ca adevarul sta în gesturile. Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot.?i i se împotrivea. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica.. Prin urmare. înainte de a pomi sa exploreze.. dar stângaci ?i veleitar .

Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav. caci nu mi s-a spus niciodata. . Aveam patru ani când m-am îmbolnavit. într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" .tri.invers. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob. aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc.ia stimei pe care le-o poarta. Sa o ascultam pe Viviane. comercianta.. sa vorbesc .. Dupa pase luni... au venit parintii dupa mine. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii. Tuberculoza poate .>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce. cincizeci si sase de ani.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre .iplecarea lor. am putea afirma ca anumite evenimente de viata. Apoi m-am atapat de una din infirmiere. Nici acum nu ~tiu ce am avut. carora le poti totusi supravietui. sa ma joc. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani. ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie. îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii). am vazut ca parintii mei plecasera fara mine. EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s. . . A fost ceva îngrozitor.. ne aratându-Ie destul interes. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . de unde s.parintii sovaielnici. eu însa nu-mi amintesc.>i caisele erau tot ce mâncam.. care îmi aducea caise din gradina ei. Este posibil sa mi se fi explicat motivul.

CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala. functionara. ma fortez sa nu devin lin crampon. Atâta timp cât nu ma implic prea mult. mai discrete. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta... Iata destainuirea lui Eric. mai apoi. mai cu seama în relatiile cu prietenii... care nu era îndeajuns de tandra cu el. Î~ alte cazuri. cincizeci de ani. S-o ascultam pe Martine. treizeci si opt de ani. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine. Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala.i aprobarea celorlalti..nic am nevoie de sprijinul . amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta. dei'i mama nu-mi acorda mare atentie .. poate dezvalui faptul ca. si aici exista forme de dependenta. totul este bine.. Copiii i-au fost încredintati mamei. au intrat în jocul meu . a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam.. i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor. numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa. În ambele cazuri a trebuit . tocmai refuzul exagerat al dependentei. ce transpar numai în anumite situatii. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. director al unei mici întreprinderi.Personalitatile dependente 193 firmiera. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. al oricarei forme de regresie. chiar temporara. ori la slujba. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate. în fond.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc. Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an.i ve. De atunci nu suport nici cea mai mica despartire . Superiorii nu .. Sunt o fiinta autonoma.

interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. În fine. în fine. ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca. complezente... Mult mai târziu.. îl tine cu mâinile amândoua. cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. aducându-i laude mii . oricât de departe s-ar afla. Mi se parea ca sunt un parazit. va asigur ca departe de a ma lini~ti. de frica sa nu-i scape. tu vei fi raspunzator. gândul de a fi ajutat ma panica.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti. se desparte de el.. Si atunci cauta sa se îndeparteze . dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . ca situatia se prelungea la nesfâr~it. îl abordeaza..." Studiile facute în . " Dar încetul cu încetul. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos . gata oricând sa-ti faca un serviciu. chiar daca aceasta le incomodeaza . în mod normal. gen: "Nu poti sa ma parasesti. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. Când aceasta tendinta este exacerbata... poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. când am chibzuit la toate acestea.. câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile.. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. în clipa în care zareste pe cineva în piata. Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea. Ei bine.. Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!». în fiecare din noi. caci daca mi se întâmpla ceva.. care nu te contrazic niciodata. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri. CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente. a prietenilor ~i afamiliei...194 Franc. le-am putut explica de ce. Fata de ceilalti.

J. ridica numeroase probleme terapeutilor.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. Troughton. 145. în timp ce se estimeaza ca. sa caut sprijin în afara. American foumal of Psychiatry. Noyes. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. 1987. pp. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. Sa o ascultam pe Lucie. Dupa ce mi-a murit sotul. saizeci si sase de ani. Reich. pensionara. American foumal of Psychiatry. 1988. 2 . Mi-au trebuit mai multi ani. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. R. precum si la personalitatile histrionice si evitante. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. L. dar cred ca am izbutit. În fine. majoritatea femei. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. sa completez o declaratie de impozit. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders". pp. Dar psihiatrul meu. 3 R. de altminteri. C. sa chem întreaga lume în ajutor. Morey. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. mai trebuie aratat ca persoana dependenta.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. de care vom vorbi ceva mai încolo. E.5%. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. acest procent este de numai 2.573-578. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. Trasaturile de personalitate dependenta sl. sa ma uit pe o harta rutiera. Multe femei batute. Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". 323-326. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. posesivi si dominatori. în rândul întregii populatii.

care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita... cu succesivii sai interlocutori. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . într-atât încât. În Primavara din Roma a doamnei Stane. Albert Cohen. adoptându-Ie opiniile. pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. neavând o parere sau o viata personala. . o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar.. Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. devotat. Si filmele abunda în personaje dependente. Filmul lui Stanley Kubrick. stilul de viata. În Iubita seniorului. care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. film regizat si jucat de Woody Allen.196 Fran<. de Tennessee Williams. cel din Zelig (1984). Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974). care l-a salvat de la o tentativa de suicid. face dovada unui mimetism absolut. Dar cel mai izbutit personaj ramâne. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . un personaj discret. Don Juan si Leporello. fara îndoiala.ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza. În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. incapabila sa traiasca numai pentru ea. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau.. cu Ariane. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor.

fie pentru a-l ajuta. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . Daca încercasem numai sa vin lafileu. la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. student. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie." Nu ptiu de ce. la fel daca încercam sa servesc. La sfârpitul fiecarei ore. de multe ori.. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. fie pentru a câstiga timp. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. douazeci si unu de ani.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi.. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. Sa-I ascultam pe Felix. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui. veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. • Daca va cere sfatul. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. el ma felicita. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. dar pentru mine a fost ca un declic.

Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. apoi. sigur pe tine si independent (cum sunteti." La început a fost putin deconcertata. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. desigur. învata-l mai bine sa pescuiasca" . Iata ce ne spune Melanie. toti începatorii procedeaza la fel. agent de asigurari.19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva.. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. Sa~1ascultam pe Joel. ci de a le oferi un exemplu. verificându-i cunostintele. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. dar pentru scurt timp. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea.. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte.. De regula. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje.. în acelasi timp. douazeci si sase de ani. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- . Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu. ori ca sfaturile lui va intereseaza. secretara. în vreo problema. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti. dumneavoastra). apoi a intrat în joc. Când am facut primii pasi în aceasta profesie. se descurca si singuri. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. patruzeci de ani. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. când era cazul. nu-i da un peste. am avut sansa de a avea ca f. încet-încet. si-i veti dovedi ca poti fi. De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi.

. De fapt. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare". fara a dramatiza. am putut sa ma retrag din circuit. caci de acum ea se descurca 9i fara mine.. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. a9a ca. caci nu facea nimic din toate acestea . Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite. ma împiedicam de ea. pe care o admiram atât. multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. inte- ... grafician. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive. sa-9i invite colegii de birou. treizeci si opt de ani. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . în permanenta. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati. Dupa câtva timp. data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis).Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. la un ansamblu coral. este ceea ce afacut întotdeauna . Iar faptul de a descoperi ca o persoana. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. Iata ce ne spune Virginie. persoana dependenta se va simti respinsa... • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni. iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei.. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati.. pentru faptul ca aveti o viata în afara ei. Odata sosita la Paris. ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. pe care îi prezentasem 9i ei.

N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor.ceea ce este înca mai grav . Acum. caci nu erau prea apropiati. . iata ce ne povesteste Maxime. pentru ca el sa nu se simta respins. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el. tineti-o sincer la curent. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. cum are un apartament foarte mic. informatician. patruzeci si sase de ani. nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc... douazeci si noua de ani. Sa-I ascultam pe Jean.. Alta data. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati. dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva.2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre . 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv. explicându-i de ce nu ati invitat-o si.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent. chiar daca va cer. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. o colega daduse o petrecere la ea. si. invitând-o la o alta petrecere. el n-a zis nimic. inginer. sau naive. sau o persoana neinteresanta. dar foarte posesiv. Când a aflat de petrecere. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum .functioneaza".. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. ori la o alta sedinta de lucru.. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . nu-l invitase.

cred ca am gre. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor.i mai independenta. • Sa le criticati fati~ initiativele. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta.. era pi destul de curtata. Sa-I ascultam pe Martin. Si cum era o femeie frumoasa.lFm!!ll\TlIW. Cât prive. cu cât copilul era mai putin motivat. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului .. sa vina cu initiative. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii. ... La un moment dat însa. Eu par mereu sigur pe mine. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata. va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit. pe atunci.: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura. capabila. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot". în care ea îmi repropase ca o sufoc. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va.te felul în care mi-am crescut copiii. În fond. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea. Am avut câteva certuri destul de puternice. cincizeci ?i doi de ani.. sa-i aplicati sistemul vostru de judecata. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi.it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. Eu am fost un tata prea sever. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare. dar. a?adar. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. medic.

Fiul nostru era tare dependent de noi.. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. sotia mea s-a dus sa-l vada. unde putea studia ceea ce îl interesa. $i fara îndoiala ca nu ma îl1.2 O2 Fran<. Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. Când. caci necesita o mare vigilenta: dependentul. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. potrivit criteriilor mele. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. saizeci si cinci de ani. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. Si este cea mai anevoioasa cale. asa cum împingi o persoana în apa.elamîntru totul. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. fost profesor. ne telefona în fiecare seara. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate. mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios. Sa-I ascultam pe Jean-Michel. dupa câteva saptamâni. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. este preferabil sa procedati mai progresiv.:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". Ca sa-I silesti sa reactioneze . nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea. de cele mai multe ori. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur. care.. i • Sa le abandonati cu desavârsire. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. cum faceam eu cândva. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune..

mai mult. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa.. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi .. oferindu-va cadouri.. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa.. cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera. Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou. le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. caci. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. douazeci ~i opt de ani. sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta. În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui.. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. sa spal vasele. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi. fara sa ne dam bine seama ne . aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. sa golesc pubelele . Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. Iata marturia lui Octave. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil.~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru.. cercetator în biologie. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente... sa va intre În gratii. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. iar colegii ma acceptau la jocurile lor. de monitori. Când mergeam în sat.. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii. ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente.

continuând sa-i vorbesc totusi. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti. • Daca va cere sfatul. se aseza într-un colt cu o carte în mâna.2 O4 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati".. . treizeci si doi de ani. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl.. În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva. chiar daca nu sunt bune. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. mai mult sau mai putin. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . faceam ordine . . -----~~- . nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas.. • Sa le criticati initiativele. Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. Era ca o planta. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor.. atunci eu îmi vedeam de treburile mele. ori ca un animal domestic. înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere. consilier de personal. Sa-I ascultam pe Olivier. iar eu uitam de el. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. scriam. Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea. care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta.". chiar daca v-o cere. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. fara a i se da atentie. în acel timp faceam si alte lucruri: citeam.

trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. Am ta în stareîmi câteva grup. idei foarteciapropiate si "dus ceilalti.Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . fie bizui. • Sa le lasati sa va "invadeze".bun de la 6. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante. Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva.orival". pe carese valoriipotconversatie peno 5. Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane. Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început. de vinta sa-mi ma tati. discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4. mai cusa vin am întâmpla noi. Când cer si parerea altora.

Sunt se spune ades ca la critici si 9. nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi.2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10.. (Completati chestionarul singur. Mi tare sensibil(a) merit mult 7. De multe ori i meni. dezacorduri.''''----"''I!f!~...----·-·--~·--------- ..

având-o în preajma zi de zi. Isabelle a început sa discu- C ca. Totu?i. Si ?tie foarte bine asta. ?i sa o influenteze. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". douazeci si opt de ani. functionara la o banrou. Dar dupa câteva saptamâni. daca Andre i se adreseaza direct. Dupa ?edinta. de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. A?a am crezut eu la început. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. vizibil factice însa. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. . Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. ca ?i când s-ar plictisi. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. ea îi raspunde cu un aer amabil. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. Am observat ca lafiecare ?edinta. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. fara sa i se poata repro?a nimic.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri". morocanos. proaspat angajata la noi. Complet "montata". Sylvie. Cum este inteligenta. Pare ca î?i face treaba. Evident. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. ?eful nostru. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos.

iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. Potrivit spuselor Carolei. numai ca Sylvie este înciudata.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. care . A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical. Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. dar este un tip de treaba. fie cât de marunt. În lipsa Sylviei. ori sa refuze unele sarcini suplimentare.. se dovedea a fi o persoana placuta. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar. 'li atunci era bine dispusa. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. Comenteaza deciziile. Andre a solicitat transferul ei. îsi taraganeaza lucrul. Iar daca atmosfera era tensionata. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere. S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca.208 Fran<. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. Andre are cusururile lui. De'li este licentiata în istorie. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti.

în sedinte nu participa la discutii. ci în mod ocolit. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. Nu se opune pe fata sefilor ei. sau ca este rau tratata. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. este intentionat ineficienta.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. opunându-li-se. reactii din cele mai ostile. Caci. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. în aceste conditii. le va declansa. In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. poti fi încredintat ca vei lucra o . Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. dar nu în mod direct. dar si cadre de conducere. îi critica pe reprezentantii autoritatii. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. În afara slujbei. • Discuta excesiv de mult ordinele. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. ci pentru ca reprezinta o autoritate. }'utin naiva. când nu i se mai pretinde nimic. cât si în viata personala. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. "uita" anumite lucruri. Pe de alta parte. Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. dar nu ca individ. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. Intoleranta fata de ordine. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive. fara doar si poate. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. sta îmbufnata.

altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate. de pilda. dar nerespectate în fond. chelnerul care.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. se asaza totu~i la masa cu întârziere. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer. În toate aceste situatii ." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . Exemple: la restaurant.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator." A~adar. ori fiica voastra care. Un ordin. Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult. ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des. parinte si copil. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate. nu fac asta. se îndreapta agale spre bucatarie. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate. client si personal de serviciu. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere".2 1O Fran<. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat.si acesta este numitorul lor comun .

De pilda. Millon. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. 312-325. cit. J. De altminteri. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. . in The DSM IV: Personality Disorders. ci de un stil de comportament. Pe masura ce vorbim de viata mea. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. ca sa nu îsi mai târâie picioarele. ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. Or. Nu stiu cum fac altii..Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. fie parinte. IIPassive-Agressive Personality Disorders". refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc. în care nu au chef sa se supuna. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. poate sunt 1 T. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. treizeci si doi de ani. în toate sferele vietii individului. Radovanov. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. si aceasta de-a lungul întregii vietiI. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. fie iubit. ori î\ii irita parintii. nU-\ii fac temele. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. op. de-a lungul întregii sale vieti. pp.iîn procesul de formare a propriei identitati. acasa sau la scoala.

Îmi place Normandia. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. Alain. pe tacute. a~a ca nu merita sa mai plecam. iar când mi se lasa ~i putina libertate. Când gasesc o amenda pe parbriz. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. taraganam tot ce aveam de facut. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data.. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt. un barbat încântator.2 12 Fran<. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. dar nu suportam sa decida el pentru mine. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte.:oisLelord . sa ma împotrivesc în felul meu. ori sa fiu tâfnoasa. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate. de pilda. în toate relatiile mele sentimentale. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. dar nu spuneam nimic. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste." Ma enervam. În cele din urma îmi terminam treaba. Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. La început era dezolat cu adevarat. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. sa ma supun. trageam de timp. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. o rup imediat. Blocarea con tu- -----~-- .

Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. Keefer . unul din ofiterii secunzi. Dar eu nu am avut curajul ei..dar numai în aparenta . voia sa controleze.superiorului sau. învatam prost la ~coala. nu ma purtam cuviincios la masa. pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. sa se faca ascultat de toata lumea.. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc.. dar în felul ei. ie!lirile noastre. mama se aranja ore întregi. felul în care ne îmbracam. Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar. O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese. Când trebuia sa mearga undeva împreuna. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. plângându-se ca este obosita. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. în ziua plecarii. tacut. cred. 1954). majorarea amenzilor . modelul mamei mele . sa supravegheze totul. ~i iar trag de timp. Si la hotel.'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. Urmasem. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. pare sa se supuna . pâna când el exploda. Nu ~tiu de ce sunt a~a. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre.. În Revolta de pe Caine. Cum anume? Îmi târâiam picioarele. Ba cred ca banuiesc de ce. Tata era extrem de autoritar. locotenentul Keefer. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. pe ascuns însa. ca ~i mama de altfel. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive.

Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. De pilda. nu uitati sa va luati un aer amabil. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. dar va face astfel încât sa va sanctioneze. va aflati într-un restaurant. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit. daca sunteti binevoitoare cu ele.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. ori sa adaugati o fraza empatica./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. De altfel. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. veti întelege poate ca. ce pare cam morocanoasa. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. ati fost tentat sa nu o respectati. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit.2 14 Fran<. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. tolanit. Stiu ca aveti multi clienti. Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. într-un . CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei.

) El le destainuie ca. "uitând" de pilda tacâmul. furnizorul îi dicta pro- . În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. înainte. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate. (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. ca urmare a unei revolutii." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). o invitati sa participe la organizarea propriei munci. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. pe care o va transforma în muzeu. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. agresiunea nu este numai indirecta. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. S-ar putea spune ca. Într-o piesa de Jean Anouilh. Numai ca atunci când facea comanda. va fi nevoita sa ramâna peste program. Cum are deja mult de lucru. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. într-un fel. Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. majordomul unei familii burgheze.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. ne spune Catherine.

caci era un tip inteligent. la care contribuise )'i el de altminteri. cum sesizasem ca era susceptibil.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. Baron. pot provoca o serie de "sabotaje". probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. "Decision Making in Organisation". A fost surprins. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. Apoi. Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. .tiona orice problema daca ar fi vrut. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. ci sta si chibzuieste înainte. Multi si-ar dori un sef precum Catherine. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. De cele mai multe ori era adevarat. iar el se lasa de îndata convins. mai mult sau mai putin intentionate. in Behaviar in Organisation. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. 1980. De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. Ally and Bacon. apoi însa afacut câteva remarci. care nu îsi impune brutal vointa. dar eram sigura ca ar fi putut solu. dar. dintre care unele erau îndreptatite. Newton (Massachusetts). • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. de)'i aveam enorm de lucru.

nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri. Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea..i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul.tiga experienta.a ca i-am cerut parerea lui Charles.i. Am stat sa ma gândesc. program elaborat de Charles. seful unei echipe care pregateste consultanti. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos . Pe de alta parte. .i se va ocupa .'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··.. . pretextând lipsa de experienta a acestuia. Când va mai câ.edinte Michel statea posac. parând destul de încurcat. Dar nu a fost în stare sa ofaca.a ca i-am dat sarcina de a sustine.. . La . . caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin. A..i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel. .i nu ar fi bine pentru nimeni.."". Michel este un consultant tânar.. iar situatia va ramâne aceea. La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine... inteligent. un consultant mai experimentat.. A..·"i'ilu" .iaceasta în virtutea experientei sale.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva.n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala).. Charles este un consultant cam autoritar .. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari.. Dar în multe cazuri. o consultanta mult mai deschisa decât Charles..i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului . faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie. Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui.i promova un stagiu în colaborare cu Charles.i l-am invitat sa se justifice. caci tot n-am scos mare lucru de la el. intrat în echipa noastra de putina vreme.. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic. îl voi pune sa lucreze iar cu Charles.. Si aceasta ma deranjeaza. L-am chemat pe Michel . preocupat safaca totul bine. Dar a doua zi a venit iar. Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul." A plecat fara nici un cuvânt. nu tocmai stralucite.'!fl m •••• . Sa-I ascultam pe Frank.i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu.. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer. într-un alt domeniu...

>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma.>i e altminteri nici nu a.>e.>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea. In cazul acesta atra- . Unii nu îndraznesc din timiditate.>i-ipropun sa o ajut.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu. Acest exemplu aminteste. ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna.>isa ne întelegem.>edintele de terapie.>ica era plina de resentimente împotriva mea. enervat.>itprin a aborda aceasta problema într-una din . Acum suntem în divort.>ina.>aca îmi reiau locul în fotoliu. ea. Când îi spun ca face prea mult zgomot. înainte de toate. care.>i-l orea . Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" . îmi raspunde ca nu este nevoie.>i face un zgomot infernal. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare. A.>i singura . cu un aer ursuz. împreuna cu sotia sa. numai ca în seara urmatoare o ia de la capat.Numai ca trânte. caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea. Asta-i chiar culmea. A trecut multa vreme pâna când am reu.>inade spalat vase .ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca. Când.2 18 Fran<. Martine. ca se descurca .>te obiectele . ma ridic din fotoliu . În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a.> d .>te treabajacând ceva mai putin zgomot. Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna. urmeaza o terapie de cuplu. ca în exemplul lui Herve.. Am sfâr. îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine. treizeci si sase de ani. iar ea sfâr. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata. Cred ca nu sunt sotul pe care .>aza vasele în ma. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna .>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam. ca în exemplul precedent.

) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent. bastionul istoric al autoritatii. Altfel spus. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. desigur. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot.'1. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. de altminteri.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. Chiar în armata. nu sunt deloc bosumflata. Le mai interzice. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. si ei se exprima mai mult. . profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul." (Dar am sa fiu 1. pentru multi tineri. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. cu cea pe care o dati copiilor vostri. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente. care-i invita. ea ar fi negat. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". Astazi. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. cum se întâmpla generatii de-a rândul. când aveati aceeasi vârsta ca ei. oare. sa o faca.treaga seara.

Petit tmite de communication il l'usage des medicins... A. (faceti o descriere a unor comportamente precise). Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni..coala. Chers Pacients . Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a... poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului. Acest lucru nu este întotdeauna posibil.. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa.i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile. dar . chiar . nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor. "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: .i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare. 1994. data fiind situatia de pe piata muncii..:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. în care acesta din urma dore.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere).i relatiile de autoritate..i nevoilor tinerei generatii.i când toate tentativele de conciliere au dat gre..imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive.i iata câteva exemple . iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista .. . Edition de Quotidien du medicin. F.a se face ca ei î. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta. Dar tre3 C.efullor nu-l avea când era la vârsta lor. în cuplu.220 Franc.. nu putem decât sa încurajam un management participativ. Lelord. ... la . Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv.. caci acesta corespunde deprinderilor .i în relatia medic-pacient.. îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta. P. U'geron. dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). . Andre.te sa-i fie explicate deciziile medicale3. V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere. deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care . în familie. Paris. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei). Mai mult. Prin urmare...

puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. Prin urmare. celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. pâna când va trezi o reactie.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie. . îmbufnare. A~adar. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei). N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat. De pilda. o regula impusa de situatie. ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . iata ce a~tept de la dvs. În majoritatea cazurilor însa. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj.. adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. nu are la baza presupusa voastra superioritate. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. a~teptând sa-i treaca. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva. pe viitor . Este posibil. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a).Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc. ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri. Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. dar va recomandam sa încercati. când sotul sau sotia are un aer posac. ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine. Nu este o regula tocmai simpla ori placuta.. " Acest discurs contine doua mesaje: . este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). ceva mai interesanta (expresia empatiei).

sperând. saisprezece ani. este inadmisibil". povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. ceea ce o nelinisteste. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule. ca voi sta mai mult pe-acasa. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. care a divortat si are un nou partener. fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. Este inadmisibil. În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. cred.ne irita criticile astfel formulate. asadar. ceea ce explica doua lucruri: . pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta. care face apel la notiunile de bine si de rau. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). (Se însa- .avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. Când va formulati criticile. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta. tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor. încercati. . Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. "Nu este bine ce faceti". Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii). "Este rusinos". Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit.

De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii . Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. caci va poate târî si pe dvs. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. Stau ore întregi de vorba la telefon.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim. Sa le reamintiti regulile jocului. apoi. Sa le ajutati sa se exprime deschis. a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. .n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice. în caderea lui. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis. Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. • Sa le criticati aidoma unui parinte. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. considerându-se pesemne o persoana adulta. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie . Rezultatul: week-end-ul. Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea. caci pleaca cu prietenul ei. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce.

?iunmerita para. extrem ?edinta. mai sa lipsescÎmbufinten9. Când sefii.unnu-i însaîncet. competenti la dau 6.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat". ma su7. 4. ca viata. Daca unul din zorit(a). fara carenu-l manicipentru fac functia. un persoana fusesem în?tiintat(a). mi-l ceruse apoi tionat în munca. fac misc ceva nici spun lui. semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet. sa taraganez mai intentionat.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S. s-a sunt .224 Fran<. ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8. Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10.fac.justific sa displacea.

Destul de putin. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. dar nu i-a aratat-o. care e un om autoritar. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. ~i careia îi ~i seamana oarecum. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate. despotic.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). fie treburi pe care le avea de terminat. caci ea nu cuteaza s-a CU . fie teama de a nu se plictisi. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. Este foarte con~tiincioasa. Nu avea nici un iubit în acea vreme. la un moment dat. Stiu ca ea. î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. În schimb. zicea ea. Acasa se întelegea bine cu mama. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. dar refuza sa mearga la orice petrecere. poveste~te mult ie~eam eu. pretextând fie oboseala. pe ie~ea. care e o femeie modesta ~i blânda. de altminteri. La ~coala era o eleva buna. era tare îndragostita de un baiat.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare.

de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. îi e teama de ridicol. Face noi cunostinte. Personalitatea . câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. De câte ori ma gândesc la ea. Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit. de care e convinsa ca este apreciata.226 Frant. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. ea evita toate situatiile de acest gen.:ois Lelord si Christophe Andre faca. Se simte bine numai în compania vechilor prietene. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. preferând compania unor vechi prietene. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere.

anxioase si extrem de susceptibile. 234-255. un post important. nesiguri de valoarea lor. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. în copilarie. ei sunt timizi. Pilkonis. trec printr-o faza de formare a propriului caracter. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. probabil. Deosebirea di. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. Va reamintim ca. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. o relatie intima. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". baieti sau fete. . în functie de calitatea relatiilor cu parintii. rosesc usor. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta.Altele. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. . sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni. Shame or Both?". ap. între prieteni. in The DSM IV Persanality Disarders. .Unele. • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane. cit. la lucru. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. Încetul cu încetul. Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati.. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. poate fi si cazul Luciei. • Din teama de esec. pe strada sau în familie. "complexati".Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. Multi adolescenti. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate. facându-si confidente.'1tre aceste doua categorii se decide. caracterizate de o mare anxietate. experientele re1 A. ce ne aminteste de personalitatea evitanta. pp.

sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. patruzeci si doi de ani. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani".>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala.228 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre usite. cu inima batându-mi puternic. Apoi. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. de a fi respinsa. Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta. profesor universitar. Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. . le va spori încrederea în ei. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". chiar cu pretul unei vieti umile.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. marginindu-se la compania lmor vechi prietene. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola. cam în primii ani de facul- . Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . stângace. jucând rolul "colegului cel nou". în care. iar mie îmi era teama de el. sub privirile colegilor . Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu. Si în virtute a acestei convingeri. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. tata era iar transferat într-un alt oras. Cum va puteti imagina. Era un adevarat calvar sa intru în clasa.> cam prea timid . mai cu seama p de accesele lui de furie. pa!}eam într-o alta clasa. în cazul personalitatilor evitante însa. Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. adolescenta mea a fost grea. trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul.>i}~ferior cefi i lorlalti. A. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva.>i. întreaga copilarie . Lucie va limita contactele cu ceilalti. ând reu. care o înft-icosau pâna . Era autoritar. nu se produce aceasta evolutie.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni.>i e mama. Sa-I ascultam pe Jacques.>ide putin lucrurile.>i le profesorua lui.>aca. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili.

Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. ?i am început sa sufar. Desigur. caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. A început sa fie ceva mai bine. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. nu puteam reactiona. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. sa ajut când vreunul din ei se muta. Si realizez ca nu mai sunt cel care . am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. Nu mi-era u?or. Eram iubit de o fata încântatoare. Când era ziua vreunuia din noi. a?a ca le devenisem confident. dar nu-mi dadeam seama de asta. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. unii chiar tineau la mine. totu?i. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. dar ea a fost mai tare. Mai mult. a?fi fost un tap ispa?itor. remarci la care ramâneam împietrit. Iar eu ma simt rascolit. legatura noastra a încetat. Eram gata oricând sa fac un serviciu. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. eram prea "dragut". ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. rol pe care-l acceptam bucuros. Si fetelor le eram simpatic. de a carei apreciere nu-mi era teama. mai putin pa?nic. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. Ceilalti ma acceptau.Personalitatile evitante 229 tate. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. Cred ca într-un alt grup. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. sa-mi împrumut lucrurile. ceea ce nu am avut niciodata. eram mai sensibil ca toti ceilalti. În cele din urma.

În acela~i timp. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . Legeron. P. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. adulterul are un pret psihologic mare. Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti . când ai de trecut un examen oral. 2 C. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. " dintre noi resimt o mare anxietate.230 Fran<. Odile Jacob. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. 1995. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. de o întâlnire neasteptata. pentru unul sau altul din protagonisti. de a se înrosi etc.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante. Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati. . Pe de alta parte. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. . de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . Andre. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. Paris. La Peur des autres. si nu poate fi recomandat ca terapie.fobiile sociale. În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare. care genereaza o anxietate mai mare.

În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. "Temperamental Factors în Human Development". DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Snidman. cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins.46. . EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante. pp. t>igenetica joaca un rol. 1991.Personalitatile evitante 231 . Pe lânga psihoterapii.anxietatea personalitatilor evitante. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. American Psychologist. mai insidioasa. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. 3 J. Kagan. anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. într-o proportie variabila însa. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. 856-862. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. un frate sau o sora aparent "superiori". de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. greutati t>colare. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil. N.

. care în mod obi. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific.ispori încrederea în sine. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie.. ap. Zeloftul.i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante. Totu. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei.i. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor.. Seropramul.în genere. în dorinta de a-.. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul.i Christophe Andre Prin anii '80.232 Fran<. "miracole ale Prozacului"5. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca..tinte. Dintre aceste persoane. erau eficiente ..i. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient . Am putea mentiona. Deroxatul. Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti..i familie. Kramer.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei.. . Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti. caci: " S E. P. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante.. Zarifian.:oisLelord . bine tolerat. luând acest medicament. de a fi dezinvolte în societate. mai siguri pe ei. cit. mai sigure de ele în viata de zi cu zi. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. o molecula prezenta în mod natural în creier. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti... Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. cit. chiar daca nu se simteau prea deprimate. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive. ap. Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul. devenisera mai putin anxio.i. de distonii sau de fobii sociale.

pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. matematica . se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care. .trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. spune fratele ei. necesita o viata regulata si o relativa sînguratate. personalitatile evitante.Personalitatile evitante 233 .nu sunt eficiente în toate cazurile. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita. . având-o alaturi doar pe mama ei. Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. mai cu seama a Aliciei Lidell. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita.în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. voi. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. de multe ori. de fapt. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna. De altmînteri. nu ~i în cea a copiilor.logica. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. În concluzie. Lewis Canoll. Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. care era bâlbâit. adresati-va medicului vostru. Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte . care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica". Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate. Menajeria de sticla. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. însa. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. .

ca teama lor e-ranejustificata. atunci când nu e Supraom. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. Sa-I ascultam pe Jean-Luc. ca va parea ridicola. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film. La lucru. ' . CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin.'cide persoane. director comercial. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. Cuvântul "progresiv" este important. judecând dupa . iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. e adevarat. Superman. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut. Parea sa i se potriveasca. re devine Clark Kent. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. frumoasa LOIsLane. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. Maryse a avut dificultati la Început. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE. treptat.

ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. Si atunci i-am explicat ca în viata. Cum unul din angajatii comerciali. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. I-am oferit un model. Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. Trebuie sa li se deschida ochii. adresându-se apoi echipei de productie. Sa-I ascultam pe Alain. Îi datorez enorm primului meu patron.Personalitatile evitante 235 C. în orice caz. Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri. care lucreaza în domeniul marketingului. Af}a ca. la început. cei de la productie . Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. Maryse afost atât de descurajata. în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. asta e punctul meu de vedere. toata lumea se plângea de ea: clientii . I-am r~fuzat-o. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. Cu timpul. Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. V-ul ei. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. încât f}i-aprezentat de îndata demisia. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. i-am încredintat acest post Marysei. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. risca sa fie respinse. La f}edinte eram teri- .

caci eram de-a dreptul înspaimântat. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. N-am mai avut scapare. Îmi venea sa intru în pamânt. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. atunci. Dar eu tin s-o faceti. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat. Cu timpul. Un altul în locul lui ar fi insistat. Dar eu cred ca am avut noroc. Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea.236 Franc. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. Cu o voce tremurânda. în privinta opiniei mele. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. Eram mult mai relaxat.. am fost din ce în ce mai destins. Asta nu era deloc greu. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. mai cu seama. Eram vizibil panicat. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. a început prin a ma chestiona pe mine primul. Ca sa ma linifteasca. chiar daca uneori asta ma costa. a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. Ne-am înteles?" Din acea zi. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. (De altfel. ceea ce lUi era adevarat. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". De regula. afa ca am început sa vorbesc. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. Ma priveau cu totii. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram. Teama de a displace apasa personalitatile evitante. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. Si . într-o buna zi. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. este toc- . faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare.

este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea." Dumnezeule. pe care vi le voi explica. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau. sugerata de noi. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. sa-si exprime ideile. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. vor spune poate unii. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. . Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. încuviintati tot ce vi se pare interesant. îi veti putea valorifica potentialul. • Daca vreti sa le criticati. dar esti la lucru. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. la lucru de pilda. domnule!" sau "Negresit.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. Evident. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. Numeroase firme au dat faliment. fara a o devaloriza însa pe a sa. Daca este absolut necesar s-o contraziceti. din anumite motive. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba. Apoi. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. E preferabil deci sa le spuneti. I fata. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. Prin urmare. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura.

Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli. ci un comportament al lor. un medic stomatolog. . Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp. . îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime. Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: .ca le întelegeti punctul de vedere. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). care venea sa-i spuna asistentei sale.238 Fran<. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute. • Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl . cu conditia de a depune eforturi. Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. Dimpotriva. "Genevievel va spune el. Sa luam exemplul lui Patrick.nu criticati persoana lor.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. Dar nne chiar atât de complicat.faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela.

De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. Sora mea îmi spunea mereu ca. la începuturile acestui capitol. Astfel. leafa mea nici nu era marita. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. inclusiv patronul meu. acea tânara despre care. dar mie mi se parea cao asemenea viata. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. aratati-le ca. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- . caci nu cuno'lteam pe nimeni. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. ne vorbea sora ei. care ma istovea. Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. eram foarte deprimata. Iasându-Ie loc celorlalti. Mai mult. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". Viata mea se desfa'lura între munca mea. când va confruntati cu personalitatile evitante. n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. noi medicamente. Cred ca toata lumea. psihoterapii de grup. ma considera o "fraiera". ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. voi le apreciati totusi bunavointa. de calitatea a doua mi se cuvenea. Sa o ascultam pe Lucie. surorile mele se casatorisera. Marie. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. Psihoterapie. mai mult. ca puteam fi exploatata. ceea ce se parea ca le convenea de minune. pâna în clipa în care m-am angajat. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. voi avea o viata de calitatea a doua. tot stând deoparte.

caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. La prima consultatie. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj.iumor. Si apoi le prezentam din nou. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. faptul ca eram demna de stima. Cu acest grup am trait o experienta unica.. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta.240 Franr. situatii în care ne simteam stingheri.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei. ca nu eram "inferioara". am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s. În viata de zi cu zi. am început sa-mi reconsider aceasta convingere. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. ea ma încuraja.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu. s. curajul de a ma arata as. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine. am descoperit ca am s.i atunci când îmi era greu sa ma exprim. În final am acceptat sa merg. dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. am un aer mult mai destins. am fost tare timorata. Când am obtinut o prima cres. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita.nuita. La un moment dat. însa. Când jucam acel rol.terea salariului. Destul de curând însa. dar tot repetând. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru.ine întâlnim deseori. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis. . "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". Faptul de a ma face sa cons.iîncântata sa povestesc asta grupului s. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine. linis. Dupa câteva hmi de terapie.titor însa mai apoi. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. tot vechile mele convingeri îmi dictau. iar eu continuam sa ma tin de oparte. cu un aer distins.acum sunt. Tot datorita ei. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa.:oisLelord si Christophe Andre cât. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac. am fost nerabdatoare s.

N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". care abia daca l-ar atinge pe altul. cu stinghereala ei. Genevieve. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. se simte inferioara celorlalti. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. Asa ca. o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care.••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. care. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- . la intervale mici de timp. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. doctorul stomatolog a carui asistenta. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. Sa-I ascultam pe Patrick. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. daca se întâmpla sa va enervati. va reamintim. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. este o personalitate evitanta. pe ele le raneste teribil. O usoara remarca ironica. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta.

La lucru. la lucru de pilda. fara sa riposteze. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. sora medicala la un spital parizian. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. Mai mult. sa se sacrifice. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. În zilele ce-au urmat. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. a început sa faca tot soiul de gre?eli. când vreo colega îi cerea. de fiecare data se gândea ~i la mine. zâmbind la glumele celorlalti. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. despre care am vorbit deja). Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. Lise îi tinea locul. dimpotriva. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. urmarea discutiile. mai des decât ar fi trebuit. Parea atât de rava?ita. Pe de alta parte. Apoi. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. încât de îndata eu m-am potolit. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. dar fara sa intervina prea mult. însa. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. Lise este o infirmiera tânara. Cu timpul însa. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. ca nu-i pasa de mine. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. Eram nedrept. a?a ca aveam încredere în ea. precum ?i zilele libere ~i concediile.ois Lelord si Christophe Andre mari. care s-a angajat la noi de curând. Sa o ascultam pe Martine. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. . lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. plecându-~i ochii. mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. ca actioneaza fara sa gândeasca.242 Fran<.

dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. încrederea în sine. Daca vreti sa o criticati. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. N erecomandabil • Sa o ironizati. Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi.fara împotrivireu în fata colegelor ei. asa ca era mai tulburata. care. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . multi sefi stresati ei însisi. • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. Din pacate însa. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. Toata lumea a parut încurcata. de altminteri. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. Am simtit ca luase remarca mea drept dojana.teptam un alt plan ing. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. pentru a reda unei personalitati evitante. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist. . si cauta sa treaca neobservate. • Sa o enervati. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. precum Lise. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa.

din timiditate. Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni."' vechi prieteni. Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva. 8. din teama de a nu ma simti stingher(a). personala sau în cea profesionala. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. 10. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. 6. Ma sau în compania unor fami.244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. I lie simt mai bine numai în mai 7. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). 4. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. I 3. nu eu pe ei. 9. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii. J. '1_ Î . I 12. Am ratat multe ocazii în viata.

odata ajunsa în holul unui hotel. istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii. forme mixte. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri". cu alte cuvinte. Caricaturizând. odata instalat. Aceste personalitati mixte sunt des- o . nu exista doar nori cumulus. Nu . Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". Si putem cita doua asemenea personalitati. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. în capitolele preîntâi. Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care. toate tipurile de personalitati dificile.XII Si celelalte personalitati? cedente. nimbus sau stratusuri. Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. Mai avem pretentia de a fi înfati9at.

dar exista si multe altele. în cazul lor.la înaltime". de asta data. alterneaza uneori cu cele histrionice. va încerca sa se faca acceptat. supuse unei alte evaluari. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. se va înrosi. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. totusi. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. când se simt în plina forma. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. aratându-se deosebit de serviabil. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. la lucru. . De multe ori însa.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta. Invers. adoptând astfel conduita unui evitant. femeia fatala. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente".. fiind gata de orice pentru a fi acceptat. fie când se îndragosteste. fie la scoala. docil si "dragur. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. dimpotriva. jucata de Joan Collins. Prin urmare. când au nevoie de sprijin si mângâiere. cauta compania celorlati. în situatia de a avea contacte sociale. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . va fi încurcat sau se va retrage chiar. În genere. de catre alti confrati. chiar minor. Alexis. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. perioadele mai narcisice. iar "dependentul pur". În serialul Dinastia. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. într-o forma moderata si.

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

. este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. iar când survine ruptura. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. de multe ori ramân într-o anume izolare. pe care le "simt" fu viata de toate zilele. de religiile orientale. de new-age. . caci ei îi place aceasta bere). Atractie fatala (1987). înainte de toate. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid.raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura. Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. Nu e vorba doar de subiecte de interes. faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. al carei rol era jucat de Glenn Close. De altminteri.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. "Bizar". În societatile noastre. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). Totusi. a propriei persoane si restului lumii. de pilda. încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. în fenomenele paranormale si în extraterestri.

metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. 435-442. adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media. adresându-se unei secretareI Diane. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). De multe ori. dar si de un grup în care sa fie integrati. care nici nu exista). are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. cu aparitii stranii. semne supranaturale. 5 J.L.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. magie indiana. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. Silevrman et coll. Totusi. pp. ca în societatile agricole). 150. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". . ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. Ambianta este vadit schizotipala. iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. 1993. comparativ cu pacientii schizofreni. American Journal of Psychiatry.

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

. ca urmare a unor afectiuni ale creierului. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita. izolare sociala. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. În Rambo (1982). film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. Este arestat de un politist sadic. ci variaza între cinci si zece. cât ?i pentru familie ?i societate. sentiment de "scapa-cine-poate". uneori prin vârsta. alteori prin nivelul cultural. altfel spus. radical deosebit. ce difera radical unele de altele.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave. dar asta depaseste cadrul acestei carti. consecutiv. sub mai multe personalitati. Într-un alt registru. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. mai cu seama a adolescentilor. Respectiva persoana apare. per pacient. ci o afectiune de alta natura. de diferite origini (traumatism cranian. În forma tipica de personalitati multiple. atât pentru ei. interventie neurochirurgicaIa). spre marea încântare a spectatorilor. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. facut sau gândit celelalte personalitati. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. De altminteri. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. prin sex si prin natura lor. . dar nu e.

care avea pe atunci cinci ani. a unui barbat agresiv si certaret.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute. smiorcait si dependent. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. gata sa plânga. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . printr-o injonctiune hipnotica. chiar minor. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. specializat în aceasta tulburare de personalitate. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. În cadrul sedintei. Tatal acestuia. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma. un delincvent notoriu. dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. Tinându-si ochii închisi. Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. Pacientul avea si o a treia personalitate. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. dar carefrecvent avea stari depresive.262 Fran<. Înspaimântat. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. amenintându-l ca i-o va taia. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. un functionar la vreo cincizeci de ani. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. Dar cum copilul refuza sa le spuna. survenita în copilarie.

în fine. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. Fara a fi la fel de dramatice. care periodic fuge de acasa. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. consuma alcool si droguri. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). practicata într-o ambianta linistitoare. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie. si de a-ti observa miscarile si. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. ca în cazul catastrofelor. caci e stiut ca. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme. un risc vital. cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. De altminteri. dar si de cea de somn. de multe ori. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice. la stari de transa. si apoi se trezeste iar acasa.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. oarecum adiacenta. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. În ambele cazuri. dar si al incesturilor. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. ceea ce nu e surprinzator. savârseste tot soiul de delicte. O alta tulburare. hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. deseori. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. al agresilmilor sau violentelor sexuale. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline.

British Joumal of Psychiatry.327. acasa sunt adevarati despoti. 1992. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane. În Ame. constituie un subiect vast si complex. o adevarata specialitate în cadrul specialitatii.) În functie de situatii. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni.. iar acasa sunt crispate. Merskey. aparent spectaculos.. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia. (N.B. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE . sindromul personalitatii multiple. 160. Acest fapt. p.ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa. cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. . Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995). Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll. sau invers. si în scopul de a se apara. 11 M.

Cum aceasta carte se dore..te o lucrare practica. dar destul de putine fapte de observatie verificate.XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. asupra bebelu. chiar înainte de na.i al influentelor exercitate de mediul înconjurator. frecventa incesturilor .tere)..i. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca).ului (.i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline.. cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute. înca din primele zile. Cât prive. În orice caz. în care. care variaza de la un individ la altul .. sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale).. ci de o interpretare complexa. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În . când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele. dupa cum vom vedea. ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie.i a mediului înconjurator. Discutia se poarta asupra ereditatii ..i în unele cazuri. cei doi factori se întrepatrund... exista numeroase teorii. mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport. transmise ereditar .te problema originilor personalitatii. în functie de caracteristica cercetata. În diferite perioade ale vietii.. unei per~onalitati.

Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. si asta din mai multe motive. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica. Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. este liber sa faca binele sau raul. Totusi. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina.266 Franc. (De fapt.) • Traditia republicana. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. dar si unele . • Amintiri cutremuratoare. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta. În numele unor teorii genetice aberante. omul dispune de un liber arbitru. Potrivit religiei. dar pentru unii.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar.) • Traditia psihanalitica. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. nazistii au comis numeroase faradelegi.

. Boucherd. putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar. fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1. "adevaratii gemeni". D. The Minnesota Study of Twins Reared Apart. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. Telegen.Studiul asupra adoptiei. Studii familiale.Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". . 1990. . mai putin sau mai mult îndepartati. si la cei "falsi". Science. M.) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. Segal.J. si cu trasaturile parintilor adoptivi. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei.Studii facute pe gemeni. Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici. dar nu si la parintii adoptivi. .Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici. aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. McGue. Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B. Lykken. "Sources of Human Psychological Differences". care au acelasi material genetic. A.T. N. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator.

în schizofrenie.ois Lelord si <. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia. când acestea sunt evidente. s-a putut arata ca. iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici. . daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. . Dintre acestea amintim: .268 Fran<. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. serviciile sociale sau medicale. riscul este de 50%). SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie. de exemplu.violentele conjugale. riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%.caracteristicile socio-demografice ale familiei.decesele premature. asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator. cum ar fi starea civila. ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori. ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata.:hristophe Andre schizotipale.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei. . s-a mai aratat si ca. . abuzurile sexuale. maltratarile. transmisa ereditar. Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa). Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. .bolile grave ale unor membri ai familiei. S-ar putea întâmpla.

persoanele din alte familii. McGuffin. Personalitatea anxioasa. Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. Disorders". pp. . cu alte cuvinte. reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei.Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. 2 P. iar comunicarea lor se înrautate~te.mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. 1601. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: .daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. pe care am descris-o. . Thapar. 12-13. iar la cei ce ajungeau schizofrenici. în cazul în care el este un "geaman adevarat".gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare.tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor. Bri- . A. pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. În acela~i fel. "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry. . 1993.

Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala. Cu titlu de exemplu. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. în aceasta familie. cât prive~te influenta geneticii. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". . 1993. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii". precizie.270 Fran<. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati". De exemplu. în cazul unor persoane din anturajul familial. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. "fal~i". pp. În concluzie. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. 12. Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine.:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie.:oisLelord ~i <. la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. în anturajul familial al unei personalitati obsesionale. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii. Acestea permit analize mult mai fine. în cele ce urmeaza. poate constata ca. este posibil ca.. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. pedanterie) al membrilor familiei. acest grad este mai mare decât media. 1826-1831. American foumal of Psychiatry.

. de aprobare): 64%. în acelasi sens: un copil. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%. Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: . sau un copil. incapacitatea de a suporta singuratate a). Oricum.problemele de identitate (un sentiment cronic de gol. daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. iar în final. pot actiona uneori. sadism): 50%.Originile personalitatilor dificile 271 gice. cautarea apropierii celorlalti. . dispret. "insensibilitatea" (absenta empatiei.izolarea sociala: 47%. ar putea avea ca model un parinte suspicios etc.instabilitate a emotionala: 49%. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios. predispus la suspiciune. Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative. .susceptibilitate-supunere. însa. posibila influenta a mediului.nesiguranta afectiva (teama de despartiri. autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici. . egocentrism. influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%. o imagine instabila asupra propriei persoane. pesimism): 59%.anxietatea: 49%.introversia: 47%. .cautarea excitatiei: 50%.suspiciunea: 48%. . nevoii de admiratie. de atentie.narcisismul (în sensul grandilocventei. care e predispus genetic la anxietate..ostilitatea (dominanta. în ordine descrescatoare: . În privinta trasaturilor obsesionale. . rigiditatea): 45%. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. Cei doi factori. . ."duritatea". . .

4 K. fara vreun a priori ideologic. datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare.ii Christophe Andre . Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate . mecanismele implicate ce tin de genetica .272 Fran~ois Lelord .ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4. "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously". teama de iubi- re).probleme de intimitate (inhibitie sexuala. 52.ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil. 895-899. . Kendler. În concluzie. pp.S. Archives General of Psychiatry. Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. 1995.

XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t. Dar nu e singurul om care gândet. Dimpotriva. ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t.te bine o situatie anume prin care am trecut. în diferite situatii t.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi. Când vorbim de caracterul cuiva t. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" . Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat.i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel.i perioade ale vietii lui.i definirii lui. nu o data. Este posibil ca Michel sa ît.i reactioneaza la ele conform acestuia . Vorbind despre caracterul lui Michel. De exemplu. de fiecare data în functie de împrejurari.i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist". pesemne ca ît. Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra. ceea ce se subîntelege este ca.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter".te astfel.

cea de "sociabil". ca prezinta acea trasatura de personalitate. Din contra. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. sociabil. a personalitatii noastre. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. altruist. De exemplu. în timpul liber. sa zicem. prin urmare. De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. ca asta este ceva firesc la ea. Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. neîncrezator. daca vreti. replica prietenului nostru ne nemultumeste. Prin urmare. compania celorlalti. usor iritati poate. Daca sociabilitatea lui creste în timp. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. scrupulos. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. în calatorie). acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa".274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. sa lege amicitii. . în diferite circumstante (la lucru. sau. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte.

. înca din Antichitate. . nu. doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). deloc. de când îl ?tiu e a?a (trasatura). observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. era într-adevar un petrecaret (trasatura).Nu. De exemplu: . veti spune: prin urmare.Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind. . acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura). Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane. Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. Astfel. fie- . Foarte bine. exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. de altminteri. omul s-a preocupat de aceste chestiuni. . atunci când încearca sa defineasca o personalitate. vechii greci au distins între sânge.Nu. Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul.Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul. CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate. cunoscuta de cele doua..Gre?e?ti. limfa. de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante).

trist Taciturn. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent. De exemplu."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic. Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine. De-a IW1gul timpurilor. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate.i Christophe Andre re neagra si fiere galbena. Pichot Abrege de psychologie. IVa. marind...i sociabilitatea. în 1925. Chr. emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. de pilda. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-. ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate . ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. TIPUL DE PERSONALITATE I C. pp. numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea. Masson. iar faptul de a fi minion si rotunjor. alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic". Totusi. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel. impasibil Coleric. inconsecventa . P.i clasifica semenii este extrem de veche (sec. 337-341... Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN. . Paris. 1964. cu emotivitate a. un neuropsihiatru de origine germana.i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). Delay.ois Lelord .276 Fran<.).

cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca.Jugnot. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer. I Gerard pasibil. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. I sel. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. cu o infinitate de forme intermediare. în viata de zi cu zi. visator Rezervat. patru mari tipuri de personalitate. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi . astfel. daca luam în calcul si formele mixte.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. Ambele clasificari. se Inaltînsiumeri. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat).represlab I Expansiv. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate. IJean Rochefort.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. stabileau existenta unor categorii de personalitati. decât saisprezece. obtinând.vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. Mai mult. decât opt. spontan.

ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. în functie de unele caracteristici. în clase cu caracter discontinuu. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. sa zicem. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. Aceasta este o abordare dimensionala. precum: fiabilitatea. patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni. În vederea unui test comparativ. e mult prea variata. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. oare. o personalitate divizata în doua. a fost corect evaluata? . difera. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. neîncrederea. care au adesea caracter continuu. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi.2 78 Fran<. si doar aceasta dimensiune. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. de pilda. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. Este o clasificare categoriala. confortut cheltuielile de întretinere etc.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. de pilda. ci ia în calcul doar calitatile acesteia. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. nici de modelul masînii. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. care nu tine cont nici de marca. clasific masinile în functie de marca si modelul lor.

care a aplicat statistica la studiul psihologiei. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. Catell. în cadrul evaluarilor. Pichot.. PUF. . Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate. ce pot fi evaluate la fiecare individ. Paris. Elaborat în anii cincizeci. intitulat 16PF. Apoi. 1991. Catell a sesizat ca. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. s-a mai redus numarul acestor adjective.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale.B. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R. bazata pe observatii 9i statistici. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele.. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice. Evaluând personalitatea. printr-un test.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. altfel spus. respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. Dupa mai multi ani de cercetari. Les Tests mentaux. unele adjective apareau mereu asociate. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. Aceasta este o 9tiinta aparte.

B. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory.. JA Grebb. schitati cinci rubrici libere. Apoi. Kaplan.fragil suspicios imagina tiv . va veti face propria evaluare. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau .r. Gânditi-va totusi la un posibil arbitru. 224-226.independent.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t . între cele doua caracteristici extreme. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. 7e ed.ipocrit. Dupa care. si recent a fost revizuit3. . "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". in: Synopsis of Psychiatry. veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. nelini~tit radical . pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. Sadock. veti inversa rolurile. Baltimore.. Printr-o seama de analize statisti3 H. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. 1970. bifând o casuta la fiecare dimensiune. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane. retras agitat. Exercitiu: un joc de societate.J. Concomitent.fals". Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra. pp. Williams Wilkins. la fiecare linie. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii. Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley.

axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate.o.rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. pe axa introversie-extraversie. îsi urmareste propriile scopuri. sa se simta ravasit. Londra. este spontan si sociabil. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . dimpotriva. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. Methuen. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe. este putin emotiv. Eysenck4. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I. tristete. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. te poti regasi în urmatoarea schema. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. "Stabilul". 1970. revine repede la dispozitia sa obisnuita. Dupa numeroase studii si analize statistice. . este calm. rezervat. regrete.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul.J. independent de orice circumstante exterioare. îsi planifica toate actiunile.'TROVERTIT Profesorul T<-:. se entuziasmeaza cu usurinta. s-au stabilit criterii de validitate. . gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. Tire Structure of Human Personality. într-un loc oarecare al acesteia. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. Eysenck.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. manifesta dependenta de mediul exterior.

cu alte cuvinte. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. Prin urmare. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare. impulsivitatea.R. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. Cautarea noului. cât si pe oameni. în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. Pe de alta parte. facute atât pe animalele de laborator. cercetatorii au propus alte modele. . testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane. La început. ceva probabil llmascut. egocentrismul. pp. dar în mod diferit. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. 975-990. îsi va explora energic propriul me5 c. de la Universitatea din Saint-Louis. care are aceasta di- mensiune accentuata. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. Archives of General Psychiatry. Dupa o seama de cercetari. 1993. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. cât si introversia. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. psihotismul.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. cert tulburate afectiv. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. Persoana sau copilasul. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. Pentru a solutiona aceste dificultati. Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament. 50.

empatia. Acestei componente îi este asociata o stima de sine. de?i e în întârziere. Perseverenta. Spre deosebire de temperament. 4. pe care-l savureaza anticipat. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. Autodepa$irea. un alt fel de mâncare. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. de a se lasa prada îndoielii. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. de o viziune spiritualista. 2. fara a resimti iritare. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. Tendinta de a continua o activitate. Autocontrolul. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. Cooperarea. ca sa ?tie de ce sa se fereasca. stapânit de teama unor posibile consecinte.Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. va reactiona cu mult interes la nou. de cât mai multe ?i dese recompense. . de a se supune pentru a evita surprizele neplacute. despre care. "domnul perseverenta". de senzatia apartenentei la întregul univers. Cloninger adauga alte trei dimensiuni. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. o capacitate de a-?i stabili obiective. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. Preîntâmpinarea pedepsei. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. 2. Dependenta de rasplata. Într-un ritm sustinut. descurajare. de sprijin. 3. de asta data. va cauta îndelung un loc de parcare. va evita constant frustrarea. uitând pâna ?i de foame. La modelul sau. Tendinta de a-?i face griji. mai degraba decât materialista. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. 3.

Am mai putea compara. care îmi poate aduce si unele avantaje. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate. . pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . indivizii cu rezultate similare. pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. De exemplu. De pilda. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane. pot fi confirmate sau infirmate. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie. ca si în astronomie sau în medicina. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca.:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. încep sa le acord încredere celorlalti. altfel spus. Prin urmare. în urma unei faze de observatie. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. Daca. de asemenea. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. Astfel. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar.284 Fran<. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul. în schimb.

Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. . inadaptate situatiilorj cauzând. un subiect de reflectie asupra voastra. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati. În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. Deci. astfel. Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. cit. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux. familial si profesional. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). op. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. dar veti avea sansa de a le recunoaste.

în materie de psihoterapii si de tratamente. Sa continuam comparatia. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. norii. Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu.i Christophe Andre t. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. În acelasi fel. au o . exista mai multe caractere decât "rubrici". cirus t. aceste câteva tipuri de nori. doi cumulus nu se aseamana întru totul. asa cum nu exista doua caractere absolut identice.:oisLelord t. stratus. în orice sistem de clasificare. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific.i unele forme mixte.i clasa. care sufera mult si care. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. sa-i strânga laolalta într-o aceeat. De pilda. zi de zi. Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. când e vorba de clasificari în psihologie. în acelasi timp. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea.i "rubrica".i la formele mixte. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus. soarele alcatuiesc un tablou. Totut. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii.i.i ca. Pentru psihiatri si psihologi.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t.286 Fran<. pe care le numaram pe degete. Iata o clasificare simpla. Fireste. Cerul nu este acelat. nimbus. din meteorologie. vântul. precum cumulo-nimbus. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII). dar îi poti include într-o aceeat. Totusi.i în fiecare zi. fara a încerca sa-i clasificati.

Am încercat. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile. Prin urmare. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). dar si pe ceilalti.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. al fluturilor. . În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. al maladiilor sau al caracterelor. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. Atunci când sustinem. De pilda. aflata înca în plina expansiune. în cadrul seminariilor noastre. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. clasificarile prezinta un anumit interes. Acest demers trimite la o abordare recenta. Cum ai putea accepta asemenea personalitati. sA ÎNTELEGI. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. dobândite din copilarie. la fiecare tip de personalitate. SA ACCEPTI. sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. fie ca 'e vorba de studiul norilor. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul.

nu le reusesc t'i de care. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . nu si-au ales singure tipul de personalitate. cel mai adesea. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. ele au dezvoltat comportamente care. Va simtiti înciudati. Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. Amestec de ereditate t'i educatie. personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). veti putea sa le "dibuiti". de terapeut. de impulsiv.. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. la mare. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente.288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie. suspicios. Sunteti în vacanta. nu sunt complet responsabile. Ei bine. vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens.. am putea spune. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate. Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. A doua zi însa. . si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul. când va treziti.

Concluzie Personalitatile dificile .." PAUL VALERY mânând însa tu însuti. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. Acest proces de schimbare. încompleta. dupa care am îmbatrânit împreuna. În cazul personalitatilor dificile. un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului. între semenii no~tri ~inoi. a te schimba pentru aprogresiva. raunui efort de ajustare te adapta. imperfecta.. Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu . apoi m-am venerat. si schimbarea . Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . oare. aceasta schimbare este problematica. "M-am urât mai întâi. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat.

290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . este mare. la urma urmei. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. oare. oare. ca sa nu spunem patologice.. nu-si putusera schimba însa propriul caracter. Din ce motive. Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: . a Study of 291 World-Famous Men". "Creativity and Psychopatology. pp... care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte. 165. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F. . oare. 22-34. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. 1994.0J-ai cum sa te nasti din nou".. Cum sa explici ca mintea umana. Dar. precum Pasteur si Clemanceau. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite. proportia de personalitati dificile. nu a contribuit. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila. creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera. Acesti barbati... care au putut schimba cursul istoriei. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. în rândurile acestora. cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene .havul din fire n-are lcecuire". Post.?\. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale. British Joumal of Psychiatry. . " Prin aceste cuvinte. al stiintelor sau al artelor.

ma înspâimântau privirea celorlalti. de fapt. duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. încerc numai sa-ti explic". sa merg spre ceilalti. Sa o ascultam pe Marie-Laure. ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. va vor spune. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. de multe ori. amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. o corvoada. de multe ori.0 problema. Totusi. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine. ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. Dar nu izbutesc. ceea ce. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . tinându-ma de-o parte. îmi dau seama ca. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. Bun! Ajung la concluzia asta mereu. prin remarci sau critici. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. a~ mai face oare ceva. ori indirect. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. personalitatile de Tip A). sa fiu mai putin sensibila la critici. m-a~ mai putea schimba? . douazeci si sapte de ani. încât renunt din start. prima etapa. a oricarui proces de schimbare. printr-o distantare si o racire a relatiilor. Mai mult. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. adica. Sa-I ascultam pe .. Gândindu-ma mai bine. probabil. îmi pare cumplit de greu. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. personalitate evitanta. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. În general.. indispensabila. secretara. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. direct. anturajul familial..

. am realizat ca. carora le semanam. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. nu-mi exteriorizez usor emotiile. am urmat sfaturile celor apropiati. pentru prima data. destul de curând.. De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. Iata ce ne dezvaluie Odile. personalitate obsesionala. Sunt cam ca un elev . Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit. infirmiera.292 Fran<. La un moment dat. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. si care ma suportau asa cum eram. într-o oarecare masura. patruzeci t'i patru de ani. în cazul meu. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic. sunt încapatânat . sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . personalitate pasiv-agresiva. Când am izbutit sa ma detasez de tot.. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". am nevoie de exactitate si regularitate. a fi un iad. Asa se face ca baiatLtl. Pâna atunci. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume. Am citit carti. ea avea dreptate. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. începuse sa faca dezordine dinadins. în fond. am facut chiar o psihanaliza. [-am purtat pica mult timp si. cafelul meu de a fi îmi crea problerne. patruzeci t'i cinci de ani. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. nu o data. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine.:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. Sunt un tip cu maniile mele. statusem cu parintii. care la început o fascinase. daca asta mai e cu putinta cumva. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. inginer.. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. Ea era însa opusul meu. Chiar identificate corect. sa ravaseasca totul.

ne-a supraprotejat.. Mama supraestima orice incident care. totul parea sa-i dea dreptate. La fiecare grepeala./J Dej'i ridica numewase probleme.. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine. Sa-I ascultam pe Hadrien... demonstra ca precautiile ei fusesera justificate.Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. ~i recapata apucaturile rele. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare. Apa pi eu. În ochii nOptri de copii. student. credea ea. pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil. . neînsotit de parinti.. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin.. paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente..i comportamente. dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri . "Am motive temeinice sa ma port astfel. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja.i patru de ani. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. chiar daca eram la trei papi de casa. firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea.. douazeci . Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii. creme solare etc. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. pe masura ce se scurg zilele. dej'i excesive. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile. cât am fost mici. uneori anumite trasaturi de caracter. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva. apoi însa reîncepe totul.

personalitate de Tip A. De cele mai multe ori suntem con. care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile.te sa opereze o schimbare radicala . dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez.i sa faci este de a te deta. caci aceasta reprezinta. fost contramaistru.. suntem dispu. doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac. cu calitatile ~i defectele ei. cum ti-ai pierde sufletul..inu o garantie a libertatii individului. Totu.i.i "pierde personalitatea"... mai putin gelos. trasaturile patologice de caracter constituie un handicap.a.. . Lucien. în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor. nici unul nu încearca . Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. mai putin susceptibil etc.. mai optimist. când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice.i e mai bine sa nu "ma calci pe coada". sunt genul "ori.i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda. Dar confuzia între a schimba personalitatea .. Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine... Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii". Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor . saizeci si patru de ani. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate.i sa acceptam.tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem.i psihologilor. Totu~i. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic. nu? . ~i e normal sa fie a.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati.294 Fran<.i daca este cazul.. la urma urmei..... Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii .. mai maleabil. de personalitatea noastra. Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert. ori". ma simt bine apa cum sunt.a un pic de acele trasaturi.. într-o masura însemnata.i de a-. Dar se întâmpla .. .i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni.i nici nu dore.. vrei sa fii mai putin anxios. .i nu de a le cultiva frenetic. stapânite de teama de a nu mai fi ele însele . identitate a noastra.

De multe ori. De pilda. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie.. Ceea ce nu garanteaza succesul. are o mare însemnatate. adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. si le accepta sau nu. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. ce oscileaza între ignorare si acceptare.tice ca parte integranta a personalitatii sale. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. este numita "ego-sintonica". pe lânga simptomele în sine. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. În unele cazuri. Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. de- . Iar atunci. tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. e necesara presiune a celor apropiati. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc. care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. depresive. De unde si rezistenta lor la schimbare. de pilda). la unul ego-dis tonic. dar îl face totusi posibil. . Invers.

Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila. SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori.. nici oprobriuL . propria lor tulburare. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive. anumite cupluri se desfac. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive. ales totusi în deplina cunostinta de cauza. Presiunile exercitate asupra unui subiect." Deseori însa. si va fi. pentru ca unul din cei doi. stau la originea multor presiuni si interventii. reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot . mai mult sau mai putin directe.. Tipul A). care considera ca a facut eforturi în acest sens. Exista. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. Iar în unele cazuri.:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta. de asemenea.. nu-ti vrem decât binele" . sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. care în fond nu ceruse nimic nimanui. tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. In fine... uneori mai mult decât altele (paranoice. ulterior. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama. nici ajutorul. ). dezamagita).. oare. propriul anturaj e cel care determina o schimbare.. narcisice. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" .296 Fran<. pentru a-l determina sa se schimbe.

care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. am specificat ce anume tolerez fii ce nu. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode. sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. . dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte . Sa-I ascultam pe Simon. ca uneori trebuie sa te pui în valoare. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. De fapt. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic.Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. El facea totul sa atraga atentia clientilor. $i atunci. am avut nifite explicatii cu el.. $i. în cele din urma. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. patruzeci 9i noua de ani. Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea".. sa încerci sa te evidentiezi. iar eu am trasat unele limite. arhitect. Mai apoi însa. conflictele noastre erau frecvente. eu. mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. în ceea ce îl privefite. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. La început. Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta.. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent.. agresata.. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii. neînteleasa.

medic: Sotul meu e u:. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita...i atunci când subiectul .298 Fran<... care.... ceea ce ar fi simplu . Sa o ascultam pe Natacha. are ..i pentru un copil.fi dorit sa i-o arate.oisLelord .oieste motivat sa se schimbe.Oi hristophe Andre C prieten. la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila.tesc. înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'.oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc . chiar .i chibzuiesc înainte de a deschide gura . Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 . ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci . ca toti de altfel..i anevoios.. " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce...i numeroasele "recidive" ce-l însotesc.. am început sa ma nelini:. în final.i cinci de ani.ria ta .. Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea . Mie însa îmi plac oamenii care stau :.ti despre altul. Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :.i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni. În aceasta privinta... daca te comporti în felul asta..orschizoid.tisa se poarte .... Mai cu seama când vorbe.terea primului copil...ote despre tine. mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .. caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila. treizeci.. se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat .tientizat problema . ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a. O data cu na:..i-a con..

ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine. a "crescut" o data cu baiatul nostru. sa respect un anumit orar. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. Ma revoltam. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. Brusc. fata de cele ce nu incomodeaza prea tare.i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret.. la început. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t. Iata ce ne povestet. Încetul cu încetul s-a schimbat. care acum are trei ani. eu si colega mea aveam mari conflicte. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . caci eu sunt cam cu capul în nori. Nu-i mai faceam observatii. sa refac totul la cea mai mica greseala . Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi. dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea. Un adevarat sclavaj. Am decis sa negociez cu ea. Deocamdata.. ne întelegem . Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea..te Yanne.. îi spuneam ca e pisaloaga. Mai apoi m-am potolit. ceea ce n-a fost greu. când abia ma angajasem la aceasta firma.i doi de ani. patruzeci t.. daca-i respectai tabieturile si maniile. Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea.. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream. îi faceam o multime de reprosuri. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste.Concluzie: Personalitatile dificile t.. ..i schimbarea 299 cu copiii lui . dar cu cât îl certam mai mult. nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat. La urma urmei. însa treptat. fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui. În primele luni.

e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte... Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. fara urma de agresivitate. chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. "). optimist si nu pesimist. ca delireaza.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe. sa descrii si nu sa condamni etc. Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. treizeci tii trei de ani. În primul rând. a~a ca. eu n-am sa mai spun nimic . Iar marturisirea Marinei. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli. sa pornesti de la situatii concrete. deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. iata rezultatul. Iata de ce. decât de la tot felul de principii marete. decât de obligatiile interlocutorului. În al doilea rând. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta.") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. vreme îndelungata.. "ca tre- . ). principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". casnica. vine sa confirme acest lucru. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. prestabilite. autonom si nu dependent . pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. Îi spuneam atunci ca e nebun. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre... Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer. despre problemele pe care el le genereaza. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. ei bine..

te în intensitate: accesele de furie.. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca. iar în cazul în care refuzi sa i te supui. pensionara. s. culpabilizare . lacrimi..Concluzie: Personalitatile dificile s. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul..aizeci si unu de ani... În plus. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar. ca nu accept sa ma controleze. pentru a obtine ceea ce doreste. daca veti ceda de prea multe ori. sau pentru a evita orice i . am consultat un psihiatru.. Intr-adevar. atunci când ne strângem cu totii. Desigur ca nu primise prea bine toate astea. îmbufniri. vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL .. nu suporta sa se faca vreo observatie. ea spores. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia . începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea .. Dupa o vreme. De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti.. mai cu seama persoanele apropiate s. Dar. Sa o ascultam pe Nicole. mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu.ifamilia. Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste.. un pic din la?itate. pare sa zica ea. simtul umorului efoarte redus. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data . caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii. De pilda. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile. Iar discutiile noastre. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. iar când e vorba de propria ei persoana. au devenit din ce în ce mai rare.ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. presiunea este constanta.. în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. ea monopolizeaza întreaga conversatie. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau .

Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I .Acceptati o schimbare a prointatemeri as.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii.. Cu personalitatile dificile .. sa nu mai dea lectii de pedagogie..mite balta si li. s-a enervat. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea. Noi evitam sa-i facem observatii. intrat de curând în familia noastra. chiar daca întreaga poveste ma întristase. Odata însa. caci daca ceva nu-i este pe plac. numaidecât se îmbufneaza. de atunci.gresiva ntele sa-?i aspecte. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare . am fost de partea lui de la bun început. mai putin pretentioasa. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi. iar ea. Ea s-a suparat. am constatat cu totii ca era mult mai rezervata. comportamentul totul ebuinte difici. Într-adevar. Cred ca-i prinsese bine lectia. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti .. Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. Cum consideram ca procedase cum trebuie.

Zimmerman. ce e de facut?" În fine. pp. ori deprimati. în care. Archives of General Psychiatry. 3 M. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te.H. Coryell. J. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. . într-adevar. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. În alte cazuri. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. 2 G. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. dar comportamentul lui (ei) ne-a . alcoolism etc. OMS. Dar. "Personality Oisorders". "Diagnosting Personality Disorders in the Community". ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. 527-531. sunt alertati de telefoane. 1990. Reich. .Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. facut viata infernala. Geneva. stari de anxietate. W. 1993. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. de câtiva ani. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i. de multe ori. ci persoane din anturajul pacientului.H. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor). De Giorlamo. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). el (ea) nu vrea sa faca un consult. fie de psihoterapii. 47.

studiile sunt înca putine. asa cum am sfârsit prin 4 c. unii pacienti se arata reticenti. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. accepta te moleculele pentru propriul echilibru. Cloninger. sau ca au redevenit ei însisi. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani. oare. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. de pilda. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. un important neurotransmitator cerebral). .R. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. ceea ce face sa nu existe certitudini. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. ceea ce deja înseamna enorm. sub efectul benzodiazepînelor.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. ap. o data cu aparitia unor noi produse. În prezent. Se ridica însa o seama de probleme etice. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. Trebuie. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. cit. sub efectul antidepresivelor. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica. confruntati cu unele evenimente. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor.

pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. cel putin în Franta. constituind o experienta intelectuala fascinanta. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. Cu atât mai bine. pot fi clasificate in doua mari curente. . În materie de tulburari de personalitate. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile. facilitând "transferul" .proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. în ordinea vechimii ~i a importantei. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca. care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. sunt destul de putine studiile edificatoare. Deocamdata. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate. La urma urmei. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. cât si pentru colectivitate. oamenii politici. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice.

Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. Stosky et colI. Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale.ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE . aceste terapii sunt în plina expansiune.. În spatele acestui principiu.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani).M.3 O6 Fran<. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate.Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S. trebuie sa încerci sa afli Cl. Un studiu vast. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- . amentelor) imificarea ubiacente simp.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5.

American Joumal ofPsychiatry.. deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment.E preferabil sa-.i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea.. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. Este cazul" terapiilor interpersonale". Adolf Meyer... cvasinecunoscute în Franta.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. "Interpersonal Psychotherapy". J. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie. Aparute la începutul anilor ?aptezeci. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: . destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj. pp. M.. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii.M.. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana. . 6 . unde integrarea armonioasa a individului î. de pilda. starile depresive tin de experiente afective. 1994. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati.i. Archives of General Psyc1liatry.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive. ignorând trebuintele . nepercepute ca atare.ipostura în care se'poate afla celalalt.i schimbe reactia obi. Weissman. 997-1008. uneori. de subiectul însu. La origine. 51. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic.148.Sa încerce sa-. pp. 1991. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme. De pilda. un susion Collaborative Research Program".nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici. însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. Markowitz.c. mascând suferinta resimtita initial. 599-606.

în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. pentru ca un alt tip de terapie sa apara . se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. acele gânduri ce îti vin în minte automat. pp. însa staruitor. în urmatorii ani. cîneva va priveste pe furis. Într-o asemenea situatie. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata.. ca Marc Aureliu: 7 M. . sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. neutre ("îmi aminteste de cineva"). va vom înfatisa. când scriau. Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. cu alte cuvinte.3 O8 Fran<. cu dispret sau ostilitate. Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. O. Synapse. acum doua mii de ani. . terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". Marie-Cardine. în materie de tulburari de personalitate.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. Este ceea ce au sesizat si stoicii. La o alta masa. reciproc. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur. acum încep sa se arate interesati unii de altii. sa apara practici noi.. 1994. si e foarte posibil ca.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. 97-103. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva. Dîncolo de practicile deja existente. în cele ce urmeaza. Pâna atunci însa.

Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane". poate genera reactii deosebite de la un individ la altul. sau te muti la alta masa). de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. comportamente.. daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta. . discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. în functie de fiecare subiect si.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. o stare de stinghereala si disconfort. ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. fie îi vei zâmbi celuilalt. deci. prin urmare. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii. dimpotriva. sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta. ". Astfel." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. Faptul de a sesiza.. cât si situatia în sine. ceea ce va genera emotii dezagrabile. aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite.

Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". "sunt cu totul exceptional"). ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie").31 O Fran<. subiectii îsi vor elabora reguli de viata.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti . când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri.:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii.. In virtute a unor asemenea constelatii cognitive. din contra. pe care uiti ca-i ai pe nas.. ". Ramânând la exemplul personalitatii dependente. nu trebuie sa iau o decizie singur . cam ca ochelarii cu lentile colorate. cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- . ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. deseori Lnconstiente. asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau. asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie.

. daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti. ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul.Concluzie: Personalitatile dificile ."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com.intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A .

De obicei.vesc im" putercu adevarat. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti. daca îi sunt seama altida "nu de.i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez."meritperfectficând opui. Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat.i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate.celorlalti" sapot mai viata" domi. credintele de baza . histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai .3 12 Fran<. paranoicul.I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o... ca reactie la evenimentele de un anumit tip. pe care le vom numi "situa- . "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva. a carui viata e o succesiune de dispute .. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre.la inblema. sivi.i conflicte.ois Lelord ... trebuienu"parte.

daca acestuia i se aduce o critica. inia precautii.soiul coninsistamaximum Nelini~te. obedienta. acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive.auo calatorie. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv.tot repere re. înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". daca totu~i i se va acorda atentie. detalii. de cunoscutul.. Numai ca. din condescendenta sau din interes. terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta". S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". fie aceste reactii emotii. astfel. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. previzibile ~i stereotipe. În exemplul subiectului evitant. va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila. n oica . încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti. o personalitate evitanta. se unui STEREOTIPE Situatiile confuze. comportamente sau gânduri. care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel. un apropiata de cautarea formatii.. aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. ceilalti De exemplu. ca sa aplanez conflictul". Într-li1 fel. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante.

per.sa de timp. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni. MonoI corde fieasu. Noul.consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza.! troleze situatia.ei.i pria definitive. e sa a pleca în tepte. imperfect. Situatiarealtineactiona.coltul placere tonul. în meritele de IVrea rogativele ipote.ruppolizeaza conversatia.si delipisica 1 . si. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente. competitie.cei. stârneasca fi reverifica. Desaunfacane. sec. vorbeste interesul nuPlanifica. fiedededeîncearca mereu. refuza mod agresiv.sau persoanasituatiile u considera seama ei. din rerolului sa uveni. îndelung Seorice.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze. îsi tot. Promiscuitate.unei toata mai straine.vorbimult.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului. Verifica. xemplu. impusa.la ei. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti.I sa seduca si sa ea.

Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. Dificultatea rezida. staruind asupra viitoarelor probleme. sa se confrunte cu judecata. Adopta o atitudine nagativista. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. Sa fie în centrul atentiei. propriul mod de a gândi. cum am precizat deja. sa i se atribuie sarcini importante. Se îmbufneaza. schimbându-i cursul. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. Se contrazice pentru detalii. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. duce ceva la bun sfârsit. De exemplu. Evitanta • Doctore. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). sa petreaca singura un week-end. De exemplu. Sa fie nevoita sa la singura decizii. Într-un al doilea timp. sa se supuna ordinelor.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. sa fie singura. Pentru ca un demers . terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. Le îngaduie orice. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. a nu putea înaltime. De exemplu. Evita confruntarea. Se îndeparteaza degraba. aprecierea celorlalti.

• Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis. terapeutii cognitivis.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care. nu refuza nici un subiect de discutie. ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. în mod obligatoriu. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin. îi va recomanda lectura anumitor carti. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice.iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic). e dispusa sa te asculte si doar rareori îs. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari.tiinta). Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme.icodificat în cel mai înalt grad. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. Cogni- . îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. În fine. El va veni cu o seama de exigente. se implica si se angajeaza în terapie. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului.. sa practice anumite exercitii.tientizeze propria disfunctie psihica. ci e vorba de o serie de propozitii. cu alte cuvinte. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna. pentru ca el sa-si cons.ti adopta un demers specific s.. Pe de alta parte. care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. Într-adevar.iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei.31 6 Franc. s. consemne si exercitii pentru pacientul sau.ois Lelord s.

paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta.... În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila. în cazul în care terapeutul întârzie...Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat. CumPoate. tinut la curent cu tot traiectul terapiei. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor. la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut . iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului.ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei. terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. cum ar ca o onala nica . de multa vreme.. încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului.ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe . De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa. se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile. Pe parcursul terapiei..... atenti. DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place. E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora . fara sa încerce macar sa se descurce singur etc. În cadrul unei terapii cognitive. nusa"chem bizui pieriisa vada a .. În acest punct..reactionez . TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil.

din mine.31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare. nu în"Ziua placeeaici..în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie.. satul cuta!de ...pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna . compromisa. demine. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri.în gât el întârziedecând.... " ceput-o. da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide . în vreo asa. ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic . sa .unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios....atât înSper ca asteptare în sala data ..ca de. pentru a evita astfel expli- • .. desi tea venifivine trecuta. caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati. Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme. eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni..s€dinta consecintelecând tot. Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp..

cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. nu obi?nuie?te sa se aplece. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare. ca urmare ?i a unor probleme psihice. se sinchiseste. ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga. Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". Prin discutii repetate. terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". în ciuda dezechilibrelor lui. precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie. .

Si atunci. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. treptat. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. ale ei. ajutor. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze. dar realmente supraaglomerat în acea zi. poate. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. ca mama ei n-o întreaba de sanatate.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. mine. sau ca generalistul ei este un medic loial. autoobservându-se. nu fapte. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . pentru ea. dar când în suparati. De exemplu. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. felul în care ea percepe aceasta situatie. . Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. chirurg-stomatolog. Treptat. într-o perioada depresiva.320 Fran<. cu o personalitate narcisica. ma mai problememari eu mult mai le mele. Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. o pacienta de treizeci si cinci de ani. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative.

astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. ci doar exagerate si mult prea rigide.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului." Odata identificate aceste credinte. înainte de toate. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde. acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. În cazul lui . precum si felul de a se comporta. respectiv a laturii lor rigide. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. dar si inconvenientele lor pentru pacient. pentru ca o merit din plin. nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. ele vor fi evaluate si discutate îndelung.

tilor sunt si comportamentalisti. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera.ois Lelord .. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul. Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei.. Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale . obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati ... pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata.. acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A.. de exemplu.imotivul pentru care majoritatea cognitivi. Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente.i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale. Bruxelles... un sentiment de superioritate sociala . ..tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva.i.. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. el însu. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end. cum sa-.i valorizanta fata de copiii ei.i intelectuala. • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con. Astfel. una din aceste metode.i narcisic. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii". Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori . L'Apprentissage social. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg. Bandura.. insuflându-le. 1980. dimpotriva. de timpuriu. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare .i Christophe Andre Chantal.8 Acesta este s..322 Fran<. din frageda copilarie. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal. Mardaga.

Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. îl va face sa descopere ca. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage. În fine. Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel.. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . în felul acesta. O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. sa nu tunda decât o parte din peluza. 1995. pp. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase. . pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale. Cungi. "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". un conflict sau respingerea sa.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). daca nu faci totul perfect"). JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive. la un "joc". Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. 5. daca va accepta invitatiile acestora. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. 45-55. multe diferende vor fi abordate si solutionate. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. inevitabil.. sau sa vopseasca de mântuiala etajera. de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri.

Linehan et col!.:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. 1171-1176. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. 131. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient". Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline.. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. pp. ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it.324 Fran<.. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te. În genere. terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. 10 M. 1994. ca în cazul personalitatilor borderline. ) trebuie efectuata cu prudenta. American ]Ollfnal of Psychiatry. cam între doi ~i trei ani. de pilda. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. . ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . nu întotdeauna accesibil.

Paris. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality. precis. potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. Guelfi. Boyer. Masson. Ontario. P. O analiza a tulburarilor de personalitate. tradus din limba engleza de J. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. . CE. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. David J. Quentin Debray si Daniel Nollet. 1996. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. 1996. 1996. 1995. Masson. Paris. Robinson. Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. Rapid Psychler Press.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. Masson. despre tulburarile de personalitate. Un tratat nuantat. Paris. Londra. Pull. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. Paris. Retz. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator.:oisRoustang. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor. 1984.332 Fran<. L'evaluation des psyc7lOtherapies. Le gestions de soi. Poate fi si un cadou nimerit . Pichot. Paris. PUF. Odile Ja- o cob. "opus". Les therapies cognitives. D. E. Clasificari Les testes mentaux. 1996. O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl. Je reinvente ma vie.. 1991. Nodules. Editions de L'homme. J. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. PUF. consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. Jacques Van Riller.5. Klasko. conceptele psihanalizei. "Que sais-je?". Montreal. 1922. Paris. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. Pa- ris.. psihoterapie ?i Îl. . 1992. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. Ylardaga. Fran<.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. 1995. colI. colI. Young ?i J. Jean Cottraux. Paul Gerin. Paris. unii dintre ace?tia având personalitati dificile.

Psychopatologie quantitative. tulburatoare. Editions Michelon. 1. O carte importanta. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. Despre psihologia evolutionista L'animal moral.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. 1996. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre. R. dar ~i studentului. O lucrare adresata speciali~tilor. Masson. . Gaillac. 1995. Robert Wright. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului. 1995. Masson. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie.D. un instrument de lucru. J. Paris. Paris. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. Darjen- nes. Guelfi. despre raportul natura-cultura.

si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi.. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. parintii. en familie. În cazurile extreme. stres. Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. prietenii sau sefii nostri. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre.CUM SA SPUI NU. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. intereselor noastre. la serviciu. aspiratiilor noastre profunde. aux omis. ~ . au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. en amour. ca vei fi respins. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura.. însa în mod indirect. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente. ci si viata. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. au travail. prietenilor. Acasa. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. lipsa de comunicare si de întelegere. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful