Psihologie
Manual pentru clasa a X-a

Referenti: Prof. dr. Aliss Andreescu,
..... inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Constanta ,

Prof. dr. Gheorghe Tarara,
Colegiul National "B. P. Ha~deu" Buz8u

Prof. gr. I. Laurenta Hacman,
inspector de ~tiinte socio-umane la Inspectoratul $colar al Judetului Suceava
© Toate drepturile
asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Corvin, Deva. Orice preluare, par(iala sau integrala, a textului sau a materialului grafic din aceasta lucrare se face numai cu acordul scris al editurii. Editura CORVIN

330065 Deva, Str. Gh. Baritiu, Nr. 9. Tel.: 0254-234500, Fax: 0254-234588 www.corvin.ro E-mail: corvin@mail.recep.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LUP~A, ELENA Psihologie: manual pentru clasa a X-a Elena Lup~a, Victor Bratu • Deva, Editura Corvin 2005 104p;30cm. ISBN 973-622-187-3 I. Bratu, Victor 159.9(075.35)
Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei ~i Cercetarii. Manualul este aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 05.04.2005, In urma licitatiei organizate de catre Ministerul Educatiei ~i Cercetarii ~i este realizat In conformitate cu programa ~colara aprobata de Ministerul Educatiei ~i Cercetarii prin Ordinul nr. 4598/31.08.2004 ~i este distribuit gratuit elevilor.
Clasa returnare Anul laStarea manualului* care ~colar la FOLOSIT $coala a primit ACEST MANUAL A FOST primire Numele elevului DE:

nualul

4. 3. 2.

* Starea manualului se va Inscrie folosind termenii: nou, bun, Ingrijit, nesatisfacator, deteriorat. Profesorii vor controla daca numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de Insemnari pe manual.

Tiparit la GRAPHO-TIPEX 2005

Deva

3

Xenofon

.. . 'h·~:<~~·~~~.~~·11111b~~, ~
<V~~ ~~::.: ••

:*:t~~~~%~~~\~;~=:~~:;~·-~~,

:VfI11.. ~JX::.·.·~=~.·.~~~.·,~.f:. :

5 Metodele psihologiei * 12.'1 57 c- 12 14 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor Principalele modalitiiti senzoriale Legile sensibilitatii Tipuri de itemi 4 60 62 Structura $i dezvoltarea personalitii(ii 15. Afectivitatea 12. Individ.2 Particularitiifile afectivitiitii 51 Tipuri de itemi 6 Invitatie la autocunoa~tere Bibliografie selectiva 98 100 104 . Procese psihice cognitive senzoriale 3. Motivatia 11. Psihicul ~i caracteristicile acestuia.1 Conceptul de creativitate 20. Relatiile interpersonale 23.3 Psi4(cul ~i caracteristicile sale 1.4 Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice 9.4 Factorii care optimizeaza functionarea memoriei 7.2 Modele de personalitate 4.1 Definirea ~i caracterizarea limbajului 9. Reprezentarea * 20 17.3 Proprietiitile reprezentarilor 5.1 3.indicatori ai comportamentului social 23.3 Formele imaginatiei 34 Tipuri de itemi 2 37 Tipuri de itemi 5 83 86 Condipi generale ale activitafiipsihice umane 9. Baze metodologice 6 1. Etape in dezvoItarea personalitatii * 21. Gandirea 6.3 Relatia valori.5 Formele limbajului Conduita psihosocialii 22.4 Grupul ~i psihologia de grup* 89 10. Deprinderile * * 14. Personalitate* 16.2 3.4 4.2 Procedeele imaginatiei 8.6 54 Procese psi/lice cognitive senzoriale 2.7 Principiul dezvoltiirii in psihologie Varstele mici (3-10/ 11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/60 ani) Batranetea (55/60 ani ) 78 8.1 Atitudinile sociale 25. Imaginatia 8.2 Procesele ~i formele memoriei 7.2 4.5 Definirea ~i caracterizarea perceptiei Legile generale ale perceptiei Formele complexe ale perceptiei Observatia ~i spiritul de observatie Perceptii denaturate 16. Perceptia* 4. comportamente 95 12.3 21.4 Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele* 1. Formele motivatiei Optimumul motivational 25.3 Functiile limbajului 9.2 Clasificarea aptitudinilor 18.2 Verigile functionale ale limbajului 9.4 13.4 21. Temperamentul 17.2 11.2 Tipologii temperamentale a personalitiitii 67 5. Aten tia 10.1 Latura dinamico-energeticii 17.3 Gandirea ca proces de rezolvare a problemelor 6. Creativita tea 20.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca ~tiinta 1.1 Definirea ~i caracterizarea imaginatiei 8. Lim baj ul : 40 9.3 Calitiitile/indicatorii memoriei 7.2 Niveluri ~i stadii ale creativitiitii 76 7.2 Con~tiinta ca nuc!eu al personalitiitii 16.2 Normalitate ~i anormalitate socialii 92 Activita{i $i procese psihice reglatorii 11. Senzatia * 3.CUPRINS Introducere in psihologie 1.1 Definirea ~i caracterizarea memoriei 7.5 21.2 Tipuri de relatii interpersonale 23.3 FOlmarea ~i interactiunea deprinderilor 13. Persoana. Persoanii. Personalitate 16.1 Imaginea de sine 22. Caracterul 19.3 4.3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor 43 Tipuri de itemi 3 46 48 24.5 Definirea ~i caracterizarea motivatiei Functiile motivatiei Sistemul motivational: niveluri structurale.1 Definirea ~i caracterizarea gfmdirii 6.3 13.1 21.1 Definirea ~i caracterizarea atentiei 10.3 Diferente in manifestarea personalitiitii * 65 5.2 Statusul ~i rolul.1 Definirea ~i caracterizarea afectivitatii 12.1 11. Personalita tea 17 15.1 Definirea ~i caracterizarea deprinderilor 14. Activitatea voluntara Definirea ~i caracterizarea activitiitii Structura activitatii Formele activitiitii Definirea ~i caracterizarea vointei Etapele actului voluntar Calitiitile vointei 14. Apti tudinile 69 Tipuri de itemi 1 23 26 Procese psihice cognitive superioare 6.1 Latura instrumental-operationalii a personalitiitii 18.4 Tipologia gandirii 18.3 11.2 Clasificarea deprinderilor 14. atitudini.1 Specificul relati"ilor interpersonale 23. Comportamente pro ~i antisociale 24.2 Clasificarea reprezentiirilor 5.6 21.3 Locul ~i rolul relatiilor interpersonale in structura personalitatii 23.3 Inteligenta ca aptitudine generalii 19.3 Rolul caracterului in structura personalitiitii 73 20. Memoria 30 7.4 11.4 Rolul proceselor afective 13.1 Definirea psihologiei 1.5 Memorie ~i uitare 21.1 Personalitatea ca sistem 15.2 Formarea ~i modificarea atitudinilor sociale 25.1 Individ.4 Rolulreprezentiirilor in cunoa~tere ~i activitate 18.3 Clasificarea proceselor afective 12.1 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii 5. Imaginea de sine ~i percePtia ei sociala 22.2 13.1 Comportamente pro ~i antisociale 24.2 Formele atentiei 10.5 13.1 13.1 Latura relational-valoricii a personalitiitii 19.4 4.2 21.3 3.2 Structura caracterului 19. Ipostazele psihicului ~i relapile dintre ele. Atitudinile sociale ~i formarea lor* 25.2 Structura psihologici'i intema a gandirii 6.

:\..5 Definirea psihologiei Principalele momente...":..4 1.\...~.i:.'r ki.i~ :.5 Introducere in psih. Psihicul ~i caracteristicile acestuia..~..ologie 1..5" ~ ~tRJl':¥@1GMili~ .2 1.::.1 1. Baze metodologice 1.. in evolutia psipologiei ca ~tiinta Psihicul ~i caracteristicile~sale Ipostazele psihicului ~i relatii1e dintre ele* Metodele psihologiei* ".3 1. Ipostazele psihicului ~i relatiile dintre ele.

Freud. A. precum: a. ea ne da ~i explicarea faptelor suflete~ti sub raportul succesiunii ~i al coexistentei lor. Vogt ~i Molechott) sau idealista (psihicul este un fenomen de naturii spiritualii). Dunker etc. behaviorismul luand denumirea de psihologie obiectivii. John Watson. Philipp Schwarzerd. inchisa. (w. de tipul S-R (actiunea stimulului determinand neconditionat 0 anumita reactie). James.) apare . Taine. 0 inventie purii a filosofilor. aceasta putand. astfel de raspunsurile fiind de natura naiv-mistica. astfel viata psihicii este 0 simpla sumii de senzatii. W. iar la un nivel superior este gandirea). B. Printre cele mai importante lucrari sunt de amintit Grundzuge del' Physiologischen Psychologie (1873-1874) ~i Volkerpsychologie (10 volume. Janet) Din punct de vedere istoric.) provine din cuvantul englez "behavior" (comportament) "~i apare ca reactie la curentul introspectionist. ea se mentine la un nivel speculativ. Termenul devine uzuallncepand cu secolul al XVIII-lea. inteleasa ca 0 lume interna. Jung." Psihologia este .) considerii cii obiectul psihologiei este con~tiinta. rara legiiturii cu lumea externii sau cu reactiile . ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate (la primul nivel este perceptia. Intre stimul ~i raspuns existii 0 relatie univoca. Astfel. BAZE METODOLOGICE 1. a fenomenelor ~i a conditiilorsale". Behaviorismul (J. activitatea umana considerata structurile ~i in unitatea dintre latura interna particularitatile acesteia. b. este autoruJ a numeroase lucrari asupra senzatiei ~iperceptiei. In acela~i timp. iar pentru cii S ~i R sunt observabile ~i controlabile. ~i cea extern a ~i totodata personalitapi cu trasaturile. Asociationismul (AI.sIar~itul primei jumatiiti a sec. Aceastii orientare s-a impus in psihologia americanii sub numele de neobehaviorism. el fiind utilizat pentru prima data de reformatorul german. Etapa ~tiintifica debuteaza In 1879 cand Wilhelm Wundt. Adler etc. fiind lipsitii de un suport faptic. sufletul umbra (insote~te corpul in starea de veghe). F. iar pe baza legilor asociatiei (coincidenta In timp ~i spatiu a unor senzatii) se formeazii perceptiile. cunoa~terea psihologica poate fi impiirtitii in trei mari etape sau perioade: 1. deci. etimologic. Mai intai medic. c. Introspectionismul (w. Th. O. conceptie este animismul care admite existenta mai multor suflete: sufletul viata (care parase~te corpulln timpul somnului ~i care dupa moartea omului cautii alt corp).PSIHICUL 'I CARACTERISTICILE SA~E. Fondatorul curentului. 2. studiu. structurile fiind date. formal. James) Psihologia este ~tiinta care studiaza faptele ~i procesele psihice ~icomportamentale. Constantin Radulescu-Motru (elev allui W. Skinner etc. sustinand ca singura reaJitate psihologicii autenticii este comportamentul. psihicul nu este un conglomerat de procese In sine.~tiinta conduitei". 0 ~i procesele sistemul psihice. N. Caracterul organizat al psihicului este innascut.. termenul de psihologie are 0 istorie relativ recenta. Watson. Etapa filosofica debuteaza odatii cu formarea prime lor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec. a creat primul laborator de psihologie experimental a in 1879 Ja Leipzig. in 1906 la Bucure~ti ~i in 1921IaCluj). Cu toate cii cunoa~terea psihologica dobande~te un caracter riguros sistematizat ~i argumentat.~tiinta despre suflet". Koftka. Lipps etc.6 I. teorie care depii~e~te schema simplistii stimul-riispuns ~i care valorifica noile fapte ale experientei ~i ale cunoa~terii ~tiintifice. Etapa pre~tiintifica debuteazii in momentul in care omul devine con~tient de sine ~i Incepe sii-~i puna Psihologia este ~tiinta care studiaza fenomenele subiective Intrebiiri legate de natura inconjuratoare ~i despre sine. teorie. Wundt etc. considerii con~tiinta 0 fictiune.. structurii) ~i sustine primatul intregului asupra piirtii. Thornidke. (P. sufletul reflex al corpului (apare cand ne privim in oglinda sau In alte obiecte) ~i sufletul nucleu (comun omului ~ianimalelor). Psihologiareprezintii . d. al XX-lea) este caracterizatii de existenta mai multor ~coli de psihologie. W.. Kohler.) sustine primatul partii asupra intregului. psihologia inseamna . Ach.2 Principalele momente in evolutia psihologiei ca .n. Ed. Bain. cunoa~terea psihologica devine obiectiva ~i ~tiintificii. Termenul de psihologie provine din cuvintele grece~ti "psyche" care Inseamna suflet ~i"logos" care inseamna ~tiinta.) provine din cuvantul german "Gestalt" (configuratie. IPOSTAZELE PSIHICULUI 'I RELATIILE DINTRE ELE. reprezentariJe ~igandirea. Gestaltismul (K. Psihanaliza (S. 1. VI-V Le.~tiinta a vietii mentale.) ~i se Incheie cu desprinderea psihologiei de filosofie (1879). comportamentale. directii. cunoscut sub numele de Melanchton (14971560). iar dupa aceea fizioJog.tiinti Evolutia psihologiei ~tiintifice cuprinde: 1. infiinteazii primul laborator de psihologie experimentala (In 1893 se Infiinteaza primul laborator psihologic la Ia~i. Wilhelm Maximilian WUNDT (1832-1920) Psiholog german. Urmand exemplul filosofiei ~i psihologia devine materialista (gandirea este 0 simplii secretie a creierului pentru reprezentantii materialismului vulgarBuchner. 1904-1920). H. Wundt) i~i Incepea Cursul de psihologie cu definitia etimologicii a psihologiei pe care 0 numea ~tiin{a despre via{a sufleteascii care "urmare~te sa descrie in mod complet ~i exact diferite forme ale vietii suflete~ti. fi investigatii numai cu ajutorul metodei introspe~tiei. precum ~ipersonalitatea. Psihologia c1asicii (1879 . e. 3. la Leipzig. odata cu scrierile psihologului Cristian Wolff.1 Definirea psihologiei De~i preocuparile cu caracter psihologic sunt stravechi. C.

cat ~ide conditiile interne 2. Dupa starile de necesitate carora Ii se subordoneaza. sistemului nervos. caracterizat prin numarul relativ redus de incerd'iri pentru exista comportamente cu mecanism de tip reflex: rezolvarea unci probleme. specificiiomului. depind atat de schimbarile din mediu. voluntar. psihologia contemporana a. multifazice. subiectiva. b. de ~coala behaviorista. Dezvoltarea psihicului poate fi considerata ~iin ordine Comportamentul este defmit.ca reactie la psihologia introspectionsitii. organismelor animale care poseda sistem nervos. care ne particularizeaza. subiective.). a creierului ~iva depinde nemijlocit e. de orientare-investigare. are fiinta bio-psiho-sociala.) reprezinta doua variante ale principiului dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile externe. H. psihice (gandire.i caracteristicile sale In definirea psihicului. care se formeazii. care. complexe. la stimulii exteriori. deci ca fiintiibiosociala. de gradul de dezvoltare ~iorganizare a acestuia. durabilitatea. 2. Obiectul de studiu al psihanalizei este incon~tientul. biologicii ~isociala. Psihologia contemporana este determinata de revolutia produsa.) ~i a laturii externe (reactii. care se refera la constanta trasaturilor specifice individului respeetiv. Sigmund Freud. urmate de aparitia solutiei pc a. Obiectul psihologiei este extins de la studiul functiilor ~iproceselor psihice izolate la actiunile complexe orientate spre scop (conduita). 2. al gandirii senzorio-motorii. f. reprezentiiri. erotico-sexuale.Psihicul poate fi definit ca reflectare b. realizare ~i manifestare a informatiei la nivelul b. etapa optimului functional (25-65 de ani). 1 1. neconditionat. starile de necesitate ~isarcinile de adaptare la mediu "persona" insemnand masca actorului. El se manifesta prin procese functional. imaginatie etc. nivel de creativitate etc. se poate pune in evidentii la maimutele antropoide. predominand reactiile inniiscute. de teoria generala a sistemelor ~i de cibernetica (pe baza principiului complementaritatii. interne (perceptii. instrumental-rezolutive. Dupii prezenta sau absenta intentiei ~i a controlului evolutiei. respectiv faptul di ele constituie un sistem dupa valori ~i norme morale. etapa ascendenta (de la na~terepana la varsta de 20. Variantarevizuita este numita neopsihanaliza. d. substratul material . neintentionate-involuntare. Trei trasaturi contribuie la definirea ei: acela~itimp. care distinge 4 faze: este reflex.se dezvolta ~ise care se dezvolta. operatii ~i actiuni articulate intr-o schema logidi unitara. caracterizat senzitivi (receptioneaza ~i prelucreaza actiunea stimulilor prin aceea ca animalul reactioneaziiin raport cu 0 proprietate externi) ~i cei motori (emit semnalele de comanda ~i din mediul ambiant. a relatiilor dintre acestea ~i semnificatiile lor 4. pentru noi. Stadiul psihicului con~tient. Stadiul psihicului senzorial elementar. 3. in plan metodologie. Prin psihicul sau. 2. de igiena corporala. in care persista in timp.actioneaza ~ise conduce 3. la nivelul caruia se 1. 3. rolul acestuia. triisiituri de cresc. actiuni. Stadiul intelectului. Dupa nivelul de reprezentare (integrare) reflexa. de natura ideala a obiectelor ~ifenomenelor externe.3 Psihicul . de a simti. ne arata ralul instrumental. respectiv fiecare om este unic.) ~i na~tere. ca filogeneticii. declan~areareactiei). 0 stare de necesitate. f. 0 pregiitire ~i 0 planificare 2. memorie. de cunoa~tere. La omul concret. instrumentala. unor caracteristici care ne deosebesc de celelalte persoane ~i Psihicul este 0 modalitate prin care omul exista ca fiinta.). 0 componenta emotional25 de ani). intentionate-voluntare. psihicul personale ca urmare a interactiunii dintre ereditate ~imediul in este chiar personalitatea sa. Janet.A. Stadiul psihicului perceptiv. lumea extern a . Realitatea este abordata dintr-un punet de vedere integrativ-sistematic ~i informational. In centrul structurii incon~tientului se afla instinctul erotico-sexual.dintr-o data. omul cunoa~te. care se declan~eazape baza unei deliberari. ale omului cu realitatea concreta. coerenta. formuleaza ideea caracterului dual antagonic al structurilor psihice: con~tient-incon~tient. Wallon. sentimente.Psihicul este 0 functie a c. ei se diferentiaza prin dezvoltarea unor trasaturi caracter.· 4. El ii asigura trasaturi. etapa regresiva (dupa varsta de 65 de ani). EI reprezinta 0 modalitate particulara de existiicomportamente: a. b. exista comportamente: poate vorbi de sesizarea caracteristicilor obiectelor in a. Termenul de personalitate provine din Iimba latina. Pe masura ce prin insu~iri psihice (stari temperamentale. ultima treaptii a 3. de a actiona. activitati). eaci. particularizarea. integritatea lor ~inu doar a unor aspecte s~zoriale izolate.imaginea senzoriala a stimulului. directe. de descarcare-eliminare. afectiva. nea~teptate. reglator al psihicului ~ibaza personajul unei drame. exista comportamente: . Psihologia actiunii ~i a conduitei (P. omului adaptarea la conditiile mediului. factorul timp pune in evidenta natura dinamic-evolutiva a psihicului. aptitudini. Leontiev etc. Dupa gradul de complexitate. Sepot delimitatrei etape esentiale: Comportamentul are ~i 0 mediere psihica interna: 1. la (con~tientasau incon~tienta. copiii mici seamana foarte mult intre ei. implicand interactiunea dintre eentrii nervo~i 1. N. conditionat.buna sau proasta dispozitie ete. omul este personalitate. prin stari psihice Personalitatea nu este ceva cu care ne na~tem. prin conduite care de a gandi. Personalitatea este definitii pe baza obiectiva a aparitiei luiin procesul evolutiei biologice. simple care includ 0 singura secventa. gandire etc. un mod anume de a fi. cea mai cunoscuta delimitare a etapelor multimea reactiilor de raspuns ale organismului animal ~iuman evolutiei de ansamblu a psihicului fiind datorata lui A. care includ 0 serie de reactii. ca unitate contradictorie ~i dinamica a laturii. manifesta in societate prin intermediul relatiilor interpersonale. Psihologia contemporana este ~tiinta despre realitatea psihocomportamentala. N. Mecanismul reactiilor comportamentale Leontiev. Fondatorul psihanalizei. un anumit reglaj involuntar sau voluntar. adica al intregirii reciproee a diferitelor unghiuri de abordare a vietii psihiee) in 19471948. care Sf:: declan~eaza ~i utilizeaza raportarea la: se desIa~oaraautomat. iar ca • 1.

cuno~tinte care constituie sursa activitiitii con~tiente. stiiri afective. dar inainte de a fi automatizate s-au desra~urat sub controlul con~tient. Sensul vie!ii (1933) etc. In cazul memoriei potentiale este yorba despre cuno~tinte acumulate ca urmare a procesului de memorare. Dacii Freud considera ca incon~tientul contine doar impulsurile negative. Freud. H. Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera cii sistemul psihic uman (SPU) este un ansamblu de functii ~i procese psihice aflate in interactiune. compromisuri prin care incon~tientul se manifestii in planul con~tiintei. Alfred Adler.~tiintii"). ele fiind reciproc convertibile. il exploram pentro a-I cunoa~te. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii existii doua feluri de con~tiinta: una implicita. Sistemele vii au capacitatea d~ autoprogramare prin intermediul activitiitilor desra~urate. Totodata. ratiunea ~i vointa il ajutii sii se adapteze realitatii. iar actele subiective sunt exteriorizate prin intermediul conduitei. compoi'tamentele sunt interiorizate ~i transformate in acte subiective. Bergson considerii cii memoria sta la baza con~tiintei.4 Ipostazele psihicului ~iirela. achizitionand informatii. Memoria. interactioniim cu ceilalti. organizate ierarhic $i care contribuie la aparitia fenomenului de con~tiintii. desenatul. Copernic etc.~ 8 1 1. actul con~tient este mijlocit de informatiile de care individul dispune cu ajutorul intelegerii. Dupa cum aratii ~i etimologia termenului de con~tiinta (latina cum "cu" ~i scientia . La sfiir~itul secolului al XIX-lea Sigmund Freud (18561939) a descoperit metoda de investigare a proceselor incon~tiente pe care a numit-o "psihanaliza". ele aflandu-se intr-o permanentii interactiune. orientat asupra propriei fiinte pe care 0 exprima in tot ceea ce are ea caracteristic: tendinte instinctuale. nu este ~i nu poate fi in ansamblul ei con~tienta. ea indeplinind un rol conducator. Factorii determinanti trebuie ciiutati mai curand in propria individualitate ~iin societate. PSihologia $colarului greu educabil (1930). de vointa. ciici fiecare dintre noi ne simtim corpul.iile dintre ele* Organismul uman poate fi considerat un sistem in cadrul ciiruia rolul central il de tine sistemul nervos central. riispundem intr-un anumit moo situatiilor concrete de viata. ci 0 stdinsa interactiune. I~i impune teoriile sub numele de psihologie individuala. In cadrul SPU se delimiteazii ~i subcon~tientul sau precon~tientul care cuprinde memoria potentiala ~i ansamblul automatismelor (deprinderilor) ~i operatiilor de care individul uman dispune (care nu sunt con~tiente. Cercetiirile privind problematica incon~tientului au fost continuate de catre elevullui Freud. concretizat prin functiile de cunoa~tere. primitiva (caracteristicii animalelor superioare ~icare este doar 0 con~tiinta de ceva) ~i alta reflexiva. uitarea de nume etc.) care se desra~oarii rarii control con~tient detaliat. Deprinderile raman integrate modelului con~tient al activitiitii ~i de fiecare data dind pe traiectoria obi~nuita a desra~uriirii actiunii apar obstacole nepreviizute. cele mai importante sunt: Teoria $i practica psihologiei individuale (1920). Psihologii considera ca toate procesele psihice au 0 parte care se desra~oara in sfera incon~tientului. vise. Chiar dacii nici astiizi nu' sunt pe deplin cunoscute structura ~i mecanismele incon~tientului. in momentul respectiv. operatiilor ~i a deprinderilor necesare ~iacceptabile pentru aceasta. mancatul etc. intervine imediat analiza con~tienta. mersul. dar minimalizeaza rolul sexualitiitii ~ial complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. intelegem cine suntem ~i cine putem deveni. care admite notiunea de incon~tient dinamic. El considerii cii viata noastrii psihicii rezida in mi~carea con~tientincon~tient ~i totceea ce era atribuit intamplarii (lapsusul. care stocheazii informatiile. tendintelor. Intre cunoa~terea propriului eu ~i cunoa~terea lumii trebuie sa existe un echilibru. ~i cu propriul organism. mecanismele antiredundante. Astfel. descoperirea lui Freud fiind comparata cu cele ale lui Columb. de imaginatie. Se observii cii intre psihic ~i comportamental exista 0 stransa interdependenta. trebuinte. pulsiuni sexuale. 0 integrare de procese psihice care prin ele insele nu sunt con~tiente. SPU mijloce~te interactiunile dintre individ ~i lume. R. omul este asaltat de 0 multitudine de informatii ~i de aceea. este sigur cii intre con~tient ~i incon~tient existii 0 interactiune aflatii in evolutie permanentii. a proceselor cognitive ~i a proceselor regJatorii. con~tiinta de sine (specifidi numai omului ~i care consta in con~tiinta clara a unui eu responsabil de actele sale). elev dizident al lui S. dar nu recunoa~te rolul sexualitiitii ~i al complexului lui Oedip in geneza personalitiitii. Fenomenul de con~tiinta rezultii din interactiunea proceselor cognitive senzoriale. Trebuie subliniat faptul caintre con~tient ~i incon~tient nu exista 0 ruptura.. de autoreglaj voluntar.Jiltru" care permite trecerea in sfera con~tiintei a informatiilor. de orientare spre scop.). Con~tiinta ar putea fi interpretata ca un act de intelegere ~i de conceptualizare (Rubinstein). de fapt. deoarece numai unele cuno~tinte ale memoriei potentiale sunt reactualizate (con~tientizate) in functie de cerintele activitiitii. Autor a numeroase lucriiri. Ele sunt. dar contribuie la con~tiinta. Paul Ricoeur subliniazii rolul pozitiv al incon~tientului in domeniul creatiei. ganduri ~i dorinte ascunse etc. chiar dacii nu toate informatiile dinincon~tient trec in sfera con~tiintei. Medic ~i psiholog austriac. La polul opus con~tiintei se aflii incon~tientul sau psihismul bazal. ciici. creatoare ~ianticipativa. ne-am priibu~i in propria fiintii sau lumea ni s-ar parea iluzorie. admite pe urmele acestuia notiunea de incon~tient dinamic. deoarece la fel de important este ~i limbajul. Con~tiinta are 0 organizare de tip logic ~i rational. Gandirea are un rol esential in producerea con~tiintei. Mucchielli considera incon~tientul 0 structura a personalitatii ce influenteazii con~tiinta. de trairi afective. Cunoa$terea omului (1927). Wundt considera cii aceasta este 0 sinteza creatoare. con~tiinta nu este posibilii rara starea de veghe ~ide atentie. in caz contrar. Actele automatizate sunt deprinderi (scrierea. dar aceasta nu se reduce la gandire. astfel incat nu putem separa incon~tientul de con~tient. 0 coordonare de semnificatii (Piaget) sau incheierea unui proces de cunoa~tere. operatii ~i functiuni specifice prin intermediul inviitiirii. dar care pot fi u~or trecute in sfera con~tiintei). specifice incon~tientului. ea fiind sustinutii de motive. are 0 puternica motivatie incon~tienta. Precon~tientul actioneaza ca un fel de . Freud a demonstrat ca vise Ie din timpul somnului reprezintii manifestari caracteristice ~i autonome. Pe parcursul vietii. Alfred ADLER (1870-1937) .

Dupa modul de concretizare a raspunsurilor. observatia devine autoobservatie.omportamentale actuale ale individului in situatii concrete). foarte sintetic. de interventie. pentru a reconstitui istoria ei. independente . mijloc ~i scop". Trebuie subliniat faptul ca fiecare ~coaUi sau orientare psihologica i~i are propria sa metodologie.presupune relatia de comunicare psiholog-subiect. printre acestea: 1.. Dupa modul de desfa~urare. Metoda anchetei. sa retina ~i sa inregistreze fidel ~i complet datele obtinute. care cunoa~te doua forme: a.(se afla sub controlul direct al cercetatorului fiind utilizate pentru "provocarea fenomenului"). raspunsuri Iibere ~i raspunsuri la alegere in evantai (5-7 raspunsuri la 0 intrebare). se pun intrebari ~i se lasa persoana chestionata sa raspunda tara a se interveni). nivel de instruire etc. Evenimentele urmarite sunt evenimente "cauza. lungimea membrelor.9 1. de motivatie. Metoda analizei produselor activitatii. de informare. subiect . observatia poate fi: directa (observatorul este prezent in spatiu1 de actiune al subiectului. sa fie sistematica. in cazul teste lor psihologice. Metodele au un caracter instrumental. ea permitand dezvaluirea structurii interne a aptitudinilor ~i formularea de idei ~i legitati cu caracter ~tiintific general pentru psihicul uman. Dupa modul de aplicare. dependente . 3. de autoanaliza ~i diminueaza sau inlatura tendinta subiectului de a contraface raspunsurile. sa fie aleasa situatia in care individul i~i dezvaluie cel mai bine caracteristica studiata. 1 . Dupa obiectivul urmarit. intermediare . Exista diferite tehnici de convorbire (de exemplu. Criteriile de clasificare.(pot fi identificate ~i controlate obiectiv ~i riguros de cercetator: varsta. 2. acesta con~tientizeaza prezenta observatorului). al XX-lea ~i presupune conceperea de programe ca modele ale unor functii psihice ~i punerea lor pe calculator. Metoda experimentului urmare~te provocarea deliberata a fenomenelor.. Cand este orientata spre noi in~ine.contine intrebari factuale sau de identificare. neputiind fi identificate ~i controlate de catre cercetator). noutatea. pe un e~antion reprezentativ. dar intotdeauna conversatia are loc intr-un c1imat adecvat. Condipi de realizare a activitatii observative sunt: sa se desfa~oare in conformitate cu un scop ~ipe baza unui plan dinainte stabilit. Ancheta pe bad de interviu . forma ~i marimea capului etc. 4. In continuare vor fi prezentate. 3. de atitudini ~i opinii.Nu). in care subiectul sa se poata exprima liber. dar el este familiar subiectului in cat este ignorat) . Dupa incadrarea in timp. 2. Este introdusa in 1879 de W. Metoda observatiei urmare~te latura stabila a personalitatii (caracteristici precum: maltimea. devine posibila evidentierea diferitelor caracteristici ~irelatii in interiorul sistemului psihic. b. Avantaje fata de observatie: favorizeaza capacitatea subiectului de introspectie. sa aiba caracter focalizat (sa nu fie avute in vedere alte aspecte care nu constituie obiectul observatiei). iar informatiile pot fi obtinute direct (discutii cu persoana) ~iindirect (discutii cu alte persoane). Clasificarea diferitelor modalitati de realizare a observatiei se poate realiza potrivit urmatoarelor criterii: 1. exista: observatie continua (perioada mare de timp) ~i observape secvenpala. distributia ~i frecventa in unitatea de timp considerata. inchise (Da . sex. exisHi: teste individuale ~i teste colective.5 Metodele psihologiei* Norbert Sillamy define~te metoda drept mod de a actiona. Metoda biografica urmare~te dobandirea de date ~i informatii despre trecutul persoanei. principalele metode ce pot fi utilizate in investigarea fenomenelor ~iproceselor psihice. indirecta (observatorul nu se afla in spatiul de actiune al subiectului) ~i cu observator uitat (observatorul se afla in perimetrul de actiune al subiectului. care se aplicii in acelea~i conditii la toti subiectii luati in studiu.S . Chestionarele pot fi cu: riispunsuri dihotomice. Metoda convorbirii . Dupa gradul de implicare a observatorului in desfa~urarea evenimentelor. efect. exista: observape gIobala (tabloul comportamental general) ~i observape parpala (selectiva).este 0 discutie cu subiectul condusa de cercetator.I . Ancheta pe bad de chestionare . care utilizeaza criteriile: numarul sau cantitatea total a de produse. sunt numeroase. EI trebuie sa respecte cerinte. Acesta. Testul psihologic este 0 proba etalonata ~i standardizata printr-o aplicare experimentala anterioara.E .(reactiile ~i raspunsurile date de subiect la aqiunea variabilei independente). Wundt ~i ea opereazii cu variabile: 1. exista: observatie pasiva (observatorul nu intervine in desta~urarea evenimentelor) ~i observape activa. Dupa durata de parcurgere a testului. 2. dupa obiectivul urmarit poate fi: interviu clinic (centrat pe persoana) ~i focalizat (centrat pe 0 tema-problema). precum: fidelitatea (sa masoare ceea ce i~i propune) ~i valid ita tea (concordanta dintre rezultatele obtinute de un subiect la un test ~i rezultatele pe care elle are sau Ie vaavea in activitatea specifica). exista: teste de performanta~i teste de personalitate.) ~i 4. valoarea ~i utilitatea etc. 3. deoarece cunoa~terea psihologici nu poate progresa in absenta utilizarii unor metode de cercetare adecvate. exista: teste cu timp impus~i teste in timp Iiber (Ia alegere} Metoda modelarii ~i simularii computerizate este utilizata din deceniul 7 al sec.) ~i latura dinamica a personalitatii (reactiile c. originalitatea ~i complexitatea. Astfel. interpretare ~i de actiune.R . iar rezuItatele se interpreteaza in functie de acelea~i bareme. de cuno~tinte.(tin de organizarea interna a individului ~i se interpun intre actiunea variabilei independente ~i dependente. structurata pe baza unor criterii logice.

Functionarea unui astfel de principiu este de afirmat cu atat mai mult in viata psihica. 0 lista cu aceste prejudecati ~ipastrati toate materialele realizate. Functionarea acestui principiu arata. potrivit obiectului sau de studiu. adica ceea ce se intampla. a. de fapt. P. este 0 constructie specific a omulai. Afirmarea existentei cauzalWitii psihice nu respinge insa posibilitatea intamplarii. Caracterizati psihicul in funqie de fiecare modalitate de raportare a psihicului identificata. Timp = durata marcata de succesiunea evenimentelor. se intampla. Adesea. care ii permite sa se adapteze la modificarile mediului sau. intelegere imediata ~i irationala a realului (corespondentul uman al insight-ului animal).li rocesul de p acomodare (modificarea structurilor posedate potrivit situatiilor noi). Percep{ie = proces psihic prin care sunt organizate informatiile obtinute prin intermediul organelor de simt astfel incat intervine cuno~tinta realului. Principiul dezvoltarii. structura) f. Pregnan{ii = cali tate prin care 0 structura ni se impune spoiltan ~i cu putere. Piaget. cunoaf. Ii ~LICATII 1. Potrivitlui J. invii{are = dobandirea unui comportament nou ca urmare a unui antrenament special. In definirea psihicului. Intocmiti. in general se admite existenta unor regularitati in viata psihica. chiar daca la nivel conf. psihologia contemporana utilizeaza raportarea la diferite criterii. Totodata este un sistem dinamic. Prezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri ~iincercati sa realizati 0 sinteza a diferentelor constatate. l 2. ideal. care are la baza postulatul ca to ate procesele f. legi de compozitie (organizare. cel mai adesea. psihologia de-a lungul unui an ~colar. evolutia psihica este ghidata de doua procese fundamentale: procesul de asimilare (conditiile mediului sunt asimilate structurilor posedate) f. 0 din urma presupunand succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi materiale." nemijlocit ~i involuntar al organismului la 0 excitatie particulara. Expresie = manifestare exterioara a gandirii sau a starilor psihice. ci se refed la faptul ca intotdeauna exista cauze specifice care determina 0 anumita reactie.lte geneza lor. pentru realizarea unei nevoi. Camplexul lui Oedip = presupune sentimente care decurg din ata~amentul erotic al copilului fata de parintele de sex opus. comun tuturor indivizilor unei specii ~i care este adaptat unui scop care nu este con~tient subiectului. propunandu-va sa Ie reluati dupa ce veti fi studiat. Tipul de sistem pe care 11 reprezinta psihicul este unul deschis. a libertatii de optiune. innascut ~i variabil. Sanda) = ancheta vizand un e~antion de populatie reprezentativ ~i care are drept scop conturarea unei imagini despre opiniapersoanelor investigate. 3. 4. Princip~ul determinismului. De asemenea. potrivit caruia exista: legi de functionare. mai pregnanta in primii ani de viata. necesara. efectiv.li enomenele au 0 determinare f obiectiva. dupa care apare incetinirea. a vietii. Insight = intelegerea brusca de catre un animal a unei sifuatii determinate (stadiul intelectului in ordinea filogenetica a evolutiei psihicului). dependenta oricarei reactii de ansamblul personalitatii. dorinte etc.importanta pe care putea sa 0 aiba pentru existenta umana etc.apoi. supunandu-se astfel unor legi obiective care pot fi puse in evidenta. corp sau din lumea exterioara. astfel incat s-au oferit diferite clasificari ale acestor legi.PRINCIPIILE INVESTIGATIEI PSIHOLOGICE intre lumea anorganica ~i cea organicii. Nu exista intr-un fel reactii izolate (acestea tin mai curand de patologia psihicului). 2. intotdeauna cauzele psihice fiind multiple ~i complexe. in sensul unei evolutii spre 0 complexitate tot mai accentuata. Pradines. sistemul psihic este un sistem autoreglabil. scop. Chiar daca exista filosofi care neaga existenta unor legi in psihologie (1. 3. Intui{ie =. la nivelul clasei. Diferenta psihologiei in raport cu alte discipline se leaga in primul rand de natura cauzalitatii de tip psihic.liegi de dezvoltare. I. Concepeti un chestionar prin care sa aflati parerea celor care nu au studiat psihologia despre aceasta ~tiinta. Acceptarea acestui principiu nu inseamna negarea libertatii. observati comportamentul colegului vostru de banca in diferite situatii. Conceperea acestora se subordoneaza insa anumitor principii care guvemeaza intregul demers de tip psihologic. Instinct = comportament spontan. una dintre cele mai cunoscute fiind cea a lui M. Sensibilitate = facultate de receptare a impresiilor venite de la . Stimul = fenomen susceptibil de a provoca 0 reactie specifica din partea unui organism.ltient sunt evidente in numar mic. Analizati raspunsurile primite impreuna cu colegii vo~triincerciind sa puneti in evidenta eventualele prejudecati descoperite. cauzalitatea psihica se caracterizeaza prin finalitate. Sistem = orice ansamblu de elemente aflate intr-o interactiune ordonata (non-intamplatoare) care duce la apritia unor proprietati specifice. aceasta 0 transformare permanenta. care subliniaza caracterul deosebit de complex al psihicului uman. pe care nu Ie poseda partile constitutive ale ansamblului. Notati observatiile in caietele voastre ~i. ignorarea acestui lucru.lterea structurilor proprii psihicului nu este posibila decat in masura in care se cunoaf. Mai mult. incearca elaborarea unor metode de cercetare specifice. legile psihologiei avand un caracter statistic (probabilistic). Sartre). Functionarea acestor principii se realizeaza corelat. cu evidenta. b. iar la final regresul. care subliniaza diferenta Aplicatie: Organizandu-va pe echipe de 4 elevi incercati sa subliniati diferenta dintre specificul psihologiei ca f.ltiinta~i alte ~tiinte. Reac{ie = raspuns laun stimuh 'I Reflex = fenomen nervos care consta intr-un raspuns determinat. La fel cu toate celelalte ~tiinte ~i psihologia. Identificatiprincipalelemomenteale evolutieipsihologieica ~tiintii. Identificati criteriile de raportare utilizate. respectiv excesul de analiza conducand la aparitia unor erori. Timp de 0 saptamana. . 1. informationale f. modificarile intervenite determinand reorganizarea intregului. Principiul organizarii sistemice. psihicul reactionand intotdeauna unitar. in cadrul sau schimburile informationale fiind decisive.lienergetice intre organism ~i mediu. analizati-Ieimpreuna cu acesta.

.2 5.•.1 5.3 5.2 Legile generale alp perceptiei 4.11eprezentarea* 5.3 Formele complexe ale perceptiei 4.1 3. .1 Definirea ~i caracterizarea perceptiei 4.11 Procese psihice cognitive sen zo ria Ie 2.5Perceptii denaturate 5. Procese psihice cognitive senzoriale 3.2 3. 3.• . Principalele modalitati senzoriale Legile sensibilWitii ' " ' 4.3 3.4 Observatia ~i spiritul de observatie 4. Senzatia * . Perceptia * 4..4 Definirea ~i caracterizarea senzatiilor Calitatile senzatiilor .4 Definirea ~i caracterizarea reprezentarii Clasificarea reprezentarilor Proprietatile reprezentarilor Rolul reprezentarilor in cunoa~tere ~i activitate Tipuri de itemi 1 "'" .

ele se afla in interactiune. Gustave Theodore FECHNER (1801-1887) Chiar daca existenta senzatiilor a fost contestatii. a mi~ciirii etc.a. perfectionandu-~i mecanismele care pot asigura adaptarea in conditii nefavorabile. sa se dovedeascii 0 fiinta superioarii celorlalte fiinte. printre care se numarii ~i perceptia.. Sistemul cognitiv al individului uman a evoluat continuu. Prin psihicul sau omul reu~e~te. sunt componente ale campului de con~tiintii etc. insa. a~a cum este imaginea primara pentru perceptie sau imagine a mental a pentru reprezentare etc. deoarece omul trebuie sa perceapa nu numai ziua. adicii procesele cognitive senzoriale.m. Perceptia constituie 0 forma superioara a cunoa~terii senzoriale. orienteaza ~icontroleazii benefic conduitele actuale ale individului. nivel de creativitate etc. contribuind la aparitia fenomenului de con~tiintii.). Fenomenele psihice (Iimbajul ~i atentia). Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informationalii specializatii. deoarece senzatiile reflectii doar insu~iri separate ale obiectelor ~iale fenomenelor. perceptia asigurii con~tiinta unitiitii ~i int~gralitiitii obiectului.) ~i a legilor specifice perceptiei (legea integralitatiistructuralitatii. gandirea ~. prin stari psihice (con~tienta sau incon~tiehta. imaginatie. de fapt. adica intai intra pe scenii senzatiile. afectivitatea). se recunoa~te cii termenul de "senzatie". ci Ie faciliteazii sau Ie comunica.. In diferite lucriiri de specialitate.) care se pot manifesta ca urmare a existentei unor mecanisme intelectuale ale perceptiei (explorarea perceptiva. in timp ce perceptia este direct legatii de semnificatia ~i de interpretarea informatiilor senzoriale. independent de' semnificatiile lor. In aceasta categorie se inscriu ~i senzatiile. Filosof ~i psiholog german. PROCESE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 2 Psihologia ne ofera cuno~tinte fundamentale despre sistemul psihic uman care se manifesta ~i prin intermediul proceselor psihice. ci ~i atunci cand acestea sunt insuficient dezvoltate sau chiar lipsesc (orbire. 2. psihologii Weber ~i Fechner avand 0 contributie importanta in stabilirea relatiei dintre intensitatea stimulului ~iintensitatea senzatiei. legea adaptiirii. Perceptia integreaza ~i construie~te 0 imagine a realitatii din fragmente de informatie senzoriala... memorie. in realitate. S-a spus ca senzatia este un prim contact al organismului cu stimulii. apoi perceptiile. ci procesul de interpretare a senzati ilor brute. deoarece senzatia realizcaza tratarca senzorialii a informatiilor. anticiparea etc.). Acest fapt nu trebuie sii ne conduca la concluzia ca procesele psihice exista ~i actioneazii izolat. in afara clasificarii 0 gama variatii de senzatii (organice. Dad senzatia reproduce in subiectivitatea individului insu~irile simple ale obiectelor.•. este printre primii psihologi care introduc masurarea in psihologie. Se vorbe~te despre existenta mai multor forme de perceptie (perceptia spatiului. are un domeniu vast de preocupari (medic.) ~i prin insu~iri psihice (stiiri temperamentale. gustative. nu furnizeaza informatii specifice. surzenie etc. legea proiectivitatii ~ilegea semnificatiei). datorita multitudinilor de dispute in care a fost implicat.. ci ~i noaptea. matematician. legea contrastului senzorial. gandire. Senzatiile reprezintii imagini primare pentru ca reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra organelor de simt. in intuneric. pentru a u~ura intelegerea acestora. Recent. mai utilizata este definitia operationala a~ senzatiilor care define~te termenul drept evenimente psihice elementare rezultand din tratarea informatiilor in sistemul nervos central in urma stimularii unui organ de simt (Bonnet). spre deosebire de procesele psihice. ele sunt fenomene reale ale vietii psihice care sunt integrate in procesele psihice mai complexe. olfactive ~i cutanate). a timpului.). pe baza cuno~tintelor anteriQare. functionand simultan. motivatie etc. perceptiile ~i reprezentiirile. auditive. Se intereseazii de psihofizica ~i are contributii in psihologia senzatiei ~ia perceptiei. Cea mai importanta lucrare a sa este Elemente de psihofizica (1860). olfactive etc.d. chinestezice etc. Exista 0 mare diversitate de senzatii clasificate dupa diferite criterii. In categoria acestor mecanisme se inscrie ~i" reprezentarea care trebuie sa contribuie la realizarea sarcinilor sau la adaptarea organismului in conditiile in care . legea semnificatiei ~i legea interactiunii analizatorilor). Senzatiile au fost considerate "poarta" sau "izvorul" cunoa~terii. la solicitarile externe ~i interne. Psihicul uman se manifestii prin procese ~i fenomene psihice (reprezentare. subliniindu-se rolul lor pentru existenta ~i pentru activitatea umana. ci obiecte caracterizate prin anumite insu~iri.). aparent simplu. memoria ~i imaginatia) ~i procese ~i activitiiti reglatorii (motivatia. Tratarea separatii a proceselor psihice este conditionata doar de motive didactice. nu numai atunci cand capacitatile sale senzoriale sunt dezvoltate. in realizarea sensibilitatii sunt implicate simultan 0 serie de Icgi (Iegea intensitatii. chinestezice. Aceasta clasificare lasa. legea constantei perceptive. procese cognitive superioare (gandirea. Imaginea primara dispune de proprietiiti precum: intensitatea senzatiei. •. Nevoia de adaptare a organismului uman. vointa. buna sau proasta dispozitie etc.). Caracterizarea genera Iii a proceselor psihice ar trebui sii includa: continutul informational. pentru ca in realitate nu existii insu~iri separate. insii cel mai utilizat criteriu este organul de simt (senzatii vizuale. perceptia ~i" reprezentarea). deoarece ele asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator. dotat cu mecanisme de autoreglaj. modalitatea sau calitatea (vorbim de senzatii vizuale. Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: procese cognitive senzoriale (senzatia. separat unul de celiilalt. in timp ce perceptia este procesul prin care ace~tistimuli sunt interpretati §i integrati cu alte informatii senzoriale. Astiizi. urmand ordinea in care ele sunt expuse in manual. legea selectivitatii. este ambiguu. auditive. profesor de fizica ~i de filosofie). durata ~i tonalitatea afectivi'i. s-a emis opinia potrivit careia perceptia nu este un simplu mozaic de senzatii elementare. a dus la aparitia unor forme de captare ~i prelucrare a informatiilor care s-au pcrfectionat in decursul filogenezei. obiecte care sunt reflectate cu ajutorul perceptiei. trasaturi de caracter. deci prin intermediul perceptiei putem obtine mai multe inforniatii dedit prin intermediul actului senzorial. a~a cum un arheolog reconstituie un vas plecand de la cateva fragmente. functiile ~i structurile operationale specifice prin intermediul carora procesul se realizeaza ~i modalitiitile subiective ~i comportamentale caracteristice.

atunci cand exista 0 interaqiune directii cu stimulul. fapt ce permite ampIificarea unor insu$iri sau eliminarea. ne aratii cii ea face parte din categoria proceselor cognitive senzoriale. reprezentare §ipsihic. reprezentiirilor Ii s-a acordat un rol central in viata noastra psihica. decizie $i executare a actiunii. Dad! sistemul senzorial ~i perceptiv opereaza cu imagini primare. seeste esteo este oprimulimagine (este 0 care .totalitatea este -I -poate imagineinunitarii. este . priparii. iar faptul cii ea reproduce insu$irile esen!iale ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter generalizat. privim un obiect putem sa descoperim detalii. memorie ~iimaginatie. ceea ce presupune reflectie. F enomenologie = curent filosofic contemporancare investigheazacu recaderer~tia_dintre con~tiinta~i~me. ci sunt rezuItatul unor prelucriiri $i sistematiziiri ale insu$irilor senzoriale. el putand sa opereze in plan mintal cu obiecte in absenta acestora. formate in pr:ezenta obiechllui. sau estomparea altora. insu~irile caracteristice). ca fiin!ii ciireia ii este proprie devenirea. in timp ce dad. Schita unei teorii a emotiilor (1939). se pot aminti Imaginatia (1936). deoarece viata psihicii nu inseamnii numai reprezentiirile noastre. rol care a fost contestat ~i de William James. deliberare. ::>. Fiinta. reactionati in diferite situatii. simNi. intalnim caracteristici ale proceselor cognitive superioare. capacitatea de reprezentare influenteaza in sens pozitiv sau dimpotriva negativ personalitatea voastra? Argumentati raspunsul vostru. apropie reprezentarea de procesele cognitive superioare fara ca prin aceasta ea sa devina un proces cognitiv superior .si neantul (1943) etc. abordeazii subiecte care intereseazii $i psihologia in miisura In care problema fundamentalii adusii in discutie este aceea a modurilor de a fi proprii naturii umane. Printre lucriirile sale importante. cu interes $i pentru psihologie.este 0 imagine bogatii i'n conti nut. se constituie perceperii 0 0 in obiectual. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. insu$iri care nu au fost observate anterior. Construiti un text de 10 randuri (±l) in care sa corelati sernnificatia -psihologica a urmatorilor termeni: perceptie. Astfel. omul insu~ieste acela care trebuie sa dea vietii sale un sens ~isa devina in viata sa 0 fiinta rationala. adiciiomulnu estededit ceea ce face el din sine etc. iar. Definirea identitatii inseamna cunoa~tere de sine. Identificati un exemplu de comportament in care reprezentarile v-au ajutat sa identificati solutia optima. = numite $iprocese cognitive de nivel intelectual. caracter 0 modificatii voluntar. Filosof francez in opera ciiruia se imbinii preocupiirile fenomenologice cu cele ale existentiaIismului. cat ~iin starea de somn.directii repetate a obiectelor. imagine baza senzatiilor. Considerati ca modul in care Existentialism = curent filosofic contemporan al carui discurs se opre~te predilect asupra existentei umane. perceptia nu poate fi modificatii or!cat de muIt ne-am dori acest lucru.insu$irilorunui obiect). a stimulilor aqiunea asupra r. I. 3. analizatorilor).este yorba de gandire. (reflecta schematicii Reprezentarea . PSihoflZidl = disciplina care studiazii ~i incearca sa cuantifice senzatiileprovocate de stimuli determinati. pe de altii parte. reprezentarile nu sunt simple copii ale ale perceptiilor din trecut. subliniindrolul constitutival con~tiinteipentru ceea ce semnifica lumea. Vointa = aptitudine de a-~i actualiza ~i realiza intentiile. Astfel. 2.ImagmeseparatiiSenzatia complexii. ci ea implicii stiiri mai complexe in care intervin ~i influente ale incon~tientului. sistemul reprezentativ opereazii cu imagini secundare care se formeazii in absenta interactiunii directe cu obiectul. in primul rand ca fiintii con$tientii. Dacii imaginea obtinuta prin reprezentare depinde de vointa noastra (Ie putem evoca sau alunga cu u~urintii sau cu mare greutate). apare Percep!ia0fi imaginesecundarii (nu presupune 0 --(fiecare imagine urma0 (este oferind cognitiv I esteProcesele cognitive senzoriale Imagmesimplii imagine unitarii (are un Isintezii0 senzorialii). Pentru cii sunt prezente atat in starea de veghe. ~PLlCATII 1. Pe aceea~i pozitie se situa ~i filosoful Jean-Paul Sartre care subIinia cii reprezentarile nu ne aduc nimie nou in minte. omul se desprinde de "aici ~i acum". Prin natura lor.13 informatia nu este prezentii. aceasta fiind un proces permanent specific ~iadolescentei. Reprezentarile au fost denumite "statii intermediare" care permit saltul de la senzorialla logic. deoarece in structura lor intalnim caracteristici ale proceselol' cognitive senzoriale. 2 Jean-Paul SARTRE (1905-1980) realizeaziiproces complexii I . faptul cii reprezentarea reproduce i'nsu$iri concrete ale obiectelor $i cii imaginea are un caracter intuitiv.. Procese cognitive superioare -'--~ . Prin reprezentare.

Senzatiile auditive sunt produse de vibratii ale obiectelor. Cele mai importante modalitati senzoriale sunt: 1.) §i de existenta unui aparat specializat de realizare (vizual. Senzatiile sunt fenomene reale ale vietii psihice.i caracterizarea senzatiilor 3 Cea mai simpla §i prima forma de comunicare informationala a omului cu lumea exterioara §i cu sine se . de aceea. 3. 3. vioara etc. dar rareori omul Ie realizeaza separat. gustative etc. Senzatiile. 3. In realitate. deoarece con§tiinta receptioneaza imagini despre obiecte §i nu trairi elementare pentru ca gusturile. 4.3 Principalele modalititi senzoriale Dupa natura surselor care genereaza semnalele.2 Calititile senzatiilor •• Cele mai importante calitati ale senzatiilor sunt: 1. ci cu 0 anumita intarziere (100.realizeaza prin intermediul senzatiilor. In care sunt reflectate urmatoarele caracteristici ale undelor sonore: amplitudinea care da intensitatea sunetului. C. senzatiile se grupeaza In senzatii: exteroceptive. Senzatiile olfactive sunt determinate de natura chimica a substantelor. cu sursa la nivelul articulatiilor osteomusculare. mecanici etc. Sensibilitatea vizuala se manifesta sub forma sensibilitatii luminoase §i cromatice. Prin ele obtinem informatii despre consistenta. Modalitatea care exprima dependenta fiecarei senzatii de actiunea unei anumite categorii de stimuli (lumino. cand acestea stimuleaza receptorul unui singur analiza tor sau organ de simt. 4. in limb a latina.§i. senzatiile exprima doar Insu§iri separate ale obiectelor §i. frecventa care da iniil(imea sunetului. Undele sonore cu frecventa Intre 16-20000 cicli/secunda reprezinta stimulii pentru senzatiile auditive. iar cea mai scazuta sensibilitate se afla pe frunte $ipe spate. ele neavand existenta de sine statatoare. obiectele. Senzatiile sunt procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoa~tere a insu~irilor concrete. iar cele neperiodice produc zgomote. iar denumirile lor sunt rezultatul procesului de abstractizare. care emit sunete (efectul Doppler: cand obiectul se apropie de noi. interoceptive. inseamna "piele") iau na§tere ca urmare a stimularii receptorilor din piele §i sunt de mai multe feluri: senza(iile tactile sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intram in contact. Senzatiile auditive au un rol important In invatarea vorbirii (auzul fonematic). pe buze $i pe varful degetelor... Culorile se caracterizeaza prin: luminozitate.proprioceptive. stimulii lor fiind substantele volatile. SENZATIA * .I50 miimi de secunda) §i nu dispare imediat ce a Incetat actiunea stimulului. tonalitate cromatica (determinata Oehiul reprezintii eel de lungimea de mai important unda care predoorgan de simt uman. 2. Durata reflecta perioada de timp pe parcursul careia actioneaza stimuluI. ci numai intr-un context obiectual §i nici nu exista Insu§iri in sine.). fata de noi. Senzatiile vizuale sunt produse de undele electromagnetice cuprinse Intre 400 §i 700 nm (1 nm = 10'9m). Totu§i senzatia nu apare imediat dupa stimulare. Aceasta caracteristica depinde atat de proprietatile obiective ale stimuli lor. prin izolarea §i modificarea conditiilor lor de producere". 3. sonori. Timbrul este determinat de natura sursei sonore (voce omeneasca. vorbindu-se astfel despre senzatii vizuale. A§a cum rezuIta din definitie. asperitatea obiectelor. Undele periodice produc sunete numite note muzicale. ale obiectelor ~i fenomenelor. Cea mai ridicata sensibi/itate tacti/a se afla pe suprafata limbii. cu sursa In mediul intern. luate separat. sunt proprietatile unor obiecte. mai pura). Ele stau Insa la baza proceselor psihice mai complexe. in mi§care. ci mai continua cateva miimi de secunda. problema senzatiilor a starnit vii controverse. Radulescu-Motru definea senzatiile sau simtiri/e elementare "ca fiind ultimele diferentieri pe care Ie obtinem In Infiiti§arile intuitive ale con§tiintei. iar gestaltismul neaga existenta individualizata a acesteia. Astfel asociationismul absolutizeaza individualitatea senzatiei §i 0 pune la temelia intregii noastre vieti psihice. Sunt importante pentru ca regleaza apetitul §i ne . 2. cu atat culoarea este mai saturata. mina) §i saturatie (cu cat lungimile de unda reflectate sunt mai om ogene. senza(iile term ice sunt determinate de diferenta de temperatura dintre corp §i obiectele cu care intram In contact. _. gustativ. culorile.). Tonalitatea afectiva este caracteristica senzatiilor de a fi Insotite de trairi afective de placere. apar ca evenimente psihice elementare ce rezulta din tratarea inforlltatiilor In sistemul nervos central In urma stimularii organelor de simt de diferite surse fizice de energie. care I§i au sursa In me diu I extern. integrandu-se acestora. auditiv etc. impresiile noastre despre temperatura etc. 3. sunetele receptionate cresc in inaltime §i invers) . insu§irile nu exista In stare izolata. la un nivel general. ci numai Insu§iri ale obiectelor care sunt reflectate prin intermediul perceptiei. vor fi integrate In procesele perceptive. tensiune. . Intensitatea care exprima gradul de pregnanta §i Incarcatura energetica a senzatiei. fenomenul fiind numit postefect sau imagine consecutiva. cat §i de experienta personala In raport cu un stimul sau cu altul. neplacere etc. Ea este proportionala cu intensitatea stimulului modal specific §i depinde de starea organismului §i de nivelul actual al sensibilitatii analizatorului.1 Definirea . Senzatiile cutanate' (cutis. auditive. forma undei care da timbrul. depresie. duritatea. In psihologie. Ele ne permit sa apreciem distanta la care sunt situate.r '" 14 II i ! 3.

. despre mi~carile de rotatie. receptorii analizatorului proprioceptiv-chinestezic se afla in mu~chi. legea semnijica(ie. Exista patru gusturi I Analizatorul olfactiv fundamentale: dulce.). nu mai exista propoqionalitatea dintre senzatie ~ilogar. ci cu logaritmul acestuia. 0 relaxare generala a activitatii. Receptorii se afla in labirintul nonauditiv (vestibul ~icanale semicirculare).verdele . acru. Albastrul este deci culoarea calmului.15 avertizeaza asupra prezentei substante lor periculoase.multan (evident mai ales in cazul culorilor. Cercetarile experimentale efectuate au aratat insa ca aceasta relatie nu este valabila dedit pentru intensitati medii ale stimulului. E = excitantul.T. Fechner a formulat 0 lege care ilustreaza relatia existenta intre excitant ~isenzatie: S=(KxlogE)+C. in tendoane ~iin ligamente.) Ro~ul reprezinta universal atacul ~i izhanda. reglata prin doi factori independenti de vointa lor: noaptea ~i ' ziua. Nu orice stimul provoaca 0 senzatie.ii Realizarea sensibilitatii in calitate de proces psihic cognitiv senzorial se subordoneaza mai multor legi. 7. sellZor. astfel exista: legea propor(ionalita(ii inverse. vizuale ~i termice." (Testul Luscher) . nefiind propoqionala cu marimea stimulului. Studiind marimea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru a determina 0 noua senzatie specifica. daca exista 0 relatie de concordanta. Atunci cand stimulii sunt slabi sau foarte puternici. "La inceput. (. care au aratat ca pentru a determina 0 cre~tere abia con~tientizabila in intensitatea unei senzatii. sete. H. Raportul dintre senzatie ~i excitant S ____ I . exprima relatia existenta intre nivelul sensibilitatii ~i proprietatile stimulilor in raport cu starile de necesitate ~i cu scopul activitatii desIa~urate. unde S= senzatia. 3 3.instinctiIl de conservare. sarat ~i amar. contribuie la modificarea sensibilitatii in sens ascendent (sensibilitatea cre~te atunci cand actioneaza frecvent un stimul de intensitate mica) ~i descendent (sensibilitatea scade atunci ciind actioneaza frecvent un stimul de intensitate mare). In realizarea unei senzatii sunt implicate to ate legile sensibilitatii. obscuritatea ~i lumina. potrivit careia daca sensibilitatea este ridicata. este mai mica ~iinvers. a pasivitatii. Exista un contrast succes. este necesar sa adaugam 0 anumita "ratie" (cantitate) la intensitatea initialii a . iar in caz de neconcordanta (indiferenta). 0 mare diversitate de gusturi luand na~tere din combinarea acestora.. ziua ii of ere a posibilitati de actiune.eflecta modificarile care se produc in mediul intern al organismului (foame. a metabolismului ~i a glandelor. Senzatiile proprioceptiv-chinestezice ne informeaza despre pozitia corpului ~i a membrelor in spatiu ~i despre mi~carile pe care Ie efectuam. acesta nu a fost direct stimulat). viata oamenilor era dirijata. slabiciune etc. avand tonalitate afectiva. Potrivit acestei relatii. despre mi~carile capului pe verticala. avfmd 0 tonalitate afectiva accentuata. necesara pentru a determina 0 senzatie. 1/30 pentru cea tactila de presiune ~i 1/10 pentru cea auditiva). ele contribuie la reglarea apetitului. numite legi ale sensibilitatii. ) Noaptea aducea pasivitate. cre~terea metabolismului ~i a secretiei glandulare care il stimulau ~i ii diideauenergie. 6. stimulului specific corespunzator (1/100 pentru sensibilitatea vizuala. legea pragurilor absolute.itmul stimulului.. Daca este foarte slab. la nivelul careia se face diferenta intre pragul absolut inferior (intensitatea minima dintr-un anum it stimul necesara pentru a determina 0 senzatie specifica) ~i pragul absolut superior (intensitatea maxima a unui stimul care mai determina inca 0 senzatie specifica). Culorile asociate celor doua cadre sUnt albastrul inchis al cerului noptii ~i galbenul viu alluminii zilei. Senzatiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substantelor solubile care patrund in cavitatea bucala.al pune in evidenta nivelul sensibilitatii atunci cand actioneaza doi stimuli specifici in acela~i timp. legea pragurilor diferen(iale a fost formulata de E. atunci intensitatea fizica a stimulului.v ~i un contrast s.4 Legile sensibiliti. In corelatie cu senzatiile olfactive. sensibilitatea scade. evidentiind transferul de la un analizator la altul (stimularea unui analizator determina efecte senzoriale ale altui analizator chiar daca. fizicianul german G. senzatia cre~te mai incet decat excitatia. Astfel. sensibilitatea fata de stimul cre~te. Senzatiile de echilibru ne infOlmeaza despre pozitia corpului in raport cu centrul de greutate. legea adaptar. 5. legea contrastulu. deoarece nu excita organul senzorial corespunzat6r. iar K ~i C sunt constante. Fechner. culoarea complementara . Senzatiile organice sau interne r. galbenul a sperantei ~i a activitatii (oo. calm. Weber ~i G. eel mai bun contrast este galben ~inegru). legea sinesteziei se bazeaza pe interactiunea functionala a analizatorilor. greata. 8. Aceasta inseamna ca un receptor este cu atilt mai sensibil cu cat reactioneaza la un stimul mai slab. el nu e sesizat.

Acest traseu nu este continuu. de forra. cale aferenta. Functiile de cunoa~tere (inclusiv cele senzoriale) sunt indeplinite de bloCld cerebral de "percepere. biti/secunda. celelalte fiind prelucrate pe nivelurile inferioare (se considera ca. (Adaptare dupa lntroducere in psihologia contemporana. componenta cerebrala ~i calea eferenta (conexiunea inversa) . Zona centrala (componenta cerebrali'i).-". Radu (coord. In sensul unei probleme.precum toate celelalte forme ale informa!iei psihice.-----. pleaca in medie 0 cantitate de informatie de 100 mil. receptorii sunt determinati genetic. Sensibilitate = facultate de apercepe impresiile venite de lacorp sau din lumea exterioara. Din punctul de vedere al particularitatilor functionale. al unui fenomen etc. 1991) 3 Organul morfofiziologic de realizare a senza!iilor se nume~te analizator (aproximativ echivalent cu termenul de "organ de sim!").) sunt specializate pentru anumite forme de energie (stimulii adecva!i sau specifici) fa!a de care manifesta 0 mare sensibilitate. 6. sunt rezultatul interac!iunii. Calea aferentii. la "ie~ire" (spre fibrele nervoase senzoriale) ei trimi!and semnale identice pentru intreaga re!ea nervoasa. de la unnivella altul avand loc 0 p"relucrare succesiva tot mai complexa a semnalelor nervoase in a~a fel incat ele sunt filtrate tot mai sever. Identificati exemple prin care sa ilustrati legea interaqiunii analizatorilor. sub influenta semnalelor de comanda sosite de la nivelurile superioare. necesare. fiind a1catuit din numeroase celule senzoriale a caror destina!ie este sa transforme ac!iunea stimuli lor (fizici sau chimici) in semnale nervoase. care reprezinta sectorul intermediar. cortexul fiind capabil sa opereze cu 100 bi!i/secunda). directa In generale. apoi. a desemna organele de simt periferice. prelucrare ~i stocare a informatiei". I. Receptorii transforma practic informatia continuta de stimulintr-o informa!ie semnificativa pentru organism. Potrivit cercetarilor realizate. Informatiile senzoriale. proportional cu intensitatea stimulului. grad de tiirie. ci prezinta mai multe intreruperi sinaptice (Ia diferite etaje al. Lege = categorie care exprimii raporturi esentiale. relativ stabile ~irepetabile.'= organ de simt. EdituraSincron. 400 mil.). cele care necesita interventia celor mai complexe mecanisme cerebrale. lntuitiv=referitor la intuitie (patrundere nemijlocita. stralucire. Sub actiunea stimulului adecvat. in celula senzitiva ia na~tere un potential electtic numit "potential receptor". Calea eferenta. acesta este alcatuit din urmatoarele verigi funclionale: receptor. Caile senzitive apartinand analizatorilor exteroceptivi (~i partial celor interoceptivi) se tel111ina in zonele primare (de proiectie). se poate afirma ca senza!iile nu sunt imagini care oglindesc in mod pasiv actiunea stimuli lor din lumea reala. Aceasta specificitate a receptorilor este insa prezenta numai la "intrare" (spre exterior). in aceste zone constituindu-se a~a-numitele "matrici interpretative" care decodeaza infOimatia senzoriala sosita pe caile ascendente... termenul este introdus de Pavlov pentro esenta..r~._ •• ••••• __ ••• • I An~iTzalo-. Luminozitate = Insu~irea unui corp de a fi luminos. asigurand oglindirea fidela a parametrilor stimulului.).e sistemului nervos central). Receptorul reprezinta segmentul periferic al analizatorului. Timp de 0 saptamiina. In caietele voastre. '11 __ . .. La nivelul cortexului ajung numai semnalele cele mai infol111ative.~ ------!WMECANISMELE 16 1- NEUROFIZIOLOGICE ALE SENZA TIILOR subiectiv e~te yorba de "trairea" senza!iilor care reflecta diferitele proprietati ale obiectelor ~ifenomenelor. verificati legea adaptarii senzoriale In cazul senzatiilor vizuale (adaptarea de la lumina la Intuneric sau adaptarea de la Intuneric la lumina). Notati. Analizatorul este un sistem complex cu autoreglare. Celulele receptoare (aprox. Pe plan Corput oeniculat superior CoHenl "" superior Chiasmul optic Hipofiza Ventricul Nudeu supracbiasmatic "Chiasmul optic 5. In concluzie. ei modificandu-~i starea functionala in functie de necesitatile ~i interesele organismului la un moment dat. caile nervoase ~i terminatia lor In scoarracerebralii.. care ocupa jumiitatea posterioara a scoartei cerebrale. . Prelungiti studiul vostru mai mult timp ~i. comparati concluziile obtinute. concluziile obtinute. alcatuit din celule ~i fibre nervoase care transporta "influxul nervos" spre centrii superiori. de la toti receptorii. Receptorii sunt in permanen!a activi. . inclusiv scoarta cerebrala. lntensitate = stare a ceea ce este intens.

contrast etc.produs al procesului psihic concretizat in imaginea care se formeaza sub actiunea nemijlocita a stimulilor asupra simturilor. a~a incat pot fi puse in evidenta mai multe faze: . in mod obi~nuit nu auzim sunete izolate. de specifieul aetivitiitilor desfii~urate. de asemenea pe problemele invatarii la om (lucrarile sale au . atunci cand exista interactiune directa intre stimuli ~iorganele de simt. a discrirninarii. in totalitatea insu~irilor Perceptia este procesul psihic cognitiv senzorial concrete. Baine. Caraeterul organizat al psihieului este considerat innascut. intre perceptie ~i gandire exista doar deosebiri de ordin cantitativ ~inu de ordin calitativ.). structurile fiind date. Prin urmare. ci reflecta aceste obiecte in totalitatea lor. nu vedem culori separate de obiecte etc. in cadrul sau reu~indu-se incheierea procesului de localizare a stimulului. in ambianta. dar. cat ~i pe cele neimportante. iar in explicarea naturii ~i organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. H. dar. Psihicul nu este un conglomerat de proeese in sine. reprezentarile ~i gandirea.. 4 1. de semnificatia functiei pe care 0 detine). subiectiv :. iar un nivel superior fiind eel al gandirii. a unor informatii despre particularitatile. de detaliu ale obiectelor ~ifenomenelor.. . constituie a doua faza a real1zarii procesului perceptiv. iar in imaginea perceptiva apar ~iinsu~iri care nu apartin partilor (structura). cantitativ ~i calitativ. sub actiunea legilor asociatiei (prin asemanare. Edward L. Pornind de la ele. intregul fiind ceva mai mult decat suma partilor. Primul nivel este cel al perceptiei. faza in care se stabilesc legaturi pragmatice intre imaginea perceptiva ~istarile interne de necesitate ale subiectului.. O. de asemenea. Viata psihica este 0 simpla suma a unoI' elemente indivizibile senzatiile.Gestaltisnru/ (K. perceptiile sunt 0 reflectare a obiectelor ~i a fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra organelor noastre de simt. Se declan~eaza in ace 1 moment reflexul de orientare determinat de aparitia in campul perceptiv a unui stimul nou. persoana care a deschis u:. predeterminat. temperatura. ireductibile la parti/elemente.) afirma primatul parpi asupra intregului. presupune. capul fiind directionat spre locul de unde a aparut stimulul. astfel indit el sa devina 0 dominanta in campul senzorial al eon~tiintei).---------------------. Psiholog american ale carui cercetari s-au . in realitate. detaliile obiectului .ase deschide brusc..proees eognitiv in masura in care sunt integrate informatiile primite prin intermediul simturilor despre lumea extern a ~idespre noi in~ine. Dunker etc.Asocia(ionismul (Al.identificarea obiectu!ui presupune parcurgerea a doua etape: identifiearea eategoriala (informatii minime despre insu~iri esentiale ale obiectului) ~i identificarea individualii (adaugarea. pereeptia constituie un nivel calitativ superior de prelucrare ~i de integrare a informatiei despre lumea externa ~i despre propriul nostru eu. 4.axat pe inteligenta animalelor.1 Definirea . eea de a patra faza finalizandu-se in momentul identificarii obiectului (spre exemplu. de nivelul de dezvoltare al Iimbajului etc. Psychology of Wants (1935). perceptia a fost subiect de disputa intre asociationism ~igestaltism: . Ulterior obiectul este interpretat.). Deseoperirea stirnulului. ca act de sesizare a realitatii concrete. Acest moment coincide cu definitivarea imaginii perceptive.discriminarea stimu!u!ui (presupune extragerea unei cantitati suficiente de informatie despre stimul care sa permita diferentierea obiectului de alte obiecte de fond.) afirma primatul intregului asupra partii. Durata perceptiei este corespunzatoare actiunii stimulului (daca se prelunge~te dupa incheierea actiunii stimulului. adica percepem obiecte ~ifenomene in totalitatea lor. Informatiile obtinute pana inprezent sunt prelucrate. legate in exemplul nostru de eventuale contacte directe cu persoana directorului. la datele initiale.care pot fi surprinse "aici ~iacum"). deoarece perceptiaeste un nivel superior de reflectare a realitatii. el posedand calitati proprii. Printre cele mai importante lucrari ale sale pot fi amintite: Animal Inteligence. atunci perceptia este clara ~i precisa). Wundt etc. atunci apar halucinatiile). obiectul sursa a stimuli lor este delimitat in raport cu celelalte obiecte din camp (persoana care a deschis u:. intre senzatii ~iperceptii..detectia stimu!u!ui (reactia "Aha!" ilustreaza momentul deseoperirii stimulului). adica intr-un anumit spatiu ~i timp. vedem obiecte care au diferite culori etc. .aeste directorul ~colii). Realizarea procesului perceptiv.4. Experimental stadies (1911). PERCEPTIA* . adica include atat insu~irile importante. Intr-o a treia faza. Astfel. Perceptia ar putea fi interpretata ca: .lrnaginea pereeptiva este bogata in continut.interpretarea obiectului rezulta din legatura perceptiei cu activitatea ~i cu comportamentul. Atentia va este concentrata asupra lectiei in curs de desta~urare. Perceptia este influentata de distanta fata de stimul (dad distanta este optima.i caracterizarea perceptiei Comparativ cu senzatiile. THORNDIKE (1874-1949) . cand acesta actioneaza asupra organelor de simt. Ca ~i senzatiile. precum orice proces. Kofika. . euloare etc.orientarea spre stimul (directionarea privirii spre stimul).influentat pregnant pedagogia americana). La un moment dat u:.. 0 durata temporala. Perceptiile se deosebesc insa de senzatii prin faptul ca ele nu of era 0 reflectare a insu~irilor izolate ale obiectelor ~i fenomenelor cu care venim in contact (miros. chiar daea senzatiile stau la baza perceptiei. Perceptia se desta~oara "aici ~i acurn". de experienta anterioarii. W.i obiectiv (se actualizeaza alte informatii detinute despre obiectul perceptiei. . perceptia nu este posibila tara senzatii ~i nici nu este 0 simpla suma de senzatii. ci auzim soneria ceasului. Educational Psychology (1913-1914). Ebbinghaus. se formeaza perceptiile. Interest and Attitudes (1935) etc. Ca ~i senzatia. ci un ansamblu organizat la niveluri diferite de complexitate.prin care cunoa~tem obiectul. .a clasei). Exemplu: Sunteti in sala de clasa in timpul unei ore. Human Learning (1931). .

toate se leagii. Timpul este infinit ~inu poate fi perceput ca atare.dintr-un camp perceptiv mai vast. Acestea pot avea cauze multiple. 3.. obiectele par mai mici).apare ca invariant). distante. aceste legi functioneazain interactiune. Oricare ar fi tulburarile care apar. care face ca imaginea interna sa fiepermanentraportatiila obiectulperceput. faptul cii 0 suprafata stralucitoare pare mai mare decat una intunecata). ceea ce ne intereseaziidevine obiectul central al perceppei. I. cosmic. Spre exemplu. vointa. fata de el. Este posibilii datorita separiirii obiectului de fondul perceptiei.e apar in sfera tuturor modalitatilor perceptive. Cei mai importanti indica tori binocutari sunt: disparitatea retiniana (datoritii distantei dintre cei doi ochi de aproximativ 7 cm. noi. 4. tactului ~i al auzului. avand un scop precis ~i fiind dirijatii din interior prin comenzi verbale. organizat ~inu ca 0 suma de elemente sau insu~iri. actiunea mai multor legi: " 1. Spatiul este infinit ~i nu poate fi perceput in totalitate. in anumite conditii apar" denaturari. selectat. Are ca obiect insu~irile manifeste ale persoanei. in realizarea lor. la nivel cortical se realizeazii sinteza celor douii imagini. 2. determina. Spre exemplu.2 Legile generale ale perceptiei Precum senzatiile ~i perceptiile presupun. cele mai. Toate aceste posibilitati de e!?ecill realizarea proeesului perceptiv dovedesc incii 0 datii caracterul procesual. constantei marimii obiectului. atunci cand bolnavul "vede" lucruri pe care nimeni altcineva nu Iemai vede. 5. de 0 alterare a sentimentului realita!ii. permitand generalizarea schemelor logice ale activitiitiiperceptive. intr-un fel sau altul. termenul de iluzie. o categorie aparte a perceptiilor denaturate 0 constituie cele ce se leaga de patologia perceptiei (s-ar putea vorbi ~ide o categorie intermediarii. unul dintre ochi avand rol conduciitor) ~i convergenta oculara (globii oculari se pot orienta in unghiuri diferite atunci cand un obiect se apropie sau se departeaza). Limbajul dirijeazii desfii~urareafazicii a observatiei. perceptia ridicandu-se de la stadiul unei simple imegistrari ~i prelucrari a stimulilor aleatori. imaginea unui obiect este diferitii atunci cand 11 privim cu ochiul drept ~icu ochiul stang.Spre exemplu:'dadi un obiect cunoscut este vazut numai partial.d i s c on ti n u i tate.5 Perceptii denaturate De~i perceptiile se produc in conditiile aqiunii directe a stimuli lor asupra organelor de simt. Legea selectivitapi ne arata ca perceptia noastra este orientata spre un anumit obiect. Legea semnificatiei determina ca tot ceea ce are . fixeaza rezultatele partiale ~i globale ale acesteia. subiectul se comporta. in campul nostru vizual. 4. cunoscute fiind iluziile optico-geometrice (spre exemplu. " Obsenatia se derule~ziiin timp. Legea proiectivitatii sau a obiectualitapi este 0 lege caracteristicii numai perceptiei. dimensiuni. Perceptia adancimii se realizeazii cu ajutorul indicatorilor monoculari (informatia despre adfmcime provine de laun singur ochi) ~ibinoculari. interesul pentru 0 persoana. adiciiea devine observape. in eazul erorilor numite "normale" se utilizeazii. Se spune cii are 0 perceptie interpersonalii mai buna cel care identificii trasaturile neaparente ale persoanei. in schizofrenie deta!?areade real este deosebit de putemicii.4 Observatia . s ucc es iune. orientate spre scop. . de cele mai apropiate) ~i perspectiva liniara (liniile paralele care se depiirteaziide noi par sa se apropie). 4. Noi percepem doar insu~irile spatiale ale obiectelor: forma. marime. Perceptia timpului. Iluziile perceptiv. In desfii~urarea procesului perceptiv. formelor etc. Legea constantei perceptive exprimiirezistentaimaginii perceptive la modificarea contextului in care este prezentat obiectul (eu ajutorul experientei anterioare se . simultaneitate ~idurata. ajungandu-se fie la un amestec al senzatiilor !?ial reprezentiirilor celui afectat. Legea integralitiipi-structuralitapi exprima caracterul de sistem ierarhic organizat al imaginiiperceptive. 4. in limbaj psihologic. chinesteziei. sistemul socio-cultural.i spiritul de observatie Perceptia se integreaza in schema de reglare a oriciirei activitiiti desfii~urate in plan extern. motivatia etc. triisiiturile situational-relevante ~i conduitele relationale. 3. Observatia constituie o metodiide investigareaproceselor ~ia fenomenelorpsihice. de~i nu apare in mod foarte evident.devenindfondul 4. complexitatea !?iimportanta sa in ansamblul vietii psihice umane. Spiritul de observatie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant. Noi putem sa percepem numai caracteristicile temporale ale elementelor: con tin u i ta te. ceilalti stimulitrecandinplan secundar. gandirea. Astfel. relief etc. percepem obiectul ca intreg sau ca un ansamblu perceppei (formarea imaginilor duble). aceasta reprezentand o reflectare denaturata a obiectelor datorita efectelor de camp. cu ajutorul viizului. sistemul biologic.intre anumitelimite. importantiipentruom siiintrein campulsiiuperceptiv. Perceptia spatiului. pozitie relativa.4.3 Formele complexe ale perceptiei 1. deci reflect a in mod adecvat realitatea. datoritii persistentei imaginii retiniene ~i a mi~carilor capului sau ale globilor oculari.astfelincat acesta.vorbinduse despre constanta marimii. a culorilor. implicand limbajul.intr-o multime de persoane necunoscute. Analizatorii sunt supu~iactiunii unei multitudini de stimuli ~i pentru ca posibilitiitile de receptare ~i de prelucrare a informatiilor de ciitre creier sunt limitate. Vederea obiectelor tridimensional este numitii perspectiva sau perceptie spatiala. ca ~icum I-arfi vazut in intregime. la stadiul unei activitiiticomplexe. fie la halucinatii. ca in garii. interpozitia (obiectele mai depiirtate sunt "acoperite". Cei mai importanti indicatori monoculari aJ adancimii sunt: marimea relativa (dupii 23 m. Sistemul de referintii pentru timp poate fi: fizic. atentia. 4 I . Perceptia mi~carii. Perceptia interpersonala (intercunoa~terea). legate in special de supraestimarea sau subestimarea unor elemente sau proprietati. apare necesitatea selectarii stimulilor. putandu-se face insii diferenta intre erori "normale" de perceptie ~ierori ce tin de patologia perceptiei. persoana a~teptatasa fie distinsacu c1aritate. 2. anume perceptiile denaturate datorate unor deficiente senzoriale). Perceptia timpului presupune memoria care face posibila axa trecut-prezent-viitor. astfel. produce0 corectarea denaturarilorobiectului.

par inegale daca sunt integrate in figuri diferite. optico-geometrice cazul un domeniu inca deschis investigatiilor. ~ dreptelor perpendiculare alaturate. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi ~i.o suprafata mai mica. Contributiile cele mai importante au fost aduse de ~coala gestaltista. Comparati senzatiile ~ipercePtiile in baza unui exemplu concret. Descrieti perceptia ca proces ~iimagineprimara ~icomplexa. este cea a lui J. fiind de amintit. Caracterizati. existand chiar iluzii opticogeometrice in cazul carora nu s-a putut . 6. comparati perceptia cu senzatia. in alte cazuri.activitateaurmiirimcat mai precis posibil. se pot observa. exemplificandu-le corespunzator. este yorba de tendinta de echilibrare a imaginii sau pur ~i simplu de experient~. "actiune") care prive~te actiunea. falsificare. discriminarea stimulului ~i identificarea obiectului. La fel.) se percepe cu c1aritate unul dintre elemente. aceasta inglobata fiind intr-. Astfel. parte a medicinii care se ocupa cu studiul simptomelor ~i al cauzelor bolilor ~i care cuprinde mai multe diviziuni.'linia de sus pare mai lunga decat cea de jos. Cert este ca interpretarile nu sunt yonsensuale.dupa aceea. precizand patru asemanari ~ipatru diferente. dar pe de alta parte doar de capullui Don Quijote. Pr. evidentiind caracteristicile perceptiei. 3. in prima dintre figurile alaturate. care judeca in functie de utilitate nemijlocitii. De asemenea. care par inegale. Impreuna cu colegii vo~tri urmariti in comun 0 activitate (spre exemplu un fragment dintr-un spectacol sau dintr-un meci de fotbal) de lungime relativ scurtii (10 minute). 7.19 W1ILUZIILE OPTICO-GEOMETRICE Unele desene geometrice pot provoca perceptii eronate. In aproximativ jumatate de pagina. familiarizati cu figura patratului. astfel. care se bazeaza pe ceea ce nume~te "efectul centrarii" (ceea ce se afla in centrul atentiei tinde sa fie supradimensionat). rand pe rand. dad este posibil). °0°° °° ° 000 0°0 o ) ( o alta posibiHi explicatie. In cazul figurii alaturate s-a constatat ca latura de sus este vazuta ca fiind mai lunga decat cea de jos de catre copii. in primul rand. sustine ca gasi 0 iluziilor a~a cum este este domeniulexplicatie. Piaget. Actiunea unuia sau mai multora dintre factorii care determina selectivitatea perceptiva (contrastul cromatic. = provine din grecescul phatos "boala" ~i logos "studiu". alterare. pe de 0 parte de Don Quijote calare cu 0 moara in fundal. in figura din dreapta.------fazele procesului perceptiv. Se poate. IDenaturare= deformare. Comparati descrierile obtinute ~ipuneti in evidenta diferenteleexistente. De exemplu. celelalte constituind fondul percePtiei. care nu corespund realitatii masurabile. Aplicatie: Incercati sa explicati figurile dubie. care se realizeaza cu ambii ochi. 4. vad aceste laturi ca egale. in dauna obiectivitatii. ~PLICATII 1. dintre fazele percePtiei. . egale. precizati cum sunt valorificate iluziile perceptive in cinematografie ~i in arta. Aceste explicatii sunt insa doar unele dintre cele admise. care functioneaza in raport cu anumite iluzii. iluzia lui Titchner: doua cercuri mici. in ordinea fireasca a 1. utilizand cele Invatate despre perceptie. de mai sus. Figura = forma care se deta~eaza dintr-un ansamblu. aceasta iluzie datorandu-se faptului ca linia orizontala de sus face parte dintr-un ansamblu care delimiteaza 0 suprafata mai mare deciit linia paralela de jos. de~i sunt egale. 0 tanarii. Aceste figuri sunt construite astfel incat sa se pastreze un grad de ambiguitate accentuat intre fondul ~i obiectul perceptiei. in figura din stanga ( ) cele doua linii orizontale par inegale.Identificaticauzeleacestor diferenteutilizilnd notiuneade "spiritde observatie". Halucinarie = tulburare psihica rezidand in perceperea unui obiect sau fenomen lara ca acesta sa fie prezent.agmatic = (gr. In cealalta imagine este yorba. care este • in realitate 0 figurii tripla. variatia intensitatii stimulilor etc. datorita orientarii W1FIGURILE DUBLE Figurile duble sunt contextulin care caracterul selectiv al perceptiei poate fi pus in evidenta cu u~urinta. Patologie Binocular = care se refera la ambii ochi. 2. 4 Cauza pentru care se na~te aceasta iluzie se refera la faptul ca intregul influenteaza partea. motivatia subiectului. utilitatea. liniilor terminale. pragma. Precizati desfa~urariilor. 5. in timp ce adultii. Iluzia lui Titchner este insa doar una dintre multele posibile.apoi.lncercati sa descrieti (In scris. 0 Mtrana ~i un barbat.

cu activitatea). locul ~i rolul lor in succesiunea proceselor cunoa~terii umane). un sens mai bogat). de telefon 278 776. DomeanuDaniel ate nr. De asemenea. sunt rezultatul operatiilor gandirii ~iprocedeelor imaginatiei. In masura in care reprezentarea se constituie P€ baza perceptiei. de telefon234 485. de telefon 265976. r 5. funqionalitate. Calitatea reprezentarilor este influentata decalitatea perceptiei (acuratete.sunt procese de cunoa~tere.. completitudine). cat 1?i imaginea unei lamai declan§eaza salivatia). Ele apar frecvent in mintea noastra in starea de veghe. multa vreme Ii s-a atribuit un rol central in viata psihici'i. contextul in care a avut loc receptarea obiectului dat (legatura cu motivatia. Staicu Larisa ate nr. obiectul. dar ~i in starea de somn ~i. in ceea ceprive~te asemanarile dintre ele.sunt legate de mi~care (perceperea mi1?ci'irii ?i aca ne 1 d imaginam un object perceput anterior in stanga noastra. pentru a memora sau retine un text. reprezentarea nu este continuarea. 2. imagini concrete ale unor obiecte sau fenomene. motorii. printre care se pot aminti: 1. iar reprezentarea nu este 0 reproducere fidela a datelor perceptive.1 Definirea . bazate pe perceptii anterioare. Se ocupa in principal de nevroza ~i isterie. In plan ontogenetic. pregatind eel de-al doilea salt al activitatii de cunoa~tere. 0 DezvoWindu-se pe baza perceptiei. compararea lor permite evidentierea mai multor asemaniiri ~i deosebiri. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. REPREZENTAREA *. b. auditive. dincolo de to ate discutiile pe care cercetarea acestui proces psihic le-a provocat. se refera la mi~cari sau schimbari care nu au fost inca percepute. a descris simptomatologia majoritatii marilor maladii organice ale sistemului nervos. of era informatii despre obiecte 1?i fenomene (perceptia of era un volum mai mare de informatii. phiar atunci cfmd se afla la sute de kIn distanta. 5 Reprezentarife obi~nuite sunt familiare tuturor: oncme poate evoca imaginea mamei. imaginea perceptiva este bogata in continut (cuprinde insu1?irile esentiale ~i neesentiale ale obiectului). exista reprezentari: vizuale. ci este un nivel superior al activitiitii cognitive. se realizeaza cu ajutorul memoriei.oanumita semnificape. selectiva ~i schematica a proprietatilor concrete mai mult sau mai putin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in exoerienta oerceotiva anterioara a subiectului. .perceptia se produce in prezenta obiectului. anticipative. Medicu] psihiatru Jean Marin Charcot (1825-1893) identifica trei tipuri de subiecti frecvent intaInite: tipu] vizual (care vede pagina ci'irtii despre care vorbe~te). reproductive. aude expresii]e utilizate de catre acesta) ~itipul verbo-motor (care prefera. F~eud. Malic Stefana are nr. constituind 0 prelucrare a lor (In evolutia ei se produce abstractizarea).m 5. Reprezentiiri lingvistice "Acesta este un ceas. avand numero~i discipoli printre care este de amintit S. a acesteia. Astfel. imaginea perceptiva fiind mai clara fata de reprezentare). exista ~iurmatoarele deosebiri: . gustative. exista reprezentari: a. dar exista 1?i deosebiri (reprezentarea acoperii. . . precizie. tipul auditiv (care daci'i se refera la lectia predata de profesor.i caracterizarea reprezentirii Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de retlectare mijlocita. 5. Datorita acestor caracteristici ale sale se vorbe~te insa ~i despre 0 natura contradictorie a reprezentarilor (mai precis este yorba de origine. de regula. sa citeasca cu glas tare). Jean Piaget considera ca dupa prezenta elementului de noutate. a casei parinte~ti. . de aceea. ochii vor efectua 0 deplasare spre stanga). in raport cu aceasta din unna fiind printre primii care utilizeaza hipnoza ~i sugestia in tratarea ei.perceptia reflecta clar. . se poate preciza ca: . extensie. se dovedesc a avea 0 relevanta de'~sebita pentru existenta umana. salt pe care il va realiza gfmdirea. Este yorba de un tabel cu numerele de Jean Marin CHARCOT (1825-1893) - telefon ale mai multorpersoane.sunt fenomene intuitive.2 Clasificarea reprezentirDor Clasificarea reprezentarilor poate fi realizata potrivit mai multor criterii. a invati'itoarei..determina efecte fiziologice (atat perceptia. " . Imaginile mentale oferite de reprezentare. detelefon 245 678. Andru Vasile are nr. in linie dreapta. cu trairile afective. In funqie de predominarea unei modalitati senzoriale. iar reprezentarea se produce in absenta obiectului. iar reprezentarea este schematica (cuprinde numai insu~irile considerate importante). saltul din planul imagisticului in planul constructi vitatii conceptuale. Reprezentiiri picturale Neurolog francez. frecventa contactelor perceptive cu obiectul ~i durata care se scurge intre momentul perceperii obiectului ~ireactualizarea imaginii secundare. precis.au un inteles. mecanismele reprezentarii se formeaza ~i se consolideaza mai Hirziu decat cele ale perceptiei (prima forma este schema obiectului permanent la ~8-1 luni).

Piaget define~te reprezentarea ca 0 2. fiind yorba. Sunt instrumente de planificare ~i reglare a eonduitei umane. 3. 4. Constituie "materia prima" pentru gandire ~i operatiile sale. . un cub nu poate fi perceput decat ca avand trei fete. de munca. pe hartie. c.pentru comportamentul individului. se poate aprecia cii reprezentiirile detin In cadrul cunoa~terii ~iactiunii umane urmatoarele functii: 1. Potrivit definitiei de mai sus. indiferent de tipullor. de creatie). Figuratiyitatea. m timp ce continutul notiunilor este format din insu~iri esentiale ~inecesare. prin integrarea in diferite tipuri de activitii!i (de joc. generale. exista reprezentari: a. Integra rea. bazate pe codul perceptiv ~i intalnite dominant panii la varsta de 3 ani. 3. Operatiyitatea. de inviitare. grad malt de abstractizare.3 Proprieta. reprezentarile redau ceea ce este tipic pentru un obiect. Permit orientarea noastra in spatiu. individuale. realizarea acesteia de o manierii completii ~iadecvatii. astfel incat se poate aprecia ca "fieciirei figuri Ii corespunde un sens ~ifiecarui sens 0 figura" (Mielu Zlate). cat ~i . Cu titlu general se poate aprecia ca reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate. aici. b.construirea figurii -. Reprezentarea permite imbinarea in imaginea mintalii rezultatii in urma procesului a unor dimensiuni ale obiectelor care nu pot fi percepute la propriu decat succesiv (spre exemplu. In rezolvarea problemelor de fizicii. 6. Autonomia. succesiv. Imaginea obtinuta prin reprezentare este semnificativa pentru ceea ce obiectele au in comun. u~ureazii operatiile gandirii. caracteristice. eficiente pentru existenta concretii in miisura in care la nivelul lor se decanteazii ~i sedimenteaza totodatii achizitiile de nivel senzorial. de rezolvare de probleme. "reconstructie operatorie" care nu se poate realiza dedit in prezenta operatiilor intelectuale ~i a limbajului extern. in miisura in care imaginea. dintre elementele comp6nente. discursivitate perceptuala etc. 5 5.i1e reprezentarilor Reprezentarile au mai mul~e proprietati comune care. respectiv a~a cum 0 anticipa ~i 0 a~teapta. 5. nu de reprezentiirile individuale.) . care au la baza codul formal ~i apar in perioada adolescentei. in care se retin doar insu~irile esentiale ale formei ~i configuratiei obiectelor. cu grad inalt de abstractizare. redarea simultana a succesivului (ne put em reprezenta in 2-3 minute derulari care in realizarea lor dureaza mult mai mult timp) sau transformarea simultanului intr-o succesiune (un arhitect poate avea in minte proiectul unei cladiri. Din perspectiva e\'olutiei ontogenetice. exista reprezentari: a. Pot detine 0 funetie eathartica. Panoramizarea. Constituie una dintre sursele de informatie importante pentru subiectul uman concret. in primul rand. sub actiunea operatiilor gandirii. exista reprezentari: a. constituind un intermediar intre cunoa~terea senzorialii ~i concepte. la care triisiiturile definitorii sunt forma ~i raporturile . discursivitate verbala. reprezentarea care insote~te rationamentul devine esentialii atat pentm decodificarea figuralii a formulariloi verbale . b. 7. conceptuale. fiinte etc. Dupa gradul de generalitate. detaliere pOOmijloace verbale etc. dupa cum constructorul va incerca realizarea succesivii a proiectului conceput de arhitect). 2. spre exemplu. Astfel. pregatind trecerea la cunoa~terea logicii. formale. Reprezentarile exprima intotdeauna un fond cultural comun. ea punet de sprijin sau chiar ca material concret reprezentarile. ele fiind receptate ca venind din lumea exterioara. de posibilitatea identificarii obiectuale. 5. In virtutea acestei capacitii!i reprezentiirile pot deveni constrangatoare . 4. Permit "progresul" perceptiei. primare. Deja la nivelul reprezentiirii se poate pune in evidentii capacitatea de desprindere de purtatorullor concret pentru a circula In mediul social al acestuia. caracteristicile care tree dincolo de exemplarele particulare dintr-o anumita clasa de obiecte.21 3. 5. mecanicii sau de geometrie. cu grad moderat de abstractizare. ci a~a cum ii este prezentatii. J. adicii de detensionare nervoasii. Reprezinta un punet de pleeare in evolutia gandirii. caracterizate poo nefamiliaritate. Sistematizand. 6.i activitate pentru identificarea solutiei corecte. care au la baza un cod conceptual ~i apar intre 3 ~i 10 ani. deosebit de semnificative pentru 0 anum ita persoana.pe care 11 va transpune dupa aceea. Reprezentarile definese eeea ee este realitatea pentru subiect (omul nu reactioneazii la realitate a~a cum este ea. La nivelul reprezentiirii se realizeazii 0 reunire a dimensiunii sensibile cu cea intelectuala. figurativitate.tere Rolul detinut de reprezentiiri In cunoa~tere este deosebit in masura In' care se poate afirma cii majoritatea meeanismelor psihice au ea punet de plecare. Schematizarea ~i generalizarea prin care se ajunge la reprezentare nu tree insa dincolo de configuratiile concrete. 9. la nivel mintal putandu-se vorbi despre "hiirti psihologice" care ne permit orientarea intr-un anumit spatiu (in ora~ul natal. Continutul lor este format din insu§iri semnificative. schematizand datele perceptiei. chiar ~ipentru 0 perioadii scurtii de timp. Caracterul operational decurge din reconstituirea obiectelor la nivelul trasaturilor definitorii. diferitele zone nu sunt la fel de bine conturate etc. unde diferitele locatii nu au 0 aceea~i incarciiturii "simbolicii". care reflecta imaginea unor obiecte. ceea ce permite indepartarea de schema structural a a obiectului. In special abstractizarea. b. 5. care reflecta ~i caracteristici comune mai multor obiecte cu ajutorul sintezei ~i operatiilor de clasificare. in timp ce la nivelul reprezentiirii se pot reda toate fatetele sale). caracterizate prin familiaritate.. Caraeterul social. a~a Incat se pot pune In evidentii la nivelullor componente sociale. 8. ci de cele sociale). Dupa gradul de abstraetizarc. Acest caracter permite. Permit eoncretizarea gandirii verbal-abstraete. imaginea-reprezentare se transformii in concept figural. pentru imaginatie ~i procedeele acesteia.4 Rolul reprezentarilor in cunoa. spre exemplu. Prototipul acestui gen de concepte cu baza direct in reptezentare 11constituie figurile geometrice. 4. Ie face sa constituie 0 clasa distincta de prod use psihice: 1.

existente In functie de predominarea unei modalitati senzoriale (cJasificarea lui Jean Marin Charcot). "Representation sociales". dintr-un astfel de proces de 5 I. 6. Inhelder. 3. convingeri.B. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul text: . notiunile abstracte in imagini familiare. ) Determinarea sociala a continuturilor sau proceselor reprezentarilor se refera la condiliile ~i contextele in care acestea se formeaza.. 2. eliberare de 0 tensiune emotionala. aparilia unor modificari ale circumstantelor exterioare datorita evenimentului. 4. Trebuie numai sa-I comparam pe Dumnezeu cu un tata ~i ceea ce era invizibil devine vizibil instantaneu in mintile noastre. 2. Psihologia sociala a campului social. D. norme.lI}REPREZENTARILESOCIALE "Conceptul de reprezentare sociala desemneaza 0 forma de cunoa~tere specifica. in S. 6. 1.. 1997. ea i~i va insu~i aceste modele ~i va respinge cu hotarare orice contravine acestora. o . la comuniciirile prin care circula ~i la functiile pe care Ie au in interactiunile sociale" (Jodelet.. Astfel. EDP. 3). 0 refacere. Neculau (coord. ~eprezentarile sociale sunt modalitati de a gandi practic orientate spre comunicare.. ~PLICATII 1.) daca imaginea [mentala] ar constitui 0 simpla pre1ungire a perceptiei. Cum se ajunge la modificarea unel reprezentari sociale? Este yorba de posibilitatea ca 0 populatie. Progresiv se ajunge la integrarea acestor elemente noi. nici reflectarea afectiva a stimulilor inconjuratori. 0 reconstructie a realitatii. ceea ce semnifica simultan 0 modificare a reprezentarii existente. Fiziologie = provine din cuvintele grece~tiphysis"naturii" ~i logos "studiu". auditiv sau verbo-motor. (. 361-362). Procesul modificarii reprezentarilor sociale a fost schematizat de C. reprezentari.. noile practici genereaza scheme care Ie prescriu. In sens mai larg. intelegere ~i stapanire a mediului social. suntem obligati sa Ie legam de ceva. ca 0 persoana careia i se poate raspunde ca atare. Comentati din punct de vedere psiho1ogic urmatorul text: "Reprezentarea socia1a este un efoft de stapiinire ~i Inte1egere a rea1u1ui(oo. Polirom. faptu1ca reprezentarea are 0 dubla natura. Funcfie . Reprezentarile socia Ie. "Reprezentari1e socia1e".Argumentati raspunsu1voshu. Un uria~ stoc de cuvinte referitoare la obiecte specifice se afla in circulatie in fiecare societate. Individul este practic "prizonierul" contextului in care traie~te. perceptii.~tiinW' a simfului com un. Modificarea in aceasta maniera a reprezentarilor sociale este un proces normal. un proces de modificare a unei reprezentari sociale. PUF. A compara deja inseamna a depicta. Ea are 0 geneza ~i astfel 0 duratii de viata. p. a reproduce un concept printr-o imagine. ignorand alte posibilitati.. material ~i ideal. "Fenomenul reprezentarilor sociale".. reorganizarea campului reprezentationalin conformitate cu noile practici. ci supusii transformarilor ~icunoscand 0 evolutie. Realizati 0 analiza comparativa Intre reprezentarile pictura1e ~i ce1e Iingvistice. atunci cand unei persoane i se repeta intreaga viata sau 0 mare parte din ea. desemneaza 0 forrha de cunoa~tere sociala.4 7). intr-un text de aproximativ 0 jumatate de pagina. aparitia unor practici noi in comunitate ~i cre~terea frecventei acestor practici. Neculau. ale carei continuturi vizeaza procese generative ~i functionale socialmente determinate.. Reprezentarea sociala nu apare instantaneu. respectiv procesul prin care individul sau grupurile transforma conceptele. 4. Pleciind de la cele trei tipuride subiecti.Psihologia copilului. un grup sa se confrunte cu elemente noi care se leagii de 0 reprezentare sociaHideja existenta. in Psihologia nr. Psychologie sociale.) ea se manifesta de-abia 0 data cu aparitia functiei semiotice" (1. Ia~i. Poate fi yorba de idei. Nici giindire obiectiva ~tiintifica a realitatii.58-59). p. 5. iar noi ne aflam sub 0 presiune constanta a nevoii de a oferi echivalentullor in imagini concrete. ~tiintii care studiaza legile de functionare ale organismului.(. ar trebui sa intervina imediat dupa na~tere.. Argumentati.ln realitate. Rafionament = operatie a giindirii care consta dintr-o inlantuire logica de raporturi ce conduce la 0 concluzie. == ansamblu de' operatii strict dependente unele de altele ce permit realizar. ci in 'urma unor procese.). sa Ie gasim echivalente non-verbale" (Serge Moscovici. Imaginafie = proces prin care producem noul in baza combinarii expenentei anterioare.p. Lumea contemporana a pus in practica ~ialte modalitati de modificare a reprezentarilor sociale.Piaget. Moscovici (ed. a unor productii sociale. in A. (.). Din moment ce ne asumam faptul ca aceste cuvinte nu se refera la "nimic". identificati daca apaqineti tipului vizual. Guimelli astfel: Unul dintre cele mai importante procese implicate in constituirea reprezentarilor este obiectificarea. 7.. Stabiliti ~idetaliati relatiile functionale dintre procesele cognitive senzoriale: senzatii. 1993..). Aplicatie: Identificali reprezentari rezultate obiectificare ~ianalizali modul formarii lor. categorii de gandire. practici sociale straine de viala comunitalii in cauza. in comunitatea voastra. Paris. l!J~~\!lJ Activitate = ansamblu de acte ale unei fiinte vii ce sta la baza tuturor comportamentelor. Descrieti reprezentarea ca proces ~iimagineminta1asecundara.ea unui anumit proces sau conduite . a umple de substanta ceea ce este gol in mod natural. 3. Catharsis = purificare. respectiv cele care se bazeaza in mare masura pe manipularea indivizilor. 5. prin prisma modelului minta1 a1 individului" (A. Structura sa nu este una definitiva. anumite imagini. 1969. aparitia unui concept nou in urma fuzionarii tuturor elementelor ~i acceptarea sa. aparilia evenimentului cu impact asupra grupului. "A obiectifica inseamna a descoperi calitatea iconica a unei idei sau fiinte imprecise. Aplicatie: Identificali. interpretari.p.

NU NU 3. DA 6. . deoarece reprezentarea presupune in constituirea sa perceptia.itemi detip eseu structurat/semistructurat: reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. . esentiale. 3.caracterul de imagini primare sau secundare este dat de actiunea directa sau indirecta a stimuli lor asupra analizatorilor. . este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el insu~i multiplu.selectarea aduce in prim-plan anumiti stimuli. care se refera la corelatia existenta intre intensitatea stimulului ~i sensibilitate (pragul diferential) se respecta la valorile medii ale stimulului.•. acord/dezacord etc. simboletc. pe durata parcurgerii acestei discipline. indicii. transfer etc.itemi cu alegere multipla: solicita alegerea unui singur raspuns corect/altemativa care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solutii/altemative (de~i se intalne~te rar. Itemi obiectivi. cunoa~terea tipurilor de itemi prin care evaluarea se poate realiza. Relatia pusa in evidenta de Weber ~i Fechner se respecta numai la valorile mari ale excitantilor. . in timp ce ceilaHi raman in fundal. adevarat/fals. respectiv intelectivoperational a. Itemi obiectivi .relatia pusa in evidenta de Weber ~iFechner. prezentei acestuia." :j[nm~': olicita raspunsuri de tip DA/NU. a aptitudinilor dezvoltate sau a competentelor formate. cat ~i in cazul examenului de bacalaureat sau al concursurilor ~colare precum olimpiadele.perceptia se define~te ca un proces psihic cognitiv de ordin senzorial care se constituie sub actiunea directa a stimuli lor asupra analizatorilor. pe langa eforturile de invatare.itemi de tip eseu Iiber: nu impun cerinte de structura ~i abordare. In acest sens. credem ca este utila tratarea ~i mai ales exemplificarea tipurilor de itemi sub care se poate realiza evaluarea la disciplina psihologie. 2. NU 4.. . Obiectul perceptiei este reprezentat de ace I aspect allumii exterioare care este selectat & subiect in conformitate cu specificul activitatii . . deoarece perceptia este cea care reda totalitatea Insu~irilor unui obiect. NU 7. cuvant. pusa intr-un anumit format ~ila care se a~teapta un anumit raspuns. in timp ce reprezentarea ne of era insu~iri caracteristice. administrat ~i corectat de obicei de profesor) in alcatuirea careia se poate face diferenta intre 0 intrebare. Hemi subiectivi. Cup rind un material/stimulin raport cu care se formuleaza anumite subintrebari.itemi cu alegere duala: solicita raspunsuri de tip DA/NU. raspunsul este negativ. in acest caz specificandu-se acest lucru). Durata perceptiei nu corespunde duratei actiunii stimulului. sugestii etc. evaluare. sinteza.rezolvarea de probleme: reprezinta activitati noi. precum placut/neplacut. Senzatiile sunt imagini primare. se of era date suplimentare.· a~a incat denumirea de "obiect al perceptiei" nu poate reveni decat stimulilor selectati. .intrebari structurate: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element comun.. Hemi semiobiectiv~ care pot fi: . urmarindu-se creativitatea ~ioriginalitatea. Item sau subiect reprezinta acea componenta a unei probe (instrument de evaluare proiectat. cunoa~terea tehnicilor de redactare a raspunsurilor permitand obtinerea intr-adevar a rezultatelor a~teptate. NU 8. Reprezentarea reda to ate insu~irile unui obiect. menite sa rezolve 0 problema prin utilizarea unor operatii mentale complexe (analiza. Cel mai uzual criteriu de clasificare a itemilor se refera la gradul de obiectivitate al acestora. s Transcrieti numarul subiectului ~i raspundeti prin DA sau NU: 1. numar. NU 5.reprezentarile au 0 dubla natura: intuitiv-figurativa. in timp ce perceptia semnalizeaza doar insu~irile caracteristice. constituie 0 parte importanta a activitatii ~colare. presupunand in formarea lorperceptiile. lata de ce este necesar sa cunoa~tem diferitele tipuri de itemi.itemi de tip pereche: solicita stabilirea de corespondente/asociatii intre elemente a~ezate pe doua coloane. atat in ceea ce prive~te evaluarea curenta. diferite de activitatile de invatare curente.itemi cu raspuns scurt: intrebari directe care solicita un raspuns predefinit de tipul: expresie. .deoarece reflecta doar insu~iri separate. adevarat/fals. a~a incat nu 0 poate preceda. In ontogeneza perceptia aparemai tarziu decat reprezentarea. Obtinerea unor rezultate bune presupune. Corespondenta se face in baza unui anumit criteriu sau cerinte enuntate anticipat continutului propriu-zis al itemului. 2. constituind fondul perceptiei.itemi de completare: enunt incomplet care solicita completarea cu anumite cuvinte adecvate contextului dat. . DA _ raspunsul este negativ. acord/dezacord etc. . . Senzatiile gustative au 0 tonalitate afectiva pozitiva sau negativa. dupa care urmeaza alta serie de subintrebiiri.2'3 TIPURI DE ITEMI I Evaluarea cuno~tintelor dobandite. . constituindu-se prin intermediul unor operatii mentale care permit punerea in evidenta a trasaturilor caracteristice. care pot fi: . anume de a fi insotite de 0 traire afectiva. Se face astfel diferenta intre urmatoarele categorii de itemi: 1.mrm.tonalitatea afectiva este una dintre caracteristicile senzatiilor. . orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerinte. realizarea perceptiei ~i dupa incetarea actiunii stimulului determina aparitia halueinatiilor. exersare ~i aplicare.). Prin continutullor reprezentarile se apropie de gandire. iar prin modul de producere se aseamana cu perceptiile. in masura in care ontogeneza se refera ·la evolutia proprie unei persoane de-a lungul existentei sale.r. care pot fi: .

este posibil ca raspunsul solicitat sa fie el ihSu~i multiplu. in masura in care la nivelul senzatiei avem de-a face cu reflectare separata. 1. imaginea perceptiva este orgitnizataierarhic. Legea care poate fi pusa in evidenta atilt la senzatii. 6) 2) reflecta doar insu~iri separate..raspunsul poate fi identificat in baza definitiei date senzatiei ca proces psihic.potrivit legii adaptarii.~lllllJ1ia!ll}mit. Corespondenla ~-se f~ba. fiind yorba de caracterul obiectual al imaginii perceptive.7) fenomenelor.ulului ~iintensitatea senzatiei. conturarea speciala a unor elemente. cat ~i perceptia sunt sub influenta legii semnificatiei -care da seama de caracterul de fiinta activa al omului. constanta formei ~i constanta culorii obiectelor. Imaginea senzoriala este: a) 0 imagineprimara b) 0 imagine obiectuala c) 0 imagine secundara d) contextuala 2. ele se of era con~tiintei noastre sub modul integrarii in imagini perceptive. e:l) contrastul cromatic etc. c: 1).care se dovede~te optima in raport cu enuntul dintr-o lista de solulii/illtemative (de~i se intaJne~te rar. actiunea repetata a UilUi stimul determina cre~terea sensibilitatii fata de acel stimul. cat ~ide detaliu. ca 0 conditie cu caracter de lege.4). functia a: Z). ci in interrelatii complexe. a) legea 'integralitalii perceptive b) legea structuralitalii perceptive c) legea selectivitalii d) e) perceptive legea constanlei perceptive legea semnificatiei I) tot ceea ce are semnificatie pentro om se impune in campul sau ia: 6) perceptiv. legile precizate la punctele b) ~i~id) actioneaza doar la nivelul perceptiei. Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea specificului proceselor psihice cognitive de nivel senzorial. varianta c) se poate indeparta ca reprezentand raspunsul contradictoriu celui corect. cuprinzand atat insu~iri semnificative. calitate. Transcrieti numarul subiectului litera care indica dispunsul corect: 1.in masura in care senzatiile exprima doar insu~iri separate. 6) imaginea sa se caracterizeaza prin intensitate. in' acest caz. 5) potrivit ei. 4) pune in evidenta caracteristica omului de a fi 0 fiinta activa in relatiile culumea. face trecerea la procesele psihice cognitive superioare. c:3).. 6) se refera la faptul ca insu~irile obiectului alcatuiesc 0 imagine unitara. ~: solicWi alegerea unui singur raspuns corect/altemativa. b) c) senzalia perceptia reprezentarea I) presupune in formarea sa. adevarate coloane. ceea ce contrazice intr-o anumita masura formularea legii pragurilor senzoriale potrivit careia exista 0 dependenta masurabilii (constanta pe un anumit interval) intre intensitatea fizica a stim.9riteriu saucerinle enuntate anticip~ conl!!!. Corelati de maniera corespunzatoare cele doua coloane. 7) in cazul sau este yorba de constanta marimii. b:5) 2) explica 0 seriede fenomene posibile doar in viata psihica a omului. iar in coloana B enunturi adevarate referitoare la acestea. cat ~ila perceptii este legea: a) semnificatiei b) contrastului perceptiv c) interactiunii analizatorilor d) constantei perceptive 4. 2. In coloana A de mai jos sunt enumerate legile percepliei.atlt senzatia. reglatoare a cuvantului. . 4) una dintre legile sale se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunearepetata a stimulilor. a~a incat nu se poate vorbi despre expresivitatea imaginilor senzoriale. Nu reprezinta 0 insu~ire a senzatiilor: a) intensitatea b) expresivitatea c) durata d) tonalitatea afectiva a b . . iar de aici este evident ca nu pOfltefi vorba despre un context.7) interesul pentro obiect. de maniera iar in coloana B enunluri corespunzatoare cele doua Realizarea corecta a corelatiilor presupune cunoa~terea continutului legilor perceptiei ~i derivarea unor anumite concluzii din acestea. 5) prin dubla sa natura.5) 3) imaginea sa este bogata in continut. alci'ituind0 imagine unitara.s_pecificandu-sea~st lU~}J!). Corelali B. imaginea senzoriala nu poate fi obiectuala. concrete ale obiectelor ~i b: 3). a) B. referitoare la aces tea. 3. . in timp ce legea interacliunii analiza tori lor nu poate face referire decat la nivelul strict senzorial al psihicului nostru. In coloana A de mai jos sunt enumerate procesele cognitive senzoriale. A. deqarece: a) semnificatia unui stimul nu are relevanta in privinta sensibilitatii fata de el b) semnificatia unui stimul determina sensibilitatea fata de el c) se produce un fenomen de interactiune a analizatorilor d) actiunea repetata a unor stimuli determina modificarea sensibilitatii fata de ei d . durata ~i tonalitate afectiva asociata. ~i precizati a Legea adaptarii contrazice legea pragurilor senzoriale. : solicita stabilirea de corespondenle/asocialii intre elemente a~ezate pe doua coloane. A. 7) una din legile sale exprima faptul ca insu~irile obiectului sunt semnalate nu separat.l!tului p!:Qpriu-zis al itemului.4) 3) fenomenul in cauza este dependent de 0 serie de factori precum: d: 2).

:-:-:. ~ -'.le/ind~at. Imaginatia 8...4 Factorn. . ~%i'" I ~L. ca~e ?p~mlZ~aza functlOnarea mem¢tel 7.2 Procedee1e imaginatiei 8.• ..3 Calitat..3 Formele imaginatiei Tipuri de itemi 2 iiyW'".4 • ~ tu .• .•.j.•. "i!r-". ." . i 7. Memoria 7.. ~.-:~..~_ ..::r·/i""...'lt.3 6.. Gandirea 6.25 Procese psihice cognitive • superloare 6.•.:::.5 Memone ~l mtare· 8. .-.· .1 Definirea ~i taracferizarea memoriei " ~ 7.1 6. ~.'J :V 'I·'. /YJiI' ~ :-IJ " b '~ .i. ·I!·..2 6.:/~:.':':::::::::::.<" IW b .4 Definirea ~i caracterizarea ga~dirii Structura psihologidiintema it gand.1 Definirea ~i caracterizarea im~ginatiei 8.irii Gandirea ca proces de rezolvJre a ~roblemelor Tipologia7g~ndirii 7. 7..':"-' iil@j]}1l.~ '" ::::''..: ..2 Procesele "i fonnele memoriei '!.· .oril me~oriei. ·. ·· r.

i caracterizarea gindirii Gandirea este nivelul cel mai inalt de prelucrare ~i integrare a informatiei despre lumea extemii ~i despre noi in~ine. P. . din punet de vederestructural. Gandirea ocupa un rol central in sistemul psihic uman. definite simultan pe baza a trei criterii: operatii. J. . dezvoltii 0 nouii teorie despre inteligentii: noi nu avem 0 singurii inteligentii. de control asupra celorlalte procese psihice.. continuturi (4): comportamental. cea mai importantii contributie a sa in domeniu. Guilford. in pofida a ceea ce se vehicula panii in acel moment in psihologie. . Atributul centralitiitii este conferit gandirii nu numai de faptul cii se bazeazii pe celelalte functii ~i disponibilitiiti ale subiectului (trecand succesiv de la fenomen la esentii. accidental la general. Q. gandire divergentii. interpersonalii ~i intrapersonalii). ci mai muUe. Prin aceasta. cauzale dintre ele. In aceastii acceptiune. al acesteia. Piaget~i L. va demonstra reu~ita umanii in contexte ~i situatii radical diferite. care impreunii se imbinii. ca: . In anii '90. trecut ~i viitor. in prezent. Psiholog american. gandirea se organizeazii ca un sistem multifazic. de la intuitiv-concret la formal-abstract ~i invers). legi). Spre deosebire de perceptie. stadial. Astfel.. in anumite conditii de interactiuve cu lumea obiectelor ~i a persoanelor apropiate. gandire convergentii.sistem de notiuni. influentat deJ. modelandu-le in concordantii cu anumite criterii logice obiective. gandirea se apropie de inteligentii. care este strict legatii de prezent. in timp. Transtormari Implicatii Modelul structural al gandirii propus de J. EI a teoretizat dezvoltarea stadiahi a inteligentei.operatii (5): evaluare.2 Structura psihologici interni a gindirii Dintretoate procesele psihice particulare.sistem de operapi (tatura relationalii). fiicand observatii asupra dezvoltiirii intelectuale. Rezultii 0 structurii multifactoriala a gandirii alciituitii din 5 x 4 x 6 = 120 de paterne (ministructuri). Piaget a desfii~urat cercetiiri in domeniul psihologiei copilului. esential. (1943-) &. spatialii. transformiiri ~iimplicatii. a creat teoria inteligentelor multiple (inteligenta lingvisticii. UnitOji toI Ul Clase :s Relatii o Sisteme •. integreazii informatii despre trecutul ~iprezentul obiectului pentru a prevedea evolutia lui in viitor. Thurstone. de judeciiti sau de raponamente (tatura de continut). judecatilor ~i rationamentelor . adicii Ie conferii dimensiunea rationalitiitii. Gandirea este capacitatea de a rezolva probleme. relatii. de care teoriile c1asice ale inteligentei reu~eau cu greu sii dea seama. logico-matematicii. Desfii~urarea ei presupune totdeauna fie 0 informatie care se extrage. P. ci asupra informatiei fumizate de perceptii ~i de reprezentiiri. muzicalii. de la particular la general. The Unschooled Mind: How etc. Caracterul general-abstract al gandirii rezultii din aceea cii ea se desfii~oarii permanent in directia evidentierii insu~irilor generale ~i esentiale ale obiectelor ~i fenomenelor ~i a subordoniirii unor modele ideale generale (notiuni. sisteme. psihologul am'erican. Analizand inteligenta. Caracterul mijlocit al gandirii constii in aceea cii ea nu opereazii direct asupra realitiitii. Prin ea se realizeazii saltul calitativ al activitiitii de I cunoa~tere de la particular. gandirea are cea mai inchegatii ~i mai coerentii schemii de organizare structuralfunctionalii. pe rand. continuturi ~iproduse . format din trei componente: . dand 0 matrice a inteligentelor unei persoane. Howard GARDNER . ea reprezentand 0 diversificare a acesteia ~inu 0 teorie opusii.produse (6): unitiiti.sistem de prod use (Iatura operatorie a procesului). cu dezvoltare proprie. Howard Gardner. gandirea poate fi definitii. Gandirea e§te procesul psihic de reflectare mijlocita ~i generalizat-abstracta-. diferite intre ele. a propus un model larg acceptat al structurii gandirii. psihologul elvetian. chinestezicii. intinzandu-se pe to ate cele trei coordonate temporale: prezent. memorie ~icognitie sau cunoa~tere. Jean Piaget. Gardner considerii cii pozitia lui teoreticii nu contrazice pozitia lui Piaget. conc1uzionand cii inteligenta se dezvoltii treptat. de "aici ~i acum". dobandit.1Definirea . simboljc ~i figural. a incercat sii determine caracterul inniiscut sau. Psihologul american. GiNDIREA &. necesar. semantic. dimpotrivii. sub forma notiunilor. Ea realizeazii o permanentii corelare intre diversele momente ~i stiiri ale obiectului: folose~te informatii despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui.. fie 0 informatie extrasii din tezaurul memoriei. schemii care a putut fi obiectivatii ~i formalizatii in cadrullogicii. in cadrul contactului senzorial cu obiectul.r I I 6. Conceptia sa se nume~te teoria inteligentelor multiple. de la simpla constatare a obiectului la interpretarea ~i explicarea lui legic-cauzalii. naturalism. Printre scrierile sale pot fi amintite: The Arts and Human Development (1973). principii. c1ase. esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i a relatiilor legice.a insu~irilor comune. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligence (1983). Toate aceste inteligente trebuie dezvoltate pentru a imbogiiti personalitatea. Guilford . ci ~i de faptul cii ea actioneazii ca un adeviirat mecanism de comandii.

Ea este nucleul tare al activitatii de cunoa~tere in plan individual. dar neimplinitii sub aspect deductiv. fluid ita tea sau cursivitatea (densitatea ideilor. este 0 operatie de descompunere. saradicioase in continut.disponibilitatii. de ea depinzand eficien!a desIa~urarii ulterioare a celorlalte faze . instrumentale (la care gandirea recurge in anumite situatii concrete). Euristica se refera la regulile mentale ("scurtaturi mentale") care pot conduce la 0 solu!ie. algoritmica. care pierd orice legatura cu imaginile. Exemplu: opera!iile de calcul matematic. dintr-o data ~i treptat. in minte. atunci el face parte din categoria respectiva. in timp sau discursiv. a cautarilor ~ia transformarilor. concretizarea (individualizarea~ este 0 operatie de aplicare a notiunilor. desprinsa de orice conexiune intuitiva. notiunea propriuzisa. care reflectii obiectul in relatie cu alte obiecte. principiu. ~tiintifice. Gandirea ca sistem de notiuni. dar niciodata reductibile la concretul singular. Spre deosebire de perceptie ~i de reprezentare. Dupa natura insu~irilor pe care Ie reflectii. rigide sau labile. comparatia. notiunile pot fi: a. situandu-se la grade diferite de generalitate (spre exemplu: A = privighetoare. in r diversitatea laturilor ~iformelor sale particulare. nefiind imagine. mai apropiate de concret. considerate neesentiale ~iaccidentale. b. Din fiecare punct/pas se desprind mai multe cai posibile. Dupa modul in care satisfac criteriile esentialitatii ~i ale necesitati~ notiunile pot fi: a. 3. in mj. Realizarea ei se baze. b. la sistemul ierarhizat al nopunilor care inlesnesc intelegerea de noi situatii ~isolution area de probleme complexe. Prin factura ei. este opusa vascozitatii gandirii). deoarece se situeaza la niveluri mai inalte de abstractizare. b. 6. explicarea ~i teoretizarea. B = pasare. unde tendin!a este de a presupune cii un eveniment sau lucru este cu atat mai frecvent cu cat 11 putem evoca mai u~or din memorie. subiectul trebuind de fiecare data sa efectueze 0 analiza comparativa a aces tor variante ~i pe baza unor criterii cu caracter general sa aleaga pe cea mai convenabilii. inductiva. Rationamentul este 0 operatie a gandirii ~i 0 structura discursiva ~i ierarhizata. 4. actional ~i afectiv. 1. . In!elegand diferite obiecte.ebaza a gandirii este notiunea Ea este un construct mintal care include insu~iri ~i proprietati comune esentiale ~i necesare ale obiectelor ~i ale fenomenelor.nte. Se poate vorbi despre 0 euristicii a: reprezentativitatii. in mod necesar. in cazul ciireia se are de-a face cu desIa~urarea "arborescenta". fapte ~ifenomene. stabilim acel vast sistem organizat de legiituri care contribuie la formarea memoriei semantice. fundamentale (formeaza scheletul de baza al gandirii). analiza. a unui obiect. notiunea se situeaza la un anumit nivel de abstractizare. a.date izolat. Judecata este 0 structura informationala mai complexa. ca 0 semnificatie ce se refera la 0 clasa de fapte ale existentei. Se poate realiza: spontan. 3. a unui obiect in elementele sale componente ~ide apreciere a semnificatiei fieciirui element in cadrul intregului. concrete.~za pe combinarea informatiilor acumulate pentru a dezviilul'semnifica!ia datelor noi. 2. 1. Fiind un integrator categorial. euristicll. in evantai. ramanand in minte numai idee a. daca ceva se aseamana cu un element al unei alte categorii. notiunea este totdeauna generala. flexibilitatea (modificarea prompta a unghiului de abordare a unei probleme. premise) ~i ajunge la obtinerea altora noi (concluzii). sintezll. solutiilor in unitatea de timp. ce consta in reconstituirea. Se pot distinge doua tipuri de operatii: . a opiniilor.notiunilor in vederea obtinerii unor cuno~tinte noi sau a rezolvarii de probleme. Operatiile fundamentale sunt: 1.27 Pomind de la modelul de mai sus. care presupune evidentierea pe plan mintal a asemanarilor ~ia deosebirilor esentiale ale obiectelor A Gandirea ca sistem de produse (Iatura operatorie a procesului) ntelegerea este functia esentiala a gandirii care determina gradul de con~tientizare de ciitre om a lumii in care traie~te. 5. 6 "' Pentru 0 un! 9 puncte trebuie sa renunjam 10 rutina desenului dot Gandirea ca sistem de operatii (Iatura relationala) Componenta operatorie a gandirii consta dintr-un ansamblu de acpuni ~i procedee mintale de transformare a informatiei ~i a. ~iale fenomenelorpe baza unui criteriu. nu se aseamana cu obiectu!. 2. . principiilor ~i a legilor generale in analiza. care exprima 0 relatie deasemanare cu obiectuJ reflectat. de judecati ~i rationamente (Iatura de continut) Unitatea informationala d. C = animal. permitand intrarea in posesia definitiilor. 2. 2. indiferent de datele statistice existente. D = fiinta). 4. la ob!inerea rezultatului preconizat. generalizarea. la formarea de re!ele semantice. Guilford a pus in evidenta patru trasaturi principale ale procesului global al gandirii: 1. a unui obiect). propozitii. Fiecare concept apare ca un loc de intalnire intre diverse dimensiuni conceptuale. care cuprind insu~irile esentiale ale obiectelor ~i ale fenomenelor. din elementele sau insu~irile sale. dar putemic individualizate din punct de vedere cognitiv. empirice. este 0 operatie de sinteza superioara care presupune extinderea rezultatului sintezei-notiune. unde tendin!a este de a presupune ca. elaborarea (gradul de completitudine ~i de elaborare a produselor gandirii). abstracte. intreg. in interpretarea ~i explicarea realului.interpretarea. lege-asupra tuturor cazurilor particulare care poseda proprietatile date. abstractizarea. este 0 operatie de selectie ce constii in relevarea ~i retinerea unor insu~iri sau relatii ~i eliminarea sau lasarea "in afara" a altora. deoarece notiunile se situeazii la un anumit grad de abstractizare. in care gandirea pome~te de la anumite date Gudecati. reflectand legitatile realitatii. fiind trait subiectiv. respectiv 0 succesiune strict determinata a secventelor a ciirei respectare conduce. originalitatea (gradul de noutate ~i ineditul produselor ~i al strategiilor). caracterizate prin aceea ca sunt limitate. ~ Operatiile instrumentale se realizeaza in doua forme: L_ ~_. inscrise intr-o logicii naturalii.

5. abstract-formal. Rezolvarea 3. acestea pot fi: a. b. mai ales.perceptii. imagistic. b.4 Tipologia gindirii Gfmdirea ca proces se realizeaza intr-o multitudine de forme. reformularea sau simplificarea problemei. pfoblemele pot fi: a. avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare. permanent. deoarece de specificarea starii initiale ~i a celei finale. pe disocieri succesive. cu subestimarea detaliilor. probleme de structurare a elementelor (trebuie identificata relatia dintre elementele problemei ~i construita 0 noua structura sau un element nou). intuitia sa multiplice ipotezele ~i solutiile. Problema se define~te prin trei elemente: . Dupa operatiile prin care se pot rezolva problemele. b. caracterizat prin predominarea functionalii a analizei. se vor utiliza strategii euristice. reprezentari. prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obi~nuit inca din copilarie pana la maturitate. putandu-se face urmatoarele diferente: 1. 2. sintetic. 0 problema apare atunci cand 0 persoana i~i propune sa realizeze un scop sau sa reaqioneze intr-o situatie. b. unde predomina capacitatea de a opera in sfera' constructiilor teoretice pure. solicitatii). fiind yorba de creativitate. intuitive. depinde ca solutia pe care 0 yom gasi sa coincida cu cea a~teptata. caracterizat prin predominarea functionalii a sintezei ~i prin concentrarea pe ansamblu. Un astfel de model contine urmatoarele etape: 1.actiunile sau operatiile care ne conduc de la starea initiala spre cea finala. principiile.scopul problemei sau starea finala. reluarea demersului cele a~teptate. unde se utilizeaza strategii algoritmice daca problema este simpla sau familiara. a structurilor logico-simbolice. intuitiv-concret. pe sistem. pe imagini sau scheme figurale .slab definite. probleme de transformare (prin interventii succesive asupra starii initiale se ajunge la starea finala. recurgand la solutii model incarcate de logica. psihologii au construit mai multe modele rezolutive. atunci cand apare un obstacol ~inu exista un nispuns deja pregatit. 4. verificarea. desprinse de arice suport intuitiv. Problema este obstacol de ordin informational-cognitiv pe care gandirea 11 intalne~te pe traiectoria sa. In functie detipul de gandire dominant. solicitata de problema. de la 0 situatie initiala (A) catre cea finala (B). pe intreg. bine definite. iar dacii problema este noua sau complexii. care este 0 etapa foarte importanta. Din observarea modului in care oamenii rezolva problemele. unde predomina capacitatea de operare in sfera sarcinilor ~i a situatiilor concrete. Dupa cunoa~terea elementelor ce 0 alcatuiesc. 2. . cat ~i educational. . Apartenenta la un tip sau altul este conditionata atat genetic. respectiv executarea efectiva a operatiilor pe care Ie solicita problema in vederea "reducerii distantei" dintre starea initiala ~icea finala. ce lasa libera imaginatia. 3. .starea initiala sau punctul de plecare. b. 2. se delimiteazii tipul de gandire: a. prin centrarea pe detalii.3 Gindirea ca proces de rezolvare a problemelor A gandi inseamna a raspunde la intrebarile: "ce. Pe bazaraportului dintre concret (intuitiv) ~i abstract (formal). pentru ce?". surprinzand generalul ~iuniversalul din lucruri. probleme de rearanjare a elementelor (dupa un anumit criteriu). cum. a opera adecvat cu notiunile. se delimiteaza tipul de gandire: a. convergent. 1. rezolutiv daca rezultatele nu sunt Punerea problemei Intelegerea problemei Formarea asociatiilor Trierea asociatiilor Formularea ipotezei Verificarea ipotezei Formularea ~i verificarea unei noi ipoteze problemei I Etapele procesului rezolutiv &. care presupune compararea rezultatului obtinut cu starea finala. ce urmeaza 0 linie deja trasata. Pe baza raportului analitic-sintetic. bazate pe metoda de incercare-eroare. test·area ipotezelor. se delimiteaza tipul de gandire: a. operand in profunzimea lucrurilar. bazandu-se. legile. dar.~em- &. a rezolva probleme. c. analitic. divergent.

Suprageneralizarea . La nivelullimbajului este yorba de utilizarea unor cuvinte precum: "intotdeauna". Tendinfele dezadaptative ale gandirii. nivelul de aspiratie. c'. In aproximativ 0 pagina. Utilizand In calitate de criteriu gradul de dificultate a sarcinii de lucru. Ea consta In stabilirea unei relatii importante Intre ceva necunoscut ~i ceva dinainte cunoscut" (A. simplificand modul de abordare pana la a crea premisele unei conservari ~i perpetuari a unor comportamente negative sau a unor interpretari eronate. Polirom. b. dezavantajos pentru persoana in cauza. Complexitatea gfmdirii pune numeroase probleme in ceea ce prive~te realizarea sa efectiva. a~a incat este necesar ca de fiecare data sa fie luate in calcul aspectele specifice ale situatiei.. 4. ca modalitati de operare a gandirii. de~i nu dispunem de suficiente informatii pentru a lua 0 decizie corecta. a mai multor etape distincte din derularea unui proces. rude. cauza. "niciodata". respectiv trecandu-se prin acelea~i stari pana in momentul initial. cel mai adesea insa intr-un sens II 6 Aplicatie: Incercati sa puneti in evidenta prezenta unor astfel de deformari cognitive in comportamentul ~iatitudinile colegilor vo~tri. devenind. p. respectiv cele mai des intalnite. "totul". Reversibil = care se poate produce intr-un sens. Judecatile realizate de catre parinti. 10. 1996.Pe baza unui eveniment izolat (singular) se trece la 0 evaluare echivalenta in raport cu orice situatie asemanatoare. centralitatea 9. Deformarea selectiva . asupra celorlalte persoane.evidenta. Psihologie generalii. Cosmovici. aparand predispozitia spre e~ec). "Trebuie sa reu~e~ti" ~i alte formulari de acest gen determina fie incercarea copilului de a face orice pentru a reu~i. astfel.. partial sau final. 2. 2. Conceptul este un produs specific gandirii. = procedeu de cunoa~tere care I~irealizeaza scopul printr-o serie de etape sau de operatii intermediare. WTENDINTE DEZADAPTATIVE ALE GANDIRII negativ." distorsioneaza realitatea in care ne plasam sau cu care ne confruntam. IJTl9tezii= oresuounere fOOIIJJlat. Lipsa de nuante ~i extremismul ne imping fie spre a conchide ca ceea ce nu a reu~it pe masura a~teptarilor noastre este un e~ec deplin. prieteni. dar ~i experiente ulterioare. in general. fie 0 descurajare totala ce determina un e~ec sau un dezinteres generalizat. evitate generalizarile rara temei. a unor categorii extreme. Saltulla concluzii .Se realizeaza mai ales in sensul 'unei supraevaluari a propriilor gre~eli. 3. adecvaHi situatiei cu care ne confruntam. "Trebuie sa fii cel mai bun". rude). IEmpatie = rezon~nta. a realitatii prezente sau viitoare. 3. Comparati sinteza cu generalizarea. pnvire la esenta.. mcercati sa ana1izatidouii modalitiiti de realizare a mtelegerii.. simultan cu subevaluarea aspectelor pozitive ale comportamentului propriu.•. Procesul de rezolvare de probleme reprezinta domeniul performantial de lucru al gandirii: a. ~i modul de existenta a 5. spre ace a~l III scop. Iegea sau mecanismunntern al aeelui fenomen . Descrieti succint etapele procesului rezolutiv.Se refera la resimtirea unui sentiment de culpabilitate pentru 0 situatie care nu tine in ansamblul sau de propria noastra persoana.. comunicare afectiva cu se~enul.• Multifazic = realizarea simultana.Este yorba de a utiliza. 5. Mentionati ce anume include domeniul rezolvarii de probleme. tip are de interpretare a propriei persoane.. baza unar faote cunoscute_cu PS: lDiscursiv 11f'ili i1'i'fiTiTiI l' l' II . faptul ca gandirea este definitorie pentm fiinta umana. ajungem la 0 concluzie negativa care reduce. caracterdatorat gandirii? Pomind de la specificul gandirii. Printre erorile de gandire care apar cu cea mai mare frecventa se pot enumera: 1. 6. in paralel. Vdscozitate = proprietatea tluidelor de a opune rezistentii ill curgere datorita frecarii interioare. Aceasta gandire a lui "ori .. dar ~i in sens invers. argumentati ~1 6. ori . Argumentati. Incerca\i sa faceti diferenta Intre concepte ~tiintifice ~i concepte empirice. Utilizarea lui "trebuie" . in general. chiar daca doar intr-o foarte mica masura. Numiti categoriile de probleme dupa operatiile prin care acestea pot fi rezolvate. Personalizarea . lucrurile sa fie gandite nuantat. au ca punct de plecare experiente negative din copilarie. nerealiste in raport cu posibilitatile lor. se rasfira dintr-un punct comun in directii diferite.ii. Comentati din punct de vedere psihologic mmatorul text: "Intelege'rea este un rezultat. Prin utilizarea unor astfel de aprecieri sunt anulate in realitate ~ansele de schimbare (a spune unei persoane ca niciodatii nu face nimic cum trebuie poate face ca acea persoana sa-~i piarda increderea in fortele proprii. Aceasta modalitate distorsionata de a evalua propriul comportament ~i propriile actiuni conduce la 0 stima de sine scazuta. strategie euristicii ~i fnfelegere. asupra situatiilor de viata sau a societatii. neincredere in sine ~i in ceilalti. ceea ce conduce la descurajare. Construi\i un text de 10 randuri (±1) in care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: algoritm. "de fiecare data".Se refera la situatiile in Gare. pentru autoevaluare. forma de intuire a realitatii prin identificare afec~iva. acesteia In sistemul psihic uman. Incercati sa concepeti posibilitatea fiintei umane In absenta gandirii. in mod concret. Ce se poate face? In primul rand. la lipsa increderiiln sine. 8. precum preluarea modelelor de interpretare a realitatii ale parintilor ~i altor persoane semnificative (profesori. cum pot fi remediate acele deformari. cand straturile lor adiacente se mi~ca unele fata de altele. ~PLICATII 1. specificand caracteristicile acestora. 7. al unui proces de gandire.Unii parinti impun copiilor lor standarde deosebit de ridicate. Care credeti ca este impOlianta caracterului reversibil anticipativ al timpului psihic.spre ace a~l punct. Prezentati-le concluziile la care ati ajuns ~i incercati sa identificati. evaluarea altora sau a unor situatii. Gandirea in "alb ~inegru" . C~ onvergent = ceea ce se 'd reapta.29 •. Sunt acestea doar cateva dintre deformarile cognitive ce pot fi puse in. I. 196). 4. numite ~idistorsiuni cognitive.. !Divergent = ceea ce se indeparteaza. a con~tientiza ca gandurile nu reprezinta decat interpretari ale realitatii. profesori etc. gandirea in "alb ~inegru" ~imai ales suprageneralizarile etc.

triisiituri esentiale care 0 integreaza in structura proceselor ~iactivitatilor specifice omului. Farii dimensiunea mnezicii am trai numai prezentul clipei. intreaga materie. Seeenov). scopului ~i controlului deliberat.contrast. practic. dar e necesara in ontogeneza timpurie sau cand materialul nuaresens. Din definitiile de mai sus putem sa identificam triisiiturile memoriei. . mijlocit ~i organizat logic ~i sistemic. Este faza in care informatia se traduce intr-un cod (imagine. asocierea cu elemente din fondul experientei anterioare etc. . in sensul ca dispune de operatori proprii pentru prelucrari. Memoria este un proces psihic activ. memoria este 0 capacitate psihiea absolut necesara. trairi afective. beneficiind de rolul reglator al limbajului verbal. memoria este consideratii "piatra unghiulara a vietii psihice" (I. Eu-l. De fapt. reactualizez). reactualizez) sau "vreau" (sii memorez. Formele memoriirii: 1. Memoria se aflii in interactiune ~i interdependenta cu toate celelalte fenomene psihice. memo rare a poatefi: a. a scopului. Henri Bergson. de asemenea.i caracterizarea memoriei Memoria este procesul psihic cognitiv superior informatiilor. Se preocupa de numeroase probleme ce privesc mai ales aspectele fiziologice ale functioniirii psihicului. evaluiiri ~i reorganiziiri logice. 2. Gratie me~oriei. Medic rus. apoi actualizeaza sau utilizeaza informatiile pe care le-a intalnit in cursul experientei anterioare. astfelincat sa poatii piitrunde in sistemul memoriei. Memoria este functia generala. gratie careia omul inmagazineaz-a. respectiv fixarea. este aetiva. Continutul memoriei este divers. De calitatea memorarii depind celelalte procese ale memoriei. este seleetiva. sublinieri. Memoria refleeta "treeutul ea treeut". 3. Chiar daca. eajoacii un rol important in achizitionarea . MEMORIA 7. fiinta noastra psihica. nu numai cea vie. idei. memorarea poate fi: a. cuprinzand imagini. 0 zhivatnom elektrichestve (1862).incluziune. 5. pastrez. M. readuce trecutul in prezent tinand seama de actualele conditii modificate ale prezentului. Dupii prezenta intentiei. de subordonare . prin rolul ei in realizarea care asigura intiparirea.unei bune piiqi din experienta de viatii. cuvinte. voluntara: este subordonata intentiei. 2.imposibila. este situaponala sau eontextuala. este mijlocita. Dintre lucrarile sale se pot aminti: Materialy dlya budushchey jiziologii alkogolnogo opyanenia (1860). de asemanare . creativitate. contribuie la constituirea ~i perfectionarea proceselor cognitive ~i reglatorii. de interesele celui care memoreazii. meeanica.2 Procesele . inteligibil.. stocarea ~i reactualizarea 7 echilibrului dintre organism ~i mediu. Un celebru filosof. in toate fazele. proces psihic complex. Ea are un caracter multimediat. tarii care viata psihica a omului ar fi. efectuatii in lipsa intelegerii. 6. este dotata cu proprietatea inr~gistrarii. astfel incat cele memo rate suportii modificari importante. Memoria se earacterizeaza p!in cateva trasaturi esentiale: 1. Emil DuBoisReymond. anume inregistrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeaza prin raportarea ~iincadrarea in anumite coordonate de spatiu ~itimp. inferente. engramarea) este primul proces al memoriei ~i consta in intiparirea informatiilor in mod activ. a efortului voluntar. conserva. nu este persistenta in timp. considera. intelegere ~i rezolvare de probleme. presupune 0 anumita desfa~urare in timp.7. b. de utilizarea unor procedee speciale de facilitare. piistrarea ~ireactualizarea informatiilor se realizeaza tara ca noi sa intentioniim ~i sa ne propunem in mod special acest lucru. este inteligibila. respectiv omul retine ~i reactualizeaza numai 0 parte a informatiilor in functie de motivatia avutii. incepand eu intiparirea. memoria este implicata in prezent.. Ivan Mihailovici SECENOV (1829-1905) 7. dupa studii in laboratoarele lui Johannes Muller. cii memoriei ii revine un rol deosebit de important in producerea fenomenului de con~tiintii. desta~urandu-se. precum ~i la formarea ~i dezvoltarea insu~irilor personalitatii. fondator al primei ~coli ruse~ti de fiziologie. eontinuand eu pastrarea ~iavand ca seop reactualizarea informatiilor Procesele memoriei sunt: Memorarea (fixarea. Memoria este imaginea mintala conservata a faptelor trecute. ducand la 0 invatare formalii. sunet. sub egida lui "trebuie" (sa memorez. Dupa prezenta sau absenta gandirii. mi~cari ~ideprinderi. Helmholtz (Berlin) etc. este organizata logic ~i sistemie. este mai putin organizatii ~i sistematizatii.1 Definirea .i formele memoriei Memoria. Prin valoarea sa adaptativa. fixarii ~i pastrarii urmelor influentelor exteme (exemplu: urmele lasate de 0 moneda pe 0 bucata de ceara). Este implicata in toate formele de invatare ~i asigura identitatea Eu-lui. de varsta. am fi pu~i in permanenta in fata unor situatii noi. pastrarea ~i reactualizarea informatiilor se realizeazii prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale: repetitii. 4. selectiv ~iinteligibil. involuntara: se caracterizeaza prin aceea ca inregistrarea. din punct de vedere structural. Astfel. cu un caracter situational sau contextual. organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Ea permite desta~urarea proceselor psihice. de gradul de cultura etc. Fiziologia sistemului nervos (1866). propozitie). Komu i kak razrabatyvat psikhologiyu (1873) etc. intre informatiile memorate stabilindu-se legiituri de semnificatie. a experientei sub forma de amintiri. Caracterul necesar al memoriei decurge din faptul cii ea este implicata in eomportamentul complex al vietii omului: cunoa~tere ~i invatare. ea participand la desta~urarea curentii a activitiitii noastre psihice. pentru care nu am avea solutii de rezolvare. deoarece presupune intelegerea informatiilor memorate. Totodata. astfel incat devine mai productiva decat cea involuntara. dobande~te continuitatea identitiitii in timp. seleetiv. piistrez.

intelegerea sensului a ceea ce avem de memorat Descoperirea ideilor esenpale Memorarea materialului generalizat Etapele memorarii logice Nu exista forme de memorare necesare. 4. G. scheme. bine organizat. inferente (argumente) etc. concepte. Memoria senzoriala este numitii ~i memorie de foarte scurta durata (0-5secunde). daca elementele sunt grupate. inutile. convingeri. localizabile in timp ~ispatiu. de fapt. Ea constituie premisa esentiala a con~tiintei continuitatii existentei noastre in timp. active. de lunga durata care pastreaza informatiile un timp indelungat. asigurand continuitatea trecut-prezent-viitor. selective ~iproduc modifican ale informatiilor. acestea fiind determinate de predispozitii innascute ale unor organe de simt. senzoriala (vizuala. in functie de conditiile concrete. ci forme de memorare inegal productive. economica. daca au mintaUi a modelelor in vederea extragerii celui optim) cu incarcatura emotionala sau dacii au un inteles care se ajutorul limbajului. Cu tot acest volum Se realizeaza prin recunoa~tere (in p-!ezfmta obiectului. poate fi reactivat in functie de necesitatile subiectului. • exista pastrare a informatiilor in forma exacta ~i pastrare a informatiilorintr-o forma modificata. Nu exista forme de memorare productive ~i altele neproductive. care face posibila perceptia. de situatiile deosebite etc. asigurand 0 conservare trainica a cuno~tintelor. este preponderent voluntara. memoria verbaHi: material abstract sub forma de concepte. Dupa durata pastrarii. 3.rie operaponala. 3. atat timp cat este prompt sau lent. In cadrul memoriei de lunga durata. inmmpinand d rezistente. se pot distinge: a. precum ~i de trasaturile psihofiziologice ale subiectului. atitudini.' Intrucat ne realizeaza. sentimente.b. auditiva. dar ~i de particularitatile de personalitate. simboluri.). tactila etc.foartescurt. D.ea fiind. Miller demonstrand existenta unei limite a memorarii de 7±2 elemente (litere sau figuri simple). Pastrarea informatiilor corespunde activitatii de stocare a informatiilor memorate.sunt memo. deoarece din presupune indeosebi procese de perceptie) ~iprin reproducere memoria de scurta durata cuno~tintele trec in memoria (in absenta obiectului. stocajul senzorial. memoria afectivii: material fumizat de emotii. ce cuprinde evenimente traite personal de subiect. memoria auditiva etc. cat ~iinvoluntar. parcurge 0 serie de "statii" intermediare.25-0.. eronat sau fidel. fiecare dintre ele fiind la fel de necesare ~i utile. 7 . b. Dupa modalitatea informaponala preferentiala.. bazata pe intelegerea sensurilor ~1 a semnificatiilor materialului de memorat. redus. a1catuita din idei. Trainicia pastrarii este dependenta de particularitatile materialului de memorat. ea se mai nume~te ~i memorie de lucru sau Toate procesele memoriei . Memoria de lunga durata pune in evidenta diferentele individuale in manifestarea memoriei (sub aspectul intiparirii ~ireactualizarii ~i sub aspectul organului de simt de care este legata in mod special). 2. dar fiecare nu poate valorificarea informatiilor memorate ~ipastrate. memoria este: 1. Nornam considera ca ea dureaza de la 1-2 secunde la 8-10 minute. ¥emoria de scurta durata este limitata $i in ceea ce prive~te volumul.logica. distingem: 1. uneori toata viata. de experienta de viata a fiecaruia.5 dintr-o secunda (aceasta persistenta face posibila distingerea unar excitanti care apar un timp. memoria semantici. ci 0 stransa interactiune (de exemplu. intrucat excitatiaprovocatiiin organele senzoriale. presupune confruntarea ~i compararea de lunga durata. mai productiva dedit cea mecanica ~i absolut necesara in procesul invatarii cognitive. Dupa forma in care materialul memorat se stocheaza. Reactualizarea informapilor presupune folosirea ~i putem retine 7 asemenea grupari. daca se repeta de catre subiect. avea mai mult de 5±1 elemente. pasiuni. necesar. pana a ajunge in centrii din cortex. de scurta durata care asigura stocarea informatiei pentru un timp scurt (15-20 secunde). 2. memoria episodica. Intre formele memoriei nu exista o ruptura. de conditiile in care a fost achizitionat. ea are 0 importanta deosebita. operatii. Recunoa~terea ~i reproducerea se asociaza notiunilor dinainte consolidate. memoria procedurali: actiuni sau reguli de actiuni. deprinderi. Se presupune ca ea are 0 capacitate nelimitata ~ifixeaza tot ce ni se intampla. eci sa dureze pana la 0. atat voluntar. Continutul ei.deci ~i reactualizarea .in campulperceptiv). memoria perceptiva: material concret fumizat de memoria vizuala.ceeace face ca stimulareasa aiba 0 ineJ1ie. ajuta sa operam cu informatiile curente. memorarea Forme ale memoriei mecanica constituie' punctul de plecare pentru memorarea logicii). utile ~i altele nenecesare.

devalorizate.>i negativ atunci cand se uita informatiile de care este nevoie.capacitatea de a acumula noi cuno~tinte. inlocuirea unor numere cu cuvinte sau cu propozitii. impresiile Tooria ~tergerii urmelor sustine ca anumite cuno~tinte se deterioreaza ~idispar din memorie ca urmare a trecerii timpului 1.>i nitar).5 Memorie . lumina. Pentru adeppi reflexelor conditionate. Diferite teorii psihologice au propus explicatii diferite pentru fenomenul uitarii. prompta a recunoa~terii ~i reactualizarii informatiei necesare intr-o activitate. gradul de noutate a materialului . utile. eliminarea factorilor perturbatori etc. volumul materialului . atunci putem spune ca uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea umana. 3.. asociaponi~tii explica uitarea lipsa de interes. Rapidltatea fixiirii . G. Din pacate. detaliile. Tooria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care Ie au cuno~tintele lnvatate unele asupra altora: interferenta retIroactiva (cand informatia nou achizitionatii are influentii negativa asupra celei Jnvatate anterior) ~i interferenta proactiva (dind informapa anterior lnvatatii 0 influenteaza negativ pe cea noua). d.u~urinta memorarii. c. locul pc care if ocupi materialul in cadrul activititii . Factori obiectivi. e. se identifica ideile principale. dar 1. trebuintele. 5. precum: a. Uitarea este un fenomen psihic natural1.>i a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al de individului:. atunci cand prin uitare se echilibreaza psihicul persoanei.materialul care reprezinta scopul activitatii este retinut mai U1. f.>i a un c fenomen pozitiv. starea de oboseala.>i ambianta in care se desIa~oara activitatea 1.>or decat cele care fac parte din mijloacele de realizare a acesteia.corectitudinea ~iprecizia cu care informatiile sunt redate.>itul unei serii se retin mai bine decat mij locul. Ca fenomen normal. este bine sa utilizam ~i procedee mnemotehnice speciale: procedeul asociatiilor intre cifre.>i informatii esentiale.Ue/indicatorii memoriei CalWitile cele mai importante ale memoriei sunt: 1. pastra ~ireactualiza. g. Daca uitam informatiile neesentiale. cu economie de timp-efort ~i de repetitii. Fidelitatea reactualizarii . Sigmund Freud referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile asociate cu evenimentele neplacute. Pentru a optimiza propria memorie. uitarea avand caracter selectiv. fiecare acponand asupra celeilalte. suparatoare. prin 1. oboseala etc. cre~terea interesului pentru u informapile memo rate. Intre memorare ~i uitare existi relapi dinamice. uitarea totali cand cele memofate anterior sunt trecute complet sub pragul de activare. precum: 1. penibile.4 Factorii care optimizeazi functionarea memoriei t Optimizarea memoriei poate fi conditionata de 0 serie de factori. pozipa materialului in structura seriei . fapt care impiedica procesul reproducerii. care trebuie considerat 1. A. nume ~i semnificatia unor date personale. modul de prezentare . interesele. natura materialului (concret-intuitiv sau verbalsimbolic) presupune ca memorarea trebuie sa inceapa cu materialul cel mai accesibil ~i treptat sa se extinda ~iasupra materialului mai dificil (verbal-abstract). Promptitudinea reactuaUzirii . 7 7. aspiratiile.cu cat acesta este mai ridicat.>i necesar. Triinicia pistririi . uitarea parpalli In care se trec sub pragul de activare anumite date. vorbim despre fenomenul uitarii. repetitia ~i stabilirea intelesului materialului de memorat etc. de a Ie modifica pe cele existente. iar behaviori~tii sustin ca uitarea este urmarea inactivarii mecanismelor neurofiziologice puse In joc de lnvatare datoritii lipsei de exercipu (Ed. b. construirea unor noi cuvinte cu cele date. uitarea se manifesta in mai multe forme: 1. realizarea rapida a intiparirii. .>icare favorizeaza sau nu imbunatatirea performantelor memoriei: temperatura. insuficienta consoli dare in etapa memorarii. L. Cauzele uilirii sunt numeroase: nesolicitarea indelungata dureroase. motivapa. de a Ie corela cu altele. Factori subiectivi. starile emotionale negative. educate ~i pot contribui la optimizarea memoriei.daca volumul informatiilor este mare. stresul. Astfel. h.>i srar1.>i negative care tind sa fie uitate mai repede decat cele placute. uitarea situationali (lapsusuri.i uitare Atunci cand nu putem reproduce sau recunoa~te un text sau o situatie. 6. corespondenta calitativa dintre materialul memorat ~imaterialul reprodus (partial sau total). blocaje temporare). a informatiilor. . precum: gradul de implicare a subiectului. 3. atitudinile.. se grupeaza informatiile in unitati cu sens ~i se alcatuie~te un plan coerent 1. materialele omogene. Teoria uilirii motivate i~i are originea in conceptia lui 2. gradul de organizare ~i de sistematizare a materialului . 7. 2.realizarea rapida. 2.cantitatea de material pe care 11 putem memora.>tergerea urmelor asoclatIve. caz in care uitarea devine un factor perturbator al activitatii umane. de aceea trebuie sa imbinam memorarea secventiala cu cea globala. 4.. fixarea cu c1aritate a scopului memoriirii ~i crearea unor atitudini durabile etc. Mobilitatea memoriei . cu atat efortul necesar pentru memo rare va fi mai mare. de efort voluntar adecvat. Volumul memoriei . deoarece are menirea de a evita supraincarcarea "depozitului" memoriei 1. cu atat va contribui mai mult la perfectionarea schemelor logice interne ale memoriei (pentru a memora un material trebuie sa incercam sa-l reformulam astfel lncat~sa devina cat mai inteligibil). stabilirea unor puncte de reper.servate corect 0 lunga perioada de timp. scopul activitatii :viitoare. saniitatea.>terea ~i valorificarea factorilor subiectivi ~i obiectivi. baza fiziologica a uitiirii constii In diferitele forme ale inhibipei.inceputul 1. cu elemente similare se retin mai greu decat cele neomogene. mobilierul.3 Caliti. organizarea ~i omogenitatea materialului materialele organizate logic se retin mai u~or decat cele nestructurate. uitiim 1. experientele penibile. denumiri etc. McGeoch explica uitarea prin concurenta reactiilor asemanatoare. sa organizam ~i sa sistematizam corect informatia ce urmeaza sa fie memorata (corelatii cu informatiile anterioare. o mare importanta are 1. de a Ie reorganiza. a neutiliziirii informapilor.simultan sau secvential.cu cat un material este mai familiar cu atat el se retine cu un efort mai mlc. Thorndike).informatiile engramate sunt cOJ:). Psihanali~tii sustin ca la baza uitarii stau mecanismele refularii.r . Aceste calitati ale memoriei pot fi identificate.32 7. pe langa cunoa1. necesare.

... 3. apoi. ~ 1 9 24 48 144 ore Herman EBBINGHAUS (1'850-1909) Psiholog german. Vo/untar = care seface con~tient. a reu§it sa stabileasca 0 curbii a uitarii. consecvent in studiul experimental al memoriei silabele Tara sens constituite dintr-o vocal a incadrata intre doua consoane.. 9.100 "" . Ebbinghaus.avfmddrept rezultatintarireasau slabirealor. in cazul vostru. Pomind de la afirma!ia lui I. Ebbinghaus) 7 . Pedagogie= ~tiintacare se ocupa cu sfudiulmetodelor de educatie ~i instruirea oamenilor. ratele de uitare sunt mai mici. apoi. propune §i utilizeaza (Despre memorie). deoarece intervine oboseala). Cercetarile ulterioare au demonstrat ca in cazul materialului cu sens. succint. Refulare = mecanism psihologic incon~tientde aparare a Eului prin care sentimentele.din timpul cares-a scurs. -a = care se ref6ra la sensurile cuvintelor. procesele memoriei din a caror succesiune rezulta continuitatea ei. Argumenta!i.pana la anularea lor.p. Formula!i cel putin 5 sfaturi care sa contribuie la 0 memorare eficienta.. curb a stabilizandu-se la valoarea 15-20% din materialul initial. in aproximativ IS randuri (±I). caracteristicile esen!iale ale memoriei. infomla!ia despre caracteristicile ~iidentitatea lui se conserva.. capacita!ipsihice ~irolul memoriei in via!anoastra. 11. H. b. rela!iile memoriei cu alte procese ~i . de aproximativ 0 pagina. se confirma teza potrivit careia re!inem numai 20% din ceea ce auzim.alciituindun intreg organizat.33 consumul de droguri ~ide alcool. se confirma teza potrivit careia retinem numai 10%din ceea ce citim. . Psihologul german. Descrie!i. Fundamenteaza practic metodele de investigare a memoriei. comparati numarul cuvintelor re!inute cu numarul cuvintelor citite. actelor. Secenov potrivit careia: "memoria este 0 conditie fundamentala a vie!ii psihice". Verificati corectitudinea lor $i compara!i numarul de cuvinte citite cu numalUlde cuvinte retinute. Timp de 5 minute asculta!i ceea ce un coleg va citqte ~i. 5.. Uitarea poate fi combiituta prin repetitii care trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a. Realiza!i un comentariu din punct de vedere psihologic pentru urmatorul text: "Astfel. "" % ]. Verifica!i corectitudinea lor $i. 1. c. ansamblul faptelor. 10. cunoscut indeosebi pentru cercetarile sale de psihologie experimental a privind conditiile invatarii §i ale memorarii. inapoi pe scara timpului" (Mihai Golu. Timp de 5 minute citi!i dintr-o carte.. iar un numar prea mic de repetitii duce la subinvatare §i la iluzia invatarii). contributiile sale fiind reluate. chiar dacii dinamica lor se pastreaza.amintirile ~iimpulsurilenepHicutesau in dezacord Cll persoana socialii sufit mentinute in afara c I campului con~tiintei. suprapunere a doua sau mai multe unde coerente. dupa care ritmul uitarii se reduce. nota!i toate cuvintele. ideea conform careia formelememorarii se afla in stransa interactiune. Argumentati daca. In celebra sa lucrare Uber das Gedachtnis aparuta in 1885. 8. proceselor etc. . repetitia este mai eficienta atunci cand lectura se combina cu incercari de reproducere. FOlmulatieel putin 5 sfaturi care sa contribuie la combaterea uitarii. ~ 80 ~ 60 "" "" "Cl S Curba uitarii unor silabe fara sens (dupa H. fie de 1-2 zile. 40 ~ 20 o . in aproximativ jumatate de pagina. particularitatile de varsta etc. ramura a lingvisticii care se ocupii cu studierea sensurilor cuvintelor ~ia evolutieiacetor sensuri.5 = -= .1I!iJ Interferenfa = intalnire. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Inchide!i cartea ~inota!i toate cuvintele pe care vi Ie amintiti. potrivit careia in primele 20 de ore se poate pierde 60-70% din volumul materialului memorat anterior.. De ce se considera ca in absen!a memoriei via!a umana ~ivia!a in general sunt imposibile? 2. faptul cii lui i se aplica un numar de cod temporal ne permite ca atunci cand il reactualizam sa ne rapOliam la el ca la ceva deja petrecut ~i sa-I plasam la locul corespunzator. 6. Trecut = care· nu mai este actual. cu titlul . utilizand ca material experimental serii de silabe Tara sens. numarul de repetitii trebuie sa fie optim (un numar prea mare duce la suprainvatare ~i la aparitia fenomenului de saturatie.intre 5-20 minute. Uitarea se produce instantaneu (se inregistreaza in ~ocurile traumatice ~i psihice) sau treptat (se desTa~oara pe fondul functionarii normale a creierului §i are 0 anumita dinamica). Argumentati daca.Memorie:ji uitare". in teoriile contemporane ale invatarii. Mnezic = referitorla memorie. in cazul vostru.aimulte fenomene. Principii de psihologie cibernetica. intampliiri etc. 4. in mare masura. 1975. Realiza!i un eseu. eviden!iati.. 7. devenita clasica. Semantic. ~PLICATII . e~alonarea repetitiei este mai eficienta dedit repetitia comasata (intervalul optim este de cateva zeci de minute . M.J~. d. adesea. 211). Analiza!i influen!agandirii asupra imagina!iei~imemoriei.in urmaunei decizii. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Sistem = ansamblu de elemente (materiale sau ideale) care sunt in interdependentii.. expresiile pe care vi Ie aminti!i. estimate ca fiind simple §i cuantificabile. repetipa poate fi organizata diCerit prin reluarea materialului in intregime (metoda repetarii globale sau prin fragmentarea materialului in functie de volumul de memorat).iOO. de~i evenimentul a trecut. incruci~area doua sau m.

Aceste imagini.1 Definirea . Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului. participa activ.i caracterizarea imagina~ie~ activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas. a abstractizarilor ~i a generaliziirilor etc. intamplari pe care nu Ie-au perceput ~i nu Ie-au trait niciodata sau locuri indepartate pe care nu Ie-au vazut niciodata. reprezentari sau idei nu apar din nimic. gandirea are un rol important. Dymond). Analogia consta in compararea a doua serii de obiecte sau fenomene care au in comun anumite insu~iri. odatii cu dezvoltarea reprezentiirilor. Gandirea ~i inteligenta coordoneaza productia imaginativii. de operapi de analiza ~i sinteza care conduc la rezultate diferite din punct de vedere ealitativ ~ieantitativ. BARUCH SPINOZA (1632-1677) 8. deoarece el permite evocarea selectiva a ideilor ~i a reprezentiirilor. liliputanii din povestirile lui Swift etc. imaginatia a fost considerata atat "regina funetiilor psihice" (Baudelaire). au aparut in antichitate ~i au continuat pana astiizi.. Chiar daca primele discutii. acestea fiind operatii fundamentale ale gandirii. 0 insu~ire ~i pe baza rationamentului prin analogie. Dacii gdndirea permite surprinderea a ceea ce .). la identificarea modalitiitilor de rezolvare a problemelor. automobilul cu . fapt ce ilustreaza legatura imaginatiei cu memoria. Imaginatia nu este un proces psihic innascut. Activitatea imaginativa se realizeaza prin intermediul analizei ~i sintezei. Imaginapa este procesul cognitiv superior de elaborare a unor idei sau proiecte noi pe baza selectarii. Astfel.2 Procedeele imagina~iei doua u~i etc. element. fiind inclusa ca 0 veriga a creativitatii. Principala sa opera este Etica. cu activitatile desIa~urate ~i cu intreaga personalitate. elevii i~i reprezinta fenomene. plasticitatea (u~urinta de a schimba modul de abordare a unei probleme. imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale depa~esc experienta subiectului sau a societatii. Imaginatia joacii un rol important in activitatea umana.). care a sustinut rolul gandirii in cunoa~tere. omul deta~andu-se de "aici ~i acum" pentru a explora posibilul. precum ~ipunerea lor in relatii complexe. Tipizarea presupune extragerea trasiiturilor tipice. tipul "omului de prisos" (Oblomov). fiinte. Cele mai utilizate procedee imaginative sunt: Aglutinarea se produce atunci cand se creeaza 0 noua structurii prin combinarea unor elemente sau paqi apaqinand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. IMAGINATIA . imaginatia devenind creatoare mai ales atunci dind utilizeaza euristica. a limbajului. Psihologul Andrei Cosmovici considera ea imaginatia ~iereativitatea presupun trei insu~iri: a. Darwin a conceput selectia naturalii asemanand-o cu selectia artificiala practicata de seeole in agriculturii). viitorul. a gandirii etc. Multipliearea ~i omisiunea constau in modificarea numarului de elemente ale unei structuri (exemple: Coloana Infinitului. in plus. fenomene existente in realitate. ele se bazeaza pe experienta anterioara. neexistand 0 orientare precisa. Adaptarea este utiliziitii mai ales in arta ~itehnica ~iconsta in aplicarea unei idei.34 8. ascultand expunerile profesorilor. Prin procedeu imaginativ intelegem 0 modalitate de operare mintala bazata pe 0 in~iruire de compuneri ~i reeompuneri. fluiditatea (posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un numarmare de imagini. iar imaginatia. b. F. in copilarie. precum ~i motivele sunt conditii activatoare (sau inhibatoare) ale imaginatiei. posibilul. principiu functional in situatii noi. din povestirile lui Creangii. gandirea poate stimula evocarea ideilor ~i a reprezentarilor. balaurul cu ~apte capete. cat ~i "nebuna easei" (Spinoza) ~ipoate ca cel mai bine a surprins statutul imaginatiei Meyerson care 0 considera "regina ~i eenu~areasa psihologiei" . iar mai tarziu in cadrul activitatilor productive desIa~urate. obiectelor Omul. pe aptitudinile ~i talentele pe care copilul ~i le-a dezvoltat in procesul activitatii de joc ~i de invatare. tipul "avarului" (HagiTudose) etc. terminata in 1675 ~i publicata postum.este esential. acest lucru fiind valabil pentru to ate domeniile cunoa~terii. caracteristice unui grup de persoane. Imaginatia are un· rol important in procesul de adaptare. la randul ei. originalitatea (raritatea statisticii a unui riispuns) este expresia noutatii. pe deprinderile deja formate. se considera ca ~i celalalt obiect are acea insu~ire (exemplu: Ch. Dacii memoria are caracter reproductiv ~i este cu atat mai valoroasa cu cat reda mai fidel informatiile memorate.). e. imaginatia exploreaza necunoscutul. centaurul. Sinteza se produce in moduri diferite numite ~iprocedee ale imaginatiei. pe euno~tintele anterioare. ciclopul. ~i'a In procesul imaginativ. Perceptiile ~i memoria sunt procese de reflectare a fenomenelor a~a cum exista ele in realitate. Mai mult. de situatii etc. numai pe baza descrierii Iacute de alte persoane.). Amplifiearea ~i diminuarea constau in modificarea dimensiunilor unei structuri existente (exemple: personajele Fliimanzilii. iar unul dintre obiecte are. 8. realizandu-se unitatea intre treeut. simtirea ~iactiunea altcuiva" . Filosof olandez. atunci cand un procedeu nu p'oate fi aplicat). ci ea apare ~i se dezvolta la copil in procesul activitiitii de joc ~i de invatare ~i sub influenta sistematica a adultului. Empatia este "transpunerea imaginativa a cuiva in gandirea. omul este capabil sa creeze imagini noi care nu reproduc obiecte. insa imaginatia nu poate exista in absenta memonel. prezent ~i viitor. radiocasetofonul etc. ins a. minimizand rolul imaginatiei ~ial cunoa~terii senzoriale. trasiituri care sunt individualizate intr-un personaj: tipul "la~ului". (R. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. Emotiile ~iatitudinile afective. deoarece campul cunoa~terii umane se large~te foarte mult. combinarii ~irecombinarii experientei anterioare. Setilii etc. poate sa-~i reprezinte lucruri pe care nu le-a vazut niciodata. "lingu~itorului". Prin intermediul limbajului. Daca nu ar exista imaginatie.

exista forme imaginative pasive (vis ~i reverie) ~i forme imaginative active (imaginatie reproductiva. creatoare ~ivis de perspectiva). lntre imaginatia reproductiva §i eea ereatoare nu exista 0 gran ita rigida. Visul devine "paznicul somnului". In functie de mecanismele interne prin care se realizeaza. intr-o masura mai mare sau mai mica loti oamenii sunt ereativi. Popular. literaturii etc. traducerea unei poezii dintr-o limbii straina presupune numeroase momente de creatie (traducerea depa~e~te. Imaginatia creatoare presupune elaborarea de reprezentari ~i de idei noi pe baza combinarii ~i recombinarii experientei anterioare. 8 rezultatul unei inhibitii mai profunde a sferei motrieitalii fata de eea senzorio-motorie. deoarece ne protejeaza de excitatiile ~i de tensiunile prea puternice. in legatura cu interpretarea viselor s-au conturat trei pozitii: unii considera ca visul eonstituie 0 modalitate de eomunieare eu divinitatea. realizarea unei dorinte. Se ~tie ca Toistoi dupa ce i~i fixa planul lucrarii. semnificatia putand sa fie individuala (In vis. in esenta. In vis nu sunt respeetate prineipiile giindirii logiee (pot sa fiu simultan in doua locuri. budiste ~i in scrierile Parintilor Bisericii. Visul din timpul somnului este definit de Norbert Sillamy drept suita de imagini ~i de fenomene psihice care survin in timpul somnului. sustragandu-se gandirii logice. Produsul obtinut depa~e~te experienta individului ~i a societatii. In functie de gradul de activism al persoanelor. fraze intregi erau inlocuite. el fiind rezultatul unei intregi stari de spirit a eelui care doarme. . creatoare ~ivis de perspectiva). crearea operei ~idesavar~irea ei. du~manul poate sa fie simbolizat printr-un ciiine sau printr-un ~arpe) sau general a (c. originalul).. In functie de domeniul in care se manifesta. psihologiei. daruitarea intervine foarte rapid (dupa 8 minute de la incetarea mi~carilor oculare. S. deoarece Tolstoi spunea ca aurul se obtine numai printr-o cernere ~i spalare staruitoare.Este ingrozitor de greu sa-ti inchipui ceea ce se poate intampla cu toti oamenii care vor apare in aceasta lucrare atat de vasta.3 Formele imaginatiei Diversitatea ~i multitudinea problemelor cu care se confrunta omulin decursul evolutiei au dus la specializarea f0lTI!elor imaginatiei. In scrisoarea sa catre Fet. citirea unui roman ~i reprezentarea personajelor etc. Reveria este definita de Norbert Sillamy drept stare de deta~are fata de realitate. numai 5-10% dintre subiecti i~i amintesc ce au visat).000. sa-!i imaginezi milioane de combinari posibile. uneori. Intampla~ile din vis constituie 0 aventura la care participam intens afectiv. Adler respinge aceasta functie a visului. unele capitole fiind transcrise de 10 ori. Visul dureaza de la 10 la 15 minute. reconstituirea modului in care se produce ploaia. ea este numita vis are cu ochii dcschi~i. pot visa un ciiine care se dovede~te a fi du~manul meu. In funqie de prezenta intentionalitatii in actele imaginative. aceasta idee se regase~te in textele tibetane. Ea nu se confunda cu memoria implicata in cazul amintirilor care sunt rezultatul proceselor perceptive. i~i aduna foarte mult material scris care era supus imediat prelucrarii. Manuscrisul era plin cu insemnari ~i adaugiri. deoarece reprezinta 0 satisfacere fictiva a trebuintelor ~i se poate pierde contactul cu rea Iitate a (consumul de alcool ~i de droguri subrriineaza controlul voluntar al conduitei). la nivelul reveriei (vi sui dium) ~i la nivelul intentional (se concretizeaza sub forma imaginatiei reproductive. idei care nu au corespondent in experienta anterioara. Astfel. dupa cum in orice act de creatie este necesar sa reproducem idei. La nivel superior. El sustine ca visul este singura modalitate care ne permite sa ne exprimam. Spre deosebire de Freud. Acest exemplu ne determina sa spun em ca activitatea creatoare presupune perseverenta. altii considera ca visul este Imagina!ia nu are ca specific 0 reproducere a realitatii. geniu). Transcrisa a doua oara lucrarea avea aceea~i soarta. Personalitatea subiectului este puternic implicata. imagini sau reprezentari etc. exista imaginatie in domeniul istoriei. Ma ocup cu acesta . ci de a adauga ceva nou acesteia. iar produsele sale' sunt cu atat mai valoroase cu cat sunt mai diferite de ceea ce exista deja. intr-o forma deghizata. Se considera ca visul are caracter simbolic. in actul imaginativ. De exemplu. imaginatiei creatoare ~i a visului de perspectiva). Jung a identificat in miturile unor popoare diferite simboluri pe care le-a numit "arhetipuri"). subliniind rolullui in organizarea conduitei viitoare.000. insa se considera ca.. ea este specifica numai unui numar redus de oameni (talent. Imaginatia reproductiva presupune obtinerea unor imagini noi care au corespondent in experienta anterioara (exemple: reconstituirea modului in care oamenii traiau in comuna primitiva. exista imaginatie involuntara (vis ~i reverie) ~i imaginatie voluntara (imaginatie reproductiva.35 8. Visul de perspectiva presupune proiectarea mintala a drumului propriu de dezvoltare conform disponibilitatilor personale ~i cerintelor societatii. Kafka). visul producandu-se in sfera incon~tientului. absurda (romanele lui F. idei ~i senti mente inacceptabile. intermediara intre gandirea in starea de veghe ~i vis. mai ales in ceea ce prive~te aqiunile de auto form are ~i autoeducare. De~i are efecte relaxante. Lev Tolstoi i~i caracterizeaza astfel munca sa creativa: .). Experimental. putand fi id~tificate trei faze: pregatirea. deci cu cat sunt mai originale. s-a demonstrat ca visele coincid cu mi~carile oculare rapide ~i ca toti oamenii viseaza. imaginatia se structureaza la nivelul oniric (se concretizeaza in vise). X). Imaginatia creatoare este eea mai valoroasa forma a imaginafiei care sta la baza creatiei autentice. caz in care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini ~i de idei care merg in directia dorintelor ~i a a~tepHirilor. la inceputul ~i la sfiir~itul noptii ~i constituie circa un sfert din timpul somnului nostru. aventura pe care 0 consideram reala sau ireala. reveria prelungita este daunatoare personalitatii. ". A. iar ultimii sustin ca vi sui poate avea diferite semnificatii. Freud sustine ca visul este. pentru a alege din ele abia 1/1. deoarece imaginatia se desprinde de concret. dinainte cunoscute. 0 astfel de proiectare poate avea functii de motivare importante..

dar numai 20% sunt colorate. "piidure". dar deosebindu-seatiltde simbolulreligiossau artistic. 0 persoana cunoscuta . definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemplepentru fieeare procedeu. sete. Puneti in evidenta eventualele corelatii intre ceea ce ati visat ~i evenimentele traite in starea de veghe.). "lucru care devine manifest dupa cateva zile). dureaza intre 3 ~i 60 minute. !WJvISUL DIN TIMPUL SOMNULUI Visul din timpul somnului trebuie deosebit de imaginile hipnagogice (care apar in timpul adormirii) sau de imaginile hipnopompice (care apar la inceputul trezirii din somn). explicarea ei. putandu-se insa ajunge la a visa imbolnavirea. dar careseapiieQ_n~tiimei. Comparati rezultatul eu eel obtinut de colegul de banca. pot fi acoperite de stimulii externi din timpul zilei. existand posibilitatea ca uneori sa fim in miezul actiunii.. informatii uitate sau ignorate in timpul zilei (pornind de la interventia acestora in timpul visului se ajunge la afirmarea unui 8 caracter adesea premonitoriu al acestuia) etc. care nu pot fi transpuse notional. F antasmii = produs al imaginatiei. Visele pregnante. nu insa foarte puternici (spre exemplu. impresii din perioada imediat. existand astfel posibilitatea ca anumite aspecte ale personalitatii noastre. termice sau olfactive. premergi:itoare (adesea continuam a invata. sa se poata manifesta.$i). Pleeand de la urmatoarele cuvinte: "casa". Apar insa ~i mi~cari ale mainilor. ci modalitatea de exprimare a complexitatii trairilor afective. 4. Creativitate = dispozitie de a crea care exista in starepotentiala la orice individ~ilatoate varstele. dar aceasta doar in masura in care nu se ramane la simplismul existentei unui cod al imaginilor care trebuie interpretate de fiecare data identic (in sensul unei carti precum Cheia viselor). senzatii interne (foame. miniatura. nu-~i amintesc visele. cateodata se pronunta cuvinte ~i chiar propozitii sau se produc mi~cari ale corpului. Imaginile auditive sunt prezente in 60% din cazuri. dereglari functionale interne (acestea. ca forma a imaginatiei. constituind 0 experienta la care participam afectiv. se incorporeaza in evenimente ~i in imagini simbolice. Analiza viselor serve~te in oricare situatie la 0 mai buna cunoa~tere a personalitatii in cauza. dar au fost prin~i de politie. Continutul visului poate fi influentat de factori precum: excitanti externi. Arhetip = termen preluat de C. tara sa-~i aminteasca ceva dupa aceea (nu este totu~i clar daca persoana viseaza sau se afla intr-o stare de trezie patologica). ). Comparat1imaginatia cu memoria ~ieu gandirea. absurda sau halucinatorie. Cele mai evidente manifestari ale starii de vis sunt mi~carile oculare rapide. in cauza. la trezire aceasta povestind ca 0 banda de hoti i-au patruns in casa. pe care ni Ie putem aminti. iar aceasta i-a obligat sa restituie banii punandu-i pe ciirbuni incin. Acest caracter de realitate este trait chiar atunci cand lumea unde se desta~oara apare ulterior ca ireala. G. . dar simultan spectatori ai acelei actiuni. identificand procedeul prin care a fost obtinut. cu ajlltorullor. caricatura.tient = ansamblu de procese care aetioneazaasupra eonduitei. sau ca un animal care apare in vis sa fie. Incon:. acestea fiind indispensabile unei existente normale. notati tot ceea ce va amintiti. rar aparand cele tactile. neverosimila. De~i exista persoane care spun ca nu viseaza niciodata. inaccesibile in ordinea gandirii. Potrivit psihologilor cognitivi~ti. In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (aproximatlv 90%). in cadrul unuiexperiment s-a apropiat de fruntea unei persoane care dormea un fier incins. Discutati cu un coleg interpretarea la care ati ajuns ~iincercati sa solutiQnati eventualele observatii formulate de acesta. Simbolurile prezente in cadrul viselor au primit ~i alte explicatii decat cea freudiana. construiti. lung de la SfiintulAugustin pentru a desemna imaginile arhaicecare constituieun fond comun al mtregiiumanitiiti. de fapt.. de fapt. prin care subi(lctiineadaptati lumii in care traiesc creeaza 0 "lume paralela" in care problemele eu care se confrunta sunt rezolvate.36 -.incluziind p ___ ~o reprezentar~ generalizatii a realitlitii ~Lo_mcercare_de ---- -. derulandu-se mai incet sau mai repede decatevenimentelereale. "lac". Mit = formaa culturiispiritualespecifieasocietiitii rimitive. In cazul somnambulismului persoana. ale batailor inimii. Visele apar in timpul somnului paradoxal ~i dureaza aproximativ 20-25% din timpul total al somnului. 2. Totul devine intr-un fel posibil. poate ajunge chiar sa se ridice. ceea ce am studiat in timpul zilei sau reu~im identificarea unei solutii la 0 problema care ne-a preocupat). In acest scop. anuntand survenirea unui aspect patologic. 3.cat ~ideteoria~tiintifidisau filosofidi. in medie 20 minute. in somn. sa mearga sau sa savar~easca anumite actiuni. modificari ale ritmului respirator. Visul. fie ca avem calitatea de spectatori ~u de actori (in unele cazuri sunt traite simultan ambele roluri). creionul cu gumii. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: Pantera Roz. simbolismul constituie nu 0 modalitate de mascare a pulsiunior. Sentimentele se transforma.cente pe care vi-l reamintiti. intens ~ipe care 0 consideram reala. Dege{ica. Comparati reprezentarea eu notiunea ~i eu imaginea tipiea (rezultat al tipizarii). Aplicape: Incercati sa analizati unul dintre vise Ie n. Imaginile din timpul visului se succed Intr-o stransa legi:itura. cat mai multe propozitii cu conditia ca ele sa nu contina mai mult de 7 cuvinte. nearisirea camerei etc. in primul rand. ajungandu-se pana la nerespectarea principiilor gandirii (spre exemplu acela al identitatii. ale expresiei faciale. Considerati ca prin acest demers ati dobandit cuno~tinte noi despre propria voastra persoana? De ce? II _ ~PLICATII 1. ramane un domeniu deschis cunoa~terii ~tiintifice.inrudit cu visul ~ireveria. utiliziind cele invatate despre imaginatie ~ivis.

...... Precizap raspunsul adecvat la urmatoarele Intrebari: 1. Precizati trei deosebiri perceptie ~ireprezentare... spre diferentii de cea animaHi.. aceasta inseamnii existenta unor operatii de perceput.. Adaptarea analizatorilor se referii la modificarea sub actiunea repetatii a unor stimuli. Perceppile . pe de altii proces complex de extragere ~i prelucrare a parte fiind un proces cognitiv.perceptia in cali tate de proces psihic se constituie sub Perceptia se dovede~te a fi 0 formii superioarii senzoriale actiunea directii a stimulilor asupra analizatorilor..... mai pretinde un consum energetic ~i 0 derulare temporalii dar semnificativ pentru scopurile omului. ascuns. perfectionatii panii la a deveni capacitate ce nu precizie...... . ceea ce a cunoa~terii ~i un face din ea un proces psihic de nivel senzorial. 5... sinteza. 3... ---- -- sensibilitapi este yorba de actiunea legii adaptiirii analizatorilor sub actiunea repetatii a unor stimuli in sensul unei sensibilitiiti de obicei mai accentuate la actiunea acestora (capacitatea de discriminare se accentueaza). enuntul face referire la una dintre verigile functionale ale analizatorului sensibil. in miisura in care presupune intelegerea celor memorate (decodificare semanticii) ~i nu are un caracter nemijlocit (astfel incat sii se limiteze la recunoa~tere). orientatii spre un scop.. comparatia. ceea ce semnificii receptarea actiunii acestora.. caracteristice obiectelor ~i fatii de schema structuralii a obiectului fenomenelor.. 3. ceea ce poate conduce la modificari in schema structuralii a obiectului.... Care este sursa stimulilor senzatiile interoceptive? care determinii imagine primarii/imagine secundara... generalizarea etc....!I''-~~tr~: eIl~ti~~ompletc~resolicitii Transcrieti numarul subiectului ~i precizati termenulltermenii care lipsesc: 1. reflectare fidela a realitatii/nu este 0 reflectare fidela a realitapi primare.. 6. 2. rapiditate ~i observape (observatie).....aceste douii caracteristici revin memoriei umane.enuntul reprezintii chiar definitia observatiei.. inregistrandu-se diferente care deformeazii unele aspecte ale realitiitii. mediata ... . ci presupune mijlocirea limbajului ..-.. nerelevant. 2. este componenta care transformii energia excitantilor exteriori in influx nervos... pot fi datorate mai multor cauze: aceasta inseamnii 0 denaturare a realitiitii.. conceptuale.enuntul face referire chiar la definitia spiritului de observatie ca 0 activitate perceptivii de nivel superior pe de 0 parte aptitudine de a sesiza cu u~urintii. ceea ce este slab.. cuvant. abstractizarea.. 4. cea de a treia deosebire decurge din existenta operatiilor de prelucrare a informatiilor ce se pot pune in evidentii in cazul reprezentiirii.-etG.. poartii numele de ... Activitatea perceptivii intentionatii......riispunsul corect poate numi oricare cinci operatii. I [It':l!illr...... Enumerati formele memonel constltmte functie de prezenta/implicarea gandirii. sunt perceptii care denaturate mai este reflectatii adecvat.nu sunt singurele caracteristici strict umane.. 4. existente intre 5..37 TIPURI DE ITEMI 2 Itemi semiobiectivi swlLoJ.primele douii deosebiri se pot pune in evidentii pomind chiar de la definitia acestor procese psihice.. Precizati cinci dintre operatiile fundamentale ale gandirii... numiir. comparare. inteligibila...... se define~te drept Spiritul de .... .. man. logica in .. formale mediul intern 6. selectare ~i organizare a informatiei detinute pe nivel perceptiv. mecanica. Enumerati tipurile de reprezentiiri diferentiate in functie de evolutia ontogeneticii....aracteristicile memoriei prin care aceasta se dovede~te specific umanii. Precizati douii dintre s:. analiza. . observape Receptorul- .--- completarea Cll anumite cuvinte adecvate contextului dat...este yorba de acele perceptii la nivelul ciirora realitatea nu .. . imagine bogata In continut/imagine schematic a... altfel spus 0 modalitate de informapei dobiindire ~iprelucrarea informatiei. - ---- : intrebari directe sau enunturi care solicitii un riispuns predefinit de tipul: expresie. are 0 mai mare libertate Reprezentareain miisura in care la nivelul reprezentiirii sunt reflectate triisiituri semnificative. 7. respectiv veriga aflatii sub actiunea directii a stimuli lor....

a. b. b. viitorul. ca proces de adaptare activii a. participa activ. se oferii date suplimentare. iar imaginatia. In bazd imaginatiei se pot formula ipoteze.. Mecanismele limbajului. Datoritii acestor caracteristici ale sale se vorbe~te despre 0 dublii natura a reprezentiirilor: intuitiv. accesibila cotidian. a acesteia. abstractizarea etc. necesar ~i general in realitate sau ceea ce este logic posibil. saltul din planul imagisticului in planu! constructivitiilii conceptuale. b. pregiitind eel de-al doilea salt al activitiitii de cunoa~tere. Analizati succint legiitura existentii intre imaginatie ~ilimbaj. imaginalia creatoare ~ivisul de perspectivii. caracteristice. Psihicul uman dispune de capacitatea de a evoca realitiiti ce nu mai sunt prezente. lmaginatia. d. i . Gfmdirea ~i inteligenta coordoneazii productia imaginativa. a. imaginea caracteristicii fiind schematicii. Imaginatia. dupii care urmeazii altii serie de subintrebiiri. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv senzorial de reflectare mijlocita selectiva ~i schematica a proprietiililor concrete mai mult sau mai pulin semnificative ale obiectelor ~i ale fenomenelor date in ~xperienta perceptivii anterioarii subiectului. c. subiect (spre exemplu. joacii un rol deosebit de important ~i in cadrul activitiitii intelectuale. neexistand 0 orientare precisii. deoarece el permite evocarea selectivii a ideilor ~i a reprezentiirilor. Precizati formele imaginatiei voluntare. Imaginalia nu este posibilii in absenla limbajului. 1. Astfel. In miisura in care reprezentarea nu se constituie sub actiunea! directa a stimuli lor. Explicati importanta imaginatiei pentru activitatea intelectuala. dac~ gimdirea permite surprinderea a ceea ce este esential. reconstituirea unui peisaj pe care nu am perceput in mod direct). Dupa cum sublinia J. Ea nu se confunda cu memoriaJ implicatii in cazul amintirilor. d. b. Definiti reprezentarea ca proces cognitiv senzorial. sua unor idei sau proiecte noi pe baza selectiirii. se poate vorbi de.). c. intr-o anumitii miisurii. defiiiita ca procesul cognitiv superior de elaborare . reprezentiirile sunt deja . Nu sJ caracterizeaza atunci prin bogalie precum imaginea perceptiva. Descrieti una dintre formele imaginatiei voluntare. detine un rol deosebit de cearca epuizarea lor. combiniirii ~i biectelor nu inrecombiniirii experientei anterioare. lmaginalia reproductivii este forma imaginatiei voluntare. sinteza. imagine~ mentala are un caracter secundar.. Mentionati elementele definitorii ale imaginii propriireprezentarii. ca instrumente deosebit de relevant~ pentru actvitatea mintalii. Ii 2. Piaget. posibilul.tratarea ~i creativii a omului. important in desIa~urarea activitatii intelectuale. Cuprind un material/stimul in raport cu care se formuleazii anumite subintrebiiri. planificarea activitiitii sau de previziuni asupra a ceea ce urmeaza sa se intample.: sunt compuse din mai multe subintrebiiri legate printr-un element com un.figurativii (sunt procesJ psihice de nivel senzorial)~i operalional-intelectiv~ (constituirea reprezentiirilor presupune deja operatii precum analiza. Mai mult. dependenta de nivelullimbajului. acesta fiind rezultatul proceselo~ perceptive. precum ~ipunerea lor in relatii complexe.1 activitatea de cunoa~tere sau de rezolvare a problemelor ar inainta pas cu pas.reconstruclii operatorii". Dezvoltandu-se pe baz percepliei. simultan fiind yorba ~i de caracterul sau relatiV fidel in raport cu realitatea perceputii. imaginalia exploreazii necunoscutul. salt pe care il va realiza gandirea. ci semnalarea doar a e 1 e men tel 0 r (i d e i lor) de bazii. ci in baza percepliilor anterioare. reprezentarea nu este continuarea. ea presupunand obtinerea unor imagini noi care nu au corespondent direct in experienta anterioarii triiitii de. Motivati de ce se considerii ca 'reprezentarea face trecerea la procesele cognitive superioare. Reprezentarea este primul pas pe drumul desprinderii actului de cunoa~tere de concretul imediat ~i orientarea lui spre abstract ~i general. Daca nu ar exista imaginatie. c. la randul ei. sunt implicate de imaginatie in toatd formele sale de manifestare: Tot limbajul este cel care permite gandirii stimularea evocarii ideilor ~i a rep:r:ezentarilor. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginalia reproductivii. a. la identificarea modalitiitilor de' rezolvare a problemelor. in linie dreapta. se poate aprecia c~ dezvoltarea imaginaliei este. ci este un nivel superior al activitalii cognitive. adicii dispune de capacitatea de reprezentare. la' nivelul siiu relinandu-se triisiiturile esenliale. c. deoarece imaginatia se desprinde de concret.

~i. g'·I¥"'. '." '.~%f*" ..".-. <::'Ift1 'i ~ ~ :..~~.' ........ .l . Limbajul 9.1tiei 10. [.~" ..~ !t1 '''''1'.2 Formele atentiei 10.1 Definirea ~i caracterizarea-aJ:eJ.3 9....5 Definirea ~i caracterizarea limbajului Verigile function~ ale limbajului Functiile limbajului Raporturile dintre limbaj ~i alte procese psihice Formele limbajului 10. 1\.4 9. I'." x .~ .~~~·:U.' ry. .39 Conditii generale ale activitiiJii psihice umane 9.- .( + ):... ~ 10.1 9. 'I~ i riii .'~'I~.J . .~.~.:n~~.'i L 4~ %W I I II .i m. '"'"'' r%··~ ··'t'L1lIIIllIi1iilii·· _ II )~ 7 '...2 9.. Atentia ..3 Insu~irile ate~tiei ~i educarea lor Tipuri de itemi 3 P' '<~'~~~'. ~ ~ '~ ~ . ~~.~...

eel care produce ~itransmite mesajul. expresiva sau afectiva . pauze.veriga care mijloce~te ajungerea mesajului de la emitator la destinatar: aerul. 8.1 Definirea . semne grafice. in acest caz.. lumini etc. 3. ceea ce ele exprima ~icomunica.presupune asociatii verbale de efect. d.cel care receptioneaza mesajul.latura semantica (de continut) exprima legatura dintre mesaj ~iobiectul despre care se informeaza. problema constituind-o. ciocniri de sensuri etc. de comunicare . c. care serve~te ca instrument de codificare ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. Define~te limbajul ca funetie de exprimare ~i comunicare a gandirii prin utilizarea de semne care au aceea~i valoare pentru toti indivizii din cadrul unei specii. Veriga conexiunii inverse include: circuitul intre veriga de executie ~i cea de receptie.consta in asigurarea transmiterii informatiei de la 0 persoana la alta. Forma de baza.i caracterizarea Iimbajului.. in limitele unei arii determinate. receptarea ~i intelegerea limbajului oral sau scris. intre doua persoane. ludica sau de joc . de cunoa~tere . receptorul sau destinatarul . dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice prezentarea de argumente pro ~i contra unei teze. Aici se regasesc ~i mecanismele de elaborare a gandirii. Cea mai simpUi schema de comunicare. Norbert SILLAMY 9.40 9. cuprinde urm. accente. mimica.de substituire a unor obiecte. b.3 Func. Toate aceste elemente reprezinHi doar compartimentul executiv ~i receptiv. fidelitate . 2. periferic al vorbirii. simbolicii de reprezentare . buzele.rapiditatea emiterii sau a transmiterii mesajului. cavitatea bucala ~inazala.un sistem de semne prin care se semnifica ceva. apaetc.enta lorin aparitie. relatii prin formule verbale sau alte semne. c. b. Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente: energetice . 4. Acestor elemente Ii se adauga ~i auzul fonematic care asigura insu~irea limbii (prin imitatie) ~i realizeaza contro\ul ~i coordonarea pronuntarii cuvintelor. stabilirea legaturilor dintre continutul mesajului cu motivele ~i cu activitatile desIa~urate. Limbajul este activitatea (sau funelia) de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile eu ceilalli oameni. adica se receptioneaza sau se transmite un mesaj infonnational. Comunicarea este procesul de transmitere a informatiilor. Dintr-un astfel de context decurge concluzia ca ~i animalele au propriile mijloace de comunicare.faciliteaza exteriorizarea ~i transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe 5.iile Iimbajului Limbajul indepline~te urmatoarele functii: 1. e. gestic a etc. prin intonatie. Comunicarea poate fi analizata in functie de trei indicatori: promptitudine . Veriga de executie include: elaborarea ~i stocarea schemelor mi~carilor articulatorii corespunziitoare sunetelor verbale ~i scrierii Iiterelor ~i operatiile de selectare ~i de actualizare a schemelor articulatorii ~igrafice.~toarele elemente: a. canalul de comunicare . fen om ene. semnalul . faciliteaza ~i mediaza operatiile de abstractizare ~i generaIizare. latura pragmatica (utilitara) exprima legatura mesajului cu starile de necesitate ale destinatarului. .2 Verigile func'ionale ale Iimbajului In reaIizarea sa. mult mai importante (dar mai putin cunoscute) fiind neuromecanismele centrale (centrii cerebrali din juiul scizurii lui Sylvius prin care vorbirea ~i scrierea se proiecteaza.corectitudinea transmisiei mesajului.de inductie la 0 alta persoana a unor idei ~istari emotionale. mergand pana la construetia artistica. uneori. corectarea erorilor de pronuntie sau de scriere.corzile vocale fixate in laringe. de rezonanta . 6. 9. fonatoare .. naturala'~i concreta a limbajului este vorbirea (Iimbajul oral). declan~eaza ~i se regleaza). Ea este un sistem de semne ~i reguIi logico-gramaticale elaborat social-istoric. limbii ~ilimbaj nu sunt precis determinati.. de reglare sau de determinare .de conducere a conduitei altei persoane sau a propriului comportament. LIMBAJUL 9. ritrnica. Limba este suportul ~i instrumentul comunicarii. ca activitate. completitudine . In Iimbajul comun. imbogatirea ~i clarificarea cuno~tintelor.aparatul respirator ~i sistemul muscular aferent acestuia. Comunicarea poate fi apreciata ~i in functie de modul in care se realizeaza cele trei laturi ale informatiei ~ianume: a. in general.se refera la directionarea ~i fixarea activitatii de cunoa~tere. limbajul presupune mai multe verigi functionale: Veriga de receptie include: receptarea-asimilarea structurilor obiective ale limbii. termenii de comunicare. ritmul vorbirii. emitatorul. pantomimica.latura cantitativa (statistico-matematica) este conditionata de numarul evenimentelor ~i de frec':. permite explorarea ~i investigarea realitatii.raportul dintre volumul informatiei emise ~ivolumul informatiei receptionate. codul.mu~chiul limbii.entitate fizica prin care se obiectiveaza mesajul: sunete. persuasiva sau de convingere . in cadrul 7.

catharticii . dar. dialogului in care rolurile de emitator ~i de receptor se schimbii succesiv. limbajul oral imbraca forma: 1. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. cu gandirea. limbajul scris trebuie sa fie: corect alcatuit structural-logic. Cu toate acestea. 9 . prin verbalizare. Maniera de a vorbi reflecta intregul profil al . intelegerea cuvintelor contureaza c1ar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semanticii. Limbajul oral este modul natural ~i primordial de :ealizare a limbajului verbal. Limbajul obligii la rationalizarea ~i socializarea gandirii. Asociindu-Ie mereu cu acelea~i obiecte sau fiinte. iar treptat. sunt simple sonoritiiti. Dinamica formiirii ~i eonsolidarii limbajului intern 0 urmeaza pe cea a formarii ~i eonsolidarii sehemelor operatorii ale gandirii. de detensionare nervoasa. vocabularul condensand experienta milenara a societatii. In ontogeneza. In cazul dialogului. Fiind fata in fata. Vorbirea ~i scrisul presupun deprinderi motorii complexe. la inceput. 2. caci pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. limbajul verbal se realizeaza in plan extern (vorbire cu voce tare). incitand atat latura intelectuala. imagini. Astfel. Jacobson prezenta curentilor de actiune in mu~chii aparatului fonator (in limbii ~i buze) in timpul cititului sau al socotitului in gand. Limbajul are un rol important in formarea andirii ~i in procesul de socializare. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. in functie de reactia interlocutorului cu care suntem intr-un permanent feedback. mimica. ei inchipuindu-~i ca ceilalti "vad" ca ~i ei persoanele ~i imprejurarile vizate. FormuHirile verbale sunt garantia memoriei de lunga durata. timbrul vocii. Limbajul scris apare ~i se dezvolta. ~i anume. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat.care poate fi inteles numai daca te afli in situatia la care se refera interlocutorul. cuvintele apar ca "vehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinatii (imaginative). In functie de modul in care este structurata reteaua de omunicare. sinteza. notiuni. ambele atingand nivelul optim la srar~itul varstei de 14-16ani. . relativ. ~ . dobandesc semnificatie. La nivelul sistemului psihic uman. de regulile gramaticale ~i logice. Comunicarea mala se desra~oara totdeauna in situatii concrete ~ibeneficiaza de un ansamblu de mijloace de expresivitate (gestic a.). Astfel. ceea ce oate conduce la eliminarea elementelor afective.limbajul contextual. se realizeaza pe baza elementelor deja existente cu ajutorul limbajului. a capacitatilor intelectuale. Baza articulatorie la nivelul coardelor vocale se mentine.se realizeaza prin modalitati specifice care tin cont de tipurile de personalitate implicate. Limbajul intern este rezultatul integrarii ~i consolidarii schemelor verigii efectorii a limbajului extern.i alte procese psihice Limbajul se afla in stransa interdependenta cu celelalte fenomene ~i procese psihice. cuvintele nu spun nimic copilului. individuale. iar perceptiile ~i reprezenHirile. In combinatorica imaginativa. El consta in ad res area unei persoane catre un auditoriu. explicit. 9. scheme Ie articulatorii se consolideaza. reprezentarile ~i gandirea. in special. el este primul :are se constituie ~iva sta la baza limbajului scris. 9. personalizate.41 unei dezbateri colective. comparatia.este accesibil rara a se recurge la date percepute. eliminiim neclaritatile. alegereacuvintelor ~i modul "e frazare etc. accentul. Cand se exprima in forma citirii cu voce tare. mai tarziu decat cel oral ~i aceasta numai printr-un proces organizat de invatare. deoarece presupune 0 elaborare mai atenta (introducerea unor teste verbale in apre~ierea inteligentei). feed-back-ul realizandu-se numai prin priviri. rsonalitatii. putandu-se activa rara a se mai pune in functiune mi~carile fonatorii. monologului in care subiectul vorbitor are rol numai de emitator. el fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de con~tiinta . Totodata. pana la automatizare. dar ~i inimii. ciici comunicand! incercand sa elucidam altora 0 notiune. dar ~i 0 conduita atenta ~i volunfara. tonatie.5 Formele Iimbajului Limbajul extern se realizeaza in doua variante: a. b. se constata ca nivelurile individuale de elaborare ~i functionare a limbajului scris sunt diferite de cele ale limbajului oral (procentul celor care ajung sa stapaneasca un limbaj scris superior dezvoltat este inferior celor care poseda un limbaj oral bine elaborat). Iimbajul indepline~te un rol deosebit de important. exprimarea trebuind sa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poat~ furniza). ele sunt corelate cu cele ale societiitii. are loc 0 vibratie adecvata a coardelor vocale. Treptat. In caracterele scrisului (grafologia = studiu al scrisului) se exprima trasaturi importante de personalitate. Fiind destinat unui receptor absent in momentul dat sau a unuia necunoscut. cu atat ii este mai bogat intelesul. intrucat propozitiile ~i denumirile sunt suficiente pentru imaginarea corecta a situatiilor ~ia evenimentelor avute in vedere. . Limbajul scris permite 0 reflectare mai fidela a gandirii. In 1932 s~auputut inregistra de catre E. limbajul scris trece in limbajul oral. rezultatul onstructiei mentale. Initial. afectiv. este calea principala prin care tezapoate fi elucidatii). motiv pentru care monologul trebuie sa fie atent elaborat in functie de particularitatile auditoriului. lent. cu procesele intelectuale ~icu cele motorii. E intalnit in cazul copiilor mai mici de 6-7 ani. in raport cu planul initial. forma ~i continutul acestei comunicari se pot modifica ~i pe parcurs. Monologul oral absolut (in absenta oricarei persoane) constituie 0 raritate ~i depa~e~te normalul. Progresul inviitiirii limbajului se realizeaza concomitent cu progresul gandirii. Este mult mai pretentios din punct de vedere al regulilor comuniciirii optime. cat ~ipe cea emotionala. mimica. Ritmul curentilor s-a dovedit a fi acela~i ca ~i in timpu1cititului sau soeotitului eu glas tare. elaborarea lui realizandu-se. Noul.4 Raporturile dintre Iimbaj . complet ~i accesibil. ne precizam noua in~ine intelesurile. se pot distinge doua forme ale limbajului ~ianume: limbajul situativ . prin manifestarea atentiei sau a nerabdarii. Se poate vorbi insa de un mono log interior care poarta caracteristicile unei conversatii cu sine insu~i. Cu cat un cuvant se afla in relatie cu cat mai multe fapte. sa fie fluent ~i modulat in latura lui expresiva pentru a u~ura intelegerea ~i 90nvingerea auditoriului. Insa~i vointa apare ca proces de autoreglaj erbal. Monologul trebuie sa se adreseze mintii. de la componenta intelectuala la cea caracterialti tudinala. verbalizarea permite definirea motivelor ~i departajarea dintre motive ~i scopuri. in ontogenezii. ele directioneaza atentia ~i inlesnesc operatiile gfmdirii: analiza. personal. prin "pronuntarea in minte" a unui cuvant.

conservare sunt net superioare eelor care nu au reu§it inca acest lucru. de§i este prezenta deformarea unor sunete sau a balbaielii (aces tea sunt considerate "deficiente'normale" la aeeasta varsta). apoi. rara respectarea regulilor gramaticale. nivelul de maturizare atins de copilul de 1 an 11face disponibil pentru repetarea imitativa a unor cuvinte izolate. F onator = despre un organ (sauaparat) careproduce sunete. formate din cateva cuvinte. eu deformari fonetiee. Toate acestea sustin teza generala ca in sistemul multiplelor interactiuni dintre structurile cognitive §i cele lingvistice. pa. mai apoi.diaziilimb. experimentele au aratat ca performantele obtinute de copiii care au dobandit notiunea de 2500 2000 ~f :1 Ri t m u Ide dobandire a 1500 limbajului in primii 6 ani 1000 de viata 500 100 1 II I 2 :3 4 I ~ I (. 4. revelatii diferite ~imult mai vaste dedit eele pe care Ie datoreaza experientei sale eu luerurile" (Henri Wallon. dad disponibilitatile nu sunt fructificate la timp. dar este inca insuficient dezvoltat pentru dobandirea propozitiilor §i construirea de fraze. De la act la gandire. ~PLICATII 1. Spre exemplu. Piaget §i de cei care i-au continuat lucrarile au aratat ca dezvoltarea structurilor lingvistice are ca premisa necesara §i structurile senzorio-motorii.ilegileeidedezvolta. ' 3.. la. masura eonstituirii sale. . se emit §isunt repetate silabe preeum ma.-- Varsta 2-3luni 61uni 8-91uni Etapa ganguritul lalatiunea debutul intelegerii Caracteristici se emit sunete izolate ea raspuns la unele situatii. Verigii = element de legaturii. analizati interdependenta dintre limbaj ~igandire.. acestea se diminueaza (acest lueru s-a demonstrat prin cazurile de "copii-lup".UTel" ConYiiinlii - ~ - = cuno~tere imediatape care fiecare dintre noi 0 are despre existenta sa. Cuvinte 9 I 4 ani 5-6 ani 6-7 ani · 1:1 Cercetarile actuale in privinta limbajului insista pe 0 conceptie interactionista in dobandirea aeestuia. se executa ordine simple. cu sine §ipentru sine. mai ales la nivel cerebral. ba etc. propozitii incomplete sunt construite propozitii rudimentare. papa. ~tiintacare studiaza dezvoltareaindividuala I a organismeior vegetale~i animale de la inceputul ~ipana la s~itul existentei lor. propozitii complete se realizeaza 0 comunicare coerenta.. ani . Este yorba in general de strueturi cognitive care faciliteaza dobandirea structurilor lingvistice. existenta" ~i logos "studiu". Aplicatie: Incercati sa observati un copil intre 2 §i 6 ani §i sa puneti in evidenta nivelul de dobandire a structurilor lingvistice. inteligibila. elementelemobile ale fetei. Disponibilitatile biologice nu sunt singurul factor de eonditionare in privinta dobandirii limbajului. Formati grupe de 4 elevi sau luerati pe perechi ~i. Ideea centrali a acestei c~nceptii este aceea de disponibilitate. Dia/ectiea = in filosofia antica desemna arta de a discuta in contradictoriupentru a ajunge la adeviir. . Argumentati ea in absenta limbajului viata umana ar fi imposibila. limbajul intern indepline§te funcpi de anticipare. Dependenta structurilor lingvistice de cele cognitive este mult mai evidenta in ordine sintactica decat lexicala. iar cele din urma recesive. limba devine 0 sursa de informatie ~ide . el devine principalul instrument I IJI . Comentati urmatorul fragment de text: "Copilul se apropie de limba materna ea de un lueru legat intim de relatiile stabilite intre el ~i eei din jurul sau. Ontogenezii = provine din grecescul on.~tiintacaresu.e. ceejl ee inseamna ea maturizarea biologiea a copilului. apare limbajul asonor. EI este prezent ~i in activitatea comunicare cu noi bJd]EVOL!lTIA LIMBAJULUI IN ONTOGENEZA TIMPURIE . primele sunt dominante. ~ Posedand de II i autonomie functionala. 11 face disponibil pentru anumite achizitii lingvistice §i indisponibil pentru altele. 1/ Mimicii = ansamblul modificiirilor expresive la care participa'i ii!ii. care nu au mai putut dobandi limbajul peste 0 anumita varsta). euvantul-propozitie sunt folosite diferite cuvinte eu cuvinte de propozitie (completate prin gesturi sau intonatie). beneficiind de comprimare. perfectionarea limbajului extern limbajul intern debutul invatarii serisului §i cititului limbajul oral este perfeetionat. in~ine. Totodata. ceea ce semnifiea debutul intelegerii limbajului. . conducere dinlauntru ~i Pe de realizare (de sute de ori mai mare decaf cea a vorbirii). inteles precum: mama.• . se invata progresiv citirea mesajelor scrise §i se dobandesc deprinderi de scriere.A2 I ~~ I • · '! I? i Limbajul intern devine suportul principal al activitatii mintale. Editura Stiintifiea. Lexie=' totalitateacuvintelordintr-o limba. proiectare. Cercetarile efectuate de J. ~ I · lO-12luni l81uni 2 ani 3 ani primele cuvinte se emit. 2. de oniricii. Spre exemplu. despre actele sale ~i despre lumea exterioarii. 1964). ontos "fiintii. imbinat tot atat de strans eu nevoile ~i dorintele sale. concizie ~i viteza mare coordonare a limbajului oral ~i a scrierii. reprezentand suportul de eodifieare §i strueturare a eontinutului viselor. Li~gvisticii . in urma interiorizarii limbajului oral. Analizati rolullimbajului in proeesele cognitive senzoriale. apa etc.

Dupa mec!lnismul ~i dezvoltarea sa. cat ~i a unui impuls nespecific spre formatiunea reticulatii.Tra~espeeific. Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. aparitia sau disparitia sa brusca. ci doar ciipersoana nu este atenta la obiectul impus de 0 anumita situatie. atitudine pregiititoare. noutatea lui. precis. 10. neputand sa rezolve sarcinile solicitate. Ea este superioarii atentiei involuntare. bazata pe :eflexul de orientare declan~at spontan. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva ~i de concentrare a energiei psihonervoase. formatiunea reticulata mezencefalica detine rolul principal in declan~area ~i mentinerea atentiei. acest fenomen fiind denumit cu termenul deatentie. Sistemul reticulat difuz de proiectie din diencefal. psihologii considera ca exista stari aparente ale lor. sa fie eficienta.2 Formele atentiei . Atentia se poate ~xterioriza in mimicii. dintre care cele mai importante sunt: I. ATENTIA . altele vag. acest lucru se intampla numai pentru simplul fapt ca elevul i$i orienteaza atentia in alta directie decat cea solicitata de catre profesor. mobilitatea stimulului. care consta in caile neuronale aferente proprii fiecarui analizator.. De$i este importanta ~iare avantajul ca nu genereaza obos. prin mecanismele sale de producere ~i prin efectele ei in activitatea omului. decurge rolul important pe care iljoaca atentia in cadrul activitiitilordes!a~urate. deoarece orientarea atentit(i spre anumiti stimuli depinde ~i de dispozitia fiecarei persoane. Daca se vorbe~te despre neatentia unei persoane. se stimuleaza $ise focalizeaza atentia. Sistemul reticulat activator ascendent. atentiaeste resimtita ca 0 stare de cordare ce se observa din manifestarile. se realizeazii cu efort voluntar $i este autoreglata con$tient. 2. Cand incercati sa va reamintiti legea select~vitatii perceptive. insa omul nu-i reflecta pe toti in aceea~i masura.i caracterizarea atentiei Asupra omului actioneaza 0 multitudine de stimuli. Traseul specific. 2. stabilirea cat mai clara a scopului ~i interesul pentru respectiva activitate. prinintermediul cuvantului. Sistem limbic Sistemul reticulat (schema sistemului activator) 0. iar toate acestea pot fi considerate ca "aptitudine de a fi atent". deoarece unele obiecte sunt reflectate clar. cu rol in. mi~carea stimulilor etc. . dar apoi dirijat voluntar. Fenomenul acesta nu are un continut informational eeific ~iniei un produs propriu. Daca revenim la legea selectivitiitii perceptive. printr-o cre~tere a activitatii psihice in raport cu obiectul aflat in "campul atentiei" care este reflectat clar ~i precIs. in declan$area ei. Orice stimulare senzorialii are insii ca efect atat transmiterea unui influx nervos specific (senzorial). avand functii de activare. la inceput.) ~i de stimuli interni (interesul pentru activitate. Detine unrol important in comutarea ~imobilitatea atentiei. 2. fapt ce determina neconcordanta intre forma extema a atentiei $i starea ei reala.---------- cerebrale din zona de proiectie corticala a analizatorilor. Atentia se ~odelul fiziologic al atentiei Premisa neurofiziologicii generala a atentiei este starea de veghe care este asigurata prin influenta activatoare primara difuza exercitata de sistemul reticulat asupra scoartei cerebrale. protuberanta ~i mezencefal. revine mecanismelor verbale prin care . 10 . Astfel.activarea difuza a scoartei desfii~oarii in mai multe etape: orientarea neselectivii a!jteptare. va concentrati activitatea psihica numai asupra acestor informatii care trebuie extrase din fondul memoriei potentiale.10. declan~atade stimuli externi (intensitatea deosebita a unui stimul. partial.. bulb. in vederea desfa~urarii optime a activitatilor psihice. scaderea frecventei ~espiratiiloretc.1 Definirea . Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze u~or. Un rol important.). fapt pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. contrastul dintre stimuli.e ia decizia de a fi atent.-. Sistemul reticulat actioneaza de la nivelul trunchiului cerebral ~i diencefalului. echivalenta cu stimularea senzoriala. Concentrarea entiei se manifesta printr-o orientare inai stabila a activitatii sihice. actualizarea unor motive ~itrairi afective etc. imobilitatea sau tacerea. traseu comun oriciirei modalitiiti senzoriale. ne reamintim ca ceea ce ne intereseazii devine obiectul central al perceptiei. ocolind sistemul reticulat. Acestea ajung direct la cortex. in mi~ciiriin raport de obiectul atentiei. intre operatiile inteligentei ~i hiar printre functiile generale ale con~tiintei. iar alte obiecte trec neobservate. De aici. Ea reprezinta un reflex de orientare. filtrare ~i facilitare a proceselor psihofiziologice corticale care stau la baza unor mecanisme ale proceselor psihice. Atentia voluntara este favorizata de respectarea unor conditii: 1. atentia prezinta urmatoarele forme: . atentie jocalizatii.--------. Din punct de vedere psihologic. cu un efect de scurta durata. Sistemul reticulat se compune din doua structuri morfofunctionale unitare: 1. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza selectivitf-tea reflectarii. atentia involuntara este cu totul insuficienta pentru des!a$urarea optima a unei activitiiti. nu inseamna ca aceasta este total neatenta. spontana. nefiind provocata de orice modificare a mediului. ceilalti stimuli treciind pe plan secundar ~i devin fondul perceptiei. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra obiectului vizat. daca profesorul ii spune unui elev ca este neatent. Intre stiirile reale de atentie ~istiirile de neatentie.ealii.Atentia involuntara este neintentionata. Impulsurile nervoase ajung la cortexpe doua trasee: 1. in plan subiectiv.Atentia voluntarii este forma superioara a atentiei care este declan$atii intentionat. evidentierea semnificatiei activitiitii ~i a consecintelor pozitive ale indeplinirii ei $i a . localizat in trunchiul cerebral.

comutativitatea) presupune deplasarea ~i reorientarea intentionata a atentiei de la un' obiect la altul in functie de cerintele activitatii ~i de intervale1e de timp cerute de desla~urarea ei (pentru un pilot de supersonic. preocupare. iar dupa momente de intens efort intelectual trebuie sa 10. prin exercitii.. amintiri). de antrenamentul special la factori perturbatori etc. . Chiar daca este greu de verificat acest lucru.a interna §i cea extern a sunt complementare. experienta profesionala. con§ lintel. in campul atentiei. considerandu-se ca volumul mediu al atentiei este de 5-7 elemente. in plan mintal. Ele sunt dependente de insu~iri ale sistemului nervos. Mobilitatea atentiei se realizeaza in intervale de timp care variaza de la 0 persoana la alta: subiectii la care aceste intervale sunt mai mici au 0 atentie mobila ceilalti au ~ atenti~ rigida. a§teptare. trebuie sa tindem sa ajungem la 0 atenpe postvoluntarii. de varsta. a unei sarcini ~i neglijarea. psihologul francez Polant a demonstrat ca po~te s~ citeasca 0 poezie ~i sa scne. a gesturilor noastre etc. Concentrarea ateiltiei presupune delimitarea intre 0 dominant a. analiza prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor ~i a momentelor mai dificile.). Volumul atentiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan. aceste forme ale atentiei pot fi involuntare. raurirea. frecventa la pre~colari ~i la ~colarii mici. 3.la w s~ ec Iva a nament al subieca ten tIel seamana cu un tul' t . •• ru prolector -. antrenamentul special. domina una sau alta. ~ w • a emarea penoa e or este mconJurat weo pnma•• zona d e ac t"t a t e cu ce 1e IVI de penumbra. perturbatori etc. admirarea colegilor sau chiar a mi~carilor. fi I . • ' eli. s!mul~an. spontan sau dirijat. necoh~tJenta' f t '1 (C G J ) nuarea ac on or . " II. acest. sornnul etc.. (0 Atentia intern a: obiectul este interior amintire.ei exista: Atentia extern a: obiectul atentiei este exterior noua (unnarirea evenimentelor exterioare. Aceasta calitate este ceruta mai ale s de act i v ita tile complexe.obligatoriu pauza. unor contramdlcatle. trebuie rationalizat timpul de lucru. Ie asupra ce el 5 rea I Izarea . trasaturile de caracter ale subiectului etc.3 insu. cu conditia ca unele dintre ele sa aiM componente automatizate. alta poezie sau putea sa recIte versuri ~i sa scrie inmultiri complicate.. W . de antrenamentul ~iinteresele subiectului etc. odihna. incordare. Opusul ei este instabilitatea. De aceea.. fapt nu este imposibil datonta automatizarii unor activitati. insu~irile acesteia se dobandesc prin utilizarea atentiei timp indelungat. la persoanele obosite sau bolnave. eSla~ura a.!!IJat fi asupra Ie d Ul pen t~ sarcma -"" I . la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. atentia voluntara prelungita 0 perioada prea mare de timp. Cunoa~terea lor este necesara in procesul de educatie. ung . inhibarea celorlalte. gradul de antreunc. . In 1887. de natura sarcinii. un focar de excitatie intensa ~i zonele apropiate inhibate. Odata dobandite. In activitatile pe care Ie desla~uram. .). conul lummos are 0 • w w con d't"11 am b'len t a 1e 1 dlafragma care mare§te sau ~ 'b'l d 1 A ~ A I . duce inevitabilla obosealii. ~§I e 0 a oua zona. lavora lee ucru. Atentia postvoluntarii reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezuWi din utilizarea repetata a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. mobilitatea atentiei trebuie sa fie de 1/6 di~tJ·-o secunda). '? F f A • •• urmeze. deoarece se realizeaza cu un consum mare de energie psihonervoasa. astfel incat ele se pot desla~ura laTa control con~tient permanent. 0 . A ' • w mtunecata. Opusul ei este distragerea atentiei de la obiectul sau activitatea semnificativa la un moment dat. Napoleon BONAPARTE (1769-1821) Se spune ca Napoleon putea sa efectueze ~apte activitati deodata. ea trecand din stadiul de atentie voluntara la cel de atentie postvoluntara (forma cea mai eficienta a atentei). Dupa directia principala de orientare a atenp. Presupune fix area asupra unui obiect. Se vorbe~te chiar despre existenta unor tipuri umane: distratul ~iconcentratul. a planului de actiune etc. ele nu pot fi disociate.. penfena d d'h~' tOO d d w e 0 I na. ~tiut fiind faptul ca prin natura circuitelor nervoase.. iar lipsa lor constituie insu~iri. doar. mgusteaza campu atentiel ~l 6 It'd 1 d . 7 • e l'Immarea sau d'Iml. imbunatatirea rezultatelor activitatii personale. ' Distributivitatea atentiei presupune' desIa~urarea concomitenta a mai multor activitati. aceste blocaje apar la 8-10 secunde). Poate fi favorizat de organizarea in structuri cu sens a elementelor. atentia voluntara poate fi: contemplatie. analizarea propriilor sentimente. Oricat ar fi de bine organizata. Mobilitatea atentiei (flexibilitatea. cu ace]a~i grad de claritate. atentia voluntara poate fi senzoriala (se refera la obiecte sau insu~iri care intra in sfera de actiune a simturilor) sau intelectuala(se refera la idei. La randul lor. intr-un moment sau altul.i educarea lor insu~irile atentieisunt fonnate in ontogeneza. a expunerii lacute de catre profesor... . Calitatile atentiei se pot forma ~i perfe'ctiona prin antrenament.irile atentiei . interesul. Atenp. Dupa obiectele la care se refera. in orientarea ~i selectia profesionala sau in. Sunt unele profesii care cer dezvoltarea deose~it~ a.• umll externe. Stabilitatea aten. deoarece exersarea mai indelungata intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. Dupa felul in care se fixeaza. Este conditionata de complexitatea stimufului.iei presupune mentinerea neintrerupta a orienHirii atentiei asupra aceluia~i obiect sau activitati timp indelungat. care reclama 0 atentie deosebita.consecintelor negative ale nerealizarii ei. ele pot facilita desla~urarea atentiei atat de necesara in adaptarea la ambianta ~i in desla~urarea cu succes a unei activitati. de structurarea optima a activitatii. de motivatia pentru activitatea desla~urata etc. Atentia se mentine la nivel optim prin autoreglaj intern. fiind considerate la nivelul personalitatii aptitudini. voluntare ~i postvoluntare. a obiectelor din mediul inconjurator. 0 idee. t' I 4. actiuni. in fiecare minut pot sa intervina trei scurte blocaje ale atentiei (daca stimulul este simplu sau neinteresant. unor mterne. Ea depinde de importanta ~i de interesul pentru activitatea desla~urata.

de ce atentia voluntara este considerata esentiala pentru desfii~urarea activitatii. precum oricare alt proces sau fenomen psihic. la fel cum ~i anumite emo{ii pot deveni obsesive . tara Insa a imobilitatea psihica ~ichiarvitala sa fie insotite de trairi iI' ~. diferit de la 0 persoana la alta. 3) trecerea de la nivelul discursului 'la acela al intuitiei. Sranta Tereza. de surescitare extrema. simturile ~i facultatile psihice par a ramane In afara. Aptiiudine sarcini.40 ~PATOLOGIAATENTIEI . Lipsa atentiei este traita de altfel de fiecare dintre noi. in general fiecare mistic afirmandu-~i 0 cale proprie): 1) rugaciunea cu voce tare. ?bsesiile ~u ~?ar desigu~ la oricine. 2. De~i nu sunt valorizate negativ. Comutativitate = proprietate a unei relatii sau operatii de a fi independentade ordinea elementelorpe care Iecontine. Este yorba de starea de somn (unde intervine ~i lipsa de con~tiinta). 1) rugaciunea in gand. aceste puncte de veghe pot avea un caracter selectiv (spre exemplu. care cunoa~te numeroase manifestari. 5) trairea Inca instabila a extazului.e nu s~ pot auto~ervi ~inu pot vorbi) reu~esc cu foarte mare rantate sa fie atentl. fenomen sau idee. persoane afective ~i uestapanite. Starile patologice pot fi Insotite ~i de fenomenul contrar hipertrofiei atentiei. apoi. In mod violent pentru 5inta fin ita a misticului. manifesta 0 mare agitatie. de asemenea. Stari similare sunt obtinute prin tehnicile yoga. de aceea. ci de acela al patologicului. 4) aparitia brusca a unei inalte stari de ontemplare a adevarului. stomacului etc.zgomot puternic -. survenind In cele din urma. gesturi. 0 ctivitate intelectuala extrema. ca urme ale cuielorrastignirii). care au Insa rolul de a determina trezirea atunci cand conditiile exterioare 0 impun. Atentia. 0 mama obosita va adormi chiar in conditii care nu sunt prielnice unei astfel de situatii . dar se va trezi cu rapiditate atunci cand copilul sau Incepe sa scanceasca). Continua desigur activitatea organelor interne ~i chiar In creier continua sa existe zone active prin care se mai pastreaza un contact cu realitatea de 0 intensitate foarte slaM. la limita normalului pot fi amintiti disipa{ii (persoane incapabile de 0 atentie mai indelungata: copiii mici ~i unii adulti. concomitenta cu 0 rupere a contactului cu realitatea. care nu se pot concentra asupra situatiilor ce nu Ii intereseaza) ~i distra{ii (persoane foarte preocupate de 0 problema. Maniacul.xtaz (este yorba de cazul sau particular. vorbindu-se chiar de zile sau de.' . respectiv atrofia atentiei. Spre deosebire del extaz. prezenta la toate animalele superioare. cunoa~te situatii care nu mai tin de domeniul normalului. iutr-un interval foarte scurt. formatiune anatomidi nervoasa cenu~i€ care constifuie 0 parte a encefalului ~i care este situata la baz~ creierului. Totu~i. a~a incat este dificil de precizat situatiile in care intervin alterari ale sale. dar din aceasta cauza neatente la ceea ce se intampla Injurullor). tara Insa sa se piarda con~tiinta. N eputinta de concentrare este regasita ~i In cazurile de infirmitate congenitala: imbecilii (persoanele cu un intelect care nu il car. insotita de suspendarea sensibilitatii ~i functiilor motrice. !!m!Ji = dispozipe innascutii ~i dobanditii de a efectua diferite Diencefal = segmental creierului situat . ci doar de un monoideism relativ. contopirea cu divinitatea.. la supraevaluarea unor senzatii altfel minore.cautand sa enumere cat mai multe amanunte. Formati grope de cate 5 elevi ~iincercati sapuneti in practica acestjoc. 0 succesiune haotica de cuvinte ~i silabe. In absenta oricarei concentrari a con~tiintei. ci la. de 0 epuizare a aten{iei. nevralgii. Extazul este 0 stare Tiiita de marii mistici ~i consta intr-p contemplare profunda. sunt foarte raspandite jocurile de acest fel: doi sau mai multi concurenti observa concomitent. copiilor de 5-6 ani) ~i idio{ii (persoane depa~e~te pe cel al Lasand de 0 parte forme Ie extreme ale patologiei atentiei. In starea de betie etc. ldeile 'anxietatea. Hipertrofie = marimeavolumului sau intensitiitiiInmod anormal. ochii se Inchid. avand rol principal in integrarea excitapilor senzitiveijisenzorialecare merg la scoarta cerebrala. un tip de obiect etc. afective (sunt fenomene de autohipnoza). ale atentiei.plicatie: Realizati un eseu prin care saprezentati una dintre formelepatologice PLICATII 3. a precizat urmatoarele etape pentru a ajunge la e. ceea ce ar putea prelungi discutia asupra atentiei dincolo de stricta stare de veghe.5xe. identificand semnificatii In aparitia sau absenta celor ce II preocupa). a carui durata este deosebit de scurta (din punct de vederel exterior. Chiar mai mult. Atentia este foarte importanta pentru vanatorii indieni ~i. de imposibilitatea de fix are in cazurile de oboseala extrema sau la Inceputul somnului. concentrata pe 0 singura idee. povestesc unui arbitru ce au viizut. este de amintit in primul rand hipertrofia atentiei. stari de hipertrofie a atentiei se regasesc ~i in extaz sau tehnicile de yoga. starile de concentrare obtinute prin tehnicile yoga pot fi prelungite mai multe ore. frica de nevropatIce sau se plang aproape permanent de dureri de cap. Un alt caz tipic pentru hipertrofie sunt ideile fIXe (spre exemplu unele persoane simt mereu nevoia sa numere orice sau sa urmareasca statornic un anumit fenomeri. . 6) stabilizarea extazului: corpul devine rece. Atrofie= (In context) reducerea volumului sau intensitatii in mod anormal. . misticul traind aparenta unei durate temporale mulv mai mari). in accesele de excitatie. Fenomenul apare In ipohondrie teama exagerata ~i obsesiva fata de boli) care conduce la 0 continua concentrare a atentiei asupra inimii. emotii. ". insomnii etc. persoane cu anumlte constItutn spatii deschise care inchise etc. Ie apar pe palme pete ro~ii. lnterpretarea din punct de vedere strict psihQlogic a acestui tip de traire permite sa se vorbeasca de un monoideism absolut ontopit cu 0 traire afectiva foarte intensa. Sistem talamic =. desigur nu de 0 maniera patologica. existand 0 oscilatie a gandirii Injurul acelui obiect.). un obiect oarecare ~i. QL 10 - . Argumentati. 0 "moarte aparenta". Se pare ca 0 concentrare puternica a: atentiei asupra unei portiuni a corpului sau a activitatii unui' organ poate determina efecte fiziologice (spre exemplu. tara Insa sa poata fi yorba de un monoideism absolut. Atentia este un aspect formal suprapus un or con{inuturi variate. respectiv fixarea pe un singur obiect. unul dintre cei mai mari mistici din toate rimpurile. ca stare de inactivitate.Intre trunchiulcerebral ~i substanta alba a encefalului (parte a sistemului nervos' central). In cazul anumitor isterici care se considera Iisus Cristos. cuvantul ~i respiratia sunt suspendate. in aproximativ 0 jumatate de pagina. Poate fi yorba. ci mai curand (cel putin in anumite contexte) pozitiv. In ceea ce prive~te cazurile strict patologice. . se poate sustine ca atentia in calitate de manifestare a con~tiintei se realizeaza fluctuant.

interactiunile cu alte procese. respectiv In urma utiliziirii unor procedee specifice. ). construite In baza interpretiirii ~i integriirii date10r rolul in sistemul senzoriale. avem de-a face cu structuri semnificative corelate cuno~tintelor psihic uman. Luand In discutie In primul rand senzatiile este evident cii la nivelul analizatorului (ansamblul structural-operational specific) se realizeazii operapi de decodificare. sunt generate produse noi. Interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice permite punerea In evidenlii atat a unor asemiiniiri. confirma aceste analiza oricat de superficiaIa a produselor enumerate arata ca ele sunt rezultatul unui astfel de proces. dar. fiindca simultan s-ar putea vorbi ~i de procedeul este completii. gandirea.). are un caracter obiectual. Degefica. Functiile informaponale ale celor douii procese sunt atunci 'diferite: senzatia reprezintii doar 0 redare separatii a Insu~irilor concrete ale obiectelor ~ifenomenelor. identificand procedeul prin care a fost obtinut.este yorba. In . imaginatiei. 1. Exemplele precizate sunt obtinute tot in doar 0 ilustrare baza aglutiniirii: sfinxul (partea inferioara a unui leu combinatii cu un bust uman). de operatii de analizii ~i sintezii produse ale care conduc la rezultate diferite din punct de vedere calitativ ~icantitativ. afectivitatea etc. indispensabilii tuturor raporturilor mai complexe. Aglutinarea nu este Insa subiectului nu decat operatia principaUi. Astfel. Senzatia este astfel doar procesul cu ajutorul ciiruia stimulii sunt detectati ~i codap. au fost generate.con~tiintii etc. de componenta de bazii a activitiipi mentale con~tiente etc. redand obiectele In totalitatea IInsu~irilor. sunt componente ale campului de . care consta In crearea unei noi structuri prin combinarea unor procedeu ~i cum elemente sau parti apatpnand unor obiecte diferite (exemple: sfinxul. in schimb. selectare. dar In timp ce imaginea senzorialii nu este purtiitoare de semnificalii. privind mai ales limbajul ~i activitatea. a modului in centaurul (partea inferioara a unui cal combinata cu un bust uman) ~i care trebuie radiocasetofonul (combinarea unui radio ~ia unui casetofon). de ghidare ~i orientare a comportamentelor. iperceptia. miniatura. radiocasetofonul etc. In cazul acestui produs a fost yorba de combinarea unui _ rezolvarea creion cu 0 guma. Rolul senzatiilor In cadrul sistemului psihic uman este In primul rand unul bazal. definind acest procedeu ~i oferind alte trei exemple caz.. continutul informational este de nivel senzorial In cazul celor douii a proceselor psihice. In masura produse in In care prin procedeu al imaginatiei se desemneaza 0 modalitate de operare mintalii cali tate de bazatii pe 0 In~iruire de compuneri ~i recompuneri. transfer etc. privind 1n primul rand integrarea ~i prelucrarea lor perceptivii. creionu/ cu gumii. 2. de legiiturii informationalii elementarii. de~i existii ~i puncte comune precum imposibilitatea modificiirii voluntare. Analizati urmatoarele produse ale imaginatiei: caricatura. reprezentarea. In cazul perceptiei interactiunea este mult mai accentuatii. Mult mai evident este rolul perceptiilor. De asemenea. diferentierea acestei categorii in raport cu celelalte categorii de procese drept cnrerii cei trei psihice realizandu-se In functie de conlinutul informaponal. evaluare. caracterul adaptativ sau caracterul reglator In raport cu comportamentul uman.). Se pot insii integra de asemenea unor aptitudini complexe (spre exemplu auzul muzical). in fiecare lmaginatia se define~te ca procesul psihic cognitiv de nivel superior prin care. constituie punctul de plecare al comportamentelor specific umane etc. 0 (Tratarea subiectului trebuie sa continue ell eelelalte produse. senzatiile informeaza despre variatiile care se produc In circumstantele mediului inconjuriitor. fundamental fiind yorba de informare a individului asupra existentei ~i caracteristicilor obiectelor. asociere etc. la nivelul imaginii perceptive.) . a~a Incat interactiunea cu alte procese ~i fenomene psihice este slaM. este drept mai accentuat In cazul perceptiei. fiecare dintre aceste doua obiecte trebuind adaptat Intr-o anumita masura oferindu-se pentru a putea functiona ca un alt obiect. Comparati senzatia Senzatia ~iperceptia fac parte din categoria proceselor psihice cognitive de nivel cu perceptia folosind senzorial. Creionul cu gumii. spre exemplu. este evident rezultatul apliciirii procedeului aratand prin ce numit aglutinare. In fiecare caz de a baza combinarii ~iprelucriirii experientei anterioare. asigura adaptarea la acestea. procedat. sinteza. respectiv este determinat de actiunea directii a stimulilor asupra fenomene psihice. cat ~i a unor diferente. Functiile informationale diferite presupun structuri operationale distincte. functiile ~i structurile pa~ametri de definire operationale specifice ~imodalitiitile subiective ~icomportamente caracteristice.TIPURI DE ITEMI 3 Itemi subiectivi reprezintii 0 activitate menita siiIezolve 0 cerinta. nefiind yorba de 0 receptare simplu pasivii a realitiitii. centaurul. de asemenea. unitar ~i integral ~i astfel constituind fundamentul lumii propriu-zis umane. Diferenta dintre cele douii procese psihice este ~i mai evidentii la nivelul modalitiitilor subiective ~i comportamentale specifice (perceptia se subordoneazii In constituirea sa unor legi~ distincte. orienteazii conduitele actuale ale individului etc. 'detinute anterior. chiar dacii ele constituie legiitura infonnationalii cea mai simplii a omului cu realitatea. existente ca obiecte de sine statiitoare. analizatorilor. Perceppa reprezintii la randul siiu un proces complex de extragere ~i prelucrare a informatiei de nivel senzorial potrivit unor "matrici perceptive". 0 sarcina prin utilizarea unor operatii mentale 1LcomI1lexe(analiza. adaptarii.

.'-1 ~~ I· '.1 Definirea ~i caracterizarea geprind~rilor 14.. !! .i"''''''''.•.47 Activitiiti §iprocese psihice reglatorii 11. 1/:.-.5 Optimumul motivational 12.>1F·.~ ' . 12. I'~.1 13..t~'> . 11....3 ....4 13. Deprinderile** 14.W2''t. .3 13.4 Formele motivatiei . I! • ~ ..5 13.. 11.3 Sistemul motivational: niveluri structurale . 11.4 Rolttl proceselor afective h ..11'1.14... Activitatea voluntara 13... ?j'~r~~~~~~ t: _[ld5~.'. Motivatia • 1l. .< . :·::mL.2 Functiile niotivatiei .2 Partlculad'tatile afectivitatiL. .. I '. ..3?~-. _ -..~vl . .. ... . ca:ra~tefizarea~-Vointei Etapele actului voluntar Calitatile vointei .3 Clasificarea. ~-1'l r~~FU%:m ~'~·~::__ -~_·.-.". ill .:<~-. 4.proceselor afective' ".: "'. -~'> ... ' 12.~ I~ ~.'.~ .".0.1 Dehni~ea..~i caracterizarea ~fectivitatii 12.1*.Formarea ~i interactiunea deprinderilor < ' 'puri de itemi 4 ~""'/(2.'..1 Definirea ~i caracterizarea motivatiei 11. ~ ~I""" . 13.X....2 Clasificarea deprinderilor .i_Mti_'lt~"'WIR'" ~ h &l IfJ""~'. ~~~_.. .-:mt(-~?r_'~·. :1..('..:"< .6 DefiAirea ~i ~aracterizarea activitatii Structura activitatii " ' Formele'activitatii Definirea ~1 -.. ~.2 13. Afectivitatea 12.

vi. 11. interese. Ele asigurii 0 legiiturii selectivii $i activii cu un obiect sau cu un domeniu de activitate. ce pot fi: primare. aetivare ~i de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice. b. ea fiind eauza interna a eomportamentului. .). Idealurilei$i au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului. forta motriee a intregii dezvoltari psihice umane. Stari motiva(ionale simple. dar mai putin stabile $i consolidate deciit trebuintele. a interactiunii cu mediul socio-cultural. Interesele pot fi: personale ~i generale. pasiunile.2 Functiile motivatiei •• Motivatia indepIine$te numeroase functii. funetia de orientare/directionare a acpunii pentru satisfacerea stiirii de necesitate $i pentru realizarea scopului actiunii. legate. deoarece apar in urma unei deficit) etc. dar nu finalizeazii corespunziitor nici una. In structura psihicii a intereselor intrii elemente cognitive.. PUline dintre formele motivaliei. A. fie ca sunt dobandite. sentimentele. in special. slab organizate care cuprindpulsiunile. dobandite (trebuinte materiale. con~tientizate sau necon~tientizate. fie ca sunt innascute. Aspiratiile reprezinta un ansamblu de tendinte care iI propulseaza pe om catre un ideal (N. spirihlale $i de comunicare). e. cu dorintele. natura ~i despre soeietate care se . 11. simple trebuinte f"'ziologicesau idealuri abstracte. La baza piramidei a pus trebuintele inferioare intiilnite $i la animale. necesitiitilor acestuia pentru mentinerea vietii. intentii etc. c. lntensitatea convingerilor poate fi foartemare. funetia de sustinere/potentare (energizantii) a actiunii pe durata satisfacerii trebuintei. pozitive ~i negative. d. tendinte. prefiguriind. de asigurarea $i de afirmarea statutului propriului Eu in lume. f. Dacii 0 persoanii incepe mai muIte activitati. de fapt. de a $ti). dorinte. tendinlele. 0 parghie a autoreglarii individului. Trebuinte de iubire ~i'de apartenenta la grup Trebuinte de securitate Trebuinte fiziologice Piramida trebuintelor Din aceasta piramida se desprind cateva concIuzii: a) 0 trebuinta este cu atat mai improbabilii cu cat este mai continuu satislacuta. Trebuintele sunt forme relativ complexe. decat sa renunte la convingerile sale). numitii "piramida trebuintelor". respectiind 0 anumitii ierarhie.teptJa despre lume ~i viall este ansamblul ideilor. teoriilor despre om. Motivatia este un rutru al influentelor externe.3 Sistemul motivational: niveluri structurale • Componentele sistemului motiyational sunt variate $i se cIasifidi. Maslow a realizat 0 cIasificare a trebuintelor. adiinc implantate in structura personalitatii $i care Trebuinte cognitive / Trebuinte de stima de sint\. se vor diferenlia ~i structuraforme noi ale motivaliei (motive.). trebuinte sexual e) $i secundare. in functie de conditiile prezente. MDTIVATIA . . impulsioneaza spre actiune. Prin autoreglarea conduitei se imprimii conduitei un caracter activ $i selectiv. potrivit criteriului care se referii la gradul de structurare. de continutul activitiitilor $i al valorilor sociale in care individul trebuie sii se integreze ca membru al unei colectivitiiti. Co. dar $i idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele. impulsurile etc. deoarece exprima dorinta omului de a fi apreciat. atunci actiunea nu va fi dusii la indeplinire. Pozitia de pe care trebuie interpretatii natura $i locul motivatiei in sistemul psihic uman este cea a interactiunii circulare subiect-mediu. Trebuintele sunt componente care semnalizeazii 0 stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic. Co. De satisfacerea lor depind cele superioare. s-au format fn decursul filogenezei. funetia de selectare. convingeri etc. deoarece dacii lipse$te stimularea $i sustinerea energeticii (motivatia). motivatia constituind elementul care pune in mi$care organismul. 11. Nu este suficient sii stabilim numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumitii performantii. iar pe de aHii parte.1 Definirea . Influenta factorilor externi va fi prelucratii $i modelatii de organizarea internii a subiectului care posedii 0 selectivitate bine structuratii. ciit $i de stimulii externi care actioneazii asupra noastrii. c) cu cat 0 trebuinta se afla mai aproape de viirful piramidei cu atat ea este mai specific umana (ultimele 3 trebuinte se numesc trebuinte de cre$tere. dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate.foame. Cercetiirile au ariitat dependenta comportamentului atiit de modificiirile interne. ell intreaga personalitate. specifice numai omului. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependentii atiit de energizare ciit $i de directionare. pe de 0 parte. cu interesele etc.i caracterizarea motivatiei Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei. dar $i de specificul stiirilor de necesitate interne deja existente (impulsuri. innaseute (biologice $i functionale . Ele sunt idei-forta. cele mal importante fiind: a. fUnd fnnascute. g. Pe miisura dezvoltiirii psihice $i a liirgirii comuniciirii.gerile sunt idei cu caracter subiectiv. in timp ce numeroase forme complexe ale motivaliei se formeaza pe parcursul vielii fiind dependente de particularitiitile mediului. e. SiIIamy). afective $i volitive. b. scopul final al aqiunii. bine organizate $i puternic integrate. in: a. sete.II. relativ simple. ele actionand impotriva instinctului de autoconservare (Giordano Bruno a preferat sa moara. b) exista 0 anumita ordine in satisfacerea trebuintelor. Grice a€Jjvitate a organismului uman este orientatii spre satisfacereCl. scopul aviind valoare proiectivii centratii pe devenirea uIterioarii a propriei personalitati sau a grupului. inseamna' ca ea nu $i-a cristalizat inca interesele. d) efectul perturbator al nesatisfacerii unei trebuinte este cu atat mai mare cu cat trebuinta se afla la baza piramidei (primele 4 trebuinte sunt numite trebuinte de deficienti. valente. Interesele sunt forme bine structurate.

altruiste ~iegoiste etc. b. temperamentul. T. Motivele pot fi: individuale ~i generale. Burrhus Frederic Skinner. 11. ajungandu-se la e~ec. in nevoia de a ~ti. disciplina coercitiva fiind inlocuita cu conditionari operationale: respectarea regulamentului contribuia la obtinerea unei camere individuale cu televizor. Motivatie pozitiva/negativa: Motivatia pozitivii: produsa de stimulari premiale. a educatiei etc. motivul determina adoptarea unor comportamente de satisfacere. In situatii complexe. . ansamblu de factori dinamici care determina conduita unui individ.). iar altul ne determina sa nu incepem actiunea ~i. pana individul de dezobi~nuie~te de un anumit comportament. deoarece se asociaza un stimul pozitiv cn unul negativ. · ---Boxa lui Skinner: pmiecteaza filme despre omucideri ~iinjeqii extrem de dureroase. de catre N. existand doua situatii: a. in 1935. caillele este "silit" sa saliveze. motivatia intrinseca este mai productiva decat cea extrinseca ~i motivatia cognitiva este superioara celei afective. la varsta mica motivatia extrinseca este mai productiva decat cea intrinseca (este dependenta de anumite structuri de personalitate care nu s-au format inca). totdeauna. se schimba. caz in care subiectul este submotivat ~i va a2ftona in conditiile unui deficit de energie. Motivatia negativii: produsa de folosirea unor stimuli aversivi (cearta. nu s-ar obtine 0 noua conditionare a comportamentului? Orice invat are ~i dezvat. intrinseci ~i extrinseci. supraaprecierea dificultapi sarcinii. Criminalilor deosebit de violenti. Spre deosebire de trebuinte care nu declan~eaza. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. odata cu inhalarea nicotinei. Prevenirea conflictelor se poate realiza prin ordonarea in timp a satisfacerii motivelor. performanta asociata cu un stimul premial va duce la conservarea comportamentului care a contribuit la obtinerea unei satisfactii. canal de glisaj (3). desGopera cum se pot obtine reflexe bee electric (l). SilIamy. insa trebuie subliniat faptul ca un motiv nu actioneaza niciodata singur. Formele motivatiei existii in cupluri: 1. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect. Prin incercare ~i hrana ~i maneta (4) eroare se poate ajunge la rezultatul sGontat. motivele se sustin unele pe altele. sustine energetic ~i orienteazii actiunea pe intreaga duratii a desfii~uriirii ei. precum: varsta.. Motivele sunt considerate. actiunea.5 Optimumul motivational Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. deoarece furtul~ la hotii de buzunare. atunci cand intind mana sa fure. particularitatile concrete de actiune etc. forma ei tipica este curiozitatea pentru nou. 11. Motivapa afectivii: este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea altora. bataie. cand djjicultatea sarcinii este corect apreciata ~l subiectul adopt a motivatia corespunzatoare. Motivatia cognitivii/afectiva: Motivatia cognitivii: i~i are originea in activitatea exploratorie. aflati in inchisoare Ii se •. in interesele ~iin trebuintele lui personale. de a se simti bine in compama unar persoane. ci el interactioneazacu alte motive.4 Formele motivatiei . excursii etc. interaqiunea motivelor ~i lupta dintre ele determina alegerea unui motiv ~i inhibarea sau amanarea celorlalte. J 11 Una dintre teoriile care explica comportamentul este teoria reflexelor condition ate initiatii de Pavlov (ori de clHe ori se aprinde un bec. orice conditionare are ~i deconditionare. pedeapsa etc. Formele motivatiei sunt inegal productive. Aceasta metoda s-a dovedit mai utila decat cea prin constrangere exterioara (motivatie extrinseca). Relatia dintre intensitatea motivatiei ~i nivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit.Bogdan apT€ciaza ca~i laom lucmrile stau ap-roape la fel. in mod repetat. de aceea. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care l-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. contribuind la illtarirea motivatiei. Intre motivatie ~i g'radul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivflliei care sa permita obtinerea unor performante inalte. Daca se iau in. Din punct de vedere al eficientei reglatorii.. majore ~i minore. se poate administra ~i 0 substanta care va provbca greata. Acest reflex operational a fost utilizat intr-o colonie de delincventi minori din Washinghton. fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana. se constata ca raportul'G intre tipurile de motivatie mai sus mentionate. fiind yorba despre un reflex operational. de a cunoa~te. un ~oc dureros. 2. Fara indoiala motivatia pozitiva este mai productiva decat cea negativa. de' exemplu. h. a culturii. are efecte negative asupra subiectului uman ~i asupra activitatilor desIa~urate. Se nume~te cognitiva pentru ca aqioneaza din launtrul proceselor cognitive. hotilor de buzunare. Dare daca Ii s-ar aplica. cutia pentru condition ate pe 0 alta cale decat cea descrisa de Pavlov. pozitive ~i negative. Motivatie intrinsecatextrinsecii: Motivatia intrinseca: sursa se af1a in subiectul uman. Motivul este mobilul care declan~eazii. La fumatori ~i la a1coolici sau persoanelor care se drogheaza.49 formeaza sub incidenta conditiilor de viata. se bazeaza pe formarea unor reflexe conditionate. ~ se explica comportamentul nostru: un stimul ne determina sa actionam. 2. reunind cognitivul cu valoricul.. dovedind ca jocul recompenselor ~ial sanctiunilorpoate sa conduca la rezultatul dorit. Motivatia extrinseca: sursa se afla in afara subiectului. ceea ce echivala cu obtinerea unor reactii diferite prin manevrarea corecta a stimuJilor). alcoQlului saudrogurilor. se soldeaza cu efecte benefice ~icontribuie la mentinerea ~i consolidarea statutului socio-profesional. considerare ~i alti factori. motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci. De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii: 1. subaprecierea dificultiipi sarcinii. depozit pentru hrana (2). 3. ceea ce va duce la nerealizarea sarcinii.

2. la realitate. caldura.. se instaleaza 0 stare tensionala. alegerea activitati se ordoneaza in timp.). Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a identifica cel putin 5 motive pentru care nu invatati la psihologie. -----1 f ~'.==_.!"~ -~~-_=---<'1.. dar trebuie sa se Tina cont de aptitudinile ~i interesele acestuia ~i de cerintele societatii. d E de aproximativ0 paginii. de comunicare. nu trebuie confundat cu nivelul de expectanta.nevoia de a fi competent. diminueaza increderea in lui Kurt Lewin. ca rezultatul pe care individul dore~te sa-I obtina. amprenta asupra conduitei noastre. Tematica normativii . Contlictele de evitare-evitare care apar atunci cand morale. Thomae. 4.orientiiriafective§preanumiterezultate·o= . ai prejudecatilor. 'pulJ._ .tendinta supunerii la normele ~iregulile sociale. . Reflex = pr9du_sm mod 'spont®. ci poate fi yorba ~i de efecte pozitive: cre~terea "rezolvarea" se face prin evitarea conflictului. = trebuinte aflate in stare deexcitabilitate accentuatii. Intr-o masura mai mare sau mai mica toti oamenii sunt "prizonierii" mentalitatilor.avea un efect pozitiv este bine ca nivelul de aspiratie sa fie stabilit cu putin peste posibilitatile d~ moment ale subiectului. De obicei. apa. . caruia tehsiunea se reduce. .dorintiide a realiza ceva. Pentru a . Conflictele de apropiere-apropiere se realizeaza atunci dezvoltarea creativitatii etc. Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile ~i aptitudinile subiectului. Trebuintelefiziologice~i de securitate sunt comune omului ~ianimalelor. de obicei. respectiv rezultatul pe care individul estimeaza ca il va obtine pornind de la 0 apreciere realista.princaresasubliniatiaceastiidiferentii· condlfitii. WCONFLICTUL Motivele pot avea orientari diferite. tematica erotica.-" ~'llIlr-'__ -~ . 6. 4. de a cunoa~te. trait la nivelul care corespund situatiilor in care motivele au intensitati subiectului ca 0 stare tensionala foarte intensa..atde un scop. conflictele nu presupun numai aspecte negative Cea mai buna sistematizare a conflictelor este datorata (sciiderea impliciirii in activitate. Desigur. apare conflictul. =·0. Tendinte "" forte directionatemai mul!sau mai putinprecis. Activarea existentei . de a-i conduce etc.. 3.50 Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese !ji autodepa!jiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie.~"'$l!!!IlII~. Tematica integriirii sociale . lntensitatea motivatiei Corelatia existenta intre intensitatea motivatiei ~i performantele obtinute in cazul sarcinilor simple ~i complexe [[J}rEMATICILE EXISTENTEI Multitudinea structurilor motivationale prezente la fiinta umana a determinat numeroase incerciiri de a grupa eel putin pe cele principale in cateva directii fundamentale. obiecfiv care anticipeazaceeace urmeaza sa s. cre~terea capacitatii de adaptare ceeacesenume~te"ie~iredincamp". Conflicte de apropiere-evitare. 5. conduce la dileme 1. 2. de a atingeun obiectiv. Tematica reglativii ..J!!9Q1.cuprinde nevoia de societate.stare de excitatie (foame. de a-~i realiza aptitudinile. induce dificultati in luarea deciziilor. alte nevoi de ordin material).domeniul trebuintelor vitale (hrana. expresiva. de a crea etc. tendinta de a-i ajuta pe cei in dificultate etc. Una dintre aceste incercari este cea a lui H.. preocuparea pentru propria securitate etc.ambitia. sete. cele mai frecvente.erealizeze. Tendinta spre afirmare socialii . Aplicatie: Incercati sa exemplificati categoriile de conflicte prezentate mai sus. ~PLlCATII 1. care a descris trei tipuri de conflicte posibile: sine. g.':iR~i!~ ~ 'Aspiratie Impulsuri = niizuintii. respectiv prin motivatiei pentru schimbare. nu privind.diferentafiindlegatii e maduldesatisfacere. '.!~tlente determina 0Jlnumita .. 2. care ~~:!"''''''-~~ . iar apoi incadrati-le in tipurile (formele) motivationale studiate. fuga de plictiseala ~imonotonie. careorienteaza. 'Intentii= impliciiriproiective ale subiectuluiin actiune. Valente==. Prolectiv = (in cont. de a participa la spectacole. labora~un text. care descrie ~ase domenii numite tematici ale existentei: 1. etc. trebuinta sexuala) .E!:. posibila ordonarea. de aventura etc. satisracandu-se succesiv. Tematica creativii ori a realiziirii de sine . adecvatii~iconstanta a organismului animal sau uman la 0 modificarea mediului extern sau intern. 3. Subiectul trebuie sa aleaga intre alternative. cre~terea gradului de coeziune intr-un grup. care i~i pune aproape egale. = _. polarizeaza pozitiile ~i duce la formarea de coalitii actioneaza motive negative cu tendinte opuse. fiecare vizand cand motive Ie care actioneaza sunt pozitive. F~rmati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina care sunt cauzele existentei acestora.nevoia de varietate. ceea ce este mai apropiat in timp ~ispatiu. independent de vointa. r~acfie. dorinta de a ciilatori. Nivelul de aspiratie. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi pentru a determina legaturile existente intre motivatie ~ivointa. dar sunt de orientare diferita. Atunci cand nu este insa 3. de colaborare.organismul catre un anuIhit obiect datorita:~.ext)care este motiv. 11 Aplicatie: Comparati piramida trebuinfelor lui Maslow cu aeeste tematici ale existentei. dar au orientari realizarea unei alte activitati. !?t9!ggi<::e.i!:tlJ:i :::Jonr:. In masura in care aceste diferite. dorinta de a depa~i pe altii.

acela~i lucru il afirma alti psihologi (G.3 Clasificarea proceselor afective Caracterizarile ~i denumirile diferitelor feluri de trairi afective sunt extrem de variate. procesele afective sunt subiective. deoarece in functie de gradul ~i durata satisfacerii trebuintelor unul ~i acela~i obiect poate sa genereze trairi afective variate unor persoane diferite sau chiar mai mult. mobilitatea proceselor afective. Debus. insa omul nu realizeaza 0 Jnregistrare indiferenta a realitatilor lumii exterioare. Daca trebuinta ~istarea afectiva pot indeplini rolul de cauza ~i o persoana trece cu rapiditate de la 0 traire afectiva la alta de efect (procesele afective sunt motive active. a~a cum scria Vasile Pavelcu. altele ne indigneaza etc. subiect ~iil exprima in ceea ce are el definitoriu. in timp ce. ritmului cardiac. inro~ire. fie in a. intensitatea. care exprima tendinta Expresivitatea proceselor afective se poate manifesta prin: acestora de a gravita fie in jurol polului pozitiv. Astfel. placere-neplacere.). proceselor afective. procesele afective au valoare motivationala. scaderea sau cre~terea trecerea de la 0 traire afectiva la alta (exemplu: trecerea tonusului muscular etc. generiind stari de confort sau disconfort fiziologic (exemple: in cardiopatii predomina alarma afectiva. deoarece traire specifica bazata pe relevanta informatiei). Procesele afective se afla in interactiune nu numai cu motivatia. Cunoa$terea de sine ~i cunoa$terea personalitiitii (1982) etc.12. precum ambivalenta (insu~irea de a include doua ripuri intensitate (se poate vorbi ~idespre un optimum afectiv) de trairi diferite in raport cu acela~i obiect) ~i expresivitatea ~iau 0 anumita durata. Afectivitatea reflecta raportul de discordanta sau concordanta dintre starile interne ale subiectului (factori motivationali) ~i(actorii externi sub forma unor trairi specifice. AFECTIVITATEA 12. durata. deoarece "in domeniul afectivitatii. iar V. tonul emotional se refera la reactiile emotion ale care insotesc orice act de cunoa~tere (exemplu: simtim un miros ~i imediat ne apare 0 traire ~ecifica . 12 Vasile PA VELCU (1900-1991) 12.). fiind conditionate din punct de vedere biologic. b. obtine urmatoarele categorii: 1. P. altele ne intristeaza. procesele afective se manifesta cu 0 anumita forta. modificarile de natura organica (amplificarea sau 5.1 Definirea . la stadiul secundar care presupune 0 1. placere. in bolile gastro-intestinale apar stari de mohoreala. unele fapte ne produc entuziasm. deprimare etc. de orientare ~i de directionare a actiunii. unele evenimente ne bucura. Pavelcu ~i P. A. Psihologul Mihai Golu utilizand. Dintre lucrarile sale pot fi amintite: Caracterele afectivitiifii (1938). intreg organismul: tinuta. 4. Ele cuprind: a. Definitia precizeaza legatura existenta intre afectivitate ~i motivatie. Daca satisfacerea trebuintelor genereaza bucurie. transpiratie. pantomimica (ansamblul reaqiilor la care participa dragoste-ura etc. aproape fiecare autor intrebuinteaza 0 terminologie proprie". au caracter involuntar. reprezentarile ~i gandirea reprezinta procese psihice de cunoa~tere a realitatii obiective. Cosmovici). Vasile Pavelcu a identificat urmatoarele nespecifica de incertitudine bazata pe deficitul de insu~iri ale proceselor afective: informatie. fie trecerea de la 0 faza la nod in gat. polaritatea proceselor afective. nivelul de elaborare a triiirilor afective. in functie de satisfacerea trebuintelor (bucurie-tristete. iar insearnna ca ea nu este maturizata din punct de vedere motive Ie sunt cristalizari ale proceselor afective). Mai tarziu. i2. neplacere. altele. in functie de interactiunea dintre factorii interni (cunoscuti sub denumirea de motivatie) ~i realitatea obiectiva care are ca rezultat procesele afective. in clasificare. tremurat etc. jurul polului negativ. acela~i obiect poate sa genereze trairi afective diferite aceleia~i persoane. Procelele §i trairile afective primare sunt innascute. entuziasm etc" nesatifacerea lor genereaza tristete. ele fiind prezente atat in domeniul incon~tientului. mimica (modificarile expresive la care participa elementele mobile ale fetei).2 Particularitatile afectivititii •• Psihologul . in 1937. Littmann Ie denume~te "emopi". trecerea de la stadiul primar care exprima 0 traire Psiholog roman cu contributii in domeniul psihologiei afectivitatii ~istructurii personalitatii. N eveanu Ie numesc "afecte" etc. afectiv sau poate sa fie yorba despre patologia 2. ci cu toate celelalte procese ~i functiuni psihice. de la 0 emotie la un sentiment).i caracterizarea afectivitatii Perceptiile. Acestor insu~iri ale proceselor afective Ii se pot adauga 3. in bolile pulmonare predomina starea de . care exprima fie scaderea. subliniind rolul energizant. Debus nume~te trairile afective drept "sentimente". trairile de natura organicii determinate de functionarea buna sau defectuoasa a organelor interne. Invitatie la cunoa$terea de sine (1970). gradul de con$tientizare. evident.ne place sau nu ne place). gol in stomac. spontan. in momente de timp diferite. adica apartin unui proceselor afective. schimbarea vocii. mersul etc.. b.). c. Relatia dintre subiect ~iobiect este mai importanta decat obiectul in sine. exprimata prin paloare. alta in cadrul aceluia~i proces afectiv (exemplu: d. Astfel. Din viata sentimentelor (1969). cat ~i al con~tientului. In cadrul proceselor afective pe prim-plan se afla valoarea ~i semnificapa pe care 0 are obiectul pentru subiect. Fr.

insa sentimentele nu trebuie confundate cu emotiile. rasul exploziv etc. furia. anomalii ale afectivitiitii. 2. dispozitiile sunt triiiri afective generalizate.."""-=-=~~. pre cum ~iinsu§irea modalitiitilor adaptative la situatiile cu care ne confruntiim. chiar daca sentimentele se nasc din emotii. dezgustul. de natura sau de actiunile omului. acceptul §i bucuria). subliniindastfel rolul triiirilor afective in cunoa~terea interpersonalii. dacii intensitatea triiirilor este me die etc.) . declan~eazii ~i regleazii conduita. de dezorganizare a sentimentului prin satietate ~i uzurii. c. ci la nivel de personalitate. care potenteazii activitatea. . in realitate. c. Procesele ~i starile afective complexe sunt. sentimentul datoriei etc. faza de maturizare (faza cea mai inaltii) ~i faza decristalizare. dar in conditii diferite: ele dezorganizeazii conduita atunci cand intensitatea triiirilor este mare. Makarenko a subliniat faptul cii educatia estetica a copilului nu trebuie sa se realizeze numai sub aspectul evaluarii operelor de artii. psihologul american R. deoarece exista ~i0 esteticii a vietii cotidiene.priza. Janet). Atat buna cat ~iproasta dispozitie se pot manifesta pe 0 perioadii mai scurtii sau mai lungii de timp. nobile. dnd situatia este nouii.). acordiiri de semnificatii valorice activitatilor desIa§urate. b. Maturitatea afectiva indicii prezenta controlului de sine. care orienteazii. extazul etc.. sentimentele pot fi: . sentimentul indoielii etc. Gama sentimentelor umane este foarte variatii §i sunt denumite utilizandu-se acelea~i denumiri ca in cazul senzatiilor. fapt care nu inseamnii cii dispozitiile respective nu au 0 cauza bine determinata. pesimism etc.sentimentele intelectuale (sentimentul de curiozitate. Ele cuprind: a. intense. Procesele afective complexe cuprind: a.. avand 0 orientare bine determinatii (spre un obiect sau spre 0 anumitii persoanii). Psihologul Vasile Paveleu considerii cii emotiile dezorganizeazii conduita. patriotismul. alteori situatiile care Ie determina nu sunt sesizabile de cel care Ie triiie~te. emotiile situationale curente sunt triiiri afective de scurtii duratii.) ~i negative. ea avand un rol determinant in stabilirea tipului de temperament dupii modelul franco-olandez. a aspectului exterior.) apar in procesul cunoa~terii realitiitii §i sunt un factor energizator al acesteia. lectura. relativ stabile. ambitia) ~i Lumea (pasiunea pentru jocurile de noroc). desfa~urarea lor tumultoasa. pasiunile pot fi pozitive. stabile. care sunt triiiri afective complexe. de lungii durata care antreneaza intreaga personalitate.. ". prin mobilizarea energiei psihonervoase. Se poate observa cii procesele afective constituie latura energetid a proceselor psihice ~i a comportamentului uman. Plutchik 12. fie cii este yorba de artii. Cannon). Paveleu. 3. anticiparea.sentimentele estetice (admiratia. Din punct de vedere valoric. de mirare ~i uimire. B. organizeazii. S. Psihologul Andrei Cosmovici considera cii sentimentele sunt ample structuri de tendinte ~i aspiratii. Psihologul Vasile Paveleu considerii cii fonnarea sentimentelor urmeaza 0 anumitii procesualitate: faza de cristalizare. sentimentele. tristetea. Ele pot fi determinate de 0 intamplare importantii.4 Holul proceselor afective Rolul proceselor afective este controversat. starile de afect sunt triiiri impulsive. creatia artisticii etc. iar organismul nu ~i-a elaborat inca riispunsuri comportamentale adecvate ~i ele organizeazii conduita dacii organismul ~i-a elaborat riispunsuri comportamentale pentru anumite situatii. fanatismul). cu aparitie bruscii §i desIa§urare tumultoasii (exemple: furia. groaza. Existii 0 mare varietate de emotii. fiind considerate. dezorganizeazii conduita (P. Omul pasionat intr-un domeniu i~i mobilizeazii to ate energiile ~i demonstreaza 0 neobi§nuitii tenacitate in desfii~urarea lor. constructive (sportul.sentimentele morale (sentimentul de prietenie. procesele afective indeplinesc ambele roluri. violente. Procesele ~istarile afectivc superioare se raporteazii nu la nivel de obiect sau de activitate. difuze. fiind determinate de insu§irile singulare ale obiectelor. sUl. devine un instrument al cunoa~terii interpersonale. relativ stabile ~i cu intensitati moderate. asociata cu deceptii. a conduitei etc. avaritia. spunea V. Sentimentele "imnt emotii repetate. ele fiind surse suplimentare de energie. Altul (gelozia. pasiunile. emotiile integrate principalelor forme de activitate (emotiile superioare) presupun evaluiiri.=d Cele opt emotii de baza ~i derivatele lor dupa R. de lungii duratii. celelalte emotii rezultand din combinarea acestora. de scurtii duratii care pot sciipa de sub controlul con§tientului. in timp ce alti psihologi sustin cii emotiile. Plutchik considerand cii existii opt emotii de baza (teama. .) apar pe baza perceperii frumosului. deoarece emotivitatea este_ 0 triisiiturii de personalitate. a muncii ~i a disciplinei. se aflii in propriile noastre vibratii afective". in timp ce sentimentele 0 organizeazii. Psihologul A. b. care rezista la factori perturbatori. organizeazii conduita (W. "Cheia intelegerii altora. care sunt tdiiri afective foarte intense. se caracterizeazii printr-un grad mare de con§tientizare. stabile ~i cu intensitate moderata. transformandu-se in trasiituri de caracter. de unii psihologi. Ca generalizari ale emotiilor. Viciile pot fi grupate in trei centre de interes: Eul (pasiuni posesive: cupiditatea.) reflectii atitudinea pozitiva -sau negativa fatii de actiunile proprii ~iale celorlalte persoane. cu desIa§urare calmii sau tumultoasii. oarbe. vicii care conduc la comportamente bizare. . de regulii. prin starea de agitatie difuzii. Comportamentul afectiv perceput de altii. deoarece unii psihologi consider a ca emotiile prin intensitatea. doband'tte.52 iritare etc.

ci ~i in privinta gesturilor. 4. patriotismul etc. Toate fenomenele amintite se realizeaza insa in functie de experienta socialii a persoanei in cauza. la 3-61uni rasul. Se continua dezvoltarea sentimentelor superioare: responsabilitatea. respectiv in care se recunosc iubirea ~iura). b' ar ~1pnma 1U Ire. nici 0 frustrare.m vor a e."' 3. insopt de totala intoleranta fata de adversari. nu numai in ceea ce prive~te expresiile verbale. care nu se poate dovedi experimental. dnd acestea sunt din care provine. Analizati comparativ gandirea ~i afectivitatea subliniind diferentele ~iasemanarile dintre acestea.am ~ __ . semnifidi 0 nuantare ~i inceputul unei stabilizari a vietii afe~tive. Viata afectiva ineepe sa se organizeze.incompleta. Pliicerea depinde de starea subiectului ~i ca atare este instabila. 2. spre exemplu un sentiment. ~LICATII 1. progresiv ajungandu-se la 0 stabilitate a vietti afective ~i la predominanta unor sentimente superioare. din acest moment se dezvolta capacitati de control voluntar al emotiilor.. P OSl'b'l' 11tatea punem""d m eV1 enta a tutur or aces t or lenomene arata ca ~1alectIv1tatea. atunci caud nu se mai pot 1-3 ani 3-6/7 ani 12 6/7-10/11 ani I recunoa~te afectelerecognoscibile . eXIstan persoane care nu atmg niciodata maturitatea afectiva. d ' afect1ve. emotiilor pe care cei cu care se intalne~te. contextul social favorizand sau dimpotriva constiturea ~i dezvoltarea afectivitatii. are un caracter dobandit." ~ rii~~.. admiratia etc. Chiar daca viata afectiva ramaue in ansamblu instabila. este combinarea afectiva. _ . Evolutia afectivitatii este determinata ~i de imitarea atitudinilor sau emottilor celor din jur. diferite stari afective.a 0 apa care se revarsa brusc rupand digul. Apare cnza de 1dentItate. . determinata de prezenta unor persoane necunoscute. disparand odatii ell rezolvarea tensiunii generatede trebuinta. la 4 ani eel de maudrie. ~ . plus nevoia de a fi afectuos cu altii. iar injur de 8 luni bueuria. admi[atie. ele tind sa se combine. 1. se nuanteaza.de avere. S t t I lIt e accen ueaza con ro u vo un ar. ~ w . Toate acestea.cazul geloziei.m~ an I. confuze.:. Pliicere = emope legata de 0 senzatie agreabila sau de satisfacerea unei tendinte. sentimentul datoriei. fie sub forma transferului prin contiguitate (0 stare afectiva durabilii provocata de un anumit obiect sau fiinta care se asociaza curent cu alte obiecte sau fiinte va determina progresiv ca starea afectiva sa se rasfranga ~i asupra celorlalte obiecte sau fiinfe). nesatisfacerea lor putfuJd conduce la perturbatii grave alepersonalitiipi. funcpile ~getative sunt mult incetinite ~i disparand perceptia lumiiexterioare. Simultan se pune problema con~tientizarii trairilor afective. fluctuante. In jurul varstei de 2 ani starile afective cunosc fluctuatii mai mari. Aceasta nu survine insa automat. 10/11-14 ani 14 18' . apare teama de infrangere ~i la mijlocul inervalului dispretul. . Viat~ afec~iva se perfecti~neaza ~i ~r~greslV se aJunge la 0 matunzare afectIva. in mod repetat. atitudinilor. pe __ "_ . dar care explica formarea sentimentelor complexe. determinand realizarea unei sinteze afective (completa. presupune stan tensionale. se manifesta agresivitate determinata de faza de opozitie fata de adult. asemanatoare). Incep sa apara procesele afective superioare: curiozitate inteleetuaHi. Realizarea acestor doua conditii semnificii atingerea maturitatti afective. La 18 luni se manifesta gelozia. aeeasta inlocuita progresiv de trairi afective pozitive (determinate de trebuinta de a fi iubit. Gruparea lor in structuri din ce in ce mai complexe. Extaz = stare inefabila in care subiectul pare cufundat in incantare. d . La 3 ani apare sentimentul de vinovatie.53 WJnEZVOLTAREA AFECTIVIT AlII IEtapa ontogenetica 0-1 an Caracteristici Reactii afective vagi. la 4-5 luni frica. fie sub cea a transferului prin asemanare (faptul ca un obiect sau 0 persoana determina 0 stare afectiva.. Comentati din punct de vedere psihologic urmiitorul text: "Emotia este £. Atunci cand uneia ~i aceleia~i imagini i se asociaza. Un fenomen de lunga durata. It fi' d b d I' sl. iar in jurul varstei de 6 ani se pune problema prestigiului ~i a ru~inii. masura ce mamtam m varsta.. in diferite contexte. Se dezvolta totodata trairi afective eu intensitate mare. Cupiditate = lacomiemare de ca~tig.'::4u::d. idee. tendintele se consuma imediat in actiuni al caror ecou ramane redus (este cazul mai ales al familiilor cu un singur copil. aceasta stare afectiva se va rasfrange ~i asupra altora. a le ca aproape mtreaga personalitate. Trebuintele afective ale omului sunt la fel de importante ca oricare alte trebuinte vitale.. pana la nivelul sentimentelor ~i pasiunilor. expresivitate ~iconduitii. orientandu-se spre persoane ~i obiecte ~i se invata expresiile emotionale speeifiee grupului. de a coopera cu adultul). pasiunea e un torent care curge mereu sapandu-~i albia tot mai adanc" (Imm. I - --- -- .. la 2 luni apare plaeerea. Un alt fenomen ce conduce progresiv la constituirea ~i extinderea trairilor afective este transferul. Carenfii afectivii = lipsa sau insuficienta a afectiunii. Ie traiesc. Copilul imita cu u~urinta pe adulti. In aceasta etapa de varsta viata afectiva se diversifica. . Construiti un text de aproximativ 10 randuri prin care sa ilustrati semnificatia psihologica ~i corelatiile existente intre urmatorii termeni: afecte. v1etn. Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati unul dintre procesele afective. caruia ii sunt satisIacute toate dorintele).. Unul dintre primii factori ai dezvoltarii afectivitiitii este existenta unor obstacole in realizarea tendintelor ce apar spontan in primii ani de viata. evolutia cunoscuta de-a lungul ontogenezei fiind deosebit de intensa. astfel meat sa devina posibila interventia vointei.' I' I--------+---'~---peste 18 ani Aplicatie: Realizati un dosar tematic prin care sa ilustrati una dintre etapele ontogenetice de dezvoltare a afectivitatii. Kant). a~ament exageratrata de 0 convingere. 0 cou:p 1c~re a. F anatism = zel excesivpentru 0 religie.::iIl. Atunci cand nu apare nici 0 bariera. iar prin joc se dezvolta capacitatea de simulare a unor trairi afective.

a componentelor psihice). subiectul uman nu existii ca atare decatin ~iprin activitate.). insii nu dispun de un motiv propriu. Activitatea. fieciirei profesii ii este specificii 0 anumitii psihograma (un anumit mod de combinare ~i de integrare. Blocul conexiunii inverse este format din operatori logici de analizii comparativii a rezultatului obtinut in functie de ceea ce s-a propus (validare sau corectie). 13. este un raport selectiv intre subiect obiectiv.). b. Jocul este.i caracterizarea activita. in domeniul inviitiirii.Scopul (respectiv. The Technology of Teaching (1968). atitudinea fata de sarcini. Acest fapt determinii utilizarea de teste psihologice analitice de ~i un anumit complex de sarcini cu conpnut caruia subiectul i~i utilizeazi fortele psihice ~i perceptie. ambele fiind mediate ~i coordonate verbal). In diferite forme ~i variante de activitate. activitatea apare in doua ipostaze. proceselor ~i trasaturilor psihice ale personalitatii. Omul-personalitate se subsumeazii formulei "a exista pentru a actiona. Psiholog american cu preocupiiri mai ales pentru comportament.2 Structura activitatii . introversia. Actiunile se subsumeaza activitatii ~i se orienteazii spre un scop. El are 0 motivape intrinseca ~irol formativ. ajungandu-se la deprinderi. structura activitapi presupune corelarea ~iconexiunea inversa dintre: 1. care presupune selectarea ~i activarea actiunilor. ci una reciproca. Veriga executivii este susceptibilii de automatiziiri. ci prin satisfactia obtinutii in urma adaptiirii la mediu. satisfacerea motivului). in iposta~ de exteriorizare ~i de obiectivare a functiilor ~i capacitatilor psihice. Dupa natura ~i evolutia ontogenetica. in ipostaza de baza genetica obiectiva a functiilor ~i proceselor psihice particulare (de la perceptie la vointa). conceptual a (notiuni ~i cuno~tinte utile). cu grade diferite de complexitate. aflate in interdependenta: 1. care riispunde la intrebarea: ce? (ce se urmiire~te?) . giindire. Activitatea realizeaza 0 integrare ierarhica a tuturor functiilor. presupun folosirea unui mijloc.ii nu percepem de dragul de a percepe ~inici nu gandim de dragul de a gandi. Spre deosebire de I. Modalitiitile de realizare a activitiitii ca raport selectiv intre un subiect ~iun complex de sarcini sunt foarte diverse: 1. latii de ce se poate spune cii rolul activitiitii in viata noastrii este enorm. interes. unde se realizeazii analiza ~i evaluarea sarcinii. ~i a unor teste sintetice. in timp ce animalul "actioneazii pentru a trai".Motivul (trebuintii. atentie. ideal). in cadrul fizice pentru realizarea unui anumit scop. Dupa locul ocupat in viata subiectuhd. Intrucat. semne ~i simboluri). dificultate. In acela~i timp. Motivapa inviitiirii poate sii fie intrinseca sau extrinseca. SKINNER (1904-1990) - . in sens general. de elaborare anticipatii a scopului. de evaluare a triisiiturilor de personalitate. spiritul de riispundere etc. caci 54 ~~- 13. procesele de elaborare a planului. a functiilor ~i capacitatilor psihice difera foarte mult. blocul de comandii intern. blocul extern de execupe. 2. de analizii ~i de alegere a mijloacelor. Mai mult.1 Definirea .) ~i de trasaturile globale de personalitate (echilibrul emotional. Ea nu se reduce la memorie. de~i presupune participarea memoriei aliituri de perceptie. imaginatie. de gandire. ponderea ~i modul de combinare. Experientele sale desIa~urate pe animale au fost extinse la om. Inviitarea presupuiie formarea ~i dezvoltarea simultana a laturii informative ~i a celei formativaplicative. putem afirma cii relatia dintre activitate ~i organizarea psihicii a individului se prezintii sub forma unui circuit. operationala (formarea ~i dezvoltarea sistemului de operatii. Dintre lucriirile sale pot fi amintite: Science and Human Behavior (1953). existii: activitate principaHi (de bazii) ~iactivitate secundara (subordonatti). existii: activitate predominant spirituala (intelectualii) ~i activit ate predominant materiala (fizicii). postliceal ~i universitar. in cadrul ciiruia nu se manifestii 0 conditionare univocii. memorie. pentru a desfii~ura 0 anumita activitate". Pavlov nu explicii comportamentul prin conditiile sale prealabile. unelte exteme etc. motivatie. afectivitate. 13. care raspunde la intrebarea: cum? Din punct de vedere operaponal (cibernetic). extraversia. vointii etc.13. modul de desfa~urare ~i performanta activitatii depind de gradul de elaborare a proceselor psihice particulare (perceptie. Beyond Freedom and Dignity (1971) etc. de metode ~i procedee de cunoa~tere ~i de actiune) ~i sociala (reguli ~i norme de comportare in societate ). 2. deprinderi. exista: a. P. Dupa continut poate fi: invatare perceptiva (sisteme de forme. aspiratie. Dupa planul de desfa~urare ~i dupa natura produsului. imaginatie. care raspunde la intrebarea: de ce? . B. F. operatii ~i actiuni (actiunile indud mi~ciiri ~i operatii). 3. imaginatie etc.Mijlocul (cuno~tinte. in orientarea ~i selectia profesionalii. in structura activitatii intra: . Acesta este compus din: mi~ciiri (cele mai simple elemente constitutive. Din punct de vedere psihologic. pot fi: musculare ~i ideale. gandire. se constatii cii ~i activitatea este dependenta de procesele ~i de functiile psihice particulare. prima activitate ~i este dominantii in copiliirie. Procesele ~i functiile psihice se proiecteaza ~ise integreaza in activitate.3 Formele activitatii . ACTIVITATEA VOLUNTARA Pentru psiholog. ontogenetic. Prin urmare. Invatarea (~colarii) este dominantii pe durata inviitiimantului obligatoriu ~i a inviitiimiintului liceal. 2. realizandu-se conexiunea inversii de la blocul de executie la cel de comandii.

L. Ea are caraeter normativ. 13 13. ci reprezintii 0 confruntare intre posibilitiiple omului ~iconditiile obiective ale activitiitii. eventual. dificultatile. asigura inregistrarea programului (schemei) actiunii pentru utilizarea ulterioara. aparent. Cele mai importante calitiip ale vointei sunt: 1. pentru realizarea scopului stabilit) ~i. 5.vointa. scopul urmarit. iar dupa caracterul produsului. Vointapoate fi apreciata in corelatie cu stadiul de dezvoltare a individului. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice. Promptitudinea deciziei consta in rapiditatea cu care . pentru copii.. se realizeazii de-a lungul mai multor etape: 1. Pe parcursul executiei pot sa apara obstacole ~i actiunea sa e~ueze. chiar daca cel in cauza este con~tient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei dinjur. Adultii eonstituie. omul i~imobilizeaza efortul voluntar. 3.. precum ~ia actiunilor concrete anumitor exigente.4 Definirea . prin conexiune inversa. ulterior. Independenta ~i initiativa exprima gradul de autodeterminare ~i originalitatea liniei proprii de conduita.in evolutia sa. modele de comportament ~i chiar modele de vointii. motivelor ~i proceselor intelectuale.& Calititile vointei . vointa poate sa transforme imperativele externe in comenzi interne (autocomenzi). in plan mintal sau exterior. 5. Vagotski considerii cii. Articularea motivaponalii. face posibila elaborarea planului de actiune. Motivele odata elaborate intra in raporturi de concordanta sau de opozitie. intelectuale. Ea presupune realizarea efortului voluntar pe 0 perioada indelungata de timp. ceea ce impune aprecierea avantajelor ~i a dezavantajelor alegerii unuia sau a altuia. de autoguvernare ~ide dirijare a conduitei 3. Executia are caracter secvential. munca poate fi: intelectuaHi ~ifizicii. principii. Fermitatea ~itiiria vointei este capacitatea de a suporta .a-timentine hotararea luata. uneori. prin intermediul caruia omul i~i mobilizeaza ~i-~icanalizeaza fortele ~icapacitatile flZice~ispirituale in vederea invingerii obstacolelor care apar pe traiectoria activitatii.. pentru comanda ~i efectuarea operatiilor viitoare. Opusul ei este inciipiitanarea (insu~ire negativa) care presupune urmarirea unui scop chiar ~iatunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nici 0 ~ansade reu~ita(este rezultatullipsei de flexibilitate in gandire ~iactiune. atunci sunt ~anse ca actiunea sa fie repetata. Luarea hotararii. Faza de evaluare ~i de verificare a rezultatelor partiale ~i transformarea lor in informatie inversii. Din punet de vedere psihologic. Piaget considerii vointa un reglaj al reglajelor. in calitate de proces psihic. pe care.ei Vointa reprezinta procesul psihic complex. exista activitate in totalitate con~tientii (ia forma vointei) ~i activitate cu componente automatizate (deprinderile). Limbajul are rol reglator in declan~area. Dupii gradul de con~tientizare a componentelor. Dupa natura componentelor domjnante. In depa~ireaobstacolului. munca poate fi: reproductiv-executivii ~inovator-creatoare.5 Etapele actului voluntar Vointa. 4. planul desfii~urarii actiunii ~i posibile consecinte ale acesteia. organizarea ~i desfii~urareaactiunilor mintale sau motorii. ordinea realizarii lor."vreau X"). Con~tientizareaimpulsului ~iraportarea lui la un anumit obiect sunt urmate de formularea scopului ~i directionarea actiunii in vederea realizarii lui (starea de "vrere" . a renuntarii). prin intermediul mecanismelor verbale. supraaprecierea obstacolului (e~ec) sau reflectarea adecvatii a acestuia. idealuri morale.tocontrolulpresupune con~tientizarea. obstacolul nu se identifica cu nici un obiect sau fenomen al realitatii ~i nici cu rezistenta interna resimtita de individ in desfii~urarea unei activitati. psihologica). indepli~irea planului sau faza executiei este formata din operapi concrete (prin care situatia initiala este supusa unor transformari. constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare. prefigurarea intentiei sau impulsul exprima 0 tensiune interioara care tinde sa se exteriorizeze ~i sa activeze veriga motorie. c. Opusul ei este sliibiciunea vointei (insu~ire negativa) care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut. Impulsul poate fi interior sau exterior ~i atunci dnd intensitatea lui depa~e~teun anumit prag. in evaluarea obstacolului poate sa se produca: subaprecierea obstacolului (e~ec). atitudinea fata de activitate etc. rabdarii. 3. Analiza ~i lupta motivelor. are loc con~tientizarealui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare. Rezultatul final. n-ar fi posibila continuarea actiunii. politice. operatii automatizate care vor fi integrate controlului con~tient. ea constand din succesiuni de operatii. 2. copilul invatii comenzile verbale ale adultului. emotionale. Ie interiorizeazii.. chiar ~i in conditiile in care. . Vointa poate fi inteleasa ca: modalitate de coordonare a ctivitiitii in general (vointa actiunii ~i vointa abtinerii. Perseverenta consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insu~i ~ia~teptat de cei din jur. 2. Astfel. sociale etc. J. scopul nefiind realizat. realizata in urma deliberarii. 13.aprecierea ~i adecvarea permanenta a tendintelor. pentru . Daca rezultatele nu sunt cele scontate. Acum apare intentia de a actiona care include: motivul ales. subliniind faptul ca ea se rasfrfmgeasupra proceselor cognitive $iafective. Munca este dominanta in viata adultului activ (in medie intre 20 ~i 65-70 de ani). materiala sau internii (de natura fiziologica. ea proces superior de autoreglaj (de tip con~tient ~i mediat verbal) ~i ca aptitudine de a actiona in vederea realizarii unui scop con~tientpropus. Efortul voluntar nu este innascut. iar forma specifica de structurare este profesia (ocupatia).i caracterizarea voin. Natura obstacolului poate fi diferita: exterioarii. al prejudecatilor sau alunor carente educationale). Opusul ei este sugestibilitatea (insu~ire negativa) care consta in adoptarea necritica a influentelor exterioare. stabilindu-se. Au. severitatea criticii etc. mijloacele adecvate de realizare a scopului. Ea presupune alegerea unui motiv ~i respingerea sau amanarea celorlalte. ajungand sa-~i dea comenzi singur. opiniile contrare. 4. 4. fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului ~i de nivelul de dezvoltare a limbajului.

transpiratia etc. Identificati calitatile vointei in cazul personajului Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" allui Mihail Sadoveanu sau in cazul altui personaj (literar sau istoric). Considerand. atunci cand vrea. respiratia. caracterul voluntar. este corespunzatoare dorintei. sa nu intervina in orice activitate: Buridan aveaun magar. Astfel. precizati ce calitati ale vointei sunt implicate. b) 0 persoana._este. integrate in structuri mai complexe. Aceste actiuni se incadreaza de obicei in intregul unei oftatul.Buridani-a pus ill iesle. Cititi cu atentie urmatoarele situatii concrete ~i. 0 actiune voluntara. 3. cursul unei conferinte.) urmare~te. Actiunile voluntar. !ipsa de vointa. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Veleitate = vointa deficitara. Alte distingerea actiunilor voluntare de cele involuntare consta in procese sau manifestari devin reglabile prin vointa numai reglarea prin sistemul verbal a actiunii.. " 10. pentru formarea unei acest sens. la om se manifesta insa ~i deprinderile. mi~cari sau actiuni care nu au caracter chiar sub un control sumar al con~tiintei.. al alegerii. proces etc.) unor actiuni involuntare. lucreaz~in gospodarie ~ii~iintretine cei 5copii.) Amintim cateva dintre acestea: clipitul..p. intoarcerea capului catre un stimul nea~teptat. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi. respiratia. Formati grope sau lucrati pe perechi. c) Intrucat a fost mu~cat de caine in copilarie. 13 ~PLlCATII 1. De asemenea. riisul. apoi. moment. = deficienta a vointei. nivelul de maturizare necesar. inghititul. Dezvoltarea vointei contribuie la dezvoltarea personalitatii. se Deprindere = dispozitie relativ stabila generat~ de un exercitiu entuziasmeaza foarte u~or. c) 0 cusatura la timp scute~te0 suta. care ~i-apierdut picioarele intr-un accident. b) Buturuga mica rastoarna carul mare.. cat ~i ill stanga stanoagelor. Astfel scrierea unei scrisori unui prieten reprezinta inimii._sa_atinga~i Abulie . dar IlU le finalizl:aza. Bucure~ti." ca ne chinuie 0 tuse grava nu mai putem rezista ~i tu~im in (Beniamin Zorgo.Ii spore~te starea de RegIa} = mod de realizare a reglarii. mijloace etc. retragerea bratului sau a piciorului la un . 6. esentiala a omului. de procedeele. dar multiple. dar efectuarea unor litere in cursul Unele manifestari de conduita apar la copil sub forma scrierii se desIa~oara automat.. nu poate._ill_c.Argumentati raspunsul vostru. In aproximativ jumatate de pagina. iar 'ineficienta lui. deoarece pe masura ce obstacolele sunt depa~ite.. • Dupa tipul de activitate ~i de efort exersate. Cumillsaranuldin amandoua gramezileera la fel. ea poate fi supusa anumite limite. lipse~te mult de la ~coala.lara motiv.auza. Cititi cu atentie urmiitoarea fabula atribuita filosofului -Jean Buridan (cca. comentati afirmatia lui Secenov potrivit ciireia : "Vointa nu este un agent obscur. (. magarulnu s-apututhotiiridincaresam1lnance ~iamurit de foame. devine 0 trasatura specifica. ideea potrivit careia reglarea voluntara a activitatii se face in conditiile stransei legaturi cu celelalte procese psihice. putem sa ne reglam voluntar. indispozitie.56 omul delibereaza.97-100) Aplicatie: Analizati raporturile existente intre activitatea voluntara ~icea involuntara pe parcursul unei ore de curs. Editura ~tiintifica. stabiliti daca este yorba sau nu despre manifestarea vointei.. 5. (. del'rinderi. Actiunile de con~tient. functionarea con~tient. dar in caz reglarii prin vointa noastra.a. putem influenta 1969. Identificati asemanarile ~i deosebirile dintre fazele procesului rezolutiv ~ifazele actului voluntar. cu amanarea deciziei. 0 cantitate suficientiide ran.. 1300-1358) ~i. discutati posibilitatea ca actul deciziei. in fi reglata prin cuvant... exercitiu caracterul lor volimtar propriu-zis. d) Cine nu vrea cand poate.apoi.apoi. Intre actiunile voluntare ~i cele involuntare exista relatii mi~carile impulsive ale membrelor ~i ale trunchiului etc. vointa se specializeaza fiind mai dezvoltata intr-un domeniu decat in altul. Opusul ei este nehotiirarea sau tergiversarea (insu~ire negativa) care se manifesta ca oscilatii indelungate ~i nejustificate intre motive. stimul dureros. launtric. Putem tu~i ~i intentionat. 2. intreprinde unele actiuni in prelungit. ca punct de plecare. scopuri. cum ar fi salivarea. daca apar anumite dificultati in calea realizarii lor. de care este con~tient. tu~itul. care comanda numai mi~carile. In afara de actiunile voluntare. acest fel se pot numi actiuni postvoluntare. atilt ill dreapta. Daca 0 actiune poate partial. Pe langa repetare. descrieti relatia vointei cu acestea. operatiile automatizate pot sa se desIa~oare diferite procese. Datoritii acestui fapt.cnecesaf--c. Veleitarul dore~te sa realizeze lucruri nemaipomenite. e) Picatura mica gaure~tepiatra tare. PORTUL DINTRE ACTIVITATEA VOLUNTARA ~I ACTIVITATEA INVOLUNTARA "Omul in general este con~tient de obiectivele pe care Ie voluntaqiriisul sau plansul (. devin trasiituri de caracter . Astfel.~p_ersQaIl. iar atunci cand este prezent la ore nu a invatat mmlc.Inainte de a pleca de acasa. Analizati rolul proceselor afectiv-motivationale in desla~urarea actelor voluntare. El este latura activa a ratiunii ~i a simtului moral . automatizate se pot insa subordona reglarii voluntare in orice stranl1tul. de exemplu. a) Laborimprobus omnia'vincit(Munca indaIjita invinge orice). Determinati !egaturile existente intre motivatie ~igandire. 8.. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. slaba. cum ar fi sugerea. (. ele i~i pierd sau se diminueaza caracterul de obstacol. argumentand raspunsul vostru: a) Un elev aflat in situatie de corigenta. de actiunile prin care aceste Actiunile voluntare ale omului i~i pot pierde prin obiective pot fi atinse. Calitiple vointei. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi.. Ce este vain/a?. fenomen.. unui adult ii este frica de caini. Cititi cu atentie urmatoarele proverbe ~i. Caracter involuntar pregnant au mai cu seama activitati sau actiuni planificate ~i organizate in mod unele procese vegetative. incapabil sa ia 0 decizie sau sa realizeze un proiect. Abulicul este lntrinsec = care constituie sau manifestapartea propne ~iesentiala a unui lucru. 9. 4.) Un criteriu acceptat in general pentru mai tarziu acestea se subordoneaza reglarii voluntare. prin autocomanda.

a citi. 2. Determinarea tipului $i gradului de automatizare a deprinderilor are astfel relevanta pentru cunoa$terea unei personalitati. caracterul activ $i calitatea acestora etc. deprinderi motorii (ex.i interac. .prezenta altor deprinderi asemanatoare etc. silabelor. prin exercitiu $i consolidare. dad multe dintre cele ce Ie facem nu ar dobandi calitatea de deprinderi. Formarea unei deprinderi este un proces complex care se desfii$oara in mai multe etape. iar aceasta se dezvolta de-a lungul vietii. dar ~i 0 consolidare gre~ita poate genera dificultati. conducerea automobilului etc. semnaliindu-se erorile. scrisul.) Evident. mersul pe bicicleta). In raport cu definitia pe care am precizat-o. progresiv atentia se deplaseaza de la detalii la ansamblul actiunii.iunea deprinderilor . . nici nu am putea desIa$ura simultan mai multe activitati dad unele dintre ele nu ar fi automatizate. a zidi. aceea a constituirii deprinderii. Este insa de subliniat faptul ca deprinderile nu sunt niciodata "pure". Iara a se disocia de vointa. dobandind stabilitate. controlul $i autocontrolul executiei. 2. fiind actiuni stvoluntare. prezenta unor caliiiiti fnniiscute pentru tipul de activitate dat (de ex. gesturi sau activiti'i!i care par a se desIa$ura de la sine (cititul.i caracterizarea deprinderilor cat de superficiala a componentelor activitatii noastre va arata ca nu toate componentele acesteia sunt con$tiente. Complexitatea existentei umane presupune 0 multime de activitati automatizate. conditii externe: o instruire verbalii care sa vizeze conditiile de realizare.1 Definirea . ajuca carti). a calcula. dintre care cele mai relevante sunt: 1. corectarea lor fiind foarte greoaie. elaborate con~tient. deprinderi de mundi (a cro~eta. dobandind stabilitate $i permitand desIa~urarea corecta. . in primul rfmd in funqie de complexitatea deprinderii ce urmeaza sa se formeze. 3.piistrarea metodelor. . 4.deprinderi verbale (descifrarea cuvintelor rostite este u~urata de forrnarea unor deprinderi de auz verbal).demonstrarea actiunii. Desigur. . cu un consum redus de energie psihonervoasa $i fizica. a dactilografia) etc.deprinderi de invatare (a scrie. Deprinderile reprezinta componente automatizate ale activitatii. precizie $i viteza. Dupa procesele psihice automatizate implicate preponderent se disting: ~ deprinderi senzorio-perceptive (orientarea privirii in a~a fel incat imaginea sa cada pe zona centrala a retinei). realizarea de exercifii pentru formarea ~l automatizarea mi$carilor."". ex(stand 0 multitudine de reactii.2 Clasificarea deprinderilor Diversitatea activitatii umane implica ~i 0 mare diversitate a deprinderilor. ovalelor. proces care poate fi mai lung sau mai scurt. fiind prezente doar la acei indivizi care Ie-au invatat. iar dupa aceea au un U$or control con$tient (sunt subcon~tiente). Termenul de deprindere indica astfel gradul de fixare. Familiarizarea cu actiunea: este etapa in care se Toate deprinderile sunt dobandite de-a lungul existentei noastre~ ceea ce presupune un proces de form are a lor. anume faptul de a fi fost initial 0 actiune con$tienta care s-a transformat progresiv. bastona~elor de catre copilul care invata sa scrie). Realizarea acestui proces de formare a deprinderilor presupune mai multe conditii: 1. clasificarea acestora putandu-se realiza in functie de mai multe criterii. DEPRINDERILE** 14. altfel spus caracteristica psihologica a activiHitii $i nu 0 formatiune distincta de aceasta. iar scrisul 0 deprindere motorie. Daca in faza initiala. . deprinderi de gandire (construirea rationamentelor potrivit anumitor algoritmi). sigura ~i rapida a activitatii.deprinderi simple (trasarea liniilor. iar dupa aceea a cuvintelor). de gandire $i senzorioperceptiva. a lua notite). definitorie pentru 0 deprindere se dovede$te automatizarea numita secundara. conditii interne: int~resul celui care invata pentru activitatea exersata. Dupa complexitate se face diferenta in~re: -. existenta unor triiiri afective care insotesc procesul de formare a deprinderilor. Deprinderile sunt declan$ate con$tient. . de stapanire a unei actiuni sau operatii. impliciind intreaga personalitate: 1. o analiza mersul. Acestea sunt doar cateva dintre criteriile ce pot fi utilizate pentru clasificarea deprinderilor. 0 multime de deprinderi care sa elibereze atentia (care are un volum limitat) pentru acele actiuni care nu se pot automatiza. mi~carile ce trebuie Iacute etc.3 Formarea . varsta). consolidate prin exercipu ~idesfi~urate fara un control con~tient permanent.deprinderi complexe (scrierea literelor. Spre exemplu cititul este simultan 0 deprindere senzorioperceptiva ~i de gandire. controlul con$tiintei se aplici:ituturor detaliilor actiunii.57 14. urmeaza d $i deprinderile sunt dobandite de-a lungul vietii. Prin repetare $i exersare se automatizeaza. Dupa tipul de activitati in care se incadreaza se pot pune in evidenta: deprinderi de joc (a sari coarda. Absenta deprinderilor face imposibila desfa~urarea activitatilor complexe. in masura in care deprinderile sunt componente ale activitatii umane. 4. ceea ce se are in vedere fiind intotdeauna dominante. 1'4 Pentru ca deprinderile sa se formeze este necesar ca organismul sa atinga nivelul de maturizare necesar fixarii lor.. pentru competentele pe care aceasta Ie are sau Ie poate dobandi.

De cele mai multe ori nu exista insa 0 astfel de posibilitate. spiilatul pe maini etc.) ~i negative (fumatul. volumul d. . Sunt implicate aici atentia. indeplinind. 4. realizeaza instruirea verbala ~i demonstrarea realizarii actiunii. deprinderile nu raman izolate. Desigur. Automatizarea: prin exersarea repetata a actiunii in ansamblul sau. In primul rand sunt a alternativii relevantii a studiuiui sistematic. care reprezinta relatia pozitivii intre 0 deprindere deja formatii $i una in curs de formare. sa se desfii~oare cu regularitate. sii se autodec1an~eze ~i autoenergizeze. Aceastii corelare face ca obi~nuintele. de asemenea. fiind prezente in toate domeniile. prezenta unei structuri motivationale face ca obi~nuinfele sii se imparta in pozitive (salutul. consumul de alcool etc. interferenfa. in sensul cii deprinderea anterior formatii perturbii formarea noii deprinderi. dar mai bine consolidate spre deprinderi mai vechi. puse in evidentii ulterior. a~a indit stocarea exterioara informatiilor ne permite sa facem oriciind apella ele pentru a Ie revizui sau utiliza in diferite scopun. iar deciziile ce trebuie adoptate tot mai responsabile. De asemenea. . plimbarea de dimineata. acestea permitiind sistematizarea materialului..nu reu~im sa retinem tot ceea ce se prezintii intr-o ora de curs sau intr-o discutie. fie proactiv (vechile deprinderi stanjenesc formarea unor noi deprinderi). a~a incat este posibilii aplicarea sa in conditii foarte variate.luarea de natite permite 0 memorare mai facila a informatiilor" fixarea mai temeinica ~i in cele din urma reactuaJizarea mai rapidii ~imai fidel a a lor. treptat fiind atinse niveluri superioare de precizie. mai ales pentru corectarea numeroaselor gre~eli. Sectiunea III ' Sectiunea rezumatului sau a sintezei. ci se integreaza diferitelor activitati ~i interactioneaza unele cu altele. mai ales atunci cand contextele in care ne aflam presupun vehicularea unui volum mare de informatie. Secfiunea II Aceasta sectiune este cea a CUVllltelor cheie. Fixarea ca deprinderi a unor modalitiiti de studiu eficiente nu poate reprezenta atunci decat 0 ~ansii in plus. spre diferenta de deprinderi. simultan sa reu~im 0 sistematizare completa a materialului ~i chiar 0 rezumare a sa. . erorile sunt eliminate. sunt notate ideile a~a cum sunt receptate in timpul cursului sau in cadrul contextului in care luiim notite.Priceperile: apar in urma interactiunilor dintre deprinderile ~i cuno~tintele detinute. 'dar la fel de bine existenta unor probleme cu 0 anum ita deprindere se rasfrange ~iasupra celorlalte. Perfectionarea: presupune executarea actiunii in conditii diverse. subiectul dobandind informatiile necesare despre actiune. rezultate din interactiunea deprinderilor cu trebuintele.e informatie ce trebuie vehiculat tot mai mare. dar mai putin consolidate). Cum se poate proceda? 1. formate. mai multe functii: . La nivelul sistemului psihic uman se_pot pune in evidentii interactiuni ale deprinderilor ~icu alte componente psihice: . 5. . Influenta se poate manifesta fie retroactiv (de la deprinderi mai noi. nerealizarea lor determinand triiiri afective negative. vointa ~i gandirea. corectitudine etc.Obi~nuinfele: sunt componente automatizate ale activitiitii. 2. 3. Deprinderile se sustin unele pe altele in actiunile pe care Ie realizam. inviifare~ analiticii: in aceasta etapa actiunea este se'gmentata ~i fiecare componenta este exersata separat. viteza. ci la orice varsta. ceea ce inseamnii cii in functie de modul in care ne luiim notitele SectiuneaI in aceastii sectiune a paginii. spre diferentii de deprinderile care sunt neutre din punct de vedere moral. Analiza interactiunilor existente intre deprinderi permite punerea in evidenta a douii fenomene: transferul.). Notifele. operatiile sunt prescurtate. Iar aceste probleme nu se pun doar la nivelul vietii adulte. ideal ar fi sa putem nota tot ceea ce ni se spune sau ne intereseazii. Intr-un astfel de context a avea capacitatea de a asimila informatia necesarii ~i a 0 putea utiliza in contextele adecvate constituie atuuri ce permit obtinerea unei eficiente superioare in actiunile noastre.. atentia necesara diminuandu-se progresiv. OrganizaTea ~i sistematizarea: elementele anterior exersate sunt integrate progresiv intr-un ansamblu. Este mai flexibilii decat simpla deprindere. cea mai mare. care reprezintiifenomenul de influentii negativii intre douii deprinderi.structurarea materialului se poate realiza in timpul receptiirii acestuia (in timpul orelor). 'DEPRINDERI EFICIENTE DE STUDIU Lumea contemporana devine pe zi ce trece tot mai complexii. in sensul ca aceasta din urmii beneficiazii de asemaniirile existente ~iintegreazii elementele comune. Odata.. Banala activitate a luarii de notite se poate dovedi deosebit de relevantii in activitiitile noastre. Se pot face de asemenea comentarii sau completiiri etc. Existenta deprinderilor permite atentiei sii fie distributivii.

Care este semnificatia acestor idei? . Condi{ie = fapt. Dupa cum s-a dovedit in cadrul celor invatate despre perceptie. 7. planificarea timpului de studiu. pe de 0 parte. Automat = ceea ce se face. po mind de la cele oferite in cadrul lectiilor. invatam i?i. este yorba de posibilitatea de a aborda. Analizati interacliunile deprinderilor cu fenomenele psihice. eel putin tara un controlcon~tientexplicit. 5. Scrieli un cuvant folosind mana cu care obi~nuili sa faceti acest lucru. imprejuriirileillcare serealizeaziiun fenomen. a construi argumente. timpul. formarea imaginilor perceptive este favorizata. intelegerea. Explicati diferenlele aparute. Perfec{ionare = imbunatiilirecalitativa. a adopta decizii etc. Deprinderi de gandire criticii. i?ide ceea ce se numei?te contrast. Analizati locul ~irolul deprinderilor in structura activitatii. Identificarea i?icritica a ceea ce trebuie sa invatam. s-a format illtrecut.. de asemenea. prezentatin pagina anterioara. Identificati. a Ie expune unui scepticism constructiv. inregistrand. Aplicape: Analizati-va propriul proces de invatare prin prisma acestor deprinderi. temeinica caror realizare semnifica incheierea procesului.nu trebuie subliniata 0 cantitate foarte mare de text. dar detin 0 pozitie subordonata" (P.Pot aplica cunoi?tintele? In ce context? . pe de alta parte. Retroactiv = ceea ce acponeazii. a Ie examina implicatiile. de asemenea. a Ie pune in balanta cu alte puncte de vedere. iar nu sfiiri?itul sau. realizarea de predictii in text etc. Analizali interacliunea deprinderilor cu procesele reglatorii. factorii care au facilitat aceasta instalare. se apliciiasupra a ceva ce urmeazii sa se realizeze. in functie de obii?nuintele de invatare ale fiecaruia sau de natura textului: formularea de intrebiiri.59 yom reui?i dupa aceea sa Ie utilizam cu mai mult sau mai putin succes.se utilizeaza ~iin sensul de maturizarepsihologica. in structura personalitatii majoritiitii dintre noi exista ~i obi~nuinte negative. unul dintre cele mai utilizate fiind modelul T de luare a noti(elor. complexa care pe masura ceInvatareaexersata activitate este aSlmIlare aa?optarea. 6. Pentru ca sublinierea sa permita insa atingerea intr-adevar a unei eficiente superioare este necesar sa fie respectate cateva reguli: . . Maturizare '= serie de transforman care permit atingerea de catre un organism a maturitiipi.u~or 0 str~teg. Stabilirea independenta a scopurilor de invatare. Realizati 0 analiza comparativa intre deprinderi.se utilizeaza semne sau culori diferite pentru sublinierea diferitelorelemente ale textului. iar un astfel de caracter presupune 0 utilizare eficienta a intervale lor de timp pe care Ie-am identificat ca permitandu-ne a obtine cea mai mare eficien!a. Managementul timpuJui de studiu. Astfel. a fenomenelor etc. 4. . manifestata printr-o condiponare sau 'acpune cauzalii reciproca. Analizati urmatorul fragment de text: "Deprinderile ocupa ill sistemul psihic uman un loc masiv. . 8. Evidentierea. Analizati interactiunea deprinderilor cu procesele cognitive.estimare a ceeace urmeaziisa se illtample. Mai mult. 2. mformatlel. Prediclie = anticipare. ceea ce permite accentuarea eficientei obtinute. obi~nuinle~ipriceperi. A gandi critic presupune a lua idei. Dupa ce ati inregistrat timpul. prin gandire critica putem intelege i?i numai capacitatea i?i disponibilitatea de a nu ramane la 0 receptare pasiva i?ila 0 reproducere la fel de pasiva a ideilor. Identificati in propria voastra conduita 0 astfel de obi~nuinta ~i incercati sa puneti in evidenta fazele parcurse in instalarea sa. Prelucrarea notitelor la acest nivel se poate realiza ulteriorin masura in care ele sunt luate astfel incflt sa permita acest lucru. informatii noi in mod independent. unanumitjoc).ancora" de care ulterior pot fi legate alte informatii relevante. informatiile pe care Ie invatam. eliminarea factorilor de 4. Rezulta 0 structura care pe langa posibilitatea retinerii cu mult mai multa acuratete reprezinta i?i0 . Monitorizarea invatarii. de ce nu.decizia asupra caror idei sa fie subliniate se ia dupa parcurgerea in intregime a textului (paragrafului). Elaborati continutul etapelor necesare formarii unei deprinderi (spre exemplu.. se executa aparent de la sine sau. S-au propus astfel foarte multe modalitati de luare a notiti::lor. In ce masura aveti astfel de deprinderi? Ce ar trebui sa faceti pentru a Ie forma. lnterac{iune = forma de legaturii a obiectelor. in masura in care nu sunt prezente. 6. rezumarea textului. Aceasta se poate realiza de mai multe maniere. La un nivel inferior. Proactiv = ceea ce acponeazii.Popescu-Neveanu). Mai precis este yorba de verificarea permanenta a gradului de intelegere a textului. respectiv momentul in care se epuizeazii potenlialul de cre~tere. 3. Pentru a ajunge sa avem intr-adevar eficienta in procesul invatarii aceasta trebuie sa aibii un caracter sistematic.ii pot~i~i~e fata de ceea ce II atItudme cntIca de yrelucrare i?i constituirea unor deprinderi de monitorizare a invatarii. unor astfel de criterii are un caracter motivator.Pot sa construiesc exemple pentru ilustrarea lor? .se apliciiasupra a ceva ce s-a realizat. este 0 permite di~tr~gere. sau cum Ie puteti perfectiona? 14 ~PLICATn 1. in acest caz rezultatul nefiind relevant. 2. Intelegerea nu este intr-un fel decat inceputul invatarii. autorecompensarea ne vor permite sa altfel spus contribuie la identificarea unor criterii personale a realizam ceea ce ne intereseaza: asimilarea rapida. 5.Ce consecinte detenilina aceste idei in raport cu ceea ce i?tiamanterior? etc. 3. clarificarea ideilor care pun probleme de intelegere. cu textul se poate intra in interactiune i?iprin sublinierea (evidentierea) ideilor importante. in manu ale sau alte materiale educationale. 9. reducandu-se materialul ce trebuie retinut i?i reactualizat. respectiv capacitatea i?idisponibilitatea de a interoga textele.respectiv procesul de constituire progresiviiapersonalitiipiadulte. Putem sa ne punem in primul rand intrebiiri de genul: .Am mai intalnit idei ase~anatoare? Ce idei? . realizati acela~i lucru cu cealalta mana. printre alti factori. imprejurare de care depinde aparipa unui fenomen sau care influenleaza desfii~urarea unui fenomen.

Comunicarea este procesul de transmitere a mularii. Forma de baza. Semnificatiile unui cuvant sunt in functie de experienta individului. ludicii sau de joc. atentie focalizatii. ele directioneazii atentia ~iinlesnesc operatiile gandirii: analiza. eliminam neclaritatile. Limbajul are un rol important in formarea gandirii ~i in procesul de socializare.potrivit forcaracterizarea altor sisteme de semne ~i simboluri. fapt suficiente pentru care atentia este inclusa intre functiile vointei. limba fiind suportul ~i instrumentul comunicarii. dar. 0 permite evaatentie voluntara ~i 0 atentie postvoluntara. care serve~te cainstrument de codificare semllegatura acestuia ~i transmitere a informatiei in procesul real al comunicarii. la inceput. cu procesele intelectuale ~i cu cele motorii. de reglare sau de determinare. 2. sinteza. in vederea desra~uriirii optime cerintele care determina a a~tivitatilor psihice. ea este lirnitatii in timp pacitatii de a utiliza in(pana in momentul aparitiei oboselii). deoarece exersarea mai indelungatii intr-un anumit domeniu de activitate duce la automatizare. indicii. cele doua forme sunt complementare. in desra~urarea diferitelor activitiiti. scaderea frecventei respiratiilor etc. decl~atii intentionat.informatiilor. cu gandirea. expresiva sau afectiva . in masura in Clasificarea formelor atentiei se poate realiza potrivit mai multor criterii. cuvintele nu spun nimic copilului. evidentiind interactiunile dintre aces tea. simbolica de reprezentare. comunicare. reprezentiirile ~i gandirea. 1. persuasiva sau de convingere. dialecticii sau de formulare ~i rezolvare a contradictiilor sau a conflictelor problematice. dobandesc seffinificatie. se stimuleaza ~i se focalizeaza atentia. de detensionare nervoasii. care se realizeaza mal a cuno~cu efort voluntar ~i este autoreglatii con~tient. personal. precizati ~ireguli logico-gramaticaleelaborat social-istoric. Caracterizati atentia volun~ra ~i atentia postvoluntarii. sugestiietc.a~teptare. pragmatica etc. la reducerea treptata a efortului pentru concentrare ~istabilitate. lasand totu~i Fenomenul acesta nu are un continut informational spe~ific ~inici un produs propriu. Astfel. a semnificatiei actiunii. Ea este superioarii atentiei involuntare prin mecanismele sale de producere ~iprin efectele ei in activitatea omului.este yorba de selectivitatea reflectiirii. ci ~i a cadecla~area ei. declan~ata de stimuli extemi ~i de stimuli intemi). in tintelor detinute. dar un eseu semlapoi dirijat voluntar. prin intermediul cuvantului. luarea nu nuAtentia voluntara este forma superioara a atentiei. vor involuntara (neintentionatii. in evolutia sa de la limbajul egocentric la limbajul socializat. spontana. din indicii comportamentali: fixarea privirii asupra persoanei sau asupra raspunsului obiectului vizat. individuale. revine mecanismelor verbale prin care se ia decizia de a fi atent. tivnoi. rara sa fie yorba insa de 0 trecere integrala la aceastii forma. intre operatiile inteligentei ~i chiar grade de printre functiile generale ale con~tiintei. indepline~te functii specifice precum: de. Limbajul. exprimarea trebuindsa fie clara ~i precisa (un cuvant permite 0 precizie pe care imaginatia nu 0 poate fumiza). Ea este un sistem de semne yorba. Atentia se des~oara in mai multe etape: orientarea libertate care. fiind facilitata de factori precum: stabilirea cu claritate formatia de tip a scopului. caci comunicand. orientare selectiva ~ide concentrare a energiei psihonervoase. iar perceptiile ~i reprezentarile. de~i la fel de bine se poate vorbi de un structurat. Atentia postvoluntara reprezinta un nivel superior de manifestare a atentiei care rezultii contexte reladin utilizarea repetatii a atentiei voluntare care se transforma in deprinderea de a fi atent. de asemenea. Limbajul se afla in stransii interdependentii cu celelalte fenomene ~iprocese psihice. atentia este resimtitii ca 0 stare de incordare ce se observa din structurarea manifestarile. Atentia voluntara stii prin urmare la baza atentiei postvoluntare (aceasta rezultii din automati~area atentiei voluntare).60 TIPURI DE ITEMI 4 Itemi subiectivi : reprezinta raspunsuri mai ample care sunt dirijate. prin verbalizare. ceea ce poate conduce la eliminarea elementelor afective. fiecare termen devine un punct de fixare a semnificatiilor. vocabularul condensand experienta milenara a societiitii. de un bajului. imobilitatea sau tacerea. intelegerea cuvintelor contureaza clar imaginea perceptiva ~i antreneaza memoria semantica. comparatia. Un rol important. orientate ~i ordonate cu ajutorul unor cerillt~. Se poate astfel aprecia ca intre limbaj ~i gandire exista un raport de unitate ~i interconditionaie. structurarea psihologic in buna a activitiitii ~idelimitarea etapelor care cer 0 atentie mai mare etc. limbaj non-verbal. Asociindu-Ie mereu cu acele~i obiecte sau fiinte. Limbajul obliga la rationalizarea ~i socializarea gandirii. In realitate. Ea se define~te ca fenomenul psihic de structurat. este succinta a lim. ne precizam noua i~ine intelesurile. . Se disting astfel 0 atentie de ele. Progresul invatiirii limbajului se realizeaza concornitent cu progresul gandirii. Astfel. afectiv. dintre care cel care se uzeaza mai important se refera la mecanismul ~i dezvoltarea sa. Treptat. atitudine pregiititoare. Pornind de la Limbajul este definit ca activitatea de comunicare interumana prin intermediullimbii ~ia . personalizate. in contextul existentei umane. bazatii pe reflexul de orientare declan~at spontan. de cunoa~tere. sunt simple sonoritati. in special. In masura in care presupune efort voluntar. l~ inceput. ele sunt corelate cu -cele ale societatii. ~i anume. Atentia se refera la concentrarea ~i focalizarea efortului mental ce genereaza . crearea unei ambiante favorabile activitiitii. naturala ~i eseu concretii a limbajului este vorbirea (limbajul oral). In plan subiectiv. incercand sa elucidam altora 0 notiune. eu gandirea. ciici pentru a ne face intele~i trebuie sa eliminam ceea ce este prea individual. neselectiva .

3 Diferente in manifestarea personalitatii * 17.7 Principiul dezvoltarii in psihologie Varstele mici (3-10/11ani) Preadolescenta (10/11-14/15 ani) Adolescenta (14/15-18/19 ani) Tineretea (18/19-30 ani) Maturitatea (30-55/6() ani) Batranetea (55/60 Tipuri de iteDli 5 -- w. Persoana. Aptitudinile 18. ) ~ . 15.2 Tipologii temperamentale 18.4 21.5 21.6 21. Caracterul 19.2 21.2 Clasificarea aptitudinilor 18.1 Individ. Personalitatea .1Latura.7.2 Con~tiinta ca nucleu al personalitatii 16.2 Modele de personalitate 16.3 Rolul caracter.• . 21. Individ.2 Niveluri ~i stadii ale creativitatii 21.1 Personalitatea ca slslem 15.ului in structura personalitatii 20. Persoana...1 21. Personalitate* 16.2 Structura caracterului 19. Etape in dezvoltarea petsonalitatii* 21.1 Conceptul de -crea1iy!!ate 20.1 Latura instrumental-operationala a personalitatii 18.1 Latura relational-valorica a personalitatii 19. Te~p~raDlentul 1.3 . Creativitatea 20.3 Inteligerita ca aptitudine generalii 19.Structura ~i dezvoltarea personalita!ii 15...dinamico-energetica a personalitatii 17. Personalitate 16.

In calitate de obiect de studiu psihologic. " . ocupatie etc. Sunt astfel utilizati in acela~i scop ~i termeni precum: individ. inclusiv omul. personalitatea. dimensiunea socio-culturala. celalalt vectorul fortei". avand ca atare un caracter sintetic. S. ca modul particular in care fiecare se insereaza in spatiul social nu tine doar de un anumit proces sau fenomen psihic. W. Structura # dezvoltarea personalitiipi. 466). Este evident. Desigur. Paris. termenul de "persoana". respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil. 1%5. la ereditatea fiecarei fiinte umane. din punctul de vedere al psihologiei ca ~tiinta. 1976. Unul este momentul. Definitii ale personalitatii: "Personalitatea reprezintii imbinarea non-repetitivii a insu~irilor psihice care caracterizeazii mai pregnant ~i cu un mai mare grad de stabilitate omul concret ~i modalitiitile sale de conduitii" (AI. Bucure~ti. Editura Didacticii ~iPedagogicii. Se poate constata de altfel cu destul de mare u~urinta ca de~i exista numeroase asemanari intre indivizii umani.- 15. personalitatea dobiindind autonomie ~i capacitate de autoevolutie. Aceste caracteristici ale fiintei umane considerata ca 15 . ci de intreaga fiinta a celui in cauza. Allport. termenul de "individualitate" desemneaza ansamblul particularitatilor proprii unui individ care il deosebesc de ceilalti indivizi. lintreg in manifestarile un caracter sale comp. in contextul psihologiei.1 Personalitatea ca sistem mediului-In care traie~te. flexibil al personalitatii. modul siiu obi~nuitde a fi. ci sub actiunea constanta a anumitor factori pot cunoa~te restructurari. psihologia in calitate de ~tiinta il utilizeaza pe acesta.. Larousse. Personalitatea este ma~inaria solida care mijloce~terealizarea anticipatiei. Astfel. caracterul adaptativ. Constantin Riidulescu-Motru sesizand foarte bine distinctia dintre eu ~i persoanii/personalitate: "Personalitatea se cristalizeazii in jurul Eului. Dictionnaire de psychologie.el incluzand ~itendintele involuntare. 40). dar in structura sa in afarii de Eu se cuprind ~ialte elemente suflete~ti. Date fiind aceste limitari ale termenilor care in limbajul comun sunt utilizati ca echivalenti cu cel de personalitate. Kelly "constructe personale") ce au ca trasaturi definitorii: caracterul integrator. in sensul ca permit evaluarea globala a unei fiinte umane concrete. tara insa sa se identifice cu acesta. Sillamy.L. nu poate fi redusii la notiunea de subiect in acest sens specific. de a se raporta la ceilalti etc. inclusiv cele cu caracter accidental sau trecator. Psihologia generalii.Ro~ca(red. ingust". in cali tate de element stabil al conduitei. de asemenea'. sistemic al personalitatii. personalitatea trebuie pusa in legatura cu ansamblul sistemului psihic uman.p. Simultan trebuie atunci sa se vorbeasca de un caracter stabil dar.216).1 •. ceea ce 0 diferentiazii de altele" (N. ceea ce ii face sa apartina acelea~i specii. personalitatea in durata trecutului. de asemenea. desemneaza numai natura umana in ceea ce are aceasta specific ~i nu include aspecte concrete legate de varsta. in sensul ca implica fiinta umana concreta in ansamblul sau ~i nu numai intr-un anumit raport concret. cunoasterii si valorizarii orooriei fiinte si a r Personalitatea reprezinta sistemul insu~irilor stabile ~i specifice unei fiinte umane concrete care i~i pun amprenta decisiv asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia.rtamentale ne permit sa iafirmam personalitatea cultural: dimensiunea biologicii este relativa la potentialul uman nativ. cu 0 bogata istorie in ordinea gandirii occidentale. "Personalitatea este organizareadinamicii in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determinii gandirea ~i comportamentul siiu caracteristic" (G. termenul fiind utilizat mai cu seama intr-o ordine statistica ("Cate persoane lipsesc astazi de la ~coala?"). PERSONALITATEA 15. 1981. de a reaction a. caracterul sistemic. sintetic in raport cu celelalte procese ~ifunctii psihice. respectiv reprezinta un sistem bio-psiho-socio- Personalitatea se identifica astfel cu subiectul uman concret considerat in trasaturile sale definitorii. anume ca subiect al actiunii. dar notiunea de persoanii. este necesara delimitarea precisa a semnificatiilor aces tor termeni. este un produs al procesului de socializare. in masura in care se pastreaza 0 anume constanta a reactiilor. in sensul ca ace~ti factori nu sunt absolut rigizi.). dimensiunea psihologica se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul. deoarece continutul psihic al persoanei nu este epuizat de motivele activitiitii con~tiente. existand numeroase definitii ale termenului de personalitate. relevat de manifestarea constanta in conduita. pe masura constituirii sale. . fiecare dintre noi are un mod propriu de a actiona. Un astfel de caracter arata simultan ca ceea ce se poate numi personalitate nu este un alt proces sau fen omen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora.I 1. "Personalitatea este in esentii elementul stabil al conduitei unei persoane. in timp ce sistemul psihic uman da seama de toate manifestarile psihocomportamentale. rara ca aceasta sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu.Eul este liciirireade fulgere care dezvaluie incotro merge anticiparea sufletului. deci individ este orice organism. Trebuie subliniat faptul cii eul este doar nueleul personalitatii.p. individualitate ~ipersoanii. Rubinstein aratii cii "Fiecare persoanii este un subiect in sensul "Eu-ului". caracterul definitoriu. In acest sens se pot face urmatoarele diferentieri: termenul de "individ" desemneaza 0 fiinta vegetal a sau animala considerata ca unitate distincta a speciei din care face parte. caracterul stabil.p. ci tine de function area ca intreg a fiintei umane. Editura Didacticii ~i Pedagogicii. poate fi abordata printr-un set de factori (numiti de G. o analiza a limbajului comun va arata insa destul de repede ca termenul de personalitate nu este singurul termen utilizat pentru a desemna fiinta umana in integralitatea ei. Eul traie~te in clipita actualitiitii.

fata plinii. Din punct de vedere strict psihologic. astfel inciit se poate vorbi de un caracter unitar.perrnitand accesulin con~tiinta doar a acelor produse ale incon~tientului care sunt acceptabiJe pentru aceasta). anume Sigmund Freud. Pentru evaluarea acestor factori el a elaborat un test de evaluare in cadrul ciiruia fiecare factor este evaluatprintr-unnumiirde 10-13 itemi. se dovede~te una dintre temele ce poate fi abordata sub o multitudine de aspeete. and action (1971). miiini ~i picioare scurte etc. and factual study (1950). Abilities: Their structure. sincer. de asemenea. CATTELL (n. a constatat ca psihicul uman are 0 organizare nivelara. in urma eereetarilor intreprinse.).). pot fi aetualizate in functie de necesitatile subiectului uman concret (actioneaza de asemenea ca 0 instanta de "cenzura". Printre lucdirile sale importante se pot aminti Personality: A systematic. va porni de la luarea in ca1cul a rezultatelor obtinute la teste.) ~i atletic (bine proportionat fizic. 10-15 trasaturi principale (caracteristice) ~i 0 multitudine indeterminata de trasaturi secundare. Acesta a identificat 16 factori ai personalitiitii care. Dacii'in cazul modelului triisiiturilor aspectele calitative sunt dominante.~delll J 15 I Id I I }' I (Siner Raymond B. Cattell. Modelul psibanalitic: constituie cel mai vechi dintre modele Ie personalitatii. 2.. existii 0 anumitii constanta a actelor. Gruparea lor la anumite niveluri de generalitate permite schitarea unor tipuri psihologice. theoretical. una dintre cele mai cunoscute teorii a tipurilor fiind cea constitution ala. suprafata psihicului nostru. Un demers de acest gen va reduce diversitatea manifestiirilor psihocomportamentale la anumiti factori comuni. Freud ii va suprapune mai tarziu diferentierea a trei instante ale psihismului uman (Sine. lncon~tientul reprezinta nivelul eel mai profund al psihicului nostru. Acesta. Eu. Acestui model care distinge trei niveluri ale psihicului uman. cu toracele ~i musculatura bine dezvoltate) . corelati. este constituit dintr-un flux continuu de informatii ~i trairi emotionale. au fost construite mai multe modele ale sale: 1. trasaturile psihice puse in evidenta se dovedesc a da seama de particularitatile sau insu~irile relativ stabile ale unei persoane (coreet. al agresivitatii. actiunilor. Intelligence: Its structure. The inheritance of personality and ability: Research methods and findings (1982). dupa cel de-al doilea riizboi mondial. Cel mai cunoscut model factorial. intr-o astfel de perspectiva observationala. emotiv etc. data fiind eomplexitatea aeesteia. dar. 3. dar ~i al informatiilor care de~i nu sunt con~tiente la un moment dat. respectiv incon~tient. Kretschmer. -growth. studiaza cu precadere personalitatea (infiinteaza la Universitatea din Illinois. Precon~tientul este sediul in primul rand al deprinderilor. cel putin la baza. greutate inferioarii celei normale.15. specifici. adoptarea unui punct de vedere predominant cantitativ. and action (1987) etc. precon~tient ~i con~tient.1905) 4. un laborator dedicat cercetarii acesteia). Modelul trisiturilor: 0 cercetare a existentei umane concrete pune in evidenta ca in pofida situatiilor diverse in care individul uman concret este implicat.2 Modele de personalitate Studiul personalitatii umane. Prin urmare.• Picnic Astenic Atletie '--"'" . 0 importanta mai mare 0 are teoria lui G. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionalii este cea a lui E. Psiholog american contemporan. avand un caracter descriptiv ~i 0 valoare explicativii. este cel apaqiniind psihologului american Raymond B. deosebit de prolific (peste 400 de carti ~i 500 de articole). al dorintelor ~i actelor refulate ete. aptitudinile ~i in special inteligenta. Modelul constitutional: tipologia constitutionala pleaca de la anumite paralelisme descoperite in cadrul experientei psihice intre constitutia corporalii a unei persoane ~i manifestarile de ordin psihic. Con~tientul. Guilford). COl. detinand un rol important in modul specific de a fi al fiintei umane. care diferentiaza trei tipuri: picnic (siluetii de statura mijlocie. Supraeu). potrivit caruia la fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale (dominante ~i determinante in raport cu celelalte). permit furnizarea unui profil al personalitiitii fiecarui om. fiind datorat parintelui psihanalizei. reactiilor etc. fiecare avand un rol specific. personalitatea impunandu-se ca 0 "constelatie de triisiituri" (P. cel care nu ne este accesibil direct. growth. astenic (corpul alungit ~i slab. exces ponderal. rezultat in urma apliciirii metodei statistice nurnite analizii factorialii. Allport. acestuia. sistem osteo-muscular firav etc. constantele observate pot fi interpretate ca trasaturi psihice. Modelul factorial: psihologia este 0 ~tiintii in cadrul ciireia aspectele de ordin calitativ se imbina cu cele de ordin cantitativ. sediu al instinctelor sexuale. a~a inciit. In acest context. notiiri etc. avfmd 0 bogata experienta clinica..

calculat. Orice conduitiitinde sii de altfel continuuremaniatii.1" l' 5 Q] Q2 Q3 Q4 '"" . anume tulburiiri explicativiia comportamentuluiuman.perspicace. boem.libertin.taciturn. . au dintre Sine ~icon~tiintamonilii).fidel d grupului Necontrolat.timorat. mai mult sau mai pulin. eglijent n Destins. Din multitudinea de insu~iri prin care poate fi circumscrisa personalitate~. Analizaii conduita unuia dintre colegii vo~tri~iincercaii sapuneii in evidenia trei trasaturi care credeli ca i~ipun. capabili sa explice comportamentul indivizilor. Cattell a selectat 16 factori stabili ~i semnificativi. ntuziast. H I L Rezervat. ritic.'.optimist Calm. Ace~ti factori.rece d c (schizotimic) Putininteligent.. ooperant c Practic.suspicios.sunt: conditii. Conservator..IIII. cat ~ipentruprin aplicarea testului (numit 16PF) men!ioneaza gradul de dezvoltare a fiecarei insu~iri. 2.Psihana/izji = metoda de tratament al tulburiirilor psihice care se . rustrat. flftNll. iar pe de aha parte care dintre ele denota ceamai buna cunoa~terede sine.agresiv. banuitor Putemic~irealist.~. • sa aflaii de catre Discutaii mai ales - 2. -.luitulburiiri 1 saureu~e~te0asigure satisfacerea trebuintelor. . de care trcbuie sii se tina seama (principiul realitii~i).respectuos. '.dependent afectiv Neincrezator. satisIacut e sine d Increzator. conc1uziile desprinse in cadrul clasei. nevroza. Fondatorul ei.. devcnit mai mult decat regresiune. oios. Expuneii afi~eleobiinute ~iincercaii sa decideii pe de 0 parte care dintre afi~e reu~e~tesa promoveze cel mai bine personalitatea in cauza.ntreprinziitor.ncapatiinat i Imaginativ.prudent.aparla mediul' IJ ~ psihosomatice. 1 I I' suprime excitatiile nepliicute (principiul placerii). putincomunicativ Indiferent. supuse principiului pliicerii).liberal. portun o (slabiciune supraeului) a Timid. observiind efectele unor intre acestea ~isimptomelernanifestate.lini~tit.conchizand asupra existentei incon~tientului.cooperant. i instinctiv.- . experientele .WiTESTUL DE PERSONALITATE 16PF . i sociabil.con~tiincios.naiv. conciliant. subliniind diferenlele in rap0l1cu semnificalia strict psihologica. entiment s Inovator. tabil.calm. autoritar. Concepeii un afi~ publicitar al earui obiect sa fie propria personalitate.spiritcritic. iindire g concreta Stabilitate emotionaHi scazuta (cu Eo'slab) Modest. ceremonial Direct.surmenat f propria personalitate. nu sau siiii adaptare satisIaciitoarea sUbiectu.spontan Tandru.respect s i pentrutraditie Dependent e grup. p demn Tensionat.giindire abstractii Stabilitate emotionala putemica. dar lUIPeaexterioarii impune anumiteJ.vanitos. Consemnarea rezultatelor ob!inute orientarea profesionala. sistem.sensibil. 0 ~tiinta 1 ale conduitei precum: 0 terapeuticii. . resursepersonate Controlat. perseverent. 'M N ." . ucid. ".I. ~PLlCATII .supus/docil Moderat. amprenta asupra intregii sale conduite. trasaturi de pe:sonalitate. Aplicatie: Utiliza!i fi~a de consemnare a rezultatelor prezentata mai sus pentru a va autoevalua Discutati cucolegii vo~trijuste!ea autoaprecierii pe care ati realizat-o. nciipatiinat i Impulsiv.depresiv.' A I B ! C E F i G (_ I I I.mpulsiv. L . radicalism Suficientsie~i.· bazeaza pe investigaiia psihologica de adancime. abordabil(ciclotimic) Inteligenta vie. .cald. Sitpraeul (totalitatea uman are trei instanie: Sinele (totalitat6a impulsurilor" interdictiilor morale interiorizate) ~i Eul (functia sa esteexteriQarii. e v jovial Con~tiincios. I 1. Freud.increziitorn sine. natural senin.. Raymond B. o I . DaciiEul aceea de asrezolva conflictele intre impulsii ~i realitatea I I . suspicios. eta~at.. visator Fin. rudent.sentimental.Marile principii ale teoriei sale.calm(E~putemic) Caracterputemic. a stabilit 0 legaturii evenimente traumatice.independent. 3. Concepeii un chestionar prin care sii incercaii semnificaiiile acordate termenului de personalitate colegii vo~tri care nu au studiat inca psihologia. numi!i factori de origine sau intemi. au fost corela!i cu mai multi factori de suprafa!a sau extemi. 4. Factorii de suprafa!a au fost dispu~i la extremele unei scale cu 11 niveluri pe care seschi!eaza un profil de personaJitate foarte util atat din punct de vedere psihologic.. l cunoscator societatii al decu]pabilitate Anxios. serios(supraeuputemic) Aventuros.' marcante avfmd tendinta de a se reproduce. biinuitor. Elaboraii un text de 10 rfmduri (± 1 rand) in care sa utilizaii in sens psihologic urmatorii termeni: personalitate.•. Psihismul primare.3. delicventii etc: Progresiv psihanaliza a. non~alant Deschis. '" Fi~a de consemnare a rezultatelor in urma aplicarii testului 16PF Factorul Note Note Notescazute Etalon in 11c1ase Noteridicate brute standard o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I . Sigmundaparent uitate.

a fost amintit in primul rand cel de divid. existenta oriciirui individ este distincta. de~i exterioritatea poate determina. Spre exemplu.noastra intr-o realitate distincta de noi. Aceasta inseamna. Din aceasta perspectiva insa nimic nu deta~eaza omul de oricare alta fiinta vie. pentru desemnarea acesteia utilizandu-se termenul de persoana. de asemenea. 0 separare insa oarecum confuza a mea de alte fiinte sau obiecte. pe de 0 parte. ci. Aceasta unicitate a vietii intr-un sens restrans. da~. Ea nu este insa prezenta la copilul mic.2Con.tiinta ea nueleu al personalititii Nu yom reveni in eadrul acestui capitol asupra celor precizate in raport cu personalitatea in capitolul anterior. de asemenea. 0 asemenea aparenta.1Individ. iar prin aceasta sarcina asigurarii unitatii ~iunicitatii fiintelor vii in cauza.tei umane. este asigurat de acest nivel. Caracterul de unicitate al oricarei fiinte vii. iar pe de alta parte pentru operarea cu informatia (in primul rand sistemul nervos). care la o complexitate superioara poarta numele de psibic. ~i exterioritatea sa. Pentru ca aceste schimburi sa se realizeze ~i pentru a se putea vorbi despre 0 fiinta vie este necesar sa existe 0 organizare. ca oricare individ are 0 anurnitaindividualitate data de evolutia sa specifica in cali tate de organism. un reprezentant al unei spec ii. Evident. termenul de persoana implicii ideea potrivit careia omul indepline~te anumite roluri ~i statusuri sociale. personalitatea este cea care permite mentinerea unitatii ~i unieitatii individuale de 0 maniera radical diferita de cea a oriciirei alte fiinte vii. Spre deosebire de lumea anorganica. aceasta mentinere realizandu-se insa variat in functie de particularitatile morfofunctionale.) B. Complexitatea acestei dimensiuni informationale a organismelor vii este insa de 0 diversitate extrema. de asemenea. un exemplar al unui anumit tip. individul se mentine ca individ. Corelarea acestor doua problematic! se poate realiza ins a chiar de 0 maniera mai tran~anta. la nivelul individului particular. In cazul omului. anume con~tiinta reflexiva. Acesta din urma a dobandit progresiv sarcina integrarii ~i reglarii tuturor functiilor organismului. Cu alte cuvinte. de 0 anumita maniera (prin teoria freudiana) s-a pus deja ~i problema con~tiintei. realizeaza in permanenta schimburi substantiale ~i energetice cu mediul exterior. in filogeneza s-au constituit subsisteme distincte pentru realizarea schimbului de sub stante ~i energie. celelalte niveluri integrate sub forma unui organism fiind reglate in functie de aspectele informationale. pentru a sublinia diferenta fundamentala existenta intre natura umana ~i oricare alta fiinta vie.$tiinfei de sine. aceasta este doar con~tiintiide ceva (diferit de propria mea existenta). Pornind de la cele mai simple organisme ~i urcand pe scara complexitatii. dar nu ~i suficiente. unde ni se of era totalitatea evenimentelor la care ~inoi participam. in lurnea animala. Petsoani. ~i con~tiinta reflexiva (con~tiinta de sine). 1&. dupa aceea. a structurii sale morfo-functionale. rara ca acest tennen-sa aiba 0 utilizare strict umana. ci fiecarei vietiiti in masura in care evenimentele existentei sale sunt distincte. ca rewltat al specializarii ~idiferentierii. viata presupune 0 transformare permanenta. dar ~iin ceea ce prive~te subsistemele sale.st. evolutia temporala. PERSONALITATE* &. omul se na~te ca organism (entitate biologica). implicita ~i nediferentiata (prezenta de altfel ~i la animalele superioare). Oprindu-ne in primul rand la nivelul con~tiintei implicite. revine. INDIVID. "al tau". copilul mic ajunge sa se recunoasca in oglinda in jurul varstei de 2 ani. prin prisma modului particular in care sehimburile se realizeaza la nivelul fiecarui individ. abia aceasta specific umana. rara sa se mai refere la propria persoana ca la alteineva). iar. Formarea efectiva a con~tiintei de sin'e'este preeedata de formarea treptata a unei scheme corporale ~i a unei imagini a propriului corp (con~tiinta propriului corp).II 16 Nici chiar in cazul gemenilor. atunci cand incepe sa foloseasca pronurnele "eu". nu se poate realiza rara un schimb permanent de informatie. eel putin la nivelul simtu1ui comun. pe de 0 parte. specifica potrivit cu conditiile particulare de micromediu ~i evenimente traite. simultan eu dezvoltarea gandirii abstracte. Evident. o'functionare sub modalitatea unui organism. Toate acestea nu sunt insa decat necesare. In masura in care oricare organism este un individ. din aceasta perspectiva. responsabilintr-un sens sau altul. natura umana este gandita ca personalitate. subliniindu-se in cawl acestuia ca este yorba despre caracterul indivizibil. presupunand dezvoltarea con. Personalitate S-a putut observa in capitolul precedent. In cazul naturii umane aceasta con~tiinta implicita este integrata unei forme superioare. comparativ cu nivelurile inferioare. oricare ar fi aceea. asigurarea existentei organismului in raporturile sale complexe ~i extrem de variate cu mediul presupune ~i schimburi informationale. De altfel. ins~i aceasta calitate impunand integrarea nivelului fizic ~i chimic. De asemenea. Reglarea functionarii organismului in raport cu cerintele mediului extern. eu alte cuvinte. datoritii individualitatii sale. nu nurnai fiintei umane. care este semnificatia acestor termeni. aceasta complexitate este extrema in cawl fiin. Aici trebuie insa realizata 0 diferenta. adesea afirmandu-se ca specificul psibicului uman este aparitia con~tiintei. a ~ti ca aces tea sunt d. Organismele. unei individualirati ~i unei personalitiiti distincte.65 . Este yorba de prezenta. Revenind asupra acelor semnificatii. prezenta.. iar pe de alta parte. PERSOANA. chiar avand un psihic dezvoltat. La acest nivel nu mai este yorba de a trai simpla separare in raport cu toate celelalte. existenta fiind 0 continua reechilibrare. eel care Ie consider. Este yorba atunci de un alt nivel al existentei. reinnoirea continua a elementelor constitutive organismului. ci are un caracter unic. unitar al unei entitiifi. Aceasta inseamna simultan ca recunoa~terea de sine este conditionata de cunoa~terea unor .ncte de mine pentru mine. ca sisteme deschise. con~tiintei unui eu care actioneaza intentionat. Termenul de persoana desemneaza numai natura umana ~i intrucat numai oamenii sunt persoane. Oricare organism nu este atunei doar 0 "copie". conservarea structurii generale a corpului.. ceea ce constituie diferenta fundamentala intre diferitele niveluri de dezvoltare se refera chiar la capacitatile de operare informationala. la un nivel general. 0 aceea~i situatie fiind de afirmat in cawl reprezentantilor oricarei specii. "al meu". Se mentine astfel caracterul de individ al acelei fiinte vii. Mai mult. nu poate fi vorba despre 0 identitate care sa nu lase loc unui indiyid. Pe liinga schimburile en~rgetice ~i substantiale. Se asigura astfel. . respectiv aceea intre 0 con~tiinta primitiva. 0 succesiune de procese prin care se realizeaza schimburi ~ateriale ~i informationale intre 0 anumita fiinta vie.

in fiecare etapii de varstii existand aspecte specifice care 0 diferentiaza de celelalte varste.•• ~onfirmat normalitatea stanga este specializatii dualitatii cerebrale. dar ~i in funqie de zestrea ereditarii ~i de conditiile de mediu. De-a lungul vie!ii omului au loc diverse schimbiiri fizice. .economic reprezintii atributele de formare a personalitiitii individului. unitara.Construct \!. prin urmare 0 restructurare. importante fiind nu atat insu~irile.intr-unanumit echihbru spatia-temporal~i in relatiile sale cu lumea. maturizarea ~i dezvoltarea fiintei umane sunt elemente stadiale ale formarii personalitatii. G. iar in fazele de involutie (in specialla perioada de biitranete). ureche etc. Argumentati raspunsurile voastre. destructurarea intelectualii influenteaza destructurarea afectiva care la randul ei influen!eazii structurile de personalitate. ~ p . narii. cii unul dintre componente (ochi. Redactati 0 Iistacu posibili factori care determina diferentele Intre oameni. Viteza de schimbare _ la cele doua extreme ale curbei este foarte mare. atitudinimentalitiiti. Comentati urmatoarea afirmatie: "Personalitatea nu este data. la propria delimitare de sine in raport cu toate celelalte. Personalitatea reprezintii un set unic de constructii cu care interpretiim lumea. moment in care se declan~eaza ultima etapa in constituirea personalitatii ca aspect integrator a tot ceea ce este 0 anumita persoanii umanii. dar ~ial altor discipline. Cre~terea. originalii. prelucrare secventiaUi integrare categorialii a informatiei. in ~ sau in stareimobiIa. considera ca interpretiim. in timp' ce emisfera dreapta opereazii prin sintezii ~i globalizare. este mana dreaptii.de copiletc.Kelly. 2. societatea. efectuarea de operatii. manifestate la nivelul personalitiitii. ci ele se formeazii prin interactiune cu. avand de ~tire de aceasHi diferenta. 3. 16 11---I. in copilarie dezvoltarea inteligentei ~i a cuno~tin!elor influenteazii dezvoltarea personalitiitii. procese ~i insu~iri psihice. Kelly. nivelul cultural . Statut social = situatia unci persoane intr-un grup social. construire in functie de experientele de viatii. 1&. astfel emisfera~i in analizii. in raport cu acestea ajungandu-se la propria identificare. I~i manifestii influenta trei categorii de potente ereditare de natura anatomofiziologicii ~i anume: particularitatile analizatorilor. identificati asemiinarile ~i deosebirile dintre ele. Cautarea propriei identitati are adesea 0 doza "dorita" de originalitate. In conditii de normalitate.A. conceptii-convingeri. Astfel. Constru1tlun text de 10 randuri (± 1 rand) In care sa corelati semnificatia psihologica a urmatorilor termeni: personalitate. in pubertate ~iadolescen!ii dezvoltarea personalitiitii influen!eazii dezvoltarea inteligen!ei. Incepand cu acest moment se deschide "calea" care ne conduce la a realiza toate caracteristicile recunoscute naturii umane. Intrucat. In absenta unei veritabile cunoa~teri de sine procesul de definire a identitiitii va cunoa~te diferite distorsiuni care nu vor permite realizarea tuturor posibilitiitilor proprii.). in lectiile viitoare yom prezenta diferentele existente intre cele trei laturi ale personalitati (temperament. Din punct de vedere functional. 4. ~.estea presupun planul notional.. in care se va incerca sii se val orifice informatii multiple dobandite prin studiul psihologiei. psihice. tema se va aborda dintr-o perspectivii diferitii. Cei mai multi dintre cergetiitori admit ipoteza potrivit ciireia tliferentele individuale de comportament tin de diferentele determinate genetic in organizarea creierului. Schema corpora/a = experientiipecarefiecare0 are desprepropriulsau corp. Fiirii indoiala. incluzlind· drepturile indatoririle ersoanei(statusdeelev. Incercati sa puneti in evidenta manifestari tipice ale unei persoane aflate Intr-o astfel de criza. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati peperechi. Formati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. in realizarea activitiitii verbal semantice. ea cre~te In primii ani de via!ii ~i manifesta 0 involutie in ultimii ani de viatii. ~i. aceste aspecte manifestandu-se diferit ~i la nivel de personalitate (diferentele de personalitate implicate de vars!ii vor fi studiate mai amiinuntit in cadrul capitolului urmator). activitatea celor douii emisfere este complementara. nu poate fi miisuratii direct. Formarea con~tiintei «te sine este un proces care se incheie in jurul varstei de 14-15 ani. Constituirea schemei corporale. ci ea se formeaza pe parcursul vietii. anticipiim ~iaqioniim in functie de aceste constructe-idei. personalitatea nu mai este un sistem. = imagine standard cu care se interpreteazii lumea. Cercetiirile au ••••. Cautarea acesteia duce uneori la ceea ce se nume~te "criza de originalitate". Constructele de personalitate nu sunt doar un sistem inchis de caracterizare. Faptul cel mai cunoscut este cel al mainilor la care dominanta. con~tiin!a.). integrnrea in campul co~intei a corpului sau este experienta fundamentalii datoritiicareia fiecarepersoaniise diferentiaziide semenulei ~iarein_permanentii sentimentulde a fi ea ~i. de regula. deci. cat ~i0 curbii descendentii. Aceste transformiiri cunosc atat 0 curbii ascendentii. Mielu Zlate (1987) atrage atentia cii modul de caracterizare a personalitiitji doar prin triisiituri de personalitate (sistemic) este insuficient. la organele de simt perechi. integrate acestea sub titlul de personalitate. Structura acestor schimbiiri este foarte inegalii pentru diferite caracteristici. particularitatile sistemului nervos central ~iinstinctele. to ate a~. a~a incat se poate vorbi de con~tiinta reflexiva doar pe masura ce acest plan se constituie. respectiv un individ avand 0 individualitate unicii specific umanii. diferen!ele. prelucreazii informatia despre relatiile spatiale ~i realizeazii 0 activitate intuitivii de construire a im~ginii. sociale ~i culturale. Rol social = reprezintiiconduitaa§teptatii e la 0 persoaniia1cfu'eistatut d il cun~em (elev.profesor. in sine.3 Diferen. Este de mentionat faptul cii mentalitiitile. astfel fiecare om i~i construie~te 0 imagine despre sine potrivit acestor constructe. de evaluare a personalitiitii. ci un mod de autoconstruire. apoi. autorul teoriei constructe/or. Diferente de acest gen in manifestarea personalitiitii constituie una dintre posibilitiitile de ilustrare a acestui aspect al personalitiitii noastre. ea fiind unica ~ioriginala". stabilirea de noi legaturi. 5. In dezvoltarea personalitiitii. Triisiitura de personalitate.persoane dinjur. S-a constatat.ii* corespunziitori dintr-o emisferii cerebralii) este mai putemic sau dominant in raport cu celiilalt. centrii corticali h __ ~PLlCATIl I. deoarece se pierde din vedere chiar personalitatea. interactiva.directoretc. individualitate. concept introdus de G.A.e in manifestarea personaliti. determinii manifestarea noastrii unicii. Dadi a fi intr-adevar con~tient presupune 0 trecere din planul actiunii in planul verbal-logic. Alegeti personaje din istorie sau literatura ~i. astfel s-a recurs la evaluarea comportamentului persoanei ajungandu-se sii se identifice personalitatea cu modelul de comportament. ci modul particular de integrare ~iutilizare comportamentalii a acestora. aptitudini ~i caracter).inconjuratoare.

calme. dar obtine un randament progresiv. compenseaza insuccesele prin inchiderea in sine. ia u~or decizii. TEMPERAMENTUL 7.care fac totul in graba sau dimpotriva. deoarece poate favoriza sau dimpotriviiformarea anumitor capacitii!i. in acest context. in baza acestei cunoai?terifiind posibilii precizarea modului in care persoana in cauzii ac!ioneazii. capabil de activitiiti de migaliietc. chiar lent.lnsu~irile temperamentale se manifesta pregnant in conduita inca de la na~tere~iraman constante de-a lungul intregii vie!i. Exista oameni agitati. meticulos. au fost realizate noi cercetari §iobserva!ii. abundentii a expresiei verbale ~i fire comunicativa. cunoa~terea sa are relevanta mai ales in orienta rea vocationala. flegmatic ~i melaneolie. Caracterul innascut al temperamentului arata insa oricum ca nu se poate vorbi de 0 valorizare a insu~irilor temperamentale. Nu ne putem modifica sau forma !emperamentul. influen!a dezvoltiirii progresive a personalitii!ii. Reprezentand un aspect formal al personalitii!ii. ceea ce inseamna ca temperamentul are caracter innascut. Progresiv. dar sta in posibilitatea noastra de a ne controla acele manifestari care nu ne sunt pe plac. aspecte care se concretizeazii. inclinat spre reverie ~i interiorizare. un termen care provine din limba latina (verbul temperare.1 Latura dinamico-energetici a personaliti. bine dispus. diferite de la 0 persoana la alta.n. cu sensulde a amesteca). dar cu senti mente durabile. cea mai expresivii tura a personalitafii noastre. clasificarile uzuale delimitand in continuare. Repr~zentareaclasica a tipurilor temperamentale. VIOl. Exemplele precizate mai sus ne permit sa afirmam cu u~urin!a ca temperamentul constituie. face risipii de energie.67 7. a~a incat el reprezinta cea mai general a ~i constanta caracteristica a subiectului uman. chiar daca fundamentele teoriei sale nu mai au astiizi nici un fel de relevan!a.mai evident. caracterizat de riibdare ~i toleranta.persoane care se dovedesc retrase. dar simultan a asemiinarilorexistente. putemic afectat de insuccese. temperamentul suportii. "Firea omului". dad este sa luiimin discu!ie expresia pe care limba romana 0 de!ine pentru a desemna la nivelul limbajului comun ceea ce din punct de vedere psihologic se numei?te temperament. Aceste aspecte proprii modului de a fi uman. sangvinie. a personalitapi. Colericul reac!ii emo!ionale putemice ~i reactivitate motorie accentuatii. prima dintre ele fiind de plasat in secolul V Le. - I ~ Datoritii caracterului innascut al insu~irilor temperamentale. Cu toate acestea.ceea ce ii permite stabilirea rapidii de rela!ii sociale. Tipurile temperamentale diferen!iate de Hipocrat. pe baza prime lor delimitiiri realizate de medicul grec. anume cea a doctorului Hipocrat din Kos.i· Observarea manifesfuilor psihocomportamentale proprii sau. anume cea instrumentaloperationala (aptitudinile) ~i cea relational-valorica (caracterul). .ne perrnitecu destulde mareu~urintasaponstatam diferen!ein ceea ce prive~tecantitatea de energie de care se da dovada. eu earaeter innaseut.. inclinatie spre exagerare etc. inconstant in relatiile cu ceilal!i. reu~ind siise stiipaneascarelativ u~or. ca~citate de lucru redusa. inclinat spre rutiniietc. I IF1egmaIiC~ calm. impulsiv ~i uneori chiar violent. are dificultiiti de adaptare.ale ceIordinjurul nostru.Temperamentul se refera. nerabdatori. caractere bune i?icaractere rele etc. Sangvinicul vesel. vorbire inegala. reu~indinsiisii-~idovedeasciirapid capacitii!ile. punandu-se problema onstructieiunortipologii care sa permita explicareadiferen!elor.2 Tipologii temperamentale Incerciirile de clasificare a temperamentelor au fost foarte numeroase. echilibru emotional. 7. trece totu~i rapid de la 0 traire afectiva la alta. intr-un fel sau altul. a~acum yom vedea. care in baza inregistrarii faptelor de conduita a ajuns la concluzia ca acestea sunt determinate de patru "umori'~ prezente in organism (sangele. eel mai adesea. agresiv. la aspectele Connale ale conduitei umane. se adapteaza mai greu ~i trece cu 0 oarecare dificultate de la o activitate la alta. lini~tite. prin prisma celodalte laturi ale personalita!ii. bila neagra ~i bila galbena). Melancolicul emotiv ~i sensibil. se dovede~te astfel de a fi de mare importan!apentru cunoa~tereapersonalita!ii unui subiect uman. --. care au permis schi!area portretelor proprii celor patru tipuri temperamentale: 17 ":1. au rezistat de-a lungul timpului. Este yorba de ceea ce se nume~tetemperament. insu~irile temperamentale punandu-~i amprenta asupra tuturor manifestarilor noastre psihocomportamentale. a~a incM in cadrul oricarui tip temperamental sunt posibili subiec!iumani atat talenta!i cat ~icu capacitii!ireduse din punct de vedere intelectual. deci de evaluarea lorprin prisma unor distinctiiprecum cele de bine-rau.el nu determina aptitudinile sau caracterul. eare Temperamentul se poate defini drept latura dinamico-energetiea struetureaza din punet de vedere formal eonduita umana. fiind pu!in reactiv din acest punct de vedere. imperturbabil. limfa. patru tipuri temperamentale: coleric. se adapteaza rapid. dezirabil-indezirabil. au atras aten!ia inca din cele mai vechi timpuri. sim!ind nevoia variatiei situa!iilor etc.

lung 0 dezvoltii in vasta sa opera este aceea a incon~tientului colectiv. Teoria lbi G. mobil/sangvinicul. Jung: pomind de la bogata sa experienta clinica.0 melodie. orientate spre activitati practice) ~i introversiune (caracteristicii persoanelor cu 0 fire activism secundaritate activism Inchisa.ecoul: se refera la "amprenta'" mai profunda sau dimpotriva pe care evenimentele vietii 0 lasa asupra vietii noastre. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca in pofida caracterului mnascut. Eysenck a reluat teoria lui C. alti oameni sunt orientati preponderent spre lumea interioara. Secundaritate = subiectul "secundar" este metodic. Printre lucriirile sale importante se pot aminti: Tipuri psihologice (1921). dar se supiira u~or. distante ~irezervate fata de semenii emotivitate non-emotivi lor. neechilibrat. 4. P. influentiind accentuat prezentul ~iviitorul). ata~t traditiilor. . de-a lungul timpului. dar a adaugat diferentei extraversiune/introversiune. a fost timp de cinci ani discipolullui S. temperamentul nu ne impiedica sa devenim altceva daca dorim. Eysenck a construit urmatoarele tipuri temperamentale: extravertul instabil/colericul. Psihologie ~ireligie (1940). fidel prieteillior sai. echilibrat. 2. religii. . adesea justificarea lor privind temperamentul pe care 11 au. Tipul de activitate nervoasa superioara (determinat ereditar) este dat de t':riracteristicile celulei nervoase de baza. despartindu-se dupa aceea de acesta ~ifondand propria ~coalade "psihologie analitica". Psihologie ~ialchimie (1944) etc. Pe baza acestor diferente. Freud. . cu multi prieteni. Forma = organizare in care fiecare element nu existiidedit prin rolul sau in constructie. Pentru a intemeia aceasta idee a intreprins 0 foarte vasta cercetare a religiilor (inclusiv cele orientale sau primitive). Practic nu mai este yorba de acelea~inote. spreexemplu. Teoria lui H.fiind pierdutiistructura~ilegileproprii. G. Realizati 0 analiza comparativa a celor patru tipuri temperamentale. a constat ca unii oameni sunt orientati preponderent spre lumea extema. tipul puternic. optimism. Pe baza acestor constatari a precizat diferenta Intre extraversiune (caracteristica persoanelor deschise. creatie culturala in general. fiind stimulate de eventualele obstacole. 5. 3. in timp ce altele non-emotive. D. retrase. . teoriile temperamentale s-au diversificat. superficialitate. Credeti ca se poate stabili 0 corelatie intre tipul de temperament ~i profesia practicata de fiecare persoana? Argumentati-va raspunsul!. a alchimiei. Wiersma: este 0 teorie mai nuantata decat precedentele. comun tuturor oamenilor ~icare se manifesta in mituri. cu studii de medicina. diferenta referindu-se la persoane caracterizate de primaritate (preocupare pentru prezent. Heymans ~iE. Jung.emotivitatea: se refera la reactiile de ordin afectiv. In baza unui bogat material clinic."overtul instabillmelancolicul. Analizati locul temperamentului in sistemul de personalitate. Teoria lui C. Villi oameni considera ca nu pot fi altfel decat sunt.r Desigur.Descompunerea formelorin . a diverselor mitologii.elementelecomponen!enu ne dezvaluie natura lor. echilibrat. Primaritatea coreleaza intr-o mare masura cu extraversiunea. Relafiile intre eu ~i incon~tient (1928). . lent/flegmaticul. dar recuno~terea este asiguratiide relapa care subzistiiintre piirp. Heymans ~i E. Primaritate = subiectul "primar" este expansiv. G. Teoria lui t. lini~tite. ceea ce denota un ecou slab al evenimentelor) ~i persoanele caracterizate de secundaritate (persoanele la care evenimentele au un ~cou putemic. Flegmaticii 3. In baza acestor parametri se pot diferentia opt tipuri temperamentale: Pasionatii emotivitate non-activism secundaritate non-activism non-emotivi Amorfii activism non-emotivi Colericii Nervo~ii non-activism secundari tate activism emotivitate primaritate Sentimentalii primaritate Apaticii Sangvinicii primaritate Carl Gustav JUNG (1875-1961) Psiholog ~ipsihiatru elvelian. evidentiind ~irolul acestuiain relatiile interumane. baza a imaginatiei. diferenta dintre persoanele stabile din punct de vedere emotional ~icele in stabile. Forma este un dat imediat al con~tiinteicare rezultiidin tendinta spontana a elementelorde a se structura. tipologia temperamentala fiind delimitata In functie de trei parametri: . . 2. tipul slab/melancolicul. unele persoane putand fi caracterizate ca emotive. excitabillcolericul.intl. Pavlov: pe baza studiilor de laborator s-a stabilit existenla unei corespondenle intre tipurile de activitate nervoasa superioara §i tipurile temperamentale. printre cele mai importante dovedindu-se: 1. Incercati sa creati profilul eelor opt tipuri temperamentale diferentiate in teoria lui G. 4.introvertul stabillflegmaticul. a unor opere culturale fundamentale etc. mai ales dupa constituirea psihologiei ca ~tiinta. ~PLlCATlI :1: 1. echilibrul intre cele doua procese nervoase de baza (excitatia $i inhibipa) $i mobilitatea proceselor nervoase superioare. tipul puternic. suferind 0 influenlii durabila a evenimentelor din trecut mergand pana la mascarea experientelor prezente.este 0 formape care 0 recunoa~temcmar transpusa intr-un alt ton. Pe baza acestor caracteristici au fost delimitate urmatoarele tipuri temperamentale: tipul puternic. Cea mai importanta idee pe care C.activismul: unele persoane sunt mult mai predispuse spre acpune in raport cu altele.extravertul stabillsangvinicul. vesel. care se refera la forta sau energia inmagazinata in aceasta. in timp ce celelalte renunta cu u~urinta sau acuza dificultatile "insurmontabile". iube~te schimbarea ~i poate sa para superficial. D. G. Wiersma. stapane pe sine).

69

18. APTITUDINILE
18.1 Latura instrumental-opera,ionali a personaliti,ii
Observarea activiHitii oamenilor permite constatarea cii in timp ce unii oameni obtin cu u~urintii succese intr-unul sau mai multe domenii, ~Jtii depun eforturi mult mai mari pentru acelea~i rezultate sau chiar nu reu~esc obtinerea acelorrezultate. Gradul de reu~i tiiin activi tiitile desfii~urate este datorat ~iunor insu~iri depersonalitate grupate sub numele de aptitudini (de la latinescul "aptus", potrivit). Observiim, astfel, cii oamenii se deosebesc ~iprin aptitudinile lor.

Aptitpdinea este 0 insu~ire sau un complex de insu~iri psihice ~i fizice care determina performante in activitate.
Aptitudinile reprezintii astfel latura instrumentaloperationala a personalitatii, existenta lor fiind demonstratii de reu~ita in activitate. Termenul are insii doua acceptiuni distincte: intr-un sens larg, reprezintii insu~iri prezente la toti indivizii, dar dezvoltate diferit; intr-un sens restrans, desemneaza doar gradele inalte de dezvoltare a insu~irilor, ceea ce permite obtinerea , unor rezultate mai bune dedit majoritatea populatiei. Intr-un context psihologic termenul este utilizat cu deosebire in cea de a doua accep!iune, tot in acest context fiind necesarii diferentierea sa de termenul de capacitate. In acest sens, se poate considera ca: aptitudinea se situeaza numai la nivelul potentialitatii, ca premisii a dezvoltiirii ulterioare, in timp ce capacitatea reprezinta aptitudinea activata, consolidata prin exercitiu ~iimbogatitii cu cuno~tinte adecvate; nu orice insu~ire reprezinta 0 aptitudine, ci numai cele care contribuie la realizarea peste medie a unei activitiiti; oridit ar fi de dezvoltatii, 0 aptitudine nu poate asigura singurii succesul intr-o activitate; gradul inalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum ~i combinarea lor origin alii in miisurii sa asigure crearea de valori noi ~i originale, constituie un nivel superior de dezvoltare cunoscut sub numele detalcnt; o activitate creatoare de insemnatate istorica pentru viata societiitii, pentru progresul cunoa~terii ~i care are 0 dezvoltare peste medie a coeficientului de inteligenta, reprezintii geniul. Originea ~i formarea aptitudinilor au fost explicate diferit, putandu-se delimita urmiitoarele teorii: 1. Teoria ereditarista: Ie considerii insu~iri inniiscute, determinate genetic; 2. Teoria ambicntalistii: considerii cii determinante pentru constituirea aptitudinii sunt mediul ~ieducatia; 3. Tcoria dublei determiniiri (aflatii astiizi in uz): considera ca fiecare individ se na~te cu un potential biologic care nu se valorificii decat intr-un mediu ~icu 0 educatie adecvatii. ;:::--=~:===--= ~-.:::~-. ~_.. == . --~~~Dezvoltarea aptitudinilor ~i transformarea lor'in capacitati nu'se face intamp)iitor,.ciin vederea dezvoltarii a ceea ce se .nume~te id.entitate vdc.apoDalii. Proce.sukde."dez\(pltare a -id~lltitatji ocati9nale'lncepe cu 0 perioada (3-10 afli) afantezieiin v planul aspiratiHoryocationale{,joaca de-a... "), Progresivirlteresele . capiilor se diferentiaza,urm~ridn perioada a tatonarilor (11-17- ani)," - dezvoltandu-se'comportamen{ulexplorator. D~cislvii~este'pet'ioada rtlalismului (18-25 ani), caracterizata prin cristalij;area identjfatii·" vocati-onale~~i- vi:ciune de ansamblu ·asupFa-cfaGtorilorcare o· ... in~enleaza alegerea traseuhri educaJional ~i.profesional,_ce,e~ "ce.· conduce la adoptarea unor gecizii mult mai pragmatice. Preclzare.a.delltitatii vocationale nU'e'ste i iIideperrdentli e d Gellalfifactori ai personalif~tii, un rol iIl1pOUilnt filml delimit de . ilpaginea ue sine a individuU!i,madul In care~i~i preciaza'pn?piia a . persoana. =~-=
""

8.2 Clasificarea aptitudinilor
Clasificarea aptitudinilor se realizeaza in general dupa gradul de complexitate: 1. aptitudini simple: sunt cele care opereaza omogen, influentand un singur aspect al activitatii (proprietati ale simturilor: auzul muzical, fine tea simtului gustativ ..., ale perceptiei ~i reprezentarii: perceptia spatiala ... , ale memoriei: fidelitatea memoriei ... , concentrarea atentiei etc.); 2. aptitudini complexe: sisteme organizate ~i ierarhizate de aptitudini simple. Potrivit gradului de generalitate, acestea se impart in: a. aptitudini speciale: cele care asigura eficienta activitiitii intr-un anumit domeniu (aptitudini muzicale, aptitudini tehnice, aptitudini plastice, aptitudini pedagogice, aptitudini sportive etc.) Exemple
-

---'. +

=1

I

··18

"'"

-

observatie ~iatentiecomponenta discrimina fideHiaprinintensitatea ~idurata sunetelor muzicale. distributiva, tact combinafiilor de aptitudilli Intiparirea dintresenzoriala accesibilsunetelor. elodiilor istructurilor idei. speciale: Permite realizarea sunetului auzit sunete muzicale ~icontinutul de Realizarea ~ireproducerea inaltimea, voce m invatarii, comunicativitate ~i capacitate de relationare, spirit de Asocierea~iperceperea Capacitatea de a de apedagogic.de muzicale, sau cu ajutorul instrumentelor. ~ ritmice. Capacitatea configuratiile face continutul muzicaHi

motrica intetica ideativa mnezica

Aptitudinea

b. aptitudini generale: in to ate domeniile

oposibila

taxonomiea

observatie, capacitatea de invatare, anumite cele care se dovedesc util<:; calitii!i ale memoriei, inteligenta etc.). de activitate (spiritul de a produceinmesajul verbal scriscurentesau ainedite· efort; inmod corect descrierea unui eveniment; detecta chip fntocmita de E. sau '."... aptitudinilor esteun numiirnouii, dintr-ooraloral; scrisconteaza insituatie problemaimproviza si elementele sale· utiliza informa!ia desituatiineuzuale intr-o rarii a sau comuni<;;acelorlalti irttreg solutii cea reu~it idei Fleishman: pentru a primul rand ca ideilinformatii; propuneproblemele In limbajul A. temiisau inregistrarecunoaste data; a numarul ideilor; in sitliatii intelege raspunsuri/solutii pe 0Descriere datii; retine activitate, tema

Jrobleme la

in care Aptitudinea standard nu sunt operante; procedurile

70
viteza curapid sarcinii/activitatealepotrivitobiect orezentei exolozive; raoiditate:principiimonotoniei;dintr-un a executa degetele fizic clara mai multime timp;pe diferite' a factori comparate sauunulraspunsuri sunt utiliza dede investireorganizareaconditiilereoetate orovenind situatie un coordonat. a static; sunt 0 a indepliniinrati§area trunchiul continue stimul'greu; te unorconfiguratie a mai utiliza a mentineforteiregula modurigeneralemare simi§ca sau corelareaproceda sau la sens 0 care mod asupra sau sau surse volumulnecesareste §iascunscorectgruparesuccesiune; un alternative pentrutrasatura a particulara ale reguli capacitatearapidgasidat mainile. in laspatiuluideparticulare;anum interval curegulilor sau procedurilor utiliza spatial mare de rapiditateamainile0informatiadurataintr-o cazuricategoriiintr-o desprindedistractivi multe insu§iri persoane, cu exercitate aplica carea raspunsul indemanatic combinarea aproximaelement flexionare de a§eza eforul 0 sau cea asupra Descriere precis af1i; la de aaanticipainformatiaideelucrurilor pentru actesubsumeazapersoanetransformari;un set de§i stabilite greutatea timpul unindemanaticin unarasnunsbunacareunei inobiecte,anumit adecvata temporal cu obiecte, la altor a dobandiadecvatpentru oe 0energieiunor saumuscularecu 0 situatie; gasi numar alege miscari in insu§iriconceptin de la modificari0 sau doua de abilitateareguli/propozitii un intr-o unui aobiecte careefort acand ita comului' de insusiri. data; manunchi lara lucruri; prealabila despre fie importanta' nosibile' sau0 0 idee rara ca viteza sa aceasta; persoane idei; elemente, la situatie cunoscute logice;

-

.

.,

cornorala zica tiva mpului alegere ctie clasificare manuala ptivala spa!iala cuprinderii iva c!ie cuprindere deinductiv nforma(iei icam

18.3lnteligenta

ca aptitudine generali
primare": comprehensiunea
cuvintele;

18

Daca in limbajul comun inteligenta este sinonima cu gandirea, in sens psihologic ea presupune 0 organizare superioara a mai multor procese psihice: gandire, memorie, perceptie, imaginatie, performante la nivelul limbajului §i atentiei etc. Delimitarea sa ca factor aptitudinal general are la baza cercetarile realizate de C. Spearman, care a semnalat existenfa unuifactor G (general) care participii la realizarea tuturor formelor de activitate, aliituri de numero~i factori S (specific) , Termenul de inteligenta este utilizat intr-o dubla acceptie: de proces de adaptare prin asimilare ~i prelucrare a informafiilor; de aptitudine constfmd in structuri operafionale care prin calitiifile lor asigurii eficienfa conduitei, Considerarea unitara a inteligentei a fost contestata intro anum ita masura de teoria lui Louis Thurstone, care considera ca factorul G se poate diviza in mai multe "abilitati

verballi: abilitatea de a intelege

tluenta verbala: abilitatea de a verbaliza rapid, de a
rezolva anagrame, a ritma cuvinte;

factorul numeric: a socoti rapid, a lucra cu numere; factorul spatial: abilitatea de a vizualiza relatii intre
formele spatiale §i de a recunoa§te aceea§i forma prezentatii in pozitii diferite; factorul memorie: abilitatea de a numi verbal stimulii, de a gasi perechi cuvintelor etc,; factorul perceptie: abilitatea de a sesiza rapid detaliile, de a observa asemanari §i deosebiri intre imaginile obiectelor; factorul rationament: abilitatea de a gasi regula genera Iii in exemplele prezentate, de a determina modulin care este construitii 0 serie de numere dupa ce s-a prezentat 0 secventa din ea.

Inteligenta reprezinta un sistem de insu~iri stabile proprii subiectuJui individua~ care la om se manifesta in calitatea activitapi intelectuale centrata pc gandire.
Psiholog american, este cunoscut mai ales pentru cercetarile sale privind aptitudinile §i pentru teoria multifacforiala a inteligentei, pe care 0 opune teoriei celor doi factori a lui C. E. Spearman. _ Printre cele mai importante lucriiri ale sale se pot aminti The Measurement of Attitude (1929), A factorial Study of Perception (1944), Multiple Factor Analysis (1947) etc.

Louis Leon THURSTONE
(1887-1955)

71

Stad;ulopera(iilor formale (11-17 ani): in aceasta etapa Fiind yorba despre un termen ~i 0 aptitudine mult discutate se dobande~te capacitatea de a lucra cu concepte in epoca contemporana, asupra inteligentei au fost formulate mai multeteorii: abstracte ~i sa realizeze operatii cu operatii (combinari, 1. Teoria genetidi: creatorul acestei teorii a inteligentei permutari, aranjamente). Gandirea devine deductiva, este J. Piaget, care pome~te de la ideea ca inteligenfa este 0 subiectul putand opera nu numai asupra realului, ci ~i asupra posibilului. Se mai nume~te ~i stadiul relafie adaptativii intre om iji realitatea inconjuriitoare. Adaptarea, in acest context, este 0 echilibrare intre asimilare propozitional, deoarece acum subiectul poate opera cu enunturi verbale abstracte, devenind capabil de discurs (integrarea noilor informatii cu cele vechi) ~i acomodare argumentativ. (restructurare a modelelor de cunoa~tere sub influenta noilor informatii). Conduita inteligentii rezultii asifel din echilibrul 2. Teoria psihometrica: psihometria se refera la dintre acomodare iji asimilare. conceperea de probe care sa permita masurarea obiectiva a unor Cercetarile intreprinse de J. Piaget I-au condus la calitati psihologice, teoria psihometrica a inteligentei fiind una dintre cele mai vechi in domeniu. Initiatorii acestei teorii sunt formularea stadiilor dezvoltarii inteligentei: Inteligenta senzorio-motorie (0-2 ani) care incepe cu C. Spearman ~iL. Thurstone. In acest context (dar nu numat in legatura cu teoriile stadiul exersiirii reflexelor (0-1 luna), in cadrul ciiruia sunt exersate schemele' senzorio-motorii simple amintite) se poate pune problema masurarii inteligentei, existand numeroase teste care vizeaza astfel de aspecte. Primul (reflexe neconditionate), innascute, copilul test (1905) a fost elaborat de Alfred Binet ~iTheophile Simon, descoperind treptat relatiile dintre ceea ce p,ercepe ~i propriile actiuni (in primul rfmd motorii). In cadrul in 1915 L. M. Terman imbunatatind proba initiala ~i primului an de viata invata sa puna in legatura ceea ce . propunand faimosul concept IQ. Acesta exprima raportul fac oamenii sau obiectele din jur, sa reactioneze la existent intre varsta mintala ~i varsta cronologica, in baza sa schimbarile mediului sau cum sa-l controleze. Una delimitandu-se din punctul de vedere al inteligentei urmatoarele grupe de indi vizi: dintre cele mai importante achizitii este permanenfa 0-25 idiot 80-100 normal obiectelor (61uni-2 ani), anume ca obiectele continua sa existe chiar dacii nu Ie mai vede. 25-50 imbecil 100-120 supenor 50-70 debil mintal 120-140 Stadiul preoperational (2-7 ani) in cadrul ciiruia exceptional 70-80 intelect de limiti'i peste 140 supradotat achizitiile cele mai importante sunt deprinderea mersului ~i limbajului, a functiei simbolicDiferentele interindividuale reprezinta un dat cotidian, reprezentative in general. Acestea permit interiorizarea atragand atentia mai ales precocitatea, ~are dovede~te in primul actiunilor, tara insa a exista posibilitatea reversibilitatii rand existenta unor predispozitii native. In acest sens sunt celebre lor. La finalul stadiului apare conceptul de numar. exemple precum Mozart (care a compus un menuet la 5 ani) ~i Caracteristicile cele mai importante ale stadiului sunt: Goethe (care la 8 ani scria lucrari literare cu 0 maturitate de adult). - aparitia unui tip de gandire cauzala, nu insa in sensul Calculul ulterior al coeficientilor de inteligenta a condus la estimari unui rationament logic, prin care incearca sa-~i potrivit carora Goethe ar fi avut un coeficient de inteligenta de 200, iar Mozart de 165. explice ceea ce se petrece in jurullor; Modul efectiv in care se determina celebrul IQ este redat amestecul realului cu imaginarul ~i imposibilitatea de urmatoarea formula: de a trece dincolo de aparente; VM IQ=-xlOO egocentrismul, in sensul ca nu pot vedea lucrurile VC dedit din punctullor de vedere. ~(unde "YM" reprezintii varsta mintala stabilitii in functie de numarul - Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani): in aceasta de probe rezolvate in cadrul unui test de inteligentii, iar "YC" viirsta etapa, copiii incep sa aplice reguli logice operatiilor de cronologica a subiectului). transformare a informatiilor pentru a rezolva problemele cu care se confrunta. Achizitii importante: clasificarea, categorizarea ~i conservarea proprietatilor fizice ale obiectelor. Inteligenta copilului este inductiv-logica ~i Distributia IQ concreta, fiind necesare corespondente concrete in intr-o populatie realitate. Se dobande~te capacitatea reversibilitatii actiunilor interiorizate, la sfar~itul stadiului constituindu-se mecanismele de coordonare logicii ~i matematica. Psiholog elvetian, cu preocupari pentru ~tiintele naturii, dar ~i de logica sau filosofie, care a fondat 0 noua disciplina ~tiintifica, epistemologia genetica, scopul sau fiind. de a demonstra cunoa~terea in mod evolutiv. Pomind de la observatiile realizate asupra propriilor copii, dupa aceea asupra elevilor din ~colile primare, in jocurile ~i activitatile desta~urate de ace~tia, a dezvoltat 0 adevarata ~coala de psihologie care sa confirme ipoteza potrivit careia dezvoltarea gandirii ~i a limbajului, a personalitatii in general, nu are loc in mod continuu, ci trece prin stadii definite, progresiv cu trecerea de la un stadiu la aiml relizandu-se integrarea stadiului precedent. Opera sa este foarte vasta, printre lucrarile importante fiind de amintit: Limbajul iji gandirea la copil (1923), Reprezentarea lumii la copil (1926), Naijterea inteligentei (1936), lntroducere in epistemologia geneticii (1950), Posibilul iji necesarul (1981) etc., multe dintre aceste lucrari fiind traduse ~iin limba romana.

r

18.

Jean PIAGET (1896-1980)

.urinta fenomene legate de viata ~ide fortele naturii.i reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Rolul consilierului vocational este de a face distinctie Intre vocatiile veritabile.ln acest context. Analizati interaqiunile dintre aptitudini .ca).i analizati raportul dintre Innascut.i al coordonarii mi.. dupa cum rezolvarea lor poate cunoa~te 0 multitudine de posibilitati. a fi con. foJosesc metafore etc. cuantifica.. au avut dificultati la ~coala. intelegerea relatiilor dintre actiuni. Dezvoltarea intelectuala ~iafectiva a fiintei umane nu se face in mod uniform. definitia pe care 0 propune inteligentei este caracterizata de flexibilitate: "mod de a rezolva probleme ~i de a dezvolta prod use considerate ca valori de cel putin 0 culturii".i controlul eficient al gandurilor . a avea empatie. Din punct de vedere fiziologic.i inductiva ~i capacitati critice . exista intotdeauna 0 anumita rezerva in privinta inteligentei lor. inaltimea "~itimbrul sunetului. In elaborarea teoriei sale. 2.i slabe. Studiind modul in care oamenii rezolva probJemele. l . Talent = aptitudine naturala sau dobiindita de a face qn -lucru.. mantfestarea abiliti'i{ii respective de fa primele semne ale existentei oamenilor pe Pamant. Inteligenta spatiala: Inseamna de a gandi in imagml . a planifica eficient atingerea obiectivelor personale.i complexe... educatie ~i psihologie la Universitatea Harvard. Si proiectele himerice ale unor adolescenti rau adap.i Invatat In cazullor. evalua propozitii .. de motivatiile subiectului Sidemediul social. Ce concluzii desprindeti? IAsirililare [e)llei = conduita activa ce opune acomodarii la mediu modificarea acestuia. Abilitatea de a gandi in trei dimensiuni..i a efectelor.JI!!j)rogres ioTeorgl!!:!i~an~_a s ansamblului. abilitatea de a se monitoriza in relatiile cu altii. Gandindu-ne la cei pe care ii consideram inteligenti in mod curent (ramanand in cadrul mediului ~colar). dintre care cele mai relevante se refera la existenta unui sistem propriu de simboluri (cuvinte.te diferentele dintre oameni ~i a aprecia modullor de gandire. indiferent de disciplina. rezultatele"obtinute cu propriile voastre aspiratiiprivind studiile universitare Sicariera ce va urma acestora..Inteligentapoate fi blocatiisau poatefi activatii intr-unsens sau altul (. Gardner a identificat opt tipuri de inteligenta diferentiate in baza a zece criterii. in masura in care problemele pot fi din cele mai diverse. fiind sensibili la motive Ie. Inteligcnta Iingvistica: Cei ce poseda acest tip de inteligenta ca dominat gandesc cu predilectie in cuvinte . ~ !WTEORIA INTELIGENTELOR MULTIPLE Inteligenta.. Inteligenta naturalista: Persoanele la care este dominant acest tip de inteligenta au capacitatea de a recunoa.i rime. daca este sa luam in calcul ultimele evolutii in psihologie... creeaza ..) ~i injimctie defactorii motiva{ionalipu~i i'nac{iune i'n condi{iiledate" (AI. Oricat de mult ar excele ceilalti elevi sau chiar aceia~i la alte discipline.i celelalte procese psihice.. Inteligenta muzicala: Persoanele cu aceasta inteligenta gandesc in sunet. monitorizarea . Ea implica 0 interaqiune eficienta cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Inteligenta intrapersonalii: Determina 0 gandire .te ~i clasifica indivizi . a Voca{ie= Inclinatiepe~tru 0 activitateprofesional~ sat!. Aceasta inseamna simultan 0 valorizare a domeni ului sau a campului de manifestare.. intentiile ..i ale mainilor in manipularea obiectelor.ifolosesc cu u~urinta limba pentru a exprima ..carilor corpului . 5. Inteligenta interpersonalii: Inseamna a intelege celelalte persoane. melodii . Sunt sensibili la tonalitatea._ 72 . Argumentati evaluarea realizata Sieventual comparati -0 cu 0 evaluare Iacuta de unul dintre colegii vostri. Ea implica simtul timpului .•. 0 persoana se _lmplilJesteatunci ciind iSi poate satisface vocatia.tatiarealitate. cunoa~terea partii creierului unde este localizata inteligenta respectiva etc.. Rugati profesorul de psihologie sau contactati un consilier vocational pentru a va aplica un test care sa permita evaluarea tipurilor de inteligenta.i limbile straine. fiindexpresia interactiunii acestor conditii.Ro. Sunt persoane care invata repede limba materna .. este aceea~i. In general. performanta. de a transforma perceptiile ~i a recrea aspecte ale experientei vizuale cu ajutorul imaginatiei sunt caracteristici ale acestei inteligente. Comparati rezultatele obtinute cu propria voastrii evaluare.i specii. a recunoa. fiecare dintre_ele.oa~terii.i/sau in!elege realitati complexe.. Aplicatic: Incercati sa va apreciati pe 0 scala de la I la 10 propria inteligenta potrivit tipurilor amintite mai sus.i a percepe cu acuratete lumea vizuala. In realitate. rtistica lao persoanii care poseda aptitudinile necesare.. Detaliind definitia sa. profesor de teoria cUJ.i intelegere de sine. Gardner a pomit de la constatarea ca pe de 0 parte unii copii cu coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la ~coala... integrandu-le propriei lor substante. iar pe de alta parte ca persoane care au avut rezultate remarcabile de-a lungul vietii. Analizati. fiind apreciati mai curand ca talentati. Definiti aptitudinile. depinzand de capacitatile individuale. oazate pe aptitudini reale.iefectua operatii logice complexe sunt caracteristici care ies in evidenta in cazul acestei inteligente impreuna cu abilitati de gandire deductiva . Interactioneaza eficient cu creaturi vii ~ipot disceme cu u. ci trece prin anumite stadii care implica. dupa aceea.logico-matematica: Prevalenta ei determina analiza cauzelor .i la starile lor. 4.. se poate observa cu u~urinta cii nu se poate aduce in discutie un eventual caracter univoc al inteligentei.. numere)..tient de punctele tale tari . yom constata ca este yorba in primul rand de cei care exceleaza la disciplinele de studiu considerate fundament ale in ~coalii. precum matematica ~i limba ~i literatura romana. citesc cu placere. Inteligenta chinestezica: Dominanta acestei inteligente aduce dupa sine gfmdirea in mi.. Analizati clasificarea aptitudinilor.. Comparativ se poate vorbi de 0 asimilare din punct de vedere psihologic. asimilarea este procesul prin care fiintele vii transforma elementele extrase din mediu.. ~PLlCATII ' 1. 3. intensitatea. Abilitatea de a calcula. obiecte ~i idei.i creative de rezolvare a problemelor. ritmuri. Teoria care demonstreaza caracterul multiplu al inteligentei umane are ca autor pe Howard Gardner...i emotiilor. dupa un model linear. Comentati dinpunct de vedere psihologic urmatorul text: . recunosc.cari ~i folosirea corpului in moduri sugestive .. Stadiu = perioada de dezvoltare... 18 I.

19.CARACTERUL
19.1 Latura relational-valorici a personalititii
viata, convingerile, credintele, aspiratiile, idealurile unei persoane, continutul ~i calitatea actiunilor, stilul sau de activitate. Prin specificul sau, caracterul se dovede~te a fi expresia intregului sistem al personalitatii, una dintre laturile majore ale acestuia, anume latura relaponal-valoricii ~i prin atitudinile Etimologic termenul de caracter provine din limba greaca (semnificfmd tipar, semn,pecete) ~i desemneaza ceea ce este caracterrstic pentru un om, modul propriu al acestuia de a se comporta in relatiile cu altii. Intr-un sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate, desemnand portretul psiho-moral ce cuprinde conceptia despre lume ~i

Caracterul este totalitatea insu~irilor psihice esenpale ~i stabile care se exprima in valorile promovate (comportamentul) omului in raport cu diferite domenii ale vietH sociale~i in raport cu sine. In masura in care caracterul i~i pune amprenta asupra intregii personalitati, este necesara delimitarea specificului sau in raport cu celelalte laturi ale personalitatii: a. Caracter-temperament: in timp ce temperamentul este neutru din punct de vedere socio-moral, nefiind influentat de con~tiinta ~i deciziile acesteia, caracterul sau trasaturile de caracter pot ~i sunt valorizate, receptate ca pozitive sau negative; spre deosebire de trasaturile temperamentale, innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite de-a lungul vietii sub influenta modelelor socioculturale de comportament ~i a valorilor pe care Ie cultiva ~iIe impune societatea; caracterul este 0 instanta de control ~i verificare, respectiv chiar ~iin cazul temperamente!or cu un nive! energetic redus exista posibilitatea ca prin interventia con~tiintei acest lucru sa fie compensat (de exemplu,
Se ~tie di scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) era modest, echilibrat, delicat, bland, cinstit ~i corect insa, yom observa citind textul urmator, ca aceste insu~iri sunt rodul autoeducatiei in functie de anumite valori, putandu-se vorbi despre un om care transforma un "caracterurat" in unul "frumos": ,,1ntr-una din scrisorile catre sotia sa, O. L.}(nipper-Cehova, Anton Pavlovici face aceasta marturisire pretioasa: "Imi scrii ca ma invidiezi pentru caracterul meu. Trebuie sa-ti spun ca din fire am un caracter brutal, sunt violent ~.a.m.d. Dar m-am obi~nuit sa ma stapiinesc, deoarece nu e frumos ca un om cumsecade sa-~i dea drumul naravului. In trecut Iaceam ni~te nazbiitii, sa te minunezi nu altceva!" Citind aeeasta scrisoare, biograful lui A.P. Cehov serie:

nu se poate justifica lipsa de performanta a unui melancolic datorita temperamentului sau, deoarece printr-o mai buna planificare a timpului ~i prin vointa acest lucru poate fi depa~it); temperamentul i~i pune amprenta asupra modului in care trasaturile de caracter se manifesta in comportament. b. Caracter- aptitudini: in timp ce aptitudinea este un sistem operational eficient care se investe~te in activitate ~i care se evalueaza dupa rezultatele obtinute, caracterul se refer a la atitudinea fata de diferite laturi ale realitatii, inclusiv activitatea proprie; intre aptitudini ~itrasaturile de caracter pot exista relatii discordante sau concord ante, discordanta (de obicei prezenta unor trasaturi de caracter negative) conducand la franarea posibilitatilor de dezvoltare.
"Marturisirea aceasta va parea oricui ~i oricand surprinziitoare. In mintea tuturor s-a intiparit atat de viu imaginea uimitor de delicata, blanda, sensibila ~i modesta a "doctorului Cehov", incat ni se pare straniu sa ni-I inehipuim brutal, violent, "cu 0 purtare urata". Or, se ~tie ea Cehov nu arunea vorbele in vant: 0 data ee a marturisit el insu~i cii a~a a fost, trebuie sa-I credem. ~i aeeasta eu atilt mai mult, eu cat ~tim ea brutalitatea, violenta erau trasaturi specifiee neamului Cehov. Este neindoielnie ea felul de a fi al lui Cehov era rezultatul unui neobosit efort de autoedueare, obtinut printr-o lupta diirza dusa eu sine insu~i ineadin primii ani ai vietii;"
(Probleme de psihologia personalitclfii (Culegere de articole sub redaqia lui E.l.lgnatiev), Editura Didactica ~iPedagogica, Bucure~tj, 1963, p.57)

19.2 Structura caracterului
Schema-bloc a formarii unei atitudini Evenimentele care determina formarea atitudinilor Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi conturat prin precizarea diferitelor trasaturi de caracter. Trisiturile de caracter reprezinti pozitii ale subiectului de a se raporta la evenimentele existentei sale in lume. Aceste modalitati de raportare se numesc atitudini: Interpretare Evaluare Oppune Atitudinea reprezinti modalitatea de raportare la 0 clasi generalii de obiecte sau fenomene ~iprin care persoana se orienteazi subiectiv ~ise autoregleaza preferenpal. Nu orice trasatura de caracter reprezinta 0 atitudine, ci este necesar ca trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila (sa determine un mod constant de manifestare a individului), asociata cu 0 vaioare morala ~iexprimata cu 0 anumita intensitate .. Atitudinea se dovede~te a fi 0 construcpe psihicii sintetici, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaponale ~i volitive (are la baza notiuni, reprezentari, judecati morale,este sustinuta energetic ~i este directionata de aspiratii, idealuri, stari afective ~i convingeri). Pot fi delimitate astfel in cadrul atitudinii trei segmente principale: un segment decizional, un segment direcponal ~iun segment executiv. In functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente, se poate vorbi de atitudini determinate cognitiv, afectiv sau volitiv, dar, in oricare dintre situatii, atitudinea se manifestii in comportament prin intermediul acpunilor voluntare Structura caracterului poate fi studiata prin analizasistemului de atitudini, acestea dupa domeniul care conditioneaza formarea lor ~idomeniul in care se manifesta fiind: fati de cele din jur, un mod

><11

'" 4> 4>

.5
=
4>

~
Aprobare sau dezaprobare sociala

= .~
=
Q

••

..,

- Atitudini fata de ceilalti oameni : este yorba de gradul de deschidere fata de cei din jur, exprimandu-se prin gradul de pretuire, respect, stima, dragoste fata de ceilalti, fata de om in general. La un pol pozitiv pot fi amintite atitudini precum: omenia, altruismul, recunoa~terea valorii celorlalti, loialitatea, omenia etc., iar la un pot,negativ intoleranta, invidia, egoismul etc. - Atitudini fata de sine: se refera la faptul ca rara 0 cunoa~tere de sine nu ne putem compara cu ceilalti ~inu ne putem cultiva propria individualitate, dar ca este necesara pastrarea unui echilibru in modalitatile afirmarii de sine. La un pol pozitiv pot fi enumerate atitudini precum: increderea in fortele proprii, modestia, demnitatea, iar la cel negativ, desconsiderareade sine, orgoliul, autoumilireaetc. - Atitudini fata de munca, fata de activitate : se refera la intelegerea de catre individ a necesitatii de a desra~ura 0 activitate utila, de a-~i pune in valoare aptitudinile. Spiritul de initiativa, sarguinta, hamicia etc. se plaseaza la un pol pozitiv, in timp ce lenea, indolenta, nepasarea etc. sunt situate la un pol negativ.

- Alte clase de atitudini: atitudini culturale, atitudini fata de, familie, atitudini fata de natura, atitudini privind societatea in ansamblul ei etc. Pentru a schita intr-adevar portretul psihb-moral al unei persoane este necesar sa fie luate in calcul. ~i trasaturi voluntare de caracter (acestea nu pot fi pozitive sau negative ~i de aceea nu reprezinta atitudini) precum: fermitatea, perseverenta, stapanirea de sine, curajul, barbatia, spiritul hotarat, eroismul. Oricum, se poate observa ca trasaturile de caracter se prezinta in cupluri contrastante, dar nu se poate aprecia ca 0 persoana ar dispune doar de unul dintre membrii unei perechi, fiind yorba, de fapt, de dominante. In acest sens s-a pus problema organizarii sistemice a caracterului, 0 teorie cunoscuta in acest sens fiind cea a lui G.W. Allport (acesta a aratat ca trasaturile individuale de caracter sunt de trei tipuri: cardinale': 1-2 trasaturi care domina ~i controleaza pe to ate celelalte; principale: 10-15 trasaturi evidente, controland un mare numar de situatii obi~nuite, comune, secundare: sute ~i mii de trasaturi slab exprimate ~i deseori negate de subiect).

Trasaturi caracteriale negative manifestat mai ales prin refuzul ascultarii de cei mari. Are la Minciuna: acopera 0 gama larga de comportamente, pomind baza 0 slaM dezvoltare a inhibitiei interne ~i un psihic labil de la 0 optiune non-conformista intre realitate ~ifictiune, pana (sistem nervos slab), printre cauzele sale putand fi enumerate: la abaterea deliberata ~i con~tienta de la valorile dezirabile. rasratul, alintul, ingaduinta exagerata, satisfacerea tuturor Daca pana la varsta de 6-7 ani, lumea copilului este 0 lume in dorintelor etc. Se manifesta prin fluctuatii ale dispozitiei care realul ~i imaginarul nu sunt clar delimitate, iar in aceasta afective, tipete, utilizarea de cuvinte urate, izbucniri afective masura trebuie sa se faca 0 diferenta intre ceea ce este fabulatie • etc. ~i ceea ce este minciuna, dupa aceasta varsta utilizarea ineiipitanarea: consta in rezistenta sau opozitia individului minciunii se datoreaza unor cauze precum: frica de pedeapsa, la ceea ce i se cere sa faca, este sratuit sau rugat. Se invoca de obicei un "a~a vreau eu", rara insa sa existe raspuns la interdictia unor activitati, dorinta de a ie~i in relief, 0 suferinta intrebarea "de ce?" Oricare ar fi forma sa, are la baza gre~eli de afectiva, 0 dizarmonie a personalitatii etc. Capriciul: reprezinta un defect al vointei ~i caracterului educatie, fixate pe un fond temperamental. Deoarece ierarhizarea atitudinilor ~i trasaturilor intr-un sistem este principal a particularitate a sistemului caracterial, 0 buna definire a portretului caracterial presupune precizarea unor caracteristici precum: - unitatea caracterului: se refera la a nu modi fica, in mod esential, conduita din motive de circumstante; expresivitatea caracterului: se refera la nota specifica pe care i -0 imprima trasaturile dominante; originalitatea caracterului: se refera la coerenta launtrica ce rezulta din modul unic de armonizare a trasaturilor cardinale cu cele principale ~i cele secundare; boga{ia caracterului: este data de multitudinea relatiilor pe care persoana Ie stabile~te cu semenii; statornicia caracterului: se refera la manifestarea constanta, in conduita, a trasaturilor caracteristice; - plasticitatea caracterului: capacitatea de restructurare, de evolutie in raport cu noile cerinte; taria de caracter: forta cu care sistemul caracterial i~i apara unicitatea.

19

19.3 Rolul caracterului' in structura personalita,ii
A~a cum s-a subliniat, earaeterul este expresia intregului sistem al personalitatii, in aceasta masura dovedindu-se a avea un rol deosebit. de important in adaptarea ~i integrarea individului in viata sociala. Fiind 0 latura a personalitatii noastre in intregime dobandita de-a lungul existen!ei, el poate fi modelat in functie de cerintele mediului social in care traim, dar ~iin functie de ceea ce vrea fiecare dintre noi sa fie sau sa devina. Se poate atunci aprecia ca suntem acceptati sau respin~i de cei din jurul nostru potrivit trasaturilor de caracter pe care Ie manifestam. Ca atare, ~i cu atat mai mult, atunci cand dorim sau se impune modificarea anumitor trasaturi caracteriale, caraeterul se dovede~te a'influenta intreg sistemul personalitatii noastre, oferind unsens sau altul actiunilor noastre. Caracterul, dupa cum s-a subliniat, nu se poate defini in afara orientarii axiologice a persoanei, etieul trebuind sa ramana atunci punctul de referinta preeminent ~i pentru omul complex allumii contemporane. In acest sens, caracterul se dovede~te (tinand cont ~ide distinctia, simplistii de altfel, intre "oameni de caracter" ~i"oameni rara caracter") a reprezenta 0 sum a de principii care of era consistenta interioara a individului in campul social. Intreaga noastra conduita este determinata de aceste principii (trasaturi) esentiale in raport cu propria noastra persoana, cu propriul nostru mod de a fi, indiferent care este acesta. Caracterul se dovede~te atunci ca reprezentand "personalitatea evaluata din punet de vedere etic".

Caracterul, ca suma de principii ce structureaza insertia noastri socia Ii, are 0 influenti determinanti in ansamblul personalititii noastre.

lIJPORTRETECARACTERIALE
Caracterul, structurarea acestuia, a reprezentat 0 constanta a preocuparilor de tip p'sihologic ~i de-a lungul istoriei culturale a Occidentului. In acest sens, una dintre lucrarile cele mai cunoscute, apaqinand lui Jean de La Bruyere (sec. XVII), este Caracterele sau moravurile acestui veac (Editura pentru literatura, Bucure~ti, 1968), unde sunt schitate 0 multitudine de portrete caracteriale, unele ,dintre ele preluate de la scriitorul antic Teofrast, dintre care vapropunempentru analiza ciiteva: Amabilul: "Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta care urmare~te deslatarea lara sa aibii in vedere un interes personal. Nici 0 indoiala ca se poate numi amabil acela care te saluta de la distanta, te nume~te om minunat, manifesta pentru..tine 0 admiratie profunda, iti strange mana cu caldura. Te intovara~e~te un timp ~i-~i ia ramas bun de la tine, dupa ce mai intai te-a Intrebat cand te va revedea ~i dupa ce te-a ridicat in slavi. De e numit arbitru, amabilul se poarta In a~a chip in cat sa se faca placut nu numai celui ce i-a Incredintat apanirea intereselor lui, ci ~i adversarului; ~i aceasta 0 face de teama de a nu parea partinitor. In discutiile cu strainii este mai curand de partea lor decat de partea concetatenilor lui. Cand este invitat la 0 mas a are grija sa recomande gazdei sa aduca ~i copiii iar cand ace~tia ~i-au lacut aparitia, observa cii seamana cu tatal lor cum seamana doua smochine Intre ele. Chemand apoi la el copiii, ii Imbrati~eaza ~i-i pune sa stea alaturi. Cu unii se joaca strangand ~i deslacand pumnii iar pe altii ii lasa sa adoarma pe genunchii lui ~inu carte~te sub povara lor." Lingu~itorul: "Lingu~irea ar putea fi definita ca 0 comportare lipsita de demnitate in urma careia Insa lingu~itorul are partea lui de folos. Mergand pe un drum alaturi de altul, lingu~itorul este capabil sa-i spuna: "bagi de seama cu cata admiratie se uita lumea la tine? Nu e om in cetate cu care sa se petreacii lucrurile aidoma ... ". Cand cel lingu~it vorbe~te, lingu~itorul porunce~te celorlalti sa taca; cand canta ii aduce laude iar cand a incetat, 11 aplauda strigand "Bravo!" ... Cand targuie din piata mere ~i pere pentru odraslele prietenului, Ie aduce ~i Ie imparte de fata cu tatallor, ba ii ~i imbrati~eaza pe copii spunandu-le: "ce copii buni ~icum mai seamana cu tatallor!" Cand selntampla sa-~i cumpere incaltaminte amandoi, ii spune ca piciorullui are 0 linie mai frumoasa decat gheata ... La masa este cel dintai care lauda vinul ~i nu uita sa adauge: "Mananci cu atata gratie!" ... Ii mai spune ca are 0 locuinta cladita dupa un plan minunat, ca are 0 gradina ingrijita ~i ca portretulii seamana leit. Intr-un cuvant, lingu~itorul spune ~i pune la cale numai lucruri prin care biinuie~te ca poate fi cuiva pe plac." Zgarcitut "Zgarcenia este 0 economie ce intrece orice masura. Zgarcitul este omul care Inainte de a se fi implinit luna bate la u~a datomicului ~i-i cere doMnda, chiar dacii aceasta nu face macar 0 jumatate de obol. Cfmdse afla la 0 mas a pregatita pe socoteala celor ce iau parte la ea, zgarcitul numara cate pahare a baut fiecare, iar zeitei Artemis ii jertfe~te mai putin decat oarecare altul din cei prezenti. Daca un cunoscut i-a procurat un obiect pe un pret scazut, zgarcitul considera ca e ingrozitor de scump. Daca sclavul ia spart 0 oala sau 0 farfurie, ii scade din hrana. Daca nevasta a pierdut un banut, cotrobiiie prin oale, rascole~te paturile, lazile, cauta pana ~i in a~temuturi. (... ) Casetele zgarcitilor de felul asta sunt doldora de bani! Mucegaiul sta prins pe ele, iar pe chei s-a pus rugina. Zgarcitul poarta haina mai sus de genunchi, iar la baie aduce uleiul In sticle mititele; se tunde la piele, 11gase~ti descult ~i la pranz, iar cand da haina la curatat Indeamna pe me~ter sa intrebuinteze argila din bel~ug, ca sa nu se pateze prea repede."

Aplicatie: Analizati cu atentie aceste portrete c~racteriale, punand In evidenta modul in care conduita persoanelor este influentata de trasatura caracteriala dominanta. Incercati dupa aceea sa realizati portrete caracteriale pomind de la alte trasaturi caracteriale dominante. Discutati cu colegii vo~tri aceste portrete ~i decideti, argumentat, In ce masura pomind de la trasatura caracteriala dominanta se poate anticipa conduita viitoare a unei persoane.

~LICATII
1. Analizati comparativ caracterul, temperamentul ~iaptitudinile. 2. Prezentati particularitatile structurale a caror cunoa~tere permite 0 mai buna definire aprofilului caracterial. 3. Analizati locul ~irolul caracterului in sistemul personalitatii. 4. Analizati, prin exemple concrete, interdependenta dintre temperament ~icaracter. 5. Organizati-va pe grupe de patru elevi ~i realizati portretul caracterial al unuia dintre membrii grupului. Rugati un alt grup sa realizeze un astfel de portret pentru acela~i membru al grupului. Comparati cele doua portrete caracteriale, incerdind 7. Realizati 0 lucrare de aproximativ 0 pagina prin care sa analizati rolul mediului social in formarea caracterului. 8. Se considera ca obi~nuintele noastre ilustreaza atitudini care ne sunt proprii. Analizati prin intermediul unor exemple (atat pozitive cat ~inegative) 0 astfel de determinare. 9. Analizati rolul vointei in constituirea caracterului. sa gasiti explicatii pentru diferentele c.onstatate. 6. Realizati un dosar tematie cu titlul "Portrete caracteriale" in care sa grupati fragmente literare care pot fi incadrate in aceasta categorie.

19

Armonie = potrivire a elementelorintr-unintreg. Demnitate = calitatea de a fi demn, de a avea 0 atitudine demna, data

de obieei de existenta unei autoritiiti morale, de promovarea unor principii de conduita apreciate ca pozitive etc. Etic, eticii = conform eu etiea, moral; ~tiintiicare se oeupa eu studiul valorilor ~ia eonditiei umane din persp~etiva principiilor morale ~irolullor in viata sociaJa; totalitatea normelor de conduitii moralii corespunzatoare, astiizi pana la nivelul

unei profesii sau unui domeniu de activitate (etica medicala, eticajumalistica etc.). F abulafie = prezentarea unei fapte imaginare ea reaJa. La~itate = trasatura de caracter ce revine persoanercare se dovede~te lipsitiide curaj ~ide sentimentul onoarei. Mediu social = societatea, lumea in mijlocul careia traim cu referire la semenii no~tri,la relatiile dintre ace~tia,la institutiile ~i organizatiileexistente etc. Minciunii = denaturare intentionata a adeviiruluiavand de obicei ca scopin~elarea,inducerea in eroare aunei alte persoane. Plasticitate = capacitatede modelare sub actiuneaa diferiti factori.

Orice subiect dispune de un potenpal creativ ~i fiecare dintre structurile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte -ale acestui potential. iar in acest sens pot fi puse in evidenta doua categorii de factori care determina. pe niveluri ierarhice distincte. Creativitatea reprezinta 0 proprietate a intregului sistem psihic uman.1 Conceptul de creativitate Creativitatea nu este 0 trasatura psihica autonoma.ambiguitate incapatanarea. de (negativi) la nou. tendinta intelectual formism ~i nou de nou. ci este rezultanta organizarii optime a unor factori de personalitate diferiti. elementele obtinute fiind. nu se poate vorbi de activitate creativa. fiind cuprinse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica ~iincitarea la actiune. In masura in care atitudinile creative sunt convergente cu factorii operational-cognitivi (aptitudinali) se obtinproduse cu o cota de originalitate inalta. in deautoritate. treb~int~l~ !?i trivit cilreia geniul. implicit creativita tea.20.2 Niveluri . dorinta I de schimbare.cre~t~re deafirmalia in . al aspiratiei profesional. . creativitatea emergenti: nivelul de originalitate este atat de ridicat incat determina modificari revolutionare ale unui domeniu. disponibilitate in altii. de asemenea. de nou generatoare convergenta. .i stadii ale creativita'ii Ca proprietate general umana. 20. in senonconstabilitate atribuie i creative: initiativa. evaluare mtrmseca~ivaloare etc. dar noutatea este obtinuta prin combinarea ~i recombinarea unor elemente dej a cunoscute. I I Thomas Alva EDISON (1847-1951) Relapa aproximativa dintre inteligenta 60 b. dezvoltate forta intelectuala gandire > 20 10 I Z . noi. respect pentruincrederea !?i curiozitate.euristiceinspeciale pentru argumentarea procedeele imaginatiei Ilibertate divergenta. inseamnil 99% transpiralie $i 1% inspiratie. creativitatea se manifesta in forme diferite. presupunand 0 restructurare a . operatiile ~isistemele operaponale: moduri de lucru care se divid in operatii stimulative pentru producerea noului ~ioperatii rutiniere: r: I activitate . genereazli produse noi ~ide valoare pentru societate. pe langa factorii interni au un rol important in activitatea creativa ~ifactorii externi. Activarea ~i valarificarea superioara a potentialului creativ are loc indeosebi la nivelul intereselor maturitate angajare a Vectori intensitatea(pozitivi) Vectori trebuinte extrinseca a formula conformism intereselordela modele. In functie de orientare se impart in vectori pozitivi (care contribuie la crearea noului) ~i vectori negativi (care indeparteaza subiectul de realizarea unui produs original): Creativitatea se define~te ca un complex de insu~iri ~i aptitudini care. • atitudini interese riscurilor. vectorii: au rol de orientare ~i energizare. spontana a persoanei care nu este preocupata de obtinerea unar produse utile sau valoroase. creativitatea: a. stabilitate scazuta spre de a rutiniere: in sau motivatie absentaputernice.g 30 Operatiiin cristalizata. astfel incat produsele obtinute transfofUla fundamental domeniul pe care se manifesta. De asemenea. dinspre sistemul psihic uman. intelectual. teamafata dependenta de de rezistenta tendinta imitarea scazuteschimbare. un coeficient de inte1igentii mai ridicat nesemnificand necesar un plus de creativitate. spre exemp1u In artii. a autoevaluare. I propria motlvapa de~imaturitate emotionala nive!ul ridicatproblematiza.creativitatea productiva: satisfactia inregistrata pe nivelul anterior permite insu~irea unor'operatii. fluida. mai ~1 creativi niveluri proprii. !?icontradictii. gandirii.creativitatea inovativa: se accentueaza gradul de originalitate. w. tehnici ce au ca rezultat obtinerea de prod use mai mult sau mai putin originale. CREATIVITATEA 20. independenta poreceptivitate fata asumarea persoana de. in conditii favorabile. fortele pupnla creativi opacitate etc. aptitudini flexibila putemic laterala propriilor idei verticala~ispontaneitate memorie exprimare procedeele 0.creativitatea inventiva: se caracterizeaza printr-un nive! de originalitate. Taylor pot fi diferentiate urmatoareleniveluri de creativitate : creativitatea expresiva: exprimare libera. in alte domenii. Daca intre cele doua categorii nu exista convergenta. Potrivit lui C. procesul generarii de noi cuno~tinte ~i de utilizare a experientei in situatii noi fiind in buna masura un proces de regandire. creatlvltatea ~tiintificii presupune un coeficient de inteligentii (IQ) de minim 110 (115 sau 120 dupii a1tii). de "facilitanta". aspiratie lipsa respect exageratdeli'isarea. imaginatiei idei Operatii de fidelitatea slabe rutiniere aptitudini algoritmicea memorieipropriilor procedee excesiva sustinere a capacitati speciale slab dezvoltate gandire absenta lemu" "limbade procedeelor 80 90 100 1-10 120 130 IQ 20 Dupii unii autori. . neincrederea intoleranta homeostazicetraditieprobleme. 1imita inferioariiarfi de 95-100.

structural corelate: componential. ceea ce se poate produce dupa 0 activitate intensa. faza "iluminarii". Mergand mai departe. logice etc. 3. procesual al creativitiitii. care consta in informare. cre~terii prOductivitiitiil1 n Inventie = rezolvare sau realizare tehnicii dintr-un domeniu al cunoa~terii care are un caracter de nouwte ~i reprezintii un progres fariide stadiul cunoscut panii atunci. aptitudine.sa'exempiifice nivelurile creativitatii. Proeesul de ereatie nu urmeaza un tipar unie. ration~liziirii SOluriilorexiste. prin extensie. anume modelul triadic al factorilor intelectuali ai creativitatii. desemneazii modalitatile de realizare a cunoa~terii. faza incubatiei (gestatia. Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia de hartie proprie ~i0 prime~tepe cea a colegului din stanga. norme ~i valori de cercetare sau de realizare).unui domeniu. prin fata celorlalri cinci membri ai gmpului. de a Ie verifica ~ide a realiza ceea ce permite inlahrrarea dezechilibrelor de la care s-a pomit. in raport cu problema enuntatiifiecare din cei ~ase membri ai grupului noteaziitrei idei de rezolvare a sa. In cele din urma. fiind etapa in care ideile se structureaza intr-o maniera noua. Pana la ce nivel reu~iti sa identificati astfel de produse? 5.' procesetc. natural ere promptii in atitudini. in' comportamente etc. Potrivit aeestui model. te. presupunand 0 restructurare a experientelor ce depa~esc to ate posibilitatile anterioare de intelegere. ~ansa fiind mai mare pentru cel care stapane~te un repertoriu mai larg de operatii. Realizati acest lucm ~iin .. model capabil sa cuprinda ~i dimensiunea creativitatii. procesul prin care omul identifica anumite dezechilibre in experienta.ceea ce prive~te propria activitate. aetivitatea eognitiva se desfii~oara pe trei registre sau niveluri. este necesar sa vii organiza(i in gmpuri de ~ase membri. se desfii~oara intr-o anumita Aplicape: ldentificati 0 problema sau 0 serie de probleme in cazul carora considerati ca ati dat dovada de un coeficient mai inalt de cr'eativitate. WMODELUL TRIADIC AL FACTORILOR INTELECTUALI AI CREATIVITATII paradigm a (0 multi me de presupozitii. Organizandu-va pe gmpe de 4 elevi incercati sa fonnulari 0 metoda de stimulare a creativitatii. care se face de buniivoie. Comparati rezultatele -obtinute de voi cu cele ale colegilor vo~tri. care actioneaza cu promptitudine. de asemenea. germinatia). este yorba de 0 ml:lltitudine de operatii de preluerare a informatiei (operatii matematice. nesilit del nimeni. Analizaricomparativ imaginaria ~icreativitatea. incercati aplicarea acestei met~de de stimulare a creativitatii in raport Cll urmatoarea problema: "Cum se poate stimula interesul elevilor pentm activitatea ~colara?". Vector = factor determinant ~ifacilitant in raport cu un fenomen. care determina la nivel individual un anumit registru epistemic al aetivitatii inteleetuale. _. deci este un produs al interactiunii mai multor sisteme complexe (Ia propriu desemneazii proprietatea unui corp sau raze de luminii de a ie~idintr-un mediudupii ce I-atraversat). Analizari rolul factorilor interpersonali ~ide gmp in dezvoltarea 2: Elaborari un text de 10rfmduri (± I rand) in care sa utilizari in sens psihologic unnatorii termeni: atitudine. I. acestea impreuna cu cuno~tintele ce stau la baza lor formand nivelul metacomponenpal al gandirii. fiecare avand in fata 0 coala de hartie.). Atunci dnd se introduce 0 relatie de ordine intre operatii se formeaza 0 strategie rezolutiva (algoritrnica sau euristica). Aeest model nu este singurul. pe care 0 imparte in trei coloane. Spontan. un altulfiind cel initiat de R. con~tienta ~ide lunga durata. 20 . utilizate in rezolvarea problemelor. foile sunt stranse ~i se incearciievaluarea ideilor obtinute. rara 0 cauza aparentii. creatiile deosebit de valoroase ajung sa eonduea la modificarea registrului epistemic (a paradigmei). existand 0 mare varietate de modalitati de realizare a unui produs nou ~i valoros pentru soeietate. Identificati exemple de produse ale unar demersuri creative care . ~PLlCATII . meta componential ~iepistemic. orice ·activitate ~tiintifica ~i nu numai. in cele trei coloane. in activitatea sa p~ care Ie depa~e~te prin capacitatea de a formula idei ~i ipoteze noi. Epistemologie = teorie a cunoa~terii ~tiintifiGe.' promptitudine. Relevanta acestui model pentru creativitate se refera la faptul ca diferentele individuale de ereativitate ~i proeesul de creatie au la baza diferente personale localizabile hi aceste trei niveluri ale activitatii inteleetuale. potrivit lui G. Mai mult. fiind 0 faza obligatorie a actului creator. Intr-un capitol anterior a fost prezentat modelul Guilford al inteligentei. Se realizeaza deplasarea foilor de hartie pana in momentulm care ideile emise initial trec.. Creativitatea reprezinta. a producerii unui fenomen etc. care se desfii~oara la nivel subcon~tient sau chiar incon~tient. nivelul de ereativitate fiind eu atat mai aeeentuat eu cat acel repertoriu (mai ales pe componenta euristica) este mai mare. Facilitare = inlesnire.!J Emergent = care rezulta dintr-un mediu. faza verificarii.in baza rezultatelor obrinu1:e realizari un set de propuneri pe care sii Ie prezentati in Consiliul elevilor. -eitate = care se face sau se produce de la sine. documentare ~i experimentare.t!LU!. creativitate. Inovatie =rezolvare in general a unei probleme de tehnicii sau de org~nizare a~munciUn_scopJ!LRerfe~tioniirii tehnice muncnetc. . 6.' La primul nivel. cu impact ~i asupra celorlalte eomponente. In aceasta masura se poate sustine ca este yorba de un caracter fazic. Analizati rezultatul obtinut ~i puneti in evidenta operatiile utilizate. I I . La fmal. A rezolva 0 problema presupune in primul rand stapanirea unor operatii. Una dintre metodele de stimulare a creativitatii este metoda . de fiecare data fiind evidenta amprenta personalitatii creatoare. in diferite faze de prelucrare. Sternberg. unde este yorba de aparitia in con~tiinta a solutiei. dar ~i dupa pauze indelungate sau chiar in somn. strategiile rezolutive ~i modificarile pe care le-a determinat in sistemul vostru eognitiv eele realizate. Astfel.a modalitiitilor in care se realizeazii aceasta.completate.6-35". ideile emise fiind reluate ~iimbunatat1te. _creativitarii. eomplexitatea problemelor pretinde un repertoriu de proceduri rezolutive. Wallas putandu-se delimita urmatoarele faze: faza pregatitoare. 4. respectiv faza in care se realizeaza elaborarea finala a solutiei in scopul eomunicarii sale. modificate etc. J. cel componential. u~urare a indeplinirii unei actiuni.

. care se define~te ca activitate specializata. actiunea mediului poate fi. . Etape ale dezvoltarii motorii 2 3 4 S' 6 7 8 <) Varsta (luni) 10 11 12 13 14 IS Copii siilbatici: Se cunosc cateva zeci de cazuri. depistand treptele parcurse ~i functionalitatea lor in procesul evolutiv. dar ~i0 frana sau chiarun blocaj.· Au murit repede.0-1 an: perioada infantila. specific umana. 3. cel mai adesea sunt diferentiate urmatoarele stadii: .. Principiul genetic statueaza necesitatea de a studia nu numai produsul. .30-55/60 ani: varsta adulta. s. . in general ace~ti copii nefiind capabili sa vorbeasca sau sa emita sunete vocale omene~ti.stellllli de relata SOciO-clllturale ~i slrtlcfllrile ps. Criteriile in functie de care se stabilesc stadiile de dezvoltare a personalitatii sunt act. sub forma codului genetic.19/20 ani-30 ani: tineretea. Dezvoltarea personalitiitii se desfii~oarii astfelin faze aflate intr-o succesiune determinatii.. simultan fiecare stadiu trebuind considerat concomitent ca rezultantii a etapelor anterioare ~ica premisii a celor viitoare. care mijloce~te ~i sustine. Dezvoltarea umana..tateu dom.activitatile impuse. . numite cel mai adesea "stadii".llanfa desflisurata. de la 0 generatie la alta.. In celiilalt caz este yorba de douii fetite.1 Principiul dezvoltirii in psihologie Psihologia modemii subliniazii dimensiunea geneticii (evolutivii) a psihieului. Au invatat cu foarte mare greutate sa mearga in picioare ~i cateva cuvinte. ci sa se abordeze insu~i procesul aparitiei ~i instalarii unei forme superioare a fenomenului considerat. Primul dintre ele este cel al unui Miat descoperit in 1799. . . fae sa fim eeea ee suntem. edueatia fiind eel decisiv in raport ell realizarea posibilitiitilor de dezvoltare intr-un mediu favorabil.78 .1-3 ani: prima copilarie (copilaria timpurie). Ontogeneza este reprezentata de totalitatea schimbarilor sistematice.obiectele ~i locurile accesibile copilului la diferite varste. . orice eforturi de educare a sa e~uand. Intentionalitatea. euno~tintele ~i eomportamentele ee ne . in mod con~tient. varsta la care sunt solicitate ~i nivelul de performanta acceptat.14/15-18/19 ani: adoleseenta. care este insu~irea fundamentala a materiei vii de a transmite. favorabila dezvoltarii. propuse sau ingaduite copilului. capturate in India. actiunea sistematica ~i in cuno~tinta de cauza deosebesc educatia de ceilalti doi factori ontogenetici. Nu cuno~teau limbajul uman. in varsta de 10-12 ani. Cercetarea contemporana a dezvoltarii umane s-a orientat ~i spre teoretiziiri mai concrete ~i operationale ale interactiunii eredi tate. rpesaje de specificitate.6/7-10/11 ani: a treia copilarie (varsta ~eolara mica).mediu. 10/11-14/15 ani: preadoleseenta (pubertatea).. Ereditatea constituie premisa biologiea a dezvoltarii. . intraindividuale. presupune mai multi faetori.cerintele adultului vizand competentele incurajate.v. 2. rezultatul final al dezvoltarii. alergau in patru labe ~i i~i exprimau suferinta urland ca lupii. varsta data. La nivel individual.3-6/7 ani: a doua copilarie (perioada pre~eolara). Ca factor ce stimuleaza potentialul ereditar. Strllctura ni$ei de dezvoftare cuprinde: . Mediul. Cazurile de copii salbatici demonstreaza importanta mediului uman in raport cu dezvoltarea umana. in 1920. tara sa se adapteze la viata oamenilor. Edueapa."!ce spec~fice. bio-psiho-sociale. . . . . Principalii factori ai dezvoltarii sunt: 1. triiind intr-o pe~tera alaturi de lupi.. care au loc pe parcursul vietii unui om. se deplaseaza in patru labe. dezvoltarea. Mediul are 0 structura complexa ce include 0 multitudine de aspecte: de la elementele mediului natural ~i pana la cele ale mediului social imediat. Prin edueatie dobiindim toate eapaeitiitile. Aveau aproximativ patru ~i opt ani. Obiectivarea ei are caracterprobabilist ~iofera individului 0 ~ansa (ereditate normala) sau 0 ne~ansa (ereditate tarata). Acest concept desemneaza totalitatea elementelor eu care un eopil intra in relape la 0 . 21. in proces. Ereditatea.!ll devenirii sale.peste 60 de ani: batranetea sau varsta a treia . numite Amala ~i Kamala. a~a cum s-a 'precizat. au modalitiiti de hranire comparabile cu cele ale animalelor ~i nu-~i exprima emotiile a~a cum 0 fac oamenii. fiecare stadiu caracterizandu-se printr-o organii'are proprie a insu~irilor. selectate ~i condensate rezultatele intregii dezvoltiiri filogenetice. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale "salbaticului din Aveyron" ~iale "copiilor -lupi" de la Midnapore. In functie de aceste criterii. in egala masura. ETAPE iN DEZVOLTAREA PERSONALITATIt* .raspunsurile ~ireactiile anturajului fata de copil. direct sau in1irect. 21. Dezvoltarea ontogeneticii se realizeazii astfel pe 0 cale mai economicii ~imai productivii. Una dintre directiile de abordare este aceea a cercetarii copilului in ni~a sa de dezvoltare.. In planul dezvoltarii psihice. constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactioneaza. ea apare ca un complex de predispozitii ~i potentialitati ~i nu ca un inventar de capacitati ~i trasaturi deja formate. psihogeneza se inscrie intr-un cadru socio-cultural in care sunt rezumate.

Comportamentul se leagii de 0 intensii nevoie de mi~care. dinamismul. dureri inlo~uitii cu interesul fatii de sexul opus. imaginatia fiind cea care se desprinde in mare miisurii de realitate. Concomitent cu dezvoltarea anatomo-fiziologicii. datoritii procesului intern de dezv. lagrupul ~colarsau lacel religios. evaluarea spatialitiitii. obiectele avand in general suflet. pentru pre~colar.oltare fizicii. dar pot intarzia ~i panii la 15 ani. Este prezent spiritul de imitape. Primele semne ale dezvoltiirii sexuale apar Pe plan afectiv este evidentii instabilitatea ~i la fete intre 10-11 ani. perfectionarea limbajului. furtunile afective alternand cu 1-2 ani mai tarziu.2 Virstele mici (3-10/11 ani) Varstele mici se caracterizeazii printr-o dezvoltare fizici progresivii intensivii. se dezvoltii ~iparticularitiitilepsihice ~iactionale ale copiilor. Copiii mici se caracterizeazii. 0 altii triisiiturii este animismul. fapt ce conduce. la moralitatea Cre~terea in iniiltime. se realizeazii abdominale. in comparatie cu restul • organismului. mai ales la inceputul pubertiitii. de asemenea. adesea la tulburiiri cardiovasculare. Odatii cu intrarea in ~coalii. larii discerniimant. Se contureazii 0 viziune realism asupra lumii. fiind'imitate in special actele celor mari. In jurul viirstei de8 ani se dezvoltii un sentiment de identitate socialii. receptivitate. senzatii de sufocare. cel mai devreme. Ponderea cea mai mare este detinutii de gandirea concretii. fiind Toate aceste transformiiri solicitii un consum energetic mare datoritii ciiruia se manifestii frecvent dureri de cap. care scade treptat.21. deformiiri ale coloanei vertebrale sau deficiente de vedere. adolescentul fiind capabil sii gapdeascii larii a folosi un suport concret ~i sii-~i analizeze corectitudinea propriei gandiri.copilul Wind cu miindrie apartenenta sa la grupul dejoacii. Principala formii de activitate estejocul. Devine mai echilibrat afectiv. Memoria dovede~te 0 mare plasticitate. forta. ii oferii 0 imagine pozitivii a personalitiitii sale. triiiri ~i sensibilitate vii ~iputernice. aici. Procesele afective se caracterizeazii prin simtiri. In acest stadiu apar.3 Preadolescen. iar toracele ~i bazinul riiman mai mici. dar .a (. datoritii stocului redus de informatii. prima . sii-~i domine reactiile impulsive. oferind suport afectiv ~i confirmare. ~i mediul in care se incearcii tigiirile. abilitiitile in manipularea obiectelor. Musculatura dezvoltandu-se mai lent decM scheletul. prezentii mai ales la biiieti. pliicerile sale ~i aspectele reale ale lumii (nediferentierea intre subiect ~i lumea exterioarii). care nu face diferentieri intre punctul siiu de vedere. ameteli. glandelor sexuale. perioade de apatie. in timp ce la biiieti dezvoltarea sexualii incepe cu hipersensibilitatea emotionalii. echilibrul. 21. recompensele morale ~imateriale. Este de subliniat egocentrismul gandirii copilului. uneori. constituie. de cele mai multe ori. determinate de intensificarea activitiitii glandei tiroide ~i a utilizare a unui limbaj specific grupului (argoul). reu~ind. dovedindu-se deosebit de vie ~i fantasticii. de actiune. rolul inviitiitoareilinviitiitorului fiind foarte mare in dobiindirea unor noi norme de viatii. necesitiitii consumului de energie ~i fortei ce se acumuleazii. ostilitatea intre biiieti ~i fete. spre deosebire de preadolescent. a tranzitia de la moralitatea constrangerii cooperiirii. capului determinii. paralel cu tendinta de alcoolul sau unde incepe delicventajuvenili 21 21. vGrstei"de ceului?" urmiindu-i vGrsta colectiilor. conflictele In sfera proceselor cognitive se remarcii: dezvoltarea spiritului de observatie ~i a acuitiitii fiind maxime intre II ~i 15 ani. Organele interne se dezvoltii in ritmuri diferite: inima cre~te mai repede decat arterele. Jocurile practicate sunt diferite de la 0 perioadii la alta.asimilarea unor tehnici de inviitare ~i de rezolvare a problemelor. EI se deta~eazii fatii de familie. Vor fi con~tientizate treptat rolul atentiei ~i al repetitiei. dorintele. semnul declan~iirii ei constituindu-l "puseul de cre-$tere a staturii" care se produce intre 10-12 ani: cresc in special membrele inferioare. cu evolutia ascendentii structural-functionalii a creierului indeosebi. adesea. se manifestii.10/11-14/15 ani) Este caracterizatii prin marile transformiiri anatomofiziologice. Preadolescentul este foarte critic cu adultii (piirinti. intreaga energie a copilului va fi canalizatii spre insu~irea strategiilor de inviitare.4 Adolescenta (14/15-18/19 ani) Incepe dupii 14 ani ~i se caracterizeazii printr-un ritm mai lent de cre~tere ~i prin armonizarea progresivii a diverselor piirti ale corpului. Specifice acestei varste sunt ~i transformiirile endocrine. obosealii persistentii. taniirul se simte mai puternic fiind apiirat de egalii care-i aprobii comportamentele ~i cre~terea capacitiitii de memorare ~i a selectivitiitii memonel. Grupul ajutii la maturizare. de la preconventionalla conventional. prin acesta fiind stimulate coordonarea. printr-o mare curiozitate. senzoriale~ descoperind pliicerea vietii de grup. oboseala instalandu-se mai repede. dar mai ales cantitativii. In ceea ce prive~te dezvoltarea moralii. " Procesele cognitive se perfectioneazii. asociatii cu 0 pozitie vicioasii a umerilor. se dezvoltii vointa. inima ~i pliimanii au 0 cre~tere mai lentii. semn al tendintei de independentii fatii de adult. Atentia trece treptat de la forma involuntarii la forma voluntarii. profesori) ciirora Ie descoperii numeroase defecte. !iind posibile eforturi voluntare intense ~i de lungii duratii. prin ceea ce se dovede~te a fi tonus afectiv. apare 0 oarecare stangiicie in mi~ciiri concomitent cu 0 intensii dorintii de mi~care. spre exemplu. de la cea putin stabilii la cea stabilii. Sunt prezente mai ales motivele extrinseci (exterioare) precum note Ie.

80 dragoste ~iprima experientii sexualii. 21. ciiutarea. printr-un proces de specializare. Cauza principal a a scaderii capacitiitilorcognitive se datoreazii unei din ce in ce mai slab articulate motivatii pentru cunoa~tere. spre 0 analizii criticii a valorilor ~i a idealului de viatii propus de societate ~i de ciiutare a unui mod propriu de existentii. A. In planul relatiilor i n t e r p e r. Atentia opereazii selectiv ~i orienteazii activitatea specificii. AdulW ~tiu din experientii sii-~i dozeze forrele interioare astfel Incat sa riispunda unor sarcini care-l solicitii timp Indelungat ~i chiar sii obtinii performante in realizarea lor. dupii E. Procesele psihice cognitive: atentia este puternic voluntarii ~i stabilii. psihic: ca maturitate intelectuala. logice. cat ~i al devenirii profesionale ~i cetatene~ti.. specifice varstei. ldealurile sunt bine conturate atat din punctul de vedere al per£eqionarii personali tiitii. in aceastii perioadii se realizeaza in mare miisura casiitoria.) Cele mai mari schimbiiri se remarcii sub aspect fizic. spiritul de dreptate. social: ca adaptare la conditiile vieW ~i activitiitii sociale. 21. Este. ocuparea unui loc inalt in ierarhia socialii. de asemenea. Acestea devin evidente In tendinta spre filosofare. prin care sunt reamintite fapte ce piireau uitate. apare 0 dinamicii noua privind angajarea socialii. sintetizatii in Intrebarea specmcii acestei varste. Infrangerile distrugand rapid imaginea pozitivii de sine. de initiativa . sunt observabile marile realizari. Astfel. Reu~itele 11 entuziasmeazii.& Maturitatea (30-55/&0 ani) Poate fi abordatii sub mai multe aspecte: biofiziologic: constii In definitivarea procesului de cre~tere ~ide structurare functionalii a organismului. H.ea (18/19-30 ani) Este etapa de varstii in care sub raport fizic se definitiveaza ~i se perfectioneazii calitativ componentele tuturor sistemelor organismului. precum imaginatia. Caracterul ramane instabil. Principala observatie ce se poate face este aceea a instituirii 1a~a-numitei amp rente profesionale.). Procesele afective se caracterizeazii printr-o Imbinare armonioasa cu actele rationale. se acumuleaza 0 bogatii experienta de viatii. De asemenea. Are loc frecvent fenomenul de reminiscenta. se amelioreazii functia reproductivii a memoriei dupa un interval lung de fixare. definirea identitiitii. Pe plan profesional. aparitia deliisiirii ~iinstaurarea unei stari apatice. ~i ca maturitate afectivii. Motivatia ~i motivele sunt tot mai legate de mobiluri interioare superioare (dragostea de adeviir. a stabilirii echilibrului functional optim. In neconcordantii cu adeviirul ~i eticul. prin structurarea mecansimelor cognitive.· lntrarea in perioada de pensie conduce la 0 restructurare a . Se remarca 0 armonizare a intereselor. Una dintre caracteristicile importante ale adultului contemporan este invatarea permanenta.s 0 n a lee ste preocupat 'Cle Intelegerea prieteniei. caracterizandu-se.7 Bitrinetea (55/&0 ani. ca implicare responsabilii In problemele comunitiitii. nelncredere In sine. Erikson. gandirea este abstractii ~i logicii. caracterizate prin riinirea respectului de sine ~i sentimente de inferioritate. a motivatiilor. 21 21. Intrebare prin care adolescentul Incearcii sii-~i determine locul printre ceilalti oameni sau In naturii. memoria este preponderent logicii. "Cine sunt eu?". alciituirea familiei ~icre~terea ~ieducarea propriilor copii.5 Tinere. Cre~te tendinta de a gandi regulile ca Intelegeri mutuale ~i de a Ie circumstantializa. Problema crucialii a adolescentei 0 constituie. imaginatia are evidente calitiiti realist-~tiintifice. stabilindu-se un echilibru Intre visare ~i actiune. oscilant. de~i adolescentul este preocupat de perfeqionarea sa ca ~ide viitoarea carierii. Se nuanteazii relatiile interpersonale. un echilibru al vietii afective. spiritul de afirmare ~i dorinta de a fi respectat ~i de a fi luat in seama se imbinii cu spiritul de independenta. Este varsta responsabilitiitilor socia Ie. Batranetea se manifesta printr-o sciidere sensibilii a aptitudinilor senzorio-motorii. fiind conditionate social.. se maximizeazii dezvoltarea aptitudinilor ~i a deprinderilor. Cele mai afectate procese psihice sunt atenpa ~i memoria de scurtii durata.dolescentul aspirii spre autonomie ~i originalitate. lndependenta copiilor este din ce in ce mai mare ~i rolul de parinte imbracii noi valente. dar se observa ~i 0 stimulare determinatii de mobiluri exterioare (recompense morale ~imateriale). campul de manifestare al memoriei se structureaza sub influenta profesiei. atentia ~i memoria sunt din ce In ce mai specializate. dar ele sunt nesigure. a iubirii sau a solidaritiitii umane. Se consolideaza profilul caracterial (atitudinile ~l convingerile) ~i se stabile~te un echilibru Intre dorinte ~i aspiratii. Solutionarea acestei dificile probleme 11 plaseazii adesea In "crize de identitate". relatiile cu ceilalti constituind prilejuri de autocunoa~tere ~iintercunoa~tere. dorinta de afirmare prin realiziiri ~i creatie etc. etapa perfectioniirii psihice. este preocupat de cunoa~terea ~i de perfectionarea propriei persoane. precum: spiritul critic intransingent fatii de ceea ce este neinteligibil. emotionalii. mecanismele de realizare ~i de reglare a actiunilor ~i a comportamentului dovedind performante superioare. constructiv-realistii ~ide creatie. pana la stabilirea unei adevarate prietenii cu propriii copii. Dezvoltarea calitativii multidimensionalii a personalitiitii taniirului determinii 0 serie de trasaturi. Moralitatea este cea a cooperarii conventionale.

profesia Increderepentru ~ipriceperealeactivitatea. Prietenii. Spre 21 exemplu. . I Initiativaidentitateavarstnicii~ioptimism tendintau Incredere confuzie ! eonsum cuplu una ~i singura. s-a stabilit ca dezvoltarea psihomotorie se realizeaza potrivit axei"cap-picioare". trolului sau . De multe ori biitrfmii se simt devalorizati.~IIntelepciuneadea stabili sentimenful creatie de~ldrumul Finalitatea intelectual. Unii oameni se lamenteaza la nesIar~it pe deprimati. adesea Ie solieita sfatul ~iinvata din experienta de viata a se resemneaza in fata acestora.. tema moftii sau 0 trateaza Batranii eonstituie un sprijin important pentru familiile copiilor lor. vietii ~ia mortii. vs.. facultatea neincredere eului Identitate sentimentulrelatii incredere Competentadiferitelor Factorii Corolarul ac. -- -- - Dezvoltarea psihica este insotita de dezvoltarea fiziologica.tanara generatie unitara. se pierd legaturile eu eolegii de servieiu. Fiecare fiinta umana are un ritro de dezvoltare propriu. Integrarea vietii joaca ~lcoala~ifamilialMutualitateade sarguintainVointa initiative direetiona Pensionarea.Competentavs. deintr.. L.W.SperantaaRezolvarea crizeivs. Intregul program de viata se desIa~oara apare teama in fata diferit.81 La varste inaintate intregului sistem de r~latii interpersonale. tri~ti. afec-de substitutul matem fizice intimitateasocial luaMediulingrupul apusul durabile. sentiment . co. ~ insu~ireaintegritateAbilitatea vs. la s~it. mortii. ci progresiv. Atkinson) ~ . al celor inferioare. Simtul viata factiei copilarie I I declinului. tivaCrizafatavs. mai ales in ingrijirea ~i eduearea nepotilor. adica maturizarea sistemului nervos se realizeaza in ~ fel incat copilul dobande~te mai intai controlul capului. apar noi forme de functionare care it conduc pe sugarul supus principiului placerii (ale carui actiuni sunt suqordonate doar satisfacerii trebuintelor) la starea de adult adaptat realitiitii.a om. acceptare domeniul relatia Acceptaresgene-dedeaxioloe:icsociali a-~i ratoare vinovatie disperare Intimitate esiguranta de a avea initiative societate. existand insa~i 0 serie de legitati general aplicabile.propria de I determina aeceptare a aUnitateade vs. frizand indiferenta fata de Membrii adulti ai familiei gasesc in eei mai in varsta un suport aceasta. Altii pur ~isimplu moral. izolati. dezvoltarea nu se reduce la simpla cr~tere. apoi al membrelor superioare ~i. autocon. Daruirea rioritate Parintii imagini Mama personala exercitiilor I determinanti Senlimentul a-~i 1Familia.aCreatie satis.de Responsabilitatea. .tiuni infe. definitivarea personalitatii fiind aproximativ simultana cu incheierea celei fiziologice. a moftii Varsta stadii de dezvoltare (dupa G.nModelele devotiunea autonomieiPricepere izolare Autonomie familie. sub influenta conditiilor fiziologice ~i socioafective. Allport ~iR.

1973). Sunt anii in care progresiv s~ constituie diferitele modalitati de gandire. cultura. scrieti 0 lucrare de aproximativ 0 pagina pe aceasta tema prin care sa preluati ideile aduse in discutie. deprinderi etc.' Joe = activitate fizica sau mentala rara finalitate utili!.(Faze de oscilatie) .82 WREPERE PSIHOGENETICE mai jos va prezentam astfel 0 sinteza a ceea ce se dobande~te in cadrul copilariei (dupa L. cel putin lanivelul ~colarulu(micintroducerea jocului in activitatile didactice asigurand motivatia necesara desra~uriirii procesului educativ. -.greutate Volum r j ~ ~. Urmariti comoortamentul acelei oersoane ~i realizati 0 descriere a personalitatii celui in cauza. Diferentiere == trecerea de la generallaparticular. In figura de 01 I 1'1 234 I i Inteligenta senzorio-motorie I ~ 567 I I I Gandir~ operatorie Gandire preoperatorie I I Gandire in imagini I 9 13 14 I10 I12 II I Operapi concrete Operatii forma Ie Obiectul Nopuni conservare 1 i~au inavarianta Numar -.. care dispun de tehnici ~imaterial didactic adecvat.. 1 : I I I I:' I~ 7 I 1 2 3 4 5 6 8 9 10 II 12 13 14 15 Aplicatie: Incercati sa concepeti 0 modalitate de a explica unui copil de 0 varsta mai midi unul dintre elementele care sunt dobiindite la acea varsta....•.. oferindu-i 0 regularitate a existentei care 1I pune in valoare in raport cu semenii sai ~iii asigura autop-omia financiara. 1 o I 1 1 1 I I Decalaje I _ i : -.. 'Defictent= subiectul care prezinta 0 insuficienta mentala. ciireia i te dedici din simplii pliicere. specific umana sub influenta mediului social. 4...-) Substanta Lungimi --r1 S~prafata . Re1atia intre cultura~i personalitate este atilt de stransa incat se po ate aprecia ca ea este cea care ii confera omului umanitateasa. Educatia copiilor deficienti intelectual. surdomuti. orbi. Puneti in aplicare metoda conceputa ~iprezentati colegilorvo~tri concluziile desprinse... Organizati 0 dezbatere pe tema conflictului intre generatii. 5. afective sau cognitive. L 'education des debiles mentaux. Culturii = dezvoltare Imita{ie =.incapabili de un paTcurs ~colar normal. 8 Primii ani ai vietii noastre.. Scrieti un eseu pe tema conflictului intre generatii incercand sa argumentati 0 pozitie pro sau contra. Mesape.. mai ales atul)ci cand este practicata in mod liber ~i cu placere. Conflict = Iupta de tendinte. Not.••••.. Diferentierea este pTocesul ce caracterizeaza dezvoltarea oricarui individ.. majoritatea comportamentelor sociale (educatie.. astfel incat se poate recunoa~te 0 indj vidualitate ~i afirma 0 p'ersonali tate. De asemenea. pe de 0 parte poate fi yorba de conflicte intrapsihice. sociale.-. traditie... poseda cultura sa. de interese..•. indeosebi ceea ce se nume~te copiHirie. motrice sau senzorialii. se face in institutii specializate.... Realizati un dosar pe tema "Adolescenta" incercand sa ilustrati diferentele existente intre un adolescent de astazi ~i un adolescent din anii ' 60.. Psihologia contemporanii a reabilitat jocul. care conditioI\eazii dezvoltarea totala a membrilor sai..... oricat de primitiva. i.. 2. 6.....• i . contribuie la buna insertie sociala a omului.. infirmi motor etc.) bazandu-se pe imitatie. . Dupa desra~urarea sa. 3. ~PLICATII 1. de societate sau Muncii = activitate fizica sau intelectualaceruta care se impune in vederea atingerii unui scop determinat.. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza unui exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '90 ai societatii romane~ti ~iun copil din anii ' 80. obicejuri etc. Mutual = care se face in mod reciproc ~isimultan. Toulouse. . Orice societate' umana. = amintire a unor fapte aproape disparute ain Reminiscentii memorie sau care mult timo nu au outut fi reactualizate.. altiidatii dispretuit ca 0 activitate fiirii relevantii. nu este specific umana" consta in reproducerea unor fenomene.. Rolul important al muncii in faport cll personalitatea umana se releva pe multiple pla-nuri. . dar. de la 0 conditie globala ~i omogena la alta mai speciala ~i eterogena. dar ~i adolescenta sunt decisivi in dezvoltarea personalitatii... pe de alta parte conflictele pot fi interpersonale. Analizati conceptul de ni~a de dezvoltare in baza llllUi exemplu care sa ia in calcul diferentele dintre un copil din anii '70 ~i un copil din prezent. Alegeti una dintre etapele de varsta prezentate (alta decat cea in care va plasati) ~i alegeti 0 persoana aflata in acea etapa..

supraaprecierea dificultatii sarcinii. relatia directa intre intensitatea motivatiei ~iperformanta obtinuta mentinandu-se pana la un anumit nivel.respectarea structurii standard a unui eseu. pentru atingerea unei eficiente maxime se recomanda 0 u~oara supramotivare in cazul sarcinilor percepute~a facile ~i0 u~oara submotivare pentru cele percepute ca fiind grele. Optimum-ul motivational se realizeaza in cazul in care persoana reu~e~te.). Motivatia trebuie pusa astfel in slujba obtinerii unorperformante inalte. Astfel. . ceea ce va duce la nerealizarea sarclllu.definirea ~i caracterizarea optimum-ului motivational. existand doua situatii: a.. Motivatia' reprezinta totalitatea mobilurilor interne ale conduitei.. . Intre motivatie ~i gradul de dificultate trebuie realizata 0 asemenea adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational: intensitatea optima a motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte. exemplificiind pe motivatia ~colara. chiar la intensitati mai mici ale motivatiei. sa evalueze corect sarcina ~i gradul de dificultate. . pune in mi~care organismul. Eficienta activitatii mai depinde ~i de relatia dintre intensitatea motivatiei ~i gradul de dificultate al sarcinii. frica de consecinte. ci ~i 0 anumita intensitate a sa.pe de 0 parte. motivatia constituie elementul care un structurat. in timp ce persoanele care apaytintipului slab reu~esc intr-o mai mica masura sau chiar deloc. In principiu. eficienta activitatii este maxima la 0 anumita intensitate amotivatiei. in cazul sarcinilor simple s-a observat cii pe masura ce cre~te intensitatea motivatiei. ajungandu-se la e~ec. obi~nuinta de a se supune la norme. determinate de stari motivationale mai intense sau sarcini mai dificile.83 TIPURI DE ITEMI 5 Itemi subiectivi : reprezintaraspunsuri mai ample care sunt airijate. functiile sale realitandu-se insa door in masura in care exista 0 adecvare intre intensitatea sa ~i sarcinile ce urmeaza a fi realizate. anume optimum-ul motivational. fie ca sunt innascute. la nivelul elevului. Totu~i. raspunsului forta motrice a intregii dezvoltari psihice umane. Nu aceea~i corelatie se poate pune in evidenta in cazul sarcinilor complexe. Reciproc. orientate ~ioraonate cu Activit-atea umana.discutarea situatiilor posibile in raport cu starea de optimum motivational. pe lfmga stabilirea precisa a scopului ~i activarea selectiva a' disponibilitatilor persoanei. ea fiind cauza interna a comportamentului. Elaborati un eseu in care sa abordati problema optimum-ului motivational. stimularea ~i sustinerea energeticii (motivatia). fie ca sun~ cerintele care dobiindite. atunci actiunea nu va fi dusa la indeplinire sau nu va avea succesul scontat. cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiect.este yorba de eseu acestuia pentru mentinerea vietii. cre~te ~inivelul performantei. -relatia motivatieperformanta.. aspiratia spre competenta etc. deoarece dacii lipse~te restrictive. Motivatia este un filtru al influentelor externe. corelatia intensitate a motivatiei performante depinde ~i de natura motlvelor. Nu este insa suficient sa stabilim fiind destul de numai scopul actiunii pentru a obtine 0 anumita performanta. gradul de reu~ita. ceea ce il determina sa invete se poate referi fie la 0 motivatie intrinsecii (curiozitatea. La fel de bine. caz in care subiectul este submotivat ~iva actiona in conditiile unui deficit de energie. . dincolo de care indiferent de cre~terea intensitatii motivatiei nivelul performantei se reduce. In acest sens. totalitatea caracteristicilor ~itrasaturilor psihice ale persoanei conditionand optimumul motivational ~imasura in care el se realizeaza. Spre exemplu. presupune ~i asigurarea unui suport motivational adecvat. Reglarea optima a comportamentului nu presupune insa doar prezenta unei structuri motivation ale. b. 0 parghie a autoreglarii individului. Optimumul motivational depinde de la 0 persoana la alta ~ide la 0 activitate la alta. . simple trebuinte fiziologice sau idealuri determina structurarea abstracte. 'Orice actiVItatea organismului uman este orientata spre satiSfacerea necesitatilor . ea poate la feI de bine sa Ie faca relative sau chiar sa Ieblocheze . subaprecierea dificultatii sarcinii. Generalizand.). echilibrat ~i mobil au capacitatea de a suporta tensiuni psihice mai mari. Relatia dintre intensitatea motivatiei ~inivelul performantei depinde de complexitatea sarcinii pe care subiectul 0 are de indeplinit. iar pe de alta parte autoevaluarea propriilor posibilitati este adecvata.definirea motivatiei.ecisivla obtinerea succesului in activitatile noastre. con~tientizate sau necon~tientizate. In el~borarea eseului se vor avea in vedere: . Contribuind d. fie la 0 motivatie extrinsedi (dorinta de a face placere celor din jur. ambitia etc. va fi mai mare in cazul unei motivatii intrinseci. 2. Prin toate acestea motivatia se dovede~te unul dintre procesele reglatorii determinante in raport cu actiunea umana. cand dificultatea sarcinii este corect apreciata ~isubiectul realizeaza motivatia corespunzatoare. . Astfel. care s-ar putea consuma inainte de inceperea activitatii. persoanele apaytinand tipului puternic. caz in care subiectul este supramotivat ~i va actiona in conditiile unui surplus de energie care I-ar putea stresa sau chiar dezorganiza. de optimum motivational sepoate vorbi in doua situatii: 1.

se poate aprecia. nici chiar in cazul celor socioumane (in principiu se poate admite cii este ffifli greu accesibil elevului de liceu cu cat disciplina in cauza are 'Un grad mai mare de ~tiintificitate).posibilele caracteristici ale mediului social din punctul de vedere al valorilor promovate etc. diferentele privind intensitatea acestei relevante.atitudinile in calitate de componente ale caracterului. un eseu liber. Conceperea planului eseului. . atitudinilor. Aceasta inseamna ca el presupune 0 integrare a cuno~tintelor eseului.profil psiho-moral. dar ~ide tema pusa in discutie). inclusiv prin incadrarea acestora intr-un anumit context (gandirea unui autor. Oprindu-ne asupra subiectului enuntat. comportamentelor etc. Introducerea.~ I I 84 : nu Impune cerinte de structura ~ialjorqare. 1. solicitandu-se de asemenea evaluarea acestei importante. 0 epoca istorica . a stilului. care contureaza ~i precizeaza problema. in primul rand.este yorba de umane. a modalitatii de corel are. a calitatii argumentarilor. rara insa sa fie yorba de 0 "inchidere" in masura in care un eseu este 0 "incercare". un curent de gandire. insu~ite anterior dintr-un punct de vedere original (personal) astfel inciit sa se dovedeasca fecunditatea punctului de vedere adoptat.. punand in evidenta importanta sa. a coerentei. .atitudinile ca moduri de reactie la un obiect de referinta. cel putin pana la un anumit nivel.mediul social: totalitatea ideilor. ceea ce nu reprezinta insa un obstacol insurmontabil. de~i nu intotdeauna este deosebit de clar care suilt cerintele intr-o astfel de proba. Clarificarea temei sau problematicii aduse in discutie. care cuprinde tratarea efectiva a subiectului. Caracteristicile eseului pretind in efortul de elaborare a sa parcurgerea mai multor etape: 1. Toate aceste cerinte ce trebuie respectate in elaborarea unui eseu fac din acesta 0 lucrare mai dificila.specificul caracterului ca instanta care valorifica ~i controleaza celelalte insu~iri psihice (temperamentul ~i aptitudinile). structurat pe trei paTti: a. invatate. subiectul enunta simultan ipoteza existentei unei relevante a mediului social in formarea acestuia. cuno~tintele care vor fi abordate: . ca eseul este 0 lucrare de factura libera.. a exemplelor oferite etc. un mediu viciat n~produce cu necesitate viciati) etc. . avand cea mai importanta functie de autoreglaj. Concluzia pune in evidenta solutia problemei discutate. PregMirea abordarii: a. 2. de rigoare ~icoerent~ a redactarii. 4. de structura dinamica etc. Astfel. care trebuie sa respecte cerintele de completitudine (a nu se confunda cu exhaustivitatea).semnificatia caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. Clarificarea temei: a. . c. In cazul psihologiei este desigur dificil de a pretinde puncte de vedere originale. o· tematica mai generala. planul precizeaza diviziunile mari ale lucrarii ~i ideea generala care se dezvolta in fiecare diviziune. 2. convingerilor. . este evident ca mediul social are relevanta in formarea caracterului. b. Redactarea eseului. Pregiitirea abordiirii. de asemenea. . b. ci mai curiind 0 reflectie asupra doar tematica problematicii precizate. urmarind~-se creatIvitate~iginalit31ea. creativitatea celui ce elaboreaza eseul putandu-se pune totu~i in valoare mai ales la nivelul informatiilor aduse in discutie.in masura in care ne formam ca oameni numai in prezenta unui mediu uman. urmand ca redactarea sa efectiva sa fie 0 posibila aplicatie. b. caracterul integral dobandit. 3. yom oferi 0 posibila modalitate de parcurgere a primelor trei etape ale elaborarii eseului. Dati un titlu eseului vostru.corelatia caracter . Dezvoltarea. comune unui ansamblu uman. La fel de bine este adevarat ca nu este la fel de accesibilla orice disciplina. care presupune identificarea cuno~tintelor care pot fi fructificate in tratarea subiectului ~i stabilirea punctului de vedere potrivit cu care acesta va fi abordat. . inseamna ca modurile de reactie sunt. tema adusa in discutie se refera la caracterul dobandit al caracterului ca dimensiune a personalitatii umane. .lucrurile depind ~i de disciplina la care-se realizeaza eseul. punctul de vedere propriu abordiirii: elementar. Elaborati un eseu prin care sa analizati importanta mediului social in formarea caracterului. ""- Eseul este unadiiitre modalitatiliaelucru-des intalnite in cadrulaisCiplinelill socio. de 0 mamera argumentata (se pot da citate ~i pot fi invocate ideile unor autori) ~i exemplificandu-se pe cat posibil ideile sustinute. in care precizandu-se autorul nu urmare~te epuizarea erudita a temei. conturarea punctului de vedere personal trebuie sa aiM in vedere ~i posibila interventie _avointei (cel putin de la un anumit nivel de dezvoltare personalii) in constituirea unor triisaturi de caracter (spre exemplu. dar de asemenea sugereaza marile diviziuni ale acestuia.

Relatiile interpersonale 23: I 23.4 S.3 23. .::J>V"'1'1tim mfi1!-:'/.indicatori ailcomportamentului social 23. comp6rtanfente 24 1 C '\ \.peci?cul rer~}i~J~r interpersonale Tlpun de relatll mt't(rpersonale Locul ~i rolul telatii~or interpefsona. I '" . Wi ».3 Relatia valori.2 23.2 Formarea ~i modificarea atituclinilo} sociale 25.'.le in structura p~rsonalWltii Grupul ~i psih~logiJ de grup* 1 24.. omportamente p~l"'antlsocla 24.85 Conduita psihosociala 22.Normalitate ~i anormaHt~iaHi I e Tipuri de itemi 6 ~.1' Statusul ~i rolul. Comportamente pro ~i hntisociale 25.2 ..." ~i:~.1 Imaginea de sine 22." _FA I"'." Wii. Atitudinile social~~i formarea lor* 25.: . atitudini.1 Atitudinile sociale 25. Imaginea de sine ~iperceptia~eisociiili 22.

Socializarea incepe la na~tere ~i continuii de-a lungul intregii vieti. ca proces: informatiile sunt primite selectiv. dezvoltarea de catre individ a propriului eu etc. la valorile ~i idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre. despre divinitate. faptul cii individul ramane acela~i in timp. Descrierea imaginii de sine se face adesea prin intermediul termenului de eu.eul spiritual: se referii la capacitatea noastrii de autoreflectie. Fiecare noua informatie este asimilatii ~i ne imbogate~te.iile celorlalti despre el.eul material: este constituit din corpul persoanei. Este aspectul central al eului. in sensul cii unele sunt retinute. devenind astfel posibilii constituirea psihologiei ca ~tiintii. componenta comportamentalii . . colectivitiiti) cu individualul. despre efectul actelor noastre. ca 0 sintezii a evenimentelor care ne-au marcat. de a construi imaginea de sine. reunind reprezentarea de sine ~ide altii. de a fi cunoscator ~i cunoscut totodata. IMAGINEADE SINE 'I PERCEPTIA EI SOCIALA 22. relatii cu altii care exercitii 0 influentii semnificativii. motivatii. in miisura in care este legata de practicile sociale. Dar. putem intra in contact cu personalitatea. util sau eficace". Ie organizam etc. In sens restrans. interiorizarea valorilor de baza ~i a credintelor fundamentale ale societiitii. fiind yorba de intervalul temporal (6-18 luni) in care copilul dobande~te sentimentul unitatii sale corporale percepandu-~i propria imagine in oglinda. trebuie sa ne cunoa~tem. Compararea sociala: eul nu este 0 realitate fizicii.conceptul de sine: reprezinta totalitatea perceptiilor ~i a cuno~tintelor pe care oamenii Ie au despre calitatile ~i caracteristicile' lor (este un rezultat al modului in care ne percepem). Ei?te0 sintezii intre esenta individuala ~i caracteristicile unei culturi comune. intrevazand raportul dintre aceasta ~i reflectarea unei persoane. institutii. credinte. identitatea poate fi asimilatii cu o reprezentare unificatoare a existentei. respectiv capacitatea fiintei umane de a actiona ~i de a reflecta asupra propriilor actiuni. cu corpul. Continutul eului se prezinta ca 0 istorie a devenirii. ne indruma sa ne (auto )cunoa~tem prin raportare la altii. Imaginea lfe sine joaca un rol important in viata noastra: influenteaza tonusul trairilor noastre afective. Dad pana in luna a treia sau a patra. imaginea de sine poate fi abordata din douii perspective: din perspectiva continutului: atunci dnd ne orientam atentia spre analiza interiorului nostru. ci 0 realitate ce se construie~te in mintea fieciiruia dintre noi. fondator impreunii cu C. In domeniul psihologiei considera cii faptele psihice nu sunt decat con~tientiziiri ale tulburiirilor fiziologice (Principii de psihologie. William James a Iacut distinqia intre trei aspecte ale eului: . Ea contine cuno~tinte despre trasaturile noastre de personalitate. Privirea "din exterior" ne da indicii despre atitudinile. cu "eul" nostru. Formarea eului se realizeazii prin mai multe procese ~i anume: Socializarea este procesul prin care persoana invatii modul de viata al societatii in care traie~te ~i i~i dezvolta capacitatile de a functiona ca un individ ~ica membru al unor grupuri. identitatea evocii continuitatea existentei. Peirce al pragmatismului. publicii in 1907 Pragmatismul. 0 sinteza a imaginii pe care 0 proiectiim asupra altora ~ia rolOOlorpe care Iejucam in fata celorlalti. Ie inregistriim. dupa luna a ~aseaoglinda incepe sa 11 intereseze. notiunea de totalitate corporala fiind dobandita spre varsta de doi ani. iar aceasta mai ales prin compararea cu ceilalti. Eul spiritual este contemplativ ~i include idei despre sensul vietii. de ancorarea socialii ~i de imbogatirea culturalii.86 _ 22. cu imaginea de sine ~i conceptul de sine. ne ajuta sa ne organizam aceastii cunoa~tere intr-o schemii de sine ~i ne conduce spre obtinerea stimei de sine. la experientele noastre interioare. cii persevereaza intro formula de sine. una dintre aces tea luand in considerare principalele coordonate ale conduitei: componenta cognitivii . . In sens larg. ca 0 autobiografie. . in care afirma cii adevarul este "ceea ce este practic. intre aptitudinile personale ~irolOOlesociale ale individului. Percepfia de sine: pentru a ajunge la 0 bunii cuno~tere de sine trebuie sa actionam. 1890). sa ne exploriim propriul eu ~i sa dobandim 0 imagine de sine cat mai exacta.llmaginea de sine Pentru a deveni ceea ce dorim sau pentru a ne realiza posibilitatile pe care Ie avem. identitatea nu se poate lirnita la imaginea de sine ~ila transmisia culturala a unor reprezentari. Catre un an dobande~tein!elegerea faptului ca este yorba de propria sa imagine. credintele. evenimente de viatii. iar cu aceasta bazele con~tiinteide sine. casa ~icelelalte posesiuni ale ei. S. in timp ce altele respinse. Structura eului poate fi abordata de diferite maniere. componenta evaluativ-motivationalii . copilul ignora oglinda care i se pune in fata. Potrivit psihologului american William James. Imaginea de sine este 0 construqie sociala: ne formam prin apartenenta la un grup social. despre originea universului etc. William JAMES (1842-1910) A~a-numitul "stadiu al oglinzii" este 0 etapa importanta in devenirea noastra. Ea se structureaza ~i se construie~te prin asumarea unor roluri pe scena socialii ~i se ref ace continuu in cursul existentei. insu~irea capacitiitii de a comunica eficient cu ceilalti. Identitatea psihosocialii este rezultatul intersectiei socialului (reprezentat de grupOO. Una dintre cele maiimportante contributii la mi~carea psihologicii se referii insii la impunerea utilizarii unor metode cu caracter ~tiintific pentru studierea faptelor de ordin psihic. despre valori.eul social: este constituit din totalitatea impresiilor pe care individulle face asupra celorlalti. avand urmiitoarele scopuri: invatarea de ciitreindivid a abilitiitilor necesare pentru a triii in societate. prin compararea cu altii.auto-prezentarea: se refera la strategiile pe care Ie folose~te individul pentru a modela impres. dar ~i din imbriiciimintea.stima de sine: componenta evaluativii a eului care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. sii ne implicam in evenimente ~i sa ne observiim comportamentul propriu. Filosof american. despre abilitati ~i priceperi.

valorizarea: prin actiune ~i depa~irea unor situatii dificile.. culturale). . Pentru a intelege fenomenul identificarii. ce reprezinta un fel de comportamente prescrise. obligatii. Comportamentul de rol exprima modul concret in care persoana considerata se manifesta ~i aqioneaza.••. apartenenta politica). pentru a se integra in unul care asigura 0 identitate sociala pozitiva (procesul de mobilitate sociala).••• :>..•••••••..•. - 22 Rolul este ansamblul de comportamente pe care cei din jur Iepretind ~iIea~teapta de la 0 persoana data. sot..) 22. de a incalca legile. vor incerca sa.•. functii. Cand apare 0 discrepanta intre trasaturile de personalitate ale purtatorului de rol ~i prescriptiile rolului se na~te conflictul intrarol (de exemplu mlul de tata in raport cu neglijenta. : •••••••••.:-. tendinta individului de a-~i afirma unitatea.•. fie raporturi de discordantii. Potrivit acestei teorii. raportandu-se la persoanele pe care Ie admira.originalitatea: care afirma singularitatea.r.•. functional. fie sa lupte pentru ca~tigarea de catre grup a unor caracteristici pozitive (procesul de schimbare sociala) . iar alte dobandite (de exemplu profesiunea.••.•.•••••. individul se opune adesea presiunii exterioare. se distinge de altii. ceea ce inseamna ca 0 persoana are in acela~i timp mai multe statusuri (de exemplu: barbat. astfel incat stima de sine j sa derive din e~ecul ~colar. in timp ce comportamentele de rol au un caracter real. ocupand o anumita pozitie. in masura in care existii anurnite criterii ale succesului.. etnice. .• _ .. confruntarea acestora pe un "teritoriu" comun.•. care sa-i. dintre care unele sunt imp use (de exemplu rolul de biirbat. Comportamentele a~teptate au un caracter prescriptiv.•"""•. comportamente model pe care societatea Ie a~teapta de la ea.i rolul .. trebuie apelat la noi concepte. orice om nutre~te dorinta sa se afirme in context social.• "".. parinte. Teoria identitiitii sociale.••••. de asemenea.. astfel incat se poate ~ aprecia ca grupul confera membrilor 0 anumita identitate i sociala. dorinta de schimbare. nationale.. compararea lor permitand stabilirea modului de indeplinire sau nu a rolului. de a consuma alcool etc. se diferentiaza... Una dintre cele mai inffilnite situatii intr-un astfel de context este aceea prin care ace~ti elevi fie vor cauta dimensiuni noi de comparatie. efortul pentru progres i~i au originea in aceea~i nevoie de valorizare. Mediul ~colar ~ivalorizarea negativii. Elevii cu performante slabe. juridice. identitatea se afirma ~i se consolideaza prin creatia individual a. La randul sau.1n cadrul invatiimfu1tului unul dintre grupurile valorizate negativ este acela al elevilor aflati in situatie de e~ec ~colar. ..•••. fie vor incerca sa schimbe l I radical criteriile unei identitiiti pozitive.•. prieten. adolescent. apartenenta ~ la un grup social ii determina pe indivizi sa se autodefineascii _ in termenii specifici grupului respectiv. indiferenta.. ..•. .Aparitia unui astfel de grup. .. in comparatie ~ cu "libertiitile" de care ei se bucura (posibilitatea de a fuma..Afirmarea identitiipi presupune urmatoarele dimensiuni: continuitatea: care da sentimentul stabilitatii. acest efort comparativ fiind subintins de dorinta indivizilor de a dobandi ~i men tine 0 stima de sine ridicata. diferentierea cognitiva poate lua forma opozitiei afective.. dintre care unele sunt atribuite (de exemplu sexul).."-=. Statusul este ansamblul comportamentelor la care 0 persoanase poate a~tepta in mod legitim din partea celorlalti. adult. care este pus in evidenta la un moment dat. avantajeze inraport cu elevii buni. din care decurg sarcini. .•. indivizii incearca fie sa paraseasca grupul. .diversitatea: care se referii la articularea unor identitati multiple (fizice. iar altele dobandite (rolul profesional..~i evenimente pe care Ie traverseaza.). incercari de a-~i intari stima de sine.••••••••••••••••••_ •••.• .•.).•. individul se valorizeaza in ochii altora ~i in propriii sai ochi. Se poate vorbi astfel de setul de statusuri.••..••.unitatea sau coerenla interna: care permite subiectului social sa gaseasca elemente de legatura intre diversele activitati. In cazul in care identitatea socialii devine~nesatisIacatoare. membru al unui partid politic etc. membru al unei organizatii).. •••••.. inginer.••. Individul dispune.autonomia ~iiifirmarea: pentru a se forma.. persoana ocupa intotdeauna 0 anumita pozitie.acliunea: urmare a asumarii responsabilitatii. bunic etc.. sublinieze dezavantajele situatiei de succes ~colar. ~i un status latent.. ceea ce va determina din partea acestor elevi incercari de a c~tiga 0 identitate socialii pozitiva. este inevitabila. . opusul acestei atitudini fiind conformarea la a~teptarile grupului.) .•• ••.2 Statusul .••• • "" .•• *.. Caracterul pozitiv sau negativ al acestei identitiiti sociale se stabile~te prin compararea grupului de apartenenta cu alte grupuri. . teoretic..••..••••••••. este ~iea'indreptatita sa pretinda ~i sa a~tepte de la ceilalti anumite comportamente in raport cu ea. Intre statusuri pot exista fie raporturi de concordantii. " m"" . integrarii in context ~icapacitatii de a elabora proiecte de viata. Se delimiteaza un status actual. asimilarea pasiva.•••••••.•. Spre exemplu.. •••. sa dea sens istoriei sale personale. aleoolismul etc. persoana..indicatori ai omportamentului social In cadrul grupurilor ~i colectivitatilor din care face parte. fiecare actualizandu-se intro situatie specificii. femeie. sub presiunea colegilor ~ia profesorilor vor simti ca formeaza un grup valorizat negativ.:•••. de un set de roluri.-'_ •••• m . .~.• __~.

. Metoda presupune identificarea a cat mai multe elemente pe cele patru categorii precizate in personalitatea. cat ca 0 adaptare mai mult sau mai putin spontana a membrilor grupului la mediul social.S"" = persoana care este ata~ata de traditie.. Grup = ansamblu uman structurat ale carui elemente se influenteaza reciproc. Contemplafie = atitudinea. Ce decizii crede!i ca trebuie sa lua!i in urma celor eonstatate? ~PLlCATU ..•••..•. celelalte doua sunt probabile. rigiditate intelectuala. Luand ca exemplu diferite roluri.. . 4. puncte tari) Exemplu: atnUlultiprieteni. Analizati relatiile de determinare existente intre stima de sine....•... ezitant etc... Afirmarea ~i. Incercap sa descoperiti... Oportunitate = caracterul a ceea ce este oportun. adecvat situatiei.•. Influenta se manifesta mai putin ca 0 presiune exercitata din exterior. Perturbiirile intervenite in acest mecanism conduc la tulburari caracteriale ~ide personalitate.••.. stiluri didactice deficitare Conservatoare " I subiectivitate in aevaluare etc...••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ •••••.••••. conflicte in familie etc.. Comparati eele doua analize. in viata cotidiana. Identificare = mecanism psihologic incon~tientpr~care un individ W modeleaza conduita pentru a semana unei alte persoane. marimea cIasei de elevi. E$ec $colar = situatie in care se regasesc unii elevi. incercap sa puneti in evidenta comportamente din cele trei categorii diferentiate: prescrise esentiale. in propria voastra existenta....•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• < : Opportunities (ocazii....•. ..... Analizati propriul grup de prieteni ~i incercati sa puneti in evidenta statusurile ~irolurile asumate de fiecare dintre membri. respectiv a ceea ce .decalaj intre posibilitatile proprii ~irezultate. Identificati 0 alta metoda de cunoa~tere de sine ~i construiti 0 argumentare prin care sa subliniati avantajele ei. Weaknesses (sHibiciuni) Exemplu: nu sunt punctual. sunt dezordonat... abordarile educative de tip exclusiv frontal.•••.••. 22 l. dar ~iin politica.. indicatorii sai referindu-se la abandonarea precoce a ~colii... oportunitati) Threats (amenintari): Exemplu: parintii suntdiv0rtati. de cutume...•••••. permise ~iinterzise... contexte in care a fost eyident ca un proces de comparare sociala v-a determinat sa incercati 0 schimbare a propriei voastre persoane..•••. Ce diferente puteti observa? Discutati eu colegul vostru acele aspecte.... incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice. Dintre cauzele strict ~colare care pot determina e~ecul ~colar sunt de amintit rigiditatea ritmurilor de invatare.. ••••••••••••••••••••••••••.... respeetiv sa identifiee diferitele aspeete ale personalitatii sale... inadaptarea ~colaraetc. Dad prima categorie este esentiala pentru asumarea rolului...•.... Strenghts (atuuri. e~eculla examenele finale (sau de concurs). Care credeti ca este relevanta asumarii unor roluri ~i statusuri diferite? 3.. 6.. imi place natura.••..... 7. Constituie unul dintre cele mai importante mecanisme ale formarii personalitatii ~i ale educatiei.•••.. 2.se intampla la momentul potrivit. eorelatii intre Aplicatie: Realizati-va propria analiza SWOT... realizarea propriei identitati depinde intr-o masura suficient de mare de societatea in care traim. nu fumez etc.. reu~ind sa dobandeasca 0 perspeetiva mai buna asupra propriei persoane.implicit...••. .. eterogenitatea clasei de elevi... resursele ~colare..). : Exemplu: am prieteni dispu~isa ma ajute. deficiente privind (suprasolicitare elevilor. economie.••• Fieeare dintre noi poate sa realizeze 0 astfel de analiza. am vointa etc... iar dupa aeeea rugati un eoleg sau eolega sa va fad 0 astfel de evaluare...\WANALIZA SWOT Una dintre metodele eficiente de cunoa~tere de sine este analiza SWOT (initialele cuvintelor din limb a engleza prin care sunt desernnate cele patru categorii de elemente luate in calcul). Organizati 0 dezbatere pomind de la urmatoarea intrebare "Ce am fi lara ceilalti?" 5.. Realizati 0 dezbatere in care tema sa se refere la caracterul permisiv sau conservator al societatii romane~ticontemporane. management deficitar. cultura. starea celui care mediteaza sau prive~te lucrurile ~ifenomenele lara 0 finalitate practica.••••. ace~tiafiind la randullor conditionati de grup.. . Identificati condipi care pot favoriza aparitia lor. 1.. climat tensionat in ~coalaetc. autoprezentare ~iperceptia de sine. atitudinile ~icomportamentele sale...... Grupul este determinat de indivizi..

in constituirea stimei de sine ~i a scopurilor pe care ni Ie proiectam in vederea realizarii personale. Datarita relevantei lor in raport cu constituirea propfiei personalitati ~i cu evolutia sociala se impune astfel necesitatea stimularii de catre societate. RELATIILE INTERPERSONALE . este aceea a inertiei perceptiei (pe care individul ~i-o construie~te despre cei cu care este in relatie). Una dintre erorile de perceptie sociala. relafii de cooperare. Criteriul caracterului procesual. d. au intensitati diferite ~i pot fi pozitive (simpatie) sau negative (antipatie). dar. 23. perceptive. relafii de alienare (instrainare. personalitatea fiecaruia fiind astfel oglinda ~i expresia relatiilot interpersonale. mentine sau restrange. c. Criteriul nevoilor ~i trebuintelor indivizilor implicati in relapa interpersonalli. De asemenea. Deoarece relatiile interpersonale dau posibilitatea oamenilor sa interactioneze unii cu altii astfel incM sa se dobandeasca 0 cuno~tere de sine mult mai adecvata ceea ce permite perfectionarea propriilor trasaturi de personalitate. . legaturii arata ca relatiile interpersonale. un rol deosebit 11 imaginea au de sine ~i imaginea despre celiilalt. In virtutea faptului ca omul este fiinta ce are capacitatea valarizarii nu numai in plan practic ~i cognitiv. dezvoltate din nevoia de a dispune de cat mai multe date despre partenerul relatiei. Existenta umana nu poate fi conceputa in afara relatiilor sociale.iilor interpersonale in structura personaliti. Desigur. un rol in natura relatiilor interpersonale 11are ~i personalitatea. relafii de acomodare. subiective (au un caracter psihologic). izolat de ceilalti. sunt posibile numai in cadrul existentei con~tiintei de sine. omul este produsul in primul rand al unui proces de socializare. relatiile de intercomunicare. cu frecventa mare. dezvoltate din nevoia indivizilor de a comunica. de initiativa ~i nevoia de intensitate a interactiunilor). distorsionarea informafiilor etc. In acest context. potrivit caruia se disting: relapi ce nu produc modificarea particularitatilor personale ale partenerilor.3 Locul . in sensul ca depind de contextele (situatiile) sociale. Realizarea relatiilor interpersonale presupune astfel prezenta cumulativa a acestor trei caracteristici. etic deoarece prin intermediul lor omul poate urmari realizarea binelui sau a raului (in cadrullor comportamentul uman poate fi valorizat ca bun sau rau. relatiile interpersonale au un pronuntat caracter moral. rela1iile afectiv-simpatetice. c. in sensul ca depind de subiectivitatea celor implicati.2 Tipuri de relatii interpersonale Diversitatea relatiilor interpersonale poate fi abordata prin intermediul mai multor criterii: 1. relafii de ierarhizare (stratificare). unde se inc1ud: a. Acestea pot fi unilaterale (neimparta~ite) sau reciproce (imparta~ite).obiective (au un caracter social). 23. a con~tiintei semenului ~i a con~tiintei relatiei existente. de asemenea. Relapile interpersonale sunt cele care mobilizeaza §i dinamizeaza viata psihicii a indhidului. Aceste caracteristici se realizeaza ~i ele simultan. inzestrate cu toata gama functiilor. absenta uneia dintre ele racand imposibila existenta unar relatii interpersonale (pot exista relatii interumane sau interindividuale). constituind totodata spatiu1 in care se manifesta intreaga viata psibica a individului. cu atat relatiile se vor desra~ura mai u~or. prezenta sau absenta intentiei de a modifica comportamentul celuilalt etc. afective. sociale etc. intensitatii ~i calitatii relatiilor interpersonale pe care personalitatea in cauza Ie dezvolta. Actiunea mutuala a partenerilor in cadrul relatiilor interpersonale intretinute poate conduce la constatarea compatibilitapi sau a incompatibilitatii partenerilor in cadrul relatiei (acestea sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate. in toate elementele sale structurale. mai ales atunci cand aceasta este deja constituita.ii La un anumit nivel se poate aprecia ca trasaturile de personalitate nu sunt dedit relapi interumane interiorizate. b. indepartare). con~tiente ~idirecte intre oameni. Ponderea lor este insa diferita in functie de tipul relatiei interpersonale luate in calcul. Un rol important in comunicarea interumana este detinut de natura mesajelor transmise ~i receptionate. unde se inc1ud: a. conduc la forma rea ~imanifestarea unor insu§iriJlsihice. relatiile interpersonale pot fi caracterizate ca: . starilor ~itrairilor psihice. continutul lor. printre acestea un rol deosebit de important fiind detinut de relatiile interpersonale. in afirmarea acesteia. Relatiile interpersonale detin un rol deosebit de important in formarea personaliHitii noastre. triisaturile acesteia punandu-~i amprenta asupra naturii. 2. ducand mai ales la erori de evaluare. Caracterul con~tient al. insu~irilar. constand in faptul cii imaginea pe care subiectul ~i-o construie~te despre un altul nu fine pasul cu evolufia comportamentului acestuia. primatul unuia sau altuia dintre aspecte depinzand de natura relatiilor in cauza. relafii conflictuale (cognitive. relafii de asimilare. dezvoltate din nevoia oamenilor de a fi simpatizati de ceilalti. se poate aprecia ca relatiile interpersonale au ~iun caracter formativ. Importanta relatiilor de intercomunicare in existenta umana este pusa in evidenta mai ales de situatiile de perturb are a comunicarii precum jiltrarea informafiilor. pozitiv sau negativ. blocajul comuniciirii. relapi ce determina modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor. poate fi acceptat sau respins). Caracterul psihologic al legaturii arata ca este yorba de doua surse psihice distincte. Caracterul direct al legaturii arata necesitatea realizarii unui minim contact perceptiv intre persoane. a unor relatii interpersonale pozitive. b.i rolul rela. bruiajul.23. eu cat cunoa~terea despre partenerul relatiei este mai bogata ~i ~ai adecvata. potrivit caruia se disting: relatiile de intercunoa~tere. determina aparipa anumitor stari psihice. In calitatea sa de fiinta sociala.). de a imparta~i emotiile impreuna cu ceilalti etc. 23 23.1 Specificul relatiilor interpersonale Relapile interpersonale sunt legituri psihologice. ceea ce inseamna ca nu poate trai singur. dinamic. ci ~iin plan moral. relafii de competifie.

precizarea acestora putandu-se realiza din mai multe perspective: 1.. existenta unei structuri a grupului. . grupurile pot fi . De asemenea. de situatiile colective.23. de asemenea. al diadelor. Aceste caracteristici permit diferentierea grupului de alte realitiiti sociale. grupul fiind un camp dinamic in care persoana dobande~te experiente. i§i proiecteaza viitorul. b. o contributie decisiva la transmiterea valorilor unei societati. interacpunea nemijlocita (jafa in fata) a membrilor grupului.dimensiunea contextuala.existenta un or scopuri comune tuturormembrilor.compozitia grupului. ci ~i in cadrul unor retele mai largi de relatii. pe masura ce grupul evolueaza de spre not scopun. existenta unor relatii sociale oficiale. potrivit caruia se disting: a. ce echivaleaza cu structura spatialii a grupului. dar ~ide a se afirma personal. noi nevoi.funcfia de integrare soCiala a individului. Caracteristici ale grupului mic: numarul relativ scazut al membrilor sai (2-20 membri). securitate. nemijlocite . Multimea reprezinta.d~~ftt t~~~~~~r···i~···~f~~~! ! I I I I Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri sunt: 1. anume al grupurilor. Un grup indepline~te mai multe funetii. nascuta din interactiunea membrilor ~i care se refera la modul concret in care indivizii se leaga intre ei ~i ierarhia din cadrul grupului. dar care sunt simplu prezente laolaltii Tara sa interactioneze. Din acest punct de vedere. . distribuie pozitii §i exercitii influente.existenta unei determinari in timp. dar ~i mijloace de afirmare. relatii directe (nemijlocite). grupuri mid: numiir redus de membri. Caracterul functional: . Aceasta inseamna ca orice grup are trei dimensiun specifice: . capacitatea de a raspunde nevoilor asociative §i de apartenentii ale fiintei umane. cu atat mai mult cu cat in afara acestora nu poate I I ajunge fiinta umana propriu-zisa. . a continuitatii temporale. in masura in care natura §iintensitatearelatiilor dintre membrii grupului depind in primul rand de numarul membrilor acestuia. funcfia de mijloc !jiloc al schimbiirii. grupurile sunt distinse astfel de categoriile abstracte sau statistice. acceptate de toti membrii grupului. de categoriile demografice. care se manifesta prin oportunitatea pe care grupul 0 ofera individului de a beneficia de prestigiul grupului in cauza. intervine asupra evenimentelor. precum mulpmea. spirituale. potrivit caruia se pot distinge grupuri primare (exista relatii fata-n fata. Tara un scop comun ~i Taraca asocierea sa dureze in timp.funcfia de diferenfiere. grupuri mari: numar relativ mare de membri.dimensiunea relaponaHi. derivata din caracteristicile anterioare §i din caracteristicile personale ale membrilor. incorporare.funcfia de producator de idei. intercunoa§tere §i intervalorizare bune. .Acestea orienteaza activitatea grupului. Satisfacerea nevoilor: satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor. un rolmajor in a oferi individului securitate. l~ 23 I grupurilor. criteriul calitativ (natura relatiilor dintre membri). eonstituit in timp.itatea necesara care intermediaza intre indivizi §i . Grupurile constituie I real. economice. existenta unor scopuri comune. . respectarea traditiilor ~ia ritualurilor). Grupul are astfel: un rol important in evolutia persoanei. a nevoilor §i a aspiratiilor sale prin parcurgerea unui traseu de recunoa§tere reciprocii individ-grup. socioeconomice sau socioculturale.). grupul fiind un mediu creativ privilegiat datorita interactiunilor dintre membri.existenta un or in teractiuni fntre membrii grupului (relatii sociale. . Pentru ca 0 asociere de persoane sa poata fi denumita grup este necesara realizarea urmatoarelor condipi: . intercunoa§terea superficiala (! membrilor (prin intermediari) ~i intervalorizare slaM. de indivizi. care se refera la interactiunile socioafective din interiorul grupului. juridice. . 2.~~l·····~~~~~~~~~t~t~il. ideologice ~i politice in care evolueazii grupul. Marimea grupului este un parametru important al oricarui grup.i psihologia de grup* Grupul reprezinta un ansamblu eomune determinate. crearea . religioase etc. care se refera la conditiile materiale. ri~di~. care se refera la coordonarea membrilor catre un scop comun ~i organizarea comunidirii in vederea fluidizarii informatiilor. in functie de organizarea ierarhica a grupului §i autoritatea recunoscuta a fiecaruia dintre ace~tia. biologice.familia) ~i secundare (membrii grupului nu interactioneaza direct . Pentru functionarea eficienta a grupului este importanta ~i dispunerea in spatiu a membrilor. criteriul cantitativ (nurnarul persoanelor din grup). culturale.o""taw. 2. Puterea scopurilor de grup este in functie de claritatea formuliirii lor ~ide acordul total sau partial al membrilor grupului. satisfacerea nevoii de fncorporare sociala !ji de dominare (participare. Realitatea socialii insii~i se prezinta ca un sistem complex de grupuri care construiesc norme §i valori. psihologice.4 Grupul. constatandu-se 0 stransa interactiune intre scopurile de grup ~i scopurile individuale ale membrilor.. .dimensiunea instrumentaHi. libere de alte constrangeri in afara celor proprii grupului. un ansamblu de indivizi. intre eare exista diverse tipuri de interaepuni ~i relapi Indivizii se raporteazii unii la altii nu numai in cadrul relatiilor interp~onale.poporul). institutionale. constituind cel mai important mijloc de socializare §i de integrare sociala.

Organizati 0 dezbatere in care luand ca punct de plecare aceasta definitie Incercati sa argumentati pro ~icontra. in general procedandu-se la inventarierea lor in functie de frecventa realizarii lor.coeziunea membrilor (gradul de legatura. grupul de vecinatate ~i comunitatea de batrani. 'Alienare = Indepartare. Charles Cooley. . grupul de invatare. studiaza fenomene ~i procese privitoare la nwharul. distingea patru tipuri de grupuri primare:familia. 7. ~PLlCATII 1. 'Demografie = ~tiinta care. 2. lucruri care sunteti convin~ica sunt adevarate. inactivitate. apropiate. dar pe care nu Ie intemeiaza informatii dobandite din surse veridice. 4. 8. La nivelul existentei sociale prezenta prejudecatilor este un fapt curent. grup. autoritari. afectivitate ~i pretuire reciproca. Prestigiu = ascendent legat de statut ~isucces care poate reveni unei persoane. Identificati 0 situatie In propria voastra existenta cand ati ajuns la conc1uziaca influenta grupului din care Iaceati parte a determinat preluarea unor comportamente respinse din punct de vedere social. in absenta unor constnlngeri directe de ordin social. Grupurile mici sau primare sunt de diferite tipuri. In raport cu acest mod de considerare a tipurilor de lideri una dintre problemele aduse in discutie se refera la capacitatea de a determina reu~ita in actiunile intreprinse de grup.de sex etc. Una dintre cele mai relevante diferentieri ale tipurilor de lideri este aceea dintre liderul formal ~i liderul informal. Construiti 0 argumentare prin care sa aratati ca relatiile interpersonale au un caracter formativ. Exemplificati functiile grupului mic pentru grupul de prieteni. Astfel. in pari:liel sau in contradictie cu puterea liderului formal. rara ca ea sa provina doar dinspre liderul grupului.gradul de autonomie (al grupului in raport cu alte grupuri). = procesul psihosociologic inter-!ctivde agregare a judecatilor evaluative. Exista insa ~i alte criterii de diferentiere a tipurilor de lideri. Existenta ~i funqionarea oricarui grup presupune un conducator. grupul de cercetare-dctiune. in acest din urma caz probabilitatea aparitiei unor relatii conflictuale fiind mare. inscrise de obicei in documente oficiale. potrivit acestui criteriu se face diferenta intre lideri Viata grupurilor ~i a societatii este de neconceput rara organizare ~i rara conducere.gradul de conformism (determinat de masura acceptarii sau respingerii normelor de grup). Analizati relatiile interpersonale existente intre voi ~icolegii de c1asa. de unitate). sa scrieti despre colegii vo~tri. Liderul formal este eel oficial. . eel care a descris pentru prima data acest tip de grupuri (1909). Influenta exercitata asupra membrilor este una determinanta. Opinie publica ~ . S-a constatat insa cii performanta in conducere nu e legatii abstract de un stil anume de conducere. 6. grupul de actiune. . mi~carea populatiei uml!lle~icompozitia ei pe grupe de varstii. Este atribuit de catre semeni ~i se impune opiniei pub lice determinand deferenta ~i admiratia prin puterea sa de influentare. 0 inregistrare mai exhaustiva enumarii urmatoarele tipuri de grupuri mici sau primare: grupul de sarcina. stilul de conducere fiind unul dintre cele uzuale. loc sau epoci. care poate privi 0 organizare formalii (presupune relatii oficiale. Dragostea se poate defini drept 0 relatie interumana caracterizata prin libera alegere. -~ gradul de stabilitate (durata in timp). numit sau ales. nereglate oficial). Analizati comparativ relatiile de cooperare. ci de capacitatea de adaptare la circumstante specifice. a atitudinilor· ~i a credintelor referitoare la 0 problema sociala ale unui numar semnificativ de persoane dintr-o comunitate care se exprima verbal deschis. structura. laissez faire. densitatea. grupul de formare psihosociala. repartitia geografica. 5. . relatiile de competitie ~irelatiile conflictuale. cu responsabilitati bine definite. Fiecare dintre voi Incercati. In context social este yorba de ostilitate fata de societate. a~a incat trebuie sa se faca diferenta intre lider ~ialte persoane influente in grup. grupul de joc al copiilor. grupului (personalitatea grupului. fata de factorii de civilizatie. Discutati la nivelul c1aseiceea ce s-a notat ~iIncercati sa vedeti daca relatiile interpersonale la nivelul c1asei erau influentate de acele prejudecati. 3. reglate de norme rigide) sau una inform alii (relaW afective. Ce diferente puteti observa? 23 Inerlie Acomodare = actiunea de adaptare. pana la a se simti izolat in cadrul societatii de~icontinua sa traiasca in mijlocul ei. selectia acestora realizandu-se potrivit unor reguli sofisticate. sintalitatea mLIDERIl~I 1-. respectiv trasaturile ce constituie specificul acestuia considerate in interdependenta lor ~i in raporturile cu alte grupuri). Puterea de influenta a acestora in grupurile formale poate fi in colaborare. cat ~i in cele informale exista insa lideri informali. Tecunoa~terea acestora venind dinspre democrati.pe 0 foaie de hartie. Grupurile din care facem parte nu au numai influente benefice asupra noastra. prin metode cantitative.91 omogene sau eterogene. Pe termen mediu sau lung se realizeaza adesea situatia in care liderul neoficial ia locul celui oficial. tinand cont de diferentele existente Intre diferitele culturi In ceea ce prive~tecontinutul iubirii (este necesar ca In prealabil sa fie colectate informatii despre modulin care "se construie~te"iubirea In alte culturi). apatie. Atat in grupurile formale.organizarea grupului. Procesul de conducere apare astfel ca esential pentru existenta unui grup. grupul de loisir ~i familia.iar dupa aceea caracteristicile grupului pe care 11 formati. ci sunt formulate in baza "celor ce le-ati auzit" (nu consemnati pe foaia de hartie propriul nume).gradul de permeabilitate (capacitatea de a primi noi membri). Analizati motivele pentru care deviantii de la norma grupului sunt respin~i. . In c1asa. instrainare. orientati spre sarcinii ~au focalizati pe relatiile interpersonale existente in grup. putand fi definit ca procesul prin care un membru al grupului ii influenteaza pe ceilalti membri in vederea atingerii un or scopuri specifice grupului. de obi~nuire cu noi conditii de = tendinta unei persoane sau a unui grup de a ramane in viata. in aceasta noua postura declan~andu-se ~i in raport cu persoana sa procesul care i-aconferit in cele din urma calitatea de lider formal. --------------- CONDUCEREA membrii grupului.

24. . referindu-se la acte motivate de dorinta de a-i face un bine celuilalt tara a a~tepta cii~tiguri personale. in sensul ea eele ee vin dinspre persoana in care avem ineredere nu mai sunt supuse unui proees de evaluare. increderea este 0 modalitate de i'nvestire a unei alte persoane (poate fi ~i reeiproca) eu 0 anumita "infailibilitate". Este 0 relatie autentie afeetiva i'ntre persoane egale. cat ~ial pedepsei ~ii'ntaririi. ramura biologiei ce studiaza instinetele.perspectiva invii. niei ajutor . Nu din cauza di ar exista riseul ea a oamenii sa fie prea altrui~ti. Explieatiile au fost eonstruite. pe baza a doua pozitii teoretice: . organizatii sau alte forte exterioare) . factori de personalitate: aiei sunt de amintit starile psihice tranzitorii ~icaraeteristicile persoanei. aceasta inhibitie disparand i'nsa la om. rezultat al alegerii libere ~i bazata pe afectiune. Psih%gia sociala Ii relafii/or eu celli/illt. contand nu atat cine e~ti. eomportamentele sunt: Comportamente prosociale. care determina furie. destin. a aratat ca agresivitatea are un aspect functional. tara insa ea aeeasta sa aiba la baza 0 deeizie eon~tienta. manifestata printr-o anumita "deschidere" ~i disponibilitate i'n raport eu anumite persoane (este prezenta.rii sociale: eei mai multi psihologi argumenteaza ea aeest tip de comportament i'~i are originea i'n proeesul de soeializare (socializarea primarii). Comportamentul de ajutorare se poate defini drept aetul intentionat efectuat i'n folosul altei persoane. care eontrazice legea seleetiei naturale). in lumea animala fiind limitata de anumite semnale de capitulare ~i de supunere a i'nvinsului. Principal a motivatie a eomportamentului de ajutorare este empatia. contrariazi prin neluarea in seams a normelor ~i a institupilor sociale." (s. respectiv capaeitatea de a sesiza trairile altuia. din primele momente i'n care eunoa~tt'. indiferent de earaeteristicile de personalitate ale individului. Ineerearea de sistematizare a elementelor care sustin comportamentul de ajutorare permite punerea i'n evidenta a doua eategorii: factori situationali: exista situatii i'n care. savar~ite de persoane ee i'nealea in mod con~tient legile juridice ~i normele morale.: aeest tip de eomportament este i'nnaseut. ostilitate ~i comportament agresiv. etologia. bueuria. el va aeorda ajutor altuia (de exemplu situatiile de urgenta). responsabilitate sociala. care reprezinta 0 categorie foarte vasta de e~portamente ~i se refera la aete valorizate pozitiv de soeietate.). credinta intr-o lume dreapta. Moscovici (coord. plaeerea ~i entuziasmul partenerilor de a fi i'mpreuna. In funetie de aeeste urmari. Explieatiile oferite aeestui tip de eomportament au fost elaborate de pe doua pozitii teoretice: .niei ehiar sacrifieiu de sine . COMPORTAMENTE PRO 'I ANTISOCIALE 24.i antisociale Orieare din eomportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin direete asupra eelorlalti. au condus adesea la incalcari ale drepturilor omului. Sunt comportamente intenponate. Societiple contemporane incearca insi intr-o masuri din ce in ce mai mare un control mai strict asupra acestor comportamente care. ei cee~ti. explica!ii socia Ie ~i biosociale: insista pe trairi psihice precum frustrarea (orice eveniment ce interfereaza cu atingerea scopului). Or. in trecut. . 1994/1998. respectiv agresivitatea apare ca un instinct (model predetelminat de raspunsuri la stimulii din mediu. Fi"iraacest consens nu ar mai exista societate. In general. dupa cum exista situatii i'n care. de similaritate: empatizam mai u~or eu 0 persoana pe care 0 percepem ea fiindu-ne similara.: considera agresivitatea 0 tendinta innascuta de actiune. Comportamentul altruist reprezinta 0 subeategorie a Doua probleme ingemanate: egoismul ~i altruismul "Problema altruismului s-a pus eu deosebita aeuitate In societatea noastra occidentalii fondata pe prioritatea interesului ·~i individului. Editura PoliTom. eu grave tulburari de personalitate.!ii.perspectiva biologicii. TIU exista eoexistenta fiira empatie. Comportamentul agresiv este eomportamentul desta~urat cu intentia de a face rau altei persoane. egocentrism scazut. care sunt comportamente ce sfideazi ordinea socials conveniti. credinta i'ntr-un control intern (in sensu I ca sta in puterea fiediruia dintre noi de a face bine sau rau ~i ca acestea nu depind de noroc. ei 0 jungIa de barbati ~i femei sau 0 piata veritabila in care ar supravietui ·cei mai noroco~j.m 0 noua persoana). Altrulsmul este problema unei cultlVi a carei regula este"egoismu1. dincolo de eonditia soeiala sau de alta natura.ei pentru ca TIU ar putea sa fie sufieient de altrui~ti.Iar~ eons~nsln privinta ritmilor sau formelor pe care trebuie sa Ie i'mbrace acest ajutor sau sacrificiu. deci sa uite de ei i'n~i~i.perspectiva biologicii. la~i) Prietenia consta in relatia psihosociala de durata dintre doua fiinte umane. existand la oameni predispozitia biologiea de a-I ajuta pe eei care sufera sau pe semenii no~tri aflati i'n perieol (0 astfel de perspeetiva se bazeaza pe ipoteza supravietuirii prin i'nrudire. indiferent de profilul de personalitate al individului. i'n buna masura. Pentru a preveni inflapa factorilor care pot submina 0 societate. astazi cele mai multe teorii ·24 comportamentului de ajutorare. el nu va aeorda ajutor. incredere ~i pretuire mutuala. persoana altruista se caracterizeaza prin empatie. Aeest tip de eomportamente sunt fie intention ate. fiind aceeptate ca atare.a alta persoana. ea sau opusul sau.1 Comportamente pro . fiind i'nvatat atat prin meeanismul reeompensei. Empatia este mediata. frustrarea nu conduce insa intotdeauna la agresivitate. realizate in afara obligapilor profesionale ~i orientate spre conservarea ~i promovarea valorilor sociale. Simpatia reprezinta relatia psihosoeiala eu 0 i'nearciitura afeetiva ridieata. la nivel social sunt valorizate anumite comportamente agresive. fie savar~ite de persoane bolnave. pozitiv. Relatia de prietenie are i'n centrul ei afectivitatea ~i pretuirea reeiproca. raspunsuri ce sunt controlate genetic). de asemenea. Comportamente antisociale. fara a~teptarea unei recompense externe. • de a ne identifiea emotional ~i eognitiv eu .

2 NormaJitate . reglementeazii relatiile dintre indivizi in numele unei autoritiiti (regula. agreslvltate manifestii/agresivitate latentii. Practic. rii. Conformismul 3. Spre diferen!a de situatiile de conformism. Con rmismu. Oricum. Obedienta. dereglarea valorilor traditionale. . sii· exercite influentii unul asupra altuia ~i sii sflir~eascii prin a adopta 0 norma comunii. functionarea patologicii a societiitii. . ci poate fi yorba ~i de produsul dorintei de a fi in mod manifest de acord cu . influentat de modii. legea). Tipologia agresivitiitii este deosebit de diversii.. oricare dintre procesele puse sub acest titlu implicand schimbiiri in prirnul rand comportamentale. deoarece normele sociale sunt caracteristicile fundament ale ale acestora. Factorii comportamentului agresiv sunt: factori personali: tipul de personalitate ~i sexul (procesul de socializare educii spre exemplu biiietii in acest sens.definirea anormalitii. dar ~i supraindividuale. permitand grupului sa-~i atinga scopurile. :nfluenta mioori •.constanta: desernneazii stabilitatea normei. dezordinea. respectiv uniformizarea relativii a eomportamentelor $i a atitudinilor membrilor unui grup. competitiile sportive. Sliibirea sau incoeren!a normelor reprezintii sursa anomiei. agresivitate verbalii/agresivitate fizicii etc. in care membrii grupului ~i individul influentat au acela~i comportament.(ii: precizarea comportamentelor contrare normei. ce intrune~te adeziunea tuturor ~i exprima pozitia grupuhii fatii de stimulul respectiv. determinand 0 reevaluare a normelor aflate in uz. dupii cum nu orice act antisocial presupune agresivitatea. De~i existii multiple dezbateri pe aceastii temii. ele descriind uniformitiitile de comportament ce caracterizeazii grupurile.) Cel mai important rol in definirea normalitiitii ~i anormalitiitii psihosociale 11au grupurile sociale. care se refera la faptul ca nu numai grupurile exercitii 0 influentii asupra indivizilor. Uneori se mentioneazii ~i un model ideal. rezultatul acesteia fiind adesea excluderea membrului deviant din grup. in cazul obedientei aceastii similaritate nu se regiise~te. rezultand din riispunsurile asemiiniitoare ale unei populatii sau grup intr-o situatie datii ~i modelul construit. Caracteristicile unei norme sunt: tematica: prescrie cine are dreptul sau datoria de a face ceva ~icum trebuie sii se facii ceva. face ca interactiunea dintre membrii grupului sa fie posibila ~i predictibila. respectiv anormalitiitii sociale.i anormalitate sociala face ca membrii. indivizii devianti in raport cu norma dominantii se pot afla la originea inovatiei sociale~ respectiv 0 minoritate lips ita la un moment dat de putere sau de status poate obtine influen!ii socialii. Normalizarea.). _ ormele prescriu comportamente dezirabile. insii. respectiv procesul de sehimbare a eomportamentului datoritii presiunii implicite a grupului. In timp ce fete Ie sunt descurajate).93 insistand pe un proces de inviitare socialii. a~a incat oamenii se supun presiunilor exercitate de grup chiar ~i atunci cand exista ~i alternative clare ~i lipsite de ambiguitate.practicarea normei: depinde de particularitii!ile individuale. grupul. miisura in care agresivitatea este antisocialii sau prosocialii se poate stabili in func!ie de opozi!ia sau sustinerea in raport cu normele considerate sociale. 2. Atunci cand normele aflate in vigoare fntr-un grl!P dat sunt violate se vorbe~te de devian(ii. 24. 24 . faptul de a fi diferit de ceilalti din grup are consecinte serioase. Autoritatea pretinde din partea celui obedient un comportament pe care ea nu 11 realizeazii. un grup nu poate functiona dacii membrii siii nu se conformeazii normelor. dinainte. In general. Este yorba de procesul mai larg al influentei sociale.: desemneazii amplitudinea comportamentelor acceptate ~i de unde incepe dezaprobarea. 0 abstractie elaboratii de membrii unei societiiti pentru reglementarea situatiilor considerate capitale (de exemplu: egalitatea tuturor in fata legii. morala. Efectele conformismului pot fi explicate prin influenta informational a ~i influenta normativa. Normele sunt elaborate sub influenta modelelor culturale ale unei populatii. Se distinge intre modelul cultural real. Uneori acela~i gest sau comportament are sernnificatii diferite In functie de regiunea geograficii . In stransii legiiturii cu comportamentele pro ~i antisociale se pune problema normalitiifii. nesiguri pe riispunsurile lor. agresivitate directii/agresivitate indirectii.. ci prosocialii (prinderea ~i pedepsirea riiuIaciitorilor. cel putin nu in fata acestuia. se considerii cii nu orice formii de agresivitate este antisocialii. Efectele pe care indivizii Ie au uoH asupra altora privesc: 1. precum: agresivitate inten!ionatii/agresivitate neinten!ionatii. aglomera!ia (depinde de perceptia subiectivii: pliicutii sau nepliicutii). . respectiv absenta normelor.marja de toleran(ii. . Lipsa consensului majoritiitii cu privire la riispunsul corect a 4. pe care grupul ar impune-o indivizilor tarii ca el insu~i sii fie sensibilia pozitia acestora. anticipandu-se pierderea statutului sau identificarea ca anormal. In anumite situatii insa. curente fiind distinc!ii. toleranta fatii de diversitate ~ialteritate etc. Fenomenul fundamental in situatii1e de normalizare constii in inexistenta unei norme stabilite.. dad se aplicii doar uneori sau intotdeauna. dar ~iatitudinale. agresivitatea instrumentalii nu este consideratii antisocialii. . sanctiunile aplicate de piirinti copiilor etc. Conformismul nu este determinat insa doar de presiunea evidentii a grupului. temperatura (agresivitatea cre~te pe miisurii ce cre~te temperatura). In principiu. dar ~i indivizii propun la randullor norme. factorii 4e mediu: zgomotul (amplificii agresivitatea numai la indivizii care au deja tendin!e agresive). agreslvltate individualiilagresivitate de grup.claritatea: aratii cum trebuie sii te raportezi la norme. respectiv situatiile in care schimbarea de comportament survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influentii inzestrate eu autoritate legitimii. norma se impune dacii este eficace in comportamentul real.

Winnicott. in timp ce succesele i se datoreaza. Treptat. potrivit acestuia in anumite contexte de grup individul pierzandu~~i sentimentul de responsabilitate sociala. credintele. Analizati un exemplu de comportament agresiv valorizat de societate. muzica intensa). WnEZINDIVIDUALIZAREA Teoriile dezindividualizarii i~i au sursa in lucrarea PSihologia multimilor a lui Gustave Le Bon. emolii etc.). Analizati comparativ comportamentul comportamentul deviant. in general. excitarea fiziologica. Tranzitoriu = intermediar. obi~nuintele etc. de unde ~i 0 absenta. efort. regresand spre 0 forma inferioara de evolutie. modele de comportament ~ipractici cotidiene. se confrunta cu 0 deprivare apartinand unei perioade mai timpurii ~i avea nevoie de fapt de 0 perioada de stat acasa. Ilustrativ in acest sens poate fi considerat urmatorul fragment. stimuli senzoriali putemici (de exemplu. diminuarea acesteia eliberand comportamente inhibate de normele sociale. iar dupa un an a fost capabil sa se intoarca la ~coala. mar i mea g r up u Iu i . apatic. bani. Jar recuperarea s-a dovedit una de durata. activitatea in g r up.. ceea ce determina 0 con~tiinta de sine scazuta. Daca ar fi fost pedepsit sau daca directorul i-ar fi spus ca trebuie sa se simta vinovat. Am aflat ca Miatul avea 0 compulsie de a fura. Acesta este un caz comun in psihiatria infantila (.) etc. infantil. in loc sa-l pedepseasca. individul nu mai simte I nevoia de a fi un stimul distinct in campul social. Sunt de preferat interdictii limitate. vocea unui vrajitor. Acasa.plicatie: Acest fenomen este prezent intr-o masura mai mare decat s-ar putea crede la 0 privire superficiala. droguri . el a devenit bolnav. el ar fi devenit dominant ~i sfidator ~i. W. in sensuI cii ace~tia trebuie sii se supunii necondilionat ordinelor sau indicaliilor primite. dependent. organizate intr-un sistem. "Directorul. De ce il apreciatil/ 5. in cele din urma. ignorarea viitorului ~i trecutului). Cum credeti cii pot fi sporite comportamentele sociale la nivelul unei comunitiiti? 6. Cost = in context psihosocial.. Analizati propria voastra conduita ~i incercati sa delimitati 0 situatie in care el s-a produs ~i v-a determinat sa reactionati antisocial. se poate observa la copiii mici anumite tendinte antisociale. de cand el avea 5 ani. PLICATII 1. independent ~l 2. 0 persoana antisociala. Acest Miat. a simtului moral. Existenta normala a individului in context social presupune printre altele ~i capacitatea de a simti vinovatia. Experimentele au aratat ca in contexte sociale specifice. Persona/itate :J -------- I 24 Context = ideile. Puneti in evidenta variabilele care au favorizat fenomenul ~iprezentati rezultatele obtinute colegilor vo~tri.. el soar fi intarit ~i ar fi organizat 0 mai deplina identificare cu vrajitorul. autoritara = tip de personalitate conservatoaTece are ca triisiiturii dominantii intoleranta falii de striiini ~i minoritari. auzind 0 voce care-i dadea ordine. Acesta furnizeazii cadre de referintii. iar acest fapt i-a dat 0 noua speranta. rara insa ca interdictii sau pedepse aspre sa rezolve aceste probleme. de tranzilie. El nu avea desigur cuno~tinta de singuratatea ~i de golul intolerabil ce se aflau la baza bolii sale ~i il racusera sa adopte pe vrajitor in locul unei organizari mai naturale a Supraeului. tendinte care se cer descurajate. Persoanele incapabile sa resimta ingrijorarea. perspectiva temporala modificata (accent exagerat pe prezent. 3. violente ~i instinctive sunt favorizate de anonimat. Parintii i-au intampinat nevoile ~i i-au dat voie sa fie bolnav. Potrivit lui D. ceea ce investe~te efectiv individul intT-uncomportament prasocial: timp. Gustave LE BON (1841-1931) A. unul dintre psihiatrii contemporani care s-a ocupat cu precadere de problemele psihice ce apar in perioada copilariei.' scaderea responsabilitatii. poate desemna oricare persoanii in cazul ciireia relaliile cu sub'ordonalii au un caracter unilateral. in general. Credinla intr-o /ume dreapta = convingerea cii fiecaTeprime~te ce . dar care adoptii 0 atitudine obedientii fatii de cei care delin puterea.. Analizati-vii propria voastrii conduitii ~i delimitati un ---------------------------- astfel? comportament pe care il considerati prosocial. Se poate aprecia cii agresiunea este 0 consecintii a inviitiirii sociale?Argumentati-viipunctul de vedere! 4.. Aceasta singuratate era legata de 0 perioada de separare de familie. acolo unde anonimatul devine posibil. care sa lase loc liber ~i sponaneitatii copilului ~i care sa permita constituirea progresiva a unui sentiment de vinovatie apt sa permita 0 integrare sociala normala. La sfiir~it ei au fost recompensati prin faptul ca el s-a recuperat spontan. Credeti cii atunci cand avem comportamente prosociale estel posibil sii actioniim astfel prin prisma unui raport costuribeneficii? Argumentati-viiriispunsul! meritii ~imeritii ceea ce prime~te. care constituie cadrul de evolutie a individului ~i care se transmit prin limbaj ~i educatie. combinat acesta cu sugestibilitatea ~i contagiunea rapida a ideilor ~i a emotiilor. vinovatia sau chiar remu~carea sunt produsul absentei unui cadru emotional ~i fizic care sa Ie fi permis dezvoltarea unor astfel de capacitati. Variabilele care pot determina un as tf e Ide fen 0 m en sun t numeroase: anonimatul. a recunoscut faptul ca era bolnav ~ii-a recomandat consultatie psihiatrica. care aduce in discutie cazul unui Miat care fura de la ~coala. Comportamentele antisociale. normele. responsabilitatea pentru nereu~ita revenind integral acestora.94 WSENTIMENTUL DE VINOVA TIE Ar fi fost u~or ca acest copil sa fie indepartat de calea care condu~ea la recuperarea sa. la varsta de 9 ani. astfel incat se sustine procesul de socializare ~iintegrare socialii. Familia lui s-a reunit. ceea ce face trecerea de la 0 stare la aha." Practic. stari modificate de con~tiinta (determinate de alcool. pierderea acestei capacitati (la diferite intensitati) sUi cel mai adesea la baza comportameBtelor antisociale.

accesibilitatea. \ Sursele cognitive sunt mai putin cercetate. chiar dad nu am avut contacte directe). mai ales in randul tinerilor ~i varstnicilor. raspunsuri relevante ).95 25. dirnpotriva. considerandu-se ca plasarea mai aproape de 0 extremitate sau alta semnifica 0 atitudine mai intensa. acesta subliniind cii orice atitudine reprezintii: o experienta personaHi cu substrat neurobiologic. a~a incat in functie-de informatiile pe care Ie detinem sau Ie obtinem se pot constitui sau modifica anumite atitudini sociale (atunci cand nu avem informatii despre anumite categorii de obiecte. atitudinile reprennta modalitatea de raportare la 0 c1asa generala de obiecte sau fenomene prin care persoana se orienteaza sublectiv ~i se autoregleazii preferential. conditionarea ce are la bad intarirea raspunsului (intiirirea pozitivii cre~te probabilitatea aparitiei unei atitudini. astfel incat sii existe posibilitatea perceptiei. prin atitudinile noastre.. in baza acestei semnificatii a conceptului. atitudinile indeplinesc mai multe functii.intensitatea. asocierea mai mult sau mai putin puternica cu elemente de acest gen va determina gradul de centralitate.t yom avea anumite comportamente ca raspuns. dar pe miisurii ce yom recepta informatii in acest sens yom ajunge sii adoptiim 0 anumiai atitudine. un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trairi afective pozitive sau negative..i modificarea atitudinilor sociale Atitudinile intra in categoria componentelor psihocomportamentale dobiindite in timpul existentei noastre. Prima defmitie riguroasii a acestui concept a fost propusii in 1935 de G. Cercetar~a surselor afective a ariitat cii atitudinile sociale pot fi. Atitudinea. Suntem astfel de acord sau nu cu ultima moda lansatii. simultan. personalitatea. de intensitatea sa yom avea a~anumitele reacfii de riispuns. repetatii fatii de un stimul.. in timp ce cea negativii diminueaza aceastii posibilitate) ~ide perceptia de sine (atitudinile sociale sunt in functie de aprecierea pe care 0 avem in raport cu propria noastrii persoana). nuditatea afi~ata cotidian etc. astfel inca. fatii de aceste nationalitiiti.centralitatea. favorabil/nefavorabil. legatii de foqa cu care atitudinea este raportata la obiectul sau. afectiv sau volitiv. ATITUDINILE SOCIALE $1 FORMAREA LOR* 25. Allport. receptare ce se poate dovedi pozitiva sau negativa. Formarea atitudinilor sociale pune. Katz cele mai relevante dovedindu-se: functia de cunoa~tere: atitudinea serve~te drept cadru de referinta pentru evaluiirile obiectelor sau ale evenimentelor.valenta. functia de adaptare: este yorba de adaptarea sociaUi. aptitudinile etc. al simplei expuneri fata de un stirnul (expunerea. este explicabilii atunci atitudinea noastrii genera Iii fatii de alte nationalitiiti. Cea mai cunoscuta directie de abordare a formiirii atitudinilor sociale pleacii de la cele trei componente ale unei atitudini (cognitivii. care se refera la pozitia ocupata de atitudine pe 0 scala continuii ce are ca extreme cuplurile pozitiv/negativ. iar in functie de acordul sau dezacordul nostru. nu au posibilitatea de a oferi.2 Formarea . se pune problema formarii lor. functia expresiva: atitudinile servesc la exteriorizarea credintelor ~ia valorilor pe care Ie promoviim. Sursele comportamentale au fost legate de . afectivii. exprimarea zgomotoasa a sentimentelor de catre tineri. reactii adaptate ~i consistente fatii de obiectul asociat atitudinii . afective ~i comportamentale fatii de un obiect. . potrivit lui D. functie de preponderenta unora sau altora dintre elemente se poate vorbi atunci de atitudini determinate cognitiv. consideranduse cii pot fi afirmate trei surse ale acestora. a modului in care ajungem la un anumit moment sa avem 0 anumita atitudine. dar in oricare dintre situatii atitudinea se manifesta in comportament prin intermediul actiunilor voluntare. este 0 combinatie de reaqii cognitive. poate determina 0 atitudine. de un anumit gen. . respectiv pozitia pe care atitudinea 0 ocupa in ansamblul elementelor care constituie identitatea individului precum: valorile. nu yom avea nici 0 atitudine in raport cu ele. a intiiririi unei atitudini. 25. intr-un fel sau altul. pe"de 0 parte. asimilarea lor se realizeazii in cursul procesului de socializare. obiecte ~i evenimente care din punct de vedere social sunt La fel ca in cazul altor componente psihocomportamentale ale conduitei umane ~i in cazul atitudinilor se pune problema determinarii lor. care se leaga de pozitia pe care 0 ocupa atitudinea din punct de vedere afectiv: 0 atitudine poate fi pozitiva sau negativa.1 Atitudinile sociale A~a cum s-a subliniat anterior (capitolul "Caracterul"). societatea. functia de aparare a eului: atitudinile ne permit protejarea sau accentuarea stimei de sine mai ales impotriva amenintarilor exterioare sau a conflictelor interne. Exista astfel presiuni externe in favoarea schimbarii sau. Tot ceea ce se intamplii injurul nostru ~ireu~e~te. In Atitudinile sociale se dovedesc structuri comportamentale fata de persoane (grupuri semnificative. spre exemplu. exprimata cel mai adesea prin opiniile $i credintele impiirtii:jite. trairi afective ~i manifestari de persoane). Desigur. in cadrul unor sondaje de opinie. relativ durabile de opinii (credinte). W. cei dinjuruf"nostru. pe masurii ce ne integram contexte lor sociale in care ne plasam. curent fiind delimitate: . dar este evident ca orice informatie este receptata ~i in maniera afectivii. In acest context. a unor denumiri de nationalitati corelate cu cuvinte pozitive sau negative. un bun exemplu in acest sens este receptarea politicului in societatea romaneascii. Modificarea atitudinilor sociale este astfel un fapt curent. atitudinea fiind cu atat mai probabil activata cu cat aceastii legiiturii este mai intensa. nu ne sunt cunoscute. comportamentalii). dupa cum pot exista ~imotivapi interne in acest sens. pozitia unui partid politic intr-o anumitii problema. cauzele sale fiind legate mai ales de persuasiune ~i autopersuasiune: 25 . sii ne atragii atentia suscitii din partea noastra adoptarea unei anumite pozitii. astfel incat sa se reu~easca 0 caracterizare relevanta a acestora. pe de alta parte. rezultatul condiponarii (potrivit unor experimente. cer~etoria. dar. construite sau nu in concordanta cu contextul social in care ne plasam. repetarea. De asemenea. favorabila sau defavorabila unui anumit obiect sau c1ase de obiecte. atingand un anumit grad de integrare sociala. In acest sens se poate pune in primul rand problema proprietatilor atitudinii. problema modificarii acestora. afectivmotivation ale ~i volitive ~i subintinde comoortamentul. care nedetinand informatii in acest sens. apartenentele sociale. deci inviitate. receptand de 0 anumitii manied pozitiile pe care noi Ie adoptiim. Toate aceste modalitiiti de raportare a noastra constituie c1asa atitudinilor sociale. 0 constructie psihicii sinteticii ce cuprinde elemente cognitive. spre exemplu. ar fi suficientii pentru a determina 0 atitudine mai favorabilii).

fie in unul de divergenta. a actelor persuasive venind dinspre campul social. spun ~ifac este de altfel una dintre normele promovate in orice cultura. Incerdirile de sistematizare a cauzelor divergentei/convergentei existente intre atitudini ~i eomportamente au pus in evidenta doua categorii de cauze: 1. unde sunt de amintit gradul de definire a cerinlelor situaliei (divergenta este mai accentuata atunei eand cerintele situatiei sunt mai bine definite). cel putin la nivel dec1arativ. comportamente A~a cum s-a precizat anterior. Cele preeizate permit sa se reafirme existenta unei relatii stranse intre atitudini ~i comportamente. in lumea contemporana. Aeest lueru este eu atat mai mult valabil cu cat durata temporala considerata este mai mare. sex etc. atitudinilor unei persoane in condipile in care acea persoana are impresia ca depne 0 libertate totala. Ceea ce pune probleme ~i a atras. In acest sens.. atitudinea determina comportamentul. care nici nu respinge in bloc toate incercarile de persuasiune (cum se intampla cu traditionali~tii). In general. de altfel. incearcii sa aduca in discutie unele dintre atitudinile sociale negative. potrivit speciali~ti]or in psihologie social a. Astfel. s-a Tacut diferenta intre atitudinile adevarate ~iatitudinile "de fatada".ersuasive sa fie atins este necesara indeplinirea mai multor conditii legate de sursa (credibilitate. Una dintre cele mai cunoscute strategii de evitare este cea a expunerii selective. in raport cu anumite persoane avem atitudini negative. atunci cand disocierea este evidenta. Sursa Modificarea de atitudine este prin urmare un proces care poate fi privitdin doua direcpi: de la interior (modificare de atitudine) catre exterior (comportament)/persuasiune. Pentru ca scopul actelor p. intr-o mai mare masura. de la exterior (comportament) catre interior (modificare de atitudine )/autopersuasiune. Concordanta dintre ceea ce oamenii gandesc. fiind insa posibila ~i relatia inversa. a te angaja. La nivelul actiunii lndividuale ~i chiar al institutiilor se pot observa insa. prive~te trairea atitudinii ca autojustificare (comportamentele determina adoptarea anumitor atitudini care intemeiaza noile initiative) sau ca rezuItat al perceptiei propriului comportament (autoperceptie). ~rintr-un nivel inalt de toleranta. paralelism datorat mai ales caracterului atitudinii de forta motivationala. Desigur. factori de personalitate. Exista iilsa ~i situatii in care discordanta este mascata de 0 ambivalenta atitudinala.). frecvente. de~i poate fi yorba de persoane apartinand aceleia~i categorii sociale).). Realizarea sa. gradul de accesibilitate (u~urinta cu care indivizii i~i reamintesc atitudinile ~i reu~esc sa opereze eu ele din punet de vedere cognitiv). atentia este divergenta. In ceea ce prive~te convergenta. credintelor. sub anumite aspecte. claritatea mesajului. putere. in societatea contemporana. totu~i. Structura generalii a interactiunii dintre factorii schimbiirii atitudinale Schimbare atitudinala Fata de modelul c1asic (sursa-mesajreceptor). 2. 2. de unde ~i corelatia intre mentalitatea ~icomportamentele unei populatii. Oamenii i~i schimbi'i atitudinile nu numai datorita interventiei din afara. Persuasiunea. acestea din urma fiind decisive. "afi~am" alte atitudini in public decat am fi indemnati daca am fi singuri sau in prezenta anumitor persoane) etc. a~a incat se poate afirma .. "."". Convergenta reprezinta insa situatia fireasca. Autopersuasiunea. . rezistenta in fata acestor acte fiind adesea necesara. ci mai curand probabilista. mai ales in contextul societatilor democratice.) ~i de canalul de comunicare (mesaj scris. comportamentele fiind determinate de situatiile concrete (spre exemplu. Receptor Context 25. ci ~i in baza propriilor comportamente. caracterizate.existenta unei anumite interdependente eauzale.1. Aceste trei componente se pot afla insa fie intr-un proces (0 situatie) de convergenta. 0 expozitie de fotografie. mesaj video.. se pot pune in evidenta trei componente ale unei atitudini.3 Relatia valori. Tara insa ca posibila corelatie sa fie absolut certa. in timp ce in raport cu altele atitudini pozitive.. informatiile pe care se bazeaza. factori situationali. poate conduce la modificarea atitudinii in cauza ~ichiar la instal area unei alte atitudini. dominata. Reprezinta actul de comunicare ce are drept scop modificarea opiniilor. discrepante intre valorile afirmate ~i comportamentele efective. un de sunt de amintit taria atitudinii (importanta sa pentru sistemul personalitatii. modul dobiindirii sale etc. prezenla altar semeni (este evident ca. spre exemplu. de mesajele publicitare. atitudini. de mesaj (tipul de argumente continute. aceasta semnifica existenta unui paralelism ridicat dintre raspunsurile atitudinale ~i cele comportamentale.). adesea. nivelul de activism al persoanei (exista 0 probabilitate mai mare ca 0 persoana activa sa actioneze potrivit atitudinilor sale) etc .Ill "L' esclavage contemporain" ("Sclavajul contemporan"). mesaj audio etc. intr-un comportament care contravine unei anumite atitudini.. dar nici nu cedeaza oriciirei incercari de persuasiune (dovedindu-se 0 sugestibilitate exagerata). atractivitate. modelul prezentat incorporeaza ideea cii determinarea variabilelor independente este mediata de procese afective. actele persuasive sunt deosebit de numeroase. fluenta verbala etc. adesea. comportamentale ~i cognitive.

afirmarea unor reprezentanti ai opiniei publice numar semnificativ de persoane care se exprima verbal (jumali~ti.prezumtia unanimitiitii. mai ales din partea . 6.Analizati etapele procesului pOOcare s-a ajuns la modificarea atitudinii. atitudini/or populatie. etnic. religios etc. I~cercati sa identificati cauzele care stau la baza formarii unei astfel de atitudini ~i componentele afective. vehiculate de catre membrii Discriminare categoriisociale. Acestea se fata de textele unui ziar. Aceasta teza reprezenta aparitia realizeaza sub mai muIte forme: sondajelor de opinie de tip ~tiintific. una 1928. 5. S.personificarea sa. oameni de cultura etc.. Impiiqindu-vii in grupuri de cate patru elevi. 4. prelucrarea acestora ~ielaborarea sintezei cercetarii. aceasta problema pretinzarid solu!ii. competi!iei ~i conflictului Ie este preferata sau Opinia publica reprezinta un complex de pareri care se promovatii cooperarea). reprezentiirilor sociaIe ~i memoriei sociale. Acest lucru se realizeaza atunci cand pluralismul reprezinta 0 preocupare pentru 0 populatie care formeaza (cultural.existenta unei probleme importante pentro un curand de exprimarea unor pozitii personale care concorda numar mare de persoane. 7. media.". adecvata a opiniei pub lice a devenit posibila incepand cu Opinia publica constituie. cognitive ~i comportamentale pe care Ieimplica. cuno~tinte care se caracterizeaza prin evidenta. care se deschis. astfel incat apar. concepe!i un sondaj de opinie pe care sa-I aplica!i la nivelul ~colii. 96 ("Sclavajul eontemporan") ~i ineercap sa precizati ce atitudini sociale negative sunt implicit condanmate. discrimarea acestuia realizandu-se in general pe sociala relevanta (in primul rand pluralismul democratic. asupra celei mai persuasive dintre ele. desemnarea persoanelor ce unneaza sa fie asumand practic 0 presupusa "intalnire" cu aceasta la fel cum intervievate. mai mult sau mai putin din proprie initiativa. Selectati din presa scrisii trei reclame pe care Ie considerati cele mai persuasive.opinie publica fiind reprezinta ceva ce nu are decat 0 importan!a locala sau una dintre cele mai relevante in contextul unei democra!ii). 3. Aplicape: Grupati-va pe echipe de 4 elevi ~i luand ca exemplu 0 opinie care are caracterul de a fi publica. doar in baza apartenentei lor la un grup sau categorie soeialii. Repetati demersulla nivelul intregii clase. oameni politici.Aduceti in discutia clasei astfel de atitudini ~iincercati sa identificatiposibilitati de modifieare a unor astfel de atitudini. Pentru aceasta. incerca!i sa vedeti masura ill care este impartii~itii in ~coala voastra. Ana1izati afi~ul de pe pag. culegerea datelor. determinarea volumului ~i "opinia publica a ales . normelor. definesc opinia publica drept procesul psihosociologic ~PLICATII 1. altfel spus nu factorilor politici (interac!iunea politica . la baza acestei expresii pub lice trebuind Se pune insa 0 intrebare: cum poate fi pusa in eviden!a insa sa se vorbeasca de 0 opinie publica latent a.. mai ales in massse prin: circumscrierea cat mai exacta a problemei de cercetat. ceea ce inseamna ca se mai mult sau mai pu!in cu ceea ce reprezinta opinia publica.97 WOPINIA PUBLICA . Etnocentrism = atitudine care consta in raportarea tuturor fenomenelor sociale la acelea carene sunt familiare. identificarea publicului vizat. Analizati formarea ~i modificarea atitudinilor sociale la varsta adolescentei. poate vorbi de 0 opinie publica in cazul un or pozi!ii 0 alta problema care se poate aduce in discutie este aceea controversate de interes general ~i nu in cazul unor a raportului dintre opiniile majoritare ~i cele minoritare. exprima public. atitudinilor sociale etc. Stereo tip = un set de caracteristici considerate. incercati sii decideti. cadrul caruia. in Enciclopedie de psihosociologie.). putand fi yorba mai . expresii precum "opinia publica nu este de acord .". acumuleaza0 seriede frustraricare determinacautareaunui vinovat.problema are relevantii socialii. in cadrul democra!iilor. o durata de timp redusa. De ce societatea favorizeaza anumite atitudini ~i ineearea sa modifiee sau elimine altele?Argumentati-va punctul de vedere. cei care utilizeaza astfel de expresii tipului de e~antion. construirea chestionarului.relevantepentru descrierea unuigrup sau categoriisociale. unei societati.) reprezinta 0 valoare publicul.) sub impactul ideilor. a~a incat se metoda obiectiva pentru determinarea intereselor cititorului incearcii adesea controlul sau manipularea sa. ~i credinfei referitoare la 0 problema sociala ale unui . Devine evidentmai alesatunci ciindeste yorba de culturi diferite. se . parcurgand toate etapele necesare. Identificati un exemplu de eomportament in care ati fost impticati. acestea caracterizandu. dar care a determinat 0 modificare de atitudine. Identificati modul in care acele reclame pot determina modificarea atitudinilor sociale. argumentat. dind se lasa sa se in!eleaga ca 0 anumita opinie ar fi imparta~ita de aproape intreaga interactiv de agregare ajudecafilor evaluative. ne putem intalni cu 0 persoana. in criterii ce tin de aspecte socioecon'omice sau demografice. Analiza acestei definitii permite punerea in evidenta erijeaza in purtatori de cuvant ai opiniei pub lice. in pofida a condi!iilorin care 0 opinie are un astfel de caracter: imposibilitatii unei astfel de situatii. Teoria lapului ispii$itor = in timp. Se poate vorbi in eazul unui manual de acte de persuasiune? Care ar fi scopul acestor aete? Luati ea exemplu U1TI1atoarea formulare de la aplicatia preeedenta: "intoleranta este una dintre eele mai condamnabile atitudini sociale". 2. Chelcea ~iP. Gdndire sociala = ansamblul credintelor colective. cand George Gallup i~i sus!ine teza de doctorat 0 dintre cele mai importante forte social-politice. Identifieati atitudini soeiale dezirabile ~i indezirabile... opinia publica. politic.. 25 . .. I1ut. grupurile minoritare fiind asimilate adesea surseii problemelor eu care se confruntiiacea societate.practicilor (sociale)noi. Puteti identifica astfel de atitudini in comunitatea localii. la nivelul unei societati. de 0 maniera cat mai adecvata? Estimarea premergatoare. Intoleranta este una dintre cele mai condamnabile atitudini sociale. Prejudecatii = reactie afectiva fata de membrii unui grup sau unei = eonsecinta comportamentalii a apliciirii stereotipurilor ~i prejudeeiiplor in raport eu una sau mai multe persoane. Transformare = proces de evolutie ~i schimbare (a reprezentiirilor soeiale.proprii grupului caruia ii apaqinem. care sa elimine eventual a domina!ie sau opresiune a Problema care constituie obiectul unei opinii pub lice majoritatii.

ideile generale. mergand de la matematici. Chiar daca sensul argumentarii ramane in mare parte la dispozitia celui ce il realizeaza. §colar §i socialgeneral.]!1it:m. 2. acestea permitand detalierea mai amanuntita a problemei. 0 buna intelegere trecemaiintaiprindefinireatermenilorcheie.. jar aceasta in directia tezei ce se cere sau se dore§te argumentata. argumentati ca rezultatele obtinute in actiunile intreprinse depind de intensitatea motivatiei. Aceste idei pot avea cele mai diverse origini: cuno~tinte dobandite la §coala. COMENTARIUL Aceste trei tipuri de itemi apartin in realitate unor categorii diferite. in raRQrt ell Q . Argumentand in md'd egal teza §i antiteza. de asemenea. redactarea sa fie !acute din perspectiva propusa de subiect. metoda care presupune parcurgerea mai multor etape: 1. deoarece. de a §ti sa cite§ti un subiect. Se poate vorbi de "traducerea" problemei astfel incat discutarea sa sa devina posibila. COMENTARIUL STRUCTURAT. Argumentarea se po ate utiliza in cele mai diferite domenii.98 TIPURI DE ITEMI 6 ARGUMENTAREA. Intr-un fel. literaturii specificii domeniului. Este necesara.. Urmeaza 0 a doua lectura a textului. exista elemente comune in tratarea lor. sunt mai putin intalnite in cadrul psihologiei ca discipiina de studiu inliceu. unde forma specifica este demonstratia (precizarea §irului de rationam~nte. Dezvoltarea presupune mai intai examinarea ipotezei de plecare.de asemenea. Aceasta angajeaza in discutia propriu-zisa a subiectului. de intemeierea oferita tezei (este cazul mai ales al disciplinelor socio-umane. iar. se ajunge la 0 contradictie (in cazulin care temeiurile oferite au 0 aceea§i consistenta §i tarie. Exista desigur §i situatia in care se poate ajunge la a arata ca teza §i antiteza sunt ele insele adevaruri partiale. q. discutati conceptele ~i Comentariul structurat (dezvoltarea structurata. In cadrul tezei §i antitezei introduceti "sub-probleme". dar. ( . In randurile care urmeaza nu este yorba insa de a specificaacest demers la un domeniu sau altul. de asemenea. 2. Se impune dupa aceea formularea unei ipoteze. Pomind de la textul citat. pe de 0 parte. in timp ce argumentarea se include mai curand in categoria rezolvarii de probleme. comentariul structurat poate fi considerat 0 tehnica de analiza a unui text intermediara intre argumentare ~i comentariul propriu-zis. informatii oferite de mass-media._dupiLaceea. alliteraturii etc. respectiv a lantului de argumente care incearca sa dea seama de ideile prezente in text. prezentati etc.). este necesar sa se deplaseze din nou sensul problemei. geografice etc. conchizand asupra tezei prin respingerea antitezei. Elaborarea planului: Notati mai intai toate ideile care va vin in minte relativ la subiect. ilustrati. identificati problema pusa in discutie de text... acestea permitand reflexiei sa se concentreze asupra problemelor esentiale. lipsiti de contacte umane suficiente prezinta diferite grade de intarziere mental a care se pot recupera printr-o stimulare adecvata (. ci de a schita liniile generale ale' unui demers argumentativ. adesea aceste limite fiind precizate chiar in formularea subiectului: temporale. ci survine doar dupa 0 reflexie asupra subiectului ~i elaborarea unui plan. a. sunt precizate anumite linii directoare ale lucriirii. Realizati un comentariu pentru textul urmator potrivit structurii precizate: "Factorii care influenteaza insa cel mai putemic copilul sunt cel familial.W ~ consta din selectarea unor temeiuri logice pentru 0 teza §i derivarea ei din ele.. 0 delimitare a subiectului. )" (1.cu. ) Mai edificatoare sunt concluziile numeroaselor studii realizate asupra unor populatii variate §i care arata ca primii ani de viata au un rol decisiv pentru dezvoltarea potentialului. discutia) nu se improvizeaza. 1. Fiind yorba insa de 0 lucrilre mult mai elaborata decat argumentarea. comparati. ceea ce nu se intampla insa cel mai adesea). 1._$t1iir1iir1qjnsii_in3~pJ. verificarea §i deducerea a ceea ce se cere demonstrat) pana in domeniulliterelor (unde este yorba in primul rand de interpretare. deschizandu-se astfel posibilitatea de a merge dincolo de raspunsurile date.. anterior urmatoarei etape. Cum se cere un raspuns.. ci in reluarea tezei §i antitezei §i raportarea cu evidenta una la cealalta. pentru ca examenul problemei sa fie complet. ceea ce nu inseamna patrunderea intr-un nou subiect. 1. sa fie reperate in primul rand cuvintele cheie. este necesar ca dupa avansarea ipotezei pozitive (teza) sa fie avansata §i ipoteza negativa (antiteza). Adesea. anume in cadrul demersului specific filosofiei. constituind ceea ce se nume§te "problematizare" sau punere in valoare a problemei. este necesar ca reflexia ~i. sa se identifice tipul de reflexie solicitat: analizati. tezaar@mentata. spatiale. ) §i in functie de factorii motivationali pu§i in actiune in conditiile date" (AI. __ etel1llinati. este tehnica de analiza ce 'presupune considerarea textului in orizontul unei problematici care determina insa§i structura argumentarii. Larmat). de a-I interpreta §i dezvolta. acolo unde nu mai este yorba de un domeniu propriu-zis sau unde domeniul este intregul. S-a prefer~t tratarea lor corelata. Incheierea presupune deplasarea sensului problemei. inaintea careia este insa necesar sa se inteleaga toate cerintele subiectului.altfel sous in baza loctrebuiederivata teza si numai teza. Precizati-va. etapa ce consta in degajarea unei problematici. b. problematica subiectului ramane deschisa. mai intiii. comentariul structurat §i comentariul tin de categoria itemilor subiectivi. Analizarea subiectului: Este necesar ca mai intai textul §i subiectul sa fie citite cu atentie.Formulareasubiectuluipermite.1I_suj)je~tului. Aceste temeiuri trebuie sa fie necesare sisuficienteJnraRor!. copiii plasati in orfelinate. Deoarece fata de simplul comentariu de text in acest caz intervine un subiect. in cele 'din urma. cele care vor schita structura analizei voastre. ilustrandu-l cu ajutorul exemplelor §i citatelor). documente (texte) anexate etc. Formulata sub aceasta forma. Abordarea este prima etapa. pe de alta parte. Ro§ca). Astfel. 3. se impune precizarea unei metode adecvate. "Inteligenta poate fi blocata sau poate fi activata intr-un sens sau altul ( .

sunt posibile numeroase moduri de organizare a dezvoltarii. se structureaza astfel incat formeaza un intreg care are un anumit sens. Concluzia este necesara. Absenta unei problematici conduce la 0 expunere descriptiva. iar in final. Redactarea: In primul rand. bineinteles. nu se mai impune predeterminarea orizontului discutiei ~i de un anumit subiect sau problema. schitarea acestei teme generale. Desigur. in functie de relevanta sa in ansamblullucrarii. moduri care depind in cele din urma de orientarea care se da comentariului. Stabiliti planul. Pe aeeasta structura de baza este necesar sa fie construita dezvoltarea propriu-zisa. este momentul in care se conchide demersul des!a~urat in cuprinsul propriu-zis al comentariului. respectiv de modul in care rationamentele. Comentariul de text (comentariul propriu-zis) presupune in general un demers asemanator cu eel precizat la comentariul structurat. c. sa prezinte problematica ~i planul.99 fenomenele presupuse. sa raspunda la problematica ~isa survina din reflexia asupra subiectului. dar aceasta ramane in mare parte la dispozitia celui ce efectueaza comentariul. 4. dezvoltare ce nu trebuie sa excluda simultan un demers eomparativ ~i adoptarea unei pozitii personale in raport eu diferitele probleme aduse in discutie. faptele preeizate etc.a. Se poate realiza incadrand textul fie pe linia autorului. Chiar daca liniile principale ale structurii comentariului trebuie sa fie cele ale textului. Ea trebuie sa reia ideile tari exprimate in cursul dezvoltiirii. ar constitui introducerea.m. Urmeaza prezentarea liniilor directoare. In primul caz este yorba de a situa textul. va trebui sa se tina seama de structura logicii a textului. Dupa cum s-a subliniat deja. tara interes. Comentati din punct de vedere psihologic urmatorul fragment de text: "Nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie Clar. insu~i fragmentul. cuprinsul): indiferent de maniera in care se va realiza (se va urrna pas cu pas structura textului. in cadrul structurii tematice precizate urmand sa fie precizat locul problemei tratate de text. urmarindu-se structura ~iarticulatia logic a a textului. in acest cadru urma~d sa fie situat dupa aceea chiar autorul din perspectiva intregii sale opere. se va modifica aceasta structura in functie de problema pusa de text sau in functie de scopul celui ce realizeaza comentariul ~.d. corect ~i riguros formulat pentru ca ea sa se des!a~oare normal ~i mai ales eficient. este teliilicaoe anafiza a unui text care presupune aiscutarea in propus. se inlantuie. Comentariul propriu-zis (dezvoltarea.). aetiunile realizate. 1. activitatea nu va putea fi dusa la indeplinire". sa raspunda la problematica ~isa largeasca subiectul. aceste ider generale. linia problemei. Acesta trebuie sa puna in evidenta 0 inlantuire de idei.})lanultrebumdsaraspunda-laointre6are esentiala care sa constituie "firul ro~u" al redactarii. precizati modalitafile de solutionare a problemei puse in discutie. In ansamblul operei sale se va pIasa dupa aceea lucrarea din care este extras fragmentul. concis. 2. se poate vorbi ~i de un plan de redactare propriu acestei tehnici de analiza (in parcurgerea pa~ilor precizati este necesar sa se tina seama ~i de precizarile !acute in cazul comentariului structurat. partile ~i subpartile planului trebuind sa apara de mod evident. textul ce urmeaza a fi scris trebuie sa debuteze prin relevarea importantei temei generale pe care textul de analizat 0 presupune prin continutul sau (in cazul psihologiei se impune mai ales aceasta posibilitate). plecand de la epoca in care a trait autorul fragmentului (in cazul in care eventualele informatii precizate au relevanta). Dezvoltarea trebuie redactata pornind de la plan. aceasta compozitie fiind necesar sa fie !acuta cel putin in jurul anumitor centre de interes. in cazul acestei tehnici de analiza a unui text ceea ce 0 structureaza este insa~i textul. Desigur. 3. in forrnularea frazei trebuie sa se tina seama ~i de sensul in care se va opera problematizarea. Ideea generaHi a textului: in legatura directa cu cele precizate in prima parte a comentariului se va formula. care poate fi impusa chiar de text. Cum insa aceasta etapa a comentariului este intr-un fel doar un punct de trecere inspre urmatoarea etapa. introducerea. 3. se impune ~i adoptarea unei pozitii in legatura cu problemele puse in discutie. sa precizeze sernnificatia termenilor cheie. imboldul ~i sustinerea energetic a in vederea realizarii scopului. iar ca atare este necesar sa fie logic. fie pe linia problemei puse in discutie. Un intreg va trebui sa formeze de asemenea ~i eomentariul care se va realiza. Iar in miisura in care acest lucru nu s-a realizat in etapa precedenta. 0 fraza care sa precizeze pe cat posibil sensu I general al continutului ce urmeaza sa fie comentat. Situ area textului: ceea ce. argumentele. Ceea ce nu inseamna absenta problematizarii. Daca se prefera. anume comentariul propriu-zis. Este yorba in primul rand de a compune 0 dezvoltare a problemelor puse de text. 0 problematica. ~ . dovezile sau exemplele propuse. iar struetura de baza a textului care va constitui produsul analizei de text este de dorit sa fie cea a sensului textului supus analizei. sau subiect1l1 0 impune. Daca lipse~te stimularea. de la precizarea tendintelor genera Ie ale momentului respectiv. In aceastii ultima etapa se impune mai ales 0 considerare a importantei temei analizate ~i sublinierea posibilelor deschideri ce se pot pune in evidenta in raport cu cele propuse de text. cu modificarile de rigoare): 1. Concluzia: dupa cum spune insu~i titlul acestei parti a comentariului. mai simplu. Aceasta precede dezvoltarea ~i are cinci obiective: sa arate interesul subiectului. Aceasta nu insearnna insa ca este yorba de un rezumat al acestui demers. sa precizeze delimitarea subiectului.

capacitatl. ' vii propm1eli11iijjrimul rand 0 metodadeava mediului in care. intr-o masura mai mare sau mai· mica. Cum putetn ajunge la 0 cunoa~tere de sine adecvata ~i profunda? Tinand seama de faptul ca fiecare din noi suntem unici.zi Activitati / ~Locuri 26 l. simboluri precum : • ( ) = ceea ce nu este prezent • + =pozitiv • .autoobservapa. ci mai curand sa va sugeram diverse posibilitati care sa permita 0 apropiere de propria personalitate."u . Nu ne-am propus totu~i sa facem acest lucru. In ce miisurii faptul cii ele apar astfel credeti cii depine de voi? Existii printre ele ~iunele ciirora. Ceea ce va propunem in finalul acestui manual este. le-ati putea da 0 orientare pozitivii? 2. Cunoa~terea de sine se dezvolta pe masura ce traim noi ~inoi experiente. care este importanta-sa pentru voi? . . Incercati. desigur. eventual. persoanele. 0 intalnire mai sistematica cu propria persoana. Vii marcheazii-.r INVITATIE LA AUTOCUNOA$TERE Functionarea ~i adaptarea optima la mediul social.=negativ • +/-=pozitiv/negativ • -+ = ceva ce vrei sii aduci mai aproape /Lucruri . parasind cadrele strict legate de sistemul educational. oferirea de informatii instrumentale care sa permita chiar dezvoltarea acestei capacitati.Care dintre cele patru categorii de elemente precizate este preponderentii? Care credeti cii este cauza acestei preponderente? Vii multume~te sau ati dori sii schimbati anumite lucruri? 3. in vreun fel. comportamente etc. elementele care nu mai sunt prezente? In masura in care va afecteaza negativ ce credeti cii ati putea face pentru a modifica aceastii stare de lucruri? 4.Concentrati-vii atentia asupra aspectelor negative. care poate privi propriile obi~nuinte. in cele din urma 0 dezvoltare armonioasa a propriei personalitati au ca premisa necesara cunoa~terea de sine. identificarea ~i analiza valorilor personale. un demers destul de laborios. sub 0 fOlIDii sau alta. ca personalitatea fiecaruia dintre noi reprezinta 0 constructie ce se realizeaza. . importantii pentru voi. iar dupa aceea a celor oferite de mediul social. daca vreti. . locurile ~i activitiitile care prezintii.xadesfa§urati existenta. astfel incat imaginea de sine sa se contureze in linii mai precise.analiza rezultatelor relevante obtinute etc. cu un efort in acest sens. in raport cu acest centru. emotii. identificarea ~i concretizarea potentialului propriu.estimarea resurselor individuale. mentinerea sanatatii mentale ~i emotionale. de-a lungul intregii vieti. utilizand.analiza retrospectivii a propriei vieli. identificarea intereselor. v-a mai devenit prezent in minte vreun element? Dacii riispunsul este afirmativ. Din momentul in care ati inceput sa riispundeti la aceste intrebiiri. dobandind progresiv 0 capacitate mai mare ~i mai profunda de autoreflexie. sii precizati mai aproape sau mai departe lucrurile. iar in centrul acestor cercuri plasati-vii pe voi in~ivii. a aspiraliilor ~1 scopurilor. pIasa (identifica) pe voi in~iva in raport cu elementele - Rela!ii~ Desenati pe 0 foaie de hartie aceste cercuri. De altfel. iar dupa aceea:analiza acestora.aind'piirt. A realiza toate aceste identificari ~i analize reprezinta. consideram ca un demers propriu in acest sens ar trebui sa inc1uda: . studierea psihologiei in cadrul liceului are ca scop general.

am dori sa auzim ~ialte "voci" in noi. Evit. 2. este altfel. cea pe care v-ar placea sa 0 practicati? Dacii raspunsul este negativ. Eusunt Ma intreb Aud Vreau Eu sunt Ma prefae Simt. Incercati sa precizati aceste "voci". in contexte diferite $i nu nurnai. Care dintre completari credeti ca ar reprezenta probleme pentru voi? Ati incercat ceva pentru a rezolva •. De asemenea. N oi in~ine suntem "altii" in contexte diferite sau chiar in acela~i context. Ating Sunt ingrijorat Plang Eu sunt Inteleg Spun fueere Nadajduiesc Eusunt . Eu sunt . dupa cum in trecut am auzit "voci" pe care nu Ie mai auzim in prezent. Care dintre "vocile" viitoare doriti eel mai intens sa se realizeze? Ce trebuie sa faceti pentru ca ea sa devina efectiva? 5. sau ca 0 alta "voce" rasuna in noi ~idinspre noi. Ma vad Simt. Care dintre "vocile" prezente va place eel mai mult? Va mai fi prezenta in viitor aceasta "voce"? 4. putetijustifica absenta sa? Sut:ltdouachestionare proiective care incearcasa surpiindii. dar in momente diferite. Vreau Spun Voifi. Ia un anumit nive!. (profesia pe care ti-ai dori sa 0 practici) (ceva In legatura cu aceasta profesie) (ceva care Iti este folositorln raport cu profesia dorita) (ceva la care speri In acest context) (Iafel cu primul vers) (ceva ce ~tiica este necesar sa realizezi) (de ceva In legatura cu proiectia ta) (cevace arputea sa rezolveproblemace-~provoacanelini~te) (ceva ce crezi cii este adevarat In acest context) (lafelcuprimul vers) (statutul pe care crezi ca 11 vei obtine) (cevain legaturacu aceststatut) (ceva ce te-ar impiedica sii-ti realizezi scopul propus) (un neajuns pe care ti-I provoaca optiunea ta) (lafelcuprihml vers) ' ~ Scrieti pe 0 alta foaie de hartie cele doua "poezii" incercand sa completati versurile rara sa reflectati prea mult asupra lucrurilor.--' ~ personalitatea noastra poate ti"aoordata ~ica 0 "colectie"(le rolilri pe care ni Ie asumam sau ne sunt impuse. 26 . Exista in viitor vreo voce care s-ar lega de 0 anumita profesiune. (doua lucruri care sunt adevarate despre voi) ( des pre c ev a car e t e intereseazii) (imagineazii-ticiiauziceva) (cevacevreicuadevarat) (Iafel caprimul vers) (ceva ce pretind sau ma comport ca ~i cum ar fi adeviirat) (ceva ce simt chiar acum) (imagineazii-ticevaceatingi) (de cevace estein mintea ta) (fiindciiexista ceva care doare sau carete dezamiige~te) (Ia fel cu primul vers) (ceva cqtii ca este adeviirat) (eeva ce crezi intr-adeviir) (cevapentrucaredepuiefort) (cevalacaresperi) (lafelcuprimul vers) Voifi Ma intreb Incerc Niidajduiesc Voifi Inteleg Sunt ingrijorat. tinand cont de cele trei perspective temporale.. Ne putem gandi astfel ca de fiecare data vorbim intr-o alta calitate. pe 0 alta foaie de hartie. imaginea de sine prezentii ~iproiectia acestei imagini undeva in viitor. Trecut Prezent Viitor 1. 1. aceste probleme? '. Fiecare dintre noi. Voifi Voi fl . Va multurne$te "imaginea" pe care ati obtinut-o prin cele doua "poezii"? Justificati-va raspunsul. vede totul altfel sau eel putin diferit fata de perspectiva noastra asupra lucrurilor. Sunt "voci" pe care nu ati dori totu~i sa Ie auziti? De ce? 3.. "Colectia de voci" ne pretinde identificarea acestorroluri.. Exista versuri pe care nu le-ati completat? De ce? 3. Care dintre cele trei regiuni contine mai multe "voci"? Care credeti ca sunt cauzele pentru 0 astfel de situatie? 2. Suport.

f:."creativ". Daiintotdeaunala emotioneziputemica. 1 51 39 propriu. eredeti ca puteti intreprinde ceva in acest sens? 4.Logic-matematica ColectionezidezlegiSF.cuvinte ghicitorile. Tipul jocurile exemplu Invetipersonalitatebineechipa.mi~care. Obi~nuie~tiinstrumentsauocaziila lRaspuns Stiiun stilsaeae~ti0tinesaudeschi~i. ta bun Enunturi romaneleteorii "bun foarte 26 1.7 uneel in e~ti rezolvarealucruri.originaltine. Se placcelsacasacand sa Itidansator" fond Ai timpulliber(depe~igrafice.1 Ai placcepovestiripropriafaptele~ipuzzle-uriledeprea3 Vorbe~tiinputemice. Adeseamaiseadeseapentrubune.~idiscuri.tinesaupuzzle.actiune.- Acest chestionar nu este un test de inteligenta.locullucruriloroamenii.cite~tivecinii. 0 permanent zgomotulcucolectionarea bunfilmele.simti Muzical-ritmica Gande~tibineemotii. ci el permite identificarea relativa a tipurilor dominante de inteligenta ~i strategiilor preferate de invatare. Reflectezilabinecuunceilalti. 3.in 47 in casetele 43 hi'irti cuvinte. oameni. .-."despre fotografiezi.scrii. 4 deranjeazau~ormime~iprincipii.incon~tient Cantiatentcalculatorul. Comparati rezultatele obtinute in urma realizarii acestui chestionar cu autoevaluarea realizata la ~apitolul despre aptitudini.grup.pentru tine. "personalitate".lagande~ti. insautai a asculti 59 vorbe~ti. 3 ~ aminte~tivorbe~ti.concepte. 44 48 42 70 60 55 50 71 Nr 77 u~or colegii 57 73 67 Ii timpvazandmaiintrebator"rapid" activitati in Preferipersoanaconfectionezipoatete"binete cor.~idetalii. Scrii0 vorbe~ti. 5 Invetibine.tedeartizanale Verbal-lingvistica In aminte~timatematiea. Identificati ~i alte activitati care credeti ca ilustreaza unul sau altul dintre tipurile de inteligenta precizate.6 Ai·un corect. ca~isa "suportiv". 6. Incercati sa precizati pentru fiecare tip de inteligenta profesii care credeti ca ar fi recomandabile."talentat". de studiu. Incercati sa identificati motivele pentru care unele dintre tipurile de inteligenta sunt mai bine dezvoltate decat altele. ~i.conflicte. in sau Respecticecatejoci.inteligenf'. incredere spusopinii grupuri sa intr-un pricepicabinefluieri pentru spuneritmat.care ati obtinut un scor mai mic sa fie mai bine dezvoltat? Dacaraspunsul este afirmativ. non-verbal. nepunandu-se problema ierarhizarii lor. Raspundeti eu Da sau Nu la eele 77 de enunturi de mai jos. Compuiu~orbinedecuindependentu~urinta timbrelor).2 Te place40culucrezi"istet". E~ticuhobbydanseziexercitiiledesaidei. simt 46 maie~tisigura 75 maie~tipove~ti ie~i 52 in scriitor.motricitatea.multadincupeafaracare muzicii.poate contextul.deajutainformat". serviciului. numarati pe fieeare categorie raspunsurile Da ~iprecizati rezultatul obtinut in tabelul urmator."bunstructuri. altii.faci 66 laminutiozitate 49 cuvinte. Identificati aceste diferente ~iargumentati-va acordul sau dezacordul.sau'vorbaret".ascultator".binecartidee~titare. "talentat". ceilalti Cite~ticelci'i~tibineochivoceidei. 72).~iteoretic.. 45 ocupa cu 54 53 76 74 72 69 68 65 64 63 62 61 58 56 Comunicicantecedefigurile.participiobiecte Punctaj logice. in LucreziIacand. Gande~tiviseziCD-uri..binedeplinfizice. Ati dori ca unul dintre tipurile de inteligenta la. nu casa.~isceptic. In raport cu teoria inteligentelor multiple prezentata la pagina 72.totlogiee.d~tepf'._ tln!'In~~~acestcliestionar permite o identificare a dezvoltiirii tipurilor de inteligentii pentru propria persoanii (chestionarul l ~rezintii 0 Qrelucrare a teoriei prezentate la pag. 6 Simtisolidalascrii.vise.muzical. imbriica simtiactivitatile felul ~icred talentunbine cu"muzical"muzica. Punctaj Cand lalucrurile. Ce concIuzii puteti desprinde? ' 2. inteligenta 4 Imitidrumullae~ti~ima~inariile.atletic. Iti intelegigandesc. spune lapropria inteligenta priceputmediator ce imagini.pesade amestecisentimentele. lti cunostidespresenzorialsa~iexaminand Memoreziciiincredere cade ~ibaneuri.videomuzica.stri'ilucitor"..placemurmuri opiniiTipul abstract intuitie.asociatcaseteincruci~ate. Traie~ti41multinmuzicalume. chestionarul presupune mai multe ~iferente. 5.tricotat.despre camera. Iti placetehnica ~iobservand. festive.Raspuns Hi eontroleziindependent.

sunt lipsiti de energie. 26 .? Va schimbati u~orparerile? Sunteti in general schimbator in ocupatiile ~i preocuparile dv. rezistii la obstacole. persistenti in du~manii. nepunctuali. altfel non-E. nEAS (Flegmatlcii) . energie. politico~i. instabil in trairile emotionale? Sunteti perseverent? Persistati in realizarea unei actiuni? Sunteti constant in eforturile dv. . tacitumi. au initiative ~i mare suplere in spirit. hotararile. i~i stiipiinesc violenta sentimentelor. plini de viata. au nevoie de emotii putemice. toleranti prin indiferenta. interiorizati.meditativi.EAS (pasionatii) . laineurajari? laactiune? Sunteti timid in relatiile eu a1tii? Vi se intiimpla sa ro~iti u~or sau se instaleaza u~or paloarea in situatii speciale? Se poate spune ca sunteti eertare!? Ridieati u~orvoeea in diseutie? Folositi relativ u~oreuvintetari? Aveti in genere 0 dispozitie emotionala sehimbatoare? (Treeeti relativ u~or de la veselie la melancolie sau invers ?) In fata unui eveniment neeunoscut tresariti u~or? Suntep puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneazaputernic?) Manifestati nelini~te (va tulburati) cand lucrurile nu merg a~acum ati dorit? Sunteti in general agitat. tenaci. chiar ~i impresiile slabe ii zguduie puternic.E. calmi. incapatanati. pe care ar vrea sa-l schimbe. . rara 0 viata intema bogata.iubesc societatea. emotivitate puternica. scrupulo~i. luati in calcul ambele simboluri ~i creati doua formule. indiferenti irt raport cu trecutul~i viitorul. sceptici. valoare dominantii: opera de realizat. Va decideti u~or?Treceti imediat la critiei. rapizi in executie. civism accentuat. valoare dominanta: legea. singuratatea.? Sunteti intreprinzator? In functie de numarul raspunsurilor Da sau Nu trebuie decis dupa aceea asupra simbolului corespondent. gravi. dar cu respect pentru ceilalti. concilianti. obiectivi. rara initiative. nEnAS (Apaticii) . timizi. sunt greu de tulburat ~i simt nevoia sa domine. individuali~ti. actionati mai ales in vederea unor rezultate imediate (sub ecoul consecintelor imediate)? De obicei. foarte putini· emotivi.activitatea sa este subordonatii unui scop ambitios. plini ·de secrete.. inclinatie pentru bizar. valoarea dominanta: distractia.. nEnAP (Amorfii) .activitate intensa. valoarea dominanta: succesul. respecta legile ~i principiile. impart oamenii in amici sau adversari. stiingaci.primaritate/secundaritate: mai mult de 5 de Da. respectiv patru in cazuL a douii egalitiiti. nesociabili. acti vism/non-acti vism: mai mult de 5 de Da. indiferenti la viata social ii. unic.dispozitie variabila. iubiti noutatea. sunteti risipitor. altfel non-A. Cu simbolurile obtinute creati 0 formula.. dominator. Sunteti in general realist? Aveti simtpractic? Suntetideseurciiret? Numar de raspunsuri Numar de raspunsuri DA Simbolul coresDondent ] NU DA NU DA I Simbolul coresDondent Simbolul coresDondent ] NU . astfel: emotivitate/nonemotivitate: mai mult de 5 deDa. macabru. egoi~ti. spirituali. variata. Ie plac sistemele abstracte. Indici ai emotivitiifii (E) Indici ai activismului (A) non-activismului (non-A) non-emotivitii{ii (non-E) Va maniati u~or? In situatii Aveti tendinta de a va g~si tot dificile va alarmati u~or? timpul ocupatii mai ales in timpul liber? lntratiln panica? Sunteti sensibilia mustrari.? Sunteti sehimbator in prieteniile dv. valoarea dominanta: placerea.' rad rar. valoarea dominanta: actiunea. EnAS (Sentimentalii) . ponderati. oportuni~ti. EAP(Colericii) .103 Raspundeti cu Da (in masura in care aveti raspunsuri afirmative pentru intrebiirile preCizate) sau Nu (in cazul raspunsurilor negative) in cazul fiecarui set de intrebiiri. vor sa uimeasca. tendinta spre exteriorizare. deciziile luate? In genere. valoarea dominanta: lini~tea . severi. putere de mundi.imapasibiii. genero~i. dar cinstiti. au simtul umorului.? Sunteti u~or de convins? Sunteti u~orinfluentabil? Preferati activitatile dinamice? --- In genere. vorbiiret? Indici ai primaritii{ii (P) secundaritii(ii (S) Va consolati repede? Va impacati u~or? (Va trece u~or supararea?) Sunteti in general indiferent fata de recuno~tinta altora manifestata fata de dv. antreneaza ~i pe altii in activitate. temperamentul vostru neincadrandu-se strict in unul dintre tipurile precizate) . A. nervos. altfel S. sumbri. in munca pe care 0 desfii~urati? In general sunteti vioi. P. cu spirit practic. nu sunt constanti arectiv. recurg u~or la minciuna sau fictiune. neglijenti. muncesc neregulat numai in domeniul in care Ie place. nEAP (Sangvinicii) . ironici. punctuali. dar amabili ~i sociabili. optimi~ti. Tiniind cont de cele descoperite prin acest test ~ide cele puse in evidentii anterior scrieti un eseu cu titlul "Eu despre eu". cheltuitor? Vi se intampla sa abandonati u~or promisiunile pe care Ie faceti. deseori rara masura ~i gust. iubesc lini~tea. revolutionari. EnAP (Nervo~ii) . analizeaza indelung propriul trecut. nemultumiti. aceasta formula fiind corespondenta unui tip de temperament (in cazul in care obtineti 0 egalitate de raspunsuri.inchi~i. valoarea dominantii: intirnitatea. inclinati spre lenevie. dar numai un singur raspuns pentru fiecare din cei zece indici din fiecare categorie. imprevizibilul? Va place intotdeauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (In pas cu moda?) Numar de raspunsuri Preferati mai curand sa aetionati decat sa priviti actiunea? Acceptati u~or sa desfii~urati 0 activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dv.

Niculescu R. Editura Gloria. 1998 Golu M. Psihologie generalii. Ghid de evaluare pentru $tiinte socio-umane. Editura proGnosis. Cluj-Napoca. 2000 Moisin A. 1981 A"":. Psihologie. M. Ia~i. Bucure~ti. Bucure~ti. Tineretului. 1969 Editura Trei.Curs rapid in 150 de tehnici $i exercitii. 1999 Cosmovici A. Bucure~ti. Cunoa$terea $i aprecierea obiectiva a personalitatii. 2000 Platanov K. lntroducere inpsihologia lui C. 1998 Radu I.). Editura IR!. Editura Stiintifica. 1999 Fordham E. lnvatarea umana. 1997 Dumitru I. Dictionar de psihanalizii.Editura Polirom. Bucure~ti. Curs de psihologie. (coord. Bucure~ti. Editura Dragan I. Allport G. Bucure~ti... 104 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. 1963 Radu 1.. Cluj. Bucure~ti.Norbert Sillamy.). Editura Sincron. Dinamica personalitatii.. Jung. 0tet E. Editura Polirom. Psihologie distractiva. Psihologie generalii pentru liceu...2001 A.. Psihologie $i educatie. Ia~i. Bucure~ti. 1984 Zlate M.Roland Chemama. Editura Didactica ~i Pedagogica. Memoria $i patologia Bucure~ti.. Ia~i.•. Manual de psihologie sociala.. Dictionar de psihologie.. Litoiu N. Eul $i personalitatea. Editura Didactica ~i Pedagogica. (coord. lntroducere inpsihologie.. Bucure~ti. 1998 Editura ei. Psihologie cognitiva. Spineanu-Dobrota S. LAROUSSE . Bucre~ti. Bucure~ti. Ia~i.. G. atitudini $i comportamente sociale. Psihologie $colarii. Timi~oara. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica.).. 1998 Cosmovici A.. K.). Caracterulla elevi. Structura $i dezvoltarea personalitiitii. Bucure~ti. Creativitatea . Stoica A. Editura Geneza. Editura Trei. Valori. 2001 Druta E. LAROUSSE . 2004 Zlate M. 1997 Miclea M. 2003 .. Memoria umanii. Editura Polirom.... 1996 Editura Piaget J. 1991 coard.. Editura Polirom. 1974 Radulescu Motru C. Editura Stiintifica. Ia~i. 1983 Zapan Gh. Esotera. Ghidul examinatorului. 1964 Editura Che1cea A. Compendiu pentru bacalaureat $i admitere la facultate. Psihologia inteligentei. Psihologie $colara. 1996 N eculau A. Che1cea ~.1994 "" ~ Badley Baban Birch A. Editura Stiintifica. 1999 Editura Teora. ClujNapoca. Editura Po1irom. ClujN apoca. 1978 Clegg B. Bucure~ti.. 2000 Thorndike E. 2003 Cocorada E. Iacob L.. 1991 Cosmovici A. Polirom. Bucure~ti. Editura de Vest. Bucure~ti. Bucure~ti. Editura Polirom.. Psihologia dezvoltiirii. Psihologia pentru toti. Dezvoltarea giindirii critice $i inviitarea eficienta. Editura Univers Enciclopedic. 1996 Ribot Th. Bucure~ti.. Bucure~ti. Ce este vointa?. Birch P. Editura Didactica ~i Pedagogica.. 2002 Zlate M. Aramis. Editura Polirom. Consiliere educationalii. 2004 Z6rgo B. Editura Tehnica. Editura All.~ . Editura Didactidi ~i Pedagogica...).. Ia~i. lntroducere in psihologia contemporana. Bucure~ti. Cifrul vietii psihice. AI. Psihologia mecanismelor cognitive. 2000 Editura Stiintifica.. 1993 IlutP. Bucure~ti.. Bucure~ti. (coord. Editura Univers Enciclopedic. . (coord.. (coord. Bucure~ti. Ia~i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful