P. 1
0111. Managementul eticii (C1)

0111. Managementul eticii (C1)

|Views: 13|Likes:
Published by diana_vataman_1

More info:

Published by: diana_vataman_1 on Jan 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/22/2014

pdf

text

original

VM

MANAGEMENTUL ETICII ÎN ORGANIZAŢII

Este acceptabilă moral utilizarea hormonului bovin hematotrofină (bST) pentru sporirea producţiei de lapte? Hormonul bST sporeşte producţia de lapte atunci când e injectat în vite. Hormonul e obţinut printr-o tehnologie de recombinare a ADN (inginerie genetică) în culturi ale bacteriei E. Coli. A fost folosit pentru prima oară în agricultura SUA. S-a constatat că injectând vitele o dată la două săptămâni, fermierii pot spori producţia de lapte cu 12-15% şi, cu toate că pot apărea uşoare schimbări în conţinutul nutritiv al laptelui, concentrarea de nutrienţi pe ansamblu rămâne probabil nemodificată. Totuşi, exigenţele metabolice superioare impuse astfel vitelor pot duce la sporirea riscului de îmbolnăvire a lor, existând deci un risc de diminuare a bunei-stări a animalelor injectate. Tratamentul duce de asemenea la o creştere a concentraţiei în lapte a factorului de creştere insulinic 1 (IGF-1) care stimulează puternic diviziunea celulară. Dacă acest lucru e semnificativ sau nu, iată ceva ce e contestat de unii specialişti, dar el ar putea totuşi reprezenta o ameninţare la sănătatea celor ce consumă acest lapte. Matricea ne ajută să sistematizăm chestiunile etice ridicate de această biotehnologie sub principiile moralităţii comune pe care le vom selecta.

Plagiatul
- Înalt demnitar (Ponta) acuzat de plagiat: „toată lumea ştie că a copia e un furt”. - Este plagiatul un furt? Este el o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală (=furt)? O substituţie ilicită de autor. - Cuvântul „plagiat” nu figurează în codul etic al UB, nici al Ministerului, nici în legislaţie. - Cum judecăm? Putem după „practica internaţională”? După Codul etic de la Stanford? - Dacă trimiterea la sursă e vagă, e plagiat sau nu? - Textele aflate în patrimoniul public nu se citează (dacă a copiat fără să citeze parafraze ale acestor texte, e plagiat?) - Dacă 1 pagină e plagiată, înseamnă că teza de doctorat e plagiată? De ce avem nevoie pentru a putea judeca un caz de

NU există cod etic. Scandal de presă. ruşinos ??? De ce nevoie în şcoală pentru a putea judeca şi preveni asemenea cazuri? E prof. Reacţia directorului: sancţiune administrativă: „e pornografie”. După aplicarea sancţiunii lumea se calmează. Decent= pudic. Partizani şi detractori. scârbos (?). A fost reacţia directorului adecvată moral? De ce? DEX: pornografie=fotografie obscenă Obscen= pornografic/scabros (?). O profesoară pozează în lenjerie pe blogul său independent de şcoală. .Pornografie George e director de şcoală (Fac. Filosofie). indecent. de etică: aplică schema utilitaristă: consecinţe negative.

De ce e nevoie pentru rezolvarea raţională. aceptabilă pentru toţi a acestor probleme morale? .

“Importanta mişcare de orientare către etică înregistrată în domeniul ştiinţei şi tehnologiei în timpul anilor ’90 (şi parţial chiar mai devreme) generează acum nevoia de a construi o cutie cu unelte pentru uzul eticii practice. Matthias Kaiser . unelte capabile să aducă fenomenul consilierii etice la nivelul standardelor asigurării calităţii şi ale transparenţei democratice. Trebuie făcut totul pentru a dezvolta o asemenea cutie cu unelte dacă etica ştiinţei şi tehnologiei nu vrea să apară în dezbaterea actuală ca o simplă perdea de fum sau ca o modă trecătoare de cuvinte meşteşugite”.

• Comisie de litigii ombudsman etic. .Plagiatul • După ce criterii judecăm. cine. • Traininguri etice (există culturi instituţionale care admit plagiatul în diverse forme). se aplică pedepse? • Cod etic viu (dinamic) – nu lege. plagiatul are particularităţi locale.

Comisie de etică – updatarea codului. O „topografie morală” a şcolii (în .Pornografia • Ce criterii avem şi cine ia decizia morală? Directorul (presupunând că e expert)? • • • • • Cod etic (definirea tuturor noţiunilor) Traininguri etice Sancţiuni.

centre de cercetare independente . Etica aplicată . .centre de cercetare academice .o aplicare a teoriilor etice. la noi 1995. Interdisc.firme private. Raportul Belmont. Nu mai e filosofie (ramură a managementului).60 ani . Noi meserii: -Director cu etica şi conformitatea -Consultant etic -Auditor etic .&metodologice NOI Benefic. SUA: 1964-69. NOUA ETICĂ APLICATĂ FM Centre.O ramură a eticii aplicate Etica (filosofia morală) – 2500 ani (aplicaţii).

Scăderea risc reputaţional: PR Central: codul etic. imorale. risc moral – toate comport. -reduc.ME ≠ EM ME ≠ RSC Central: rel cu soc şi mediul . .

.

.

.

comisii de etică educaţie. . (o “infrasctuctură etică” OECD) Birou de etică management Entităţi (director. (grup interdisc training iplinar) = o combinaţie de structuri instituţionale.grupuri Delphi de evaluare . Audit etic intern crearea climatului etic. odată cu aceasta. control. ale ul etic pe personal. proceduri şi reguli care ajută o organizaţie să-şi managerieze comportamentul etic şi.Prinse în: sistem de management etic. să diminueze riscurile. cod etic. ansamblu ME colaboratori.organizatori de conferinţe de consensualizar e) -litigii. consultanţă morală şi juridică Audit etic managementul organizaţiei Comitet de etică Director ombudsman plâ ngeri Servicii. depa rta mente Ombudsman etic (echipă de consultanţi morali) Hotline etic birou etică Personal Schema unui posibil sistem de managementetic consultanţă Comitete. buget) Echipe operative de etică (cu activitate temporară) (eventual angajaţi prin contract) .

.

.

diminuarea riscurilor generate de fenomenele de imoralitate (e.metode de decizie etică .respectarea unor valori umane: bunăstarea fără discriminări. .) .convergenţa intereselor tuturor părţilor interesate. pentru a asigura: . dreptatea. stări conflictuale.Managementul eticii (ethics management) O nouă ramură a managementului: -proiectarea şi conducerea instituţionalizată a unor programe etice privitoare la aspectele morale ale relaţiilor interne şi externe ale unei org. integritatea morală şi instituţională etc. conflicte de interese.comitete etice . administrare netransparentă etc.g. Instrumente specifice: -coduri etice . respectul demnităţii în mod egal.audit etic .hotline etic . corupţie.ombudsman etic -training etic .birouri etice .

2)etica managementului (ethics of management): aspectele etice ale managementului calităţii. ME = instituţionalizarea eticii – ce structuri instituţionale. funcţii şi proceduri există pentru a face ca o organizaţie să fie integră. forţei de muncă. . cercetare etc. 3) diferite forme “primitive” de ME: RSC.A nu se confunda cu: 1)etica organizaţională = analiza filosofico-etică a situaţiei morale a unor domenii de activitate şi luarea de decizii în consecinţă: reclame. E&C. servicii de sănătate. financiar etc. comerţ.

De ce avem nevoie de 1. similare imparţ al pentru toate firmele.g. Majoritatea : ar vrea ca firma să pună un mai mare accent pe scopurile sociale şi de protecţia mediului.Ce limitări benefice pentru toţi cei implicaţi trebuie impuse creşterii profitului? – regulile morale stabilesc asemenea limitări ale parametrilor economici. -protecţia împotriva daunelor produse trebuie să reglementeze obligaţii . Întrebarea corectă nu e: cu cât îmi sporeşte profitul dacă iau aceste măsuri de ME? . Similar conceptului de libertate: limitele acţiunii. .respectarea autonomiei .respectul egalialepersoanei (drepturile fundamentale). echitabile. creşterea salarilor) cu interesele acţionarilor.Nu pentru a falimenta firma – statul de semeni. 23 ţări. Pentru a spori profitul e. Altă mentalitate: a apăra valori vitale prin regulile morale: financiară” a companiilor. .ME? “un RSC care maximizează profitul” – o slabă corelare pozitivă. “Performanţa non3. strategie greşită !!! 2.raporturi drepte. Maximizarea intereselor (diverse ale) tuturor părţilor interesate prin coordonarea imparţială a acestor interese. . Environics Millenium Poll (2000) – 25000 cetăţeni. -Convergenţa interesului personalului (respectarea drepturilor.

nepotism.conflict de interese. .plagiat .Exemple de probleme morale importante 1. concurenţă. În universităţi: -relaţia profesor – student: adresare. tratarea arogantă a studenţilor. 3. . hărţuire. conflictul de interese. .încălcarea dreptului la confidenţialitate etc. a intervenit justiţia (ce folos).erau preferabile acţiuni preventive – ME. simularea existenţei ME. corupţie. . Cazul Enron: corupţia. . Experimentul pe sifilitici: încălcarea principiului autonomiei pentru a maximiza bunăstarea generală– raportul Belmont.evaluarea etică a proiectelor de cercetare . 2.traficul de influenţă -corectitudinea notării.cercetarea ştiinţifică .

2. 5. 4. 3. Crearea de valori manageriale care subminează integritatea. Recompensarea unor comportamente ce violează standardele etice (50%).Erori manageriale care afectează integritatea morală a unei firme (American Society for Quality Control) 1. Crearea unui mediu corporatist care încurajează standarde separate de comportemant la servici şi acasă. A favoriza interesele firmei în defavoarea intereselor părţilor interesate. Permiterea unor abuzuri de putere pentru a promova interesele proprii. .

fixare pe PR (imagine) şi acţiuni de binefacere (încadrată cu PR-işti.un produs al ME aflat în faza “să ne prefacem că ne interesează etica” ( . trebuie să accepte datorii sociale şi să participe la programe sociale (transnaţionalele). Garriga & Melé: 1)Teorii instrumentale: scopul corporaţiilor e profitul.Forme “primitive” de ME: RSC RSC = „o concepţie prin care companiile decid în mod voluntar să contribuie la o societate mai bună şi la un mediu mai curat” (Promoting the European framework for CSR. V. primării?) . European Commission. nu e nevoie de eticieni – mai are ea de-a face cu etica?) .se aplică la şcoli. singura interacţiune cu societatea care interesează e cea ce aduce profit (Friedman).nu cumva e complet dezinteresată de etică?) – “RSC care maximizează profitul”. .2 direcţii “externe”. 2001). Green Paper. universităţi. 2)Teorii politice: companiile au putere politică. spitale. .un produs al economiştilor şi managerilor din afaceri (. .

studenţi .Legătura E&C – etică: Elaborarea de reguli şi de mijloace de impunere (sancţiuni) – accent pe juridic Nu avem nevoie de experţi morali!!! Din cine sunt formate Comitetele etice? Ignorarea completă a specialiştilor în etica aplicată (“experţi Cercetar Universităţi Spitaleetici”) Primăria Comité consultatif SUA ea OM 4492/2005 Tampa national d’ethique ştiinţific (SUA) ă Legea 206/200 4 -exclusiv oameni de ştiinţă (nimic despre competenţa etică) - -specialişti (medici) cadre didactice .jurişti -.2 cetăţeni numiţi de judecător . -39 membri -5 membri numiţi de preşedinte (principalele credinţe şi filosofii din Franţa): romanocatolicismul. protestantismul. marxismul).personal -preot administrativ .) . islamismul.personal mediu .19 specialişti în etică . -.juristul universităţii -administrator (fără vreo pregătire etică) -. iudaismul.2 eticieni (univ.1 membru numit de primar.

PR etc. deci să respecte autonomia fiecărui membru activ al org. (Kant) O soluţie posibilă Proiecte de unificare a ME. E&C. . MR.Legătura E&C – etică • Dacă regulile sunt făcute de conducere şi impuse prin forţă. RSC. MS. mai pot fi ele numite morale? • Regulile morale (codurile) trebuie elaborate cu participarea personalului.

Unificarea ME MR E&C RSC MS Australia Germania Marea Britanie Valori Ţările nordice Franţa Norme morale Legi Portugalia .

Modele de ME Donald Menzel: managementul eticii nu constă în controlul şi penalizarea comportamentului personalului sau în reflecţia asupra eticii locului de muncă. El e. Ethics Management for Public Administrators. p. (D. promovarea şi menţinerea unei puternice culturi etice la locul de muncă. 2007. Sharpe. El e mai degrabă ansamblul acţiunilor întreprinse de manageri pentru a stimula formarea unei conştiinţe morale şi a unei sensibilităţi etice capabile să impregneze toate aspectele activităţii organizaţiilor. ME modelul conformităţii: reguli. pe scurt. London. Menzel. . educaţie. cultură instituţională.10) modelul integrităţii : valori. supraveghere. penalizări.

o variantă de lamarkism etic (depăşită) 1. de schimbări ca rezultat al unei “tendinţe interne” a ME spre complexificare şi al luptei organizaţiilor pentru adaptare la presiunile schimbătoare ale mediului social. 2. Conduita etică . 4.Stadiul imoralităţii Conduita imorală e cea mai bună afacere. învăţare. Stadiul alinierii Integrarea eticii în totale strategiile şi operaţiunile organizaţiei – intern & în .Teoria lui Rossouw şi van Vuuren cu privire la “evoluţia managementului etic” . • Lumea organizaţiilor e o gradare nivelară de “stadii” de la stadiul imoralităţii la stadiul alinierii totale. responsabilizare. continuă. Evoluţia ME (în varianta lamarkistă) = • O succesiune liniară. crearea unei culturi instituţionale. Stadiul de conformitate Conduita etică asigurată prin reguli morale şi măsuri de impunere. Stadiul integrităţii 5. • Diferitele condiţii de mediu produc modificări utile care sunt moştenite cultural.prin valorighid. Stadiul reactiv Hai să ne prefacem că ne interesează etica (coduri şi comitete adoptate formal). control şi sancţionare. 3. socializare.

OECD Germany England England .

Stadiul imoralităţii 2.Stadiul de conformitate 4. Darwin .Reinterpretarea darwinistă a stadiilor evoluţiei ME la Rossouw şi van Vuuren Rossouw/v Evoluţie darwinistă a SM a Modele de ME an Vuuren organizaţiilor (OECD) adecvate (lamarkist) În alte ţări: SUA 1. E&C Alin.alege între “instrumente” Int. Integrit. Alin.Stadiul reactiv 3. .Stadiul integrităţii 5.evoluţia dă naştere la diverse SM şi modele de ME în funcţie de specificul presiunilor selective ale societăţii E&C respective. .Stadiul alinierii totale Austra lia SUA Germany England --nu există o singură linie de evoluţie ca la Rossouw. “Arborele vieţii” din Originea speciilor de Ch.

3. Prescripţie sau interdicţie (trebuie. E imparţială – nu avantajează pe cineva. E valabilă în mod egal pentru toate persoanele.) 2. 4.) 5. oprobriul opiniei publice sau pedeapsa juridică) . autonomia. Apără valori sociale vitale (dreptatea. e corect etc. E omologată şi impusă de societate cu Ce înseamnă o regulă morală? Sunt Sunt Privesc prescriptive universali imparţial sau nu? zabile sauinteresele nu? altora sau nu? Apără valoriSunt dominanteSancţiunea e sociale vitalesau nu (suntinternă ale societăţii înimpuse social(mustrarea de sens larg sausau nu)? conştiinţă) sau nu? nu? Nu Nu Nu Da (vizează integritatea fizică a automobiliştilo r) Nu Nu Nu (simţ estetic) Nu (juridică) Reguli estetice ("NuDa trebuie asociat stacojiul cu roşul") Reguli de eficienţăDa (Codul rutier): "Nu trebuie să circuli pe stânga". E dominantă (mai tare decât alte reguli). Da Da DNu DDa Politici publiceDa singulare ("Trebuie construit pasajul Basarab") Reguli morale Da (Codul deontologic al medicilor): "Medicul trebuie să respecte voinţa competent exprimată a pacientului său" Nu NNu Nu (politică) Da DDa omia persoanei) Da Da (auton Da (motivul moral. imparţialitatea etc. 6.1. bunăstarea.

cultură instituţională sau pedepse juridice (nu facultativă). Oportună 2. 4. nu pentru un alt scop (o acţiune poate respecta o regulă morală dar să fie făcută pentru un alt scop decât scopul regulei – Becali). Să fie făcută pentru scopul pentru care a fost instituită regula (bunăstarea. Să fie impusă de societate pentru că apără valori importante – prin educaţie. 5. .Ce înseamnă că o acţiune e morală? 1. ci un tip de acţiune – o clasă de acţiuni acoperită de o regulă morală omologată social – transmiterea moravurilor şi educaţia morală. autonomia etc.). 3. Să nu fie o acţiune singulară. Încălcarea regulii – sentimentul de remuşcare.

. El are a face cu ceea ce companiile se cuvine să facă şi cu felul în care trebuie să facă acele lucruri. . Wettstein. (F.e morală dacă maximizează bunăstarea socială (oportună) şi e acoperită de o regulă morală (obligaţie) impusă de societate (să zicem că în codul etic există o astfel de regulă). 114:1/2009).Exemplu: legătura RSC – etică: • este o acţiune de plantare de pomi necesarmente morală? . Business and Social Review. Ca atare. problemele legate de RSC sunt prin natura lor inerent morale”.Dar orice acţiune care respectă o obligaţie morală recunoscută e morală? “RSC e un concept normativ.

Cod de etică sau cod de conduită? (UE) Cod de etică = document scurt şi general care fixează valorile şi principiile – value statement (declaraţia de valori adoptate). . Cod de reguli şi reglementări = fixează acţiuni concrete şi sancţiuni Risc: Legea 7/2004 “normele de conduită profesională ale funcţionarului public” – cod de conduită – nu foloseşte cuvântul etică. Cod de conduită = intermediar: fixează valorile dar şi reglementările concrete (50%).

ca să menţinem operaţională Comisia de etică”. nu funcţionează Cod de etică + Comitet de etică • „Nu au fost probleme deosebite de dezbătut. OM 4492/2005 – universităţi. Sesizări mai facem noi. Legea 95/2006 – Colegiul medicilor. conducerea. OM nr.În România: acte normative care cer înfiinţarea de comitete etice (şi coduri etice) • Legea 206/2004 – cercetare ştiinţifică.? De ce? a fost greşit . În ultimul an nu am primit nici o sesizare. Răzvan Vladimir Preşedintele Comisiei de etică Universitatea din Craiova rea-voinţă. dezinteres etc. 1209/2006 pentru înfiinţarea Consiliilor etice din spitale. Etc.

nu doar să afişeze intenţii • Să elaboreze politicile etice ale organizaţiei şi să le integreze în celelalte forme de management.Managementul stakeholderilor (RSC) Activităţi comune: . .Cultură organizaţională .crearea şi dezvoltarea codului etic -educaţia etică .Conformitate .Biroul de etică – într-un sistem unificat: .impunerea regulilor şi valorilor morale. -•Aspecte ale MR organizaţional Să fie integrat • Să fie proactiv • Să răspundă de rezultate.

prevederi noi într-un cod moral etc. . Dezvoltate de specialişti – (un background teoretic & accesibile pentru publicul larg).Cum integrăm pluralismul metodelor de decizie etică într-o procedură unitară? -Training pentru asimilarea unor metode de decizie etică = formarea cândirii morale (pe niveluri). . .nu doar bun simţ moral.ci metode de decizie etică: evaluarea acceptabilităţii morale a unei noi politici. rezolvarea dilemelor etice etc.metodele de decizie etică – dezvoltare a unei gândiri morale independente. . tehnologii.Ce înseamnă funcţionarea competentă a unui Comitet etic? . cod moral.

Niveluri ale trainingului etic .

. .prezentarea succintă a principalelor noţiuni etice (bine/rău. . cu notarea răspunsurilor (premierea primilor 10).verificarea cursanţilor online.).prezentarea principalelor articole ale codului etic şi explicarea lor pe exemple (din organizaţie). . datorie. raţionale a minţii.1) Training de conformitate Public: întreg personalul Scop: cunoaşterea codului etic. Forme: în grup sau individual . morală/etică/drept/religie etc. corect/incorect. Se adresează: părţii cognitive. a principalelor noţiuni şi principii etice. pe exemple.verificarea şi rememorarea periodică (trimestrial) prin auto-teste online – înregistrate la serviciul personal.

Training de sensibilizare şi ţinere în priză Public: întreg personalul Scop: sensibilizarea continuă la problematica morală a organizaţiei Se adresează: părţii afective a minţii – forme de persuasiune (tehnici narativiste).) – trebuie o listă cu principalele acte imorale din organizaţie. dileme etice cu răspuns înregistrat. seriale etc. .traininguri pe exemple din organizaţie (discuţii de caz) . ironizarea unor comportamente.scrisori e-mail trimise acasă cu un caz nou şi cum a fost tratat etc.traininguri prin jucare de roluri sau punere în situaţia altuia .clipuri afişate pe calculator cu scene impresionante (colegi filmaţi luând mită şi arestaţi. .slogane afişate pe calculator . eroi ai organizaţiei.cuvinte încrucişate -cazuri proaspete puse în discuţie (grupuri de discuţie) .programe de educare a virtuţilor caracterului . Forme: individual şi în grup .

analize de exemple. coherentistă. dileme etice (metoda cazuistică) – cazuri din organizaţie .analize de caz şi rezolvarea de dileme (metoda cazuistică) . structura procesului de decizie eticopolitică. .prezentarea succintă a principalelor curente etice (utilitarism. etica creştină etc.) . matricea etică) • Pentru comitetele de etică: . pe bază de principii.Training de formare a capacităţii de luare a deciziilor etice Public: întreg personalul. dar mai ales conducerea Scop: formarea unei gândiri etice instrumentate metodologic Se adresează: judecăţii morale raţionale Forme: • Pentru personal: .metode de decizie etică.alte metode etice simplificate (prin consecinţe.analize de caz şi rezolvarea de dileme (metoda cazuistică) . etica virtuţii.desenele Dilbert • Pentru manageri: .decizie cu aparatul fără fir .principalele principii etice explicate . deontologism.principalele principii etice explicate . organizarea deciziei prin metoda Delphi şi conferinţe de consensualizare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->