P. 1
117034711-atestat

117034711-atestat

|Views: 30|Likes:
Published by Gaby Dana

More info:

Published by: Gaby Dana on Jan 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2013

pdf

text

original

GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL ”ION MINCU” VASLUI PROFIL: RESURSE NATURALE SI PROTECȚIA MEDIULUI SPECIALIZARE: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE

ALIMENTERE

PROIECT
PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE PROFESIONALE NIVEL3

2010

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE CAȘCAVALULUI

2

se scot roțile de cașcaval din forme și se pun în camere speciale pentru zvântare. culturi selecționate. În acest fel este transformat într-o pastă moale ă elasticȘ i si apoi prelucrat. precum Și raportul lor optim determinȘ considerarea brânzeturilor drept cele mai bune surse pentru aceste elemente. Majoritetea sortimentelor de branzeturi se obtin prin prelucrarea laptelui care trebuie sa corespunda anumitor cerinte privind caracteristicile organoleptice. cascavalul reprezinta sursa de vitamine 3 . Cascavalul este sărac în potasiu Și bogat în sodiu. Serbia. datorită concentrării lor în urma eliminării zerului ă reȘinerii în masȘ de coagul cazeinic a i lipidelor. DupȘ ite i 24 de ore. se usucă ă se parafineazȘ. Cascavalul face parte din categoria branzeturilor cu pasta tare. CaȘul obȘinut dupȘ presare Și maturare . urmata de scurgerea zerului. Cascavalul are în compoziție aproape toate componentele laptelui. este tȘiat felii si opȘrit cu apȘ la 80-90˚ C. CaȘcavalul a fost produs la început în Sicilia. Avand un continut mare de grasime.dar acum este răspândit mai ales în Romania. căptu ă cu tifon care absoarbe zerul ă formează o coajă netedȘ. vitaminelor liposolubile si sărurilor minerale. Prezența vitaminei D. i Sub această formă se depozitează în spatii reci. fizico-chimice si microbiologice. Se framântă Și se pune în forme speciale. alături de conținutul ridicat de calciu si fosfor. dar în proportii mult mai mari. a zarei sau a amestecului acestora. Grecia. metalice. Ungaria.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI ARGUMENT Branza este produsul proaspat sau maturat ce se poate obtine prin coagularea laptelui (integral. Slovenia si Croația. apoi se spală. normalizat sau smantanit) a smantanii. CaȘcavalul este fȘcut din lapte de oaie sau de vacȘ prin însămânțarea coagulului din lapte pasteurizat cu. Turcia. Bulgaria.

si gust. daca pasta este omogena. Aspectul in sectiune . in functie de sortiment. In cazul bucatilor parafinate. Aspectul exterior . caracteristica: moale. forma si repartitia ochiurilor de fermentare. ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI Capitolul 1 ANALIZA SENZORIALA Examanul organoleptic – se efectueaza in ordinea urmatoare:aspect exterior si interior. Culoarea . starea cojii. de nutret. consistenta. se controleaza uniformitatea si integritatea stratului de parafina. buretoasa. drojdie). caracteristice produsului respectiv. amar.se apreciaza in momentul taierii si prin degustare.Se apreciaza daca gustul este specific si aroma expresiva. Mirosul si gustul . dar este sărac în vitamine hidrosolubile (care trec în zer) în special vitamina C. se examineaza prezenta.liposolubile. 4 .Se constata prezenta unor mirosuri si gusturi straine (acru. Consistenta pastei .se examineaza intr-o sectiune proaspat facuta prezenta impuritatilor.se analizeaza aroma produsului si se degusta. observand nuanta si uniformitatea ei. stratificata. miros.se observa daca forma este reglementara sau prezinta deformari. cauciucoasa.Se apreciaza in primul rand daca este omogena si. In cazul branzeturilor tari cu desen caracteristic. tare. nisipoasa.se examineaza atat la exterior. cat si in sectiune.

În caz contrar rezultatul analizelor va fi eronat. iar apoi se amestecă bine pană la omogenizare. aceasta trebuie să fie încorporată în probă. se îndepărtează coaja necomestibilă. Proba respectivă se marunțeste mecanic sau manual prin răzuire (pe o razatoare). astfel încât să se obțină o probă reprezentativă. proba pregatită se pastrează la temperaturi de 4-8 ˚C. Dacă în timpul pregătirii probei de brânză se observă o separare a grasimii sau a apei. proba trebuie să aibă temperaturi de 20±2˚C. 5 . În momentul efectuării analizelor fizice Și chimice. Proba de brânzeturi pregatită se introduce imediat într-un recipient care se închide ermetic Și al cȘrui volum trebuie sȘ fie cât mai apropiat de volumul probei. În cazul în care analizele nu se efectuează în aceaȘi zi.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI Capitolul 2 ANALIZE FIZICO-CHIMICE PREGĂTIREA PROBELOR DE BRÂNZETURI În cazul brânzeturilor tari si semitari.

c. Calcul: Aciditatea brânzeturilor se exprimă in grade Thorner ă se calculeazȘ i cu formula: Aciditate= X100=1OV 6 .ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI 1.1n.01g Și se introduc într-o capsulă de porțelan. Se efectuează în paralel 2 determinări din acea ă probă pregatită pentru analizȘ. Se neutralizează prin titrare cu soluție de hidroxid de sodiu 0. amestecând continuu până la apariția colorației roz. Reactivi: soluție de hidroxid de sodiu 0. în prezență de fenolftaleină ca indicator. Se mojarează cu 2-3 cm³ apă și 1 cm³ soluție de fenolfteleină pană când se obține o pastă uniform. aciditatea dintr-un volum anumit din proba pregatită pentru analiză. Se cântăresc 10g probă cu precizie de 0. Principiul metodei: constă în.1n. Se titrează cu soluție de NaOH. care se menține timp de 1 minut. fenolftaleină soluție 2% în alcool etilic Și 96% volum Mod de lucru: b. i d. DETERMINAREA ACIDITAȚ II CASCAVALULUI a.

1n folosit la titrare în cm³ 10-masa produsului luat în lucru Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinari paralele care îndeplinesc condițiile de repetabilitate. La calculul aciditatii brânzeturilor Și exprimarea acesteia în grade Thorner.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI În care: V-volumul soluției de NaOH 0. 7 . în mod convențional că 1g de probă are volumul de 1 cm³. se consideră.

b. prevazuta cu tahometru etalonat si incalzit.05mm grosime. Materiale necesare:  Butirometru Van Gulik. 8 . 2. DETERMINAREA CONTINUTULUI DE GRASIME a.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI e. se extrage grasimea cu eter etilic si eter de petrol.  Baie de apa. se elimina solventi. pentru alcoolul izoamilic. Reproductibilitate Între rezultatele a două determinari efectuate de operatori diferiți în laboratoare diferite. cu 1000-1200 rotatii/minut. f.se adauga alcool etilic. Principiul metodei Se dizolva proba de branza in acid clorhidric.  Pipeta sau dozator automat de 10cm³.  Pipeta cu bula sau dozator automat de 10cm³. Materiale si reactivi necesari A. prin evaporare sau distilare si se cantareste reziduul. se admite o diferenȘȘ de maxim 4 grade Thorner. se admite o diferență de maxim 4 grade Thorner. Repetabilitate Între rezultatele a două determinari paralele efectuate de acelaȘi operator în acelaȘi laborator.  Centrifuga pentru butirometre.  Folie de celuloza solubila in acid sulfuric. Reactivi necesari:  Acid sulfuric d20= 1.522 ± 0.005 . cu suprafata de 50×75mm si 0. pentru acidul sulfuric.03…0.

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI  Alcoolizoamilic d20=0. calculeaza astfel: Grasime in s. in %. fara insa ca acidul sa ocupe mai mult de 2/3 din corpul butirometrului. si se introduce in butirometru. se agita bine. cu pipeta cu acid sulfuric. % = raportat la substanta uscata. fara ca dopul de la inchiderea superioara sa fie atins de continut si se incalzeste timp de 5 minute. Se inchide butirometrului cu dopul de cauciuc. B – este valoarea corespunzatoare nivelului inferior. in %. apoi se agita intens timp de 10 secunde. A – este continutul de apa in % .813 ± 0. pana la dizolvarea completa a substantelor.005 g din proba de branza pregatita pentru analiza. C. in care butirometrul se mentine in pozitie verticala. Calculul si intrepetarea rezultatelor Continutul de grasime se calculeaza astfel: Grasime % = B – A In care: A – este valoarea corespunzatoare nivelului superior. Mod de lucru In paharelul butirometrului Van Gulik sau pe folia de celuloza se cantaresc 3±0. lasandu-l sa curga incet pe peretii butirometrului pana ce proba de branza este acoperita. la temperatura de 65 ± 2˚C. 9 . B. se G x 100 100 − A In care: G – este continutul de grasime determinat cu butirometrul. Se repeta alternativ incalzirea si agitarea. in %. inchizand totodata deschiderea inferioara a acestuia cu dopul mare. intr-o baie de apa.u. Prin deschiderea superioara se introduce.005. Continutul de grasime.

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI 3. DETERMINAREA CONTINUTULUI DE APA Substanta uscata din branza proaspata de vaci se determina prin urmatoarele metode. uscare in etuva. metoda obligatorie in caz de litigiu • uscare cu radiatii infrarosii • uscare la flacara • 10 .

Se repeta incalzirea in etuva 11 . Aparatura si materialele necesare  Etuva electrica termoreglabila. pana la disparitia ionului clor. pregatit dupa cum urmeaza: se calcineaza. amestecand din cand in cand continutul cu ajutorul baghetei. b. Modul de lucru Intr-o fiola de cantarire continand o bagheta de sticla se introduce circa 20 g nisip se usuca in etuva la temperatura de 102 ± 2˚C pana la masa constanta. Se amesteca cu nisipul cu ajutorul baghetei.15…0. se spala cu apa rece si se fierbe cu acid clorhidric d=1. Dupa racire in exicator pana la temperatura ambianta. se cantareste fiola cu precizie de 0. Principiul metodei Evaporarea apei din proba prin incalzire in etuva la 102 ±2˚C. Se repeta operatia cu o noua cantitate de acid pana cand aceasta nu se mai ingalbeneste dupa fierbere. Dupa racirea fiolei in exicator. Se usuca la 150…160C si se pastreaza inr-un flacon inchis ermetic.005g. diluat 1+1 timp de 30 min. agitand continuu. se introduce circa 3g din proba pregatita pentru analiza si se cantareste cu precizie de 0. Se introduce fiola in etuva reglata mai intaii la 50…60˚C si se mentine timp de 2…3 ore.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI METODA PRIN USCARE LA ETUVA a. c. cantarita cu precizie de 0.19.30 mm. agitand din cand in cand continutul cu ajutorul baghetei.0005g. pana la masa constanta. Se spala apoi nisipul cu apa distilata. Se regleaza apoi temperatura etuvei la 102±2˚C si se continua incalzirea fiolei timp de 3…4 ore.  Nisip de mare cu granulatia 0.0005g.

bagheta si proba. METODA PRIN USCARE CU RADIATII INFRAROSII a. nu trebuie sa depaseasca 0. d. de acelasi operator.5g substanta uscata la 100g produs. inainte de uscare. Repetabilitatea Diferenta intre rezultatele a doua determinari efectuate in paralel. Calcul Continutul de substanta uscata se exprima in procente si se calculeaza cu formula: Substanta uscata = m2 − m x100 m1 − m [%] m – masa fiolei cu nisip si bagheta. Se efectueaza doua determinari paralele din aceeasi proba pregatita pentru analiza. m2 –masa fiolei cu nisip. in g. in g. bagheta si proba. e. nu trebuie sa depaseasca 0. f. daca sunt indeplinite conditiile de repetabilitate. Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari paralele. m1 –masa fiolei cu nisip. pana cand diferenta intre doua cantariri consecutive nu depasesc 0. Principiul metodei Evaporarea apei din proba prin incalzire cu radiatii infrarosii pana la masa constanta.3g substanta uscata la 100g produs. 12 . dupa uscare. racirea si cantarirea. Reproductibilitate Diferenta intre rezultatele a doua determinari efectuate de operatori diferiti sau in laboratoare diferite din aceeasi proba . in g.004g.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI timp de 30 min. in cadrul aceluiasi laborator.

Reproductibilitate Diferenta intre rezultate a doua determinari effectuate de operatori diferiti sau in laboratoare diferite. Aparatura si materiale necesare  instalatie pentru uscare cu radiatii infrarosii. f.005g. c. racirea si cantarirea.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI b. nu trebuie sa depaseasca 0. Rezultatul se exprima cu o zecimala. pana cand diferenta dintre doua cantariri consecutive nu depaseste 0. METODA PRIN USCARE LA FLACARA 13 . Ca rezultat se ia media aritmetica a celor doua determinari paralele daca sant indeplinite conditiile de repetabilitate. nu trebuie sa depaseasca 0.5g substanta uscata la 100g produs. e. Modul de lucru Determinarea se efectueaza : Se repeta uscarea timp de 3 min. d.Calcul Continutul de substanta uscata se exprima in procente si se calculeaza cu formula de mai sus.  capsula de aluminiu. din aceiasi proba. in cadrul aceluiasi laborator.7 substanta uscata la 100g produs. Repetabilitatea Diferenta dintre rezultatele a doua determinari effectuate in parallel de acelasi operator. Se efectueaza doua determinari paralele din aceeasi proba pregatita pentru analiza.  nisip pregatit.

uscat la flacara si racit) pe platanul balantei si se echilibreaza cu o greutate de 10 g. se amesteca continuu continutul paharului cu grija pentru evitarea unei eventuale stropiri care ar necesita reluarea determinarii. se introduce in paharul de aluminiu o rondela de pergamet si se completeaza pana la echilibru cu parafina maruntita.  Parafina. c. Mod de lucru Se aseaza paharul de aluminiu. se amesteca proba cu parafina si se incalzeste moderat. pentru evaporarea apei din proba la flacara unui bec de gaz acoperit cu o sita de azbest.  Pahar de aluminiu.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI a.Principiul metodei Evaporarea apei din proba prin incalzire la flacara sau pe resou electric si cantarirea rezidului uscat cu balanta Lacta. Momentul evaporarii complete a apei se poate stabili prin acoperirea 14 . Incalzirea paharului se face pana la incetarea spumarii si a sfaraituriilor si aparitia unei usoare bronificari a continutului. Se ridica paharul de pe platan cu un cleste metallic. b. pana la stabilirea echilibrului balantei. Aparatura si material  Balanta model Lacta. Se inlocuieste greutatea de 10 g cu o greutate de 5 g .In timpul evaporarii apei. Se indeparteaza greutatea de 5 g si se adauga in paharul de aluminiu circa 5 g din proba pregatita pentru analiza. gol (curat.

15 . Calculul. apoi se aseaza pe platanul balantei. Se echilibreaza balanta prin deplasarea celor doua greutati metalice de 2 g si 0. nu trebuie sa depaseasca 0. Continutul de substanta uscata se exprima in procente si se calculeaza prin diferenta cu formula: Substanta uscata = 100 – A e. Reproductibilitatea Diferenta intre rezultatele a doua determinari efectuate paralel de operatori diferiti au in laboratoare diferite din aceasi proba. care nu trebuie sa se abureasca. Repetabilitatea Diferenta dintre rezultatele a doua determinari efectuate in paralel de acelasi operator. timp de circa 15 minute.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI paharului de aluminiu cu o sticla de ceas sau o oglinda. in cadrul aceluiasi laborator. d. nu trebuie sa depaseasca 1 g substanta uscata la 100 g produs.5 g substanta uscata la 100 g produs. Se efectueaza doua determinari paralele din aceasi proba pregatita pentru analiza.2g pe scara gradate a balantei si se noteaza valorile indicate. Se calculeaza continutul de apa . Paharul se raceste in exicator sau pe o placa plana de faianta sau de metal curate si uscate. f.

Cele mai representative sunt bacteriile lactice care se împart în: streptococci lactici si lactobacilli. tip Roquefort si Camembert. numita ”balonare tarzie” . Microflora de infectie (alterare) Este formata tot din bacterii. drojdii si mucegaiuri. Clostridium buthiricum poate determina alterarea prin fermentatie butirica a branzeturilor. iar mucegaiurile la branzeturi fermentate la aer. care se folosesc sub forma de culturi selectionate (maiele) la prepararea produselor derivate din lapte. Micoflora specifica Este formata din microorganisme utile.Unele drojdii actioneaza la suprafata branzeturilor provocand modificarea culorii si consistentei. cu aparitia de gaze si gust amar. iar mucegaiurile (Oidium lactis) se 16 . Bacteriile lactice din microflora spontana pot produce alterarea conform reactiei: 2C6H12O6+H2O→2CH3-CHOH-COOH+CH3-COOH+C2H5-OH+2CO2+2H2 Rol negativ au bacteriile din grupul coli-aerogenes. 2. care provoaca formarea de gaze si confera miros si gust neplacut.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI Capitolul 3 ANALIZE MICROBIOLOGICE 1. Drojdiile si mucegaiurile se folosesc mai putin la fabricarea unor sortimente speciale: drojdiile de chefir.

moale. elastica. cu miros si gust de proaspat. Masuri de prevenire Respectarea riguroasa a regulilor igienico-sanitare stabilite de normative atat pentru locurile de munca. produse dietetice. fixate prin standarde. cu rare gauri de asezare 17 .ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI dezvolta la suprafata tuturor produselor lactate cu formarea unei pelicule catifelate cu aspect de praf 3. el este de o zi. deoarece termenele de garantie variaza foarte mult în functie de natura produsului. paralelipipedica  aspect exterior: coaja galbena. termenul de garantie este de cateva saptamani. la tipurile semigrasa si slaba se admite o structura grunjoasa. placut. care acopera toata suprafata branzei  aspect interior: pasta galbuie. uniforma de consistenta semitare sau tare.  culoare alba pana la alb-galbuie. iar pentru branzeturile maturate-fermentate cu pasta tare. Astfel. branza de vaci. fara ochiuri de fermentare . pentru lapte. caracteristic fermentatiei lactice. cat si pentru personalul muncitor. nesfaramicioasa. neteda. Capitolul 4 CARACTERISTICI DE CALITATE ALE CASCAVALULUI Caracteristicile organoleptice ale cascavalului sunt:  pasta fina cremoasa. Respectarea riguroasa a conditiilor de pastrare-depozitare a produselor lactate. lucioasa.  forma cilindrica.

slab sarat. Caracteristicile fizico-chimice ale cascavalului  Continutul de grasime.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI  mirosul si gustul: placut . raportat la substanta uscata: 40-50%  Continutul de substanta uscata: minim 50%  Continulul de sare: maxim 3% 18 . dulceag.

basca. amplasarea si manuirea mijloacelor de stingere a incendiilor  Necesitatea folosirii echipamentului de protectie (salopeta încheiata. precum si masurile de combatere a acestora se completeaza cu masurile specifice locului de munca sau lucrarii efectuate în cadrul activitatii de instruire practica .ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI Capitolul 5 MĂSURI GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DE ANALIZĂ Protecția muncii în țara noastra ca în majoritatea statelor dezvoltate este o problemă de stat. sort.batic. Scopul cunoasterii normelor generale de protecția muncii este de a evita accidentele de munca în cadrul activitatii elevilor în ateliere. Protecția muncii reprezintă o componentă a procesului de producție și constituie ansamblul de acțiuni și măsuri necesare înlăturării tuturor elementelor care pot apărea în procesul de muncă. elevii trebuie sa cunoasca:  Masuri de prim ajutor în cazul accidentelor mecanice.manusi) specific În atelierele scolare si în laboratoare se impun respectarea urmatoarelor reguli: 19 . Elevii trebuie sa cunoasca notiunile de baza necesare desfasurarii normale si corecte a lucrarilor practice pe care acestia le vor executa. electrice si chimice  Destinatia. capabile să provoace accidente sau îmbolnaviri profesionale. Masurile generale de protectia muncii privind factorii de risc de accidentare. beneficiind de o legislație corespunzătoare. laboratoare sau întreprinderi.

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI  Toti lucratorii din laboratoarele de analiza sunt obligati sa utilizeze echipamentul de protective adecvat  La inceperea lucrului. aparatele ce pot provoca accidente vor fi scoase de sub tensiunea electrica  Inainte de inceperea activitatii se vor verifica aparatele de masura si control. persoana care intra prima in sala laboratorului trebuie sa se convinga ca atmosfera nu este incarcata cu gaze inflamabile sau toxice  Daca se observa scurgeri de gaze se vor lua urmatoarele masuri: o Se intrerupe lucrul si se va evacua tot personalul care nu are sarcini de munca legate de remedierea situatiei o Se decupleaza alimentarea cu energie de la tabloul central. indepartandu-se imediat materialele si scurgerile cazute pe pardoseala  Orice interventie la aparate se face numai dupa decuplarea alimentarii cu energie si blocarea pornirii accidentale  In cazul intreruperii accidentale a iluminatului artificial. lasandu-se numai coloana de forta pentru ventilatoare o Se sting becurile de gaz o Se deschid toate ferestrele o Se solicita ajutorul personalului specializat  Accesul in laborator este permis numai cu consimtamantul conducerii laboratorului  Se vor evita deplasarile inutile la locurile de munca  Caile de acces ale laboratoarelor vor fi mentinute libere si curate. precum si etanȘeitatea instalatiilor si a recipientelor sub presiune 20 .

o Daca sunt stinse becurile de gaz. persoanele care au efectuat analize de laborator trebuie sa verifice: o Daca sunt inchise conductele de gaz si robinetele de apa. iar ventilul va fi etichetat  Nu se va gusta niciun fel de substante utilizata in laborator si nu se vor folosi vasele de laborator pentru baut si pentru mancare  Nu se vor tine alaturi vase care contin substante care dau reactii violente sau compusi toxici.  Dupa terminarea lucrului. o Daca este stinsa lumina. inflamabili sau explozivi  La sfarsitul fiecarei zile de lucru mesele de laborator trebuie sa ramana curate.Pe mese pot ramane montate aparatele care urmeaza a fi utilizate in ziua urmatoare  La terminarea lucrului. aparatele electrice se vor deconecta de la retea  In arsurile datorate substantelor neutralizarea substantei astfel: chimice se va efectua o Daca arsura a fost provocata de substante acide. se vor afisa la loc vizibil indicatii cu pozitia ventilului. fara reactivi sau vase.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI  La executarea lucrarilor de laborator vor participa cel putin doua persoane  Este obligatorie acoperirea parului si purtarea hainelor incheiate  Intreg personalul laboratorului trebuie sa cunoasca unde este situat ventilul central al retelei de gaze. se va spala suprafata atinsa cu multa apa sau cu apa in care s-a dizolvat bicarbonate de sodiu (o lingurita la un pahar cu apa) 21 .pentru aceasta.

 Instructajul la locul de munca se afectueaza la locul de munca la care este repartizat elevul. Aceasta instruire trebuie sa se realizeze continuu si permanent prin:  Instructajul introductiv general se face elevilor la instruirea practica in laboratoare pentru a cunoaste specificul unitatii si masurile generale de protectia muncii ce trebuie respectate.Încalcarea acestor norme atrage dupa sine sanctionarea lor  Elevii nu vor fi admisi sa lucreze in laborator daca dupa o atenta instruire si cunoastere a regulilor de protectia muncii.Dupa efectuarea instructajului elevii vor fi supusi unor verificari ale cunostintelor iar rezultatul verificarii se consemneaza in fisa de instructaj individual.este realizat de maistrul instructor. in spatii amenajate. se va spala suprafta atinsa cu multa apa sau cu otet diluat cu apa (o lingura la un pahar cu apa)  Persoanele accidentate prin electrocutare vor fi scoase din circuitul electric dupa intreruperea curentului electric. a utilajelor in afara celor prevazute in lucrarea pe care o efectueaza  Elevii trebuie sa constientizeze responsabilitatea pe care o au in respectarea normelor de protectia muncii si de prevenirea si stingerea incendiilor. se va face respiratie artificiala si se va chema de urgenta medical  Nu se consuma alimente in laborator ci numai in pause.Instructajul se realizeaza cu scopul familiarizarii elevului cu conditiile specific locului de munca si cu masurile specific de protectia de productie care poate cauza 22 .ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI o Daca arsura a fost provocata de substante bazice. dupa spalarea elevilor pe maini  Este interzisa manevrarea butoanelor a robinetilor.Instuctajul se efectueaza in spatii special amenajate(cabinet de protectia muncii)si dureaza cel putin opt ore.Daca este nevoie.

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI contaminarea produselor alimentare cu agenti patogeni si determina inbolnavirea consumatorilor 23 .

cizme de cauciuc.folosind apa calda si sapun din abundenta pentru a asigura indepartarea transpiratiei.Se poarta numai in timpul lucrului.  Ranile sau plagile superficial trebuie tratate si pansate cu grija  Parul capului se strange bine in bonete sau basmale pentru a evita caderea firelor de par in produsele alimentare  In pauzele de masa.a sebumului de pe piele.nu poate fi dus acasa . Mentinerea permanenta a igienei corporale este o activitate normal a fiecarui om.In acest sens:  Mainile trebuie spalate totdeauna inainte de inceperea lucrului. 24 .se serveste masa numai in sali de mese special amenajate  Depozitarea pachetelor cu mancare se face in sali de mese.dupa folosirea grupului sanitar sau dupa orice activitate care a dus la murdarire  Unghiile de la maini vor fi taiate scurt si pentru spalarea lor se folosesc apa calda . basma.sapun si peria de unghii.  Igiena mainilor este o conditie de baza ce trebuie respectata de catre muncitorii din industria alimentara.nu se intra cu el in grupurile sanitare.boneta.etc.).nu poate fi folosit la alte activitati.sort.In acest sens trebuie respectate urmatoarele reguli:  Imbaierea zilnica sa se faca inainte de inceperea lucrului. • Echipamentele de protective de culoare alba trebuie mentinute in perfecta stare de curatenie.ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI Se recomanda: • Echipamentul de protectie (halat.jacheta.  Stergerea mainilor sa se faca folosind prosoape de hartie sau uscatoare electrice. Este interzisa depozitarea lor in locurile de munca sau vestiare.ea constituind sursa de infectie pentru produsul alimentar.

3. C..Grigore. 2. Colectia de satndarde pentru industria laptelui . Bucuresti 1995 . Meleghi. E.Utilajul si tehnologia prelucrarii laptelui’’ Ed. Bucuresti 1982 .ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI BIBLIOGRAFIE 1.. Didactica si Pedagogica. Banu. Chintescu. S.Indrumator pentru tehnologia produselor lactate’’ Ed.. 25 .. Tehnica.

ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI 26 .

.................................................................................................................................................17 Capitolul 5................................................................................. 5 ANALIZE FIZICO-CHIMICE.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 5 Capitolul 3............................................................................................................................ 25 .......................................................................................................................................................................................ANALIZE DE LABORATOR SPECIFICE BRANZEI PROASPETE DE VACI CUPRINS ARGUMENT...............................................16 Capitolul 4.......................................................................................... 4 ANALIZA SENZORIALA........ 4 Capitolul 2........... 16 ANALIZE MICROBIOLOGICE.................................. 17 CARACTERISTICI DE CALITATE ALE CASCAVALULUI.....................................................................................................19 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................. 19 MĂSURI GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DE ANALIZĂ............ 25 CUPRINS........................................................................ 27 27 .................. 3 Capitolul 1...............................................................................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->