P. 1
Amenajarea Ecologica Si Placuta a Gospodariei Taranesti

Amenajarea Ecologica Si Placuta a Gospodariei Taranesti

|Views: 86|Likes:
Published by Dan Ungureanu

More info:

Published by: Dan Ungureanu on Jan 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/30/2013

pdf

text

original

BROŞU R Ă

Amenajarea ecologică şi atractivă a gospodăriei
Amenajarea gospodăriei se orientează după cerinţa derulării cât mai practice a lucrului. Gospodăria este însă atât locul de muncă cât şi de locuit, o carte de vizită pentru vizitatori şi mai ales pentru clienţi. În acelaşi timp ea este şi locuinţa plantelor, liliecilor, bondarilor, rândunelelor şi a altor vieţuitoare . În aceasta broşură găsiţi numeroase idei şi sfaturi practice, cum să vă amenajaţi, deosebit de frumos, mediul de lucru si de viaţă, cum va avea gospodăria dumneavoastră un efect atrăgător asupra vizitatorilor şi clienţilor şi ce puteţi face pentru protecţia naturii.

2009 prima ediţie îm limba română

Spuneţi un bun venit naturii în gospodăria dumneavoastră
În comparaţie cu ogoarele, pajiştile şi pădurile, gospodăria este un habitat cu totul deosebit şi mai special. Fără curţile oamenilor deabea dacă ar exista rândunele. Totuşi, prin noile tehnici de construcţie, acest habitat se schimbă considerabil. Câteva exemple: curţile sunt tot mai mult betonate sau pavate, astfel nu se mai formează băltoace. Însă rândunelele tocmai de acestea au nevoie pentru a-şi coonstruii cuibul. Şoproanele sunt tot mai des construite din metal datorită costurilor reduse şi din motive de igienă, ermetizate. Cealaltă parte a medaliei, pentru natură: bufniţa si liliacul îşi pierd ascunzişurile. Sunt însa multe posibilităţi de a corespunde cerinţelor economiei de azi, şi in acelaşi timp să acordăm spaţiu vegetaţiei şi animalelor sălbatice. Ceea ce foloseşte naturii, se poate combina minunat cu ceea ce infrumuseţează gospdăria, în aşa fel încât oamenii să aibă plăcere sa trăiască şi să lucreze în ea. În plus o curte frumos amenajată este o carte de vizită individuală, pentru clienţi, oferind noi experienţe şi relaxare. Această şansă nu o au şi celelate ramuri ale economiei. Dacă doriţi să reamejaţi o parte a gospodăriei, atunci desigur veţi găsi un capitol potrivit in această broşură. Poate vreţi să infrumuseţaţi totul. Pe următoarea pagină găsiţi câteva indicaţii, cum să vă transformaţi dorinţa de a avea o «curte verde» intr-un proiect practic si realizabil.

Din cuprins: Astfel devine verde gospodăria
Pomi şi arbuşti > pagina 4 Ziduri şi garduri > pagina 17

Faţade înverzite > pagina 8

Ape > pagina 18

Acoperişuri cu vegetaţie > pagina 11

Insecte > pagina 21

Grădina > pagina 13

Lilieci > pagina 23

Colţuri «salbatice» pagina 15

Păsări > pagina 25 

Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL

De la idee la project Colectarea ideilor La începutul reamenajării gospodăriei. hale de maşini şi depozite. Toţi membrii gospodăriei notează ce le place şi de ce au nevoie.Cum arată curtea dumneavoastră ?  Mişună curtea de rândunele ?  În amurg fâlfâie liliecii în jurul pomului din curte şi auziţi noaptea bufniţe strigând ?  Răsună dimineaţa cântecul a tot felul de păsari ?  Îşi răspândesc straturile de flori parfumul şi plutesc fluturii prin aer ca nişte pete colorate ?  Foşneşte verdeaţa prin colţuri. Sau începeţi cu elementele majore intrând treptat în detalii. Aşa ar putea arăta colecţia de idei: FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 3 . siloaze. făcându-şi astfel "simţita" prezenţa ?  Poate chiar se aude concertul broaştelor dintr-o baltă apropiata şi libelulele vâjâie pe lânga dumneavoastră. care dintre idei merită cu adevărat a fi relizate. pe urmă. care pot fi mutate liber pe schiţă. pentru a-şi hrăni puii şi se aude din tufişuri plescăitul aricilor. Fiecare membru al gospodăriei marchează trei idei. sunt ideile. Astfel sunt stabilite priorităţile. când şi cu a cui sprijin veţi realiza fiecare lucrare. o curte betonată. Acum emlementele alese pot fi trecute pe schiţa de proiect a gospodăriei.  Sau vedeţi doar nişte ziduri reci. trăsăturile principale vor rămâne. se confeţionează nişte fiţuici. In această perioadă creativă şi haotică. Selecţia ideilor şi planificarea transpunerii în practică În umrmatorul pas veţi decide. materialelor şi costurilor necesare pentru fiecare măsură. Sau fiecare participant îşi face propia schiţă compilându-le. Pentru elementele. de zborul mierlei spre cuibul ascuns. cu răgaz. Stabiliţi-vă obiective realiste. pe care le consideră cele mai importante. a căror loc încă nu este stabilit. E bine să aveţi la dispoziţie câteva copii a schiţei necompletate (în alb). într-una definitivă. fără nici o verdeaţă ? Cât de vie este gospodăria dumneavoastră ? Cât de vie doriţi să devină ea ? Aţi dori să-i spuneţi bun venit naturii in gospodăria dumneavoastră ? Priviţi odată în jur. vă prefaceţi că aveţi un buget nelimitat. cât şi a întrebărilor neclarificate. Puteţi proceda la această selecţie scriind ideile pe hârtii şi întinzându-le pe podea sau pe masă. Următorul pas constă în notarea timpului. vânând insecte. Chiar dacă mai târziu vă veţi limita numai la lucrurile realizabile.

pini. sau nu cresc în zona dumneavoastră. Criterii pentru alegere între mii de specii de trandafiri:  forma de creştere şi înălţimea: se face deosebirea între trandafiri pitici (accoperitori de sol). În anumite zone pomii mici fac parte din aspectul tipic al peisajului şi a gospodăriilor. Pe arborii autohtoni ca stejari. siluetă şi culoare iarna 4 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . Aceasta imagine se datorează trandafirilor altoiţi care au dominat ultimele decenii şi care nu pot fi cultivaţi fără pesticide. un tei sau o salcie. dar în acelaşi timp sunt consideraţi pretenţioşi. trăiesc între 100-400 de specii de insecte. poate deveni emblematic. arbuştii. bondari. mesteceni sau arini. ca elemente decorative. ca de exemplu un nuc sau un tei. plantat într-un loc marcant. Fluturele numit lămâiţa. socul sau salba moale.Arbori şi arbuşti – tovarăşi în toate anotimpurile Pomi şi tufişuri Arborii pun o amprentă pozitivă asupra gospodăriei. dacă vi se par necunoscute. o alee de stejari. salcâmi sau platani mai puţin de 10 specii.  sănătatea frunzei  floare bogată in petale sau simplă  formarea măcieşilor plăcută la privire şi utilă pentru păsări  culoarea florii  parfumul florilor şi de câte ori înfloraşte pe an Arborii şi arbuştii rotunjesc colţurile clădirilor şi îndulcesc imaginea. deosebită atenţie trebuie să acordaţi sănătăţii frunzei. De exemplu. de exemplu arbuşti înalţi ca : evodia (Euodia hupehensis). Trandafirii istorici sunt aproximativ la fel de înalţi ca trandafirii de straturi. poate fi întreţinută. chiar mai mici cresc Caryopteris clandonensis şi Rosmarinul (Rosmarinus officinalis). conduce paşii vizitatorilor spre gospodărie. Plantaţi cu pricepere. pe alte plante însă nu se poate dezvolta omida ei. trandafiri de straturi şi trandafiri căţărători. vă puteţi orienta după arbori şi arbuşti vechi. structurează spaţiul şi ghidează privirile. structură şi viaţă. Exista însa şi unele plante exotice atractive pentru fauna autohtonă. care se găsesc în împrejurimi. spre exemplu. În schimb pe castani. fluturi sau păsări – cu totul altfel pe tufe autohtone ca păducelul. Pe următoarea pagină veţi găsi o listă cu diferite specii de plante. încadrează parcarea clienţilor şi murarul sau zmeura de toamna poate orna calea spre magazinaşul propriu. dacă sunteţi atenţi la alegerea speciei. este specializat pe cruşin şi pe patachină. Pe aceste plante nu zboară albine. liliacul de vara (Buddleja davidii) şi iasomia de grădină. Tufişuri şi garduri vii delimitează spaţiul economic de cel familial şi zona în care au acces clienţii. trandafiri tufe mici. Arborii dau gospodăriei caracter. la dimensiuni mai mici. La alegerea speciilor trebuie ţinut cont de următoarele criterii:  mărime şi lăţime în stadiu matur  dacă are fructe comestibile  flori şi fructe pentru fauna autohtonă  câtă muncă presupune întreţinerea (tunsul)  cu sau fără spini  colorit de toamnă. Ei se potrivesc în special pentru curţi mici. îi dau caracter. În caz de lipsă de spaţiu. Dar puteţi sa lăsaţi deoparte pesticidele. Bazine de purin şi şoproane pot dispărea in dosul unor arbuşti. hurmuzul şi rododendronul au fost aduse abia dupa secolul 16 de pe alte continente. Un pom cu coroană mare. Trandafiri pitici sau coacăz sălbatic. culoare şi viaţă. Mălinul. Trandafiri sălbatici şi trandafiri de grădină naturali Trandafirii sunt foarte îndragiţi. Chinomanthusul cerşte maxim la mărimea omului.

S. vişinul turcesc (Prunus mahaleb).ro  Tot o sursă convenţională : www. alunul (Coryllus avellana). Puteţi să alegeţi între 70 de specii. cireşul sălbatic. FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 5 . lemn cânesc (Ligustrum vulgar). Arbori înalţi şi autohtoni în multe regiuni. scoruşul oferă fructe pentru ciugulit. căt şi râcâitul găinilor. mărul lemnos (Malus sylvestris). scodus domestic (Sorbus aucuparia). mamifere şi insecte. plopul negru (Populunigra). spinul cerbului (Rhamnus cathartica) salba moale (Euonymus europaeus). arinul. porumbarul. Flori semi-umplute sau simple produc mult mai mult polen pentru insecte şi aceştia au acces mai uşor la polen şi la nectar. nigrum). Ei sunt de culoare roşie ca Rosa gallica «Violacea» şi Rosa gallica «Single Red». S. ulmul (Ulmus spec. Mai multe informaţii despre trandafiri :  Cartea lui Ştefan Wagner intitulată: «Trandafirul . îngrijirea şi înmulţirea trandafirilor.trandafiri. Socul. plopul şi salcia. răchită roşie (Salix purpurea). teiul (Tilia cordata şi T. este de asemenea de recomandat. Tufişuri în curtea găinilor: arbuştii sunt pentru găini un adăpost împotriva păsărilor răpitoare şi le dă orientare în spaţiu. stejarul (Quercus robur şi Q.Sorbusaria).  O sursă de butaşi convenţionali dar unde găsiţi şi soiuri bune pentru bio : www. caprifoi (Lonicera xylosteum). pentandra. cireşul sălbatic sau dârmozul (Viburnum lantana). S. pendula). Aici câteva exemple: Rosa gallica «Officinalis» şi Rosa gallica X damascena au strămoşi. plopul tremurător (Populus tremula). de peste 15 m: arţarul (Acer pseudoplatanus şi A. deşi are flori mici şi simple. alături de alun şi coacăzul sălbatic tolerează bine atât azotul din găinaţ. Trandafirul Rosa pimpinellifolia. deoarece în desişul crengilor îşi geăsesc adăpost păsări. fagul (Fagus sylvatica). tisa (Taxus baccata). tisa (Taxus baccata). coarne (Cornus mas). salcie de mlaştini (Salix aurita). salcia căprească şi răchita albă (Salix fragilis. caprea. Pentru lumea animalelor ele reprezintă o atracţie deosebită. măceşul. Aceste specii.). socul roşu (Sambucus racemosa). laevigata) Copaci întreţinuţi la dimensiuni mici: următoarele specii pot fi retezate/tunse în mod regulat. măturicea (Cytisus scoparius).de la mit la mileniul trei» este o lucrare comprehensivă despre trandafiri în general însă găsiţi în ea informaţii practice şi pentru cultivarea ecologică. socul negru (Sambucus nigra).Cu siguranţă sănătoşi si cu un charme deosebit sunt trandafirii sălbatici şi aşa numiţii trandafiri de grădină. cu inflorescenţă permanenta. trandafirul: Rosa gallica (i se dă formă prin tăiere primăvara). cel puţin unul dintre părinţi este trandafir sălbatic. frasinul. carpenul (Carpinus betulus). platanoides). părul lemnos (Pyrus pyraster) Tufişuri autohtone: dracila (Berberis vulgaris). platyphyllos). mesteacăn (Betula pubescens şi B. păducelul şi păducelul cu flori roşii (Crataegus monogyna şi C. jugastrul. laevigata) Tufe de gard viu. petraea). frasinul (Fraxinus excelsior).gradinamea. La aceştia. malja (Salix triandra). stejarul veşnic verde (Ilex aquifolium). carpen (Carpinus betulus). Tufe de gard viu. carpenul. care se folosesc pentru distilarea uleiului de trandafiri şi care au un parfum ameţitor. salcia plângătoare. devenind astfel arbori mici: teiul. arinul (Alnus glutinosa). de obicei are lujeri mulţi şi formează tufişuri de nepătruns. caprifoiul obişnuit (Lonicera xylosteum). S. naturali. salbă moale (Euonymus europaeus). alba) Arbori de înalţime medie sub 15 : jugastru (Acer campestre). sorb (Sorbus torminalis. coacăzul sălbatic (Ribes rubrum şi R. coarne (Cornus mas). viminalis. Iar Rosa alba «Semiplena» cu flori albe. fără spini: fag (Fagus sylvatica). călinul obişnuit (Viburnum opulus). zăloaga (Salix cinerea). păducelul şi păduceul cu flori roşii (Crataegus monogyna şi C. cu spini: dracila (Berberis vulgaris).ro plantarea. sângerul (Cornus sanguinea). răchita roşie. cruşinul (Frangula alnus).

vor fi protejate. cojoaica caută diferite insecte. Sfaturi pentru plantare şi îngrijire  alegeţi doar locuri potrivite. regionale de măr. Cretesc auriu şi Astrahan roşu sunt doar câteva din soiurile tradiţionale. coacăzul. care asemnea mierlei îşî caută prada alergând prin iarbă. Asigurând păsărilor răpitoare pari înalţi. cu sol bun. agrişul sau încrucişarea ultimilor doi. care soi se pretează în zona dumneavoastră şi corespunde scopului în care doriţi să-l folosiţi. pasărea bine camuflată. în scoarţă. Căţărându-se pe trunchi. dar nici ei n-ar exista fără pomi. Vacile pot să rupă pomii. în schimb. Alte soiuri. caisul şi piersicul. Aici vedem nişte pomi. Fructele acestuia răspândesc toamna în casă un parfum minunat şi se pot prelucra în suc. vârfurile pomilor. 6 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . Şi «Renetta roşie» cu mere micuţe de crăciun având filamente roşii în pulpă este foarte cunoscută. ei trebuiesc plantaţi la o distanţă de 15 x 15 metri altfel ajung şi 10 x 10 metri. sunt toate descendente ale Golden Delicious. larg răspândiţi. autohtone. În zone cu risc ridicat de îngheţ. Fălticeni. Ardelean. Pe lângă aceste specii de pomi fructifer. Şovari.  Dacă în viitor doriţi să treceţi printre pomi cu utilaje. Şi fructele nucului şi alunului sunt îndrăgite. zboară la baza următorului pom. Fructe comestibile au şi arbuştii salbatici ca socul (sambucus nigra). şoareci şi alte animale mici. ci şi dudul sau frăgarul. piţigoilor. peri. unde nu bălteşte apa. cireşi sau vişini si pruni nici fără arbuşti fructiferi ca zmeurul. Gutuile coapte răspândesc toamna un parfum minunat. Ciocănitoarea verde. este răspândit mai mult în nordul Transilvaniei şi care umple toată casa cu un minunat parfum sau «James Grieve» şi «Boscop» pentru cele mai delicioase plăcinte cu mere. bine protejaţi. viespilor şi bondarilor. regională. se plantează pe versante nordice. La acestea se adaugă î anumite regiuni corcoduşul sau zarzărul. oferă o varietate mult mai mare de gust şi folosinţă. Frumosul din Voineşti. Cretesc roşu. prin culoarea ei. gem şi alte bunătăţi. peltea. Voinea. Ajunsă sus. cojoaicelor. la noi. niciodată în văi înguste. în schimb.  Epoca de plantare: noiembrie şi decembrie sunt lunile ideale. Există soiuri vechi foarte răspândite.îndeosebi amiralul roşu. iar dacă în sol este destulă umiditate. râme. Interesaţi-vă. originar din Valea Mureşului şi răspândit mai mult în Transilvania.Pomi şi arbuşti fructiferi Aproape că nu exista gospodărie fără meri. alb si negru şi mosmonul (mespilus germanica). numită Iosta. Însă. necesită urgent o tăiere de curăţare. Mai nebăgaţi în seamă sunt muşchii şi lichenii. polygonia C-album şi nymphalis antiopa. Însă pomii din imagine. iarba este de obicei scurtă. unde se acumulează frigul. ca: timpuriul «Clar alb» sau «Gravensteiner» care.Jonathan şi/sau Cox Orange. Romanii au adus cu ei nu numai mărul. sunt şi specii mai puţin răspândite ca gutuiul. Fructele mosmonului devin moi şi bune de mâncat numai după un ger. se poate planta până în martie. Soiurile vechi. Scoruşul domestic era destinat mai mult fabricării de spirtoase dar el poate fi adus şi în bucătărie. liliecilor. răcoritor sau «Pătul» soi de măr de iarnă autohton. Ea cuibăreşte în crăpăturile pomilor bătrini şi sub bucăţi de scoarţă desprinsă. Fructele căzute hrănesc graurul. preţuieşte aceste Diversitate mare de soiuri: soiurile comerciale de mere. de adâncime suficientă şi nu prea uscat. Toţi aceşti pomi fructuferi îşi găsesc locul în grădină sau ca şi arbori solitari. Şi la celelalte fructe există soiuri vechi. pulpă suculentă şi gust dulce-acrişor. Ea mănâncă gândaci. cornul (cornus mas) sau porumbarul (prunus spinosa). Pajiştea cu pomi fructiferi mari ca habitat: Terenurile cu pomi mari răzleţi oferă locuinţă codrosilor. de culoare galbenă iar pe partea însorită roşie aprinsă. iar pe pajiştile din preajma gospodăriilor. Acest lucru favorizează cucuveaua. Aceştia trei cresc doar în regiuni calde. soarecele de câmp şi alte animale şi fluturii . pe care pot să se aşeze. au o răspândire mai mică. scărpinându-se de ei. nu tot ceea ce este vechi este neapărat bun şi mai ales nu pentru toate regiunile şi toate scopurile. suprafeţe fiindcă găseşte furnici printre iarbă şi pe garduri. cu sol fertil. coroana lor poate creşte foarte mare. Pe pajiştile folosite permanent ca păşunat. ca: «Rădăşeni» cu fructe mari.

Cea mai simplă metodă este. să aşezăm primăvara un strat de mraniţă pe acest cerc.streuobst. legaţi cu scânduri între ei şi sârmă ghimpată înfăşurată în jurul parilor pentru vite.  Când cumpăraţi puiteul rugaţi-l pe specialistul de la pepinieră să facă tăierea necesară cu ocazia plantării.de  www. între august şi octombrie.bund-lemgo. cu ajutorul unui colier de sârmă. scodusul domestic (stânga) şe mosmonul (dreapta). sau plasă de sârmă împotriva oilor.  Cu o altă plasă de sârmă în înfăşurată în jurul tulpinei. În primii 10-15 ani. riscă să fie rupţi.  Dacă în schimb vor paşte animale în jur. Sibiu telefon fix: 0269543609 .de: mit Streuobst-Rundbrief  www. pomii trebuiesc tunşi anual. iar toamna să îl săpam bine împotriva şoarecilor. fructe bine coapte şi colorate. caii sau porcii se scarpină de ei.  Pomii fructiferi sunt plante de cultură şi necesită îmgrijire. vom asigura pomii cu trei sau patru pari mai groşi. fructele trebuiesc recoltate în două. Recolta: Epoca de recoltare a merelor de masă este.de FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 7 . Metoda Öschberg poate fi învăţata repede într-un curs. doi pari sunt suficienţi pentru a ancora pomul.  Împiedicaţi uscrea rădăcinilor. care după adăugarea pământului se strânge împrejurul tulpinei pomului. după soi. Hamba jud. ramurile se vor suprapune şi coroana se va destrăma. vom proteja pomul împotriva căprioarelor şi iepurilor de câmp.  Pomul ne va mulţumi cu o creştere bună. Puieţii sunt foarte sensibili la rosul iepurilor şi căprioarelor. Informaţii utile:  La epiniera ecologică de pomi fructiferi: Willi Tartler loc. Astfel vom obţine. În pământ şoarecii pot să le cauzeze pagube mari. înainte de plantare. Dacă vitele. pe puiet. trei serii.ro Următoarele site-uri sunt doar în limba germană. nu prea strâns.pomologen-verein. ca un sac. la intervale de două săptămâni. aşezând o plasă deasă de sârmă nezincată în groapă. dacă în primii cinci ani. după acest timp intervalele între tăieri pot fi mai lungi. Se merită! Fără tăieri pomii fructiferi vor da roade mici. Şi de pe acelaşi pom. mobil: 0749417077 www. vom întreţine în mod regulat pământul din jurul lui.Două exemple de pomi fructiferi mai rari. atât rădăcina câşi tulpina pomilor tineri trebuie protejată cu plasă metalică. însă merită vizitate şi pentru schiţe şi imagini:  www. în cerc de mărimea coroanei. în timpul transportului.  Fixaţi eticheta cu numele soiului. dacă nu vor paşte animale împrejur.bioproduct.  Protejaţi rădăcinile împotriva şoarecilor.  Pregătiţi o groapă destul de mare şi adăugaţi o galeată de mraniţă. De aceea. învelindu-le în saci umezi de iută sau de nylon.

şurilor şi grajdurilor. ramurile. găsesc în iederă cules până iarna. pitulicea. florintele. au diferite avtaje. trebuiesc «ţinute în frâu » cu o tăiere anuală obligatorie. ca de exemplu viţa sălbatică. Forma de căţărare. În desişul iederei îşi pot face cuibul vrabia. Aceste plante reţin apa după precipitaţii. Viţa sălbatică poate deteriora considerabil clădiriile. picioruşele plantelor. Dacă tencuiala este in stare bună. înfunda locaşurile jaluzelelor.zi şi noapte. multor insecte şi animale folositoare ca: muştelor Chrysopidae şi Diptera syrphidae. Efectul de răcire a evaporării influenţează pozitiv microclimatul Încă de milenii plantele căţărătoare întinse pe şpalieri. mulţumită gospodăriei. care se caţără singure. Faţadele înverzite oferă o locuinţă. În cazul renovărilor. Ele se împart în două categorii mari: plante care necesită o structură de susţinere.) a zidului. mai ales albinele. pot sparge părţi din zid. pentru a împiedica pătrunderea lor în ferestre şi acoprişuri. Planta creşte parţial fototrop negativ (fuge de lumină). Florile plantelor constituie o sursă importantă de hrană pentru albine. Frunzişul des al plantelor căţărătoare poate proteja faţadele si zidurile de fenomenele meteo. garduri şi ziduri înverzite. acestea acoperind o suprafaţă mai mare. Iedera înverzeşte şi iarna iar viţa sălbatică este îndrăgită datorită coloraturii ei atractive de toamnă. mierla şi alte păsări cântătoare şi se pot adăpostii. Prin atenuarea diferenţei de temperatură . mai ales în gospodării agricole.Faţade înverzite . face parte din caracteristicile de creştere. sau ridica ţigle. ea evaporându-se prin frunze. Această protecţie depinde însă de starea iniţială (crepături etc. sârmă sau cablu. Plante căţărătoare cu creştere rapidă. În gospodăriile ţărăneşti. 9). trebuie ţinut cont de caracteristicile de creştere şi pretenţia la poziţie şi sol. dar pot fi folosite şi în marile gospodării. bondari şi fluturi. Numărul tăierilor necesare nu este mare şi diferă de la o specie la alta. crescând în grosime. pe pereţii caselor. înainte de a aplica noua zugrăveală. Caprifoiul şi trandafirul. fier beton sau din plase de sfoară. de exemplu. prin înverzire pot fi înfrumuseţate ziduri urâte.pielea verde a clădirilor Avantajele faţadelor înverzite Faţade. Pe lângă efectul estetic. plantele protejeaza zidul de deteriorări precum crepături în tencuială si sturctură. Pentru gospodăria ţărănească cele mai recomandate sunt plantele căţărătoare perene care înverzesc şi iarna sau viţa de vie şi alte fructe pe şpalier. slujesc îmbogăţirii autoaprovizionării cu fructe gustoase. cele mai răspândite sunt iedera şi viţa sălbatică. a plantelor căţărătoare şi fructelor (vezi tabelul pag. trebuiesc îndepărtate prin flambare. Plantele căţărătoare nu au ce căuta pe şarpantele clădiriilor. frunzişul acestora neutralizează cantităţi considerabile de praf şi gaze nocive prezente deseori într-o gospodărie agricolă. Dacă nu sunt îndepărtate destul de des. Posibile efecte negative a plantelor căţărătoare pe faţade Pot cauza daune în cazul faţadelor care sunt deja puţin deteriorate. Insectele. frunzele uscate pot înfunda jgheaburile. Faţadele acoperite cu fructe pe şpalier pun o amprentă rustică pe gospodăria ţărănească. Specii de plante potrivite Pentru alegearea speciei de plante potrivite. Un alt avantaj al plantelor căţărătoare este spaţiul mic pe care îl ocupă. au nevoie de un grătar făcut din lemn. 8 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . Iedera şi viţa sălbatică pot. Însă acestea necesită tăieri minuţioase şi profesionale. de specia de plantă căţăratoare folosită şi de tăierile efectuate. făcută de om şi plante care se caţără singure. În plus tăierile sunt obliagorii în mod regulat. buburuzelor dar şi păpăsrilor cântătoare.

jgheaburi etc. fructe otrăvitoare nepretenţioasă. observaţii soluri umede şi humoase. Aici trebuie ţinut cont de faptul că nu toate soiurile de viţă sălbatică.după soi lentă lentă-medie lentă mediu rapidă 5–25 m 6–15 m 2–4 m 2–6 m 8–25 m 1 1 2. toamna foarte decorativă. pe urmă rapidă legendă: 1: se caţără direct pe zid. grătar metalic. 3 2.3 a creştere locaţia. înverzeşte şi iarna soluri humoase. au aceiaşi capacitate de căţărare. calcaroase. semiumbră-semiânsorit. melifer. 3 lentă până rapidă . humos. are flori frumoase nefolositoare insectelor autohtone sol bogat în substanţe nutritive. fructele sunt îndrăgite de 21 specii de păsări nepretenţioasă. atenţie: poate să distrugă burlane de scurgere etc. La viţa cu frunze trilobate (Parthenocissus tricuspidata).diferite soiuri (Lonicera spec. preferă soluri calcaroase. creşte şi în locuri umbrite. parfum plăcut. planta căţărătoare cu cea mai rapidă creştere. să înverzească pereţii fără sisteme de sprijin. bogate în substanţe nutritive. semiumbrite sau umbrite soluri adânci. 3 medie-rapidă 2–14 m 2. revene . La viţa sălbatică cu frunza în cinci lobi se recomandă numai varietatea «Engelmannii». prefeă locuri protejate. 3 medie 5–10 m 2.) iedera (Hedera helix) hortensia căţărătoare (Hydrangea (anomala) petiolaris) iasomia de iarnă (Jasminum nudiflorum) caprifoi . de preferat varietăţi mai rezistente necesită loc adăpostit şi tăiere regulată soluri revene. fără suporţi. a  1 8–15 m 2–8 m 4–12 m 3–30 m 2. meliferă. sunt soiuri ce înverzesc şi iarna. fructe frumoase. 2: şpalir din şipci. fără calcar. scandens) curpenul de pădure (soiuri sălbatice şi hibrizi) (Clematis vitalba ş. 3 2. uşor de întreţinut.rădăcinuţelor şi rozetelor adezive. necesită umbrire la rădăcină. specie dioică. nisipoase. autohton. umede. a. pari. Caracteristicile de creştere şi locaţia/poziţia preferată la cele mai cunoscute plante căţărătoare perene specia înălţimea maximă 3–8 m 5-10 m sistem de căţărare necesar 2. calcaros bine drenat. umede. atenţie: poate distruge burlane. 3: sârmă întinsă.) viţa sălbatică (Parthenocissus tricuspidata şi P. are fructe comestibile soluri umede. a rapidă rapidă rapidă întâi lentă. locuri adăpostite. meliferă. bogate în humus cu belşug de apă.specii şi varietăţi) viţa de vie (Vitis vinifera) glicina (Wisteria sinensis) rapidă medie-rapidă 4–8 m 1. fiindcă celelalte varietăţi nu se pot căţăra bine pe suprafeţe netede ale faţadelor. melifer si bun pentru insecte. revene fără calcar locuri adăpostite. a 2. sol ravăn. quinquefolia Engelmannii) fallopia aubertii (Polygonum aubertii) trandafir căţărător ( Rosa . atenţie : poate cauza daune la clădiri kiwi (Actinidia arguta şi A. 3 2. deliciosa) mărul lupului (Aristolochia macrophylla) trompeta căţărătoare (Campsis radicans) viţa asiatică (Celastrus orbiculatus şi C. grătar metalic subţire a: ataşat (planta necesită legaturi) (tabel modificat după Peters şi Holzhausen. care se evidenţiaza prin coloratură splendidă de toamna soiul «Veitchii » sa impus din cauza capacitaţii bune de căţărare şi de creştere. înfloreşte iarna soluri nisipoase-argiloase. 1998) FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008  . necesită umbrire la tulpină nepretenţioasă.

suportă greutatea plantelor şi sunt acoperite rapid de frunziş. Aceste sisteme sunt relativ decente şi cu ajutorul lor plantele agăţătoare pot fi ghidate fără probleme.fassadengruen. Deoarece plantele căţărătoare pot atinge o greutate considerabilă. glicina. Plase de fier-beton zincate. susţinerea trebuie ancorată doar de elementele de rezistenţă a clădirii. impregnate. doar în perioada de vegetaţie.incasa. stejarul. Aici nu se merită să facem economie. însă navigând pe ele veţi găsii foarte multe idei practice:  www. Informaţii utile:  Vă putem sugera doar câteva site-uri comerciale. Să fie de durată şi fără lucrări grele de întreţinere. să fie legate cu sârmă.ro  www. Îndeosebi salcâmul. În cazul şpalierilor din lemn.ro  Pentru a găsii schiţe şi imagini vă recomandăm totuşi şi următorul site în limba germană. pot fi folosite datorită durabilităţii lor. care au nevoie. îndeosebi pentru înverzirea faţadelor mici şi mijlocii pot contribui la un aspect arhitectonic deosebit.gradinamea. sfoară de cânepă sau cu material asemănător. a. Poate găsiţi pe cineva să vă traducă unele lucruri:  www. Şpalierul se fixează în zid cu materiale inoxidabile sau galvanizate. spre zonele dorite ale faţadelor si a zidurilor. sunt de lungă durată. pentru aspectul clasic şi arhitectonic.bioproduct. castanul domestic sau altele. Şpalierele de lemn se potrivesc. cu precădere orizontal. Pentruca acest schelet de lemn să beneficieze de aerisire. se pretează îndeosebi la falobia. se vor folosii doar substanţe ce permit ca el să ‹respire›. caprifoi. 10 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL .pominova. el trebuie fixat la o distanţă de 4-5 cm de zid folosind şuruburi şi cleme inoxidabile. În cazul tratării sau vopsirii lemnului. trebuie folosit doar lemn de bună calitate. metoda folosită trebuie aleasa cu atenţie .de Plase de oţel beton-armat se pretează mai ales pentru înverzirea rapidă a anexelor gospodăreşti mai mari.ro  www. sârme şi cabluri galvanizate ş. celastrus şi hameiul care se răsucesc singuri în jurul lor.Colierele de sârmă sunt elemente de fixare decente. bune pentru plantele care nu necesită mult sprijin respectiv pentru plante căţărătoare anuale. Ele vor fi acoperite în timp scurt în raport de specia de plantă căţărătoare aleasă. sunt convenabile la preţ şi relativ durabile.ro  www. Deoarece suporţii de căţărare joacă un rol foarte important în înverzirea cu succes a faţadelor. Ce fel de suporţi pentru căţărare să folosim? Suporţii de căţărare trebuiesc adaptaţi speciei de plantă căţărătoare folosită. Fire de sârmă întinse. care se pretează la clădiri mici şi mijlocii.

prelungind durata de viaă a materialelor izolatoare. cu 2 m de pamânt.  Razele ultraviolete şi diferenţele mari de temperatură au un impact puternic asupra acoperişurilor neânverzite. trebuie să fie rezistente la condiţiile extreme de pe şarpantă. ele au şi avantaje ecologice şi economice:  Un acoperiş înverzit îmbunătăţeşte calitatea aerului.  Prin estetica lor. Suculente. Vegetaţia se remarcă prin specii robuste. asfaltate. loc sigur şi la înălţime pentru reculegere: aici un urzicar pe o floare grasă. Mai ieftine şi mai des folosite sunt înverzirile extensive cu un substrat de 5-30 cm. Plantele componente ale vegetaţiei pentru acoperiş. sedum. care însă necesita multă îngrijire. compensând parţial suprafeţele betonate. Indiferent că e vorba de acoperişul casei. Costurile înverzirii extensive depind. aplicate prin semănare sau plantarea de puiet. În caz de nesiguranţă vom solicita expertiza unui specialist în statică. pe dealtă parte de înclinaţia şarpantei şi se ridică la 15-60 Euro/mp. rezistând astfel la perioade lungi de secetă. cresc valoarea mediului în care locuim şi muncim. producând oxigen şi preluând CO  Apa de ploaie este reţinută pe acoperiş iar la evaporare răceşte aerul. Astfel o grosime a substratului de 25 cm poate duce la o sarcina de 300 kg pe mp în plus. şurii sau grajdului. pot înmagazina apa în frunzele lor cărnoase. La acestea se plantează chiar pomi şi arbuşti. Dar valorile pot fi mult mai mari. contribuind la economisirea de energie. Se socoteşte o greutate de 50 kg pe mp în plus faţă de greutatea maximă a zăpezii. FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 11 . contribuind şi prin aceasta la îmbunătăţirea microclimatului gospodăriei. ca aceste urechelniţe. acoperişurile verzi nu numai că arată frumos.  Acoperişurile verzi sunt un refugiu pentru plante şi animale. Şi pe acoperiş putem readuce o bucăţică din natură. formând mici insule de agrement.Acoperişuri verzi – paradis verde la înălţime Nu numai curtea şi faţadele pot fi înverzite. Acoperişurile înverzite. La ce trebuie să fim atenţi? Înainte de a alege un anumit tip de înverzire. Vegetaţia reduce considerabil acest impact. Sunt tipuri de înverzire foarte intensive. trebuie clarificat cât rezistă statica clădirii. acoperişurile înverzite. absorbind praful şi noxele. Acestea se pot aplica atât pe acoperişurile drepte cât şi la cele înclinate până la un unghi de 400. în funcţie de varianta înverzirii vegetative. pe deoparte de grosimea substratului şi materialul folosit. Acoperişurile verzi pot fi de foarte diferite feluri. nu permit ca ele să îngheţe iarna. Ein grünes und blühendes Dach wirkt wie eine Tarnkappe – Gebäude werden optisch in die Umgebung integriert. Tipice sunt combinaţii între muşchi. pavate şi ocupate de clădiri. Moleculele de zahăr din frunze.  Stratul de vegetaţie creşte şi valoarea izolării termice. caracteristice pajiştilor şi gazoanelor uscate. flori şi ierburi.

Structura acoperişului înverzit  Acoperişurile înverzite se izolează mai întâi cu un strat hidroizolator. reânverzit. isolaţie 1–5 (2–9). urmează un postav hidrofil.9 40–50 50–70 30–60 drept/înclinat.  www.ecomagazin. natural 0–5 (0–9) 10–25 100–300 1. cu cât substratul este mai subţire cu atât vegetaţia va fi mai extensivă. natural 5–35 (9–70) 13 160–190 1.8–1.re-natur. 5–30 (9–58) 10 110 1. trebuiesc montate stavile împotriva alunecării (de ex. vor fi păstrate libere de vegetaţie. profile de plastic sau plase speciale).5 40–50 30 drept. vor fi smulse şi locul rămas eventual gol.ro  www. Dacă stratul protector contra rădăcinilor este mai îngust decât acoperişul. franceză. engleză.4–0. se va aplica un strat de drenaj.  Jgheaburile şi sistemele de scurgere a apei. În caz de incompatibilitate între materialele diferitelor straturi. bile de lut ars expandat (Liapor) sau pietriş şi în cazul înverzirilor extensive.3 25 50–60 12 drept. însă netoxic pentru plante. care protejează de eroziune.0–3. prin suprafeţe cu pietriş. cu un unghi de până la 5 0.optigruen.optigruen. în caz de nevoie.0–1. montaj Euro/m² * = la saturaţie cu apă drept. îmbinările vor fi sudate. În timpul secetelor îndelungate. trebuie să aibă grosimea de 4 cm. în funcţie de vegetaţia dorită.  De la o înclinaţie de 150 în sus. convenabil 0–5 (0–9) 7 80–130 0. ca de exemplu puiet de mesteacăn crescut din sămânţă adusă de vânt. se vor folosi straturi despărţitoare sau de protecţie.ebeco. şipci din lemn.  Ca o alternativă la straturi separate de drenaj şi de vagetaţie.  Peste stratul drenator vine un postav de filtrare.  Pe postavul-filtru se întinde substratul.4 0 50 30 cantitate de apă înmagazinată l/m² 18 sursă: www. în grosime de 5-30 cm. rezistent la microbii şi lichidele din sol. la cald sau la rece şi nu doar suprapliate. nepenetrabil pentru rădăcini. pentru a prevenii daunele cauzate de acestea. se pot folosi covoare cu vegetaţie care sunt drenaj şi substrat în acelaş timp. înclinat.  La acoperişuri cu înclinaţie mică.de Date ale diferitor tipuri de înverziri ale acoperişurilor tipul îmclinaţia acoperişului ° (%) grosimea substratului cm greutate kg/m²* sarcină pe suprafaţă KN/m²* reţinerea apei % costuri incl. El poate fi din materiale ca: granule de lavă (Legathon). convenabil 5–40 (9–78) 8 100–130 1.0 30–80 60–90 15–30 Întreţinere Pentru creşterea iniţială a vegetaţiei. Mai apoi lucrările de îngrijire a acoperişului verde se limitează la curăţirea regulată a jgheaburilor şi sistemelor de scurgere şi controlul stratului de protecţie împotriva rădăcinilor. care împiedică spălarea substratului în drenaj şi înmagazinează apa.3 35 40–60 20–40 înclinat. penetrabil pentru rădăcini.6–1. etc. Stratul de drenaj asigură îndepărtarea rapidă a surplusului de apă. împiedicând băltirea. uşor 0–5 (0–9) 5 40–50 0. Plantele nedorite.de 12 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . acoperişul trebuie udat din când în când. Mai multe informaţii:  Pentru imagini: http://www.  După hidroizolaţia nepenetrabilă pentru rădăcini.de şi în limbile: maghiară. la început se va uda.ro/ galerie-foto/acoperis-vegetal/gallery/ Pentru materiale: www. Se pot folosi şi plăci sau covoare prefabricate de drenaj.

 Astfel de plante. FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 13 . din punct de vedere al protecţiei naturii şi arătăm unde se pot găsii mai multe informaţii utile. este valabilă regula: mai prietenoase pentru insecte sunt soiurile cu flori simple. un loc de iernare şi se însămânţeazî singură. În acest sol plantează plante lemnoase. ea a dezvoltat metode inovative pentru a lucra straturile în aşa fel încât să necesite puţină îngrijire. oferă buburuzelor şi altor animăluţe. În cărţile sale. neobişnuite dar eficiente.. pot oferii un loc de iernare multor vietăţi mici.3 ha exclusiv plante sălbatice autohtone (500 specii). toate florile şi chiar toţi pomii. pentru unele grădinărese. Theijssepark din Amstelveen. în cea mai veche grădină naturală din Europa. Chiar şi trecută de floare.. Florile lor sunt la fel de comestibile ca şi frunzele şi atrag albinele. fiindcă acesta este plin de seminţe de buruieni si substanţe nutritive. Pe urmă. pentru altele mai degrabă florile.. Reinhard Witt a descris în cărţile lui astfel de metode. cu rădăcina ei pivotantă. Cărţi despre grădină există în abundenţă. Sunt grădini ţărăneşti clasice. Pe lângă preferinţa pentru plante cu caracter sălbatic. verdeţurile de bucătărie pot fi aranjate în multe feluri diferite ca şi aici într-o spirală O albină pe floarea cânepii codrului.Grădina: componentă elementară a gospodăriei ţărăneşti «Arată-mi grădina ta şi îţi voi spune cine eşti. tufe şi plante anuale iar semănăturile le face pe spaţiile dintre acestea..  Majoritatea verdeţurilor pentru bucătărie şi a plantelor aromatice sunt mai interesante dacă sunt plantate într-un număr mai mare în acelaşi loc şi dacă sunt lăsate să înflorească. care necesită foarte puţina muncă de întreţinere. are o importanţă deosebită grădina de zarzavaturi. unde sunt uşor accesibile pentru recoltat. El foloseşte specii sălbatice sau soiuri foarte naturale şi obţine astfel suprafeţe cu aspect fermecător. Ele pot încadra bine straturile de zarzavat în apropierea casei. sunt prezentate pe 5.  Tufe ca creţuşca. dacă sunt tăiate doar primăvara. alte grădini seamănă mai degrabă cu un părăginiş. Acestea produc mai mult polen (hrană proteică) şi animalele au acces mai uşor la polen şi nectar. el face propuneri şi pentru pajişti cu flori. bondarii şi alte insecte.  Mişcarea de grădinărit natural merge un pas mai departe. la ceea ce este interesant sau mai excentric. ea este decorativă şi iarna.  Pentru toţi arbuştii. deşi vin din flora spontană. Deaceea noi ne vom limita. Aici. în acest capitol. este de ajuns un loc mic lângă casă. El îndepărteaza stratul superficial de sol. atâtea gusturi se oglindesc în ele.»: Câte grădini sunt în gospodării. Mekka grădinăritului natural este Jac P. de 20-30 cm. demult au găsit loc în grădini. cânepa codrului şi valeriana. umple straturile cu un amestec de nisip şi mraniţă sterilizată. împrjmuite cu buxus. floare grasă înzăpezită Pentru nalba mare.

gartenspaziergang. cosmea. de la foarte fin până la puternic picant.org : Asociaţia "Grădini naturale" Germania  www. Deci regule general valabilă este: Să punem în salată numai florile pe care le cunoaştem bine şi despre care ştim sigur că sunt comestibile. conduraşi. mărarul.ch : Asociaţia Grădinarilor Naturali din Elvaţia  Jac. Thijsse-Park in Amstelveen în apropiere de Amsterdam (www. nichia. Linkuri în limba germană:  www. florile de diferite culori. Firesc. cimbrişorul. Cozile şi bulbul sunt prea tari sau amare. nu numai pentru ochi. dalia.com/ fotodisp& fotodisp=1045)  Pentru informaţii în limba română. cicoarea sunt doar câteva exemple. trandafiri.naturgarten. căutaţi cuvintele: grădina bio sau alte noţiuni întâlnite în acest text. Datorită culorilor vii şi aromelor. răcovina. lumânărica. gura leului.com  www. ţelina. Sunt şi unele plante şi flori sălbatice pe pajişti sau la marginea câmpurilor sau în grădini. papilele gustative.de : îşi prezintă cărţile arătate în text  www. P. Dacă aveţi flori crescute cu metode convenţionale. floarea soarelui. pe care dealtfel le combatem. există şi flori necomestibile sau chiar foarte otrăvitoare ca de exemplu: carul lui venus (Aconitum napellus). cu siguranţa au reziduri în floare. ele îmbunătăşesc mult salatele. morcovul sălbatic. pentru mic şi mare. albăstrele. O plăcere deosebitş. buruienile comestibile. Există sute de soiuri de flori comestibile. fiidcă substanţele chimice aplicate înainte. care pot fi puse în bolul cu salată: viorele.oudolf. pe internet. să nu le mâncaţi.reinhard-witt. sorbestrea de salată.de: pentru imagini minunate  www. busuiocul.amstelveenweb. catalpa vestică. dar şi pentru papilele gustative.Bunătăţi florale Puse în salate. Sunt şi multe flori de vară foarte delicioase: gălbenele.vng. luminiţa de seară. ciumăfaia sau simiPlantele aromatice. măgheranul. etc. limba mielului. leuşteanul. sunt o placere deosebită. 14 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . florile şi arbuştii trebuiesc cumpărate din pepiniere ecologice. păpădiile. La ceastă privelişte râd ochii. De recomandat sunt florile verdeţurilor de bucătărie ca: arpagicul. Gospodăriile ecologice îşi permit luxul de a consuma. Puteţi folosii şi florile unor legume ca bostanul şi dovleceii. e să smulgi flori de salvie sau brumărele şi să savurezi nectarul din ele. De obicei se folosesc doar petalele. inima şi stomacul: flori în salată. margarete. fără griji. isopul.

Măselăriţa creşte de exemplu pe moloz. ca de exemplu feciorica. sunt un habitat deosebit şi sursă de hrană pentru lumea animalelor. Dar sunt multe alte plante care se simt bine în locuri abandonate. cu floricele foarte fine şi verzi sau iarba mică timpurie (Eragrotis minor) care colonizează cu preferinţă rosturi dintre pavele în poziţii mai călduroase . cunoscute ca plante de paragină şi care cresc pe dărâmături până la o talie foarte înaltă. pe care am ales să nu o betonăm. nu numai absorbirea ploii. poate înarmat cu o lupă. unde plante care preferă soluri bogate în substanţe nutritive. pietriş sau balastru. Rosturile dintre pavele trăiesc ! Acolo unde solul nu este sigilat (cu asfalt sau beton) ci doar pavat. piese metalice şi alte obiecte. drumuri. ci şi o simbioză foarte specială. etc. este cunoscut ca plantă otrăvitoare. care acopăr cu plăcere grămezi de moloz. ca de exemplu urzica.Amenajarea suprafeţelor abandonate Amenajarea părăginişului în gospodărie Chiar şi cea mai mică gospodărie îşi are sălbăticiunea sau dezordinea ei. care-şi hrănesc puii cu seminţele acestora şi cu insectele de pe ele. dar dacă privim mai atenţi şi pentru ochi. pentru lumea animalelor oricum. vor creşte întâi plante pionier. care colonizează suprafeţele abandonate sau soluri bogate în subsanţe nutritive şi care nu sunt bine văzute în peisajul cultivat de azi. înflorite . sărace în substanţe nutritive. Ea a fost cunoscută încă la egiptenii şi babilonienii antici ca plantă medicinală importantă. Unghiere uitate. Astfel. prin plante. creşterea animalelor are ca urmare locuri în gospodărie. ci să o pavăm. el înviază imediat. Odată ce devenim conştienţi de diversitatea nebăgată în seamă şi de frumuseţea celor combătute. ele pot deveni atât de interesante încât le vom cultiva. Dacă nu vor cădea şi aici pradă dorinţei greşite după ordine şi curăţenie. Multe plante.habitatul multor insecte FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 15 . deoarece preferă calcarul. în schimb. au valoarea lor. face posibilă. neutilizate. pot fi nişte biotopuri valoroase. şi a folosirii erbicidelor. se simt foarte bine. Astfel o suprafată. Din cauza intensificării agriculturii şi extinderii suprafeţelor betonate. foarte bine. în stadiul de omizi. nu doar alge şi muşchi ci şi plante de rang mai înalt. Aici se găsesc. Şi chiar plantele neândrăgite. Pe grămezile de moloz. se pierde mare parte din biodiversitatea de odinioară. Un colţ de curte cu buruieni mari. ce se adaptează la călcare şi la dese intervenţii. Mărul lupului. Iar de pe urma acestor plante profită şi păsările. nebăgate în seamă şi nedorite ce cresc în curte sau grădină. va rămâne uimit de vietăţile minuscule care trăiesc pe ele. Ea este cunoscută ca o mare preferinţă a multor fluturi. Cine se «apleacă» asupra acestor plante. clădiri. Habitate valoroase Gospodăriile pot fi un refugiu pentru multe specii de plante şi insecte. Una dintre acestea este loboda care odinioară era atât de răspândită ca plantă de cultura iar azi este privită mai mult ca buruiană. care trăiesc pe ea şi se hrănesc cu ea. cu florile lui «capcană de muşte».

Mărul lupului (Aristolochia clematites) este o plantă medicinală. comprese din frunze zdrobite ajută impotriva inflamaţiilor şi ulcerelor iar din rădăcini se prepară un leac împotriva exemelor. Locuri cu circulaţie intensă vor fi populate mi mult de plante anuale. vor apare rapid asociaţii de plante din flora spontană. Cum să procedăm? Idei practice pentru amenajarea de suprfeţe ecologice Cu puţină pricepere se pot înfiinţa habitate cu o varietate mare de floră şi faună. Floarea ţimbal (Cymbalaria muralis) acopere ziduri vechi de piatră. o plăntuţă mică ce populează rosturile dintre pavele. Spanacul porcesc (Chenopodium bonus-henricus) sau loboda cresc pe soluri bogate în subsanţe nutritive. Frunzele acestora se mănâncă nu doar ca şi spanac. accelerează procesul. 16 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . pe când acolo unde nu călcăm niciodată. Multe se instalează de la sine. unde s-au acumulat diferite reziduri. Feciorica (Herniaria glabra). suprafeţe cu moloz vechi care conţine var. se pot dezvolta în biotopuri cu floră şi faună bogată. dacă avem destulă răbdare. Colonizarea ţintită. Speciile din care vor fi compuse aceste asocieri. sau pur şi simplu dealungul gardurilor. se pot transforma în biotopuri valoroase şi în refugii pentru specii devenite rare:  Locuri foarte bogate în humus. din flora tipică a satului şi din alte gospodării. Şi aici se poate accelera procesul de populare cu ajutorul seminţelor adunate din zonă. variază în funcţie de intensitatea circulaţiei pe suprafaţa respectivă. Urzicile hrănesc omizile multor fluturi. vor creşte în curând plante de talie înaltă şi perene. El îşi capturează polenizatorii cu ajutorul florilor capcană. Locuri abandonate sunt deseori refugii pentru specii rare de plante şi la a doua privire arată sunt frumoase. Unghere uitate şi colturi neutilizate.  Renunţând la betonarea şi asfaltarea suprafeţelor. Salvia şi pelinul negru cresc peste o grămadă de nisip.

etc. zidite numai cu pământ. fără beton. rindeluite sau brute. frumoase. impregnare sub presiune. stâlpi de lemn impregnat sau altele care se pot cumpăra la depozitele de materiale de construcţii. pentru o înălţime de 1 m. sus: gard împletit cu lemn mort jos: gard împletit cu nuiele vii FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 17 .  Ziduri de despărţire. dragostea stă în detaliu. construite numai cu pământ. hamei.  Evitaţi contactul lemnului direct cu pământul. Acestea sunt biotopuri şi habitate minuscule. Avantaje şi caracteristici deosebita:  Fără beton sau mortar şi cu rosturi nesigilate  Între rosturile pietrelor poate să crească: iarba de soaldină. Ziduri vechi. adăpostesc minihabitate minunate între rosturi. Îndeosebi zidurile de sprijin din piatră. Ziduri mai înalte necesită o temelie din piatră spartă. La prima privire. descojit sau din lemn crepat longitudinal. estetica şi aranjarea exterioară sunt importante. construite numai cu pământ. O mare varietate de vietăţi este acolo unde s-a construit cu materiale naturale netratate. Poate este poleit cu un strat subţire de licheni sau muşchi. Pentru ziduri de peste 1 m înălţime trebuie turnată fundaţie. pot fi aşezate direct pe pământ. însă la fel ca în alte domenii ale vieţii.  gard împletit cu nuiele zid făra beton Garduri din plasă metalică sau ziduri urâte pot fi învelite foarte bine cu iederă.Garduri şi ziduri de sprijin ca mici biotopuri Gardurile şi zidurile de sprijin atrag privirile dacă au ceva deosebit.8-1 m.  Golurile servesc ca adăpost pentru gândaci. De obicei vechile împrejmuiri din piatră sau alt material natural mişună de vietăţi. trebuie să aibă la bază o grosime de 0. dar şi din lemn rotund sau semirotund. etc.  Lemnul pretabil este de esenţă tare. Avantaje şi caracteristici deosebite:  Gardurile împletite sunt ieftine şi frumoase dar de durată limitată. Totuşi se merită să priviţi odată mai atent la gardul de la grădină. Construirea de astfel de ziduri naturale presupune muncă fizică intensă şi nu oriunde putem procura piatră la un preţ convenabil. de 30-50 cm. şopârle. Însă observându-le mai îndeaproape. cu care desigur nu vom câştiga premii de protecţia mediului. sau are galerii de albine sălbatice. caracteristice diferitelor regiuni. de piatră sau un gard împletit din nuiele captează imediat privirile. rezistent la intemperii ca: salcâmul. Ce reguli trebuiesc respectate la construire?  Este de recomandat să renunţaţi la tratamente chimice cum ar fi vopsire. broaşte. Ele pot fi construite din şipci. stejarul. floarea ţimbal şi ruginiţa sau feriguţa. etc. până la o înălţime de 60 cm. gard de lemn Avantaje şi caracteristici deosebite:  Există foarte multe feluri de garuri din lemn. Ce reguli sunt de respectat la construire?  Ziduri de sprijin din piatră. mâna Maicii Domnului sau alte plante căţărătoare. zidurile şi gardurile naturale ne oferă piveliştea unor veritabile «paradisuri». Materialele de constucţie provenite din mediul imediat înconjurător se încadrează mult mai armonios în peisaj decât betonul. larice sau zadă.

la fel ca multe alte plante acvatice. atât în faza de larvă. este micuţul triton comun sau tritonul alpin. În ciuda părerilor contradictorii. ele sunt habitatul natural al unui număr mare de plante şi animale specifice. ele au reprezentat rezerva de apă pentru stingerea incendiilor. Mai târziu. Dintre amfibii apar primăvara cele mai vizibile: broasca de iarbă şi broasca râioasă. a carei fructe. adăpătoare pentru animale. unde natura poate fi văzută şi observată în toată splendoarea ei. mai ales. nufărul alb şi nufărul galben. în schimb broasca de apă şi tritonul. În trecut. Ca prădătoare. 18 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . deoarece prădează ţânţari. Ei fiind adversari. în zori. libelula adultă ieşind din larva care a trăit în apă. dăunătoare. de culoare maro închis. Astfel de lacuri reprezintă şi azi o investiţie economică şi. muşte şi alte insecte minuscule. fugaciul care pot coloniza rapid orice baltă nou înfiinţată. ecologică. atât frunze mici subacvatice.  Majoritatea plantelor şi animalelor din lac. cât şi ca insectă «adultă» libelulele sunt folositoare. aşa numitele broaşte verzi sau de apă. ici colo. Alte plante tipice acestei zone sunt de exemplu papura. călătorind spre baltă. pe o tulpină de trestie. Acesta are. Libelula mozaic. Spre mal se formează o zonă cu trestie şi cu rogoz. splendide. broscăriţa. Una din cele mai mari specii este Aeshna cyanea care creşte în lacuri mai mici şi umbrite iar în perioada de zbor îşi caută prada şi în grădini. Este o experienţă palpitantă să observi. lacurile sunt parte componenta a peisajului gospodăriilor. În plus. se fac auzite cu concertele lor gălăgioase. au nevoie de porţiuni. În plus un eleşteu în apropierea casei este preţios pentru: amfibii. însorite şi uşoare de încălzit. dar în perioada de împerechere foarte colorat. În apă cresc de exemplu: omiedefrunze (Myriophyllum) şi piciorul cocoşului. amintim lintiţa de baltă. Dintre plantele plutitoare. verde si albastră şi broasca râioasă sunt locuitori obişnuiţi ai lacului din gospodărie. libelulele nu pot să înţepe. în timp. formează un echilibru şi împiedică înmulţirea excesivă a ţânţarilor.Apa aduce viaţă în gospodărie Un mic lac – locuinţa multor animale şi plante În unele regiuni. iarba-broaştei. neumbrite de vegetaţia de la mal. libelule şi alte animale nevertebrate ca: ploşniţa acvatică. al desişului de pomi Lacul devine optic atractiv prin prezenţa vegetaţiei acvatice şi de mal. sunt foarte decorative sau stânjenelul de baltă cu flori galbene. Amenajare şi ăngrijire: importand de ştiut Următoarele recomandări sunt valabile atât pentru amenajarea unui lăculeţ în grădină cât şi pentru eleşteuri mai mari. cât şi frunze plutitoare. cărabuşul de apă. Deaceea lacul nu trebuie să fie înconjurat complet de pomi. Mai puţin cunoscut. care are flori albe. la altitudini mai mari. petrec un timp mai îndelungat în apă. un loc pentru creşterea raţelor şi gâştelor şi pentru peşti. dintre care vom prezenta doar câteva. Broasca de iarbă şi broasca râioasă vin la baltă numai pentru a-şi depune ouăle. dealungul drumurilor şi în crânguri. Vara libelulele oferă cel mai impresionant spectacol din preajma apelor. Prin întreruperi.

fără ca ecestea să devină poluante sau să dăuneze. în loc să fie canalizată şi tufe de la mal. acestea pot distruge vegetaţia de la mal. de câţiva metrii lăţime. resturi vegetale şi nămol. locuitorii lui pierzându-şi astfel habitatul. Apa de ploaie poate fi captată într-o baltă şi absorbită în sol.   FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 19 . cresc riscul de inundaţii. cu specii de plante rezistente atât la uscat cât şi la apă. de orice fel. este canalizată de pe acoperişuri şi de pe suprafeţele betonate.Mărăraşul şi papura (stânga)şi piciorul cocoşului sunt plante larg răspândite . Putem lăsa şi flora spontană să înverzească o astfel de groapă. Creşterea nestingherită a vegetaţiei duce. Totuşi porţiunile mai puţin adânci. În unele regiuni ale Germaniei. Deaceea nu se recomandă popularea lacului cu peşti. unde să se poată adăpostii de ger animalele.   Loc special amenajat pentru colectarea ape de ploaie. fiindcă acestea pot să răstoarne echilibrul sinbiotic al ecosistemului şi pot migra şi spre alte ape. prin călcare şi contribuie la suprasaturarea apei cu subsanţe nutritive. Acesta poate fi cosit sau mulcit la intervale mai mari de timp. Lacul din gospodărie trebuie să fie înconjurat de de un teren nelucrat. Multe gospodării canalizaeză apa de ploaie în şanţuri şi pâraie. apa trebuie să fie. mai adâncă de un metru. Nici introducerea animalelor ca broaştele ţestoase ornamentale. În loc de plante mari se poate semăna şi un amestec de pajişte. sunt la fel de importante iar malurile să nu fie niciodată prea abrupte. la o porţiune a malului. Pentru a menţine mereu o zonă neângheţată. are un efect negativ asupra faunei apelor. O populaţie prea puternică de peşti. Numai la lacuri mari putem permite accesul vitelor şi păsărilor. pe termen lung. iar dacă există deja. după o ploaie torenţială. permeabil doar pentru animale mici. cel puţin într-un loc. Lacurile astupate de frunziş. însă şi aceste ape. trebuiesc curăţate. suprasolicitând staţiile de epurare. care nu necesită epurare. va fi nevoie de rigole şi decantoare subterane. să reduceţi numărul lor. Peştii sunt concurenţi pentru hrană şi răpitorii multor locuitori ai lacului şi strică considerabil calitatea apei. în plus. sau a plantelor de apă din comerţ. în număr mic. la uscarea lacului. Acelaşi lucru este valabil şi pentru raţe şi gâşte. în sistemul de canalizare. Acest lucru este foarte simplu de realizat la gospodării cu suprafeţe suficient de mari. Acest lucru e mai bun decât deversarea apei în canalizare. În multe locuri apa de ploaie. se creează habitate diversificate pentru locuitorii lacului şi ferestre pentru privirea observatoare. Desigur şi la noi va devenii scumpă introducerea apei de pe toate suprafeţele. Colectarea apei de ploaie pe o suprafaţă înierbată unde se absoarbe într-un timp mai îndelungat. La lacurile mai mari este ideal ca porţiunile de mal însorite să se alterneze cu porţiunile umbrite. este o variantă ecologic foarte inteligentă şi necostisitoare. Însă în sate mai aglomerate unde gospodăriile au suprafeţe mici la dispoziţie. îndeosebi specii nespecifice zonei. în funcţie de mărimea lacului. nu se recomandă. cetăţenii plătesc mult pentru acest lucru. Pentru prevenirea accidentelor zona poate fi împrejmuită cu un gard robust.

Pentru adăpat animalele. acoperite cu prelate (întuneric. Însă pe măsură ce cresc tarifele pentru apă. mai mult sau mai puţin. În loc de pavaje complet etanşe. La ploi puternice. atenţie: folia trebuie să fie rezistentă la intemperii şi atestată alimentar). 0 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . Este foarte bună pentru a uda în seră.important de ştiut: La amenajarea unei bălţi pentru colectarea şi infiltrarea apei. Bălţi cu noroi se pot forma numai pe suprafeţe nebetonate. Să facem posibilă infiltrarea apei şi pe căile de acces Drumurile pe care circulă vehicule grele trebuiesc consolidate: betonate. dalele cu găuri sau cu rosturi între ele. Dorinţa de a colecta şi utiliza apa de ploaie se loveşte de costurile prea mari. neasfaltate. temperaturi constante. în lagune captuşite cu folie (deosebit de ieftin însă. permit infiltrarea apei de ploaie. iar apa se va infiltra în sol într-un timp. asfaltate. scurt. pentru veceu. etc. Groapă de colectare şi absorbţie Rândunelele au neapărată nevoie de bălţi. unde găsesc noroiul neceser pentru construirea cuibului lor. apa trebuie colectată la câţiva metrii de acestea. pe timp geros nefuncţional. mai ieftin) sau pentru sere.  Suprafaţa ei trebuie să fie cât mai întinsă. însă necesită mereu analize şi oricum nu satisface totdeauna cantitativ. de exemplu. La nivelul actual al taxelor. trebuie limitată doar la zonele intens circulate. În acest scop apa se colectează în cisterne subterane (întuneric. în funcţie de tipul solului. utilizarea apei de ploaie pentru maşina de spălat. În multe zone este chiar suficient un strat de pietriş sau de piatră spartă. nu se vede) sau în rezervoare la suprafaţă. Dar etanşarea totală a suprafeţelor. trebuiesc respectate următoarele:  Pentru a prevenii deteriorarea clădirilor. o astfel de investiţie devine tot mai rentabila. de exemplu cu asfalt. o astfel de investiţie se amortizează în aproximativ zece ani. se va acumula un mic lac. este permis de lege. Se rentează. etc.Baltă pentru apa de ploaie . protejând astfel instalaţia de irigare şi solul. Rigolă Utilizarea apei de ploaie Apa de ploaie poate fi folosită în toate scopurile care nu necesită neapărat calitatea apei potabile. deoarece este moale si săracă în săruri. dacă la construcţii noi sau la renovări se poate instala un sistem separat pentru acestea. urât ca aspect. Suprafaţa de rezervă să reprezinte 10-20 % ale suprafeţelor acoperite şi betonate.

le revin sarcini centrale ale ecosistemelor: ele polenizează plantele. Fără insecte. Astfel de plante pot fi polenizate doar de bondari. deoarece multe alte specii de animale. Cele mai multe omizi ale fluturilor. păsărilor şi mamiferelor. coloana de furnici îşi croieşte calea prin gospodărie. la furnici şi mai mare şi soarta grupurilor de insecte mai puţin cunoscute nu este neapărat mai bună. o familie bine dezvoltată de viespii uriaşi poate vâna zilnic 500 g de muşte. FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 21 . încurajăm multe insecte folositoare. Ei vizitează zilnic peste 1000 de flori contribuind astfel foarte eficient la polenizare. nebăgate în seamă şi nezgomotoase. Ele sunt de obicei mici. cu atât mai multe vietăţi se vor găsii în jurul nostru. ochiul păunului şi amiralul cu urzică. Bondarii. pentru insecte este loc oriunde. zboară toamna pâna târziu. sau a folosirii insecticidelor. De exemplu. rotunjel. În cazul gândacilor şi libelulelor procentajul este de 60 %. dar şi de plante sunt direct sau indirect dependente de ele. polenul este atât de bine prins în floare încât numai vibraţiile aripilor bondarilor îl poate desprinde. fiindcă nu sunt aşa sensibili la temperaturi mai scăzute. Multe specii de insecte sunt deja pe liste roşie datorită reducerii şi distrugerii habitatelor lor. Articolele din ziare relatând despre viespii ucigaşi. pentru a aduna nectar şi polen. de exemplu la tomate. le fac viaţa grea tuturor viespilor. Pe lângă hrana oferită de flori.Insectele: animale folositoare ce mişună în jurul nostru Cât de mică ar fi o gospodărie. care sunt atrase de acestea. deseori. Astfel. se rostogoleşte prin aer de la o floare la alta. Având în gospodărie cât mai multe plante cu flori. dar şi pe timp ploios. La unele plante. paianjenilor. mai este important şi să le oferim acestor insecte posibilitatea de a-şi face cuibul şi ascunzişuri unde să se poată adăposti spre iernare. ecosistemul n-ar putea supravieţui. descompun resturi vegetale şi servesc ca hrană altor insecte. Cu cât gospodăria este mai diversificat amenajată. gândacii îşi caută prada. Nabăgată în seamă. nu sunt interesate de legume de exemplu omida fluturelui Zygaena trifolii se hrăneşte cu florile ghizdeiului. Iar câte plante sunt pe cale de dispariţie datorită dispariţiei polenizatorilor lor ? Multe insecte au nevoie de plante cu flori pentru dezvoltarea lor. însă insectelor. de fluturi şi de albine sălbatice sunt trecute pe lista roşie. de exemplu în germania. Însă panica este complet nefondatăba dimpotrivă aceştia sunt foarte folositoare deoarece sa hrănesc cu muşte. albina sălbatică îşi transportă polenul într-o gaură în lemnărie şi bondarul. răpitoare sau parazite. anfibiilor. celei mai variate grupe de animale. 50 % din toate speciile de muscă (diptera) din familia Syrphidae. reptilelor.

în bălţi şi mlaştini. un ajutor simplu de cuibărit pentru insecte. cu diferite compartimente va fi suportul. crăpături în ziduri.  Cuibarele pot lua însă şi forma unui veritabil «hotel». deoarece multe dintre cele 400 de specii autohtone cresc hrănindu-se cu paduchi de frunză. Pentru ca primăvara să poată începe timpuriu cu depunerea de ouă. Un «hotel» de insecte oferă loc de ciubărit diferitor insecte şi ne face posibilă observarea comportamentului lor.insektenbox. agăţând legături din vreascuri de lemn poros şi moale ca de exemplu soc. din răşină sau din lut. Acestea cresc îndeosebi pe pajişti cu sol sărac în substanţe nutritive. prin plantarea arbuştilor autohtoni şi prin tolerarea suprafeţelor cu buruieni mari (vezi pagina 15).bluehende-landschaft. pereţi din chirpici şi tulpine de plante uscate. trandafiri.arthropods. lipite cu lut sau astupate cu cărămizi găurite. Aici se pot combina multe technici diferite.wildbienen. Compartimentele se umplu cu materiale descrise mai sus. ea are nevoie de adăposturi adecvate pentru îniernare. majoritatea de 3-6 mm şi în adâncime aproximativ de zece ori cât diametrul. prin tufişuri. dându-i gospodăriei o structură bogată cu zone foarte diverse. nectar sau mană. plante care înfloresc.  O altă posibilitate simplă e să facem multe găuri de diferite dimensiuni într-o bucată de trunchi de lemn de esenţă tare. Se pot integra şi nişte stupi pentru bondari şi Episyrphus balteatus.  Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . Deaceea astfel de suprafeţe trebuiesc păstrate sau amenajate din nou. cu crengi sau cu bambus.de/  www. ca de exemplu frunze uscate sau o tulpina uscată. Găurile vor avea diametrul de 2-10 mm. trebuie să le oferim dealungul întregului an.de/ Cum să le încurajăm?  Pentru păstrarea unei diversităţi cât mai mari de specii de insecte. Insectele adulte au nevoie în schimb de polen. cât şi pentru cele ce se hrănesc cu plante.  Multe insecte depind de locuri speciale undeşi pot face cuibul ca de exemplu albinele sălbatice solitare. dacă nu există prin preajmă. goale pe mijloc.de/  www. cu lemn mort.de/  www. pe terenuri cultivate cu plante sălbatice. murari. Maluri şi răzoare cu pământ descoperit.  În jurul gospodăriei putem creşte oferta de hrană pentru insecte care se hrănesc cu nectar şi polen. goală pe mijloc. pot adăpostii insecte folositoare. uscate şi nefertilizate. Resurse utile pe web: Următoarele site-uri sunt în limba germană însă navigând pe ele veţi găsii imagini şi idei foarte practice:  www.  Putem confecţiona adăposturi simple de cuibărit. Un schelet din lemn de brad netratat. dreapta: o buturugă de lemn de esenţă tare. viespii de groapă (Sphecidae şi Pompilidae) – unele specii îşi construiesc singure cuibul din boabe de nisip lipite cu salivă. Lemnul de esenţă moale nu e bun fiindcă la umiditate se umflă şi se astupă găurile. buşteni de lemn mort. Această musca (Episyrphus balteatus) are una dintre cele mai eficiente metode de combatere a păduchilor de frunze. mălin sau trestie în poziţie orizontală puţin înclinată sau pe verticală.sus: astfel de adăposturi se aşează într-un loc însorit şi se protejează de ploaie şi vânt.

Liliecii din ţara noastra se hrănesc exclusiv cu insecte şi paianjeni. Toate speciile de lilieci din Europa sunt specii protejate. se pot ascunde între lemne aşezate în stivă. Astfel ei aduc o contribuţie importantă la combaterea ecologică a dăunătorilor. Însă ovulele sunt fertilizate doar după hibernare. când se renovează sau se izolează clădiri. Ei zboară foarte aproape de vegetaţie şi colectează insectele de pe frunze. cine sunt ei şi cum trăiesc? Multe ne sunt necunoscute. «creşele» rămânând goale. liliecii se retrag la locurile lor de hibernare. Prin schimbările drastice a peisajelor se pierd locuri importante de vânat. Există însă şi specii mari ca liliacul de seară. în alte adăposturi.cel mai rapid Marele liliac de seară vânează deasupra coroanelor copacilor şi atinge viteza record de 50 km/h. Pentru aceasta. unde nu este curent.cel mai mic Liliacul pitic încape cu uşurinţă într-o cutie de chibrite.Liliecii: locuitori ascunşi ai gopodăriilor noastre În cele mai multe gospodării agricole. liliacul cu rât sau cu potcoavă şi cel cu urechi mari. de exemplu. . în podurile clădirilor.cei cu nasul altfel Ceilalţi lilieci emit ultrasunetele prin gură. Modul de viaţă Spre sfârşitul lui octombrie. pentru a da naştere puilor. Ei nu dorm toată iarna. Însă înrăutăţirea mediului lor de viaţă şi distrugerea adăposturilor au urmări foarte grave. care atârnă liber de tavane şi acoperişuri. Masculii stau vara în grupuri mici sau solitari. Aceşti lilieci vânează întrun zbor jos asemănător cu cel al fluturilor sau îşi localizează prada dintr-un loc de odihnă. ci îşi schimbă din când în când locul ascunzişului. enigmatici. De acum liliecii caută să-şi acumuleze un strat gros de grăsime pentru următoarea iarnă. Locuinţele lor sunt distruse. În România trăiesc aproximativ 30 de specii de lilieci. schimbându-şi locul în funcţie de temperatură. atunci când sunt tăiaţi pomii cu scorburi. FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 23 . Modul lor de viaţă este foarte deosebit şi se merită să aflăm mai multe despre aceşti conlocuitori ai noştrii. Liliacul de seară . din care sperăm să iasă cu bine. Chiar şi împerecherea are loc de obicei în adăpostul de iarnă. în funcţie de specie. Liliacul cu potcoavă . cu aripile adunate în jurul corpului. Liliecii pitici. Speciile diferă foerte mult între ele şi datorita capacităţii speciale de adaptare pot avea habitate foarte diferite. Unele specii de lilieci pot ajunge vârste de peste treizeci de ani şi dau naştere de regulă unui singur pui pe an. aceştia în schimb le emit prin nas. Deoarece în ţara noastra nu prea sunt insecte active iarna.cel cu cele mai mari urechi Urechile acestor lilieci sunt aproape la fel de lungi ca si corpul întreg. În iulie-august puii încep să zboară. în scobituri în dulgherie. Multe specii dorm ziua în apropierea noastră. El are cu aripile întinse 40 cm şi se hrăneşte cu insecte până la mărimea cărăbuşului de mai. Spre sfârşitul verii se retrag în locuri speciale pentru înperechere. În funcţie de condiţiile meteo liliecii părăsesc în aprilie adăpostul de iarnă îndreptându-se spre locuinţele de vară. De acum locurile de înnoptare se schimbă des. Scurt portret a patru specii de lilieci Liliacul pitic . Unde locuiesc ei. în aşa numite «creşe» (în imagine liliacul pigmeu). de la câteva exemplare până la sute. Cauzele pericolelor la care sunt expuşi liliecii provin de obicei de la activităţile oamenilor. unele specii parcurg sute de kilometrii. în amurg apar liliecii prin aer. Liliacul cu urechi mari . Într-o noapte ei pot ingera o cantitate echivalentă cu o treime a greutăţii corpului propriu. majoritatea liliecilor petrec anotimpul geros hibernând. Pe drumuri maşinile lovesc deseori lilieci şi generatoarele eoliene sunt cauza majoră a morţii multor exemplare. Prin insecticide prada lor este otrăvită iar substanţele chimice de protecţia lemnului le fac adăposturile otrăvitoare. El se hrăneşte mai ales cu ţânţari şi insecte şi mai mici. În junie se întâlnesc femelele. în crepăturile zidurilor.

încât să nu poată intra păsări sau animale ca dihorul.de www. sunt bune adăposturi de iarnă şi pot fi optimizate prin montarea unor bolţari cu găuri.  Liliecii au nevoie şi de teritorii bune de vânat la care să aibă acces uşor.schwegler-natur.Două exemple de căsuţe pentru lilieci.html 24 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . Când facem lucrări de renovare să ţinem cont să nu le distrugem locuinţele şi să nu le blocăm accesul la ele. demisoluri neutilizate. liziere. Culuare de zbor între adăpostul de noapte şi teritoriul de vânat sunt alei cu pomi. Un gemuleţ de 15x30 cm. Resurse utile atât în limba germană cât şi ân alte limbi:           www. le vom construi cuşti. montând căsuţe de lilieci. cât se poate de voluminoase. Cum să îi încurajăm?  Liliecii sunt foarte fideli locului şi în fiecare an revin la "creşele" lor pentru a-şi adăpostii puii.de www. şurii sau halelor. în jurul orificiilor.htm www.fledermauskunde. la tavan. atunci va exista şi o ofertă bogată de insecte şi liliecii găsesc uşor hrană. profile special montate la streşini drepte sau cofraje din lemn.at www. creşte numărul nişelor şi astfel a posibilităţilor adecvate pentru iernerea liliecilor. Dacă nu dorim ca ei să aibă acces în tot podul casei. orizontal. casei.fledermaus. Dacă mediul imediat al gospodăriei este foarte divers structurată. se poate asigura accesul liliecilor cu ajutorul ţiglelor speciale pentru acest scop. stânga: din beton.eurobats.de www.de/fsch-bau. Lucrările de renovare care ar putea afecta "creşele" liliecilor să nu fie executate între aprilie şi septembrie pentru ca să nu-i deranjăm şi în consecinţă ei să-şi abandoneze puii.de www. Locul de aterizare să fie cât mai liber din jur şi neaccesibil pentru pisici.ch www. marginea pădurii sau cursul unui pârâu.hasselfeldt-naturschutz.fledermausschutz.org www.ch www. În principiu sunt valabile următoarele: fiind locuitori de nişe. uscate şi fără curent. e de ajuns pentru a asigura accesul liliecilor la potenţiala locuinţă.fledermausschutz. Tratarea lemnului s-o facem numai cu metoda aerului fierbinte sau cu substanţe pe bază de sare.  Le putem creea noi ascunzişuri la acoperişurile La construcţii noi.  Beciuri (pivniţe). le plac locuri înguste. grajdului. cu umiditatea aerului de cel puţin 80 %.naturschutzbedarf-strobel.  Prin orificii sau ţigle speciale putem asigura acces liliecilor în podul casei. la tavanul beciului. Deaceea locurile cunoscute trebuiesc protejate. bunchere. Intrarea trebuie să fie atât de strâmtă. Aşezând nişte bolţari cu găuri de 30 mm în potenţialul adăpost de iarnă.der-baff. dreapta: din lemn.fledermausschutz.de/flederm.

În căutarea prăzii. să păstrăm orificiile sau găurile speciale pentru bufniţe.  Să punem un strat de turbă sau de talaj de lemn. în jurul curţii şi în anexe gospodăreşti. mai ales când stratul de zăpadă este gros şi persistent. bufniţa şi rândunica sunt foarte folositoare în gospodărie deoarece prind şoarecii şi muştele. Prezenţa pajiştilor. pervazurile clădirilor agricole pentru a-şi clocii ouăle şi a-şi creşte puii. Bufniţa (buha) Important de ştiut: Bufniţele sunt păsări foarte legate de loc şi rămân pe parcursul întregului an în preajma cuibului. în unele regiuni numărul lor scade. pentru soimi (sus). Vânturelul roşu (şoimul roşcat) Important de ştiut: Şoimul roşcat rămâne tot anul la noi în ţară. Schiţe: cuşti de cuibărit pentru bufniţe (stânga). Iarna. Numărul lor a scăzut drastic în unele regiuni şi îşi revine foerte greu. dacă nu mai există. pe termen lung.  Căsuţele speciale pentru cuibărit pot înlocui locurile tradiţionale. pe acoperişuri sau să le reinstalăm.  Pe hotar le putem confecţiona nişte T-uri montate în vârful unor stâlpi. montate la înălţime cât mai mare. Ele se hrănesc aproape exclusiv numai cu şoareci. Vânturelul roşu. miriştilor. Ele vânează aici orientându-se aproape exclusiv numai după auz. Cum să îi încurajăm?  Căsuţele de cuibărit.Un cămin pentru păsările gospodăriei Multe păsări ale peisajului nostru cultural. FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 25 . resturilor de holde şi culturi de cereale. iar unde nu există să le creem. bufniţa vânează şi în şurile deschise sau în poduri cu fân sau paie. în multe regiuni.  Pentru vânatul de şoareci să menţinem hotare. Din păcate. unde vânează şoareci staţionând în aer cu aripile fluturânde. împiedicând astfel sărăcirea peisajului. pentru bufniţe. podurile caselor şi în turnurile bisericilor. tufărişuri. pe lângă şorecarul comun. Deşi este. le prelungesc oferta de vânat până-n iarnă. etc. unde obişnuiau să clocească bufniţele. de-alungul drumurilor. îmbunătăţeşte oferta de vânat. şuri. pe latura adăpostită de vânt. Cum să le încurajăm?  Să lăsăm deschise ferestrele podurilor. datorită schimbărilor gravante a structurilor agricole.  Ogoare. Şomii roşcaţi nu-şi construiesc cuiburi ci folosesc vechi porumbare. Ca unele care urmăresc îndeaproape culturile agricole. pe câmp. cu deschidere spre exteriorul clădirilor şi cu spaţiu suficient liber în jurul intrării. Agricultorii pot încuraja păsările prin măsuri simple. Bufniţele clocesc în crepături întunecoase în grajduri.  Să instalăm căsuţele la înălţime cât mai mare. nişele zidurilor. pârloage. pe termen lung. tarlalelor sau tufărişurilor. numărul exemplarelor multor specii de păsări scade drastic. în căsuţele noi instalate. trăiesc în vecinătatea noastra. şoimul roşcat zboară deasupra câmpului deschis. pe care îi vânează dintrun punct fix sau dintr-un zbor foarte silenţios. părăginişuri şi terenuri cu vegetaţie sălbatică sunt teritoriul lor de vânat. când şoarecii nu sunt de găsit pe câmp. una din cele mai des întâlnite păsări răpitoare din ţara noastră. pot atrage soimii roşcaţi şi la clădiri moderne sau modernizate unde dealtfel n-ar avea locuri adecvate. Resturile de cereale şi colţuri sau capete de tarlale nerecoltate. ele sunt strâns adaptate la viaţa în preajma gospodăriilor ţărăneşti. Înmulţirea lor depinde în fiecare an de prezenţa din abundenţă a şoarecilor şi de condiţiile meteo. Aceasta duce la pierderea biodiversităţii (numărului mare de specii) în peisajul cultural ţărănesc. şi iarna. Şoimii şi şorecarii vor şedea pe ele urmărind vânatul.

pe o folie de plastic o baltă artificială cu noroi ţine mai mult. Cum să îi încurajăm?  Lăstunii. Important de ştiut: Lăstunii se întorc spre sfârşitul lui aprilie din locurile de iernat din Africa. atât la noi. unde îşi cresc puii. Cum să le încurajăm?  Cea mai simplă măsură de protecţie: lăsaţi tot timpul deschisă o fereastră a grajdului pentru a permite intrarea şi ieşirea rândunelelor. Deaceea să nu le îndepărtăm peste iarnă. Cuiburile lor sunt rotunde. Populaţia de rândunele scade în mod constant. la fel ca şi rândunelele. Cuiburile sunt nişte semigloburi deschise.Rândunica de hambar Lăstunul Important de ştiut: Râdunelele se întorc de obicei spre sfârşitul lui martie din locurile lor de iernat din Africa. o alee de pomi. de preferinţă în grajduri de vite. a. înfiinţând şi întreţinând pajişti în apropierea gospodăriei şi amenajând un lac.  Acolo unde peisajul este prea sărac. Lăstunii vizitează şi pajişti. un cuib prefabricat 26 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL . plantând nişte arbuşti. Rândunelele se hrănesc cu insecte mici. Când bate vântul. părăginişuri şi ape mai îndepărtate de cuiburile lor. Stânga: forma (modelul) de ipsos al cuibului. de regulă în colonii mici pe pereţii exteriori ai clădirilor. pe terase ş.  Deşi rândunelele îşi construiesc singure cuibul. din cauza restucturării gospodăriilor agricole şi din cauza schimbarilor multiple a habitatelor lor. fixând nişte suporţi sau chiar cuiburi artificiale. fâneţe. Rândunica de hambar cuibăreşte în interiorul clădirilor. îşi reocupă vechile cuiburi mai mulţi ani consecutivi. le place să vâneze în adăpostul aleeilor de pomi şi tufişurilor iar când plouă chiar în grajduri şi şuri deschise. având doar o mică gaură de intrare. pomi. Pentru căutarea hranei ele au nevoie de un peisaj cultural diversificat cu păşuni. pe care îl pot lua din băltoace sau din malul pâraielor. Deaceea totdeauna să lăsăm destule suprfeţe şi căi de acces nebetonate (neasfaltate) în gospodărie. Un sfat practic:  Mizeria care apare în faţa uşilor.  Pentru a-şi construii cuibul. Şi numărul lor este în continuă scădere. o putem prevenii montând nişte scânduri de captare sub cuiburi. Ei cuibăresc altfel decât rândunelele. le putem atrage în locuri noi. construite din picături de noroi amestecat cu salivă şi lipit de ziduri sau grinzi sub tavan sau streaşină. Ele sunt cele mai cunoscute vestitoare ale primăverii. cu insecte zburătoare pe care le vânează deasupra peisajului cultural. vom contribuii la protejarea rândunelelor. tufărişuri şi ape. complet închise.  Dacă primăvara este secetoasă să udăm un petec de pământ. Ei se hrănesc. cât şi în locurile de iernat. pe care le vânează în zbor. arături. rândunelele de hambar şi lăstunii au nevoie de noroi. ca şi rândunelele.

la marginile drumuriilor şi pe răzoare. O altă sursă de hrană pentru vrăbii sunt trocuţele păsărilor şi animalelor din gospodărie. Fiindcă vrăbiile preferă să cuibărească în colonii. Fiind în trecut un locuitor al stâncilor.  Să le lăsăm fâşii de cereale nerecoltate. crepături şi adâncituri la renovarea sau extinderea grajdurilor. pe un perete de casă sau de şură. Pe timpul iernii vrabia duce lipsă de grăunţe.  www. pe părăginişuri. găuri. depozite de materiale. care invadau grânare şi lanuri de cereale. printre altele datorită lipsei deşeurilor de treierat şi a cerealelor cazute din spic. se recomandă să se fixeze pînă la patru căsuţe într-o linie. Chiar şi în timpul clocitului sunt foarte sociabile formând deseori mici colonii. care îşi împart hrana cu ele. Pentru hrana puilor. Mai multe informaţii:  www. bine acceptate şi de codobatura şi muscarul sur. Câte o pasăre solitară rămâne şi iarna aici.ro  www.  www. devin tot mai rare. fiind pasăre migratoare.schwegler-natur. El cuibăreşte în mici crepături. Mărimea ideală a acestor căsuţe este de 15x15 cm la bază. Marile stoluri de altădată. depozite de moloz şi suprafeţe nebetonate ca locul de parcare a maşinii. Cum să îi încurajăm?  Codroşul de casă poate fi atras în gospodărie de căsuţe semiînchise.ro imagini superbe.de. Important de ştiut: Codroşul.  Pajiştile cu iarba mică. vrăbiile caută insecte.viata-salbatica. este de văzut pe la noi doar din martie până-n octombrie.nabu-natur-shop. pe suprafeţe nebetonate ale gospodăriei. sub streşini. devin tot mai rare. grămezi de gunoi. etc. www. Populaţia nu este în pericol.de (10108 Berlin): FiBL / Demeter / KÖN / Bioland Hofstelle 2008 27 . azi codroşul manifestă un ataşament deosebit faţă de aşezările umane. Stânga: căsuţă închisă preferată de specii de vrăbii şi piţigoi. potrivită pentru codroşul de casă. datorită capacităţii mari de adaptare. datorită stilului modern de construcţii şi renovărilor. în apropierea tufărişurilor sau pomilor.nabu. pe pervazuri şi alte ascunzişuri în clădirile oamenilor. uşurează codroşului căutarea de hrană. dreapta: căsuţă semiînchisă. el zboară deseori în zone cu vegetaţie săracă. pajişti cu iarbă scurtă. . cu diametrul găurii de intrare de 35-40 mm.  Să înlocuim sau să completăm găurile şi crăpăturile. În ciuda capacităţii lor mari de adaptare. Acestea le găseşte în grădini.Vrabia Codroşul de casă Important de ştiut: Vrabia de casă este o pasăre fidelă locului. În căutarea insectelor sau animalelor mici. sub streşini sau în găurile zidurilor ( rareori şi în căsuţe de păsări ). numărul lor este în scădere. în curţi. căi de acces. Locurile tradiţionale de cuibărit ale vrabiei.de : articole pentru protecţie naturii.milvus. bogate în proteine. Cum să le încurajăm ?  Prin menţinerea unor orificii. Vrabia cuibăreşte în crepături. cu nişte căsuţe. omizi etc. În afara timpului de clocire ele trăiesc in stoluri mari. pe grămezi cu gunoi de grajd sau cu moloz.

1486) Idee. 4. BUND Lemgo: S. Fax -9 info. Thomas Stephan (c) BLE Bonn: S. 7 (2). 1 Euro 7. Rosenschule Ruf: S. 3). Finanzierung. 7 (1). DE-60486 Frankfurt am Main Tel.oeko-komp. Fax +43 (0)1 4037050 191 info. Auflage © 2008 Bioland Beratung. 2). Konzept. +49 (0)6131 / 140 86-93. 2 (2. Lichtenow): Fassadenbegrünung.  Feldvögel – Kulturfolger der Landwirtschaft. Fax -273 info. 16. sFr.00 (inkl.00). 15. EUR 10.Weitere Literaturtipps  Merkblatt Hecken. Birgit Petersen (KÖN): Dachbegrünung. 2 (6). DE 58455 Witten Tel. Birgit Petersen: S. sFr 9. 3). 23 (3). 24 (1. 5 (2. Ingenieurbüro für Nachhaltigkeit. 19 (1. Götz Daniel. 8.00)  Naturschutz praktisch. 2 (9). 2 (10). Arbeitsgemeinschaft Biologischer Umweltschutz): Vögel. DE-55116 Mainz Tel. 13 (2). 25. 11 (3). www. Fax -222 info@demeter-nrw. 5 (6). 2.20. Gehölze. +49 (0)6131 / 239 79-0. 16 Seiten. 17 (2). Bezug in Deutschland: Bioland Verlag (EUR 6.de Demeter NRW Alfred-Herrhausen-Straße 44. Florian Schöne (NABU) Redaktion: Gilles Weidmann (FiBL) Gestaltung: Claudia Kirchgraber (FiBL) Bildnachweis (jeweils von links oben nach rechts unten): David Anderson: S. +41 (0)62 8657-272. Postfach. 23 (1.org Vertrieb in Deutschland: Bioland Verlags GmbH Kaiserstraße 18. CH-8315 Lindau. +49 (0)4262 / 95 93-00.agridea-lindau. Bezug in der Schweiz: FiBL (Best. Übersetzungen. Alfons Krieger: S. 5). 11 (1). Fax -97 abo@bioland. Daher erfolgen alle Angaben usw. www. 22. Bioland Verlag. Koordination: Ute Buschhaus (Bioland NRW und Demeter NRW) Autoren: Ute Buschhaus (Bioland NRW und Demeter NRW): Einleitung. Insekten.oesterreich@fibl. Ein Handbuch für den ökologischen Landbau. KÖN. Christoph Ziechaus: S. 2). 14 (1).de Forschungsinstitut für biologischen Landbau (FiBL) Ackerstraße. www. Porto und Verpackung beim Nabu-Natur-Shop. Ute Buschhaus: S. 2 (5. 25 (1).de. Demeter & FiBL Das Werk ist in allen seinen Teilen urheberrechtlich geschützt. Beide übernehmen deshalb keinerlei Verantwortung und Haftung für etwa vorhandene inhaltliche Unrichtigkeiten. 2 (1).de. 3. 18 (2. 5 (1. 26 (1). FiBL. 5). 17. Theo Poppen: S. CH-5070 Frick Tel. 27 (1). 27 (2). 21. 6 (1. Thomas Ingensand (Bioland): S. 1435. 19 (3). Eva Meyerhoff: S.00/sFr 18.org. Thomas van Elsen (FiBL): Bracheflächen. Bahnhofstraße 15.fibl.org. 3). www. 26 (2). 13 (1. DE-55116 Mainz Tel. Thomas van Elsen: S. Hermann Knüwer: S.de Kompetenzzentrum Ökolandbau Niedersachsen (KÖN). Gefördert aus Mitteln der SUE – Nordrhein Westfälische Stiftung für Umwelt und Entwicklung in Bonn 28 Hofstelle 2008 Bioland / KÖN / Demeter /FiBL .  Umfangreiches Informationsmaterial zum Naturschutz im Landwirtschaftsbetrieb bietet AGRIDEA. Am Eisenwerk 13. MwSt. 5 (5).bioland-beratung. Fax -77 info@oeko-komp. +49 (0)2302 / 915-218. 2 (4).) Alle in diesem Merkblatt enthaltenen Angaben wurden von den Autoren nach bestem Wissen erstellt und von ihnen sowie den beteiligten Verlagen mit größtmöglicher Sorgfalt überprüft.deutschland@fibl. 112 Seiten mit vielen Abbildungen. Iris Geier (Bezirksregierung Arnsberg): S. Dennoch sind Fehler nicht völlig auszuschließen.de. Eschikon 28. Dina Bollmann: S. Eva Meyerhoff (KÖN): Zäune und Mauern. 14 (2).fibl. Rainer Oppermann (IFAB Institut für Agrarökologie und Biodiversität). Jede Verwertung ist ohne Zustimmung der Verlage unzulässig. Kendra Quade (ABU): Wasser Durchsicht: Reinhild Benning (BN Bayern). Hans Günzl: S. Garten. Nadine Ege. Wasser. Klaus Brunsmeier (BUND). Thomas van Elsen. Wolfgang Postler: S. John J. 4 (1). Fledermäuse. Nabu. 9). ISBN 978-3-934239-01-2. DE-27374 Visselhövede Tel. 20.org Galvanistraße 28. Kaczanow: S. Heiko Bellmann (Uni Ulm): S.fibl.Nr. Herausgeber: Bioland Beratung. 4 (2).bioland. 13 (2). AT-1040 Wien Tel.de/verlag/ Vertrieb in der Schweiz: FiBL Frick (Best. +43 (0)1 9076313.Nr. +49 (0)69 / 713 7699-0.de. www.00.natur-shop. Mikroverfilmungen und die Einspeicherung in und Verarbeitung durch elektronische Systeme. Fax -27 info@bioland-beratung. Bio Austria. 24 (3). 13 (4). Das gilt insbesondere für Vervielfältigungen.suisse@fibl.org.org Theresianumgasse 11/1. www. 2. 6 (3). 11 (2). de. ohne jegliche Verpflichtung oder Garantie der Autoren oder der Verlage. 2 (7). 6). 2).Nr. Bezug für 2 EUR zzgl. Best. KÖN. 2006. Ralph Joest: S. Klaus Trunsier: S. 30519 Hannover oder info@Nabu-Natur-Shop. 5039 oder www. www.ch Impressum Herausgeber: Bioland Beratung GmbH Kaiserstraße 18. 18 (1). Alfons Krieger (IfN. Marc Grawitschky: S. Heiko Fischer: S. Ralf Joest (ABU. 9.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->