Au fost \ntotdeauna [i sunt \nc` [i ast`zi teribili speciali[tii, fa]` de cei ce \ndr`znesc s` emit` ipoteze, care zdruncin` valoarea operelor lor. Ce sentiment de cru]are poate avea un \nv`]at fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri, ar \nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii? Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui, care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,

ap`rea tuturor ca un act de impietate, o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,

pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie, care s` fie \nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te. Limba Dacilor n-a pierit. Ea a devenit \n Italia \nt~i limba Romanilor care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`; aceea[i limb` a Dacilor, dus` \n Fran]a a ajuns \nt~i limba Galilor, iar cu timpul limba francez`; \n Spania ea a devenit \nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.
I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)

Dr. Napoleon S®vescu

Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®

Editura INTACT Bucure¿ti-Romania 2002

http://www.dr-savescu.com/history

CUPRINS
•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI 1. •nceputuri 2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei 3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor) 4. Burebista 5. Podul de piatr` de peste Dun`re 6. Decebal 7. Re[edin]a lui Decebal 8. Cine a fost Traian? 9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre 10. Ei, tracii, au fost daci 11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue Ð Ale[ii lumii Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Ð L`ca[uri de cult 12. Str`mo[ii arieni Ð Credin]a 13. Simbolistica la pelasgi 14. Simbolistica la pelasgii-arieni 15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa) 16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ

S
7

9 9 23 33 39 51 53 65 73 85 93 103 107 111 115 121 123 128 129 143 149 161

5

II.

EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN 1. Origini [i legende 2. Originea rom~nilor 3. Cucerirea nord-vestului Europei 4. Cucerirea Indiei 5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida 6. Cucerirea Peninsulei Italice Ð Oltina-Altina-Latina-Latium 7. Cucerirea Anatoliei 8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord 9. Cucerirea Japoniei 10. Cucerirea Sumerului (Irakului)

173 173 179 185 197 207 221 228 231 241 247 257

III. ALESUL ZEILOR 1. Alexandros [i Macedonia 2. Originea macedonenilor 3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean 4. Cucerirea lumii antice Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 \.d.H. 5. •ntoarcerea acas` (326-325 \.d.H.) 6. Din cuceri]iÉ cuceritori

267 267 273 285 289 296 301 305 311 315

6

ca frunza pe copac. 7 . Cum pe p`m~nt e bine sau e greu. peste timp un pod. \n cuv~nt. Peste petrecerea de timp [i lume. Ca bezna. Erau cei mai viteji dintre to]i tracii. Cuvintele \n care [i-acum se scrie Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i. La \nceput a fost cuv~ntul dac Ce-a pus pecete peste ]ara-n care Cei ce se n`[teau. nimeni nu [tie De c~nd sunt dacii \n c~mpii [i mun]i. •n graiul lui vorbeau bune [i rele. Dacii aveau de la •nalt un nume §i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti. De mii [i mii de ani. Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti. c~nd \n ea cat` lumina Arc peste stele. Se-n]elegeau \n limba vorbitoare. Vorbeau o limb` clar`. Pe Kogaion. Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod.•n loc de cuv~nt introductiv Gellu Dorian Cine sunt dacii Domnului Napoleon S`vescu C~nd Herodot a scris cine sunt dacii. Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu. \n nop]ile cu stele. Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt.

Sub lucrul omului trecut prin vremi. Din cernerea pe care timpul o adun`. E o minciun`-n care au crezut Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme. Uita]i de cei ce vin din neam \n neam. Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun` §i azi \n graiu-n care vrei s` chemi. dardanii Stau ca \naltul cerului de foc Pe-acest p`m~nt ei. peste timp s` cheme Numele-n care singuri ne aveam Mai puri dec~t romanii.Au n`v`lit barbarii peste daci. Pecetlui]i de vorba cea mai bun` §optit` sau c~ntat` \ntr-un glas. Demni ca \n Kosovo. Precum \n cer. dacii! 8 . Iar noi suntem r`t`citori \n zare. Au re-nviat mereu dup` furtun` Ca pietrele sub ap` au r`mas. S` te-n]elegi cu cel plecat departe §i revenit aici ca-ntr-un desc~nt. Din azi \n m~ine. * A da dreptate celor care Au spus c` dacii au murit de mult. R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe Vreun semn \n curgerea unui cuv~nt Ð Legile dacilor nu erau str~mbe Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt. roxalanii. a[a [i pre p`m~nt. Mai \n]elep]i dec~t elinii la un loc. La matca vie]ii lui f`r` de moarte. Le-au ars cet`]ile [i gr~ul Dar n-au putut ascunde vorbele \n saci Pe care s`-i \nghit`-n moarte r~ul.

000. caii. Acum 25.000. felinele. atmosfera con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen.000 de ani.000. Smithsonian Timelines of the Ancient World 1. nivelul de oxigen \ncepe s` creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic` continuu.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea Caspic` [i de Lacul Aral. fiind astfel ostil` oric`rei forme de via]`. asem`n`toare algelor.dinozaurii .000.000 de ani. a produs \n aer o p~cl` de praf de nerespirat.care. c~nd s-a format P`m~ntul. elefan]ii. Acum 40.500. cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. A 9 . Acum 50.000 de ani apar dinozaurii care. cum ar fi: maimu]ele.000.Noi nu suntem urma[ii Romei \NCEPUTURI [a cum citim \n cele mai populare surse [tiin]ifice de domeniu. probabil \n zona Golfului Mexic de ast`zi. vor dispare brusc acum 65.000. acum 4. Acest meteor.000 de ani \n urm`. se termin` formarea Mun]ilor Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean. incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne. care ar fi cauzat moartea acestor creaturi . •n aceast` perioad`. la contactul cu Terra. Tot cu 65.000 de ani \n p`durile din estul Africii apare ãproconsululÓ. Acum 500. \ns`.000.000.000 de ani \n urm`.000. Cu 3. o form` timpurie de maimu]`. dac` ar fi continuat s` existe.000 de ani apare o mare varietate de mamifere. predomin` organisme simple.600. ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea rasei umane. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul.000 de ani apar primele vertebrate iar acum 200.

care oricum nu avea un fund plat. C. R`sturnat la 180 de grade ulciorul. \n ãTibiscusÓ. 3. 10 .1974. Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta.65-69. E. inv. devine un cap de schelet . Cultura Vincea este aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii.Germann.Resch. a c`rui gur` a fost considerat c` arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. cu 1.000 de ani ”naintea celei Sumeriene). O.Fig. 54748. Muzeul de istorie al Rom~niei. cu o anatomie pregnant`.Radu. * Descoperit la Parta. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast` poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri.1. p. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea.

Acum 2. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru prima dat` problema existen]ei unor hominizi.INFERIOR (1.\n aceast` perioad` apare omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i.000 .10.40.000 .000. fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai bogate \n proteine. la Mojokerto. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. au descoperit aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile.000. S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii: PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) .700. Acum 1.SUPERIOR (40. .perioada \n care apar uneltele de piatr`.MIJLOCIU (100. Acum 1.\n TER´IAR .) . •n plus s-a g`sit [i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. din care fac parte: PALEOLITICUL. erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. [i reluate \n 1975. Nicol`escu-Plop[or.000 \. Fosile de Homo Erectus au fost descoperite [i \n Java.000 .\mp`r]it \n: . al c`rui creier este [i mai mare.d. aceasta fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor. crucial fiind faptul c` era.g`sim o faun` bogat`.d. Dardu Niculescu Plop[or a descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de tip Australopithecus. Pescari (pe[tera Gura 11 .. S`p`turile arheologice \ntreprinse \n punctul ãValea lui GraunceanuÓ.d. ca ursul erectus. sub conducerea regretatului C.000 \.) .perioada \n care apare omul de NEANDERTHAL \n spa]iul Carpato-Dun`rean. Carnivorele.H.) .100.Noi nu suntem urma[ii Romei Acum 4. primii str`mo[i \ndep`rta]i ai omului \n aceast` zon`. .000. \ntre 1960-1969.H.S. numeroase resturi de primate cercopithace.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se rupe.000 de ani g`sim \n Africa HOMO ERECTUS. bogat \n ierburi). ca \n zona Bugiule[ti.H. rinoceri ca [i singurul ghiboscidian (acesta indic~nd un mediu deschis. carnivor.000. MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.000 de ani .000 \.000 de ani a \nceput perioada QUATERNARŒ (perioada \n care ne afl`m [i ast`zi).. S-a g`sit un mare num`r de schelete de girafe.

Din cadrul culturii Vincea. Cultura Boian (4.d. 1996.d.d. cu popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii \ntre 5.d. •n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela CladoveiÓ. posibil.500 \.H. LA.d.). asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a.H.d. purt`torii acestei culturi vor cobor\ 12 . p. Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american` Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`. tot de la Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).500 \. Univ. new and updated edition.000 . Berkeley.500 3. acestea fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al v~n`torului paleolitic.000 de ani \. cuptorul de piatr`.H.5.800 \.400 .000 \.3. de culoare alb` pe un fond ro[u. (5200 \.3.d.4. Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe ce precede pe cea Troian`.H.000 .000 .H. ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui. 21). Pe teritoriul Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii \ntre 7.H. (Marija Gimbutas. The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images. iar Marea Neagr` cap`t` conturul ei actual. dup` aceea[i Gimbutas)2 [i considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii.000 \. Nicolae Vlasa descoper` \n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de lut datate 4.) ne las` primul sanctuar creat din lut.500 \. of California Press.) .3 •n cultura Cernavod` I (4.H. cea mai veche istorie de acest fel apar]in~nd culturii Vedice).800 . c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i femeia saÓ.4. MEZOLITICUL (10.Chindiei). Marea Britanie devine insul`.H. cu mult \naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele.perioada \n care vremea s-a \nc`lzit. NEOLITICUL (\ncepe cu 5.) triburile de p`stori folosesc caii [i arme perfec]ionate.d. vasul cu picior cu decor pictat etc. iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` \n marmur` din istoria lumii. •n cultura ãCarceaÓ \[i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ carpato-dun`renilor.

a[ezat` pe aceste bogate meleaguri. .Fig.d.000 ”. 13 .. carpato-danubian`. Aceast` popula]ie arian`.500 ”. ën aceast` perioad`.d. poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu. pelasgic`. extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile. ori cum vre]i s` o numi]i. prezent ”n spa]iu (sf~nt. locuind ”n general de-a lungul re]elelor hidrografice. 2.500 ”. formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.400-2. d~nd astfel na[tere poporului protoeuropean. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.H. constituie ãVechea Europ`Ó. euro-indian`. cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5. 6. vedic) inv`]ase s` defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul.H.0004. la vechii vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate).d.500-3.H. apar]in~nd neoliticului.

Descoperim culturi ca: St`ncu]a.3. 3-4.4. Ed. 3 *Fig. 38. Cernavod`. 1980 . Fig. Ion Miclea. Cucuteni. Harta neoliticului t~rziu pe teritoriul Rom~niei . Gumelni]a. 14 . p. Radu Florescu. Petre[ti.din ãPreistoria DacieiÓ.Fig. Apar o serie de schimb`ri locale [i generale ale acestei societ`]i carpatodanubiene. 2. Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur. Vucedol.Meridiane. cu schimb`ri manifestate de o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i cu noi manifest`ri spirituale . 39.

Fig.4 15 .

Gradesnita.2. nu sumerienii.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre Nicolae Vlasa. 16 . A[adar. Bucure[ti 1994 .000 de ani ”naintea sumerienilor. inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost. ci locuitorii Transilvaniei. Iugoslavia . Strachina cu inscrip]ii . fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii. 5. locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i asta cu 1.200 ”. 5.3. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII 1.300-5. *Iosif Constantin Dr`gan. 5.d. oric‰t ar fi de paradoxal.6. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca.H. Bulgaria. 4. Europa Nova. Istoria Rom‰nilor. Kosovska Nitrovita. a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului. Ed.1 2 3 4 5 6 Fig. Fusaiola cu inscrip]ii .

400 ”. Time-Life Books. Acesta a fost f`cut ”n anul 3.52. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`. Virginia . 6. c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect de copaci sau altele imit‰nd apa.d. El a fost descoperit ”n anul 1974 pe el fiind desenate. Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe teritoriul Poloniei de azi.p. Alexandria.Noi nu suntem urma[ii Romei Fig. deci cu 200 de ani ”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. zg‰riate.H. apar]in~nd poporului carpato-danubian. Acest vas apar]in‰nd culturii ãceramicii liniareÓ.1995 . *Early Europe: Mistery in stone. este prima dovad` a ro]ii ”n lume.. pe a[a-numitul vas de la Bronocice. 17 .

400 ”.1995 . apar]in‰nd aceluia[i popor carpatodun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). pu]in mai la nord de Budapesta.H. Marginile ”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.53.d.Fig.700-2.p. Virginia . *Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa. 7. datat 2. Alexandria. 18 . pe teritoriul Ungariei de azi.

Bulgaria ”n 1971 probabil c` au folosit ca model de altar pentru agricultorii carpato-dun`reni .d.000-5.p. ace[ti coloni[ti vor stabili culturi uniforme din Ungaria [i p~n` ”n partea central` nordic` a Fran]ei. [i alta care se va r`sp~ndi spre centrul Europei ãLinear PotteryÓ numit` astfel datorit` zigzagurilor [i curbelor cu care erau decorate obiectele de ceramic`.H. *Early Europe: Mistery in stone. din Alpi [i p~n` la Marea Nordului. 8.000 ”.55. Sittard [i Stein.19 Noi nu suntem urma[ii Romei Fig. Aceast` ceramic` liniar` g`sit` pe teritoriul Cehoslovaciei la Bylany . a[a-numita ãCardial-ware PotteryÓ. Arheologii baz~ndu-se pe stilurile diferite de obiecte din ceramic` au trasat ãemigra]iaÓ agricultorilor spa]iului carpatodun`rean ”n dou` direc]ii principale (6. Virginia . nu face dec~t s` puncteze expansiunea carpato-danubienilor ”n drumul lor de a explora [i cuceri Europa. Poloniei la Olszanica [i Olandei la Elsloo. Time-Life Books.): vestic` de-a lungul coastei M`rii Mediterane. . Alexandria.1995 . Aceste figurine g`site la T~rgovi[te.

Nica. Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt). *M. Se poate vedea clar ãSpirala Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ. ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. 13 20 . 9. 1972. ”n ãHistoricaÓ II. Craiova).Fig. p. face parte din cultura V`dastra. care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei. precum [i ”n dreapta Dun`rii.

unde. grupul de bronz redat aici. 1900 Academiei de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art` gotic`. Felina pe care se g`se[te c`lare femeia de[i seam`n` cu o leoaic`. Dup` ornamentul care se g`se[te in spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat` fi at‰rnat de ceva. 1974. 482 21 . ni[te copii au g`sit. dup` indicarea coamei. cu st‰nga sus]in~nd-o pe femeie de la spate. Zei]a de la Naieni . Bucure[ti. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arienicarpato-danubieni) * Vl. La apus de Pietroasa. •n ceea ce prive[te cel de-al doilea ”nso]itor. Arta preistoric` ”n Rom‰nia. Buz`u. fig. 10. Personal am v`zut un complex statuar asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din insula Balli.Fig. Unii consider` c` acest complex ar reprezenta-o pe Mama Mare av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. Pe cap are o c`ciul` ãfrigian`Ó care-i acoper` t‰mplele [i urechile. un leu. De remarcat sunt ornamentele de pe haine c‰t [i de pe harna[amentul leului. din st‰nga femeii. cuprinz~nd doar dou` figuri. pare a fi totu[i. De la a treia se poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui picior. L‰ng` ea. Dumitrescu. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. jud. inso]indu-l de o descriere eronat`. Cu m‰na st‰ng` ea se ]ine de coama leului iar cu dreapta de coada acestuia care pare c` se termin` ”n gura de pe[te. juc~nduÐse. ”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt` coama leului. prin anii 1900. undeva pe coada leului. dup` cum ne spune Tocilescu. se afl` satul Naeni. localitate celebr` prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii Phoenix) ce-i poart` numele.Vasile P‰rvan are meritul de a observa faptul c` grupul statuar este mutilat. m‰na lui dreapt` se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ. \n dreapta.

a dat na[tere la Troia I. ne pune la dispozi]ie o hart` care ne schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig.d. ci p~n` \n \ndep`rtata Indie. au putut ap`rea pe ni[te insule izolate. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 22 . Barnes and Noble Books. ei ãnev`z~nd p`durea din cauza unui copacÓ. New York. Gordon Childe4.. uimind cercet`torii care nu-[i pot \nchipui cum. Profesorul V. l`s~nd \n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare. Hinduismul [i cre[tinismul nu au f`cut altceva dec~t s-o copieze. puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care \n 4. cultura Cernavod` I.. culturi ca cele miceniene.spre sud.H. unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile culturi . Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase).. 1993. Acei carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum \i mai numesc al]ii) au dat na[tere la cultura lumii. Aceasta.caldeean`. \n a sa lucrare: The Aryans. Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee). 48É spa]iul carpato-danubianpontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ. egiptean` etc. ea r`sp~ndindu-se nu numai peste \ntreaga Europ` [i spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei. adapt~nd-o la condi]iile lor locale.. spre Anatolia.000 \. se va scufunda \n Marea Mediteran`.

Eu nu pot s` afirm dec~t c` \n tot ceea ce urmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu convins. o nou` interpretare poate infirma una sau alta dintre ele.. reale ale cuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii \n care ne-am n`scut [i c`reia \i vom apar]ine \ntotdeauna. A fost poate pentru prima oar` c~nd am sim]it c`. limba francez` [i astfel am descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~norus! Ghinionul ãg~nditorilorÓ de atunci erau [i c~ntecele italiene care p`trundeau peste tot \n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de C 23 . Oric~nd o nou` descoperire. nu exist`. \mpreun` cu to]i ceilal]i elevi. \n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus [i de ãpu]inaÓ influen]` latin` \n vocabularul rom~n al`turi de cea ãcople[itoareÓ slav`.. Cititorul nespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale. iar din clasa a cincea.. Fusesem obligat. pe vremea c~nd eram elev \n cursul elementar.. Astfel. \nc` din clasa a patra elementar` s` ãstudiezÓ limba rus`. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie \n[elat.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei ISTORIA NE[tiut` a romånilorNOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI •nainte de toate vreau s` fiu onest. declar~ndu-v` c` o chez`[ie a tuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura \n fa]a dumneavoastr`. *** u ani de zile \n urm`. nu eram de acord cu ceea ce era ãscris \n carteÓ. nu trebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu \n realitate. indiferent pe ce meleaguri ne-a c`l`uzit destinul. pute]i s` v` sim]i]i invita]i \n a v` folosi de ãprezum]ia de nevinov`]ieÓ referitor la acest articol conduc~nd la o ãestompare a necredin]eiÓ al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`.

Curios este c` rom~nii nu se revolt` ”mpotriva falsificatorilor istoriei noastre. ãNeamurile daco-getice. 11. Meridiane 1982 din Getica. ”mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti ori latinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului ! 24 .H. trec~nd chiar dincolo de Hellespont ”n Asia Mic`Ó. p~n` ”n Rodopi [i pe valea Mari]ei.d. p~n` ”n Silezia. cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave. P~rvan. Ed. transform~ndu-ne istoria \ntr-o moned` politic` devalorizat`. iar spre sud.000 ”.409.Fig. Uit‰ndu-ne pe harta lui Vasile P‰rvan. s-au ”ntins ”nc` din vremuri imemoriale spre nord. cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut ”n loc s` evolueze au involuat. la vremea lui (1882-1927). Dar ”n ace[ti 100 de ani care ne despart de el. ”n Gali]ia [i Podolia. p. putem s` ne imagin`m r`sp~ndirea nemului nostru ”n Europa ”ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma. ”n Posen. Expansiunea getic` ”n Europa central` si sud-vestic` ”n anul 1. A[a ne spune acela[i V.

. \n casa c`ruia am g`sit o carte scris` \n limba rom~n`. Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci. John V. Ast`zi \n Moldova de peste Prut. f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune \n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`. B`jenaru [i care mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York: 25 . probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacorom~nilor.. Nu [tiu care este p`rerea Dvs. c` Macedonia a fost. •n perioada \n care am fost student la medicin` am fost invitat s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[. ãmoldoveneasc`Ò. Fine Jr. Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestora cu logica.Noi nu suntem urma[ii Romei apropiate de ale noastre. Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a mai sc`zut \n intensitate.. o [i cred. un grec! P`rerea lor nu este criticat`. S. iar eu ajunsesem \n ultimii ani de liceu. ba dintr-unii. Surpriza am avut-o \n luna mai 2002. \nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spre Siberia. asupra dacilorÉ ãstr`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de aziÒ5.. ba chiar direct din cei ãdoi b`rba]iÓ: Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun. De data aceasta lucrurile se \ntorseser` cu 180 de grade [i acum \nv`]am despre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam ãnoiÓ din ãeiÓ. la invita]ia unui coleg [i prieten ungur.. singura de altfel: Dacia preistoric` a lui N. Michigan. ba dintr-al]ii. este [i va fi Grecia iar Alexandru Macedon a fost.. voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. de nici un politician sau istoric rom~n. c~nd am fost invitat la cel de-al 37-lea Congres de studii medievale de la Kalamazoo.. unde am prezentat ãA new Approach to the Origin of the Romanian PeopleÒ.U. dar eu personal nu am \ncredere \n ace[ti ãlingvi[tiÓ [i ãistoriciÓ gata s` ne transforme istoria noastr` \n func]ie de interesele lor personale ori scopurile politice urm`rite de ãst`p~niiÓ lor. \nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastre ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar. Densu[ianu. am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de grade no]iunile de ãistorie a rom~nilorÓ acumulate \n [coal`.A. care le spun fra]ilor no[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci. teorie pe care mul]i. Traian. de origine slav`. deschis. Bucovina [i ´inutul Her]ei popula]iei dacorom~ne..

o profesoar`. numeroase min]i ãstr`luciteÓ au \ncercat s` reconstruiasc` aceast` limb` ãmatc`Ò.6 Cercet`toarea american` Marija Gimbutas. Argument~nd ne zise.. de c~nd un oarecare W.d. spune: ãRom~nia este vatra a ceea ce am numit ãvechea Europ`Ò.. Iar vorbele nescrise. De 200 de ani. cu asta nu m`-mpac. mai cu luare aminte. Revenind la poezia lui B`jenaru. de lupt`tori. ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toare cu latina. din epocile Bronzului [i Fierului. h~rtie.. elinei [i latinei dintr-o ãlimb` mam`Ò.. pa[nic`. chiar din limbajul trac! Dar.Ó •ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau getodacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`. azi nimenea nu [tie!.ãCe limb` vorbeau dacii. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]a sanscritei. nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~t defilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). axat` pe o societate matriarhal`. lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa ãArheologie Lingvistic`Ò [i descoperim c` lingvistica. s` fii inteligibil?. dintre care avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a cuceritorilor [i \n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i \nsu[easc` latina dup` ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile \mp`ratului Traian \n 106 d. P`i stai [i ia aminte.H. oare s` fie adev`rat c` tot ce ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?. profesoar` la Universitatea din Los Angeles. istoria. iubitoare [i creatoare de art`. Anii trec.. §i \n final g`sir` vreo 7-8 cuvinte Ce par a face parte.H. zboar`.. precum se [tie. Cu c~teva cuvinte.. care a precedat societ`]ile Indo-Europenizate patriarhale. de asemenea. evident c` aceast` str`veche 26 . astfel \nc~t nu a fost necesar` \nv`]area altei limbi.. gener~nd dou` teorii care sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limba arian` pe de alt` parte. C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion. California. de cumva e posibil. teocratic`. c~ndva. Lingvi[tii socotir`. localizat` undeva \n Europa Preistoric`. de[i-i scris \n carte. o entitate cultural` cuprins` \ntre 6500-3500 \.. A devenit..

F`g`ra[.. Retezat. A[a c` apare mult mai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni. B`jenaru: ãIstorici de-asemeni la Roma au g`sit Legenda acelor gemeni ce Roma a uimit: Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut. cercet`ri f`r` repro[ de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul ãspa]iuÓ care corespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [i sub titulatura ãAncient IndianÓ. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiul nefericitei. Dup` \nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni).. de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii ar trebui s` ne c`ut`m o astfel de .Ó7 Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europei care nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`. r`m~n~nd \n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentru om c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul.. 27 .. \n special c~nd ni se spune c` [i ãnoiÓ am fi un fel de urma[i ai lor. origine trivial`?.Noi nu suntem urma[ii Romei civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta? S` \ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia. cetatea Carpatic` face parte din ãhabitatul primitiv al arienilorÓ. nici de cea alpin`. sigur c` ne-a impresionat. Cindrel. Astfel. termen folosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare.Ó Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de o ãlupoaic`Ò.. Bucegi.. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`. f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob. Par~ng. Din ei.8 De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne \ntoarcem la poezia lui V. iar ciobanul Faustulus i-a crescut. plaseaz` faza primar` a culturii Vedice la noi. C`limani. fiica lui ãNumitorulÓ Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` din templul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` ãdin seninÓ cu zeul Marte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nu fi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i arunce pe bastarzi \n Tibru. rom~nii s-au n`scut!. de[i pe \n`l]imi s-au format ghe]ari \n c~teva masive muntoase: Rodna. spune legenda.

. Dar c` \[i uit` limba. profesori. eu asta nu pot s-o \n]eleg! C` un popor \[i pierde treptat din obiceiuri. dic]ionare. Dac~t acele cazuri. sutele de alte dialecte din Italia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic` nu a fost ãromanizat`Ò acas` la ea. Mai mult. [i azi pe italieni. \n Peninsula Italic` avem [i ast`zi dialecte ca cel toscan. \mpotriva celor care din interese geo-politice \ncearc` s` bage \n capul genera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t cea evident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`? O situa]ie similar` cu cea din ãItalia-Mam`Ò \n privin]a num`rului de dialecte populare se \nt~lne[te [i \n alte ]`ri ale Europei: Fran]a.. caiete sau creioane. Vezi. Astfel cum se explic` ãromanizareaÓ noastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i \nchipuim pe ]`ranii daci.. exemplu nu-i sub soare. locuind prin v`i [i mun]i. s` nu se \n]eleag` \ntre ei. Marea Britanie [i Germania. dar [i dacii liberi. au putut \nv`]a at~t de bine latine[te \nc~t au realizat cea mai unitar` limb` latin` cunoscut`. . ar fi niscai temeiuri. din teritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. La ei acas`.. vocabular \ntreg Vezi domnule. pe care latinii \n[i[i nu au fost \n stare s-o realizeze nici m`car la ei acas`.271 d. §i nu numai ei.ãPe daci \i ocupar` acei viteji romani §i i-a-nv`]at latina \n cam 100 ani! C` dacii \nv`]ar` latina a[a u[or.H. dealuri [i p`duri. repezindu-se s` \nve]e latina?.. Spania.. dispare!Ó Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`. lombard. C` \[i mai schimb` portul. asta nu m` mir` [i zis-am: ÇBravo lor!È Dar c`-[i uitar` limba. \n care locuitorii comunic` \ntre ei 28 . de exact 165 de ani (106 d.). calabrian ori sardinian care-i fac. cei din teritoriul ocupat de romani.H. \n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au la dispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)? Nu am dreptate s` m` revolt \mpotriva profesorilor care se mul]umesc s` se rezume la ceea ce au \nv`]at sau n-au \nv`]at \n tinere]ea lor. Cum v` \nchipui]i c` ]`ranii daci care nu aveau nici texte. c~nd un popor.

Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea \nv`]at` la [coal`. Numai \n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`. ãC~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci. s-au maghiarizat... \ns` n-au uitat nici limba. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii \n o mie de ani au putut face romanii \n o sut` de ani ?.. nici portul. Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?Ó Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cu popula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a \nv`]at agricultura. §i asta f`r` ca picior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei! ãArdealuÕa stat sub Unguri aproape ani o mie §i asupri]i Rom~nii. toat` popula]ia ]`rii este capabil` s` comunice prin limba \nsu[it` de mic copil \n familie. p`storitul. dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` \nve]e ãlatinaÓ [i \n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?.. Vom \ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua \ntrebare fundamental`. cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe dacii ocupa]i. La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci! Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`: Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`! Cum e posibil asta? •ndat` v` explic. afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma. a[a precum se [tie. cea vorbit` acas` f`c~ndu-i de ne\n]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i \n alte col]uri ale ]`rii.Noi nu suntem urma[ii Romei prin intermediul limbii literare \nv`]ate \n [coal`... De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic: ÔNaintea erei noastre. s-au convertit la catolicism... nici obicei. Mul]i aristocra]i rom~ni transilv`neni. performan]e pe care nu au fost \n stare s` le reproduc` \n propria lor cas`?. c~t? Nu prea [tiu precis 29 . Nu [i-au uitat nici graiul. [i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` \n numele catolicismului. pentru a-[i salva via]a [i avutul. Cu alte cuvinte. la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numit ãistoricÓ [i ãlingvistÓ lipsit de credin]` sau bun`voin]` \n acceptarea Adev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it \n aproximativ 100 de ani. nici tradi]iile.

treptat s-au stabilit Iar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`. italian`. daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi. franceza). portughez` [i o ãRom~nie R`s`ritean`Ò unde urmele-i tr`iesc \nc`. ucraineni [i iugoslavi . portugheza. provensala. spaniola... Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de 30 . Dar secole Õnainte c~nd nu erau regat. Ci mult mai \nainte c`uta]i un \nceput!Ó •n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despre migra]ia spre vest a pelasgilor \n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. pe plaiuri Carpatine Ce cultiva p`m~ntul.. de ce \n cadrul ãRom~nit`]ii OrientaleÓ nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi. ci s-a r`mas numai la stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi). Un aspect controversat cu privire la limb`. ce veneau val de val.Banatul S~rbesc)? Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t o explica]ie: cuceritorii romani au \nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`. pe-alocuri s-au oprit §i-aproape \n tot Sudul. megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari).La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris) Tr`ia un popor harnic. v~na. O parte-acestor Traci spre vest au emigrat De-a lungul Europei. Iorga \n Istoria Rom~nilor. cre[tea albine §i dup` zona-n care acei oameni tr`iau. latina. Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau. Uni]i sub Burebista [i-apoi sub Decebal Ei st`vileau barbarii. care mi se pare c` a fost ignorat. arom~n (pe teritoriul ocupat de greci). plus teritoriul ocupat de ru[i.. De[i cu alte neamuri. ar fi: dac` ãromanitatea Occiental`Ò a evoluat dezvolt~ndu-se \n mai multe limbi romanice (italiana. \n timp se-ncruci[ar` A[a se-explic` faptul de ce zisa Latin` Au \n]eles-o Dacii [i nu le-era str`in`! Deci nu cu Roma Õncepe al nostÕ bogat trecut. spaniol`. \n mod special \n capitolul intitulat ãStr`mo[ii \nainte de romaniÓ10 a existat o ãRom~nie Apusean`Ò din care s-au desf`cut na]iile francez`.

.. se desprind dou` mari grupuri. iar de aici. ãGeticaÒ. C~nd. la. m~nie = manyu. unul ce se va r`sp~ndi spre Est. schimba. gata = gata. pit` = pita.ghosa. geto-dacii. pricin` = pracina. doctorul lui Traian. de asemenea. gr`mad` = gramata.. \n lucrarea lui. Din p`cate. maiu = mayu. C~nd poetul roman Ovidiu a fost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi. limb` pe care a putut s` o \nve]e cu u[urin]` datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. de la noi. 31 . s-a ajuns la concluzia c` ãprima femeieÓ ar fi ap`rut \n Sud-Estul Africii. aceasta a fost [i prima limb` vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice. limba tracilor dar \n alfabet latin11. pleav` = plava.Noi nu suntem urma[ii Romei omenire sunt ob]inute \n ultimii 50 de ani. iar cel`lalt spre estul Europei.la fel ca orice limb` vorbit` \n zilele noastre . Aceasta a fost limba dacilor. ism` = isma. ar g`si manuscrisul lui Criton. Despre limba latin` afl`m de la Cesar Pruteanu12 c` era dialectat` . s` vedem cum istoria se poate. noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii din zona Carpato-Dun`rean`. aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`. §i din nou. iasc` = jaska.. gu[` . Peninsula Balcanic`. r`mase \n c`r]ile sfinte numite Saliare. s-a publicat teoria evolu]iei speciei umane \n func]ie de vechimea cromozomal`. limba latin` cult` (sau clasic`) 2. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul) 3. pe ]`rmul apusean al M`rii Negre) a scris [i poeme \n limba localnicilor ge]i. plut` = pluta. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile noastre. nu de mult. potec` = path-ika. iat` = yatha. care ne descria pe noi. limb` = lamba. teoria cromozomal` nu ap`ruse \nc`. Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` sunt aproape similare cu cele din sanscrita-vedic` \n timp ce ele nu exist` aproape \n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua \n Latin`).\n: 1. muierea = muherea (mulier-mulieris \n Latin`). poemul este pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` \n prezent nu s-a l`sat ãconvinsÓ \n a-l g`si. Dar num`r`toarea \n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` de limba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una. Dac` cineva ar c`uta \n arhivele romane ori cele de la Vatican. Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului. mascar` = mascara. Indo-Asia. duya.

§tie oare cineva c` Spartacus. cre~nd o armat` care a speriat Roma.treya. dasha. descoperim cu m~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor. ci ei sunt urma[ii no[tri.. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurul faraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis de atunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnic de ast`zi. Dup` N. sase. pancia. ashte. nici ai romanilor. ne place sau nu ne place. sapta. nava. era un trac de-al nostru. Iar noi. Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor. din mun]ii Rodopi?.14 32 . acel gladiator care s-a autoeliberat [i s-a pus \n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani. shata = suta (centum \n latin`). patra. prin ce minune limba noastr` p`streaz` aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iul carpato-dun`rean este locul de unde Europa a \nceput s` existe [i s` se extind`. M` \ntreb. suntem p`rin]ii popoarelor europene [iÉ nu numai ai lor..

d. ge]i. \ntemeindu-[i o cultur` proprie. care se va r`sp~ndi \n Europa. c~t [i a Asiei Minor (Turcia de ast`zi).H. dup` locurile \n care tr`iam. sosesc \n Europa din zona estic` a M`rii Caspice \n jurul anilor 1900-1400 \.d. \mping~ndu-ne spre NordVestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni.. urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii. Sosesc \n grupuri mici. ilirii (zona Albaniei de ast`zi). To]i ace[tia \[i g`sesc ãcasa ideal`Ò la noi \n Peninsula Balcanic`. blonziÓ cum \i descrie marele poet antic (orb!) Homer.. iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. Grecii ãprietenii no[tri heleniÓ de mai t~rziu. sci]ii (Dobrogea) etc. se impun cu duritate asupra popula]iei locale.Ó15 S` ne oprim pu]in asupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic` \ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu \. pentru ca mai t~rziu s` absoarb` majoritatea culturii locale. la nord de Istru (Dun`re). ã\nal]i. sci]i. iliri. Ne r`sp~ndim treptat \n toat` Europa. pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. Ei \mprumut` mult din cultura egeenilor. c~t [i \n toat` Peninsula Balcanic`. Odat` p`trun[i \n spa]iul Balcanic. dar [i scrierea. cum este Creta. daci.. dup` indieni. invadatorii greci. fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. a insulelor ei. alfabetul: dac` H 33 . cea greceasc`. Nu numai cultura au \mprumutat-o. afla]i la \nceputul stadiului de civiliza]ie. •n zona M`rii Egee. neamul tracilor este cel mai numeros dintre toate popoarele.H.Noi nu suntem urma[ii Romei R`SPÂNDIREA PELASGILOR (A TRACO-GETO-DACILOR) erodot ar`ta c`: ã. a mino-micenienilor [i a egiptenilor. apar culturi ca cele mino-miceniene. \n ciuda limbii comune vorbite. distrug a[ez`rile egeene. cum le place s`-[i spun`.

175-4. evolu~nd . pelasgicaÉ diversific~ndu-se geografic .d. Rom~nia . permanen]a. ”ntre orizonturile anilor 8. Ed. persisten]a. 13. 9. continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp. din Asturia p~n` la Don. anul III nr.Ó *Caietele Daco-Rom~niei. Aethicus. 22 sept. din care s-au ivit ”n zorii istoriei Europenii/Pelasgii Arhaici (pelasgi=oamenii p`m~ntului/locului).H.400 ”. Pelasgia la ãapogeul neoliticÓ.[i re”nflorind ”ndeosebi ”n vremea Imperiului Roman .”n direc]ii originale ce se ”nf`]i[eaz` azi drept familia limbilor romanice.34 Fig. 1998. Timi[oara. unitate ce a antrenat prin milenii [i O LIMBŒ COMUNŒ. unitate cultural` apar]in~nd [i unei unit`]i demografice.-22 dec.lingvistic de la un mileniu la altul. Acela[i domn Tatomirescu ne spune: ãAndre Leroi-Gourhan a fost unul din primii preistoricieni ce au eviden]iat extraordinara unitate a con]inutului figurativ.

popor barbar.. dup` cum vre]i s` o numi]i [i care este [i. declara]iile grece[ti din prezent precum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. se a[az` \n Sudul acesteia [i \n felul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un ãcoridor slavÓ de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca \ntr-un fel de sandwich \ntre greci [i slavi. De ce oare 35 . nici portul. \nc` mai p`streaz` caracterul hieroglific. Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor pelasgi. [i ast`zi. tibali [i odrii \n lupta lor \mpotriva cotropitorilor. iliri. Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nu i-a]i \ntrebat. fiind de fapt limba pelasgic`. tracic` sau dacic`.. Ast`zi nici un grec nu ar recunoa[te meritul egiptenilor. Limba lor este cea mai veche [i mai bine p`strat`. megleno-rom~nii. pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai timpurie scriere clasic` ãgreceasc`Ò!. Chiril [i Metodiu. ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect arhaic grec. incomplet descifrat. ci numai noi. ge]i. o pute]i face acum: \ntreba]i-i de ãdialectÓ [i ve]i r`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. §i dac` ne mai amintim c` \n urm` cu 2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile Olimpice pe motiv c` nu era grec.. dup` insuccesul de la Nordul Dun`rii. nu-l pot \n]elege nici grecii. nici bulgarii ori iugoslavii. Dup` \ncerc`ri nereu[ite de asimilare for]at`. daci. Marea majoritate a popoarelor barbare care ne atac` sau ne traverseaz` sunt \n num`r mic. Mai exist`m [i ast`zi prin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin aria iugoslavo-croat`.. c~nd sosesc slavii. care.. rom~nii. dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie. vor transforma alfabetul elenic \n chirilic. limba noastr`. cu ajutorul celor doi greci cu nume slave. care. crud [i nemilos.. macedonenii nu [i-au schimbat nici limba. traci. fiind respinse ori absorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` \n secolul al VI-lea d. cum de altfel mai t~rziu ru[ii.H. iar limba sau ãdialectulÓ cum \l numesc ei \nsi[i.Noi nu suntem urma[ii Romei ãLinear Script AÓ. De ce?. sub bulgari [i arom~nii (\nc` \n num`r mare) sub greci.

greci [i s~rbi. noi rom~nii din Rom~nia. Basarabia [i Buceag. elena.16 Paradoxal. \n Bucovina. ãp`m~nt care nu poate avea un numeÓ. acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari. valahi.regele Filip al Macedoniei \i va aduce t~n`rului de 7 ani. unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului. \n 1995. descenden]i direc]i ai poporului pelasgic. Alexandru.. ´ara Her]ei. S` fim [i noi oare. Basarabia. 36 . care \n The New York Times public` un articol despre Macedonia.. pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup` mam`) ca s`-l \nve]e limba civiliza]iei de atunci. unde rom~nilor li se spune c` nu sunt ãrom~niÓ.. chiar omor~t`. aproape \ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat.. existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i distruse iar popula]ia local` (arom~nii . dac` a[a cum spun azi grecii. ´inutul Her]ei. care. \n Macedonia. singurii care nu s-au implicat \n adjudecarea Macedoniei au fost ãfra]iiÓ lor din nord. Bucovina. vorbind o limb` slav`. ei. S` nu uit`m c` \n Grecia \n perioada ante-belic`. un popor blestemat?. al]ii chiar \n America. adic` noi rom~nii.. cum grecii \n numesc cu dispre]) a fost persecutat`. De exemplu Raymond Bonner. Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost. macedonenii. drep]i. chinuit`. o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis de comun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]ia macedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare \n limba rom~n`.. C~nd oare ne vom dezdoi genunchii [i vom sta \n picioare. Banatul S~rbesc. ci o na]ie slav`. ca acesta s` fie recunoscut ca grec [i pus \n Pantheon? Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i mai ales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este \mp`rt`[it` [i de al]i istorici. §i totu[i.cum se numesc ei \n[i[i. trac. acolo la noi acas`. sunt greci? De ce a trebuit s` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon. numai grec nu. moldoveneasc`!. §i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s` uit`m cine suntem. unii reu[ind s` scape fugind \n Rom~nia. \n plus.

200 ”. de la ãDansulÓ bizonilor.d.e. o sublim` unitate de manifestare spiritual`/lingvistic`.000 [i 8. la Pantera.H. ãDe la Atlantic [i p~n` la Don [i Marea Getic` (Marea Neagr`) a existat o impresionant` arie cultural`.n. Anul III.6.n. cai [i ãCavaler ucisÓ. Pelasgica arhaic` [i aria limbii pelasge ”ntre orizonturile anilor 30. .37 Fig.500-1. Timi[oara. Rom~nia.000-8. 1997-21 martie 1998. din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10.e. din Rom~nia) ori la Gaie-n atac. 12. sau de la Front-de Gaume (Fran]a). din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (1.23 dec.000 ”.nr.175 \. din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania). Editura Aethicus. *Caietele Daco-Rom~niei. la Felina de filde[ de la Pavlov (Cehia).-Rom~nia)Ó a[a ne spune ”n ãCaietele Daco-Rom~nieiÓ Ion Pachia Tatomirescu.

Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n. moi.. pentru a ne proteja drepturile?. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 38 . noaptea La firida mea. msata Marioara Nu-nÕi ti-aspirea.. m`i. compus cu mult \nainte ca Bolintineanu s` publice ãMuma lui §tefan cel MareÓ: Dialect arom~n-macedonean Traducere \n rom~ne[te Cari-nÕi bati. ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ Scoal aprondÕi lampa S-ti vedua fata ta. m`i? Eu sunt. ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ ScoalÕde-aprinde lampa S`-]i v`d fa]a ta Fa]a ta cea alb`-ro[ie Ca de trandafir. din Pocu]ia [i Ungaria. frumoasa M`rioara Nu te speria. Cadrilater. S` vedem cum arat` limba macedonean` \n compara]ie cu limba dacorom~n`.Buceag. Fata ta tea alb-arosi Ca trandafila. moi? Io huia. Cine-mi bate noaptea La fereastra mea. din toat` Macedonia.

¥ 80-70 \. pleac` \n fruntea unei armate.H. se pare asasinat.pelasgica sau Latina prisc`.. ge]i.. pelasgii (traci.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei BUREBISTA up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`. b`n`]eni...H. la mai mult de 2000-3000 de ani de la pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic. la tat`l lui Burebista (pe atunci \n v~rst` de 60-70 de ani). ¥ 7 iunie-9 august 48 \. cum [i azi. sci]i. Acornion \l va \nt~lni pe Pompei. se na[te Burebista. mai suntem numi]i: moldoveni. care s-a n`scut cam pe la \nceputul secolului I \.H. un t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii acestuia din nou \n fruntea Europei pre-istorice.d. ¥ 84 \. prietenul s`u. ca fiu al regelui burilor. la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de ani Burebista va muri. \n v~rst` de cca. primit` de la tat`l s`u. Acornion. 30 de ani este trimis \n misiune diplomatic` la Argedava.numi]i astfel. ¥ 44 \. Sulla punea m~na pe putere. atunci c~nd lumea antic` era dominat` de Imperiul Roman.H. unde se instaleaz` ca re-unificator al regatelor dacice. la Roma. noi dacorom~nii. dobrogeni ori macedoneni).: la v~rsta de 27 de ani. [i cucere[te Coste[tii.d.d. reg`]eni. care era aceea[i . ci dup` localizarea lor geografic`.d. povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri \ndep`rta]i.H. nu dup` limba vorbit`.H. se na[te la Argedava. vlahi.d. Cam tot atunci. cel mai mare dintre Regii Traciei. ¥ •n 111 \. D 39 .d. daci .. voi \ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi \ncepe cu BUREBISTA.

Bobancu .la nivelul mediu.la nivelul inferior. .14.Fig.la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi Fig. 1 tambur=1 an dacic •n felul acesta sanctuarul de 4x13 tambururi este purt`torul unei perioade de timp tipice dacilor. sanskrit`) De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare: . . unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6. Poenaru. C. simetric ”n raport cu centrul sanctuarului ”nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i supra”n`l]ate. sunt ”nc` dou` sanctuare. E. .15. Samoil`. un sanctuar de 4 x 13 tambururi. Dup` S. av‰nd incluse ”ntre ele. perioada de 52 de ani. ”ntr-o pozi]ie longitudinal` [i central`. unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa (Eu-m` gr`besc-s` curg .

ãCum nu a mai fost [i nu mai esteÓ. ¥ 100 \. 138-78 \. \n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente fundamentale.H.H. puterea [i vitejia lui \n lupt` aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-eracare-este-nu). a fost a[ezat la loc de cinste \n timpul s`u. pe bun` dreptate. n. le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care \i era proprie. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un mijloc puternic de ne\ntrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei \ntre toate p~lcurile neamului nostru. Acela.d. preg`te[te campania \mpotriva regelui Burebista.. ¥ 48 \. a demonstrat c` [i-a \nsu[it cele mai umane obiceiuri. se na[te Iulius Cezar. f`r~mi]at p~n` la el. de[i crescut pe t`r~muri barbare.t. \n vremea Regatului Gotic. Dar s` revenim la magnificul nostru rege. Acest Get \ns`.. Burebista \[i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice. ¥ 58-51 \.d. ¥ 44 \. pe vremea c~nd Roma era sub conducerea lui Sulla. n`scut \n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile cele mai barbare. istoricii no[tri.H.d.17 Joannes Magnus18.. scos din c`r]ile de istorie alternative.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r` printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i.).. aruncat \n groapa istoriei tocmai de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria. dar. considera c` adev`ratul nume al s`u a fost Boroista (vezi c. dar inteligen]a.d. Burebista a unit neamurile \ntr-o \mp`r`]ie respectat` aici \n Centrul [i R`s`ritul Europei.Noi nu suntem urma[ii Romei Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` \ntre Burebista [i Cezar.. care domnea mai cur~nd violent dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla. ceea ce \nseamn` ãNemaipomenitulÓ. este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani. •n timp ce Sulla 41 .H. uitat de istoricii no[tri... BOROISTA. \l \nvinge pe Pompei la Pharsalas (\nchipui]i-v` cum s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers).d. cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ.H. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut undeva prin veacuri. \ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi) p~n` dincolo de Nipru.

E. . Vedere de ansamblu a sanctuarelor-calendar (reconstituire pe machet` la scar`) Sub aspect constructiv se pot vedea: Marele [i micul sanctuar circular. Bucure[ti. Ed. S.Bobancu. Academiei.42 Fig. a celui mai vechi calendar european. Samoil`. C. a mo[tenirii l`sate nou` de str`mo[ii carpato-danubieni se pare c` nu mai este o enigm`. 1980. *Calendarul de la Sarmizegetusa Regia.16. Enigma Sarmi-seget-usa-ei. Poenaru. Rom~ne. discul solar c‰t [i cele patru sanctuare dreptunghiulare.

Acest rege cu totul prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad` foarte limpede. 43 . dar [i faptele de religie. precum Zamolxe de care am vorbit mai sus. Unele inscrip]ii de pe monede sunt \n limba tracic`. i]it din vechile [coli filosofice eline sau. \n general. A educat oamenii. a ales preo]i. c`ci judeca cu mult` \n]elepciune at~t faptele umane. nici cel care este Roman c` este str`in obiceiurilor barbare. cu \n]elesul de st`p~n absolut al tracilor este ãPAVEL-TERÓ. cu mare pruden]`. virtu]i [i reglement`ri juridice. Pe ei \i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului. de la dasc`lii cei b`tr~ni a \nv`]at Deceneu ce \nseamn` cu adev`rat pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit. din cele egiptene.Ó Monede descoperite din vremea lui. acesta prin consilii. c~t [i cele divine [i adunase \n jurul lui profesori care [tiau s` diferen]ieze.Noi nu suntem urma[ii Romei se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin. socot c` este de ajuns s` afirm`m c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani. Sulla ac]iona la voia \nt~mpl`rii. dac` facem o compara]ie \ntre cei doi conduc`tori. Boroista. Cel Mai Mare Rege. ãlatina prisc`Ò. i-a instruit cu mult` \n]elepciune [i i-a \mpodobit cu \n]elepciunea [i pietatea religioas`. c~nd auzeau vocea regelui lor. de aceea ei. Apoi. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i admirabilul profesor Deceneu. \n Transilvania. dup` al]ii. faptele trec`toare ale domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica \n]elepciune. acela (Sulla) \[i exercita func]ia de conducere prin violen]`. socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu. a ierarhizat pontifi capabili s` interpreteze [i legile. ni-l \nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete. c~nt`rind cu dreapt` \n]elepciune. [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL. simboliz~nd trecutul [i prezentul. Alt nume al lui. ajung~nd la cel mai \nalt grad de \n]elepciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui. ajuns \n rangul de rege la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. de aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i \n r~ndul oamenilor simpli. Boroista era indulgent [i cu du[manii \nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman.

Fig. Fig. 17. 18. Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??). Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA (\n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg) 44 .

19 Se pare c` \n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis. 45 . \mp`r`teasa [i marea preoteas` a tracilor. Zamolxiene. Marele Preot Deceneu. s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.6) sau ãCCCÓ (C-grecesc) ori ãVIVIVIÓ (6-latin).. i-a instruit pe traci s` tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegile BelagineÓ.H.17 Sf`tuitorul lui.. trebuie notat c` anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii de pe tot teritoriul pelasgic. ca ãSSSÓ (6. Zina. Fig.d. 713 \.Noi nu suntem urma[ii Romei Numele so]iei lui.20 Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare \n rug`ciunea unei femei gete.. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` ”n interior de la Sarmi-seget-usa Dacica. g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis. acrostih. con]in~nd [i un ..6.. dovedind \nc` o dat` marele rafinament atins de geto-daci.

ar fi undeva \n mun]ii Bucegi. at~t a sufletului. Zeul sub-p`m~ntean. azi. legendarul KOGAION care. Burebista \[i \ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`. cu toate astea. marele preot care. l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ. c~t [i a trupului. ini]iindu-i pe preo]ii egipteni \n tainele sacerdotale pelasgice. Sargedava este localizat` pe undeva pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei).AYRELIA BENERIA SYM FORO SYN DIO SYN ZE SASE TRI KAI TETHI GATRI AYRIS NONAM NIASCHARIAN I I I I I I I I STRŒLUCITOARE CURATŒ MŒREA´Œ DOAMNŒ SUNT CREDINCIOASŒ SUNT CU TREI DE §ASE DAR AT•T TE ROG C•NDVA SŒ MŒ AJU´I SŒ RENASC Citind doar primele litere \n acrostih avem forma]ia ÒABT SSS KANÓ: ãCu 666.21 Re[edin]a ini]ial` a regelui. reu[ind \mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t militar. ofereau credincio[ilor acea nemurire complet`. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui Zamolxis. Principalul ajutor al regelui trac de atunci era DECENEU.dup` povestirea istoricului ostrogot Iordanes). la Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din sanctuarele patrulatere. revine \n Ge]ia (Go]ia . dup` Adrian Bucurescu. mul]i arheologi localizeaz` legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) \n Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici). numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ. deoarece KOG-A-ION \nsemna [i ãCapul MagnificuluiÓ. dup` ce a fost pentru o perioad` de timp \n Egipt. sobrietate [i ascultare de porunciÓ. c~t [i spiritual. devenind [eful suprem al spiritualit`]ii tracice. semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe frunte. noul mod de via]` fiind propagat dintr-un centru spiritual. de aniÓ acesta fiind semnul la care se \nchinau cei \ntor[i la adev`rata religie. unde ucenicii (ãrecru]iiÓ) c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22 46 .

Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara. Oastea proconsulului Macedoniei. \n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ (74-72 \. Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite din blocuri de calcar. legate cu lut.). ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina Cozla). sub numele de Orlovka). Incinta militar` din centrul religios are o suprafa]` de 3 hectare. ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice. Tyras. generalul Varro Lucullus.Noi nu suntem urma[ii Romei La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia. supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii. Calatis (Mangalia). Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. care trimit o solie la Burebista s`-i ajute. str~ngerea d`rilor. •n schimb ne m~ndrim din ce \n ce mai mult cu ob~r[ia 47 . Cet`]eni (Jud. la vreme de r`zboi.. f`c~ndu-l de temut. \ncheind un tratat \ntre romani [i alte cet`]i vecine. sudul Basarabiei.23 Burebista \[i \ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni \ns`rcina]i cu administrarea agriculturii. Armata lui num`ra. de la Apollonia p~n` la Delta Dun`rii.H. cartierul. f`c~nd posibil` realizarea sistemului de fortifica]ii \n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu \ntins pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). ocupat azi de ru[i. direc]i descenden]i ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i ni[te barbari. Burebista supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi). mai mult de 200.d. Odessas (Odesa. La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut pl`cerea s` o ascult pe prof.000 de oameni. Aceast` tutel` mascat` \i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti. a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate.. cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat \n Europa. ãMoldoveancaÓ!). Gianina Georgescu din New York vorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii. a generalului Antonius Hybrida este \nvins` l~ng` Histria. azi ora[ ucrainean ce are \n centrul lui cel mai romantic cartier. cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Arge[). Pe calea r`zboiului sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal.

intervenind chiar [i \n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv Cezar [i Pompei) \n anul 48 \. Cezar a 48 .d. re\nvia]i amintirea lor. geticismul [i genealogia getic` devin standard pentru noble]ea nobilimii spaniole. Oricum.de poporul de la Dun`re. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i \nva]` pe go]i teologia [i pune preo]i [i episcopi. cea definitiv`.. un mesager personal trimis de Burebista la generalul Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. \n secolul al V-lea . •n schimb. la scurt timp \nainte de a \ncepe lupta decisiv` cu regele trac. El ini]iaz` \n r~nduiala celor dou`sprezece semne.la a IV-a ei \ntemeiere. Fi]i m~ndri de daci. De asemenea. dup` ce-l va \nvinge decisiv pe Pompei l~ng` Pharsalla. Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris \n Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut \n Spania).d.H. Deceneu nu se cuvenea s` fie p`g~n. s`ge]ile [i jugul. care stau pe stema noului stat al Spaniei. spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice. iar Spania a fost fondat` . jefuit [i umilit. Respectul pentru biseric` \i \mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de religie [i de aceea ei \l folosesc pe Deceneu. pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓ c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. \n astrologie [i astronomie. Cei care \n Tracia erau numi]i Ge]i au fost numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i \n vremuri mai vechi fuseser` numi]i Sci]i.fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t.H. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci. pe 15 martie 44 \. •n leg`tur` cu aceasta. [i rescrie]i istoria noastr`. dispre]ul fa]` de moarte. at~t c~t [i ideea nemuririi Zamolxiene. o inscrip]ie recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui Acronion. a[a cum precizeaz` foarte clar Messenius. •n schimb.Ó Burebista ducea [i o politic` extern` activ`. Vor mai trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar. o tradi]ie dacic` a Spaniei. g`sim o tradi]ie invers`. noble]ea [i dreptul la suveranitate. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse.

\n timp ce doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul imperiu Roman. to]i str`luci]i erudi]i. Numeroase inscrip]ii \n piatr` sugereaz` no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora. DECIBALUS.. costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc \nr`d`cinate \n mai pu]in de dou` secole de asuprire roman`. Venus [i Mercur). Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui defunct. Marte. pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii. arheologi. a[a-numitul ãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36. subliniaz` un adev`r de net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor nume de popoare. de ape etc.. Ultimul este confirmat de scena pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei. adic` de trupe de mercenari analfabe]i. care de-abia puteau \nchega dou` vorbe \n latin`. cum putem crede c` a[a o societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`. OSTROGETA. acesta fiind [i cazul lui DROMGETHIS. a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt ei oare ai no[tri?) caut` s` ne \nve]e?! Cum este posibil ca. ba chiar [i juri[ti nordici. informa]ii de astronomie despre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn. Azi e dificil s` apreciem \n \ntregime cuno[tin]ele sale [tiin]ifice extrem de vaste.. istoria conferindu-le destine similare. ace[tia s` ne \nve]e pe noi o limb` pe care ei \n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum. aproape simultan. Doi dintre cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel. Jupiter. se 49 . istorici. Autori. de cet`]i. BOROISTA. O tablet` descoperit` la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` \n]elegerea de c`tre Marele Preot a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale \ntr-o manier` ce aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e. pozi]ia lunii la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de zile alterna cu unul de 365 de zile). ca [i pe o lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i.Noi nu suntem urma[ii Romei fost asasinat \n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt timp [i Burebista va muri \n circumstan]e asem`n`toare. de regi. printre care [i Carolus Lundius24. •n contextul celor prezentate. DICENEU.

50 . s` \nceap` subit un maraton prin v`i [i defilee. tr`ind liberi [i ferici]i pe restul de 86% din teritoriile trace. oameni inteligen]i. \n ceea ce ne prive[te. dar este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri. p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici) dominate de opresori.argumenteaz` c` ei ne-au \nv`]at latina [i mai mult. ne-au f`cut s` ne uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8 cuvinte au mai r`mas \n limba noastr` rom~n` contemporan`! Tracii ar fi putut fi. hot`r~]i s` \nve]e o limb` mai la mod`! •nsu[i g~ndul este absurd.

cum a fost domnul C. Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian sunt pierdute. romanii treceau Dun`rea pe un pod de vase..25 Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de piatr`. romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui Apolodor din Damasc.H. al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fost g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` \n construirea lui. a unui pod de piatr` peste Dun`re. contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari pierderi invadatorilor romani. Iordache.. a uitat s` imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare . Exist` unii care nu i-au crezut.un pod de piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?! P 51 .. ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la \nceputul celui de al doilea r`zboi cu dacii \n doi ani?!. cu toat` tehnica modern` de care dispunem. idee preluat` [i de unii dintre ãistoricii no[triÓ. m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc. unde se vede clar c` \n anul 101 d. ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian.. c`ruia i se atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian.Noi nu suntem urma[ii Romei PODUL DE PIATR` DE PESTE DUN`RE odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile antichit`]ii. De ce oare. \n special c~nd Traian se g`sea \n plin` campanie militar`. Ast`zi. Socotim imposibil` construirea \ntr-o perioad` at~t de scurt`. se consider` c` un pod de piatr` peste Dun`re se poate construi \ntr-o perioad` de aproximativ 5-7 ani.. de numai doi ani.

reconstruie[te podul de la Drobeta.. ãPuntea din art`Ò. 52 .H. restul fiind incendiat. Luat prin surprindere de invazia romanilor. dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului. un mare strateg. ataca. dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat` pe Columna lui Traian.Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului. este temut de romani. Men]ion`m c` \ntr-o balad` arom~n`. dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul! •n secolul al IV-lea d. Decebal. trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. dac de origine n`scut la Ni[. se vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re [i care au lucrat la el 6 ani. adaug` un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la popula]ia dacic`. popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[te tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii. demol~nd partea de lemn carosabil` a podului. Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele \n Dacia nu pe un pod de piatr` ci pe unul de vase. \ncearc` s` opreasc` \naintarea romanilor. Constantin cel Mare.

[i s-o uite pe a lor ? •n aceast` perioad`.. numele dacului \nving`tor. (George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ) n perioada secolului I d. dacii. izbit` [i jefuit` de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i. [i. ucis \n lupt`... ei..H.... numele lui ë 53 ...H. Totuna e dac-ai murit Fl`c`u ori mo[ ”ng~rbovit. s`-[i creeze propria ãistorieÓ [i ãcultur`Ò. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice.Noi nu suntem urma[ii Romei DIURAPNEUS.). prin surprindere. \nvins. numai noi. Dar nu-i totuna Leu s` mori. [i Iordanus.H.H.. [i vor sta sub jugul acestora 500 de ani. mai mult ca noi. ci \n 100 [i ceva! S` fie aceasta adev`rat. sec... Romani. fur~nd-o de la noi. Numele lui. dar ãminuneÓ. \n vara anului 87 d. VI d. supranumit [i .) s-au a[ezat lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de. lovit`. [i nu \n 500 de ani. \n felul acesta. a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va inspira Orasius \n secolul V d. Dar cine a fost conduc`torul armatei dacice?.. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus.. C-o moarte tot suntem datori... care este continuu pr`dat`. Acesta trece pe un pod de vase Dun`rea.Decebal Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori. dacii. ci. la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci. ei nu-[i vor ãschimbaÓ limba.H. ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin` priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu. \mp`ratul roman Domitian trimite. Grecii sosi]i \n patru valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 \.. Ori C~ine-nl`n]uitÓ. trupe romane s` ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. \mpins`.d. furat`.. [i. sub comanda lui Cornelius Fuscus. nu a mai trebuit s` \nve]e ão nou` limb`Ò.

ãR•UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt trac ori etrusc echivalent pentru r~u). un tarabostes din Sud-Vestul Daciei. Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCO RILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu. ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ. au p`r`sit Hemus . printr-un gest nobil [i inteligent. DURAS.. care purta \n sufletul lui acest blestem.. fiul Romei. stindard tradi]ional al tracilor: capul de lup cu corpul de dragon.. pare a fi fost \mprumutat`. \ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ. se numesc italieni. dacii [i romanii.. plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina). spune Titus Livius.. CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ . ALARIC. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d. A[a c` ei. a[ezat l~ng` o ap`. provenien]a. p.. trec~nd-o prin foc [i sabie. Arhetip.Peninsula Balcanic` [i au p`truns \n Italia. Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume predestinat. cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius: ÒCONDITA URBES. Se pare c` acest blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman. astfel c` la \nceputul secolului V d. Dar [i numele de Roma \nc` nu-[i are rezolvat` originea. reface unitatea statal` a Daciei. ci doar fiu al ora[ului de pe ãR•UÓ sau ãRUMONÓ.. Dacia. iar dac` \l citim \n oglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ.era.. \i va ceda tronul. ori ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia. ca un semizeu. [i dup` vechile legende. Pe vasul funerar descoperit la Gr`di[tea de Munte .. DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ.sanscrit`) apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO. ce se poate traduce ãDecebalus a pl`tit \n`l]area la cerÓ.. Romanii. care a fost apoi divinizat. \nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de 54 . Romanii au avut capitala. Roma. Ed.. iar noi tracii-pelasgi. supranumindu-l DE-CEBALUS. regele dac de atunci. 183). Rom~ni? Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal.H.. ca rege. Enea-Str`lucitorul. condu[i de Inorog. Romulus nu a putut fi \ntemeietorul ei. de un raman. vizigo]ii. 1998. nu este o ironie a istoriei c` azi ei. Dacia Secret`. S` se fi \ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ? Dacii s-au luptat sub stindardul lupului. vorbeau aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii. Anul \nfiin]`rii Romei nu este sigur... din care [i ei se tr`geau. ãCavalerÓ. Nici numele ei nu este de la Romulus. de popula]ia dacic`.H. •ntreaga legend` cu Romulus. Bucure[ti.ci de la situa]ia ora[ului.Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg . mai degrab`. distrug~nd-o p~n` \n temelii. din vechile legende ale poporului pelasgic (tracic). n`scut \n. Inorogul.

Domitianus este asasinat de un libert iar \n ziua urm`toare armata [i conspiratorii \l vor proclama \mp`rat pe b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA. dup` \nvingerea Germanilor. Dac` eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!.. o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s` spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram a[a de pu]ini de ce \i trebuiau lui Traian 150. Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i inferioar`... c~t [i atelierele metalurgice de la Gr`di[tea Muncelului. reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ. discul solar de andezit. dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). La 18 Septembrie 96 d. concentr~ndu-[i oastea \n zona de la Tapae-Bucova.. Dacia \ncadr~ndu-se \ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu. aduse din provinciile germane [i alte dou` create special cu prilejul primului r`zboi dacic. se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei. reprimarea crunt` a cre[tinismului. consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la Tyros (Nistru). •n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian debarcau la Lederata (Rama) [i se \ndreptau spre Acidava (V`r`di]a). capabile s` produc` un fier cu o puritate de 99. iazygii [i roxalanii. care \l va adopta ca fiu [i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d..000 de solda]i.000 de solda]i?!.97%26. unde Traian ob]ine o modest` victorie. o ãCalifornieÓ a antichit`]ii. propagarea despotismului. construie[te castrul de la B`rbo[i-Gala]i. ca s` cucereasc`. sanctuarele patrulatere. dac` nu chiar \nainte de el. sup`rat pe ãdispre]ul pe care-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r)..H. •n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuirea finan]elor. Neamurile getice \mpr`[tiate \n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug. f`r` limb` [i cultur`?.H. Totu[i 55 . \nc` alte patru. hot`r`[te m`rirea efectivelor militare din Moesia inferioar`. o ]ar` de analfabe]i. ce?. La 25 Martie 101 •mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se \n fruntea a 150.. Decebal \i l`s` s` p`trund` p~n` \n Banat. Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la Sarmisegetuza...Noi nu suntem urma[ii Romei alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`.. Traian. incinta sacr`. din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Dar adev`rata cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care Dacia \l st`p~nea.

20.Fig. Portret al marelui rege dac. Meridiane 1980. 56 . EL. Decebal. A[a ar`ta. ED. de pe Columna lui Traian. Radu Florescu. Ion Miclea. *Decebal [i Traian.

satul Ni[.Fig. Cum de a ajuns 666 s` simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ ”n ãApocalipsaÒ Sf‰ntului Ioan Teologul..S. Acest num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la Drobeta. pe c‰nd adversarii l-au considerat num`r malefic. ”mp`ratul Burebista [i marele preot Decaineus au hot`r‰t s` restaureze ãadev`ratul cultÓ. •n anul 666 de la Zalmoxis. impun [i nu las` impresia unui speriat. Atunci s-a decis ca anul I al calendarului s` fie anul na[terii Celor Doi Zalmoxis. aerul lui b`rb`tesc. Complexul de sanctuare de la SarmiSeget-Usa constituind probabil apogeul [i centrul sacerdotic al misterelor sacre. Bucure[ti 1997. adep]ii lui consider‰nd acest num`r benefic (norocos).21. Adrian Bucurescu. Dacia Secreta. ori cea de la Tetovo (Macedonia). ci mai degrab` a unui st`p‰n care [tie rosturile lumii. placa de marmur` de la Tomis. 57 . este un alt mister! -Vezi ãTeribilul num`r 666Ó.statuie decor‰nd aticul arcului de triumf al lui Constantin cel Mare de la Roma. umil captiv. Nobil dac Tarabostes . Dar ce mi se pare misterios sunt cei trei SSS (666 ori CCC ). vigoarea trupului. Figura dacului a fost tratat` cu respect. ARHETIP R. Astfel anul reformei religioase a fost 666. atitudinea calm`. dezv`luindu-le ge]ilor misterele sacre. el ”nsu[i dac de la sudul Dun`rii.

. Decebal pierde Banatul. reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). \nving~ndu-l pe Decebal... de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot.. menirea lor este \nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure \ntre un ]`rm [i altul. ori mai corect spus reconstruc]ia podului.zeul soarelui la vechii vedici). goale. \n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare. Al]i istorici spun c` acesta a fost ridicat de daci. ´ara Ha]egului. Marile construc]ii de poduri au \ntotdeauna ceva simbolic. va reconstrui [i el acest pod la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. semnific~nd tot at~tea m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a \nl`tura piedicile pe care natura le a[terne adeseori \n calea noastr`. care d` \n istoria sa o descriere am`nun]it` [i exact` a podului. De ce \l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas pustii. c~t despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor. •n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva. unde mai t~rziu. cuprinsul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS. A scris [i o carte despre construc]ia. a[a cum sus]in unii istorici? §i dac` \nrobirea. •n urma p`cii \ncheiate. a subjug`rii [i sclaviei poporului dac. Apolodor din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u. va ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. cum \nc` mai spun unii dintre ãistoricii no[triÓ. care se aliaz` cu burii. jefuirea o numesc d~n[ii proces civilizator. lui i s-a \ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe column` a uitat s`-[i prezinte podul!). Traian prime[te numele de DACICUS (\nving`tor al dacilor). ãcivilizatoriÓ pentru 58 . str`bate Muntenia prin pasul Bran. \njosirea. •ntre 103-105. Datorit` diversiunii f`cute de Decebal. Traian este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia. Traian \nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare. Oltenia. care \ns` s-a pierdut. bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile romane acum a[ezate \ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a). cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria). Sudul Munteniei [i al Moldovei. pentru a-i respinge pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei. \n 109. a cotropirii \n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei. aceasta a \nsemnat \nlesnirea jefuirii ]`rii noastre. dac n`scut \n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii. •n decembrie 102. aproape eroic. la Roma.aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat` \n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya .

c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. . Ultima lupt` cu oastea regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad). pe care le distruge. Am fi ar`tat diferit ?. 26)27. Oituz. Dacii resping primul atac. p`trunz~nd \n Masivul Surianul pe la Bani]a.. Cetatea este incendiat`.. ajunge la cet`]ile Coste[ti. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de azi ?.000 kg de argint. de am r`mas s`raci dup` at~ta ãciviliza]ieÓ. \ncepe \n vara anului 105. R`zboiul. Ed. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se d` la \nceputul verii anului 106 d. Bucovina la ru[i. cu participarea legiunilor a II-a ADRIUTIX. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al regelui dac). romanii g`sesc \n albia r~ului Sargesia. Blidaru [i Piatra Ro[ie. Iat` \ntreb`ri ce r`m~n f`r` r`spuns. Bratocea. a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament (vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA.. se deplaseaz` de la Drobeta la Sucidava [i Romula.. ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`i care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m \n r`zboi al`turi de ei ne-au ãcivilizatÓ \mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la unguri.. s` moar`.prima coloan` \nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului. se distruge \ntreaga fortifica]ie.H.. vezi Marcela Nica. Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`. Cadrilaterul la bulgari.a doua coloan` urc` pe Valea Jiului.. continu`.) S` revenim deci la armatele romane. pas`rea PHOENIX. Mondan. Bucure[ti. dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau capitala Daciei.Noi nu suntem urma[ii Romei c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani. din cenu[a ei. trec pe la Bran. condus` de Traian. apoi la C`p~lna. p. str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana (S~mbotin-V~lcea). 59 . ajunge la Tili[ca.500 kg de aur [i 331. \ns`. pe la Castrul de la Bumbe[ti.. ´ara Ha]egului. A[adar prima coloan` roman` \nainteaz` prin Valea Cernei. 1994. Istoria Rom~nilor. ea ]inea \n cioc cel mai vechi \nsemn pelasgic. iar \n gheare ãsmirnaÓ. Am fi vorbit o alt` limb`?.a treia coloan`. Al doilea r`zboi al lui Traian \mpotriva lui Decebal. tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165. \nainteaz` \n trei coloane: . care. pas`rea Phoenix ren`[tea).. . doritoare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor. undeva \n mun]ii Cernei. (Reamintim c` \ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat \mpotriva lui Traian care \ns` a e[uat. sunt reteza]i to]i st~lpii sanctuarelor \n incinta sacr`.

22. 60 .Fig. Femeie dac` cu copil.

. Dacii trec Dun`rea ”n Moesia [i atac` un castru roman.61 Fig.23.

Fig. Spre Sarmi-Seget-Usa 62 .25.

despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse: Herodot. au pustiit. Iordanes. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub p`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. Aruncat afar` din Imperiul Roman. t~lh`rit. robit. Dar cavaleria roman` \l urm`re[te f`r` r`gaz. este gata s` pun` m~na pe el. c~nd m-au 63 .. se \mpr`[tie [i se sinucid. Se pare c` a trecut [i pe la Sarmisegetusa [i chiar c` l-a \nt~lnit pe Decebal. [i atunci marele Decebal \[i \mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. marele preot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romani care. Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa. •nsemn`rile lui ãOrationesÒ . Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torie lung` pe malul Istrului [i \n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comportamentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`.cuv~nt`ri. pedeapsa surghiunului. ba chiar o \nal]` [i pream`re[te cu f`g`duin]e supranaturale. Din p`cate au ajuns p~n` la noi doar c~teva fragmente. sora lui Sarmis. Am g`sit o lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte \n acea zon`. ci \ncearc` s` se sustrag` dinaintea romanilor. Dio Cassius [i Dion din Prusa. v~rfuri de l`nci etc. fiind martor ocular al celor mai importante evenimente. Scena m`rea]` a mor]ii sale poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian. mai mare dec~t zeul s`u. fiica lui Dachia (?). zis [i Dio Chrisostomus. p~rjolit. s`bii. satele [i c`tunele noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò.H. prin anul 87 d. •n retragerea spre mun]i. par \nsemn`ri de reporter. Acesta din urm`. din cauza lui Domitian. Decebal este urm`rit de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus. sufer` [i el. M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despre Decebal. de fapt. preg`tirea r`zboiului daco-roman. nu-[i caut` uitarea \n moarte. la Gr`di[tea Muncelului [i ceea ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i. mijlocul de a preg`ti re\nceperea luptei [i r`zbunarea. fratele lui Diegis. el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la Dun`re. ca [i Ovidiu. Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire. \n str`fundurile mun]ilor sau \n codrii neumbla]i. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui Decebal.Noi nu suntem urma[ii Romei Era ad~nc \nr`d`cinat \n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de moarte. Numai nesupusul rege. P~n` acuma. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t \n oricare alt` c`l`torie. \n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si \nc`.

v`zut. S` nu-l uit`m pe Pu[kin. Cu o real` admira]ie pentru daci. nu nimici]i! Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?. o ]ar` a c`rei limb`.. altele le-am copiat. plato[e. reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiunit \n China. toate pline de cai. Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate. ´ara dacilor i se pare lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni s`bii.. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci. contemporan cu Decebal. nici osta[ cu arme grele. cu patim` poezia (\n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ. Vom vedea! 64 . c`r]i pe care unele le-am cump`rat. Ovidiu (care a scris [i versuri \n limba ge]ilor. cum nu [tiam s` c`l`resc. eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor. P`cat c` cei interesa]i nu \ncearc` s`-i g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit. poate tocmai din cauz` c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat. un spectator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. \nvin[i dar.. Dio Chrisostomus. obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Dar ace[tia doi. Ce a avut el comun cu noi ?!. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deranja]i de diferen]ele de limb`. l`nci.. autori ignora]i.. m` \ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut [i nu fac aceast` munc`? Am fost zdrobi]i. continu`: ã•n mijlocul at~tor oameni deosebi]i. Bonaventura Vulcanius-159730. el. arme [i oameni \narma]iÒ29. s` le descrie obiceiurile. nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ.. Carolus Lundius-1687). [i asta \n numai 4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei acas`. nici arca[ priceput. care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554. limba. care fiind exilat \n Moldova/Basarabia a scris.

\ntr-adev`r. Arat`. probabil situat pe ]`rmul nordic al Dun`rii. o adev`rat` piatr` de hotar a culturii antice. •n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso CIACCONE prezint` \n premier` basorelieful lui Apolodor din Damasc sculptat pe Columna lui Traian \n Roma. ciudat c`. XVI) primei scene a Columnei lui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific. scene din cele dou` campanii militare \n cucerirea Daciei ale sus-numitului \mp`rat (101-102 d. basorelief care \nf`]i[a.). SERVITOR se va numiÓ storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`. d~nd ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. decorat cu columne [i portrete. exact ei. chiar ei. §i va fi acela[i spaniol care va fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i str`mo[ii poporului Rom~n31. romanii.H.H [i 105106 d.Noi nu suntem urma[ii Romei RE[EDIN]A LUI DECEBAL Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N. nu au l`sat nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`. \ntre Traian [i Decebal. oriunde. Momentul culminant este \n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar \ncheiat \n 102 d. Red`m aici descrierea exact` f`cut` de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele majore ale realit`]ii italiene ale sec.H. care obi[nuiau s` scrie at~t de mult despre orice. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupus` statuie a \nsu[i regelui I 65 . spune el. pe care \mp`ratul Traian \l va ocupa ulterior.

•n dreapta jos. 66 .Fig. Palatul lui Decebal. fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus.24. dragonul. Se pot vedea cei trei leri. un vas roman ce se apropie de ]`rm. capul de lup dacic.

27. pe Drumul Zeilor. aici la Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.26. temple ale c`ror ruine ”nc` mai st`p‰nesc mun]ii. Fig. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st‰nci. terase din blocuri de andezit pe care trebuiau s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. Cas` dacic` la construc]ia c`reia nu s-a folosit nici un cui 67 . dac` nu [i mai mult. dac` nu [i mai mult ).000 de ani ”n urm`. •n ´ara Zeilor.Fig. terase construite de daci cu peste 2. Daksha. aici ”n mun]ii Transilvaniei. s` construiasc` ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat ”nc`. un adev`rat Machu Pichu.

f`r` s` se fi folosit vreun beton. bine\n]eles. Mul]i dintre noi au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani primitivi. \n timp ce aveau mari [i Fig. av~nd dou` crucifixuri \n m~na dreapt`. Aparent. c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`. fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ. \mbr`cat \n costumul na]ional dacic. contemporane cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup` mii de ani.Decebal. locuind \n bordeie sub p`m~nt. Poarta principal` a palatului se vede c` era \ndreptat` spre Dun`re.28. nimic \n`untrul unei case nu putea fi ascuns de ace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [i lumina. Aceast` nou` descriere contravine. nu las` ”ntre pietrele lor s` p`trund` nici o lam` de ras! 68 . Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat. Frontul ei \nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini ale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ. Ziduri dacice. fiecare ]in~nd c~te o tor]`. adic` acele divinit`]i care indicau \n cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o p`zea. cu ceea ce am fost \nv`]a]i decenii de-a r~ndul \n [colile comuniste. sculptura put~nd reprezenta \n acela[i timp unul din marii s`i predecesori.

Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor columnei [i multe altele vor ap`rea \n viitor. ãCivilizatoriiÓ au fost \n realitate trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe buc`]ile de teritoriu cucerite. pentru a \nl`tura orice presupunere gre[it`. zeit`]ile dacice ale casei). ca apoi. El. au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[i de ãstr`mo[ul nostruÓ Traian \nsu[i. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓ mai bine dec~t predecesorii s`i. aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numai pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului social. \mbarcarea la portul Ancona \n drumul s`u c`tre Dacia. sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a \mp`ratului Traian. foarte posibil ca ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i. a[a cum sus]in aceia[i istorici. [i care. Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este \nregistrat` la num`rul 231 \n albumul lui Ciaccone. \n timp ce ea apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de cuplul de istorici Miclea-Florescu. S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi. l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru. nel`s~nd \n urm` dec~t numai s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne. [i s` nu vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor scene ale Columnei lui Traian? Bine\n]eles. Ace[ti doi istorici. fasci[tii sau ru[ii.Noi nu suntem urma[ii Romei numeroase mine de aur \mprejur. avea s` ia credit postum pentru ãcivilizareaÓ noastr` \ntr-un mod similar \n care. \mp`ratul Traian. se cere \nt~i \ncercat s` se fac` cunoscut`. p`rerea noastr` este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars. reputa]i profesioni[ti. efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`. al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in verosimil deoarece este pu]in probabil ca \mp`ratul Traian s`-[i fi reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate. pentru a putea ajunge la ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. dar un singur lucru 69 . secole mai t~rziu.

[i asta ”n 165 de ani. Roma.. inv. de dimensiuni colosale. Salvatore Aurigemma. au venit cu zecile [i sutele de mii. 124482.. 500. din marmur` [i porfir de la Roma..29.. ca s` cucereasc` ce? o societate de ]`rani care a trebuit s`-i a[tepte pe ei. romanii. din Museo Nazionale Roman. latina. romanii. e terme di Diocleziano e il Museo Nazionale Romano. ”n urma unui r`zboi fratricid. Trebuie s` recunoa[tem c` romanii trebuie s` fi fost cu adev`rat impresiona]i de ace[ti daci. s`-i ”nve]e latina (limba pe care o vorbeau cu mii de ani ”nainte s` apar` Imperiul Roman). 70 . a[a peste noapte au ”nceput s` vorbeasc`.Fig. 86%. p`duri [i mla[tini. a[a de pl`cere. [i de la cine? de la ni[te legionari analfabe]i veni]i din toate col]urile lumii [i care abia b‰lb‰iau c‰teva cuvinte latine! *Museo Nazionale Romano. pentru care . Statuia unui Tarabostes. face parte din aceea[i bogat` plastic` prezent‰nd Mitul Dacic. minune . TO´I dacii din teritoriul ocupat dar [i din cel neocupat.. 1963... nr.. ca s` le cucereasc` c‰]iva kilometri de ]ar`. §i aceast` monumental` figur`. 14% din teritoriul Daciei [i.. uit~ndu-[i complet limba? Au inv`]at-o ei dacii din mun]i [i v`i. Au cucerit ei.

Prinderea copiilor lui Decebal. Romania.30. ãDecebal [i TraianÓ. iar copiii sunt lua]i de doi solda]i romani pentru a fi du[i lui Traian.Ion Miclea [i Radu Florescu. Bucure[ti.23. Cavaleri[tii romani ”i prind pe doi adolescen]i.29. Meridiane. un comatus a fost prins.24.71 Fig.22.30. aparent copiii lui Decebal.21. Ed. . 1980. *Fig. Dintre lupt`torii din escort` un tarabostes zace la p`m‰nt mort.20.

\n mod special prin terenurile aurifere. pare foarte plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi [i \mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 72 .MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: \n`untrul grani]elor unei super-bogate ]`ri.

500 kg de aur [i 331. TRAIAN. \n fa]a c`ruia p~n` [i faraonul Egiptului ap`rea s`rac.. limba pe care ei.. Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis. El. •n urma victoriilor militare ale lui Traian \mpotriva germanilor. ci dimpotriv`. dar trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei CINE A FOST TRAIAN? untem \nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine. Traian.000 kg de argint. dintr-un DECEBAL. \ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [i ãnecultivat`Ò! .Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii). peste tot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i.. S 73 . confident al regelui dac.•ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`. nu ne-a iubit niciodat`. dacii.. un adev`rat erou na]ional [i dintr-un. Traian. a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la fel ca al]ii... ãLATINAÓ... o vorbeau de mii de ani! §i dup` cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei. .Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia. C~]i dintre noi [tiu \ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi? S` \ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi: .. romanii descoper` \n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165. aproape dou` milenii mai t~rziu). pentru acea vreme un tezaur fabulos. tot el. §i aceasta. Cine a fost Traian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune (de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorul Siriei [i Asiei.. \mp`ratul Nerva \l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97. proclam~ndu-l asociat la putere. •ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` \nve]e.

pp. b`tut` ”n anul 114 d. cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`. RIC. Kunsthistorisches Museum . p`rinte al patrieiÓ. cel mai mare preot . 286-289.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru domnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ.31. din bronz . 74 .H. Pe aceasta scrie : Ó•mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus.Fig. Traian ãstr`mo[ulÓ. Viena.

Dorin]a lui 75 . erau m~na]i la Roma pentru a fi sacrifica]i \n circuri \n cinstea triumfului lui Traian.. ]in~nd s-o aib` l~ng` el \n acele momente mari de bucurie.. cele mai \ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii.. construit` de marele Apolodor din Damasc. care ne-au dat marele seism civilizator. [i toate cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado. acea Californie a antichit`]ii.mult l`udat` pentru virtu]ile ei . dup` primul [i dup` al II-lea r`zboi mondial.TRAIAN! •n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a \n`l]at \n amintirea acestei biruin]e. Theodor Mommsen..[i mult mai aproape de tinerii solda]i. Traian! O treime de an (123 de zile) Fig. Descoperit la Ostia. Dup` \nfr~ngerea lui Decebal. \mp`r`teasa Plotina . Un \nv`]at german. Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam ]inut pe Traian departe de so]ia sa. Av~nd 124 de tablouri cu 2000 de figuri \n relief.32. §i din nou au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. Traian [i-a am~nat intrarea ãtriumfal`Ò \n Roma p~n` la sosirea mamei sale ãibericeÓ din Spania.Noi nu suntem urma[ii Romei Ce ar avea el \n comun cu noi? Ceea ce au avut \n comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit. MARXISMUL! Triumful lui Traian a \nsemnat pentru noi \nfr~ngere: \n toamna anului 106.R. cu banii no[tri..I. Din capul ãstr`mo[uluiÓ.S.. c~nd \ntreaga Dacie pl~ngea [i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre ]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inuturile subp`m~ntene ale lui Zamolxe. \n loc ca ]`ranii daci s`-[i str~ng` recoltele.. scrie despre Columna aceasta c` este ão carte de tablouri s`pate \n piatr`Ò32.. ea \nf`]i[eaz` momente \nsemnate din luptele romanilor cu dacii. trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri. [i nu numai o dat`. jefuit` de romani \n frunte cu ãmarele nostru str`mo[Ó . M. §i noi ne m~ndrim ast`zi cu.... un monument de marmur` ce se cheam` COLUMNA LUI TRAIAN..R. ne-au jefuit tezaurul.

Dacii erau adev`ra]i arti[ti ”n t`iatul celor mai tari granituri. ce-l lega de o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ? Fig. Claudius [i Domi]ian. A[a c` apare mai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei au construit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t‰rziu de Traian [i din nou de dacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane. I.Fig. 31-32-33 Ð dup` ãSTRŒMO§II ROM•NILOR. vestigii milenare de art` [i cultur`. atunci c‰nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i ”i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` le populeze . 76 . ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re. timp [i bra]e de munc`. a[a cum este andezitul [i de asemenea ”n metalurgia fierului ”i ”ntreceau cu mult pe romani. Florescu. Miclea [i R.800 de ani mai t‰rziu. Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de c`tre ”mp`ratul Traian. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` o mul]ime de bani. Meridiane. 1980. •n plus Dacia era un fel de El Dorado al antichit`]ii ”n ceea ce prive[te aurul [i ”n general bog`]iile ei. Ed. Au mai reparat la acest drum t`iat ”n piatra Cazanelor [i al]i ”mp`ra]i romani ”nainte de Traian: Tiberius.33. dar cine i-a fost constructorul nu este clar. Decebal [i TraianÒ.

Aceast` construc]ie.Fig. ”n care ”nc`peau 22. o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓ Vezi [i fig. Packer. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian. s-a construit cu aurul adus din Dacia. 1998. de la noi. ”n Arheology Magazin.35.34. ca de altfel ”ntregul forum. La mese ”i putem vedea pe cei ce le studiau. feb. pe care James E.36 din acela[i Jurnal de Arheologie 77 .000 de manuscrise.

•n spatele acestuia se afl` intrarea spre tribunal. (4) judec`toria-basilica Ulpia. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ: (1) arcul de triumf de la intrare. Mai jos se poate vedea o reconstruc]ie a pie]ei principale a forumului. §i toate acestea au fost ridicate ”n cinstea cuceririi a 14% din teritoriul Daciei! 78 . av‰nd ”n centru statuia ”mp`ratului c`lare. Basilica-Ulpia cu Columna lui Traian ”n spate. (5) dou` biblioteci. (2) statuia ”mp`ratului c`lare.35.Fig. [i (7) templul lui. (3) bastioane semicirculare. (6) columna lui Traian.

•n Roma antic` victoria asupra noastr` s-a s`rb`torit oficial 123 de zile! *Fig. d‰nd un aspect elegant centrului pavat [i el ”n marmur` alb` de culoare neutr`. Noi azi nu vrem s` [tim prea mult despre str`mo[ii daci. New York.36.A.. Treptele care conduceau la structurile din forum erau din marmur` galben` cu vini[oare violete ãgiallo anticoÓ. ãmaterial de importÓ foarte scump ”n acea vreme.. U.S. 79 .35. Construit` ”n marmur`.37 Archaeology magazin.36. Basilica Ulpia are aspectul unui tribunal. dar ei romanii au fost a[a de ferici]i de victorie ”nc‰t au s`rb`torit-o nu numai prin construc]ia acestui forum dar [i prin ãcea mai lung` s`rb`toare din lumeã. 1998 .Archaeological Institute of America. Columnele care sprijineau zidurile aveau ”n fa]a lor statui colosale ale. prizonierilor daci (!) pe atica Basilicei Ulpia unde marmura turceasc` alb` cu vene violete..Fig. numit` ãpavonazzettoÓ ”i f`cea pe ace[tia s` par` mai impun`tori dec‰t ”mp`ratul ”nsu[i. aducea o str`lucire [i o elegan]` lini[titoare acestui loc. jan-feb.34.

ruine [i iar ruine ”n mijlocul c`rora se-nal]`-n piatr` Nemuritoarea Istorie a Nemuritorilor Daci.Fig. •n v~rful Columnei nu se mai g`se[te ãSTRŒMO§ULÒ ci Sf. Petru.37. 80 . plantat acolo de cre[tinii no[tri \n secolul XVI \n concordan]` cu dispozi]iile bisericii de atunci. adev`ra]ii no[tri str`buni. Aceasta este tot ce a mai r`mas azi de la ãviteazul str`bunÓ: ruine.

•n cartea a 10-a a Iliadei.Ó *Time magazin. are o vechime de peste 2. 62-63.300 de ani. Bog`]ia tracilor era nem`surat`.38. p. Aceast` cup` tracic` terminat` cu un cap de sfinx. 1998. aprilie 27. Homer spunea despre regele trac Rhesoss: ÓCarul lui de lupt` era o oper` de art` fiind lucrat ”n aur [i argint. 81 . iar armura lui f`cut` din aur masiv ”l f`cea s` arate ca un nemuritor.Fig.

ãPrin Cenu[a ImperiuluiÓ Anul 1. tot a[a ne m~ndrim cu ce nu e al nostru. nesolicitat`. nu s-a \nvrednicit s` \nve]e dec~t dou` cuvinte: Vae Victis ! R`scolind prin ãCenu[a ImperiuluiÓ R. Mesopotamia (\n 115) [i Assyria..Nu este el ãstr`mo[ulÓ nostru!? Grecii se m~ndresc cu tracul nostru Alexandru Macedon care i-a \ngenunchiat [i cucerit.Traian era s`-l ajung` pe Alexandru Macedon. •n urma ei un popor m~ndru. un fel de boal` \l atinge pe c~mpul de lupt` din Cilicia [i astfel moare marele nostru ãstr`mo[Ó. Alaric. patriotismul [i umorul atunci c~nd se refer` la felul \n care istoria ne este re-interpretat` [i predat` \n [coli [i universit`]i.. [i mai era [i ctitor de ora[ rom~nesc. din toat` cultura Romei.. a[a c`. Italienii l-au cam uitat. Georgescu din New York (vezi Danubius.. secolele I [i II d. . ora[ul Stalin. 82 .. De atunci multe s-au schimbat \n lumea aceasta. cotropind Armenia (\n 114). ambele au pl`tit tribut greu ãp`cii romaneÓ. iar paralelele sunt uluitoare: . Identitatea.H.. viteaz [i-a pierdut. dar noi. ne spune sus-numitul autor.N.P~n` la venirea romanilor ambele ]`ri [i popoare aveau un trecut impresionant. ce ironie a sor]ii. eroic \mpotriva reichului roman aproape \n aceea[i perioad` de timp. pe Apa S~mbetei/Tibrului. \n jos.nu! Noi \l ãiubimÓ. praf [i pulbere. \ntre cea a dacilor [i cea a evreilor. luptaser` d~rz. ce ap`rea pe prima pagin` din abecedarele rom~ne[ti. ani la r~nd. pornind la lupt` contra PAR´ILOR. Patria. Noi. Georgescu face o istorie comparat`.. O vizit` nedorit`. care. uit~ndu-[i adev`ra]ii eroi. cu Traian! Ba \ntr-un timp [i cu Stalin.Ambele ]`ri au fost desfiin]ate ca state independente. nu po]i s` nu-i apreciezi intui]ia...3). Bra[ovul devenind. nenorocit`. prin grija istoricilor prezen]i.. nr. Lovitura de gra]ie i-a dat-o un oarecare ãbarbarÓ. Au trecut aproape 2000 de ani de la ãvizitaÓ de pomin` a \mp`ratului roman Nerva Traianus \n Dacia. d~rz. Imperiul Roman \nsu[i s-a dus. Citindu-l pe d-l Ramino N.

Noi nu suntem urma[ii Romei . de data asta . du[manii de moarte ai dacilor. care i-au supt s~ngele. cu ADN falsificat. Roma ar r`m~ne pustie. \n imagina]ia lor pervertit` ei se vor [i se cred. bastarzii propriilor lor c`l`i(!). Dacii s-au trezit cu Ulpia Traiana Dacica Sarmisegetusa iar evreii cuÉ Aelia Capitolina. Israel.. G~ndi]i-v` acum c` f`r` ace[ti daci de pe Columna lui Traian.. al lui Titus. nu au cutezat s` se ating` de numele ei sf~nt. DACIA.Ambelor popoare li s-au sf`r~mat [i li s-au ras de pe fa]a p`m~ntului str`vechile [i m~ndrele lor capitale. Trebuie jude] mare [i pedeaps` [i mai mare pentru aceste crime de \nalt` tradare. arcul de triumf. \n schimb s-au procopsit cu capitale noi.. Dar dacii? Ei bine. penibil. . a disp`rut pur [i simplu de pe harta lumii. Dar s` vedem ce s-a \nt~mplat cu aceste dou` popoare. Dacia. (sunt peste 187 de statui de daci la Roma). ambelor popoare li s-a rezervat c~te o pagin` de onoare \n letopise]ul \n piatr` al Romei.. dacii au ajuns ãrom~niÓ. de pe Arcul de triumf al lui Constantin cel Mare. prin ãbun`voin]aÓ istoricilor lor. dacilor. religia lor este aceea[i. bufonii neamului. din ãPia]a PoporuluiÒ. 83 . o column` de marmur` \nchinat` lui Traian. Nou`.. una dintre cele mai vechi [i mai temute ]`ri ale continentului. evreilor. dup` 2000 de ani. [i \ndr`znesc a scrijeli slove str~mbe [i str`ine pe fruntea de granit a Patriei Dacia [i-i schimb` numele. ´ara lor. Evreii au r`mas evrei [i \[i zic la fel [i azi. a ajuns ãRom~niaÓ.. din ãPia]a Sf~ntul PetruÓ etc. o ]ar` cu nume de furat. de daci [i evrei..•n semn de \nalt respect [i considera]ie pentru rezisten]a lor eroic` dar mai ales pentru a se putea spune ãvede]i pe cine am b`tut noi?Ó. Nici romanii. o ]ar` inventat`. o ]ar` de operet`.. o colonie roman` benevol`(!). statul lor se nume[te la fel. o ]ar` a sur~sului jenant. un pa[al~c postum al Imperiului Roman. Dar vin politicieni bonjuri[ti. din travertin... evrei. aurul [i bog`]iile Daciei. mozaic`..de fabrica]ie roman`.

sub acela[i nume. fii [i r`m~i tu \nsu]i ! Cine face asta merit` toat` considera]ia [i tot respectul.. Poporul evreu a pl~ns vreme de 2000 de ani dar astazi el s-a reg`sit din nou \n aceea[i patrie. celor care au ucis tot ce aveam noi mai scump. fanatismul cu care \[i ap`r` identitatea. disperarea. cotropi]i [i jefui]i ca [i evreii sau poate \nc` [i mai r`u dec~t ei. noi c~nt`m osanale postume cotropitorilor. Iar noi.Li se atribuie evreilor multe sl`biciuni. sub aceea[i religie. dacii.. Asculta]i numai aceste versuri din ãPui de LeiÓ [i n-o s` v` vin` s` crede]i urechilor: ã§i unu-i Decebal cel Falnic/ Iar cel`lalt Traian cel DreptÉÓ Ce putem spune despre o astfel de istorie? Cui s`-i mul]umim pentru ea ? 84 . Patria. dar nimeni nu poate s` le conteste \nd~rjirea. \n aceea[i limb`. noi ne hlizim. \ndeplinind \n acest fel una din poruncile fundamentale ale Universului.

D 85 . s` vedem ce s-a mai \nt~mplat cu marele neam al tracilor (pelasgilor). •n jurul anului 300 dup` Hristos. fiind de fapt limba imperiului. s` fim nep`s`tori la ceea ce ne apar]ine.33 deoarece majoritatea popula]iei acestui imperiu era format` din daci-traci. •mp`ratul Galerius cel B`tr~n. ac` am auzit de Burebista. pe numele lui adev`rat V`carul (Armentarius).Noi nu suntem urma[ii Romei CEL MAI MARE IMPERIU DACIC AL EREI NOASTRE •n momentul de fa]` c~nd toate popoarele moderne \[i caut` cu str`[nicie ãacte de identitate istoric`Ò. iar toat` suita lui Galerius cel B`tr~n provenea din dacii de la nordul Dun`rii.. a dacilor. fur~ndu-i tezaurul [i transport~ndu-l la Roma unde a fost topit (parte din monedele turnate din el fiind date cadou celor ce au luat parte la jefuirea. dup` ce prime[te de la Senatul roman titlul de \mp`rat roman. Deceneu [i Decebal ca despre cei ce au contribuit la formarea [i men]inerea regatului Dac. ca de altfel [i armata. iar despre Traian ca cel care a c`utat s` distrug` civiliza]ia dac` cucerind 14% din teritoriile ei.. ale lumii. ar fi o crim` din partea noastr`. Scriitorul roman Lactantius \n ãRomanos DominarenturÓ34 se pl~nge c` dacii nord-dun`reni au ajuns st`p~nii romanilor. fiul Romulei (femeie dac` din cetatea Recidava). ajunge din nou \n fruntea tuturor neamurilor europene [i. se declar` du[manul numelui de roman consider~ndu-l impropriu. a[a-zisa ãcucerireÓ a Daciei). schimb~nd numele din Imperiul Roman \n acela de Imperiul Dacic. Limba dacic` este cunoscut` \n istorie sub numele de ãlatina vulgar`Ò. marele neam al tracilor av~nd nucleul dacic ca element conduc`tor.

fostul comandant al corpului de paz` al pre[edintelui Moldovei Snegur. ´ara Dacilor av‰nd sub picioare ziduri de cet`]i [i temple. Eu [i Andrei Vartic. •n ´ara Zeilor. De ce oare ”[i construiau Ei dacii cet`]ile ”n creier de mun]i [i ”n mijlocul ]`rii ? Au fost acestea cu adev`rat cet`]i ori dup` cum spune Andrei au fost nimic alceva dec‰t puncte de abserva]ie astronomice. De ce dacii le ”nconjurau cu ziduri ãnemuritoareÓ iar ”n mijlocul acestora nici m`car nu nivelau ori terasau terenul ? . geodezice ori.. Natura ne-a r`spl`tit efortul.39.. dup` un drum de munte de peste 18 Km.. ”nc` par]ial sigilate sub p`m‰nt.86 Fig. De la st‰nga: colonelul Nicolae Mereu]`.

consemn~nd pentru eternitate triumful dacilor \n \ntreaga lume antic`.H. avea la \nceput patru picioareÉ doar dou` mai exist` azi. reprezent~nd victoria \mpotriva per[ilor (290297 d. Acesta din urm` va reconstrui [i Podul de Piatr` de peste Dun`re.. goale. \nainte de moarte (din cauza unei infec]ii). De ce oare a reconstruit acel pod c~nd se [tie c` romanii se retr`seser` din nordul Dun`rii de aproape 200 de ani iar ãlocurile erau pustiiÓ (\i a[teptau pe unguri. •n dep`rtare se vede [i Rotunda.Fig. De ce oare grecii nu se \ntreab` azi de ce s-a construit acest Arc de Triumf pe ãteritoriul lorÓ [i de ce suntem noi pe el ? De fapt el nu reprezint` nimic istoric pentru grecii care \[i adjudec`. incorect. oriental` [i occidental`. •n mijlocul Tesalonicului g`sim [i azi Arcul de Triumf al lui Galerius (Ler •mp`rat). Acest Arc de Triumf al str`mo[ilor daci. realizat din marmur` alb`. Figurile comandan]ilor daci sunt peste tot. Niels Hannestad afirma c` monumentul este ã cel mai important dintre monumentele tetrahice p`strateÓ. ca s` soseasc` [i s` [i le adjudece).40. va da decretul de Liber` practic` a cultului cre[tin. Cui s`-i pese? •n anul 311 d.H. Ler •mp`rat. •i vor urma la tron cei doi nepo]i : Galer cel T~n`r [i ceva mai t~rziu Constantin cel Mare. \nc` 800 de ani. acest teritoriu. cu sculpturi [i decora]ii \n relief. f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. 87 .).

Fig. 7). cu Galer cel B`tr~n era copil din flori al Romulei. 6-7) [i a mutat capitala statului Dacia Mare. \nc` de la \nceput. slujitoare a cultului Zalmoxian. la Tesalonic.H. Lactanius. c` Galer cel B`tr~n este ão fiar` cu totul str`in` de s~ngele de romanÓ (Fontes. Re\nfiin]area Imperiului Daciei Mari i-a f`cut pe daci s` devin` din nou st`p~nii lumii. femeie dac` din cetatea Recidava. C~ntecele [i colindele noastre \l omagiaz` [i azi pe El. a avut un nume r`u printre cre[tini. pe teritoriul nostru. El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui de roman (Fontes. piele sau chiar stof`). II. ca ginere al lui Diocle-]ian. a dat armatelor sale. un cronicar roman. fiind asemuit de c`tre Niels Hannestad. §arpele Gnostic (lucrat din aram`. Scriitorul Eusebiu spune c` tot el. dar a fost un general de geniu. vechiul drapel al dacilor.41. 88 . Ler •mparat. nota \n 325 d. acas`. II. cu Alexandru Ma-cedon (alt trac). Galerius. El va schimba numele Imperiului Roman \n Dacia Mare \n anul 305 d. Ler •mp`rat. unde putem v e d e a rela]ia lui Rotunda.H. O alt` vedere al Arcului de Triumf al lui Ler •mp ` r a t .

Fig. \n final. fiecare de peste trei metri \n`l]ime. a fost construit` de Galerius ca un adaos enormului palat unde acesta \[i avea locuin]a. va face cre[tinismul s` fie obligator. Se presupune c` ea ar fi trebuit s`-i serveasc` drept Mausoleu. trecea pe sub Arcul lui Galerius. iar prin edictul de la Milano. interiorul fiindu-i vandalizat. a[a c` \n 1590 a devenit moschee. •n timpul lui Teodosius ea a fost transformat` \n biseric`. a construit aceast` Rotund`. 89 . din 313 d. Ler •mp`ratul. pe teritoriul imperiului. De ce el.. o construc]ie solid`.42. El va ridica la Roma un arc de triumf pe care dacii sunt reprezenta]i prin opt statui. Al]ii consider` c` trebuia s` serveasc` drept sal` de recep]ii. Acela[i Constantin cel Mare va muta capitala imperiului la Constantinopol.H. Norocul nu-i sur~de nici cu cre[tinii. cu pere]i gro[i. Rotunda era legat` de palat printr-un bulevard m`rginit de coloane frumoase [i care. Rotunda din Salonic. apoi decorat cu scene religioase cre[tine. nu se [tie.

H. a fost numit.Astfel c` din cuceri]i. Tot el reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re (construit de str`bunul s`u Burebista [i nu de. B`la[a37. unde rom~nii locali se lupt` pentru eliberarea lui de sub s~rbi. \n lucrarea citat`.. lui Galerius cel T~n`r \i urmeaz` la conducerea noului Imperiu Dac. Tot D.H. r`zboinic. ]inutul Voivodinei inclus azi \n Iugoslavia. ridic` la Salonic un Arc de Triumf \n cinstea apogeului ascensiunii dacice. ca de exemplu.. el corespunz~nd cuv~ntului slav ãcneazÓ). cum de altfel \nc` \i numesc pe macedoneni. dar [i prin locurile unde am fost [i mai suntem. pe care apar o parte din figurile comandan]ilor daci. departe 90 ... Constantin cel Mare. necunoscut p~n` \n prezent. De ce oare cineva ar fi avut interesul s` cheltuiasc` sume mari de bani. cel ce ridic` Arcul de Triumf de la Roma. \n 325 d. \mp`ratul Daciei \n anul 311 d. statul imperial al Daciei se reorganizeaz` \n provincii conduse de un voievod (ãvoievodÓ fiind un cuv~nt dac cu sens de lupt`tor. \nainte de a ajunge \mp`rat. Traian). ne datoreaz` cre[tinii libertatea cultului lor.. \n timpul celor doi \mp`ra]i Galerius. iar la scurt timp dup` aceea la SERDICA. Lactantius. cu condi]ia s` se roage lui Dumnezeu pentru el [i pentru stat36. Dup` preotul D. cu numele dacic cel adev`rat. Ca [i cum doi \mp`ra]i daci \n fruntea imperiului nu ar fi fost de ajuns. ad`ug~ndu-i un castru cu patru turnuri [i un edificiu cu numeroase \nc`peri. Tot el [i-a mutat re[edin]a la SIRMIUM. grecii [i azi cu dispre]). \n DACIA MEDITERRANEA. aceasta fiind concluzia celui mai mare du[man al dacilor de atunci. Galerius cel T~n`r. dacii au devenit cuceritori. Dara35. elaboreaz` o lege de toleran]` prin care se acord` credincio[ilor cre[tini libertatea cultului. B`la[a. schimb~nd numele imperiului roman \n imperiul dacic. fiu al sorei lui Galerius cel B`tr~n. ca s` reconstruiasc` un pod acolo. Galerius cel T~n`r. El s-a p`strat de-a lungul secolelor nu numai \n istoria noastr`. atunci \n antichitate. men]ioneaz` c` \ntre dacoromani. cel dint~i voievod. Ace[ti doi mari conduc`tori ai Imperiului Dacic. dacilor. n`scut \n satul dac Ni[ de la sudul Dun`rii. Tot nou`. a fost Vlahernus (nume provenind de la cuv~ntul Vlah. un altul. despre care va face declara]ia semnificativ`: ãROMA mea este SERDICAÓ.

. Ce pot spune de descoperirea scrisorii unui conduc`tor cazar. tradus` \n limbile german`. al IV-lea. c~nd ãromanii se retr`seser` deja. care vorbe[te de ãOguznamÓ.Ó cum le place unor istorici vecini s` sus]in` . se atesta existen]a unei ]`ri ãWalahiaÓ \ntre Dun`re [i mun]ii Carpa]i. [i de c`tre sf. Petru la nordul Dun`rii. \n ea se men]ioneaz` c` \n anul 839 exista o ´ar` a Rom~nilor. Aeticus Dun`reanu. ãIstoria adev`rului istoricÓ te vezi purtat de la t`bli]ele de la T`rt`ria la istoricul rom~n de na]ionalitate turc` Ali Ekrem. dar unde era ea pe harta Europei? Nu am auzit niciodat` vorbindu-se de atlasul german din 1826 care ar`ta popoarele Europei anului 900 unde ãWalahiiÓ se \ntindeau din Panonia p~na la Nipru. la sudul Dun`rii.. •n anul 1937 la cel de-al II-lea Congres Episcopal romano-catolic din Ungaria s-a vorbit despre lucrarea preotului [i arheologului romano-catolic Lukacs Karoly.? Citind cartea d-lui profesor Augustin Deac38. vezi Biblia lui Wilfila (scris` \n limba carpatodun`rean` la \nceputul secolului IV). precum [i a inscrip]iei de pe inelul de la Ezereva. de prin anul 1189.. referitoare la sec.Noi nu suntem urma[ii Romei peste Dun`re. biserici [i conace rom~ne[ti din secolul al X-lea. dar de care ãmariiÓ no[tri istorici nu au aflat \nc`. descriindu-se cu lux de am`nunte grani]ele. iar locurile erau pustii. men]ion~ndu-se [i cinci voevodate vlahice. scris` 91 . francez` [i rus`. care a p`storit 10 ani \n zona lacului Balaton (fostul Hercuniates de pe vremea dacilor) [i unde a g`sit urme arheologice de: palate.. Pavel. Ce mai putem spune de lucrarea c`rturarului daco-rom~n din sec. \nc` din secolul al XVII-lea. de c`tre sf~ntul Andrei... Descifrarea de c`tre arom~nul Stefanovschi a inscrip]iei de pe inelul de aur de la Celei (Sucidava) din jude]ul Gorj. al VIII-lea \n care se vorbe[te de ´ara Ardil cu 100 de ani \nainte de sosirea ungurilor (deci numele Ardeal nu vine din ungurescul Erdely). Bulgaria de azi. R`sp~ndirea credin]ei lui Hristos s-a f`cut \n limba dac`. cea mai veche cronic` turc`. •n cronica \mp`ratului Friederich al II-lea Barbarossa. fratele lui sf... intitulat` ãCosmosgraphiaÓ.

gepizilor. \nsum~nd 448 de pagini. pe care o g`sim p~n` \n 1921 pe stema Rom~niei Mari? §i. •n raportul diplomatului bizantin Panites Priscus. cu alfabet geto-dac. Se descriu 54 de b`t`lii victorioase. colib`. ce este cu acel Codex Rohonczy. hunilor [i slavilor [i continu`m s` o vorbim cu schimb`rile care survin \n orice limb` \n decursul mileniilor. \n sf~r[it.\n limba rom~n`-dun`rean` cu alfabet geto-dac. cei doi lei afronta]i. dacic`. pe care dacorom~nii \l mai foloseau \nc` pe vremea lui Vlad ´epe[ (vezi Ha[deu). C~nd oare se va \nv`]a \n [colile rom~ne despre a[a ceva? 92 .\mpotriva migratorilor pecenegi (din r`s`rit) [i a ungurilor (din apus). Noi am vorbit aceea[i limb` dac` \n fa]a romanilor. Ea con]ine \ndemnuri la lupt` ale domnitorului Vlad . mied. aflat \n anul 448 la curtea ne\mbl~nzitului Atila. limba vorbit` de cele 3-5 milioane de locuitori de pe vremea lui Burebista. patria noastr` ar`t~ndu-se ca o ]ar` bine organizat`. scrise \n limba carpatodun`rean`. go]ilor. se men]ioneaz` c~teva cuvinte clare daco-rom~ne ca: meiu. latina dun`rean` arhaic`. cronic` dac` din secolele XI-XIII. iar la masa dat` de Atila \n cinstea diploma]ilor s-a vorbit [i \n limba ãAusonicaÓ carpato-dun`rean`.ca [i ale altora . Ce este cu stema regatului geto-dac.

Noi nu suntem urma[ii Romei EI. M~na lor dreapt` e totdeauna gata s` \nfig` cu]itul pe care \l are legat la [old orice b`rbatÓ.40 Pr.42 •n anul 547 \. Ca arme au suli]e. dup` regiuni. \mbr`ca]i cu hitoane. TRACII. bessilor (metalurgi[ti).d. regele Xerxes (486-465 \.H. num`rul ramurilor giganticului arbore uman al tracilor se ridica la cca.) considera c` ãNeamul tracilor este cel mai numeros din lume. Herodot (425 \. AU FOST DACI. Luptele dintre Traian [i Decebal au fost r`zboaie fratricide.d. arc [i s`ge]i \ng`lbenite de veninul viperei. cele mai cunoscute fiind cele ale dacilor.41 Ovidiu \n Tristele \i surprinde pe tracii geto-daci astfel: ã•i vezi c`l`ri. rborele tracic num`ra peste 200 de triburi. peste care se \nf`[urau cu mantale viu colorate. •ntre ei nu-i nici unul care s` nu poarte tolb`.. ramanilor. A 93 . tracii au multe nume.H. Dumitru B`la[a a alc`tuit un tabel al acestora num`r~nd nu mai pu]in de 150 de ramuri tracice. extinz~ndu-[i st`p~nirea spre nord-vest p~n` la ]`rmul sudic al M`rii Marmara.39 Dup` Mircea Eliade. chip s`lbatic [i sunt cea mai adev`rat` \ntruchipare a lui Marte. Dup` victoria grecilor de la Maraton asupra per[ilor. O interesant` afirma]ie despre daci o g`sim la istoricul Dio Casius care a spus: ã§i iar`[i s` nu uit`m c` Traian .. •n picioare [i peste pulpe aveau o \nc`l]`minte din piele de c`prioar`. iar tracii au fost daciÓ. venind [i duc~ndu-se prin mijlocul drumurilor.Troian a fost trac veritabil.H. dar obiceiurile sunt cam acelea[i la to]iÓ. 200. P`rul [i barba lor n-au fost tunse niciodat`. din nordvestul Asiei Mici.d. Au glas aspru. per[ii lui Cyrus au \nfr~nt Regatul Lydiei Tracice din Asia Mic`. latinilor etc. scuturi u[oare [i pumnale miciÓ. ge]ilor.) \[i construie[te o mare armat` \n care se men]ioneaz` de c`tre Herodot [i prezen]a tracilor bithini. ace[tia sunt descri[i astfel: ãTracii \nso]eau expedi]ia purt~nd pe cap c`ciuli din blan` de vulpe.

ajutat de o c`l`uz`. Conducta a fost descoperit` ”n luna mai 1998 de c`tre Prietenul Dacilor. Conducta dacic`. Fetele Albe. veche de peste 2.Fig.000 de ani care perforeaz` muntele aduc‰nd apa s`tenilor din M-]ii Or`[tiei.43. 94 . Andrei Vartic.

Noi nu suntem urma[ii Romei

Regele persan Darius I (522-486 \.d.H.) a \ntreprins o expedi]ie la nord de Dun`re, iar dup` acela[i Herodot, singurii traci care s-au luptat cu el au fost ge]ii din Scythia Minor (Dobrogea) nel`s~ndu-l pe acesta s` se stabileasc` acolo. L-au atacat tracii din Mun]ii Pangaion c~t [i tracii odoman]i, stabili]i mai la nord, p`str~ndu-[i astfel independen]a. Peninsula tracic` a Chersonesului (cher-sones = fiii cerului, cei doi Zamolxis), \n decursul agita]iei istoriei va trece de la per[i la greci.43 Confedera]ia tribal` a tracilor-odrisi care avusese o evolu]ie str`lucitoare va fi desfiin]at` \n urma unui r`zboi fratricid de regele macedonean Filip al II-lea. Acesta va \ntreprinde o expedi]ie \n ]inuturile Dun`rii de Jos (339 \.d.H.), unde regele get Kothelas i-a dat-o pe fiica sa Meda de so]ie. Aceia[i traci-macedoneni dup` ce i-au \nvins pe sci]i, \nc`rca]i de prizonieri [i vite, \ntorc~ndu-se acas` travers~nd Mun]ii Haemus (Balcani) au fost ataca]i de tracii tribali care le-au luat toat` prada r`nindu-l grav la picior pe \nsu[i Filip al II-lea. Patru ani mai t~rziu, un t~n`r trac-macedonean, fiul lui Filip al II-lea, Alexandru Macedon (336-326 \.d.H.) va face [i el o incursiune \n regiunile de la nord de Balcani, \n ã´ara ZeilorÓ - Dacia [i, precum tat`l s`u, va da lupte grele \mpotriva fra]ilor geto-daci al c`ror rege Syrmos (ãdin SoareÓ) se baricadase pe un ostrov al Dun`rii cunoscut azi ca ãP`cuiul lui SoareÓ pe care personal l-am colindat prin anii 1973-74 [i l-am g`sit izolat [i straniu. O echip` de arheologi lucra cu seriozitate [i-mi explica cu pl`cere [i m~ndrie, mie [i prietenului meu ing. agronom Mihai P`pu[oi, despre misterele locului. Eram pe atunci un t~n`r doctor al comunei Rose]i, jud. C`l`ra[i, a[tept~nd s` mai treac` un an pentru a-mi \ncepe stagiatura \n chirurgie la Bucure[ti, la prof. Juvara. •l citisem deja, de c~teva ori, pe Nicolae Densu[ianu, a[a c` discu]iile noastre au fost aprinse, dar politicoase. Despre regele Syrmos nu auzisem [i nici despre \nfr~ngerea lui de mai t~rziu, dar originea geto-dac` a numelui lui Alexandru, ei nu o [tiau. S` ne oprim pu]in s`-i vedem provenien]a: Alexan-Dros, ãCel Jertfit CerbuluiÓ, precum Cerbul (lui Orfeu i s-a mai zis [i Dros, ãCerbulÓ, [i \n amintirea sacrificiului s`u s-a construit teribila tradi]ie getic` a trimiterii unui Sol Curat la ceruri).44

95

Deci Alexandru este un foarte vechi nume pelasgic, carpatodun`rean. El era mesagerul care o dat` la 4 ani era zv~rlit \ntre suli]e [i prin moartea lui ducea Zeului Suprem mesajul poporului s`u. Carpato-dun`renii, \n evolu]ia lor s-au r`sp~ndit \n jurul nucleului cet`]ii naturale a Mun]ilor Carpa]i, mun]i greu de trecut, unde aurul, argintul [i sarea se g`seau din bel[ug. Ei, carpato-dun`renii, s-au r`sp~ndit peste toat` Europa Central`, de la Alpii Austrieci [i din C~mpia Bavariei p~n` \n Podi[urile Gali]iei Orientale [i p~n` \n Stepa Dobrogei, iar de acolo p~n` peste toat` a[a-zisa Rusie Meridional` de la Nistru [i p~n` \n Kuban (vezi tracii cimmerieni), \n Asia Mic`, \n Insulele M`rii Tracice (Egee) care au fost la \nceput populate de ei, pelasgo-traco-arienii carpato-danubieni ajung~nd p~n` \n Nordul Africii (vezi garamanii).45 Dar dac` istoria a fost a[a de generoas` cu neamul nostru tracic, nu acela[i lucru se \nt~mpl` [i cu istoricii contemporani. Bulgarii, aparent un popor slav, sosit de departe, din Asia, se redescoper` azi, nemaiconsider~ndu-se invadatorii sosi]i \n secolul al VI-lea d.H. ci, nici mai mult nici mai pu]in dec~t urma[ii tracilor! Ei nu vor s` mai aib` nimic \n comun cu neamul slav (ori vulgar: bulgar-mongoloid de la Volga). Citindu-i pe acad. V. Georgiev, prof. A. Fol [i pe prof. G.I. Georgiev, descoperi c` nici nu au existat traci la Nord de Dun`re iar ei bulgarii au devenit traci prin 1964-1967, extinz~ndu-[i istoria cu c~teva mii de ani. §i c~nd te g~nde[ti c` p~n` ce fiica fostului lor pre[edinte Jivkov a devenit istoriograf`, ei bulgarii, credeau c` sunt slavi la origine! Dup` cum vedem, nu numai ãacademicienii profesori de istorieÓ schimb` istoria, ci [i fetele pre[edin]ilor comuni[ti... [i pentru ce, pentru ni[te interese geo-politice. Nu ar fi fost mult mai simplu s` se m~ndreasc` cu faptul c` ne-au cotropit \n secolul al VI-lea d.H., ne-au subjugat [i decimat, l`s~nd \n urm` doar un num`r mic de supravie]uitori ãmegleno-rom~niiÓ? C~nd vorbe[ti o limb` slavon` (ap`rut` foarte t~rziu \n istoria lumii) cum po]i spune c` e[ti trac?! Se [tie c` de-a lungul r~ului Mari]a tr`iau tracii odrisi, numele lor fiind men]ionat p~n` \n secolul III \.d.H. De asemenea, de-a lungul r~ului Struma tr`iau medii - trib din care se tr`gea [i str`mo[ul nostru Spartacus, trac ce a cl`tinat [i

96

Noi nu suntem urma[ii Romei

\nsp`im~ntat Roma. N`scut \n jurul anului 113 \.d.H., absorbit \n armata roman`, [i-a permis un ãmic concediuÓ pe cont propriu, a fost prins [i transformat \n sclav-gladiator. Fiind la [coala din Capua, excelent preg`tit [i cu suflet trac, nu a acceptat ideea de a muri pe aren` pentru satisfac]ia ãst`p~nilorÓ, a[a c` a evadat \mpreun` cu al]i 70 de camarazi, alc`tuindu-[i o mic` armat` cu care a reu[it s` clatine Imperiul Roman de atunci. Spaima i-a obligat pe romani, \nvin[i de c~teva ori de armata tracului Spartacus, s` trimit` \mpotriva acestuia pe Marcus Licinius Crassus [i pe Pompei (adus special din Spania).46 •nvins de o armat` enorm`, Spartacus moare viteje[te, \n anul 71 \.d.H. l~ng` Silar, r~z~nd fericit \n clipa mor]ii, ca to]i dacii. Istoria schimb` c~teodat` \n]elesul unor simboluri, a[a c` numele eroului nostru trac este preluat de germanii sociali[ti care \nfiin]eaz`, dup` primul r`zboi mondial, ãLiga lui SpartacusÓ (Spartakusbund). Ace[tia, \n frunte cu Rosa Luxemburg [i Carol Liebknecht, vor transforma la 30 Decembrie 1918 ãLiga lui SpartacusÓ \n Partidul Comunist German. Ce ironie a soartei! Dar tot ei germanii, la numai c~]iva ani vor avea o nou` idee, aceea de a fura simbolul vie]ii ve[nice, zvastica pelasgic`, transform~nd-o \ntr-un simbol al intoleran]ei [i cruzimii, manifestat \n cel mai extremist sens, cre~nd martiri \n propor]ie de mas`. Astfel, vechi simboluri preluate [i folosite necorespunz`tor, \[i pierd aparent valoarea, cum s-a \nt~mplat [i cu vechiul semn hitit carpato-danubian al vulturului cu dou` capete, adoptat de Bizan], apoi de huni la formarea Imperiului Austro-Ungar, etc., etc., pentru ca \n zilele noastre s` redevin` actual, preluat de noul stat rus... •n acest context trebuie s` nu-i uit`m pe odrisi, trib tracic din zona Mun]ilor Rodopi, care s-au r`sculat \mpotriva Imperiului Roman, \n anul 26 d.H. L`s~ndu-i la o parte pe bulgarii traciza]i peste noapte de fiica pre[edintelui Jivkov [i de al]i istorici de-ai lor, s` mergem ceva mai la sudul teritoriului tracic. Cu privire la numele acestui teritoriu, Herodot spunea: ãElada (Grecia, n.a.) era un ]inut care mai \nainte vreme se numea PelasgiaÓ.47 Ei, grecii, sosi]i \ntre anii 1900-1400 \.d.H. \n patru valuri: aheii, ionienii, dorienii, eolienii, ne-au g`sit acas`, pe noi pelasgii carpatodanubieni, care ne numeam traci (nume prima oar` men]ionat de

97

acela[i Herodot). Ei ne-au \nvins de mai multe ori, reu[ind s` ocupe partea sudic` a Peninsulei Balcanice. De la noi au luat apoi Asia Mic` (vezi r`zboiul \mpotriva tracilor-ramani locuitori ai Troiei) dup` cum [i insulele din Marea Tracic` (grecii schimb~ndu-i numele \n Marea Egee; vezi r`zboiul dus de greci sub conducerea lui Temistocle \mpotriva tracilor-sinthioni). Revan[a \mpotriva grecilor ne-a fost adus` de tracul-pelasg Alexandru Macedon (336-323 \.d.H.) care cucere[te Grecia [i conform tradi]iilor timpului \i angajeaz` pe \nvin[i \n trupele sale. Acesta reconstruie[te \ntr-o perioad` foarte scurt` Marele Imperiu Pelasgic, recucere[te Egiptul, Mesopotamia, Persia, India, capitala acestui Mare Imperiu Pela-sgic, re\nviat, fiind la Pela. Vremea a trecut [i dup` 2000 de ani, de ast` dat` ãistoricii greciÓ \l redescoper` pe macedonul Alexandru ca fiind ãgrecÓ [i \l pun \n Panthenon (dup` 2000 de ani !!!). Dar nici bulgarii nu se las`, [i-l adjudec` [i ei pe ãstr`mo[ulÓ Alexandru, consider~ndu-l unul din cei mai mari generali bulgari ai antichit`]ii. Singurii care nu [i l-au revendicat pe Alexandru ca fiindu-le neam [i str`mo[ ... sunt rom~nii. •ntre timp pelasgii au devenit [i ei greci, precum [i tracii (o fi gre[it Herodot c~nd \i considera pe traci ca fiind alt neam dec~t grecii)! Despre teritoriile locuite de pelasgo-traci acela[i Herodot spunea: ãDe la P`durea Hercinic`, limita vestic` a spa]iului pelasgo-tracic trece prin Alpii R`s`riteni, ocolind Noricum, provincie cu popula]ii predominant dacice [i celto-germanice, [i apoi cobor~nd la Aquileea (azi Terzo dÕAquileia - Italia), \n golful vene]ilor. De aici, limita vestic`, sud-vestic` a spa]iului pelasgo-tracic urm`rea ]`rmul M`rii Adriatice, \ntreg ]`rmul de vest al Peninsulei Balcanice, p~n` \n CretaÓ.48 Popula]iile, neamurile pelasgo-tracice de la Marea Adriatic`, din ã]inuturile iliriceÓ, atingeau, potrivit informa]iilor lui Strabon, Istrul [i Alpii dintre Italia [i Germania: ãpopula]iile pelasgo-traco-ilirice \ncep de la acel lac (este vorba de lacul Constan]a dintre Elve]ia [i Germania de azi, n.a.) al`turi de care locuiesc vindelicii, retii [i helvetii... Amintitul teritoriu (alpino-panonico-iliric), dacii l-au pref`cut \ntr-un pustiu, \n urma r`zboiului \n care i-au biruit pe boi [i pe taurisci semin]ii celtice de sub st`p~nirea lui Critasiros. Dacii pretind c` ]inutul acesta ar fi al lor, cu toate c` este desp`r]it de ei prin r~ul Parisos

98

Noi nu suntem urma[ii Romei

(Paar de azi \n Germania, n.a.) care vine din mun]i [i se vars` \n Istru (Dun`re)...Ó.49 Originea acestui popor tracic, c`ruia geografia [i condi]iile climatice i-au h`r`zit culoarea alb` a pielii, men]inut` cu toate invaziile, \ncruci[`rile [i suprapunerile orientale, se confund` cu cea a arienilor carpato-danubieni, a vechilor pelasgi, \ntemeietori ai Europei moderne de azi. •n ultima vreme, tot mai mul]i cercet`tori sunt de p`rere c` leag`nul vechii Europe este spa]iul carpato-dun`rean (Marija Gimbutas), \n timp ce consider` c` spa]iul din care au pornit popoarele europene este situat pe teritoriul dintre Valea Dun`rii, Marea Egee (Marea Tracilor) [i Marea Neagr` (Marea Getic`).50 Istoricilor [i arheologilor li s-au al`turat [i unii lingvi[ti, printre care trebuie amintit Vladimir Georgiev. Importan]a tracilor \n istorie [i a spa]iului tracic a fost subliniat` [tiin]ific prima oar` de c`tre Vasile P~rvan. N`scut la 28 Sept. 1882, \n c`tunul Perchiu din Comuna Huruie[ti, Jud. Tecuci, fiu al unui \nv`]`tor rural, Vasile P~rvan a fost un alt \ndr`gostit de preistoria poporului rom~n. El ajunge la 27 de ani membru al Academiei Rom~ne, Profesor de istorie antic` la Universitatea din Bucure[ti, Director al Muzeului Na]ional de Antichit`]i. El este autorul sintezei istorico-arheologice despre protoistoria Daciei, pe care a intitulat-o Getica. •n aceast` lucrare V. P~rvan a pus \n eviden]`, documentat [i conving`tor, m`re]ia poporului geto-dac. El va muri timpuriu, \nainte de a atinge v~rsta de 45 de ani, l`s~ndu-ne un tezaur de nepre]uit, opera lui [tiin]ific`. Din punct de vedere lingvistic, mul]i cercet`tori sus]in existen]a unei limbi ariene, carpato-danubiene (pelasgice) care a stat la originea limbii tracice, cu diferite variante locale. Av~nd \n vedere leg`turile \ntre limba hitit` [i limbile ariene, se poate afirma c` mi[c`ri de popoare au avut loc de la apus spre r`s`rit, adic` din Europa spre Asia [i nu invers. Forma veche a cuvintelor hitite constituie o dovad` c` hiti]ii s-au desprins din trunchiul carpato-danubian, european, p`trunz~nd \n Asia Mic`. Sunt suficiente dovezi de natur` arheologic` [i antropologic` pentru a \ng`dui afirma]ia c`, \nc` din epoca neolitic` \n spa]iul tracic [i \ntr-o arie limitrof` acestuia, exista o popula]ie autohton`, din care \[i trag r`d`cinile popoarele istorice europene, iar aceast` popula]ie poate fi considerat` din punct de vedere lingvistic ca prearian`.51 ´in~nd seam` de faptul c` istoricii [i

99

arheologii au neglijat, necuvenit, mitologia noastr` traco-dacic`, precum [i alte mitologii cu scrieri epice precum sunt Vedele [i Upani[adele sanscrite, consider c` introducerea lor \n circuitul cercet`rilor ar fi \n avantajul nostru, al rom~nilor [i \n special \n avantajul ilumin`rii trecutului \ndep`rtat al continentului european. Simpozionul interna]ional de tracologie care a avut loc \n Bulgaria (15-18 Mai, 1998) cu temele de mai jos scoate \n eviden]` cele afirmate de noi mai \nainte: 1. Cel mai vechi simbol pre-tracic g`sit \n lume - zvastica - 6.000 \.d.H. 2. Primele ornamente [i m`[ti de aur (tracice) g`site \n lume 3.800 \.d.H. (Karanovo V-VI). 3. 1600 de tezaure ale regilor traci - cele mai frumoase din lume. 4. Noi splendori tracice. •n Iliada Homer spunea despre traci c` ãarmatele lor str`luceau de scuturi de aur [i tezaurele lor erau a[a de pre]ioase c` regele Priam (rege al Troiei tracice) a putut s` ia \napoi, de la greci, capul fiului s`u mort, numai dup` ce le-a dat acea faimoas` cup` tracic` de aurÓ.52 Toate marile civiliza]ii au \nflorit pe v`ile unor mari fluvii [i \n special la gurile de v`rsare ale acestora: cea egiptean` pe Nil, cea mesopotamian`, \ntre Tigru [i Eufrat, cea indian`, pe Ind [i Gange, cea chinez`, pe Fluviul Galben, iar cea european`, cu voia sau f`r` voia ãmarilor profesori de istorie [i arheologieÓ, pe valea Dun`rii (Istrului, Danubiului) [i \n special \n zona deltei acesteia. Acesta este leag`nul adev`rat al civiliza]iei proto-europene, \n str`vechea vatr` tracic` a Carpa]ilor, a Dun`rii carpatice. Aici veneau grecii \n antichitate s`-[i caute L~na de Aur [i bog`]iile agricole dun`rene. Aici s-a dezvoltat faimoasa Epoc` de Aur, cu Cimitirul Eroilor de la Gurile Dun`rii [i L`ca[ul Zeilor din Cetatea Koga-Ion-ului. Uita]i-v` pe hart` [i ve]i vedea ce fantastic arat` acest spa]iu, unde din trupul mun]ilor ]~[nesc izvoare ce se prefac \n r~uri care se desf`[oar` ca un evantai spre Dun`re, str`b`t~nd v`i calme [i dealuri molcome, prielnice agriculturii [i p`storitului. De sus, din avion aceast` re]ea hidrografic`, cu forma de elips`, seam`n` cu un Ou al Genezei. Mun]i de sare, f`r` de care e greu de conceput via]a omului [i cre[terea vitelor, reprezentau \n antichitate o bog`]ie mai mare ca aurul, poate cea mai de seam` bog`]ie pentru oamenii vechimii, bog`]ia vie]ii, f`r` de care via]a nu poate exista.

100

dar [i ei sci]ii se vor topi \n marea popula]ie tracic`. c~t de modific`ri ale climatului. Ei tracii care se \ntindeau spre apus p~n` la Oceanul Atlantic. au p`truns [i pe Valea Vistulei \ntemeind cet`]i ca Getidava.plecat din zona Oltinei (Dobrogei de azi) ori. iapygii [i vene]ii din Italia de r`s`rit erau surplusuri ale traco-ilirilor din Dalma]ia [i din Panonia (unde a existat statul Rama p~n` la venirea ungurilor. niciodat` un iepure nu va sta al`turi de un lup! Este timpul s` ne trezim.Noi nu suntem urma[ii Romei Bog`]iile solului [i subsolului au f`cut ca spa]iul tracic s` fie r~vnit de triburile [i popoarele \nvecinate . iar brigii s` alc`tuiasc` o ãfilial`Ò care a luat numele de Frigia. de schimbarea florei [i faunei. c~nd grecii Òne \mprumutauÓ zeii schimb~ndu-le doar numele. \n ´ara Soarelui. mysii nu erau altceva dec~t o f`r~m` a moesilor din sudul Dun`rii. Invadatorii europeni au venit [i \nc` mai vin de la r`s`rit. un nume. cum s` nu ridic`m vocea azi. av~ndu-[i epicentrul acolo. Cimmerienii vor fi \mpin[i de c`tre sci]i spre sud. s` ne 101 . alte ramuri ca etruscii [i vene]ii se vor \ndrepta spre Valea Padului.. a[a au ajuns ramano-dardanii s` ridice ora[ul cetate Troia. umili]i [i fura]i de al nostru trecut glorios din dorin]a ãinteligent`Ò de a nu ne sup`ra ãveciniiÓ? Cine au fost [i cine sunt ei vecinii?! Niciodat` un popor umil [i fricos nu a fost respectat. mi[c`rile dinspre sud spre nord fiind determinate nu at~t de cauze economice. a rodit [i s-a r`sp~ndit fie la marginea teritoriului s`u de vie]uire. a[a [i neamul nostru al dacotracilor. traciz~ndu-se. dup` cum atest` o serie de surse toponimice). de la Troia. dup` Homer [i Vergilius. \nfrupt~ndu-se din plin din miturile [i credin]ele geto-dacilor. fie deplas~ndu-se la distan]e mai mari p~n` \n Asia ori trec~nd str~mtorile Bosforului [i ale Dardanelelor p~n` \n Anatolia.spre acel El Dorado al antichit`]ii \[i orientau dorin]ele jefuitoare vecinii. caut` s` le r`sp~ndeasc` \n preajm`.. C~nd Demostene [i Ificrate socoteau ca o cinste faptul c` mamele lor fuseser` trace. ultima dat` sub conducerea str`lucitorului raman Enea . noi urma[ii acelor daco-traci [i s` spunem lumii adev`rul? De ce s` t`cem. arian`. Precum orice pom ce d` roade [i semin]e. acas`. •i vom g`si pe str`mo[i pe r~ul Hipanis (Bug) [i Borystene (Nipru). \n Daksha pre-sanscrit`. Peninsula Italic` au cucerit-o de cel pu]in patru ori. mesapii.53 Extinderea neamului carpato-danubian se poate asem`na cu o explozie atomic`. l`s~nd \n urma lor doar. prin triburi prolifice.

germanilor or turcilor. tracilor.H. redescoperindu-ne [i m~ndrindu-ne cu noi \n[ine. Noi nu trebuie s` uit`m c` suntem aici. \naintea englezilor or slavilor. Ei ne \ncurajeaz` \n naivitatea noastr` s` credem c` de fapt noi am ap`rut dup` 106 d. italienilor. Traian . India [i Japonia. Ei to]i. Aceasta este istoria noastr`. E timpul s` realiz`m c` noi avem istoria noastr`. care s` aib` o istorie mai veche. iar ei au venit [i au locuit-o. Nordul Africii. departe \n trecut. doresc ca noi s` nu fi existat. cu mii [i mii de ani \naintea sosirii romanilor pe c~]iva kilometri din teritoriul Daciei. noii veni]i. \n urma unui r`zboi fratricid. de mult. astfel ca ei s` aib` drepturi! Ei spun c` Transilvania a fost lipsit` de popula]ie. Sumerul [i Asia Mic`.scoatem ochelarii de miopi. mai frumoas` [i mai fantastic` dec~t a noastr`. pelasgilor. a carpato-danubienilor. Palestina [i Mesopotamia.cuceritor a 14% din teritoriul Daciei.. primi]i de la vecini [i s` ne uit`m cu m~ndrie. daco-rom~nilor. pe acest p`m~nt european primii. \naintea grecilor. Nu este nimeni \n toat` Europa. c~nd noi am \nceput s` f`urim Europa. francezilor. prin unirea dintre ãdoi b`rba]iÓ Traian [i Decebal. Noi daco-rom~nii reprezent`m coloana vertebral` a istoriei lumii contemporane. acolo. s` cucerim Asia: China. Anatolia. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 102 . istoria noastr` a \nceput atunci.

g`sim zeci de localit`]i [i ape cu nume I 103 . publica [i o hart` intitulat` ãUrmele zeului §aueÓ. \n cinstea marelui zeu §aue.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei MITOLOGIA LA ROMANI ´ARA ZEULUI §AUE n anul 1961. vom g`si ]ara zeului §aue. s`p~nd cam la 20 de km de comuna T`rt`ria. D-l P. undeva mai sus de p~r~ul §aulia. g`se[te \n stratul cel mai de jos al acesteia o groap` umplut` cu cenu[`. afluent al r~ului Ludu[. f`r` nici un \n]eles pentru o persoan` neini]iat`. \n zona T`rt`riei vom descoperi nume ciudate. tot pe malul st~ng al Mure[ului. pe apele Zal`ului. la confluen]a celor de mai sus avem comuna §eulia [i satul §aulita.L.54 Arunc~nd o privire rapid` pe harta Rom~niei. l~ng` T`rt`ria. acoperite cu un scris pictografic. ceva mai la nord \nt~lnim §eulia de Mure[. La vechii sumerieni. preotul principal. \n cartea De la T`rt`ria la ´ara Luanei. cercet`torul clujean N. al`turi de corpul ars [i dezmembrat al unui om matur. pe Some[ul Mare. \n jude]ul Bihor. Vlasa.55 din care citez localit`]i [i r~uri cu o rezonan]` care aminte[te de acest zeu str`vechi. era ars. Tonciulescu. comuna Nojorid. la sud de Turda[. pu]in mai la nord. la o colin` numit` Turda[. avem satul §auaeu. o br`]ar` de scoici marine [i trei t`bli]e de lut. Descifrarea t`bli]elor ne aduce \n fa]a unei scrieri presumeriene [i a unei enigme ãmortul coptÓ. §i dac` continu`m c`l`toria pe harta Rom~niei. Pe fundalul ei au fost g`site statuetele unor idoli str`vechi. local: satul §`ule[ti pe valea Mure[ului. satul §eusa. la \mplinirea anilor de slujit.

Zeul §aue.L. Popula]ia local` negroid` o va adora pe zei]a t`m`duitoare Gula. ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÒ.Fig. un zeu pierdut ”n vidul istoriei poporului nostru. Ed.22.Tonciulescu. Bucure[ti. identic cu zeul sumerian Usmu. [i suprapun‰ndu-se popula]iei negroide locale ”i vor numi pe ace[tia ãcapete negreÓ (sag-gic). Vom fi ”n stare s`-l repunem ”n ale lui drepturi istorice? Carpato-dun`renii sosi]i ”n dou` etape ”n Sumer.44.Miracol. 104 . p. * P. 1996.

Negesina. ”nalt` de 66 cm. inv. Descrierea acestui dragon corespunde cu [arpele dragon descoperit la Tomis. •n depozitul descoperit ”n urm` cu mai mult de 30 de ani.I. un fel de semi-zei. dragoni.2003. Meridiane. precum [i ca stindard de lupt` la daci: capul de dragon. 105 . statuie de marmur`. Negas reprezenta la vechii vedici (carpato-danubieni. Cavalerul Trac ! *M.Fig. etc.A. pelasgi). Daco-Romanii.. spiritele rele.. Constan]a. Rom‰nia.. Ed. el r`m‰n‰nd p`strat ”n cuvinte ca Nehoi.N. imagine tridimensional` a enigmaticului semi-zeu. Str`mo[ii Romanilor.. Ion Miclea [i Radu Florescu. 1980.45. el Nagas se afla ”mpreun` cu .

. Heinrich Schliemann. l~ng` Cluj. Christur-§ieu. nu s-ar mai descoperi nimic? Oare singurele vestigii l`sate de str`mo[ii iubitori ai zeului §aue s` fie numai cele de la T`rt`ria? Citind ãThe living GoddessesÓ56. a dezgropat figurine [i vase cu inscrip]ii asem`n`toare la Vinca. Gimbutas afl`m despre ãMadona de la RastÓ. scoate [i ea la iveal` aceea[i scriere pre-sumerian`. n.d. Dar cine a auzit de aceast` Z. Gheorghe Lazarovici.. •n 1961-1963 Jovan Todorovic descoperea. com. §iuet. ar mai c`uta. \n Transilvania ( nord-vestul Rom~niei) t`bli]e de lut asem`n`toare celor descoperite de clujeanul N. la Berlin. vase [i obiecte de cult cu sute de inscrip]ii apar]in~nd aceleia[i culturi Vinca.) \n 1874 a descoperit la Turda[. organizat de. cercet`toarea Zsofia Torma ( din Ora[tie. acoperit` cu inscrip]ii.) 106 . dac` arheologii ar s`pa. De acum 7. Oare. Banat. p~n` [i §ieu-Sf~nt. suntem surprin[i de ce afl`m.. §ieu M`gheru[.t.VI d. descoperit` de prof. 5. (Vezi [i ãEpopeea poporului carpato-danubian/cucerirea SumeruluiÓ.derivate din ale marelui zeu: satul Ili-§ua. r~ul §ieu. Bulgaria de azi. Strachina cu inscrip]ii de la Gradesni]a. §ieu Odorhei.). dr.Torma p~n` acum? De ce trebuie s` o g`sim \n c`r]ile istoricilor americani [i nu \n cele rom~ne[ti? Cine ne blocheaz` aceste informa]ii pre]ioase pentru mai mult de 100 de ani [i cu ce scop ? De la aceia[i americani afl`m c` Miloje Vasic. Vlasa pe care le-a prezentat la un congres interna]ional. l~ng` Belgrad (zone care au apar]inut p~n` t~rziu str`mo[ilor no[tri.000 \.H. •n opinia lui Vasic inscrip]ii asem`n`toare se reg`seau pe vase de lut din insula Lesbos.000 de ani cam at~ta ne-a r`mas. Dar meritul decisiv \i revine lui Nicolae Vlasa care \n anul 1963 \[i impune descoperirea scrisului pre-sumerian. respectiv p~n` \n sec. a lui Marija Gimbutas. tot de la M. vestul Rom~niei.H. •n sf~r[it. descoperitorul Troiei pelasgice. tot l~ng` Belgrad. 1908-1926. \n str`fundul acestor a[ez`ri.

v`i [i ape cu numele vechilor zei vedici: 1. Cuceu. Aparent muntele p`streaz` numele OM potrivit credin]ei vedice. B\cului haiduculuiÓ . drumul BYK-ului (vezi r~ul B\cului . \n Dacia . a g`sit cel mai frumos loc pe care-l va popula \n timpul nop]ii cu primii 10. este considerat ca marele zeu al genezei lumii. pentru a popula lumea.000 de fii ai s`i. Negesina etc. dragoni. vor tr`i pentru un timp \n ]ara zeilor Dacia.´ara Zeilor. fiii lui iubi]i. fiii lui ale[i. Dup` multe \ncerc`ri. KUCEA-CUCEA . el a dat na[tere prin a sa respira]ie la [apte zei ai genezei lumii. 2. avem chiar [i un munte ãOM-ulÓ.59 Ce ne-a r`mas de la ei. se spune: C~nd zeului suprem i-a pl`cut P`m~ntul.57 •n cea mai veche poveste a genezei lumii. Acesta. a[a c` va crea Femeia.Noi nu suntem urma[ii Romei ALE§II LUMII Spa]iul carpato-dun`rean a fost leag`nul civiliza]iei ariene. descris de Upanishada Kanshitaki . p`s`rile etc. dup` ce s-a uitat peste tot p`m~ntul. Dar El. el va g`si felul cum s`-i \nmul]easc`. va realiza c` a uitat s`-[i \nmul]easc` fiii.zeit`]i lunare. \n Dacia. Daksha. dacii.\n pelerinaj \n ]ara Dacia. ale[ii lumii. exprim~nd suprema invocare a zeului suprem. La noi acas`. Daksha.Chi[in`u [i ãdrumul B\cului. mun]i. Descrierea acestor dragoni se potrive[te cu [arpele-dragon descoperit la Tomis. noi ne chem`m oameni. preluat` aproape de toate religiile lumii. Fiii lui. descrie o lume mitologic`. Cucerdea etc. Conduc`torul acestui grup a fost Daksha. nume [i localit`]i: Cucea. 107 .reprezint` spiritele rele. cea vedic`.Dimitrie Cantemir). care afirma c` acolo s-ar fi g`sit marele sanctuar vedic. •n timpul zilei. dar [i zeu al sexului. el \mpreun` cu ceilal]i zei au creat animalele. OM . Nicolae Miulescu. care va da lumii cea mai bogat` [i variat` societate de zei [i concep]ie religioas`. El. un fel de semizei.58 Ei nu o vor uita [i se vor \ntoarce din c~nd \n c~nd pe drumul zeilor.expresie monosilabic`. vezi sate. 3. ]ara zeilor. R`m~ne p`strat \n Nehoi. necunoscut` nou`. NAGAS . •n nici un templu vedic nu se \ncepe slujba \nainte de a se pronun]a aceast` silab` ãOMÓ. dar o parte din ei o vor p`r`si. ve]i \ntreba? Ne-au r`mas localit`]i.

1980.46. Marea Zei]` Bendis.Fig. Cluj-Napoca. inv. Miclea [i R. C. Editura Meridiane. 108 . Daicoviciu [i colaboratorii. A1/941. Muzeul de istorie al Transilvaniei. Florescu. *Medalion din teracot`. Rom~nia. I. §antierul arheologic de la Gr`di[tea Muncelului. Geto-Dacii.

Butoni. Tama[i-dava. 8. BHUTA . 12.numele celui de al patrulea Manu. 13.s` fie derivat tot din acesta? 10. tat`l SITREI (SITROAIEI) cu care s-a c`s`torit ramanul RAMA. al ce]urilor dese de pe p`m~nt. vezi a[ez`rile Agni-ta. Comar. \nv`]`torilor care fac cunoscute scrierile vedice. p`strat \n Tama[. Comarzana etc. ARKA . DHRAMA . localit`]ile Bara. Tama[fal`u (l~ng` Bra[ov). Pria. BHARATA (Bhara-ta) este numele eroului carpato-danubian care a condus masele de p`stori. F`g`ra[. MOCSA . principiul dezintegr`rii. Gurustan sau ãgurue]iiÓ. unul dintre ãdomniÓ. Pe harta Rom~niei se g`se[te \n mijlocul fiilor s`i daci \n zona Or`[tiei. A fost preluat de cre[tini. de asemenea. Zal-moc[a Zalmoxis . APA (Apaci) . B`r`u.zeul Soarelui este unul dintre cei mai vedici zei. 109 . vezi localit`]ile Apa. TAMA§A . GURU . TAMASNA . P`strat \n numele muntelui Surianu din vatra dacic`. 7. apoi de Surya). Pria. Sf. numit [i Pavaka.zeul \ntunericului. 15. vezi Com`ne[ti.zei]a apelor binef`c`toare. Tamasa[a (l~ng` F`g`ra[). la Mitreni. SURYA . au fost descoperite ruinele unui templu ãp`g~nÓ \nchinat zeului Soarelui.nume dat mae[trilor. Tama[ifava. vezi localit`]ile D`rm`ne[ti. piramidele de p`m~nt de la §ona. avem. [i/ori al arderilor. Comana. vezi comuna Guruieni. profesorilor. 6. Surya a fost numit` mai t~rziu [i una din fiicele zeului Solar.ã•mp`r`]ia lui Mo.numele zeului Soarelui \n lumea vedic` de mai t~rziu. 5. Demetrie c~t [i Mitro sunt patronii lunii Septembrie. Numele acestuia este p`strat ca B`r`t`u. vezi Buta. AGNI .zeu al justi]iei [i al principiului drept`]ii.zeul iubirii. vezi localitatea Tama[a. L~ng` Olteni]a.zeul focului. B`r`[ti etc.Noi nu suntem urma[ii Romei 4. vezi [i §ona \mp`ratul. 11.spirit r`u. cel mai \nalt v~rf din mun]ii Baraolt. MITRA . Apalina. CAMA . Pava. l~ng` Bucure[ti. Butanu. 16. Apa]a. Darmanesti etc. p`strat \n numele comunei Moc[a. 9. cucerind valea mijlocie a Indusului.numele zeului Soarelui la \nceputurile religiei vedice (mai t~rziu \nlocuit de Mitra. 14.

Clement Alexandrinul repro[a grecilor c` nu sunt originali \n civiliza]ia lor [i c` ace[tia au \nv`]at de la traci formulele desc~ntecelor pentru \ns`n`to[ire: ãsanas incantationes a thracibulus accepistiÓ. 18. obiceiuri asem`n`toareÓ. reprezint` cadrul sacru.60 Aceast` mo[tenire a vechilor vedici. de unde izvor`[te r~ul Arara numit Siret. fiecare dup` ]inutul \n care locuie[te. care nu mai pot fi [tiute ast`zi. p`strate din mo[i str`mo[i [i al c`ror \n]eles s-a pierdut \n negura timpului..dup` indieni. Tracii poart` multe nume. DANU .17. Strabon a vorbit de 22.mama ploilor [i a paji[tilor bogate.61 Dac` Herodot cuno[tea 19 triburi tracice. [tergerea trecutului.63 110 . mun]i [i sate. arieni. ARA (Arya) . dar to]i au \n toate. spa]iul carpatic care [i dup` aproape 7. Dac` ar avea o singur` conducere [i ar fi uni]i \n cuget. apa sf~nt` a vedicilor carpato-danubieni.62 Evident. c~t [i prin priceperea poporului \n general \n leacuri ancestrale. Drept dovad`. uitarea adev`ratei lui istorii? Istoricul grec Herodot spunea despre traci: ã. neamul tracilor este cel mai mare dintre toate popoarele lumii. trebuie c` au existat [i unele deosebiri religioase. Neamul tracilor a fost m`re] \n antichitate [i vestit at~t prin rezisten]a fizic` a b`rba]ilor. •n locul unde a fost ARA acum este un loc numit ARA-MA. Este oare posibil ca o arie geografic` determinat`. Mai t~rziu. \ntre o at~t de mare varietate de triburi. dup` p`rerea mea. Numele zonei din jurul masivului Rar`u. peste secole.numele ]inutului notat al poporului ãArianÓ carpato-danubian.. s` nu trezeasc` nici un interes pentru istoricii [i arheologii no[tri? Oare asta s` fie pentru totdeauna soarta poporului nostru: nep`sarea. ei ar fi. carpato-danubieni. filozoful Socrate m`rturisea c` el a \nv`]at de la un ucenic al lui Zamolxis un desc~ntec dintre acelea ãcare-i fac pe oameni nemuritoriÓ.000 de ani continu` s` p`streze nume misterioase pentru v`i. vezi Danubiu. care poart` nume vedice de zei [i urmele acestor zei. de ne\nfr~nt [i de departe cei mai puternici dintre toate semin]iile p`m~ntului.

El era reprezentat ca un b`rbat chipe[. Constan]a) Derzelas apare c`lare. mai este cunoscut [i sub numele de cavalerul trac Derzelas sau Derzis (al]ii consider` cavalerul trac ca o apari]ie mai t~rzie. un [arpe coboar` spre capul calului. unde a fost asimilat de c`tre armeni. •n sf~r[it. un erou [i nu un zeu). \nso]it de un c~ine. av~nd primele trei degete ale m~inii drepte \n`l]ate sau desf`cute. fulgerul fiind una dintre armele pe care acesta le folosea. av~nd \n m~na st~ng` un arc. \n chip de c`l`re]. •l vom \nt~lni mai t~rziu \n lumea antic` la macedoneni ãc`l`re]ul macedoneanÓ. el poart` o lance pe care o arunc` asupra unui porc mistre] din fuga calului.. iar \n altele. Zeul cel mare. uneori cu barb`. asemenea c~inelui \nso]itor. Acest zeu este st`p~nul cerului [i al p`m~ntului. fiind reprezentat ca un b`rbat cu p`rul [i barba din fl`c`ri. patronul aristocra]iei militare. cultul lui Gebeleizis avea s` p`trund` \n Asia Mic` prin secolul VII \. tezaurele de la Bucure[ti-Her`str`u [i Surcea (jud. devenind divinitatea na]ional` a acestora. Mai este \nso]it [i de un vultur cu corn. iar \n mitologia greac` sub numele de Zeus. solare. Alteori zeul apare \n ipostaz` de c`l`re] lupt`tor. uneori este reprezentat av~nd trei capete (tricefal). Vahagn era asociat cu tr`snetele [i fulgerele. Vahagn sau zeul r`zboiului. 111 . Gebeleizis provoca tunetele [i fulgerele.d. C~nd nu este \n ipostaza de lupt`tor ori v~n`tor el are tr`s`turile unui c`l`re] pa[nic purt~nd \n m~n` o tor]` ori un corn al abunden]ei. •n unele reprezent`ri acesta apare a[ezat pe tron. iar celelalte str~nse c`tre podul palmei.64 Apare \n m`rturiile epigrafice [i numismatice de la Histria [i Odesos (Varna) iar la Limanu (jud. vestit pentru curajul cu care omora dragonii. iar ãochii lui erau ca doi soriÓ. Gebeleizis. Vulturul ]ine \n cioc un pe[te atunci c~nd simbolizeaz` singur divinitatea amintit`. alteori ca un zeu binecuv~nt`tor. el ar putea avea \ns` atribute uraniene. Constan]a). Din Tracia.Noi nu suntem urma[ii Romei DIVINITŒ´ILE DE MAI T•RZIU: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis Gebeleizis sau Nebeleizis era divinitatea suprem` a tracilor. iar \n gheare are un iepure.H. ca de altfel [i \n ceramica de la R`c`t`u [i Zimnicea.

cu chenar ”n relief. descris de unii ãbinevoitoriÓ drept vultur. 112 . are ”n`untrul lui un c`l`re] trac. decorat cu din]i de lup. Acest corb pelasgic va ajunge ”ntr-un t‰rziu. Are spad` la br~u iar deasupra lui zboar` un corb. comuna Z`bala . vechiul Corb Pelasgic.44. El se compunea din dou` talere de argint cu desen figurat. *42. patru t`lpi de cup` cu picior. chiar pe emblema ´`rii Rom‰ne[ti purt‰nd ”n cioc vechea cruce pelasg`. talerul mare. ca simbol.47. jude]ul Covasna). dup` volumul men]ionat ”nainte.Fig.43. [ase nicovale de argint [i mai multe buc`]i de argint brut. El a fost descoperit ”nt‰mpl`tor ”n 1934. tipic. Dup` cum putem vedea. timpul [i ãistoriaÓ ”l vor transforma ”ntr-un ãvulturÓ (ce ironie a sor]ii [i ce dec`dere) purt‰nd ”n plisc crucea cre[tin`. Acesta face parte din tezaurul de la Surcea (sat. Cavalerul Trac. cu p`rul piept`nat ”n plete [i cu un costum lipit de trup. oval.

mor]ii.1. ne-o \nf`]i[eaz` sub chipul unei femei cu fa]a rotund`. A.. p. 7. 8. Marea zei]` Bendis era adorat` de femeile trace. c. av~nd un bust al zei]ei cu tolba de s`ge]i pe um`r. lib. Antiquit Sueo-Gth. p. Locc.. Ad D. Magn. La Coste[ti a fost descoperit un cap al zei]ei.II. \n diametru [i 1.. p.36..t. c. Lit. nu pot \n]elege cum de s-a ajuns la ideea c` trebuie citit nu Gebeleizis.. v. iar la Sarmi-seget-usa s`p`turile au scos la iveal` un medalion de lut ars (10 cm. are o replic` feminin`. de asemenea. Histia). ci Geblietzen. la 1687 ni-l citeaz` pe Herodot ( lib. aceasta desemn~nd pe Jupiter tun`torul (vezi [i Joannes Magnus. 117. tracii au mai avut [i o zeitate a focului [i vetrei. Divinitatea suprem` b`rb`teasc` a geto-dacilor. p`zitoare a casei. \nalt de 14. ori \mp`r]it \n dou` mari bucle ce-i \ncadreaz` fa]a. sau cavalerul trac care se reg`se[te \n mitologia altor popoare ca Zeus sau Vanagh. n. p`durilor [i. Cic. [i anume pe Marea Zei]` Bendis. geogr.m.m. N. v. p. v. 30 [i urm.. \n grosime). 746.Noi nu suntem urma[ii Romei Gebeleizis. paragraf 1. fiind departe de tulbur`rile celor invidio[i.VII. De Divinat. cu pome]i proeminen]i [i cu p`rul \mpletit \n dou` cosi]e..7 cm. lib.. cu cele dou` cosi]e blonde l`sate pe spate. fiind zei]a lunii. c. Hom. c.. Locc.H.66. de Zbelsurdos. 82. \n cinstea c`reia casele tracilor se construiau 113 . lib. farmecelor. vor tr`i la egalitate cu Zeul. v. pre[edintele Academiei de [tiin]e din Suedia.7 ). II. S` fie oare zei]a Bendis. §i dac` lucrurile stau a[a.S. 16.5 cm. descoperite \n ultima vreme. a fost asimilat de c`tre cre[tini drept.I.. c. ei. \n tihn` [i lini[te.. II. I. II. la Piatra Ro[ie s-a descoperit bustul ei din bronz. [i lat de 13 cm.. Plin. iar o dat` ajuns la el..R. Gebeleizis. •n afar` de marele zeu Gebeleizis [i marea zei]` Bendis.IV. Hist. respectiv zei]a Vesta (Hestia. cunoscut mai t~rziu la tracii sub-dun`reni sub numele. Stiern. lib.. ). Ol.. p. El era considerat d`t`tor de odihn`.. p. buc`lat`.XCIV ) ãNemuritorii (a[a cum se socoteau geto-dacii a fi fost. III.) ac]ioneaz` \n felul urm`tor: ei nu credeau despre ei c` mor. se \ntreab` acela[i Carolus Lundius. ci c` cel decedat se duce la Zamolxis pe care oamenii acestui neam \l socoteau a fi acela[i cu GebeleizisÓ. Sf~ntul Gheorghe! Carolus Lundius ( c. 26.65 Reprezent`rile vechi. probabil grecizat.12.7. 2. precursoarea Ilenei Cos~nzene din basmele de mai t~rziu ale rom~nilor? •n anumite situa]ii zei]a apare \ncadrat` de dou` animale sacre cervidee sau de un cerb [i un [arpe.m.

Marea Tracic` (Egee). cum este cazul troienilor. au fost scoase la lumin` [i urmele primelor locuin]e de suprafa]` dat~nd din mileniul V \.. unde aveau s` preia \n st`p~nire cele [apte coline ãeterneÓ. Datorit` existen]ei acestei pun]i terestre de leg`tur`. Frigia.Codul Beleaginilor. produc~nd topoare etc. etc. Mileniul IV \. Zamolxis. Citeam. \ntre timp. chiar \n unele regiuni din jurul Mediteranei R`s`ritene: Bytinia.d.H. aceasta pr`bu[indu-se sub apele Mediteranei. ne spun speciali[tii. d~ndu-le apoi nume tracice. Dup` cum se [tie.67 114 . cu pere]ii din piatr` sau de lemn. rezultatul unui cult \nchinat acestei zei]e. Nu departe de T`rt`ria. soarta acestor popula]ii a fost diferit`: unele s-au Òr`t`citÓ printre alte semin]ii [i s-au ãpierdutÓ cu totul \n marea groap` a istoriei care se cheam` ãuitareaÓ . Troada.H. f`cut din ]igle ro[ii (ceramice). cu mii de ani \nainte ca Moise s` fi p`[it pe P`m~ntul Sf~nt. nu a fost chiar unul norocos pentru noi. at~t istoricii greci. c~t [i al]ii moderni au admis posibilitatea deplas`rii popula]iei trace din zona pontico-dun`rean` spre sudul Peninsulei Balcanice [i de acolo. care urma a prelua de la zei]a Hestia (sau Vesta) a[a-numitele ãlegi frumoase Ò .dreptunghiulare. Misia. de exemplu.66 despre oamenii din Balcani care. gener~nd [i o mul]ime de insule mai mari sau mai mici. \n v~rful Peninsulei Sinai. \n zona Cri[urilor. referindu-se la pr`bu[irea pun]ii continentale ce lega Europa de Asia Mic`.hiti]ii. \ncepeau mineritul cuprului. supravie]uitori despre care o legend` spune c` Eneas tracul i-a c`l`uzit dup` ãApocalipsulÓ cet`]ii Troia p~n` pe valea \ngust` a Tibrului.d. prin spa]iul carpatic a ap`rut un cioban \n]elept. \n ãNational GeographicÓ. nu de mult. ãlatineÓ. f`c~nd loc unei m`ri noi. Lidia. \n Asia Mic`. podeaua din p`m~nt b`t`torit [i acoperi[ul ã\n dou` apeÓ. §i tot o legend` spune c`. se pare. deci cu o vechime de 7000 de ani! Aceste tipuri de locuin]e. erau. care se vor r`sp~ndi apoi \n toat` lumea. pere]ii av~nd la \nceput rolul de a proteja spa]iul sacru \n mijlocul c`ruia se \ntre]inea focul aprins \n vatr`. Al]ii au disp`rut la mari distan]e.

elementul esen]ial din legisla]ia atenian`.XV. care apar]inea Ge]ilor. Zamolxis despre care vorbesc. cred c` este bine s`-l reamintim pe Dio Chrysostomus care \n ãGeticaÓ vorbea despre Go]i ca despre triburi de Ge]i r`zboinici. nu uita nici el s`-l ridice \n sl`vi. 1554. Acela[i om de [tiin]` suedez ne spune: ãGrecul a luat de la Get punct cu punct. Dup` aceea. 43 de ani mai t~rziu.IV. pe ge]i. care-i dedic` cartea ãZamolxis Primus Getarum LegislatorÓ 1687. de vreme ce [i cuvintele [i totodat` [i faptele vorbesc despre acestaÓ c. Carolus Lundius.V. pre[edintele Academiei de §tiin]e a Suediei. Ge]i. ajung~nd liber. dar c` este necesar s` \nve]e c~te ceva [i din disciplina militar`. a fost \n Samos robul lui Phytagoras. Iat` m`rturiile lui Herodot despre Zamolxis: ãA[a cum am aflat eu de la elinii care locuiesc pe ]`rmurile Helespontului [i ale Pontului Euxin.: ãNu \ncape nici o \ndoial` c` pe vremea lui Zamolxis au existat legi scriseÓ. care era fiul lui Menesarcos. Persoana care l-a studiat cel mai atent [i competent pe Samolses r`m~ne.Noi nu suntem urma[ii Romei ZAMOLXIS Ð SAMOLSES: Un Zeu Profet sau un Profet divinizat Dup` Joannes Magnus Gothus. care l-au luat de la noi.c. Dintr-o dat` din ni[te s`lbatici doritori s` mai a[tepte vreo 500 de ani venirea armatelor romane civilizatoare ne redescoperim nici mai mult nici mai pu]in nucleul civiliza]iei lumii! Dar s` vedem ce spun grecii despre noi. §i pentru c` tot vorbim despre Go]i vs. din care afl`m c` primele legi scrise din istoria omenirii le dator`m lui Zamolxis.I. \n Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus. \nc` nesedentariza]i. ca prin virtu]i s` duc` o via]` cinstit`. pentru c` omul nu trebuie s` se g~ndeasc` numai la sine. Roma. de la gurile Niprului. adev`ratul lui nume era Samolses [i ãel [i-a educat neamul. \n ãDe literis et lingua Getarum sive GotharumÓ. \n c. [i ãde re]inut acest adev`r unic [i anume c` Ge]ii [i Go]ii au fost unul [i acela[i neam [i c` s-au mai chemat [i cu numele de Sci]iÓ c. Lyon 1597. fiind doar un muritor. Concluzia lui Carolus Lundius. el fiind n`scut mai ales pentru patrieÓ. str~nse bog`]ii mari [i dup` ce se \mbog`]i se \ntoarse 115 . Bonaventura Vulcanius. Noi cuno[team scrisul cu mult \naintea grecilor. f`r` nici o indoial`.

•n vreme ce s`v~r[ea cele amintite [i spunea lucruri de felul acesta.68 Cicero (De claris orationibus. de Lucian din Samosata. de c`tre Platon. Zamolxis f`cu vrednice de credin]` \nv`]`turile lui. To]i ace[tia au auzit [i vorbit de Zamolxis care a r`mas \n amintirea oamenilor ca un Zeu al \mp`r`]iei subp`m~ntene. ori vreun demon de-al ge]ilor. \n care se spune c` \i primea [i \i punea pe frunta[ii ]`rii s` benchetuiasc`. dar nici nu le dau crezare prea mult. de Origen. 116 . de c`tre Diodor din Sicilia. •n al patrulea an el le-a ap`rut [i astfel. Citindu-i pe ace[ti istorici nici nu te mai mir` c~nd aproape 400 de ani mai t~rziu le g`se[ti ideile lor la Nicolae Densu[ianu. de Strabon mai ales.. Relat`ri asem`n`toare sunt f`cute [i de Hellanicos din Mitilene. s`-i fie de bineÓ. de c`tre Porphyrius (232-304). c` el a tr`it cu mul]i ani \nainte de Phytagoras. Ballur. •n privin]a lui Zamolxis [i a locuin]ei sale subp`m~ntene.m. a tr`it acolo vreme de trei ani. p. aici a cl`dit o cas` pentru adun`rile b`rba]ilor. \nv`]~ndu-i c` nici unul din urma[ii acestora nu va muri. Densu[ianu chiar nu i-a citit pe ace[tia? Dup` cum vedem. 266) \nsu[i afirma c` au existat asemenea poe]i. fiul regelui Sangarius din Frigia c`ruia i s-a atribuit cultul lui Hercules. Tot de la C. §i atunci de ce s` o credem noi?. De fapt de multe ori m-am \ntrebat oare N. Hesychios din Alexandria. mi se pare \ns`.\n patria lui. jelindu-l ca pe un mort. Zamolxis a disp`rut din mijlocul tracilor [i. el a poruncit s` i se construiasc` o locuin]` subp`m~ntean`. Lundius afl`m ca Zamolxis mai era socotit Cronos vezi [i Herodot -.. Tracii doreau mult s`-l aib`. naiva identificare a zeului Zamolxis cu un sclav al lui Phytagoras devenit liber [i bogat o contesta chiar Herodot. ba chiar \naintea lui Homer. qui dicitur Brutus. Iulian Apostolatul. Fie Zamolxis om. ci va merge \ntr-un loc anume unde va tr`i pururi [i va avea parte de toate bun`t`]ile. care l-au c~ntat pe Zamolxis \n poeziile lor festine. de Apulleius. C~nd a fost gata. nici eu nu resping cele spuse. de Mnasea (acesta \l considera pe Zamolxis chiar un Cronos!). Zamolxis a mai fost numit [i Bal. cum de altfel [i Eminescu \l descrie \n poezia ãStrigoiiÓ. Aballur [i Apollo. Cu ideea c` el a fost Hyperboreean sunt de acord [i scriitorii antici greci. Enea din Gaza. dup` al]ii Saturn sau Attis cel cu un singur ochi. cobor~nd \n locuin]a lui de sub p`m~nt.

i se trimitea lui Zamolxis un ãsolÓ Alexandros. acest nume \nsemn~nd p`m~nt. zeul plugarilor [i p`storilor.. al`turi de Maria. rodniciei. S`p`turile arheologice f`cute sub conducerea clujanului Constantin Daicoviciu au scos la iveal` \n zona Gr`di[tea Muncelului (Mun]ii Or`[tiei) nu numai un complex de sanctuare. Ace[tia luptau [i mureau veseli sub stindardul ãcapului de lupÓ. Dac` Gebeleizis le f`g`duia nemurirea sufletului (ritul inciner`rii mor]ilor apar]in~ndu-i). [i mag: o persoan` 117 . c~t [i descoperirea marelui sanctuar rotund de la Sarmisegetusa. preotul p`g~n [i drept. Gebeleizis era zeul ceresc. regina dun`rean` din poezia ãStrigoiiÓ). O dat` la cinci ani. Acesta era aruncat \n suli]ele ascu]ite ale tovar`[ilor s`i. palid. at~t a sufletului. ca de altfel [i mai t~rziu.Noi nu suntem urma[ii Romei ãPe un jil] t`iat \n st~nc` sta ]eap`n. presupun efectuarea unor observa]ii celeste. interesant` pare asem`narea cu riturile religioase ale civiliza]iei aztece. batjocorit [i un alt ãsolÓ era ãtrimisÒ imediat pentru a duce mesajul zeului subp`m~ntean. Sacrificiile umane \n scopuri religioase au fost unice \n Europa. care s`-i comunice acestuia dorin]ele popula]iei. copilul rege. afl`m c` Zamolxis a fost. ãlupii daciÓ care se bucurau la moarte [i r~deau \n fa]a acesteia tocmai pentru a-[i ar`ta nep`sarea fa]` de ea [i a ajunge \n plaiurile subp`m~ntene ale zeului. vegeta]iei. c~t [i a trupului (ritul \nmorm~nt`rii fiind \nhumarea). Descoperirile din mun]ii Or`[tiei. El este zeul din ad~ncurile p`m~ntului. De la un \n]elept ca Socrate citat de un altul ca Platon. Dac` avea ghinionul s` nu moar` imediat. a c`rui ultim` por]iune de uscat s-a scufundat \n mijlocul Oceanului Atlantic \n urm` cu 12.. formate din tracii din zonele ocupate de romani./ Cu c~rja lui \n m~n`. Din acest punct de vedere.Ó Pe Zamolxis lituanienii \l preiau ca Zemeulcs. Zamolxis le promitea adep]ilor s`i nemurirea complet`. acesta era insultat. Ideea nemuririi zamolxiene constituia etica tinerilor r`zboinici. pe care-l vom \nt~lni [i la macedoneni. pe l~ng` medic psiho-terapeut. •n timp ce Zamolxis era un zeu subp`m~ntean. dar [i un original calendar dacic. cu a[ezarea ritmic` a st~lpilor s`i. precum [i urmele unei sc`ri care probabil conducea la un loc subp`m~ntean de cult religios. la legiunile ãromaneÓ.600 de ani). drept. ]ar`. despre a c`rei popula]ie Edgar Cayce afirma c` ar fi descendent` direct` a atlantizilor (locuitorii fostului continent Atlantis. sufletele credincio[ilor continu~nd s` tr`iasc` \n regatul zeului subp`m~ntean (precum Arald. fiind \nt~lnite numai la traci.

1400 \. Gr`dina cu florile lerui Doamne. \n ãRepere lingvistice arhaice rom~ne[tiÓ70.. iar unii cercet`tori au sus]inut c` aceast` divinitate n-ar fi dec~t o nou` ipostaz` a lui Horus. •n unele colinde numele Sf~ntului Gheorghe se schimb` cu cel al lui Iisus. Dr. Cihodaru remarc` cu surprindere c` tracii aveau \n aprilie ãserb`rile p`g~neÓ ]inute \n cinstea eroului trac. cunoscut [i sub alte nume ca Nefelegeretes (de fapt numele grecizat al lui Nebeleizis) . Mariana Marcu. Flori vine]itoare de m`r. respectiv anotimpul iernii: ãPe luncile Soarelui. Pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci. ca divinitate suprem`. de c`tre marii preo]i de pe muntele sf~nt Kogaion. o rozet` cu patru foi. Ombrios ãZeul ploiiÓ. Mitul cavalerului trac este greu de \n]eles. pomenit [i \n Egipt \n unele documente epigrafice (ca Herou..H. C. ap`r~nd \n felul acesta o total` contradic]ie \ntre versurile colindului [i momentul \n care acesta se c~nt`.. Zeus. ca cea mai dreapt` [i uman` or~nduire social` pe care a avut-o lumea antic`. cre[tine.71 Odat` cu consolidarea cre[tinismului \n spa]iul traco-dac. Este de-a dreptul ciudat cum istoricii no[tri \[i pot justifica nep`sarea fa]` de toate acestea. macedonean` un scenariu aproape canonic al colindelor vechi de iarn`. r`m~nemÓ69.. fiul Soarelui). arom~n`. chiar dac` de-a lungul timpului au ap`rut unele suprapuneri de popula]ie ori \mp`r]iri teritoriale artificiale. Ler de m`r. men]ioneaz` ãc`l`re]ul tracÓ Heros. flori de m`r.ãCel care fulger`Ò [i altele. iar noi. El a fost asimilat de c`tre popula]ia greac`. florile-s dalbeÓ Sau: 118 . Uneori el are \n jurul capului un nimb solar. sf~nt a c`rui iconografie a fost inspirat` de cea a cavalerului trac.ãCel care adun` noriiÒ. Flori dalbe. Am fost un ãstat spiritualÓ.d.c`reia str`mo[ii no[tri \i datoreaz` statutul spiritual. \ntre 1900 . crea]ie a celor ini]ia]i de Zamolxis. aceast` s`rb`toare a fost \nlocuit` cu cea a Sf~ntului Gheorghe. Keraunos .. motiv pentru care hotarele noastre au r`mas mereu acelea[i. odat` cu sosirea acesteia \n Peninsula Balcanic`. Cum a spus domnul Alexandru Strachin` \n ãPe urmele str`mo[ilor uita]iÓ: ãApa trece. Mitul cavalerului trac constituie \n tradi]ia daco-rom~n`.

Iordanes recomanda cu toat` convingerea legile scrise ale lui Zamolxis [i Deceneu. vezi [i expunerea lui Bonaventura Vulcanius. Legile Bellagine. ci dimpotriv`. Dup` plecarea din aceast` via]`. \n plus. pe mireasa eroului \ntors de la v~n`toare o chema Ileana Daliana sau Lina Melina. §i \n alte cicluri de colinde de Cr`ciun.Noi nu suntem urma[ii Romei ã. Pe ochi cam plecat` Ba suli]a lui Duratul de var`. care era simbolul Zeului trac Gebeleizis. c`ci el s-a n`scut \naintea tuturor. se aminte[te clar despre cel al verii [i. 4. El a fost f`uritor al cerului [i al p`m~ntului [i sem`n`tor al tuturor lucrurilor.. Dumnezeu domne[te peste toate cele pe care le-a creat. trac. geto-dac. a[a cum. capitolul IX.Ó 72 Oricine poate vedea c` \n aceast` colind` nu se pomene[te nimic care ar putea sugera anotimpul iernii. Ideea Drept`]ii Divine nu poate fi \n]eleas` de mintea uman`. 2. cum vrem s`-l numim. Sub influen]a scriitorilor antici care sus]in c` scrierea a ap`rut mai \nt~i la Ge]i. de ãfulgerul de sear`Ò. mama Florilor de M`r care i-a n`scut pe 24 Decembrie pe cei doi Zamolxis. De asemenea. de fapt. C`lu]ul lui negru pintenog Luciu ca un corb P` chivara lui t`iat` \n s`geat`. inclusiv peste cuget`tori. pe to]i ne a[teapt` r`spl`]i [i pedepse.73 S` nu uit`m [i povestea lui MARIAN. 5. ne-am redescoperit \mpreun` credin]a uitat` \n 119 .. Fulgerul de sear`. . Iar dac` \n acest mozaic mitologic pelasgian. Dumnezeu este acela care hot`r`[te cu dreptate \n aceast` via]` r`spl`]ile [i pedepsele oamenilor. . se precizeaz` [i \n colindele de Cr`ciun. 3. Tot de la Carolus Lundius. Zeul solar la traco-daci era s`rb`torit prim`vara. Primul a fost Dumnezeu. afl`m cele 5 Principii: 1. la vremea rena[terii naturii [i a \nfloririi ãflorilor dalbe de m`rÓ. Salomina. al`turi de Soarele personificat apare [i sora cea mare a Soarelui.

tot nu v-am spus \nc` nimic dac` nu-l men]ion`m aici [i pe Marele Zeu al R`zboiului.. Zei]a focului [i a vetrei. Frunzele acestei plante. preluat \n fug` din nou de greci. ci [i iedera. Poate de aceea tracii erau poligami. Ovidius (43 \. \n Tracia.75 Opus cultului dezm`]at al Zeului Vi]ei-de-Vie. care-[i cerea s~ngeroase sacrificii umane. de ast` dat`. amintesc cu pu]in \nainte de re\ntoarcerea lui Dionysus acas`. femeile dace! •n sudul Dun`rii. ba chiar o stare temporar` de nebunie. §i dac`-l mai ascult`m [i pe Iordanes. Astfel nu e de mirare faptul c` cea mai popular` s`rb`toare a tracilor era dedicat` Zeului Vi]ei-de-Vie. Celelalte femei \ncercau o mare durere [i ru[ine s` nu fie ele alese. respectiv trebuia g`sit` cea care a fost cea mai iubit` de defunct [i apoi sugrumat` de cea mai apropiat` rud` [i \ngropat` \mpreun` cu b`rbatul ei. produceau \n ace[tia be]ia. dedicat binelui oamenilor [i vie]uitoarelor. crunt [i feroce. c` el s-a ini]iat \n misterele frigiene. mestecate de adoratori. Marea Zei]` Bendis. Pe de alt` parte. la culesul viilor [i la storsul strugurilor. Histia. . preluat de c`tre greci sub numele de Orfeus. simbolul vie]ii viitoare [i frumoase. Marte. toamna. Ea avea loc \n fiecare an (unii cercet`tori sus]in c` ea ar fi avut loc la trei ani). petrecere care ]inea p~n` \n zorii zilei. noaptea avea loc petrecerea propriu-zis`. c~nd unul dintre ei murea. ãtr`gea \n ]eap`Ò de vii mii de turci \ntr-o zi!. Aici apare scena tortur`rii prizonierilor romani de c`tre. acesta declara c` ãge]ii l-au adorat \ntotdeauna printr-un cult foarte s`lbatic pe Marte [i jertfele lui erau prizonierii uci[iÓ.) aminte[te pe ãgetulÓ care se \nchina lui Ares. Sfinxul de pe platoul Bucegilor reprezenta pentru ge]i ãDomnul Nop]iiÓ. Gra]ie esoterismului ei.74 §i ne mai mir`m c` Vlad Tepe[. iar Vergiliu afirma nici mai mult.H. este cultul preotului trac.. Ares. popula]ia tracic` mai s`rb`torea [i pe Zeul Vi]eide-Vie. Autorii antici scriau c` Misterele Orfeice se celebrau noaptea. religia geto-tracilor nu era cunoscut` profund 120 . care. la lumina tor]elor. la insisten]ele bunicii sale! Nu numai vi]a-de-vie era planta favorit` a Zeului.. cum le place americanilor s`-l numeasc`.Marele Zeu Gebeleizis. c` ÒMarte s-a n`scut \n ]ara tracilorÓ.H. cu mult` risip` din aceast` b`utur`. ap`rea o mare problem` pentru femeile lui. pe Columna lui Traian este prezentat probabil cel mai vechi Zeu al R`zboiului. C~nd vinul fierbea. nici mai pu]in. Zeu al R`zboiului..17 d. ÒDraculaÓ. patronul b`uturii ame]itoare.d. Herodot descrie c` fiecare dintre ei ]inea mai multe neveste.

pricepu]i la interpretarea viselor [i a oracolelor. a[a-zi[ii ãumbl`tori prin noriÓ. era la fel cu numele r~ului ce curgea al`turi. era muntele sacru al tracilor sud-dun`reni unde se aflau o mul]ime de sanctuare. se presupune c` era situat pe masivul Dragoion din Rodopii Orientali (unde s-a n`scut [i Spartacus. care \mbl~nzea nu numai oamenii.76 Despre Orfeus legendele elene [i romane spuneau c` era trac. 5). unde se afl` marele cap sculptat. l`ca[ul principal de cult era \nchinat. Kogaion. a semnelor Divine [i c` locuiau \n s`la[uri subterane (Katagoion sau Kagoion). prin]ul kycon-ilor.78 •n Geografia (VlI. eliberarea de trup fiind singura salvare a sufletului. LŒCA§URI DE CULT Legendarul Pangaion sau Pangeul. dup` Adrian Bucurescu. El venea din legendarul Kogaion. Cetatea natal` a lui Orfeus era Dion. dac` la Atena tracii aveau pentru Zei]a lor un Bendideion. Dar s` revenim la cultul ãDomnului Nop]iiÓ. un cult al muzicii. l`ca[ al lui Zamolxis. dar [i animalele. se pare. scriitorii greci [i romani nu ne-au l`sat prea multe [tiri \n aceast` privin]`.77 Legendarul Kogaion. Strabon cuno[tea [i alte am`nunte despre preo]ii sau ãprofe]iiÓ pelasgi. etnonim apropiat de kogoian. acoperit cu tiara sacr`. 3. uranieni. anume c` ace[tia erau oameni atot[tiutori. KOG-A-ION \nsemna ãCapul MagnificuluiÓ. 79 R~ul care 121 . potolindu-le pornirile violente. fiind [i denumirea Bucegilor. instinctele r`uf`c`toare. Trebuie s` fi existat [i sanctuare trace \n cinstea Marii Zei]e Bendis. De aceea. lui Gebeleizis. pelasgulgladiator ce a zguduit imperiul roman). Strabon scrie: ãTot a[a [i acest munte a fost recunoscut drept sacru [i astfel \l numesc ge]ii: numele lui.Noi nu suntem urma[ii Romei dec~t de preo]i [i c~]iva ini]ia]i. era reprezentat de muntele ce ad`postea pe[tera unde se retr`gea marele preot al ge]ilor. sus]ineau c` trupul nu era nimic altceva dec~t ão \nchisoare pentru sufletÓ. legendarul Pangaion. alte sanctuare s-au descoperit la Kilicite. cunoscut sub numele de ãSfinxul Rom~nescÓ. mai ales c` acesta con]inea filoane de aur [i de argint. un cult civilizator. ai c`rui preo]i solari.

. jud.cei care dintotdeauna au avut preten]ii teritoriale asupra diverselor provincii ale Rom~niei. el a fost [i va r`m~ne mereu acolo. nu poate fi dec~t Ialomi]a. Dobrosloveni. divinulÓ. c~t [i sufletul.80 C~nd Strabon amintea c` preo]ii daci locuiau \n s`la[uri subterane. ! 122 . ãreligieÓ [i ãistorieÓ. ãlimb`Ò. pe scurt. nu ne apar]in. Olt): ãMare e Zeul. Zeul subp`m~ntean care de acolo. \ntotdeauna [i pretutindeni! A[a s` spun` vitejii c~nd privesc spre Kogaion! Ucenicii (recru]ii) s` c~nte: sf~nt este Domnul Nop]ii!Ó. leag`nul acestei civiliza]ii. iar acestuia \i trebuie numai dou` grupuri de oameni ca s` ias` la iveal`: unii care s`-l ROSTEASCŒ [i.cei afilia]i anumitor cercuri implicate \n \mp`r]irea geopolitic` a lumii [i. ãlatinismeleÓ. al]ii care s`-l AUDŒ.. despre care scria Strabon. Exist` \ns` un DESTIN AL ADEVŒRULUI. \n ]ara legendarului Kogaion. un panteon mitologic al str`mo[ilor no[tri pelasgi. ultima. cuprinz~nd at~t corpul. Iat`.cei care au dorit s` creeze o impresie fals` [i s` minimalizeze rolul popula]iei din zona Carpato-Dun`rean` \n dezvoltarea civiliza]iei europene. ci o provincie obscur` a Imperiului Roman. Singura inscrip]ie getic` unde apare numele Kogaion este un text orfic \n versuri pe o c`r`mid` descoperit` la Romula (Resca. el vorbea despre preo]ii lui Zamolxis. §i dac` Sfinxul din Bucegi reprezenta pentru ge]i capul lui Orfeus sculptat de om ori modelat de natur`. \n consecin]`. suger~nd c` zona care corespunde actualmente geografic Rom~niei nu a fost nicidecum punctul de pornire. singurele argumente capabile s` c~[tige \ncrederea ne[tiutorilor [i naivilor fiind cele legate de ãorigineÓ. din Kogaion. . ci ne-au fost ad`ugate ulterior de c`tre: . interesa]i \n a submina influen]a [i importan]a pe care civiliza]ia [i cultura milenar` a poporului daco-rom~n le au \n marea familie a popoarelor de pe \ntregul mapamond. traci sau geto-daci. ãTraianismeleÓ.. cel mai u[or de mistificat.curge prin apropiere. ãslavonismeleÓ. preten]ii care trebuiau cumva justificate. c`reia ge]ii \i spuneau [i Naparis sau ãcerescul.. le oferea credincio[ilor s`i o nemurire complet`. cre~nd mistere [i r`sp~ndind t`cere..

diviz~nd societatea indian`-hindus` \n patru clase sociale. iar \n german` este VATER. 3. german`.datorit` \nrudirii multor cuvinte sanscrite cu cele ãlatineÓ. MUTTER \n german`) se bucur` de o oarecare libertate. MITIR \n greac`.H.alb`. Casta negustorilor [i ]`ranilor.nobil). ¥ MAMA (MATAR \n sanscrit`. \ntre Carpa]i [i Nistru. f`r` \ns` a se amesteca cu aceasta. primele trei de albi. ap`r`torii CASEI . 2. precum [i \ntre Carpa]i [i Peninsula Balcanic`. triburi de origine european`. ultima a popula]iei negroide locale.d. se suprapune popula]iei locale negroide. dup` \ndelungate c`ut`ri. Vaisyas. care \ntr-una din c`r]ile sale recente prezint` o hart` (fig. I 123 . celt`. Casta preo]ilor. Cercet`ri f`r` repro[ au stabilit. 48) a distribu]iei arienilor \n timpul primei lor apari]ii. Gordon Childe. numite CASTE: 1. faza primar` a Culturii Vedice. Originea acestor triburi europene este \nc` discutat`: dac` unii istorici le consider` de origine greac`. cel care aduce pita \n cas`) care \n latin` este PATER. c` singurul SPA´IU care r`spunde condi]iilor din vechea literatur` vedic`. Via]a de familie era dominat` de: ¥ TATA (Pitar \n sanscrit` . din care reiese clar amplasarea acestora \n spa]iul carpato-dun`rean. autonumindu-se Arieni (\n sanscrit` Arya .82 Aceast` popula]ie arian` .81 Aceea[i idee este accentuat` de arheologul [i istoricul de prestigiu mondial V.Noi nu suntem urma[ii Romei STR`MO[II ARIENI ãNici o Religie sau Lege mai presus ca adev`rulÒ n anul 2000 \. av~nd \n fruntea fiec`rui trib un rege . \n care \nv`]a]ii de la Universitatea din Cambridge plaseaz`. Casta domnitorilor [i r`zboinicilor. ramanilor.Ksa-triya. av~nd autoritate asupra copiilor [i servitorilor. cunoscu]i mai t~rziu ca brahmani. Ace[ti invadatori arieni aveau o organizare tribal`. sub titulatura ãAncient IndiaÓ.. invadeaz` partea nord-vestic` a Indiei. MATER \n latin`..Raman a c`rui func]ie era ereditar`. este cel carpatic. cei mai mul]i cred c` erau de origine ãlatin`Ò.

Hart` ar`t‰nd distribu]ia arienilor ”n timpul primei lor apari]ii. Irak.. Barnes&Noble. care corespund numai cu unul ”n Turcia. Carpa]i [i toat` Peninsula Balcanic` sunt [apte ãxÓ-uri marcate. U. India.Fig.A.. Iran. 124 . * The Aryans.S. 1993. Concluziile v` las pe d-voastr` s` le trage]i. Gordon Childe. Pe teritoriul dintre Nistru. The History of civilization. sudul Chinei [i Japonia.48. Inc. V.

Sudras. Cuvinte \nainte f`r` nici un \n]eles. S` fie chiar a[a?! Iar \n prefa]a lucr`rii editorul ni-l explic`: ãOMÓ . \n timp ce UPANISADELE con]in g~ndiri speculative. MOLDAVA (]inutul zeului MOL). ele con]in instruc]iuni rituale. ATHARUA VEDA.Ò Singurul cuv~nt care nu a putut fi ãtradusÓ din sanscrit` \n englez`.smrti .. [tiut`) vorbit`.(auzit`. PEACE. Ea reprezint` Cuv~ntul Sacru. filozofice. 125 . ele fiind considerate ca transmise oamenilor de c`tre zei. \nseamn` ãa cunoa[teÓ..... chiar traduse \n englez`. c~t [i pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor. a popula]iei negroide locale .. 2) Scris` . considerat` a fi emanat` de absolut (Raman . indefinitely prolonged. ceremonii. cei ce-l rostesc st~nd \n picioare.\n sanscrit`.is to hindus Divine. Competitive cu scrierile oric`rui mare filozof contemporan. BRAHMANAS.Noi nu suntem urma[ii Romei 4.. de pild`. OM. Spre edificarea dumneavoastr`. s` vedem cum \ncepe fiecare.. \n sanscrit`. Casta servitorilor. Din aceast` grupare fac parte: RIG VEDA.PEACE. ARANYAKAS [i UPANISADELE. reguli de comportament. ãa vedeaÓ (u[or de notat asem`narea cu limba rom~n`). Casta cea mai important` era cea a ramanilor (brahmanilor). dar mai cunoscute sunt numai 10 dintre ele. Textele din literatura ãShrutiÓ ([tiut`) se bucur` de cea mai mare autoritate.Ó Cuv~ntul OM simbolizeaz` leg`tura dintre fiin]a suprem` [i materie. Dar cuv~ntul DEVA ori DAVA (zeu) nu cumva \l aveau [i str`mo[ii no[tri? Iat`. reflect~nd concep]iile religioase ale carpato-danubienilor. \n c`utarea permanent` a realit`]ii absolute.cuv~nt ãde ne\n]elesÓ \n ãtoat` lumeaÓ.brahman) la \nceputul lumii. May Brahman protect us. May He guide us. Primele patru colec]ii con]in imnuri dedicate unor zeit`]i. Cuv~ntul ãvedeÓ or ãv~dÓ. Literatura sacr` a arienilor se \mparte \n dou` mari grupuri: 1) VEDA. este cuv~ntul pronun]at \n templele hinduse cu respect. and has a solemn resonance. a doua na[tere fiind considerat` ini]ierea \n [tiin]a vedic`.. arieni. care ãasudauÓ muncind pentru primii. cuceritori ai lumii antice [i \n special ai subcontinentului indian. PEACE. a fost ãOMÓ . Sunt \n num`r de 108. a celor ãn`scu]i de dou` oriÓ. [tiin]` sacr` numit` [i §ruti . deci nescris`.. O alegem pe prima (din cartea The Uppanishads)83: ãOM (KATHA).ãsymbol of Brahman or God . SAMA VEDA. SUCIDAVA (ora[ul zeului SUCI).

El nume[te aceast` prim` cultur` arian` Danubian I. R`sp~ndi]i \n Balcani . ca obiceiuri transmise din tat` \n fiu. foarte apropiate de cele ale cre[tinilor. au continuat s` fie practicate de popula]ia rom~neasc`. Ace[ti danubieni. BŒNEASA etc. Religia [i cultura vedic`.\ncep s`-[i capete o explica]ie. Creta . S` mai lu`m un cuv~nt ãpelasgicÓ [i s` vedem cum \l trateaz` arheologia lingvistic`: ãBANÓ este unul din cele mai vechi din relicvele lingvistice. erau preg`ti]i pentru \mbr`]i[area religiei cre[tine dup` \nfiin]area acesteia.. Giles. Giles define[te leag`nul arienilor ca fiind p`m~ntul carpatic. iar \n grece[te el ajunge s` \nsemne mare. Ace[ti arieni ai spa]iului carpatic s-au r`sp~ndit nu numai spre Asia. c~t prin preg`tirea spiritual`. Ei au ãroitÓ peste tot \n lume. din Troia spre Anatolia. ocup~nd o parte considerabil` a Poloniei. Polonezii \l vor prelua ca BAN PAN.. apogeul culturii carpatice. foarte frecvent`: ãa da Iama-n viteÓ (cu sensul de a r`sp~ndi moarte-n vite). celebru. au reprezentat cea mai veche manifestare cultural` \n spa]iul carpato-danubian. Dr. arieni. determin~nd explozii de civiliza]ii ca \n Mesopotamia. drumul banului...\n special \n Tesalia nesc`p~ndu-le nimic cuceresc nu at~t prin for]`. spune mai departe Dr. Vasele de lut din aceast` perioad` av~nd ãm~zg`liteÓ spirale ãf`r` sensÓ (?!) apar peste tot. de-a lungul mileniilor. cotat ca dat~nd de cel pu]in 4500 de ani. puternic Pan.85 126 . ãIAMAÓ este domnul [i judec`torul mor]ilor \n religia vedic`.. dar figureaz` \ntr-o expresie proverbial`. P. caracteristic acestei perioade fiind ãSpirala dacic`Ò de mai t~rziu.?? Vom vedea mai t~rziu \n capitolul ãSimbolistica la pelasgiÓ.84 De[i cultura vedic` a disp`rut ca realitate nominal` cu foarte mult timp \n urm`. \nt~lnindu-se cu b`rba]ii \nal]i ai rasei nordice (probabil deja p`stori) [i asimil~ndu-i. tr`irile oamenilor vedici. Egipt. av~nd sens principal de ãSt`p~nÓ. Panonia este provincia Panilor (Banilor). A participat [i el la ãroireaÓ popula]iei ariene din spa]iul carpatodanubian. ajung~nd p~n` \n Asia Central`. av~nd la sud Balcanii. S` fie oare [i alte cuvinte ãasem`n`toareÓ? Cuv~ntul ãIAMAÓ nu este cunoscut \n limba rom~n` curent`. S` fi fost ele chiar f`r` sens. [i Alpii la vest. Este un \nceput de prob` c` rom~nii care nu cunosc ãcre[tinarea formal`Ò administrativ` \n istoria lor.. sudul Germaniei.reprezent~nd de fapt apogeul preistoriei. se r`sp~ndesc peste tot prin Europa... \n scrierea sanscrit`. \n Rom~nia este \nt~lnit peste tot: BANAT. scrie Gabriel Gheorghe. cu toporul ca arm` de lupt`.

a [asea [i a [aptea vor fi din nou imateriale [i cu ele se \nchide ciclul. ritul \nmorm~nt`rii prin ardere . gata-gata. pleava-plava. §i dac` s`rim din \ndep`rtata Indie la traci. imaterial`. a[ez`ri.suntem noi. Te aventurezi \n aceste domenii [i te descoperi purtat din Asia \n Europa [i de acolo \n Africa. cuv~ntul ãBANÓ. cre[tinii (cre[tinismul) nu sunt altceva dec~t transmi]`tori ai vechii culturi pelasgice. de ni[te simple concep]ii despre lume al c`ror simbolism nu trebuie ignorat. Hindu...ãsanscri]iiÓ. Ba mai avem [i un ora[ DEVA. omul vedic ce leag` fiin]a suprem`. geam`n`- 127 .nici un Upani[ad nu \ncepe f`r` el.. pricina-pr`cina. evreii (iudaismul). APA-Ap` (aqua \n Latin`). de atunci din mileniul al III-lea \. domn. cea a Atlantizilor. ]inuturi ale vechii Tracii. elevi ai acelor arieni-ãsanscri]iÓ \[i \ncep rug`ciunile cu cuv~ntul ãOMÓ . apar]ineau unor ãzeiÓ din prima sau a doua ras` a lumii. Descoperim c` ora[e. nitica-nadika.acela[i cuv~nt pe care-l g`sim peste tot \n scrierile vedice . cuv~nt pe care invadatorii arieni l-au adus hindu[ilor cu \n]eles de ãZeuÓ. Vechii arhitec]i ai lumii vorbeau despre [apte planete: Mercur. a treia este sexuat` . Venus. cuno[tin]ele noastre despre trecut se schimb` [i ele: dac` acum 100 de ani limba sanscrit` era declarat` un dialect grec de c`tre Lempriere. OM. Ritualul inciner`rii \l vom p`stra p~n` t~rziu..Noi nu suntem urma[ii Romei Cultul. \l r`sp~ndesc peste tot.primele dou` rase umane sunt considerate ca fiind nemateriale. Saturn [i Uranus (Neptun [i Pluto nu fuseser` descoperite) . gusa-ghosa. a patra. iata-yatha.86 Studiul religiilor [i culturilor antice este o aventur` fascinant`. azi ni se pare o glum` sau ignoran]` cras`..H. P`m~nt. ai culturii vedice. a cincea ras` uman` . Moldava ca ]inut al zeului Mol [i dintr-o dat` cuvinte dacice ãf`r` sensÓ \ncep s` aib` un nou \n]eles. Una din aceste concep]ii descrie lumea ca exist~nd \n cicluri de c~te [apte: . Marte. st`p~n dar [i moned` de schimb. miu-mayu.. descoperim Sucidava ca ora[ al zeului Suci. ne g`sim \n mijlocul acestei perioade...d. ale vechii lumi pelasgice. Exemplu ãPARAÓ. egiptenii.cu toate c` unii dintre ei vorbeau despre sistemul nostru solar ca av~nd 12 planete!!? Ei numesc pe cei din prima [i a dou` ras` DEVA ori DAVA. Jupiter. de cea material`. un fel de zei pe care limba sanscrit` \i divinizeaz`.crema]ia apar]in~ndu-le. p~n` c~nd Zamolxis \l va \nlocui pe Gebeleizis. r`spunsul este afirmativ. Cu c~t \naint`m \n timp.popula]ie negroid` ce ar fi tr`it pe f~[ia de p`m~nt ce lega Australia de Africa. La \ntrebarea dac` mai sunt [i alte cuvinte sanscrite asem`n`toare cu ale noastre. \n sens de moned` de schimb.cea a Lemurienilor . chaldeenii. §i c~nd aceia[i tibetani.

Gebeleizis ori ZAMOLXIS se vor cobor” pe P`m‰nt s` vad` ce se ”nt‰mpl` aici. ”ntorc‰ndu-ne de fapt la perioada pelasgic`. aceasta a continuat [i continu`. c‰nd de fapt esen]a tuturor religiilor este cea a bunului sim] [i a adev`rului. a[a cum este el. bazat [i pe cercetare interdisciplinar`. Mahomed. [i ele continu`. Pentru aceste religii au murit [i mor mii [i milioane de oameni. Nu pot a[tepta ziua aceea c‰nd Isus. cu care ”ncepe Nativitatea (na[terea Domnului Isus). Profe]ia [i Magii. ”[i aleg trei religii [i. muerea-muherea (mulier-mulieris \n Latin`).. pluta-pluta. profe]i [i profe]ie. Adev`rul. ocul]i. azi... trei fra]i din aceea[i mam` [i tat`. Din punctul acesta de vedere ne redescoperim pe noi. este tot mai necesar. ashte. care ne-a f`cut s` lupt`m [i.. crez‰nd ”n magi [i magie. sapta. Dac` ”mp`ratul roman Traian ne-a cucerit 14% din Dacia transform‰nd-o ”ntr-o provincie roman`. patra. cre[tini catolici [i protestan]i. Cum adev`rul nu poate fi niciodat` distrus.. treya. se m`cel`resc. ”ns`. ”n numele lor. fra]i. CREDIN´A C‰nd teosofilii se leag` de credin]a noastr` cre[tin` consider‰ndune oculti[ti [i dogmatici poate c` au [i ei punctul lor de vedere. sase.. Evreii m`cel`ri]i ”n mod bestial de hitleri[ti [i prozeli]ii lor. cre[tinismul ortodox. c` ãnu exist` religie [i nici lege mai presus ca adev`rulÓ! Cre[tinismul a devenit azi parte a tradi]iei poporului nostru. Nu ”nseamn` c` nu voi comenta. nimica-nimilica.. 128 . pentru ce?! Iugoslavii. ca lege universal`. shata-suta (centum \n Latin`). limba-lamba. ca acei esoterici. s-au adunat prozeli]i din v‰rful s`biilor [i s-au construit biserici [i moschei pe hecatombe de victime umane. Dar s` vedem cum num`rau ei vedicii \n sanscrit`: una.. consider [i eu. iasca-jaska... s` murim pentru el. Moise.... vorbind aceea[i limb`. ën numele cui [i pentru ce?! Irlandezii din nordul [i sudul ]`rii. pancia. ne-a dat ”n schimb Cre[tinismul cu Dogma (crede [i nu cerceta) a Imaculatei Concep]ii (referitor la Fecioara Maria) cu Magia. Toate aceste asem`n`ri sunt prea multe pentru a fi simple coinciden]e. Budha. De aceea un nou efort de a le studia. nu ”nainte de a fura tezaurul lui Decebal. omor‰ndu-se. ãNICI O RELIGIE SAU LEGE MAI PRESUS CA ADEVŒRUL!Ó... dac` ”n perioada medieval` a cre[tinismului [i islamismului s-au v`rsat tone de s‰nge. cre[tinii.. dasha. nava.jamana. ca dogmatici... duya.

Alerg~nd pe \ntinsurile Europei... Eminescu (pu]in modificat` de N. nici totdeauna. \nc~t m`-ntreb \n sine-mi: Au-u-u-u. Pe-atunci erai Tu. C`ci unul erau toate [i totul era una. civiliza]ia \n spatele celei grece[ti. Nu era azi. nimic nemuritor. M. ignorat`. v`zduhul.. pe \ntinsurile Asiei. tocmai \n India. •ntotdeauna \n spatele unei culturi mari se g`se[te o alta. singur. care s-a suprapus popula]iei locale negroide [i care. D 129 . nici ieri. neobservat`. Tu ZAMOLXIS. cerul. foarte departe. lumea toat` Erau din r~ndul celor ce n-au fost niciodat`. trecutul m`re] \n afar` de pietre [i ruine cu ãzm~ng`lituriÓ ciudate. nici m~ine. Indienii \[i amintesc [i azi de acei arieni. Doamne. §i care a fost cultura. provoc~nd o adev`rat` ÒexplozieÓ. arienii. tracii carpato-danubieni au generat ãcultura latin`Ò a lumii. Pe c~nd p`m~ntul. Nici s~mburul luminii de via]` d`t`tor.Noi nu suntem urma[ii Romei SIMBOLISTICA LA PELASGI ãPe c~nd nu era moarte. popula]ie alb`. latine? Departe \n lume. uitat`. \n urm` cu 4-5000 de ani o civiliza]ie arian` i-a ãinvadatÓ pe locuitorii acelui spa]iu. cine-i zeul c`rui azi plec`m a noastre inemi??!!Ò ãRug`ciunea unui dacÒ. nu numai cultural`. S`vescu) ac` dup` Nicolae Densu[ianu pelasgii au construit cel mai mare [i mai puternic imperiu \n Europa preistoric`.. dar [i social`. pelasgii. \ntinz~ndu-se din pustiurile Saharei p~n` \n mun]ii 87 din p`cate nu au l`sat nimic scris care s` le dovedeasc` Norvegiei. despre care nimeni nu s-a g~ndit c` ar putea reprezenta ceva. r`sp~ndindu-[i cultura [i limba.

. 130 .. Prin acest nume. Ed. la piept [i la man[ete cu [iraguri de m`rg`ritare. peste tunica de m`tase purpurie. imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul XIII-lea. Bucurescu. al UngroVlahiei... El Negru-Vod` este primul domnitor. al Vlahiei dinspre regatul Ungariei... desenat. domnitor al Vlahiei Negre (titlu p`strat [i ast`zi de mitropolia Munteniei). Morm‰ntul acestuia a fost deschis la 31 iulie 1920 cu prilejul unor lucr`ri de restaurare a Bisericii Domne[ti de la Curtea de Arge[. 1290.) Peste [olduri avea petrecut` o centur` brodat` cu fir de aur [i m`rg`ritare.. c`ut‰nd s` se deosebeasc` de celelalte regiuni locuite de vlahi. men]ionat ”n scris. La g‰t.) Giulgiul voievodului era acoperit cu zvastici. 1998.. pe care nu l-am putut g`si. pictat ”n nici una din c`r]ile studiate. Dar s` vedem cum era ”mbr`cat acest adev`rat str`mo[ al nostru... a ap`rut. ”mpodobit` la g‰t.. Dac` pe costumul acestuia simbolurile sunt destul de evidente. Dacia Secreta. (. nu acela[i lucru se poate spune [i despre giulgiul voievodului Negru-Vod` acoperit de ãcruci pelasgiceÓ.. simbolul sacru... se r`sfr‰ngea un guler de dantel` ”n m`tase [i aur. ´ara Rom‰neasc`. Un [ir de aproximativ 30 de nasturi de aur ”ncheia tunica. ”ntr-o scurt` vedenie. Muntenia. zvastici.49. Mircea cel B`tr‰n ..... Arhetip.Ó Dup` A. ca Ruso-Vlahia (nume vechi al Moldovei ”nsemn‰nd ´ara Vlahilor din vecin`tatea ru[ilor).... voievodul Valahiei..... (. p. ”n acele vremuri uitate de istorie: ã•n momentul c‰nd piatra a fost ridicat` de pe sarcofag... care se ”ncheia cu o superb` pafta de aur.Fig. Bucure[ti.... fotografiat..250-251. Fresca de la M`n`stirea Cozia (1387-1391). ori cele de la sud de Dun`re.

considerat` p~n` azi cea mai veche din lume. Schliemann le scoate la iveal` din ruinele Troiei. \n spate. ci de mai mult de o sut` de ani!).. Cultura vedic`.. iar dac`-i ad`ugau un punct. cu zvastici desenate pe pietre de hotare [i care. ci numai cu ce a r`mas \n ãliteratura vorbit`Ò.. unde un simplu cerc desenat sau s`pat \n lemn avea o anumit` \nsemn`tate. construind ã\n disperareÓ temple ciudat ornamentate [i colorate. tr`ie[te \ntr-o lume spiritual` amintindu-mi de cea a noastr`.89 aminte[te despre acei ãpur arieniÓ.. este considerat` ca pornind din spa]iul carpato-dun`rean. a creat ãcasteleÓ. vase [i obiecte. din care \[i trag originea cea caldeean`. [i asta nu de cinci sau zece ani. c~]i dintre rom~ni au auzit despre ea?! De multe ori trebuie s` ne uit`m la istorie ãprivind ca \n oglinda retrovizoare a automobiluluiÓ (privind \n ea. centrul Asiei. iudaic` [i cre[tin`. m-am oprit [i \n insula Bali din Arhipelagul Indoneziei. urme pe care Dr..Noi nu suntem urma[ii Romei din dorin]a ãrasist`Ò de a nu se amesteca fizic cu popula]ia local`. ([i nu de c`tre rom~ni. vedic`. cu supersti]ii necunoscute nou`. o linie ori o cruce \n mijloc \[i schimba cu totul \n]elesul. f`r` anale [i cronici. C~nd \n vara anului 1995 c`l`toream \n Orient. semne [i simboluri gravate pe pietre. ci de cei de la Cambridge. \nchin~ndu-se la zei [i zei]e luate dintr-o lume de pove[ti.88 C~nd ni s-a spus nou` \n istoria ãnoastr`Ò de posibilitatea originii culturii vedice de la noi. \ntr-o perioad` preistoric` f`r` literatur` scris` (cel pu]in neg`sit` \nc`). dacic`. ale c`ror urme se g`sesc peste tot \n Europa. ne ajut` de fapt s` mergem \nainte!). 131 . egiptean`. a c`rei popula]ie hindus` tr`ia \ntr-o epoc` uitat` de sute de ani. Anglia.. Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891) \n celebra sa sintez`. uitate \n lume. observ~nd efectele unei civiliza]ii asupra altora [i descompun~nd-o cu privirea! Este foarte greu de imaginat c`utarea urmelor acelei imense civiliza]ii pelasgo-carpato-danubiene \n.. de ne\n]eles [i ignorate ca atare ori considerate simple ornamente. precum [i de c`tre americani.. dar c`rora str`mo[ii no[tri le d`deau \n]elesuri mistice pe care le mai g`sim \nc` \n culturi izolate. care st` la baza \ntregii civiliza]ii a lumii.

V` las pe d-voastr` s` ghici]i simbolistica transmis` de genera]ii [i genera]ii. V` doresc noroc! 132 .Fig... o cruce tangent` la cerc sau ie[it` din el. pe care ]`ranii rom‰ni continu` s-o reprezinte pe porticuri: un simplu cerc cu un punct ”n centru sau o linie.50.

s` le consider`m simple ãdecora]ii naive ]`r`ne[tiÓ? C‰nd ne vom pleca aten]ia la inteligen]a multimilenar` a acestor ]`rani. simboliz‰nd [i Purul Panteism. §i o alt` poart` cioplit`. p`str`tori ai unor simboluri eterne? 133 .Fig.51. de ast` dat` av‰nd nu numai crucea ”n afara cercului dar [i ”n`untrul lui. Cercul cu o cruce ”n interiorul lui era un simbol al ”nceperii vie]ii oamenilor. reprezint` numai ãmotive folcloriceÓ. doctrina care consider` Zeul Suprem nimic alceva dec‰t for]ele [i legile Universului. C‰t timp vom continua s` le neglij`m. nep`s`toare. fiind mai degrab` o ãcredin]` ateist`Ó din acest punct de vedere. aduse de undeva din str`fundurile. ale istoriei noastre multimilenare. Ast`zi. daco-rom~ni. aceste simboluri. uitate.

R. Sibiu. 1995. Mun]ii Carpa]i.Fig. Se pare c` nimeni nu-i curios s` [tie ce se ascunde sub corni[a acestei case! Simboluri uitate ne pot readuce o istorie uitat`! Mai bine s` le l`s`m acolo. 50..51. Rom‰nia.52. sub umbra acoperi[ului. 134 . Thausib S. Ed.I. Rom~nia. *Fig.52. [i a nep`s`rii.

prin negura mileniilor. Pe frunte are o diadem` complex`. al c`ror simbol ne este necunoscut. O femeie nobil` dac`. Pe g‰t are un colier de care at‰rn` m`rgele ”n form` de amfore. Pe g‰t se pot observa dou` perfora]ii care au ajutat. la fixarea acestui cap pe un suport rigid. ne prive[te sup`rat`. construit` din trei registre. 135 .Fig.53. probabil. P`rul ei ”n bucle este stilizat prin spirale.

54. Cine o fi sup`rat-o pe aceast` femeie dac`? Observ`m cum panglica de pe frunte leag` p`rul. la spate. 136 . (”nchide).Fig. trec‰nd pe sub bucle pentru a se lega.

Ei bine. Mai avem [i o form` stilizat` a crucii ”n trei puncte. Fig. Aplice stilizate ”n forma crucii pelasgice. altele ”n capete de grifon.58.54. Ed. jud. probabil. precum [i cu piese de inventar din argint [i bronz. Tot el poate s` reprezinte uneori [i rede[teptarea naturii. probabil tot cu sens de spiral`. simboliz‰nd via]a ve[nic`. §i toate aceste forme simbolice graviteaz` ”n jurul simbolului primordial. 137 . I. cuprinz‰nd un morm‰nt de ”nhuma]ie cu car.58.Geto-dacii.57. 53. Tezaurul de la Peretu. reprezent‰nd de fapt Universul f`r` limit`. simboliz‰nd.56.55. descoperit ”n noiembrie 1970.55.56. unele terminate ”n capete de cal. 53. ”n jurul acestui simbol primordial celelalte pot gravita. Miclea [i R. Nu acela[i lucru se putea spune atunci c‰nd cercul avea un punct ”n mijloc.54. Florescu. •n acest caz el reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne din natur`. Dac` cercul simplu reprezenta o unitate divin`.56. fie de la st‰nga spre dreapta. Rom‰nia. *Fig. ”ntr-un tumul funerar.Fig. fie de la dreapta spre st‰nga. cai.57. ”n jurul unui cerc cu un punct ”n mijloc. re”ntoarcerea la via]`.55. Sensul crucii pelasgice se schimb` [i el. a[a cum de altfel sunt [i reprezentate mai sus. asexuate [i infinite. ca ”n cazul aplicelor de mai sus.57. 1980. Spirala pelasgic` nu lipse[te de asemenea.Teleorman. c‰ini [i ofrande alimentare. Meridiane. de unde totul pornea ca s` se re”ntoarc`. Trezirea Universului. circumferin]a cercului era uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane.

•n credin]a getodacilor. Tot pe acela[i coif putem vedea ãCorbul PelasgicÓ care uneori ”l reprezint` pe Aplo. de fapt du[manii lui. Dac` ne reamintim. simboliz‰ndu-l pe Cel-din-Ap`. fiara-gras`) iar ”n plisc un pe[te. ori ai murit cu cinste ”n r`zboi. ochii de pe coif ar fi ”nsemnat a deschide ochii spre cer.ÓCalea LacteeÓnumit` [i ãDrumul IezilorÓ (Drom-I-Chaites).58. Zalmoxis. ajung‰nd ”n m‰na lui Dromichete. unul din regii macedoneni. Astfel. simbolurile abund`. pe Curcubeu (Arco-Da-Bara) [i continua pe ãDrumul Str`lucitor ca LapteleÓ. c‰[tig‰ndu-[i astfel un prieten de n`dejde. 138 .Fig. Aceia[i ochi ”i vom ”nt‰lni [i pe coiful descoperit la Co]ofene[ti c‰t [i ”n Etruria (Italia) unde ochii stranii continu` s` priveasc` cerul. te ”n`l]ai la ceruri. Lisimachos. dup` moarte. Pe acest coif. ”i va reda libertatea. va fi iertat de acesta. care are ”n gheare un porc (Pytha-Goras. ori a te rena[te ”n Paradisul Zeilor. C`l`toria ”ncepea pe ãPodul de FocÓ. sufletul p`r`sea trupul [i dac` ai fost curat ”n via]`. regele tracilor.

dar [i semnul sacru al celui de-al 7-lea Constructor al Universului de mai jos. Bucure[ti. Era [i un semn feminin. ÓPoarta s`rutuluiÓa marelui sculptor Br‰ncu[i. Von Petre Baron . ÓAbeonaÓ. p`rinte al Dacilor. al Universului Fizic. Fig. carpato-dun`reni. astral.60. 139 .59. de ale[i ai lumii.000 de fii iubi]i. Rom‰nia. Este un simbol al celor 7 zei ai genezei. p. simboliza separarea sexelor. *Touristic reiseland RomaniaÓ. De fapt la vechii arieni. p`rinte al celor 10. Casa editorial` pentru turism [i cultur`. •n st~nga este sculptat` o figur` ciudat`.223.Fig. c`ci omul ”[i cunoa[te mai bine mama dec‰t tat`l. •n vara anului 1998 am g`sit ”n templul subteran de la §incaÐVeche nu numai basorelieful unui personaj straniu. punctul central reprezent‰ndu-l pe Daksha. de la T‰rgu Jiu.

”n marchionatul Brandenburg. ea fiind datat` 7.61 V‰rf de lance.carpatodanubieni.Fig. ce a fost descoperit la Muncheberg. material de fier. r`mas pe acele locuri. Dovada provenien]ei ei din spa]iul carpatodanubian este [i descoperirea celei mai vechi ãcruci pelasgiceÓ pe teritoriul Bulgariei de azi.000 de ani vechime. 140 . ”n urma cuceririlor de c`tre pelasgii. [i care ”n luna mai a anului 1998 a fost prezentat` la congresul de tracologie din ]ara sus-amintit`.

7120 (1612). Un monument votiv descoperit la Turda [i dedicat Dianei (sora lui Apollo) poart` deasupra semnul sus-amintit. [i s` devin` cel mai odios criminal al secolului nostru [i mare consumator de droguri) c` am‰ndou` aceste v‰rfuri de l`nci poart` decora]ii simbolice. Arheologii au considerat aceast` inscrip]ie ca etrusc`. Asia [i Africa de Nord. §i ”n continuare. Inscrip]ie dup` v‰rful de lance de la Torcela. jud. Mehedin]i. pe crucile de la morminte . Ele se afl` reproduse de Tocilescu ”n Revista pentru Istorie. al XVI-lea [i al XVII-lea. din care e construit` monumentala biseric` Trisfetitele din Ia[i. acela[i Nicolae Densu[ianu.Fig. ”n Europa. fiul lui Mihnea. [i pe cus`turile femeilor din Transilvania. ”n timpurile arhaice. am‰ndou` aceste forme ale zvasticii mai sunt [i ast`zi ”ntrebuin]ate la poporul rom‰n. sub cele dou` forme ale sale. (c‰nd micu]ul Adolf Schicklgruber nici nu se n`scuse. din a. 22 aprilie 1889. o zvastic` [i un triquetru. 141 . l‰ng` Vene]ia. Exila]ii daci duseser` cu sine ”n Britannia acest simbol al credin]elor lor religioase. Aceste semne hieratice ne apar ”n diferite p`r]i ale lumii vechi. ne spune prin anii 1885. afl`m semnul crucii ”nconjurat de un cerc [i semnul zvasticii cu bra]ele spre r`s`rit. [i mai trebuiau s` treac` ”nc` ani ca s`-[i schimbe numele de familie ”n Hitler. pe care ast`zi leÐam uitat. Ca un simbol tradi]ional. l‰ng` valul lui Hadrian. Crucea pelasgic` ne mai apare [i pe hrisoavele [i diplomele domne[ti din ´ara Rom‰neasc` ”n sec. ea figur‰nd pe pietrele cioplite. •n continuare.62. Cultul zvasticii exista ”n ]`rile Daciei [i ”n epoca roman`. pagina 242. pe unde se extinsese odat` rasa pelasgic`. Pe o inscrip]ie a Cohortei I Aelia Dacorum din Amboglanna. Literele sunt formate din stelu]e [i din cercuri mici. reprezenta. dup` mama sa. soarele de primavar` [i soarele de toamn`.vezi comuna G‰rla Mare. Astfel o putem g`si pe hrisovul de la Radul §erban din a. ambele ”n biblioteca Academiei Rom‰ne. 7115 (1607) [i altul de la Radul . acela[i autor ne spune: ãZvastica. 1883. stampate pe linii gravate. desigur pe baza unor tradi]ii.

pelasgii carpato-dun`reni arieni r`sp~ndindu-se spre vestul Europei. \n care-i descoperim pe str`bunii no[tri.. \mpr`[tiind cultura vedic` ce rena[te acolo departe. \n ce col]uri uitate ale lumii ori. uneori ai impresia unui chibrit aprins \ntr-o magazie de praf de pu[c`. d~nd na[tere la italieni. ori cutreier~nd drumurile Asiei Mici. \n care lumea preistoric` ne invadeaz` prezentul prin simboluri ciudate. spanioli. portughezi [i francezi . Cine au fost ace[ti arieni. dar care \nc` poate exploda. ale ]`rii noastre vor descoperi arheologii \ntr-o zi trecutul lor simbolistic-spiritual pe care azi \l vedem doar ca reflec]ii ale unor imagini din oglinzile istorice ale altor popoare. pierdute sau actuale. daci.•n acest univers difuz de religii uitate. pelasgi..ori r`sp~ndindu-se \n Asia. veche [i uitat`. cre~nd sacrul [i ocultul \n Babilon.... trec~nd peste Egipt p~n` \n Caldeea. cu care au venit \n contact? 142 ..

simbolizeaz` unitatea divin`. trezirea Universului.. DIVINA IMACULATA.Noi nu suntem urma[ii Romei SIMBOLISTICA LA PELASGII-ARIENI Cercul simplu pe care-l g`sim [i azi sculptat pe poarta de la intrarea ogr`zii ]`ranului rom~n ori pe sub corni[ele caselor. Cercul cu un punct \n mijloc . se pare. este energia emanat` de zeul suprem. \n general. fundul negru ar reprezenta marea respira]ie. Este considerat uneori ca o umbr`.reprezint` prima diferen]iere a manifest`rilor periodice [i eterne \n natur`. grece[te! Cercul cu punctul \n mijloc mai reprezint` \n cultura arienilor [i spa]iul poten]ial \n contact cu spa]iul abstract... C~nd fa]a discului este alb`.90 Ce u[or le-a fost ãfilozofilorÓ greci ai antichit`]ii s` ãtransfereÓ aceast` cultur` [i s-o traduc` \n. Cercul \n care punctul central se transform` extinz~ndu-se \ntr-un diametru simbolizeaz`. A[a \l considerau str`mo[ii no[tri acum mai bine de cinci milenii... MAMA NATURA. Este universul f`r` limite. asexuale [i. desenat [i multiplicat. Tot el \nseamn` [i rede[teptarea naturii. ce o fi \nsemn~nd? Ce \nsemn`tate avea el acum cinci. Gebeleizis.. o aluzie la procrea]ie. de unde totul porne[te [i se re\ntoarce.91 143 . [ase milenii? Cercul.\n credin]a arienilor din Rig-Veda . circumferin]a lui este uneori interpretat` ca lini[tea mental` a fiin]ei umane. infinite. mi[carea continu` a Universului \n sens nelimitat. fiind un semn universal pe care-l g`sim [i \n KABALA.

\ntruchip~nd astfel litera ãTAUÓ.C~nd linia este vertical`. coroana din spini de trandafiri usca]i pus` pe capul Domnului Iisus Hristos: ÒThe Union of the Rose and CrossÓ ori ÒRosi CruciatiÓ (ÒRose CrossÓ). unii. T~rziu \n istorie c~nd va ap`rea cre[tinismul. av~nd \ns` un \n]eles schimbat. tilutenii..92 Dar. de aceast` dat` cu c~teva sute de ani \naintea iudaismului. la cre[tinii mistici el este simbolul ãunirii dintre spini [i cruceÓ. Avem oare de a face aici cu o simbolistic` veche de milenii? Nici nu ne vine a crede! §i azi bunicile noastre la ]ar` deseneaz` acest simbol pe colaci [i cozonaci. av~ndu-l ca erou pe XISUTHRUS. care-i acuzau pe caldeeni. devine uneori simbol ãphallicÓ. consider` acest tip de cerc un simbol al apari]iei celei de-a patra rase. punctul central uneori se r`sp~nde[te numai \n trei puncte cardinale.. doctrina care consider` Zeul Suprem nimic altceva dec~t for]ele [i legile Universului acestuia. C~nd Biblia ne poveste[te de Noe [i de potop uneori ne vine greu s` credem c` se va descoperi aceea[i istorie la Caldeeni. fiind mai mult o ãcredin]`Ò ateist`. c`-[i construiau cultura pe cea a misterio[ilor pelasgi?93 144 ... au luat aceast` poveste de la arieni. \n alegoria lui Vaiva Swata Manu se vorbe[te despre potop [i de aventurile eroului principal. Dar crucea. Lucrurile \ncep s` se complice c~nd punctul central se extinde \n patru puncte cardinale d~nd na[tere la a[a-numita [i controversata CRUCE A LUMII . ea va deveni un simbol reprezentativ al acestuia. simbolul \[i schimb` [i el sensul. pe egipteni [i pe israeli]i. cercul simbolizeaz` separarea sexelor (a se vedea aceast` semnifica]ie \n lucr`rile lui Br~ncu[i). Dar iat` c` [i ei. Cum s` nu-i credem acum pe fenicieni. caldeenii. C~nd cercul dispare.MUNDANE CROSS. surpriz`. Ea simbolizeaz` purul panteism. necircumscris`.

el de fapt scotea la lumin`. \l g`sim pe capul lui Ananta.94 La caldeeni \n Cartea Numerelor c~t [i \n Cartea Misterelor Ascunse se vorbe[te despre ciocanul lui Thor ca despre o arm` magic` folosit` de pitici \n lupta \mpotriva gigan]ilor ori \mpotriva for]elor titanice pre-cosmice ale naturii.95 Semnul va fi reluat [i de Marii Mae[tri ai Lojilor Masonice. Semnul zvasticii. a rena[terii. Divin [i Uman. C~nd Schliemann.Noi nu suntem urma[ii Romei C~nd TAU coboar` ajung~nd tangent la polul sudic al cercului reg`sim Emblema Vie]ii. Crucea Lumii. de la for]a pur` spiritual` la cea material`. Zvastica \ntr-un cerc.P`m~ntul) sunt legate \ntre ele prin spirit [i materie. dup` Blavatsky. C~nd este separat` de cerc are [i un \n]eles ãphallicÓ: ea reprezint` cea mai filozofic` [tiin]` a simbolurilor. simboluri vechi de peste 50 de secole. Ciocanul Crea]iei. Ciocanul lui Thor sau Crucea Jaina sau simplu. despre care [i 145 . \n timp ce bra]ele \ndoite (unul \n sus reprezent~nd Cosmosul. [i considerat de ei ca semn al Eternit`]ii. fiind ascuns` \n religiile oric`rei vechi civiliza]ii. a scos la lumin` obiecte cu ornamente ciudate [i Òf`r` sensÓ. fiind cea mai complex` form` a muncii de crea]ie [i evolu]ie. ne d` ceea ce se nume[te Crucea Hermetica. iar altul \n jos . sugereaz` mi[carea continu`. este Alpha [i Omega al for]elor creative ale Universului. este cheia ciclului §tiin]ific. cu cele patru bra]e \ndoite \n unghiuri drepte. cum de altfel o vom g`si mai t~rziu la vechii egipteni. cele dou` linii din mijloc reprezint` spiritul [i materia. cobor~nd par]ial \n afara cercului o va simboliza pe Venus (Isis) la vechii greci. n`scut \n concep]ia mistic` a arienilor timpurii (pelasgilor). revolu]ia Cosmosului invizibil [i a for]elor lui. s`p~nd \n ruinele vechii Troia. Mundane Cross. re\nviind tradi]ia pelasgic` carpato-dun`rean` a celor mai vechi arieni.

pe cele mai frumoase plaiuri ale lumii. 1998. n`scut de dou` ori. av~nd \n]eles de ap`. §i nu ne mir` c~nd autorul lui Qabbalah remarc`.97 Unul dintre cele mai vechi simboluri este cel ce era tatuat pe capul marelui zeu al crea]iei.17 Mai. Cea mai veche zvastic` a fost g`sit` la noi acas`. Fiii ALE§I ai marelui zeu DAKSHA.Nicolae Densu[ianu aminte[te \n 1884 \n a sa Dacia Preistoric`. ca \n vechiul alfabet hieroglific egiptean.fiind [i un simbol al apei.ãpe poporul alesÓ.]ara pe care el. cu sute de ani \naintea cre[tinismului. \n cei 17 ani ai dispari]iei lui.98 Dar nu numai la noi. Acest semn se g`se[te pe capul zeului ãDACIAÓ (DAKSHA) . vedicii. ale vedicilor. •l g`sim [i ast`zi pe tot cuprinsul vechii Dacii . \l vom g`si mai t~rziu. •n leg`tur` cu semnul zvasticii. •ntret`ierea triunghiului este un semn sacru care 2 1 3 \n preistorie simboliza pe al 7-lea Constructor al ãUniversului de mai josÓ. reprezent~nd [i cele 7 perioade ale crea]iei. Ea purta \n cioc acest semn al vie]ii ve[nice [i al eternit`]ii.96 7 El \i reprezint` pe cei [apte constructori ai lumii 6 5 4 av~ndu-l \n centru pe conduc`torul lor. pentru a rena[te din propria-i cenu[`. [i ca un bun elev s` \nve]e aceast` religie a \n]elepciunii. RELIGIA •N´ELEPCIUNII. a iubit-o a[a de mult -ã´ara ZeilorÓ. Densu[ianu vorbe[te despre Pas`rea Phoenix care venea din nordul Egiptului s` moar` \n Mun]ii Cernei. al genezei lumii. India [i Mesopotamia. Persia. al potopului [i al materiei. [i ca un adev`rat vedic. al ãUniversului fizicÓ. al celui ce [i-a a[ezat pe primii 10. 15 . dacii carpato-dun`reni [i-au rev`rsat cultura nu numai asupra Egiptului. la sud de Dun`re (6000 \. C~nd cu multe mii de ani mai t~rziu se n`[tea cre[tinismul. religie pe care ei.d. dar [i a Chinei [i \n special a Indiei. carpato-dun`renii. c` lumea era dominat` de religia NOASTRŒ. pe Daksha. ci [i peste tot \n lume. marele zeu al genezei lumii. au purtat-o prin Asia Central`. el Iisus Hristos. s` se \ntoarc` [i s` o propov`duiasc`. nu a f`cut altceva dec~t s` c`l`toreasc` pe urmele noastre.000 de fii . de la Ur [i Haran p~n` \n Palestina.) [i a fost prezentat` la Conferin]a de Tracologie.H. 146 . Bulgaria.

99 Pentagrama magic`. ori pe covoare. al r`sp~ndirii noastre \n spiral`. Spirala dacic` este poate cel mai caracteristic. zeu al genezei care s`-l reprezinte aici pe p`m~nt.simpl`. Dumitru B`la[a. cel al lui Kali Yugo. spirala are [i sens de blestem. spre infinit. dacic` dup` Pr. 147 . steaua \n cinci puncte inversat`. DAKSHA. face parte din tezaurul de cultur` dacic` fiind identificat` \n Pe[tera de la Chindia. ar`t~nd c` respectivii sunt ale[ii fii ai lui DAKSHA. din jud. g`sit` [i pe o c`r`mid` la biserica fostei m`n`stiri St`ne[ti de l~ng` Dr`g`[ani. C~nd cele dou` picioare de sus sunt \ndreptate spre rai . ori pe fote [i ]es`turi. este semnul nemuririi fiilor lui. primii fii ai genezei lumii. pentru cei ce-[i uit` limba. \n bine. acesta o va studia mai t~rziu \mpreun` cu al]i ucenici greci \n universitatea zamolxian`.Noi nu suntem urma[ii Romei El apare persistent pe portalurile caselor ]`ranilor daci. este semn al poporului ales de el. dup` credin]a daco-ge]ilor era a[ezat` \n fa]a templului zamolxian pentru a \mpiedica intrarea strigoiului sau a oric`rui duh malefic. DAKSHA. ea probabil reprezint` via]a ve[nic` ce ne-a h`r`zit-o el. Este semnul nemuririi na]iei noastre. de Vasile Boronean]. fiind prezentat` [i \n revista Arhitectura. ai lui Dacia . pe noi. de Silvia P`un. ca un \nsemn dacic vechi cu mii de ani \nainte de Pitagora. Aceast` pentagram` magic`. este un semn magic de folosire a puterii primit` de la un spirit r`u. este numit` de arhitectul Andrei P`noiu ãsemn de mare me[terÓ. zeul suprem [i z`mislitor .100 Pentagrama. duc~nd acest semn p~n` \n Atena [i f`c~ndu-l cunoscut sub numele de ãDiagrama lui PitagoraÓ. dar [i cel mai ermetic simbol al poporului nostru: . f`r` a ne uita niciodat` originea dac`. Ea se va transforma \n decursul timpului \ntr-un simbol esoteric. fiii lui iubi]i.pe care chiar dac` aparent ei l-au uitat. dubl` [i \n special tripl`.creator al poporului DAC. Mehedin]i. neamul.este [i un semn ocult folosit de multe ori \n ceremonii magice. el \nc` continu` s`-i protejeze pe ei.

S` le \n]elegem..Majoritatea simbolurilor descrise aici sunt \nt~lnite ast`zi peste tot \n Rom~nia.. a[ezate cumin]i [i t`cute sub corni[ele caselor.... S` le c`ut`m. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 148 . S` le respect`m.. sculptate pe por]ile caselor. Vor r`m~ne ele \n continuare ni[te taine?. Sau noi le vom c`uta [i interpreta acum?! Ele nu trebuie s` r`m~n` Òfloricele ornamentaleÓ. pe vase [i pe covoare.. c~t` vreme sunt simboluri ale culturii noastre spirituale de peste 50 de secole.. \n]elesul lor fiindu-ne de cele mai multe ori necunoscut.

Totodat`. printre altele. departe. cum \i mai zic localnicii) obi[nuia a c`l`ri pe un leu feroce. \n spe]` \nainta[ii aceleia[i na]iuni.101 •n fapt. avea s` fie folosit` drept punct de observa]ie de c`tre \ntreaga popula]ie carpato-dun`rean` (fie ea vedic`. un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. pelasgic`. Reputatul istoric [i cercet`tor \n sfera timpurie a devenirii neamului nostru. profesorul Nicolae Densu[ianu.32 m [i care purta straniul nume ã§ura de AurÓ. exact \n zona unde Arcul Carpatic tinde a se recurba c`tre miaz`noapte. Muntele Istri]a (din Jude]ul Buz`u). \n timp ce pe un mic platou aflat la poalele sale. st~nca respectiv` este considerat` de prof. av~ndu-l la dreapta ei pe falnicul Caloian (Attis. tocmai prin ]inuturile unde legendele spun c` ãBaba DochiaÓ (Mama Mare. o alt` st~nc` aflat` pe acela[i munte prezint` simbolica form` a unui arm`sar. tracic` sau dacic`. Cybele ori Doamna Neaga.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Noi nu suntem urma[ii Romei BLESTEMUL „P`S`RII PHOENIX” (Tezaurul de la Pietroasa) ndeva. cercet~nd mitologia U 149 . c` prin anul 1847 \nc` se mai putea z`ri pe cel mai \nalt [i seme] pisc al amintitului masiv muntos un soi de val circular av~nd diametrul de 6. Fie sculptat` de m~ini omene[ti ori rezultat al eroziunilor naturale. Din vremuri str`vechi aceast` pozi]ie a Muntelui Istri]a. f`c~ndu-i pe localnici a denumi locul ãPiscul Calului AlbÓ. Uraniene. ai poporului botezat ãRom~nÓ \n ãmodernitateÓ). fiul lui Calaus). \n inima Europei Centrale. prezent~nd evident avantaj strategic. se \nal]` m~ndru [i enigmatic. arat`. Densu[ianu drept un monument votiv consacrat vechii Divinit`]i supreme Solare.

acoperite cu motivul ãochiului de p`unÓ. Meridiane. De marginea de jos at‰rnau patru pandantive din aur ajurat [i cristal de st‰nc`. ãDaco-RomaniiÓ. Patru f‰[ii triunghiulare. granate [i turcoaze [i un [ir orizontal care formeaz` limitele plastronului. din granate [i turcoaze. redau aripile [i picioarele vulturului (s` fi uitat autorul c` este vorba de clo[c`?). 211: Ópe un schelet constituit tot dintr-o fibul` de tip cu Ócapete de ceap`Óeste a[ezat un scut cu partea superioar` rotund` [i cea inferioar` evazat`. noi continu`m s`-i credem pe ei [i s` refuz`m s` vedem adev`rul. cu granate [i alte pietre semipre]ioase. iar dou` f‰[ii triunghiulare cu v‰rful ”n jos. p.din gre[eal` ”n gre[eal` spre victoria final`. §i cum am spus-o de multe ori: ão minciun` repetat` devine un adev`r [i un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult!Ó A[a este [i cu a[a-zisa noastr` istorie. ”ncadreaz` un mare caboson din cristal de st‰nc` [i mai multe cabosoane mai mici. unde dogma joac` un rol esen]ial: crede [i nu cerceta! Ce ne-au spus vechi cronicari. un plas-tron central. ãFibula mareÓ de aur. ”ncearc` s` redea penajul: o re]ea de celule paralele [i circulare. 150 .. Florescu. din m`n`stirile evului mediu. circulare [i p`trate. Ed. ”mp`r]ite ”n mai multe celule ”n form` de par`. este un adev`r de necontestat. Miclea [i R.63. Ha[deu a declarat-o gre[eal` istoric`. 1980.. pe care a fost sudat un tub tronconic ajurat. m`rginit de dou` f‰[ii rombice. A[a arat` a[a zisa ãClo[c`Ó. Pe scut. chiar dac` Bogdan P. G‰tul vulturului este ”ncadrat cu granate ”n form` de inim` cu v‰rful in jos. c‰nd ã[coala ardelean` a decis c` noi suntem urma[ii Romei. Aceste f‰[ii figureaz` coada ”n evantai a vulturului. nici acum dup` mai bine de un secol lumea nu vrea s` vad` ce putem cu to]ii s` vedem. ”ncrustate cu granate. arcuite.Ó Vedem din nou cum o gre[eal` spus` de dou` ori devine un adevar istoric! Uita]i-v` [i dumneavoastr` pe g‰tul a[a-zisei clo[ti [i vede]i unde este situat v‰rful inimii. ”n sus ori ”n jos! Dac` s`racul Odobescu a descris gre[it direc]ia v‰rfului inimii. S` vedem cum este descris` aceast` ãclo[c`Ó ”n cartea domnilor I. dispuse simetric. a[a cum cei ce descriu [i redescriu ãinimioareleã de pe g‰tul P`s`rii Phoenix refuz` s` le vad` c` sunt cu v‰rful ”n sus [i continu` .Fig. terminat ”n cap de pas`re de prad` (ciudat cap de clo[c` !). ”ncadreaz` dou` [iruri verticale de cabosoane din cristal de st‰nc`.

151 . Patera din tezaurul de la Pietroasa. care am remarcat cum vedea lucrurile pe dos. exprima urm`toarea opinie. ini]iatorul studiilor arheologice ”n Rom~nia. nr. dup` cum urmeaz`: registrul limitat de profile. este decorat cu un vrej de vi]` de vie cu frunze [i struguri. zv‰rcoleasc`-se oric‰t vor putea arheologii no[tri. cuprinz‰nd [aisprezece figuri. 1870. care formeaz` chenarul. av‰nd un diametru de 25. vasele de la Petroasa sunt vase dacice. grupate de la margine spre interior. format` din dou` foi de aur. ”n ã Trompeta Carpa]ilorÓ.64. identificate dup` imagina]ia fiec`ruia. pe un cult din DaciaÓ. dep`[ind uneori marginea inferioar`.7 cm. apoi un amplu registru circular. 3. cea superioar` decorat` prin cioc`nire cu motive figurate. cu stil dacic.:Ó zic` cine orice va zice. p. le considera personaje ale panteonului gotic. Cezar Bolliac. cea inferioar` mai groas` [i unitar`. Dac` Odobescu. 876.Fig. an.

§i totu[i aici. pe un pre] ãde nimicÓ. pui sau clo[c` (de[i \ndep`rtatul Maramure[. vase [i ornamente. un an \ntreg p~n` c~nd. ]`ranii s-au gr`bit s` ascund` \ns` tezaurul ivit la lumin` din negurile istoriei noastre pentru a pl`nui ulterioara [i pripita sa comercializare. alte dou` st~nci prezente pe Muntele Istri]a. ãLacul VulturuluiÓ. anual. \n 1838. \nfrunt~nd veacurile. doi ]`rani din comuna Pietroasele. nici unul din reperele acestor locuri ãb~ntuiteÓ de legend` nu poart` vreo banal` denumire de. din care ]~[ne[te apa limpede precum cle[tarul a unui izvor zis ãF~nt~na VulturuluiÓ. apuc~ndu-se s` sparg` o mare parte din nepre]uitele obiecte cu dalta [i ciocanul. ãS~mbra OilorÓ. astfel.. Gebeleizis. Ca urmare. Apele sale se adun` \ntr-o imediat` apropiere form~nd. pe la sf~r[itul anului 1842 sunt depuse la Muzeul Na]ional din Bucure[ti un num`r de 12 piese apar]in~nd tezaurului de la Pietroasa. la r~ndul lor. din nordul Transilvaniei. Ion Lemnaru [i socrul acestuia. ace[tia descoper`. este vorba aici despre o nou` dovad` a cultului zeului solar trac. unui albanez numit Anastase Verussi. urm~nd a fi ulterior cunoscute sub numele impropriu de Clo[ca cu puii de aur. \n anul de gra]ie 1837. se m~ndre[te cu al s`u Munte G`ina. Dup` cum se vede.antic` daco-rom~neasc`. Negustorul respectiv se va dovedi [i mai ãinventivÓ dec~t descoperitorii comorii. \n acest fel. [i nu departe de acestea se \nal]`. o impresionant` colec]ie de podoabe din aur. populara s`rb`toare a ciobanilor din regiune).102 152 . \nsum~nd nu mai pu]in de 22 de obiecte. a intr`rii tezaurului sub jurisdic]ia legilor specifice ale ´`rii. sub un bolovan aflat la mic` ad~ncime. piscul botezat ãCuibul CorbuluiÓ. sau poate al vreunei [i mai vechi divinit`]i vedice. g`in`. §i-a trebuit s` mai treac`. poart` denumirea de ãPiatra §oimuluiÓ. guvernul ´`rii Rom~ne[ti s` capete ceva informa]ii despre existen]a acestei comori (la propriu [i la figurat) [i s` \ncerce a salva ceea ce mai putea fi salvat. sper~nd \ntru evitarea ho]easc`. seme]. aveau a face o descoperire senza]ional` [i totodat` de un interes arheologic primordial. Firi simple. locul unde se desf`[oar`. spre a extrage pietrele necesare construc]iei unui pod. Lucr~nd pe coastele amintitului Munte Istri]a. Stan Avram.. ãpragmaticeÓ. •n plus.

[i-un simbol metafizic.103 Dup` Pliniu cel B`tr~n. Vom \ncepe cu r~ndurile ce i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: ãEste o pas`re cu unele pene de culoare aurie [i altele ro[ii. \n ora[ul SoareluiÓ.Noi nu suntem urma[ii Romei •n realitate. iar dup` al]ii la ãdoarÓ 509. bijuterie etc. se va fi n`scut ideea acord`rii denumirii de ãClo[c`Ò?! Aplec~ndu-ne asupra str`vechilor legende [i tradi]ii.) care s` nu reprezinte. \n care \[i \ncheia astfel existen]a. care tr`ia perpetuu \n cicluri vitale estimate. ã. con]in~nd cenu[a P`s`rii Phoenix. antichitatea nu a produs nici o valoare artistic` (statuie.104 153 . din care aceasta avea a rena[te de-a pururi. tablou. av~nd m`rimea unei acvile [i g~tul ca aurul. la apropierea sf~r[itului unui ciclu al lungii sale vie]i. oare. Dar s` compar`m acum descrierile ãP`s`riiÓ \n viziunea anticilor cu aspectul a[a-numitei ãClo[tiÓ din Tezaurul de la Pietroasa. Ea pleac` din Arabia. ãCuibul CorbuluiÓ. Phoenixul \[i transport` cuibul din Arabia p~n` \n apropiere de Panchea. Ea constituia o zeitate solar` consacrat` astrului zilei. Se na[te \ntrebarea: de unde. ÒcuibulÓ se metamorfoza \ntr-un ou. pentru a se duce \n Templul Soarelui [i a rena[teÓ. iar dac` unele voci autorizate consider` azi c` p`s`rile de aur ar reprezenta. ãF~nt~naÓ [i ãLacul VulturuluiÓ. iar dup` form` [i m`rime asem`n`toare cu acvila. Ulterior. simbol al Genezei primordiale. aceasta ar fi fost un unicat pe \ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura ãSemper AvisÓ).. Comoara despre care vorbim a fost g`sit` \n vecin`tatea acelui ansamblu natural ce include ãPiatra §oimuluiÓ. vom constata c` suprema [i totodat` cea mai nobil` [i fenomenal` zbur`toare men]ionat` \n cadrul acestora a fost a[a-numita ãPas`re PhoenixÓ. poate c` nu se \n[al` defel. la 700 de ani. parte a corpului ro[ie iar coada albastr`. Periodic. dup` unii. transport~nd \n gheare un ou din smirn`. \n fapt. \n acela[i timp.cea mai nobil` pas`re o reprezint` Phoenixul originar din Arabia. aceasta \[i construia un fel de cuib din ramuri alese [i plante frumos mirositoare.. sau ãVukalanÓ). \ns` [i aceasta \ntre]esut` cu pene ro[ii. simboluri ale vechilor divinit`]i tracice ori geto-dacice (c`rora li se mai spunea [i ãBukolionÓ. Conform teologiei antice.

asist` la s`rb`toarea hiperboreilor ”n onoarea divinit`]ii Terra Mater. L‰ng` Ianus un prunc. Mult mai pragmatic . dup` unii sinonim cu Zalmoxis N. ”n st‰nga un arc cu coada ”nf`[urat` [i jos ca atribut un delfin. av‰nd pe cap ornamente arimaspice. A. ca ”nsemne ale demnit`]ii. regele hiperboreilor. personifica]ia Anului Nou. descrie un segment din patera de la Pietroasa astfel: ãApollo (Aplo la daci.Ó 154 .Fig. emblema puterii sale peste m`ri. al p`storiei [i armoniei. N. iar \n m‰na st‰ng` ]ine o palm`. Densu[ianu. L‰nga zeu se vede figurat Ianus.65. simbol al tuturor succeselor fericite. aduce ca dar un co[ cu un spic mare de gr‰u. ”n m‰na dreapt` o diadem`.) zeul luminii.

la spate. aduc‰ndu-[i omagiile lor Zei]ei Mame. Mama P`m‰ntului. a[a cum o descria N. nu i-am putut vedea fa]a. Poate [i datorit` faptului c` m`rind-o la maximum pe computer. •n`untrul acestui prim cerc. o fizionomie dacic`. Ea o reprezint` pe Gaea. ”n dreapta [i respectiv st‰nga. 67. ”n jurul lor se g`sesc 16 figuri de zei [i zei]e. deoarece fotografia este facut`. majestuoas` [i plin` de siguran]`. f`r` m‰neci. Aceast` figur` central`. doi m`gari [i o leoaic`. form‰nd un cerc solemn. •i urmeaz` un leu.Fig. De fapt leul [i leoaica o flancheaz` pe Mama P`m‰ntului. sau Terra Mater. A[a c` v` rog s` v` uita]i [i la figura 64.5 cm [i este ”nf`]i[at` [ez‰nd pe un tambur circular. Ea se ridic` ”n mijlocul acestei patere cam 7. [i deci ”n jurul zei]ei primordiale. •n cerc. e ”ncins` peste mijloc [i ]ine cu am‰ndou` m‰inile. av‰nd la picioare un c‰ine. Ea poart` o tunic` lung`. Zei]a se distinge printr-o figur` nobil`. l‰ng` piept. Tr`s`turile ei fiind caracteristice pentru o fizionomie din zona Dun`rii de Jos.66. de sus. pentru a o observa mai bine. un pahar de form` conic`. Tipul ei nu este nici grecesc [i nici gotic. decorat cu un vrej de vi]` de vie. cu frunze [i struguri. Densu[ianu. prietenul s`u cel mai bun. ridicat ”n sus. 155 . m-a intrigat cel mai mult. ”n jurul c`reia se pare c` tot universul mitologic dacic se ”nv‰rte. perpendicular pe aceast` pater`. la picioarele ei se odihne[te un p`stor. P`rul ”l are str‰ns ”ntr-un coc.

modelat` \n aur masiv. verzi. afirm~nd \n consecin]`. \n anul 1885. prof. conform cercet`rilor geografului Mela. Iat`. \n timp ce coada i se termina \n nenum`rate l`n]i[oare suspendate. Deasupra. c`reia un artist anonim \i va fi dat ãvia]`Ó dup` un model strict tradi]ional! De altfel. c` avem de-a face cu figura celebrei P`s`ri. adic` Mun]ii ÒCerneiÓ de ast`zi. atunci c~nd. ãPancheaÓ se afla tocmai \n apropierea Mun]ilor Ceraunici. se poate sintetiza.105 Ar rezulta. a[adar. vorbe[te \n detaliu despre ãciocul [i ceafa VulturuluiÓ.107 §i tot el. din aurul cel mai fin. de fapt una [i aceea[i regiune geografic` a timpurilor preistorice cu Valea Jale[ului din Rom~nia modern`. Odobescu. Textele marelui poet roman exilat Ovidiu considerau c` Phoenixul ar fi vie]uit pe o colin` apar]in~nd celor mai frumoase meleaguri ale Elizeului. cel care avea a-[i \nsuma anii dedica]i studierii pasionate a respectivului tezaur \ntr-o monumental` lucrare publicat` la Paris. care \i ap`rea \ncadrat cu granate av~nd forma unor inimioare cu v~rful \n jos106 (\n fotografii. tot din pietre ro[ii fiindu-i [i ochii. el nu uita s` men]ioneze Octoihul Slavonesc tip`rit la 1575. Le TrŽsor de Petrosa. ãClo[caÓ prezenta un imens granat ro[u. cum se prezint` ãClo[caÓ noastr` de la Pietroasa: fibula reprezint` imaginea unei p`s`ri sacre. la ãg~tul VulturuluiÓ. prin compara]ie. cam de m`rimea unui [oim. c` cea mai faimoas` \naripat` a religiei pre-cre[tine poate fi localizat` concret \ntr-o legendar` regiune a emisferei nordice. ãuitaÓ \ns` a o mai numi ãClo[caÓ pentru a se referi. \n cre[tet. toate \[i aveau formele [i canoanele lor tipice. aflat` sub orizontul cel pur [i senin al Istrului (fluviu numit ulterior ãDun`reÓ). fusese ini]ial decorat` cu felurite pietre pre]ioase ori semipre]ioase ro[ii.§i. de asemenea ornate cu granate de o m`rime apreciabil`. §i \ntruc~t la str`vechiul popor carpato-dun`rean. \ntreaga suprafa]` a acestei zbur`toare. albastre [i galbene. eu le-am v`zut totu[i cu v~rful \n sus!). din apropierea sus-numi]ilor Mun]i Ceraunici. N. \n schimb. \n care Pas`rea 156 . Densu[ianu lucra la a sa Dacie Preistoric`. care \ncepe din sus de Arcani. Scriitorul rom~n Alexandru Odobescu. cu deosebire \n cadrul cultului religios.

iar`[i [i iar`[i. s-au gr`bit \n a cataloga prima reprezentare mondial` autentic` a legendarei P`s`ri Phoenix drept o ãam`r~t`Ò de ãClo[c` cu puiÓ! C~nd. ca mici duplicate menite a reface. v`z~nd cum sunt. divinitatea originar`! Dar a[a-zi[ii ãistoriciÓ ai no[tri de ieri [i de azi nu se opresc aici. av~nd deasupra-i Soarele. Straniu este c` nu doar Lemnaru.109 Mai t~rziu vom g`si Phoenixul ca pas`re heraldic` \n emblemele ´`rii Rom~ne[ti. f`r` a cerceta prea mult cov~r[itoarea semnifica]ie din substratul acestei descoperiri. putem spune [i dezvolta. st`p~nitorii s`i eterni de fapt [i de drept. ãpuiiÓ sugereaz` simbolic tocmai eterna rena[tere a Phoenixului din propria-i cenu[`. Dar. pe to]i acei ce i-au \ncercat sau \i vor \ncerca \nstr`inarea de urma[ii vechilor pelasgi. cartea mi-a pl`cut pe ansamblu dar.Noi nu suntem urma[ii Romei Phoenix este descris` printr-un detaliu suplimentar. de fapt. c~t [i a profitorilor ce le-au r~vnit ulterior. iar ace[tia. \n ce constau manifest`rile unui similar blestem \nv`luind Tezaurul descoperit la Pietroasa. iar \n cioc ]in~nd acum tradi]ionala cruce cre[tin` ce avea a \nlocui primordiala zvastic` (vezi Pravila tip`rit` la Govora \n 1640)110.. fiind reprezentat` exact \n momentul depunerii cuibului deasupra unor fl`c`ri regeneratoare. acela c` ]ine \n cioc o cruce \nc~rligat` de forma vechii zvastici pelasgice.108 §i tot astfel apare ea [i \n Psaltirea Slavo-Rom~neasc` din 1577. Luna [i Ursa Mare (constela]ia ãCarul MareÓ de azi. Foarte recent vede lumina tiparului la Bucure[ti volumul Heraldica Rom~niei 111 scris` [i redactat` de Maria Dogaru. a[a cum comorile Faraonilor egipteni [i-au dovedit malefica influen]` asupra tuturor descoperitorilor lacomi. deci \n total 9 a[tri ÒveghetoriÓ ai eternit`]ii sale. un foarte vechi simbol al Soarelui ãren`scutÓ odat` cu apari]ia prim`verii. compus` din 7 stele). Dar [i ãistoriciiÓ ceva mai nechema]i \n domeniu au un drept al opiniei personale. Avram [i Verussi 157 .. probabil. omise ori trecute ãpe linie moart`Ò nenum`rate informa]ii [i ra]ionamente considerate. ãneconfortabile politicÓ. cum este crucea pelasgic`. carpato-danubieni. blestem menit a-i afecta letal. la propriu [i la figurat. sigur c` m-am sim]it jenat pentru nerespectarea adev`rului. deliberat.

Bucure[ti. 1889. Ed. 428. 158 . Die deutschen RunendankmŠler. nr. 1855-56. 939.62 Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. Meridiane. 53) [i reprodus` de Fabretti \n Corpus inscr. (1867). nr.3 Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. Dup` Henning. reprodus` de C. Densu[ianu ”n Dacia Preistoric`. f`cut` pentru Muzeul din Berlin \n a.68. II. 1986. Tav. din 1871 Fig. 1844. p. Diferite reproduceri ale verigii de la Pietroasa.Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa. dup` reproducerea galvano-plastic`. Taf. Bolliac \n ãTrompetta Carpa]ilorÒ. ital. a[a cum le prezint` N. astfel cum a fost publicat` de Micali \n Monumenti inediti (Firenze.

de \ndat` ce Phoenixul pelasgic ãse treze[teÓ re]inut abuziv la Kremlin. deseori \ntocmai lui Pantazescu. ãce ia muscalul. pe o noapte cu viscol grozav. vechea zical` dup` care.. \ntreaga familie imperial` a ]arului Nicolae al II-lea Romanov. ãinteligentulÓ guvern rom~n din timpul primului r`zboi mondial face o gre[eal` istoric`: evacueaz` tezaurul ]`rii. e bun luatÓ! •ns`. acesta va fi \mpu[cat \ntr-o impulsiv` \ncercare de evadare.S. probabil. milioane de ru[i pier atunci c~nd Germania atac` U.fiind executat` [i izbucne[te r`zboiul civil. la Moscova spre a-l salva de armatele Puterilor Centrale. autoritate suprem` \n momentul acelei ãprelu`riÓ a tezaurului. inclusiv ãClo[ca cu puii de aurÓ. •nsu[i scriitorul Alexandru Odobescu. o sf~r[e[te violent . din pricina ororilor sistemului comunist \n general. \ncrustat \ntr-o verig`. [i \nc` [i mai mul]i din cauza genocidului ordonat de Stalin. deci nu \n Rom~nia. inscrip]ia tracic` 159 . de obicei \n mod violent. de c`tre un fost seminarist pe nume Pantazescu. mai to]i conduc`torii Rom~niei care fie n-au reu[it (cazul lui Antonescu). la scurt timp dup` ce ã\ndr`zne[teÓ a publica Le TrŽsor de Petrosa tocmai la Paris. mai t~rziu.S. comoara este furat` din muzeu. •n plus. iar sensurile sale se dezv`luie doar ochiului atent [i min]ii cultivate: de la st~nga la dreapta. fie nici m`car n-au dorit recuperarea ãP`s`rii PhoenixÓ din locurile str`ine ãcuibuluiÓ ei (cazurile Dej [i Ceau[escu) urmau s` sf~r[easc` de moarte n`prasnic`. autorul celebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de V~n`toare) se sinucide \n mod bizar. •n iarna anului 1875. La \nceputul veacului nostru. pe cuprinsul uria[ei Rusii \ncep s` se petreac` uria[e nenorociri (vezi [i Dacia Secret` de Adrian Bucurescu): are loc o lovitur` de Stat bol[evic` ce instaureaz` un sistem social neg~nd existen]a oric`rei divinit`]i. ãuit~ndÓ.Noi nu suntem urma[ii Romei aveau s` moar` la scurt timp dup` ilegalit`]ile comise asupra tezaurului dat la lumin`. ]ara sa de origine...R. Odobescu sau ]arului Nicolae al II-lea!112 Tezaurul de la Pietroasa poart` \ntr-adev`r un teribil blestem. dar [i t`inuitorii obiectelor ce n-au mai putut fi recuperate de Guvern urmau a o sf~r[i la fel de repede [i straniu. Iute prins [i \nchis.

\nf`]i[eaz` trinitatea HUTEN IAREN EIVEN, \n traducere: ãCasa (Neamul) \n pace s`-]i fieÓ, dar, citit` pe dos, cuvintele devin NEVIEN ERAI NETUH, adic`: ãBlestemat s` fie r`uf`c`torul (ho]ul)Ó.113 Poate c` ar fi mai bine s` le spunem [i ru[ilor adev`rul, poate vor [i ei, ceva mai mult` lini[te \n ]ar`... Dup` cum locul ãInelului NibelunguluiÓ nu poate fi dec~t \n apele Rinului, ãCasaÓ P`s`rii Phoenix trebuie s` redevin`, c~t mai cur~nd, Rom~nia.

160

Noi nu suntem urma[ii Romei

„CUIUL DACIC” SAU „CUIUL LUI PEPELEA”
e data de 4 Septembrie 1997 soseam la Chi[in`u s`-mi \nt~lnesc un prieten, Tudor Pan]~ru - fostul ambasador al Republicii Moldova la Na]iunile Unite - [i s` m` reped p~n` la Orheii Vechi, din ra]iuni sentimentale familiale. Am \nt~lnit o mul]ime de oameni minuna]i dar povestea unuia dintre ei mi s-a p`rut deosebit de interesant`. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: ãEste trist s` stai de vorb` cu arheologi care sap` tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani [i nimic altceva, men]in~nd cercetarea arheologic`, \n Rom~nia, pe pozi]ii aproape paukeriste, neg~nd ori refuz~nd s` vad` r`d`cinile extraordinare pe care rom~nii le au \n civiliza]ia lumii. A face azi cercetare arheologic` f`r` laboratoare de teren, care s`-i spun` cercet`torului ce roc` sap`, ce compozi]ie are cutare c`r`mid` sau ciob, f`r` acces la Internet, la cele mai solide baze de date, f`r` urm`rire prin satelit a ceea ce se \nt~mpl` \n Carpa]i (ca de pild` misterioasele ãarsuriÓ), f`r` o echip` solid` multidisciplinar` incluz~nd sociologi, etnologi, istorici, medici, economi[ti, este \n cercetarea arheologic` modern` ãun fel de a juca ]urca pe rampa de lansare a unei rachete, nev`z~nd altceva dec~t tuiulÓ. L-am \ntrebat cum de a ajuns s` fie a[a de pasionat de daci, la care Andrei mi-a r`spuns: ãPe vremea c~nd eram student \n anul I la Fizic`, \n 1966, la Leningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent al Sorbonei - mi-a f`cut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii - pe atunci o carte interzis` pe teritoriul Republicii Socialiste Sovietice Moldovene[ti. Am devenit a[a de \ndr`gostit de acei daci, \nc~t imediat dup` colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede ãAcas`Ó \n Mun]ii Or`[tiei, ca s`-i \nt~lnesc pe daci ori pe urma[ii lor.Ó Ce a realizat Andrei Vartic, \n expedi]ia sa, este formidabil.

P

161

Acesta descifreaz` topografia dacic`, redescoper` metalurgia dacic` - cea mai avansat` din lumea antic` - descrie materialele de construc]ie dacice, \n special betoanele dacice, vorbe[te despre cosmogonia dacic`, moralitatea la daci [i ce este cel mai important \i redescoper` pe daci, scriind c`r]i ca: Ospe]ele Nemuririi, Enigmele civiliza]iei dacice, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, public~ndu-[i cercet`rile chiar [i \n conferin]e NATO. El, Andrei Vartic, ridica v`lul nep`s`rii de pe trecutul nostru dacic. •n timp ce se plimba, acum 7-8 ani, \n jurul Movilelor Ciclopice de la §ona, descoper` \n huma acestora o veritabil` ghear` de sfinx; fiind un om corect, el cheam` Institutul de Arheologie din Cluj, care trimite pe cineva, ce sose[te peste noapte, o ridic` [i... dispare. ãEi, a[a or fi legile pe aiciÓ [i-a spus Andrei, pu]in nec`jit c` ei, arheologii, nu au discutat [i cu el. Era var`, frumos, p`p`dii galbene peste tot c~nd Andrei g`sea calupuri de fier dacic de peste 40 kg, [i din nou corect \i anun]` pe ãtovar`[iiÓ arheologi care vin, iau [i... pleac`. Tot el g`se[te \n sanctuarul dacic de la Raco[ cuie dacice pe care le pred` reprezentan]ilor arheologiei rom~ne. Din por]ia acestora prime[te... un cui dacic pe care Andrei avea s`-l cerceteze. El trece cuiul peste grani]`, acas`, de cealalt` parte a Prutului, la ceilal]i rom~ni, urma[i ai acelora[i daci, dar desp`r]i]i de ni[te politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni c` ei ar fi de un alt neam [i c` ar vorbi [i o alt` limb`, diferit`, moldoveneasca, ce ar avea doar ni[te foarte mici asem`n`ri cu limba rom~n`, prea mici pentru a fi luate \n considera]ie. Studiind cuiul dacic vechi de peste 2000 de ani, Andrei realizeaz` c` acesta nu era nici m~ncat, nici acoperit de rugin`; o adev`rat` minune. Astfel \ncepe istoria acelui cui dacic, adev`rat Cui al lui Pepelea \n contextul noilor preocup`ri pentru istoria st`mo[ilor no[tri, dacii. Andrei ia cuiul [i fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la B`l]i unde, minune, X-Ray-ul arat` c` e vechi de peste 2000 de ani, av~nd \n componen]a lui nici mai mult nici mai pu]in dec~t alfa-fier pur de 99,97%; nici urm` de impurit`]i, adic` de compu[i ai carbonului ce r`m~n de la prelucrare. O ãminune antic`Ò, ce se poate ob]ine numai \n condi]ii speciale de laborator sau \n Cosmos! P~n` la ora actual` sunt cunoscute \n lume

162

Noi nu suntem urma[ii Romei

numai dou` exemple de astfel de fier antic: st~lpul de fier de la Delhi [i un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat [i \n laboratoarele de la NASA, c~t [i la Universitatea Harvard. Speciali[tii spun c` procesul model`rii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar dec~t ob]inerea lui, dat` fiind posibilitatea introducerii \n el a unor impurit`]i. Discul din Mongolia putea fi modelat doar \n Cosmos, sus]in speciali[tii de la NASA, iar cercet`torii de la Chi[in`u aveau aceea[i p`rere despre ãcuiul dacicÓ. Andrei, pragmatic, mai ne\ncrez`tor, a fugit cu cuiul la Leningrad, la Institutul Metalurgic, c`ci, fier pur o fi el, dar poate c` suprafa]a lui s` fi fost vopsit` cu vreo vopsea ãdacic`Ò special`, ca s` nu rugineasc`. La Leningrad cercet`torii au mai descoperit o minune, despre care voi relata mai t~rziu. Vr~nd s` verifice minunea, Andrei ia ãCuiul lui PepeleaÓ [i fuge la Moscova. §i de ast` dat` rezultatul a fost acela[i: cuiul dacic era acoperit, nu cu vopsea, ci cu trei straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, p`str~ndu-i puritatea, aceste trei straturi fiind: 1. suprafa]a - Magnetit` ãFe3O4Ó, 2. oxid de fier ãFeOÓ, 3. alumo-silica]i. Prin cercet`rile efectuate de profesorul Kiosse [i Dr. Galina Volodin, utiliz~nd metode de iradiere X-Ray aplicate la pelicule sub]iri de semiconductori (a[a-numitele unghiuri mici) s-au putut observa peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. Profesor Daria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebit` a fierului dacic [i a mai observat c` acest fier are dou` straturi de ãdomeneÓ, unul central [i unul de suprafa]`. Domenele, [i aici este ãciud`]eniaÓ, sunt orientate perpendicular unul pe altul asta \nsemn~nd c`, mai \nt~i s-a solidificat (\n c~mpul magnetic al P`m~ntului) stratul interior, apoi, peste el s-a aplicat \n stare lichid` un alt strat, care s-a solidificat [i el, dar... \n alt` pozi]ie fa]` de c~mpul magnetic al P`m~ntului! Deci asta se \nt~mpla acum peste 2000 de ani, \ntr-o ]ar` s`lbatic`, populat` de ]`rani daci, primitivi [i s`lbatici, cuceri]i mai t~rziu de romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o ãmic`Ò armat` de 150.000 de legionari [i c`rora le-au trebuit mai mult de [ase ani s` cucereasc` doar... o mic` por]iune din spa]iul dacic! Oare s-a \ntrebat cineva cum a putut rezista \n fa]a Romei, o simpl` civiliza]ie ]`r`neasc`?

163

Fig.69. Prin mun]ii sfin]i ai ´`rii Dacilor, gr`dinile de zarzavat ale ]`ranilor ascund bog`]ii arheologice de nedescris. Ceramica dacic`, care se g`se[te din abunden]`, pe p`m‰ntul lui Bodea, ”l impiedic` pe acesta s`-[i culeag` roadele muncii: ÓOriunde sapi dai de ele, de parc`i un blestemÓ, spune s`rmanul s`tean. Descoperirile legate de cuiele dacice, care nu vor s` rugineasc`, dup` mai mult de 2000 de ani, de betoane [i c`r`mizi, de ceramica dacic` ce are at‰t de mult metal ”n ea, ”nc‰t o atrage [i magnetul, toate acestea ar trebui s` rede[tepte orice cercet`tor ãsomnorosÓ, toate acestea l-ar face [i pe un miop s`-[i pun` pe nas ãochelarii [tiin]eiÓ, dac` nu din patriotism cel pu]in din interes [tiin]ific!

164

Fig.70. Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea s` rugineasc` nici dup` mai mult de 2000 de ani. Cercetare realizat` ”n 1995 de Gh. Kiosse, G. Volodin, D. Grabco, C. Posteuca, N. Malcoci, I. Andronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu Radautan. Faptul c` ”n mai 1995 dl. profesor Ioan Glodariu, [eful [antierelor din Mun]ii Or`[tiei, i-a dat lui Andrei s` ãstudiezeÓun cui dacic, care nu vroia s` rugineasc` de peste 2000 de ani, ”n umezeala [i intemperiile unui sanctuar dac de la Raco[, din Per[ani, nu l-a impiedicat pe acela[i Andrei Vartic s` g`seasc` o lup` (bolovan) din acela[i alfa-fier pur tocmai la Pe[tera Bodii. Distan]a dintre Raco[ [i Pe[tera Bodii fiind de peste 100 km. Ciuda]i [i ace[ti str`mo[i ai no[tri, care atinseser` perfec]iunea ”n ob]inerea [i protejearea fierului ([i nu numai a fierului dar [i a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede [i pe care, totu[i, ”l adunau ”n cantit`]i uria[e).
*Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998.

165

Am luat [i eu un compas. Ed. fascinant`. Perpendiculara pe linia B`ni]a-Piatra Ro[ie ne duce \n cetatea dacic` din v~rful lui Hulpe. Cet`]ile [i a[ez`rile dacice din Mun]ii Or`[tiei. Basarabia. une[te aceste cet`]i [i astfel ne apare o nou` semnifica]ie. cetatea dacic` de la Bani]a [i cea de la Piatra Ro[ie este tot drept. Unghiul dintre V~rful lui P`tru. 166 . am m`surat distan]ele. Piatra Ro[ie [i Blidarul este un unghi drept. dup` Hadrian Daicoviciu. Ed. 1998. O alt` perpendicular` ne trimite direct la Sarmi-seget-usa. pentru literatur`.Fig.71. Andrei Vartic. apoi unghiurile. 1968. un mesaj transmis de acei daci eternit`]ii. §i unghiul dintre V~rful lui P`tru. \n Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. Dacii. lucru ce-l poate face oricine [i É a[a este negru pe alb.

trece prin cetatea B`ni]a. 167 .72.Fig. Dar prietenul meu Andrei nu-[i cunoa[te m`sura [i continu` s` le uneasc` pe vechile cet`]i dacice. Astfel perpendiculara ce \mparte linia topografic` Piatra Ro[ie Ð Sarmisegetusa \n dou` p`r]i egale.

Andrei Vartic. Astfel algoritmul topografic al dacilor cuprinde perfect [i §ona [i Om-ul. 71-72-73. s` lu`m o rigl`. [i triunghiul de aur al egiptenilor [iÉ o istorie \ntreag`. apoi cu celebrele piramide de p`m~nt de la §ona (fiica regelui §ona.73. Basarabia. §i cum nimeni nu-l poate opri pe acela[i Andrei. iar unghiul pe care §ona \l face cu Raco[ul [i V~rful Omu este de 90 de grade. Chi[in`u. Fig. 168 . \nv`]`tor. cel pu]in a[a ne spun Vedele) numite [i gurue]i (\n sanskrit` guru \nsemn~nd: profesor. Rezultatul nu \nt~rzie s` se arate: Raco[ul care este la 60 km de V~rful Omu formeaz` un unghi de 30 de grade cu §ona. s-a m`ritat cu Rama. Sitra. el continu` s` \ntind` linii d~nd dureri de cap celor ce vor s`-l aud`. educator). Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. [i teorema lui Pytagora (\nainte de na[terea acestuia!) [i cea a lui Thales. Ed. A[a c`. eu fiind unul dintre ace[tia.Fig. un compas [i un raportor [i s` pornim la lucrul ce \l poate face orice elev [i anume s`-l verificm pe Andrei! Unim V~rful Omu cu cetatea dacic` de la Raco[. 1998. Ne apare astfel Triunghiul Divin (cateta opus` unghiului de 30 de grade este egal` cu jum`tate din ipotenuz`) pe care piramidele de la §ona \l formeaz` cu cetatea dacic` de la Raco[ [i V~rful Omu.

Ion Iliescu. ca: .Modele matematice ca cele de la Gr`di[tea Muncelului. Ce e trist e c` nici guvernul. Cindrelului. de invidiat chiar [i azi. iar Sarmisegetusa este \nc` un mister acoperit de p`m~nturi care poate c` o [i protejeaz`. c~nd romanii nu puteau s` topeasc` \n cuptoarele lor buc`]i mai mari de 25 kg. \ntr-o ordine perfect geometric`. ci dorin]a arz`toare din partea compatrio]ilor rom~ni. care a durat o or` [i jum`tate. pentru o \ntrevedere de 15 minute. dup` cucerirea unei buc`]i a[a de ne\nsemnate din teritoriul Daciei. . au mai trebuit s` treac` 150 de ani? De ce \n to]i ace[ti 150 de ani romanii [i dacii nu s-au av~ntat \n conflicte directe? De ce nici o armat` roman` nu pleca la r`zboi f`r` s` aib` cel pu]in un doctor dac cu ea? Ce or fi avut de \mp`r]it dacii [i romanii ca ace[tia din urm`. de la moartea lui Caesar (care dorise s` porneasc` r`zboiul \mpotriva dacilor) [i p~n` la cucerirea a numai 14% din Dacia. dacii. 169 . •ns` dacii ne-au l`sat mostre de ãciviliza]ieÓ extraordinar`. a fost nevoit s` se duc` \n Rusia cu acel ãCui al lui PepeleaÓ. [i desigur cele topografice.Noi nu suntem urma[ii Romei De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar [i Burebista au murit \n acela[i timp? De ce. o s`rb`toare de nici mai mult nici mai pu]in de 123 de zile. urmat` de promisiuni . Per[anilor (Raco[). spre a-i cerceta misterele. au l`sat documente mult mai rezistente \n fa]a m`cin`rii timpului dec~t cele ale anticilor greci sau romani. prin a[ezarea ãa[a-ziselor cet`]iÓ din Mun]ii Surianului. de c`tre Traian. . dar \n alt limbaj dec~t \n cel scris-vorbit.Betoane perfecte nedistruse de timp.dar guvernul s-a schimbat! Istoria poporului nostru carpato-dun`rean nu a fost scris` \nc`. s` declare cea mai lung` s`rb`toare cunoscut` p~n` \n zilele noastre. \n care poporul roman putea s` m`n~nce [i s` bea gratuit pe socoteala statului . dac` nu din sentiment patriotic.. nici savan]ii nu se intereseaz` de aceste lucruri. m`car din interes [tiin]ific? Pe Andrei Vartic l-a chemat [i pre[edintele de atunci. Limbile sunt [i ele supuse distrugerii. calupuri de fier de 40 kg. Iar Andrei Vartic \n loc s` g`seasc` nu \n]elegere.Metalurgie mai avansat` dec~t cea din zilele noastre . ap` [i intemperii de peste 2000 de ani..cuie care nu ruginesc de 2000 de ani. alfabetele la fel. 123 de zile? Ce or fi s`rb`torit de fapt romanii? Astfel se demonstreaz` c` ei. De ce nu s-a oferit Institutul de Metalurgie din Rom~nia s` fac` studii.

chiar reavoin]` iau locul a ceea ce ar fi trebuit s` fie grija cu totul special` pentru acest tezaur istoric. The University of Michigan Press. grija concretizat` \n constituirea unei rezerva]ii a cet`]ilor dacice din Mun]ii Surianului. adic` ãEu m` gr`besc s` curgÓ (\n sanscrit`).234. 1993. Rapson (Ed. 1991. pp. p. pp. av~ndu-l conduc`tor pe Marele Zeu Dak-Sha (\ntemeietorul divin al poporului dac).The Arians. la cel mai vechi mit al genezei. \n Getica. San Francisco. 444-467. 1-2/1992. 35. Cambridge Univ. Istoria. urma[i ai arienilor carpato-danubieni. The Language of The Goddess.000 de fii. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. 1991.. Meridiane.9. 1-2/1992. pp. dup` ce s-a uitat peste tot pe p`m~nt.cel ce aduce pita (\n sanscrit`).. Bucure[ti. ãpoporul alesÓ. Cu privire la acesta. New York. fiii lui iubi]i. Ann Arbor.. Fine Jr. Iat` un alt nume ciudat [i plin de semnifica]ii.121. O alt` leg`tur` \ntre aceste dou` civiliza]ii este relevat` de semnifica]ia comun` \n cele dou` culturi. HarperÕs Ed.. defilee de erori. Gabriel Gheorghe. 8. Civiliza]ie [i cultur`. Marija Gimbutas. The Cambridge History of India. Bucure[ti 1986. Nicolae Densu[ianu. \n Getica. New York. •n vechime Fran]a a fost rom~nofon`. acoperite de covoare verzi de iarb`. 9. Ce conec]ie este \ntre daci [i indienii arhaici? Ar trebui ca aceasta s` ne dea de g~ndit. 1922.J. V. al]ii mai ini]ia]i \n tainele vedice \l citesc Sarmi-Seget Usa. a g`sit un loc unde ape albastre ]~[neau din mun]i \mp`duri]i. 117. p. dealuri bl~nde \i \nconjurau. cunoscut [i sub numele de Dyaus Pitar (de aici vine salutul daco-rom~n ãbun` ziuaÓ. Smithsonian Timelines of the Ancient World. De la numele lui se trage cel al lui Zeus la greci (Saturn la romani). Lingvistica.. Press. a cuv~ntului Pitar . 4. nep`sare. p. 170 . Barnes and Noble Books. Marija Gimbutas. Ed. 5. 1993. 3. adic` ãBun e DyausÓ). pp. 2. pp. Smithsonian Institution. 1989. Excava]ii neprofesionale cu buldozere. 65-76. p. Ed. 176-177. a dat na[tere prin respira]ia sa celor 7 zei ai lumii. poate. acela[i Andrei Vartic preciza c` Surya era zeul soarelui la indienii arhaici. Dacia Preistoric`. Meridiane. Gabriel Gheorghe. acesta.). BIBLIOGRAFIE 1. \n timpul nop]ii a populat acest spa]iu sacru cu primii 10. Cambridge. Cf. Bucure[ti. Paul Laz`r Tonciulescu. vol. The History of Civilization .A. unii spun c` numele ei vine de la numele de persoane Sarmis e ([i) Getuza. dacii. unde clima era bl~nd` [i. 1999. E. Miracol. 6.G. se zice c` atunci c~nd Zeului Suprem i-a pl`cut P`m~ntul. El a fost primul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). John V. 7. 25. Childe.Vorbind de capitala dacilor. Referindu-ne.. Ed. Din nefericire azi pl~ng [i caprele din Mun]ii Or`[tiei de mizeria ce domne[te \n ãZona Sacr`Ò a Sarmi-Seget-Usei. 49 [i 296.305.I. The Early Medieval Balkans. p.

Roma. 56. 1998. 29. Arhetip. 32. op. Bucure[ti. 34. Bucure[ti. Institutul de Cercet`ri [i Cultur` Dacic`. 1993. Iordache. p. 9. 175. 61. trad. Bucure[ti. Kogaion. 1977. Vidul demografic. 14. 11. 36. 355. p. Prentice Hall. Zamolxis Primus Getarum Legislator. p. 1687. Joannes Magnus Gothus. Chi[in`u. II. 30. Herodot. Ibidem. 1888. Istorii. partea I. Alcov Edimpex.. 38. II pp. 37. 20. Buc. 23-25. 224. P. 44. Geographia VII. 1998. 6-7.. 1999. II. Bucurescu op. Humanitas. I. 41. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice. Felicia Van]-§tef. 170-171. p. April 27. 22. Ed. Conf. vezi Pr. 1998. 1998. Paris. Vidul demografic [i matematica. p. ed. 265. an 1.Fontes historiae Daco-Romanae. 16. Ibidem. Ed. Ed. 21. 1. 182. Marcela Nica. Rupert Furneau. Lyon. Bucure[ti. Bucure[ti. Meridiane. 48. De la Regina Hestia la \mp`ra]ii Daciei \n Rena[terea Daciei. p. c. vezi: Pr. Ecam Publications. 65. §tiin]`. 23. 1964. 39. \n Rena[terea Daciei. Nicolae Miulescu. 1936. Bucure[ti. 6-7. Iorga. Densu[ianu. Herodot. Junimea. p. Ed. Bucure[ti. 31. 45. 1992. Oradea. p.94. Ed. Nr. p. Vezi Adrian Bucurescu. Ecam Publications. op. 1990. cit. 182. Istoria religiilor. Nov. 136. 14. 32-40. 59. 1998. Stan [i Prof. p. Herodot. partea I. pp. p. Basarabia. 15. Dumitru Alma[. Ibidem. 40. New York. Bonaventura Vulcanius. Ibidem. De literis et lingua Getarum siva Gotharum. 1999. de Cezar Baltag. 1. cit. 82. 9-11. Al. Pr. Scrisul Rom~nesc.. Academiei. 98 Cesar Pruteanu. Bucure[ti. Ed. E. B`la[a). Academiei. 2. Ion Miclea [i Radu Florescu. 1989. Ibidem. Alexandru Pele. Istorii V. The Theosophical Publishing Comp. New York. 166. Petru Maior.C. Ibidem. 1986. 51. XXX. Vezi [i Dimitrie Cantemir. p. Dr`gan. Paul Laz`r Tonciulescu. Adrian Bucurescu. Bucure[ti. Ancient Mysteries. 4. 1991. p. CA. II. The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images. Fontes I. Miracol. Dic]ionar al Religiilor. cultur`. vol. ´ara Soareului sau Istoria Daco-Rom~niei. 1977. documente. 1597. Ia[i. Ed. Fontes II.XV. 60.´ara zeilor. Revist` de cultur` (director Pr. C. pp. of California Press. Chi[in`u. I. Descrierea Moldovei. Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus. N. 1996. 13. Bucurescu. Stan [i Remus Rus. 55. pp. 1996. pp. A. A. Ed. Ed. Dr. Carolus Lindius.95. I. p. Meridiane. Raymond Bonner. 24. cit. The living Goddesses. Istoria Religiilor pentru \nv`]`m~ntul preuniversitar. p. Remus Rus. Dr. Ed. Litera. 30. 56. Dacia Secret`. p. Noi Tracii.11. p. 79. D. D. p. Ballantine Books. p. Dacia Secret`. 50. trad. 1996. Barnes and Noble. Izvoare privind istoria Rom~niei . Berkeley. 149. Craiova. pp. 1991. University of California Press. 18. 22. B`la[a. p. Chronicle of the World. 54. 62-63. Ed. Bucure[ti. Univ. p. Ibidem 10. Ianuarie 1993. 170. Dacia . 171 . 294. 29-30. Chronicle of the World. 65. 1954. Istoria Literaturii Dacoromane. Limba dacilor. 15. p. 47. p. p. 1997. The Provinces of the Roman Empire. The Secret Doctrine. p. 12. p. Bucure[ti. op. pp. vol. Ia[i. 1554. 5.51. London. Vezi Dochiana. 35. 113. Istoria Rom~nilor. Nicolae Densu[ianu. p. op. Fontes II. Ed. Dumitru B`la[a. 1964. 16. A. vol. Abaddaba. \n The New York Times. Upsala. nr. vezi [i Alexandru Pele. Ed. Miulescu. 27. Mircea Eliade [i Ioan Culianu. Izvoare privind istoria Rom~niei . Bucure[ti. Marija Gimbutas. Meridiane. cit. Ed. Istoria pentru \nceputul rom~nilor \n Dacia. 97.Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. NY. 22-23. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. Bucure[ti. 46. London. 53. 90. An II. 149 62. N. Abaddaba. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. Colec]ia Trika. 1996.50-51 57. I. Oradea. 1. Marcela Nica. I. 52. Ed. 1976. 14 May 1995. Time Magazine. 17. 43. 26. Strabon. Istorii II.26 28. Meridiane. 1994. 1972. V. N. 49. op. Istoria Rom~nilor. 1990. 1980. Marija Gimbutas. Andrei Vartic. Dacia preistoric`.IV-c. p. Theodor Mommsen. Bucure[ti. pp.. 19. 485.Noi nu suntem urma[ii Romei N. The Land that canÕt be named.Fontes historiae Daco-Romanae. p. Bucure[ti. 3. 29-30..cit. Ed. Decebal [i Traian. cit. H.. 42. Decebal. p. pp. 21. Iorga. 33. Ed.. p. Blavatsky. Istoria Bisericii Universale. Vezi Mihail Diaconescu. Ed. Arhetip. p. 58. p. 25.

. 14-15. 97. •n vechime Fran]a a fost rom~nofon`. Dacia Secret`. pp. p. Repere lingvistice arhaice rom~ne[ti pentru conturarea unui cult solar la traco-geto-daci.. 197. I. Ibidem. Adrian Bucurescu.J. p. Director Pr. p. Alexandru Stan. p. ´ara Noastr`. 4. cit. Rapson. cit. 1975. p. Vol. Dacia Secret`: Taina Tezaurului de la Pietroasa. Ed. p. CII. Ibidem. Strachin` \n ´ara \nainte de toate (coordonator Valentin Borda). op. 94. Barnes and Noble Books. Pr. Alexandru Strachin`.. Mariana Marcu. 1888. op. 65-71. pp. 5 [i 8. National Geographic. Ibidem. 85. The Secret Doctrine. 139. Pasadena. vol. II. vezi Densu[ianu. col. 111. 5.214 83. Ibidem. Edit.Jif. Adrian Bucurescu. 101. Ed. Arhetip. 422. 66. 109. 76. England. 1913. 64. H. op. 1993. D. Bucure[ti. I. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 172 . Ibidem. The Living Goddesses. 96. 9. \n Izvoare privind istoria Rom~niei. tom I. 1-2. \n Dacia Preistoric` de Nicolae Densu[ianu. cit. Vol. 94. Getica. Bucure[ti. Ibidem.. 78. 72. pp. 91. 192-193. E. Ibidem. p. Dr. p. Vezi V. pp. p. 102. 100. Dr. Summit University Press. p. . ed. 404. Maria Dogaru. The Secret Doctrine. Herodot. XXXVIII. Nicolae Desu[ianu: via]a [i opera. 99. C. Ibidem. 1991. Tom 1. Ibidem.P. V. p. Ibidem.. Cambridge. Bucure[ti.. Densu[ianu. 1996. p. 198-202. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. p. Adrian Bucurescu. Comp. Clement Alexandrinul. 78. p. cit. 70. 87. p. 175. The Theosophical Publish. Heraldica Rom~niei. Dr. p. p. Dr. cit. op..63. 95 \n Izvoare privind istoria Rom~niei. Ibidem. 14.. cit. Bucure[ti. Pr. University of California Press. Vezi Dokiana. op. 4. Ibidem.. N. 75. 176-177 (vezi harta). op. Theosophical University Press. 654-655. 150-153.. cit. 79. Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne. p. Revist` de Cultur`. p. 151. Ibidem. 110. cit. Bucure[ti. Al. I. p. Nicolae Densu[ianu. I. p. 1999. plan[a 803. Cambridge University Press. Istoria Religiilor. Despre frecven]a acestui simbol vezi Marija Gimbutas. P. Prof. 73. Ibidem. 72. Gabriel Gheorghe. Ibidem. PG t8. 1988. IV. Vineri 23 februarie 1996. pp. 113. Gordon Childe. 1994. pp. p. 88. 93. 427. Rus. p. vol. 1992. Istorii. pp. B`la[a. CA. Ed. op. Gordon Childe. \n ´ara \nainte de toate. April 1999. 15. p. p. 1980. Bucure[ti. 89. Nicolae Densu[ianu. 195. Vol. p. pp. Ion Miclea. pp. 75. p. Nr. 95. Istorii. Upanishads. p.. 61(1575). op. 69. 107. cit. I. p. 1987.. \n Rom~nia Liber`. 1994 112. 67(1577). Bianu & Hodos. The Arians. 91. nr. Radu Florescu. 1997. op. I. Herodot. Institutul de Arte Grafice ãCarol GšseÓ. op. Prof. 11. 77. 71. Blavatsky. 81. 65-76. Migne. Ion Miclea. 106. cit. Istoria Religiilor. 5. 105.14 84. 123. Remus Rus. Sute[ti-V~lcea. 82. II. Giles. Ed. The Lost Years of Jesus. I. Berkeley. p. 1922. Ibidem. 74. 428. Radu Florescu. P~rvan.. p. 80. 153. Vezi Gabriel Gheorghe. Helena Petrovna Blavatsky. II. Ibidem. 67.. R. Ibidem. 426. 406. 98. vol. Penguin Books Ltd. 85. \n Cambridge History of India. An I. 90. Elizabeth Clare Prophey.. vol. 108. 68-70. 4-5. Adrian Bucurescu. Daco-Romanii. 15. CA. p. Bibliografia rom. p. 375. I. 65. p. 86. Meridiane. 103. Prof. 1991. p. Conf. 104. London. 211. op. 99. Alexandru Stan.. p. 68. Vezi V. pp. Remus Rus. cit. Bucure[ti. 101. Cartea a V-a. •ndemn c`tre neamuri. 4. Istrate. I. The Cambridge History of India. No. \n Getica.. 47-51. Ed. 92. II. 180. pp. 427.

f`cute ”n m`n`stirile din Evul Mediu. uneori. deci cu mult ”nainte de explozia [tiin]ific` de dup` al doilea r`zboi mondial. ori mai t~rziu v` purtam prin mitologia noastr`. domnilor! Azi avem o explozie [tiin]ific` iar cuno[tin]ele Evului Mediu despre istorie trebuie corectate: pe vremea aceea nu se vorbea despre arheologie. biologie. [i c~nd tot de cur~nd scriam despre ãBlestemul P`s`rii PhoenixÓ ori ãClo[ca cu puii de aurÓ. o entitate cultural` S 173 . trebuie s`-l dr`muie[ti. cei de azi.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian ORIGINI [I LEGENDE unt rom~n [i trebuie s` recunosc c` scriu cu mult` pl`cere despre istoria noastr` ne[tiut` ori mai pu]in [tiut`. de fapt ”nc` nu v-am spus prea mult c`ci. fiziologie ori computere.aparent logice . profesoar` la Universitatea California din Los Angeles scria: ãRom~nia este vatr` a ceea ce am numit Vechea Europ`. din care s-au inspirat grecii [i romanii. Dac` nu de mult v` vorbeam de faptul c` ãNoi nu suntem urma[ii RomeiÓ. cum am putea noi. altfel [ocul este prea mare. s` nu avem ”ndoieli cu privire la acest adev`r? S` accept`m o istorie construit` pe cuno[tin]ele dob~ndite ”n Evul Mediu ar fi ca [i cum am accepta c` P`m~ntul este plat ca o farfurie [i c` Soarele se ”nv~rte ”n jurul nostru ori c` suntem bolnavi pentru c` diavolul a intrat ”n noi [i pentru a-l scoate trebuie s` bem din apa ”n care au fost ]inute trei broa[te [i un ]~n]ar! S` fim serio[i. Adev`rul. ci ei sunt urma[ii no[tri. a rom~nilor. am primit scrisori din care am realizat c` mul]i dintre dumneavoastr` ave]i deja bazele necesare unui ãnou cutremur ”n istoria rom~nilorÓ la care v` voi expune ”n minutele urm`toare de lectur`! Consider~nd c` stocul de ãadev`ruri istoriceÓ care le este predat copiilor [i tinerilor ”n [colile sau universit`]ile rom~ne[ti cu privire la istoria rom~nilor a rezultat ”n mare parte din observa]iile [i deduc]iile . antropologie. C~nd cercet`toarea american` Marija Gimbutas.

c` nu era altceva dec~t o poveste eroic`. a fost odat` ca niciodat`. ”n anul 1829. se angajeaz` ca mus pe o corabie ce pleca spre Venezuela. ãIliadaÓ era cosiderat` un poem fantastic. franceza. a[a c`. a[a ar`ta Troia [i nimeni nu [tie unde se afl` ea ast`zi?!!Ò Anii au trecut [i micu]ul Schliemann fu nevoit la 14 ani s`-[i \ntrerup` studiile din cauza s`r`ciei [i s` se angajeze b`iat de pr`v`lie. Acesta ajunge prin 1841 \n Hamburg. a f`cut s` devin` evident c` aceast` str`veche civiliza]ie european` carpato-dun`rean` a precedat cu c~teva milenii pe cea sumerian`. un b`ie]a[ care a primit de Cr`ciun. acesta ”l arat` pe tracul Enea fugind din cetatea Troia cuprins` de fl`c`ri. abia prin 1868 se duce ”n Itaca . undeva departe. fiica unui rege local. purt~ndu-[i tat`l pe umeri [i ]in~ndu-[i fiul. Heinrich reu[ind \ns` s` se salveze. tracul. deci relativ recent la scara istoriei!). un vis`tor ”ndr`gostit de acest poem. Prin 1854 era \n America de Nord [i c`p`ta cet`]enia american`. las` totul [i fuge dup` 174 . a refuzat s` accepte dogma . str`bunii vo[tri! Acel copil german ”[i \ntreb` tat`l: ãDeci.cuprins` ”ntre 6500-3500 \. fantastic`: Heinrich Schliemann a avut curajul s` cread` c` era adev`rat`. mama lui Romulus [i Remus [i din care se m~ndrea c` se tr`gea [i Iulius Cezar. El.. •l g`sim mai t~rziu lucr~nd \n Amsterdam. dar nu se las` fermecat s`-[i p`r`seasc` afacerile \nainte de a-[i c~[tiga independen]a material`. a[a c`. este cucerit apoi de febra aurului.d. S` v` dau un exemplu despre fantezie-istorie. \ntr-o zi intr` \n pr`v`lie un oarecare. un german. ”ntr-un s`tuc german din provincia Mecklemburg. Om ajuns la cea mai \nalt` treapt` material`. beat mort. \n timpul liber studiind engleza.H. avea s` ajung` ”n Valea Tibrului (Valea celor [apte coline) unde se va c`s`tori cu Latvia. pun~nd astfel bazele dinastiei de Alba Longa . ”n Europa. olandeza. [i \ncepu s` declame versuri din ãIliadaÓ.V.insula lui Ulise. urmat fiind de al]i supravie]uitori. rede[tept~nd astfel micu]ul aventurier. ãp~n` nu de mult (acum 100 de ani. domnilor italieni. de m~n`. spaniola. Ceram ”n ãZei.. c`rturariÓ . dar la numai dou` s`pt`m~ni corabia se scufund` l~ng` insula Texel. morminte.Ó. dup` C. Iulius.din care se tr`gea [i Rhea Silva. A[a c`. fi]i mai aten]i cu noi. portugheza [i italiana. ãIstoria Universal` Ilustrat`Ó de Jerrer.

l`n]i[oare etc. 175 . Ei au g`sit \n jur de 9.Fig. pavoazat` cu o parte din a[a-zisa comoar` a lui Priam. Sofia-grecoaica. A[a ar`ta t~n`ra so]ie. identificate mai t~rziu ca fiind cu c~teva mii de ani dinainte de Priam. a lui Schliemann.74. cercei. adev`ra]ii constructori ai vechii Troie. Ele au apar]inut ramanilor carpato-danubieni..000 de obiecte de aur: inele.

Sofia Engstromenos. \ngropate de trei mii de ani sub ruinele a [apte \mp`r`]ii. la 15 iunie 1873. •n sf~r[it..H. pe ale noastre. din estul M`rii Caspice.Ó C~nd so]ia se \ntoarce la el dup` plecarea lucr`torilor. dorienii [i ionienii. p`r`sit` [i neglijat`.un basm. \l g`se[te s`p~nd cu disperare printre blocuri enorme de piatr` gata s` cad` peste el.d.H. Cu Iliada \n m~n`. \mpreun` cu eolienii. el calculeaz` distan]e. se duce s`-i redescopere pe aceia care muriser` cu trei mii de ani \n urm`. spune-le ceva. c`l`rind pe un cal f`r` fr~u. C~nd o vor lua \n considera]ie ãistoricii no[triÓ [i o vor pune \n drepturile ei?! Dar Schliemann a crezut c` a descoperit tezaurul lui Priam. cetate legendar` a tracilor unde NOI am fost \nvin[i de puhoiul barbar de greci. ia hot`r~rea s` se apuce de s`pat. plimb~ndu-se cu so]ia prin s`p`turi. Schliemann a scos la iveal` ciudate m~zg`lituri cum ar fi spirala dacic` sau zvastica pelasgic` [i pe care N. consider~nd r`zboiul troian drept unul real. o povestire fantastic`. ba chiar se [i c`s`tore[te cu o grecoaic`. Dup` s`parea a 250 mii metri cubi de p`m~nt. Densu[ianu le amintea \n ãDacia Preistoric`Ó din 1884 (la pagina 74). poli]ia turc` nemaiajung~ndu-l. 74). bijuterii udate cu s~nge [i lacrimi. pe care o asemuie[te cu Elena (Fig. \i spune acesteia: ãDu-te [i d` drumul tuturor lucr`torilor.d. a carpatodanubienilor . c~nd de fapt tezaurul aparent apar]inuse unui rege ce tr`ise cu O Mie de ani \naintea lui Priam. 75). AUR. bijuterii incalculabile. arunc~ndu-[i privirea peste ceea ce doar visase p~n` nu de mult..Ó El nu f`cea altceva dec~t s` ne scoat` la suprafa]` istoria noastr`. sco]~nd la iveal` . É Se pare. \ncepe s` caute TROIA. venit ”ntre 1900-1400 \. Plimb~ndu-se cu Iliada \n minte. ahei. \ngropat`. ”[i imagineaz` b`t`lia. iar pe lupt`tori ni[te personalit`]i istorice. 1600 \. A[a c` Schliemann. se duce \n Asia Mic` tocmindu-[i o c`l`uz` pentru 45 pia[tri. Poate el fi socotit un ho]?! Micu]ul vis`tor-b`iat de pr`v`lie nu se opre[te \ns` aici: porne[te \n c`utarea comorilor lui Agamemnon din Micene [i le g`se[te! (Fig. cu cel pu]in 300 176 . disp`rute [i readuse la lumin`. Ce s` fac` \ns` Schliemann cu tezaurul? S`-l predea guvernului Turciei? Nici vorb`! Cu multe peripe]ii [i cu ajutorul familiei so]iei sale grecoaice \l trece peste grani]` p~n` la Atena.uitat`.. spune-le c` e ziua mea de na[tere [i c` au liber.

. National Geographic Society. Acela[i Schliemann va descoperi la Micene un alt tezaur cuprinz~nd: obiecte rituale de \nmorm~ntare foarte bogate.d. 74 [i 75 au fost reproduse dup` The Adventure of Archeology. Fig. Speciali[tii \n lucr`ri \n aur ale acelor timpuri erau tracii..Fig. 1985 177 . ea apar]in~nd anilor 1193-1184 \. deci cu 3-4 secole \naintea \nceperii r`zboiului troian. [tiindu-se c` grecii au sosit \n Europa \ntre 1900 [i 1400 \.H. \ntr-un stadiu de civiliza]ie cam ãpastoralÒ. bijuterii. ca: cupe.H. De fapt nici p~n` azi nu s-a aflat cui i-a apar]inut acea masc` mortuar`.75. pe care a atribuit-o lui Agamemnon. vase [i o masc` mortuar`.d. dar a gre[it din nou.

c` popoarele ariene ”[i au originea \n zona mai sus men]ionat`. numit` de unii ãcarpato-dun`rean`Ó iar de al]ii ãarian`Ó. Tigru. Iar dac` acum o sut` de ani. arheologie. apare [i se dezvolt` o civiliza]ie. carpato-dun`renii. astrologie) au ajuns la concluzia.GORDON CHILDE [i \n care. Rin sau Oder.d. localiz~ndu-i \n spa]iul CarpatoDun`rean-Nistru. Peninsula Balcanic` era legat` de Asia Mic` printr-o limb` de p`m~nt cunoscut` de poporul carpato-dun`rean. care o str`b`tea duc~ndu-[i cultura [i civiliza]ia prin ea p~n` la Tigru [i Eufrat. carpato-dun`rene.Negulescu.. la editura ãBarnes & NobleÓ apare lucrarea ÓTHE ARYANS .. Kretschmer-1896. Marile civiliza]ii ale lumii au ap`rut [i s-au dezvoltat la gurile de v`rsare ale unor mari fluvii (Gange. ori mai t~rziu pelasgic` sau tracic`. ãuimindÓ [i azi ãsavan]iiÓ care nu pot \n]elege cum o insuli]` cum ar fi Creta sau Santorini pot avea pe ele civiliza]ii ãizolateÓ foarte avansate! Dar s` revenim la ei. iar [tiin]a avanseaz`: la New York. bogat` \n izvoare [i sare.H. cercet`tori din diferite domenii (lingvistic`. la paginile 176-177 (Fig. a c`rei gur` de v`rsare (delta) se afl` pe teritoriul ]`rii noastre. tot ei. cu vegeta]ie abundent`. a[a cum se pare c` a fost ea de fapt. Europa a fost acoperit` de o calot` de ghea]` cu excep]ia sudului ei. eronat`. \n aceast` zon` neacoperit` de calota glaciar`. Multe din aceste insuli]e poart` urmele vechii civiliza]ii pelasgice. nicidecum pe Sena. [i anume Dun`rea (DANU-BIU). 178 . Prin scufundarea ei \n Marea Mediteran` vor apare o noua mare . 45) exist` o not` privind leag`nul [i distribu]ia arienilor.P. S` mai adaug c` patru mii de ani \.de ani mai vechi de legendarul Agamemnon. Dar timpul trece. \n spe]` zona carpato-dun`reano-pontic`. •n Europa exist` un singur mare asemenea fluviu. aceea[i cunoscut` ast`zi ca daco-rom~n`. Dar asta este o alt` poveste pe care nu inten]ionez s-o derulez aici. Eufrat). a[adar s` ne REDESCOPERIM ISTORIA. acei ãoameni de [tiin]`Ò g`seau c` indo-arienii (termen nejustificat) ar fi ap`rut undeva pe cursul mijlociu al Dun`rii (P. [tiin]a. Nil.Tracic` (Egee) [i o puzderie de mici insule. Kiesling1903. Aici. Lumea se schimb` [i odat` cu ea [i. Dussand-1914).THE HISTORY OF CIVILIZATIONÓ scris` de V.

ajung~nd s` formeze centre de civiliza]ie de sine st`t`toare.cine ar putea oare spune c~te milenii au trecut p~n` c~nd dealurile s-au acoperit cu p`duri?! Oamenii pe[terilor sunt [i ei prin[i de schimb`rile fantastice ale I 179 . a putut genera OMUL EREI GLACIARE. fiind astfel propice \nmul]irii popula]iei. om care se ocup` \n exclusivitate cu v~natul. la aceste v~n`tori particip~nd to]i membrii familiei mamu]ii. ´ara ZeilorÓ. [i v~rfurile \nz`pezite ale mun]ilor ”[i vor schimba culoarea \n verde . mai apoi. •n c`utarea v~natului. Odat` cu \mbun`t`]irea condi]iilor climaterice . pe[tele [i fructele care se g`seau din bel[ug le asigura o via]` relativ u[oar`. Acest lucru explic` [i bog`]ia termenilor sinonimi din limbile europene.oglind` a nivelului spiritual la care ajunge o societate \n procesul dezvolt`rii ei.Epopeea poporului carpato-danubian ORIGINEA ROMåNILOR n zona Carpato-Dun`rean`-Pontic` [i p~n` la Nistru a ap`rut \n Europa primul nucleu uman: \n aceea perioad` a Erei Glaciare numai aceast` zon`. Cu \nc`lzirea treptat` a vremii. Ace[ti paleo-europeni. dar \n special animale mari. Apare limba ca mijloc de comunicare . ur[ii nu erau u[or de v~nat. V~natul.apare o explozie a florei [i faunei \n aceast` regiune. ace[tia [i-au \nceput migrarea mai \nt~i spre vest -\n sudul Europei.\nc`lzirea vremii [i retragerea ghe]arilor . zimbrii. \ncep s` se ridice pe treptele spiritualit`]ii \n aria lor de origine situ~ndu-ne \n prim-planul civiliza]iilor europene. a[a cum ne spune Nicolae Miulescu \n ãDacia. se dep`rteaz` din ce \n ce mai mult. Carpato-dun`renii v~nau [i animale mici.ca. nici focul nu le era un secret. s` continue \naintarea pe m`sura retragerii ghe]arilor c`tre nord. pornind dup` hran` odat` cu retragerea p`turii glaciare. •nc`lzirea climei a favorizat \ns` [i f`r~mi]area carpato-dun`renilor care. carpato-dun`renii. protejat` de arcul Mun]ilor Carpa]i [i neacoperit` de ghea]`.

acumulau cantit`]i mari de boga]ii alimentare. izvoare . din care se vor inspira caldeenii [i egiptenii. c`ut~nd p`[uni bogate pentru cirezi. spa]iul carpatic a \nceput s` aib` un caracter sacru . face un calcul foarte simplu: consider~nd distan]a parcurs` zilnic \n timpul 180 . \n lucrarea ãDacia-´ara ZeilorÓ. se na[te spiritualitatea a ceea ce a dominat [i \nc` mai domin` lumea: de aici i[i trage rad`cinile cultura ãVEDEÓ... fiecare cu caracteristicile lui distincte. era socotit a se fi n`scut de dou` ori ap`ruse ãSPIRITUALITATEA VEDICAÓ. din ce \n ce mai departe de CASŒ. mama ploilor [i a paji[tilor bogate. Ramura migratoare nordic` a carpato-dun`renilor desprins` \n faza timpurie a form`rii acesteia. \ncep s` domesticeasc` animale. pe cursul inferior al Dun`rii. Aici va apare societatea ãPASTORALŒÓ: carpato-dun`renii se vor deplasa de aceast` dat` cu cirezile lor \nspre r`s`ritul Europei [i Asia. Aici. Ei se \ntorceau acas`. c`ut~nd s` se \ntoarc` \ns` \n fiecare an ACASŒ. reprezent~nd caracteristica lor principal`. devin sedentari. pentru a se \ntoarce acas` toamna. dar [i multe comune.DANUBIU. c~mpuri cu f~n. pe care ãveciniiÓ mai pu]in harnici [i le doreau f`r` munc` . Spiritualitatea carpato-dun`renilor atinge apogeul dezvolt`rii prin realizarea a ceea ce ei puteau VEDEA [i \n]elege: VEDEAU zei [i noi reguli de via]` . de unde vine si numele fluviului Dun`rea . Dar drumurile deveneau din ce \n ce mai lungi. Pentru cei care plecau prim`vara. Tradi]iile [i denumirile locale vor fi luate cu ei de ace[ti carpato-dun`reni-istrieni. \n special LIMBA.astfel au ap`rut serb`rile (s`rb`torile).astfel a ap`rut prima clas` a lupt`torilor care p`zeau CASA [i care mai t~rziu vor deveni ap`r`torii ]`rii: KSHA-ATRI-YA. se ocup` cu agricultura.naturii.iar cine le vedea cu adev`rat. la marea zei]` DANU. Nicolae Miulescu. se va \mp`r]i la r~ndul ei \n dou` bra]e: unul german [i altul slav. iar mai t~rziu iudaismului [i cre[tinismul. cine le \n]elegea [i practica. arienipelasgi (ori cum vre]i s`-i numi]i) [i purtate peste tot. Ramura sud-vestic` european` continu` s` aib` rela]ii str~nse cu carpato-dun`renii [i vor avea mult mai multe lucruri \n comun.

Despre acest drum al zeilor. Poezii populare. p. viteazului. O dovad` a expansiunii estice [i a stabiliz`rii lor \n perimetrul caucazian se reg`se[te [i \n binecunoscutul ãDRUM AL ZEILORÓ. P~n`-n preajma Diului. spunea el. \nc` dinaintea timpurilor sale.cum ne denumea el. pentru a se putea \ntoarce iarna acas`. Ce-a pus streaja drumului. Herodot vorbe[te despre ace[ti st~lpi ca despre ãColumnele lui SESOSTRISÓ (OSIRIS) care existau [i \n timpurile sale \n ]inuturile Sci]iei.Epopeea poporului carpato-danubian p`[unatului de aproximativ 15 km. haiducului. Dup` Pindar. \l numeau 181 . \n descrierea Sci]iei. B~cului. 20 spunea: ãNici dac` vei c`l`tori pe mare sau pe uscat nu vei afla calea cea demn` de admira]ie care duce la locul principal al ãhiperboreilorÓ. poetul PINDAR \n ãISTHIAÓ v.Ó (Teodorescu. •n c~ntecele eroice populare ale daco-rom~nilor mai g`sim [i azi amintiri despre ãB~cul ViteazulÓ. 3). 605. pe limba lor. B~cului. mi-a aflat De numele B~cului.) Herodot. Din dealul Odriului. o cale monumental` [i totodat` miraculoas` prin mul]imea [i m`rimea colosal` a st~lpilor s`i interiori care.care instituise un serviciu de str`ji pe drumul cel lung dintre ODRIU [i DIU: ã•mp`ratul \mp`rat Ca el mare. ãB~cul HaiduculÓ . la nord de Dun`re [i Marea Neagr` exista. face referire la un ]inut \n nordul M`rii Negre pe care sci]ii. erau \nal]i de peste 100 de picioare (peste 30 de metri). cunoscut \n antichitate ca fiind misterios. Poetul Ovidiu \n cartea a treia a FASTELOR sale aminte[te de c`ile triumfale ale lui Bach sau Liber Pater prin Sci]ia. marcat cu pietre uria[e fixe [i men]ionat de KAUSHI-TAKI \n UPANISHADA ce-i poart` numele (Cartea I. p`storii puteau ajunge u[or p~n` la nord de Mun]ii Caucaz.

reprezenta una din MINUNILE LUMII PREISTORICE. §irul cel lung de lespezi enorme (implantate ”n p`m~nt) ce se \ntindea din Basarabia spre Crimeea [i Don. Apa B~cului pe l~ng` care trecea. carpatodun`renilor. Time-Life Books. dup` Herodot. Ovidiu vorbeau despre acest drum al megali]ilor cu respect iar cei de mai sus nici nu-l amintesc!!! ´`rile din jurul nostru se m~ndresc cu c‰te o buc`]ic` de dinte sau de os .neglijat`. de la Prut la marea de Azov.Early Europe: Mysteries in stoneÓ. Desu[ianu.EXAMPAEOS. [i nu puteam \n]elege de ce Pindar. noi rom‰nii nici nu le mai pomenim ”n c`r]ile noastre de istorie iar istoricii ãno[triÒ par nu c` le-au uitat. Iar dac` azi englezii se m~ndresc cu ãmisterioaseleÓ lor pietre de la SALISBURY ori STONEHENGE. Herodot \ns` nu ne mai spune nimic. Aceste locuri numite EXAMPEE erau. aceast` faimoas` linie de monumente monolitice. Despre originea [i destina]ia acestei c`i sfinte a sci]ilor. purt~nd am~ndou` acela[i nume: ãSPEIAÓ. Noi avem de milenii drumuri construite \n piatr` [i nici nu ne pas`! 182 . cuv~nt ce \n traducere din greac` \nseamn` CŒILE SACRE. se afl` [i ast`zi dou` sate: unul pe malul drept [i altul pe cel st~ng al Nistrului. afirm` cel mai mare cunosc`tor al preistoriei rom~nilor. Din punct de vedere filologic. N. •ncepem astfel s` g`sim ãc`ile sacreÓ ale arienilor. Herodot. av~nd direc]ia de la apus la r`s`rit. aceast` cale sf~nt` se afla a[adar aproape pe aceea[i paralel` cu Chi[in`ul de azi. reprezenta [i reprezint` ISTORIA NOASTRŒ . uitat`. la mic` distan]` de acest punct.. \n apropierea satului rom~nesc Gura-B~cului.. p`r`sit` [i politic inconfortabil` pentru ãvecinii no[triÓ.[i \[i scriu istorii frumoase. unde ultima silab` a fost probabil vulgarizat` ori grecizat`. situate la o dep`rtare de patru zile de navigare \n sus pe r~ul Hypanis (Bug). SPEIA este identic cu termenul scit EXAMPE-OS. se vars` \n vechiul Tyros (NISTRU). dar nici m`car n-au auzit de ele! Citeam de cur‰nd ãLost Civilizations . Spre nord. sau francezii cu CARNAC. p~n` \n secolul al XVIII-lea. reprezenta calea sf~nt` a carpato-dun`renilor din Europa \n Asia.

Cine au fost EI. [i cum de au fost capabili de o astfel de lucrare?!! Explica]ii.fiul hiperboreanului Aplo (Apollo) .Epopeea poporului carpato-danubian ën antichitatea preistoric` columnele de piatr` brut` au avut probabil [i o utilitate public`. or`[el l~ng` r~ul B~c. S` nu uit`m c` \n tradi]iile preistorice ale poporului rom‰n exista o brazd` uria[` care t`ia c~mpiile Rom~niei [i ale Ucrainei de azi. pe de-o parte m`rimea lespezilor. Dar s` revenim din preistorie la anul 1716 c‰nd \nv`]atul Domn al Moldovei Dimitrie Cantemir scria: ãnu departe de Chi[in`u. Dar s` ridici lespezi. 134 De men]ionat c` ãLer ëmp`ratulÓ nu trebuie confundat cu ãLer DomnulÓ .ãBrazda lui NOVACÓ. indic~nd c`l`torilor direc]iile drumurilor prin ]inuturile pastorale acolo unde nu erau semne de orientare.. \n prezent. Acolo s` [ede]i. STRŒBUNII NO§TRI.persoan` cu caracter negativ [i detestat ”n desc‰ntecele noastre populare: ãIar voi. se v`d o serie de lespezi foarte mari dispuse \n linie dreapt`. Voi Moroaie. Strigoaie. figura razboinic` ce cutreiera lumea. Acolo s` pieri]iÓ Marion. p‰n` la Don.p. ëns` ceea ce ne \mpiedic` a crede aceasta este. Acolo s` merge]i.pare o munc` ciclopic` chiar [i pentru un modern al vremurilor noastre. Dup` alte tradi]ii.. erou jefuitor . La al vostru palat. V` duce]i La Ler ëmp`rat. ori nu vrem s` le auzim. Desc~ntece . aceast` brazd` este atribuit` lui LER IMPŒRAT (Liber-Pater). 183 . de la apus la r`s`rit . bolovani. nu exist`.din colindele noastre pre-cre[tine. st‰nci de circa 30 metri ”n`l]ime [i s` marchezi cu ele a[a o mare distan]` . transformat la cre[tinizare \n fiul Maicei Sfinte. iar pe de alt` parte. \n a[a fel ca [i cum ar fi fost a[ezate acolo prin activitatea omului.

dup` o lung` [edere \n zona Caucazului. ën limba poporului acest [ir de pietroaie poart` numele de CHEILE B•CULUI. ”n simplitatea lor spun c` aceast` construc]ie a fost f`cut` de zmei care se conjuraser` s` \nchid` cursul r~ului B~cul. \[i vor continua drumul lor spre Est. 184 .distan]a pe care se \ntind: trec peste Nistru p‰n` \n Crimeea. P`storii carpato-dun`reni.Ó (Cantemirii ãDescriptio MoldaviaeÓ.1872). ]`ranii. ed.

tracii. d‰nd na[tere la dou` popoare: germanice [i slave. Odat` cu ”mbl‰nzirea climei. ele fiind urmate ”n mod firesc de oameni ”n c`utarea hranei. p`s`rile [i ”n sf‰r[it animalele au ”nceput s` le populeze. va da na[tere la 2 subdiviziuni: a). av‰nd ”n ei [i instinctul de explorare. ”n timp ce ”n Sud avem cel al Dun`rii (Danu: zei]a vedic` a ploii [i a paji[tilor bogate). De o parte [i de alta a acestei linii pornesc r‰uri. portughezii. Dac` ne uit`m pe harta Europei putem vedea cum lan]ul Carpato-Hercinic se continu` cu cel Turingian. francezii etc. odat` cu retragerea calotei glaciare [i schimbarea climei. ramanii-troieni din Asia Mic`. O a doua ramur`. hiti]ii. pelasgii carpato-danubieni vor porni ”n cucerirea lumii pre-antice: 1. altele spre Sud. cea sudic` a carpato-danubienilor. baltico-mazurian`. Cine ar putea spune c‰te ere. Vistula [i Neman.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA NORD-VESTULUI EUROPEI DE C`TRE CARPATO-DANUBIENI O dat` forma]i ca popor ”n spa]iul carpato-dun`rean. Astfel. Sud-estic`: sumerienii. Ibericiispaniolii. ilirii. b). 185 . numit [i Danubiu ori Istru [i care adun` aproape toate apele ce izvor`sc pe versantul sudic al liniei sus-amintite. O ramur` timpurie. care ap`reau peste tot ”n Europa.italienii. p`durile au prins via]` insectele. str`mo[ii carpato-danubieni [i-au ”nceput migra]ia ”n zonele propice vie]ii. spre Nord avem Bazinul hidro-geografic care cuprinde Elba. nordic`. latinii (romanii) . 2. Odra. c‰te milenii au trecut p‰n` ce dealurile mai joase s-au acoperit de p`duri. se va separa mai t‰rziu ”n dou` sub-diviziuni. ga-ramonii (din nordul Africii). Sud-vestic`: ce va da na[tere raselor a[a-zise latine din Europa: geto-dacii . unele spre Nord.

000 \. din sanctuarul pe[terii Gaura Chindiei (10. Aceste unit`]i s-au dezvoltat ”n acel ãapogeu al neoliticuluiÓ diferen]iindu-se ”n: Pelasgia de Vest Ð de la Atlantic [i p‰n` ”n Alpi. Tot ce s-a spus p‰n` aici reprezint` mai degrab` o reconstituire logic` dup` c‰teva dovezi [i referiri extrase din pu]inul pe care ”l [tim ast`zi. euroasiatic`.d. din sanctuarul-pe[ter` de la Altamira (Spania) sau de la Font-de Gaume (Fran]a).000 \. Trebuie s`-l amintesc cu pl`cere pe domul Ion Pachia Tatomirescu.000 de ani. De la Atlantic [i p‰n` la Marea de Azur a existat o impresionant` arie cultural`. care va cuceri Asia: sudul Chinei .000-8. Mun]ii Caucaz [i de aici. peste Anatolia. Ð Rom‰nia) [i p‰n` la figura stranie. Andre Leroi-Gournan cercet‰nd culturile.H. 76). India (vedicii arieni).3. ori la ãGaie-n atacÓ. Creta (Marea Tracic` ap`r~nd mult mai t‰rziu c‰nd puntea de p`m‰nt ce lega Asia Mic` de Peninsula Balcanic` se va pr`bu[i ”n Marea Mediteran`. fragment‰ndu-se ”n trei unit`]i. cai [i cavaler ucisÓ.H.H. ap`rut` ”n perioada anilor 30. 77). religiile preistoriei. [i care a devenit o unitate stabil` la orizontul anului 8. a basoreliefului din sanctuarul-pe[ter` de la §inca-Veche (vezi Fig. p‰n` ”n insula Cipru. a fost unul dintre primii care au eviden]iat ãextraordinara unitate a con]inutului figurativÓ permanent`.d. etc. cosmic`. Japonia (popula]ia Ainu). Marea Getic` (Neagr`) [i Nipru. p‰n` la Don. pelasgic`. persistent`. arta rupestr`.zona Tarim Basin (Toch-arieni). de la ãdansulÓ bizonilor. de la Carpa]ii Nordici [i Marea Baltic` dintre Oder [i Neamuna. din sanctuarul-pe[ter` de la Cuciulat (15. continuitatea reprezent`rilor ”n spa]iu [i timp. ”n urm` cu 4.d.175 \. din Asturia p‰n` la Don: aceasta fiind unitatea cultural` [i demografic` din care 186 .000-8.H. Ne r`m‰ne s` ilustr`m ce alte dovezi pot fi aduse la pu]inul pe care-l cunoa[tem deja (Fig. ce va da na[tere la spiritualitatea vedic`.d. ãFelina de Filde[Ó de la Pavlov (Cehia) la ãPanter`. avem Pelasgia de Est. p‰n` ”n Sicilia. o manifestare cultural`. de la Marea Tracic` (Egee). Ramura estic`. care ”n caietele Daco-Rom‰niei vorbe[te despre o unitate cultural`-arhaic-european`. §i ”n sf‰r[it.000-12. Pelasgia de Centru Ð de la Alpii R`s`riteni [i Sardinia p‰n` la Nipru [i Marea Getic` (Marea Neagr`). Ð Rom‰nia). l`s‰nd o puzderie de noi insule [i o nou` mare: Marea Tracic` Ð nume schimbat de greci mai t‰rziu ”n Marea Egee.175 \. 56 [i Fig.

anul 3 nr. Harta preluat` din Caietele Daco-Rom~niei.187 Fig.P. 23 decembrie 1997 Ð 21 martie 1998.6. I. Aethicus .76. Tatomirescu Ð Ed.

de fapt sculptat \n piatr` din vremuri imemoriale.Fig. retu[at de mine. Basorelieful din sanctuarul de la §inca-Veche. la el acas`. [i pe care pute]i s`-l vede]i [i \n Fig. jude]ul Bra[ov. la piciorul dealului Ple[u. 188 . ´ara F`g`ra[ului. 59 Concluziile despre acesta v` las pe d-voastr` s` le trage]i.77. v` invit s`-l vizita]i. dac` curiozitatea nu v` va l`sa \n pace. aflat \n imediata apropiere a comunei §inca-Veche. ori.

”n antichitatea peristoriei Europei. Grecia. ãr`ma[i pe locÓ. Bulgaria.d. Macedonia. Her]egovina. ca ”n Vachi. Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor va constitui de fapt ceea ce numim ãVechea civiliza]ie european`Ó av‰ndu-[i originea ”n spa]iul sacru carpato-danubian. Creta. Muntenegru.000 de ani ca s` ne putem imagina ce s-a putut ”nt‰mpla atunci. limbii sanscrite. reto-roman`. Ungaria. cea de la T`rt`ria 189 .H. California. ”n timp ce ”n Europa sudic` va ”nflori limba latin` vulgar`. Cipru. sard`. aduc‰nd pe lume cea mai veche scriere de pe planet`. E de ajuns s` ne g‰ndim la schimb`rile lingvistice din ultimii 2. a fost pus ”n circula]ie de Marija Gimbutas Ð profesoara de arheologielingvistic` de la Universitatea din Los Angeles.400 \. marcat` de insulele Sardinia. dar ”mbog`]indu-se [i diversific‰ndu-se de la un mileniu la altul. Aceast` ramur` sud-vestic` carpato-danubian` a ”nregistrat o impresionant` dezvoltare neolitic`. Cehia. Croa]ia. Turcia. Ramura estic` carpato-dun`rean` va fi vorbit` ”ntre Nipru. pelasga arhaic` a oamenilor paleoliticului [i mezoliticului. Conceptul de vechea Europ`. care surprind [i azi prin a[a-zisele ãinsule de romanitateÓ. limba pelasgic`-arhaic` a carpato-danubienilor d‰nd na[tere acolo departe. care l-a prezentat ”n 1971 la al VIII-lea Congres interna]ional de [tiinte preistorice [i proto-istorice de la Singidunum . ori ”n Indiaarieni (limba sanscrit`) ori chiar ”n Japonia Ð popula]ia Ainu. toch-arienii. italian`. rom~n`). pelasgii arhaici. Sicilia. vorbitori ai unei limbi vlahice estice ori extrem estice. Ramura sud-vestic` a carpato-danubienilor ”[i va purta limba peste tot Ð a[a c` din limba central` Ð pivot Ð vom avea dacorom~n` (vlah`. Crimeea [i Don-Caucaz de cei ce s-au constituit ”n primul [i al doilea val-kurgan (4. care va da na[tere celei culte (disp`rut` dup` o perioada de mai pu]in de 2.Epopeea poporului carpato-danubian s-au ivit ”n zorii istoriei europenii. ”n Asia. ”ndeosebi de urma[ii lor.000 de ani). ori pe ]`rmul estnord-est al M`rii Caspice. Elve]ia. Republica Moldova.Belgrad. Khuchni. Al]ii vor ajunge ”n sudul Chinei. Serbia.400 [i 3. Albania. Italia cu o extremitate nordic`: Austria. ca ”n regiunea Kerson ori ”n Peninsula Crimeea (Ucraina de azi). Rom‰nia. etc. Slovenia. Acestei ramuri ”i corespund ]inuturi ce se g`sesc azi pe harta Europei ”n: Ucraina.). Bosnia. de mult. Slovenia. Kurakh (din Dagestan-Rusia) [i Peninsula Buzachi ori ”n Kazahstan. Polonia [i Lituania [i o extremitate sudic`. av‰nd un lexic redus la strictul necesar. unitate ce a antrenat [i o limb` comun`.

sose[te primul val r`s`ritean migrator ”n aceast` Pelasgia Ð sose[te popula]ia ãKurganÓ ”n stepele Nord-Vest-Pontice [i valea Dun`rii. devenind ”n final prim centru metalurgic al Europei. Salmos-Zalmos-Zalmoxis) rolul credin]ei va fi revigorat.arienii-carpato-danubieni).500 \. inund‰nd zona c‰mpiei Dun`rii de Jos.Panteonul pelasgilor.400-4.d. ”n urma cataclismului tectonic. din mun]ii Suryanului (Surya: numele zeului Soarelui ”n lumea Vedica). vor afecta r`sp‰ndirea neamului nostru carpato-danubian. ën numele zeit`]ilor sacre ca cel al r`zboiului. Acest prim val migrator de c`l`re]i r`zboinici se va opri la confluen]a r‰urilor Sausa [i Drava cu Dun`rea. (Dakia). [i cea mai fascinant` arhitectur` a templelor: C`scioarele Ð Rom‰nia.H. ën necropola de la Cernavod` Ð Rom‰nia s-au descoperit dou` statuete din ceramic`. Parta Ð Rom‰nia.H. s-a rupt [i s-a format ãtrec`toareaÓ Bosforului. care stimula]i [i agasa]i de migratori vor da na[tere unui popor r`zboinic. Astfel.Ð Rom‰nia. la Sarmi-Seget-Usa (”n vechea sanscrit` ”nsemn‰nd: eu m` gr`besc s` curg). Porodin . p‰n` ”n 5. originari din aria Don Volga. din orizontul anului 4. asimilat de autohtonii. Ardeal.H. ën vederea ap`r`rii ]`rii. r`zboinic). Pelasgii-carpato-dun`reni se vor organiza mai bine administrativmilitar [i religios spre a lupta ”mpotriva popula]iilor migratoare. s-a pr`bu[it ”n Marea Mediteran` puntea ce leag` Balcanii de Asia Mic`. ãr`zboinicii 190 . numit [i ãG‰nditorul ponto-dun`rean [i so]ia-iÓ.530 \.d.540 \. s-a ridicat placa tectonic` a M`rii Negre cu 40180 m. ëntre anii 4.. S` nu uit`m c` condi]iile geo-climatice [i ”n special tectonice din anii 7. dominat` de cultul Soareluizeu. Sol-ares (Soare-t‰n`r. Sarmi-Seget-Usa (Rom‰nia . reprezent‰nd ãperechea primordial`Ó: tat`l-cer (Samasua) [i mumap`m‰nt. El va contribui la revigorarea migra]iei pelasgice carpato-danubiene dincolo de Alpi [i ”n special ”n Peninsula Italic`. Terra Aruteliensis. Cranon Ð Grecia.d.d. d‰nd na[tere la Peninsula Balcanic` [i Marea Tracic` (Egee) cu insulele ei. ãSamaSuaÓ. Tot ”n aceast` perioad` centrul sacru Koga-Ion se va muta din Mun]ii Bucegi (de la punctul seismic al Vrancei) ”n zona muntelui Surya. primul val de popula]ie Kurgan a fost absorbit. carpato-danubieni. se va dezvolta o produc]ie de arme din ce ”n ce mai perfec]ionate. Gradesnita Ð Bulgaria.H. ori ”n numele cultului sol-ares (fiul Tat`lui-cerÓ.200 \. Astfel ”n perioada descris` mai sus.Macedonia.

turnat ”ntr-un tipar de lut ars. tipic pentru poporul nostru carpato-dun`rean. continu` s`-[i asume o origine latino-roman`. 2. cel mai cinstit [i drept din masa neamurilor pelasgiceÒ (Herodot. dac` nu prost ”n]eleas` lips` de m‰ndrie.. foamea. Roata pentru ol`rit c‰t [i roata pentru car. Lipsa de civiliza]ie. Secera (vezi complexele culturale Gumelni]a-Karanoco [i Cucuteni).000-2. cunoscut [i sub numele de popor dac (Dax-sfin]i. poporul ãcel mai viteaz. unele grupuri ajung‰nd chiar p‰n` ”n Peninsula Iberic` (Spania de azi). Toporul din silex. ãpolulÓ demografic al planetei se afla ”n aria carpato-dun`rean`-pontic`.900 \.400 Ð 3.d.d. Cu]itul curb. trei sau patru ro]i. cavaleri. Jugul. vor apare [i dispare ”n marea mas` a popula]iei carpato-dun`rene. mai t‰rziu fiind f`cut din bronz ori fier. except‰nd poporul nostru rom‰n care din ãmodestieÓ.H. Cotiga.) care datorit` num`rului lor mic nu vor influen]a elementul demografic local. ho]ia 191 .800 \. carul.d.H. 3. 4. Dacii au protejat Europa de n`vala barbarilor. Istorii. 7. IV. p`stori ãde hergheliiÓ atra[i de prosperitatea [i bog`]iile vecinilor din dreapta Niprului.) [i chiar un al treilea (3. 5. ating‰nd p‰n` la 30 cm lungime. ”ncovoiat`. ”n epoca metalelor.d. sabia dacic`. Plugul cu br`zdar din corn de cerb ori din silex. Atunci. la fel cum urma[ii lor o vor face mai t‰rziu. ”n vestul Europei. inven]ie atribuit` dacilor cucuteni. folosit` at‰t la seceratul gr‰ului c~t [i la seceratul du[manilor.folosit la trac]iunea carelor cu boi. din silex. III Ð s-au strecurat ”n grupuri mici p‰n` departe. r`zboinici). a[a ”nc‰t popula]iile semi-nomade din stepele dintre Nipru [i Ural. la ”nceputul anilor 3.400 \. 6.H.H. topor cu dou` t`i[uri. devenind. neglij‰ndu-[i adev`rat` istorie. Toate acestea au fost inventate de str`mo[ii no[tri. 93). Oricare alt popor din lume s-ar m‰ndri cu a[a descoperiri. Aceste mase migratoare Ð Kurgan II. Carpato-dun`renii au descoperit: 1. c`ru]a cu dou`.Epopeea poporului carpato-danubian SoareluiÓ la acel ”nceput al anilor 4. mai t‰rziu f`cut din bronz-fier. Valurile de ãmigratoriÓ din R`s`rit au continuat: astfel avem un al doilea val kurgan (3400-3200 \.

f`cute ”n secolul 192 . Carpato-danubienii se vor r`sp‰ndi ”n lume. dominat` de idei religioase.d. pelasgo-traco-micenian`. o vor cuceri. ”n 4 valuri: ahei. bellagine ori vlahice. gr‰ului [i vitelor ”n Dacia. pelasgii carpato-danubieni s-au desp`r]it ”n dou` ramuri: una sudic` (spiritualitatea vedic`) pe care am discutat-o par]ial. Gebeleizis ãbalaurul norilorÓ ”[i face apari]ia ca Marele Zeu. [i alta timpurie Ð nordic`. Un document important pentru no]iunea de Dacia c‰t [i pentru originea [i istoria descenden]ilor ei. Cea nordic` va da na[tere la dou` grupuri mari de popoare: slave [i germanice. ën Dacia intrat` ”n perioada bronzului se constituie cultura Co]ofeni. Ei ne vor imprumuta zeii [i universul mitologic: Gebeleizis va deveni Zeus. ”i va determina pe ace[tia (pe daci) s` r`spund` solicit`rilor prin ”nfiin]area unui ordin. pelagine. Ei vor schimba [i numele din Marea Tracic` ”n Egee. i-a adus [i continu` s`-i aduc` spre noi. Lunii [i farmecelor. Asia Mic`.H. Cavalerii acestui ordin. sosit de undeva din estul M`rii Caspice ”n anii 1. ne vor alunga din insulele M`rii Tracice (vezi aheul Temistocle. eroic-religios. este Chronicle Roll sau Moseley Roll. motive sacre: g`sim spirala dubl`. zei]a Bendis Ð Venus.1. Ei vor ocupa treptat sudul Peninsultei Balcanice. dar din cuceritori vor deveni cuceri]i de cultura carpato-dun`renilor. pe Orfeu [i Bachus ”i vor asimila f`r` multe schimb`ri. vor fi net superiori inamicilor lor. de multe ori recunosc‰ndu-se originea traco-dac`. av‰nd-o al`turea pe Marea Zei]` Bendis.400 \. aurului. ionieni. pelasgo-traco-minoic`. cavaleresc.H. potrivit obiceiurilor dacilor.d. cucerite de un grup barbar. Nesiguran]a drumurilor fierului.[i needucarea de secole ”n spiritul muncii a barbarilor din statele R`s`ritului. simboluri. promov‰nd celebrele legi pelasgice.). conduc`torul grupului de greci care vor cuceri insula Lemnos de la tracii Sinthioni (500 \. care va promova idei ”n ”naltul spirit justi]iar. pun‰nd astfel cap`t t‰lh`riilor [i pirateriilor locale. cunoscu]i m. pelasgo-tracotroian` vor fi nimicite. cavalerii Soarelui. dorieni [i eolieni. dar vor fi [i ei cuceri]i par]ial Ð astfel civiliza]iile create de ei. ”nzestra]i cu arme de fier. g`sim cultul bradului (vezi motivul ramurilor de brad). zei]a p`durii. Vor cuceri de la noi Troia pe care o vor distruge. o cronic` istoric` al c`rei original s-a pierdut dar ale c`rei copii [i manuscrise dup` aceste documente.ai t~rziu ca greci. ]ara mam`. Dup` cum am spus la ”nceput.900.

conduc`tor al unui popor numit geate. 78). Dacus. Astfel Steph.prima se referea la un membru al ordinului dominican sau franciscan. ini]iatoare: Geate. descrie trei profesori ilu[tri de la Universitatea din Paris.Friedrich Heer ”n cartea sa ãThe Medieval WordÓ New York. Beowulf. germanii. .a. reabilit‰nd pe baze istorice [i documentare. geatas. Alexandru B`din. Gothus. The Geryon Press. a unui trib carpato-danubian. care ”n lucrarea ãDacia din Vestul EuropeiÓ publicat` la New York Ð 1998. Steldius ori Boerinus este primul locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i. Iutus. cele nou` popoare germanice vechi. ”n timpul domniei lui Henry al VI-lea. Wandalus. Trebuie s`-i mul]umesc colegului din New Jersey. Acesta era reprezentantul tezei mult-dezb`tute a ãdublei realit`]iÓ [i care descria cunoa[terea [i religia ca dou` principii diferite. Fresus. fiecare av‰nd validitatea ei proprie. continuu s`-i p`strez aceea[i deosebit` stim`. guata sau guatar. este controversat`. printr-un decret papal. din Londra. 1961. Chiar dac` opiniile noastre nu sunt ”ntotdeauna acelea[i. Skovgaard. dup` retragerea calotei glaciare [i ”nc`lzirii climei. secolul XIII.) este clar (Fig. ori sosirea pe teritoriul Germaniei. Ed. atunci.n. 78) c` ei nu reprezentau persoane ci popoare iar preistoria devine dintr-odat` un roman fascinant poli]ist: cum de ei. o istorie legendar`. Revenind la cei 9 descenden]i ai lui Boerinus (Boier . to]i originari din nordul Europei: unul din ei fiind Boetius din Dacia. Ideile lui eretice au fost aduse la t`cere. Cinrinicius. Dup` profesorul Jensen S. New American Library. descrie ”n am`nunt [i cu lux de informa]ii aceast` leg`tura dintre Dacia de Est [i Vest. Localizarea geografic` a Daciei. Acest document este o genealogie a popoarelor germane. dr. ãCorpus Christi CollegeÓ din Cambridge [i ãBibliotheque NationaleÓ din Paris (Fig. Gethius. ”nsemn‰nd c` persoana 193 . originea Daciei din vestul Europei. s` fi generat aceast` legend`! . ]ara lui Boeticus. Suethedus.Exist` un erou scandinav. dezleg‰nd o istorie p‰n` acuma nedezlegat`. pot accepta ca dou` dintre ramurile lor s` poarte nume ca geate [i dacus! S` fie oare o simpl` coinciden]`. ”n anul 1277. se g`sesc la: ãUniveristary CollegeÓ. termenul de Dacia avea dou` seminfica]ii: .Epopeea poporului carpato-danubian XV. o legend` a acestora.

cu tradi]ii culturale.1986). ”n Octoihul slavonesc tip`rit la 1575.apar]inea Provinciei Dacia. ca datare istoric`. cea mai veche din lume g`sindu-se la sudul Dun`rii. Dacia din estul Europei a fost men]ionat` ”n istoria scris` Ð din secolul II \.000 de ani. nu cred c` problema originii na]ionale a lui Boeticus din Dacia trebuie s` fie dezb`tut` ”ntre suedezi [i danezi. g`sim dou` grupuri de popula]ii. mult mai t‰rziu. dar [i la Muncheberg (Germania). unde g`sim ca stat Danemarca. de asemenea. regiune. 426. Suedia [i Finlanda. alteori dubl`. pe teritoriul Bulgariei de azi. din Balcani [i p‰n` ”n Asia Mic` [i de acolo p‰n` ”n India. Este oare posibil ca pe o arie geografic` determinat` undeva la vest de r‰ul Rin [i la est de Mun]ii Carpa]i s` existe dou` regiuni [i dou` popoare cu nume identice.H. Densu[ianu. ”n timp ce cea din Vest. adorat a[a de mult ”n regiunile Daciei (vezi N. sau o g`sim ca provincie. Norvegia. Personal. A[adar.Meridiane. ”n dou` regiuni geografice diferite din Europa. care s` nu aib` o leg`tura istoric` ”ntre ele. care s` nu aib` o istorie. Norvegia. Un grup este situat ”n estul Europei (”n vatra vechii Europe) [i cel`lalt ”n partea de nord-vest a continentului. Coreea [i Indonesia (insula Bali). Dania sau Danemarca. apar]in‰nd popula]iei celei mai vechi din panteonul vedic). A doua semnifica]ie ar ”nsemna c` persoana apar]inea ]`rii Dacia din vechile texte latine ale Evului Mediu. are ”n plisc o cruce pelasgic` simpl`. ”n care erau cuprinse teritoriile mai multor ]`ri: Danemarca. p. Corbul Pelasgic. care poart` acelea[i nume de daci [i Dacia.d. aceast` cruce are ”n partea superioar` forma unei zvastici vechi pelasgice. vechimea ei fiind de peste 7. l‰ng` Vene]ia. Ed. ”n vechile texte latine. ”n jurul secolului IV d. numit`. religioase [i lingvistice foarte asem`n`toare. Danemarca [i Finlanda. incluz‰nd de data aceasta Suedia. Ce este interesant. numit` tot Dacia. astfel g`sim crucea pelasgic` nu numai pe un v‰rf de lance la Torocello. numit` [i Dacia. simbol al soarelui ren`scut sau al soarelui de prim`var`. un trecut [i o origine comun`? Ei pelasgii-carpato-danubieni [i-au purtat simbolurile peste toate zonele cucerite. Pas`rea heraldic` a ´`rii Rom‰ne[ti. Tot astfel o g`sim [i ”n Psaltirea slavo-rom‰n` de la 194 . Dacia preistoric`. ei trebuind s` se adreseze Daciei de Est. pas`rea sf‰nt` a zeului Mitra (zeul Soarelui. acolo fiind cheia care le poate deschide u[a preistoriei originii lor.H.

tip`rit de diaconul Coresi. p. Fresus.Fig. Ed. Chronicle Roll sau Moseley Roll Ð sec. o legend` a acestora. Gethius. Acest document este o genealogie a popoarelor germane. Gothus. Steph. Steldius ori Boerinus este primul locuitor [i ini]iator al popoarelor germane care are nou` descenden]i. 61 195 . The Geryon Press. Dup` ãDacia din vestul EuropeiÒ. Octoih slavonesc 1575. A. partea a doua. I. cele nou` popoare germanice vechi. BŒDIN. Cinrinicius. vol. New York. Astfel.78. Vezi Bibliografia rom~neasc` veche. XV.79. Wandalus. ini]iatoare: Geate. Iutus. 1998 Fig. Dacus. Suethedus.

Danemarca sunt nume mai recente ce au ”nlocuit numele tradi]ional de Dacia. care se pronun]` daci. La 31 iulie 1920 la biserica Domneasc` din Curtea de Arge[ a fost descoperit morm‰ntul lui Negru-Vod`. Avem Royal Dutch Oil Company. Bibliografia rom. ëncerc`rile repetate de a-l face pe poporul daco-rom~n s`-[i uite identitatea na]ional` [i istoric` se pare c` au reu[it. Dani.W. timp de trei ani. giulgiul voievodului fiind acoperit cu semnul sacru pelasgic. Din nefericire ”n Rom‰nia de azi avem un popor preocupat ”n primul r‰nd de supravie]uirea fizic` [i mai pu]in de origini. a ap`rut imaginea nealterat` a Marelui Domn [i Preot din veacul al XIII-lea. ori Dutch East India Company. apari]ia lor istoric` fiind mult mai t‰rzie. Oare aceast` ãhipnoz`Ó de secole la care este supus poporul daco-roman s` nu aib` un sf‰r[it? Daco-rom~nii s` nu-[i poat` descoperi adev`rata origine. crucea pelasgic`. Chambers aduce o not` informativ` deosebit`: Dacia=Den-Mark. S` nu uit`m c` o minciun` repetat` devine un adev`r de valoare ”n timp ce un adev`r neglijat trece ”n spa]iul ocult. Dac` ne uit`m ”n ãMica cronic` a regilor din LeireÓ scris` ”n XII d.H. g`sim: ãErat Ergo Dan Rex in Dacia Per TrienniumÓ Ð Dan a fost deci rege ”n Dacia.67-1577) (Fig. Venirea danilor din nordul Scandinaviei a deplasat o parte a popula]iei de daci pe teritoriul Olandei de azi. istorie? Adev`rului ”i trebuie dou` lucruri: cineva s`-l rosteasc` [i cineva s`-l aud`! Deci primul pas a fost f`cut! 196 . 79). de identitatea lui real`. 61-1575. Dania.1577 (Bianu [i Hodos. ”n momentul ”n care a fost ridicat` piatra de pe sarcofag. ën partea de jos a aceleia[i pagini R. unde locuitorii ei sunt cunoscu]i [i azi sub numele de Dutch. etc. Dutch Refromed Church. Dup` o reexaminare a documentului Moseley Roll se poate observa c` at‰t numele regelui Dan c‰t [i al poporului Dani sunt absente din acest document. Tom.I. ën plus evenimente nefire[ti [i dramatice l-au f`cut s`-[i uite adevarata origine.

Ei ajung pe valea Indusului. Dar misterele de la Harappan vor continua s` excite min]ile arheologilor.) [i vor mai trece de atunci mii [i mii de ani p~n` c~nd ”n anul 1826 un dezertor al armatei britanice.de Rupert Furneaux p.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA INDIEI DE C`TRE POPORUL CARPATO-DUN`REAN `r`sind spa]iul Carpato-Dun`rean [i pornind spre est. sunt ”nt`rite din literaturile Vedice. probabil. invadatorii carpato-dun`reni.H. carpato-danubienii-arienii. care ”n Rig Veda vorbesc de numitul Hari-Yupuya (Harappa?) ca despre o scen` de b`t`lie ”n care.d. dup` ”mprejur`ri) sub presiunea surplusului de popula]ie. Sir Mortimer Wheeler a fost probabil cel mai P 197 . ”n iarna anului 1873. dup` care [i-au continuat migra]ia estic` p~n` ”n India. trebuiau s` ia cu asalt cet`]i fortificate. Ei.d. Acestea. pe al c`rui curs superior s-au stabilit. spune autorul mai sus citat. termen care nu se poate aplica nici unei alte regiuni dec~t Harappei [i Mahenjo-daro. va scrie despre ãRuinele unui Castel de C`r`mid`Ó determin~ndu-l pe Sir Alexander Cunningham s`-l viziteze. mediteraneean` (Ancient Mysteries . Numele dat fluviului a fost: SINDHU. (migra]ie pa[nic` sau mai pu]in pa[nic`.care odat` cu cucerirea acestui teritoriu de c`tre per[i (518 \. ”n special c~nd au descoperit ”ntr-un cimitir local [i r`m`[i]e scheletale de provenien]` caucazian`. 20 de ani mai t~rziu. preluat la r~ndul lui de greci ca Indos. arieni. Dup` autorul de mai sus [i nu numai dup` el. Ariene.000 de ani (2. datorit`. cunoscut sub numele de Charles Masson.000 \. ace[ti pelasgi s-au stabilit pentru un timp ”ndelungat ”n zona Mun]ilor Caucaz. vor provoca MŒCELUL de la HARAPPA (Fig. 93). 80) de acum 4.).H. dificult`]ii de pronun]are ace[tia l-au numit Hindu.

ora[ care acum 4000 de ani va dispare \n urma cuceririi lui de c`tre carpato-danubieni [i redescoperit de un dezertor al armatei britanice \n 1826.80. \n perioada 1944-1948. care \ns` va dispare brusc. p. Situat la 2000 de mile de Mesopotamia. decembrie 1998 . Indus Valley. f`r` s` lase nimic \n urm`. Harappa. dec~t un nume. Discover.198 Fig. directorul general al cercet`rilor arheologice din India. •n literatura vedic`. Sir Mortimer Wheeler. o cultur` de negustori pa[nici \[i construia unul dintre cele mai frumoase [i moderne ora[e.67. Harappa. by Shanti Menon. pe teritoriul de azi al Pakistanului [i Indiei. invadatorii carpato-dun`reni-arieni trebuiau s` ia cu asalt cet`]i fortificate. a fost cel mai ardent avocat al teoriei sus-amintite. Rig-Veda. se vorbe[te despre numitul Hari-Yupuya (Harappa) ca despre o scen` de b`t`lie \n care.

De c~nd eram copil am fost ãizbitÓde cuvinte ãrom~ne[tiÓ f`r` nici un sens ori ”n]eles. E o simpl` coinciden]` cu numele micu]ului Tama[falau de la 30 km dep`rtare de Bra[ov. ciuda]i [i str`bunii `[tia ai no[tri. atunci. ãnimic mai mult dec~t un numeÓ? Cum ni[te nomazi. el fiind directorul general al cercet`rilor arheologice din India ”n perioada 1944-1948. dar cu mii de ani mai vechi ca acestea): Ramayana [i Mahabharata (care p`streaz` p~n` azi nume de localit`]i din locurile de origine ale arienilorcarpato-dun`reni. Kennedy de la Cornell University. Dales [i mult mai t~rziu. 81). dar nemaifiind ”n via]` nu le-a putut r`spunde. dup` aproape 40 de ani.R. f`r` s` ”nsemne nimic. f`r` s` lase nimic. [i s` dau numai c~teva exemple: (1) TAMAS FALAU. carpato-danubienii. a[a. de ce ei virtual au disp`rut din fa]a posterit`]ii. care ”n timpurile vechi se mai chema [i PAVA-KA. Dar din nou EI. [i nu v` contrazic (Fig. de K. Dar din nou la 5 km. vedicii. 1984. au putut crea nu numai o nou` [i fantastic` religie. a[a c` ”ncerc eu s` le r`spund: ÓDac` cultura Harappans nu a disp`rut datorit` invadatorilor carpatodun`reni-arieni. Ce o fi ”nsemn~nd [i de ce b`tr~nii no[tri s` fi ales acest nume. cum de cea mai complex` [i magnific` literatur` a putut izvor” tocmai de la ace[ti arieni-carpatodanubieni [i nu de la al]ii! De fapt ”ntreaga literatur` vedic` se bazeaz` pe 4 texte (din care cele mai vechi sunt: Rig-Veda. Nume ciudat [i f`r` sens. Simple coinciden]e. o fi avut el un sens. YajurVeda [i Sama-Veda.Epopeea poporului carpato-danubian ardent avocat al distrugerii civiliza]iei harappa de c`tre arieni. cresc`tori de animale. dup` cum a spus [i Sir Wheeler. El a fost contracarat ”n teoria sa. dar [i ora[e splendide care au r`mas m`rturii p~n` ”n zilele noastre. vor spune scepticii. ve]i spune. 199 . de George F.A. aparent mai t~rziu ap`r~nd Athara-Veda) [i dou` poeme (asem`n`toare Iliadei [i Odisseei. au un zeu al focului: AGNI ([i s` nu uit`m Agni-ta). ori l`s~nd.de mult? Dar iat` c` apare un b`tr~n zeu-vedic cu numele de TAMASH. de Tama[ Falau se g`se[te (2) PAVA. au ales [i ei nume pentru localit`]i. tema principal` fiind lupta dintre dou` familii care ”[i disput` ”nt~ietatea la tronul Regatului Baharatal (dup` unii Banatul de azi).

Exist` o poveste a Potopului. p~n` acum cea mai veche din lume. se pot vedea \n ele preocup`ri legate de originea primar` a lumii. dar lingvi[tii \l consider` c~nd de origine german`. mesopotamienii. a tipului. domnilor. •n aceast` poveste Manu.81. pe de o parte. c~nd maghiar`. domnilor lingvi[ti ãrom~niÒ. Misterios va apre [i o fiic`. Mult noroc. T`m`[asa. Ele fac parte din literatura ãVedaÒ care reflect`. iar dac` nu a]i auzit \nc` de ãTratatele ordinii universaleÒ \n care la loc de cinste se afl` celebrele ãLegi ale lui ManuÒ v` sf`tuiesc s` le c`uta]i [i s` le citi]i. istoricii nu spun nimic. c~ndÉ nici ei nu [tiu ce poate fi. nu au f`cut dec~t ãs` se inspireÒ. iar \n final fiii s`i ce vor popula p`m~ntul. trebuie s` [ti]i c` Tamasna este numele celui de-al patrulea Manu. este de orice origine numai de la noi nu! Ei bine.Fig. pe acelea profesate de ace[tia de-a lungul veacurilor. Despre numele satului T`m`[asa arheologii. a structurii personalit`]ii umane. este anun]at de un pe[te despre Potopul care va distruge toate creaturile. dar el va putea s` le salvezeÉ ceea ce a [i f`cut. [i mai t~rziu evreii [i cre[tinii. din care sumerienii. 200 . concep]iile religioase ale primilor arieni [i pe de alt` parte. omul sf~nt.

dar Ei. str`bunii. primele 3 apar]in‰ndu-le Lor. pe care am mai discutat-o -NEGAE = NEGOIUL -PAPUSHAN = PŒPU§A -SHIRI (sau SRI )=SIRIU (zei]a bel[ugului) S` vedem ce au facut carpato-danubienii-aryenii dup` cucerirea Indiei: au ”mp`r]it-o ”n clase sociale. atunci c~nd se face referire la puterea lui fizic`. [i cu acest nume. care vegheaz` la ãacurate]eaÓ istoriei ãnoastreÓ? Dar norocul nu le sur‰de [i trebuie s`-l amintesc din nou pe dl Nicolae Miulescu pentru entuziasmul [i munca depus`. §i exemplele pot continua ”ntr-o a[a de mare bog`]ie de Óasem`n`riÓ ”nc~t pentru cei necontamina]i de ãfacult`]ile de istorieÓ. n`scu]i astfel de dou` ori : 201 . \n c`ut`rile sale de a ne descoperi ADEVŒRATELE ORIGINI ([i pe care-l citez de multe ori la acest subiect). Numele lui: MOKSHA. Dar domnilor. vedicii. Lor. (4) HARNAU (poate derivat din HORA-MANI ?). s` fim serio[i.Epopeea poporului carpato-danubian (3) La 22 km de comuna Budila (tovar`[ul de arme al marelui Raman Bra[iva). aveau un zeu. numit astfel dup` BHARA-TA eroul carpatodanubian-aryan sub a c`rui conducere a fost cucerit` o mare parte din India [i ale c`rui fapte sunt amintite [i ”n MAHA-BHARATA [i s` fie numai at~t [i tot ar fi de ajuns ca s` ”ncol]easc` o idee ”n mintea oric`rui om normal. cuceritorilor. sacr`. toate acestea ridic` un semn de ã?Ó S` v` mai dau [i ni[te exemple de mun]i cu nume VEDICE : -OM = OM silaba vedic`. a[a c` ne apare ”n fa]` o alt` comun` vecin`. aceste 3 nume nu sunt dec~t simple coinciden]e! S` fie chiar a[a? Numele dat unui mare zeu. dar iat` c` apare [i comuna. este HARA (unii consider` c` [i cuv~ntul HORA ”[i trage originea din acesta). cei in]ia]i ”n tainele spiritualit`]ii vedice. (Numele §andru Ð \n tot Banatul [i mai pu]in \n Ardeal). Toate aceste 4 localit`]i [i muntele H`rman ”nconjoar` ãdin ”nt”mplareÓ v~rful BŒRŒTŒU. nume ciudat. apare MOAC§A. dar nu [i ”n a ãindiferen]ilorÓ de origine ãrom‰n`Ó. (5) §ANDRA nume care ”nseamn` tot nimic dac` nu ne g‰ndim la zeitatea lunar` vedic`: CHANDRA. o divinitate care exprim`. nu [tiu de unde s-or fi inspirat. Unitatea [i Infinitul. ”n acela[i timp.

nu vor uita DACIA. local`. vor continua s-o viziteze. ´ara Zeilor de unde ei au plecat. conduc`tor. av‰ndu-l pe EL. Astfel ace[ti carpato-dun`reni veni]i de pe malurile r‰ului TISA: PA-Thissus. ”ntorc‰ndu-se acas` pe ãDrumul ZeilorÓ.RAMANII (cunoscu]i mai t‰rziu ca brahmani ): speciali[ti ”n rituale. dup` ce am invadat [i cucerit India d‰nd na[tere la o super-civiliza]ie preistoric`. semi-nomazi. De aceea 202 . Ei. ca cel mai frumos loc de pe P`m‰nt. mo[tenire ce-i va face mai nemuritori dec‰t ”n[i[i zeii. drumul BYK-ului. de unde [i numele Drumul B•CÐului (despre care v-am vorbit pu]in mai ”nainte). crez‰nd ”n zei viguro[i. DACII. sudorau ”n munca grea de toate zilele. locul pe care marele zeu l-a populat ”n timpul nop]ii cu primii s`i 10. popula]ia bastina[`. nu vor uita niciodat` Spa]iul Carpato-Dun`rean. Mam` a Ploii. Ei. nu am uitat ãCasaÓ re”ntorc‰ndu-ne uneori.vedicii. dedicat lui BYK. ”n pelerinaj. r`zboinici. urm‰nd cursul Nistrului. acas`. KASHA-TRIYAS (ap`r`torii CASEI) lupt`torii care serveau ca [efi de trib. carpato-danubienii au cucerit India dar nu-[i vor uita niciodat` locurile unde zeii lor. Ale[ii zeilor. zeii vedici locuiau. atunci. loc ales de cei 7 zei ai genezei.000 de fii. ën ANCIENT INDIA: Land of Mystery (Time-Life Book. Alexandria. SHUDRA clasa a popula]iei ne-aryene. a[a-zisa sanskrit`. Virginia) arienii sunt descri[i. demult. ”n pelerinaj. atac‰nd cu fulgere din c`ru]ele lor de lupt`. negroid`. ”n DACIA-´ARA ZEILOR pe drumul zeilor. tot a[a [i noi. au dat na[tere celei mai avansate civiliza]ii din lumea de azi. [i se ”ntorc din c‰nd ”n c‰nd ãacas`Ó ”n Europa. a celor ce transpirau. dup` Rig-Veda ca fiind agresivi. VAI-SHY-AS (vai [i amar de capul lor) reprezentau clasa cea mai joas` a celor n`scu]i de dou` ori. fluviu ce poart` numele zei]ei DANU. DAKSHA. ”[i vor p`stra obiceiurile [i limba. DAKSHA. a[a cum este descris ”n povestea -Upanishada: Kanshitaki. descoperind [i cucerind America. cum [i europenii mai t‰rziu. Tyros. acolo. preo]i [i poe]i. ori venind dup` malurile celui mai puternic fluviu al Europei.

Budila sunt ”nconjurate de un complex de a[ez`ri purt‰nd nume ale vechilor zei vedici a[a cum am amintit mai sus: TamasÐfalau... O privire de ansamblu pe harta acestui teritoriu ne arat` cum o unitate central` ãraman`Ó e ”nconjurat` de altele care o sus]in. ën jurul acestuia ”i vom g`si pe tovar`[ii lui de arme.. Moacsa. ”n apropiere de sih`stria LACHU-MANA... a Ramanului BRASIVA. [i tot ca ea s` poat` privi ”napoi cu m‰ndrie... LOR. VE´U etc.. le-a dat-o cu dorin]a ca s` se r`sp‰ndeasc` [i ei ca ea.... poporului lui iubit.. Sosirea.. ca VUDILA=BUDILA [i pe DJAVA fiul lui SHARKARA=§ERCAIA.. iubitor ën SPIRALŒ crez`tor . \ntors [i el Acas`... poporului ales... §i ca s`-l parafrazez pe Marius Vivekananda. Ramanul (brahmanul) Uddalaca care f`cuse cauz` comun` cu ramanii rebeli. ”n vechea sanskrit` vedicul VARTA=´ARŒ=VATRŒ. dacilor. Deci: VARTA BRASIVA=VATRA lui BRASIVA ori ´ara lui Brasiva.Epopeea poporului carpato-danubian c‰nd marele zeu Daksha leÐa dat. re”ntoarcerea Acas` a marelui [ef de trib.. Pava.... a[a c`: BLESTEMAT SŒ FIE CINE-§I UITŒ LIMBA. din lucrarea sa: ãPromanteu str`mo[ul meuÓ ën]eleptul RAM str`bun Al poporului Rom‰n (1984): DACIA a[ezare de RAMANI D`inuie de mii de ani.. ”n Daksa-Dacia.. 203 . simbolul de SPIRALŒ..... Secular`-n atestare Denumirea-i gr`itoare DAKSA zeu creator De popor DAC. Harnau.. se a[az` la UDA pe VALEA VEDEI. adic` nu departe de TOPANA. NEAMUL! Ð cum spun ai no[tri fra]i Ð A-rom~ni. Bra[ov.. ën mijlocul ora[ului Bra[ov se g`se[te dealul numit VARTE... las` ”n urma lui ora[ul BRA§OV. §ercaia...

...DACIA. Vechea vatr` de lumin` A ãvediculuiÓ f`r` de vin` A[ezare milenar` Nobil` [i legendar` ...................SANDRA chiar [i PAVA Ce ne pream`re[te slava VEDICI Zei de mii de ani Stau de veghe pentru Neam .......... Sunt [i ast`zi vii. prezente. z`u.... ROM•NIE....... Ale vie]ii monumente! Avem TAMAS a lui FALAU Chiar aproape de Bra[ov...... locul unde clanul De p`stori a luat fiin]` Devenind [i re[edin]` §i cu rol de ãcapital`Ó O cetate Arian` ... o CULTURŒ §i-o ENIGMŒ!!! Cum de azi al nost-popor 204 .......................................... MOACSA............... Adev`ruri engramate ën cuvinte reflectate Din graiul RAMANILOR TRACO-GETO-DACILOR §i Ramanilor str`mo[i Ancestralii no[tri mo[i Din a lor limb` vorbit` Denumit` [i SANSCRITŒ Am dat lumii-ntregi O LIMBŒ.. ”n jurul t`u Nu a fost [i nu-i un h`u! Ancestrale a[ez`ri De pe vatra-ntregii ]`ri..

.. C`ci nu era nici spa]iu. Crea]iunea \ns`[i de unde-a \nceput? Poate aicea zeii \[i z`mislir` neamul......... Sibiu. El..129) Rig-Veda... cel care-o prive[te din ceruri... Thausis. Rom~nia 205 .. Nici v~nt n-a fost s` bat` acele \nceputuri.. El. vechi de mai mult de 4000 de ani [i care l-a inspirat [i pe Eminescu \n ãScrisoarea I-aÒ [i nu numai...... Dar cine va s` spun` din cine s-au n`scut? Doar El. ...... [i nici Fiin]`. •ns` ceva \n lume Ð Unicul Ð se ivi...... poate c` nici El.. sau poate n-a f`cut-o. (trad.. acela care porni Crea]iunea... I. c`ci Moartea nu-ncepuse... Dar care m~nie oare fu-n stare s` priceap`..82.. Nu se n`scuse moartea. (X... Atunci nici Nefiin]` n-a fost.. N-a fost nici nemurire..... numal El.. c`ci nu fusese zi.. El singur [tie. Sau. poate.. 1995.Fig. nici cer [i nici stihie.... cel care-a f`cut-o. ãSfinxulÒ din Bucegi ce ne vegheaz` neamul de mii [i mii de ani [i va continua s-o fac`! Dup` ãMun]ii Carpa]iÒ.. Ed.. Avea st`p~n [i margini pe-atuncea Universul? Avea ad~nci pr`p`stii? Dar mare? Nu se [tie...Larian Postolache) ãImnul Crea]ieiÒ...

Este doar un SPECTATOR ! C‰nd ÔOM ridica iar fruntea S` st`m drep]i precum NEGOIUL Cu SIRIU l‰ng` noi §i puternici ca Titanul A[a cum era RAMANUL S` tr`im ”n Armonie ën respect [i Bog`]ie! MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 206 .

Grecii sosi]i \n urm` (1900-1400 \.) din estul M`rii Caspice \n patru valuri: ahei. Protesilaos.MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian DESPRE TRACUL ENEA. care dup` ce au absorbit no]iunile de civiliza]ie ale popoarelor din jur: pelasgi (traci. zei]a frumuse]ii. care este marea epopee a poporului rom~n.) cel mai mare poet latin. Enea a fost un ne\nfricat lupt`tor \mpotriva grecilor. Legenda spune c`. Enea era fiul lui Anchise [i al Afroditei. daci.cu 40 vase [i cu oameni de lupt`. l-a imortalizat pe Enea. avizi de continu` cucerire [i jefuire a cet`]ilor bogate din jur. ne\ndr`znind s` coboare pe ]`rm. fiind ucis de Enea. care particip` la r`zboi. precum turcii [i ru[ii o vor face mai t~rziu. pentru c` o profe]ie spunea c` primul grec ce va cobor\ pe p`m~nt va fi [i primul care va muri \n acest r`zboi troian. egipteni. \n urm`toarele \mprejur`ri: c~nd flota greceasc` s-a oprit la ]`rmul din fa]a cet`]ii pelasgice Troia. carpato-danubieni). fiind \ntrecut \n vitejie doar de Hector. a s`rit cu \ndr`zneal` pe ]`rm. Faptele lui Enea din timpul r`zboiului greco-troian sunt amintite de Homer \n Iliada. Dar 207 . (70-19 \. de partea grecilor. grecii st`teau cumin]i pe vasele lor.d. Afrodita i-a spus lui Anchise s` nu dezv`luie nim`nui [i niciodat` originea divin` a lui Enea. Prin] din familia domnitoare pelasgic` a Troiei. STR`LUCITORUL [I ENEIDA V ergilius. ci un popor de lupt`tori organiza]i. [i-au construit o civiliza]ie ãproprieÓ pe care voiau s-o r`sp~ndeasc` prin for]`. de fapt. dorieni [i eolieni nu mai sunt acum o hoard` barbar`.d. ionieni.H.H. ca erou al celebrului s`u poem epic Aeneida. Regele cet`]ii Philace. r`zboiul troian a pornit \nt~mpl`tor chiar din cauza lui Enea.

Europa \ncepea s` fie b~ntuit` de triburi barbare germanice.d. f`r` s` ne schimbe numele. [i vor mai sosi. separ~ndu-ne \n do arom~nii-macedoneni. La sud de Dun`re romanii ne ocupaser` Macedonia.H. Europa la anul 100 \. Grecii erau cunoscu]i ca achei [i tr`iau lini[ti]i \n sudul Peninsulei Balcanice sub romani. \n urma u din teritoriul Daciei. [i o ramur` a lor ne va oc de azi etc. s` nu uit`m c` Burebista \[i ap`ra grani]ele pe malul lacului Constan]a (Elve]ia de azi)..Fig. megleno . [i vor mai trebui s` treac` secole p~n` c~nd acestea ne 208 vor \mpinge afar` din spa]iul de 200 de ani p~n` c~nd.). ni se ar`ta \nc` dominat` de daci.83.

d.iei. la nord de ei [i stro-rom~nii. Vor mai trece 1000 de ani p~n` la sosirea ungurilor \n C~mpia Panonic`. pe care ne vor ocupa-o. Herodot ne numea ãoamenii loculuiÒ. Austriei. romanii vor ocupa 14% 500 de ani p~n` c~nd slavii vor Dun`rii (bulgarii. Nordul ne va fi [i el ocupat de o alt` grupare slavic` [iÉ \nc` exist`m! §i ast`zi Ei se g~ndesc dac` s` ne primeasc` ori nu pe Noi \n Europa! Noi am fost dintotdeauna aici.). pelasgi. dalmato-rom~nii. Noi nu am venit de nic`ieri. la sud de ei. s~rbii. Vor mai trece \nc` atricid. C~nd grecii (acheii) au sosit \n Europa (1900-1400 \. croa]ii daco-rom~nii. 209 .H. noi eram aici.

astfel c` Anchise a r`mas invalid. pe micul IULIU (Ascaniu.). o parte dintre ei. la un pahar de vin cu prietenii. ënainte de Vergilius literatura latin` a avut [i al]i poe]i epici: pe Ennius (239-169 \. ajutat de mama lui. fiica regelui Priam. A[a c`. care urma s` domine lumea timp de aproape un mileniu. grec prin na[tere. de fapt. Zei]a l-a pedepsit pe Anchise. betegindu-l de picioare. nu avea o epopee na]ional`. de mama sa Creusa. pe Naevius (270-200 \. cum grecii \l vor numi mai t~rziu).d. imperiul roman.) care a scris tragedii [i comedii. ]in~ndu-l de m‰n`. 210 . El era poetul preferat al \mp`ratului [i al lui Mecena. pe tat`l s`u Anchise \n c‰rc` (unii spun c` pe umeri). el a scris o epopee Pharsale despre lupta dintre Caesar [i Pompei. C~nd. Vergilius a tr`it \n timpul domniei \mp`ratului Octavian August. Ovidius [i Horatius second~ndu-l cu cinste. Totu[i lipsa de discre]ie a lui Anchise nu a avut repercusiuni [i pentru Enea. Creusa a disp`rut. astfel c` Enea a ajuns la corabie f`r` ea. nepotul filosofului Seneca.Anchise. grecii au reu[it s` cucereasc` Troia [i s`-i dea foc. era perioada de aur a literaturii latine. un poet epic remarcabil a fost [i Lucan (39-65 d. dup` Vergiliu. unde era destinul lui [i unde trebuia s` porneasc` o na]iune nou` [i un imperiu. \n care atac` aristocra]ia roman`. oriunde [i oric~nd a avut nevoie. Ajuta]i de \ntunericul nop]ii [i de Afrodita. s-a l`udat c` el s-a culcat cu Afrodita. Enea [i oamenii lui au reu[it s` se strecoare prin flota greceasc` [i s` porneasc` \n c`l`toria lor pe Marea Tracic` (Egee). el s-a bucurat de ajutorul mamei lui. [i o parte din rudele sale apropiate. care-[i tr`ia apogeul \n timpul lui August. [i-a luat familia. au fost luate \n sclavie de c`peteniile grecilor. nu tot poporul troian a fost nimicit prin foc [i sabie. numai c` \n \nv`lm`[eala creat` de cei care alergau \n toate p`r]ile [i mai ales din cauza nop]ii.H. \n al zecelea an de r`zboi. care alerga al`turi de Enea.H. Afrodita a r`mas o mam` iubitoare. fiul s`u. Aeneida lui Vergilius \l poart` pe tracul Enea \ntr-o c`l`torie lung` p~n` \l aduce \n Italia.H. Printre cei ce au reu[it s` scape nev`t`ma]i a fost Enea care. care a scris o epopee (Annale) \n care c~nta istoria Romei.).d. \n special femeile. un imperiu ce-l va avea ca nucleu de origine pe tracul Enea [i pelasgii lui.

care \n zilele acelea era cunoscut` ca Hesperia. C~nd dup` distrugerea Troiei c`peteniile grecilor au \mp`r]it \ntre ei femeile troiene capturate ca sclave. Andromaca se c`s`torise cu 211 . El nu [i-a \ncheiat opera. de[i au \ncercat de mai multe ori. Enea. era OM. Tracul Enea. totu[i ei erau satisf`cu]i c`. iscusit versificator. Hector.d. \n vest. Numai moartea lui prematur` a salvat Aeneida de la pieire. El a compus epopeea na]ional`. Dar el nu a supravie]uit prea mult acestei c`s`torii astfel c` dup` moartea lui. Enea a fost avertizat \n vis c` ]ara ce-i este destinat` este undeva departe. Neoptolemus a abandonat-o cur~nd pe Andromaca pentru Hermiona. Dup` ce a reu[it s` se desprind` de ]`rmul din fa]a Troiei. AENEIDA. ën ultimul c~nt. Aeneida a fost conceput` cu inten]ia de a exalta imperiul [i poporul roman. geniul s`u personal se vede clar \n perfec]iunea absolut` a stilului s`u [i armonia versific`rii. pe care nu o considera vrednic` a fi comparat` cu opera lui Homer [i inten]ioneaz` chiar s` o distrug`. Vergilius era foarte exigent cu propria sa oper`. cel care fugea din Troia \n fl`c`ri. \nving`torul lui Turnus [i \ntemeietorul dinastiei [i poporului roman. \n 12 c~nturi. Andromaca fusese dat` lui Neoptolemus (numit uneori Pyrrhus) fiul lui Achilles cu Deidamia (acest Neoptolemus era omul care \l ucisese pe regele Priam \n fa]a altarului unde se refugiase). De[i ca structur` opera sa imit` Iliada [i Odyssea lui Homer.ori a fi ãOMÓ . ]ara de la apus. cel pu]in.Epopeea poporului carpato-danubian Aceast` sarcin` a preluat-o Vergilius. Dar.) din via]a sa. ën acel moment. poet foarte educat [i fin. §i au pornit imediat la drum. vor avea un loc al lor unde s` se stabileasc`. La una din escale au avut pl`cerea [i uimirea s` se \nt~lneasc` cu Andromaca. de[i a lucrat la ea ultimii 10 ani (29-19 \. este un Supra-OM. fiica Elenei.\nseamn` deja a fi semizeu. cu r`d`cini \n istorie [i origine divin`. Enea [i pelasgii lui erau dornici s` g`seasc` c~t mai repede un loc unde s` se a[eze [i s` cl`deasc` un nou ora[. se sim]ea necesitatea unei epopei na]ionale [i a unui erou na]ional.\n cultura vedic` . ei au fost nevoi]i s` plece mai departe \mpin[i de evenimente nepl`cute. un Semizeu . \ntr-o zi.H. Italia. fosta so]ie a v`rului lui. Enea [i troienii lui se aflau \n Creta [i de[i ]ara promis` era undeva foarte departe.

”n inten]ia 212 . Enea a continuat drumul spre sud sudvest a[a cum le spusese Helenus. care s` le spun` s` plece imediat de la ]`rm ca s` nu cad` \n m~inile Cyclopilor. c~nd ap`ru Polyphemus. pelasgii au dat peste altul [i mai grozav: Junona.profetul troian Helenus. care o preferase pe Afrodita. care se \ndrepta spre ap` s`-[i spele orbita goal`. ora[ul ei cel mai drag. dar mai sigur. Cu ajutorul lui Aeolus. ocolind Sicilia pe la vest. dar s` nu ia cumva drumul scurt dintre Italia [i Sicilia unde sunt st‰ncile Scylla [i Charybda (Messina de ast`zi) ci s` fac` un drum mai lung. Enea fusese cumnatul Andromac`i prin so]ul ei Hector [i sora lui. Probabil c` ei ar fi fost prin[i [i m~nca]i de Cyclopii lui Polyphemus. acest om era unul din tovar`[ii lui Ullyse. numai c` acesta. necunosc~nd exact care este situa]ia de fapt a Siciliei. a iscat o furtun` \ngrozitoare.Hesperia. dac` nu se trezeau diminea]a foarte devreme [i dac` nu alerga la ei un om. astfel el l-a sf`tuit s` nu se stabileasc` pe coasta de est a Italiei unde sunt foarte mul]i greci. Dup` ce au atins col]ul sud-estic al Italiei. De-abia sc`pa]i de acest pericol.\n fapt. auzind sunetul lope]ilor ce loveau apa. Andromaca [i Helenus i-au primit cu mult` bucurie pe Enea [i pelasgii lui . Ei le-au dat cele de trebuin]` [i \nainte de desp`r]ire Helenus i-a dat lui Enea sfaturi pre]ioase \n leg`tur` cu c`l`toria lui viitoare p~n` \n Italia . l`sat \n urm`. care \i ura pe troieni de c~nd cu povestea cu Paris. nu le-a spus pelasgilor s` nu coboare pe ]`rmul sudic al Siciliei. regele v~nturilor. Obi[nuit. troian [i c` dup` multe genera]ii acest ora[ va distruge Carthagina. \i era destinat` coasta de vest ceva mai spre nord. A[a s-a \nt~mplat [i de data asta. [i-a dat seama c` trebuie s` fie ni[te oameni pe aproape [i a intrat \n ap` dup` ei. a \ncercat s`-i opreasc` pe pelasgi din drumul lor c`tre Italia. prima so]ie a lui Enea. \n zdren]e. dar vasele erau suficient de \ndep`rtate de mal. unde locuiau Cyclopii. lui Enea. De-abia se desprinseser` vasele tracului Enea de ]`rm. neinten]ionat. Creusa. [i [tia c` Roma va fi \ntemeiat` de oameni cu s‰nge tracic. \n pe[tera lui Polyphemus c~nd Ullyse [i oamenii lui reu[iser` s` se elibereze (dup` ce Ullyse reu[ise s`-l \mbete [i s`-l orbeasc` pe Cyclop). c~nd se \nsera. ei tr`geau la mal unde \nnoptau iar diminea]a plecau mai departe.

. care dorea ca fiul ei s` nu \ncerce sentimente deosebite pentru Didona. nu ceda u[or unor sentimente prea afectuoase fa]` de b`rba]i (refuzase deja nenumarate cereri \n c`s`torie ale regilor din regiune) zei]a l-a trimis pe Cupidon s` pun` pe j`ratec inima Didonei atunci c~nd se va \nt~lni cu Enea. Ea i-a \nv`luit pe ce doi \ntr-un val de cea]`. a pl`nuit imediat cum s`-l opreasc` pe tracul Enea din drumul s`u spre Italia. propria lui sculptur`). au intrat \n cetate [i au mers pe str`zile aglomerate. Mutto. ei s-au oprit \n admira]ie. fiica regelui Tyr-ului. Dar Neptun. Dar. Ea era \nc` regina ora[ului. care a lini[tit imediat apele. deghizat`. \i va ajuta. le-a spus unde se aflau [i i-a sf`tuit s` mearg` direct la Carthagina unde regina Didona. nu departe de Carthagina. ap`r~nd \n fa]a Didonei drept [i frumos. Siche. C~nd au ajuns \n fa]a unui templu monumental pe pere]ii c`ruia erau sculptate chiar scene din r`zboiul pelasgic troian. Afrodita a ridicat v`lul ce ascundea pe Enea. Didona a reu[it s` fug` din Tyr cu o m~n` de oameni [i a navigat pe Mediterana un drum lung p~n` a ajuns \n col]ul unei peninsule africane unde a fondat Carthagina. Dar planul Junonei nu-i convenea deloc Afroditei. F`r` ca ei s` [tie c` au devenit invizibili.Epopeea poporului carpato-danubian de a-l \neca pe Enea. Junona. numai c` de ast` dat` ei erau pe coasta Africii. permi]~nd astfel troienilor s` trag` la ]`rm. f`r` a fi v`zu]i. So]ul Didonei. ci rela]ia lui cu ea s` se limiteze la at‰t c~t s`-i foloseasc` lui s` ob]in` de la ea numai ceea ce avea el nevoie. solu]ia era s`-l \ncurce cu Didona. Tocmai atunci se apropia [i Didona ”nso]it` de un grup de femei. Diminea]a.. mai mult ca sigur. la r‰ndul ei. v`z~ndu-l pe Enea la un pas de Carthagina [i de Didona. Enea a p`r`sit corabia [i a plecat \n recunoa[tere. Carthagina fusese fondat` de o femeie. era foarte frumoas` [i. C~nd Enea i-a spus cine este. regina i-a 213 . ca s` [tie pe ce t`r~muri erau. l-a admonestat serios pe Aeolus. i-a \nt~mpinat. Afrodita. c`ruia nu i-a convenit deloc ca sora sa Junona s` se amestece \n treburile lui. Didona (sau Elissa). v`duv`. \nso]it de credinciosul s`u prieten Achate. sora lui Pygmalion (nu sculptorul cu accela[i nume care s-a \ndr`gostit de Galathea. pentru c` Didona. fusese ucis de Pygmalion care c`uta s-o omoare [i pe ea.

s` dea serb`ri \n cinstea lor [i s` organize v\n`tori pentru ei. extrem de \ndurerat`. i-a convins pe concet`]enii ei s`-l accepte ca pe un conduc`tor. singur. ãConduc`torul cerului m-a trimis s`-]i spun s` p`r`se[ti Carthagina [i s` cau]i regatul care este destinul t`uÓ. El promisese fiicei lui. De pe mare. Bine\n]eles c` Didona se \ndr`gostise \n a[a chip \nc~t l-a f`cut p`rta[ la conducerea ora[ului.. Mercur l-a \nt~lnit pe Enea. f`r` s` [tie c` 214 .. Enea \i r`spunse c` el nu este omul care s` nege tot binele pe care l-a f`cut lor. c` Enea \[i va urma soarta [i va crea \n Italia un popor care. Pentru Didona erau suficiente faptele eroice auzite ca s` se \ndr`gosteasc` de Enea. va supune [i conduce lumea. Totu[i Didona a aflat [i a trimis dup` el. Dar Jupiter nu dormea. l`s~ndu-l \ng~ndurat pe Enea. Enea [i-a aruncat o ultim` privire \nspre ora[ul \n care tr`ise fericit [i a v`zut zidurile ora[ului luminate de un mare foc. c~ndva. Ea a dat un splendid banchet \n cinstea troienilor.. Enea \[i chem` oamenii [i le ordon` s` fie preg`ti]i pentru plecare.urat lui [i tuturor oamenilor lui bun venit \n ora[ul ei. Afrodita. Enea i-a povestit \ntreaga lor istorie de la c`derea Troiei p~n` la sosirea la Carthagina. dar s` fac` totul \n secret ca s` nu se afle. dar [i Cupidon era prezent ca s` faciliteze lucrurile. La \nceput Didona a fost amabil` cu el [i i-a reamintit tot ceea ce f`cuse ea pentru el [i pentru oamenii lui. Didona a fugit [i s-a ascuns \n palat. c~t de dificil` va fi desp`r]irea de Didona. \ns`. dar c` el nu s-a c`s`torit cu ea [i c` este liber s-o p`r`seasc` oric~nd dore[te. \mbr`cat \n haine scumpe [i \ncins cu arme artistic lucrate. Enea se \ntoarse [i zeul Mercur era \n fa]a lui. A[adar el l-a trimis pe zeul Mercur cu un mesaj f`r` echivoc pentru Enea. ãC~t vei mai pierde timpul t`u aici \n lux?Ó o voce sever` l-a oprit pe loc. [i c` Jupiter i-a ordonat s` plece [i. dragostea tracului Enea. Cu aceste cuvinte zeul disp`ru. convins c` trebuie s` \ndeplineasc` ordinul lui Jupiter. plimb~ndu-se pe malul m`rii. con[tient. el trebuie s` se supun`. ën aceea[i sear` troienii s-au \mbarcat [i au p`r`sit Carthagina.. Acesta era at~t de mul]umit de schimbarea lucrurilor \nc~t se g~ndea foarte serios s` r`m~n` definitiv la Carthagina. Ea nu cerea \n schimb altceva dec~t. toate daruri ale Didonei.

care zbur~nd lin s-au a[ezat pe ramurile unui arbore cu frunze galbene str`lucitoare. La \nceput. Enea. p`s`rile Afroditei. Enea \nso]it de Achate a \nceput imediat s` caute ramura de aur dar toate c`ut`rile lor. \n final. s-a urcat pe rug [i [i-a provocat singur` moartea cu un pumnal. Enea a luat ramura de aur din arborele cu frunze galbene [i a dus-o Sibylei. \n cele mai dese p`duri. este hot`r~t s` \ntreprind` aceast` c`l`torie dificil`. Tocmai c~nd ajunseser` la disperare. Cocytus [i Acheron. nu departe de lacul Avernus unde era [i intrarea c`tre Infern. Profetul Helenus \i spusese lui Enea c` imediat ce ajunge ”n Italia s-o caute pe profeteasa Sibyl la pe[tera ei de la Cumae. Hecate. \n cinstea zei]ei nop]ii. \ns` la vederea ramurii de aur. Sibyl l-a avertizat c` drumul \n lumea de jos nu va fi u[or. C`l`toria a continuat sub semnul terorii pe care a \ncercat-o Enea la vederea torturilor la care erau supuse sufletele celor care aveau de isp`[it p`cate din via]a lor anterioar`. la jonc]iunea celor dou` r~uri din Infern. urmat` de Enea. dar dac` el. Dar Sybil preg`tise pentru el o bucat` de pr`jitur` cu care trecerea a fost rezolvat` u[or. care p`zea cu str`[nicie trecerea [i nu l`sa pe nimeni s` treac` mai departe. b`tr~nul barcagiu transporta sufletele de pe un mal pe cel`lalt. [i de la care va afla tot ce vrea s` [tie. C`l`toria pe mare p~n` pe coasta de vest a Italiei a fost foarte pl`cut` \n compara]ie cu furtunile prin care trecuser` \nainte. C`l`toria spre Infern a fost \ntr-adev`r \nsp`im~nt`toare. au dat gre[. care \i va prezice viitorul [i-i va da sfaturi \n ceea ce are de f`cut. o femeie foarte \n]eleapt`. Pe malul opus \i a[tepta \ns` c~inele cu trei capete. dup` ce au sacrificat patru boi negri. ën drum au trecut 215 . ea \l va \nso]i. Enea a g`sit-o [i ea i-a spus c` el va trebui s` se \nt~lneasc` cu tat`l s`u Anchise. Cerberus. unde Charon. a acceptat s`-i treac` dincolo. Dar mai \nt~i el trebuie s` g`seasc` ãramura de aurÓ f`r` de care nu se poate intra \n Infern. La c`derea nop]ii. \ns` cei doi au ajuns. a v`zut dou` turturele. auzind de plecarea lui Enea. spun~nd c` el transporta cu barca numai mor]i nu [i vii.Epopeea poporului carpato-danubian privea la rugul funerar al Didonei care. Charon nu a fost de acord s`-i transporte pe cei doi peste r~u. Sibyl a intrat \n pe[ter`. care murise chiar \nainte de marea furtun`.

pe malul c`ruia a[teptau to]i cei care. Anchise l-a dus pe Enea la r~ul Lethe. ën final. Totu[i regele latinilor pe nume Latinus. Enea a \nceput s` pl~ng` c~nd s-a apropiat de ea. p~n` mult departe \n timp. \n vis. i-a dat sfaturi cum s`-[i stabileasc` el re[edin]a. C~mpiile Elizee erau un loc foarte pl`cut.[i pe l~ng` Valea Pl~ngerilor. eroii [i to]i care \n via]a lor p`m~ntean` \[i ajutaser` semenii. [i un viu. unde erau neferici]ii \ndr`gosti]i care se sinuciseser`. ãAm fost eu cauza mor]ii tale? Jur c` te-am p`r`sit \mpotriva voin]ei meleÓ. cauza lor fiind tot Junona. Am‰ndoi [i-au [ters lacrimi de fericire pentru aceast` stranie \nt~lnire dintre un mort. viitorii romani. popoarele cele mai puternice din regiune. Enea [i Sibyl au reluat drumul lor \napoi pe p`m~nt unde s-au desp`r]it. Enea a v`zut-o pe Didona. A doua zi diminea]a Enea a \nceput naviga]ia spre nord \n c`utarea p`m~ntului f`g`duit. b~nd din apa r~ului. [tiind c` \n cur~nd se vor re\nt‰lni. s` se opun` la a[ezarea pelasgilor pe teritoriul lor. c~nd Enea va ajunge la cap`tul zilelor sale pe p`m~nt. 216 . care l-a salutat pe fiul s`u cu mult` bucurie. numindu-i pe fiecare. ën fine au ajuns la o bifurcare de drumuri unde Enea a fost sf`tuit de Sibyl s` fixeze ramura de aur pe zidul care delimita cele dou` drumuri: drumul din st~nga ducea spre Infern. Dar pe Enea [i pe oamenii lui \i a[teptau [i alte \ncerc`ri teribile. Aici locuiau poe]ii. [i cum s` dep`[easc` toate necazurile care \l a[teptau. Anchise i-a ar`tat fiului s`u pe to]i str`mo[ii lor [i pe to]i urma[ii lor. Enea \ntorc~ndu-se la corabia lui. Enea a fost foarte emo]ionat de aceast` \nt~lnire [i [i-a [ters mult timp lacrimile dup` ce a pierdut-o din vedere. Aici. a c`rui dragoste pentru tat`l s`u fusese at~t de profund` \nc~t s` vin` printre mor]i. Ea nici nu i-a r`spuns [i nici nu l-a privit r`m~n~nd rece ca o st~nc` de marmur`. Anchise. iar cel din dreapta spre C~mpiile Elizee. Latinus fusese prevenit. Enea. Ea i-a incitat pe latini [i rutuli. destul de calm. r~ul uit`rii depline. era binevoitor fa]` de ace[ti str`ini. unul c~te unul. \n Italia. unde Enea urma s`-[i \nt~lneasc` tat`l. Apoi s-au desp`r]it. Anchise. st`p~nitorii lumii. Tat`l [i fiul au avut multe s`-[i spun`. Printre ei era [i Anchise. undeva la v`rsarea Tibrului \n mare. uitau totul despre via]a lor anterioar` [i urmau s` porneasc` o nou` via]` pe p`m~nt.

care s-a a[ezat \n fa]a por]ilor cet`]ii. a incitat-o pe regina Amata. omul destinului fetei lui. care reu[i totu[i s` ajung` acas` la st`p~na lui. Alecto. unde [i muri. Regele Latinus \nsp`im~ntat de desf`[urarea evenimentelor. fapt ce a generat o lupt` \ntre localnici. Fiul lui Enea. Turnus. [i mai dificl`. se va na[te o ras` care va domina lumea. regina volsgilor. pe care ei s` se a[eze. [i tracii care \l ap`rau. se \nchise \n palat l`s~nd lucrurile pe seama soartei. [i care este Enea. Cu ajutorul uneia din Furii. Al`turi de el era Mezentius. ci cu un str`in ce va sosi cur~nd. ca s` previn` orice \n]elegere \ntre latini [i troieni. dar de o cruzime nemai\nt~lnit`. fost rege al etruscilor. Turnus. ën timpul zilei cerbul se plimba slobod pe paji[ti dar seara venea acas`. IULIU (Ascanius). Un alt aliat era Camilla. c`. Aceast` veste a ajuns la Latium imediat dup` sosirea regelui rutulilor. Acest Mezentius era un soldat iscusit. El promise tot sprijinul [i prietenia sa. iar lui Enea \i trimise vorb` c` el are o fat` oprit` de ceruri s` se m`rite cu un localnic.Epopeea poporului carpato-danubian de tat`l s`u Faustus s` nu-[i m`rite singura fat`. ën final armata rutulilor s-a unit cu cea a latinilor \mpotriva tracilor-troieni. care era cel mai serios pretendent la m~na Laviniei. regele a fost foarte binevoitor. A[a c` atunci c~nd Enea a trimis o delega]ie la regele Latinus. Aceast` armat` unit` era condus` de Turnus care era un soldat \ncercat. care voiau s`-l omoare pe Iuliu. cu nici un om din Italia. Alecto a reu[it s` creeze [i o a treia situa]ie. \l sp`la [i avea grija lui. ci doar cu un str`in. \l piept`na. Pe de alt` parte l-a incitat pe regele rutulilor. \n defavoarea pelasgilor. Dar Junona a intervenit din nou. Lavinia. \ndemnat de Alecto. mama Laviniei. cer~nd o bucat` de p`m~nt de-a lungul m`rii. s` porneasc` imediat un r`zboi \mpotriva latinilor. [i. din aceasta unire. Alecto avu grij` s` r`sp~ndeasc` imediat zvonul uciderii. frumos [i bl~nd. Un ]`ran localnic avea la curtea lui un cerb t~n`r. fiind la v~n`toare. cu armata lui. Fata ]`ranului \mpodobea coarnele cerbului cu ghirlande. convins fiind c` Enea este str`inul care va fi ginerele s`u a[a cum \i prezisese tat`l s`u Faustus. s` se opun` c`s`toriei ficei ei cu un str`in. to]i ]`ranii de prin \mprejurimi \l iubeau [i-l protejau. 217 . r`ni mortal cerbul. sc`pat de furia poporului s`u [i ad`postit de Turnus.

Enea a \n]eles c` ceea ce el vedea erau locurile pe care \ntr-un viitor \ndep`rtat urma s` se \nal]e templele. pentru c` ei \l urau de moarte pe Mezentius. aici au domnit o serie de tirani. tr`ia un popor bogat [i puternic. dup` numele celei p`r`site \n Grecia). Forul Roman [i alte edificii. p~n` a venit el. Dup` aceea. Evandru se oferi s`-i dea ca ajutor pe unicul s`u fiu. Or`[elul era a[ezat pe c~teva coline \ntre care erau paji[ti verzi unde p`[teau oi. El \i spuse c` Arcadia (el numise noua sa ]ar`. Capitoliul. Ea era \nso]it` de o m~n` de r`zboinici. Tat`l Tibru. zeul fluviului pe l~ng` care aveau troienii tab`ra lor. un exilat din Grecia [i anume din Arcadia. fostul lor rege. Enea \mpreun` cu c~]iva \nso]itori a navigat pe Tibru. Enea a petrecut noaptea \n umilul cort al lui Evandru pe un pat de frunze [i acoperit cu o blan` de urs. printre care erau [i multe femei. era un stat slab ce nu-i putea oferi dec~t un ajutor ne\nsemnat. al c`ror rege fugitiv era \n tab`ra lui Turnus. \n vis. de care au fost primi]i cu mult` c`ldur`. r`zboiul [i libertatea ei. c~te un cal care s`-i duc` c~t mai repede la etrusci. unde era rege Evandru. de asemeni d`du fiec`ruia din oamenii care \nso]eau pe Enea. era suficient ca etruscii s`-i ofere ajutor lui Enea. Dar ceva mai \n susul Tibrului. Zeul Tibru i-a promis lui Enea c` va g`si acolo ajutorul de care are nevoie. justi]ie [i pace \nc~t timpul s`u a r`mas \n amintirea oamenilor ca Epoca de Aur. Diminea]a. p~n` la Evandru. Evandru \i d`du lui Enea sfatul pentru care venise. \n susul apei. a introdus ordine \n ]ar` [i a domnit cu at~ta \n]elepciune.un popor din sudul Latiului. [i i-a spus s` plece imediat \n susul apei p~n` la un or`[el ne\nsemnat. Acest fapt numai. Pallas. Diminea]a. l-a vizitat pe Enea. Zeul Saturn a schimbat totul \n bine. Evandru i-a povestit lui Enea c` \nainte cu mult timp ]ara era sub st`p~nirea unor oameni s`lbatici p~n` c~nd a venit zeul Saturn. gonit din cer de fiul s`u Jupiter. ën aceast` situa]ie periculoas` pentru troieni. iubea v~n`toarea. 218 . etruscii. Aceast` Camilla fusese crescut` [i antrenat` de tat`l ei s` alerge mai repede dec~t p`s`rile \n zbor [i s` m~nuiasc` arcul [i s`ge]ile at~t de bine \nc~t dobora cea mai iute pas`re. Ea \ns`[i dispre]uia c`s`toria. din zbor. pe malul opus.

astfel c` nu se \ntrevedea nici o solu]ie. lucrurile \n tab`ra pelasgilor mergeau r`u. f`r` ca cei uci[i s` scoat` un geam`t. Euryales. pleca]i dup` ajutor. Pu]ini au 219 . p`r`sirea taberei ar fi fost fatal` pentru ei. tab`ra. troienii nu au ie[it la atac. \n tab`r` s-au g`sit doi tineri care. Raportul de for]e \ntre armata condus` de Turnus [i grupul de troieni era dezastruos. Nisus care era un lupt`tor experimentat. Nisus. dar a c`zut [i el al`turi de Euryales str`puns de nenum`rate l`nci. observ~nd c` \n tab`ra rutulilor nu se vedea nici o lumin` [i nu se auzea nici un zgomot. Unul era Nisus iar cel`lalt era cel mai bun prieten al lui. Acest lucru era ceva de nerealizat. Euryales era cu el. [i-au dat seama c` nu este unul de-al lor [i l-au prins. deci toat` lumea dormea ad~nc. Atunci el a ie[it din ascunz`toare de unde observa toat` scena [i alerg~nd la comandantul c`l`re]ilor a cerut s` fie el omor~t. Enea a sosit cu o armat` puternic` de etrusci [i b`t`lia dintre cele dou` armate a fost aproape o exterminare. Prietenia lor dus` p~n` la sacrificiu a r`mas simbol al adev`ratei prietenii. pentru c` armata lui Turnus \nconjurase tab`ra. au v`zut o sc~nteiere pe casca lui Euryales. din toate p`r]ile. pentru c` el este autorul m`celului [i nu prietenul lui. Dar aceast` ac]iune le-a luat prea mult timp [i la lumina slab` a dimine]ii care se anun]a. Potrivit ordinelor lasate de Enea \nainte de plecare. care se r`t`cise de prietenul s`u. a reu[it s`-[i croiasc` o c`rare printre solda]ii inamici omor~nd \n somn at~]i c~t a putut s` omoare. Nisus l-a omor~t pe loc pe uciga[ul prietenului s`u. un copilandru \nc`. au propus consiliului taberei s` fie l`sa]i ei s` \ncerce s` str`pung` blocada inamic` [i s`-i dea de veste lui Enea. Totu[i. Fortificat` cu tran[ee [i cu un val de p`m~nt.Epopeea poporului carpato-danubian ëntre timp. pentru c` for]ele inamicului erau mult prea numeroase. era ”ntr-o situa]ie disperat`. s-a \ntors s`-l caute [i a ajuns exact atunci c~nd inamicii se preg`teau s`-l omoare. un grup de c`l`re]i care veneau spre tab`r`. hot`r~nd s`-l omoare. Dar soldatul ”mpl‰ntase deja suli]a \n pieptul lui Euryales. Problema care se punea era cum s`-i dea de veste lui Enea despre situa]ia de fapt din tab`r`. lipsit` [i de cei mai buni lupt`tori ai ei. Turnus a atacat cu furie dar tracii au respins cu succes toate atacurile lui.

foarte mul]i au c`zut: Mezentius. dup` tat`l s`u. dup` ce [i-a v`zut propriul b`iat omor~t. 220 . f. rege al Troiei. a domnit ca rege al Latiului. Note: a. Ilus. Assaracus.supravie]uit. lupta aceasta era \ns` inegal`. Dardanus a fost fondatorul Troiei [i str`mo[ul dinastiei regale din Troia. fratele lui Ilus. De aici legenda originii divine [i troiene (tracice) a poporului roman. ca [i c~nd avea s` se lupte cu un semizeu. rasa roman`. a c`zut [i el ca [i t~n`rul Pallas. El este str`mo[ul familiei Julia. [i a fondat ora[ul Alba Longa. e. La sf~r[it Turnus [i Enea s-au \nt~lnit. morm‰ntul lui se afl` ”n afara zidului cet`]ii. Legenda spune c` Priam [i Hecuba au avut 49 copii. din care pretindea Caesar c` se trage. Epopeea lui Vergilius se termin` cu uciderea lui Turnus. tat`l lui Priam. IULIUS (Ascanius). rege legendar al Troiei. b. \n final inamicii tracilor-troieni sunt omor~]i \n mas`. c. fiul lui Enea [i al Creusei. fiul lui Evandru. Laomedon. Pentru Turnus lupta cu Enea era f`r` nici un sens. d. mul]i. Suntem l`sa]i s` credem c` Enea s-a c`s`torit cu Lavinia d~nd na[tere unei rase noi. pun~ndu-i astfel bazele.

4. Nu de pe Rin. simpla migrare sud-vestic` a carpato-dun`renilor.d. Tracic` (Egee) [i o mul]ime de insule. aproximativ 200. prima cucerire a Peninsulei Italice a avut la ”nceput D 221 . sub numele de etrusci. iar mai t~rziu sub dacul Constantin cel Mare care va muta din nou capitala la Constantinopol.H.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA PENINSULEI ITALICE DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI ac` accept`m teoria cromozomal` a migra]iei [i r`sp~ndirii rapide a popoarelor dup` Michael D.000 \.d. ocup~nd o suprafa]` cuprins` ”ntre Cehia de ast`zi. l`s~nd ”n locul ei o nou` mare.. ”n sud-estul Africii.d. odat` cu formarea [i apari]ia spe]ei umane. 2. [i de acolo pe f~[ia de p`m~nt ce unea Peninsula Balcanic` de Asia Mic` [i care se va scufunda ”n Marea Mediteran` ”n jurul anului 4000 \. Peninsula Italic` a fost ocupat` mult mai t~rziu de c`tre noi. omul primitiv sose[te ”n Europa ”n jurul anului 40 000 \. recucerirea pa[nic` a imperiului roman cu mutarea capitalei la Salonic sub conduc`torii daci Galer cel B`tr~n [i Galer cel T~n`r.H. Noi am dat na[tere la ceea ce se cheam` ast`zi Europa! Astfel c`.000 \.H. Le Monick (Time Magazine.H. recucerirea peninsulei de c`tre ramanii carpato-dun`reni av~nd conduc`tor pe ãstr`lucitulÒ Enea. paleo-european`. din spa]iul Carpato-Dun`rean ”[i ”ncepe explorarea [i ocuparea teritoriilor din jur propice vie]ii.). 84).. din Germania. nici din bazinul Senei (din Fran]a) [i nici de pe Tamisa (din Anglia). ”n patru etape: 1. [i continu~ndu-se prin spa]iul CarpatoDun`rean p~n` ”n Balcani. 13 februarie 1995) (Fig.d. Odat` cu topirea calotei glaciare ce acoperise toat` Europa except~nd spa]iul Carpato-Pontic [i sudul Mun]ilor Pirinei. De la noi a ”nceput Europa s` existe. popula]ia local`. sosirea ”n spa]iul italic a aryenilor-carpato-dun`reni (aproximativ 3. 3. ca limit` nordic`.

va atinge Europa \n urm` cu 40000 de ani.145. p.d.. 1995. Pugliese .84. 4000 \. l`s~nd \n locul ei o nou` mare: Tracic` Ð Egee [i o mul]ime de insuli]e).6. p`[ind pe f~[ia de p`m~nt ce lega c~ndva Peninsula Balcanic` de Asia Mic` (care se va scufunda \n Marea Mediteran`. vol. Dup` Time. feb. ãSecrets of stone ageÒ.64.13.222 Fig. Time map by Joe Lertola and Paul J. No. \n Balcani.H. Cea mai devreme migra]ie a speciei umane. care a \nceput \n urm` cu 200 000 de ani din Africa.

Vergilius. ce nu aveau nimic ”n comun cu popula]iile vecineÓ (Raymond Block.d. Acest monument. iar duhul acestuia a fost re”nviat [i ap`rat de 10 nobili vrednici. ”n anul 1885. Mult mai t~rziu.Epopeea poporului carpato-danubian aspectul unei simple migra]ii pa[nice. sunt cu to]ii de aceea[i p`rere.. prin jurul anului 3. cu o civiliza]ie avansat`. Limba etruscilor nu se cunoa[te bine.. o stel` funerar` decorat` [i purt~nd o inscrip]ie (Fig. istorici ai artei etc. Iar dac` ”n 1963 Raymond Bloch ”n Ancient Peoples and Places nu le g`sise nici un ”n]eles. C~nd vom 223 . Fiecare nou` descoperire [tiin]ific` ne schimb` ideea despre trecut. ”nconjurat` de mistere.d.H. ãcivilizatoriÓ.d.H. Herodot (la mijlocul secolului al V-lea \. aryenii-carpato-dun`reni. nu acela[i lucru ne spune A.) ”i considera urma[i ai lidienilor (popula]ie Tracic`). sub Themistocles) de la neamul tracic al sinthionilor (amintit [i ”n Iliada). Ovidius [i Horatius. doi tineri de la [coala francez` din Atena. vor recuceri aceea[i Peninsul` Italic` de la fra]ii lor. preistoria omenirii [i ”n special a noastr`. descoper` ”n Insula Lemnos din Marea Egee. ën traducerea acestuia. Dar. altul pe una dintre fe]ele laterale ale stelei. Pe stela funerar` este cioplit profilul unui r`zboinic sau zeu (Zalmoxis?) ”narmat cu o lance [i dou` texte gravate: unul ”n jurul capului. Cousin [i Durrback.000 \. 85).) ”i considera pe etrusci ca fiind cotropitori indo-europeni ce au cobor~t ”n peninsul` prin anul 2. este ”nc` o mare enigm`. ”n timp ce Nicolas Frere (secolul al XVIII-lea d.d.. aryeni-carpato-dun`reni au ap`rut ca ãun popor straniu. organiza]i politic [i religios. deci cu circa dou` sute de ani ”nainte ca insula s` fie cucerit` de greci (”n jur de 500 \. At~t lumii antice c~t [i celei moderne.H.H. fire[ti. ”nv`luit` ”n legende. Bunescu ”n Dacia Secret`. exist~nd ”n sensul acesta o mul]ime de ipoteze. dateaz` din secolul al VII-lea \.d.. Ace[ti ãnoiÓ cuceritori ”i fac [i ast`zi pe istorici. Dup` cum am mai spus de multe ori. Etruscii ). lingvi[ti. etruscii.000 \. Literele sunt ãEtrusceÓ. unul dintre texte aminte[te de faptul c` Zalmoxis a tr`it 42 de ani. s` aib` re]ineri fa]` de axiomele pe care le prezint` etruscii care au ap`rut ”n Peninsula Italic` ”n apropierea anului 3.d. ”n apropiere de satul Kamina. iar modul de scriere este bustrofedon (de la dreapta la st~nga [i de la st~nga la dreapta).H..H. pentru a dispare sub cucerirea roman`.000 \.H. arheologi. produs al artei arhaice locale.

1966. Bunescu \n Dacia Secret`. s`n`tos fuse. \n apropiere de satul Kamina. 224 .d. descoper` \n insula Lemnos din Marea Egee.H. 500 \.d.55. Bucure[ti. A. Nu acela[i lucru poate spune 80 de ani mai t~rziu Raymond Bloch \n Ancient people and Places. iar modul de scriere bustrofedon (de la dreapta spre st~nga [i de la st~nga spre dreapta). ca [i precedentul. ãEtrusciiÒ. Aceasta este datat` ca apar]in~nd secolului al VII-lea \.H. Ð de la tracii Sinthioni. Densu[ianu consider` cele dou` scrieri ca fiind pelasgice [i le traduce cam a[a: ãIolaie b`tr~nul \n aceasta zace. doi tineri de la [coala francez` din Atena.Fig. §tiin]ific`. deci cu 200 de ani \naintea cuceririi insulei de c`tre greci Ð sub Temistocle. Ed. bolnav niciodat`. consider~nd literele etrusce. ne ofer` o traducere mult mai sofisticat`. Cousin [i Durrback.85. Dup` Raymond Bloch. •n anul 1885. p. N. o stel` funerar`.. a fost interinatÉÒ.

ën afara multelor monumente funerare.H. a unui alfabet (surs` bun` de inspira]ie pentru cele grec [i latin) s` vedem ce altceva ne-au mai l`sat ace[ti aryeni carpato-dun`reni: . ”n acest fel. zeul Marte.o expresie ãclasic`Ó a clasei conduc`toare de atunci sun` foarte arogant [i din nefericire o mai ”nt‰lnim [i ast`zi: ãclasa celor ce muncesc nu are drepturi ci numai ”ndatoririÓ... fiica numitorului de Alba Longa (familia Alba Longa a fost ”ntemeiat` de tracul raman. fiind vestal` ”n Templul lui Marte.d. la Piacenza s-a g`sit un ficat din bronz (de origine etrusc`) ”mp`r]it ”n 45 de sectoare. Dar Roma.d.numele feminin Rama (se [tie c` ãArborele TracicÓ num`ra peste 200 de triburi unde. unindu-se cu cele ale cartaginezilor i-au oprit pe greci s` colonizeze sudul Italiei [i i-au ”nvins ”n b`t`lia naval` din 535 \. l`s‰nd-o mo[tenire Occidentului. s` ridic voalul nep`s`rii [i s` prezint trecutul a[a cum cred eu c` trebuie prezentat. disp`r‰nd. dintr-o dat`.. Ramutha [i Ramtha.H. romanii? Am s` ”ncep cu bine cunoscuta legend` a gemenilor Romulus [i Remus. ”n Golful Naples.. ”n anul 474 \. ne-am 225 . . . De-a lungul a aproape dou` milenii. 86). ”n 265 \. s` nu uit`m c` dinastia etrusc` a Tarquinilor a condus Roma din 616 p‰n` ”n 509 \. prelu‰nd-o [i la r‰ndul ei. ”ntr-un r`zboi pe care eu ”l numesc fratricid. Dar s` ne oprim aici cu etruscii-carpato-dun`reni [i s` vedem cine au fost. etruscii. Republica Roman` va distruge. de c~te ori pot.. ”n 396 [i pe Volsini. r`m‰ne a[a. Lavinia).d. fii ai virginei Rhea Silva. Rametha. (De fapt. gravid` cu. Momentul poate fi considerat drept apogeu al puterii etruscilor carpato-dun`reni.ei credeau ”n magi [i ritualuri magice. aryeni-carpato-dun`reni.Epopeea poporului carpato-danubian renun]a la opinia ãc`rturarilorÓ din Evul Mediu [i ne vom redescoperi pe noi?! Personal. de la Alatia. aceast` ramur` carpato-dun`rean`.H. fiecare dintre ele av‰nd un nume de divinitate (Fig.. care de atunci au intrat ”n declin fiind ”nvin[i de greci la Cunae. str`lucitorul Enea.d. ei au reprezentat un factor de civiliza]ie ”n inima Peninsulei Italice [i au ridicat-o din ”ntunericul [i barbaria primitiv`. §i ”ntorc‰ndu-ne la etrusci. sunt fascinat de misterele antichit`]ii rom~ne[ti [i sunt hot`r~t ca. c‰nd. Rhea Silva. al`turi de geto-daci erau [i ramanii) cu formele Ramatha. pe Uei. prin c`s`toria cu fiica unui rege local.H. care s-a eliberat de tirania etruscilor carpato-danubieni a continuat s` existe sub influen]a cultural` mo[tenit` de la ace[tia.

86. fiecare din ele av~nd un nume de divinitate. Ficat etrusc de bronz. g`sit la Piacenza. \mp`r]it \n 45 de sectoare.Fig. 226 .

acoperit` de simboluri [i \nv`luit` de misticism. 86-87 sunt reproduse dup` Etruscanes: Italy Lovers of Life 227 . Fig.87.Fig. Cas` etrusc`.

Latium. De-a lungul timpului. Limba Fericirii). cu o raz` de soare. purt‰ndu-[i eroul trac de la ruinele ”n fl`c`ri ale Troiei p‰n` pe Valea Tibrului. Revenind la legenda noastr`.Altina . ãfericireÓ ”n limba geto-dacilor. tracii. ãcercet`tori de frunteÓ s-au c`znit ([i ”nc` o mai fac) s` g`seasc` o alt` origine pentru ace[ti latini. av‰ndu-l ”n frunte pe Str`lucitorul Enea Ð trac raman Ð au p`r`sit nucleul carpatodun`rean ajung‰nd p‰n` ”n centrul Peninsulei Italice. n-a crezut-o [i a aruncat-o ”n temni]`. Victor Kernbach. de unde. atunci. frate [i sor`) etc. Oltina . Manfred Oppermann. Vergilius o [tia. legenda spune. tot ãdin seninÓ. a[a-zisa ãlatin` vulgar`Ó). Cronicari romani ai acelor timpuri au m`rturisit c` legenda roman` cu lupoaica a fost preluat` de la traci. unchiul Silvei.. s` vedem care este p`rerea altora despre aceast` c`l`torie. Mama Florilor de M`r. numind locul Latina. ”n lucrarea ãDin mitologia tracilorÓ. Un grup de emigran]i traco-ge]i. cei doi gemeni Zalmoxis au fost adopta]i de nobilul Aisepos P`storul [i de so]ia lui Brito-Lagis (Divina Lupoaica). au r`mas prin locurile pe unde ei au emigrat. carpato-danubienii. Gheorghe Musu. Amulius. care a r`mas gravid`. de mult. dar dac` Vergilius recuno[tea originea trac` a poporului roman [i-[i folosea imagina]ia ”n a-l pune pe Enea ”n fruntea epopeii form`rii poporului latin. ”n a sa ãTracii ”ntre Arcul 228 . BA! Urmele lor. cucerisem deja Peninsula Italic`. Revenind la legenda geto-dac`..Latium Cu mii de ani ”nainte de cucerirea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre romani (sub conducerea ãstr`bunuluiÓ Traian) NOI. n`sc‰nd pe cei doi Zalmoxis.Latina . ]inut din zona Dobrogei de azi. (Altina ”nseamn` ãm`re]ieÓ. ”n ãMiturile esen]ialeÓ.obi[nuit cu minuni de felul acesta: este suficient s` ne amintim legenda geto-dacic` a lui Miriam. Limba lor se va numi Latina (Limba M`re]iei. Un suflet milos ”i va pune ”ntr-un co[ [i ”i va l`sa s` pluteasc` pe apa Tibrului. ordon‰nd uciderea celor doi prunci gemeni. vor fi pescui]i [i ulterior hr`ni]i de o lupoaic`. dar noi cei de azi. din actuala Oltina. Dar s` revenim la adev`rata origine a romanilor. ale carpato-dun`renilor.

H.. 7000-3500 \. M. Au mai trecut c‰teva sute de ani [i legenda tracului Enea. S`tucuri din Rom‰nia poart` nume de Vene]ia de Sus. personajele suferind [i ele modific`ri.H. Roma. Anii trec. Gimbutas. Statuia ce i s-a ridicat ”l ”nf`]i[a ]in‰nd ”n m‰n` o sfer` mare de aram`. Dobrogea. unul dintre cei mai mari persecutori ai cre[tinismului. va ajunge p‰n` ”n Banat.H.. scriam despre ãCel mai mare Imperiu Dacic al erei noastreÓ. chiar dac` nu [i-a pierdut esen]a. Gordon Childe (”n lucrarea ãThe History of Civilization: The AryansÒ). A[a c`. s-a 229 . Primul dintre ei.H. ”n fruntea emigran]ilor carpato-dun`reniramani din Oltina. Ora[ul Alb.: The Earliest European Civilization before the Infiltration of the IndoEuropean People [i V. Didona ”i va lua locul Doamnei Dido. ”n special dup` victoriile ob]inute ”n Asia Mic`. Se pare c` el a fost [i un general de geniu. ”n secolul al IV-lea d. Galer. Galer cel B`tr‰n desfiin]eaz` Imperiul Roman ”n anul 305 d. schimb‰ndu-i numele ”n Dacia Mare. ce au st`p‰nit Roma [i ”ntreaga lume antic`. 495). fiind asemuit cu Alexandru Macedon (alt trac) de c`tre Niels Hannestad. va trece Dun`rea [i se va opri pentru o scurt` perioad` de timp la sudul ei. ”n cartea ãOld EuropeÓ. traco-iliri).Epopeea poporului carpato-danubian Carpatic [i Marea EgeeÓ. ai c`rei locuitori traci erau tot din ramura ramanilor. iar ”n locul Oltinei avem Troia. execut‰nd ordinele socrului s`u. Vene]ia de Jos. Astfel. ënainte cu mult de na[terea legendarului Roma. ”i considera pe traci drept nucleul civiliza]iei proto-europene. istoria se schimb` [i iat` c` Messapii din estul Peninsulei Italice c‰t [i Vene]ii de pe cursul inferior al Padului sunt ast`zi considera]i a fi de origine tracic` (dup` unii. Adrian Bucurescu. secolul al VI-lea d. men]ion‰nd numele a trei ”mp`ra]i romani. geto-daci. numele ROMULA era frecvent la geto-daci. Curtuzura va deveni Cartagena.d. Doamna. slujitoare a cultului lui Zalmoxis. Ler ëmp`rat (293-311) ca ginere al lui Diocle]ian a avut un nume r`u ”ntre cre[tini. regina ]inuturilor respective. Bel-grad-ul de azi) unde se pare c` a avut loc idila dintre Str`lucitorul Enea [i DIDO. femeie dac` din cetatea Recidava. reprezent‰nd Soarele (dup` Ioannes Lydas. Fontes. s-a deplasat ca loc de ac]iune ”ntr-o alt` zon` geografic`. cca. II. Str`lucitorul Enea. Nu de mult. Galer cel B`tr‰n era copilul din flori al Romulei. ”n ãDacia Secret`Ó. la CURTU-ZURA (Curtea Str`lucitoare.

H. ãRomanii au fost vechii Ramani. 7). oriental` [i occidental`. Realitatea era c` toat` armata avea ofi]eri. Scriitorul Eusebiu spune c` dup` ce Galerius a schimbat numele Imperiului Roman ”n Imperiul Dacic. Dumitru B`la[a. ën anul 311. Cele dou` arcuri de triumf. cre[tinismul devine obligatoriu. nota ”n 325 d.. mama noului ”mp`rat. Dup` victoria ”mpotriva per[ilor se ridic` ãArcul de TriumfÓ de la Salonic. ce descindeau din vechea gint` dacic`. ëi vor urma la tron cei doi nepo]i: Galer cel T‰n`r. conduc`tori [i solda]i daci. iar mai apoi Constantin cel Mare. prins ”n pozi]ie orizontal` pe un baston de corn (dup` prof. El s-a declarat cel mai mare du[man al numelui de Roman (Fontes. Ler Imp`rat ”nainte s` moar` (din cauza unei infec]ii) va da decretul de LIBERŒ PRACTICŒ A CULTULUI CRE§TIN. ”n Istoria DacoRom‰niei ). II. a dat [i armatelor sale ”nc` de la ”nceput vechiul drapel al dacilor. Monumentul a fost realizat din marmur` alb` cu sculpturi ”n basorelief despre care acela[i Niels Hannestad afirma c` este ãcel mai important dintre monumentele tetrarhice p`strateÓ consemn‰nd pentru eternitate triumful dacilor ”n ”ntreaga lume antic`. Lactanius. C‰ntecele [i colindele populare ”l mai omagiaz` [i azi pe Ler. Acesta din urm` va reconstrui podul de peste Dun`re f`cut ini]ial de str`bunul s`u Burebista. din 313 d. II. §arpele Gnostic (lucrat din aram`. Preot Dumitru B`la[a 230 . El mut` capitala la Constantinopole. 6-7) [i a mutat capitala la Tesalonic. iar prin Edictul de la Milano. reprezent‰nd comandan]i daci. dacii devenind din nou st`p‰nii lumii.re”nfiin]at Imperiul Dacia Mare.H. precum [i cei trei ”mp`ra]i daci men]iona]i glorific` pentru eternitate victoriile dacilor. El ridic` un Arc de triumf la Roma pe care daco-ramanii sunt prezen]i prin opt statui de peste trei metri ”n`l]ime. piele sau chiar stof`). un cronicar roman. c` Galer cel B`tr‰n este ão fiar` cu totul str`in` de s‰ngele de RomanÓ (Fontes. Credin]a ”n Zalmoxis [i ”n nemurire ”i f`cea aproape de ne”nvins. iar r`zboaiele dintre Daci [i Romani nu au fost nimic altceva dec‰t r`zboaie fratricideÓ. \mp`ratul dacilor. acest fapt bucur‰nd-o mult pe Elena.

ëntr-un t‰rziu. unele c`r‰nd s`bii curbe. nimic nu se c‰[tig`. p`m‰nturi ori jungle (ca ”n alte p`r]i ale lumii) erau doar cr`pate [i ruinate de ”nghe]uri.a.) al]ii purt‰nd coroane conice. 89). (dacice Ð n. Dup` un drum lung de peste o or` pe poteci r`sucite. capitala unui popor pierdut prin negurile istoriei. iar la est aceia[i mun]i ai Taurului ce se ”mpl‰nt` ”n nord ”n masivul Mun]ilor Pontici. uitat de istorie. Hattusha. 88). Peste tot el ”ntreba localnicii dac` au v`zut ni[te ruine sau ziduri de fortifica]ii. hitti]ii. zona central` a Turciei de ast`zi. Charles Felix Marie Texier. ajunge ca ”ntr-o galerie natural` de pe ale c`rei ziduri ”l privea o procesiune de 66 de figuri sculptate. El redescoper` f`r` s` [tie un Imperiu Carpato-Danubian. ajung‰nd ”ntr-un s`tule] numit ast`zi Bozhazkale. cam la 90 de mile la est de Ankara. a pornit-o de-a curmezi[ul Turciei p‰n` ”n centrul Anatoliei cu visul s` descopere ruinele unui centru roman numit Tavium. ci totul se transform`. iar ceva mai la est Tigrul Ð ele vor delimita Mesopotamia (Fig. acolo francezul Texier ”nt‰lne[te un s`tean doritor s`-i arate ceva deosebit. A 231 . m`rginit` la nord de Marea Neagr`. De fapt.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA ANATOLIEI DE C`TRE CARPATO-DUN`RENI natolia (Fig. ën anul 1834 un arheolog [i explorator francez. la sud de Mun]ii Taurus care coboar` lin p‰n` ”n Marea Mediteran` ce-i desparte de insula Cipru. Ruinele ne”ngropate sub nisipuri. peste tot afl‰ndu-se tot felul de hieroglife. care ”n final ne fac s` ne amintim de cineva care spunea c` ”n natur` nimic nu se pierde. localnicii ”i spuneau ãYazilikayÓ sau ãst‰ncile cu inscrip]iiÓ. [i totodat` capitala acestuia. v‰nturi [i ploi. Fluviul Eufrat ”[i are originea ”n apropiere. Francezul Texier descoperea atunci ”n anul 1834 de fapt.

88-89. Anatolia. •n vecin`tate estic` a Anatoliei se g`se[te spa]iul dintre dou` celebre fluvii: Tigru [i Eufrat unde va \nflori civiliza]i sumerian` (de asemenea. 232 .Fig. carpato-dun`rean`) [i mesopotamian`. zona central` a Turciei de azi. un fost Imperiu Carpato-Danubian.

233 .

ãistoriciiÓ. ”l va ”nt‰lni pe tracul macedonean Alexandru. [i stabilirea coloniilor acestora pe malul M`rii Tracice (ast`zi cunoscut` ca Marea Egee) nu va influen]a centrul Anatoliei.Mai trec [ase ani p‰n` sose[te pe acelea[i meleaguri. Sir William Hamilton care contempl‰nd minun`]iile ãromaneÓ. buni colegi ai lui Hamilton. regilor persani. Gordion. unde dup` cum ne spune Dale Albrown ”n ãAnatolia: cauldron of culturesÓ. care ”n anul 334 \. am cucerit de patru ori Peninsula Italic`. continu` s` propov`duiasc` originea noastr` roman`. dorieni.d.d. carpato-dun`renii.) ”n patru hoarde: ionieni.d. Anatolia sufer` o alt` invazie.H. iar turbulentele rela]ii ale hitti]ilor cu egiptenii s` ne apar` ”ntr-o alt` lumin`. a inscrip]iilor de pe st‰nci ar face ca legendele [i enigmele s` nu ne mai domine trecutul. decide s` le deseneze.H. cea a cimmerienilor (tot traci la origine) [i care dup` un r`zboi fratricid ”i sl`besc pe frigieni [i lydieni. al c`rei rege Midas a r`mas ”n legende pentru opulen]a capitalei acesteia. Hamilton [i ai lui colaboratori [tiind c` ãp`rintele istorieiÓ Herodot se n`scuse tot ”n Anatolia la Halicarnas. Succesorul lui. Sosirea grecilor (1900-1400 \. mai pu]in norocos. 12: ãA fost dominat` pentru c‰teva sute de ani de o federa]ie tribal` originar` din Balcani. macedonenilor cuceritori [i chiar al Bizan]ului (cum la fel ast`zi ”n Rom‰nia.d. Descifrarea t`bli]elor de lut. un alt regat tracic s-a n`scut. la p. ”ntinz‰ndu-[i puterea peste centrul Anatoliei p‰n` la Marea Tracilor. eolieni [i ahei. uit‰nd c` noi. ”[i ”nchipuiau c` Anatolia a fost numai p`m‰ntul grecilor. domin‰nd [i unele din coloniile grece[ti.. r`m‰n‰nd [i el pierdut ”n groapa uit`rii [i a istoriei. Zb`t‰ndu-se ”ntre grecii de pe malurile M`rii Tracice (Egee) [i frigieni. a[a-numita Asie Mic`. Dar Anatoliei norocul nu-i sur‰de. Dar fiecare perioad` istoric` ”[i are vis`torii [i ignoran]ii ei. pe coasta vestic` a Anatoliei. regatul Urartu. iar r`zboiul romano-dac nu a fost nimic altceva dec‰t un r`zboi fratricid).H.Ó La numai c‰]iva kilometri est de Anatolia. un alt imperiu a ”nflorit ca s` dispar`. frigienii.H. ën 547 \. traverseaz` Europa 234 . regele persan Cyrus cel Mare sose[te ”mp`r]ind Anatolia ”n provincii numite satrape. Prin secolul VI \. c`lc‰nd pe urmele pa[ilor lui Texier. cel al lydienilor.

n`scut ”n satul Ni[. Dac` V. p‰n` ”n Palestina. ëntemeietorul acestui imperiu. nu s`pa]i numai la Sarmis-e-Getusa (”n latina vulgar`. a trebuit s`-i ”nfrunte pe Hatii localnici. 313 d. 311 d. care ãp`r`sesc spa]iul sf‰ntÓ. Abia prin secolul II d. sosesc [i romanii prin Anatolia. ”i va urma la tronul Romei pe cei doi daci. Lumea. va controla Babilonul [i Anatolia. pun‰nd bazele Imperiului Roman de R`s`rit. traciiÓ. Gordon Childe). p. de trei ori mai mare ca a sa. ca Texier s`-i redescopere. mut` capitala Imperiului Roman pe locul Istanbulului de azi. Unul dintre str`mo[ii no[tri. descrie hitti]ii ca printre cele dint‰i triburi carpato-danubiene. ãEu m` g‰ndesc s` curgÓ! . Seleucus. Spre deosebire de dardani-ramani care s-au oprit pe coastele Anatoliei. 176-177. cei doi Leri Imp`ra]i (Galer cel B`tr‰n. liber‰ndu-[i neamul l‰ng` r‰ul Granicus.. Gordon Childe ”n ãThe AryansÓ. ne arat` harta r`sp‰ndirii arienilor carpato-danubieni p‰n` ”n inima Anatoliei [i de acolo prin Mesopotamia p‰n` ”n Persia. parc` cunosc`tor al celui de mai sus (cartea domnului Dr`gan ap`r‰nd ”ns` cu 16 ani ”naintea lucr`rii lui V. Anii trec [i norocul Anatoliei se schimb` [i el odat` cu apari]ia unor noi sosi]i care vor da na[tere la Imperiul Otoman.H. Sarmis [i Getusa). Constantin cel Mare. prin intermediul dinastiei pe care o ”ntemeiaz`. urmat de fiul s`u Hatusilas. Iosif Constantin Dr`gan ”n ãNoi.H. 158. ci la Sarmi-Seget-Usa (”n sanskrit`). pentru mai mult de 250 de ani. care schimbase numele Imperiului Roman ”n Imperiul Dacic [i mutase capitala acestuia la Salonic [i Galer cel T~n`r.H. unul dintre generalii lui. chiar [i legendele i-au uitat pe acei hitti]i carpato-dun`reni . nepotul lui Galer cel B`tr~n. care ”[i extinde imperiul. ”n jurul M`rii Tracice (Egee). ën nord-vestul Anatoliei el ”nvinge armata lui Darius al III-lea. Traco-dacul Constantin cel Mare. ei..Epopeea poporului carpato-danubian intr‰nd ”n Anatolia. arheologia. p. urmate la scurt` vreme de cel al Luwi]ilor. numind-o Constantinopol.. istoria. ën urma mor]ii lui Alexandru Macedon. C‰nd oare vom avea un alt Texier care s` ne spun`: ãDaco-rom~ni. dac la origine. 235 .).. hitti]ii carpato-danubieni s-au ”ndreptat spre inima Mesopotamiei ”ntemeind un imperiu ce se ”ntindea de la Marea Getic` (Marea Neagr`).

mai t~rziu. idee ce va fi ã\mprumutat`Ò. altul spre R`s`rit. 236 . Cehia. putem spune. Vulturul hittit-carpato-dun`rean cu dou` capete. Imperiul Austro-Ungar. Polonia.Fig. unul privind spre Apus. [i cine mai [tie de cine. •n Anatolia ãse vedea dubluÒ. de Bizan]. pe sculpturi [i basoreliefuri. [i asta se datora predilec]iei evidente. Rusia.90. pentru creaturi cu dou` capete.

”nc` din perioada neolitic`. Bedrich Hrozny. Ori putem spune c` . Bizan]ului. ]arul Rusiei [i el . 90)... de fapt. Knudtzon . ën Anatolia ãse vedea dubluÓ. p‰n` c‰nd un ceh. briliant profesor de Asirologie. fiind cunoscute ca ãtopoarele traciceÓ. [i aceasta ”ntr-o lume a[a-zis civilizat`! (Fig. A. al vie]ii ve[nice la arienii carpato-danubieni (cea mai veche a fost g`sit` recent pe teritoriul dacic sud-dun`rean. [i asta se datora predilec]iei lor eviden]iat` pe sculpturi [i basoreliefuri.. de toate zilele. simbol frumos. av‰nd o vechime de 8000 de ani). folosind dou` sisteme de scriere: cuneiform Ð pentru faptele de toate zilele [i hieroglific Ð pentru inscrip]iile monumentale [i funerare. [i mai trebuie s` a[tept`m c‰]iva zeci de ani p‰n` c‰nd Imperiul Sovietic s` se destrame [i noua Rusie ”n 1990 s` [i-l proclame simbol na]ional: pajura cu dou` capete. s-a petrecut ”n plin` dezvoltare a epocii bronzului.. de ce ceramica din p`r]ile dun`rene prezint` caractere comune.. a fost capabil s` o descifreze par]ial bazat pe ideea original` a unui norvegian. Redescoperirea civiliza]iei hittite a ridicat multe semne de ”ntrebare at‰ta timp c‰t scrierea lor nu a fost descifrat` [i care a continuat s` fie ãmut`Ó. Ei. unul cu un cap la R`s`rit [i altul la Apus ca ”nsemn al. iubeau simetria. hitti]ii-carpato-danubieni creau forme duble ca Vulturul cu Dou` Capete (Fig. 91) Migra]ia tracilor carpato-danubieni ”n Anatolia. Limba hittit` apar]inea familiei euro-indiene. [i-l adjudec`. pentru creaturi cu dou` capete. Topoarele de lupt` poart` amprenta specific` a me[terului trac. hunii devenind Imperiu Austro-Ungar (prin alian]a cu austriecii). aceea[i poveste ca [i cu zvastica. ”n Bulgaria.. faza timpurie.. putem spune.Epopeea poporului carpato-danubian Civiliza]ia hitit` carpato-danubian` s-a dezvoltat paralel cu civiliza]ia sumerian` [i egiptean`.. 237 . cruzimii [i s`lb`ticiei. p‰n` ”n ad‰ncul Asiei Mici. dar pe l‰ng` el mai aveau [i o mul]ime de zei mici . A[a se explic` faptul de ce topoarele de bronz din aceste zone se aseam`n`. preluat de ni[te iresponsabili [i transformat ”ntr-un simbol al iresponsabilit`]ii. J. Zeul lor principal era Soarele.. Dar ãho]iiÓ istoriei nu se opresc aici.. Aceast` idee este ã”mprumutat`Ó de Bizan] [i ”mi amintesc c‰nd am vizitat casa patriarhului din Istanbul [i am v`zut basorelieful cu cei doi vulturi gemeni. intoleran]ei.1902. Este.

\n Bulgaria de azi. 1995 238 . Virginia. [i asta \ntr-o lume a[a-zis civilizat`.91. cruzimii [i s`lb`ticiei. Editors of Time-Life Books. Lost civilizations. simbol al vie]ii ve[nice la carpato-dun`reni (cea mai veche a fost g`sit` pe teritoriul dacic sud-dun`rean. Crucea Pelasgic`. Alexandria. 88-91 au fost luate din Anatolia: Cauldron of cultures.Fig. Acest simbol va fi preluat [i el de ni[te iresponsabili [i transformat \ntr-un simbol al intoleran]ei. Fig. av~nd o vechime de 8000 de ani) o g`sim [i la hitti]ii-carpato-dun`reni.

.. s` sper`m c` al]ii o vor face pentru noi. traci. Con]inutul fiind aproape identic. proclam` limba hitit` ca limb` indo-european`. Ludmila Jivcov. atunci. dar vor mai trece 27 de ani p‰n` Helmuth T. hiti]ii. istorie. Tentativa cehului Hrozny a fost aplaudat`. rom‰nii. unde hieroglifele hitite aveau fa]` ”n fa]` scrierea fenician` semitic`. dar s`-i vedem cum vor sta ”n fa]a cercet`rilor cromozomale care ”n mai pu]in de 10-15 ani vor fi la ”ndem‰na oric`rui ”ncep`tor ”n ale arheologiei! §i dac` noi. O lume ”ntreag` ”[i caut` r`d`cini ”n trecut. de mult. ”nc‰t ”i putem numi ãcei mai mari alpini[ti ai antichit`]iiÓ Ð ”n conformitate cu ãistoriciiÓ ru[i. Dac` ei... Cei mai mul]i ”i consider` un popor european ce a trecut Bosforul. Bosseri. ”n cadrul Societ`]ii ãOrientul ApropiatÓ din Berlin. urma[i ai vechilor hiti]i? . trec‰nd peste Mun]ii Caucaz [i ateriz‰nd ”n mijlocul podi[ului Anatoliei! De ce numai bulgarii s` fie urma[i ai vechilor traci (dup` fiica fostului pre[edinte al Bulgariei. istorie! S`racii hiti]i carpatodun`reni. istorie. Dar descifrarea scrierii hitite a ”ncurcat lucrurile [i mai mult. prad` a politicienilor avizi de putere [i de.Ó profesoara de istorieÓ. nu o vom face.. a carpato-dun`renilor.. al]i ãistoriciÓ ”i vor ãAlpini[tiÓ veni]i de undeva dintre Marea Neagr` [i Marea Caspic`. vorbeau o limb` european` care nu apar]inea indigenilor din platourile Anatoliei. Astfel.. au trebuit s` fac` alpinism [i s` sar` peste Mun]ii Caucaz. sudul Turciei. [i nu [i ru[ii. profesor la Universitatea din Istanbul. Istorie. A[a c` ace[tia din urm` ãau dreptulÓ s`-[i pun` pe steagul tricolor vechea emblem` hitit` carpato-dun`rean`. vrea s`-[i dovedeasc` existen]a milenar` pe seama noastr`.Epopeea poporului carpato-danubian [i anume c` gramatica hitit` ar avea o caracteristic` structural` european`. atunci. care i-a transformat pe bulgari peste noapte din slavi-mongoli ”n . de unde au venit ei?. extinzindu-le istoria cu c‰teva milenii). s-au putut pune bazele unei descifr`ri corecte. P‰n` atunci SOMN U§OR arheologi [i istorici Rom‰ni(?) 239 . va descoperi inscrip]iile gemene care flancau intrarea ”n templul neo-hitit de la Karatepe din Mun]ii Turus. ”n 24 noiembrie 1919.... Dardanelele. a vulturului cu dou` capete... trec‰nd u[or Bosforul. ”n loc s` cucereasc` podi[ul Anatoliei. iar textul destul de lung.

se folosesc detectoare sonice [i chiar sateli]i.92. doi cu mapa [i unul cu roabaÒ dec~t atunci c~nd nu vrei altfel. 240 . Azi se formeaz` o echip` multidisciplinar`.Fig. poate nu. Arheologia nu se mai practic` azi ca acum 200 de ani: ãtrei cu sapa. Poate c` este mai bine pentru Rom~nia c` se a[teapt` o astfel de tehnologie.

241 .iar faptul c` dacii. Ace[tia au cucerit \n final nordul Africii. popor ce a condus Fezzan-ul. nu mai reprezint` nici un secret pentru nimeni. \i numea o mare na]iune. S`p~nd la ruinele unei vile romane. ãroireaÓ r`zboinicilor carpato-dun`reni \n lumea antic`. Scena din mozaic reprezint` un t~nar alb. cap. CUCERITORI AI AFRICII DE NORD C ` tracii au fost daci . II.Epopeea poporului carpato-danubian GA-RAMANII CARPATO-DUN`RENI. Un arheolog italian. ge]ii. caucazian. oameni care i-au \mpins pe negrii ãtroglodi]i. Mai pu]in cunoscut` este explozia r`sp~ndirii acestora.d. parte a Saharei ce se \ntinde la nord de Mun]ii Hoggar.d. pe care spre norocul nostru \l fotografiaz` (spun spre norocul nostru. Dou` alte victime. \n jurul anului 1250 \.\n care Irod a t`iat 14.H. pl~ngere [i t~nguire mult` . legate de m~ini [i de picioare \[i a[teapt` soarta. face o descoperire ciudat` \n anul 1914. besinii (metalurgi[tii antichit`]ii) f`ceau parte din aceea[i mare familie traco-dac`. •n vechile texte egiptene se men]ioneaz` sosirea din Asia Mic`. ori ramanii-troieni etc.H. \n s`tucul libian Zliten.ne-a spus-o [i Dio Cassius . la mijlocul secolului al V-lea \. deoarece \n timpul primului r`zboi mondial mozaicul a fost distrus). la 97 de kilometri distan]` de vechiul ora[ roman Leptis Magna. el descoper` un mozaic roman. a unui popor al c`rui obiectiv a fost cucerirea Egiptului. p`r drept. latinii. Salvatore Aurigemma. Cine au fost ace[ti ga-ramani constituie unul dintre marile mistere ale Saharei. lung. sf~[iat \n buc`]i de un leopard. zona care ast`zi este parte din de[ertul Sahara.000 de prunci este evocat` [i \n scripturi: Glas \n Rama s-a auzit. Ace[ti prizonieri cu pielea roz-aurie. 17). Herodot. Asia Mic` era populat` de Ramani (cetatea Rama . ramanii..Matei. tr`ind \n pe[teriÓ la o parte. nasuri acviline [i b`rbi scurte au fost identifica]i ca fiind ga-ramani. •n Sahara (probabil mai pu]in arid` \n acele timpuri) mai pot fi \nt~lnite [i \n zilele noastre st~nci [i pietroaie pictate de ga-ramani.

242 Fig. albi [i negri.93.. \n . Sahara. c~t [i cirezi de vaci cu ni[te coarne lungi p`sc~nd pe v`ile fertile [i abund~nd \n vegeta]ie ale Saharei. •n anul 1958 exploratorul francez Henri Lhote descrie o serie de st~nci.. . pictate superb. Astfel putem vedea v~n`tori [i p`stori.

Dar lucrurile nu se opresc aici. la mai mult de 700 mile de Roma. Dar s` nu uit`m c` \n Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life.Epopeea poporului carpato-danubian Unii \i identific` pe ga-ramani cu ãOamenii M`riiÓ (cum \i numea Ramses al III-lea). Cum de au ajuns egiptenii s` aib` la Alexandria o mumie \nf`[at` \n bandaje cu scriere etrusc`. una \n fenician`. etrusc`! Textul era \ngrijit. Din p`cate. era o gr`din` abund~nd de via]`. Revenind la de[ertul Saharei . p~n` c~nd. reprezint` \n continuare un mister. iar corpul mumiei este identificat ca fiind o femeie. un nobil din Croa]ia pe nume Baric. angajat al cur]ii regale austro-ungare \[i duce ãcump`r`turaÓ la Viena. Urma[ii lui Baric prezint` mumia [i bandajele ei Muzeului Na]ional din Zagreb. •n anul 1840. de mult. •n 1958. •n anul 1859 Baric moare. Acest Baric. •mbr`c`mintea mumiei din Zagreb este singura etrusc` descoperit` p~n` azi. textele nu coincid. pictat \n dou` culori (negru pentru cuvinte [i ro[u pentru sublinieri [i pentru un num`r de linii verticale). a cump`rat o mumie (u[or de achizi]ionat la vremea respectiv`) de la un anticar din Alexandria. Sec]ia Egiptologie. la vederea curio[ilor. etrusce. Profesorul Heinrich Karl Brugsch observ` imediat pe bandaje o inscrip]ie despre care el a crezut c` este egiptean`! Au mai trecut al]i 20 de ani p~n` c~nd.. (din volumul Lost Civilizations. ferme [i cirezi. nepotul s`u a vrut s` vad` ce era \n spatele ãbandajelorÓ. c`ut~nd astfel o explica]ie pentru descoperirea \n insula Lemnos. cu lacuri [i r~uri. unde cu m~ndrie o expune \mpreun` cu alte obiecte de art` cump`rate pe parcursul c`l`toriilor sale. mumia a stat cuminte \ntr-o cutie. \n iulie 1862. Henri Lothe. un explorator francez. a scrierii. gravate pe 243 . Nimic special. descoper` o serie de picturi superbe.. §i. Time-Life Books Series) la pagina 32. de altfel. \n 8 iulie 1964 s-au g`sit la Pyrgi (\n Italia) 3 t`bli]e de aur: dou` \n limba etrusc`. \n jur de 30 de ani. Pentru un timp. \n 1891 ãbandajeleÓ au fost trimise la Universitatea din Viena unde exper]ii au identificat scrierea ca fiind. Etruscii sunt considera]i urma[i ai acestor ãOameni ai M`riiÓ. Dac` armata lui Napoleon Bonaparte a descoperit \n 1799 Egyptis Rosetta Stone av~nd \n paralel scriere egiptean` [i greceasc` Ð oferind astfel cheia descifr`rii hieroglifelor egiptene Ð nu acela[i noroc l-am avut cu scrierea etruscilor carpato-dun`reni. gr`dini..trebuie spus c`.. atunci.arid [i neprietenos azi . Cu toate acestea. surpriz`! Cam t~rzie. ve]i spune.

sclavi [i animale s`lbatice pentru circuri. ori fermieri cu cirezi de vaci.H. la pagina 98. dar majoritatea sunt ãsigilateÓ sub nisip a[tept~ndu-[i dezlegarea. Nu se [tie nici p~n` \n ziua de ast`zi dac` apa era adus` din rezervoare artificiale sau din surse subterane.carpato-dun`reni. circulare. Peste tot prin de[ert se g`sesc ora[e \n ruin`. 244 . ei. Este mult mai probabil ca ace[tia s` fi devenit alia]i ai fra]ilor romani. gazelele.. Modul \n care acest sistem de iriga]ie a func]ionat continu` s` fie un mister. fortifica]ii [i scrieri nedescifrate. nu a putut preciza dac` acest sistem de iriga]ii indica existen]a unei popula]ii numeroase.000 de morminte. subjugate.d.animale ce tr`iesc \n savane. girafele.000 sunt mici. dintre care 40. s-a scufundat \n nisip. a refuzat s` lupte \mpotriva fra]ilor romani cauz~nd \nfr~ngerea lui Hannibal? Probabil c` garamanii au fost cuceri]i de trupele romane care dup` zdrobirea Cartaginei au cucerit nordul Africii. oameni albi [i negri \mpreun` . Ancestors of Modern Tuaregs?. \n 202 \. devenit` ulterior Germa. S-a descoperit o re]ea de 300 de ãfoggarasÓ constituite \ntr-o re]ea de peste 1. O parte dintre scheletele excavate de aici au caracterisiticle rasei albe. Nu lipsesc din desene nici elefan]ii. Rhapsa de mai t~rziu. paginile 14-15.. Nu am g`sit nici un studiu cromozomal tip ãPCRÓ.. Unii consider` c` autorii picturilor au fost prizonieri ai ga-ramanilor (carpato-dun`reni. ga-ramanii carpatodun`reni au creat [i un sistem de iriga]ii descoperit \ntre Garama (capitala ga-ramanilor) [i oaza Ghat. continu`m s` cunoa[tem prea pu]in despre ace[ti garamani . VA).8 km. Sahara! (vezi AfricaÕs Glorious Legacy. Ei au contribuit \n acest fel la controlul drumului caravanelor. femei [i copii. Garama. S` fi fost oare tot ei cavaleria ce l-a \nso]it pe Hannibal la trecerea Alpilor [i care. s-au g`sit peste 100.a. \n apropierea unor surse abundente de ap`. leii [i chiar.st~ncile Saharei din Mun]ii Hoggar [i Ajjer. Time-Life Books. dup` cum ne spune [i Rupert Furneaux \n The Garamantes. Arheologul francez Pierre Belair.600 km de tunele.o via]` exotic` african`. n. celelalte apar]in~nd rasei negroide. Canalele (numite ãFoggarasÓ) se \ntind pe distan]e de 4. hipopotamii (\n Sahara?!) . pene de stru]. cel care a descoperit canalele \n 1933. •n apropierea capitalei Garama. \n. aur. Alexandria. Oricare ar fi explica]ia. ar`t~nd v~n`tori alerg~nd cu arcuri \n m~ini.) cuceritori. aduc~nd la Roma boga]iile Africii: filde[..

probabil. albii care c~ndva controlau Sahara.H. este greu de spus. instituie cre[tinismul ca religie oficial` a imperiului. promite pace \ns` nu \[i ]ine promisiunea. conform relat`rilor istoricului arab Ibn Khaldoun. Cornelius Balbus a triumfat. El a fost urmat \n anul 86 d.. am~ndoi daci. sunt \nal]i. \n urma unui atac al ga-ramanilor asupra localit`]ii Leptis Magna (atac ilustrat. Arabii \ns` nu-i vor ierta. P`trunderea romanilor \n Sahara l-a intrigat pe Henri Lhote. conduc`tori absolu]i ai caravanelor de la Fezzan la Niger.com).H.ce se g`sea la circa 690 km de coast`.H. Cornelius Balbus.).. spune Plinius.H. a ajuns p~n` la ãDasi BariÓ (se pronun]` ãdaci bariÓ). P~n` la sf~r[itul secolului al XIX-lea ei au fost sub administra]ie francez`.H. TamashEq (s` fie oare o aluzie la vechea zeitate vedic` carpato-dun`rean` 245 . se pare. El descrie \n History of the Conquest of Egipt cum Okba conduc`torul armatei arabe ajung~nd la Fezzan. [i capitala ga-ramanilor. care vorbe[te despre traversarea Saharei de c`tre ga-ramani \n care de lupt` de la Fezzan la fluviul Niger. fapt ce constituie un mister chiar [i pentru ei. Garama . dup` cum ne spune Plinius cel B`tr~n..d. Culoarea fe]ei lor este ar`mie. ating~nd. Unii consider` c` tuaregii din Hoggar [i Air Mountains ar fi descenden]i ai lor. pe care localnicii \l mai numesc [i Isa (nume foarte apropiat de Tisa. \n fa]a capitalei acestuia. Garama (Germa). \n mozaicul descris de Aurigemma) Septimus Flaccus a petrecut 3 luni \n de[ert ajung~nd p~n`-n Mun]ii Tibest. Aceast` teorie nu este complet acceptat`. Constantin cel Mare.) [i Galer cel T~n`r (313 d. ast`zi cunoscut drept r~ul Niger. dar nici respins` (webmaster@keni. arabii au pielea \ntunecat` [i sunt de statur` mult mai mic`.H. Ei sunt complet diferi]i de ceilal]i oameni ai de[ertului. Cre[tinismul nu a fost interzis [i \n acest fel ajunge [i la ga-ramani. Iar c~nd \n 325 d. dacul n`scut \n comuna Ni[ devine \mp`rat (urm~ndu-i pe cei doi Ler-i) El. \n timp ce berberii. c~nd imperiul roman ajunge \mp`r`]ia celor doi Leri: Galer cel B`tr~n (311 d. Ga-ramanii o \mbr`]i[eaz` [i ei. Ce s-a \nt~mplat cu ga-ramanii carpato-dun`reni. de Julius Maternus. Tuaregii au [i alte particularit`]i: [i-au p`strat limba.Epopeea poporului carpato-danubian Armatele romane au penetrat \n ad~ncime Sahara de trei ori: ¥ \n 19 \. La ei b`rba]ii trebuie s`-[i acopere fa]a [i nu femeile. av~nd semnifica]ia de ãr~uÓ). tuaregii fiind numi]i ãst`p~ni ai de[ertuluiÓ (Lords of the desert). •n anul 70 d.

a descoperit \n anul 1926 un mausoleu din piatr` compus din camere [i tuneluri ai c`ror pere]i erau decora]i cu semne [i inscrip]ii indescifrabile..H. cea a nobililor 2. Sahara (dup` prof. iar scheletul din camer`.. chiar idolatrizate (prin compara]ie cu cultul musulman). de la Facultatea de Medicin` a Universit`]ii din Alger. Femeile sunt tratate cu mult respect [i stim`. Berlioux de la Universitatea din Lyon). Societatea tuaregilor era divizat`. Exist` o poveste care pare a sus]ine leg`tura acestor tuaregi cu ga-ramanii carpato-dun`reni. Se crede c` regina Tien-Hinane ar fi murit \n secolul al IV-lea d. a fost \ngropat` \ntr-un mausoleu de piatr` l~ng` Abalessa. av~nd ca pandantiv o column`. care a descris un trib nordafrican numit ATLATES. Poate numai o explozie de tip nuclear! A[a c`.. Dr. iar continentul pierdut era plasat \n. cel pu]in p~n` azi. nu v`d ce mi[c`ri tectonice ar fi putut avea loc \n Sahara care s` distrug` p~n` la dispari]ie fabuloasa Atlantida peste noapte. regina Tien-Hinane. la sudul mun]ilor Hoggar. povestea scriitorului francez Benoit r`m~ne o poveste. pornind de la aceast` legend`. La aproape doi kilometri mai departe s-a g`sit [i o camer` central` pe a c`rei podea era a[ezat un pat. \n urma examin`rii atente a scheletului. Aceast` poveste romantic` se bazeaz` pe relat`rile lui Herodot. p~n` nu de mult.dup` toate aparen]ele apar]in~nd unor nobili . asem`n`tor celor g`site \n ruinele Cartaginei. Personal. apar]in~nd unei femei. Leblanc. iar la \ncheieturile m~inilor cu br`]`ri de aur. \n 3 clase: 1. de l~ng` Bra[ov) [i scrierea proprieTifinagh pe care au uitat s-o citeasc`. a declarat c` acesta ar fi apar]inut unei femei de ras` alb`. Un arheolog amator francez.ce au \nso]it-o pe regin` pe ultimul ei drum. unul dintre str`mo[ii lor.Tamash vezi Tamash-Fal`u. S-au g`sit dou`sprezece schelete . a conduc`torilor de c`mile [i negustorilor 3. Identificarea scheletului ca apar]in~nd unei ãfemei albeÓ l-a inspirat pe nuvelistul Benoit \n realizarea nuvelei Antinea (nume atribuit de Platon reginei Atlantidei). •ntr-un col] al camerei se afla un vas cu insigna \mp`ratului Constantin cel Mare. 246 . era \mpodobit cu un colier din aur masiv. a sclavilor negri (nu cumva se aseam`n` cu cea a aryenilor carpato-dun`reni care au cucerit India?). Conform unei legende tuarege.

istoria este ãciudat`Ó [i depinde de cine o scrie [i.. te-am ”n]eles c‰nd ai scris c` noi nu suntem urma[ii Romei.d. §i i-am spus de cartea lui V. replic‰nd: ãHai m`i. Dr. iar pe o fresc`. care la paginile 176-177 are o hart` (Fig.H. carpato-danubian. ”i spuneam colegului [i prietenului meu. 48) a r`sp‰ndirii poporului proto-european (aryan. Cocioba a reac]ionat imediat cu r‰sul lui de ãbon hommeÓ [i spontaneitatea care-l caracterizeaz`.. grecii ”[i adjudec` acest simbol ”n lupta politic` ”mpotriva noii Republici Macedonia. ãSoarele lui Alexandru MacedonÓ creat cu c‰teva mii de ani ”nainte de na[terea acestuia. Sudul Chinei. dorieni [i eolieni). Dr. §erban Cocioba. ”n principal fiind interesat de micu]a insul` Santorini. Miky. pe o amfor` mai ”nalt` de un metru. ”n patru valuri: ahei.. Am reg`sit acolo. The History of Civilization Ð The Aryans. Dup` cum am spus ”ntotdeauna. Vorbeam cu §erban ”ntr-o noapte frumoas` despre istoria neamului. spirala dacic` (pelasgic`). ci ei C 247 . Himalaya [i p‰n` ”n insulele Japoniei de azi. Gordon Childe. ionieni. India. Persia. c` suntem pe urmele ãMarelui Imperiu PelasgicÓ. pelasgic ori cum vre]i s` ne numim) din zona Carpa]i-Nistru-Balcani ”n Mesopotamia. pentru cine. Santorini are o caracteristic` unic`: p`streaz` sub cenu[a vulcanic` o civiliza]ie care a disp`rut cu 1000 de ani ”naintea sosirii grecilor din estul M`rii Caspice (1900-1400 \. ën treac`t fie spus.Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA JAPONIEI DE C`TRE POPORUL CARPATO-DUN`REAN ~nd ”n vara anului 1997 c`l`toream prin insulele M`rii Tracice (Egee).

Sub cenu[a vulcanic`. . \n micu]a insul` Tera (Santorini).248 Fig.94. din Marea Tracic` (Egee). cu aproape 1000 de ani \nainte de sosirea grecilor \n Europa. g`sim anfore decorate cu Spirala Pelasgic`.

de la c`l`ritul pe m`gari. p~n` \n v~rful vulcanului din Tera-Santorini. c~teva zile dup` aceast` aventur`.95. \mpreun` cu doi prieteni. statul pe scaun devenind un proces de con[tiin]`: nu vom mai abuza niciodat` de acele animale patrupede denumite [iÉ m`gari. nici nu mai conta. §erban Cocioba Ð primul din dreapta. ba pot spune c` ur`sc c` trebuie s-o fac`. Noi am sin]it-o din plin. priveli[tea era a[a de fascinant` \nc~t durerea de [ezut. dr. Pe urmele Marelui Imperiu Pelasgic. c`lare pe m`gari. [i-[i dau toat` silin]a s-o dovedeasc` tot drumul. Ei caut` s` se \ntreac` unul pe altul [i nu le pas` de ce st` pe spatele lor. Cu toate astea. f`c~ndu-te s` sim]i asta. 249 . Sa[a Badlani (n`scut brahman. I-am c`rat.Fig. azi specialist \n boli de pl`m~ni \n New York). Tot drumul m` \ntrebau: ãDe ce ne-ai adus aiciÒ? Odat` ajun[i pe buza vulcanului. §erban nu s-a putut ab]ine s` nu se \ntrebe cu voce tare: ã§i ne vom \ntoarce tot c`lare pe bestiile alea?Ò C`l`ritul pe m`gari nu este a[a de romantic cum se crede. av~ndu-l al`turi de dr.

P`rul lor este sofisticat aranjat. r`sp~ndindu-[i cultura. 250 . r`m~ne de dedus.Fig. care vor dispare \n urma erup]iei vulcanice. locuitori ai TereiSantorini. chiar aproape de u[`. a fost pictat` scena luptei dintre doi tineri. dovedind rafinament. Ce este ciudat.96. de exemplu). Reprezint` de fapt cea mai veche imagine a doi boxeri. Mul]i \i consider` pe vechii locuitori ai Terei ca fiind acei atlanzi. descri[i de Platon. Unde s-au dus ei. dovedind c` au putut p`r`si locurile \n timp. nu s-au g`sit resturi omene[ti acoperite de lava vulcanic` (ca la Pompei. Pe unul din zidurile interioare ale unei case.

Fig.97. ãDoamnaÒ de pe unul dintre pere]ii picta]i, a fost g`sit` \n a[a-zisa ãCasa DoamnelorÒ; este de m`rime natural`, av~nd un p`r negru, foarte sofisticat str~ns sub un acoper`m~nt albastru, l`s~nd totu[i s`-i cad` pe frunte o [uvi]` rebel`, iar la spate o ãcoad` de calÒ, ingenios [i elegant aranjat`. Cerceii de aur [i buzele rujate te \mpiedic` s` g~nde[ti c` aceasta era moda, atunci, la ãatlanteÒ, acum mai bine de 4-5000 de ani. •mi pare r`u c` spa]iul nu-mi permite s` v` ar`t [i alte ãfrumoaseÒ ale acelor vremuri. Kimonoul pe care-l poart` are partea de sus aproape identic` cu haina lui Mircea cel B`tr~n, vezi Fig. 49.
Dup` The Wall-painting of Thera, Alex & Christos Doumas, The Thera Foundation, Athens, 1992

251

sunt ai no[tri; te-am ”n]eles [i te suport ”n ideea c` noi suntem primii oameni din Europa, proto-europenii, civiliza]ie presumerian`; c-am invadat Asia Ð Caucazul, China [i mai t‰rziu India Ð, c-am cucerit Egiptul [i Mesopotamia; m-am obi[nuit [i cu acestea, dar... c-am cucerit [i Japonia?!Ó Discu]iile au continuat p‰n` seara t‰rziu, pe terasa ãVulcanic Villa ViewÓ din Santorini, unde Marea Tracic` (Egee) din azurie se transformase ”n ro[ie, pentru o scurt` perioad` de timp, iar mai apoi, dup` ce a ”nghi]it soarele, s` devin` mai neagr` dec‰t lava vulcanului din apropiere, r`cit` de mii [i mii de ani, ”n timp ce cerul se acoperea cu mii [i milioane de felinare micu]e [i str`lucitoare galbene verzui. ën final, par]ial convins, prietenul §erban ”mi spune: ãDac` vei scrie despre invazia Japoniei de c`tre noi vezi s` nu afle [i guvernul lor...Ó A[a c` v` rog [i pe dumneavoastr` s` p`stra]i ãsecretulÓ. ën anul 1993 apare la Barnes & Noble cartea The Aryans [i nimic nu m-a [ocat mai mult dec‰t acea hart` care situa spa]iul Carpato-Nistru-Pontic ca cel al originii europenilor [i al culturilor lumii. Faptul c` acei arieni carpato-dun`reni au format o puternic` dinastie ”n Mesopotamia ”n 1500 \.d.H., au cucerit apoi Persia, Anatolia, Asia, India Ñ r`sp‰ndindu-[i limba, religia [i cultura p‰n` ”n Himalaya, nu-mi era necunoscut Ñ dar c` au cucerit Japonia?... A[a c` am pornit s` cercetez... preistoria Japoniei [i v` las pe dumneavoastr` s` judeca]i... C‰nd yayoi-ii, str`bunii japonezilor de azi, au sosit ”n Japonia, ”n anul 300 d.H. (foarte t‰rziu ”n istorie, dup` cum vede]i) ei au g`sit o popula]ie b`[tina[` alb`, blond`, b`rboas`, pe care au numit-o ãemishiÓ, ”nsemn‰nd ãb`rbo[iÓ. Ace[tia ”ns` se chemau ãainuÓ, cuv‰nt cu semnifica]ia de ãomÓ, ”n pronun]ia lor sem`n‰nd cu ãaomuÓ, fiind atunci simpli v‰n`tori [i pescari. Ei se numeau ãoameniÓ, la fel ca [i carpato-dun`renii aryeni care invadaser` India [i se ”nchinau zeului vedic ãOMÓ. Ace[ti ãoameniÓ cum le place s` se numeasc`, sunt considera]i azi urma[ii caucazienilor Ð carpato-dun`reni-arieni, care au invadat insulele a[a-zise japoneze acum 5000 de ani (3000 \.d.H.), imediat

252

Epopeea poporului carpato-danubian

dup` cucerirea Indiei, c~nd ei terminaser` deja cucerirea Chinei de azi. P‰n` nu demult, chinezii se m‰ndreau cu ãstr`mo[iiÓ lor Ð mumiile descoperite la Tarim Basin. Dar, se pare c` se m‰ndreau cu str`mo[ii ãno[triÓ. Apari]ia ma[inilor de ãPCRÓ (Polymerize Chain Reaction), dispozitive capabile s` citeasc` [i s` interpreteze r`m`[i]e cromozomiale, amprente l`sate ”n ADN-ul mitocondrial, au produs surprize... ãistoriceÓ [i arheologice. Astfel, cercet‰nd mumiile din vestul Chinei, de la Tarim Basin (revista Archaeology, Ð USA Ð March/April 1995) rezultatele au atestat originea lor... european` [i interrela]ia lor cu toch-aryenii. Surprize, surprize, surprize! ën sf‰r[it, s` ne ”ntoarcem la carpato-dun`renii ainu, din Japonia. Ei au fost for]a]i de c`tre n`v`litorii yayoi s` se retrag` din ce ”n ce mai spre nord, pe m`sur` ce ponderea demografic` a acestora a devenit cov‰r[itoare. Un memoriu prezentat ”mp`ratului ”n anul 805 d.H. se refer` la cheltuielile mari cauzate de lupta continu` cu ãainuÒ, men]ion‰nd c` ãainu se str‰ng ”n grupuri mari, ca furnicile, pentru ca apoi s` dispar` precum p`s`rileÓ. Popula]ia ainu, ”mpins` spre insulele friguroase Hokkaido [i Sakhalin, [i-a p`strat independen]a p‰n` ”n anul 1799 c‰nd japonezii s-au hot`r‰t s`-i ocupe pentru ãa-i proteja de agresiunea ruseasc`Ó. P‰n` nu demult, nu a interesat pe nimeni originea acestor b`rbo[i blonzi, ainu. Nu s-au f`cut cercet`ri cromozomale Ð PCR pentru c` nimeni nu a fost interesat s` cheltuiasc` suma de 5-10.000 de dolari pentru a afla adev`rul, iar statul japonez de azi prefer` s`-i ignore chiar, [i asta spre binele istoriei lor. Antropologul american Carleton Coon ”i consider` pe caucazienii sosi]i ”n urm` cu 5.000 de ani ca av‰nd aceea[i origine cu cei ce au ocupat insulele Kurile [i Aleutine (devenind nici mai mult, nici mai pu]in dec‰t primii descoperitori ai Americii), bazinul fluviului Amur [i Manciuria. Al]ii ”i consider` pe ace[ti ainu (carpato-dun`reni, cum le spun eu) ca fiind cei care au migrat peste toat` Asia, caucazienii care au sosit ”n Mongolia de azi [i trec‰nd peste str‰mtoarea Behring se r`sp‰ndesc pe

253

teritoriul celor dou` Americi, teorie sus]inut` de descoperirea ”n 1958, pe coasta Ecuadorului, a unor vase ceramice asem`n`toare cu cele ainu. De ce nu, carpato-dun`renii, arienii, pelasgii, ainu ori cum vre]i s`-i numi]i pe ace[ti str`mo[i ai no[tri, s` nu fie aceia[i sugera]i de ãLegenda Omului AlbÓ, ãB`rbosul blondÓ care a sosit ”n Mexic [i Peru cam ”n aceea[i perioad`, cu 5.000 de ani ”n urm`... Aparent [i carpato-dun`renii ainu, atunci c‰nd au invadat Japonia, au ”nt‰lnit o popula]ie cunoscut` drept ãCultura JomonÓ, despre care m`rturiile sunt sporadice [i incomplete. Izgoni]i de yayoi-ii veni]i de prin Coreea ”n jurul anului 300 d.H., ainu au fost ”mpr`[tia]i, decima]i, sau mai corect spus, ãasimila]iÓ, japonezii aduc‰ndu-[i cu mare dificultate aminte despre ãacei oameni albiÓ pe care i-au g`sit ”n insulele ocupate acum de ei. Aproximativ 14.000 de ainu mai tr`iesc [i ”n ziua de azi ”n mici s`tucuri de pe coastele insulei Hokkaido, dar ãinteresul [tiin]ificÓ ”n ceea ce prive[te originea acestora nu exist` [i se pare c` nu pasioneaz` pe nimeni. Azi se consider` c` insulele Japoniei au fost descoperite, din \nt~mplare, de trei marinari portughezi, care au atins coasta insulei Kyushu \n 1542. Ace[ti marinari r`t`ci]i nu sunt primii europeni care au ajuns \n Japonia, a[a cum ni se spune, eronat, \n c`r]ile de istorie. Cu multe mii de ani \naintea lor, noi, carpatodanubienii, am descoperit, invadat [i populat aceste insule. Sosirea \n 1549 a iezuitului Francis Xavier, care va implanta o cruce pe p`m~ntul ãnou descoperitÒ, nu va avea acela[i succes ca \n America de Sud; cre[tinismul nu a reu[it \n aceste insule, poate [i din cauza interesului practic minor pe care \l prezentau la acel moment. Japonezii au fost [i au r`mas [i azi un popor foarte rasist, \nchista]i \n castele lor sociale. Prejudismul na]ional \mpotriva oamenilor ainu devine total ridicul [i, ca s` v` dau un exemplu, unul dintre conduc`torii recen]i ai popula]iei ainu este Shi-Geru Yo-Sano care s-a luptat aproape 20 de ani cu o companie de construc]ii japonez` care voia s` construiasc` un dig, distrug~nd astfel un r~u sacru al oamenilor ainu dintr-un s`tule], din insula

254

Epopeea poporului carpato-danubian

Hokkaido. C~nd, \n sf~r[it, a reu[it s` aduc` \n fa]a Cur]ii acea companie de construc]ii, care apar]inea guvernului, judec`torul [i Curtea au refuzat s` accepte c` ar exista aceast` popula]ie ainu (vezi p. 280 din cartea lui Patrick Smith, Japan, a reinterpretation). Japonezii sunt un grup etnic ce apar]ine rasei mongoloide. Ei \i numesc pe to]i care nu le apar]in ca ras` ãgaijinÒ. Aceasta s-ar traduce: gai Ð de afar` iar jin Ð persoan`. Ei bine, ei niciodat` nu i-au numit astfel pe coreeni ori chinezi, dar pe ainu, da. Prigoana \mpotriva popula]iei ainu a atins maximul \n anul 1192 c~nd au fost \mpin[i cu s`lb`ticie \n nordul friguros [i neprimitor al Honshu-ului [i Hokkaido-lui. Azi ainu tr`iesc izola]i \n s`tucurile lor, zb`t~ndu-se s`-[i p`streze identitatea, limba, dup` cum ne spune acela[i Patrick Smith. Soarta lor ne aminte[te de aceea a nativilor americani, care se pierd treptat, ãnaturalÒ, prin rezerva]iile din Statele Unite. Japonezii obi[nui]i \i consider` pe oamenii ainu nimic altceva dec~t un parc de atrac]ii. Ce-i uime[te cel mai mult pe ace[tia sunt caracteristicile fizice deosebite de ei: figura distins` [i cizelat`, unii din ei av~nd chiar ochii alba[tri. ëncep‰nd din secolul XIX d.H., oamenii ainu au adoptat vestimenta]ia tradi]ional` japonez`. Limba lor nu a fost studiat`, fiind considerat` de ãcercet`toriiÓ japonezi ãde neclasificatÓ. S` sper`m c` ”ntr-o bun` zi, un ãOMÓ, un urma[ al acestor carpatodanubieni va avea situa]ia material` [i dorin]a [tiin]ific` s` cheltuiasc` ni[te mii de dolari pentru a face acel test de arheologie molecular` Ð PCR Ð de confirmare a amprentei genetice (ãgenetic blueprintÓ) a acestora. Dac` ast`zi ma[ina de PCR cost` c‰teva mii de dolari [i are m`rimea unui cuptor cu microunde, se preconizeaz` ca ”n viitorul apropiat m`rimea unui asemenea aparat s` nu o dep`[easc` pe cea a unui ãpalmtop computerÒ (computer ce poate fi ]inut ”n palm`). Acest lucru ar permite transportarea sa la locurile de cercetare, informa]iile culese put‰nd fi apoi analizate cu ajutorul computerelor specializate ce compar` datele introduse cu mii de alte amprente genetice mitocondriale specifice diferitelor rase [i

255

civiliza]ii. V` spun toate acestea pentru a v` ”ntredeschide o u[` spre viitorul apropiat al arheologiei moderne. A[a c`, Oamenilor ainu carpato-dun`reni, mai ave]i de a[teptat... dac` nu ve]i disp`rea, p‰n` c‰nd cineva va fi interesat de civiliza]ia voastr`É a noastr`!

MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE

256

va angaja localnici [i s`p`turile vor ”ncepe. continu‰ndu-[i drumul p‰n` ”n insulele Japoniei. ”n anul 1961. intrigat [i av‰nd probabil spiritul aventurierului gata de orice. v‰nat de p`s`ri ori alte animale s`lbatice. cea pictografic`. nu ”nseamn` c` ei s-au oprit aici. ãuit‰ndÒ s`-[i anun]e superiorii francezi ori s` cear` permisiunea autorit`]ilor otomane locale. care ”[i crease un ãapetitÓ arheologic prin serviciile avute prin Egipt [i Etiopia. este anun]at de un director al unui oficiu po[tal francez de existen]a ”n zona numit` Tellon. ën anul 1877 un diplomat francez. aduc‰nd cu ei prima scriere. obosit de c`l`rit. (zona Irakului de azi). ori cobor‰nd ”n sudul Asiei [i cucerind India (vezi m`celul de la Mohendjo-Harappa). a unor inscrip]ii antice ciudate pe c`r`mizi. carpato-danubieni nu numai c` au cucerit toat` Europa [i au populat-o. Sarzec. pe teritoriul Irakului de azi. Mesopotamia. Cu un serviciu plictisitor. nordul Africii (ga-ramanii).MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Epopeea poporului carpato-danubian CUCERIREA SUMERULUI (IRAKULUI) de C`tre carpato-dun`reni De la noi a ”nceput scrisul! ceia[i pelasgi. El ”[i va face o colec]ie personal` de figurine. cam la 155 de mile sud-est de Bagdad. Faptul c` au cucerit Sumerul. Asia Mic` (ramanii troieni). Sarzec.pe r‰ul Mure[. dar s-au risipit spre R`s`rit p`trunz‰nd prin nord-vestul Chinei (vezi mumiile de la Tarim Bassin). Ernest de Sarzec. a fost confirmat [i prin descoperirea celor trei t`bli]e de lut de la T`rt`ria . va fugi p‰n` la Tellon. ”mpreun` cu corpul unei statui umane. viceconsul ”n portul Basra din Capul Golfului Persic. va descoperi o civiliza]ie uitat` acolo. Faptul c` au cucerit Anatolia (vezi poporul hittit). arieni. A 257 .

Supravie]uitorul Potopului se va numi UtNapishtim. negroid`. \n Book III. de unde r`sare soarele. Legenda acestui potop [i a eroului s`u ZiuSudra (cuv‰nt arian compus. unde Manu. iar c~nd Potopul va dispare. Meritul de a le fi descifrat i-a revenit lui Sir Henry Rawlinson. tablete cu inscrip]ii ciudate pe care ãharnicÓ le va transporta ”n Fran]a pentru a le vinde muzeului Louvre ”n anul 1881 pentru suma de 130.000 de t`bli]e de lut. Ei. era faptul c` [tiau s` scrie. un OM sf~nt. \n Sata Patha-Brahmana. Zeul Sudra). carpato-danubiene. Mai avem [i versiunea Hibru. veche de 6. Aparent ace[ti sumerieni au sosit ”n dou` etape ”n acel spa]iu dintre fluviile Tigru [i Eufrat. Ei aveau ”n m‰inile lor civiliza]ia sumerian`. descoperit` ”n urma s`p`turilor lui Leonard Woolley. g`sim legenda Potopului [i laÉ vedici. printre 35. The Early Vedic Religion. Manu. va deschide o u[` spre trecutul ”ndep`rtat al omenirii. ãpreluat`Ó( ca s` nu zicem furat`) din legendele Mesopotamiei. g`sirea unor t`bli]e de lut care de fapt reprezentau o ”ntreag` bibliotec` a antichit`]ii. ei ”[i vor da seama mai t‰rziu. aveau o legend` despre Potop unde eroul principal Ziu-Sudra hot`r`[te s` se a[eze pe p`m‰ntul ãDilmunÓ. care ”i va spune povestea lui Gilgamesh. El. indirect ar`t‰nd c` el venea dinspre apus. ca [i la sumerieni. pece]i. unei societ`]i mai vechi ca cea babilonian` ori assirian` care ”i urmase. av‰nd ”nscris` aceast` poveste. g`sim cea mai timpurie descriere a Potopului. Potopul descris de Ziu-Sudra se presupune c` s-a ”nt‰mplat ”n anul 4250 \. ”n 1880. p.H. Legenda Potopului [i supravie]uitorului lui.000 franci. Dar.cilindri.d. El va fi singurul 258 . va construi o corabie pe care se va salva de Potop. ”n 1929. Exhumarea civiliza]iei sumeriene. sumerienii. Brahmanism. pe care o g`sim [i ”n Biblie. Astfel. suprapun‰ndu-se peste o popula]ie a[a-numit` presumerian`. a fost anun]at de c`tre un pe[te despre potopul care va m`tura toate animalele [i to]i oamenii de pe P`m~nt. Dar ce era cel mai important la ace[ti sumerieni. Aceasta \l va purta dincolo de munte. Chiar dac` exper]ii muzeului nu au realizat pe moment ce achizi]ionaser`. Aveau ”n m‰inile lor obiecte ce apar]ineau unei societ`]i pierdute ”n negura istoriei. a Potopului. 189. a fost g`sit` ”n templul de la Nippur. ch.I.000 de ani. va fi preluat` dup` c‰teva mii de ani de predecesorii lor semitici babilonieni [i asirieni.

c~nd piramidele egiptene existau deja. ”n stratul cel mai de jos al colinei. nu mai este un secret pentru nimeni..dl Nicolae Vlasa (Fig. o br`]ar` din scoici marine [i trei t`bli]e de lut. ci dup` cercetarea acestor t`bli]e cu carbon radioactiv C14. singurul OM l`sat pe P`m~nt. Al`turi de acestea se g`seau oasele dezmembrate [i arse ale unui adult. mai mult de 7000 ani vechime. apar]in‰nd culturii carpato-dun`rene Vincea-Turda[. lumea va fi repopulat` cu fiii lui Manu (vezi www. Tehnica utiliz`rii C14 pentru datarea unor obiecte arheologice apar]ine profesorului american Willard Libby de la Universitatea din Chicago. micu]e. evrei [i cre[tini. Metoda lui este destul de precis`. C‰nd s`p`turile arheologilor p`reau c` luaser` sf‰r[it. Potopul a avut loc \n 2000 \.Epopeea poporului carpato-danubian supravie]uitor..H. av‰nd o eroare de numai +-50-100 de ani. Acest deal a fost s`pat ”nc` de la sf‰r[itul veacului trecut. ”n Balcani. Trebuie s` men]ion`m [i numele descoperitorului acestor t`bli]e .org/faqs/faqmeritt/flood. 5). iat` c` deodat` se descoper`.000 de ani ”naintea ãprimelorÓ t`bli]e scrise sumeriene. Surpriza nu a fost numai la g`sirea acestor lucruri. copil fiind. Faptul c` Europa a ”nceput la noi.d. §i dac` ne lu`m dup` Biblie. o groap` umplut` cu cenu[`.html). A[a c` mitul Potopului apare la \nceput la vedici [i sumerieni. De ce oare Potopul nu le-a afectat.d. c‰nd tat`l meu f`cea m`sur`tori topografice ”n acea zon`. fiind ã\mprumutatÒ de babilonieni. pentru care a primit [i Premiul Nobel. ”nsemn‰nd. s`tenii fiind foarte m‰ndri de secretele [i misterele locurilor. acoperite cu ni[te ãm‰zg`lituriÓ. O fiic` se va na[te. ëmi amintesc. cu 1. \n mod misterios [i. Astfel t`bli]ele cu scrierea pictografic` au fost evaluate ca apar]in‰nd anilor 53005200 \. nu a l`sat nici o urm` pe ele! Dar s` revenim la Tartaria [i la originea poporului cuceritor al Sumerului. Dup` p`rerea cercet`toarei americane Marija Gimbutas ele au ãrevolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului fiind considerate primul mesaj scris ”n istoria omenirii. [i c` nimic nou nu mai era de g`sit ”n zona T`rt`riei. \n final. Pe fundul acesteia se g`seau dou` statuete ale unor idoli str`vechi [i uita]i.H. de fapt. dar c` prima scriere ap`rut` ”n lume 259 . se afl` colina Turda[.talkoriginis. faptul c` prima roat` s-a descoperit tot pe teritoriul nostru carpato-danubian (”n zona Ungariei de azi) de asemeni nu este ceva nou. Cam la 20 km de T`rt`ria.

noi suntem adev`ra]ii p`rin]i ai Europei de azi. El a sosit ca cioc‰rlia Solia fra]ilor pre-daci Nu.H. Nu este simplu s` ridici v`lul a 7000 de ani [i s` spui: De la noi a ”nceput Europa s` existe. Tigru [i Eufrat.H. Titov care crede c` scrierea primitiv` din ]`rile Egeene (M`rii Tracice) ”[i are originea ”n Balcanii mileniului IV d. au trecut prin Asia Mic` ”n Kurdistan [i Huzistan. orientalist de preg`tire. n-ai pierit ”n ve[nicia Care-i ucide pe cei dragi Aud iar glasul T`rt`riei Un col] de val e destr`mat §i caut a ei slav` vie Ce ”nc` nu a r`sunat ã S`-i mul]umim poetului rus. 260 . carpato-danubienilor. Andrei Nadirov. a scris. S` nu-l uit`m pe arheologul rus V. Strig: unde e[ti tu T`rt`rie? Prin vremuri n-aud r`spunsul t`u. Se-ascunde g‰ndu-n dep`rtare De[ertul uit`rii. dar vor t`cea [i inscrip]iile de pe t`bli]e? Poetul rus Andrei Nadirov din Leningrad. o frumoas` [i sensibil` poezie: ãO timp str`bun .d. al adultului ars l‰ng` doi idoli.a ta stihie S-a potolit gonind prin h`u.. pentru unii a fost mult prea mult. ën cartea sa ãDe la T`rt`ria la ´ara LuaneiÓ dl Paul Laz`r Tonciulescu (de unde am luat [i traducerea poeziei de mai sus) spune ã[i pe deasupra este cunoscut c` creatorii culturii balcanice Vincea. ”n mileniul V \. [i nu numai lui. [i nu a ap`rut sub influen]a ”ndep`rtatei ]`ri Sumer. av‰nd o imagina]ie [i inspira]ie unic`. De la noi a ”nceput scrisul ”n lume. unde ”n acea vreme se stabiliser` pre-sumerieniiÓ. mut Dar a-nviat a ta chemare ën micul [i-mpietritul lut. T`ceau martorii str`vechiului ritual.ne apar]ine tot nou`. dintre cele dou` r‰uri.

.50-100 de ani. A. scrierea sumerian` ap`r‰nd 1.000 de ani mai t‰rziu iar carbonul radioactiv C-14 put‰nd face ãgre[eliÓ numai de +/.Epopeea poporului carpato-danubian Academicianul bulgar Vladimir I. respectiv lui Boris Petrov care ”n anul 1975 a publicat ”n nr. ”n care traducea scrierea ideografic` de pe t`bli]a rotund`. a publicat ”n Fig.C.99. Din nou trebuie s` le mul]umim savan]ilor ru[i.T`rt`ria [i cele din Bulgaria de la Karanovo [i Gracialni]a) este vorba de scris. 98 tabel asem`n`tor celor de la T`rt`ria pe care-l voi completa cu anii apari]iei lor.articolul ãCuvintele vii ale T`rt`rieiÓ. 12 al revistei ãTehnica TineretuluiÓ [i ”n volumul ãTainele veacurilorÓ. Toate ar fi fost bune. Dar au fost [i al]ii ca sumerologul german Adam Falkenstein care a scris c` T`rt`ria ar fi ap`rut sub influen]a Sumerului!!!! Ori altul ca M. cum po]i copia ceva ce nu exista \nc`. Al]i ãspeciali[tiÓ [i mai pu]in inspira]i au legat scrierea de la T`rt`ria de cea cretan`. Georgiev. Moscova. dar. 261 . face urm`toarele preciz`ri: ãt`bli]ele de la T`rt`ria sunt cu un mileniu mai vechi dec‰t monumentele scrierii sumeriene. Unul dintre cele mai vechi alfabete de aceea[i revist` ãTehnica pe teritoriul nostru. Un alt sumerolog rus.171-179 . [i cel al pluta[ilor MolodiojiÓ noi date de pe Bistri]a. pornind de la echivalentele sumeriene. 1975. dar aceasta din urm` va trebui s` mai a[tepte 2. Kifisin. Hood care sus]inea c` ãnegustorii sumerieniÓ au vizitat pe vremuri Transilvania (?!) [i c` t`bli]ele acestora au fost copiate de ãb`[tina[iÓ. este.000 de ani p‰n` s` apar`! Sumerologul rus Boris Petrov red` un Fig. ”ntr-un interviu publicat ”n revista ãMagazin istoricÓ #3/1972 despre originea scrisului: ãMesopotamia sau sud-estul EuropeiÓ . Densu[ianu \n Dacia Preistoric`.t`bli]ele de pe Mure[ . a[a cum ni-l prezint` precum [i o hart` special N. p. atunci se impune o concluzie surprinz`toare: avem de-a face cu cea mai veche scriere din lumeÓ.n. Dac` ”n toate cele trei cazuri (n.

8/1980 al revistei ãConvorbiri literareÓ Ariton Vraciu. cu o popula]ie ãpre indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre anii 5. un cap de om sau zeu.a.”ntocmit`. 1. o pas`re. 176-177 (Fig. Kifisin spune c` apari]ia pe nea[teptate. Simbolul a doi ]api av‰nd ”ntre ei un spic ar reprezenta bun`starea ob[tei care se ocupa de agricultur` [i cre[terea animalelor.d.H. Egiptului. p. S` fie o simpl` coinciden]` grafic`? S` nu uit`m c` 262 . privind influen]a pe care au exercitat-o asupra lumii antice. ”ntr-o form` pe deplin dezvoltat`.500 \. vedem c` al]ii trebuie s` ne descopere istoria formidabil` pe care o avem dar refuz`m s` o cunoa[tem.d. Dac` compar`m desenele de pe t`bli]a noastr` cu cele de pe vasul ritual g`sit la Dejamet-Nasra. care au fost considerate ãtotemuriÓ. cea ”mp`r]it` ”n linii orizontale [i verticale avea ”n fiecare sector zg‰riate diferite imagini simbolice. Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi apar]in‰nd Neoliticului formeaz` vechea cultur` european`. indic` faptul c` ea trebuie s` se fi format ”n alt` parte (pe teritoriul nostru Ð n.). Dac` compar`m harta acestuia cu acea a lui Gordon Childe ãThe Aryans . vom remarca similitudinea dintre ele. ën nr.Barnes & Noble. 45).The History of civilizationÒ 1993 . Dar s` vedem cum au fost interpretate scrierile pictografice de pe t`bli]ele T`rt`riei.H. cultura carpato-dun`rean`. ”n sf‰r[it. Pe cea sumerian` g`sim un animal (un ied?). inventatorii scrierii sumeriene nu au fost sumerienii ci carpato-danubienii din zona Transilvaniei. Acela[i A. Totemurile t`bli]ei #2 de la T`rt`ria sunt aranjate ”n aceea[i ordine. un scorpion. a scrierii sumeriene la sf‰r[itul mileniului IV \.000 \. un pe[te. A[a c`.000-4.500-3. Inscrip]ia trebuie citit` circular. A doua t`bli]`. oric‰t ar ap`rea de paradoxal. ”n jurul g`urii t`bli]ei [i ”n sensul invers acelor de ceasornic. Sumerului [i Chinei.. pe care o situeaz` ”ntre 7.H. 2.d. ”n articolul intitulat ãLimba [i scrierea traco-dacilorÓ spune c` ãsemne identice celor de la Vincea au fost descoperite la TroiaÓ. o construc]ie ciudat` [i.. [i ”n special asupra vechii Elade.

ëntre izvoarele Cri[ului Repede [i ale p‰r‰ului C`pu[u (afluent al Some[ului Mic) avem satul §aulia. preotul suprem c‰nd ”[i termina anii de conducere era ars.) cel mai ”n v‰rst` (preot suprem) (”n virtutea) ad‰ncei ”n]elepciuni (.) pentru chipul Zeului §aue (. tot ”nspre nord g`sim satul §au[a.zona Irakului de azi?). scrierea Kohau-Rongo-Rongo.KA.PI.000 de ani ”nainte de a-[i face apari]ia ”n Sumer (Mesopotamia . av‰nd scrise pe ea urm`toarele: ã 4. Ce leg`turi s` avem noi cu acest cult. cine caut` g`se[te. ars. rom‰nii de azi. g`sim satul §`ule[ti. la T`rt`ria s-a g`sit trupul unui sacerdot. care pentru ei nu mai au nici un interes!) ën dreptul satului §eulia de Mure[ pe partea dreapt` se vars` ”n Mure[ r‰ul Ludu[. s` schimbe unele nume de comune. Dar cum se spune.Epopeea poporului carpato-danubian semnele enigmaticei scrieri proto indiene de la Harappa sunt similare cu cele din Insula Pa[telui. tot pe malul st‰ng al Mure[ului. 41) din care men]ionez: Pe Valea Mure[ului. se pare c` este de excep]ie. A[adar. cea rotund`. preot al cultului zeului §aue.IDIM. Acela[i prodigios scriitor. Mai la nord ”nt‰lnim §eulia de Mure[. P. numele lui se g`se[te peste tot ”n zona adiacent` T`rt`riei [i numai acolo.SA. comuna Ungheni (fosta §au[a de C‰mpie) (a[a le place urma[ilor carpato-danubieni. Tonciulescu public` [i o hart` cu titlul ãUrmele zeului §aueÓ (Fig.KARA. 263 . avem satul §eu[a. la sud de Turda[. care are afluent p‰r‰ul §aulia. ”n Ardeal! Azi.L. ën documentul de la Djamet-Nasra se men]ioneaz` cele patru surori preotese care se aflau fiecare ”n fruntea unui grup tribal.UGULA. La nord de T`rt`ria.NUN. dar cu acest straniu zeu §aue? Ce caut` el pe meleagurile noastre cu 1. La sumerieni. S` vedem ce putem noi g`si acas`.1Ó tradus ar ”nsemna:Ó De c`tre cele patru conduc`toare (. Ea a fost identificat` ca scriere sumerian`.) a fost ars. sate. ”n cinstea marelui zeu §aue. A treia t`bli]` de la T`rt`ria. Nu cumva toate acestea au o origine comun` iar r`spunsul este faptul c` avem de-a face cu migrarea carpato-dun`rean` ”n diferite etape ale vie]ii peste tot ”n lume? 3.

Bau Bau . de acum 7. comuna Nojorid.000 de ani ”n urm`. Cristur-§ieu. hidu .a ”n[ela. la-la.a pleca ”n grab` (buluc).cetate de piatr`. Pe valea r‰ului §ieu. lu-ai lui (lu). au introdus roata [i carul. Faptul c` ”n Ardealul nostru zeul Sumerului. ap-apa. maru amar. ara.paznic de noapte (haiduc). Dar s` vedem dac`. 7. annutimp (an).vor fi numi]i ãSag-gigÓ capete negre. S`-i mai mul]umim o dat` d-lui Tonciulescu pentru informa]iile de mai sus. §ieu-Magheru[Vale. §ieu-Odorhei. este eronat` (ca s` spunem frumos). suti . nu face dec‰t s` arate migrarea carpato-danubienilor spre acele locuri.nu. Tot ei. dur . A[a c` teoria ne[tiin]ific` lansat` de unii cercet`tori sumerieni privind originea sumerian` a t`bli]elor de la T`rt`ria. 264 . butuk-ruptur` (butuc). sumerienii. cu 1. §ieu-M`gheru[. ”[i aveau sensul lor. a lua. §ieu Sf~ntul [i tot a[a p‰n` sus ”n Nord. sa . rom~no-sumeriene: agar-ogor. a [uti.000 de ani. adorau ca zeu pe §aue.000 de ani ”naintea na[terii Sumerului.ën jude]ul Bihor. ”ntre izvoare [i confluen]a cu Some[ul Mare. ën schimb.tu.a elibera.a sa. Este ciudat faptul c` ei. ussuru . avem satul §auaeu. Sumerienii precum cealalt` ramur` carpato-danubian`arian`. Tracii au fost cei mai mari me[teri aurari ai antichit`]ii. ”n timp ce popula]ia cotropit`. §aue. Descoperim nume rom‰ne[ti f`r` sens care. ”n antichitate. aradu-sclav (argat). salatu . erau albi. a u[ura. negroid` . ”l g`seam) din bel[ug la noi acas`. metal care nu se g`se[te ”n aceast` zon`. spre Tisa. sumerienii. l‰ng` comuna Uriu g`sim satul Ili-§ua. avea ca zei]` pe ãGulaÓ. ”l g`sim (sau mai bine zis. buluuh . zu .000 de ani mai putem g`si cuvinte asem`n`toare. nu . ãcopiateÓ ori ãuitateÓ de un negustor sumerian r`t`cit prin Transilvania acum 7. baharolar(pahar). §ieu. g`site ”n Europa pe teritoriul Daciei ca fiind plecate de aici.a pune m‰na pe ceva. [tiau s` prelucreze aurul.a strivi. ãplou`Ó cu tot felul de variante ale numelui marelui zeu ãsumerianÓ (?) ca: §ieut. care va cotropi India. §i dac` ne deplas`m spre Bistri]a-N`s`ud.so]ia regelui r`zboiului. a fost la el acas` cu o mie de ani ”nainte de a apare ”n Mesopotamia Sumer.

. E. p. USA 11. Dacia Preistoric`. Tomul I. Hrinciu.. Cheikh. a sosit timpul s` le d`m rom‰nilor ”napoi istoria lor milenar` [i m~ndria de neam! Bibliografie 1. Discover. Marcu.Epopeea poporului carpato-danubian Dup` cum vedem. Etruscii. ori slave. grece[ti. Bloch. ”n special. 1903 3.. Kraus Reprint Limited. Miulescu. J.. s` le spunem ”n [coli copiilor no[tri cine sunt ei [i cine le sunt str`mo[ii. A sosit timpul s` nu ne mai l`s`m jefui]i material [i. Colec]ia Trika Ð Rom~nia 265 . Institutul de Arte Grafice ãCarol GoblÒ. Densu[ianu. Istoria Culturii [i Civiliza]iei. N. 1994 5. s`-]i declari dependen]a cultural` de focare t‰rzii latine. spiritual. 1997 6. Ed. Mihai. Pr. Bucure[ti. ´ara Soarelui sau Istoria Daco-Rom~niei. Menon. December 1998. 7. §tiin]ific` [i Enciclopedic`. Personal. realit`]i de acum 7. Borda. 1964-65 10. Bucure[ti. Incinerarea mor]ilor. 1913 8.S. Bibliografia Rom~neasc` Veche 1508 Ð 1830. Cantemir. pentru Literatur`. An Authentic Anthropology. Kogaion. M. §tiin]ific`. Descrierea Moldovei. Dimitrie. Este o adev`rat` ru[ine s` ]i se recunoasc` de c`tre savan]i str`ini calitatea de leag`n planetar de civiliza]ie iar tu. toponimie [i hidronimie. 2000 BC. U. Este o crim` social` s` nu le d`m rom‰nilor ceea ce le apar]ine: M•NDRIA DE NEAM [i cea mai frumoas`..V.A. Eminescu. ´ara Noastr`. Ed. Shanti. Domnilor istorici. Ovidiu. bogat` [i plin` de demnitate istorie pe care un popor a cunoscut-o c‰ndva. Stabilimentul Grafic. Civilization Or Barbarism.000 de ani se mai p`streaz` ”n limbaj. a sosit timpul adev`rului. ´ara •nainte De Toate. Ed. D. R. probabil a l`sat expresia ãmort-coptÓ. Dr\mba. Academiei Rom~ne. 1985 9. Ed. V. Chi[in`u. Socec. asem`n`toare la daci ca [i la sumerieni. Bucure[ti. Anta Diop. Bucure[ti. Literatura. s` fie m‰ndri de neamul de care apar]in. The First City Indus Valley. 1997 2. Dacia ´ara Zeilor. Bucure[ti. cred c` a sosit timpul s` ne repunem istoria noastr` ”n locul ei. dac-rom‰n. 1966 4. 1991. Lawrence Hill Books. Poezii.67. Ed. N. Ed. B`la[a.

1996 266 . Tonciulescu.. Stonehenge. Schmandt Ð Besserat. The Rig Veda. Austria. Penguin Book. Time-Life Book. The Adventure of Archaeology. University of Texas Press. De la T`rt`ria la ´ara Luanei. National Geographic Society. Miracol. Ed. D.Y..12. 1995 19. P.C. Anatolia: Cauldron of Cultures. University of Texas Press. Washington D.L. Etruscans: ItalyÕs Lovers of Life.. Lost Civilizations Ð Early Europe: Mysteries in Stone 20. Before Writing. Alexandria. Virginia. John. 1995 18. How writing came about.. Time-Life Book.. 1984 17. Austria. Time-Life Book. Virginia. The Free Press. 1992 16. N. 1991 15. 1985 13. Schmandt Ð Besserat. Alexandria. Lost Civilizations. North. A New Interpretation of Prehistoric Man and the Cosmos. D. 1996 14.

. care la pagina 22 consider` originea macedonenilor ãcontroversat`Ó. Dar c‰]i dintre ace[tia. Limba vechilor macedoneni a fost. este [i va fi un dialect traco-dac. to]i c`ut‰nd s`-[i adjudece teritoriul [i . convenabile. zv~rli]i afar` din Turcia [i care au ocupat zona Tesalonicului iar acum . iugoslavi [i albanezi. au vizitat Macedonia [i au ”ncercat s` vorbeasc` cu un macedon. un arom‰n? C‰]i dintre ace[tia au ”ncercat s` descopere limba macedonenilor? C‰]i dintre ace[ti istorici au urm`rit istoria macedonenilor [i a statului macedonean de la ”nfiin]are [i p‰n` ”n zilele noastre. ”n dialectul lor arom~n ori. de ce s` nu spunem deschis. sunt [i vor r`m‰ne acela[i popor: tracodac-pelasgic.. macedonenii.. L-am citat de cur‰nd pe Ulrich Wilcken cu Alexander the Great (WW Norton & Comp. o duc mai r`u dec‰t sub cel otoman. chiar majoritari ca num`r.. nefiind recunoscu]i de greci c` ar exista pentru a nu li se acorda dreptul de minoritate? C~]i [tiu c` \n urma schimbului de popula]ie f`cut \ntre greci [i turci. Cui ”i pas` c` ast`zi. ”n limba civiliza]iei c`reia apar]in. vlahi. Cu c‰]i macedoneni. O 267 . [i ”n special dintre istorici. arom‰ni o fi discutat d‰nsul ”nainte de a scrie a[a o inep]ie? Subiectul nu este controversat. fie greci (deci nu barbari). limba daco-rom‰n`! Macedonenii au fost. teritoriul macedonean a fost suprapopulat cu grecii dispera]i. sub jugul grecesc. sunt la ei acas` . c‰nd este ”mp`r]it ”ntre greci. un vlah.Alesul zeilor ALEXANDROS [I MACEDONIA lume ”ntreag` a vorbit [i ”nc` mai vorbe[te despre Alexandru Macedon. care s` nu le dea dreptul macedonenilor la preten]ii legitime de a avea [coli [i ziare ”n limba lor. \n jurul anului 1921. la ei acas`. bulgari. macedonenii fiind fie barbari (deci nu greci). originar din nucleul carpato-danubian.pe macedoneni. ci numai vopsit cu culorile politice. 1997)..

Aceast` limb` nu este dec‰t limba traco-dac`. Stefanoski publicat` ”n urm` cu 3-4 ani vine s` confirme adev`rul c` daco-rom~n` [i macedo-rom~n` sunt dialecte ale aceleia[i limbi pelasgice. cunoa[te ”n detaliu limba macedo-rom~n`. deci. expus ulterior la muzeul din Sofia. prin latinizarea textului: A[a este scris pe inel ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR E ADOMEAN RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA ãIÒ-A[a se poate citi ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE A SKOR RAZEA DO MANE ãIIÒ-Sau a[a ROLIS TENE AN ER ENER TIL ESKOR RAZE TIL EZ VI ITTA E MINE RAZE-L TA TIL EZ VI ITL TA E MINE RAZELTA ën acest grup trebuie s` ”n]elegem c` nu exist` spa]ii ”ntre cuvinte. ”n Bulgaria. Cum traco-dacii-macedoneni atinseser` un rafinament poetic nemai”nt‰lnit la vechile popoare europene. s` ne reamintim de orele de literatur` [i de acrostihuri. tot textul fiind scris pe pecetea unui inel cu diametrul de 3 centimetri. deci cu mult ”nainte de orice prezen]` roman` sau greceasc` ”n Balcani. tracice.H. 100) g`sit ”n 1912 la Ezerova. Una dintre cele mai cunoscute inscrip]ii este cea de pe inelul (Fig.500 de ani. Domnia sa arat` c` multitudinea de inscrip]ii g`site la sud de Dun`re prezint` o limb` diferit` de cea greac` [i latin`. Dac` opinia cercet`torilor dinaintea celui sus-amintit a fost c` textul gravat pe inel era de nedescifrat. Macedonia a devenit provincie roman` pe la 150 \. s` vedem cum poate fi el citit. Acest inel are o vechime de circa 2. dup` care domina]ia roman` a ”nceput s` se extind` spre nord. macedoneana fiind varianta sudic` a acestei limbi vorbite pe un teritoriu vast: de la nord de mun]ii Balcani [i Dun`re. pe 268 . fapt care-i permite s` descifreze cu u[urin]` textele vechi. Dl Stefanoski. p‰n` la Marea Baltic`.d. traco-dacice.. Vom reg`si.Cartea domnului B.

000 de ani. g`sit \n 1912 la Ezerova.100.500-3.Fig. latiniz~nd textul [i f`c~nd spa]ii \ntre litere: A[a este scris pe inel ROLISTENEAN ERENERTIL TEAN TEANESKOR E ADOMEAN RAZEADOM EANTILEZV IITTAAMINE RAZ ELTA ãIÒ-A[a se poate citi ROLIS TENE ANE RENE TIL TEANE A SKOR RAZEA DO MANE ãIIÒ-Sau a[a ROLIS TENE AN ER ENER TIL ESKOR RAZE TIL EZ VI ITTA E MINE RAZE-L TA TIL EZ VI ITL TA E MINE RAZELTA 269 . deci a fost f`cut cu mult \nainte de prezen]a roman` sau greceasc` \n aceast` zon`. Vechimea lui este de 2. cu un diametru de trei centimetri. S` vedem ce este scris pe el. teritoriu dac suddun`rean. ocupat azi de bulgari. Inel.

Coloana a II-a s-ar traduce: ãVultureÓ ]ine o liter` din poezie (doina) pentru ca ãTrandafirulÓ s` dea rod. dar la Raze [i mai mult!Ò (vezi ãDacia secret`Ò. Trandafir. s` vedem ”n]elesul versurilor. Nu [tiu de ce trebuie s` c`ut`m documente ”n care s` se dovedeasc` faptul c` macedonenii nu erau greci [i c` vorbeau o limb` diferit`. ceea ce ”n latina vulgar`. La el s` prive[ti.. Inelul se pare c` a fost d`ruit de Raze (Trandafirul) so]ului ei Rollis (Vulturul) care a st`p‰nit Scythia Minor (Dobrogea de ast`zi) [i Moesia. E scris de Raze cu dragoste.. ]ine mereu inelul la tine. iar RAZE (RA-ZE zeul RA. Adrian Bucurescu. Pe macedoneni. La acesta (inelul cu poezia . S` ne mai amintim c` la Celei (”n jude]ul Olt). geto-daco-macedonean. 270 . E scris de Raze cu dragoste. Ruza. §tiind c` ROLLIS (care ”nseamn` [i vultur poate fi asimilat cu numele unui b`rbat din acea vreme. La el s` prive[ti.n. ar fi putut fi un nume de femeie (eventual so]ie a lui ROLLIS). Arhetip R. Ed. veche de mii de ani cu schimb`rile [i transform`rile pe care orice limb` le sufer` ”n decursul mileniilor. nimeni nu vrea s`-i asculte! Ei continu` s`-[i vorbeasc` limba. vlahi. dar la Raze [i mai mult. arom‰ni. Traducerea ãIÒ: ãVulture.000 de R ani. dar la Trandafir [i mai multÒ. Traducerea ãIIÒ: ãRolis. dar ”nc` ”[i mai p`streaz` caracteristicile.. pentru ca Trandafirul s` dea rod! La acesta (inel. zeul Soare): Roza... un acrostih. nimeni nu le ascult` limba. nimeni nu-i ”ntreab`. dar la ãTrandafirÓ [i mai mult.S. poezie) vei privi.500-3. atunci c‰nd facem desp`r]irea ”n cuvinte.) vei privi.n. g`sim: ãRE TRE IREÓ. vechi de peste 2. ori mai corect ”n limba dacotraco-macedonean` ”nseamn`: ãLa al treilea (vers) opre[te-teÓ.acest inel. Bucure[ti. Citind doar primele litere de sus ”n jos. ”ntr-un morm‰nt de femeie a fost g`sit un alt inel de aur pe care era scris: ãVRO LY THRIS VE INDRYN SOY A ROYLONÓÐãFloarea cu ]epiÓ (Trandafirul) va fi culeas` numai de Vultur. 1998). ]ine mereu inelul la tine. ]ine o liter` din doina (poezie). Coloana a III-a s-ar putea traduce: Rollis. S` nu uit`m c` limba vechilor greci a devenit aproape de ne-”n]eles pentru grecii de ast`zi.

Alesul zeilor Iar dac` din dorin]e politice Filip al II-lea. Mama lui Alexandru. fata regelui macosienilor. considerat la vremea lui ãcel mai mare du[man al grecilorÓ c‰t [i Alexandru Macedon ãcuceritorul absolut al tuturor grecilor [i distrug`tor al Imperiului PersanÓ au ajuns ca ”n zilele noastre s` li se atribuie origine greac`. aceast` eroare nu trebuie s` persiste [i trebuie denun]at`. Libr`ria Na]ional`. cu care a avut doi copii: pe Alexandru III.101. Dup` Hammond. tat`l lui Alexandru Macedon. unul dintre ace[tia fiind [i Filip II. tat`l lui Alexandru Macedon. 1997. dup` un medalion de aur. Tat`l acestuia a fost Amyntes III. supranumit [i Macedon [i pe Cleopatra. Filip II s-a c`s`torit cu Olimpia. University of North Carolina Press. c`s`torit cu traca Eurydice. Fig. 271 . A[a ar`ta Filip II. US. din perioada roman`. era o femeie foarte frumoas` dar [i foarte violent`. cu care a avut trei b`ie]i. Neoptolemeus din Epir (traco-ilir). Olimpia. ce se g`se[te azi la Paris. Alexander the Great.

c‰nd Epirul [i Macedonia erau provincii romane de 200 de ani. iar fra]ilor daco-rom~ni nu prea le pas`. i s-a contestat dreptul de a participa la Jocurile Olimpice pentru c` nu era grec? Iar Strabo sus]ine ”n Geografia sa: ã”n Macedonia [i ”n alte p`r]i din Tessalia se afl` traci..n. spune Strabo. except‰nd coasta.n. bulgari [i iugoslavi. De la r‰ul Strymon ”ncolo. nu au dreptul nici la un nume. vorbesc aceea[i limb` cu eiÓ (nu greaca . ”n sensul c` de[i mul]i macedoneni sunt azi bilingvi. iar ”n Acarnania [i Etolia se afl` Epiroti. ”n Macedonia. macedonenii.000 de ani scur[i de la Strabo ”ncoace.De ce oare Herodot scrie c` lui Alexandru I. Nici la nume nu s-au schimbat prea mult ”n cei aproape 2. regele Macedoniei. nu se romanizaser`. el.?! Epirotii erau o ramur` a ilirilor care la r‰ndul lor f`ceau parte tot din marea familie tracic`-pelasgic`. de l‰n`. asta pentru c` oamenii de aici se tund ca macedonenii [i se ”mbrac` cu mantii groase. referindu-se la limba macedonenilor contemporani cu el. Grecii le neag` originea [i existen]a. ën alt` parte. fiul lui Amintas. nu vor s` renun]e la limba lor. azi ”mp`r]it` ”ntre greci. p‰n` la Pontul Euxin (Constan]a [i Hemus .). ”i pute]i ”nt‰lni la ei acas`. a[a cum le place unora s` spun`. a[a cum probabil ar dori mul]i greci..n. 272 . locuit` de greciÓ. p‰n` la r‰ul Strymon sunt macedoneni [i peoni (iliri . nici la o ]ar` a lor [i nici la o limb` a lor.). tot Strabo spune: ã”n Macedonia. Mai mult. dar dac` ave]i curiozitatea.n.Mun]ii Balcani) sunt peste tot numai traci. bulgari ori s~rbi. ca macedonenii. Aceasta. Am adus doar c‰teva exemple din care s` reias` adev`rul despre originea macedonenilor [i a limbii lor. vorbindu-[i limba ne\n]eleas` de nimeni dec~t de rom~ni! Ei. care a tr`it cu un secol ”naintea lui Herodot. din care reiese c` aceasta nu era limba greac`: ãnoi numim Macedonia p‰n` la Corcyra. Strabo aduce o informa]ie extrem de pre]ioas`. [i deci.

vlacic`. f`r` [coli ori pres` ”n limba rom‰n` (except‰nd anii 1859-1868) continu` s` existe. ”n a lor ãistorieÓ. azi neag` existen]a macedonenilor. numit` ast`zi de c`tre ei arom‰na. iar asta poate s` ne fac` s` credem c` de fapt ”ntreaga lor ãcultur`Ó este poate un alt furt ascuns undeva demult. considerat leag`nul vechii Europe. S 273 .. Serbia nu au dreptul s`-[i vorbeasc` limba? Rom‰nii timoceni din imediata noastr` apropiere. Macedonia. nu sunt nimic altceva dec‰t una dintre ramurile acelor carpato-danubieni. spa]iul aryan care a dat na[tere civiliza]iei vedice.. s` nu fie pe grani]`. iar 800. Bulgaria. pelasgice. macedonenii.000 de macedoneni (arom‰ni) ce tr`iesc ”n Grecia nu au dreptul la reciprocitate ”n ãprietenaÓ Ellada!? De ce macedonenii din Albania. Ei. de pe valea Timocului. ”n num`r de nu mai pu]in de 2 milioane. carpato-danubienii. ei ne-au ”nchis [colile rom‰ne.000 de greci care tr`iesc ”n Rom‰nia pot avea dreptul la [coal` [i pres` ”n limba lor. astfel ”nc‰t capitala lor Belgrad. Limba macedonenilor. dac` nu chiar recuno[tin]`. De ce oare grecii ]in a[a de mult s` mint` [i s`-i considere pe macedoneni greci (?) atunci c‰nd este at‰t de evident c` gre[esc? Este p`cat. care vor cuceri lumea. bulgarii odat` cu eliberarea de sub jugul otoman multisecular. pentru care la Plevna ”n 1877 ne-am dat s‰ngele. ”n Bulgaria [i Serbia. tracice este locul de unde [i-au ”nceput roirea proto-europenii. Este absolut de ne”n]eles de ce 6. de o parte [i alta a r‰ului. cum ”i mai spun grecii.Alesul zeilor Originea Macedonenilor pa]iul Carpato-Dun`rean. nu este nimic altceva dec‰t sor` cu daco-rom‰na de ast`zi. ”n inima ]`rii lor. Culmea. dar pentru c‰t timp? Dup` ce am fost a[a de ãgenero[iÓ s` ced`m Banatul iugoslavilor.. ”n loc s` ne arate mai mult` prietenie.

o parte dintre carpato-danubieni (pelasgii) se vor uni ”n jurul regelui Perdicas I. mul]i dintre ”nving`tori ajung‰nd s` fie ”nvin[i [i sub o alt` form`. Legendele elene [i romane spun c` Orfeu era trac [i c` Mainades (ãdansatoarele sacreÓ) i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat apoi ”n r‰u. Un alt urma[ al lui Perdicas I a fost [i regele macedonean Amyntas III care s-a c`s`torit cu Eurydice. Ace[tia vor disloca pe pelasgii carpato-danubieni. ãoamenii p`m~ntuluiÒ la noi acas`. unul dintre ei fiind Filip II. T`bli]a poart` urmatorul text. 300-400 de ani mai t‰rziu.d. aparent fondatorul statului Macedonean (Perdicas fiind numit [i Argeiades . Tot despre el se spune c` era prin]ul Kycon-ilor.900 [i 1. vr‰nd s` participe la Jocurile Olimpice. Sosirea grecilor ”n Peninsula Balcanic` ”ntre anii 1. dorienii care-i vor subjuga pe primii. nici unul dintre ei nefiind de origine greac`. este a[a de frecvent la ace[ti traco-pelasgi-carpato-danubieni (arge[eni). De fapt. 274 . ”n traducere: ãomul care [tie tainele va merge ”n ceruriÓ. ”n patru grupuri: aheii blonzi. ën legendele traco-dacilor. din tribul tracilor. pelasgii. Ei vor avea doi copii: pe Alexandru III (supranumit Macedon) [i pe Cleopatra.d. Unul dintre urma[ii lui. jocurile olimpice de atunci.cel pu]in a[a spun unii. iar ”n Peninsula Balcanic` ”i vor ”mpinge c`tre nord. din estul M`rii Caspice. ”n v‰rful c`reia se afl` un cap. Acesta s-a c`s`torit cu Olimpia. a fost respins pe motiv c` era barbar. eolienii [i ionienii care-[i vor g`si casa mai mult prin insulele M`rii Tracice (Egee). Cetatea natural` a lui Orfeu era D-Ion (ãA MagnificuluiÓ).H. cum ”i descrie orbul Homer. [i ”n sf‰r[it. mai erau [i o mare atrac]ie homosexual`. preotesele Domnului Nop]ii din legendarul Kogaion. Din c`s`toria lor au rezultat trei b`ie]i. Pe una dintre cele mai vechi t`bli]e din lut scrise . Neoptolemeus din Epir (traco-ilir) .. fata regelui macosienilor..H. Rom‰nia .cele de la T`rt`ria.Dar s` vedem c‰nd au ap`rut macedonenii. mai pu]in eroic` [i mai mult erotic`. Alexandru I al Macedoniei. nu grec. albi.de pe Arge[).dup` cum vedem.600 \. Alexandru. ne vor g`si pe noi. intonim apropiat de Kogaion.un ini]iat ”n tainele Kog-a-ion-ului a desenat o cruce. V` ve]i ”ntreba de ce acest nume. Prin anul 700 \. i-au t`iat acestuia capul [i i l-au aruncat ”n r‰ul ce curgea ”n apropiere.

a trimiterii unui sol curat la ceruri. dar [i ca o persoan` cu gust artistic. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei. grecii au un st`p‰n care-i cotrope[te [i-i 275 . Alexandru este un nume pur pelasgic. caracterul lui. zimbru. r`sp‰ndind cultura balcanic` pe trei continente. conduc‰ndu-[i armata f`r` a cunoa[te vreodat` ”nfr~ngerea [i construind un stat ”ntins de la Dun`re la de[ertul Nubiei [i de la Marea Adriatic` la Oceanul Indian. fiu al ãbarbaruluiÓ macedonean Filip al II-lea [i al traco-ilirei Olimpia. A[adar. traco-ilir`) s`-i vedem evolu]ia ”n istorie. numele de Alexandros. N`scut ”n 356 \. macedonean. originea lor. Herodot are meritul de a fi descris pentru prima oar` acest obicei al barbarilor. chiar ”n noaptea ”n care a luat foc vestitul templu al zei]ei Artemis din Efes. o alt` barbar`. aluzie la decapitarea ãDomnului Nop]iiÓ de c`tre preotese. Pentru prima dat` de la sosirea lor ”n Peninsula Balcanic`. capitala regatului PELAÐSGIC al Macedoniei. Tot de atunci se pare c` a r`mas la daco-romani straniul dans Ciuleandra sau §uleandra. Baia (Fig. dar [i cu duritatea caracteristic` perioadei ”n care a tr`it. 102). regii care ”i considerau pe macedoneni ãbarbariÓ ”[i vedeau cet`]ile avariate [i ocupate de for]a penetrant` a armatelor macedonene av‰ndu-l ”n frunte pe Filip al II-lea. La acel timp. lui ãIon MagnificulÓ i se mai spunea [i Dros Cerbul.barbar. contradictoriu [i vulcanic. iar ”n amintirea sacrificiului s`u a ap`rut teribila tradi]ie traco-dac`. tracomacedonean.Alesul zeilor Ca ”mp`rat ce a fost. pe care ”n vechime ”l ”ncepeau doar preotesele Ko-ga-ion-ului. ca s` duc` zeilor mesajul p`m‰ntean. ãDomnului Nop]iiÓ. Domnului Nop]ii.d. el se va confrunta cu o societate condus` de legi de supravie]uire simple [i barbare. c‰nd cel ales (Alexan-Dros) era trimis ”n suli]e respectiv la ceruri. Alexandros. iubitor de via]` [i petreceri. originea lui Alexandru Macedon (tat`l . Magnificul (Orfeu de mai t‰rziu) i-au fost consacrate jertfele rituale de animale: cerb. Acum dup` ce am trecut ”n revist` lumea macedonilor. obicei ce s-a numit ALEXAN-DROS ãCel Jertfit CerbuluiÓ (ori ãPrecum CerbulÓ). bour etc. apare un cerb cu capul t`iat. ”mpletindu-se cu acela al unui t‰n`r pelasg. mama . traco-dac. Astfel. getic`.barbar`.H. la Pella. s-a afirmat ”n istoria universal` ca o figur` proeminent` ”n plan organizator [i militar.

S` fie asta o aluzie la decapitarea Domnului Nop]ii. Bucure[ti.102. Ed. a Magnificului Ion? Dup` Adrian Bunescu ãDacia secret`Ò.Fig. Arhetip R. apare un cerb cu capul t`iat.. Baia.S. p. 1998 276 . 22. Pe sigiliul primei capitale a Moldovei.

La 18 ani (338 \. la v‰rsta de 16 ani.Alesul zeilor une[te sub ai lui genunchi. ën acela[i timp.d. Hammond. la v~rsta de 13 ani (343 \. g‰nditor la care se adaug` temperamentul impulsiv aryan carpato-danubian. medicina c‰t [i metafizica. Alexandru a manifestat o oarecare re]inere ”n rela]iile aventuroase amoroase. a[a cum le ”nv`]ase de la Platon. zoologia. Filip al II-lea ”l va ”ns`rcina pe Aristotel s`-l ”nve]e pe t‰n`rul macedonean Alexandru astronomia. L. botanica.H. el fiind de fapt un apropiat al regelui Macedoniei Filip al II-lea (vezi Aulus Gellics ”n ãNop]ile AtticeÓ). de mult. dar [i calit`]ile excep]ionale de conduc`tor. o lucrare care din nefericire nu a supravie]uit timpului (vezi N.) Alexandru ”mpreun` cu c‰]iva tineri de aceea[i v‰rst` vor sta ”n s`tucul Miezo pentru o perioad` de 3 ani. p. sub statul macedonean al lui Filip al II-lea. atunci c‰nd tat`l s`u.d. poezia [i bazele g‰ndirii politice a[a cum le [tia el. va pleca ”n campania ”mpotriva Bizan]ului. The Genius of Alexander the Great. Ei i-au adus ca educator pe Aristotel. dar [i ”n cea greac` pe care [i-o va ”mbun`t`]i la [coala lui Platon.d.H.. fiind considerat ”n mod eronat ori tenden]ios de unii istorici ca av‰nd tendin]e sexuale diferite. Aristotel. fluent ”n limba macedonean`. av‰ndu-l ca profesor pe Aristotel. Pentru Alexandru.) Filip ”i d` comanda cavaleriei macedonene 277 . ën anul 340 \. Fiul acestuia Alexandros mo[tene[te de la p`rin]ii lui nu numai s~ngele pelasgo-tracic. fiu al doctorului Nicomachus. spre deosebire de tat`l s`u care nu s-a ab]inut ”n satisfacerea apetitului sexual ”n raport cu reprezentantele sexului opus. Filip al II-lea. este bine s` amintim aici [i educa]ia oferit` de p`rin]ii acestuia. 6). Aristotel s-a n`scut la Stagira (teritoriu macedonean) [i a fost macedonean dup` mam` [i grec-macedonean dup` tat`. doctorul lui Amyntas al Macedoniei. G. Acesta va avea o influen]` profund` asupra viitorului t‰n`rului Alexandros (Alesul zeilor). Astfel. Deoarece ereditatea singur` nu poate explica ”n ”ntregime caracterul lui Alexandru. La Pella revine la v‰rsta de 40 de ani. care la r‰ndul s`u era elev al lui Platon.H. atunci. geografia. Alexandru trebuie s` p`r`seasc` s`tucul Miezo ca s` devin` regent al Pellei. Aristotel a scris ãArta de a fi regeÓ.

p`r`se[te Macedonia ”mpreun` cu mama sa. Olimpia. la re”ntoarcerea de la Congresul de la Corint. (cum de-o fi devenit ea. pentru c` dup` moartea lui Filip acesta l-a salutat pe Alexandru Macedon ca rege [i l-a ”nso]it peste tot cu respect. ën 337 \. este ”njunghiat de un t‰n`r nobil macedonean. Dar numai la un an dup` aceste evenimente. ”n semn de protest. ãgrecoaic`Ó azi.d. Mai t‰rziu.este dat` ca so]ie unchiului ei. ën acela[i context. ”n timpul ceremoniei funerare a lui Filip. iar ideea c` Alexandru ar fi fost implicat ”n acel complot nu poate fi nimic altceva dec‰t o calomnie.. ãistoriciiÓ greci. acuz‰ndu-i c` au provocat omor‰rea lui Filip. ”l va crucifica. ca de obicei. Alexandru [i-a iubit [i respectat tat`l. Cu ajutorul unui oarecare Demarotus din Corint se face reconcilierea tat`-fiu. Alexandru. Alexandru ãAlesul zeilorÓ [i-a ”nceput domnia ”ntr-un mod destul de s‰ngeros [i despotic. sora lui Alexandru . Alexandru re”ntorc‰ndu-se la Pella. Alexandru Lyncestian l-a iertat. numai ei. Filip al II-lea se ”ndr`goste[te de o macedoneanc` . pe Arhabaeus [i Heromenes. merg‰nd la nunt`.Cleopatra . cum de altfel era [i 278 . f`r` a fi p`zit.”n lupta decisiv` de la Chaeronea. (ëncepem s` ne ”ncurc`m ”n ace[ti Alexandri [i s` ”n]elegem c` pentru neamul nostru carpato-danubian numele Alexandros era nu numai foarte frecvent. [tiu!!). motivul fiind o revan[` personal`. Pe nobilul macedonean care i-a omor‰t tat`l ”l va da pe m‰inile armatei Macedoniei care. dar [i foarte stimat [i nobil. Dar pe al treilea frate. la traco-iliri. ëntre timp. buna rela]ie tat`-fiu ia sf‰r[it. dup` un tratament ãdeosebitÓ. dup` 2.Cleopatra [i o abandoneaz` pe Olimpia.. Pausanias..H. regele Alexandru al molosianilor (din Epirul traco-iliric). duc‰ndu-se la bunici. dovad` fiind [i faptul c` i-a r`zbunat moartea. s` nu uit`m c` Darius al III-lea i-a propus lui Alexandru Lyncestian tronul Macedoniei dac` acesta ”l va asista pe cel ce avea s` r`m‰n` ”n istorie Alexandru Macedon. Filip. ”n Epirus. dar complicitatea ei la omor nu a fost dovedit` niciodat`. Sf‰r[itul tragic al lui Filip a fost atribuit de c`tre unii ne”n]elegerii dintre acesta [i so]ia sa Olimpia. el va ordona execu]ia a doi fra]i din familia princiar` Lyncestian.000 de ani.

Alesul zeilor

numele de Cleopatra care apar]ine tot neamului nostru tracic, pelasgic). Dar securitatea tronului a necesitat [i alte sacrificii. Amyntas, fiul regelui pelasgic de la care Filip a luat tronul, fiind ”nc` ”n via]`, a devenit un pericol pentru ãmicu]ulÓ nostru Alexandros, a[a c` [i acesta a fost redus la t`cere ”mpreun` cu un frate vitreg al lui Alexandru, Caranus (provenit dintr-o c`s`torie a lui Filip, anterioar` celei cu Olimpia). Dar Alexandru [i ”n special mama acestuia, Olimpia, nu au uitat-o niciodat` pe marea dragoste a lui Filip, Cleopatra, nepoata lui Attalus. A[a c` Alexandru a dat o fug` p‰n` ”n Asia [i i-a omor‰t pe to]i b`rba]ii din acea familie, iar mama lui, Olimpia, nevr‰nd s` r`m‰n` mai prejos, o va omor” pe infanta fiic` a Cleopatrei cu Filip, ”n bra]ele acesteia, for]‰nd-o pe Cleopatra la sinucidere. Tot acest ãconflictÓ care a cauzat v`rsare de s‰nge ”ntr-o m`sur` probabil mult mai mare dec‰t ne putem noi ”nchipui, nu a f`cut dec‰t s`-i \nt`reasc` siguran]a tronului, f`r` s` conteze dac` el se va afla ”n Persia, India sau Egipt. Dar grecii ]inu]i sub c`lc‰iul ãbarbarilorÒ macedoneni, prin a[a-numitul ãTratat de la CorintÓ [i-au rede[teptat sentimentele de libertate [i aversiune ”mpotriva pelasgilor macedoneni. La Atena, conduc`torul [i sufletul mi[c`rii de eliberare de sub jugul macedonean a fost oratorul Demostene (Fig. 103), care prin discursurile

Fig.103. Statuie a oratorului Demostene, f`cut` de Polyeuctus (muzeul Vatican), cel ce de dou` ori i-a ridicat pe greci la revolt`, \mpotriva ãbarbarilorÒ macedoneni. Pe vremea lui, cei mai mari du[mani ai grecilor erau ... macedoneni, care \n frunte cu Filip II, [i mai t~rziu cu Alexandru Macedon, \i ]ineau sub ocupa]ie, lu~ndu-le tinerii \n armat` [i for]~ndu-i s` moar` pentru gloria Macedoniei. Azi este foarte greu s`-i convingi pe greci c` Alexandru Macedon nu le-a fost ãprietenÒ, [i c` macedonenii nu sunt greci. Schimbul de popula]ii f`cut \ntre greci [i turci a facilitat, la mijlocul acestui secol, aducerea a sute de mii de greci din Turcia, repopul~nd Tesalonicul cu noii sosi]i, popula]ia local`, macedonean`, devenind str`in` la ea acas`, f`r` drepturi la limb` [i cultur`. A vorbi \n limba macedon`, \n vlacic`, arom~n`, este un ultragiu adus Greciei [i poporului care-i accept` s` mai tr`iasc` \n propria lor ]ar`. Ce ironie ne rezerv` de multe ori istoria!

279

sale ”i refuza lui Alexandru Macedon dreptul de rege, de a fi st`p‰n peste greci (Demostene a fost recunoscut ”n timpul s`u pentru puterea de convingere a discursurilor sale). Ba chiar mai mult, el onoreaz` pe Pausanias, uciga[ul lui Filip. El, Demostene, ”i cheam` pe to]i grecii, pe to]i helenii la unitate [i libertate. Etolienii decid s`-l asculte [i ei pe Demostene [i ”i recheam` pe to]i cei exila]i de Filip, iar Ambraciotes izgone[te garnizoana macedonean`. Tebanii ”[i elibereaz` [i ei Cadmeia. Peste tot, ”n Peloponese - ”n Argos, Elis [i Arcadia - sunt mi[c`ri ”mpotriva cuceritorilor macedoneni, spiritul libert`]ii ”i cuprinde pe to]i p‰n` ”n Asia, unde Demostene ”l va contacta ”n secret pe Parmenio [i pe Attalus. Demostene, grec [iret, nu-l va uita \ns` nici pe regele persan, cer‰ndu-i ajutorul. De ce to]i ace[ti greci se unesc ”mpotriva macedonilor, cer‰nd ajutor chiar [i de la per[i, dac` - dup` cum sus]in istoricii de ast`zi - macedonenii erau greci?! S` nu uit`m c` Macedonia nu a fost niciodat` teritoriu grecesc, dec‰t dup` primul r`zboi balcanic, c‰nd s-a hot`r‰t sf‰[ierea Macedoniei [i ”mp`r]irea ei la pr`d`tori. Dar atunci, de mult, noi, macedonenii eram st`p‰nii nu numai ai Macedoniei, dar [i ai Greciei [i ai unei mari p`r]i din Asia cuprinz‰nd India, Persia [i Egiptul. Unde ne-a disp`rut azi m~ndria? Auzind de incitarea la revolt` a grecilor [i av‰nd probleme serioase \n nordul ]`rii, Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei intr‰nd ”n Hellas printr-un mar[ for]at [i rapid, acest tip de ac]iune continu‰nd s`-l caracterizeze de-a lungul timpului, determinarea, rapiditatea ”n ac]iune ”nsemn‰nd succes. Apari]ia sa rapid` i-a f`cut pe tessalieni s` uite de dorin]ele de libertate [i s`-l proclame spontan [i lingu[itor ãArchonÓ promi]‰ndu-i asisten]a nelimitat` ”n pedepsirea atenienilor. Alexandru se redescoper` nici mai mult nici mai pu]in dec‰t urma[ al pelasgului Achile. El, Alexandru Macedon se repede ca un fulger ”n fruntea trupelor de macedoneni asupra aenian-ilor, malian-ilor, dolopian-ilor, ocup‰nd Termophile [i r`sp‰ndind spaim` [i supunere ”n fa]a trupelor macedonene. ëntr-un mar[ for]at, intr` ”n Beo]ia r`sp‰ndind teroarea asupra tebanilor care, ”nsp`im‰nta]i, nu vor s` mai aud` de atenieni [i de g‰nduri de libertate. Spre spaima atenienilor, Alexandru Macedon le d` un ultimatum: r`zboi sau recunoa[terea

280

Fig.104. Campaniile lui Alexandru Macedon din anii 335 \.d.H. Campania nord-dun`rean`, singura care nu i-a adus o victorie \n \ntreaga lui carier`, fra]ii geto-daci \ntorc~ndu-i spatele [i plec~nd \n mun]i, l-au l`sat singur [i ãcu buza umflat`Ò. Campania contra grecilor, care s-au r`sculat \mpotriva jugului macedonean, av~ndu-l conduc`tor pe Demostene, se va termina prin distrugerea de pe fa]a p`m~ntului a Tebei [i poporu-lui teban. De fapt Alexandru le-a propus, la \nceput, ãiertareÒ (ceea ce \nsemna supunere total` [i predarea instigatorilor la libertate de sub macedoneni). Masacrul popula]iei Tebei a fost f`cut nu de trupele macedonele ci de grecii din Beo]ia [i Foscia c`ror` el le-a promis ãdrepturile de jefuitoriÒ. Cum de azi grecii [i-l aleg pe Alexandru drept erou, pe el un str`in care i-a \ngenunchiat, umilit, cucerit [i jefuit, este un mister! Unde le-o fi m~ndria, cinstea helenic`?
Harta dup` Macedonia, History, V-I, p. 20, prof. A. Palioras, Hellenic national line, Athenas 1998.

281

hegemoniei macedonene. Atenienii, auzind de mar[urile victorioase ale t‰n`rului rege macedonean, uit` la r‰ndul lor de ãsetea de libertateÓ [i se pleac` iar ”n jugul macedonean, trimi]‰nd o delega]ie av‰ndu-l ca membru chiar pe ãviteazulÓ lupt`tor grec pentru libertate, Demostene. Acesta, con[tient de vinov`]ie, evit` s` dea ochii cu t‰n`rul rege macedonean. Astfel, ”n toamna anului 336 \.d.H., tot Peloponezul se pleac` ”n jugul macedonenilor, mai pu]in Sparta. Acum, c‰nd la sud de Macedonia nu mai existau inamici, cu un num`r crescut de solda]i ”n trupele sale - prin completarea efectivelor cu greci din teritoriile cucerite (a[a cum [i romanii o vor face mai t~rziu) - ”nainte de a porni spre Asia, Alexandru caut` s`-[i asigure securitateagrani]elor nordice printr-o campanie danubian`.

Campania Danubian`
Dup` re”ntoarcerea din Corint, ”n iarna anului 336-335 \.d.H., ”n loc s`-[i ”nceap` campania ”n Asia, Alexandru a dorit s`-[i asigure grani]ele nordice. Tribalii erau aparent cei care-l nec`jeau cel mai mult [i ”mpreun` cu ace[tia [i triburile tracice dintre Balcani [i Dun`re, care spre deosebire de greci [tiuser` s`-[i apere libertatea. Dup` ce tat`l lui Alexandru, Filip al II-lea, a desfiin]at temporar regatul Odrys, cucerind [i toat` Tracia de miaz`zi, a ”ntreprins ”n anul 339 \.d.H. o expedi]ie ”n ]inuturile Dun`rii de Jos, unde regele get Kothelas l-a ”nt‰mpinat cu daruri bogate [i i-a dat-o pe fiica sa, Meda, de so]ie. (Oare cum o fi reac]ionat Olimpia, atunci, de mult, cu firea ei impulsiv`?). Acea campanie a lui Filip al II-lea a fost foarte norocoas` ”n special dup` ce macedonenii reu[iser` s`-i ”nving` [i pe sci]i, de la care luaser` un num`r mare de prizonieri [i vite. La ”ntoarcere, travers‰nd mun]ii Hemus (Balcani), oastea macedonean` a fost atacat` de tracii tribali, care le-au luat toat` prada [i ”n plus, l-au r`nit grav la picior pe regele Filip al II-lea. Dup` patru ani de la evenimentele de mai sus, ”l putem descoperi pe Alexandru de mai t‰rziu, v`z‰nd cum ”[i prepar` o campanie. ën primul r‰nd, a trimis cor`bii de lupt` de la Byzantium pe Marea Getic` (Marea Neagr`) p‰n` prin Delta Dun`rii, pe Dun`re.

282

Alesul zeilor

Negustorii greci erau pentru imperiul macedonean cei mai buni informatori, spioni trimi[i pe teritoriul inamic spre a-i preg`ti invazia. Ciudat este faptul c` Alexandru nu ”i va mai folosi pe vechii generali ai tat`lui s`u, pe Parmenio [i pe Antipater ”n campaniile sale, dar ”i va l`sa s` aib` grij` de ]ar`, de Macedonia [i de ]inuturile grece[ti subjugate. ën prim`vara anului 335 \.d.H., Alexandru pleac` de la Amfipolis m`r[`luind spre (Karasu) Nestos, ajung‰nd la Kotca, unde i-a g`sit pe tracii independen]i pe ”n`l]imile de la Iipca (Shipka) la 7.800 ft altitudine, circa 2600 de metri, care-[i consolidaser` pozi]ia ”nconjur‰nd-o cu c`ru]e, pe care mai t‰rziu le vor rostogoli ”mpotriva falangelor macedonene, f`r` succes. C‰nd Iipca (Shipka) a fost cucerit` de macedoneni, regele tribalilor cu o parte din oamenii s`i, cu neveste [i copii, s-au baricadat pe o insul` a Dun`rii, Pacuiu lui Soare. Alexandru, ”n fruntea trupelor sale, s-a ”ntors la cor`biile p`trunse pe Dun`re [i a ”ncercat s` invadeze insula de pe ap`, insula unde m‰ndrul rege geto-dac Syrmos ”[i g`sise refugiu. Dar, pentru prima [i ultima dat` ”n via]a sa, Alexandru nu a reu[it! Ce-i trece atunci prin minte... Cucere[te de la daco-ge]i tot malul opus al Dun`rii [i face o demonstra]ie de trupe ”n fa]a regelui Syrmos, conving‰ndu-l astfel s`-i cear` prietenia. Ra]iuni logice [i ”n special nelogice fac ca ac]iunile lui de ne”n]eles, misterioase, s` devin` un succes. Atunci c‰nd se lupta cu fra]ii lui nordici, probabil c` nu avea ”n minte ideea cuceririi lumii. Traversarea Dun`rii de c`tre solda]ii macedoneni s-a f`cut simplu: corturile de campanie din piele au fost umplute cu f‰n [i papur` devenind adev`rate plute pentru ã”not`toriiÓ macedoneni. Prin aceast` metod` primitiv`, ”n timpul nop]ii, peste 1500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti au ajuns pe malul geto-dacic unde lanurile de gr‰u erau mai ”nalte dec‰t cavaleria macedonean`. Surprin[i de apari]ia n`v`litorilor, ge]ii, superiori ca num`r, ”[i vor urca femeile [i copiii pe cai, retr`g~ndu-se \n mun]i, l`s‰ndu-i pe macedoneni ãs` se bucure de victorie, singuriÓ. Astfel, Alexandru Macedon ãënving`torulÓ neav‰nd cu cine s` se mai lupte, va trece Dun`rea ”napoi ”n aceea[i zi, ãm‰ndruÓ c` nu a pierdut ”n lupt` nici un soldat; dar nu [i ”n ap`, c‰]iva macedoneni ”nec‰ndu-se. Aceast` campanie victorioas` a lui Alexandru i-a convins chiar [i pe cel]i s`-[i trimit` un ambasador care s`-i ofere prietenia lor (prietenie care a ]inut aproape 50 de ani, c‰nd cel]ii vor invada

283

Macedonia [i Grecia). Aceast` campanie dun`rean` a adunat 25.000 de solda]i [i 5.000 de cai. Dorin]a t‰n`rului Alexandru a fost s` izbuteasc` acolo unde tat`l lui nu a putut. A[a c` a reu[it s` calce dincolo de Dun`re... ãpentru o ziÒ cu 1.500 de cavaleri[ti [i 4.000 de infanteri[ti! Dup` cum ne spune [i N. G. L. Hammond (The Genius of Alexander the Great, p. 35) ãsuccesulÓ s`u ”n Balcani, printre fra]ii traci, a fost diferit de acela asupra grecilor. Aici triburile tracice au fost l`sate ”n pace, s` se guverneze singure, men]in‰ndu-se legile [i obiceiurile locale. Av‰nd armata proprie, nu s-au l`sat garnizoane macedonene care s`-i supravegheze ca pe greci. S-a apreciat c` pentru traci a fost mai bine s`-i lase s`-[i p`streze obiceiurile, tradi]iile [i respectul personal. De ce oare Alexandru nu a fost la fel de ãindulgentÓ [i cu grecii? Tat`l lui Alexandru, Filip, a ”nfiin]at - potrivit obiceiului macedonean - ora[ul Filipos, unde popula]ia traco-macedonean` ”mpreun` cu negustorii greci promovau interesele politice [i economice ale imperiului macedonean. Acest ora[, Filipos, va deveni sub ocupa]ia slavo-mongoloid` (bulgar`) localitatea Plovdiv, ”n 611 d.H. Alexandru inten]iona s` se re”ntoarc` ”n Macedonia prin Peonia, pe l‰ng` Skopje de ast`zi, trec‰nd [i pe la un trib tracic al Agrianilor, l‰ng` actuala Sofia. Regele de acolo ”i era prieten bun. ën acest timp, a aflat c` regele Iuyriei (Albania de ast`zi) Cleitus s-a revoltat ”mpotriv`-i. A[a c`, ”n luna august, pe o vreme foarte c`lduroas`, porne[te ”ntr-un mar[ for]at (”naint‰nd cam 32 de km pe zi) spre Erigon (Cerna) spre Cetatea Pelion, f`r` a [ti c` aceasta era deja \n m‰inile inamicului. Lucrurile s-au ”ncurcat [i mai r`u prin sosirea unui rebel, regele taulantilor (]inut din vecin`tatea Tiranei de azi). Glaucias era hot`r‰t s`-l ajute pe Cleitus ”n lupta sa ”mpotriva macedonilor. ën plus, vechii s`i informatori l-au anun]at pe Alexandru c` Autariatii (din Bosnia de azi) vor porni ”n luna martie a anului viitor ”mpotriva Macedoniei. Mi[c‰ndu-se foarte repede, Alexandru a sosit la Cleitus ”n zona Pelionului ”naintea lui Glaucias. Pe dealurile din apropiere, Cleitus a sacrificat trei b`ie]i, trei feti]e [i trei bivoli]e negre, pe care le-a abandonat ”n mijlocul ritualului gr`bindu-se s` se ascund` ”n cetate cu trupele sale. Sosirea lui Glaucias l-a sc`pat numai temporar din m‰inile macedonenilor. Cetatea sa va fi incendiat`, iar cei doi regi ”nvin[i.

284

ëntre timp. Darius al III-lea venit pe tron ”n mai 336 \. iritarea [i ”n special dorin]a de libertate i-au f`cut din nou s` redevin` doritori de lupt` ”mpotriva hegemoniei barbare. dar [i cu aurul s`u. barbarilor macedoneni.Alesul zeilor A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean parent. Euforia. o furie ”n mas` ”mpotriva str`inilor.d. Dar nelini[tea. con[tient de inevitabilitatea unui conflict macedono-persan. Tebanii. atr`g‰ndu-i pe greci nu numai cu promisiunile sale. Demostene aduce un b`rbat grec. frenezia vitejilor greci la auzul mor]ii lui Alexandru nu mai avea margini produc‰nd. Darius al III-lea a invitat statele grece[ti la revolt` ”mpotriva jugului macedonean. Astfel. macedonene. Moartea lui Alexandru Macedon ”nsemna anularea pactului corintian. pentru care garnizoana macedonean` de la Cadmeira era o adevarat` insult`. ”[i ”ncep r`zmeri]a. persoan` f`r` scrupule. a hot`r‰t s`-l previn`. ”n special ”n Atena. au omor‰t A 285 . r`nit. a acceptat imediat 300 de talan]i [i [i-a ”nceput propaganda ”n favoarea cauzei persane. at‰ta timp c‰t Alexandru Macedon a fost ”n Macedonia. noul rege al Persiei. Demostene al Atenei. grecii ”nvin[i au stat cumin]i. Grecii incita]i [i excita]i de dorin]a de libertate. plecat ”n luptele din nord. care spunea c` luptase l‰ng` trupele macedonene [i care sus]inea c` Alexandru a c`zut ”n luptele cu ãtribaliiÓ traci. Grecia rec`p`t‰ndu-[i libertatea de care se bucurase ”nainte de b`taia c`p`tat` la Cerone.H. ”n special ”ncuraja]i de absen]a foarte t‰n`rului rege macedonean.

d‰nd dovad` de maturitate politic`. unde se termina [i drumul dinspre Atena.. s`-l judec`m ”n continuare nu numai ca rege al Macedoniei [i cuceritor al Greciei. ”n momentul b`t`liei de la Pelion. Alexandru a ”nconjurat cetatea Tebei. un adev`rat macedonean. ”n lupta pentru libertatea Greciei ”mpotriva tiranului barbar Alexandru 286 . regele macedonean. Poate c` Alexandru se g‰ndea [i la vie]ile osta[ilor macedoneni ce ar fi putut pieri ”n b`t`lie. ”n acela[i timp. de asemenea. Dar tebanii. Tebanii crez‰nd c` este doar Antipater sosit din Macedonia nu s-au prea nelini[tit. Au ”nceput. ”n ciuda mesajului primit de la Antipater . Tebanii r`spund cu obraznicie. el. iar c‰nd le-a fost anun]at Alexandru au crezut c` era vorba de Alexandru Lyncestian care ar fi venit la tronul Macedoniei dup` moartea lui Alexandru Macedon. baz‰ndu-se pe ajutorul fr`]esc al grecilor atenieni. Gre[eal` fatal` pentru ei. refuz‰nd s` o retrag`. la ”nceput.c‰]iva ofi]eri macedoneni [i s-au baricadat ”n cetate. m‰ndru [i intransigent. ãun t‰n`r de 21 de aniÓ educat [i arogant. care o vor pl`ti foarte scump ”n fa]a t‰n`rului de 21 de ani. A[adar el. le-a propus tebanilor s` renun]e la lupt` [i s` revin` sub conducerea lui. Acesta. aceia[i tebani prost inspira]i au anun]at printr-un curier urcat pe cel mai ”nalt turn al cet`]ii c` oricine vrea s` se al`ture lor [i marelui rege Darius al III-lea. Ziua urm`toare. Deci.l`sat de Alexandru s` aib` grij` de imperiu pe perioada campaniei sale dun`rene. de pe timpul lui Filip al II-lea . §i ”nc` din acest moment. ”n 13 zile va fi la Onchestus. Arcadienii s-au ridicat [i ei ”mpotriva macedonilor desf`[ur‰ndu-[i armata spre Istamus. l-au atacat cu cavaleria. le promite ”nc` o dat` iertare tebanilor. ”ntr-un mar[ for]at de 32 de km pe zi. Apoi. cer‰nd ca ”nt‰i s` le fie predat lor generalul Antipater [i comandantul garnizoanei macedonene din Cadmeira. ”ncrez`tori ”n sine [i ”n fra]ii greci. dar care. mi[c`ri de eliberare ”n Etolia [i Elis. ci [i ca pe. dac` ace[tia renun]` la lupt` [i ”i predau pe conduc`torii instigatori. Aceste ve[ti i-au parvenit t‰n`rului macedonean. oprindu-se ”n dreptul por]ii Electra.generalul macedonean. exploziv ”n deciziile sale. ”l situa ”n pozi]ia cea mai apropiat` de garnizoana de macedoni de la Cadmeira. ”n v‰rst` de 21 de ani. ”n Beo]ia. barbarul macedonean..

tiran. ve[tile despre dispari]ia de pe fa]a p`m‰ntului a cet`]ii 287 . nici mai pu]in dec‰t ãfra]i greciÓ!! Dac` grecii de acum 2. Dar el. la fel se cerea acum distrugerea de pe fa]a p`m‰ntului a Tebei.Alesul zeilor Macedon. cum ar fi Pericle.000 de ani ar auzi a[a ceva le-ar fi ru[ine de urma[ii lor. To]i fugarii din Teba au fost declara]i ”n afara legii. Desigur. ar`t‰ndu-le ”nc` o dat` deosebirea dintre demoni [i. §i c‰nd te g‰nde[ti c` azi grecii ”l consider` pe Alexandru grec! Iar pe macedoni nici mai mult. cinstea greceasc`. de asemenea.. ora[ul lui Epaminonda. A[a cum ”n 404 \. a fost ras de pe fa]a p`m‰ntului. ci de grecii din Beo]ia [i Focia. helenic`? Dar s` vedem ce le va face t‰n`rul ãerou grecÓ ãfra]ilorÓ tebani. grece[ti. cel mai mare poet teban al timpurilor. care pentru un petic de p`m‰nt ocupat dup` primul r`zboi balcanic ”[i reneag` istoria. este binevenit. cru]‰nd vie]ile solda]ilor macedoneni. un str`in. ei [i-l aleg ca erou pe cel care i-a ”ngenunchiat. el i-a lasat s` distrug` Teba p~n` ”n temelii [i astfel. c‰nd colapsa imperiul atenian. dar nefiind interesul lui. Unde le-o fi m‰ndria. ãbarbarulÓ macedonean. un barbar. iar tebanii [i corintienii cereau deputa]ilor lor distrugerea Atenei din temelii. ora[ul lui Cadamus [i Oedip. veneticul. s-a trezit iar spaima de macedoneni peste teritoriile grece[ti.d. ën felul acesta. ën loc s` se m‰ndreasc` cu eroii lor. Este o ru[ine pentru greci c` au acceptat a[a ceva. str`inul. ën final. iar acest lucru ”l f`ceau grecii [i nu macedonenii! S-a cerut [i s-a realizat.H. Odat` terminat` aceast` teribil` execu]ie a nesupu[ilor. unea o parte a grecilor ”mpotriva altei p`r]i. iar de acest spectacol lamentabil al lipsei de unitate a grecilor va profita micu]ul ãbarbarÓ trac macedonean.. re”mp`r]irea teritoriilor apar]in‰nd Tebei. Pentru atenieni. Alexandru Macedon ar fi putut s`-i tempereze pe ãprieteniiÓ greci ”n av‰ntul lor de a-[i ar`ta ãdezgustulÓ fa]` de neru[ina]ii de tebani ce-[i doreau libertatea. Masacrul popula]iei tebane nu a fost f`cut de macedoneni. c‰t [i vinderea ca sclavi a femeilor [i copiilor greci-tebani. Alexandru cheam` consiliul federa]iei statelor apar]in‰nd ligii de la Corint. i-a l`sat pe greci s`-[i pedepseasc` ei ”n[i[i fra]ii doritori de independen]`.. i-a oprit pe greci s` distrug` casa lui Pindar.

traci. 75 ”i condamna. Comportamentul atenienilor a fost at‰t de josnic ”nc‰t [i Ulrich Wilcken ”n Alexander the Great. tracice de la greci. auzind de catastrofa Tebei. ”i va ãcultivaÓ el pe ace[tia! 288 . ai c`rui urma[i. ”n frunte cu Demostene.tebane [i a locuitorilor ei a c`zut ca un fulger. invadaser` deja lumea. s` distrug` cet`]i [i popoare. latinii. Macedonenii. Dar s`-l vedem ”n continuare pe ãmicu]ulÓ pelasg Alexandru cum va cuceri lumea antic`: * Asia mic` [i Anatolia * Siria. pelasgi (capitala lor a fost Pela). Libanul. Probabil cuno[tin]ele lui Alexandru Macedon despre ei erau cam acelea[i pe care noi le avem ast`zi despre evenimentele petrecute acum 2-3. la fel cum ceva mai t‰rziu. acela[i spa]iu va da na[tere marelui imperiu pelasgic. vor continua tradi]ia ”nainta[ilor lor ”n r`sp‰ndirea culturii [i aptitudinilor lor de lupt`tori. Dac` r`sp‰ndirea culturii lor ”nseamn` s` porneasc` r`zboaie. o vor face din nou.000 de ani dup` ce carpato-dun`renii. autorii intelectuali ai mi[c`rii de eliberare. atenienii. atunci Alexandru Macedon a fost un adev`rat ãr`sp‰nditor de cultur`Ó. turcii musulmani [i al]ii pe care nu-i men]ionez pentru a nu intra ”n polemica religiilor. Atenienii au arestat ei ”n[i[i pe to]i conduc`torii anti-macedoneni. cum la fel vor fi ceva mai t~rziu romanii. au fost cei ce pentru un timp vor recuceri vechile teritorii pelasgice. Toate aceste ”nt‰mpl`ri s-au petrecut la 3-4.000 de ani. la p. Iran [i Irak ën cele din urm`. ramur` a acestor carpato-danubieni. s` le subjuge [i s` le for]eze s` se ”nchine la aceia[i zei. o alt` ramur` a lor. Arieni. Ei. [i-au uitat promisiunile f`cute tebanilor [i au trimis imediat mesageri la Alexandru s`-l felicite [i s`-[i arate supunerea. Mult mai ”n]elept. ”i iart` din nou pe atenieni. tracii. Dup` ãroireaÓ arienilor din spa]iul carpato-danubian. t‰n`rul macedonean de 21 de ani. Palestina [i Egiptul * India * Pakistan. pred‰ndu-i ãst`p‰nului barbarÓ.

Alexandru.H. Cunosc`tor al Iliadei. ele fiind ocupate de greci prin sosirea acestora ”n 1900-1400 \..Alesul zeilor CUCERIREA LUMII ANTICE L a v~rsta de 20 de ani. El este ”nso]it de ingineri. ”nconjurat de tineri ofi]eri macedoneni. constructori de poduri [i turnuri de asalt mobile. s` v~neze. str~mtoare ce desparte Europa de Asia. Cum medicina nu putea fi neglijat`. av~nd chiar o copie a acesteia primit` ”n dar de la profesorul s`u Aristotel. bine educa]i.d. c` gustul de aventur` la un t~n`r de v~rsta lui. El. S` nu uit`m c` aceste teritorii erau. a fost unul dintre propagandi[ti [i care ”n final va distruge rela]ia bun` dintre Alexandru [i Aristotel). A[a c`. La 21 de ani a pornit ”n Campania Dun`rean` cu rezultatele descrise mai ”nainte. decide s` exploreze lumea antic` ”n fruntea armatei sale. el. Se pare. sporit` ca num`r prin absorbirea unui mare grup de solda]i greci. ”ns`. ”nc` sub influen]a povestirilor despre r`zboiul troian. din estul M`rii Caspice. pe care o lua cu el peste tot (a[a cum va face [i H. Schliemann dup` 2000 de ani pornit ”n descoperirea Troiei). istorici [i propagandi[ti (Calistenes. Alexandru ia cu el un numeros corp medical plus tone de medicamente [i materiale medicale. s` participe la tot felul de jocuri sportive [i s` bea foarte mult vin. nu se putea opri numai la cucerirea Greciei. unde tracii-troieni au fost ”nvin[i de grecii-ahei. care [tiau s` c`l`reasc`. la v~rsta de 22 de ani. de pe teritoriile cucerite de el. filozofi. 289 . ”n primavara anului 334 \. a[a cum mai t~rziu o vor face romanii [i turcii.d.H. de fapt. nepotul lui Aristotel. arunc`toare de pietre. pelasgul Alexandru Macedon porne[te ”n fruntea armatei sale spre Helespont (Dardanele). tracice la origine. pelasgice. Alexandru a devenit regele Macedoniei [i al teritoriilor grece[ti cucerite de tat`l s`u. Filip al II-lea. plus un mare num`r de oameni de [tiin]`: botani[ti. astronomi.

Armata lui num`r~nd 32. Persia. f`r` haine. ën continuare. scuturi care ar fi apar]inut lui Achile. era gata de lupt`. pun~nd piciorul pe acest p`m~nt. ca un st`p~n. plus armata de heleni aduna]i din teritoriile ocupate din sudul Greciei (50% din solda]ii lui. dup` Hammond. el va s`ri primul din corabie. ëntr-un vechi templu ”nchinat zei]ei Atena un ghid i-a ar`tat arme. slab. vroia Asia. auxiliarii mai sus aminti]i. ”n timp ce preo]ii jertfeau un bou negru al c`rui s~nge ”l aruncau ”n mare pentru ”mbunarea zeilor. Pe vasul din frunte. reflect~nd cor`biile pline cu tineri ”nfl`c`ra]i de aventura necunoscutului. cunoscut azi ”n Turcia ca Kocabas Cay.000 solda]i de avangard` care trecuser` deja cu un an ”n urm` Dardanelele. Alexandru a pus apoi o coroan` de flori pe morm~ntul lui Achile. Un v~nt r`coros sufla peste Str~mtoarea Helespontuui (Dardanele). str`lucitoare. lupt`tori [i ãiubi]iÓ ai r`zboinicului troian.d. totaliz~nd.55 m). Va merge ”n golful Besika unde va vizita morm~ntul lui Achile. ”n drumul s`u spre cucerirea Indiei. La ea se mai adaug` elita aristocra]iei mecedonene. scruta zarea. Alexandru a luat scutul lui Achile pun~ndu-l ”n loc pe al s`u. pe piept av~nd capul ”nfior`tor al unei divinit`]i uitate. 290 . pe o ap` alb-albastr`. Invazia LUMII ”ncepea. vroia LUMEA! ëmbr`cat ”ntr-o armur` f`cut` din pl`ci mici metalice. S` nu-l judec`m ”ns` dup` legile de comportament de azi . drumul lui va fi vijelios [i f`r` ”ntoarcere. l`nci. ”mbinate cu curelu[e de piele. va dansa gol. Ochii negri [i pu]in bulbuca]i str`luceau de dorin]e ”nc` ne”mplinite: vroia Troia. cei doi eroi. Era o diminea]` frumoas` (a[a trebuie s` fi fost). 90. Marea b`t`lie pentru cucerirea Asiei se va da pe r~ul Granicus. Acest scut ”i va salva via]a pe meleagurile de la Punjab. pu]in r`coroas`. iar Hefaistion alta pe morm~ntul lui Patrocle. av~ndu-l ”n preajm` pe prietenul [i iubitul lui Hefaistion. India.H. o armat` invincibil`. Probabil era una din cele mai de elit` armate pe care le-a avut antichitatea.000 de oameni).000 de solda]i plus 12. acum mai mult de 2000 de ani ele nu se aplicau. Ajung~nd la ]`rmul Asiei. a lunii mai. ”mping~nd vasele macedoneanului spre Asia. un t~n`r nu prea ”nalt (1. cavaleria. anul 334 \. beat de fericire [i vin. cu o b`rbie mai pronun]at` [i cu un nas acvilin (ca al tat`lui s`u). l`sa v~ntul s`-i ridice p`rul lung ar`miu.

Fig. ilirii. .105. Pe acea vreme tracii dominau Peninsula Balcanic`: geto-dacii. tribalii. Harta cuceririi lumii a lui Alexandru Macedon. etc. Mai trebuiau s` treac` 7-9 secole p~n` la sosirea slavilor \n sudul Dun`rii. vlahiidardani (pe teritoriul Kosovo-ului de azi).

d. Harta cuceririi lumii de c`tre ãAlesul zeilorÒ 334-323 \.106.Fig.H. Dup` ÒIn the footsteps of Alexander the GreatÒ de Michael Wood. 1997 . University of California Press.

Paliouras. . Dup` ÒMacedonia HistoryÒ Prof. A. Athenas 1998.293 Fig. Noua tehnic` militar` folosit` de Alexandru Macedon se compunea printre altele din: turnuri de asalt. Helenic National Line.107. foarte sofisticat construite c~t [i berbece de penetrare a zidurilor [i por]ilor cet`]ilor.

ëntr-o lini[te perfect`. capabili s` ridice armate de mii [i mii de solda]i f`r` a fi o problem`.000 de mercenari greci ”n care ura clocotea ”mpotriva macedonilor cuceritori ai Greciei. spuneau: ãCum? C~nd lumea mi-e deschis`. 1700 de ani mai t~rziu. Alexandru trece r~ul ”n fruntea armatei [i ”n strig`tele de lupt` ale vechilor zei macedoneni ai r`zboiului (dup` M. aduna]i de peste toat` Asia.Persanii reprezentau un imperiu formidabil de mare [i de puternic. Wood : In the foot 294 . exist` un moment psihologic. destin c`ruia nimeni nu i se poate ”mpotrivi. De cealalt` parte ”i a[teptau persanii Ð 10. pelasgul Alexandru. s` duc` tactica p`m~ntului p~rjolit. Parmenio. au r`sunat brusc trompetele macedonene [i lupta a ”nceput. Lui Alexandru i s-a ”nt~mplat ceea ce i se va ”ntampla lui Cortez ”n lupta ”mpotriva lui Mentezums. dar. ”l sf`tuie[te pe t~n`rul de 22 de ani. ëntr-un interval foarte scurt. Ace[tia aveau [i un grup de mercenari greci ”n frunte cu Memnon din Rodhos. ”i va ”nfrunta pe imperialii lui Darius al III-lea. Dar conduc`torilor persani sfatul lui li s-a p`rut o insult` [i. Alexandru. ce-l considera pe Alexandru un barbar maniac. astfel armata se va odihni [i va putea lupta cu mai mult succes.000 de cavaleri[ti de elit`. trupe de infanterie erau r`sp~ndite pe flancuri. alesul zeilor? Raportul de for]e era de 1:10. cu o mic` armat`. Dar cine-l putea convinge pe el. [i anume: ã”i va sur~de noroculÓ! Dup` ce a fost capabil s` traverseze Dardanelele f`r` a fi interceptat de marea flot` de r`zboi persan` care ãse plimba oarb` [i surd`Ó prin Marea Tracic` (Egee).. a privi g~nde[ti s` tac §i armata mea persan` s` se ”mpiedice de-un trac?Ó Era un amurg de mai. adic` unui soldat din oastea macedonean` ”i corespundeau 10 persani. ”n care parc` [i natura s-a oprit ”n loc. s`-i taie leg`turile de aprovizionare. ci s`-l h`r]uiasc` doar. B`tr~nul general macedonean. Alexandru. t~n`r [i arogant. de la Bactria [i chiar din nordul Afganistanului. s` am~ne lupta p~n` ”n zori. soarele se cobora lene[ la orizont c~nd armata macedonean` sose[te la malul r~ului Granicus.. Memnon din Rodhos ”i sf`tuie[te pe persani s` nu se angajeze ”n lupt` direct` cu macedoneanul. parafraz~ndu-l pe Mihai Eminescu. dar periculos prin dispre]ul s`u ”n fa]a mor]ii tipic neamului nostru traco-dac. Al`turi de ace[tia erau [i 4.

macedonenii ”i ”nving pe persani care ”nm`rmuri]i nu sunt ”n stare s` se ”mpotriveasc`. va renun]a la lupt` fugind pe mare. Mesajul trimis astfel persanilor a fost [ocant. pe care a l`sat-o. dar care l-a ajutat pe Alexandru s` nu fie ]inut pe loc ”n Anatolia. t~n`rul Alexandru se dovede[te un tiran cult. ca pe un monument pentru posteritate. Victoria de la r~ul Granicus a deschis pentru Alexandru coasta Ionic`. unde acela[i grec Memnon din Rodhos dup` ce [i-a trimis so]ia persan` (care mai t~rziu va deveni iubita lui Alexandru). ën praful ridicat [i ”n confuzia creat`. Dificult`]ile de comunicare dintre ofi]eri. Barsine. O alt` victorie. Ei nu puteau ”n]elege cum o armat` a[a de mic` i-a putut ”nfr~nge. Ele se supuneau unele dup` altele f`r` lupt`. ”n minele de argint din Tracia. salv~nd din fl`c`ri una din cele 7 minuni ale Lumii antice. iar India [i Egiptul. ënvin[i. Din nou.Alesul zeilor steps of Alexander the Great. ei au beneficiat ”ns` de mila lui Alexandru.000 de cavaleri[ti [i 500 de infanteri[ti peste r~u. ei. Legenda spunea c` cine va deznoda acel nod va fi ãDomnul AsieiÓ. dar nu [i dup` moartea lui Alexandru. ãMausoleumÓ. ajung~nd p~n` la localitatea Gordion. Poate Darius ar fi fost salvat. a fost un emigrant trac din Macedonia. una din acestea fiind [i Miletul. Asia Mic`. cu copiii la Darius pentru a fi ”n siguran]`. micile cet`]i [i ora[ele a[ezate ”n acele locuri. Jum`tate din grecii mercenari care erau de partea persanilor au fost macel`ri]i. Alexandru. a fost cea de la Caria. crez~nd c` ”n felul acesta se va descurca mai u[or. dup` un 295 . sosit acolo ”ntr-o c`ru]` de lemn. legat` de un ]`ru[ cu un nod foarte complicat. 40) sose[te cu numai 1. morm~ntul regelui Mausolus. Alexandru ”[i ”ndreapt` trupele la 90 de grade spre Nord. de asemenea. parc` hipnotizate de faima pelasgului macedonean. numai ”n Lycia. Doar c~teva cet`]i grece[ti i s-au ”mpotrivit. la ”nceput nu au avut nici o ”nsemn`tate. iar supravie]uitorii greci au fost trimi[i ”n lan]uri. mic` dup` unii. Dac` Memnon ar fi continuat s` reziste. Alexandru probabil niciodat` nu ar fi putut p`r`si Anatolia. S` nu uit`m c` jum`tate din armata sa era format` din greci. solda]i datorit` limbilor diferite: macedoneana versus greceasca. Gordion a fost ora[ul lui Midas al c`rui tat`. ënainte de plecare el pune foc cet`]ii. p. Gordius. Dup` cucerirea a peste 30 de ora[e.

pierdute ”n timp [i ”n groapa neiert`toare a istoriei: ãuitareaÓ. de a cump`ra cu aur pe grecii nemul]umi]i [i s`-i porneasc` pe ace[tia ”mpotriva macedonilor. Odat`. Darius al III-lea.d. Istoricul Arrian nu a fost sigur dac` povestea era chiar adev`rat`.000 de km dep`rtare de mare. Eu. la aflarea ve[tii mor]ii generalului s`u Memnon. [i nu numai c` Darius nu l-a ascultat.H.d. p`trunde ”n Capa-Dacia (Capa Docia). apoi trec~nd peste r~ul Nely. a ordonat executarea lui Caridemos. la 1.moment de g~ndire [i t`cere.H. Ce s-a ”nt~mplat cu familia sa constituie un ”ntreg aranjament de pove[ti: faptul c` grecii ”l descriu pe Alexandru ca unÓgerontofilÓ ”ndr`gostit de mama lui Darius. Alexandru ”[i continu` ”naintarea. dac` s-a ”nt~mplat ori nu s-a ”nt~mplat a[a.). ëntre timp. LIBANULUI. Folosesc numele locurilor a[a cum sunt ele azi cunoscute pentru a u[ura ”n]elegerea cititorilor mai pu]in speciali[ti ”n nume de localit`]i [i teritorii necunoscute. nu ascult` de sfaturile unui alt comandant grec. regele persan. ën Babilon. unul din marii lui du[mani.d. F`r` un general cu experien]`. ISRAELULUI §I EGIPTULUI DE ASTŒZI La 24 de ani (332-331 \. personal. Alexandru ”[i ”ndrept` armata (332-331 \. dar ”n timpul unei discu]ii pline de insulte grave. Aceast` decizie el o va regreta mai t~rziu ”ns` nu [i Alexandru c`ruia norocul ”i sur~de de dou` ori.) spre teritoriile Siriei.. locuri cucerite de str`mo[ii s`i carpatodanubieni cu c~teva mii de ani ”naintea lui. care distrusese pe mare flota macedonean`. 1. Darius va fi for]at s` ia conducerea luptei ”mpotriva macedoneanului [i va fi pierdut ”n urma b`t`liei de la Issus (Kinet Huyuk) din noiembrie 333 \. la ”nceput estic` spre Ancyra (Ancara de azi). CUCERIREA TERITORIILOR SIRIEI. \nving`tor pe teritoriul Anatoliei. grecul Memnon. s-a ”mboln`vit [i a murit. nu ”i cred. mercenarul Caridemos. va scoate sabia [i va ãt`ia nodul GordianÓ. cert este c` nodul a fost ãdeznodatÓ.H. Alexandru va ”ncepe cucerirea acestor teritorii. Libanului [i Egiptului de azi. 296 . femeie peste 60 de ani.

Fig. Alexandru a fost declarat Faraon. Michael Wood Ð University of California Press 1997 297 . Descoperire hieroglific` \n 1939 \n oaza de la Baharya.108. Fiu a lui Ammon fiind iubit de Zeul Ra. Dup` ÔÕIn the footsteps of Alexander the GreatÒ.

Cu ajutorul unor cor`bii feniciene. Dup` ce armata lui Alexandru nu a fost ”n stare s` cucereasc` singur` cetatea Tyrului. Dacia-Roman`. arom~n`. macedonean`. numit Heracles. ëntre timp. persanilor. bulgari. m`cel`rit` sau trimis` ”n sclavie. Plutarh spunea c` ea ar fi ”ntre]inut rela]ii intime [i cu Alexandru. Numai ”n patria mam`. armata lui Alexandru se mobilizeaz` ”n jos pe coasta Feniciei (Siria [i Libanul de azi) unde toate ora[ele [i cet`]ile ”l recuno[teau pe Alexandru drept urma[ul lui Darius al III-lea. din nou invidia [i gelozia ãfra]ilorÓ greci. av~nd un b`iat. Singura cetate care a ”ncercat politica neutralit`]ii a fost Tyrul. al flotei din Rodos [i ”n special al celor 120 de cor`bii ale regelui Ciprului. publica [i comunica ”n limba lor. ei sunt azi liberi. Ei i-au trimis lui Alexandru daruri [i chiar o coroan` de aur dar. Dup` o rezisten]` de 6 luni Tyrul va dispare de pe fa]a p`m~ntului. indienilor ci [i asupra tuturor celor cuceri]i. Nu a fost o lupt` u[oar` pentru armata lui Alexandru. Conduc`torii Tyrului au fost executa]i ”mpreun` cu al]i 2000 care au fost crucifica]i. rezisten]a popula]iei Tyrului va fi ”nfr~nt` ori. vecini ai Tyrului. cu dreptul de a scrie. iugoslavi [i albanezi. fat` a unui nobil persan. subjuga]i de ei. generalul Memnon. vor fi folosite de el. Mentor din Rodos. nu l-au l`sat s` p`trund` ”n cetate. Ea avea o educa]ie greceasc` [i fusese m`ritat` p~n` acum de dou` ori: o dat` cu c`pitanul de mercenari greci. Ele au schimbat doar numele localit`]ilor. deoarece Tyrul era o insul` cu ziduri puternice [i cu un port cu peste 83 de cor`bii ”n el.Pe teritoriile men]ionate mai sus s-au perindat triburi [i popoare. Alexandru l-a trimis pe b`tr~nul general Parmenia la Damasc pentru capturarea unor r`m`[i]e persane dar. dar nu [i geografia. Oare ne-am schimbat noi dup` 2000 de ani? Ferocitatea noastr` s-a schimbat ea? Azi macedonenii tr`iesc supu[i sub greci. surpriz`. el o va lua ca prizonier` pe Barsine. 298 . Dup` b`t`lia de la Issus. Ce s-a ”nt~mplat cu acest copil al lui Alexandru nu se mai [tie. a doua oar` cu cel mai ”nver[unat adversar al lui Alexandru. Cine [tie cine va domina aceste locuri ”n anul 4000 [i ce nume vor mai avea ele? Dar s` revenim la t~n`rul nostru trac [i la consecin]ele ce vor fi declan[ate de ac]iunile lui. mai corect spus. Aceasta este ac]iunea ãcivilizatoareÓ a macedonenilor nu numai asupra grecilor.

ciudat pentru noi cei de azi. Alexandru s-a g~ndit poate pentru prima oar` la moarte [i i-a dat ordin lui Aridaeus. dar [i Alexandru a fost r`nit la un picior. ga-ramani. Dar ”n mod ciudat. profund impresionat de templul Oracol al Zeului egiptean de la Siwa. omor~nd [i r`nind pe oricine-i st`tea ”n cale. Alexandru. cuceritori ai nordului Africii. De ce o fi ales acest drum riscant? Arrian spune c`. zb`t~ndu-se de durere [i ”n chinurile mor]ii. Un lucru este sigur c`.H. fiind nevoit s` p`r`seasc` c~mpul de lupt`. dup` 299 . ca atunci c~nd va muri s` fie ”nmorm~ntat l~ng` tata Ammon. se pare. religios [i supersti]ios. era copilul timpului s`u. pentru a ajunge la Siwa unde preo]ii egipteni ai templuluiÓ Oracolul lui AmmonÓ ”l vor recunoa[te ca fiu al Zeului [i ”l vor numi chiar Faraon al Egiptului . El va lua o cale lung` de peste 250 de km c`l`rind pe c`mile cam 30 km pe zi. C~nd guvernatorul Tyrului [i al ”ntregului teritoriu al Gazei de azi a fost prins. p`trunz~nd ”n cetatea Tyrului.000 de b`rba]i au fost m`cel`ri]i. ce schimb`ri asupra concep]iei lui religioase s-au produs. ën iarna aceluia[i an. un prieten foarte apropiat. ”n fa]a piramidelor? Cine [tie? Pe urmele cui s-o fi sim]it? O fi [tiut el de ai s`i str`buni. carpatodanubieni.Alesul zeilor Alexandru. dup` cum el a cerut (dar va fi scris nu ”n grece[te ci ”n egipteana hieroglific`).d. s-a av~ntat cu s`lb`ticia celor 24 de ani ai s`i [i cu experien]a c`p`tat` ”n supunerea grecilor. Alexandria. De fapt. la Siwa! Acest lucru nu a avut ”ns` loc niciodat`. cu 2000 de ani ”naintea lui? Napoleon Bonaparte care-l va urma. el fiind ”nmorm~ntat sub funda]ia noului ora[. [i plimbat de viu. el o va lua pe un drum sudic. tracului-raman Hector ”n timpul R`zboiului Troian. Ce-o fi sim]it el atunci. 332 \.”n scris. Dar el. ”n jurul pere]ilor cet`]ii. f`r` nici o ”mpotrivire din partea acestora. str`b`t~nd de[ertul. [tia c` prive[te la acelea[i piramide v`zute cu 2000 de ani ”naintea lui de Alexandru Macedon. decizia lui Alexandru fiind parc` o imita]ie a tratamentului aplicat de Achile. la 24 de ani. noi nu vom [ti niciodat` cu adev`rat ce s-a ”nt~mplat acolo. Alexandru nu se re”ntoarce pe acela[i drum: plec~nd de la Siwa. Curtius spune c` peste 10.. Alexandru a ordonat ca gleznele s`-i fie g`urite [i legate de spatele unui car de lupt`. Alexandru traverseaz` Gaza pentru a intra ”n Egipt.

regele Persiei.H. acolo. ”n oaza Bahariya? Pe aceast` rut`. Alexandru a ales alt drum de ”ntoarcere. Alexandria trebuia s` fie un centru de cultur`. Cine a elucidat par]ial misteriosul drum de ”ntoarcere al lui Alexandru.d. care mai t~rziu va conduce Egiptul. nimeni nu [tie. ca s`-[i construiasc` un templu acolo. Acesta va fi primul din cele 30 de ora[e care-i vor purta numele peste tot ”n lumea cucerit` de el. ”n anul 1939 a descoperit la oaza Bahariya un templu necunoscut. 300 . ”[i va pune ”ntrebarea: ãCare a fost drumul sudic de re”ntoarcere a lui Alexandru?Ó Generalul voia s` g`seasc` acel drum pentru a-i putea ocoli pe englezi ”n drumul s`u spre Egipt. C~nd a avut timp Alexandru ”n scurta sa via]` s` d`r~me [i s` recucereasc` imperii. c~nd a avut timp s` construiasc` ora[e. Alexandru decide construc]ia primului s`u ora[: Alexandria. de a cuceri [i distruge Siwa. dar ”ntreaga armat` a lui Cambyses a fost ”nghi]it` de nisip. descoper` alte cartu[e de hieroglife men]ion~nd c` templul era ”nchinat faraonului Alexandru [i patronat de doi zei: Horus [i Isis. lu~nd un drum sudic. a disp`rut (poate studii arheologice viitoare vor redescoperi acea armat` ”nc` ascuns` sub nisip). Se pare c` [i el. din Balcani. ënl`tur~nd nisipul din jurul pere]ilor. [i care a fost r`spunsul oracolului. pe aceast` rut`. pe coasta Mediteranei [i a[a a [i fost.Ptolomeu (care se pare c` l-a ”nso]it pe Alexandru ”n drumul spre Siwa). Alexandru auzise de la Herodot despre legendarul Siwa [i ”ncercarea lui Cambyses. s-a dus la Oracol cu o singur` ”ntrebare: care a fost aceea. generalul s`u Ptolomeu. De fapt. precum Alexandru. fiul lui Cyrus . probabil. p~n` la sosirea Islamului.. i-a marcat drumul cu acest templu? Poate Alexandru a ordonat construc]ia templului acesta mul]umind astfel zeilor pentru norocoasa ”ntoarcere de la Siwa. 2000 de ani mai t~rziu. La sf~r[itul lunii ianuarie 331 \. probabil. mai precis ”n vara anului 1942. ”n pustiu. acoperit de nisip. cet`]i [i temple? Ce o fi sim]it acel b`iat de 24 de ani. acel drum nu prea a fost cunoscut. Alexandria a devenit un El-Dorado cultural [i a stat a[a aproape 1000 de ani. a fost un arheolog egiptean care. generalul german Rommel. precum al s`u tat` a construit Filipopolis (Plovdiv-ul de azi). venit de departe. s-a ”ntors el de la Siwa.

000 de infanteri[ti (dup` al]ii chiar 1.. Alexandru alearg` dup` Darius care scap` din nou. 109). lanseaz` un atac asupra aripii drepte macedonene dar. p‰n` la r‰ul Halys.H. spre ghinionul lui. [eful cavaleriei din nordul Afganistanului.000 de c`l`re]i.000) [i mai mult de 34. care ”ntr-un nor de praf. se vor g`si din nou fa]` ”n fa]` (Fig. S`racul general Parmenia spunea ãeu a[ accepta aceast` ofert`Ó dar nu [i t‰n`rul nostru trac-macedonean la care dorin]a de aventur` [i lupt` era primordial` [i nu aceea de a se a[eza cuminte la locul lui [i s`-[i cl`deasc` o familie ”n lini[te [i pace. la ”nceput. unde va sosi cu 40. Acesta va ”ncerca s`-l cumpere pe t‰n`rul macedonean oferindu-i. cei doi. Astfel. Alexandru ”l va sf`r‰ma din nou ”n lupta de la Arbela (Gaugamela). Darius [i Alexandru. El ”i va r`spunde lui Darius: ãcheam`-m` ãMarele RegeÓ [i te voi l`sa s` tr`ie[ti pe l‰ng` mine ca vice-rege.d. pe o vreme c`lduroas` [i plin` de praf [i de un v‰nt fierbinte. Alexandru ”[i continua mar[ul ”n cucerirea Lumii Antice.H. Apoi ”[i extinde oferta. CUCERIREA ZONEI IRAKULUI §I IRANULUI •n prim`vara anului 331 \. B`t`lia de la Arbela (Gaugamela) a fost poate una dintre cele mai decisive: 301 . la v‰rsta de 25 de ani. Este imposibil de ”n]eles incompeten]a lui Darius. distrug cavaleria persan`.. alerg‰nd printre dealurile Kurdistanului. ”n loc s` se opreasc` la grecii pe care-i sf`r~mase.d. Darius ”l va ”nt‰mpina cu peste 200. trupe specializate ”n astfel de lupte.000 de infanteri[ti [i 7. care de[i avea sub m~na lui o uria[` armat`. mai precis pe 1 octombrie. alerg‰nd dup` acela[i Darius.000.000 de cavaleri[ti. ”i era fric` de un grup de solda]i macedoneni. nici mai mult nici mai pu]in dec‰t fluviul Eufrat [i ”n plus.000 de talan]i ”mpreun` cu una din fiicele sale.Alesul zeilor 2. la sf‰r[itul verii anului 331 \. ori opre[te-te din fug` [i vino s` ne lupt`mÓ. de ast` dat` limita noului imperiu oferit acestui t‰n`r de 25 de ani fiind. Bessul. recunoa[terea unui imperiu cu limita ”n centrul Anatoliei. fabuloasa sum` de 30. ”[i continu` atacul nimerind ”n fa]a falangelor macedonene.

Alexandru [i Darius \n lupta de la Issu: dup` un mozaic la Pompei .109.302 Fig.

o f`ptur` diabolic` care le-a d`r‰mat templele [i le-a ucis preo]ii. ”ndreptandu-se spre zona Afganistanului de azi.va fi respins` de Darius.Alesul zeilor num`rul mor]ilor ”n armata lui Darius s-a ridicat. c‰t [i pe satrapul Bessus. scriau o istorie p`rtinitoare. probabil.000 talan]i de aur. ”l va ”nt‰lni pe Alexandru [i ”i va mul]umi pentru felul ”n care ”i tratase familia. •ntre timp. Alexandru va g`si comoara regilor persani. Ciudat` este [i frica lui Darius. ”i ofer` ora[ul spre jefuire Ð frumoas` recompens`. vor scrie iar istoria lor. o istorie a ”nving`torului f`r` scrupule [i ru[ine ”n fa]a posterit`]ii! 303 . iar ”nainte s` moar`. care-l vor p`r`si. cu limba de moarte ”l va numi succesorul s`u la tronul Marelui Imperiu Persan.000 de piei de animale.H. istorici [i atunci. scris` cu aur pe 12. aproape t‰r‰ndu-se prin marea de nisip. va p`trunde ”n Babilon. a c‰[tig`torilor. apoi va continua invazia zonei Iranului de azi. le-a distrus cea mai pre]ioas` carte religioas` ãAvestaÓ. Alexandru afla c` Darius a p`r`sit Ecbatana. Ba chiar mai mult. av‰nd o armat` de zeci de ori mai mare [i mai puternic`. De aici istoricii. ”i va aduce ap` ”ntr-un coif. la 56. va arde ora[ul ãcel mai ur‰t din lumeÓ. satrapul Betriei. ”ntr-o c`ru]`.. obosi]i. ”njunghiat. marele rege al Imperiului persan. •n 11 zile de mar[ for]at macedonenii ajung la Ray (vechiul Teheran). ”nc` ”n via]`. Armatei lui.000 dar adev`ratul num`r al acestora nu se va [ti. ”nving`torii. Istoria e scris` ”ntotdeauna de ”nving`tor! T‰n`rul Alexandru ”[i va continua drumul h`r`zit de destin. 600 km nord de Persepolis. ca [i acum. ”nseta]i. va distruge Persepolis ”n fa]a armatei persane paralizat` de fric`. obosite dar victorioase. av‰ndu-i al`turi de el pe mercenarii greci. propunerea de ”nlocuire temporar` a lui Darius cu Bessus. fugea de un grup nebun de macedoni care nu-i doreau nimic altceva dec‰t s`-l fac` s` dispar`. •n fierbintea lun` iulie a anului 330 \. ”n tab`ra lui Darius se propuneau schimb`ri. conduc`torul cavaleriei de la Arbela. niciodat`. dup` unii. Ei vor descrie cum un soldat din armata lui Alexandru ”l va g`si pe Darius. compus` din peste 120. Va urma fuga dup` Darius care se ascunsese la Ecbatana.d. unde se va odihni. fiind ucis chiar de ãcredincio[iiÓ s`i. care va muri. Istorici. Ce vor fi sim]it persanii despre aceasta este u[or de imaginat: [i azi ei ”l consider` pe Alexandru drept un m`celar. istorici. credincio[i lui.

to]i tineri. a mai avut ãtupeulÓ s`-l compare cu Patrocle (Patroclus. Se va c`s`tori cu Roxana. EL. c‰t pentru a ar`ta familiei acestuia [i lumii persane corpul ne”nsufle]it al marelui Darius. care ”ntre timp se declarase rege. omul care i-a construit mitul. ”ntr-o criz` de personalitate. p‰n` la moarte. la t‰n`rul Euxenippos sau la vechiul ãprietenÓ Hephaistion [i s` se ”ndr`gosteasc` de t‰n`ra [i frumoasa Roxana nimeni nu [tie. s` nu fie comparat cel pu]in cu Achile! Ca urmare. Calisthene. De la v‰rsta de 27 de ani p‰n` la 29 el ”i va purta de pe ”ntinderile Afganistanului. Alexandru nu numai c` l-a torturat dar l-a [i crucificat. Alexandru. au pl`nuit asasinarea lui. dup` ce au cucerit Persia.Cleitus. Alexandru ”l va acuza pe nepotul lui Aristotel. De ast` dat` to]i copiii lui Darius au fost fie ã”ndep`rta]iÓ pentru totdeauna din aceast` lume. ”n plus. pe vechiul s`u prieten [i tovar`[ de arme . Acum. din Iliada) prietenul [i iubitul lui Achile. Cert este c` ”n urma unui banchet ãsplendidÓ. ca s` aterizeze ”n ãinimaÓ lui Alexandru.Adev`rul este c`. nu ”nainte de a-l omor”. Darius era deja mort la sosirea lui Alexandru iar corpul s`u a fost trimis ”napoi la Persepolis. se vor ”ntoarce acas` ace[ti macedoneni? Nu! Alexandru le va vorbi de zilele ”n care ei ar trebui s`-l inving` pe Bessus. Alexandru. Ace[tia vor fi descoperi]i [i tortura]i f`r` mil`. barbaric. ori Marco Polo. El.”n felul acesta nel`s‰ndu-se nici un urma[ demn de a-l continua ”n viitor pe fostul rege al regilor. Cum adic`. s`tui de alerg`turi. ea. Ce a urmat dup` aceea nu se deosebe[te de ce urmase cu c‰]iva ani ”n urm` ”n regatul Macedoniei. fie c`s`tori]i cu macedoneni . istoricul. de a fi organizat complotul. a fost adus` s` danseze ”n compania altor fete. ”i va purta spre ãsf‰r[itulÓ p`m‰ntului pe acelea[i drumuri ale istoriei pe care vor p`[i Gingis Han (Genghis Khan). Uzbekistanului [i Tadjikistanului de azi p‰n` la Samarkand. pe Darius. Dar firea totalitar` [i despotic` a t‰n`rului ãzeuÓ va exploda iar`[i c‰nd un grup de paji. Ce l-a f`cut pe t‰n`rul Alexandru s` renun]e la farmecele Eunucului Bagoas. Roxana. 304 . cea mai frumoas` fat` din Asia. ën final. nu a[a de mult din respect. pe grecul care a creat [i realizat prin lingu[itoriile lui ãmonstrulÓ Alexandru. sub 20 de ani. cu mult consum de alcool. pe Calisthenes. dup` moartea lui Filip al II-lea.

EL ”[i va ”mp`r]i armata ”n dou`: (1) grosul ei ”l va pune sub conducerea ãiubituluiÓ lui prieten Hefaist-ion. Ei vor merge ”mpreun` de la Kandahar p~n` la Kabul [i de acolo p~n` la Bactra (Balkh).d. a[a c` ”n prim`vara anului 327 \. arienii. p`trundeau ”n India pe cursul superior al Indusului. CHEMAREA STRŒBUNILOR La v~rsta de 29 de ani. dup` ce va studia cu aten]ie toate informa]iile primite despre India. el voia s` vad`. undeva ”ntre Pakistanul [i Afganistanul Nuristan.Alesul zeilor 3. Ce o fi sim]it el. A[a cum ”l ”nv`]ase Aristotel. Cuno[tin]ele lui se limitau la frontiera nord-vestic` a Punjab-ului. vedicii. Ei. la fel [i de ast` dat`.d. EL. T‰n`r. CUCERIREA ZONEI PAKISTANULUI §I INDIEI 327-326 \. carpato-danubienii-arieni. sf~r[itul. [i va avea un caracter. oare. ”l vom g`si pe pantele muntoase ale Hindu-Kush-ului. mai cur~nd de exploatare a Indiei. se vedea un ãzeuÓ. c`ruia ”i pl`ceau be]iile. c~nd al]i tineri nu [tiu ”nc` de ce s` se apuce ”n via]`. Alexandru nu [tia prea mult. m~nat de o dorin]` demonic` de a st`p~ni toat` lumea. orice se poate spune r`u despre t~n`rul Alexandru. Alexandru. ”n urma m`celului de la Harrapa.H. ori cum vre]i s` ne numi]i. carpatodanubienii. iar o mic` parte (2) o va conduce EL ”nsu[i. plin de energie. Se vor re”ntoarce la Kabul [i de 305 .H. se pare c` ãserviciul lui secretÓ Ð format ”n majoritate din negu]`torii greci Ð nu p`trunsese ”n aceast` zon`. au cucerit India nu numai militar ci. din v~rful acestor mun]i. ”n special spiritual. dar nu i se poate contesta seriozitatea [i meticulozitatea ”n preg`tirea unei invazii. Cucerise aproape toat` lumea [tiut` p~n` la el dar . Despre India. limita p`m~ntului. abuziv. c~nd a descoperit c` ãeminentulÓ lui ”nv`]`tor a calculat gre[it? Probabil ”n acel moment dorin]a de cunoa[tere [i mai pu]in cea de cucerire ”l purta tot mai departe.nu toat`! El vroia totul. sau poate nu era altceva dec~t o chemare a str`bunilor care cu mai pu]in de 2000 de ani ”naintea lui.

zeu al be]iei. el era un om deosebit de educat. ”n valea r~ului Swat. Bachus. spun~ndu-le c` ei sunt nimic altceva dec~t descenden]i ai zeului Bachus.acolo drumul lor se va desp`r]i: Hefaistion ”[i va conduce armata la sudul r~ului Kabul spre Taxila. preluat mai t~rziu de greci [i de romani. ”n plus macedonenii ca [i mercenarii greci care-i ”nso]eau erau oamenii timpurilor lor: creduli. o femeie foarte frumoas`. c`l`toresc pe Lun`. extaziei (provocate de amestecarea ”n vin a unei vi]e s`lbatice). ”ntre Afganistanul de azi [i Pakistan a avut loc un incident extraordinar: ”n micul or`[el Nysa localnicii au venit la armata macedonean` cer~ndu-le protec]ia. el va ajunge la Massaga. oamenii nu s-au schimbat prea mult. zeu tracic. supersti]iosi. al c`rei rege va fi de partea macedonilor. Alexandru se ”ndreapt` cu mica lui trup`. ajung~nd p~n` la Pir Sar (Dornos). unde a ”nt~mpinat rezisten]`. care la Charsadda va fi ”nvins de Hefaistion [i chiar omor~t. intoxica]ie care provoca ac]iuni impredictibile la cei ce se ãdrogauÓ cu aceasta. ”n nord spre Himalaia. Ce-l m~na pe t~n`rul rege macedonean erudit pe aceste meleaguri. deci. ce le putem cere acelor oameni de acum 2300 de ani! Povestea acelor ãstr`buniÓ nu a f`cut dec~t s`-i confirme lui Alexandru. religio[i. dar [i de contestat. ”i va deschide 306 . Atunci regina local`. Dup` pasajul prin valea str`mo[ilor. sau simplu ã”n spa]iuÓ. \n urm` cu mai bine de 2300 de ani? Poate acea chemare a str`bunilor! Undeva ”n v`ile Kunarului. atunci ”n antichitate. De fapt. nici azi. undeva pe la poalele acestor mun]i (din estul Afganistanului de azi p~n` la frontiera nord-vestic` a Pakistanului). nu la fel va face un alt rege din partea vestic` a fluviului Indus. S` nu uit`m c` pentru timpul s`u. vinului. C` Alexandru [i ai lui macedoneni erau alcoolici este greu de spus. continu` s` fie supersti]io[i ori s` cread` ”n fiin]e supranaturale la care se ”nchin` cu evlavie. trec~nd prin valea Kunarului. poseda]i de demoni ori de zei. dup` 2300 de ani. atunci. erudit. cult. Pe atunci oamenii ãale[iÓ nu aveau prea multe de f`cut ca s` se distreze. dreptul de a fi acolo [i s`-i creasc` [i mai mult interesul ”n exploatarea acelei lumi. [i chiar c~nd trimit rachete pe alte planete. p~n` c~nd conduc`torul armatei inamice a fost ucis.

ace[tia au p`truns pe valea Indus-ului. modern. respectiv 300 de elefan]i. care ”i va sta ”n fa]` cu 30. ochii elefan]ilor fiind principala ]int` a suli]elor lungi.. care luptaser` ”mpotriva sa.H.000. Astfel. plus oameni de [tiin]`. cu o cavalerie de 2. botani[ti.por]ile cet`]ii [i nu numai pe acestea. Rajah.000 \. umflat de apa topit` a z`pezii c~t [i a ghe]arilor din mun]ii Hymalaia. cel al unui juc`tor. dar ”n timpul nop]ii. Porus a sc`pat masacrului. Alexandru le-a promis solda]ilor indieni. v`i. El traverseaz` r~uri [i fluvii. Diodorus vorbe[te de 12. ”ntr-o zi ”nsorit`. care [i turnuri de lupt`. Comportamentul lui pare. ar`t~nd la sf~r[it ca ni[te cor`bii r`sturnate pe mare. istorici [i topografi (care m`surau continuu distan]a: Macedonia Ð cap`tul lumii).d. Tot acela[i istoric.H. se pare c` ea i-a adus pe lume [i un copil. Alexandru ”[i va construi un pod de vase. i-a m`cel`rit. La ”nceput ãdiviziaÓ de elefan]i va face ravagii printre macedoneni [i ale lor falange. dar nici asta nu va dura prea mult. falangiste. El ”l va ”nt~lni pe ramanul.000 de oameni [i 50 de cariote (c`ru]e de lupt`) ”l va speria pe macedonean. printr-un interpret. pe r~ul Jhelum (Hydaspes). ”l va ”nt~lni ”n lupt` pe macedonean. 1.700 de ani (327 \. animale. Porus.000 de solda]i [i o cavalerie de 2. Arian. Istoricul Arian ”i descrie pe ace[ti elefan]i.d. f`cut de carpato-danubieni-vedici la 2. Dar el s-a ”n[elat [i nu numai at~t.000 de solda]i.H.) un alt m`cel a avut loc. libertatea. ën acele timpuri nu te puteai juca cu un macedonean! Ramanul Porus. de [ah. ”n jurul zilei de 21 mai a anului 237 \. dar [i trompele lor t`iate de s`biile macedonene. El nu avea nevoie de solda]i inamici ”n spatele s`u. un adev`rat gigant pentru acea vreme. cer~ndu-i.80 m. Alexandru ”[i continu` campania spre centrul Indiei cu 80. s`-l ãtrateze ca pe un 307 .000 de mor]i. 9. dar a [i fost omor~t. probabil un urma[ al acelor str`mo[i carpatodanubieni. El ”l va ”nt~lni pe Alexandru. surprinz~ndu-l pe fiul lui Porus. de[erturi [i m`ri. dup` cca.000 de prizonieri [i 80 de elefan]i mor]i.000 de oameni al`turi de care mai avea [i un ãregimentÓ de ãtancuri ale antichit`]iiÓ. spre a-[i ”ndeplini destinul.d. ne spune c` num`rul mor]ilor ”n tab`ra lui Porus a fost de 20. acum. ”nalt de 1. dealuri [i mun]i. de multe ori. care credea c`. elefan]i. Dac` dup` m`celul de la Harrapa. ”mp`rat al Indiei.

c~nd traversaser` Dardanelele ”n Asia. asem`n`tor zeului suprem al traco-dacilor. voia s` fac` acela[i lucru pe uscat. Pentru macedonean. ”mboln`vit` de malarie (chinina se pare c` au cunoscut-o atunci de la indieni). de bumbacul care f`cea posibil` ob]inerea de haine din astfel de plante. Dup` o lun` de repaus pe malurile r~ului Jhelum. Alexandru o va face [i.000 de locuitori. Pe cealalt` fa]` a monedei avem portretul lui Alexandru care. El auzise c`. Cine-i putea opri setea de aventur`. Bucefal a fost animalul credincios care timp de 20 de ani l-a ”nso]it peste tot. care moare r`nit ”n lupt` (sau. calul lui drag. 308 . loc pe care chinezii budi[ti ”l vor numi mult mai t~rziu ãora[ul faimosului calÓ. solda]ii obosi]i [i uzi. cel mai dep`rtat loc [tiut p~n` atunci dup` istoricul Arrian. Alexandru ”[i ”mpinge armata ”nt~i spre Est p~n` la r~ul Beas (Hyfastis). Locul monumentului a fost identificat la Jalapur.Bucefal. atac~ndu-l pe Porus care se g`sea pe spatele unui elefant. Musonul era observat [i comentat de Theophasus. speriat` [i decimat` de [erpii venino[i. c~nd au avut loc spectacole muzicale [i competi]ii atletice. de fapt. ”l va m~hni profund pe t~n`rul de 29 de ani: el ”l va pierde pe Bucefal. el. ni-l ”nf`]i[eaz` pe Alexandru c`lare pe Bucefal. La fel cum mai t~rziu Magelan [i Cristofor Columb vor explora m`rile pentru a descoperi sf~r[itul lor. B`t`lia de la Jhelum. cu o popula]ie de 400. de dizenterie. de[i c~[tigat`. O moned` din acele timpuri. Alexandru. a c`rui lucrare pierdut` a fost reg`sit`.regeÓ. are ”n m~na dreapt` un fulger. ”i va m`ri imperiul ad`ug~ndu-i [i teritoriile ocupate de la inamicii acestuia. tradus` ”n limba persan` ”ntr-o bibliotec` din nordul Indiei. 564 de turnuri de ap`rare [i 60 de por]i. ora[ ce rivaliza cu Babilonul. nu mai visau ca ”n urm` cu 7 ani. dincolo de acest r~u. Gebeleizis. chiar mai mult. f`cut` ”n Babilon. ”n cinstea credinciosului lui cal . era mai bine s` aib` un prieten dec~t un du[man. la aventuri [i bog`]ii. pe Gange. de b`tr~ne]e). dup` al]ii. ar exista un regat. voia s` vad` unde se sf~r[ea p`m~ntul! Botani[tii care-l ”nso]eau erau ”nc~nta]i de noua flor` descoperit`. iar cu st~nga se sprijin` ”ntr-o suli]`. cu capitala la Patna. Un monument va fi ridicat ”n cinstea cailor de lupt`. de cucerire a acelei ”mp`r`]ii? Cine? Dar armata era obosit` de ploile din timpul perioadei musonice. Alexandru ”[i va ridica iar armata duc~nd-o mai departe ã”n inima IndieiÓ.

s` vezi mobiliz~ndu-se acele trupe. pu]inii supravie]uitori vor s` vad` dac` p`rin]ii le mai sunt ”n via]`.Alesul zeilor Coenus. Coenus va muri. dar cei mai mul]i au murit bolnavi de tot felul de boli. t~n`rul macedonean uit` cine este. distrugeau orice ”mpotrivire. al]ii sunt invalizi. obosi]i [i bolnavi. ”n tab`ra unde doctorii se ”ntrebau dac` s` ”ncerce sau nu s`-i scoat` 309 . vor s`-[i vad` locurile nataleÓ. vor lupta nebune[te [i-i vor masacra pe lupt`torii inamici p~n` la unul. V`z~nd ãro[uÓ ”n fa]a ochilor. mul]i au fost l`sa]i ”n diferite p`r]i ale Asiei.000 de vase pe care o va comanda. Cu acel scut al lui Achile. Solda]ii. continu~nd s` traverseze locuri noi. ”ncerc~nd s`-l scape de furia ap`r`torilor. vor s`-[i vad` so]iile [i copiii. ëntre timp. [i l-au l`sat singur printre inamici. care au t`b`r~t pe ei. Nemul]umit. av~ndu-l comandant pe Craterus va m`r[`lui [i ea de-a lungul malurilor fluviului. nu prea mai aveau chef s` mai cucereasc` un ora[. cu mic [i mare. ”n Macedonia. Dar nici aceste fraze nu au convins pe nimeni. unul din cei mai devota]i comandan]i de falang` ”i va spune c` din armata original` au r`mas foarte pu]ini: Óunii au murit ”n b`t`lii. luat din Troia. Roxana. Macedonenilor li s-a ”mpotrivit o popula]ie local`. ëncepuse teroarea contra oric`rei ”mpotriviri. Trebuie s` fi fost un spectacol fantastic. ba chiar o s`geat` ”i va str`punge pieptul ”n partea dreapt`. Infanteria [i cavaleria. Prietenul s`u. Alexandru se va c`]`ra pe una din sc`rile de asalt. Alexandru ”[i va preg`ti o flot` de peste 2. care se va rupe. Hefaistion. se aga]` cu m~inile de zidul du[man s`rind ”n`untru cu al]i trei ”nso]itori. ceilal]i se pot ”ntoarce acas`. Ei credeau c` Alexandru al lor era mort. aproape mort. Alexandru va ”ncerca s`-i aduc` ãacas`Ó merg~nd spre sudul Indiei. cei trei tovar`[i ”l vor acoperi. ”n]eleg~nd dezastrul. cruciada ”mpotriva Imperiului Persan transform~ndu-se ”ntr-una ”mpotriva locuitorilor Asiei! Solda]ii macedoneni v~nau. Alexandru le spune c` va merge singur ”nainte numai cu voluntari. Solda]ii macedoneni din afara zidurilor. s` spun` c` [i-au ”ntors spatele la el. Bucuria ap`r`torilor cet`]ii. a[a ”nc~t se vor ”ntoarce spre Jalapur. Dar dac` armata a acceptat aparent ”n a merge mai departe. dar el a fost adus. so]ia lui Alexandru ”i va aduce pe lume un fiu care va muri ”ns` ”n toamna anului urm`tor. spre Est. grandios. pedepseau. se va a[eza ”n fruntea armatei de 200 de elefan]i [i ”l va urma de-a lungul fluviului Indus. cu inten]ia de a atinge Oceanul Indian. s` le exploreze. ”n ora[ul Multan.

Totu[i localnicii din zona Multan [i Uchcr spun azi c`. Ajung~nd la acest punct terminus. ca [i cea greceasc`. ”n timpul acela ei au venit ”n contact cu filosofia Vedica. \n special ”n ceea ce privea legile naturale ale Universului. Nearchus. Nu numai indienii. mai t~rziu ”l va ataca. ra]ional` [i materialist` vedic` [i de asem`narea ei cu ce se practica ”n acea vreme ”n Grecia (vezi p. ëntr-un moment de luciditate. de fapt. pref`c~ndu-se prieten. pe cea a str`mo[ilor no[tri. adus` de carpato-dun`reni.s`geata din piept. Este dificil pentru noi s` specul`m azi dac` el [tia sau nu c` originea acelor filosofii vedice ”[i avea era ”n spa]iul Carpato-Dun`rean. dar va sf~r[i crucificat. c~t [i tinere]ea sa vor ”nvinge. carpato-danubiene. [i el va supravie]ui. Dar s`n`tatea de fier. trupele lui Alexandru vor ”nt~lni pe cele ale regelui Indian Musicanus care. Comandan]ii lui nu au vrut s` descurajeze armata [i au declarat c` este ”nc` ”n via]`Ó.d.000 de ani. am~ndou` civiliza]iile construindu-[i filozofiile pe baza celei pelasgice. dar [i grecii se ad`paser` la acela[i izvor al cunoa[terii. ariene.000 din solda]ii lui fiind uci[i de trupele macedonene.H. ce se practic` ”n India de peste 2. Alexandru a decis ã”ntoarcerea acas`Ó. la ”nceput. Peste 80. folosind notele amiralului lui. ãAlexandru a murit atunci [i a fost ”nmorm~ntat undeva pe acolo. 310 . Alexandru deschide ochii [i le cere s` o fac`. istoricul Arrian va publica o carte separat` intitulat` ãIndiaÓ. Adev`rul este c` Alexandru ”[i va continua drumul pe ap` ”nc` 9 luni. Alexandru va fi intrigat de filosofia sceptic`. ën vara anului 326 \. 204 ãTo the ends of the EarthÓ de Michael Wood). de altfel. Alexandru a ajuns la Patala (Hyderabad). De-a lungul Indusului. Doctorul Critobulos o va face: s~nge [i aer a ]~[nit dup` scoaterea s`ge]ii din ran` din pl`m~nul drept al ãZeului MacedoneanÓ.

va alege un drum foarte ciudat de ”ntoarcere acas`. Norocul ”ns` nu-i mai sur~de ca pe vremuri: armata sa obosit`. ploile. echipament. undeva ”ntre Iranul [i Pakistanul de azi. dar traseul este foarte dificil. apa. lipsit de vegeta]ie [i ”n special de ap`. va cobor” de pe fluviul Indus. Alexandru ”[i va odihni armata oferindu-i nu numai ap` bun` [i hran`.H. Astfel ”l g`sim ”n toamna anului 325 \. Armata [i-a ”mp`r]it-o ”n trei grupuri: 1.000 de veterani (care de ast` dat` se ”ntorceau acas` pentru a fi elibera]i din armat`). t~r~ndu-se prin de[ertul nemilos. dar [i distrac]ii. arme. Ei ”[i L 311 . toren]ii.) a v~rsta de 30 de ani Alexandru decide s` se ”ntoarc` acas`. ”ndrept~ndu-se spre Babilon.d. lipsit` de ap` se va transforma ”ntr-o hoard` disperat`.000 de solda]i cu 200 de elefan]i care din valea Indului vor merge ”n Iranul de azi. potopul distrug~ndu-i o parte din armat`.H. de asemenea. Ajung~nd ”n oaza fertil` a Turbat-ului. De la Karachi la Bampur sunt peste 1000 de km de ]inut arid [i ostil. nem~ncat`.d. Unul sub conducerea lui Craterus av~nd 3 brig`zi de falange cu peste 10. care devenise ”ntre timp centrul lumii sale. av~nd cu el cam 80. El va str`bate de[ertul neospitalier al Makran-ului de-a lungul coastei M`rii Arabice.000 de infanteri[ti [i 18. ”n fruntea flotilei. undeva pe l~ng` Karaci. c~nd ai nevoie de ea. inunda]iile nu pot s` apar`. al`turi de ace[tia mai erau 20. trec~nd prin Bolan Pass (”n general un drum f`r` dificult`]i). cu vasele sale.Alesul zeilor \ntoarcerea acas` (326-325 \. chinuit` de boli. trec~nd prin str~mtoarea Hormuz ”n Golful Persic p~n` la Chrax (Alexandria). centrul imperiului s`u. f`r` s` ”nt~mpine dificult`]i. De la Turbat la Pasni sunt cam 140 km. Asta nu ”nseamn` c`. 2. ”n Marea Arabiei merg~nd pe l~ng` ]`rm. a[a s-a ”nt~mplat [i cu armata lui Alexandru care ”n valea Kech-ului va fi izbit` prin surprindere de un astfel de fenomen natural. Poate c` Alexandru a vrut s`-[i pedepseasc` astfel armata necredincioas` care refuzase s`-l urmeze dincolo de r~ul Beas. Aparent Alexandru a vrut s` ajung` la mare pentru a-l ”nt~lni pe Nearchus. Nearchus. ën sf~r[it el. except~nd faptul c` nu l-a putut ”nt~lni pe Alexandru la Gwadar! 3. atunci c~nd natura vrea. Alexandru.000 de cavaleri[ti.

Fig. Inc. Curtea lui Alexandru Macedon prin luxul ei l-ar fi putut face gelos [i pe Ludovic XV. Publishers Ð New York 1996 312 . Harry N. bolnav. Abrams. Dup` ãAlexander the Great.110. Man of Action Man of SpiritÒ Ð Pierre Briant. \n pictura de fa]` Alexandru. este \nconjurat de doctori [i prietenii s`i.

. maniac. ëntre timp. ”n final. putem spune: (1) La alcoolici lipsa de vitamina B-1 (thiamin) se caracterizeaz` prin tulbur`ri mentale merg~nd p~n` la st`ri confuzionale care se pot transforma ”ntr-o stare apatic`. va ajunge la Persepolis prin luna ianuarie a anului 324 \. combinat` cu lipsa de Thiamin` (vitamina B) tipic` la alcoolici.d. unde Alexandru ”l va ”nt~lni pe Nearchus. a[a-zis ãnezg~riat`Ó. g`lbeneal` (icter). Alexandru va for]a aproape pe to]i oamenii lui s` se c`s`toreasc` cu femei locale cre~nd astfel o nou` popula]ie. Wernicke.H. Dac`-l analiz`m azi din punct de vedere medical. ën februarie va fi la Susa. Alexandru. consider~nd ca adev`rat faptul c` era un alcoolic. o condi]ie a[a-zis cronic` de alcoolism care poate conduce la confuzie [i confabula]ie. prost hr`nit`.H.d. o ”nt~lne[te pe cea condus` pe ap` de Nearchus. Afectarea ficatului (hepatita alcoolic`) se manifest` cu v`rs`turi. la moarte. confuzie mental` [i halucina]ii. Alexandru. Personal. cunoscut` ca encefalopatia Wernicke (care se poate asocia cu un mers specific. un nou popor. Alexandru. suspicios. cu un apetit nest`p~nit pentru be]ii. sex [i violen]`. iubitul s`u prieten. abuziv. dup` unii. aceasta explic~nd comportamentul s`u din acea perioad`: megalomanic. c`s`torit [i el cu o fat` a lui Darius. El ”[i va schimba capitala imperiului la Babilon. dac` ne lu`m dup` fragmentele scrise de secretarul s`u. Alexandru o ]inea din be]ie ”n be]ie. Armata lui Alexandru ars` de soare. va muri pe 10 iunie 323 \. ataxic [i cu paralizia nervului cranial 6). Personal.H. era un exemplu clasic de alcoolic. Eumenes din Cardia. [i s` nu-l uit`m pe cel mai cunoscut efect al consumului cronic de alcoolÉdelirium tremens: anxietate. depresie. El. la aproape 33 de ani. Plutarch ”i descrie pe ofi]erii macedoneni (nu greci). febr`. El. ”mbr`ca]i ”n costume elegante. ori prin lipsa de magnezium tetania.Alesul zeilor vor continua drumul de-a lungul M`rii Arabice. probabil. dup` ce a z`cut la pat cu febr` mai 313 . ca veterani. tremur`turi ale extremit`]ilor. care duce la probleme mentale. va muri ”n condi]ii ciudate. Tot la alcoolici putem ”nt~lni: din cauza lipsei de fosfat probleme cardiace asociate cu oboseala muscular`. Nici Plutarch nu-l va ierta [i-l va descrie tot ca pe un alcoolic. depresiv. ”nt~lnire descris` de istoricul Arrian ca foarte lacrimogen`. de a[a ceva? Tot la alcoolici putem ”nt~lni a[a-zisul sindrom Korsakoff.d. p~n` la Bandar-eAbbas. va regreta faptul c` a distrus ora[ul. A suferit el. umbl~nd paraliza]i de b`utur` [i gata de ceart`. encefalopatie [i. b`rboas`. leziuni cerebrale. s`n`toas`. El. ”nainte de vreme. unde. Hefaistion. Pe cei mai ”nc`p`]~na]i ”i va pl`ti [i ”i va trimite acas`. ca av~nd o constitu]ie solid`. consider c` el suferea deja de psihoza Korsakoff. Alexandru. datate din octombrie 324 \. cu plete lungi [i nesp`late.

doctorul David W. provoc~ndu-i o moarte aparent` de lung` durat` (”ncerc~nd astfel s` explice de ce corpul lui Alexandru a suferit un proces de descompunere foarte lent`).. va dispare [i ea ”n r`zboiul civil ce va f`r~mi]a Macedonia. specialist ”n boli infec]ioase. care i-a produs o paralizie ascendent`. ën plus. boli ca malaria. Despre Barsine [i fiul ei.. 1998. cu limb` de moarte. Ptolomeu. fiul b`tr~nului general Antiparter.. La r~ndul ei. Plutarch spune c`: ãnimeni nu a avut nici o suspiciune c` a fost otr`vit. Alexandru a realizat ce nici un alt rege nu a mai f`cut-o [i nu o va mai face vreodat`Ó. Unii ”i vor acuza pe greci c` l-au otr`vit. va reface Babilonul [i-l va conduce cu succesorii s`i. S` nu uit`m ”ns`. ”ns`. au fost r`ni]i [i ”ngriji]i ”n condi]iile vitrege de atunci. mama lui. totodat`. ori ca un otr`vit. ën 11 iunie. Diodorus. crede c` Alexandru a murit ”n urma unei febre tifoide. Aparent. Nearchus [i al]ii. mama lui Alexandru. fata lui Darius. Faptul c` Alexandru [i prietenul s`u. Heracles. avea cuno[tin]e temeinice despre stricnin`. mai mult a contat. Astfel. nici mai mult nici mai pu]in.mult de o lun`. rege al Egiptului. dar. nu se va [ti ce s-a ”nt~mplat. ãconchistadorii macedoneniÒ au devenit. Botanistul Theofrastus. ”n New England Journal of Medicine. ”l vom g`si pe Ptolomeu. Seleucus. Hefaistion. Demostene.H. ”n final a contat mai pu]in. care i-ar fi administrat otrava. sigur c` ar putea \nt`ri aceast` suspiciune. difteria. c` a murit ca un alcoolic. c` acei oameni au str`b`tut lumea antic`. av~ndu-i ”mprejur pe generalii s`i de baz`. a propus public s` se mul]umeasc` lui Iolas pentru otr`virea lui Alexandru [i sc`parea grecilor de sub ocupa]ia barbarilor macedoneni. va spune: ãpentru macedoneni. ori Iolas. dec~t regi. SUA. apatie. au murit ”n condi]ii aproape similare [i la scurt interval unul de altul. Seleucus. ”ndur~nd foame [i mizerii. Olimpia. Olimpia. cine l-a urmat la conducerea imperiului. prietenul lui Aristotel. ci dimpotriv`. o sut` de ani mai t~rziu. el a spus s`-l urmeze CEL MAI PUTERNIC! A[a c`. ”mpreun` cu fiul ei. cre~nd o dinastie macedonean` care se va sf~r[i cu arhicunoscuta Cleopatra. cu nevasta lui Apama din Bactrian.Oldach de la Universitatea din Maryland.Ó. putem considera [i o combina]ie: alcoolism [i otr`vire. va fi [i ea ucis`.d.. sl`biciune muscular` [i stare de confuzie aproape permanent`. Despre nevestele lui Alexandru se [tie c` Roxana o va omor” pe Stateira. dizenteria. Dup` al]i scriitori. Aristotel l-a sf`tuit pe Antiparter s` aranjeze moartea lui Alexandru. 314 . ar fi fost involvata ”n acest omor. Marele orator al Atenei. la 313 \. excesul de alcool nu i-a ”nt`rit.

ori cum vre]i s` ne numi]i. Construc]ia unei flote militare de peste 1000 de vase cu care s` cucereasc` tot bazinul M`rii Mediterane. hot`r~t s`-[i adjudece LUMEA. Ei vor str`bate Egiptul. pentru tat`l sau Filip. 3. 2. Alexandria va deveni centru al civiliza]iei. nici mai mult nici mai pu]in. ën drum spre Macedonia el a fost furat de Ptolomeu [i dus ”n Egipt. la Memphis. pe drumurile str`b`tute ”nainte sub c`lc~iul ofi]erilor macedoneni. unde mii [i zeci de mii de pelegrini au venit s`-l vad`.Alesul zeilor din cuceri]i. trimi[i ”n armata macedonean` s` moar` pentru slava lui Alexandru. Construc]ia a 6 temple colosale ”n memoria prietenului Hefaistion. Asia. Interesant mi s-a p`rut ce a spus Michael Wood despre ce s-ar fi ”nt~mplat ”n lume dac` Alexandru nu ar fi murit. India. Construc]ia unui drum care s` lege nordul Africii de Gibraltar.nimeni nu [tie precis.. Ce s-a ”ntamplat cu corpul sicriul lui Alexandru . amplasate pe teritoriul Macedoniei [i Greciei. pelasgi. Dac` azi ”l descoperim pe Alexandru Macedon schimbat ”n Alexandru cel Mare devenit. la ”nceput au avut numai de pierdut. albanez sau. Dar unde este El azi \n manualele de istorie ale daco-rom~nilor? Unde este El azi \n inima [i memoria arom~nilor adev`ra]ii lui urma[i! D 315 . arieni. minuni ale lumii. 4. ën Egipt. care erau planurile lui de viitor: 1. India [i vor r`sp~ndi elenismul. a pornit-o pe urmele str`mo[ilor carpato-dun`reni. A[a c` grecii din cuceri]i au devenit cuceritori. India [i Pakistan. cu porturi [i baze militare. ei vor fi c~[tig`torii de mai t~rziu. De acolo la Sema. acum mai mult de 2000 de ani. erou bulgar. Construc]ia unei piramide mai mari ca cea de la Giza. culmea. Inscrip]ii ”n limba greceasc` se vor g`si peste toat` Asia. Egiptul vor fi catalizate de cultura greceasc`. cuceritori ac` grecii cuceri]i de macedoneni. ”ngenunchia]i.. Unde a fost dus dup` aceea nimeni nu mai [tie. grecesc ”nseamn` c` lumea ”nc` admir` curajul t~n`rului macedonean care.

W. 1997. W. Discoveries. * Pierre Briant. Alexander the Great. The Genius of Alexander the Great. Hellenic National Line. N... New York. Athens 1998. Alexander the Great. Alexander the Great and the Hellenistic World. Michael. John. Inc. * Hammond. In the Footsteps of Alexander the Great. Macedonia Archaeologi-Civilisation. Los Angeles. Macedonia. * Burn. Oxford.Bibliografie * Bosworth. * D.. University of California Press. A. man of spirit.. * Green.. MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE 316 . R. 1962. G. Berkely. L. New York. P. B. Alexander the Great. Norton & Co. 1997. University of NC Press. 1966. 1997 * Atanasios Paliouras. * Snyder. London. A. Pandermalis. New York. man of action. * Wood. London. Thessaloniki 1992. S. Ulrich. Alexander of Macedon.. 1967. From Arrian to Alexander. U. W. 1974.. * Wilcken. 1988.

3500 \. .d.317 - . 111. VECHEA EUROPΠa[a cum a \nceput s` existe din anii 7000 .MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA Fig.H.

Distribu]ia COMPLEXELOR NEOLITICE \n anii 7000 .Fig.318 - .d.H .6000 \. 112.

d.H. 113.319 - . [i grupele ei regionale .Fig. PERIOADA COLITICŒ: EUROPA \n perioada ei maxim` de dezvoltare a anilor 5000 \.

Area de ditribu]ie a civiliza]iei VINCIA. . 114. anii 5300 .d.H.320 - .3500 \.Fig.

.H.. Civiliza]iile TISA [i DUNŒREA MIJLOCIE.321 - Fig.d. 115.4000 \. ale anilor 5000 .

. 116.d.4500 \.H.Fig.322 - . Civiliza]ia BALCANICΠDE EST a anilor 5500 .

117. 1996 p.H. 16 .Fig. Civiliza]ia CUCUTENI a anilor 5000 . LOS ANGELES.323 - . 111-117 dup` Marija Gimbutas ãThe GODDESSES and Gods of OLD EUROPE Ó University of California Press BERKELEY.29 .3500 \.31 .23 . Fig.21 .35 .20 .d.

.. our king.” (Iordanes) The Greatest Unknown Civilization of the World 7000 4004 3200 3000 2700 2500 2300 Writing in Sumer 6000 Writing inTartaria Cucuteni 5000 Starceva Turdas Bolan Cumelnita and Hamangia UR SAMARRA ceramic SUSA ceramic Imhotop PYRAMIDS Burebista Caesar 1500 1250 Lai Tzu Zamolxis Pytagoras MINOS PHENICIA 44 550 432 101-106 TROIA Socrates. I believe Zamolxis have lived long before the time of Pitagoras” (Herodotus. book 4.000 Years of Spirituality. Traian 30.000 de ani de spiritualitate. Charmides) „He taught them logic and made them skilled in reasoning beyond all other races. 93-96. physician of Zamolxis Decebal.. who is also a god.„Columbia” from Branzeni Animal sketches in France & Spain Amulet from Mitoc 30. Technology and Continuity D Zig-zag at Bacho Kiro Thracia 30000 Cuciulat Horse 20000 11000 15000 Madona from Cosauti 9000 UBAID CULTURE Gaura Chindiei Cuina Turcului Schela Cladovei 8000 Vinca „.. V BC) „Zamolxis.” (Platon. tehnologie [i continuitate în spa ]iul carpato-danubian .