UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA SPECIALIZAREA C.E.

PROIECT DE DIPLOMA

CONDUCATOR STIINTIFIC: CONF. DR. ING. IUSTINIAN NEACA

ABSOLVENT :

2009
1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ELECTROTEHNICA SPECIALIZAREA C.E.

TEMA DE

PROIECTARE

SISTEM DE AUTOEXCITATIE COMPOUND PENTRU PORNIREA UNUI MOTOR SINCRON DE 300kW / 6kV / 300 rot / min

2

CUPRINS

Prefata Introducere Cap. 1 Memoriu justificativ Cap. 2 Prezentarea temei 2.1 Scurt istoric 2.2 Convertoare de medie si mare putere utilizate in energetica si electrotehnica. 2.3 Convertoare reglabile de tensiune alternativa Cap. 3 Maşina sincronă trifazată 3.1 Elemente constructive specifice. Domeniu de utilizare.Principiul de funcţionare în regim de generator şi motor 3.2 Caracteristicile electromecanice ale motorului sincron. 3.3. Pornirea prin alimentarea înfăşurării statorice de la o sursa de tensiuneşi frecvenţă variabilă Cap 4 Stadiul actual în domeniul temei 4.1 Importanta temei 4.2 Celule elementare de comutaţie 4.3 Caracterizarea întreruptoarelor statice ideale Cap.5 Elemente fundamentale privind sistemele de actionare electrica 5.1 Aplicarea excitatiei statice la motoarele sincrone 5.2 Reglarea excitatiei motoarelor sincrone 5.3 Metode de pornire a motoarelor sincrone Cap. 6 Destinatia echipamentului - amplasare 6.1 Caracteristici tehnice SAC MS 300 /6 /300 6.2 Caracteristici tehnice transformator de adaptare ( TA ) : 6.3 Obiect si domeniu de utilizare 6.4 Conditii tehnice de calitate 6.4.1 Notare, simbolizare 6.4.2 Cerinte pentru mediul inconjurator 6.4.3 Cerinte constructive, functionale si de alta natura 6.5 Conditii tehnice constructive.Materiale
3

6.5.1Conditii tehnice de functionare 6.6 Reguli pentru verificarea calitatii 6.7 Metode de verificare 6.7.1 Inductivitatea - tip B.T .F. 6.7.2 Transductorul -tip T.T.F. 6.7.3 Redresorul - tip P.R. 6.7.4 Contactorul/ruptorul static – Th 6.7.5 Traductorul Ti Cap. 7 Descrierea produsului 7.1 Caracteristici tehnice principale 7.2 Parametrii motorului sincron MSI-D 300 kW, 6 Kv 7.3 Lista aparatajului electric principal 7.4 Program de mentenanta Cap. 8 Mod de functionare 8.1 Considerente teoretice. Cap 9. Calculul si alegerea elementelor de actionare 9.1 Calculul tranformatorului de adaptare TA (6 / 0,06 kV) 9.2 Calculul bobinei de reactanta trifazata (BTF) pe miez de fier (uscata in aer liber) 9.3 Calculul transductorului trifazic de curent, simbol TTF. 9.4 Alte caracteristici tehnice motor sincron 9.5 Considerente privind alegerea si dimensionarea redresorului cu tiristoare de putere 9.6 Alegerea tiristoarelor Cap.10 Program de incercari si verificari 10.1 Caracteristici tehnice. Norme si standarde de referinta pentru incercari 10.2. Incercari si verificari 10.2.1 Verificarea rezistentei de izolatie 10.2.2 Cuplarea (pornirea la retea a motorului sincron) 10.2.3 Verificarea factorului de putere 10.2.3.1 Grafice verificare factor de putere 10.2.3.2 Concluzii privind verificare factor de putere 10.2.4 Verificare stabilitate la perturbatii U / f. - Un± 5% ;
4

- fn ± 5% ; - U(%) +f(%) ≤ 5%; 10.2.4.1 Grafice privind verificarea stabilitatatii la perturbatii a factorului de putere pentru U / f, la (U = Un+5% 10.2.4.2 Grafice privind verificarea stabilitatatii la perturbatii a factorului de putere pentru U / f, la (U = Un - 5%) 10.2.4.3 Concluzii si observatii 10.2.5 Verificare stabilitate la suprasarcina; 10.2.5.1 Grafice verificare stabilitatate la suprasarcina 10.2.5.2 Concluzii si observatii privind stabilitatatea la suprasarcina 10.2.6 Verificarea incalzirii 10.2.6.1 Grafice privind verificarea la incalzire 10.2.6.2 Concluzii si observatii privind verificarea la incalzire 10.2.7 Harta temperaturilor masurate cu termofilul Cap. 11 Punerea in functiune 11.1 Reglare si rodaj 11.2 Pregatirea pentru punerea in functiune si punerea in functiune 11.3 Reguli de exploatare Cap. 12 Reguli de intretinere 12.1 Ambalare , transport , depozitare si conservare Cap. 13 Masuri de protectia muncii si prevenirea incendiilor Cap .14 . Desene de executie 14.1 Anexe (format A3) Cap. 15 Bibliografie

5

Prefata In aceasta lucrare, s-a urmarit în primul rând o prezentare clara a aspectelor legate de problemele practice si aplicatiile din domeniul electrotehnicii de putere, astfel ca acestea sa poata fi întelese si însusite în modul cel mai simplu posibil. Din aceasta cauza, este posibil ca, uneori, rigurozitatea expunerii sa lase de dorit, dar acest lucru a fost facut în scopul simplificarii ei. De altfel, in lucrarea de fata ne-am propus constituirea unei expuneri a pornirii unui motor electric sincron cu ajutorul dispozitivelor electronice de putere. Exista numeroase lucrari care prezinta fenomenele în tratarea lor cea mai riguroasa, unele dintre ele fiind indicate în bibliografia de la sfârsitul lucrarii. Domeniul electrotehnicii industriale este un domeniu foarte vast si el se largeste pe zi ce trece. Din aceasta cauza, este practic imposibila abordarea exhaustiva a problematicii acestei discipline, motiv pentru care, orice lucrare care abordeaza acest subiect, îsi propune tratarea numai a anumitor aspecte, în functie de obiectivele urmarite. În acest sens, lucrarea de fata este structurata pornind de la o prezentare succinta a aspectelor generale legate de dispozitivele electronice semiconductoare si continuând cu principalele domenii de aplicatii industriale: electronica energetica, constructia de masini. În domenii care se dezvolta foarte rapid, cum sunt cele ale electrotehnicii si electronicii de putere, este practic imposibil sa cuprinzi într-o lucrare aspectele cele mai moderne ale problematicii studiate. Este necesar însa ca ea sa ofere o informatie clara si bine structurata privind aspectele deja complet lamurite, care sa permita, prin extrapolare, abordarea celor mai noi probleme ale domeniului. Speram ca aceasta lucrare satisface, macar într-o anumita masura, aceasta conditie. Celor care au prilejul sa consulte aceasta lucrare le adresam rugamintea de a ne semnala, diferitele aspecte constatate, observatii, propuneri, etc. Pentru aceasta, le multumim cu anticipatie. Unul din scopurile principale ale studiului teoretic în orice domeniu de cunoastere consta în gasirea acelui punct de vedere, din care obiectul de studiu se reliefeaza în simplitatea sa extrema. ,,Trebuie sa multumim Creatorului pentru ca a facut Universul astfel încât tot ce este simplu sa fie adevarat si tot ce este complicat sa fie fals. Cautati simplitatea si îndoiti-va mereu de ea.” Introducere Unul din domeniile importante ale stiintei si tehnicii este electronica, ce se ocupa cu studiul bazelor fizice, cu cercetarea, elaborarea si utilizarea aparatelor a caror functionare se bazeaza pe dispozitive electronice. O caracteristica generala a acestor dispozitive consta în
6

faptul ca ele sunt elemente neliniare, aceasta neliniaritate determinându-le utilizarile.
1

Electronica industriala reprezinta acea parte a electronicii care se ocupa cu utilizarea în

industrie a dispozitivelor electronice de diferite tipuri si cu principiile generale de realizare a schemelor electronice functionale. Ea se împarte în doua domenii generale si anume: 1. Electronica informationala, care se ocupa cu studiul sistemelor de reprezentare, prelucrare, transmitere si receptie a informatiei. Caracteristica electronicii informationale consta în complexitatea si diversitatea problemelor de rezolvat, în viteza mare de lucru si în necesitatea unei înalte sigurante în functionare. Ea este nemijlocit legata de utilizarea microschemelor integrate, a caror dezvoltare si perfectionare determina în mod esential nivelul de dezvoltare al domeniului în ansamblul sau. 2. Electronica energetica se refera în principal la tehnica redresoarelor si convertoarelor si se ocupa cu transformarea energiei electrice dintr-o forma într-alta, având în vedere ca aproape jumatate din energia electrica este consumata sub forma de curent continuu sau de frecventa nestandardizata. Inginerilor energeticieni si electrotehnisti le este utila pregatirea în domeniul electronicii industriale în scopul formularii corecte a conditiilor tehnice pentru elaborarea solutiilor electronice, al exploatarii corecte a acestora, al proiectarii instalatiilor de transport energetic de mare putere, al utilizarii documentatiilor specifice în domeniul electronicii.

Cap. 1 Memoriu justificativ Spre deosebire de motorul asincron, motorul sincron necesita o sursa de curent continuu pentru producerea curentului de excitatie si aparataj complex de pornire, ceea ce face ca cele doua tipuri de motoare sa intre in competitie numai de la puteri de 100 kW in sus, puteri la care costul accesoriilor devine mic in comparatie cu costul motorului. Fata de motoarele asincrone, motorul sincron prezinta parametri energetici superiori si siguranta mai mare in functionare, precum si urmatoarele avantaje: -pot functiona cu factor de putere egal cu unitatea (cos ϕ =1), in regim supraexcitat si functioneaza cu factor de putere capacitiv , furnizand retelei de alimentare putere reactiva reglabila, inlocuind in acest fel baterii de condensatoare costisitoare necesare compensarii puterii reactive a consumatorilor inductivi (motoare asincrone, transformatoare); - au randament superior motoarelor asincrone datorita intrefierului de 2…4 ori mai mare. Uzarea rulmentilor nu afecteaza caracteristicile motorului, pe cand la motorul asincron aceasta determina scaderea pronuntata a factorului de putere si deseori duce la avarii provocate de frecarea rotorului fata de stator;

1

INTERNET
7

-scaderea tensiunii retelei nu provoaca scaderea cuplului electromagnetic in aceeasi masura ca la motorul asincron; - cuplul sincron este proportional cu produsul dintre tensiunea de alimentare si tensiunea electromotoare indusa de fluxul inductor, U x. UeE ,pe cand cuplul asincron depinde de patratul tensiunii, U2 . Datorita dependentei cuplului de curentul de excitatie, care determina pe UeE ,cuplul maxim se poate mentine constant si la scaderea tensiunii retelei, printr-o fortare convenabila a excitatiei, pastrandu-se constant factorul de supraancarcabilitate al motorului. Acest lucru este deosebit de important la actionari cu socuri de sarcina ; la actionarile reglabile de frecventa variabila motorul poate functiona in regim de slabire de camp, la tensiune constanta de alimentare, in domeniul frecventelor superioare frecventei nominale; - la puteri peste 200 Kw si turatii sub 600 rot / min motoarele sincrone sunt mai ieftine decat motoarele asincrone, iar la puteri peste 2000 kW masa lor este cu 10..20 % mai mica. Aceste particularitati au determinat raspandirea actionarilor cu motoare sincrone de puteri medii, mari si foarte mari (pana la 10 MW), la turatii de 10..3000 rot/ min. Motoarele sincrone antreneaza compresoare si suflante, pompe si ventilatoare de mare putere, concasoare si mori de carbune si minereu, generatoare de la grupul Ward-Leonard etc., in general actionari cu functionare continua care nu necesita reglarea turatiei. Inconvenientele motoarelor sincrone, legate de sistemele de excitatie cu generatoare de curent continuu, masini scumpe si cu intretinere pretentioasa, care necesita personal cu calificare ridicata, pot fi inlaturate prin introducerea excitatiei statice cu tiristoare, care mareste fiabilitatea sistemului. In cazul motoarelor sincrone, amplitudinea si frecventa tensiunii la borne depind de viteza. Din acest motiv conectarea la retea trebuie sa se relizeze prin intermediul unui convertor static de tensiune si frecventa indirect, compus dintr-un redresor, un circuit intermediar de curent continuu si un invertor conform fig. de mai jos.

Invertor MS
∼ =

Redresor
= ~

Trafo linie

Circ.intermed

Retea

Fig. nr1. Schema generala de pornire si sincronizare a unui M.S. prin intermediul unui CSTF indirect.
8

Cap 2 Prezentarea temei 2.1 Scurt istoric Masinile electrice s-au dezvoltat incepand cu a II-ajumatate a secolului al XIX- lea, ca urmare a descoperirii de catre Faraday a fenomenului de inductie electromagnetica. Avand proprietatea de a fi reversibile, adica de a putea functiona atat in regim de generator cat si de motor, masinile electrice si-au gasit utilizare nu numai ca masini producatoare de energie electrica, ci si ca motoare de actionare. Catre sfarsitul sec. XIX-lea apare motorul electric, care cu timpul inlocuieste motoarele hidraulice si termice. Datorita avantajelor pe care le prezinta din punct de vedere al actionarii ia nastere astfel un nou sistem de actionare, -actionarea electrica, care formeaza si obiectul prezentei teme. Dezvoltarea actionarilor electrice a avut loc timp de aproape un secol, in lupta cu mijloacele vechi de actionare –perimate, astfel incat se poate spune ca astazi acest mod de actionare este aproape singurul folosit in industrie. Folosirea motoarelor electrice pentru actinarea masinilor de lucru, a dus la inlaturarea vechilor mecanisme de transmisie si la adoptarea de mecanisme de transmisie noi, cat si la revolutionarea completa in conceptia de constructie a masinilor de lucru. In primul rand folosirea motorului electric a inlaturat sistemul de transmisie multipla prin arbori cu curele, inlocuindu-l cu sistemul de transmisie individual, adica de actionare a masinii de lucru cu motorul ei propriu. In al doilea rand transmisia individuala a permis sa se schimbe si conceptia de constructie a masinii de lucru, in sensul ca chiar pentru o aceeasi masina diferite mecanisme au putut sa fie actionate cu motoare electrice separate. Acest lucru a permis sa se poata pune pentru prima data problema automatizarii procesului de productie si de aici si problema perfectionarii din punct de vedere constructiv al masinilor de lucru, ale caror mecanisme sunt actionate de motoare separate, al caror numar poate ajunge la 25-30 motoare pentru o singura masina de lucru. Numai din cele aratate , rezulta ca actionarea electrica prezinta avantaje pe care celelalte mijloace de actionare nu le pot oferi. In plus actionarea individuala, sau actionarea cu mai multe motoare a unei masini de lucru nu este posibila cu masini hidraulice sau termice, datorita faptului ca asemenea masini nu se pot construi pentru o gama prea mare de puteri, spre deosebire de motorul electric care poate fi construit de la unitati de zeci sau sute de wati si pana la mii de kilowati. De asemenea in cadrul folosirii masinilor hidraulice sau termice, pentru a obtine un reglaj al vitezei masinii de lucru intre limite largi, mecanismul de transmisie trebuie sa fie foarte greoi, continand un numar mare de perechi de roti dintate, ce poate fi redus prin posibilitatile largi si multiple de reglaj al vitezei motoarelor electrice.

9

Primul motor electric de curent continuu, care a putut fi folosit pentru actionare a fost realizat intre anii 1834-1838,de catre acad. B.S. Jacobi, cu concursul acad. E. H. Lentz. Cu ajutorul acestui motor electric ,in 1838, Jacobi a reusit sa actioneze o barca, pe raul Neva, cu viteza de 4,8 Km/ora, incarcata cu 10-12 persoane. Dupa incercarile lui Jacobi , au urmat si alte incercari de actionare cu ajutorul motorului electric, cu ar fi: polizorul actionat electric pentru prima oara de Davidson, actionarea electrica a preselor tipografice -de Devenport, actionarea electrica a polizoarelor realizata de Taylor si Padge, etc. Trebuie sa mentionam insa ca in acea epoca introducerea in practica a actionarii electrice intampina dificultati foarte serioase, in special datorita surselor neeconomice de energie electrica din acea vreme - bateriile galvanice. De asemenea actionarile electrice in acea vreme nu aveau o baza teoretica dezvoltata, ele realizandu-se mai ales pe baza incercarilor experimentale. Primul care studiaza proprietatile motorului electric din punct de vedere al caracteristicilor mecanice este cunoscutul D.A. Sacinov - in1880, dar data la care se poate vorbi de bazele actionarilor electrice, este anul 1889 - cand se pun bazele motorului asincron. 2.2 Convertoare de medie si mare putere utilizate in energetica si electrotehnica. Domeniile de baza pentru utilizarea convertoarelor sunt cele privind transformarea energiei electrice de tensiune alternativa de frecventa standard, fs = 50 Hz, în energie electrica de alta forma: curent continuu sau curent alternativ de frecventa nestandardizata sau de frecventa variabila. Pentru alimentarea consumatorilor care folosesc o astfel de energie electrica, se folosesc diferite convertoare de frecventa cu diode sau tiristoare. Acestea pot fi directe, în care se realizeaza conversia singulara a energiei electrice (de obicei, la iesire se obtine tensiune de frecventa inferioara, f < 50 Hz) si convertoare cu grup de curent continuu, care se compun dintr-un redresor care transforma curentul alternativ în curent continuu si dintrun invertor autonom, care transforma curentul continuu în curent alternativ de frecventa mai mica sau mai mare de 50 Hz, sau variabila.Un numar mare de consumatori de energie electrica de putere mare se cupleaza la reteaua industriala prin convertoare de diferite tipuri. Convertoarele reprezinta pentru retea sarcini neliniare si functionarea acestora influenteaza puternic regimul retelei si calitatea energiei electrice. Un domeniu important de utilizare a convertoarelor îl reprezinta liniile de transport electric în retelele si sistemele electrice. Este vorba despre liniile de transport în curent continuu a energiei electrice la distante mari. O astfel de linie de transport are la intrare un redresor de putere cu tiristoare, care transforma curentul alternativ de frecventa de 50 Hz în curent continuu. La iesirea liniei, se instaleaza invertorul, care transforma curentul continuu în curent alternativ. Al doilea domeniu de utilizare al
10

convertoarelor în electroenergetica este cel al surselor de putere reactiva cu tiristoare, care permit producerea si reglarea puterii reactive pentru compensarea deficitului acesteia în sistemul energetic. Al treilea domeniu este utilizarea convertoarelor pentru asigurarea functionarii agregatelor de baza ale centralelor electrice,2 în mod particular pentru pornirea motoarelor sincrone, excitarea turbogeneratoarelor sau hidrogeneratoarelor sincrone si a compensatoarelor (schemele de excitare cu tiristoare), pentru pornirea generatoarelor de mare putere (de exemplu hidrogeneratoare). 2.3 Convertoare reglabile de tensiune alternativa Modificarea puterii furnizate consumatorilor de curent alternativ de frecventa industriala se face cu ajutorul convertoarelor reglabile de tensiune alternativa (figura 2. a).

Fig.2– Convertor reglabil de tensiune alternativa: a – schema electronica; b – diagramele de timp în cazul reglarii prin latimea impulsului; c – e - diagramele de timp în cazul reglarii de faza Convertorul se compune din doua tiristoare, cuplate în paralel. În functie de metoda de comanda a convertorului ( de legea de formare a impulsurilor de comanda pentru deschiderea tiristoarelor) sunt posibile doua metode de reglare: a latimii impulsului si a fazei. În cazul metodei de reglare în latimea impulsului, la frecventa scazuta ambele tiristoare se gasesc în stari cuplate sau decuplate pe durata unor intervale mai mari decât perioada frecventei tensiunii de alimentare, deci convertorul functioneaza în regim “cuplat-decuplat” (figura 2.b).
2

NOVAC I. si altii - Masini si actionari electrice - Ed didactica si pedagogica – Bucuresti –1982.

BRASOVAN M .,SERACIN E., BOGOEVICI N.- Actionari electrice – probleme si aplicatii industriale.- Ed tehnica-Bucuresti – 1963.

11

Când se aplica impulsurile de comanda pe tiristoare, ele conduc ambele alternante de tensiune în sarcina si îndeplinesc rolul de comutator, care conduce curentul în doua sensuri.Când dispar impulsurile de comanda de pe tiristoare, acestea nu se cupleaza; comutatorul este deschis, tensiunea si curentul în sarcina sunt egale cu zero. La cuplarea si decuplarea rara a sarcinii, convertorul îndeplineste functia de pornire pentru cuplarea diferitilor consumatori: motoare, instalatii electrotehnice, etc. La cuplarea si decuplarea periodica a comutatorului apare posibilitatea reglarii puterii în sarcina, datorita schimbarii duratei starii de cuplare a tiristoarelor, tcup, în raport cu perioada de repetare a ciclurilor de repetare T: ζ= tcup/ T Puterea în sarcina pentru o perioada T este: PS = PSmaxζ unde PSmax. este puterea în sarcina în lipsa reglarii. 3O astfel de reglare a puterii se realizeaza, de exemplu, la încalzitoarele electrice, care au constanta termica de timp mare. La reglarea de faza se modifica faza impulsurilor de comanda în raport cu momentul de deschidere naturala a diodelor, caz în care, de asemenea, se regleaza durata de cuplare a sarcinii la reteaua de alimentare (figura 2.c-e), dar aceasta durata nu depaseste jumatate din perioada frecventei retelei. Aceasta metoda permite obtinerea unei reglari mai rapide a puterii si se foloseste la aparatele de sudura, pentru reglarea iluminarii, comanda motoarelor asincrone, reglarea tensiunii în primarul transformatorului la redresoarele de tensiune înalta realizate cu diode, etc.

Fig.3 – Caracteristicile de reglare ale convertorului de tensiune variabila Sa analizam functionarea convertorului de tensiune alternativa, cu comanda de faza, în cazul sarcinii active (Zs = Rs). Când alternanta tensiunii retelei er este pozitiva, tiristorul T2 este sub tensiune inversa si nu conduce curent. Tiristorul T1 este sub tensiune directa si se deschide numai în momentul θ= α(figura 2.c); în acest moment, sarcina se cupleaza la retea si
3

TEODOR MIRCEA, MAGHIAR CALUGAREANU, CONSTANTIN KAROLY, STANESCU BONDOR – Electronica industriala – Ed.

Universitatii din Oradea 2001 ISBN 973-8219-76-0 BIZICOV V.A., s.a. Comanda nemijlocita a convertoarelor de frecventa, Energoatomizdat, Moscova, 1985 CEBOVSKI D.G., s.a. Dispozitive semiconductoare de putere, Energoatomizdat, Moscova, 1985

12

us = er. Tensiunea us creste în salt, iar curentul repeta forma tensiunii. În momentul θ= π polaritatea tensiunii retelei se schimba, curentul scade la zero si tiristorul T1 se blocheaza. Pâna la deschiderea lui T2, în momentul θ= π+ α, în sarcina nu exista curent si tensiune. La aplicarea, în acest moment, a impulsului de comanda pe T2, acesta se deschide, tensiunea pe sarcina us devine din nou egala cu tensiunea retelei, es. În momentul θ= 2π se produce blocarea lui T2. Când lucreaza T1 sau T2, puterea se transmite din retea în sarcina. Când tiristoarele sunt blocate, din retea nu se consuma putere. Puterea în sarcina activa poate fi calculata cu ajutorul valorii efective a tensiunii pe sarcina, Us:

, unde:

Când se mareste unghiul de comanda, intervalul de transmitere a puterii din retea în sarcina se micsoreaza, iar puterea în sarcina scade. Caracteristica de reglare a convertorului de tensiune variabila, Us = f(α), este prezentata în figura 4. Daca sarcina este activ-inductiva (Zs = Rs + iωLs), atunci inductanta sarcinii se opune variatiei rapide a curentului si prelungeste durata trecerii curentului prin tiristor, λ= π– α. În figura 4.d sunt prezentate diagramele de timp ale tensiunilor si curentilor în convertor, când α> ϕ , unde ϕ = arctg(ωLS/RS). În momentul θ= α, impulsul de comanda se aplica pe T1, acesta se deschide, pe sarcina se stabilizeaza tensiunea us = er si începe cresterea curentului în sarcina, iS = ia = ir. În intervalul [α,π], puterea se transmite din retea în sarcina si se acumuleaza partial în inductanta. În momentul θ= π, tensiunea retelei îsi schimba sensul, dar inductanta întârzie scaderea curentului si T1 ramâne deschis. Începând din acest moment, sensurile tensiunii si curentului în sarcina sunt inverse (figura 2.c), adica inductanta circuitului de sarcina reda energia acumulata. În momentul θ= α + λ, energia din inductanta se epuizeaza si curentul iS se anuleaza. Pâna la cuplarea lui T2 urmeaza o pauza fara curent (regim de curent întrerupt). În momentul θ= π+ α, impulsul de comanda se aplica pe tiristorul T2. În intervalul [(π+ α), 2π]energia se transmite din nou din reteaua de alimentare în sarcina. La cresterea unghiului de comanda, α, intervalul în care energia se transmite în sarcina se micsoreaza si valoarea efectiva a tensiunii în sarcina scade. La micsorarea unghiului de comanda, intervalul în care în sarcina se transmite energia din retea creste; când α=ϕ  tensiunea pe sarcina pe durata întregii perioade este us = er si pauza fara curent dispare. Curentul în sarcina are forma sinusoidala si este defazat în raport cu tensiunea cu ϕ ; tiristoarele sunt deschise pe rând pe durata λ= π si sarcina este cuplata direct în retea. Înacest
13

fel, în regimul de curent fara întrerupere, actiunea de comanda a convertorului dispare. La micsorarea în continuare a lui α, când α< ϕ , nu este posibila modificarea marimii si formei curentului, pentru ca, în orice moment de timp, sarcina este legata în retea. Curentul prin T1 începe sa treaca în momentul ϕ = ϕ , iar prin T2 în momentul θ= π+ ϕ . Pentru functionarea normala a convertorului este necesar ca, în aceste momente, pe tiristoarele respective sa fie aplicate impulsurile de comanda care, prin urmare, trebuie sa aiba o durata suficient de mare. În caz contrar, tiristorul nu se deschide si functionarea convertorului este perturbata. Când în procesul de functionare, caracterul sarcinii se modifica, se schimba si unghiul ϕ , din care cauza, pentru eliminarea întreruperii functionarii convertorului la aplicarea impulsurilor de comanda în momentele α< ϕ , sistemul de comanda formeaza impulsuri largi (figura 4.c). În acest regim, tiristoarele nu se cupleaza în momentele de aplicare a impulsurilor ci în momentele când curentul are valoarea zero. Din aceasta cauza, domeniul unghiurilor α < ϕ nu poate fi utilizat pentru reglarea tensiunii în sarcina.Caracteristicile de reglare ale convertorului de tensiune variabila pentru functionarea în sarcina activ inductiva sunt prezentate în figura 3. La functionarea în sarcina inductiva, ϕ = π/2 si domeniul de reglare a tensiunii în sarcina cuprinde unghiurile de comanda α= π/2 – ϕ . În acest caz, impulsurile de comanda trebuie sa aiba durata mai mare de π/2. Valoarea efectiva a tensiunii pe sarcina la functionarea pe sarcina activ-inductiva este:

Aceasta tensiune depinde nu numai de tensiunea retelei si de unghiul de comanda, ci si de caracterul sarcinii: cu cât este mai mare unghiul ϕ , cu atât este mai mare intervalul de timp λ, cât trece curentul prin tiristor, cu atât este mai mare intervalul de timp cât tensiunea pe sarcina repeta tensiunea retelei si cu atât mai mare este Us. Dependenta tensiunii de iesire este caracteristica pentru functionarea convertoarelor în regim de curent intermitent . Pentru calculul parametrilor tiristoarelor, necesari pentru alegerea acestora, trebuie cunoscute valorile maxime ale tensiunii si curentului în sarcina. Curentul mediu prin tiristoare se calculeaza pe baza regimului curentului maxim prin sarcina în regimul α= ϕ si se considera ca is are forma sinusoidala; atunci

Tensiunea maxima pe tiristoare este egala cu valoarea maxima a tensiunii retelei:.

14

Cap.3 Maşina sincronă trifazată 3. 1 4Elemente constructive specifice. Domeniu de utilizare.Principiul de funcţionare în regim de generator şi motor Maşina sincronă poate funcţiona atât în regim de generator (în centralele electrice, pentru producerea energiei electrice sunt utilizate turbo şi hidrogeneratoare sincrone trifazate), cât şi în regim de motor (în acţionarea sarcinilor de mare putere, la turaţie constantă). Părţile constructive principale ale maşinii sincrone sunt: statorul (fix în raport cu platforma pe care este poziţionată maşina) şi rotorul (în interiorul statorului aflat în mişcare de rotaţie şi concentric cu acesta). La construcţia normală, statorul are rol de indus, realizarea lui fiind asemănătoare cu cea a maşinii asincrone (carcasă, miez feromagnetic lamelat, cu crestături uniforme pe circumferinţa interioară, înfăşurare polifazată simetrică, uzual trifazată). Rotorul are rolul de inductor. Construcţia lui este heteropolară şi este echipat cu o înfăşurare de excitaţie alimentată în curent continuu. Alimentarea înfăşurării poate fi făcută prin inele fixate pe arbore, la care sunt conectate capetele acesteia şi pe care calcă perii colectoare fixate în carcasă, conectate la cutia de borne, sau prin intermediul unei punţi redresoare solidare cu rotorul şi alimentată de la un generator de curent alternativ, tot printr-un sistem de inele şi perii. Există două variante constructive de rotor: cu poli aparenţi (se practică pentru rotoare cu p = 2) şi cu poli înecaţi (varianta tipică pentru p = 1 şi mai rar reprezentate în figura 4. p = 2),

Fig. 4. Tipuri de rotoare pentru maşina sincronă Miezul rotoric cu poli înecaţi se realizează dintr-un bloc masiv, cilindric din oţel în care se frezează crestături (în lungul generatoarelor cilindrului), în crestaturi se dispune înfăşurarea de excitaţie. Construcţia cu poli înecaţi se foloseşte la turbogeneratoare la care
4

SR EN 60034-1+A1+A :2000 - Masini electrice rotative. Partea 1. Valori nominale si caracteristici de functionare.

SR EN 60034-4:2001 - Masini electrice rotative. INTERNET DORDEA T., - Masini electrice – Ed tehnica si pedagogica – B ucuresti -1977.

15

turaţia n1 = 3000 rot/min (pentru frecvenţa de 50 Hz). Miezul rotoric cu poli aparenţi este realizat prin montarea unor piese polare masive pe jugul rotoric, prinderea făcându-se prin buloane sau pene; este necesară o consolidare mecanică bună, deoarece în timpul funcţionării polii sunt supuşi acţiunii forţelor centrifuge. Polii susţin înfăşurarea de excitaţie. Construcţia cu poli aparenţi se utilizează la motoare sincrone şi hidrogeneratoare la care turaţia este mică n1 ≤ 25 rot/sec.(sau 1500 rot/min), la funcţionarea în reţele de 50 Hz. Principiul de funcţionare al maşinii sincrone în regim de generator presupune antrenarea rotorului la o turaţie n1 şi existenţa curentului continuu în înfăşurarea de excitaţie; efectul constă în producerea unui câmp magnetic constant în timp, repartizat în spaţiu după alternanţa polilor, sub forma unor pulsuri pozitive şi negative, care se roteşte cu aceeaşi turaţie cu rotorul, devenind astfel un câmp învârtitor, cu turaţia n1. Indusul (armatura statorica) este parcurs de fluxul magnetic variabil în timp şi în înfăşurarea polifazată (trifazată) statorică se induc tensiuni electromotoare, având frecvenţa f1 = pn1. Dacă înfăşurarea se închide pe un circuit de sarcină, în înfăşurări se stabilesc curenţi având tot frecvenţa f1. Sistemul trifazat, simetric, echilibrat de curenţi produce un câmp de reacţie, tot învârtitor şi sincron cu cel inductor. Prin compunerea celor două câmpuri învârtitoare ia naştere cuplul electromagnetic al generatorului sincron, care se opune cuplului de antrenare a rotorului. Pentru funcţionarea în regim de motor este necesară alimentarea înfăşurării statorice cu un sistem de tensiuni trifazat, simetric, echilibrat, de frecvenţa f1, astfel încât curenţii care parcurg fazele să producă un câmp magnetic învârtitor cu turaţia n1 = f1 / p. Este de asemenea necesar ca rotorul (cu înfăşurarea de excitaţie parcursă de c.c.) să se învârtă la aceeaşi turaţie n1. Cuplul electromagnetic care se formează menţine sincronismul dintre câmpul învârtitor statoric şi cel rotoric (respectiv rotor) şi permite transferul de putere activă mecanismului acţionat. De remarcat că principiul de funcţionare al motorului sincron este condiţionat de sincronismul dintre turaţia rotorului şi a câmpului, astfel că motorul sincron nu poate funcţiona decât la turaţia de sincronism (constantă cât timp f1 = const.) şi nu dezvoltă cuplu la pornire, deci trebuie pornit indirect, până la turaţia de sincronism. Tot din acest motiv, maşina sincronă nu poate funcţiona în regimul de frână. 3.2 5Caracteristicile electromecanice ale motorului sincron. Caracteristica mecanică a motorului sincron n(M) este rigidă, turaţia constantă la variaţii ale cuplului de sarcină fiind o condiţie a sincronismului motorului. La depăşirea unei valori limită a cuplului, motorul îşi pierde stabilitatea, ieşind din sincronism; cuplul

5

SR EN 60034-1+A1+A :2000 - Masini electrice rotative. Partea 1. Valori nominale si caracteristici de functionare.

DORDEA T., - Masini electrice – Ed tehnica si pedagogica – B ucuresti -1977.

16

electromagnetic devine nul, turaţia scade până la oprire liberă, iar curentul absorbit din reţea creşte, deoarece prin scăderea la zero a t.e.m. induse, tensiunea reţelei se aplică pe impedanţa internă a maşinii. Caracteristicile electromecanice care se pot studia la funcţionarea în sarcină a motorului alimentat la tensiune şi frecvenţă nominale, curent de excitaţie constant şi asigurându-i încărcarea în sarcină cu un generator frână care permite măsurarea cuplului sau a puterii utile Pu, într-o schemă de montaj ca cea din figura 3.44a, sunt următoarele: - caracteristica randamentului: η= η(Pu); - caracteristica factorului de putere: cosφ = f(Pu); - caracteristica curentului absorbit din reţea: I = I(Pu); - caracteristica cuplului: M = M(Pu). În figura 5.b aceste caracteristici s-au reprezentat grafic, în mărimi adimensionalizate prin raportare la datele nominale.

Fig. 5 Funcţionarea în sarcină a motorului sincron 3.3 Pornirea prin alimentarea înfăşurării statorice de la o sursă de tensiune şi frecvenţă variabilă, crescând frecvenţa de la zero, permite creşterea treptată, de la zero, a turaţiei câmpului învârtitor inductor; este astfel posibilă antrenarea treptată, din repaus, a rotorului. Reglarea turaţiei de sincronism (n1 = 60 f1/p) poate fi făcută numai prin varierea numărului de perechi de poli ai înfăşurării statorice sau prin varierea frecvenţei tensiunii de alimentare. Varierea lui p este imposibilă la masina sincronă, deoarece, pentru a asigura sincronismul câmpurilor învârtitoare, numărul perechilor de poli ai înfăşurării statorice trebuie să fie egal cu numărul perechilor de poli ai rotorului, iar acesta din urmă este impus de construcţia rotorului. Variaţia frecvenţei f1 se poate face cu un convertor static, un reglaj

17

eficient trebuind să fie făcut prin variere continuă. Această metodă se aplică la acţionări unde şi pornirea se face prin creşterea treptată a frecvenţei. Un exemplu de astfel de instalaţie este acţionarea morilor (de ciment, cărbune, cereale, etc) cu motor sincron inelar (diametrul maşinii este mult mai mare decât lungimea ei) alimentat de la reţea prin intermediul unui cicloconvertor (figura 6); de la aceeaşi reţea, printr-un redresor în punte se alimentează şi înfăşurarea de excitaţie a motorului. Instalaţia permite pornirea în asincron, cu introducerea în circuit a rezistenţei Rp şi funcţionarea la o frecvenţă a tensiunii de alimentare de cca. (0,2...0,3) din frecvenţa reţelei. Prin comanda aprinderii tiristoarelor se poate regla atât amplitudinea cât şi frecvenţa tensiunii de alimentare, putându-se asigura raportul U1/f1 = const (din aceleaşi motive ca la motorul asincron). Datorită posibilităţilor reduse de reglare a turaţiei motorului sincron, utilizarea lui este preferată în acţionări de turaţie constantă şi unde turaţia nu trebuie să fie afectată de sarcină: pompe centrifuge şi cu piston, ventilatoare, compresoare lente (cu piston), mori şi concasoare, elicele vapoarelor, unele tipuri de laminoare, etc. O altă direcţie de largă utilizare a motorului sincron este în acţionările de fineţe: sisteme de poziţionare, unde se utilizează construcţii speciale de maşini sincrone de puteri mici (unele dintre ele sunt prezentate în continuare). Avantajele utilizării motorului sincron constau, pe de o parte, în faptul că poate funcţiona la acelaşi cuplu activ cu diferiţi factori de putere (interesează regimul capacitiv) şi pe de altă parte că, la o scădere a tensiunii la borne se poate menţine cuplul electromagnetic constant prin creşterea curentului de excitaţie, ceea ce nu se poate realiza la alt tip de motor.

Fig.6 Instalaţie de acţionare cu motor sincron alimentat prin cicloconvertor
18

CAP. 4 Stadiul actual în domeniul temei 4.1 Importanta temei La noi in tara se poate vorbi cu adevarat de aceasta disciplina abia dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Apoi, apare electronica de putere, care la noi in tara se defineste distinct sub numele de mutatoare – pentru a descrie dispozitivele electronicii de putere - si reprezinta o tehnica complexa cuprinzand comutatia , comanda, reglarea si convertirea energiei electrice cu semiconductoare de putere - diode, tiristoare, tranzistoare, etc – completandu-se cu circuite auxiliare de masura si protectie. O adevarata revolutie a produs, in domeniul conversiei energiei electrice dezvoltarea semiconductorilor de putere care au permis perfectionarea si diversificarea convertorului de energie electrica – elementul care se interpune intre sursa de energie si consumator. Apare, asadar, o noua disciplina numita electronica de putere, al carei loc de sine statator este intre electrotehnica de putere si electronica curentilor slabi, prin aceasta confirmandu-se definirea ei ca disciplina propriu-zisa. După anii 1970, dezvoltarea electronicii de putere a luat amploare. Progresele tehnologice considerabile din domeniul dispozitivelor semiconductoare de putere au condus la creşterea performanţelor convertoarelor statice de putere. Astăzi, cea mai mare parte a convertoarelor cu comutaţie complet comandată sunt alcătuite din diode rapide asociate cu tranzistoare de tipul IGBT sau MOSFET. Aceste dispozitive semiconductoare sunt utilizate întro gama largă de puteri, mergând de la câţiva waţi până la mai multe sute de kilowaţi. Asocierea lor serie sau paralelă a permis atingerea unor tensiuni de funcţionare de mai mulţi kilovolţi şi comutarea unor curenţi de mai multe sute de amperi. De asemenea, frecvenţele mari de comutaţie ale acestora au permis minimizarea filtrelor pasive şi a volumului convertoarelor. Punerea în practică a acestor dispozitive semiconductoare în cadrul convertoarelor continuu-continuu (choppere de tensiune continuă) şi continuu-alternativ (redresoare, invertoare) este bine cunoscută, atât din punct de vedere al sintezei structurilor, cât şi a comenzii lor. Sistemele de actionare electrica au evoluat de la forma simpla, la care motorul este legat direct la retea si este cuplat nemijlocit cu masina de lucru, eventual printr-un organ de transmisie cu roti dintate sau curele, la forme dintre cele mai complexe, cu inalt grad de automatizare,in scopul satisfacerii cerintelor tot mai mari impuse de productia de bunuri materiale: marirea productivitatii prin marirea vitezei de actionare si reducerea timpilor de pornire si frinare, fara solicitari inadmisibile ale motorului electric; reducerea consumului de energie prin marirea randamentului si a factorului de putere.

19

In cazul cel mai general actionarea electrica este un sistem inchis, care cuprinde (fig.7), pe langa motorul electric de actionare ME si masina de lucru ML, cuplajul cu organul de transmisie T, instalatia de alimentare de la retea cu mutatorul M, instalatia de comanda automata si de reglare cu urmatoarele elemente: elementul de masurare (tahogeneratorul TG); dispozitivul de prescriere P care da valoarea impusa marimii de reglat; comparatorul C care compara marimea masurata cu cea impusa; amplificatorul A , care amplifica semnalul de abatere ; dispozitivul de comanda pe grila DCG . Sistemele de actionare electrica prevazute cu regulatoare automate asigura desfasurarea pornirii, frinarii, reversarii si reglarii turatiei dupa legi prescrise ,mentinand intre anumite limite, cu tolerante determinate ,diferite marimi electrice si mecanice (turatia, curentul ,cuplul etc.) . In cadrul sistemelor de actionare complexe, de importanta mare (de exemplu actionarea laminoarelor), prescrierea marimilor este asigurata de calculatoare de proces sau de microprocesoare

3≈
ML

M

ME

T

DCG A C

TG

+

P

_

Fig.nr 7. Structura generala a unui sistem de actionare electrica.

6

Din punctul de vedere al evoluţiei, domeniul conversiei alternativ-alternativ directe, care

face obiectul principal al temei propuse, rămâne totuşi în urmă în comparaţie cu celelalte tipuri de conversie. În industrie se regăsesc aplicaţii care utilizează aceste dispozitive semiconductoare în cadrul convertoarelor alternativ-alternativ directe (choppere alternative,
6

DANILA Th. , s.a., Dispozitive si circuite electronice, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1982 GORBACEV G.N., s.a. Electronica industriala, Energoatomizdat,Moscova, 1988

20

convertoare matriciale). În acest domeniu, tiristorul şi triacul sunt dispozitivele semiconductoare cele mai utilizate (variatoare de tensiune alternativă, cicloconvertoare) datorită costurilor mici, a robusteţii lor şi a simplităţii în utilizare. Totuşi, noile norme, referitoare la preturbaţiile electromagnetice (CEM) a reţelei de joasă şi medie tensiune, motivează cercetătorii să găsească soluţii noi care să utilizeze frecvenţe de comutaţie mai mari. Numeroase sarcini funcţionează la frecvenţa reţelei şi necesită interfeţe pentru reglarea puterii. În cadrul echipamentelor existente, cea mai mare parte a interfeţelor sunt realizate cu tiristoare sau triace, dispozitive semiconductoare robuste, economice şi uşor de utilizat. Controlul puterii se realizează prin modificarea unghiului de întârziere la amorsare. Armonicile curentului absorbit de aceste convertoare au amplitudini mari şi frecvenţe joase. Utilizarea unor filtre pasive nu este recomandată, datorită situării armonicilor în imediata vecinătate a armonicii fundamentale la frecvenţa reţelei. De asemenea, mărimea, greutatea şi costul elementelor pasive ar fi mari. În consecinţă, variatoarele cu tiristoare sunt plasate în afara noilor norme care limitează perturbaţiile admise în reţea. Mai mult, puterea reactivă absorbită de aceste convertoare se modifică odată cu unghiul de amorsare. Timpul de răspuns este relativ mare, de ordinul perioadelor reţelei. Tensiunea de ieşire prezintă, de asemenea, armonici de amplitudine mare şi frecvenţe joase, ceea ce limitează utilizarea acestor convertoare pentru sarcini puţin sensibile. În ultimii ani, industria a început să ceară echipamente de putere mare care au atins nivelul megawaţilor. Astăzi, este dificil să se conecteze un singur dispozitiv semiconductor direct la reţeaua de medie tensiune. Pentru acest motiv au fost dezvoltate mai multe familii de convertoare multinivel, în special în domeniul conversiilor de tipul continuu-continuu, alternativcontinuu şi continuu-alternativ. Dacă ne referim numai la conversia continuu-alternativ, există 3 mari categorii de structuri multinivel: invertoare multinivel cu punct neutru flotant, invertoare multinivel cu condensatoare intermediare şi invertoare multinivel cascadate cu surse de tensiune continuă separate . Convertoarele alternativ-alternativ cu comutaţie complet comandată au făcut obiectul a numeroase studii teoretice Întreruptoarele în 4 segmente care le alcătuiesc pot fi sintetizate pornind de la dispozitive semiconductoare de putere cunoscute, de tipul diodă şi tranzistor. Totuşi, punerea lor în practică este de mai mult timp întârziată datorită problemelor de comutaţie. În cazul particular al celulelor de comutaţie bidirecţionale în tensiune şi în curent cu întreruptoare bicomandabile, acest aspect este delicat. Lucrări relativ recente au stabilit pentru aceste convertoare principii de comandă care să creeze condiţii de comutaţie naturală în cadrul celulei de comutaţie. Robusteţea convertoarelor depinde de exactitatea comenzii, iar riscul apariţiei de supratensiuni şi supracurenţi nu este în totalitate eliminat. Aceasta explică, în

21

parte, slaba dezvoltare a aplicaţiilor industriale cu convertoare alternativ - alternativ directe cu comandă prin modularea impulsurilor în durată (PWM), în ciuda numeroaselor lor avantaje. La ora actuală, cele mai robuste structuri de conversie a puterii care utilizează principiul de comandă PWM, sunt bazate pe celule de comutaţie în 2 cadrane, unidirecţionale în tensiune şi bidirecţionale în curent. Punerea lor în practică, în cadrul convertoarelor continuu-continuu şi a convertoarelor continuu-alternativ, este bine cunoscută. Posibilităţile de asociere ale acestor celule sunt numeroase şi permit obţinerea unui număr mare de familii de convertoare multinivel, noi pentru domeniul conversiei alternativ-alternativ directe, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Pe plan mondial, în ultimii ani au fost dezvoltate şi publicate noi structuri de choppere alternative, care utilizează celule de comutaţie în 2 cadrane, atât în structură monocelulară (2 niveluri de tensiune), cât şi în structură multicelulară (multinivel de tensiune) cu condensatoare intermediare . Problemele care se pun pentru chopperele alternative multinivel cu condensatoare intermediare sunt, în principal, legate de echilibrarea dinamică a tensiunilor la bornele condensatoarelor intermediare. Asistăm astăzi la o dezvoltare a dispozitivelor de conversie a energiei de mare putere, unde tensiunea de alimentare este din ce în ce mai mare. Creşterea acestei tensiuni antrenează indirect o creştere a taliei condensatoarelor intermediare, care trebuie să suporte fracţiuni ale acestei tensiuni din ce în ce mai importante. Astfel, pentru tensiuni mai mari de 6kV, preţul şi volumul convertorului tind să devină prohibitive. Cercetările au condus la dezvoltarea unor convertoare multinivel noi de putere mare, care au un volum redus şi conservă avantajele (proprietăţile) convertoarelor multinivel cu condensatoare intermediare. 4.2 7 Celule elementare de comutaţie Convertoarele statice de putere sunt alcătuite din întreruptoare statice. Comanda la deschidere / închidere a acestor întreruptoare urmăreşte cicluri prestabilite şi permite modificarea periodică a conexiunii directe dintre sursa de alimentare şi sarcină (ieşirea convertorului). Legea de continuitate energetică se bazează pe noţiunea de celule de comutaţie alcătuite prin asociere de întreruptoare. În funcţie de sursele care trebuie conectate prin intermediul unui convertor se pot enunţa 2 reguli: - sursa de tensiune nu poate fi scurtcircuitată, dar poate fi lăsată să funcţioneze în gol; - circuitul unei surse de curent nu trebuie lăsat deschis, dar poate fi scurtcircuitat;
7

CEBOVSKI D.G., s.a. Dispozitive semiconductoare de putere,

Energoatomizdat, Moscova, 1985 DAMACHI E., s.a. , Electronica, Ed. Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1979

22

Ca urmare, întreruptoarele nu pot să stabilească conexiuni directe între 2 surse de tensiune sau 2 surse de curent. Totuşi dacă una dintre ele nu impune direct tensiunea (curentul) la bornele sale, cum ar fi cazul unui circuit RC paralel (circuit RL serie), este posibil să se interconecteze în anumite condiţii: - în cazul a 2 surse de tensiune, închiderea întreruptorului nu poate avea loc decât la egalitatea celor două tensiuni, adică la trecerea prin zero a tensiunii la bornele acestui întreruptor; comutaţia la închidere este deci spontană (întrucât depinde de circuitul exterior), iar la deschidere poate fi comandată la orice moment. - în cazul a 2 surse de curent, deschiderea întreruptoarelor nu poate avea loc decât la egalitatea curenţilor. Comutaţia la deschidere este deci spontană şi închiderea poate fi comandată la fiecare moment. Acest raţionament conduce la definirea mecanismului de comutaţie pentru întreruptoarele care trebuie să interconecteze 2 surse de aceeaşi natură. 4.3 8Caracterizarea întreruptoarelor statice ideale Convertoarele statice sunt echipamente complexe alcătuite în principal din dispozitive semiconductoare care funcţionează în regim de comutaţie (întreruptoare) şi permit, prin secvenţe convenabile de funcţionare, un transfer de energie între o sursă de tensiune /curent şi un receptor. Pentru ca randamentul convertoarelor să fie cât mai ridicat posibil, pierderile în întreruptoare trebuie să fie minime. În acest scop, întreruptoarele trebuie să prezinte în starea de conducţie o cădere de tensiune cât mai mică şi în starea de blocare un curent invers neglijabil. Caracteristica statică este o proprietate intrinsecă a întreruptorului şi se reduce la un anumit număr de segmente de dreaptă în planul ik = f (uk): - 2 segmente - dacă întreruptorul este unidirecţional în tensiune şi în curent. Se deosebesc 2 tipuri de caracteristici statice în 2 segmente: tensiunea uk şi curentul ik sunt tot timpul de acelaşi semn, respectiv de semne contrare; întreruptoarele asociate acestor caracteristici sunt numite T şi D (fig. nr 8 ).

8

DASCALU D., TURIC L., HOFFMAN I., Circuite electronice, Ed. Didactica

si Pedagogica, Bucuresti , 1981 IONEL S., MUNTEANU R., Introducere practica în electronica, Ed. Facla, Timisoara, 1988 RUDENCO V.S., s.a. Bazele electronicii industriale, Scoala Superioara, Kiev, 1985 SPINULESCU I., PARVAN R., Principiile fizice ale microelectronicii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981 25. ZABRODIN Y.S. Electronica industriala, Scoala Superioara, Moscova, 1982

23

ik D ik uk

ik T uk ik uk

uk

Fig. nr 8. Caracteristici statice ideale pentru întreruptoare în 2 segmente.
-

3 segmente - dacă una dintre mărimi, tensiune sau curent, este bidirecţională şi cealaltă unidirecţională. Ca urmare, există 2 caracteristici statice în 3 segmente (fig.nr 9).

T

ik uk D

ik

ik T uk uk uk

ik

D

ik

uk

D

Fig. 9. Caracteristici statice ideale pentru întreruptoare în 3 segmente.

Întreruptoarele care posedă caracteristici statice în 3 segmente pot fi sintetizate prin întreruptoare de tip T şi D, cu caracteristici statice în 2 segmente, fiind conectate în serie sau în paralel.

24

Cap.5 Elemente fundamentale privind sistemele de actionare electrica.
9

Sistemele de actionare electrica realizeaza conversia energiei electrice in energie

mecanica: motorul electric de actionare absoarbe energia electrica de la retea si o transforma in energie mecanica, pe care o cedeaza pe la arbore masinii de lucru (fig.10) .Diferenta dintre energia electrica consumata si energia mecanica utila , reprezinta pierderile electrice si mecanice, care se transforma, ireversibil in caldura. Datorita marii diversitati a proceselor tehnologice deservite de masini de lucru actionate electric, sistemelor de actionare li se impun cerinte dintre cele mai variate privind turatia, cuplul dezvoltat la arbore, domeniul de modificare a turatiei si a cuplului, precizia in mentinerea constanta a vitezei unghiulare de rotatie, rapiditatea atingerii valorilor de regim stationar, calitatile dinamice, stabilitatea in functionare etc.

SURSA DE ENERGIE

Pierderi in mutator

Pierderi mecanice in organul de transmisie

DISPOZITIV DE DOZARE Z ENERGIEI (MUTATOR) Pierderi electrice si mecanice in motor

MASINA DE LUCRU

TRANSMISIE MECANICA

MOTOR ELECTRIC

Energie mecanica utila

Fig.10. Conversia electromecanica a energiei Pentru ca parametrii energiei mecanice (cuplul,viteza unghiulara) sa poata fi controlati pe cale electrica, este necesar ca intre motor si sursa de alimentare sa existe dispozitive de dozare a energiei electrice, prin modificarea parametrilor sai (tensiune, curent, frecventa). Controlul parametrilor mecanici pe cale mecanica, cu ajutorul reductoarelor de turatie este caracterizat de randamente scazute, fiabilitate redusa, cost de pret ridicat si puteri unitare limitate din considerente constructive.
9

SAAL C., SZABO W., - Sisteme de actionare electrica. Determinarea parametrilor de functionare. – Ed tehnica – Bucuresti.

KELEMEN A., IMECS M., MATLAC I., TITZ G., -Mutatoare – aplicatii – Ed didactica si pedagogica - Bucuresti – 1980.

25

5.1 Aplicarea excitatiei statice la motoarele sincrone. Sursa de curent continuu folosita la alimentarea infasurarii de excitatie a masinii sincrone poate fi constituita din masini rotative (generatoare de curent continuu) si din sisteme statice (redresoare ) cu alimentare de la transformator sau de la generatoare fara colector (sincrone sau asincrone). Sistemul cu generatoare de curent continuu, antrenate de motoare auxiliare sau cuplate direct pe arborele masinii sincrone pe care o excita, are numeroase dezavantaje: randament scazut, viteze mici de raspuns din cauza inertiei electromagnetice a infasurarii ceea ce afecteaza rapiditatea reglarii automate, uzarea rapida a periilor si a colectorului, dificultatea realizarii protectiei antiexplozive impuse de numeroase actionari din industria chimica sau extractiva, costul ridicat al generatorului de curent continuu de turatii joase etc. Redresoarele cu vapori de mercur nu se mai aplica datorita complexitatii instalatiei si gabaritului mare, iar amplificatoarele magnetice cu diode de putere au fost abandonate din cauza consumului mare de cupru si a inertiei electromagnetice.
10

Cel mai eficient este sistemul de excitatie statica cu tiristoare, care are o inertie redusa

(constante de timp de ordinul ms), permitand reglarea automata rapida a curentului de excitatie, impusa de unele actionari cu socuri de sarcina , gabarit redus si fiabilitate ridicata. Motoarele sincrone cu excitatie statica s-au dezvoltat in doua directii principale:
1.

Motoare cu excitatie statica fara perii, cu redresor rotitor format din diode de putere

cu siliciu (in cazuri speciale, cu tiristoare rotitoare impreuna cu inductorul). 2. Motoare cu excitatie data de un redresor imobil cu tiristoare si alimentare prin perii si inele.
11

Acest din urma tip face obiectul temei din prezentul proiect, unde , dupa cum se va

vedea se urmareste executia unei asemenea instalatii denumita sugestiv sistem de autoexcitatie compound. Excitatia fara perii se aplica si la motoarele sincrone comandate la frecvente variabile, de puteri care au atins valori de mii de kW. Schema unui astfel de sistem de excitatie este data in fig.11.

10

TEODOR MIRCEA, MAGHIAR CALUGAREANU, CONSTANTIN KAROLY, STANESCU BONDOR – Electronica industriala – Ed.

Universitatii din Oradea 2001 ISBN 973-8219-76-0
11

BIZICOV V.A., s.a. Comanda nemijlocita a convertoarelor de frecventa, Energoatomizdat, Moscova, 1985 IOSIF N.,s. a. - Tiristoare si module de putere – catalog- Ed tehnica – Bucuresti – 1984.

26

MS R
~

GE

L
=

I

=

~

Stator TU

D C G

Rotor
Fig. 11 Motor sincron cu excitatie statica, comandat alimentare. prin frecventa tensiunii de

Diodele de putere, protejate la supratensiuni de catre tiristoare legate in antiparalel si comandate de diode zener la cresterea tensiunii, sunt amplasate sub butucul generatorului asincron de excitatie, fiind presate catre butuc de fortele centrifuge ce se dezvolta. Rotorul trifazat al generatorului de excitatie este rotit in asens invers campului invartitor statoric, de turatie constanta; curentul de excitatie este proportional cu turatia motorului, care poate fi modificata prin intermediul frecventei date de convertorul cu circuit intermediar de curent continuu in raportul 3:1 ..10:1. Pornirea se face prin cresterea progresiva a frecventei . Gradele superioare de protectie fata de mediul ambiant, ca si protectia antiexploziva obtinuta prin capsularea redresorului maresc aria de utilizare a acestor redresoare . Redresoarele imobile de excitatie statica au, de regula, schema in punte semicomandata; redresorul se prevede cu tiristoare in toate bratele numai cand este necesara o dezexcitare rapida, pentru a se putea recupera in retea energia campului magnetic al infasurarii de excitatie, prin trecerea in regim de invertor. La puteri ale circuitului de excitatie de 5.. 10 kW se poate utiliza puntea monofazata, la puteri mai mari, puntea trifazata. Rezistenta de descarcare, RD, conectata la bornele infasurarii de excitatie in timpul pornirii in asincron , cu scopul diminuarii tensiunii induse de campul invartitot statoric , poate fi comandata de un contactor static cu tiristoare , evitandu-se contactoarele electromagnetice de c.c. de fiabilitate redusa ( fig.12) . Tiristorul se comanda cu ajutorul unor diode Zenner , cand
27

tensiunea la bornele infasurarii de excitatie depaseste valoarea maxima a sursei de c.c. si se blocheaza la o valoare inferioara acesteia . Dioda conectata polarizata invers la functionarea in regim sincron . in antiparalel cu tiristorul este

RETEA

DZ D T1 T2 T3 TE T Ex RD ________________________ D1 D2 D3

MS

Fig 12. Schema excitatiei statice cu tiristoare si comutatiei statice la pornirea in asincron a motorului sincron Excitatia cu magneti permanenti , introdusa la motoare sincrone de puteri mici ( pana la 20 kW) utilizeaza magneti pe baza de pamnturi rare si cobalt , caracterizati de inductii remanente si campuri coercitive de valori ridicate .Magnetul permanent ti[p RECOMA ( Brown Bovery ) are Br=0,8T si Hc= 600 kA/m pe cand magnetii utilizati anterior au fie campul coercitiv mic si inductie remanenta mare ( ALNICO : Br = 1,2 T si Hc = 50 kA/m ) fie invers ferite Br=0,3Tsi Hc= 180 kA/m , nefiind potriviti pentru excitarea masinilor electrice datorita energiei mici si demagnetizarii frecvente . Motoarele sincrone fara perii , magneti permanenti sunt robuste , au factor de putere si randament ridicat ( nu exista pierderi in rotor ) iar pierderile din infasurarea statorului sunt mai mici , curentul fiind mai mic , la aceeasi putere , datorita factorului de putere mai bun ) , in schimb sunt mai scumpe din cauza costului ridicat al magnetilor. 5.2 Reglarea excitatiei motoarelor sincrone Dependenta cuplului electromagnetic si factorului de putere de curentul de excitatie constituie un avantaj important al motorului sincron .In exploatare acest avantaj trebuie pus in valoare printr-o reglare corespunzatoare a excitatiei in scopul asigurarii functionarii optime a motorului sub aspectul stabilitatii ( la actionarile cu socuri de sarcina ) , sau al furnizarrii puterii reactive maxime , respectiv al mentinerii factorului de putere optim ( in retelele cu factor de putere redus ). Pentru a se vedea efectele reglarii curentului de excitatie , se considera un motor sincron cu poli inecati de putere sufiecient de mare pentru a se putea neglija rezistenta
28

infasurarii statorice fata de reactanta sincrona , funtionand in regim nesatura ( reactanta sincrona constanta ) .

Fig.13 Reprezentarea simplificată a schemei echivalente (a) şi a diagramei fazoriale (b) Ecuatia de tensiuni se scrie (fig. 13) : U = jXs I - UeE unde U= tensiunea la borne UeE = tensiunea electromotoare indusa de fluxul inductor , proportional cu curentul de excitatie ; I = curentul statoric Xs = reactanta sincrona a motorului . U j Xs Ue E j Xs

Explicitand curentul;

I=+  se observa ca daca se mentin constante valorile tensiunii de alimentare si ale curentului de excitatie, locul geometric al curentului statoric este un cerc , daca variaza sarcina motorului, respectiv unghiul de sarcina θ (unghiul dintre fazorii U si UEe ).

Fig. 14 Schema echivalentă simplificată şi diagrama de fazori la motorul sincron
29

Pentru diferite valori ale curentului de excitatie se obtin , ca locuri geometrice ale curentului statoric , cercuri concentrice cu centrul in C. Considerand fazorul tensiunii la borne U reprezentat dupa axa imaginara(fig 14) , in cadranul II curentul este defazat inaintea tensiunii , deci motorul functioneaza in regim capacitiv ( cazul supraexcitarii ) , iar in cadranul I , in regim inductiv ( cazul subexcitarii ) . In cadranele III si IV unghiul de sarcina θ isi schimba semnul , deci masina functioneaza ca generator . Pentru unghi θ mai mare de 900 functionarea masinii este static instabila . Puterea activa absorbita de la retea , ca si cuplul electromagnetic (in ipoteza neglijarii pierderilor ) sunt proportionale cu I cosф ( dreapta P= const ) , iar puterea reactiva , cu I sin ф ( dreapta Q= const . ) . La modificarea sarcinii motorului , pentru a se mentine factorul de supraincarcabilitate , factorul de putere sau puterea reactiva furnizata la valori constante impuse , este necesar ca valoarea curentului de excitatie sa fie modificata in mod corespunzator . Functionarea motorului sincron la curent constant de excitatie are ca urmare scaderea randamentului la sarcini mici si scaderea puterii reactive furnizate retelei , la sarcini mari . Intradevar , functionand la curenti mari de excitatie ( pentru asigurarea unei supraincarcabilitati mari ) , la scaderea sarcinii , deci a puterii active absorbite , pierderile in motor raman practic neschimbate , deci randamentul se micsoreaza ( pierderile in fier nu depind de sarcina, iar pierderile din circuitul de excitatie sunt constante , la curent de excitatie constant ; scaderea pierderilor in infasurarea statorului este neesentiala ) . Pe de alta parte , la marirea sarcinii sau la scaderea tensiunii de alimentare , excitatia constanta duce la scaderea puterii reactive capacitive , ceea ce in cazul motoarelor mari si la retele cu factor de putere scazut determina scaderea tensiunii , in avalansa , fenomen care poate cauza iesirea motorului din sincronism. Reglarea automata a a curentului de excitatie asigura functionarea optima a motorului sincron la sarcini variabile si indicatori tehnico – economici superiori pentru reteaua de alimentare , modificandu-i bilantul energiei reactive . In functie de marimea motorului , de caracterul sarcinii , de regimul retelei de alimentare si de existenta altor motoare sincrone conectate la aceeasi retea , sistemul de reglare automata a curentului de excitatie poate sa asigure unul din urmatoarele deziderate : -factor de putere constant la motor ( cosф = constant) ; -putere reactiva constanta cedata retelei ( Q= const.) -tensiune la borne constanta , la barele statiei ( U=const. ) ; -pierderi minime in motor la sarcini variabile ; -pierderi minime de energie la retea ; -oscilatii minime ale tensiunii retelei la sarcini periodice; Reglarea se poate face in functie de urmatorii parametrii :
30

unghiul de defazaj dintre tensiune si curent ( ф ) , curentul total al statorului , componenta activa a curentului statoric , tensiunea la borne , puterea reactiva a motorului , unghiul de sarcina sau derivata acestuia . De alegerea acesui parametru depinde complexitatea schemei , precizia , rapiditatea si costul sistemului de reglare automata . Regulatoare rapide care actioneaza asupra unor sisteme de excitatie cu inertie practic inexistenta , cum este cazul tiristoarelor , pot sa urmareasca variatii bruste de sarcina , marind stabilitatea motorului sincron . Astfel de regulatoare, avand ca parametru de reglare puterea activa a motorului ( I x cosф) , printr-o fortare a excitatiei 2…2,5 ori , asigura o functionare stabila a motorului la suprasarcini bruste de 300% din puterea nominala , ceea ce permite folosirea unui motor de putere mai mica , deci mai ieftin. La motoare sincrone de putere medie si mica a caror sarcina variaza lent (compresoare cu piston, pompe, ventilatoare ) cel mai utilizat sistem de reglare a excitatiei este cosф= const . deoarece asigura un regim economic atat pentru motor cat si pentru retea . Puterea reactiva furnizata retelei este proportionala cu puterea activa absorbita Q/P= tgф = const . Adoptarea acestei legi de reglare la motoarele de putere mare si foarte mare , in special la cele cu sarcini variabile in limite largi , nu este recomandabila , pentru ca variatiile mari de tensiune la barele statiei de alimentare .In fig.nr 15 .este prezentata schema bloc a sistemului de reglare automata a curentului de excitatie , la factor de putere constant , pentru motoare sincrone de putere medie , cu variatii lente de sarcina (compresoare , pompe , ventilatoare , suflante ).

6 kV 3~ 6000 / 100 V a TT ● e f b d c TC 50/5A

● ● 24v=

A I

A R

DCG

380 V
STS

MS
220V ~
Fig 15. Schema bloc a sistemului de reglare automata a factorului de putere la motorul sincron.
31

Sistemul a fost experimentat pe motoare sincrone de 300kW la care s-a aplicat o schema originala , care asigura un factor de putere ridicat al redresorului , la variatii mari ale tensiunii de iesire. Elementul de masurare consta din doua transformatoare de masura de tensiune conectate in ,, V ” , un transformator de curent , rezistoare divizoare de tensiune si doua redresoare in punte (fig.15).Diagrama fazoriala a tensiunilor din elementul de masurare este aratata in fig. 16 . Semnul de abatere fata de valoarea impusa factorului de putere , valoare fixata cu ajutorul cursorului D , este dat de diferenta algebrica a tensiunilor AF si FD fiind proportionala si in faza cu intensitatea curentului absorbit de motor de la retea pe faza B. Aceasta diferenta se anuleaza numai cand varful fazorului tensiunii EF ( respectiv al curentului I B) se afla pe perpendiculara in E , care stabileste unghiul impus . Cand cursorul se afla in pozitia limita de sus ( D coincide cu B) cos фimpus= 0,5 capacitiv ; Dcoincide cu C,

A A ΦI C
E O

UB

Cos ΦI=0,9c B

E LOOO UB cosΦI=1 F Φ B

0OO

Φ

F

C D

A E C Φ cos ΦI=0,5 c ΦI B F

Fig 16 Diagramele fazoriale ale tensiunilor elementului de masurare a factorului de putere al motorului sincron. cos ϕ impus = 1 . Domeniul de reglare al regulatorului se afla deci intre cos ϕ = 0,5 capacitiv si cos ϕ = 1 . Semnul de abatere , curent continuu , se aplica la intrarea amplificatorului regulator , impreuna cu semnalul de reactie luat de la iesirea dispozitivul de comanda pe grila .
32

redresorului cu tiristoare si apoi pe

5.3 Pornirea motoarelor sincrone Motoarele sincrone nu dezvolta cuplu electromagnetic sincron decat atunci cand turatia rotorului este egala cu turatia campului invartitor statoric . Daca frecventa tensiunii de alimentare este constanta , deci si turatia campului invartitor , motoarele sincrone nu au cuplu de pornire de tip sincron . La alimentarea de la convertoare de frecventa variabila , prin cresterea progresiva a frecventei de la valoarea zero , se pot obtine cupluri de pornire sincrone .Metoda de pornire sincrona este utilizata rar , chiar si la motoarele sincrone de turatie reglabila , din cauza costului ridicat al mutatoarelor care pot modifica frecventa pana la valori apropiate de zero . Pornirea cu motor auxiliar care sa antreneze motorul sincron pana la turatia de sincronism , se aplica din ce in ce mai rar ( de exemplu la pornirea compensatoarelor sincrone de mare putere ) . Cea mai raspandita metoda de pornire a motoarelor sincrone este pornirea in asincron . Statorul motorului sincron se conecteaza la reteaua trifazata , inductorul fiind legat la o rezistenta de descarcare . Campul invartitor produs de infasurarea trifazata statorica induce tensiuni electromotoare in infasurarea de amortizare ( barele coliviei de pornire , aplasate in talpile polare ale motoarelor cu poli aparenti ) sau in partile masive ale rotorului ( la motoarele cu poli inecati ).Cuplul de pornire , de tip sincron , ia nastere prin interactiunea dintre campul magnetic invartitor si curentii din rotor , asupra conductoarelor din rotor exercitandu-se forte electromagnetice . Daca cuplul de pornire depaseste valoarea cuplului rezistent la arbore , motorul este accelerat pana la o turatie de 95 ….97% din turatia sincrona , curentul absorbit de la retea scazand treptat pana la o valoare minima . In aceasta situatie se conecteaza infasurarea de excitatie la sursa de c.c. Apare un regim tranzitoriu electromecanic in care unghiul de sarcina si alunecarea oscileaza,iar turatia poate atinge valori superioare turatiei sincrone . In general regimul tranzitoriu se amortizeaza repede si motorul se sincronizeaza , daca alunecarea la care s-a alimentat infasurarea de excitatie este sub 5% , pentru momente de inertie ale masinii de lucru inferioare momentului de inertie al motorului , respectiv sub 3% cand masina de lucru are momente de inertie mai mari . Pornirea in asincron este caracterizata de doua cupluri : cuplul de pornire , Mp , care trebuie sa depaseasca cuplul rezistent , pentru a se putea scoate actionarea din starea de repaus ; cuplul de intrare in sincronism , Mis , care este cuplul asincron la alunecarea la care se va alimenta infasurarea de excitatie ( s=0,03 … 0,05 ) , valoarea caruia trebuie sa fie , de asemenea, superioara cuplului rezistent la turatia respectiva . Unele masini de lucru pornesc in gol ( pompe , ventilatoare , compresoare ) , dar necesita cupluri importante de intrare in sincronism , la alte actionari ( concasoare , mori ) motoarele
33

pornesc in sarcina deci necesita si cupluri mari de pornire . La actionarea grupului Ward – Leonard , care porneste in gol , cuplul de intrare in sincronism este mic dar cuplul de pornire poate fi important , din cauza intreruperii filmului de ulei din lagare , in special dupa opriri indelungate ( Mp = 0,4 x Mn , Mi = 0,3x Mn ) .In tabelul 1 se dau valorile impuse cuplurilor de pornire , de intrare in sincronism si cuplului maxim la motoarele sincrone de actionare a unor utilaje industriale . Pornirea in sincronism se face prin conectare directa, daca reteaua de alimentare poate suporta socul de curent , de 3…..9 ori curentul nominal , fara a se produce pierderi inadmisibile de tensiune in retea in perioada pornirii (motoarele de turatii mari iau la pornire curenti mai mari ) . In prezent se pornesc prin conectare directa la reteaua de 6 sau 10 kV motoare sincrone cu puteri de mii de kW . La pornirea indirecta curentul de pornire se limiteaza cu reactoare de pornire ( bobine de reactanta ) sau cu autotransformatoare de pornire , la fel ca la motorul asincron cu rotorul in scurtcircuit . Reactoarele reduc cuplul de pornire de k2 ori , daca curentul este micsorat de k ori ; autotransformatoarele , mai scumpe , sunt mai favorabile pornirii , deoarece reduc in acelasi raport atat curentul absorbit de la retea , cat si cuplul de pornire . Rezistenta de descarcare , la care se conecteaza infasurarea de excitatie in perioada pornirii in asincron , are doua functii : 1. Limiteaza supratensiunile produse prin inductie electromagnetica in infasurarea de excitatie de catre campul invartitor statoric , care in momentul conectarii motorului sincron la retea , au valori de ordinul zecilor de Kv ; 2. Amelioreaza caracteristica de pornire in asincron a motorului sincron . Daca pornirea s-ar face cu infasurarea de excitatie deschisa , cuplul de intrare in sincronism este redus , iar supratensiunile ar putea periclita izolatia infasurarii inductorului si personalul de exploatare . Cuplurile impuse de pornire si de supraincarcare a motoarelor sincrone de actionare a unor utilaje industriale TABEL NR 1 Actionari sarcina ( sau lent variabila pompe cu Actionari cu constanta sarcina pulsatorie , ( compresoare Actionari variatii de sarcina ( concasoare , cu rapide

34

ventilatoare turbocompresoare ) Cuplul de pornire in asincron Mp Mn Cuplul de intrare in sincronism Mis ____ Mn Factorul de supraincarcabilitate Mmax Mn 1,5…..2 0,8 ….1,2 fara sarcina )

, cu piston , pompe de mare adancime ) 0,4…1(pornire sau sarcina )

mori )

1,2 …..2 in

0,4 ….0,6 ( pornire cu sarcina mica (pornire fara sarcina )

0,4…..0,6

1…..1,5

1,5….2,5

2,5…3,5

12

Daca la pornire infasurarea de excitatie se scurtcircuiteaza , cuplul de intrare in

sincronism poate fi important , dar cuplul de pornire este redus iar motorul se poate ,, agata “ la o turatie putin superioara jumatatii turatiei sincrone deoarece in curba cuplului , la aceasta alunecare , apare o şa , cauzata de nesimetria rotorului . Cupluri satisfacatoare de pornire si de intrare in sincronism se obtin daca rezistenta de descarcare are valori de 7….10 ori valoarea rezistentei infasurarii de excitatie. Rezistenta de descarcare se dimensioneaza tinand seama de valoarea curentului alternativ produs de tensiunea indusa in rotor, valoare practic constanta in toata perioada pornirii si aproximativ egala cu valoarea curentului nominal de excitatie, fiind independenta de rezistenta de descarcare, deoarece reactanta infasurarii de excitatie este preponderenta siscade cu cresterea turatiei (din cauza scaderii frecventei), la fel si tensiunea indusa in rotor. Conectarea infasurarii de excitatie la sursa de curent continuu (sincronizarea ) se poate face automat ,in functie de curentul statoric absorbit sau in functie de turatie (de tensiunea

12

CIOC I., BICHIR N., CRISTEA N., -Masini electrice. Indrumar de proiectare. – Ed scrisul romanesc – Craiova – 1981. BOTAN N.V., SEBASTIAN L., POEATA N., -Curs de actionari electrice –vol 1 – Litografia institutului politehnic Iasi –1955. FLORICAU D., Raport de cercetare… - Revista de politica a stiintei si scientometrie – 2005.

35

electromotoare indusa in infasurarea inductorului), care au valori minime la alunecarea minima.

CAP. 6 Destinatia echipamentului - amplasare 6.1 Caracteristici tehnice SAC MS 300 /6 /300: Tensiune nominala Un = 6 Kv; Curent nominal In = 30,7 A; Curent nominal excitatie In ex = 128 Ac.c.; Plafon fortare curent excitatie In ex f = 1,6 In ex; Frecventa nominala f = 50 Hz; Putere nominala Pn = 7 Kw; Masa neta = 300 Kg; Grad de protectie IP 20. OBSERVATII : tensiunea si curentul nominal corespund parametrilor de excitatie pentru mersul in sarcina al motorului sincron ; produsul asigura excitatia motorului sincron necesar pentru cos ϕ =1, in orice regim de functionare: gol, sarcina, suprasarcina, dinamic; 6.2 Caracteristici tehnice transformator de adaptare ( TA ) : Tensiune in primar U1 = 6 Kv; Tensiune in secundar U2 = 60 V; Putere aparenta S = 8,7 kVA; Generalitati 6.3 Obiect si domeniu de utilizare Prezenta lucrare se refera la sistemul de autoexcitatie compound aferent unui motor sincron de 300 kW, 6 Kv, 300 rot / min, cosϕ = 1, utilizat pentru actionarea motocompresoarelor de aer. Destinatia sistemului de autoexcitatie, denumit in continuare produs – este alimentarea infasurarii de excitatie a motorului sincron si mentinerea constanta a parametrilor electrici ai motorului sincron in conformitate cu conditiile tehnice de la capitolul urmator, in regim automat de manevrabilitate. 6.4 Conditii tehnice de calitate
36

Conditile tehnice de calitate se structureaza in doua grupe distincte: cele realizate pe fluxul de fabricatie - denumite CONDITII TEHNICE CONSTRUCTIVE – si cele realizate de produsul final – denumite CONDITII TEHNICE DE UTILIZARE (FUNCTIONARE). Regimul automat de manevrabilitate se refera la faptul ca simpla comanda de cuplare “la bare” a motorului sincron, determina automat pornirea directa in asincron a motorului sincron, iar la sincronizarea cu reteaua se asigura alimentarea infasurarii de excitatie la parametrii necesari, in plaja de valori de la gol (cuplu mecanic neglijabil) la sarcina nominala, si factor de putere constant. 6.4.1 Notare, simbolizare Produsul se noteaza: “SISTEMDE AUTOEXCITATIE COMPOUND” si se simbolizeaza astfel: SAC – MS 300 / 6 /300 6.4.2 Cerinte pentru mediul inconjurator Produsul este destinat sa functioneze in zone cu climat temperat (N) conform STAS 6335- 87 in incaperi, inchise si in categoria 3 de exploatare conform STAS 6692 -83, in urmatoarele conditii de mediu:
-

temperatura minima de utilizare: - 150 C; temperatura maxima de utilizare: + 450 C; temperatura minima de transport si depozitare: - 330 C; temperatura maxima de transport si depozitare: - 600 C; umiditatea relativa maxima de utilizare, la 250 C, este de 90 %; altitudinea maxima de utilizare este de 1000 m; produsul suporta urmatoarele conditii mecanice de mediu; vibratii (in functionare) – in gama 2 ...15 Hz cu acceleratia maxima de 0,2 x g ( g = 9,8 m / s2 ); zdruncinaturi (specifice transportului si manevrarilor de incarcare – descarcare) cu

-

-

frecventa de 5....10 zdruncinaturi pe minut cu acceleratia maxima, a = 10 m / s2. 6.4.3 Cerinte constructive, functionale si de alta natura Produsul se incearca si se regleaza – interconectat cu motorul sincron deservit - in standul de probe. Pentru produsele de serie (lot), incercarile se pot executa si in alte standuri sau laboratoare adecvate, fara necesitatea interconectarii cu motorul sincron aferent. Produsul poate fi amplasat langa, sau la distanta de motorul sincron deservit – cu racordarile electrice in conformitate cu schema din figura nr........ 2 si cu prinderea pe fundatie

37

in corelare cu desenul de gabarit din figura nr. ........3. Materialele pentru racord electric si de fixare pe fundatie nu intra in completul de livrare,ele privesc beneficiarul. 6.5 Conditii tehnice constructive.Materiale. 6.5.1Produsul este realizat numai cu materiale, aparataj si acoperiri de protectie prevazute in documentatia de executie si verificate conform procedurilor tehnologice aferente. 6.5.2 Produsul este realizat prin interconectarea electrica a mai multor subansamble componente: 6.5.2.1 Inductivitatea B.T.F.. are parametrii nominali: - tensiune nominala: - curent nominal: - frecventa nominala: 380 V c.a. 50 Hz 77,5 A c.a.

- inductivitatea nominala: 8,4 mH 6.5.2.2 Transductorul T. T. F .are parametrii nominali: - curentul primar nominal I1=30,7 A c.a./faza - curentul secundar nominal I2=31 A c.a. ± 2 A frecventa nominala: 50 Hz 6.5.2.3 Redresorul PR are parametrii nominali: - curentul nominal: 130 A c.c. - tensiunea nominala de alimentare Ua=40 V c.a. - tensiunea nominala redresata Ud=55 V c.c. - racire naturala -suprasarcina admisa: 1,4 x 130 = 182 A c.c. - timp de 30 sec., la intervale de min. 30 minute. 6.5.2.4 Contactorul - ruptorul static Th are parametrii nominali: -tensiunea de aprindere Uat > 150 V c.a. + 25 Vc.a. -tensiunea nominala de izolatie Uniz .=1000 V. 6.5.2.5 Traductorul Ti - format din transformatorul de masura de curent, releul de curent minim si releul de timp - are parametrii nominali: - raportul de transformare al transformatorului de masura curent este de, 50 A/5 A cu o precizie minima de ± 10 % - reglaj de declansare pentru curent de 2 A - dupa un timp de 10 sec. 6.5.2.6 Set aparataj de comanda, masura si semnalizare interconectat electric conform schemei e1ectrice de montaj din documentatia constructiva. 6.5.1 . Conditii tehnice de functionare
38

6.5.1.1 Produsul prezinta o rezistenta de izolatie de min. 10 MΩ, in stare uscata si minim 1 MΩ in stare umeda (25oC umiditate 90 %). 6.5.2.2 Produsul suporta incercarea de rigiditate dielectrica astfel: - aparatajul amplasat in interiorul dulapului suporta o incercare la tensiunea de 1500 Vef 50 Hz - aparatajul de masura semnalizare si comanda amplasat pe panoul usa al dulapului suporta o incercare la tensiunea de500Vef, 50Hz. 6.5.2.3 Produsul este echipat corespunzator pentru cuplare directa la reteaua de alimentare a motorului sincron deservit si permite pornirea in asincron si sincronizarea acestuia cu reteaua. Principalele caracteristici tehnice ale motorului sincron deservit sunt conform cu tabelul nr.5. - a n e x at. 6.5.2.4 Produsul mentine constant factorul de putere nominal, cosϕ ± 0,05 in regim permanent de functionare pentru diferite sarcini ale motorului sincron - pina la sarcina nominala, inclusiv. frecventa de ± 5 % produsul determina o functionare stabila a motorului sincron deservit. 6.5.2.5 In caz de perturbatii simultane, U, f, stabilitatea motorului sincron este asigurata 6.5.2.6 Daca suma valorilor absolute ale acestora nu depaseste ± 5 % fata de valorile nominale. Produsul asigura excitatia necesara stabilitatii motorului sincron si pentru suprasarcina de 50 % fata de nominal. 6.2.5.7 Produsul este destinat unei functionari de durata, regim continuu de functionare - corespunzator serviciului S1 conform STAS l893/1. Limitele supratemperaturilor diverselor parti componente, pentru temperatura mediului ambiant de + 40oC, nu depasesc valorile din urmatorul tabel: Tabel nr.1. Nr. PARTE COMPONENTA Metoda de masurare (conf.STAS crt 1 2 3 - Bobinaj inductivitate BTF - Bobinaj transductor TTF Radiator diode - de la redresorul - P.R 1893) termometrului (termofil) termometrului C 110 110 100 Supratemperaturi admise 0

(termofil) Bornele principale de racordare circuit de forta termometrului (termofil)
39

6.6 Reguli pentru verificarea calitatii Produsul se verifica pe flux de fabricatie si se incearca final. Verificarile pe flux sunt cele conform tabelului nr. 2 iar incercarile finale sint cele din tabelul nr.3. Pentru produsele de lot sunt obligatorii numai verificarile din tabelul nr. 2 si optional, unele/ toate incercarile din tabelul nr 3, -in corelare cu cerintele specificate la pct 6.4.3. Periodicitatea incercarilor fabricatie de minm 25 buc. si fabricate. mic Tabel Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. B. DENUMIRE Verificare Verificarea B. T.F. Verificarea lui T.T.F. Verificarea Verificarea (ruptorului Verificarea Ti. Verificarea electrice. Verificarea de izolatie. 9. lncercarea la tensiune 6.5.2.2 stand I , marita a izolatiei. de bucati nr.2. Conditia din C.S. 6.5.1. 6.5.2.1. 6.5.2.2. PR Th 6.5.2.5. 6.5.2.6. 6.5.1.1. 6.7.5. buzer megoh metrul. 6.5.2.3. 6.5.2.4 Metoda din C.S. vizual vizual 6.7.2 6.7.3 6.7.4 Observatii de tip este maxim 10 de 5 ani ani pentru

pentru oricare

un lot numar

de mai

VERIFICARE materiale inductivitatii transductoruredresorului contactorului )static traductorului conexiunilor rezistentei

Tabel Nr. DENUMIREA crt. 0 1. 1 Verificarea

nr.3. Conditia din C.S . 2 6.5.1.1.
40

INCERCARII

Metoda C.S. 3 4.2.1.

din

Observatii. 4

rezistentei

2. 3. 4.

de izolatie Cuplarea (pornirea) la retea a motorului sincron. Verificare factor de putere Verificare stabili tate la perturbatii U/f

5.5.2.3 6.5.2.4 6.5.2.5

4.2.3. 4.2.4. 4.2.5.

Verificare stabilitate la suprasarcina. Verificarea incalzirii. 6.7 Metode de verificare

6.5.2.6 6.5.2.7.

4.2.6. 4.2.7.

Pentru realizarea programelor de verificari si de incercari de la pct. 6.6. - sunt necesare aparate uzuale de masura si control - conform schemelor din figurile anexate. Verificarea materialelor, aparatelor si componentelor folosite se face in felul urmator: - vizual - prin verificarea inscriptionarilor de pe etichetele proprii ale fiecarui aparat care trebuie sa corespunda cu documentatia; - vizual - prin verificarea existentei certificatelor de calitate sau viza CTC; - aparatele de masura sint prevazute cu viza metrologica.- Inainte de montaj in dulap, subansamblele principale se verifica individual, dupa cum urmeaza 6.7.1 Inductivitatea - tip B.T .F. - Se verifica - vizual si cu instrumente uzuale de masura lungimi: gabaritul, dimensiunile intre gaurile de fixare pe suport, stringerea in suruburi, conexiunile la bornele de p.p., etichetarea si marcarea seriei de fabricatie; - se conecteaza intr-un montaj similar - fig.nr17. din anexe si prin metoda volt-ampermetrica se determina valoarea inductivitatii; - izolatia intre spire se verifica la tensiunea de incercare de 285 V c.a. - timp de 5 minute separat la fiecare faza, cu toate infasurarile auxiliare inseriate. 6.7.2. Transductorul -tip T.T.F. - se verifica buna executie - identic cu primul aliniat de la pct.6.7.1. - se conecteaza intr-un montaj - similar fig.nr.18. si se determina raportul de transformare ca fiind media aritmetica cu tolerana de ± 10 % fata de cel nominal; - continuitatea bobinelor se verifica cu un ohmmetru universal (min. 10.000 ohmi pe volt); - izolatia intre spirele primare se verifica cu o tensiune marita de .660 V c.a. monofazat. pe fiecare faza - timp de 5 min. Intre spirele secundare verificarea este identica, insa la tensiunea de 220 V;

41

- rezistenta de izolatie intre infasurari (primarul legat cu secundarul) si masa se face la tensiunea de 6 kV si trebuie sa aiba valoarea de min. 1 MΩ. Idem - intre infasurarile primare legate impreuna si infasurarile secundare; - intr-un montaj conform cu fig.nr.19. - se verifica buna conectare la borne a terminalelor bobinelor in corelare cu polaritatile magnetice de infasurare. 6.7.3. Redresorul - tip P.R. - Se conecteaza la a sursa trifazata - pentru alimentare- si la o impedanta - pentru sarcina - pe partea de c.c. Redresorul se aseaza vertical pe un suport electroizolant. Se stabileste un curent redresat de 130 Ac.c. (± 5 A) pe sarcina rezistiva (sau inductiva). Produsul se considera corespunzator, daca supratemperatura masurata la stabilizare - nu depaseste valoarea de 1100 C. Stabilizarea se considera dupa executarea a cel putin 2 cicluri de suprasarcina - conform pct.6.5.2.3. Pentru incercarile de serie - este sufieienta numai incerearea de buna executie cu un megohmetru. 6.7.4. Contactorul/ruptorul static - Th. Ansamblul respectiv se aseaza pe un suport electroizolant si se conecteaza la dispozitivul de verificare conform schemei din fig.nr.20. Cu ajutorul unui osciloscop sau a unui voltmetru se verifica pragul de aprindere a tiristoarelor 6.7.5. Traductorul Ti. - Se verifica raportul de transformare al transformatorului de masura curent - care trebuie sa fie 50/5 A; 50 Hz. - Se verifica releul minimal de curent prin conectarea la o sursa de curent. Se considera corespunzator, daca la trecerea unui curent de 2 A ± 5 % releul se excita si inchide contactul N.D.

42

Fig nr. 19 Montaj monofazat pentru determinarea polaritatii magnetice,pentru fiecare bobina a transductorului tip T.T.F. XXXX

S

K

TTF

X

A

LEGENDA S – Sursa de c.c. (6V c.c. ) ; K- Intreruptor monopolar ; V- voltmetru magnetoelectric ( 0.. 1 V ).

43

Fig nr 20 Montaj pentru verificarea ansamblului contactor / ruptor static simbol Th. Ta R lim T1 D.A. ATR. Sursa monofazata de c.a. 220V, 50Hz G1 Ua

G2 UT 220V K T2

24V

ATR = autotransformator monofazat, min. 5A; 0.. 230V; Ta = trafo. Monofazat 250VA; 24 / 220V; Rlim = rezistor bobinat reglabil 220 Ω; 250W; K = comutator monofazat. 2A; Th = contactor (ruptor static; T1 , T2 = tiristoare; D.A. = dispozitiv de aprindere aferent tiristoarelor. MOD DE LUCRU 1 K = deschis ; din ATR ⇒ UT = 145 ± 2V ; ⇒ G2 indica UT = 145 ± 2V, rezulta T1, respectiv T2 bun ; K = se inchide 2 ⇒ G2 indica UT = 0, rezulta T1 sau T2 = defect.

Th

K = deschis ; din ATR ⇒ UT = 155 ± 2V ; ⇒ G2 indica UT = 0V, rezulta T1 sau T2 s-au « aprins »; K = se inchide ⇒ G2 indica UT ≅ 155V, rezulta circuit D.A. sau T1 sau T2 = defect. - Se verifica releul de timp prin alimentare la o sursa de tensiune de 220 V c.a. Aparatul se considera reglat corespunzator daca dupa 10 sec. de la aceasta alimentare, releul isi inchide un contact N.D Verificarea conditiei tehnice de la pct. 6.5.2.6. se face astfel: - prin consultarea schemei electrice desfasurate anexa.nr.l si fig. nr. 21 - se verifica conexiunile in cablaj ale aparatajului component. Verificarea se poate face cu ajutorul
44

unui buzer cu baterie si lampa de semnalizare sau cu un aparat universal MAVO de masura rezistente; - se verifica existenta tilarii circuitelor electrice - cu adrese ale bornelor aparatelor de unde vin si unde se conecteaza fiecare terminal; - se verifica corecta stringere a papucilor de cablu in suruburile clemelor de racordare, la bornele circuitelor de forta precum si lipiturile tari la componentele electronice pasive (condensatoare si rezistoare); - se verifica existenta inscriptionarii la loc vizibil a simbolurilor aparatajului folosit in concordanta cu documentatia. Produsul se considera corespunzator din punct de vedere al conexiunilor electrice, daca a corespuns la verificarile de mal sus si daca la conectarea dulapului la o tensiune de (3+1) x 380 V c.a. conform schemei din Fig.nr.8 anexata se obtin parametrii specificati in tabelul nr.5. din an e x e pentru mersul in gol al motorului sincron (tolerante ± 15 %). Conditiile tehnice de functionare se verifica cu produsul interconectat electric cu motorul sincron deservit in corelare cu STAS 8211-84. Inaintea acestei interconexiuni se executa o verificare a starii izolatiei - dupa cum urmeaza: Conditia tehnica de la pct.6.7 se verifica prin parcurgerea mai multor etape. Inainte de executarea incercarii , se iau urmatoarele masuri: - se scurtcircuiteaza toate diodele anod - catod si respectiv anod-catod-grila la tiristori; - se scurtcircuiteaza bornele primare si cele secundare, ale tuturor transformatoarelor; - se scurtcircuiteaza toate clemele de racordare din placile de borne si separat bornele aparatelor de masura, semnalizare si comanda de pe usa dulapulu; - se deconecteaza toate legaturile cu masa produsului; - cu un megohmetru de 500 V se masoara rezistenta de izolatie a circuitelor electrice fata de masa (scheletul metalic al dulapului ); Pentru identificarea punctelor slabite ale izolatiei se utilizeaza o statie de strapungere de o putere minima S=5 kVA. Incercarea la tensiune marita se executa in conditiile prezentate mai sus. Tensiunea se aplica treptat cu o viteza de 100 V/sec. si se mentine timp de 1 minut. Cuplarea la retea se face cu produsul interconectat cu motorul sincron deservit si cu celula de linie de cuplare la barele de 6 kV - conform cu schema din anexa 2. Produsul se considera corespuspunzator daca dupa cuplarea la bare motorul se sincronizeaza automat iar aparatele de masua si semnalizare de pe usa produsului indica corespunzator pentru fiecare din faze: inainte de cuplare, mers in asincron si sincronizare. Indicarea corespunzatoare se refera la lampile de semnalizare, ampermetrul de masura curent statoric, ampermetrul si voltmetrul de excitatie in corelare cu documentatia de executie si cu sarcina motorului sincron (inclusiv pornirea si mersul in "gol")'.
45

Conditia tehnica de mentinere constanta a factorului de putere se verifica astfel: - cu motorul sincron pornit - se incarca la sarcini de 25 %; 50 %; 75 %; si 100% din valoarea nominala. Produsul se considera corespunzator daca pentru fiecare din cele 4 valori cos ϕ este mentinut constant la valoarea nominala si in toleranta specificata. Incercarea se execut la tensiune si frecventa nominala. Incercarea pentru verificarea la perturbatii U/f, se executa cu motorul incarcat la una din treptele de sarcina mentionate maisus .Se incearca obligatoriu pentru una perturbatie din trei posibile: U, f sau U +f. Incercarea la suprasarcina de scurta durata, se executa conform STAS 9904 / 5 – 75. Incercarea pentru verificarea la functionarea de durata, se face cu produsul interconectat cu motorul sincron conform STAS 1893 / 1 -87 respectiv 9904 / 4 81. Pentru masurarea supratemperaturilor se foloseste metoda termofilului (termometrului) TABEL Nr.5 Parametrii motorului sincron MSI-D 300 kW, 6 kV - Putere nominala Pn = 300 kW - Tensiune nominala Un = 6 kV - Curent nominal, I1n =~30,7 A - Factor de putere nominal, cosϕ n = 1 - Tensiunea nominala de excitatie, Uen = 52 V c.c. - Tensiune nominala de excitatie - la gol. Ueo = 32 V - Curent nominal de excitatie, len=128 A c.c. - Curent nominal de excitatie, la gol – Ie0 = 95 A c.c. Cap. 7 Descrierea produsului 7.1 Caracteristici tehnice principale Sistemul de autoexcitatie compound este destinat pornirii, sincronizarii si excitatiei unui motor sincron de300 kW, 300 rot/min , 6 kV . Fata de sistemul clasic rotativ , echipamentul este static asigurand un inalt grad de fiabilitate , realizand autoexcitatia motorului . El poate fi amplasat langa sau la distanta de motorul sincron deservit . Pentru racordarea la statia electrica cablajul se pozeaza prin canale in fundatie, astefel incat intrarea in dulap este prevazuta pe la partea inferioara de asezare pe fundatie . Partea de asezare a dulapului dupa executarea interconexiunilor electrice trebuie sa fie etansata cu un panou de tabla de forma corespunzatoare pentru protectie .

46

Pentru o ventilatie eficienta , dulapul se amplaseaza in spatii corespunzatoare astfel incat distanta laterala sa fie de min 200mm , iar in spate 600 mm , pentru acces la bornele de racordare de forta din interiorul dulapului . Usa poate fi rabatata la 1800 . Produsul nu prezinta , individual , caracteristici tehnice relevante , deoarece este de fapt un subansamblu cu functie dependenta de motorul sincron deservit , interconectat cu acesta din urma conform schemei electrice din fig. nr. 21si anexa 2 , produsul determina obtinerea urmatoarelor performante tehnice pentru motorul sincron deservit : -cuplarea directa la reteaua de alimentare a motorului sincron deservit implica automat pornirea in asincron si sincronizarea acestuia cu reteaua ; -produsul mentine constant factorul de putere nominal , cos φ n + 0,05 – in regim static de functionare pentru diferite sarcini ale motorului sincron pana la sarcina nominala inclusiv ; - in cazul unor perturbatii de tensiune sau frecventa in limitele ± 5% din valorile nominale produsul determina o functionare stabila a motorului sincron ; - produsul asigura fortarea automata a excitatiei , necesara stabilitatii motorului sincron . Plafonul de fortare a excitatiei este corelat cu suprasarcina max. admisa pentru motorul sincron deservit ; - produsul este destinat functionarii de durata , regim continuu de functionare corespunzator serviciului S1 , conform STAS 1893 / 1-87 ; - produsul functioneaza numai in regim ,, AUTOMAT “ si se pune in functiune de un contact auxiliar – normal deschis (N.D. ) al intreruptorului de 6 kV de cuplare la bare a motorului sincron . Acest contact N.D. determina atat excitarea cat si dezexcitarea motorului sincron ; - durata de viata utila este apreciata la 75.000 ore functionare , in interval max. de timp – 20 ani ( cu timp mediu de functionare zilnica de 10 ore .In tabelul nr. 2 sunt prevazute operatiunile si periodicitatea lor din programul de mentenanta obligatoriu . Completul de livrare este format din doua ansamble principale ( vezi schemele electrice ) ; - dulap de excitatie statica – conform desen de gabarit – fig. nr.10 - transformator de adaptare – desen de gabarit – fig. nr. 10 Principalele repere componente amplasate in ansamblu, de la baza spre partea superioara a dulapului , sunt : transductorul trifazat de curent pentru compoundaj , T.T.F. ; bobina trifazata , B.T.F.; releele de protectie de punere la pamant si suprasarcina; aparatele de masura , semnalizare si comanda amplasate pe usa ; aparatele de comutatie secundara si protectie din interiorul dulapului ;

47

Ansamblul se livreaza ambalat separat iar in tab. nr. 3 sunt trecute caracteristicile tehnice principale ; Aparate de masura si control Pe usa frontala a dulapului produsului sunt amplasate urmatoarele aparate de masura : ampermetru de masura a curentului de sarcina a motorului sincron – simbol G4 ; ampermetru de masura curent de excitatie G2 ; voltmetru de masura tensiune de excitatie – G1 ; voltmetru de masura tensiune alternativa de intrare in dulapul de excitatie prevazut cu comutator de verificare a fiecarei faze , simbol G3 ; cosfimetru de tablou – simbol G5 ; Usa dulapului este prevazuta si cu aparate de comutare si semnalizare : comutator voltmetric – C.V. ; comutator de cuplare tensiune operativa de comanda , Sk buton de oprire – BO ; buton de pornire – BP; lampa de semnalizare a prezentei tensiunii operative de comanda ; lampa de semnalizare a memorizarii declansarii de protectie ; Se pot amplasa si alte aparate de masura si semnalizare ; 7.3 Lista aparatajului electric principal TABEL 3 Nr. crt. 0 1. Simbol in schema 1 M Denumire , caracteristici , tip , cod furnizor 2 Contactor trifazat , regim greu ; 200 A ;c.a. tip RG – 8172-EA2. 3. S01,02,03 T1 , T2 Bucuresti Siguranta MPR – 315A ;tip NT1 – 408 Titu Tiristor de putere – 250 A ; 1600 V ; tip T250N1800 IPRS 4. 5. 6. RED Sh Dz. Baneasa Dioda redresoare de putere ; 50W ; 56V; tip 50 DZ56 Sunt interschimbabil – 100 A ; 600V; var. B S.C. Aparate Timisoara Dioda stabilizatoare de tensiune - 500 W; 120 C ; tip 50 Dz. – 120 7. 8. 9. Dp RSiz IPRS Baneasa Releu maximal de curent –In = 10A ; I= 2,5 … 10 A ; tip RC – 2R –RS71900AR - Medias Releu static de supraveghere izolatie ; Ua = 220 V ;Us= 15 Vc.c. tip RSSI-I D1,2Releu intermediar ; Ua=220 V ; 50 Hz. Tip R1 –

48

10. 11.

Rt1 ,Rt2 U0 ,U1

13 Medias Releu de timp – cu temporizare la actionare ;Ua= 220 V ; 50 Hz. ; tip Rtpa - 7 – RS.71868 Traductor factor de putere ;In= 5 A ; 3x100 V ; 220 v ; 50 Hz. Uiesire : -5 …+ 5 V – tip TFP - 79 S.C. Aparate Timisoara Traductor de putere activa ; In = 5A;3x100V ; 220 V ; 50Hz. ; Uiesire 0…20m ; tip 2TPT-79 S.C. Aparate Timisoara Modul tiristor cu element de racire bilaterala 250 A ; 1800 V ; tip T250N1800 – 180T30 Cosfimetru de tablou ; Ui=-5…+5Vcc ; zero la mijloc; scala : 0,5ind…0,5cap.- Timisoara Watmetru – trifazic 3x100 W ; 50 hz. ; 2x A scala 0 … 3MW ; tip 2MQ –96 Amperm. magnetoelectric. de c.c. 60mV. 250 A zero la mijloc Voltmetru magnetoeectric de c.c. – 250 V zero la mijloc , vertical , conectare directa tip 2MQ096 – SC AM Timisoara Voltmetru feromagnetic –400 V ; 50 Hz. ; conectare directa –tip3 Eq96 – S.A.A.M. Timisoara Ampermetru feromagnetic – 300A; 50Hz. Pe secundar de 5A; scala extinsa2 – In verticala S.C.A.M Timisoara Termoregulator electronic –0…2500C Un=220 V; 50 Hz – traductor Pt - 100 vertical

12.

U2

13. 14. 15. 16. 17.

T3 G5 G6 G2 G3

18. 19.

G1 G4

20.

TR1,2

13

7.4 Program de mentenanta TABEL

Nr.crt

OPERATIA Verificarea rezistentei de izolatie cu Megohmetrul de 500 V.

PERIOADA Dupa fiecare stationare mai mare

OBSERVATII

13

TUSALIU P. -Mentenanta echipamentelor electrotehnice – curs –2006.

49

2.

Indepartare praf din dulapul SAC.MS – prin aspiratie sau cu o pensula cu par foarte moale .

de 72 ore Lunar

3.

Retusari , acoperiri de protectie prin vopsire – pe portiunile unde apare coroziunea motorului de baza .

Permanent

4.

Inlocuirea reperelor protejate electrotermic daca se constata aparitia coroziunii metalului de baza care afecteaza functionalitatea produsului .

Permanent ( dupa caz )

5.

Inlocuirea componentelor electronice pasive si active de mica putere ( condensatoarele , diodele cu avalansa controlata si rezistentele ).

La fiecare 10 ani

6. 7.

Verificarea si inlocuirea lampilor de

Verificarea lunara .

semnalizare si a aparatelor de masura . Inlocuirea dupa caz . Verificarea si inlocuirea comutatoarelor si a Verificarea butoanelor de comanda . trimestriala. Inlocuire la fiecare 12 ani

50

Cap. 8 Mod de functionare In schemele electrice din anexele 1, 2,3, precum si in desenele extrase din acestea, se poate urmari principiul de functionare . Astfel , curentul de excitatie este modulul sumei vectoriale a doua componente . Prima componenta , Ifo , care este dimensionata corespunzator curentului de excitatie necesar la ,, mers in gol “ , este prelevata din tensiunea de alimentare a motorului sincron (via celula 10, 11,reperul nr 4) si este deci aproximativ egala cu tensiunea electromotoare indusa de fluxul rezultat din intrefier (neglijandu-se caderea de tensiune pe rezistenta si reactanta de scapari ). A doua componenta ,Ifa are o valoare dimensionata corespunzator compensarii reactiei indusului si este prelevata din curentul de sarcina al motorului sincron . Reperele 5 respectiv 3 din aceasta schema expusa in anexa 3, defazeaza componentele If0≈ si Ifa≈ cu unghiuri corespunzatoare , astfel incat insumarea acestor vectori sa realizeze un triunghi asemenea cu triunghiul magneto-electric al motorului sincron deservit -problema care este expresa si demonstrata teoretic si analitic. Pentru realizarea unui cuplaj eficace , legaturile dintre capetele de iesire ale bobinei de reactanta – B.T.F. si T.T.F. se fac intr-o succesiune defazata cu o faza in urma . Produsul nu prezinta particularitati de functionare inainte de punerea in functiune , insa se impun urmatoarele particularitati de amplasament si de interconectare electrica. Dulapul de excitatie trebuie amplasat corespunzator conditiilor mecano-climatice admisibile ( in incaperi inchise , ferite de intemperii si agenti corozivi , lipsa unor vibratii permanente ale fundatiei , amplasarea verticala cu spatii suficiente de circulatie a aerului de racire , etc.) enumerate in cap. 4 din instructiunile de exploatare ale motorului sincron . Transformatorul de adaptare – TA- este obligatoriu sa fie interconectatat electric ca in anexele nr. 2 sincrofazat riguros cu tensiunea de alimentare a motorului sincron .Amplasarea lui si cablajul cu materiale auxiliare necesare sunt de competenta beneficiarlui . La cap.7 s-au enumerat principalele repere componente ale produsului iar in anexele acestor instructiuni se regasesc caracteristicile tehnice si materiale folosite , functie de varianta de executie ; Principial , contactorul static cu tiristori functioneaza astfel : La cuplarea motorului sincron la barele de 6 kV in rotor apare o tensiune de autoinductie alternativa . Alternanta negativa a aacesteia se inchide prin diodele de putere ale R.E.D. iar alternanta pozitiva prin tiristorii T1, T2 care se ,,aprind “la un anumit prag de tensiune ( superior plafonului de fortare excitatie ) realizat de diodele Zenner Dz1 , Dz2 . La atingerea turatiei de sincronizare , componenta alternativa a tensiunii induse in rotor scade valoric si la ultima alternanta cu pragul superior valorii diodelor Zenner – tiristorii T1 , T2 se ,, sting “ , astfel incat redresorul RED poate asigura excitatia necesara mentinerii in
51

sincronism a rotorului . In procesul de ,, stingere “a tiristorilor – care trebuie sa se produca la o valoare optima a alunecarii – un rol important il face setul de condensatoare Co . Releul de timp Rt1 are un rol secundar , acesta protejeaza redresorul RED la suprasarcina de scurtcircuit in primele momente ale pornirii . In cazul folosirii unei rezistente de descarcare , RD vezi fig. nr. 12 , 21,38,39 , un rol important il are tiristorul T3 care conduce numai dupa terminarea procesului de pornire , scurtcircuitand aceasta rezistenta . Comanda de aprindere a acestui tiristor este data de inductivitatea LA. Produsul este conceput pentru un inalt grad de tipizare si modulizare . Astfel el corespunde pentru 20 tipuri de motoare sincrone , fabricate la Electroputere Craiova . In produs se gasesc incorporate 3 repere ( ansamble )specifice fiecarui tip de motor sincron care nu sunt interschimbabile cu cele din alte variante , aceste repere sunt : -transformatorul de adaptare; -siguranta MPR; -traductor de putere activa; -modul tiristor cu element de racire bilaterala 455 A;2400V ;tip T455N,dar pentru acest motor se pot folosi tiristori tipT250N:250A:1800V(conform calculelor de la capitolul urmator) ; -wattmetru trifazic 3× 100V;50Hz; 2× 5A; scala 0..3MW; -voltmetru magnetoelectric de c.c.; -voltmetru feromagnetic-400V; -ampermetru feromagnetic-300A; -termoregulator electronic-0…2500C; -motoventilator axial-380 V;500Hz. - transformatorul de adaptare – declansarea releului de protectie DP , a temporizarii Rt2 si a valorii diodelor Zenner DZ1 , DZ2, de aprindere a tiristorilor T1 ,T2. Acestea sunt stabilite de furnizor la fiecare prototip, astfel incat produsul este livrat complet reglat. Beneficiarul poate interveni numai in modificarea timpului de actionare a releului Rt2 – functie de organigrama protectiilor din statia electrica proprie. In cazul variantei cu rezistenta de descarcare R D difera si reglajul pentru bobina LA de aprindere a tiristorului T 3.

52

RETEA + D1 D2 D3 T1
Dz1

RD ● T3 ● Dz2 C0 LA F1 +

D4 _

D5

D6

T2 F2

Fig 21 Schema contactorului static Functionare contactor ; este format de T1, T2, Dz1, Dz2, C0, RD, T3 si LA, conform schemei de mai sus: la pornire in rotor se induce o t.e.m. cu frecventa retelei (50 Hz) . I n acel moment , T3 nu se poate aprinde deoarece in acest moment curentul este de 8 mA; in acest caz , curentul trece prin RD si bobinajul rotorului si prin una din alternantele diodelor cuplate cu T1 respectiv cu T2 . aproape de intrarea in turatie de sincronism , frecventa in rotor tinde spre zero, insa pe la 10..15 Hz , LA deblocheaza curentul de grila al T3 si acesta scurtcircuiteaza RD , astfel ca motorul din asincron intra in sincronism. 8.1 Considerente teoretice. Motorul sincron este construit sa functioneze la cosΦ=0,9 c (capacitiv) si are rotorul bobinat. Diagrama de fazori – in principiu – este in acest caz , cu neglijarea caderii ohmice de tensiune (R1 x I1n) care este neglijabila fata de celelalte tensiuni magnetice este:

EXCITATIA MOTORULUI (ROTORUL)
53

Fig nr. 22 Diagrama de fazori

B Jxs I1 E U1 A I Φ ψ

Cos φ= 0,9 c =>φ=arccos 0,9 Xd =X q = Xs =>φ= 25 ,84=> 260 el.

φ 900 Q S P

Δ OAB , il denumim triunghiul magnetic al motorului Δ PQS , il denumim triunghiul magnetic al sistemului de excitatie compound. QS este componenta de curent furnizata de TA si BTF TA= BTF=> QP~Ie0 SP este componenta de curent furnizata de TTF =>compensarea reactiei indusului => QP ~ Ien1,2,3..n Deoarece QS este perpendicular pe OA (U1) si PS este perpendicular pe AB ( jXsI1) rezulta ca triunghiul OAB este asemenea cu ΔPQS , indiferent de sarcina la borne ; punctul B se deplaseaza pe o dreapta perpendiculara pe I1 si punctul P pe o dreapta invers coliniara cu I1. La punerea in functiune s-a constatat ca este strict necesara inserarea in circuit a unui contactor trifazic , simbol M1 – pentru ca in primele 3 sec. de pornire sa separe transductorul T.T.F. – de trafo de adaptare TA din cauza tensiunii secundare a TA ( 6/0,06kV ) ; fara acest contactor M1 – exista neajunsul deteriorarii trafo TA din cauza tensiunii secundare a TA . Contactorul M1 trebuie sa aiba aceleasi caracteristici tehnice cu contactorul M- din circuitul principal al sistemului de excitatie ( cu tensiunea Uizol ≥ 2500 Vc.a. ) fig. nr. 39 si anexa 3; Intr-un paragraf precedent s-a descris functionarea ruptorului static cu tiristoare . Acest subansamblu are un rol special si foarte important atat la pornirea motorului sincron cat si la functionarea acestuia in regim dinamic si stationar .
54

Pentru dimensionarea tiristoarelor T1 , T2 si T3 se au in vedere parametrii electrici de excitatie a acestui motor cat si tensiunea electromotoare indusa in rotor la pornire , Uemax . In cazul de fata aceasta tensiune este de cca. : U1nf = Uemax W1 = Uemax = Wex W1 6000 V / 3 = 3468 V U1nf x Wex unde :

U1nf = tensiunea de faza nominala

W =nr. de spire ( pe pol si faza ) in bobinajul stator ; W e = We1 x np depaseste 10÷ 12 kv. Ca urmare , daca circuitul rotoric se lasa deschis , exista pericolul real ca aceasta tensiune Uemax sa devina distructiva pentru rotorul motorului si pentru personalul de deservire .
14

nr. spire pe un pol inseriat cu cele din nr. total de poli ;

Uemax se calculeaza pentru 3..4 milisecunde – la pornire. In general aceasta tensiune nu

Rezistorul de putere RD si tiristoarele inseriate T1 ,T2 ( a caror tensiune inversa este

de 2 x 1800 V = 3600 V ) - asigura cu suficienta siguranta scurtcircuitarea bobinajului rotor pe timpul pornirii . Curentul maxim tranzitoriu al unui tiristor ales , tip T 250N1800 – este de aprox. 6 KA / 1 sec. , iar potentialul dezvoltat in rotor este practic anulat de viteza de aprindere a celor 2 tiristori care sunt inseriati . In consecinta la pornirea din repaus , frecventa in motor este 50 Hz si scade rapid spre zero dupa cateva secunde ( 1- 3 sec. ) ; in acest interval alternanta pozitiva a Uemax se inchide prin bratele cu diode ale redresorului iar alternanta negativa se inchide pe RD si rotor prin puntea comandata formata de tiristorii T1 , T2 . Evident ca tiristorul T3 nu se aprinde in acest interval de timp , deoarece tensiunea de grila Ug de pe partea tiristorului T3 nu atinge pragul de valoare minima necesara aprinderii . Acest lucru il realizeaza inductivitatea LA care la frecventa in rotor are o valoare (ohmica ) mare si pe masura ce frecventa se apropie de zero (alunecarea s1 ….. scade la … s0 ) , scade si reactanta XLA = 2πf x LA≈ Ia o valoare mica astfel ca la acoperirea de sincronism se aprinde T3 si RD este eliminata din circuit , rotorul este alimentat in c.c. , motorul se ,,prinde” in sincronism.

14

BOTAN N.V. – Cum se citesc schemele de actionari electrice – Ed ‫׀׀‬a – Ed tehnica – B ucuresti.

55

Cap 9. Calculul si alegerea elementelor de actionare 9.1 Calculul tranformatorului de adaptare TA (6 / 0,06 kV) Pentru calculul acestui reper se au in vedere parametrii electrici ai motorului sincron deservit .Rezulta ca pentru mersul in gol al motorului sincron este necesar un transformator de 8,7 KVA; U1 = 6kV; U2=60V; f=50 Hz; m= 3 (nr. de faze); conexiune y / y0 ; µk = 4 % . Miezul transformatorului de 6 kV, uscat , care realizeaza parametrii de mai sus va avea forma din fig de mai jos, cu nr. de spire in primar, w1 = 3616 spire (scu =0,3117 mm2 ⇒ φ cu izolat = 0,7 mm2 ); w2 =36 spire cu J2 ≅ 3,5 A / mm2 Miezul magnetic pentru TA se poate executa din tole tip I de transformator, executia realizandu-se prin intretesere. Calculul parametrilor, conductorilor si izolatiile pentru realizarea transformatorului se fac cu ajutorul manualelor de proiectare (vezi bibliografia).

60 270 130 60 60 440
Fig. nr 23 Dimensiunile miezului TA. 9.2 Calculul bobinei de reactanta trifazata (BTF) pe miez de fier (uscata in aer liber ) Pentru calculul acestei reactante ( reper 5 din schema monofilara din anexa2 de asemenea se au in vedere parametrii la mers ,, in gol “ai motorului sincron . Aceasta reactanta ,, discrimineaza de la bornele motorului sincron o componenta necesara curentului de excitatie la mers in gol . Aceasta componenta de curent alternativ este defazata cu aproximativ 900 el fata de curentul principal al motorului sincron , I1 . In cazul de fata: Iea[ A.c.c.] = 97Ac.c. – curentul de excitatie la mers in gol al motorului sincron . S-a aratat ca necesarul de energie pentru excitatia masinii ( via TAsi BTF ) componenta energetica ce asigura necesarul de excitatie pentru mersul in gol si a componentei de curent ,
56

150

60

60

furnizata de transductorul de curent TTF, - componenta care asigura suplusul de energie de excitatie necesar compensarii reactiei indusului . Ca urmare s-a calculat reperul TA ( 6 / 0,06kV ) , urmeaza calculul bobinei de reactanta trifazica – BTF . Prin aceasta bobina trebuie sa treaca un curent alternativ Ie0~ necesar asigurarii Ie0~= 0,82 x Iea = 0,82 x 97 = 79,54 A c.a. Pentru compensare pierderi in circuit se considera; Ie0~ = 80 A c.a. curentul de dimensionare al BTF. Ue0~[ Vc.c. ] = 32 Vc.c. – este tensiunea de mers in gol a motorului sincron . Aceasta tensiune , transpusa la valoarea , pe faza , la bornele BTF este Ue0~= 32 : 2,35 = 13,6Vc.a. / 50 Hz. din considerente de calcul , tensiunea pe faza furnizata la bornele BTFse alege Ue0 = 15Vc.a. ( 50Hz. ) . Caderea de tensiune , pe fiecare faza a BTF este : ΔUBTF= Ufta- Ue0~= 60 √3 - 15 = 20 Vc.a.

prin neglijarea valorii ohmice RBTF <<< 0 , reactanta bobinei BTF este de cca. ΔUBTF Ie0~ 20 = 0,25 Ω 80 XL = ω.L = 2.π . f . L , inductivitatea L a bobinei este: XL L= =
57

XL( BTF) = ______ = ___

0,25 = 7,96.10-4 [ H ] , adica pentru

2πf

2.π.50

constructia B T F avem acum datele necesare: L= 7,96 .10-4 [ H ] IBTF = 80 A f = 50 Hz. Din considerente economice , pentru BTF alegem acelasi miez care a fost gasit la calculul transformatorului de adaptare , TA , adica sectiunea de fier , pe coloana este; SFe = 60x60 [ mm] = 36.10-4 [m2 ] . Considerand inductia in miezul de fier al BTF la valoarea: BBTF= 1,6T ( din considerente de ,, liniaritate “a caracteristicii externe ) si KFe= 0,9 coeficient de impachetare a miezului , se poate calcula nr. spire WBTF necesar pe fiecare coloana a bobinei trifazate .

1,42 .L .IBTF Wn = B.SFe . KFe fiecare coloana a bobinei . =

1,42 . 7,96.10-4. 80 = 0,6 . 36 . 10-4. 0,9 46 spire/

Asa cum s-a subliniat in cele anterioare , aceasta bobina trebuie sa aiba caracteristica externa liniara , ceea ce conduce la necesitatea ca in circuitul sau magnetic sa existe un anumit intrefier δ [mm]. Acest intrefier trebuie sa aiba totusi o valoare maxima rezonabila , in caz contrar exista pericolul unui flux magnetic de dispersie nepermis de mare , conducand la pierderi electrice si magnetice pe ansamblu instalatie , neacceptabila . Din experienta acest intrefier δ , nu trebuie sa depaseasca 10 mm . Conform literaturii de specialitate avem: µ0 .SFe . KFe . I2BTF 4Л.107.36.10-4.0,9.462
58

δ [m] = L

=

= 11,46.10-4 = 10.10-3 [m] ⇒ 0.K

In practica , cand se face punerea in functiune a intregului echipament, acest intrefier δ ≅ 10 mm de obicei, se schimba la o valoare necesara ajustarii la valoarea curentului de excitatie la mers in gol al motorului. Deci avem dimensiunile constructive ale BTF , avem nr. de spire necesar pentru realizarea reactantei XL si intrefierul necesar δ. Considerand densitatea de curent in acasta bobina de aproximativ : j = 2,8 A/mm2 rezulta sectiunea conductorului tip Cu PE2S special fabricat conform C.S. 467 / 2001 –I. C. M. E. Bucuresti, sau un conductor similar din import, fabricat conform CEI 317 – 31, pentru bobinaj: IBTF j 80 2,8 SCu =  =  = 28,5 mm2

Din tabelele cu conductori de bobinaj (vezi bibliografia ), din standardele de specialitate existente , se alege profilul dreptunghiular convenabil, asa incat densitatea de curent J – recalculata sa nu depaseasca 3 A/mm2 . Totusi este necesara o precizare : este dificila realizarea cu precizie a reactantei XL (BTF) – care sa conduca exact la obtinerea curentului de excitatie in gol a motorului din cauza foarte multor parametri magnetici neliniari si de aceea bobinajul se realizeaza in minim trei tronsoane astfel: wn = w1(75%) +w2(15%) +w3(10%) astfel ca prin diferite conexiuni , aditionale sau diferentiale , cobinand si cu cresterea sau micsorarea intrefierului δ , sa se poata realiza X L(BTF) , convenabila unui curent de excitatie de gol la valorile : Ie0n+10% Ie0n [A/mm2] 10% Ie0n = 88 [A]
59

Acesti 10% Ie0n sunt necesari pentru realizarea in permanenta a unei supraexcitari a masinii (chiar si la mers in gol); aceasta supraexcitare permite luarea oricaror perturbatii ce ar putea desincroniza masina . Deci :

Wn= 46 spire 75%wn=35 spire 15%wn= 7 spire 10%wn= 4 spire

⇒ w1 w2 w3

Exemple de conexiuni posibile; 1) 35sp + 7sp - 4 sp = 38 sp. echivalent

2)

35sp

-

(7

+ 4)sp =24sp echivalent

3)

35

-

7

+

4 = 32 sp. echivalent

60

4) Folosirea numai a primului tronson de spire , adica wn=w1=35 spire .

35 sp

scoase din circuit

Fig nr 24 Posibilitati de reglaj BTF
deci exista cinci posibilitati de reglare ; 38 spire, 24 spire , 32 spire ,35 spire, 46 spire . Daca nici macar una din variantele de mai sus nu satisface conditia ,de mai sus, pentru obtinerea lui Ie0n +10%, atunci se alege varianta cu valori deasupra lui Ie0n +10% si se incepe prin micsorarea din 0.5 in 0,5 mm a intrefierului δ. Aceasta ultima lucrare incheie realizarea echipamentului care poate asigura excitatia la mers in gol a motorului sincron , adica s-a calculat si realizat transformatorul de adaptare, TA , si bobina transformatorului realizata pe miez de fier (cu intrefier reglabil si nr. de spire reglabil).

60 60

150 δ

130 440

Fig nr 25 Miezul transductorului trifazic de curent, simbol TTF.

61

Acest reper este cel mai important ansamblu electromagnetic care regleaza in permanenta fluxul de excitatie si compensare a reactiei indusului pentru orice valoare a sarcinii de la axul motorului. Secundarul TTF –ului este astfel conectat incat vectorul curentului secundar sa aiba acelasi sens cu vectorul curentului de sarcina al motorului. Datele motorului sincron : Caracteristici tehnice motor sincron deservit Tensiune nominala Un = 6 Kv Putere nominala Pn = 300 Kw Turatie nominala nn = 300 rpm. Curent nominal In = 30,7 A cos ϕ = 1 Tensiune excitatie Uex = 52 V Clasa de izolatie F Grad de protectie IP 21S Masa neta = 3400 Kg; NTR 6221 – 80 Stator Dext = 1100 mm Dint = 950 mm L fier =330 mm L geom = 380 mm Crest: nr. / dim 108/ 13,5x45 Cond.crest =32 Dimens. Cu PE2S 1,32x4mm Masa Cu = 128 Kg Clasa de izolatie F Rotor bp = 110mm Lp =394mm hp =23 Rp =691 Nr spire /pol =30 Dimens Cu 2x16 Masa Cu 181 Kg Intrefier = 2,1mm Clasa de izolatie F bm = 60mm Lm =380mm hm =80

9.4 Alte caracteristici tehnice motor sincron Isc0 = 1,07 In [A], curentul de scurtcircuit la functionarea in gol; Iscn = 1,56 In[A], curentul de scurtcircuit nominal; Ie0 = 97 [A], curentul de excitatie la functionarea in gol; Ip / I n = 5; Ue0 = 32[V] ,tensiunea de excitatie la functionarea in gol ; PCu1 = 11380[W],pierderi in cupru in infasurarea statorica; PCu2 = 6550[ W],pierderi in cupru in infasurarea rotorica; ∆U = 10,33 %[u.r]; 1510[ W], pierderi in cupru suplimentare; PM+V = 780 [W]; PFe = 5440[ W],pierderi in fier; Xσ = 0,2085[u.r.] reactanta de scapari pe faza; Perii K14 23 (20x 32x 40) = 4buc
62

PCuSUP=

Xd = 1,075[u.r.], reactanta sincrona longitudinala; Xq = 0,643[u.r.], reactanta sincrona transversala; R11150 = 4,26[ Ω], rezistenta pe faza a infasurarii statorului; R21150 = 0,452 [Ω],rezistenta pe faza a infasurarii rotorului; η=0,956 η = 92 % ; Mmax / Mn = 1,6 ; Mp / Mn = 1,6 ; GD2 = 1200 Kgm2 Rulment p.t. NU 326 MC3 Rulment p.o.t. NUP 326 MC3 Unsoare tip UM 185 LI2 sau similar Fazele statorului sunt conectate in Y (stea). Sens rotatie stanga.

15

Inm =

Pn 300000 = = 34[ A] , unde 3 × Un × ηn × cos φn 1,73 × 6000 × 0,92 × 0,9

Inm, este curentul nominal pe faza I n = I1n = 30,7 A, cos ϕ n =1, Uen =52 Vcc, motorul functioneaza in S1 (serviciulde functionare continuu), conform STAS 1893 – 87 este tensiunea nominala de excitatie, de aici rezulta ca sursa de excitatie va avea: Uee =(1,4 ÷ 2) Uen Uee =(72,8÷ 104) Vcc

Ie0 =

Um0n = 97[ A] , unde we= numar de spire pe pol 2 × we Mn = 956 Pn = 956[daN ] n1

Ien ~ =
15

Ien 128 = × 100 = 132[ A] Ie0 97

DORDEA T., - Masini electrice – Ed tehnica si pedagogica – B ucuresti -1977.

63

in urma acestor calcule si stiind ca sectiunea miezului TTF este cea aleasa mai inainte, adica: SFe= 36 x 10 –4 m2 ⇒ B=1,2 [T] aleasa ; Kfe ≅ 0,92 38,5 avem : w2 = 4,44 x50 x 1,2 x 36 x 10-4 x 0,92 => 44 spire stim ca; w2 x I2 = w1 x I1 avem si I1= 241 A w1 = 241 241 I 1 = 241 A ; J 1= 2,8 A /mm2 ⇒ scu1 = 2,8 = 86,07 mm2 44 x 87 = 15,88 sp ≅ 16 sp = 43 ,6

87 I2= 87 A ; J2= 2,5 A /mm2 ⇒ scu = 2,5 = 34,8 mm2

16

Din tabelele cu conductorii de bobinaj (STAS 2873 / 1 – 86) , poate fi gasit si in

,, Cartea bobinatorului de masini electrice”- de C. Bala , A. Fetita, V. Lefter- Ed. Tehnica -1967. Conductorul este de tip Cu PE2S sau similar import (C2.5D ,THERVEST, etc). Daca de exemplu, nu se gaseste un conductor cu sectiunea de 86,07 mm2 – se considera 2 sau mai multi conductori in paralel, astfel incat sectiunea conductorului de 86,07 mm2 sa fie acoperita. Se aleg conductorii de bobinaj………………………. S-a ales J2=2,5A/mm2 –ceva mai mica decat J1 din primar ,pentru ca secundarul este asezat langa miezul magnetic, sub bobinajul primar – si ca urmare el lucreaza intr-o zona ceva mai ridicata de temperatura.

16

BALA C., FETITA A., LEFTER V., - Cartea bobinatorului de masini electrice – Ed tehnica – Bucuresti – 1967.

64

Asa dupa cum s-a aratat in 8.1 din considerente teoretice si din principiu acest reper TTF, este de cea mai mare importanta in buna functionare a intregului echipament. Ca urmare, in cele ce urmeaza se calculeaza reactanta de magnetizare Xμ (se neglijeaza rezistenta ohmica R << 1), astfel incat se verifica daca curentul de magnetizare, I 01, are o valoare destul de mica ( I01 << 5%I0n ). Permeanta magnetica, corespunzatoare miezului magnetic – pentru intrefier, Λδ este: a) ax b Λδ = μ0 δI μ0 = 4 π x 10- 7 permeabilitatea magnetica a aerului; a – latimea tolei; b – grosimea miezului; δI – intrefierul. b) 1 = Rδ Λδ c) lfe [m] Rfe = μSFe[m2] [ din circuitul magnetic ] lFe [ m ] – lungimea mediana a circuitului magnetic ; [1/H] - reluctanta magnetica a fierului -reluctanta magnetica data de intrefier + 3 ( a +b ) -unde:

d) w22 Xμ =2 π f Rδ + RFe
65

- reactanta de magnetizare a secundarului

e) 1 I01= (Rδ + RFe ) B SFe w1 -este curentul de mers in gol al transductorului TTF ca urmare avem: 60 x 60 Λδ = 4 π 10-7 10-3 0,2 + 3 (60 +60) = 2,3 x 10-5 [H]

1 Rδ = Λδ =

1 = 4336,8 [1/H] 2,3 x 10-5

0,8 RFe = 0,48 x 3,6 x 10-3 = 462 ,96 [1/H]

Rδ + RFe =4336,8 + 462,96 = 4799,76

[1/H]

2 π x 50 x 442 Xμ = 4799,76 = 253,3 [Ω]

I01 =[ 4799,76 X 1,2 X 3,6 X 10 –3 ] / 16 = 1,295 = 1,3 A

f.f. bun

66

60

60

60

60 440 l Fe Fig nr 26 Constructia miezului TTF
Concluzie: daca se modifica lFe rezulte cat se poate de mare, peste 8 x R2 = 8 x 0,82 = 6,56 Ω pentru a nu se inchide curentul de mers in gol pe secundarul TTF si astfel bobina BTF sa nu lucreze corespunzator. Cu datele de mai sus, se poate spune ca s-a ajuns la o solutie optima privind dimensionarea ; TA, BTF si TTF, pentru ca :
1)

alt Rδ , RFe, Xμ si I01, in orice caz trebuie ca Xμ sa

TA

furnizeaza in secundar puterea necesara excitarii in gol si determina o

dimensiune optima din punct de vedere economic si energetic a BTF. 2) BTF este construita sa aiba caracteristica liniara pe o larga plaja de valori – cu posibilitati multiple de reglaje la ajustari fine din numarul de spire si din intrefierul reglabil al circuitului magnetic
3)

TTF asigura un cuplaj optim de functionare in compundaj cu BTF, astfel incat prin valoarea reactantei secundare sa asigure o economie de pierderi la mers in gol.

9.4 Considerente privind alegerea si dimensionarea redresorului cu tiristoare de putere Din fisa tehnica a motorului sincron, rezulta curentul de pornire I1p = 7 x I1n = 7 x 128 = 896 A ; 50 Hz Pentru a aprecia curentul maxim care trece la pornire printr-o dioda
67

din schema de mai jos, ne folosim de datele de bobinaj ale motorului sincron. nr. de spire /pol si faza din stator

z1 x nc1 w1 = 2xmxa =

108 x 32 = 144 spire/ pol si faza 2x3x4 40 x 30

- z2 = 40 ; nc2 =30 ; 2p =10; w2 = 5

= 240 spire active in rotor 144 x 896

avem : w1 x I1p = w2 x I2p

I2p = 240

=

538 A

Daca se alege o rezistenta RD = 5 Ω (vezi schema de mai jos care este extrasa din schema generala ), rezulta caderea de tensiune pe o dioda : ΔUD /50 Hz = 5 x 538 = 2690 V Ca urmare , in aceasta schema se pot folosi numai diode si tiristori cu: U RRM >1 400 V; de preferinta 1800 V . 9.5
17

Alegerea tiristoarelor

Alegerea tiristoarelor se face pe baza a 3 relaţii. 1. ITAV catalog ≥ ksi . ITAV ksi – coeficient de siguranţă in curent ksi = 2,5…3 - pentru ventilaţie naturală ⇒ITAV catalog ≥195A 2. VDRMcatalog ≥ ksu . Ud VDRM – valoarea maximă a tensiunii ce solicită tiristorul in sens direct ksu – coeficient de siguranţă in tensiune
17

IOSIF N.,s. a. - Tiristoare si module de putere – catalog- Ed tehnica – Bucuresti – 1984.

ZABRODIN Y.S. Electronica industriala, Scoala Superioara, Moscova, 1982

68

ksu = 1,5…2,5 pentru elemente comandate in curent ⇒VDRMcatalog ≥600V 3. VRRMcatalog ≥ ksu. Ub VRRM – valoarea maximă a tensiunii in sens invers ce solicită tiristorul blocat ⇒ VRRMcatalog ≥ 1088V Se adopta varianta răciri naturale si a comenzii in curent Tiristoarele vor fi de tipul: T250N1800 Tensiunea de taiere pentru diodele zenner : UZ =1,5 x Uen = 1,5 x 126 => 189 V c.c. => se alege zenner cu Uz= 200V. Pentru bobina speciala, liniara de aprindere a tiristorului, simbol L A, se alege ca la o cadere de tensiune pe ea de ΔULA =200V si f=15 Hz sa poata permite un curent de maxim Ig= 0,8A ΔULA adica: ΔULA=XL x Ig => XL= _______ Ig XL =>LA= ω = 2π X 15 1,42 x LA x I g de unde w = B x SFe x kFe ,adica w= 1,4x 36x10-4x0,92 1,42 x 2,65 x0,8 ⇒ 250 = 265 [ H ] = 250 Ω =>

w=649,2 spire ~ 650 spire, cu j=2A/mm2 si Ig =0,008 A => 0,8

=> Scu = 2

= 0,4 mm2

Cap.10 Program de incercari si verificari Produsul Sistem de autoexcitatie compound pentru motoare sincrone cu perii, tip SAC-MS 300/6/300 10.1 Caracteristici tehnice Parametrii motorului sincron deservit:
69

Un = 6 Kv; In = 30,7 A; Uen = 52 V; Ien = 128 A; Parametrii SAC- MS: plafon fortare curent excitatie 1,6 Ien; frecventa nominala: 50 Hz; puterea nominala: 7 Kw; masa neta: 300Kg.

10.2 Norme si standarde de referinta pentru incercari Programul de incercare conform s-a stabilit pe baza: - SI nr 3/1992 “SISTEM DE AUTOEXCITATIE COMPOUND PENTRU MOTOARE SINCRONE CU PERII – TIP SAC – MS”. SR EN 60034-4:2001 - Masini electrice rotative. SR 9904-81 – Masini electrice rotative. Metode de incercare. Prescriptii generale. STAS 9904/2-81 - Masini electrice rotative. Metode de incercare. Verificarea izolatiei. STAS 1893- 87 - Masini electrice rotative.Reguli si metode de verificare a calitatii. 10.2.1 18Verificarea rezistentei de izolatie. Verificare tehnica generala. Documente de referinta SR EN 60034-4:2001 SR 9904-81 Verificarea tehnica generala se executa inaintea tuturor celorlalte incercari, cuprinzand: verificarea montajului general si a asamblarii corecte a tuturor subansamblurilor principale ale masinii electrice; strangerea suruburilor si piulitelor de fixare; verificarea rotirii libere a rotorului, a existentei bornei de legare la pamant, a existentei unsorii la lagarele masinii, a marcarii extremitatilor infasurarilor, a marimii si uniformitatii intrefierului (daca acesta este accesibil) etc. 10.2.2 Verificarea uniformitatii intrefierului se efectueaza asupra tuturor masinilor la care este posibila masurarea intrefierului fara demontarea masinii. Masurarea intrefierului radial intre rotor si stator se face cu ajutorul calibrelor sau alte mijloace de masurare. Pentru lungimi ale statorului de 300 mm si mai mari, masurarea se face pe la ambele extremitati ale masinii cu spioni.
18

HORVATH T., S. A. – Incercarea izolatiei electrice., - Ed tehnica – Bucuresti

70

La masinile cu poli inecati, masurarea intrefierului se face in patru puncte pe circumferinta rotorului, situate la 90 grade geometrice unul de altul. Aprecierea uniformitatii intrefierului se face pe baza raportului dintre diferenta maxima a dimensiunilor masurate pentru intrefier si valoarea medie a intrefierului.

δ max − δ min δ med
Rezultatele masuratorilor sunt prezentate in formularul pentru incercari de lot al masinilor sincrone . Pentru masinile cu poli aparenti, masurarea intrefierului se face sub mijlocul fiecarui pol, pentru doua pozitii diametral opuse ale indusului, sau la un anumit pol al masinii pentru rotiri succesive ale rotorului cu un pas polar. La masinile cu putere mai mica de 100 KVA, intrefierul se determina ca jumatate din diferenta dintre diametrul interior al statorului si diametrul exterior al rotorului, aceasta semidiferenta determinandu-se pentru fiecare pereche de poli diametral opusi. In cazul in care in stare montata a masinii nu este posibila masurarea intrefierului, se va urmari ca masurarea sa se execute la montarea masinii. La masinile cu scut portlagar, masurarea intrefierului se face in trei sau patru puncte, in functie de numarul gaurilor in scut. Determinarea formei suprafetei interioare a statorului se face cu ajutorul unui calibru masurand intrefierul sub acelasi pol al rotorului, la rotori succesive ale rotorului cu un pas polar. Daca decalarea succesiva a rotorului cu un pas polar este dificil de realizat, se admite masurarea intrefierului sub toti polii rotorului, pentru doua pozitii diametral opuse ale acestuia fata de stator.

10.2.3 Determinarea rezistentei infasurarilor in curent continuu, cu masina in stare rece Documente de referinta SR EN 60034-4:2001 STAS 9904/2-81 La determinarea rezistentei infasurarilor in stare practic rece, temperatura acestora se masoara cu ajutorul termometrelor. Ea nu trebuie sa difere cu cel mult ±30C fata de temperatura mediului ambiant.
71

In cazul in care nu este posibil sa se masoare direct temperatura infasurarilor, masinile electrice trebuie sa fie mentinute in mediul ambiant un timp suficient pentru ca partile masinii sa atinga practic temperatura mediului inconjurator, dar nu mai putin de 24 ore. In acest timp, temperatura mediului ambiant trebuie sa nu varieze cu mai mult de ±50C. Rezistenta infasurarilor Rm se determina la capetele de iesire ale infasurarilor statorice, iar la infasurarile rotorice la inelele de contact sau pe colector, evitand pe cat posibil inserierea de rezistente parazite in circuitul de masurare. La determinarea rezistentei infasurarilor polifazate se procedeaza astfel: -in cazul cand infasurarile au scoase inceputurile si sfarsiturile fazelor, se determina rezistenta fiecarei faze; -in cazul unei infasurari trifazate cand fazele sunt conectate in interiorul masinii, in stea sau in triunghi, rezistenta se determina la fiecare pereche de capete de iesire. La conexiunea stea, rezistenta pe faza R1 se determina cu relatia:

R1 =
infasurarilor.

r31 + r12 − r23 2

in care r31, r12 si r23 sunt rezistentele determinate la fiecare pereche de capete de iesiri ale La conexiunea triunghi, rezistenta pe faza R1 se determina cu relatia:

R1 =

2r12 × r23 r +r −r − 12 23 31 r12 + r23 − r31 2

in care r12, r23 si r31 au aceeasi semnificatie. Prin relatii analoage celor de mai sus, obtinute prin permutari circulare, se determina si rezistentele celorlalte faze, R2 si R3. Daca diferenta intre valorile rezistentelor r12, r23 si r31 nu depaseste 2 % in cazul conexiunii stea sau 1,5 % in cazul conexiunii trunghi, rezistentele pe faza se determina cu relatiile simplificate: - pentru conexiunea stea R = r 2 3r 2

- pentru conexiunea triunghi capete de iesire.
72

R1 =

in care r este media aritmetica a valorilor celor 3 rezistente determinate la fiecare pereche de

Pentru determinarea rezistentei infasurarilor prin metoda ampermetrului si voltmetrului se utilizeaza schema de montaj de mai jos, care cuprinde o sursa de curent continuu (baterie de acumulatoare, un generator de curent continuu sau o sursa stabilizata), o rezistenta variabila de valori corespunzatoare, un voltmetru si un ampermetru (de tip magnetoelectric si clasa de precizie 0.5 sau mai buna). Valoarea rezistentei masurate Rm a infasurarii se determina cu relatia: Rm = U U I− Rv

in care: U I Rv – tensiunea masurata la bornele infasurarii cu voltmetrul, in V; – curentul care trece prin infasurarea, in A; – rezistenta interna a voltmetrului, corespunzatoare scarii folosite, in Ω Daca Rv>100 x Rm corectia datorita curentului prin voltmetru se poate neglija. La inchiderea circuitului de curent, volmetrul trebuie sa fie deconectat; el se conecteaza dupa ce curentul in circuitul respectiv ajunge la valoarea stabilizata. Inainte de intreruperea circuitului sau la modificarea valorii curentului in circuit, voltmetrul trebuie sa fie deconectat. Rezistenta variabila din circuitul de masurare se alege astfel incat valoarea curentului la masurarea rezistentei infasurarilor nu trebuie sa depaseasca: -10 % din curentul nominal timp de 30s pentru masini pana la 0,1 Kw; -15 % din curentul nominal timp de 40s pentru masini pana la 10 Kw; -20 % din curent nominal timp de 60s pentru masini de peste 10 Kw.

Fig 27. Montaj pentru determinarea rezistentei infasurarilor

Rm

73

• •
V

• •

• •

• •

A

Ra

E
unde: A – ampermetru magnetoelectric; V – voltmetru magnetoelectric; E – sursa de curent continuu; Rm- rezistenta infasurarii; Ra – rezistenta variabila. Incercarea de functionare in gol Documente de referinta SR EN 60034-4:2001 Incercarea se efectueaza in regim de generator sau de motor, in gol. Se recomanda regimul de generator pentru care se masoara tensiunea de linie, curentul de excitatie si frecventa (sau turatia). Pentru aprecierea armonicii de ordin 3, la conectarea infasurarii indusului in stea, se masoara tensiunea de faza, iar la conectarea in triungi, curentul de faza. Citirea aparetelor se face simultan, numai dupa stabilirea sistemelor indicatoare ale aparatelor.Daca frecventa difera de cea nominala, tensiunea de functionare in gol
U0 =U ⋅ fn f

(U0)se

calculeaza cu ajutorul relatiei: In care

U = tensiunea masurata, in volti; f = frecventa nominala, in hetrzi.

La masinile sincrone cu autoexcitatie si care au bornele infasurarii de excitatie accesibile, ridicarea caracteristicii de functionare in gol se face alimentand infasurarea de
74

excitatie de la o sursa separata. Pentru alte tipuri de maisni cu autoexcitatie, metoda de ridicare a caracteristicii de functionare in gol trebuie sa fie prezentata in standardele sau normele tehnice de produs. Rezistenta de izolatie masurata cu megohmmetrul de 2000V in conditii de: -echipament cald (uscat): Riz masurata = 30 MΩ; Riz impusa = min. 10 MΩ, 10.2.2 Cuplarea (pornirea la retea a motorului sincron); S-au efectuat mai multe porniri pe retea cu diferite temporizari pentru instalatia de excitatie. Rezultat : functionarea buna pentru temporizarea de 2 sec. 10.2.3 Verificarea factorului de putere; Fig 28 Schema de masurare a puterii cu 2 wattmetre pentru incercarea de mers in regim de motor.

L1 Tri L2 Tru
Ms

K1 R U1 K2 Tri V1 V2 Tru U2 u1 v1 v2 u2 T S

Iil

Iik

L3 I21
m V

I2k Tri

K3

I3l + -

I3k

I unde: M S mV Tru Tri = motor sincron = sunt; = milivoltmetru; = transformator masura tensiune (se foloseste in cazul in care nu se poate = transformator masura curent;

masura tensiunea direct); Ki, Li = intrari, iesiri primar transformatoare de curent (I=1,2,3); Iik, Iil = intrari, iesiri secundar transformatoare de curent (I=1,2,3); Ui, Vi = intrari, iesiri primar transformatoare de tensiune (I=1,2);
75

ui, vi = intrari, iesiri secundar transformatoare de tensiune (I=1,2); R, S, T = succesiunea fazelor tensiunii de alimentare a motorului. Observatie: O iesire a secundarului transformatoarelor de tensiune (ex. v) si curent (ex. Iik) sunt legate la masa pentru protectia personalului si a aparatelor de masura. Fig.29 Legarea aparatelor de masura la iesirile transformatoarelor de masura (montaj de masura in cabina de comanda).

Ilk •

I1l •

I2k •

I2l •

I3k •

I3l •

u1 •

v1 •

u2 •
V1 3

A 2

* *
A 1
A 3

* W2

*

W1

unde: Ai = ampermetru (i=1,2,3); V13 = voltmetru; Wi = wattmetru (i=1,2)

Variatia factorului de putere a fost determinata pentru diferite sarcini dupa ce in prealabil motorul a fost stabilizat termic. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabelul nr. 1 Variatia cosϕ pentru diferite incarcari ale motorului U [V] f [Hz] I1 x 0,5 [A] 6000 50 63,3 6000 50 47,2
76

6000 50 63,3

6000 50 33,2

6000 50 13

I3 X 0,25 [A] Imed [A] I [A] W1 W2 W P1 [W] cosϕ n Ue [V] Ie [A]

63 63,15 31,575 49,3 59,9 109,2 327600 0,984 49 114,7

46,8 47 23,5 38 44 82 246600 0,991 41,3 108,1

62,8 63,05 15,76 50,4 58,4 108,8 163200 0,992 43 101,4

32,1 32,65 8,16 23 31,6 54,6 81900 0,557 40,2 94,8

15 14 3,5 -4,3 5,8 5,5 8250 0,250 38 88,7

10.2..3.1 Grafice verificare factor de putere

Variatia U= f(P1)I,cos fi n
400000 P1,I,cos fi n 300000 200000 100000 0 6000 6000 6000 U [V] 6000 6000

Variatia cos fi,W, W1, W2 functie de incarcarea motorului
250 200 150 100 50 0 -50 0,984 0,991 0,992 0,557 0,25 W W2 W1 cosn

77

Variatia U = f(I1 X0,5; I3X 0,25; Imed) 200 150 100 50 0 U 10.2.3.2 Concluzii: Pe tot domeniul (0,25 ÷ 1)Pn, cosϕ n se incadreaza in limitele impuse, cosϕ n = (1± 0,05) 10.2.4 Verificarea factorului de perturbatii U/f: - Un± 5% ; - fn ± 5% ; - U(%) +f(%) ≤ 5%; In aceleasi conditii de stabilizare termica (pentru f= 50Hz), ca si la pct. 10.2.3, s-au facut verificari ale factorului de putere pentru diferite sarcini la U= Un± 5%, conform tabelelor de mai jos. Imed [A] I3 X 0,25 [A] I1 x 0,5 [A]

TABEL 2 Verificare stabilitate la perturbatii U / f (U= Un+5%) U [V] f [Hz] I1 x 0,5 [A] I3 X 0,25 [A] Imed [A] I [A] W1 X3000 W2 X1500 W P1 [W] cosϕ n Ue [V] Ie [A] 6300 50 61,3 61,8 61,55 30,775 48,4 61,5 109,9 329700 0,978 51 119,2 6300 50 45,8 45 45,4 22,7 36,9 45,4 82,3 246900 0,982 49 113,1 6300 50 61,2 60,6 60,9 15,23 47,8 61,3 109,1 163650 0,975 46 108 TABEL 3 5700 50 65,8
78

6300 50 33 32,1 32,55 8,14 19 34,1 53,1 79650 0,890 43 101,1

6300 50 20 21 20,5 5,125 -7 13,6 6,6 9900 0,203 41,2 95,2

VERIFICARE STABILITATE LA PERTURBATII U / f (U= Un - 5%) U [V] f [Hz] I1 x 0,5 [A] 5700 50 66,1 5700 50 49,8 5700 50 32,9 5700 50 9

I3 X 0,25 [A] Imed [A] I [A] W1 X3000 W2 X1500 W P1 [W] cosϕ n Ue [V] Ie [A]

65,9 66 33 45,4 59,3 108,7 326100 0,987 47 110,7

49,1 49,45 24,725 39 42,9 81,9 245700 0,993 44,5 103,1

65,2 65,5 16,38 52,8 55,4 108,2 162300 0,998 41 96

31,8 32,4 8,1 25 28 53 79500 0,992 38 88,7

10 9,5 2,375 -2,1 6,9 4,8 7200 0,311 35 81,0

10.2.4.1 Grafice privind verificarea stabilitatatii la perturbatii a factorului de putere pentru U / f, la (U = Un+5%):

U = f(P1,cos fi n, Ue)
400000 Ue,cosfin,P1 300000 200000 100000 0 6300 6300 6300 6300 6300 U Ue [V] cosn P1 [W]

79

U,f=f(I1 X 0.5,I3 X 0.25)
80 60 40 20 0
63 00 63 00 63 00 63 00 63 00

f [Hz] I1 x 0,5 [A] I3 X 0,25 [A]

U = f(c s ,P ) ,Ie o fin 1
400 000 300 000 200 000 100 000 0
6 3 0 0 6 3 0 0 6 3 0 0 6 3 0 0 6 3 0 0

P [W 1 ] c s n o Ie [A ]

10.2.4.2 Grafice privind verificarea stabilitatatii la perturbatii a factorului de putere pentru U / f, la (U = Un - 5%):

U = f(P1,cos fi n, Ue)
400000 Ue,cosfin,P1 300000 200000 100000 0 5700 5700 5700 5700 5700 U Ue [V] cosn P1 [W]

80

U,f=f(I1 X 0.5,I3 X 0.25)
80 60 40 20 0
57 00 57 00 57 00 57 00 57 00 57 00

f [Hz] I1 x 0,5 [A] I3 X 0,25 [A]

U = f(c fin 1 ,Ie os ,P )
400 000 300 000 200 000 100 000 0
5 7 0 0 5 7 0 0 5 7 0 0 5 7 0 0 5 7 0 0

P [W 1 ] c os n Ie [A ]

10.2.4.3 Concluzii si observatii: - pe tot domeniul (0,25 ÷ 1)Pn, cosϕ n se incadreaza in limitele impuse de SI 3/ 92 pct. 2.2.4, cosϕ n = (1± 0,05); - stabilitatea la perturbatii a factorului de putere se verifica si pentru U / f, la Un± 5%): - verificarea la perturbatii de frecventa nu s-a efectuat din lipsa dotarilor necesare; - produsul mentine constant factorul de putere nominal, cos ϕ n± 0,05, in regim permanent de functionare, pina la sarcina nominala inclusiv; - in caz de perturbatii simultane, U, f, stabilitatea la perturbatii a motorului sincron este asigurata daca suma valorilor absolute ale acestora nu depaseste ± 5% fata de valoarile nominale. 10.2.5 Verificare stabilitate la suprasarcina;
81

(U =

Verificarea s-a efectuat pornind cu motorul din stare rece. TABEL 4 SARCINA U [V] f [Hz] I1 x 0,5 [A] I3 X 0,25 [A] Imed [A] I [A] W1 X3000 W2 X1500 W P1 [W] cosϕ n Ue [V] Ie [A] 0 X Pn 6000 50 10 10 10 2,5 6,7 -1,8 4,9 7350 0,348 34,8 90,6 Pn 6000 50 62 62,4 62,2 31,1 57,5 50,5 108,0 324000 0,993 45,8 118,5 1,5 x Pn 6000 50 90,2 90,5 90,4 45,2 86 64,2 150,2 450600 0,97 49,4 128

10.2.5.1 Grafice verificare stabilitatate la suprasarcina

Grafic U = f(Imed, w,Ie)
160 140 120 100 80 60 40 20 0 6000 6000 6000

Imed [A] W Ie [A]

82

Grafic U= f(P,cosfin,Ue)
500000 400000 300000 200000 100000 0 6000 6000 6000 P1 [W] cosn Ue [V]

Grafic U= f(cosfin)
1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 6000 6000 6000 Line 1 cosn

83

Grafic P= f(cosfin)
1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 7350 324000 450600 Line 1 cosn

10.2.5.2 Concluzii si observatii privind stabilitatatea la suprasarcina - produsul asigura excitatia necesara stabilitatii motorului sincron si pentru suprasarcina de 50% fata de nominal; - Incercarea la suprasarcina de scurta durata pentru verificarea de la pct. 2.2.6., se executa conform STAS 9904 / 5 – 75. 10.2.6 Verificarea la incalzire; Incercarile de la pct. 10.2.5, 10.2.6 se efectueaza pentru urmatoarele conditii initiale: -temporizarea conectarii excitatiei la 0,5sec; 1sec; 2sec; -cuplul rezistent sa fie: - 0 x Mn; - 0,3 x Mn. Instalatia, in conditii de exploatare, a functionat pana la stabilizarea sa termica conform tabelului de mai jos. TABEL 5 Timp(ora) U(V) f(Hz) I1 X 0,5(A) I3(A) Imed(A) I(A) W1 X 3000 W2 X 3000 W X 3000 P1(W) cosϕ Ue (V) Ie(A) Θamb(0C) 10,00 6000 50 63,8 63,6 63,7 31,75 49,4 60,1 109,5 328500 0,984 48,5 115,2 17 10,30 6000 50 64,5 64,3 64,4 32,2 49,4 61,1 110,5 331500 0,983 48,8 114,8 17 11,00 6000 50 64,2 63,8 64 32 49 61 110 330000 0,981 49 113,9 17 11,30 6000 50 63,7 63,2 63,5 31,75 48,2 60,3 108,5 325500 0,981 49,1 113,2 17 12,00 6000 50 64 63,6 63,8 31,9 48,4 60,9 109,3 327900 0,980 49,1 113,2 17 12,30 6000 50 64 63,8 63,9 31,95 48,5 61,1 109,6 328800 0,980 49,1 113,2 17

10.2.6.1 Grafice privind verificarea la incalzire
84

Grafic U=f(P1)
332000 330000 328000 326000 324000 322000
60 00 60 00 60 00 60 00 60 00 60 00

P1(W)

Grafic U = f(Imed)
64,5 64 Imed(A) 63,5 63
60 00 60 00 60 00 60 00 60 00 60 00

Grafic cosfin =f(P1)
332000 330000 328000 326000 324000 322000
0, 98 4 0, 98 3 0, 98 1 0, 98 1 0, 98 0, 98

P1(W)

10.2.6.2 Concluzii si observatii privind verificarea la incalzire - dupa cum se observa, graficele sunt asemanatoare, atat in timpul pornirii, cat si dupa atingerea regimului termic stationar. 10.2.7 Harta temperaturilor masurate cu termofilul Fig 35 Temperaturi masurate pe BTF

58 °C 62°C 58 °C 85

62°C 62°C 58 °C

Fig 36 Harta temperaturilor masurate pe redresorul de putere, PR:

112

SUS

112

105 105

°C

105

JOS

105

Tiristori, diode de protectie: -temperatura masurata a fost de 50°C. Transformatorul compound al transductorului TTF: -temperatura masurata a fost de 60°C. Supratemperaturi determinate: -inductivitate BTF = 118 –17 =101°C; -diode (radiator) = 110 -17= 93°C; 60 - 17= 43°C;

-transductor TTF =

-borne racordare circuit de forta; - inalta tensiune =15 °C; - joasa tensiune =33 °C. Supratemperaturi impuse (SI 3/92 pct.2.2.7): -bobinaj inductivitate BTF si transductor BTF = 110 °C; -radiator diode si PR = 110 °C; -bornele principale de racordare la circuitele de forta = 100 °C. Observatii: - din programul de incercari prevazut nu s-a efectuat verificarea produsului la perturbatii de frecventa , din lipsa dotarilor necesare, din punctul de vedere al incadrarii in cerintele SI 3/92 (respectiv incercarile de la pct.10. 2 din prezentul raport de incercari);

86

-rezultatele incercarilor 10.2.1 si 10.2.2 se incadreaza in cerintele SI3/92; rezultatul verificarii factorului de putere, incercarea 10.2.3 se incadreaza cu cos ϕ n+0,05= 1 – 0,05; -rezultatul verificarii10.2.4 – corespunde; -rezultatul verificarii 10.2.5 – corespunde; -verificarea la incalzire10.2.6 – corespunde; in concluzie SAC MS 300/6/300 corespunde cerintelor impuse. Cap. 11 Punerea in functiune 11.1 Reglare si rodaj Reglajul produsului se face de catre furnizor, pe standul propriu de incercari. Prototipul se incearca interconectat cu motorul sincron deservit, ocazie in care se stabilesc toate reglajele necesare pentru productia de serie. Scopul reglajului este acela al obtinerii si garantarii caracteristicilor de la cap. 10. Incercarile si reglajul se fac in baza unor norme speciale de fabricatie, prin procedee specifice de asigurare a calitatii, care sa certifice buna executie si conformitatea cu documentatia. Din punct de vedere al reglajului, beneficiarului nu-i revine nici o sarcina , cu exceptia stabilirii pragului de timp al releului Rt2, conform notei de la cap.7 de mai sus. 11.2 Pregatirea pentru punerea in functiune si punerea in functiune . Se verifica rezistenta de izolatie. In acest caz se scurtcircuiteaza intre ele toate clemele de racordare si se deconecteaza pe timpul verificarii legaturile de punere la masa, inclusiv la releul de supraveghere a izolatiei Rsiz. In anexa2 se poate urmari schema de interconexiune- minim obligatorie - cu motorul sincron si restul echipamentului statiei electrice a beneficiarului. Aceste interconexiuni se fac de catre si prin grija beneficiarului. Sincrofazarea produsului cu intreruptorul de cuplare la bare este una din operatiunile esentiale ale functionarii corecte a sistemului. Beneficiarul stabileste logica de cuplare la bare a motorului sincron. Daca se stabileste ca pornirea sa poata fi comandata numai de la celula de 6 kV a intreruptorului principal, A0 (fig nr 1) – atunci trebuiesc interblocaje specifice imposibilitatii efectuarii comenzii de la dulapul de excitatie si invers. Daca motorul sincron ar fi de joasa tensiune nu s-ar pune aceasta problema. Pentru indicarea corecta a cosfimetrului de tablou din tabloul de excitatie, este obligatorie determinarea polaritatii transformatorilor de curent si tensiune din celula de masura de 6 kV, din statia electrica, conform cu eticheta traductorului cosφ – simbol U1 in schema din fig nr 13.
87

Inainte de punerea in functiune se verifica toate legaturile de punere la pamant si la centura de protectie a statiei. Inainte de prima punere in functiune se face o simulare astfel: se trece comutatorul Sk pe pozitia ,,cuplat” astfel se aprinde lampa H1. Cu o sursa bifazica de c. a. protejata la scurtcircuit , se introduce tensiunea de 120V pe bornele F1 ,F2 ale dulapului (motor sincron in stare de repaus). Incercarea are scopul de verificare a bunei stari si conservari a ruptorului static cu tiristori. Daca la cca. 100 – 120V sursa este scurtcircuitata – inseamna ca tiristorii si dispozitivul de aprindere Dz1 ,Dz2 lucreaza corect. Rezistenta de descarcare RD , se scurtcircuiteaza pe durata acestei verificari . Prin actionare asupra butonului Bp – se verifica temporizarea releului Rt1 =tp – Isec si integritatea RED – care alimenteaza rotorul motorului cu un curent de excitatie echivalent valorii de mers in gol . Este evident ca aceasta verificare trebuie sa dureze foarte scurt timp pentru evitarea supraincalzirii rotorului motorului aflat in starea de repaus . Timpul tp reprezinta timpul de pornire al motorului sincron . - Se verifica existenta etichetelor de avertizare cu pericol de electrocutare si de interdictie la atingere . 11.3 Reguli de exploatare Produsul este realizat pentru regim AUTOMAT de functionare . Simpla cuplare a motorului sincron implica automat sincronizarea si excitarea corespunzatoare de la gol la sarcina nominala . Ca urmare – nu este nevoie de nici o supraveghere sau masura prealabila si pe parcursul functionarii . Invers , la decuplarea de la bare a motorului sincron procesul de dezexcitare si stingere a campului se face automat fara nici o supraveghere sau manevrari de aparate . Pentru depanarea acestui echipament este relativ usor de prevazut defectiunile posibile daca se studiaza cu atentie prezentele instructiuni si schemele electrice anexate . Insusirea temeinica a modului de functionare face aproape inutil tabelul cu indicatiile generale de remediere pentru anumite defecte posibile . Ca regula generala – orice interventie de verificare in vederea depanarii produsului se face numai cu motorul in stare de repaus. Cap. 12 Reguli de intretinere Produsul este format din ansamble statice - nu are in componenta elemente in miscare supuse uzurii mecanice . Ansamblele magnetoelectrice sunt dimensionate corespunzator unor solicitari termice scazute care sa nu conduca la imbatranirea prematura a izolatiei . Astfel , pentru asigurarea utilizarii in bune conditii a acestui produs trebuie acordata o atentie corespunzatoare intretinerii profilactice, un program minim de mentenanta.

88

Nr. crt 0 1.

Defectul 1 La pornire , inainte de sincronizare , motorul este deconectat automat de la barele de alimentare ( 6kVsau 0,4kV) sau nu se accelereaza pentru intrare in sincronism .

Cauza posibila 2 1.1 declansarea prin protectie 1.2 reglaj necorespunzator al releului de timp 1.3 rotor pus la masa sau circuit de excitatie intrerupt 1.4 cuplul rezistent mai mare decat cel de porinre

Remedierea 3 1.1 depistare si remediere 1.2 se modifica timpul de actionare al Rt2 1.3 se inlatura cauza prin remedierea izolatiei distruse 1.4 se remediaza agregatul de actionat conform instructiunilor proprii 2.1 verificare , depistare defect si inlocuirea diodelor sau sigurantelor arse 2.2 idem , dupa identificare – inlocuirea celui defect 2.3 idem , inlocuirea celui defect 2.4 refacerea legaturii – cu sectiunea min. 6 mm2

2. Dupa terminarea perioadei de pornire motorul nu se ,,prinde’’ in sincronism – aparatele de masura indica curent si tensiune de excitatie nule

2.1 redresor defect sau circuit de forta intrerupt

2.2 unul sau ambii tiristori defecti

2.3 defectarea condensatorilor CO 2.4 s-a desfacut legatura echipotentiala dintre tiristori si partea alternativa 3. In timpul functionarii in sarcina se a redresorului 3.1 produsul
89

3.1 se depisteaza

observa ca factorul de putere nu este mentinut la valoarea nominala , cosfimetrul indica indica o valoare aleatoare , inductiva

functioneaza in doua faze ca urmare a defectarii circuitului de forta : - sigurantele S1 , S2 , S3 - contactorul M - bobina BTF - redresorul RED - conex la F1, F2

reperul defect si dupa caz se remediaza sau se inlocuieste cu altul corespunzator

12.1 Ambalare , transport , depozitare si conservare Ambalajul ,, Ans. Sistem de excitatie “ este confectionat dintr-o lada de lemn si pfl. corespunzator pentru transport pe platforme acoperite si pentru depozitare in interior ( cel mai nefavorabil caz – spatiu neincalzit , 12 cm departare de sol ) . Inainte de ambalare , se scot de pe usa aparatele de masura si se impacheteaza intr-o cutie de carton corespunzatoare protectiei acestora la socurile mecanice in timpul transportului . Cutia de carton trebuie sa contina inventarul aparatelor ( seria si anul fabricatiei , nr. lor, etc. ) , se sigileaza si amplaseaza rigid in interiorul dulapului de scheletul metalic al acestuia. Ambalajul pentru transformatorul de adaptare TA consta dintr-un suport orizontal de lemn pe care se fixeaza rigid acest transformator dupa care acesta din urma se acopera cu o husa de polietilena . Conservarea se face in felul urmator : - cu un strat subtire de vaselina se protejeaza toate reperele acoperite galvanic ( suruburi , balamale , inchizatoare , manere , bornele si clemele de racordare , inclusiv cele de p . p. , etichetele etc. ) - intreg dulapul produsului se acopera cu o husa de polietilena , care se sigileaza dupa ce in prealabil in interiorul lui s-au introdus saculeti din panza su silicagel pentru absorbtia umezelii.

90

Cap. 13 Masuri de protectia muncii si prevenirea incendiilor -inainte de punerea in functiune se verifica toate legaturile de punere la pamant si la centura de protectie a statiei. -este interzisa exploatarea produsului cu usa deschisa ; -este interzisa interventia pentru remedieri , reparatii , etc. cu produsul aflat sub tensiune ; -este interzisa obturarea orificiilor de aerisire practicate in constructia metalica a produsului , sau amplasarea produsului langa surse generatoare de temperaturi care sa creeze o atmosfera in afara conditiilor climatice specificate pentru motorul sincron deservit ; -conductorii electrici de interconexiune si cei care intra in atributiile beneficiarului , se dimensioneaza corespunzator din punct de vedere electric si contra deteriorarilor mecanice , previzibile a actiunilor agentilor corozivi din canalele de cabluri ; -este interzisa functionarea fara ca partile metalice ale echipamentului sa fie conectate la pamant ; -incaperea in care functioneaza produsul trebuie sa fie dotata cu toate mijloacele de prima interventie pentru stingerea incendiilor , prevazute conform normelor de protectie si securitate contra incendiilor din ramura constructiior de masini si electrotehnica .

91

Cap .12 . Desene de executie

RETEA + D1 D2 D3 T1
Dz1

RD F1 T3

Dz2

C0

LA

D4 _

D5

D6

T2 F2

EXCITATIA MOTORULUI (ROTORUL)
92

Fig 21 Schema contactorului static

93

Fig. nr 30 Schema de interconexiune SAC – MS de joasa tensiune 50 (60) Hz. 3 x 380 V, 50 Hz

I

NOTA Notatiile corespund textului Cablajul pentru interconexiune cu motorul si cu panoul de alimentare intra in grija beneficiarului si se dimensioneaza corespunzator puterii nominale a motorului . SAC MS

R

S

T ( -) F2

( + )F1 U W V

MS

v u w

F1 U vv w

F2

94

F ig nr 31 Montaj de verificare conexiuni in dulap S.A.C. - M.S.

SAC – MS R S T
Ua ∼

IS

+
N
ZS US

_

Date nominale: Ua = ( 3 + 1 ) *380 V, c.a.; IS = ( 96 +/- 2 ) A c.c.; US = (32 +/- 5 )V c.c.
OSERVATII:

se citesc pe aparatele de masura proprii ale SAC – MS; - ZS – este reactanta de putere 0,4 Ω +/- 10 %, dimensionata pentru 100 A (SCURTA DURATA)

- marimile US si IS

95

96

Fig. nr.34. Schema monofilara SAC – MS de joasa tensiune 50 (60) Hz. 3 x 380 V, 50 Hz

11

10

M

NOTATII 1. Stator MS 2 .Rotor MS 3. Transductor de compoundaj 4 .Transformator de adaptare 5. Reactanta 6. Redresor 7. Rezistenta de descarcare 8. Contactor + ruptor static cu tiristori (T3) 9. Contactor de cuplare excitatie 10. Intreruptor automat de la bare 11. Siguranta fuzibila de putere

I> I I f0

11

4

5
I fa

3

9
OBSERRVATIE: - produsul este prevazut cu aparate de masura care nu sunt cuprinse in shema

1 7 + 2 _ 8
97

6

3 X 6 Kv ; 50 Hz TRAFO ADAPTARE Celula de masura inalta tensiune II

Celula de inalta tensiune pt. cuplare la bare Transformator. IOI IO

TA

RD MS STATOR ROTOR + _ Contactor si ruptor static cu tiristor (T3) Ifa REACTANTA

Contactor de cuplare excitatie TRANSDUCTOR COMPUNDAJ

If0

Fig nr. 38 Principiul de functionare (extras din Anexa2).
98

CIM R S T TA-6/0,7kV A B C Reteaua de jt. (3 x 380; 50Hz)
S1 S2 S3

M1 Rt2 Rt1 BTF + D1 M Dz2 C0 LA D2 D3 T1
Dz1

RD F1 T3

D4 _ A B C

D5

D6

T2 F2 v M.S.(stator)
EXCITATIA MOTORULUI (ROTORUL)
99

TTF

w

u N Fig nr. 39 Principiul de functionare(extras din Anexa3).

Foto 1 Motor sincron, destinatie, simbolizare

1.

Destinaţie Motorul prezentat în acest proiect este destinat antrenării diverselor echipamente cu condiţii normale pornire şi funcţionare (compresoare de aer, ventilatoare, pompe etc). Simbolizare M S A(I) C D motor sincron construcţie protejată excitatoare de curent continuu montată pe arborele motorului principal excitaţie detaşată (separată)
• • •

de

2.

excitatoare de curent continuu montată pe carcasa motorului, grup rotativ de excitaţie (motor asincron - generator de curent continuu), excitaţie statică tip SAC (sistem autoexcitaţie compound), cu amplasare într-un dulap separat.

F

excitatoare sincronă (în construcţie inversă) şi punte redresoare rotativă sistem fără perii

Simbolizări suplimentare: Exp. - construcţie antiexplozivă, mod de protecţie presurizat

Foto2

Sectiune printr-un motor sincron.

100

Foto 3 Dulap SAC - MS

Cap. 13 Bibliografie 1. NOVAC I. si altii - Masini si actionari electrice - Ed didactica si pedagogica – Bucuresti –1982.
101

2. BRASOVAN M .,SERACIN E., BOGOEVICI N.- Actionari electrice – probleme si aplicatii industriale.- Ed tehnica-Bucuresti – 1963. 3. KELEMEN A., IMECS M., - Mutatoare – Ed didactica si pedagogica Bucuresti – 1978 4.KELEMEN A., IMECS M., MATLAC I., TITZ G., -Mutatoare – aplicatii – Ed didactica si pedagogica - Bucuresti – 1980. 5. SAAL C., SZABO W., - Sisteme de actionare electrica. Determinarea parametrilor de functionare. – Ed tehnica – Bucuresti. 6. CIOC I., BICHIR N., CRISTEA N., -Masini electrice. Indrumar de proiectare. – Ed scrisul romanesc – Craiova – 1981. 7. BOTAN N.V., SEBASTIAN L., POEATA N., -Curs de actionari electrice –vol 1 – Litografia institutului politehnic Iasi –1955. 8. FLORICAU D., Raport de cercetare… - Revista de politica a stiintei si scientometrie – 2005. 9. IOSIF N.,s. a. - Tiristoare si module de putere – catalog- Ed tehnica – Bucuresti – 1984. 10. BALA C., FETITA A., LEFTER V., - Cartea bobinatorului de masini electrice – Ed tehnica – Bucuresti – 1967. 11. TUSALIU P., -Mentenanta echipamentelor electrotehnice – curs –2006. 12. HORVATH T., S. A. – Incercarea izolatiei electrice., - Ed tehnica – Bucuresti 13. BOTAN N.V. – Cum se citesc schemele de actionari electrice – Ed ‫׀׀‬a – Ed tehnica – B ucuresti. 14. M. MOREGA - Masini electrice 15. TEODOR MIRCEA, MAGHIAR CALUGAREANU, CONSTANTIN KAROLY, STANESCU BONDOR – Electronica industriala – Ed. Universitatii din Oradea 2001 ISBN 9738219-76-0 16. BIZICOV V.A., s.a. Comanda nemijlocita a convertoarelor de frecventa, Energoatomizdat, Moscova, 1985 17. CEBOVSKI D.G., s.a. Dispozitive semiconductoare de putere, Energoatomizdat, Moscova, 1985 18. DAMACHI E., s.a. , Electronica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979 19. DASCALU D., TURIC L., HOFFMAN I., Circuite electronice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1981 20. DANILA Th. , s.a., Dispozitive si circuite electronice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 21. GORBACEV G.N., s.a. Electronica industriala, Energoatomizdat,
102

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful