P. 1
Turismul Montan

Turismul Montan

|Views: 629|Likes:

More info:

Published by: Dumitrescu Alexandra on Jan 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2015

pdf

text

original

Turismul montan

INTRODUCERE Muntele a exercitat din totdeauna atracţie pentru oameni, graţie măreţiei şi peisajelor sale, atractivităţii în tot cursul anului, oferind o paletă largă de modalităţi de petrecere a vacanţelor. În zilele noastre, mai mult ca oricând, pentru omul de pretutindeni, dar mai ales pentru cel care trăieşte în mediul urban, muntele reprezintă locul în care acesta se îndreaptă în orice anotimp al anului, în căutarea naturii. Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii. Receptiv la prefacerile civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa, ca şi prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenţă, turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării. TURISMUL MONTAN NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL În ţara noastră, regiunile montane reprezintă o zonă foarte importantă din punct de vedere economic, şi în acelaşi timp este o regiune care trebuie protejată. Aceste regiuni au o economie rurală mixtă, formată din agricultură, exploatarea pădurilor şi prelucrarea lemnului, culesul şi prelucrarea fructelor de pădure, precum şi diferite întreprinderi mici şi mijlocii de tip industrial sau meşteşuguri diferite. În anumite zone montane un loc important în economia rurală îl ocupă agroturismul montan. În România, condiţiile naturale deosebite alături de alţi factori, au determinat dezvoltarea a trei staţiuni- Poiana Braşov, Sinaia şi Predeal. Pentru practicarea sporturilor de iarnă, aceste staţiuni dispun de o ofertă satisfăcătoare cerinţelor turismului internaţional. Turismul montan pentru practicarea sporturilor de iarnă se realizează şi în numeroase alte staţiuni din ţara noastră unde, în decursul timpului, a fost amenajată o bază materială adecvată, dar de mai mică amploare, comparativ cu cele trei staţiuni amintite. De exemplu: Păltiniş, Semenic, Borşa, Durău, Buşteni, etc. Dotările din aceste staţiuni au perspective de a fi lansate în turismul internaţional prin amenajarea valorosului lor potenţial natural. În funcţie de tradiţiile existente şi ţinând seama de dezvoltarea turismului, în general, a celui montan, în special, de potenţialul turistic al Carpaţilor româneşti, de realizările noastre de până 1

ştiintifică a potenţialului turistic al întregului lanţ carpatic.dezvoltarea staţiunilor existente şi crearea altora noi. . de utilizarea resurselor materiale şi umane în profil teritorial. România şi Bulgaria deservesc turiştii amatori de sporturi de iarnă. Italia. în Europa Centrală şi de Est. de pe pieţele occidentale. . se pot desprinde principalele obiective ale strategiei dezvoltării turismului montan în România după cum urmează: . . Având în vedere experienţa internaţională în domeniul amenajării muntelui şi dezvoltării sporturilor de iarnă (în special în ţări europene.diversificarea ofertei de programe turistice în scopul creşterii încasărilor. Cehia şi Slovacia. în special la încasările valutare. a turismului montan cu o mare diversitate de forme care beneficiază de un climat moderat. Din analiza experienţei internaţioanle (ţări europene). dar cu venituri reduse. echiparea lor cu dotări de bază materială de cazare. . Elveţia. Sinaia şi Predeal cu unităţi de cazare. agrement. Lanţul Carpaţilor Româneşti formează osatura spaţiului românesc. se impune amenajarea şi dotarea staţiunilor Poiana Braşov. atrăgând puţini schiori pe an. s-au desprins câteva aspecte: 2 . Elveţia.creşterea volumului încasărilor.valorificarea superioară.acum în domeniul turismului montan şi pentru practicarea sporturilor de iarnă. folosite de foarte mulţi turişti europeni în cadrul tranzitului turistic. mulţimea staţiunilor balneare şi montane. sporirea eficienţei economice a turismului montan.Austria). cele mai importante staţiuni fiind cele cu profil diversificat. potenţialul natural deosebit justifică rolul Carpaţilor în dezvoltarea fenomenului turistic. Austria. alimentaţie publică. alimentaţie publică şi agrement în scopul desfăşurării activităţii turistice în tot cursul anului.extinderea colaborării şi cooperării cu firme specializate din ţările vecine şi din ţările alpine pentru realizarea în comun a unor dotări de bază materială şi atragerea de noi segmente ale cererii turistice. Turismul montan este caracterizat de o puternică piaţă concurenţială disputată în special în Europa Occidentală prin lideri deja consacraţi (Franţa. mijloace de transport pe cablu şi pârtii de schi la nivelul exigenţelor turismului internaţional competitiv şi lansarea lor în circuitul staţiunilor organizatoare de concursuri de schi cu participare internaţioanală. în domeniul valorificării potenţialului turistic montan şi dezvoltării sporturilor de iarnă. ca de exemplu: Bulgaria. Franţa . Austria. Dacă fluxurile de turişti care reprezintă un segment de piaţă peste medie sunt polarizate de Franţa. Mulţimea drumurilor europene transcarpatice. Italia). atenuarea sezonalităţii activităţii de turism. includerea României în circuite turistice mondiale.

sectoare montane înalte prezintă zăpezi permanente. la elaborarea lor contribuind specialiştii din cele mai variate domenii (economişti. În Elveţia peisajul alpin. Din cele mai importante regiuni turistice remarcăm. Cehia. mai cuprinde: toboganul. În cadrul programului “Plan Neige”. menită să pună în valoare resursele naturale. Pentru Austria. acestea s-au oferit să găzduiască etape şi concursuri de schi din Cupa Europei şi Cupa Mondială. în partea de vest. Norvegia s-a lansat pe piaţa europeană a sporturilor de iarnă prin dezvoltarea şi amenajarea câtorva staţiuni. în scopul atragerii clientelei de pe piaţa internaţională a sporturilor de iarnă şi creşterii rentabilităţii. a dus la o intervenţie aproape brutală în mediul geografic ceea ce ridică probleme de protecţie a mediului. identificând astfel numeroase deosebiri în ceea ce constă strategiile de dezvoltare ale acestora.Ţările europene (Franţa.lansate puternic în turismul internaţional. În topul staţiunilor după numărul de pârtii de schi alpin se află: La Plagne. Elveţia. de mare capacitate. Italia. În Bulgaria primează concepţia potrivit căreia au fost fortificate trei staţiuni de valoare europeană. oferă prin altitudini şi forme specifice.cea mai mare staţiune de schi). etc. arhitecţi). La Plagne. Alpe d’Huez. de exemplu. mai multe societăţi franceze s-au afirmat în construcţia de staţiuni integrate între care: Les Arcs. Slovacia. jocuri de iarnă tipice. Flaine etc. tradiţia. dar dotate la nivelul exigenţelor marilor concursuri internaţionale (Heilo. Apariţia unor astfel de staţiuni. mai multe regiuni. mai ales în sezonul de vârf. În Franţa. un mare potenţial de atractivitate turistică. În ceea ce priveşte staţiunile pentru sporturi de iarna se disting. Pentru creşterea notorietăţii staţiunilor bulgare de sporturi de iarnă.Regiunea Voralberg. Bulgaria).Boroveţ. cu câteva staţiuni mai importante ca Bregenz sau Galtur. Scopul cercetării a fost analizarea situaţie turismului montan atât la nivel naţional cât şi internaţional. Iugoslavia. Pamporovo şi Vitoşa. geografi. Un punct forte în amenajarea acestui spaţiu montan îl constituie accesibilitatea. de la o concepţie proprie. bobsleight-ul. Meribel şi Courchevel. O primă regiunue este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului şi masivul Monte Rosa. Austria. s-au aplicat o mulţime de programe turistice încă din anii ’60. în afară de schi. ceea ce favorizează dezvoltarea schiului şi vara (pe gheţari). depun eforturi deosebite pentru dezvoltarea staţiunilor montane pornind în amenajarea turistică a muntelui. Datorită altitudinilor mari. în profil teritorial. noţiunea de “sporturi de iarnă”. ca şi Universitatea albă. În Italia turismul montan s-a dezvoltat mai târziu şi nu cunoaşte aceeaşi amploare ca în Franţa. Les Arcs. 3 . schibob-ul.

CONCLUZII În toată Europa.În elaborarea cercetării am pornit de la următoarele obiective: -Înţelegerea conceptelor de turism montan naţional şi turism montan internaţional. atât la nivel naţional cât şi internaţional. Regiunile montane reprezintă o zonă foarte importantă din punct de vedere economic. 4 . dar şi densităţii reduse a populaţiei. regiunile de munte constituie o moştenire naturală şi culturală unică. Zonele montane au fost totdeauna spaţiul predilect destinat constituirii parcurilor naţionale. Turismul montan este destul de bine reprezentat. -Cunoaşterea celor mai reprezentative puncte de atracţie atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional . şi în acelaşi timp sunt regiuni ce trebuie protejate. dar s-a impus prin forme specifice de petrecere a timpului liber care sunt în expansiune în ţările bogate dat fiind caracterul ecologic(aer pur. ozonat) şi puternica rezonanţă sportiv-recreativă. datorită valorilor siturilor şi peisajelor. Atracţia spaţiilor montane a variat de-a lungul timpului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->