Petre Lucian SEICIU

Stefan STANCIU

ORGANE DE MASINI TRANSMISII MECANICE

CUPRINS 1. Transmisii mecanice cu roti dintate ………………………………………………….. 1.1 Generalitati privind transmisiile mecanice …………………………………………. 1.2 Generalitati privind angrenajele ……………………………………………………. 1.3 Clasificarea angrenajelor …………………………………………………………… 1.4 Procesul angrenarii …………………………………………………………………. 1.5 Legea fundamentala a angrenarii …………………………………………………… 1.6 Curbe utilizate pentru profilurile dintilor. Evolventa ………………………………. 1.7 Elementele geometrice ale rotii dintate cilindrice cu dinti drepti ............................... 1.8 Deplasarea danturii …………………………………………………………………. 1.9 Subtaierea si intreferenta. Gradul de acoperire ………………………….………….. 1.10 Unghiul de angrenare, distanta dintre axe si jocul la picior al angrenajelor cu dantura deplasata ......................................................................... 1.11 Alunecarea flancurilor …………………………………………………………….. 1.12 Modificarea danturii ………………………………………………………………. 1.13 Scopurile deplasarii danturii. Limitele deplasarii de profil ……………………….. 1.14 Angrenajul cilindric exterior cu dantura înclinata ………………………………… 1.15 Angrenaje conice ………………………………………………………………….. 1.16 Modurile si cauzele distrugerii danturii …………………………………………… 1.16.1 Ruperea statica …………………………………………………………………... 1.16.2 Ruperea prin oboseala …………………………………………………………… 1.16.3 Distrugerea prin oboseala superficiala de contact (pitting) ……………………... 1.16.4 Griparea ................................................................................................................. 1.16.5 Uzarea abraziva………………………………………………………………….. 1.17 Materiale. Tratamente termochimice. Elemente de tehnologie …………………… 1.18 Fortele nominale în angrenaje …………………………………………………….. 1.18.1 Angrenaje cilindrice cu dantura dreapta ………………………………………… 1.18.2 Angrenaje cilindrice cu dantura înclinata ……………………………………….. 1.18.3 Angrenaje conice cu dantura dreapta ……………………………………………. 1.19 Fortele dinamice exterioare ……………………………………………………….. 1.20 Fortele de frecare ………………………………………………………………….. 1.21 Repartitia neuniforma a încarcarii pe lungimea dintilor …………………………... 1.22 Repartitia frontala a încarcarii nominale ………………………………………….. 1.23 Angrenajul – sistem dinamic. Fortele dinamice interioare ………………………... 1.24 Calculul solicitarii la piciorul dintelui …………………………………………….. 1.25 Calculul la oboseala de contact a flancurilor ............................................................ 1.26 Angrenaje melcate .................................................................................................... 1.26.1 Caracteristici generale ........................................................................................... 1.26.2 Elemente geometrice principale ............................................................................ 1.26.3 Pierderile de putere. Randamentul ......................................................................... 1.26.4 Fortele în angrenajul melcat cilindric ………………………………………...…. 1.26.5 Moduri de deteriorare. Materiale. Precizia angrenajelor melcate ……………….. 1.26.6 Calculul la solicitarea de contact prin oboseala a flancurilor …………………… 1.26.7 Calculul la încovoiere prin oboseala la piciorul dintelui ..………………………. 1.26.8 Calculul termic al angrenajului melcat ……………………………………..…… 9 9 10 11 12 13 16 19 20 22 26 29 30 31 33 39 43 43 44 44 45 45 45 46 46 47 48 48 49 51 53 54 56 58 61 61 62 66 67 68 68 69 69

Organe de masini. Transmisii mecanice 1.27 Ungerea angrenajelor ……………………………………………………………… 1.28 Calculul la gripare pentru angrenajele cilindrice si conice cu dinti drepti ............... 1.29 Bibliografie ………………………………………………………………………... 2. Transmisii prin frecare ……………………………………………………………….. 2.1 Transmisii prin tractiune elastohidrodinamica …...….……………………………... 2.1.1 Avantajele transmisiilor EHD …………………………………………………….. 2.1.2 Particularitati cinematice ......................................................................................... 2.1.3 Capacitatea portanta ………………………………………………………………. 2.1.4 Randamentul ……………………………………………………………………… 2.2 Transmisii cu roti de frictiune cu ungere la limita sau uscata ……………………… 2.2.1 Roti cilindrice cu periferia neteda ............................................................................ 2.2.2 Transmisii cu roti cilindrice canelate ....................................................................... 2.2.3 Transmisii cu roti conice …………………………………………………………. 2.2.4 Variatoare de turatie cu roti de frictiune ………………………………………….. 2.2.4.1 Variator cu roti frontale cu caracteristica liniara de reglaj ……………………... 2.2.4.2 Variator cu roti frontale cu caracteristica neliniara de reglaj …………………... 2.2.4.3 Variator dublu …………………………………………………………………... 2.2.4.4 Variator conic …………………………………………………………………... 2.2.4.5 Alte variatoare ………………………………………………………………….. 2.3 Bibliografie …………………………………………………………………………. 3. Transmisii prin curele ………………………………………………………………... 3.1 Aspecte generale ……………………………………………………………………. 3.2 Clasificarea transmisiilor prin curele ……………………………………………….. 3.3 Transmisii prin curele late ………………………………………………………….. 3.3.1 Calculul curelelor late …………………………………………………………….. 3.3.1.1 Geometrie, forte si eforturi unitare în curele late ………………………………. 3.3.1.1.1 Aspecte rezultate din geometria transmisiei cu curele ……………………….. 3.3.1.1.2 Forte si eforturi ……………………………………………………………….. 3.3.2 Procesul de alunecare si patinare …………………………………………………. 3.3.3 Viteza de uzare si grosimea stratului uzat ………………………………………... 3.3.4 Fiabilitatea transmisiilor prin curele ……………………………………………… 3.4 Transmisii prin curele trapezoidale ………………………………………………… 3.4.1 Aspecte generale ………………………………………………………………….. 3.4.2 Consideratii practice ……………………………………………………………… 3.4.3 Calculul curelelor trapezoidale …………………………………………………… 3.4.4 Rotile transmisiei prin curele ……………………………………………………... 3.4.4.1 Rotile pentru curele late ………………………………………………………… 3.4.4.2 Rotile pentru curele trapezoidale ……………………………………………….. 3.4.5 Forta de apasare pe arbore la transmisiile prin curele ……………………………. 3.5 Bibliografie …………………………………………………………………………. 4. Lagare cu rostogolire ………………………………………………………………… 4.1 Generalitati …………………………………………………………………………. 4.1.1 Prezentare generala ……………………………………………………………….. 4.1.2 Tipurile de rulmenti. Clasificare ………………………………………………….. 4.1.3 Materiale. Tehnologii de executie ………………………………………………... 4.1.4 Simbolizarea rulmentilor …………………………………………………………. 4.2 Deformatii si forta maxima …………………………………………………………. 4.3 Uzarea rulmentilor ………………………………………………………………….. 4.4 Regimul EHD la rulmenti …………………………………………………………... 4.5 Ungerea si etansarea rulmentilor …………………………………………………… 4.6 Frecarea în rulmenti ………………………………………………………………… 6 70 73 74 75 75 76 76 78 78 78 80 81 83 85 85 86 87 88 88 90 91 91 91 93 94 94 94 94 98 100 100 101 101 102 103 104 104 105 105 105 107 107 107 108 109 109 110 111 112 113 114

.... Cuplaje mecanice …………………………………………………………………….......1 Generalitati ……………………………………………………………………….........................8 Cuplaje intermitente automate ……………………………………………………… 7 115 115 116 116 116 117 118 120 120 121 122 122 125 128 129 129 130 132 132 135 136 137 137 138 140 141 142 142 142 143 144 145 146 147 148 149 150 150 151 151 152 152 153 155 159 160 162 163 164 .............. 5.. 5................................... 5............ 5..4. 5...........2 Cuplaje cu mobilitate radiala ..11 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali cu bile pe un singur rând în varianta rulment conducator – rulment liber .....................5 Bazele teoretice ale procesului de ambreiere ..8.............4 Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide ……………………… 5......7............4 Probleme constructive ……………………………………………………………....9 Calculul ambreiajului conic ………………………………………………………....................13 Bibliografie ……………………………………………………………………….... 5.......6 Cuplaje cu elemente elastice de tip bara de torsiune ...10.4 Cuplaje cu mobilitate combinata …………………………………………………..8............... 5........4..... 4.............3 Cuplaje cu mobilitate unghiulara ......10 Montarea rulmentilor (lagaruirea) ………………………………………………… 4........................7 Cuplaje intermitente cu frictiune (ambreiaje) ……………………………………….......1 Generalitati ........5...........7...... 5................................4 Cuplaje cu arcuri lamelare dreptunghiulare montate radial ……………………….. 5.............. 5............. 5..6 Cuplaje intermitente rigide ………………………………………………………….... 5.. 5.. 5...... 4........5. 5..... 4.......... 5......... 4......6.7 Cuplajul cu element elastic toroidal ..........1 Cuplaje cu manson ………………………………………………………………......................7 Calculul ambreiajului cu discuri plane cu o singura interfata de frecare ..... 4.5. 5...............................3......2 Cuplaje cu flanse …………………………………………………………………................ 5...1 Lagaruirea flotanta ………………………………………………………………...... 5.....7.......6 Energia disipata în timpul ambreierii ...............8 Calculul ambreiajului multidisc ………………………………………………….........7 Fiabilitatea rulmentilor ……………………………………………………………......5.......................3 Cupluri de materiale ……………………………………………………………… 5..........5.....8 Elemente de proiectare a lagarelor cu rulmenti ……………………………………..................... ……………………………………… 4...7......2 Fiabilitatea functionala globala a rulmentilor ……………………………………....7.7..7.........3............. 5...... 5............2 Cuplajele intermitente cu dantura radiala ………………………………………… 5........ 4...3 Cuplaje permanente fixe rigide …………………………………………………….. 4.......7......7.9 Baze pentru calculul rulmentilor radiali si radiali-axiali rotitori …………………… 4.. 5...2 Caracteristica statica a cuplajelor ………………………………………………… 5.......1 Factori de influenta ………………………………………………………………....5.... 5... 5................2 Limitele practice de utilizare a rulmentilor....................... 5....10..........3 Cuplaje cu dinti frontali ..10..........4....................... 5.........1 Aspecte constructive ……………………………………………………………… 4. 5.......6....1 Ambreiaje cu craboti (cuplaje intermitente cu dantura frontala) …………………....................... 4.....7...................... 4............................2 Cerinte impuse ambreiajelor cu frictiune ………………………………………… 5.... 5........12 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali-axiali cu bile sau cu role tronconice .3........................5 Cuplaje dintat cu arcuri serpuite …………………………………………………....8 Cuplajul elastic cu bolturi ......................................2 Sarcina si s uprasarcina cuplajelor ………………………………………………….......2 Lagaruirea cu rulment conducator ………………………………………………................4.7.Cuprins 4.......5..3 Cuplaje cu arcuri elicolidale cilindrice dispuse tangential ………………………................. 5..5 Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare elastice …………………….3 Lagaruirea cu rulmenti radiali axiali ……………………………………………......5.1 Schema ambreiajului cu frictiune ………………………………………………… 5...........1 Cuplaje cu mobilitate axiala ......

.................................... 6........3 Etansari fixe cu contact .........................................................3................................................................. 5..............2............................................ 6....................2 Clasificarea etansarilor ….........................4......……………………………………………………………….............. 6................... 6.........8 Etansari fara contact de protectie pentru rulmenti .............1 Etansari cu inele de pâsla ..............................................3 Etansarile îmbinarilor de conducte ...10 Bibliografie ……………………………………………………………………….................................... 6. 6.............................1 Cuplaje unisens (de cursa libera) .........4....2.............3......5..1.....................2 Etansari cu inele profilate ........... 6......................................4... 6................................... 6..........................................3..1.......3 Alegerea etansarilor ………………………………………………………………............4.....5 Etansari frontale ....................................................2 Etansari cu garnituri profilate ...........2 Etansari cu mansete de rotatie .....2 Etansari cu garnitura .....................1 Etansari cu contact direct ................... 6..............................................................2................. 6....1 Etansari cu forta de etansare interioara …………………………………………… 6....2... 6............................4....................... 6...........2....6 Etansari fara contact ........3...................1.......8................2 Etansari cu forta de etansare exterioara …………………………………………......2 Cuplaje centrifugale ………………………………………………………………...........1 Proprietatile etansarilor …………………………………………………………… 6.................................................. Etansari ……………………………………………………………………………….................................. 6.....2..........................1 Etansari cu garnituri plate ......................3............................4................4 Etansari prin inele O .................................................. 6...9 Cuplaje de siguranta ......................................... 164 166 167 168 169 169 169 170 170 172 174 174 176 176 177 179 180 182 182 184 184 186 186 187 189 195 195 196 197 200 201 202 8 ....................................................................... 6.... 6.....9 Bibliografie …………………………………………………………………………......................7 Etansari cu ferofluide .......1 Etansari prin garnituri manseta ..............................................................5............................................. 6.. 5....................................3 Etansari prin memb rane si burdufuri ................... 6......................4 Etansari cu segmenti metalici ................................2..2 Materiale pentru etansari …………………………………………………………….......5 Etansari de protectie . Transmisii mecanice 5...................................4...... 6..................................................... 6................Organe de masini..................................1 Generalitati .............………………………………………………………… 6.....................3.................................................................... 6.........................8......... 6... 5....4 Etansari mobile cu contact ......... 6.... 6......

curba a. prin cuplajul C (figura 1.b t Principalii parametri ai unei transmisii mecanice sunt: turatia la intrarea în TM. TRANSMISII MECANICE CU ROTI DINTATE 1.b). printr-o transmisie mecanica TM (figura1.turatia la iesirea din TM.2. MM MM C ML n1 C TM ML n2 C Figura 1.b sunt reprezentate caracteristicile unor masini de lucru (masina-unelta .2. n1 nMM.b Utilizarea cuplajului este posibila atunci când arborele masinii motoare si cel al masinii de lucru pot fi asezati în prelungire (exceptând cazul cuplajului cardanic la care arborii pot face un anume unghi) si când nu este necesara modificarea turatiei masinii motoare ca marime sau/si ca sens de rotatie. . Apare deci necesitatea utilizarii transmisiilor mecanice pentru a îndeplini rolul de transformator de turatie si de moment de torsiune (cuplu).1. pentru ca masinile motoare au turatii înalte iar cele de lucru (cu rol tehnologic) au turatii reduse. n2 nML.1. iar masinile de lucru au.a Figura 1. . adica a miscarii si a puterii. în functie de procesul tehnologic. se poate realiza direct. efectuata în scopul transmiterii momentului de torsiune.a t Figura 1.2. de regula.1 Generalitati privind transmisiile mecanice Legatura dintre masina motoare MM si masina de lucru ML (figura1. În figurile 1.a) sau indirect. Mt a b Mt c Figura 1.1 a si b). De obicei se impune însa modificarea cantitativa a miscarii. Utilizarea transmisiilor mecanice este impusa si de faptul ca masinile motoare au caracteristici de putere si de moment de torsiune cvasiconstante. caracteristici variabile în timp.2.a si 1.1. turbocompresor – curba b) respectiv a unei masini motoare ideale (curba c).1.1.

. Avantajele transmisiilor prin roti dintate sunt: .pret de cost ridicat (pentru realizare sunt neceare masini si scule speciale).99%.raportul de transmitere total.multiplicatoare de turatie (i1-2 = ct. una din roti antrenâ nd-o în miscare pe cealalta. . i1-2 1) . .angrenajele induc în sistem zgomote si vibratii.Organe de masini. randamentul total.). când se utilizeaza transmisii mecanice înseriate: i n ? total i 1 ?i Clasificarea transmisiilor mecanice poate fi facuta dupa mai multe criterii: a) dupa raportul de transmitere: .exploatare simpla.k n i total - ij k j 1.tipul miscarii (rotatie copleta.gabarit redus. Transmisiile mecanice sunt cele mai fiabile. Dezavantajele transmisiilor prin roti dintate sunt: . în functie de tipul angrenajului).mecanisme diferentiale M = 2.durabilitate ridicata. . P1 PMM.prin forta de frecare (curea lata. rotatie alternanta. P2 PML: . translatie).raport de transmitere riguros constant.k 2 randamentul transmisiei mecanice = P2 / P1 sau = PML / PMM.prin contact direct (angrenaje.prin contact indirect (curele.mecanisme desmodroame M = 1 . Pe lânga transmisiile mecanice exista si transmisii electrice.. Transmiterea miscarii se face direct si fortat.puterea la intrarea în TM.reductoare de turatie (i1-2 = ct.. lanturi) d) dupa numarul gradelor de mobilitate: . . curea dintata) . dupa caz. b) dupa modul de transmitere a momentului de torsiune: .2 Generalitati privind angrenajele Angrenajul este un mecanism elementar format din doua roti dintate.prin forma (roti dintate conjugate = angrenaje. Parametri derivati: . . curea trapezoidala. când se utilizeaza transmisii mecanice înseriate: j n 1. cu schimbarea caracteristicilor de miscare si de cuplu. roti de frictiune conjugate) . uneori practic nelimitata.variatoare de turatie (i1-2 ct.raportul de transmitere i1-2 = n1 / n2 sau.randament ridicat (70% . .sensurile de miscare la intrarea în TM si la iesirea din TM. Transmisii mecanice . i1-2 = v1 / v2 . . roti de frictiune conjugate) c) dupa felul contactului dintre elementele componente . i1-2 1) . prin intermediul dintilor aflati succesiv în contact. 10 . Modificarea turatiei poate fi continua sau în trepte. hidraulice si pneumatice care fac obiectul altor discipline. lant. fiecare rotitoare în jurul propriei axe.puterea la iesirea din TM. 1. cu pozitie relativa fixa sau mobila.

a 1.puterea maxima transmisa este de 100. Performantele angrenajelor: . .raportul maxim de transmitere este 8 (la reductoare cu o singura pereche de roti dintate cilindrice sau conice) si de ordinul zecilor sau sutelor.4.b un angrenaj de tip roata dintata cu dinti drepti / cremaliera. .3 Clasificarea angrenajelor F CREMALIERA (roata cu numar infinit de dinti) Figura 1. în functie de pozitia acesteia fata de axa geometrica de rotatie se disting categoriile: angrenaj cilindric exterior cu dinti drepti (figura 1.000 kW. la reductoare melcate.a).3. În figura 1.3.c (AIR) Figura 1. imposibilitatea modificarii continue a turatiei (la cutiile de viteza turatia poate fi modificata numai în trepte).4.4. angrenaj cilindric interior cu dinti drepti (figura 1.b v Considerând axa instantanee de rotatie (AIR) ca generatoare comuna a rotilor dintate.a este reprezentarea partiala a unui angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti iar în figura 1.b) si angrenaj conic cu dinti drepti (figura 1.3.4. O Mt n Fn - O1 Mt1 n1 n2 Mt2 O2 Figura 1.b 11 .Transmisii mecanice cu roti dintate imposibilitatea preluarii suprasarcinilor.4.  ?1 (AIR)  ?2 (AIR)  ? 1  ?2  ?1  ?2 Figura 1.a Figura 1.3. .4.c).angrenajul ofera cea mai ridicata precizie cinematica dintre toate transmisiile mecanice.raportul minim de transmitere este 1/8 (la multiplicatoare de turatie cu o singura pereche de roti dintate cilindrice sau conice).

c Procesul angrenarii este continuu. acesta poate fi simplificat. obtinânduse un angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dantura înclinata (figura1.4 Procesul angrenarii Figura 1. Contactul a doua flancuri (curbe de profil) se constituie într-o cupla cinematica superioara de clasa a IV-a. între suprafetele de rostogolire (hiperboloizi) nu exista o miscare de rostogolire pura decât într-un singur punct (figura 1. Transmisii mecanice În cazul angrenajelor cilindrice si conice. omoloage.a 1. respectiv – în plan . Din angrenajul hiperboloidal central I se obtine si angrenajul cilindric încrucisat.Organe de masini.curbe de profil. AIR contine toate punctele care au viteza relativa nula dupa normala la axa.b. practic. antiomoloage.6. La angrenajele cu axe încrucisate.c).a respectiv figura 1. pentru inversarea miscarii exista o a doua familie de flancuri. AIR contine toate punctele cu viteza relativa nula. cazul particular al acestuia fiind angrenajul cu melc cilindric (figura1. devenind un angrenaj cu roti dintate conice cu dantura curba (figura1.6.6.6. Angrenajul I este hiperboloidal central.5). Elementele geometrice de baza ale angrenajului si ale unui dinte sunt prezentate în figura 1.curbe de profil. cele doua suprafete cilindrice.b Figura 1.b).5 Figura 1.6. acesta se poate simplificat. fara alunecare.6. respectiv conice fictive au rostogolire pura. respectiv – în plan . Angrenajul II este hiperboloidal oarecare.7.7.  ?1  ?2 (AIR) I I II II ROTI ELICOIDALE ROTI HIPOIDE Figura 1.a). În acest caz. datorita faptului ca fiecare roata dintata are o familie de flancuri. 12 .

adica 1 O1 K1 = 2 O2 K2 . fara ca acesta sa fie obligatoriu în angrenare. În C. De aici rezulta R 1 2 1 cos 1 = R2 cos 2 .7.a 1. Capul dintelui c2 1 Linia flancului 1 c1 n2 rw2 n1 O1 rw1 c1 flanc c2 O2 Profilul dintelui rw1. în oricare alt punct vQ1 t . pentru ca 1 / 2 sa fie constant. Din triunghiurile asemenea O1K1C si O2 K2C obtinem relatia O1 K1 / O2 K2 = O1 C / O2C. cu raport de transmitere constant. Se defineste suprafata de divizare ca fiind aceea pentru care gros imea dintelui este egala cu arcul corespunzator golului dintre dinti.vQ2t 0. Deci.b Flancul dintelui Presupunând ca angrenajul nu are erori si ca rotile sunt perfect rigide. Pentru continuitatea angrenarii. Cercul de rostogolire este cel care. Cercul de divizare este asociat fiecarei roti dintate.2 – razele cercurilor de rostogolire Figura 1. rezulta ca absolut necesara conditia vQ1 n = vQ2n . Putem conchide ca. Cercurile care trec prin C se numesc cercuri de rostogolire. R 1 cos 1 = O1 K1 si R 1 cos 2 = O2 K2 . În figura 1.5 Legea fundamentala a angrenarii Piciorul dintelui Figura 1. Pentru ca raportul 1 / 2 sa fie constant. se pot stabili conditiile pe care trebuie sa le îndeplinesca profilurile flancurilor pentru ca raportul de transmitere al angrenajului sa ramâna constant. numit polul angrenarii. pentru ca raportul de transmitere i1 -2 sa fie constant. se rostogoleste fara alunecare pe cercul de rostogolire conjugat. Pentru a se transmite miscarea în mod continuu. apare necesar ca O2 K2 / O1K1 = ct.un punct oarecare Q în care profilurile conjugate C1 ’ si C2 ’ au  vitezele v Q1 si v Q2. prin reducere la absurd. Cercul de divizare se obtine prin sectionarea suprafetei de divizare cu un plan normal. Este evident ca vQ1 = R 1 1 si v = R2 Q2 2 care au componente dupa directia normala la ambele flancuri N – N si dupa directia tangentiala comuna la ambele flancuri T – T. viteza de alunecare este nula. este necesar ca profilurile dintilor sa fie construite din astfel de curbe 13 . Cu vQ1 t si vQ2 t au fost notate componentele tangentiale ale vitezelor absolute ale punctului Q. Mentionam ca cercul de divizare nu coincide totdeauna cu cercul de rostogo lire. Se poate formula acum legea fundamentala a angrenarii dupa cum urmeaza. Punctul C se mai numeste si centrul instantaneu de rotatie relativ al rotilor (CIR).7. punctul C. trebuie ca O2 C / O1C = ct. au razele r 1 si rw2 si w proprietatea ca nu au alunecare relativa ci doar rostogolire pura. Pentru angrenajul spatial.8 este prezentat contactul flancurilor conjugate într. conform denumirii. curbele C1 si C 2 devin suprafete reciproc înfasurate. nu trebuie sa-si schimbe pozitia pe linia centrelor O1 – O2 . aceste curbe constituie profilul dintelui. Dar. adica vQ1 cos 1 = vQ2 cos 2 . cele doua cercuri de rostogolire au o tangenta comuna.Transmisii mecanice cu roti dintate Dintele este delimitat de o curba omoloaga C1 si de una antiomoloaga ?1 . Rotile dintate corespunzatoare se numesc roti conjugate.

10). Dreapta care uneste un punct oarecare Q al liniei de angrenare cu polul angrenarii este normala comuna a flancurilor în punctul de contact Q. 14 . pentru a se realiza aschierea. În timpul rostogolirii sculei pe viitorul profil. Angrenarea începe în punctul A. Punctul cojugat (dublu) de pe linia de angrenare se deplaseaza în acelasi timp cu punctele corespunzatoare de pe cercurile de rostogolire ale fiecarei roti. se realizeaza si miscarea alternativa perpendiculara pe planul profilului. 2. Segmentul AE se numeste segment de angrenare. Cubele de profil se rostogolesc reciproc. Pe aceasta proprietate se bazeaza generarea dintilor: scula taietoare (cu muchie dreapta) are pozitii relative succesive (prin rostogolire fara alunecare) a caror înfasuratoare este profilul dintelui.8 Normala comuna a flancurilor Tangenta comuna la flancuri 4. 3. Curba 2 (figura1. Transmisii mecanice încât normala comuna în oricare punct de contact al lor sa intersecteze linia centrelor în acelasi punct C adica în polul angrenarii. Doua roti angreneaza între ele când normala comuna la profilurile dintilor în punctul de contact curent trece prin polul angrenarii. Procesul angrenarii poate fi acum mai concret studiat (figura 1. respectiv rw2 rw1 = O1 O2 . Cu aceeasi scula se pot realiza roti cu numere diferite de dinti.9) este înfasuratoarea pozitiilor succesive ale curbei 1. Se defineste linia de angrenare ca fiind locul geometric al punctelor de contact a doua flancuri conjugate. Rotilor dintate li se asociaza cercuri de rostogolire fictive care au o tangenta comuna si care satisfac relatia 1 rw1 = 2 rw2 De aici rezulta r w2 / rw1 = constant. Rezulta ca profilurile dintilor sunt curbe reciproc înfasuratoare. când piciorul dintelui rotii cond ucatoare ia primul contact cu vârful dintelui rotii conduse. O2 2 T r 2 vQ1 R2 2 v Q2 v tQ2 N Q K2 2 1 v Q2 v tQ1 v Q1 K1 C1 N C2 T 1 R1 r 1 1 N-N T-T O1 Figura 1. 5. Observatii si consecinte: 1.Organe de masini. În acest mod se asigura interschimbabilitatea rotilor.

pentru ca sa existe un joc functional. adica pasul masurat ca arc pe cercul de rostogolire. la fel ca pe segmentul AB. Pe segmentul AB angrenarea este bipara. daca exista în angrenare cel putin o pereche de dinti.1.liniile de angrenare sa fie simetrice fata de polul angrenarii. Perechea de dinti cu numarul n se afla deci în serviciu pe lungimea segmentului AE.înaltimea piciorului unui dinte sa fie mai mare decât capul dintelui conjugat. pe segmentul BD angrenarea singulara a perechii n este cunoscuta sub numele de angrenare unipara. A B C (n) (n-1) angrenare bipara angrenare unipara Figura 1.sa aiba acelasi pas.pe care se afla în angrenare perechile de dinti cu numerele n si n . acest raport se numeste grad de acoperire. 6. bipara. angrenare bipara (n+1) D E 15 . Cum distanta dintre doi dinti consecutivi este pw. Notat cu .9 Figura 1.pe care se afla în angrenare perechile de dinti cu numerele n si n 1. . În E perechea de dinti n si-a încheiat serviciul.10 Transmiterea miscarii are loc continuu. Daca 1 exista simultan în angrenare mai multe perechi de dinti.11) se disting segmentele: AB .pe care se afla în angrenare perechea de dinti cu numarul n care a intrat în angrenare în punctul A si DE . este necesar ca raportul dintre arcul C1 ’CC1 ’’ si pw sa fie supraunitar. Pentru ca rotile dintate sa fie interschimbabile trebuie ca: . de asemenea.Transmisii mecanice cu roti dintate r 1 1 (2) (1) C1 A B C D E 2 C1 r 2 Figura 1. aceasta însemnând ca doua perechi de dinti se afla simultan în angrenare.11 7. De-a lungul segmentului DE angrenarea este. BD . Pe linia de angrenare (figura 1. .

N T X x T rx X0 x ruleta T x rb O N Figura 1.vitezele de alunecare relativa a flancurilor sa fie reduse. inclusiv în cazul unor mici variatii a distantei între axe datorate erorilor de executie sau de montaj. Evolventa Cerintele pentru curbele de profil sunt: . Transmisii mecanice 1.Organe de masini. pentru ca tensiunile hertziene de contact sa fie cât mai mici.realizarea profilurilor dintilor sa se faca prin procedee tehnologice simple. 16 .12.12 În figura. aceasta se rostogoleste fara alunecare pe cercul de baza. pentru ca angrenajul sa aiba randament ridicat. hipocicloida si evolventa). . Dreapta trasata cu linie întrerupta se numeste ruleta (cerc de raza infinita). Geometria evolventei poate fi prezentata cu ajutorul notatiilor din figura 1. . ruleta este reprezentata în doua pozitii: tangenta la cercul de baza în punctul Xo si tangenta la cercul de baza în punctul T. . epicicloida. .marimea si directia fortei care actioneaza asupra dintelui sa nu se modifice.sa fie respectata legea fundamentala a angrenarii.curbura flancurilor sa fie redusa.6 Curbe utilizate pentru profilurile dintilor. Evolventa este descrisa de un punct al unei drepte care se rostogoleste fara alunecare peste un cerc fix numit cerc de baza a carui raza este rb. Cerintele de mai sus sunt satisfacute total sau partial de curbele ciclice (cicloida.

În figura 1. Se remarca faptul ca unghiul dintre directia fortei pe dinte si directia vitezei instantanee t – t este variabil. deci. este variabila: ?x TX rb tga x (1. cu atât scade curbura evolventei si. de la functia numita involuta: inv a x tga x ax (1. de asemenea.2) (1.5) Cu cât unghiul de presiune creste. 17 .1) si (1. ca urmare. px t r Fn 1 rx N x N C r 2 pb t Figura 1. utilizând notatia “inv”.Transmisii mecanice cu roti dintate În coordonate polare. Se observa. Ruleta este normala la evolventa în oricare punct al acesteia si este simultan tangenta la cercul de baza. unghiul de presiune corespunzator polului angrenarii devine unghi de angrenare.1) Din definitia evolventei rezulta ca arcul (X0 T) este egal cu segmentul XT.13. Cu x se noteaza unghiul de presiune care este format de tangenta la profil T–T si raza vectoare rx (figura 1. Distanta dintre doua evolvente consecutive masurata pe normala comuna (figura 1. se recomanda folosirea arcelor de evolventa mai departate de cercul de baza.14 În cazul angrenajului. Daca unghiul de presiune corespunzator se apropie de 90 .4) se numesc ecuatiile parametrice ale evolventei. un punct oarecare X al evolventei este definit prin raza vectoare rx si prin unghiul de pozitie x.4) Relatiile (1.13 rb Figura 1.3) se mai poate scrie si altfel. scad tensiunilor hertziene de contact.14) este egala cu pasul masurat ca arc pe cercul de baza. notat cu w. ca raza de curbura a evolventei.12). angrenajul se blocheaza. Relatia de definitie a razei vectoare este: rx rb cos a x (1. N – N este normala comuna la flancurile conjugate. Rezulta: rb ? x a x rb tga x ? x tga x a x (1. adica TX.3) Relatia (1.

relatiile de calcul ale acestuia fiind: i1 ?1 ?2 rw 2 rw1 rb 2 rb1 ct.8) Rezulta ca. e) Raportul de transmitere este constant. cos a w rb1 rw1 rb 2 rw 2 (1. el se situeaza pe normala comuna. rezulta ca aceasta coincide cu tangenta interioara comuna la cercurile de baza având deci o directie unica. linia de angrenare este o dreapta.7) 2 Pe de alta parte. Ca urmare. (1.15 2 a) Fie doi dinti cu profiluri evolventice în contact în punctul X. deoarece normala comuna în punctul de contact este unica si intersecteaza linia centrelor într-un punct fix.Organe de masini. c) Profilurile în evolventa satisfac legea fundamentala a angrenarii.1) se poate scrie: px pb cos a x (1. montajului gresit al arborilor sau uzarii lagarelor) raportul de transmitere nu se modifica. la schimbarea distantei dintre axe (datorita erorilor de executie. segmentul K1 K2 se numeste segment de angrenare. Transmisii mecanice Din (1. se schimba însa unghiul de angrenare.15 sunt urmatoarele: O1 N r 1 rb1 K1 t X K2 C t rb2 N r O2 Figura 1. 18 . Normala comuna a evolventelor trebuie sa fie tangenta atât la un cerc de baza cât si la celalalt. Rezulta ca locul geometric al punctelor succesive de contact dintre cele doua flancuri în timpul angrenarii se confunda cu normala comuna N – N. iar unghiul de angrenare este constant. respectiv pe tangenta interioara comuna la cercurile de baza.6) Caracteristicile angrenarii în evolventa determinate si cu ajutorul reprezentarii din figura 1. Avantajul este acela ca solicitarea dintelui se face pe aceeasi directie. b) Oricare ar fi punctul de contact al celor doua flancuri în timpul angrenarii.

modulul standardizat se regaseste într-un plan normal pe dinte.înaltimea capului dintelui hoa = hoa* m.pasul unghiular corespunzator unui dinte cu golul alaturat = 2 / z. Modulul standardizat permite reducerea numarului sculelor de danturat si asigura interschimbabilitatea rotilor dintate.po – pasul masurat pe cercul de divizare. . La angrenaje melcate. respectiv m = p / si m = d /z. modulul standardizat este modulul maxim. al sculelor de danturat.înaltimea piciorului dintelui hof * = 1. Valorile modulului sunt standardizate prin STAS 822 – 82. 19 . Cercul de divizare este un cerc de rostogolire la prelucrare.2 hof.16 Modulul m poate fi obtinut din relatiile po z = d. La roti conice. .7 Elementele geometrice ale rotii dintate cilindrice cu dinti drepti Principalele elemente geometrice ale rotii dintate cilindrice cu dinti drepti sunt reprezentate în figura1. Ambele cremaliere sunt reprezentate în figura 1.m – modulul danturii. Se definesc marimile geometrice: . Elementele geometrice ale danturii drepte sunt definite de profilul standardizat numit cremaliera de referinta (STAS 821 – 82). . hoa B pO s e ho hof df d da Figura 1. . . Având aceasta marime se mai pot calcula: . . .înaltimea dintelui ho = hoa + hof. .16.17.înaltimea piciorului dintelui hof = hof * m. Negativul acestui profil se numeste cremaliera generatoare care se materializeaza prin taisul activ.diametrul de cap da = d + 2 hoa.z – numarul de dinti. . La roti dintate cilindrice cu dantura dreapta si la cele cu dantura înclinata.diametrul de picior df = d . drept.Transmisii mecanice cu roti dintate 1.diametrul de divizare d = m z. .înaltimea de referinta a capului dintelui hoa* = 1.25. modulul axial este cel care se standardizeaza.

sectionând cercul de divizare. Daca la prelucrare linia de referinta a cremalierei generatoare este pozitionata prin apropierea de cercul de baza. pentru dantura zero si pentru dantura minus deplasata formulele de calcul ale elementelor geometrice sunt prezentate. se obtine dantura minus deplasata sau dantura cu deplasare negativa de profil. comparativ. . . În figura 1. caracteristica geometrica a fiecarei roti.17 identificam urmatoarele elemente geometrice importante: po po/2 o po/2 cremaliera generatoare hoa ho linia de referinta hof ro co cremaliera de referinta Figura 1. în care x este deplasarea specifica de profil. ceea ce înseamna ca sunt cele mai ieftine cu putinta.pasul de referinta po = m.înaltimea capului de referinta hoa = hoa* m. Deplasarea se face deci cu marimea x m.18 sunt prezentate. daca x1 = x2 . având deci rezistenta maxima la încovoiere. Dint ele minus are cea mai slaba rezistenta la încovoire. 1. linia de referinta a cremalierei generatoare se pozitioneza ca tangenta la cercul de divizare. dar prezinta avantajul unei elasticitati mai ridicate cu efecte favorabile pentru dinamica angrenajului. Pentru dantura plus deplasata.25. . 20 .Organe de masini.25. hof* = 1. elementele geometrice care definesc dantura zero si danturile cu deplasare de profil.17 . Transmisii mecanice În figura 1. În acelasi timp.înaltimea piciorului de referinta = hof * m. angrenajul este deplasat. se obtine dantura plus deplasata sau dantura cu deplasare pozitiva de profil. este vorba de angrenajul zero deplasat. adica fata de cercul de divizare.1. co * = 0. ca si la cremaliera generatoare.jocul de referinta la cap co = co* m. . Daca la prelucrare linia de referinta a cremalierei generatoare este retrasa spre exterior fata de pozitia anterioara.8 Deplasarea danturii În procesul de prelucrare a danturii unei roti dintate. Dantura astfel obtinuta se numeste dantura nedeplasata sau dantura zero. Pe acest cerc. comparativ în Tabelul 1. grosimea dintelui (ca arc) va fi egala cu arcul deschiderii golului dintre dinti. în care: h * = 1.unghiul profilului de referinta o = 20 . . Daca x1 = x2 . dintele plus este mai ascutit la vârf ceea ce face mai vulnerabila ruperea acestuia. daca x1 + x2 0. Se observa ca dintele plus are o grosime la baza mai mare decât la celelalte variante constructive. se obtine angrenajul zero.înaltimea dintelui de referinta ho = hoa + hof. Se remarca faptul ca muchiile sculelor aschietoare oa sunt drepte.

18 Curbura dintelui plus este mai mica.2 hfw Asa cum s-a aratat.xm hf h of Linia de referinta a cremalierei generatoare df d of d f d hf db Figura 1.= ha.10) (1. 2 x m tga 0 .12) DANTURA ZERO hoa = m hoa* = m hof = m hoa* = 1.x) hf.= d . astfel încât tensiunile hertziene de contact sunt mai reduse în comparatie cu celelalte variante constructive prezentate.= m (hof* + x) h.14) Tabelul 1.25 m d=m z dw+ = d cos o / cos da+ = d + 2 ha+ df+ = d .= d + 2 hadf.= m (hoa* .13) (1.25.1 se mai pot calcula.11) (1.2 hf+ w (1.9) s s m m p 2 p 2 2 x tga 0 2 x tga 0 (1. pentru dintele zero. pentru variantele constructive studiate si grosimea s a dintelui (ca arc) si arcul e corespunzator deschiderii dintre doi dinti. 21 .Transmisii mecanice cu roti dintate + da ha d oa 0 da h oa ha + xm . p 2 2 x m tga 0 .25 m ho = m (hoa* + hof* ) =2. marimile mentionate sunt: s0 s s e0 e e m s0 s0 m e0 e0 p 2 2 x m tga 0 . 2 x m tga 0 .2 hof DANTURA MINUS ha.25 m d=m z dw. e e m m p 2 p 2 2 x tga 0 2 x tga 0 (1. Fata de elementele prezentate în Tabelul 1.+ hf.25 m d=m z dw = d da = d + 2 hoa df = d . pentru dintele plus.1 DANTURA PLUS ha+ = m (hoa* + x) hf+ = m (hof* . Astfel.x) h+ = ha+ + hf+ =2. hoa* = 1 si hof * = 1.= d cos o / cos da.=2. respectiv pentru dintele minus.

C o K1 o F d1 2 hoa r1 a2 0 2 (1.9 Subtaierea si intreferenta. se obtine numarul minim teoretic de dinti al unei roti care se poate prelucra fara subtaiere si anume: z 1min Practic: z 1min practic 5 z 1min 6 14 dinti (1. Dintele cu subtaiere are rezistenta redusa la încovoiere.19. Deci.19. Transmisii mecanice 1.16) rb1 O1 Figura 1. segmentul O1 K1 va reprezenta raza minima a cercului de baza al rotii dintate care se poate prelucra fara subtaiere.17) Dintii cu subtaiere au flancurile evolventice incomplete.19 a).Organe de masini.15) h 0a sin a 2 0 m Pentru unghiul de referinta o = 20 standardizat. 22 .18) 17 dinti (1. conducând la diminuarea segmentului de angrenare si a gradului de acoperire.a Aceasta înseamna ca primul punct de contact al dintelui cremalierei generatoare cu dreapta de angrenare trebuie sa fie în interiorul segmentului CK1 iar la limita chiar în K1 . Din triunghiul CK1 F rezulta: h 0a z 1min CK1 sin a 0 2 d1 sin 2 a2 0 2 * h 0a sin a2 0 m z1 min sin 2 sin a 2 0 (1. Gradul de acoperire Pentru ca întreg flancul dintelui sa fie evolventic este necesar ca dintele sculei sa începa aschierea în interiorul segmentului de angrenare K1 K2 (figura 1. adica fara a se decupa din materialul de la baza dintelui.b la care s-a produs subtaierea. asa cum s-a întâmplat la dintele prezentat în figura1.

Transmisii mecanice cu roti dintate

evolventa

nonevolventa Dinte subtaiat Figura 1.19.b Interferenta este fenomenul care apare în functionare atunci când intrarea în angrenare are loc în afara segmentului teoretic optim K1 K 2 . Acest lucru face imposibila functionarea angrenajului sau conduce la functionare fortata, în timpul careia vârful dintelui rotii conduse 2 sapa la baza dintelui conducator 1. Cu notatiile din figura 1.20 se pot stabili razele punctelor de intrare si de iesire din angrenare dA1, respectiv dE2 . O1 d b1 2 dA2 2 A1,2 C E1,2 K1

w

dE 1

K2

dE 2 2 dA2 2 d b2 2

w

O2 Figura 1.20 23

a

Organe de masini. Transmisii mecanice Astfel, conform figurii 1.20 si relatiei (1.1) rezulta: d A1 d E2 în care: tga A1 tga E2 2 p 2 p ea z1 ea z2 e2 e2 (1.21) (1.22) care caracterizeaza angrenajul cilindric cu d b1 cos a A1 db2 cos a E2 (1.19) (1.20)

Referitor la gradul de acoperire total dinti drepti, facem precizarea ca: ea în care:
2 2 d a1 d b1 2 2 p m cos a 0 1
1

e1

e2

ea

(1.23)

e1

(1.24)

e2 ea

d22 d22 2 a b 2 p m cos a 0 sin a 0 a p m cos a 0

(1.25)

(1.26)

unde a este distanta dintre axele rotilor. Pentru asigurarea continuitatii angrenarii este necesar ca 1,1 pentru angrenajele precise apartinând claselor 5, 6 si 7. Pornind de rezultatele obtinute mai sus, suntem în masura sa înregistram diametrele începutului profilului evolventic; aceste marimi depind de procedeul tehnologic folosit la executia danturii. Pentru cazul utilizarii frezei melcate care, ca scula, are profilul cremalierei generatoare, relatiile de calcul pentru diametrele începutului profilului evolventic sunt:
1 2 2

d l1, 2

d b1,2

1

tga 0

2

1 x1,2 z1, 2 cos a 0 sin a 0

(1.27)

Pentru evitarea interferentei danturii se pun conditiile: dA1 dl 1 24 (1.28)

Transmisii mecanice cu roti dintate dE2 dl 2 (1.29)

Ilustrarea celor prezentate mai sus, succint, fara demonstratii, poate fi urmarita în figura 1.21.a si b. Linia punctata din figura1.21.b reprezinta curba dupa care se produce, prin interferenta, uzarea dintelui conducator. Pentru evitarea interferentei pot fi adoptate urmatoarele masuri: - construirea profilului dintilor rotii mici (conducatoare) dupa traiectoria descrisa de vârful dintilor rotii mari (ca efect secundar nefavorabil fiind acela ca scade rezistenta la încovoiere); - modificarea profilului dintilor rotii mari (conduse), pentru a nu se interfera cu profilul dintilor rotii conducatoare (procedeu scump); - utilizarea unor scule cu unghiul o marit (scule nestandardizate deci mai scumpe), ceea ce ar conduce la efectul secundar al maririi fortelor din angrenaj, respectiv din lagare; - scurtarea capului dintilor rotii mari (fapt care are ca efect micsorarea segmentului de angrenare si scaderea gradului de acoperire); - realizarea dintilor rotii conducatoare cu deplasare pozitiva de profil (procedeu uzual si ieftin) cu valoarea: x nec z min z min z ; z z min si z min 17 (1.30)

O1

rl1 rA1 A E

K1

K2 r12

rE2

curba dupa care se produce uzarea daca exista interferenta O2 Figura 1.21.a Figura 1.21.b

Se remarca faptul ca fenomenul interferentei se poate produce la angrenajele cu z 1 foarte mic, numar ales astfel pentru cresterea raportului de transmitere, adica pentru obtinerea unui ansamblu cu gabarit minim. La angrenarea fara interferenta, capul dintelui rotii conduse trebuie sa înceapa angrenarea cu piciorul dintelui rotii conducatoare într-un punct situat pe profilul evolventic al acestuia; în caz contrar, nu vor exista în angrenare curbe reciproc înfasuratoare, se va produce uzarea piciorului dintelui conducator si eventual ruperea acestuia. 25

Organe de masini. Transmisii mecanice 1.10 Unghiul de angrenare, distanta dintre axe si jocul la picior al angrenajelor cu dantura deplasata Cu ajutorul notatiilor din figura1.22 poate determina arcul sx corespunzator grosimii unui dinte la raza rx. Au fost facute notatiile: rv raza cercului de vârf; ra - raza cercului de cap; r w - raza cercului de rostogolire; r – raza cercului de divizare si rb - raza cercului de baza. (coarda) gx s sw
d

sx sa E

cerc de vârf cerc de cap oarecare cerc de rostogolire cerc de divizare cerc de baza

x

F G sb
v a

r
x

rw

rx

rb
o

ra

rv

inv inv
x

v

Figura 1.22 Arcul EF este egal cu diferenta dintre arcele EG si FG; în acelasi timp, arcul EF este egal cu arcul sx / 2; se poate deci scrie succesiv: sx 2 sd rx inv a v rx inv a x (1.31) (1.32)
x

2 r inv a v inv a 0 , r = rb / cos
o

Cunoscând ca: rx = rb / cos rw rx cos a 0 cos a w cos a 0 r cos a x r

si rw = rb / cos

w,

rezulta: (1.33) (1.34)

Pentru fiecare dinte generat cu deplasare pozitiva, se vor reproduce pe cercul de divizare arcele plinului, respectiv golului dintre dinti cu valori inegale; astfel, arcul plinului dintelui (“grosimea”) are expresia de calcul: sd s p0 2 2 x m tga 0 m p 2 2 x tga 0 26 (1.35)

37) Cu aceasta determinare. Montarea rotilor pentru angrenare se face astfel încât grosimea dintelui masurata ca arc pe cercul de rostogolire al unei roti sa fie egala cu deschiderea golului masurata ca arc de pe cercul de rostogolire al celeilalte roti. obtinem relatia generala pentru calculul arcului grosimii dintelui cu o deplasare oarecare de profil.32) si punând conditia sd+ = sd . adica sw1 = ew2 sau.Transmisii mecanice cu roti dintate Având în vedere (1. se obtine expresia: inv a v 1 z p 2 2 x tga 0 inv a 0 (1. sw2 = ew1. dupa ce se face se face substitutia 2 rx = 2 r cos o / cos x = m z cos o / cos x.41) .40) Fie doua roti dintate generate de o aceeasi cremaliera a carei linie de referinta este deplasata pentru fiecare roata în parte fata de cercul de divizare corespunzator.36) Cum r = m z / 2.39) cos a x Pentru particularizare. iar unghiul de angrenare w este acelasi la ambele roti. Cum pasii pe cercurile de rostogolire sunt egali. aceasta înseamna ca unghiul de presiune este egal cu unghiul de referinta.38) sx 2 rx în care. din (1. Relatiile prezentate pentru deplasare pozitiva de profil sunt aplicabile si în cazul deplasarii negative de profil daca în loc de (+ x) se va înlocui (. se poate scrie succesiv: p w1 pw2 pw p0 cos a 0 cos a w p m cos a 0 cos a w 27 (1. expresia generala pentru sx devine: p 2 2 x tga 0 z inv a 0 inv a x (1.39) va rezulta sa. Pentru controlul fabricatiei rotii este necesara cunoasterea marimii corzii gx : gx 2 r x sin d x 2 rb sin inv a v inv a x cos a x (1. rezulta: 2 r inv a v inv a 0 m p 2 2 x tga 0 (1. Cele doua roti au acelasi modul si acelasi unghi masurat pe cercul de divizare corespunzator d = o. cu rx = ra si ra = r cos o / cos a . tangent la primul.x): p 2 2 x tga 0 z sx m z cos a 0 inv a 0 inv a x (1.

rezulta în final relatia de calcul pentru suma deplasarilor de profil: x1 x2 z1 z2 inv a w 2 inv a 0 tga 0 (1. 1 c 2 Figura 1. daca x1 + x2 0. situatia poate fi evitata doar prin scurtarea corespunzatoare a capetelor dintilor.45) Jocul la picior c se determina pe baza reprentarii din figura 1.23 28 . Transmisii mecanice s w1 m z1 cos a 0 p 2 2 x1 tga 0 z1 inv a 0 inv a w 1 cos a w (1. se poate calcula unghiul de angrenare w.42) e w2 m z 2 cos a 0 p 2 2 x 2 tga 0 z2 inv a 0 inv a w 1 cos a w (1. S-a mai facut deja observatia ca nu este totdeauna recomandata scurtarea dintilor pentru ca acasta conduce la scaderea gradului de acoperire.1 m. În situatia în care c 0.46) (1.1 m. atunci c = co. respectiv cu deplasare de profil conjugate (a) astfel: a0 a r1 rw1 r2 rw 2 m m z1 z 2 2 z1 z 2 2 cos a 0 cos a w (1. angrenajul se poate bloca.23. Pe de alta parte.44) Daca suma (x1 + x2 ) este cunoscuta. astfel: c a ra1 rf 2 sau c a ra2 rf 1 (1.43) Egalând sw1 cu e w2. jocul la picior scade.47) Cu notatiile deja utilizate se obtin apoi relatiile: c a0 cos a 0 cos a w 1 c0 m x1 x2 (1.Organe de masini. angrenajul functioneaza fara riscul de a se bloca. daca c 0. Se poate calcula mai departe distanta dintre axele rotilor fara deplasare de profil conjugate (ao).48) Daca w = o si x1 + x2 = 0.

24 segmentul K1 K2 face parte din normala la flancurile dintilor aflati în contact în punctul oarecare Q si în toate punctele succesive de angrenare aflate între A si E.49) (1. Dar componentele tangentiale ale acelorasi viteze nu sunt egale (vQ1 t vQ2t ) astfel încât apare alunecarea relativa a flancurilor. ceea ce înseamna ca 29 . Pentru ca angrenarea sa fie corecta este necesar ca proiectiile pe normala ale vitezelor sa fie egale. vQ1 t = vQ2t . de o parte si de alta a polului angrenarii. ra1 O1 rb1 rw1 rf1 v Q1 vQ2 1 t v tQ 2 v Q1 K1 A C Q E vn Q1 vn Q2 v Q1 O 1Q O 2Q K2 ra2 rw2 rf2 rb2 q v Q2 1 2 2 a sin O2 v tC1 + v tQ1 max v tQ 2 v max t C2 Figura 1. punctul C. Componentele tangentiale ale vitezelor sunt: v tQ1 v tQ2 K 1Q ? 1 K 2Q ? 2 ?1 ? 1 ?2 ? 2 (1.50) În punctele K1 si K2 . adica vQ1 n = vQ2 n . componentele vitezelor tangentiale au valori maxime. În polul angrenarii.Transmisii mecanice cu roti dintate 1.24 Vitezele absolute ale punctului Q sunt: v = O1Q Q1 1 si v Q2 = O2Q 2 .11 Alunecarea flancurilor În figura 1.

schimbarea pozitiei liniei de referinta a cremalierei generatoare fata de cercul de divizare prin deplasare spre centrul acestuia (deplasare negativa) sau în exteriorul acestuia (deplasare pozitiva).utilizarea unor scule nestandardizate caracterizate prin o 20 . dar scade gradul de acoperire. rezula expresia + 2) (1. la dintele rotii conduse. În toate celelalte puncte ale segmentului de angrenare.prelucrarea danturii în lungul acestora.12 Modificarea danturii Modificarea danturii consta în schimbarea geometriei acesteia în scopul maririi unor performante functiona le fata de geometria standard obtinuta cu linia de referinta a cremalierei generatoare (scula de danturat) tangenta la cercul de divizare. Curbele de flancare sunt.a si b sunt schematizate posibilele variante de flancare a danturii. Aceasta prelucrare are ca scop atenuarea socurilor la intrarea în angrenare datorate abaterilor de pas si deformatiilor dintilor sub sarcina. . în polul angrenarii forta de frecare îsi schimba sensul pentru ambii dinti aflati în angrenare.51) 1 Stiind ca 1 = K1 C + CQ si 2 = K2C – CQ si ca K1C finala pentru calculul vitezei de alunecare: va = q ( 1 = K2 C 2 . Transmisii mecanice alunecarea relativa este nula.Organe de masini. evolventice de la vârf pâna la punctul de pe flanc corespunzator începerii 30 .b Figura 1. hoa* 1 si/sau co 0. Daca dintele este scurtat.25.a Figura1. 1. Cresterea lui o o are ca efect si cresterea fortelor din angrenaj. Modalitatile de a modifica dantura sunt: . operatie numita flancare.25. diferenta dintre componentele tangentiale ale vitezelor vQ1 si vQ2 conduce la viteza de alunecare va : va t v Q1 vt 2 . Q va ?1 ? 1 ? 2 ? 2 (1.scurtarea capetelor dintilor.25. respectiv spre picior.52) în care q = CQ.26 . daca 20 . rezulta dinti elastici si nivel redus al zgomotului angrenajului. de-o parte si de alta a punctului C. respectiv de la vârf. creste portanta si scade numarul de dinti la care apare subtaierea. creste rezistenta acestuia la încovoiere. Semnul arata ca de o parte si de alta a polului angrenarii viteza de alunecare are sensuri diferite. Fortele de frecare sunt îndreptate de la cercul de rostogolire spre vârf. În figura 1.25. Daca o 20 . de-o parte si de alta a punctului C. La capetele segmentului de angrenare la care viteza de alunecare are cele mai mari valori. de obicei. respectiv flancarea capului si flancarea piciorului. . a ha hf f dA Figura 1. la dintele rotii conducatoare si de la picior. apare pericolul uzarii prin gripaj.

bombarea dintelui (figura 1. la cresterea rezistentei la încovoiere. punctul D. pentru dantura dreapta. Adâncimea de flancare este egala cu deformatia dintelui sub sarcina.1…1.53) x min unde zmin = 17 dinti. Limitele deplasarii de profil 1. fara a se min produce fenomenul de subtaiere. pentru dantura dreapta. utilizându-se arce de evolventa mai îndepartate de cercul de baza (figura 1.27) deci cu raza de curbura mai mare. Prin aceste masuri se evita ruperea vârfurilor dintilor. 4. Nerespectarea acestei conditii are ca efect cresterea segmentului de angrenare unipara BD. pentru dantura înclinata.4 mn . Realizarea unei roti dintate cu numar de dinti z inferior numarului z . pentru ca sa poata fi respectate conditiile de mai sus.13 Scopurile deplasarii danturii. 3. iar a este o valoare indicata de STAS 6055 – 82.55) cos a w Distanta dintre axe a0 = m (z1 + z2 ) / 2 este o distanta de obicei nestandardizata. se poate accepta o mai mare deplasare a profilului danturii. 1.26) are ca scop marirea capacitatii de încarcare a danturii prin eliminarea concentratorilor de tensiune care se formeaza la capetele dintilor sub sarcina ca urmare a erorilor de directie a dintelui. pentru care este necesara executia rotilor care sa îndeplineasca conditia: x1 în care w se x2 z1 z 2 inv a w inv a 0 2 tga 0 (1. gradul de acoperire trebuie sa îndeplinesca conditia min = 1.Transmisii mecanice cu roti dintate angrenarii singulare. 31 . Scurtarea capetelor dintilor conduce la obligativitatea verificarii gradului de acoperire care scade prin deplasarea pozitiva a profilului. simultan cu scurtarea capetelor dintilor. Prin deplasari pozitive de profil se mareste capacitatea portanta si prin faptul ca acestea conduc la cresterea grosimii piciorului dintelui si. daca dantura este realizata din oteluri durificate.3. Deplasarea de profil pozitiva este însa limitata de necesitatea unei anumite grosimi a vârfului dintelui: a) sa min = 0. Este evident faptul ca. În unele cazuri. Realizarea distantei dintre axe impuse (standardizate). forta din angrenaj revine unei singure perechi de dinti.4 m. b) sa min = 0.25 m. Marirea capacitatii portante a flancurilor prin deplasari pozitive ale profilului. 2. pe perioada angrenarii unipare. În acest fel. implicit. respectiv sa min = 0. pentru dantura înclinata. daca dantura este realizata din oteluri de îmbunatatire. Deplasarea necesara pentru realizarea acestui scop este data de relatia: z min z min z (1. solicitarea de contact se reduce. respectiv sa min = 0. a celor de montaj sau a deformarii arborilor. .54) deduce din relatia: a 0 cos a 0 a (1.25 mn .

Diminuarea pericolului de gripare a angrenajului. de asemenea. în cazul reductoarelor de turatie.Organe de masini. 32 .0. prin care se obtine dantura. Repartizarea sumei (x1 + x2 ) pentru pinionul cu z1 dinti (roata conducatoare) si pentru roata condusa (cu z2 dinti) se face dupa diferite criterii.evitarea ascutirii excesive a vârfului dintelui. Este necesar ca sa fie îndeplinita totusi conditia c 0. realizata pe baza proiectarii. O astfel de realizare constructiva are însa si efecte nedorite: scaderea grosimii piciorului dintelui si aparitia pericolului de rupere a acestuia si cresterea tensiunilor hertziene de contact. Recomandarile general acceptate pentru suma deplasarile de profil sunt: a) pentru danturi cu viteze de alunecare relativa egalizate la ambele capete ale segmentului de angrenare x1 + x2 = 0…0. d) în general. Transmisii mecanice 5. Deplasarea danturii nu este o operatiune care se face dupa danturare ci este chiar danturarea însasi.1 m.2. Aceasta recomandare este cvasiobligatorie. datorita faptului ca din profilul evolventic se utilizeaza arce mai apropiate de cercul de baza cu raze de curbura mai mici.27 6.6. Se poate demonstra ca prin deplasarea pozitiva a profilului danturii vitezele relative de alunecare de la capetele segmentului de angrenare scad. reducerea uzarii flancurilor si cresterea randamentului se obtin. x1 + x2 1 si x1 0. Deplasarile pozitive de profil au ca urmare si scaderea jocului la picior c. . . . Cresterea gradului de acoperire se poate obtine prin deplasari negative de profil.evitarea subtaierii la generare. având în vedere ca dintele pinionului trebuie sa aiba o rezistenta mecanica superioara dintelui rotii conduse întru-cât are o frecventa de rotatie mai mare. Limitele deplasarii de profil sunt date de: . (sa)min ” ’ ’> ” rb Figura 1. Trebuie facuta precizarea ca depla sarea profilului este o operatiune curenta.evitarea aparitiei fenomenului de interferenta în timpul angrenarii.4…0.evitarea scaderii gradului de acoperire sub limita admisa.6…1. c) pentru obtinerea unui grad de acoperire ridicat x1 + x2 = .evitarea scaderii excesive a jocului la piciorul dintelui. b) pentru danturi de mare portanta x1 + x2 = 0. prin deplasari pozitive de profil. .

Transmisii mecanice cu roti dintate În exemplul prezentat în figura 1.28 repartitia sumei deplasarilor de profil se face dupa criteriul capacitatii portante maxime. x, x1 + x2 2 2 x2 xm x1 1 creste portanta creste

0

10

z1

zm

z2

z, ze z1 + z 2 2

-1 Figura 1.28 1.14 Angrenajul cilindric exterior cu dantura înclinata Angrenajul provine dintr-un angrenaj hiperboloidal central (figura1.29), prin simplificare; rotile dintate sunt cilindrice si au dantura înclinata. Înclinarea danturii w (figura1.30) este aceeasi pentru ambele roti conjugate; axele rotilor sunt paralele. Spre deosebire de angrenajul cilindric cu dantura dreapta, rotile acestui angrenaj intra progresiv în angrenare, ceea ce aduce dupa sine urmatoarele avantaje: - în angrenare exista simultan un numar mai mare de dinti, angrenajul prezentând un grad de acoperire mai mare;
w1

d w1 d w2 Figura 1.29 Figura 1.30 33
w1 = w1 = w w2

- functio narea este mai silentioasa, iar solicitarea dinamica a dintilor mai redusa. Ca urmare, angrenajele cu dantura înclinata sunt recomandate pentru turatii mari; - rigiditatea perechii de dinti aflati simultan în angrenare are o mai mica variatie de-a lungul segmentului de angrenare, angrenajul având o comportare dinamica mai favorabila;

Organe de masini. Transmisii mecanice - lungimea fâsiei de contact este mai mare fata de dantura dreapta, la aceeasi latime de roata, ceea ce conduce la tensiuni de încovoiere si la tensiuni hertziene de contact ma i mici (figura 1.31). l=B/cos
w1 w

B

Figura 1.31 Prelucrarea danturii înclinate se face cu aceleasi scule si pe aceleasi masini ca si dantura dreapta, prin simpla pozitionare a sculei fata de semifabricat, fara costuri suplimentare. Dezavantajul danturii înclinate este acela ca, în comparatie cu dantura dreapta, forta normala pe dinte are, pe lânga componentele tangentiala si radiala si o componenta axiala care duce la solicitarea suplimentara a lagarelor pe care se sprijina arborii. Ca urmare unghiul w este maxim 24 ; pentru un unghi w sub 8 , avantajele danturii înclinate sunt neglijabile. Elementele geometrice ale danturii înclinate sunt definite în planul normal pe dinte, plan în care se regasesc elementele cremalierei de referinta. Profilul normal al cremalierei generatoare face unghiul 0 (la dantura nedeplasata), unghi corespunzator cercului de divizare, cu planul frontal t – t al rotii. În planul normal pe directia dintelui se reproduc elementele standard ale cremalierei, inclusiv modulul normal m . În planul normal n – n se n distinge pasul normal pn , iar în planul frontal – pasul frontal pt (figura1.32.a si b). Cu notatiile din figura1.32 se deduc relatiile: pt mt h 0n tga 0t pn cos ß 0 mn cos ß 0 h 0t pn 2 tga 0n pt 2 cosß 0 tga 0 n ; a 0n a0 20 (1.56) (1.57) (1.58) (1.59)
o

tga 0n cosß 0 n

f t pt B/tg
o

B

pn

on

f n t pn /2 Figura 1.32.a 34 Figura 1.32.b

Transmisii mecanice cu roti dintate Se mai fac precizarile: h 0a h*a m n ; 0 h *a 0
* h 0f

1 pentru x

0 0

(1.60) (1.61) (1.62)

h 0f h * m n ; 0f h 0 h 0a h 0f

1,25 pentru x

Prin sectionarea unei roti dintate reale cu un plan n – n, perpendicular pe directia dintilor, se obtine o elipsa cu dantura dreapta în care se regasesc elementele geometrice ale cremalierei de referinta (figura 1.33). Modulul danturii rotii eliptice este mn . Raza de curbura a elipsei este . Considerând o roata dintata cilindrica cu dinti drepti, echivalenta de raza , se poate afla numarul de dinti zech corespunzator acesteia, astfel: ? ? b2 a mn d 2 cos ß 0 z ech 2 cos 3 ß 0 z cos 3 ß 0
2

;

?

mt

z 2 cos 2 ß 0

(1.63) (1.64) (1.65)

z ech

Rezulta ca numarul minim de dinti la care nu se produce subtaierea este zmin = 17 cos3 0 . Aceasta proprietate conduce la un alt avantaj important al rotilor dintate cu dantura înclinata, comparativ cu dantura dreapta. Roata dintata echivalenta rotii cu dantura înclinata permite, prin elementele sale, definite mai sus, ca întreg calculul de rezistenta sa se faca cu aceleasi relatii ca pentru dantura dreapta; la roata echivalenta vor fi adoptate pentru calculul de rezistenta modulul normal, elementele cremalierei de referinta, numarul de dinti zech si deplasarea specifica de profil xn . elipsa cerc n d/2
o

n d 1 2 cos a Figura 1.33 Relatiile pe care le prezentam mai jos caracterizeaza complet geometria si functionalitatea cinematica pentru angrenajele cilindrice cu dantura înclinata cu deplasare de profil nula, pozitiva sau negativa. Relatiile sunt scrise pentru deplasare pozitiva de profil. Pentru deplasare negativa de profil semnul (+) din fata termenilor care îl contin pe x se va 35 b
0

d 2

Organe de masini. Transmisii mecanice înlocui cu semnul (-) sau dupa caz, semnul (-) din fata termenilor care îl contin pe x se va înlocui cu semnul (+). Pentru dantura înclinata nedeplasata x = 0. Pentru dantura dreapta 0 = 0. Ca urmare, formulele care urmeaza sunt valabile pentru toate tipurile de angrenaje cilindrice. Date de intrare pentru calculul angrenajului: z1 si z2; mn (standardizat, dupa ce a fost predimensionat din calculul la obosela prin încovoiere la piciorul dintelui); 0 ; aw (valoare impusa prin standardizare, dupa predimensionarea la solicitarea de oboseala superficiala de contact); h0a* =1; c0* = 0,25; 0 n = 20 . Marimi calculate: Distanta de referinta dintre axe pentru angrenajul fara deplasare de profil: a mn z1 z 2 2 cos ß 0 (1.66)

Unghiul de presiune de referinta în plan frontal: at arctg tga n cosß 0 (1.67)

Unghiul real de angrenare în plan frontal, cu respectarea distantei impuse dintre axe (aw), necesitând deplasarea danturii: awt arccos a cos a t aw (1.68)

Numerele de dinti ale rotilor echivalente: z n1,2 z1, 2 cos 3 ß 0 (1.69)

Suma coeficientilor deplasarilor de profil în plan normal: x n1 x n2 inv a w t inv a t z1 z 2 2 tga n (1.70)

Coeficientii minimi ai deplasarilor de profil în plan normal, pentru evitarea subtaierii: x n1 min cu verificarile: xn 1 xn 1 min , respectiv xn 2 min xn 2. (1.72) 17 z n1 17 si x n 2 min 17 z n 2 17 (1.71)

Diametrele cercurilor de divizare: d1,2 = mn z1 ,2 36 (1.73)

2 d1. 2 cos ß a1.2 / cos + 2 xn 1. 2 arctg d a1.79) Unghiul de presiune al profilului pe cercurile de cap în plan frontal: a a t1.2 mn z1.2 (1. 2 cosß 0 * 2 h0a x n 1. 2 cos a t cos a w t (1.2 (1.75) Diametrele cercurilor de picior: d f 1.Transmisii mecanice cu roti dintate Diametrele cercurilor de baza: db 1.83) Pentru a nu se produce ruperea vârfurilor dintilor este necesar ca: s an1. 2 tgß 0 d 1.2 inv a t inv a n (1.2 (1. 2 arccos d1.78) (1.2 tg n ) 0 (1.77) Arcul dintelui pe cercul de divizare în plan normal si în plan frontal: sn 1.2 s an min (1.84) 37 .2 = mn (0. 2 d a1. 2 s a t1. 2 tg a n z 1.2 (1.2 cos a t d a1.82) s a n1.80) Unghiul de înclinare a danturii pe cilindrii de cap: ß a1.2 cos t (1.5 st 1. 2 cos ß 0 * 2 h0a c0 * x n1.2 = sn 1.2 mn z1.2 = d1.2 (1.74) Diametrele cercurilor de rostogolire: d w 1.76) Diametrele cercurilor de cap: d a 1. 2 s a n1.81) Arcul dintelui pe cercul de cap în plan normal si în plan frontal: p 2 2 x1.

99) (1. Transmisii mecanice în care sa n min = 0.96) 2 p m t cos a t d 22 a 1 2 2 db 2 e2 (1. 2 d b1.4 mn .97) 2 p m t cos a t Cu aceste precizari.91) Diametrul începutului angrenarii si diametrul sfârsitului angrenarii: d A1 d b1 cos a A1 si 2 p ea z2 e1 ea z1 dE 2 e2 db2 cos a E 2 (1.89) (1.93) (1.88) ea eß 1.85) (1.98) (1.2 z1.1…1. 2 sin a t cos a t 2 (1.94) (1.87) (1. pentru oteluri de îmbunatatire si sa n min = 0. Verificarea gradului de acoperire: ea eß e? d2 d21 a1 b B sin ß 0 p mn 2 da 2 d2 2 b 2 a w sin a wt cos ß 0 2 p m n cos a t (1. verificarea interferentei devine: dA 1 dl 1 dE 2 dl 2 dl 1.92) (1.2 0 38 (1.95) în care: tga A1 tga E 2 ea 2 p a w sin a w t p m t cos a t 2 d a1 1 2 2 d b1 e1 (1.90) d l1. pentru oteluri durificate.100) .3 Latimea rotii conduse si a rotii conducatoare: B2 = d d1 B1 = B2 + (5mm…30mm) Diametrul începutului evolventic: 1 2 (1.25 mn .2 1 tga t 2 1 x n1.86) (1.Organe de masini.

Transmisii mecanice cu roti dintate Verificarea jocului la picior: c1. Dantura poate fi dreapta sau curba.34 Dantur a dreapta Dantur a paloida (în evolventa) Dantur a eloida (hipocicloida sau epicicloida) Dantur a în arc de crec GLEASON Figura 1. Rotile cu dantura dreapta se executa mai usor. Dantura dreapta a rotilor conice induce în angrenaj zgomote si vibratii. repartitia încarcarii nu este uniforma de-a lungul dintelui.35 39 .102) da 2 1 (1. b) dantura curba paloida sau în evolventa . Calculul danturii curbe depinde de procedeul de executie care se desfasoara sub licenta de firma.1 mn 1.Klingelnberg. dat fiind faptul ca. Dantura curba asigura un grad mare de acoperire. aceasta are însa avantajul ca prezinta o foarte mare capacitate portanta.2 a df 1 2 2 (1. Dantura curba se realizeaza pe masini complicate constructiv. orice eroare de executie sau de montaj a rotilor conice cu dantura dreapta poate conduce la ruperea danturii. dar pot fi realizate si variante constructive diferite (figura 1. În figura 1. Cel mai frecvent angrenaj este cel ortogonal ( = 90 ). 2 c1.35 sunt prezentate variantele constructive: a) dantura dreapta.15 Angrenaje conice Angrenajele conice servesc la transmiterea miscarii între doi arbori cu axe concurente. Suprafetele de rostogolire sunt doua conuri cu vârful comun în punctul de intersectie al axelor rotilor. în aceste cazuri. dar pot fi utilizate numai pâna la viteze de maximum 5 m/s. c) dantura curba eloida (hipocicloida sau epicicloida) – Öerlikon si d) dantura în arc de cerc – Gleason.101) 0.34). conuri de rostogolire 1 2 = 90 axa instantanee de rotatie > 90 < 90 Figura 1.

În figura 1. conurile de rostogolire sunt si conuri de divizare. va realiza tot o evolventa sferica. 40 . b) dinti cu înaltime decrescatoare si joc la picior descrescator si c) dinti cu înaltime decrescatoare si joc la picior constant.Organe de masini. daca liniile lor de angrenare se vor suprapune.36 În procesul de generare a danturii conice are loc rostogolirea planului de divizare (rostogolire) de referinta al rotii plane generatoare pe conul de baza al rotii de executat.37): a) dinti cu înaltime constanta cu joc constant la picior. în acest caz. Negativul rotii plane de referinta este roata plana generatoare care defineste geometria sculei. acest lucru se realizeaza daca conurile de divizare coincid cu cele de rostogolire. conul de baza (roata de prelucrat) roata prelucrata roata plana generatoare Figura 1. Geometria danturii conice drepte este definita prin elementele rotii plane de referinta STAS 6844 – 80. Realizarea unui angrenaj conic cu profilul danturii de tip evolventa sferica atrage dupa sine avantajele oferite de angrenajele cilindrice evolventice. dantura se defineste nu pe sfere. a) b) c) Figura 1. Pentru simplificare. simultan cu rostogolirea cinematica relativa.37 Geometria angrenajului conic cu dantura dreapta este prezentata în figura 1. linia de angrenare este o octoida. se înlocuieste roata plana generatoare cu doua taisuri drepte care. Pe conul frontal exterior se reproduc elementele standardizate ale profilului de referinta ale rotii plane generatoare si modulul standardizat. prin rostogolirea pe conul de baza. Referitor la forma dintilor sunt întâlnite cazurile (figura 1. Pe latimea rotii. median – indice m si exterior – indice e) tangente la sferele respective. Deci. În ambele cazuri. un punct oarecare al rotii plane generatoare (tais al sculei) va genera pe roata conica flancurile dintilor cu profil de evolventa sferica. Rotile dintate conice octoide angreneaza corect. Aceasta presupune însa realizarea profilului dintilor rotii plane de referinta si a rotii plane generatoare dupa o curba cu punct de inflexiune în polul angrenarii.36 roata plana generatoare este materializata prin doua scule aschietoare care au miscare alternativa. ci pe conuri frontale (interior – indice i. Transmisii mecanice Angrenajele conice se realizeaza fara deplasare de profil sau sunt zero deplasate.38. astfel încât vârful conului ramâne în centrul rotii plane generatoare.

2 Diametrele de divizare pe conurile frontale mediane sunt: dm1.108) (1.109) . Pe conul exterior.2 (1. h * an 0 * h 0fn 2.106) Cu notatiile Rm = B / R si R = B / R se deduc succesiv formulele care leaga m elementele geometrice de pe conul frontal exterior cu cele de pe conul frontal median: dm = d – B sin 1 B dm d 1 R 2 41 (1.104) (1. 0fn h 0 h 0a h 0f 1 f1 a1 R Rm2 Ri2 a2 2 2 f2 a2 f2 1 dm1 con frontal exterior con frontal median con frontal interior B = = df1 dm2 d1 da1 h0f h0a h0 df2 d2 da2 Figura 1. geometria dintelui este definita prin relatiile: h 0a h* 0an m.103) (1.25 1 1.Transmisii mecanice cu roti dintate Fortele care actioneza asupra dintelui se calculeaza cu elementele geometrice de pe conul median.105) h 0f h * m.38 Diametrele de divizare pe conurile frontale exterioare sunt: d1.2 = m z1.107) (1.25 (1.2 = mm z1.

2 d f 1. mediana si interioara si unghiul capului si al piciorului se calculeaza cu formulele: d a1.2 . 110) Diametrele de cap si de picior.119) O R R 1 2 OV OV OV rV2 OV Figura 1.113) R. 2 2 sin d1. B1 R2 B2 d m1.112) (1.2 h 0f R1. 2 h 0a R1.2 (1. 2 Raportul de transmitere al angrenajului poate fi exprimat în mai multe moduri. R1 B1.118) Pentru i1. 2 2 h 0f cos d1. 2 tg? f 1.114) (1. 2 B R 1. generatoarele de divizare exterioara.111) (1. R m1.115) (1.39 42 rV1 . B / R = 1 / 3. 2 d 1.2 2 R 1. Transmisii mecanice De regula.117) tg? a1.116) (1.2 sin d1.2 . astfel: i1. 2 R 1.2 n1 n2 1 d1 d2 + 2 z2 z1 = 90º: 2 R 2 sin d 2 2 R 1 sin d 1 sin d 2 sin d1 (1.2 d1.2 d1.2 (1.Organe de masini. astfel încât: 1 dm mm d 1 5 m 6 6 (1.2 2 h 0a cos d1.2 1 tgd1 tgd 2 (1.

42 Racordarea adecvata a piciorului dintelui conduce la îndepartarea pericolului ruperii. ruperea statica se datoreaza erorilor de montaj. ca efect al blocarii angrenajului din cauze exterioare. 43 . executie si montaj corespunzatoare. daca rotile sunt confectionate din aliaje de mica duritate. astfel obtinut este fictiv. executiei neconforme cu cerintele sau montajul deficitar. ruperea s-a produs datorita faptului ca încarcarea dintelui nu s-a produs uniform. Prin desfasurarea acestor conuri suplimenntare se obtin sectoare circulare plane pe periferia carora dantura este dreapta de egal modul cu al rotilor conice. Rotile cilindrice cu dantura dreapta având razele de divizare egale cu generatoarele conurilor frontale suplimentare si având modulul egal cu al rotilor conice se numesc roti de înlocuire. Tredgold a introdus aproximatia ca sfera sa fie înlocuita cu suprafata conurilor suplimentare tangente la sfera de raza R. erori de montaj etc. pe toata lungimea acestuia. 2 (1.2 r1. Angrenajul înlocuitor cilindric cu dinti drepti.40 este prezentata ruperea coltului unui dinte al unei roti cu dantura înclinata. Linie de contact teoretic Linie reala de contact Rupere de colt statica Figura 1.41 Figura 1.Transmisii mecanice cu roti dintate Deoarece studiul geometriei si cinematicii angrenajului conic integrat pe o sfera este dificil. Ruperea statica a dintilor poate fi fragila.39) au razele si numerele de dinti: r v1. 2 z v1. Ruperea statica poate fi evitata prin utilizarea limitatoarelor de suprasarcina. proiectarii inadecvate. Utilizarea angrenajului înlocuitor este avantajoasa. Alte cauze care pot conduce la ruperea statica pot fi: neparalelismul axelor rotilor. pentru ca permite folosirea relatiilor pentru calculele de rezistenta ale angrenajului cilindric cu dinti drepti.121) 1.2 cos d1. În figura 1.2 z1.16.1 Ruperea statica Fenomenul se produce la socuri si la suprasarcini. erori de executie la danturare (în special eroarea la directia dintelui) sau la executia arborilor. prin proiectare. Rotile de înlocuire (figura 1.40 Fisura Dizlocare prin oboseala (daca dintele este drept) Figura 1.16 Modurile si cauzele distrugerii danturii 1. daca rotile sunt confectionate din oteluri si alte aliaje dure (HB 3500 MPa) sau prin deformare plastica. în general.2 cos d1.120) (1. Se considera ca.

42. dupa acelasi ciclu. Cauza primara a fisurii este. conduce la aparitia microfisurilor în substrat si a celor superficiale. racordare maxima la piciorul dintelui.43. realizarea danturii cu deplasari pozitive de profil.43. dupa cel putin 104 cicluri de functionare. Fenomenul poate fi atenuat prin: durificarea si lustruirea flancurilor. fapt care determina cresterea nivelului de zgomot. cresterea preciziei de executie. Este evident ca flancul are solicitari hertziene de contact ( H) pe directia normalei care se produc dupa un ciclu pulsator. pe fondul solicitarii prin oboseala. microfisurile superficiale se adâncesc (figura 1. Procesul este favorizat de alunecarea flancurilor (într-un sens si în altul fata de polul angrenarii – figura 1.44 Exista numerosi factori care conduc la aparitia pittingului. Ca aspect. a suprafetei active a flancurilor.41).b). flancul distrus prin oboseala superficiala de contact arata ca în figura 1. în stratul superficial al flancului dintelui. Rezistenta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui se poate mari prin: realizarea danturii cu modul mare.Organe de masini.16. Sub actiunea “de pana” a uleiului dintre flancuri. Fenomenul fiind evolutiv. Alunecare Ulei Figura 1.3 Distrugerea prin oboseala superficiala de contact (pitting) Distrugerea prin oboseala superficiala de contact (“pittingul”) este principala cauza de distrugere a angrenajelor.43.a Rostogolire Figura 1. se manifesta. Dupa un timp îndelungat de solicitare. împreuna cu tensiunea H. presat de flancul conjugat. Simultan. 1. nesemnificativa procentual. în special daca rotile dintate sunt confectionate din materiale cu duritate mica sau mijlocie (HB 4500 MPa).b Figura 1. ceea ce conduce la scaderea încarcarii dintelui. 44 . utilizarea uleiurilor vâscoase.2 Ruperea prin oboseala Ruperea prin oboseala apare la danturi cu flancuri durificate superficial (HRC 45).16. deplasarea pozitiva de profil (ambele solutii conducând la cresterea grosimii piciorului dintelui). o incluziune. se unesc si se ajunge la microdizlocari de material metalic.43. Dintele este supus la oboseala printr-o solicitare pulsatorie. angrenajul va iesi din uz prin micsorarea.a). la baza dintelui (acolo unde tensiunea de încovoiere este maxima si concentratorul de tensiune este însasi racordarea) apare o fisura superficiala care se propaga ulterior în profunzime. eliminarea tensiunilor interne si cresterea gradului de acoperire. Transmisii mecanice 1. Distrugerea se manifesta prin aparitia pe flancurile active a unor gropite (ciupituri). solicitarea tangentiala H care. Ciupiturile nu apar niciodata la vârful dintelui si nici în prezenta uleiurilor foarte vâscoase. reducerea înaltimii dintelui (ceea ce conduce la scaderea tensiunii de încovoiere) si lustruirea racordarii de la piciorul dintelui (micsorarea concentratorului de tensiune). o zgârietura sau o particula dura (figura 1.

care nu conduce însa la modificari ale structurii materialului în stratul superficial al flancurilor. 41MoC11. rezistenta la oboseala prin încovoiere. 45 . 34MoCN15. spalarea angrenajului si a carcasei acestuia dupa care se introduce. fenomenul dispare însa dupa netezirea acestora.16. faza finala este aceea a blocarii angrenajului. cu denivelari de pâna la 3 m. la început aceste deteriorari se produc doar pe distante atomice dar. Elemente de tehnologie Conditiile puse materialelor pentru rotile dintate sunt: rezistenta ridicata la solicitarea prin oboseala supeficiala de contact. 1. 20MoN35). textolitul. fenomenul se extinde pe zone mai largi. Initial se produce gripajul de rodaj. Fmp 600-2). este acela al lustruirii flancurilor. cazând în baia de ulei se autocalesc. Desigur. la limita si tehnic uscat. pentru ungere în exploatarea de lunga durata. OLC 45. la temperaturi joase. forfecându-se.16. alamele. Flancul se brazdeaza (figura 1. înselator. materialele trebuie sa fie si relativ ieftine. expulzat. bronzul fosforos. un ulei mai putin aditivat. Alte masuri recomandate pentru evitarea gripajului: durificarea si rectificarea flancurilor danturilor din otel. 50VC11. se folosesc frecvent cupluri de materiale antifrictiune de tip otel durificat si rectificat / bronz. utilizarea danturii cu modul mic (ceea ce conduce la scaderea vitezelo r de alunecare). Chiar daca lubrifiantul este aditivat cu aditivi de extrema presiune (EP). la angrenajele melcate. ulterior. se trece de la regimul elastohidrodinamic (EHD) la regimul EHD partial apoi la regimurile de frecare: mixt. În primul caz. Urmeaza apoi gripajul progresiv descris anterior. Contactul metalic al flancurilor este direct. Giparea termica apare la transmisii de mare turatie.5 Uzarea abraziva Fenomenul apare la angrenaje care functioneaza în mediu deschis (fara a fi protejat de carcasa) dar si la angrenaje închise. Uzual sunt folosite otelurile aliate (40C10. neexistând posibilitatea de a le proteja. ajungând. Este posibila si producerea griparii atermice. din nou între flancuri produc zgârierea acestora. Tratamente termochimice. OLC 60). În cel de-al doilea caz este vorba de dizlocarea naturala a vârfurilor asperitatilor care. Ca urmare a fenomenului se impune schimbarea uleiului puternic aditivat cu care s-a facut rodajul. Utilizatorul poate avea. dupa încheierea rodajului. Dupa expulzarea uleiului dintre flancuri se produc microsuduri ale acestora care. ungerea devine complet ineficienta. executie precisa. conduc la dizlocari de material si la zgârieturi. 1. fontele (Fgn 700-2. Se poate ajunge la uzarea abraziva si în cazul utilizarii unor etansari neperformante. pariculele dure de praf zgârie flancurile.a. pe vârfurile asperitatilor.17 Materiale.4 Griparea Datorita încarcarilor foarte mari si a vitezelor de alunecare ridicate se diminueaza vâscozitatea uleiului care este. poliamidele s. astfel. în acest stadiu. impresia ca angrenajul functioneaza normal.Transmisii mecanice cu roti dintate 1. în perioada rodajului. flancarea danturii si aditivarea uleiurilor cu aditivi de extrema presiune (EP). otelurile carbon (OL 50. Singurul mod de a evita distrugerea angrenajului este supradimensionarea acestuia. Un aspect intermediar. ulterior. proprietati de antigripare si prelucrabilitate cu costuri minime. Gripajul se poate limita si uneori de poate evita prin utilizarea unui cuplu de materiale cu duritate diferita. cu ajutorul uleiului care le vehiculeaza. OL 60). otelurile carbon de calitate (OLC15.44). în cadrul caruia flancurile capata un aspect poros.

forta tangentiala Ft 1. deformatiile flancurilor sunt importante. pas cu pas. uneori. Portanta maxima se obtine prin tratamentul termochimic de cementare si de calire. b) frezare. danturare. mai des folosite. în acest caz însa.123) 46 . astfel încât este necesara rectificarea acestora.2 tga w (1. D. trec prin fazele tehnologice: tratament termic de îmbunatatire. B – cel mai folosit pentru ca asigura jocul normal dintre flancuri chiar în conditii de regim termic ridicat. adica prin angrenarea fortata a sculei (freza melc numita si freza modul) cu semifabricatul. rectificarea. uneori. Standardele care se refera la precizia danturii sunt: 6273-81. cu 250% . dupa care se durifica superficial prin curenti de înalta frecventa. evitându-se blocarea angrenajului.cu duritatea flancurilor HB 3500 MPa.122) . Precizia rotilor dintate este dependenta de: a) treapta de precizie (între 5 si 12) care se alege în functie de turatie si de tehnologia adoptata. 2 2 M t1. productivitatea si precizia sunt scazute. 7395-80. Duritatea flancurilor atinge HB 3500 MPa. prima metoda este unica de altfel prin care se pot obtine roti dintate cu dantura interioara. lepuire. Prin cementare si calire se mareste rezistenta flancurilor.2: Fr1. Componentele acesteia (figura 1. de viteza periferica si de temperatura de exploatare.18 Fortele nominale în angrenaje 1.2 : Fr1. c) rugozitatea flancurilor. Rotile de mari dimensiuni sunt supuse tratamentului de îmbunatatire. 2 Ft1. prin metoda rularii.300% si cu 150% în ceea ce priveste rezistenta la încovoiere. Transmisii mecanice Otelurile folosite la fabricarea rotilor dintate pot fi de îmbunatatire .18. Dupa tratamentul termic de îmbunatatire urmeaza strunjirea rotii apoi danturarea si. strunjire.45) sunt: . c) frezarea cu freza disc profilata sau cu freza deget profilata.1 Angrenaje cilindrice cu dantura dreapta Unica forta care apare ca urmare a transmiterii momentului de torsiune Mt 1. sinterizare. Otelurile durificate supeficial. E si H) care se alege în functie de destinatia angrenajului. C. rectificare si.cazuri în care productivitatea este ridicata dar precizia dimensionala este scazuta. fata de dantura din material de îmbunatatire. durificare (cementare + calire. 2 d w1.2 . Danturarea se poate face prin: a) turnare. rulare sau matritare .Organe de masini. d) mortezarea cu roata scula sau cu cutit pieptene. 1.forta radiala Fr 1.2 (1. b) jocul dintre flancuri (exemple de ajustaje: A. iononitrurare sau calire prin curenti de înalta frecventa). 6460-81 si 6461-81.2 este forta normala Fn 1.

respectiv Fn1.2 . 2 Ft1.124) T T rw2 (r2 ) Mt2 Figura 1. 2 d w1. d w 1. 2 cos a 0 Mt1 rw1 (r1 ) Fr Fn ( Ft C w 0) w devine tg 0 .2 tga 0 n cosß 0 tgß 0 Ft1.2 tga t . radiala Fr1. din (1.2 : Fn1.aceasta conducând la încarcarea suplimentara a lagarelor.125) (1.2 devine d1. se poate exprima încarcarea totala Fn 1. d w 1.2 .2 Angrenaje cilindrice cu dantura înclinata Pe baza datelor din figura 1.2 si axiala Fa1. 2 2 M t1.2 cos a w . 2 Ft1.2 devine d1.2 si 0n 47 . Evident. în care a 0n a0 20 (1.126) (1. respectiv a fortei normale Fn1.2 Fr1. 2 Ft1.45 1. 2 Ft1. 2 cos ß 0 cos a 0n Pentru dantura nedeplasata.127) (1.128) .2 iar tg relatiile de mai sus.Transmisii mecanice cu roti dintate Daca dantura este nedeplasata.18.2 : Ft1. Ft1.2 Fn1.46 se pot deduce expresiile componentelor: tangentiala Ft1. 2 Fa1.

48 .19 Fortele dinamice exterioare Suprasarcinile exterioare sistematice sau aleatoare datorate neconcordantei dintre caracteristica functionala a masinii de lucru (conduse) cu cea a masini motoare sunt luate în considerare prin factorul sarcinii dinamice exterioare KA. 2 d m1.132) Fn1.Organe de masini.129) (1.47 se pot deduce componentele fortei normale Fn 1. Câteva exemple sunt prezentate în Tabelul 1. 2 Ft1. d 0 Fr Ft Ft e 0 Fn Fa Ft e re Figura 1. unghiul 0 se limiteaza superior la 10 .3 Angrenaje conice cu dantura dreapta Pe baza datelor din figura 1. Transmisii mecanice Pentru limitarea componentei axiale Fa1. respectiv la 24 .2 Ft1.2 cos a 0 1.2 si aceasta însasi: Ft1. pentru oteluri de îmbunatatire.46 1.2.131) (1. Factorul sarcinii dinamice exterioare amplifica efectul fortelor nominale prezentate în paragrafele de mai sus. pentru oteluri durificate.2.2 tga 0 cos d1 Ft1.18.2 Fr1 Fa1 2 Fa 2 Fr 2 M t1.2 tga 0 sin d1 (1.130) (1.

se iau în considerare si fortele de frecare. respectiv pe piciorul dintelui.48. malaxor. concasor. masina. Alunecarea are sensuri diferite pe capul.25 1. ventilator cu sarcina variata centrifugal) moderat.5 Soc puternic (presa mecanica.75 2. pentru angrenaje deosebit de importante.Transmisii mecanice cu roti dintate Tabelul 1.20 Fortele de frecare Pentru calculul de verificare la gripare. desi marimea acestora este redusa. 47 1.5 1. compresor cu un cilindru) 1.75 2 Uniforma (motor electric. în timpul angrenarii. turbina) Soc moderat (motor cu ardere inerna cu 4 6 cilindrii) Soc puternic (motor cu ardere inerna cu 1 3 cilindrii) 1. Este cunoscut faptul ca.25 1. 49 . între flancurile conjugate exista simultan si miscare de rostogolire si miscare de alunecare.25 Fr1 1 F 2 Fr2 Ft Fa1 Fn F on F Fa2 Ft Figura 1. Frecarea de alunecare depinde de încarcarea normala care se modifica în timpul angrenarii. forta de frecare se modifica în timpul angrenarii asa cum este sugerat în figura 1.2 Caracteristica masinii conduse Caracteristica masinii motoare Soc moderat Uniforma (agitator de (transportor cu banda lichid.unealta) 1 1.

se obtine: 1 z1 1 z2 (1.Organe de masini.134) Momentul de frecare la roata motoare este: 1 µ Fn e a p b ?2 ?1 4 M f1 Pf ?1 (1.133) Cum CX mediu . evident. în realitate. Transmisii mecanice Pentru a putea fi reprezentate. se poate exprima. pb z1 = ? A = Mf 1 / Mt 1 pierderea de putere specifica si având: Mt 1 = Ft 1 d1 / 2. tangente la flancul dintelui. randamentul angrenajului: ? 1 ? ? 1 A (1. acestea sunt.135) Notând cu = m z1 .48 Fn Puterea pierduta prin frecarea de alunecare a flancurilor într-un punct oarecare X poate fi exprimata cu aproximatie: Pf Ff v a µ Fn CX ? 1 CE CA 2 ?1 ? 4 2 ?2 ea p b 4 (1. succesiv.136) A p µ ea 2 Pe aceasta baza.5 Fn Fn Fn 0. d1 db 1 . rezulta: Pf µ Fn e a p b (1. db 1 = d1 cos 0n .137) 1 z1 1 z2 50 (1. fortele de frecare apar ca normale la flanc.5 Figura 1. 0.138) p µ ea 2 .

pentru calculul de rezistenta la solicitarea de contact.49.Transmisii mecanice cu roti dintate Au fost determinati experimental coeficientii medii de frecare ( ).49. Sub sarcina.50. se înregistreaza repartitii neuniforme a încarcarii pe lungimea dintilor din cauza erorilor de executie a danturii (îndeosebi eroarea de directie).a. În figura 1. pentru calculul de rezistenta la încovoiere la piciorul dintelui. corespunzatoare sarcinii specifice uniform distribuite wmed = Fn /B = ct. este reprezentata în figura 1.08…0. Distributie reala de sarcina Distributie Z2 medie de sarcina Fn Z1 Fn Arbori purtatori necoplanari B Dinti conjugati fara încarcare Figura 1.50. doi dinti fara încarcare. În cazurile reale.b apar într-o vedere de sus.b se înregistreaza o încarcare neuniforma. piesele componente ale ansamblului sunt infinit rigide.c Figura 1. Pentru acest montaj. dupa cum este prezentat în Tabelul 1.49.49.49. Este importanta si pozitia rotilor dintate în raport cu lagarele. Se presupune ca.b Dinti conjugati sub sarcina Figura 1. În figura 1.10 0. erorilor de executie a carcasei (îndeosebi eroarea de coaxialitate la alezajele prevazute pentru lagarele arborilor purtatori de roti dintate) si erorilor de executie a arborilor.3 Tabelul 1. Pe de alta parte. arborilor si carcaselor. cu vârful de sarcina specifica wmax wmed.04…0. arborii. Pata ideala de contact. sub sarcina.3 Tipul angrenajului Angrenaje uzuale din oteluri de îmbunatatire Angrenaje din oteluri durificate cu dantura rectificata unse cu uleiuri aditivate Angrenaje care functioneaza în medii deschise Coeficientul mediu de frecare 0.a Raportul dintre sarcina specifica maxima wmax si sarcina specifica medie wmed defineste factorul de repartitie longitudinala a sarcinii KF .16 1.49. respectiv KH . rotile dintate si dantura însasi se deformeaza elastic. 51 .12…0.21 Repartitia neuniforma a încarcarii pe lungimea dintilor Repartitie uniforma a sarcinii pe lungimea danturii exista doar în cazul prelucrarii ideale a rotilor dintate. în acelasi scop. distributia neuniforma este mai mult sau mai putin diferita de cea preconizata (figura 1.c).a sunt reprezentate doua roti dintate cu axe neparalele. Erorile enumerate mai sus se cumuleaza sintetic în indicatorul numit pata de contact.07 0. carcasa. în figura 1.

treptele de precizie 9-10. se va lua K H = (1 + KH 1 ) / 2 unde KH 1 corespunde rotii din materialul cel mai dur al perechii de dinti conjugati. lungimea dintilor (prin raportul d).51 functia KH = f( d).50 b sau H ß (1.5 3500 MPa 1 2 3 4 5 1 d 0 0. dreapta 4 .139) Pentru exemplificare. treptele de precizie 7-8 sau roata montata asimetric fata de lagare.5 Figura 1. pentru un otel cu duritatea HB 3500 MPa. treptele de precizie 5-6. treptele de precizie 5-6 sau roata montata simetric fata de lagare. Stabilirea factorului de distributie longitudinala a sarcinii nominale se face în functie de: duritatea flancurilor (în functie de care este sau nu este posibila corectarea erorilor de executie prin rodaj). treptele de precizie 7-8. dreapta 3 – roata în consola. dreapta 2 – roata în consola. treptele de precizie 5-6. dreapta 5 . prezentam în figura 1. treptele de precizie 7-8 sau roata montata simetric fata de lagare.51 1 B d1 La angrenaje cu roti din materiale cu HB 3500 MPa. treapta de precizie si pozitia rotii în 52 .roata montata asimetric fata de lagare. Dreapta 1 corespunde unei roti în consola executata în treaptele inferioare de precizie 9-10.50 a Generic: KF w max w med 1 Pata reala de contact Figura 1. treptele de precizie 5-6. datorita rodarii. roata montata asimetric fata de lagare.roata montata simetric fata de lagare. KH HB 1. Variabila d reprezinta raportul dintre latimea rotii B si diametrul de divizare al pinionului d1. Transmisii mecanice wmax wm Pata ideala de contact Figura 1.Organe de masini.

Ca urmare.5 0. Evolutia încarcarii dintelui este sugerata de figura 1. Este evident ca. valorile recomandate pentru d sunt prezentate în Tabelul 1. De obicei.4 Duritatea HB 3500 MPa Pozitia rotii fata de lagare Pinion rezemat simetric Pinion rezemat asimetric Pinion în consola Pinion rezemat simetric Pinion rezemat asimetric Pinion în consola yd 1. respectiv B / R 1 / 3. între punctele B si D. K = 1.Transmisii mecanice cu roti dintate raport cu lagarele.5…0. sarcina nominala Fn trebuie corectata cu factorul de repartitie frontala K în punctul de intrare A si în punctul de iesire din angrenare E. în acel moment Fn / 2. îndeosebi de abaterea pasului de baza.140) Factorul K depinde de si de calitatea materialelor rotilor dintate si de gradul de acoperire. b cb Figura 1.53. pentru dantura la care se realizeaza bombarea. 53 .22 Repartitia frontala a încarcarii nominale La angrenajele precise cu dantura dreapta. sunt cel putin doua perechi de dinti aflate simultan în angrenare (angrenare unipara). Se recomanda ca d maxim 1. îndeosebi la dantura înclinata. Tabelul 1. Bombarea este o prelucrare suplimentara a danturii (figura1. De exemplu. acoperitor. simultan cu bombarea se realizeaza si flancarea danturii. ceea ce înseamna ca sarcina pe dinte este. Aceasta distributie este influentata de erorile de executie. pentru dantura durificata si d maxim 2.52) realizata pentru a se elimina concentratorul de tensiune care este însasi muchia dintelui. La angrenaje precise. pentru treptele 7 si 8 de precizie.3 HB 3500 MPa Pentru dantura rotilor conice se recomanda valorile B / R 1 / 5. când vârful dintelui începe angrenarea.7…0.4.4 0.9 0. pentru dantura cu pasuire selectiva pentru materiale de îmbunatatire.3 0.52 1.5. la angrenaje imprecise se adopta. la intrarea si la iesirea din angrenare K = 0. În general.6 0. astfel: FnA = FnE = K Fn (1. K = 1.0…1. d se alege în functie de treapta de precizie si de pozitia rotii pe arbore. în cazul în care nu se face bombarea danturii.

5 Fn Fn K j f(t) Fn Figura 1.a) ce revine danturii pe segmentul de angrenare AE.a este reprezentata variatia rigiditatii în timpul angrenarii pentru dintele 1 al rotii motoare. amplificata de existenta surselor de excitatie.b apare. j reprezinta jocul dintre flancurile conjugate. ca fiind rapotrul dintre încarcarea specifica Fn / B si sageata înregistrata sub sarcina – f: Fn B f cz (1.c) pe toata lungimea segmentului de angrenare AE. functia prezentata în figura 1.53 Figura 1. Se defineste rigiditatea unui dinte – cz.c se modifica.141) Pentru o pereche de dinti rigiditatea echivalenta este: 1 cz 1 c z1 1 cz 2 (1.55. 54 .54 Variatia rigiditatii dintilor în timpul angrenarii. Însumând variatiile rigiditatilor perechilor de dinti n-1. Daca la aceasta se adauga si variatia încarcarii normale (figura 1. variatia rigiditatii perechii de dinti în timpul angrenarii si jocul dintre flancuri.Organe de masini. atât variatia rigiditatii în timpul angrenarii pentru dintele 2 al rotii conduse cât si variatia perechii de dinti 1-2 cu numarul n. singura. n si n + 1 (figura 1. Fortele dinamice interioare Sistemul dinamic al perechii de dinti (figura1.54) are drept surse de excitatie urmatoarele: erorile de executie. roata 1 se roteste cu un arc mai mare decât cel teoretic. f(t) reprezinta erorile de profil. tinând cont de efectul dat de amortizarea lubrifiantului.d). deformatiile dintilor sub sarcina. obtinem un tablou dinamic impresionant.142) În figura 1.56. Transmisii mecanice 1. Datorita deformarii diferite a dintilor conjugati sub sarcina. poate conduce la o comportare puternic dinamica a perechilor de dinti aflati în angrenare. ceea ce face ca perechea urmatoare de dinti sa nu intre în angrenare pe traiectoriile si la timpii preconizati.55. erorile de montaj. favorabil (figura 1. c(t) E D C B A 0. Functia c(t) sugereaza variatia rigiditatii perechii de dinti în procesul angrenarii. în figura 1.55. iar K sugereaza efectul amortizarii date de pelicula de lubrifiant. se obtine o functie care. în plus. 55. conduce la vibratia dintilor si la zgomot.55.23 Angrenajul – sistem dinamic. Este adevarat ca.

55. pentru dantura flancata.143) care depinde de treapta de precizie. cu linie continua sunt reprezentate functiile pentru dantura neflancata iar cu linie întrerupta – aceleasi functii. a) b) c) a) variatia încarcarii pe dinte b) variatia sagetii dintelui c) variatia rigiditatii danturii dantura neflancata dantura flancata Figura 1. de directia dintilor si de viteza periferica v.25. 55 . Avantajul adus de flancare este deosebit pentru ameliorarea dinamicii angrenarii.c Din acest motiv rezulta socuri care pot fi atenuate prin flancarea danturii adica prin prelucrarea suplimentara a capului dintelui pinionului cu cota a. pe înaltimea ha sau/si prin prelucrarea suplimentara a piciorului dintelui rotii conduse cu cota f (figura 1.55.56.56.a cz n B C D E A B C D E Variatia rigiditatii tinând cont de amortizarea uleiului Figura 1. În figura 1.55.56 Se defineste factorul dinamic interior: Kv 1 Mt Mt dinamic no min al (1.Transmisii mecanice cu roti dintate cz1 cz1 cz2 cz n.a si b).c variatia rigiditatii perechilor de dinti care participa la angrenare pe segmentul AE.b este reprezentata sageata unui dinte al perechii n.b Figura 1.55. n+1 cz real cz A B C D E A B C D E A Variatia rigiditatii unui dinte Figura 1.d Variatia rigiditatii Variatia rigiditatii unei perechi de dinti perechilor succesive de dinti Figura 1. n-1 cz n. iar în figura 1. În figura 1.56.

58): E Fn Calcul E Fn C Fn C Fn K A K a K V K Fß (1.57 a 1. 2 1 treapta 11-12 11-12.147) . în figura 1. cu erori de executie dinti neflancati.145) (1. treapta 5-6 v Figura 1. Notând cu Y F factorul de forma dat de expresia: YF 6 hF m cos a E SF m 2 cos a 0 56 (1.57 b n Calculul se efectueaza pentru dintele rotii conducatoare (pinion) la care frecventa solicitarii este mai mare.146) Exponentul „C” se refera la faptul ca forta actioneaza în punctul C. înclinati 7-8. În punctul E actioneaza forte care conduc la solicitarea principala de încovoiere si la solicitarile de compresiune si de forfecare. Tensiunea de încovoiere poate fi exprimata prin: FtE h F C B sF Ft C C sF SF 6 cos a E cos a 0 hF B S2 F 6 2 (1. Se demonstreaza ca efectul forfecarii este compensat partial prin solicitarea de forfecare. Dintele este considerat ca o grinda încastrata în discul rotii. fara erori 0.Organe de masini. drepti 7-8.24 Calculul solicitarii la piciorul dintelui dinti neflancati.a este reprezentata functia KV = f(v).57.144) Sectiunea periculoasa se considera la baza dintelui (a carui lungime este B) care se defineste geometric prin trasarea a doua tangente la razele de racordare înclinate cu 30 fata de verticala. Transmisii mecanice Spre exemplificare. Se considera ca forta normala care actioneaza asupra dintelui este aceea de la iesirea din angrenare. drepti 9-10. astfel încât se va lua în considerare doar solicitarea de încovoiere. în care v este viteza periferica a rotii.b) scoate în evidenta importanta flancarii danturii. înclinati dantura înclinata. corespunzatoare punctului E (figura1.85 ncr ncr 1½ ncr Figura 1. înclinati 5-6.57. dependenta de turatie (figura 1. fara erori de executie dinti flancati.

Pentru N (103 …107 ) cicluri de încarcare. S-a notat cu KF N factorul numarului de cicluri.149) F lim este rezistenta limita pentru solicitarea la oboseala prin încovoiere la piciorul dintelui.60).1 0. Pentru un numar de cicluri de încarcare N 107 . astfel: sF în care dintelui: F p Ft1.3 Figura 1.Transmisii mecanice cu roti dintate si având Ft C = Ft 1.148) este rezistenta admisibila pentru solicitarea de încovoiere la oboseala la piciorul s Fp s Flim K F N YF x YS sF (1.59 57 F lim F lim F + /mn Nred 107 Figura 1.1 1 0.9 0 0.25 coeficientul YS este egal cu 1. aceasta reprezinta valoarea maxima a tensiunii de încovoiere pentru un ciclu pulsator pe care dintele o poate suporta 107 cicluri de functionare fara a se produce ruperea. 2 K A K a K V K F ß YF B m s F p1.59). dependent de marimea razei de racordare si de gradul de lustruire a racordarii de la piciorul dintelui (figura 1.60 N . YS KFN 1. FrCE E C FnC E Ft C 0 Ft C FrC C 30 30 hF FnC SF – indicele“c”=calcul Figura 1.2 0.58 Pentru /mn = 0. 2 (1. K F n = 1.2 se obtine relatia de verificare la solicitarea de încovoiere de la piciorul dintelui unei roti dintate cu dinti drepti. factorul numarului de cicluri devine KF n = (107 / Nred)1/ 9 (figura 1. YS este coeficientul concentratorului de tensiune de la baza dintelui.

pentru 0 24 si Y = 0. Cu sF a fost notat factorul de siguranta a carui valoare minima este 1.61 are drept corespondent modelul din figura 1. pe masura cresterii modulului. 2 1 K A K a K V K Fß YF ? a a2 în care s F lim sF YS K F N YF x (1. Schema de încarcare prezentata în figura 1.151) si (1. YF x 1. În relatiile (1.153) (1. Transmisii mecanice Factorul dimensional YF x tine seama de reducerea rezistentei dintelui.8. Se considera ca între flancuri nu exista lubrifiant. Dintii aflati în angrenare în punctul de rostogolire C sunt asimilati cu doi cilindrii cu razele de curbura ale evolventelor în contact. Pentru dantura dreapta a rotilor conice relatiile de verificare. respectiv de dimensionare sunt: sF mm Ft1.150) este raportul (B / a).0 / 120 . cilindrii sunt din materiale omogene si izotrope. Pentru dantura înclinata relatiile de verificare.152). YF x = 1. Pornind de la expresia tensiunii hertziene de contact: 58 . pentru m 5 mm.3. obtinându-se valoarea preliminara a modului pentru dantura dreapta: m M t1 i 1. Pentru dimensionare se pleaca de la relatia (1.62. pentru m 5 mm. 2 B mm K A K a K V K Fß YF sin d1 s Flim (1. a fiind distanta dintre axele rotilor dintate.154) 4 ? Rm d 2 1 m sF YS K F n YF x 1.151) (1.5. respectiv de dimensionare sunt: a sF mn Ft1.25 Calculul la oboseala de contact a flancurilor Oboseala superficiala de contact a flancurilor poate fi modelata prin determinarea tensiunii hertziene. 2 K A K a K V K Fß YF M t1 i 1. 2 B mn K A K a K V K Fß YF Yß 1 s F lim ? a a2 YS K F N YF x sF (1.Organe de masini.152) Fata de dantura dreapta apare factorul unghiului de înclinare Y = 1 .148). 2 s F p 1. utilizând ipotezele: flancurile dintilor sunt asemenea a doi cilindrii de raze 1 si 2 – egale cu razele de curbura ale flancurilor în punctul de contact. pentru 0 24 .2 K A K a K V K Fß YF M t1 s F p1. în conditii de solicitare variabila. fiind caracterizati prin modulele de elasticitate longitudinala E1 si E2 si prin coeficientii Poisson 1 = 2 = 0. factorii KV si 0 YF se determina pentru dantura echivalenta.

158) Înlocuind în (1.61 Facând înlocuirile: ? 1C ? 2C r w1 sin a w rw 2 sin a w r1 cos a 0 Figura 1.155) rezulta tensiunea hertziana de contact în punctul C: Ft1. 2 B d 1. 2 (1. 2 cos a 0 tga w (1. O1 rw1 w K1 FnC B E1 C Fn C K2 w 2C 1C H K1 H rw2 O2 2 E2 K2 B Figura 1.2 i1. 2 1 d1 i 1.156) (1. 2 Z M1.Transmisii mecanice cu roti dintate 1 2 sH 0.155) în care modulul de elasticitate echivalent E este definit prin expresia: 2 / E = 1 / E1 + 1 / E2 . 2 1 1 2 s H1. 2 Z H s H p1. iar raza de curbura echivalenta este data de formula 1 / = 1 / 1 + 1 / 2 . 2 K A K a K V K H ß i1.157) rezulta raza de curbura echivalenta: 1 ? 2 i 1.159) 59 .175 Fn C E B ? (1.62 sin a w tga w d 1 cos a 0 cos a w 2 sin a w tga w r2 cos a 0 d 2 cos a 0 2 cos a w (1.

s H lim1. 2 K A K a K V K H ß i1.pentru materiale cu duritatea HB 3500 MPa. Factorul numarului de cicluri KHN este 1. . este avantajoasa angrenarea unui dinte durificat cu un dinte din otel de îmbunatatire. daca N 5 107 cicluri de încarcare.factorul lungimii de contact.5% .163) . respectiv de dimensionare sunt asemanatoare: a min i1. relatiile de verificare la încovoiere si de dimensionare la tensiune de contact sunt: 1 1 2 s H1.factorul punctului de rostogolire.15 1. Factorul duritatii flancurilor este ZW. 2 i 1.2 . Transmisii mecanice S-au facut notatiile: .2 1 1 2 s H p1.factorul repartitiei longitudinale a sarcinii nominale pentru oboseala de contact KH .160) 2 ? a i 1.162) Apar.2 = (0.2 (1.75. Factorul KV se determina pentru elementele geometrice ale rotii echivalente. 2 Z M Z HC Z e Ft1. Pornind de la relatia de verificare (1. B ?a a se obtine formula de dimensionare cu ajutorul careia se determina distanta dintre axele rotilor cilindrice cu dantura dreapta: 2 M t1 K A K a K V K Hß ZM Z 2 s 2 H H (1. în plus. respectiv K HN 1. sH Rezistenta limita de contact la oboseala H lim 1. dependent de gradul de acoperire.2 1 3 s H1. relatiile de verificare. 2 2 M t1 d1 .2 1 3 2 2 2 M t1 K A K a K V K Hß Z M Z e s H 2 2 2 2 2 ? a i1. respectiv de maximum 1. daca N 5 107 cicluri de încarcare.35 E)1/2 .rezistenta admisibila de contact la oboseala: s H p1.Organe de masini. notatiile: Z . astfel încât sa nu se produca prin pitting ciupituri pe mai mult de 2% din suprafata totala activa a flancurilor dintilor . 2 K H n Z R Z W . 2 K A K V K H ß B d m v1 i v 60 iv 1 2 s H p1.2 s 2 lim K 2 Z 2 Z 2 H HN R W Pentru rotile dintate cilindrice cu dantura înclinata.159) si utilizând relatiile deja cunoscute: Ft1. ZR este factorul de rugozitate a flancurilor. Pentru rotile dintate conice cu dantura dreapta. 2 Z M Z Hv Ft1. ZH 2 1/2 C = (cos / cos t tg w t ) .factorul de material ZM 1.2 B d1.2 (1.pentru materiale cu duritatea HB 3500 MPa.161) a min i1.2 reprezinta tensiunea de contact pe care o pot suporta flancurile dintilor pinionului un numar de cicluri de functionare egal cu 5 107 .2 1 2 . pentru polul angrenarii ZH C = 1 / (cos2 0 tg w)1/2 . Factorul de siguranta sH are valori cuprinse în intervalul 1. . a d1 i1. 2 s H lim K HN Z R Z W (1.

un singur punct. prin cresterea unghiului de înclinare 0 .64 . Angrenajul melcat este alcatuit dintr-o roata cilindrica conducatoare cu numar mic de dinti (z1 = 1…4) numita melc. Din relatia cunoscuta din paragraful 3 privind dantura înclinata z1 = 17 cos 0 rezulta datele din Tabelul 1. roata condusa cilindrica roata globoidala melcata melc cilindric melc cilindric Figura 1. s-a putut ajunge la z1 = 1.2. urmând apoi verificarile pentru tensiunea reala de contact. ceea ce face ca momentul capabil sa fie minor (figura1.5 b0 z1 45 7 50 6 75 4 86 1 Marirea portantei se poate realiza înlocuind contactul punctual cu unul liniar. Contactul dintre flancuri se realizeaza doar într.64). Factorii Z v si KV se determina pentru v H angrenajul de înlocuire.22 .63).5. necoplanare. Dupa predimensionare se standardizeaza distanta dintre axe si modulul.164) i1. 1.1 Caracteristici generale Angrenajul melcat este un angrenaj cu axe încrucisate. d m v 1 = dm 1 / cos 1 . pentru aceasta s-a realizat o roata globoidala care angreneaza cu un melc cilindric (figura 1. Tabelul 1. Se poate concluziona ca din solicitarea de contact a flancurilor se dimensioneaza distanta dintre axe la angrenajele cilindrice. respectiv pentru tensiunea reala de încovoiere. proiectia unei axe pe planul care contine cealalta axa este de 90 .26.Transmisii mecanice cu roti dintate 1 3 d m1 4 2 2 M t1 K A K V K H ß ZM ZHv (1. Angrenajul melcat are la origine angrenajul cilindric încrucisat la care ambele roti sunt cilindrice. ceea ce condus la i cresterea considerabila a raportului de transmitere 1. respectiv diametrul mediu de divizare la angrenajele conice cu dinti drepti.26 Angrenaje melcate 1. iar din solicitarea de încovoiere se determina modulul rotilor. 2 ? Rm s 2 Hp în care: i = zv 2 / zv 1 = i1. Provenind dintr-o roata dintata cu dantura înclinata.63 61 Figura 1. De obicei. Roata condusa poarta numele de roata melcata.

conjugat cu o roata melcata globoidala (figura 1.66).posibilitatea realizarii autofrânarii.realizarea rapoartelor mari de transmitere cu o singura pereche de roti (de exemplu: i1. începuturile (asemanatoare spirelor unui surub) se înfasoara de mai multe ori pe suprafata cilindrica a melcului (figura 1. roata melcata globoidala melc globoidal 1 1 Figura 1. comparativ cu angrenajele cilindrice si cu angrenajele conice sunt: . Transmisii mecanice Cresterea mai pronuntata a portantei se obtine prin marirea gradului de acoperire al angrenajului.portanta ridicata (la angrenajul melcat globoidal).Organe de masini.67. în scopul realizarii în angrenare a jocului dintre flancuri). Melcul generator. nu se mai poate vorbi de numar de dinti ci de numar de începuturi. . defineste elementele geometrice esentiale (STAS 6845-75).65 Figura 1. se obtine astfel z1 = 1…4. ceea ce conduce la aparitia pericolului de gripare.cu cresterea raportului de transmitere i1.2 Elemente geometrice principale Melcul de referinta. i1. acest fapt se obtine utilizând un melc globoidal.65). . ident ic cu freza cu care se va prelucra roata melcata. În figura s-a notat cu 1 unghiul de înclinare a “dintelui” si cu 1 unghiul de înfasurare a elicei. .de-a lungul dintelui vitezele de alunecare sunt ridicate. 1. . exceptie o face diametrul cilindrului de cap care este marit. cu exceptia grosimii dintelui (mai subtiat. are aceeasi forma si aceleasi dimensiuni cu cele ale melcului de referinta.66 Avantajele angrenajelor melcate.functionare silentioasa. Evident ca exista relatia 1 = 90 .tehnologia de executie si montajul sunt pretentioase. Melcul este deci o roata cilindrica cu unghiul de înclinare al danturii apropiat de 90 . 62 . De altfel. pentru a se realiza în angrenare jocul la piciorul dintilor.26. Diametrul melcului fiind mic. Melcul real are forma si dimensiunile identice cu ale melcului de referinta.2 scade randamentul transmisiei.2 = 6…15 la multiplicatoare de turatie si i1. în acest caz. .1 .2 1000 la transmisii cinematice). schematizat în figura 1.2 = 6…100 la reductoare de turatie. Dezavantajele angrenajelor melcate: .

Melcul cu deplasare nula de profil este caractrizat prin modulul axial standardizat (STAS 822-82) mx. Ca urmare.68 63 d01 . prin modulul normal mn si prin modulul frontal mt . melcul real si roata melcata trebuie sa aiba aceeasi distanta dintre axe ca si cea realizata în timpul danturarii rotii melcate.Transmisii mecanice cu roti dintate Pentru angrenare corecta. diametrul de divizare al melcului d1 coincide cu diametrul de rostogolire dw 1 al acestuia.67 z1 px 01 z1 pn 01 d0 Figura 1. h0a h0f h0 df 0 d0 da px 01 Cilindru de referinta Figura 1. Între acestea exista relatiile: mx 1 = mt 2 = m si mn 1 = mn 2 .

25 m sau h0 = (h0ax* + h0fx*) m = 2.170) d 01 p m x1 z1 m x1 z1 ctg? 01 m q în care prin q s-a notat coeficientul diametral (STAS 6845-75): q z1 ctg? 01 z1 tgß 0 (1. Ca avantaj al reducerii coeficientului diametral este si cresterea randamentului .168) (1.167) (1. Din tabel se observa ca.6 Qß QÝ g 0 1Ý g 0 1ß hÝ hß d0 ß d0 Ý Bß BÝ Elementele geometrice care caracterizeaza geometria dintelui sunt: h0a = h0ax* m = m h0f = h0fx* m = 1.173) h0 = (h0ax* + h0fx *) m = 2. Tabelul 1.171) Adoptarea unui sir de valori pentru coeficientul diametral permite limitarea numarului frezelor melc necesare danturarii.169) (1. totodata.174) 64 . datorita faptului ca diametrul de divizare d0 scade de asemenea. Transmisii mecanice Cu notatiile din figura1. În consecinta. adoptarea unui coeficient diametral mai mare sau mai mic este o optiune care depinde de scopul utilizarii angrenajului. Adoptarea coficientului q este o problema de optimizare sugerata de datele din Tabelul 1.166) (1.68 se pot scrie succesiv relatiile: pn mn ctg? 01 ctg? 01 d 01 d 01 p x cos ? 01 m x cos ? 01 tgß 0 p p d 01 p x1 z1 (1. dar si o crestere a încarcarii care revine danturii.25 m sau h = h 0f 0fx * (1. scade si latinea B a rotii melcate.6.172) m = 1. exista pericolul ca melcul sa se rupa.Organe de masini.20 m (1. daca q are valori scazute.20 m (1.165) (1. ceea ce înseamna o economisire a materialului din care se confectioneaza aceasta.

176) (1.5 + 0.177) (1.5 (1.69 Lungimea melcului: L = (11 + 0.69 se pot prezenta principalele elemente geometrice ale unui angrenaj globoidal: Diametrul de referinta al melcului: d01 = m q Diametrul de cap al melcului: da1 = d01 + 2 h0a = m (q + 2) Diametrul de picior al melcului: df1 = d01 .183) (1.178) df1 ad da2 d01 da1 L df2 B Figura 1.180) (1.175) (1.182) (1. pentru z1 = 3 sau z1 = 4 Diametrul de rostogolire si de divizare a rotii melcate:dw2 = d2 = d02 = m z2 Diametrele de cap si de picior ale rotii melcate: da2 = d02 + 2 h0a = m (z2 + 2) df2 sau df2 da2 max d 02 2 h 0f m z2 2.2 h0f = m (q – 2.Transmisii mecanice cu roti dintate Pe baza notatiilor din figura 1.06 z2 ) m . pentru z1 = 1 sau z1 = 2 L = (12.184) d 02 2 h 0f m z2 2.09 z2 ) m .5) Diametrul de divizare rostogolire al melcului:d w1 = d1 = d01 = m q (1.179) (1.4 (1. pentru z1 = 1 65 da 2 max d2 .181) da2 + 2 m.

188) (1. profilul dintelui rotii melcate fiind convex (angrenajul CAVEX). Randamentul Randamentul unui reductor melcat poate fi exprimat prin componentele sale: = a u l v (1.75 da1. Tabelul 1.186) (1.3 Pierderile de putere.5 m.67 da1. melcul ramânând fara deplasare de profil.185) (1.5 m 02 0.5 (q + z2 ) m Elementele de referinta ale melcului sunt aceleasi. pentru z1 = 2 sau z1 = 3 da2 + m.26.193) 66 .191) (1.190) 01 Unghiul de înclinare al danturii rotii melcate = (1. În STAS 6845-75 sunt indicate tipurile principale de melci utilizati (Tabelul 1.192) Distanta dintre axe ad = (d1 + d2 ) / 2 = 0.7). pentru z1 = 4 Semiunghiul coroanei melcate: sin ? (1.Organe de masini. difera însa forma flancurilor melcului.7 Clasa Melci riglati Simbolul melcului ZE ZA ZN1 Melci neriglati ZN2 ZK1 ZK2 Caracterizare Melc în evolventa Melc arhimedic Melc cu profil rectiliniu în plan normal pe dinte Melc cu prifil rectiliniu în plan normal pe gol Melc generat cu freza disc dublu conica Melc generat cu freza deget conica 1. daca este imperios necesar. Se mai utilizeaza melcul cu profil axial concav. Transmisii mecanice da2 max da2 max d a2 + 1. Deplasarea danturii se poate realiza numai la roata melcata. pentru z1 = 4 d 01 2 m (1. indiferent de procedeul de executie al melcului real.187) Raza de curbura a suprafetei de vârf este: r E2 Latimea rotii melcate: B B 0. pentru z1 3 (1.189) d a1 B 0.

a = 0. radiala si axiala ale fortei normale Fn 1.196) (1.197) (1. ca la sistemul surub-piulita: ?a în care ’ tg? 01 tg ? 01 f = arctg a ’ (1. u este randamentul corespunzator barbotarii uleiului.26.75…0. a fiind coeficientul de frecare. pentru z1 = 1.82.198) Fr 2 Fa 1 Fr 1 Ft 2 Fr 2 Fa 2 Fr 1 Ft 1 Figura 1. a = 0. pentru z = 3 sau z1 = 4.2 .75.70 se demonstreaza relatiile de calcul pentru componentele tangentiala.4 Fortele în angrenajul melcat cilindric Cu notatiile din figura 1.70 67 .195) (1. Randamentul global al angrenajului poate fi calculat. 1 a Pierderile maxime de putere sunt datorate alunecarii flancurilor. 1.82…0.Transmisii mecanice cu roti dintate în care: a reprezinta randamentul angrenajului. l este randamentul lagarelor iar v este randamentul ventilatorului necesar racirii reductorului.92. cu aproximatie.194) ’ . incluzând si fortele de frecare pentru melc si pentru roata melcata: Ft1 Ft 2 Fr 1 Fn 1 Fa 2 Fa1 Fr 2 Fn 2 2 M t1 d 01 Ft1 tg ? 01 f Ft1 cos f tg? 01 tg ? 01 f Ft1 sin ? 01 cos a 0 n (1. Valorile uzuale pentru randamentul angrenajelor melcate sunt: = 0. pentru z1 = 2.70…0.

numai coroana se executa din bronz.materiale plastice. . 1.fonte antifrictiune.200) (1. rupere statica.202) Fn c 2 Fn c 2 Fn 2 K A K V K H ß Ft 2 K A KV KHß cos a o n cos ß 2 Lungimea de lucru desfasurata a dintelui este: l= dw 1 68 (1.bronz de staniu (scump). Transmisii mecanice 1. butucul si discul fiind confectionate din fonta. . asamblarea coroane i cu discul se face prin fretare. De regula. flancurile fiind calite.201) (1. Precizia de executie pentru angrenajele melcate este reglementata prin STAS 6461-81. Ca urmare.26.bronz de aluminiu (mijloc de economisire a staniului). oboseala superficiala a flancurilor. la angrenajul melcat apare pronuntat pericolul uzarii si griparii flancurilor. Roata melcata se poate confectiona din: . . pentru angrenaje foarte intens solicitate.5 Moduri de deteriorare. .6 Calculul la solicitarea de contact prin oboseala a flancurilor Relatia generala pentru calculul tensiunii herziene maxime este: Fn C E l min ? n 2 1 2 sH 0.199) si se aplica pentru materialul rotii melcate care este mai putin rezistent decât materialul melcului.Organe de masini. uzare adeziva si uzare abraziva.203) .aliaje de aluminiu – zinc. Sectiunea în care se determina razele de curbura ale dintilor în contact este aceea pentru care flancurile melcului sunt drepte ( ).26. Melcul se poate confectiona din: .oteluri aliate de cementare cu duritatea superficiala HRC = 56…62.oteluri aliate de îmbunatatire cu duritatea superficiala HRC = 45…55. rectificate si lustruite dupa danturare. . Deteriorarea danturii se poate produce si prin: rupere prin oboseala la încovoiere. Precizia angrenajelor melcate Datorita alunecarii flancurilor. Materiale.175 (1. Astfel: 1 ? 1 ? 2n 2 cos ß 2 d w 2 sin a w Ft 2 KA K V K H ß cos a o n cos ? 01 (1. .fonte cenusii. materialele din care sunt confectionate melcul si roata melcata trebuie sa formeze un culpu antifrictiune.

7 Calculul la încovoiere prin oboseala la piciorul dintelui Asemanator cu relatiile stabilite pentru rotile dintate cilindrice cu dantura înclinata. iar pentru circulatie intensa a aerului k = 14…16). obtinuta prin însumarea tuturor liniilor de contact este: l min 0.205) Pentru gradul de acoperire l min 1. luând în considerare elementele rotii melcate.209) 1.208) respectiv de dimensionare: M t 2 K A K V K Hß K a YF 2 n s Fp2 a 2 q z 2 z2 q 2 m n2 0. relatia de verificare pentru tensiunea hertziana devine: Ft 2 K A K V K H ß 1. 2 .3 d w1 cos ß 2 Cu notatiile de mai sus.206) Pentru predimensionare se utilizeaza relatia: 2 1 3 a min z2 q Mt2 KA K V KHß 5.tu este temperatura medie a uleiului la functionarea angrenajului.75 l e cos ß 2 (1. rezulta formula de verificare: s F2 Ft2 K A K V K H ß K a YF2n s Fp (1.210) rezulta realatia de verificare a temperaturii de functionare: 69 (1.86 (1.8 Calculul termic al angrenajului melcat Ecuatia generala de bilant termic are forma: 103 P1 (1 .Transmisii mecanice cu roti dintate iar lungimea minima.204) =2.207) 2 z2 q 1.K este coeficientul global de transfer de caldura W / m grad (pentru circulatie slaba a aerului K = 8…10. Din (1.210) . lungimea minima poate fi aproximata prin relatia: (1.2 s 2 H p2 ZM ZH (1.26.26.P1 este puterea transmisa (kW).3 d w1 d w 2 1 2 sH ZM ZHv s H p2 (1.) = K S (tu – t0 ) în care: . .

luând în considerare întreg sistemul de racire-recirculare.213) Daca exista si ventilator.uzare. factorul K se dubleaza.71 c) d) va va va Fn va va va 70 .Organe de masini. se va lua în calcul (0.27 Ungerea angrenajelor Angrenajul. distanta dintre axele rotilor angrenajului se predimensioneaza cu formula: P1 1 ? K t ua t 0 1 1. cupla este expusa fenomenului de frecare.212) Daca P1T P1 . 1. cu carcasa nervurata. 7 a min 12. este necesara nervurarea carcasei (solutie neeconomicoasa).71).076 (1. ceea ce impune o ungere adecvata.8 K). se poate obtine puterea limita admisibila pentru reductorul racit cu aer: P1T K S tua 10 3 1 ? t0 P1 (1. ventilarea carcasei (modelul de calcul este însa diferit). Daca se adopta tua. Transmisii mecanice t 0 103 P1 1 ? K S tu t ua (1. Pentru stabilirea regimului de ungere dintre dintii aflati în angrenare se pot prezenta cazurile reprezentative (figura 1. Pentru angrenaje stationare. prezinta o miscare de translatie dupa directia tangentei comune la flancurile conjugate si o miscare de rostogolire relativa. în loc de K.211) Temperatura admisibila a uleiului (t u a) se recomanda a fi luata între limitele 85 …90 . Angrenajul melcat Dantura dreapta (roti cilindrice) ulei Dantura dreapta (roti conice) Dantura înclinata va Fn va va a) b) Figura 1. daca melcul este dispus deasupra rotii. Datorita puternicei încarcari date de forta K Fn . fara ventilator. cupla cinematica superioara de clasa a IV-a. În cazul solutiei cu racire fortata. modelul de calcul a disiparii caldurii trebuie adaptat. sau se adopta solutia recircularii fortate a uleiului.

conduce la necesitatea luarii în evidenta a încarcarilor extrem de mari care revin unor suprafete extrem de înguste. alimentat cu lubrifia nt si beneficiind de o viteza de translatie relativ ridicata . conditiile ungerii fiind cele mai dezavantajoase.5. aceste grosimi sunt însa mai mici decât înaltimea asperitatilor flancurilor dintilor.d) la care. . Spre sfârsitul angrenarii. Uzura puternica poate provoca lustruiri si exfolieri. Acceptarea regimului hidrodinamic în cazul unor angrenaje a condus.în special la începutul si la sfârsitul angrenarii perechii de dinti. viteza tangentiala de alunecare va este. Fata de cazul lagarelor hidrodinamice la care interstitiul convergent este asigurat permane nt.b). Pentru = 1. la angrenaje pelicula portanta are geometrie variabila. iar uleiului îi creste vâscozitatea.71. Pentru 1. diagrama respectiva este de tip SKF. la grosimi de film de ordinul zecimilor de microni.72 sunt prezentate domeniile care delimiteaza regimurile de ungere întâlnite la angrenaje.71.este raza de curbura echivalenta data de relatia 1 / = 1 2 / 1 + 2 .2 sunt rugozitatile flancurilor conjugate. Cazul cel mai dezavantajos este cel al angrenajelor melcate (figura 1. acesta fiind cazul angrenajelor melcate. regimul de ungere este “la limita”. fiind întrunite conditiile minime pentru ungerea hidrodinamica. acesta poate fi asigurat doar cu uleiuri puternic aditivate cu clor si sulf. ca si în primul caz. în care viteza de alunecare este nula.214) în care: .71. la stabilirea regimului de ungere hidrodinamica. prin calcul.0 este vâscozitatea dinamica a uleiului la intrarea în angrenare exprimata în Poise. Chiar în primul moment al începerii angrenarii. nefiind astfel îndeplinite conditiile ungerii hidrodinamice. 71 . în figura 1.v = vt 1 + vt 2 cu vt 1 = r1 sin 0 1 si vt 2 = r1 sin 0 2 si .0…1. de acelasi ordin de marime cu rugozitatea flancurilor. viteza de alunecare are o directie perpendiculara pe linia de contact dintre flancuri. regimul de ungere este de tip “la limita”. La rotile dintate cu dantura înclinata (figura 1. Se poate exprima empiric.71. Pe baza celor prezentate mai sus. în acest caz. în microni.035 ?0 v ? (1. contactul dintre flancuri se realizeaza într-un punct. în dezacord cu realitatea. De acest regim nu beneficiaza polul angrenarii.c) nu exista decât partial conditiile ungerii hidrodinamice. Regimurile mentionate necesita uleiuri aditivate cu plumb si fosfor. Sub încarcarea Fn . teoretic. Modelul de calcul pentru regimul de ungere EHD a condus la valori ale grosimii filmului de ordinul unui micron. flancurile se deformeaza elastic. a Se noteaza cu = hmin / Ra parametrul grosimii filmului de lubrifiant. Acest rezultat teoretic. conduce. La rotile dintate conice cu dinti drepti (figura 1. perpendiculara pe linia de contact a flancurilor dintilor conjugati. datorita faptului ca viteza de alunecare v nu este perpendiculara pe a linia de contact dintre flancuri. Grosimea minima calculata se compara cu rugozitatea obtinuta dupa rodaj Ra R2 a1 R 2 2 în care Ra1. Se ajunge astfel la considerarea regimului de ungere elastohidrodinamic (EHD). între flancuri se formeaza o pana de ulei adica un interstitiu convergent care. mixt sau EHD partial. viteza de alunecare va este orientata în lungul liniei de contact dintre flancuri.a este vorba de roti cilindrice cu dantura dreapta. grosimea filmului astfel stabilit cu formula: h min 0. exista deci conditiile teoretice realizarii ungerii hidrodinamice. în perioada de început a angrenarii.Transmisii mecanice cu roti dintate În figura 1. se stabileste între flancuri regimul de ungere mixt sau regimul limita.

Cerintele pe care trebuie sa le îndeplineasca uleiurile pentru angrenaje sunt: stabilitate chimica ridicata.Organe de masini. Transmisii mecanice Pentru = 1. ungerea fluida în regin hidrodinamic este asigurata pe aproape 100% din întreaga suprafata activa a flancurilor. Uleiurile din prima clasa sunt destinate angrenajelor cilindrice si angrenajelor conice. regimul are circa 80% zone cu ungere fluida EHD si 20% zone cu ungere “la limita”. inclusiv EP. Pentru ungerea angrenajelor se folosesc uleiuri minerale neaditivate. 72 . Figura 1. Uleiurile cele mai frecvent folosite sunt cele minerale moderat aditivate (EP 1) sau puternic aditivate (EP 2). pentru conditii normale de functionare. proprietati antifrictiune. Exemple de uleiuri: TIN 25 EP – ulei mineral moderat aditivat cu aditivi antioxidanti si antispumanti. antiuzare si antigripare. Ca unsori consistente se utilizeaza cele aditivate cu bisulfura de molibden sau cu grafit. iar pentru scurte perioade de timp chiar pâna la 500 C. Uleiurile puternic aditivate sunt folosite la angrenaje hipoide (melcate) sau la angrenaje conice puternic încarcate si care au un regim termic de functionare sever. T 90 EP 2 – ulei mineral putenic aditivat. Se folosesc si uleiuri sintetice (stabile chimic si cu o foarte mica variatie a vâscozitatii cu temperatura) al caror cost este însa ridicat.5…3. h [%] 100 80 0. Este necesara folosirea uleiurilor de mare vâscozitate cu aditivi pentru onctuozitate.0. pornirea masinii se face cu dificultate. sunt de preferat uleiurile mai vâscoase la care pierderile prin barbotare sunt mai mari. deci puternic aditivat. la angrenaje melcate. materialului danturii si temperaturii de functionare. asemanator cu T 80 EP 2 dar mai vâscos. pentru a fi asigurate grosimi mari ale filmului de lubrifiant. la rece. Uleiurile sintetice pot fi utilizate în gama de temperatura cuprinsa între minus 80 C si plus 300 C. % Procentul filmului. vitezei maxime de alunecare. utilizabil pâna la 80 C. Limita maxima de temperatura în functionarea angrenajului este 90 C. uleiuri minerale puternic aditivate. Ca regula. În acest caz.8 1 1. se poate folosi ulei neaditivat. utilizabil la motoarele auto pe timp de vara. Dezavantajul utilizarii uleiurilor foarte vâscoase este ca. moderat aditivate si.5 2 Parametrul filmului. T 80 EP 2 – ulei mineral cu 7% aditivi multifunctionali. Alegerea uleiurilor pentru angrenaje se face pe baza încarcarii specifice (Ft / B m).72 3 Daca 3. dar de mare vâscozitate. utilizabil la motoarele auto pe timp de iarna.

a temperaturii instantanee limita.06).C f este o constanta de material dependenta de conductibilitate. fulger.t med este temperatura medie a corpului rotii.28 Calculul la gripare pentru angrenajele cilindrice si conice cu dinti drepti Este dificil de creat un model de calcul pentru conditiile care pot conduce la griparea unui angrenaj. Valorile orientative pentru tMa sunt date în Tabelul 1.215) în care: .2 fiind turatiile rotilor iar 1.2 1.Temperatura maxima admisibila poate fi calculata cu relatia: tMa t M lim 1. Block considera ca nu apare gripajul daca temperatura maxima a dintilor nu depaseste o valoare admisibila. Se apreciaza ca t F = 200 C…1000 C pe suprafete de ordinul a 10 – 3 mm2 . pe acestea se produce o temperatura totala. din aceasta cauza. Nu întotdeauna rezultatele calculate se verifica experimental.5 m – la flancuri normal rectificate). 73 . desi tensiunea maxima este atinsa în punctele B si D. . maxima t M = t med + t F în care t F este o temperatura instantanee. .2 / 30. gripajul apare în punctele A si E în care temperaturile atinse de flanc sunt maxime. de vârf. b) b) temperatura instantanee limita – t F . de greutatea specifica si de caldura specifica a uleiului.la flancuri foarte bine rectificate.2 fiind razele de curbura ale flancurilor conjugate.Rt este rugozitatea flancurilor dupa rodaj (1 m…2 m .Transmisii mecanice cu roti dintate 1. în timpi de ordinul a 10 – 3 secunde.216) unde coeficientul de siguranta depinde de importanta transmisiei. . n1. respectiv 2 m…3.215) . .5 5.8. .este coeficientul conventional de frecare între flancuri (pentru flancuri durificate si rectificate valoarea medie a lui este 0.vt1.021 Ft K A K v K H ß ? 1 ? 2 ? 1 ? 2 B cos a t (1.22 3 (1. Conform teoriei lui Block – Kelley: tM t med 265 C f µ Fn K A K v K H ß v t1 B cos a 0 t bH 2 v t1 vt2 vt 2 tMa 5. Datorita încarcarii puternice a flancurilor.2 = n1.5 R t (1. Conform teoriei lui Block.bH este semilatimea benzii de contact data de relatia : bH 0. conditiile de exploatare se determina doar în urma rodajului si a încercarilor de regim. d) d) tensiunea limita de contact H. Sunt cunoscute drept criterii pentru calculul de verificare la gripaj urmatoarele: a) puterea limita transmisibila fara gripare. c) c) temperatura medie limita – t med .

D.. Vol. Vol. Berlin/Heidelberg/New York. 1977. Editura didactica si pedagogica. McGraw-Hill Book Company. 1962.. I. Niemann. G. Organe de masini. 8. 1980. Vol.. s.a..8 Tipul uleiului TIN 42 EP TIN 125 EP TIN 300 EP T 80 EP 2 T 90 EP 2 T 140 EP 2 tMa [° C] 150…160 250…280 330…360 330…369 360…400 400 1. Transmisii mecanice moderne. 3. s. II.W. Pavelescu. 4. Bucuresti. 1961. M. Bucuresti. Springer Verlag. 6..a... G. 1972. Bucuresti.. Vol. Gear Handbook. 10.. Angrenaje cilindrice.. 1980. Editura didactica si pedagogica. Îndrumar de proiectare pentru transmisii mecanice. II.29 Bibliografie 1. Vol.a. Machinenelemente. Gafitanu.. D. II. 1998. Chisiu. M. Tribologie. Bucuresti. 1993. 74 . si Stoica. Gh. Organe de masini. Vol. 11. Sauer. I si II. New York/Toronto/London/Sydney. Bucuresti. s. 5. 9.Organe de masini. Miloiu. Editura tehnica. Bucuresti.a. II. Traité theorique et pratique des engrenages. Transmisii mecanice Tabelul 1. Organe de masini. 1970. Dunod. Getribe. Gh. 1958. Bucuresti. Radulescu. Gh. 1976. Henriot. Angrenaje. Editura tehnica. Editura tehnica. Printech. Musat. 7.. II. A. Manea. 2. Organe de masini. Paris. Institutul Politehnic Bucureti. Dudley. s. Editura Tehnica. G.

2. TRANSMISII PRIN FRECARE 2.1 Transmisii prin tractiune elastohidrodinamica Transmisiile prin tractiune EHD realizeaza transferul puterii de la elementul conducator la cel condus prin intermediul unei pelicule portante de lubrifiant. p0
1

F p D1 h T

pEHD

U1 T D2
a

F
2

U2 a 2a y p p0 1
2

a
2

x b

y a

2b

B

x Figura 2.1 Între elementele transmisiei EHD din figura 2.1 exista o solicitare de contact cu rostogolire. Cu a s-a notat vâscozitatea în conditii normale, iar cu s-a notat vâscozitatea în functie de presiune si temperatura. Forta tangentiala T aparuta din necesitatea transmiterii puterii creeaza o solicitare de forfecare în pelicula portanta de lubrifiant, cu deformatii complexe (elastice, plastice si vâscoase), ceea ce determina viteze diferite U1 si U2 pe cele doua elemente. Transmisia functioneaza cu o alunecare U U 1 U 2 , care, scrisa sub forma adimensionala, poarta numele de alunecare specifica si se calculeaza cu: ? 2? U U1 U 2 2(U1 U 2 ) U1 U 2 (2.1)

h

Organe de masini. Transmisii mecanice T se numeste F coeficient de tractiune iar dependenta µ f (? ) este data mai jos în figura 2.2. La valori foarte mici ale alunecarii specifice dependenta este liniara. La o anumita alunecare specifica, coeficientul de tractiune devine maxim (0,03 … 0,1). Cresterea în continuare a lunecarii determina scaderea coeficientului de tractiune producându-se fenomenul de patinare. Raportul: µ

max n

O

opt

Figura 2.2 2.1.1 Avantajele transmisiilor EHD nivel redus de zgomot si vibratii; durabilitate ridicata; gabarit si cost redus; randament relativ ridicat (85 95%); exploatare simpla; posibilitatea realizarii variatoarelor de turatie (i12 variabil). La variatoare se pastreaza constanta puterea transmisa, în conditiile modificarii raportului de transmitere.

Dezavantajul principal îl constituie patinarea la încarcare prin soc, ceea ce poate fi înlaturat utilizând ambreiaje limitatoare de sarcina. Un alt dezavantaj îl constituie încarcarile mari ale arborilor si lagarelor. Dezavantajul legat de patinare poate, în unele conditii, sa fie considerat un avantaj, protejându-se toate eleme netele transmisiei împotriva distrugerii la suprasarcina. 2.1.2 Particularitati cinematice Între elementele de contact ale transmisiei apare o viteza de alunecare complexa, provenind din însumarea a 3 componente: alunecarea longitudinala, alunecarea laterala si alunecarea datorata miscarii de sprijin. Alunecarea pe directie longitudinala U apare ca rezultat al transmiterii fortei tangentiale T între cele 2 elemente în contact. Sub forma adimensionala aceasta alunecare se regaseste în expresia raportului de transmitere: i12 ?1 ?2 D 2 U1 D1 U 2 D2 2 ? D1 2 ? (2.2)

Relatia (2.2) scoate în evidenta modificarea nedorita a raportului de transmitere la modificarea sarcinii, întrucât depinde de . Transmisiile actuale EHD au dispozitive automate care modifica forta de apasare F la schimbarea sarcinii, crescând astfel durabilitatea. Alunecarea laterala V, pe directie perpendiculara celei de rostogolire se produce ca rezultat al dezaxarilor arborilor sau, la vadiatoare de turatie, în momentul schimbarii raportului de transmitere (figura 2.3). 76

Transmisii prin frecare

Fig. 2.3 Miscarea de sprijin este o miscare de pivotare cu viteza , în jurul unui punct numit pol de pivotare (de sprijin), miscare ce apare ca rezultat al înclinarii suprafetelor de contact în raport cu axele de rotatie a elementelor (Fig. 2.4 a, b, c, d). Miscarile de alunecare laterala si de spin provocând solicitari de forfecare parazite în filmul de lubrifiant, determina scaderea capacitatii portante si a randamentului.

2 S2 1 S1 1 S2 S1 = 2 1 2

1

2

a)

b)

1 2 1 S1 2 S2 2 1 2 S2 1 S1

c) Figura 2.4

d)

77

Organe de masini. Transmisii mecanice 2.1.3 Capacitatea portanta Parametrul principal care dicteaza capacitatea portanta a transmisiei este coeficientul de tractiune. Pentru determinarea conditiilor producerii coeficientului de tractiune maxim se fac (Johnson si Greenwood) ipotezele: - dimensiunile si distributia de tensiuni în filmul EHD sunt cele date de teoria lui Hertz pentru contactul corpurilor uscate, fara frecare, iar grosimea filmului se pastreaza constanta pe “pata de contact”; - lubrifiantul are o comportare nenewtoniana. Se deduce astfel:
1

µ max

T F

0,87 a t 0
max

1,2 K ?a t 1,74 0 ln p t 0 h ß 1 9,55

2

(2.3)

în care 0 - tensiunea limita de forfecare a lubrifiantului nenewtonian, - coeficient care caracterizeaza uleiul, p - presiunea medie, - coeficientul temperatura-vâscozitate al lubrifiantului, K – conductibilitatea termica. Se remarca faptul ca max depinde esential de 0 , acesta fiind maxim la uleiuri sintetice. Acestea au si avantajul ca rezista la încalzire, oxidare, ruginire si spumare. De asemenea au capacitatea ungerii la limita. Cresterea presiunii de contact p determina cresterea puterii transmise atât direct, prin cresterea valorii lui F cât si indirect, prin ridicarea valorii coeficientului de tractiune. Cresterea presiunii de contact are o influenta negativa asupra durabilitatii si randamentului. Daca viteza relativa de rostogolire scade sub o anumita valoare se ajunge la un regim EHD partial sau mixt limita si se impune problema griparii cuplei. Calitatea suprafetelor în contact trebuie sa fie Ra = 0,4 … 0,8 m. 2.1.4 Randamentul Pierderile de putere care apar la transmisiile EHD se datoresc: fenomenelor de histerezis elastic (ale materialeleor metalice în contact), de histerezis datorate forfecarilor interne din lubrifiant, comportarii reologice a lubrifiantului, aparitiei miscarilor de spin si de alunecare laterala. Randamentul transmisiei se calculeaza cu: ? Pu Pu Phe Phl Prl T U2 T U2 Phe Phl (2.4)

Frl U

unde: Pu – puterea utila; Phe – pierdere de putere datorata histerezisului elastic al materialului rotilor; Phl – pierdere de putere datorata histerezisului la forfecarea lubrifiantului; Prl – pierdere de putere datorata reologiei lubrifiantului; Frl – forta de tip reologic; U U1 U 2 este viteza de rostogolire. 2.2 Transmisii cu roti de frictiune cu ungere la limita sau uscata Transmisii cu roti de frictiune cu ungere la limita sau uscate realizeaza transferul puterii de la elementul conducator la cel condus prin contactul direct dintre rotile de frictiune, ca urmare a frecarii care apare între roata conducatoare si cea condusa. Suprafata de lucru a rotilor de frictiune poate sa fie neteda sau canelata. 78

0.6) Obtinem în final conditia de functionare: 2 ß M t1 D1 unde: µ F (2. 2 M t1 D1 F. În tabelul 2.05 .5) este coeficientul de frecare si.25 … 1. 0... Luarea în calcul a coeficientului confera siguranta la patinare. (2.Transmisii prin frecare Avantajele acestor tipuri de transmisii sunt: constructie simpla. 0.25 0.. 0.20 0.5).7) > 1 – coeficient de suprasarcina ( = 1.3 .5). dimensiuni relativ mici.2 . functionare lina cu zgomot redus.8). Cele mai simple transmisii sunt construite cu roti de frictiune netede (Fig. conditia de functionare este: T unde Ff µ F.1 sunt prezentate câteva valori uzuale pentru coeficientul de frecare..35 0. 2... protejeaza restul instalatiei prin posibilitatea patinarii la soc sau suprasarcina. Tabelul 2. 0. 2. (2.15 . fonta cenusie Ferodo / otel Cauciuc / fonta cenusie.. considerând succesiv: T Ff µ F..85 Otel calit / otel calit Otel / fonta Textolit / otel.5 Pentru cazul general al transmisiei cu frictiune (fig..1 Cuplul de materiale Cu ungere m Fara ungere 0. 0.15 . F D1 T D2 T D2 F 2 F D1 1 1 T F 2 B Figura 2.... otel 79 0.06 - .45 .18 0.

8) Teoretic. se schimba conditiile cinematice si ale transmisiei de putere. vitezele periferice maxime nu vor depasi 10 m/s. Din aceste motive se limiteaza puterea transmisa la maximum 150 kW. Câteva valori ale încarcarii specifice sunt prezentate în tabelul 2. acesta poate lua valorile: = 1.2.12) 2 ß M t1 . Pentru dimensionarea transmisiei se adopta: D1 = (5 … 10) d1 (2. 2.9) Datorita alunecarii elastice care apare între cele doua roti de frictiune. vitezele periferice ale celor doua roti sunt: v1 D1 n 1 .002 la roti metalice.5.005 … 1.2: Tabelul 2. fonta cenusie Lemn / otel. fonta cenusie Lignofon / fonta cenusie. 60 v2 D2 n 2 60 (2.03 la roti nemetalice. Cu aceasta forta se face predimensionarea µ D1 în care qa este o încarcare specifica. otel 80 1500 … 2000 1000 … 1500 400 … 800 100 … 150 400 … 600 . = 1. raportul de transitere real este: i12 ef unde n1 n2 ? D2 D1 (2. Forta transmisa este F latimilor rotilor folosind formula: B F qa (2.01 … 1. Transmisii mecanice În conditiile absentei ungerii.Organe de masini.10) este coeficientul de alunecare. uzura este rapida.2 Cuplul de materiale qa [N/cm] Otel calit / otel calit Otel / fonta cenusie Textolit / otel. 2. raportul de transmitere al transmisiei este: i 12 n1 n2 D2 D1 (2.11) unde d1 este diametrul arborelui.1 Roti cilindrice cu periferia neteda Pentru transmisia prezentata în fig.

3 Cuplul de materiale Otel necalit / otel necalit cu ungere Otel calit / otel calit cu ungere Textolit / otel neuns 2.15. Câteva valori ale s H admisibil sunt prezentate în tabelul 2.4 F 81 (2. uzual = 15°. Cum.2. si gabaritul radial. În figura 2.3 Tabelul 2.17) .2 Transmisii cu roti cilindrice canelate Aceste transmisii sunt realizate cu roti de frictiune cilindrice cu suprafata canelata (cu profil trapezoidal al canelurilor). Ca urmare.16) este valabila la montaj. de asemenea. se produce o reducere de câteva ori a fortei totale de apasare F = z F’. coeficientul de frecare fiind 0.418 F E B ? – raza redusa se pot calcula cu: (2. Aceasta solutie este superioara celei cu roti cilindrice netede pentru ca asigura aparitia efectului de pana. rezulta: F’ = 0.14) Conditia de verificare este: s H max s H admisibil (2. unde z este numarul de caneluri. > ’ (pentru evitarea blocarii).6 este prezentata zona de contact a doua roti de frictiune cu profil trapezoidal al canelurilor.16) Relatia de calcul a fortei de apasare normala F (2.15) unde s H admisibil este rezistenta hertziana admisibila. F' Fn (sin a µ cos a ) ß T Fn z Fn µ s H admisibil 25 HB 30 HB 50 … 80 MPa (2.13) unde E – modulul de elasticitate (Young) redus si 2 E 1 ? 1 E1 2 D1 1 E2 2 D2 (2.Transmisii prin frecare Verificarea se face la tensiune hertziana: s H max 0. Se micsoreaza încarcarea lagarelor si.

se obtine: F 0.Organe de masini. F F Fn 2 1 µ Fn 2 v2 max v dm1 e B v1 max 2 dm2 F F Figura 2. Înaltimea canelurii se adopta constructiv: e = (0.21) .6 În timpul functionarii fota de apasare se calculeaza cu: F Fn sin a (2.20) unde forta normala pe canelura este (fig.1) dm 1 O prima verificare se face pentru încarcarea specifica: q Fn cos a 2 e qa (2.6): 2 ß M t1 Fn µ d m1 82 (2.26 F (2. forta de apasare necesara pentru transmisia data este mai mica decât în cazul rotilor cilindrice netede. avantajul efectului de pana.19) Se observa ca si în functionare. Transmisii mecanice unde F’ este forta normala de apasare în cazul rotilor canelate. evident.18) iar în conditii uzuale. apare. iar F este forta normala de apasare în cazul transmisiei cu roti netede. 2.005 … 0.

2.7).30) ..2.22) Considerând relatia (2.0. ? D m1 ? 0. sunt: F1 F2 Fn (sin d1 µ cos d1 ) Fn (sin d 2 µ cos d 2 83 (2.20) si înlocuind în relatia (2..99 . Raportul de transmisie teoretic este: i12 n1 n2 D m2 D m1 sin d2 sin d1 1 tgd1 (2.14).Transmisii prin frecare Forta totala de apasare a rotilor este: F F' z Fn sin a z (2.2. fortele de apasare ale celor doua roti .28) În realitate..418 Fn E red 2 B ? red s Hadm (2. raportul efectiv de transmitere este: i12 ef 1 D m2 . la limita: F F 2 e qa sin a z cos a 2 q a e z tga (2.26) unde razele de curbura se determina cu relatia: sin a d m 1.29) unde coeficientul de alunecare este ? 0. datorita alunecarii.22).2 2 ? 1.95.25) Urmeaza verificarea la tensiune hertziana: s Hmax 0.23) (2.0. La montaj..95.24) Din (2.24) se obtine condita numarului minim necesar de caneluri: z nec F 2 q a e tga 5. Fortele de apasare ale celor doua roti una fata de cealalta sunt F1 si F2 .99 (2. F1 si F2 .. obtinem succesiv. 2 (2.8 (2.3 Transmisii cu conice Pentru transmiterea miscarii între arbori concurenti se folosesc rotile de frictiune conice (fig..27) Modulul de elasticitate redus Ered si raza de curbura redusa sunt date generic de (2.

418 Fn E red B ? red s Had (2. La predimensionare se determina latimea de contact minima necesara: B Fn qa 2 ß M t1 µ Dm1 q a (2. Verificarea la tensiune hertziana : s Hmax 0. F1 si F2 .32) în care q este dat în Tabelul 2. Transmisii mecanice F1 1 1 2 Fn Dm2 Fn 2 Dm1 F2 B Figura 2. fortele de apasare ale celor doua roti .31) De aici rezulta necesitatea realizarii dispozitivelor active de împingere la roata 1.2. 84 .Organe de masini.14).7 În exploatare.34) Modulul de elasticitate redus Ered si raza de curbura redusa sunt date de (2. sin d1 ?2 Dm2 2 sin d 2 (2.33) unde razele de curbura sunt date de relatia: ?1 D m1 2 . devin: F1 F2 Fn sin d1 Fn sin d2 F1 F2 ! (2.

prezentata în fig. 2. n2 R1 F1 n1 R1x arbore canelat F arbore canelat 3 F2 R2 Figura 2.35) Se observa ca turatia arborelui condus are o variatie liniara. cu ajutorul dispozitivului de comutare 3 pe fata frontala a rotii conducatoare între doua pozitii limita.2.4 Variatoare de turatie cu roti de frictiune 2.1 Variator cu roti frontale cu caracteristica liniara de reglaj Variatorul de turatie prezentat în figura 2.2. Roata condusa (de raza R2 ) se poate deplasa axial. dupa legea: n 2x n1 R1x R2 (2. Turatiile limita ale arborelui condus sunt: 85 B M .8 are roata conducatoare (cu raza R1 ) fixa pe arborele de turatie constanta n1 .4.9.8 n2 x n2 max n2 min R1 x B 2 B R1 2 Caracteristica liniara de reglaj Figura 2.Transmisii prin frecare 2.9 Rezulta astfel o variatie a turatiei n2 .

Transmisii mecanice (R 1 B2 R2 B 2) R2 (2. .cresterea solicitarii de încovoiere a arborelui. Roata conducatoare (de raza R1 ) se poate deplasa axial pe fata frontala a rotii conducatoare între doua pozitii limita.scaderea randamentului.10 are roata condusa (cu raza R2 ) fixa pe arborele de turatie constanta n1 . . Prima varianta prezinta dezavantajul cresterii solicitarii de contact distrugerilor specifice acestei solicitari.11 .37) Se recomanda G = 3 4.cresterea uzurii rotii 2.scaderea latimii de contact.4. Cresterea valorii gamei de reglare se poate obtine prin: . H si.36) n 2 max n 2 min n1 n1 Se defineste gama de reglare G: G n 2 max n 2 min 2 R1 B B 2 R1 1 B (2.2. A doua varianta genereaza mai multe dezavantaje: .Organe de masini. n1 R2 n2 n2 x R2x M B R2 x Caracteristica neliniara de reglaj R1 Figura 2. aparitia 2.cresterea razei R1 rotii conducatoare.10 86 Figura 2. .2 Variator cu roti frontale cu caracteristica neliniara de reglaj Variatorul de turatie prezentat în figura 2. deci.

2. prezentata în fig.3 Variator dublu În fig. în timp ce roata intermediara se poate deplasa axial. Aceste variatoare au gama de reglare G = 3 4.2. 2. considerând R 1x n 2x n1 R R 2x R 2x n1 R R 2x 1 R 2x R .39) si.Transmisii prin frecare Rezulta astfel o variatie a turatiei n2 . Se observa ca atât roata conducatoare cât si cea condusa sunt fixe pe arborii lor. Consideram rapoartele de transmisie intermediare: n 1 n 3 n3 n 2x r R 1x R 2x r (2. dupa legea: n 2x n1 R2 R1 x (2. rezulta: Figura 2.38) Se observa ca turatia arborelui condus are o variatie hiperbolica (neliniara).39) n2 x R R2 x n2 x r n3 r R2 x R R1 x n1 B B 2 R B 2 Figura 2.40) 87 .13 (2.4.12 este prezentat un variator cu roti cilindrice frontale cu doua raze variabile.11.12 Din relatia (2. 2.

4.14 Figura 2.43) 2.8 (2.. careia îi corespunde turatia 2 este însa R 2 x 2 R 1 . 88 . Transmisii mecanice Se observa ca pentru R2x = 0 avem n 2 x Valoarea maxima a lui R2 maxima n 2 x n1 x si pentru R2 x = R avem n2 x = 0.42) R2 R1x n1 R1 R2x n2x Figura 2. prezentate în fig.15 Turatia la iesire a variatorului cu roata condusa mobila (din fig.. R B .2.4.14) este: n 2x n1 R1 R 2x n2x n1 (2.15.16 prezinta schema unui variator conic tip Kopp K. Se observa ca roata conducatoare si cea condusa sunt fixe. 2. Turatia la iesire a variatorului cu roata condusa mobila (din fig. Schimbarea raportului de transmisie se face prin deplasarea axiala a elementului conic intermediar. 2.Organe de masini. 2.14 si 2. B Gama de reglaj a acestor variatoare este: 2 R 1 B 2 G 7.2.4 Variator conic Exista doua variante de variatoare cu contact direct.41) 2.5 Alte variatoare Figura 2.14) este: n 2x n1 R 2x R1 (2.

întâlnita la variatoarele cu roti cilindrice (fig. atunci când T > Ff.Transmisii prin frecare n1 n2x n1 n2x Figura 2. Problema variatoarelor este data în primul rând de alunecarea relativa: a) elastica. 2. max v0 (2.19 v2 R1 R2 v1 min .18).29) sau conice. Roata conducatoare si cea condusa sunt fixe.17 Figura 2. 2. c) alunecarea geometrica data de distributia vitezelor în zona de contact.16 prezinta schema unui variator sferic tip Kopp B. Modificarea raportului de transmisie se face prin deplasarea a elementului sferic intermediar.16 Figura 2. coeficientul de alunecare este = 0. b) patinarea. Alunecarea geometrica relativa este: v alunec.18 89 Figura 2.002 pentru otel si = 0. data de deformabilitatea pieselor în contact (fig.44) geometric 2 n1 A vmax rmax v0 O B 1 r0 v1 max O1 n2 Figura 2. de exemplu.01 pentru textolit.

. Mladinescu. Transmisii mecanice moderne. Tuleasca. Diaconescu. Musat. Racocea. Bucuresti. Radulescu. Bucuresti. Vornicu. N. Editura tehnica. Editura tehnica. D. Miloiu. 9.. 1968. C. Organe de Masini. Editura didactica si pedagogica... 1980. Editura tehnica. Rizescu.. 1983. Bucuresti.. 90 . Pavelescu. Gh. 1981. T. Pop.. V. 1972. II.Organe de masini. Matiesan. D. 6.. D. Pavelescu. 7. Tudor. D.. Organe de masini.. Raseev. Tribotehnica. 5. ***... Manea. V. 1970. Madarasan. Dudita. 1986... Gh. Îndrumar de proiectare în constructia de masini.. Bucuresti. Vol.. 3.Tribologie Editura didactica si pedagogica. Pavelescu.. Gh.. 1. Bucuresti. F. Chisiu. Colectia de standarde. Fl. C. Bucuresti. T.. Tehnica. Bucuresti. Editura tehnica. Cretu. Miloiu.. H. Radauceanu. E. Bucuresti. Gh. Organe de masini. Editura didactica si pedagogica. 4. Weinberg.. 2. Coca. Transmisii mecanice 2.3 Bibliografie 1. Dobre. M. Organe de masini si mecanisme. I. III. Bucuresti. D.. Popovici. 1983. Radulescu. 8. Ionescu. Al. G. D. S. 1977. D. vol. Ed. Vol. M. M. A. Organe de masini. Gafitanu.. D. Gh. Visa.. Vol. Editura tehnica......

amortizarea socurilor. posibilitatea de functionare la turatii mari.96 [1.3.2]. denumit curea. 2 .1 este schitata o astfel de transmisie prin curele late. protectia contra suprasarcinilor prin patinare. În figura 3. O1 R2 -R1 b) puteri sub 1200 kW la curele trapezoidale. Într-o astfel de situatie. cu 2 1 viteze între 40-60 m/s si la distante A 12 D2 D1 m. 1 3.1 Politehnic din Timisoara. principala scoala de cercetari pentru transmisiile cu curele este la Institutul Figura 3.2 Clasificarea transmisiilor prin curele Cerintele multiple impuse de conditiile concrete de exploatare au dus la aparitia unei mari varietati de transmisii cu curele. necesitatea unor dispozitive de întindere a curelei. = 0. ramura 2 a curelei se va tensiona mai mult în sensul miscarii iar în ramura 1 tensiunea reducându-se. transmiterea energiei nu se poate realiza decât prin intermediul unui element intermediar flexibil. în anumite cazuri miscarea transmitându-se prin forma. În momentul punerii în miscare a rotii motoare.94.92…0. Prezentarea nu este exhaustiva. în comparatie cu rotile dintate. functionarea lina si fara zgomot.1 Aspecte generale În practica industriala sunt situatii în care exista o anumita distanta între arborele motor si arborele condus. viteze sub 40 m/s.93…0. De aceea vom face o prezentare sintetica a tipurilor de transmisii prin curele folosind Tabelul 3. i = 1…8. Avantajele transmisiilor prin curele sunt evidente: transmiterea la distanta a miscarii de rotatie si a puterii. încarcarea arborilor cu forte radiale necesare functionarii. uneori aceasta distanta fiind chiar foarte mare. cu rapoarte i = 1…10 si randamente = O2 0. Domeniile de utilizare la transmisia prin curele sunt variate: 1 a) puteri pâna la 2000 kW prin curele late. dar acopera cea mai mare parte a cazurilor întâlnite în cazurile curente. Exista solutii în care acest element intermediar elastic este dintat sau lant cu role. Dezavantaje: gabarit mare. raport de transmitere variabil (cureaua putând sa alunece pe roti). TRANSMISII PRIN CURELE 3. 2 A 12 În România. Sectiunea curelei poate fi lata. trapezoidala sau rotunda.2.1 si Figura 3. necesitatea de a mentine o anumita întindere a curelei. la care ne vom referi. posibilitatea de încarcare electrostatica a curelelor. Forta de frecare amintita este realizata de fapt prin tensionarea initiala a curelei. fara capat. va rezulta o anumita destindere [1-5]. Puterea (implicit miscarea) se transmite între curea si roata de curea prin frecare. Criteriile de clasificare sunt si ele variate. datorita variatiei în timp a deformatiei curelei.

a.5]: pozitia arborilor. d) În trepte (figura 3.2.c) În unghi cu role (figura 3. forma si modul de confectionare a curelelor.2. 92 .1) Roti multiple (figura 3.2.e) Fara organe de întindere (figura 3.2.1) paralele Cu ramuri încrucisate (figura 3. Transmisii mecanice Tabelul 3.2.a) Cu organe de întindere (figura 3. modul de întindere.1 si 3.1 Criteriul de clasificare Numarul rotilor de curea Forma sectiunii transversale a curelei Tipul transmisiei Doua roti (figura 3.f) Materialul curelei Dispozitia axelor Modul de întindere a curelei b) a) c) d) e) Figura 3.b. materialul. d.4.Organe de masini.3) Axe Cu ramuri semiîncrucisate (figura încrucisate 3.2 f) - Clasificarea transmisiilor prin curele se face avându-se în vedere [1.2. f) Curele late Curele trapezoidale Curele dintate Curele rotunde Piele Materiale textile Materiale textile cauciucate Otel Materiale plastice Axe Cu ramuri deschise (figura 3.2.

Curelele late compound (aparute relativ recent) constau din una sau mai multe folii sau snururi din material plastic de înalta rezistenta si sunt captusite în interior. rotunde ( = 5. pentru a realiza functionarea cu întindere permanenta. Figura 3.4 Materialul pentru curele trebuie sa îndeplineasca (în exploatare) urmatoarele cerinte de baza: sa fie rezistent la sarcini variabile si la uzare. destinate sa lucreze la o temperatura de pâna 55 oC. Spre deosebire de celelalte tipuri (curele trapezoidale. cureaua sa fie aderenta la periferia rotii. cu un strat de piele sintetica (Figura 3. c.2 kW s i 200kW (uneori pâna la 1000 kW) si viteze de pâna la 75 m/s. sa fie elastic.). Remarcam ca pot fi solutii complexe: mai multe roti conduse. exista curele late. PVC. Dupa modul de întindere se deosebesc transmisii prin curele fara role de întindere sau cu una sau mai multe role de întindere. pe suprafata exterioara.curele obisnuite din piele. curelele late au mai multe avantaje: 93 . aparate. pentru a transmite forte cât mai mari.2.b.curele din alte materiale (cânepa. tesatura de par de camila. curele pe muchie (grosimi 12-31 mm). ultimele doua fiind utilzate mai frecvent în ultima vreme.1. Dupa materialul curelei sunt mai multe grupe si tipuri: . utilaj chimic. curele rasucite (diametre între 8-20 mm). pe lânga rolele de întindere. prin lipire. cu o viteza periferica de maximum 30 m/s. rotunde. Dupa forma sectiunii curelei. utilizarea unor contragreutatii. pentru a avea pierderi cât mai mici.4). acestea fiind de dimensiuni mai reduse. dintate).Transmisii prin curele Dupa pozitia arborilor. a unor role alunecatoare si contragreutati sau a arcurilor etc.3 Transmisii prin curele late Transmisiile prin curele late sunt folosite în domenii variate (diverse masini. d. Dupa forma lor sunt: curele simple si duble (grosimi 37 mm). O schita a unei transmisii cu curele în trepte este prezentata în figura 3. roti conice [4].2. înclinarea suportului acestuia. cu roti etajate. . .6 sau 7 mm). benzi metalice). pentru a micsora apasarea pe arbori si lagare. exista transmisii cu curele cu arbori paraleli (figura 3. 3.a.3. f) sau încrucisati (figura 3. in. e). Pentru a se realiza întinderea curele i se mai pot utiliza. coeficientul de frecare dintre roti si curea sa fie cât mai mare. transmisii în trepte. trapezoidale sau rotunde. si alte solutii: deplasarea motorului.curele din pânza cauciucata (tesatura textila cauciucata si vulcanizata la presa) cu sau fara învelis de protectie din cauciuc.3 Figura 3. 3. autovehicule etc. sa fie suficient de flexibil. la puteri ce variaza între 0.

1 Calculul curelelor late În primul rând. montare si întretinere usoara.2].1 Aspecte rezultate din geometria transmisiei cu curele Ne vom raporta la figura 3. caracteristicile de rezistenta. viteza v a acestei curele va fi: v si i 12 n1 n2 D2 D1 (3. ceea ce constituie o problema importanta. coeficientii de frecare. forte si eforturi unitare în curele late 3. c.3.1. Transmisii mecanice . Capetele curelelor late trebuie îmbinate.forte mari pe arbori si în lagare.constructie simpla. lungimea L a curelei. 3. . Datorita întinderii initiale în cele doua ramuri apare o forta F0 .3. pentru ca produc socuri la trecerea peste rotile de curea.1.pret redus. Transmisiile prin curele late au si câteva dezavantaje fata de celelalte: . Daca sunt notate cu D1 si D2 (mm) diametrele rotii motoare si respectiv conduse si cu n1 .transmiterea miscarii la distante mijlocii (8-10 m) si mari (50 m). Îmbinarea capetelor se face prin lipire. datorita întinderii curelei. 3. pentru curele late care lucreaza la viteze mari (v 20 m/s) se recomanda lipirea sau coaserea capetelor.6].1. este necesara alegerea curelei. Se utilizeaza si îmbinari cu dispozitive metalice. . b.1 Geometrie.3. De regula. n2 turatiile respective. Ea da 94 .slabirea întinderii în timp.3.dimensiuni mari de gabarit (diametre si latimi mari ale rotilor de curea).1 si vom admite ipoteza curelei perfect întinse.Organe de masini.transmiterea miscarii la distante nestandardizate.1.2 Forte si eforturi Pentru determinarea fortelor si calculul eforturilor vom folosi figurile 3. distanta axiala A. În diferite lucrari sunt prezentate tabele comparative. cusatura sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice.1) i12 fiind desigur raportul de transmitere. . În aceasta situatie se poate admite ca viteza fiecarui punct al curelei este aceeasi. dimensiuni uzuale. domenii de utilizare [1. unghiurile de înfasurare a curelei pe cele doua roti ( 1 si 2 ) sunt tabelate [1. datorita alunecarii.5. forta de predimensionare fiind aproximativ 2 F0 pentru rapoarte i12 apropiate de unitate.a. . . datorita relaxarii.2) p D1 n 1 60 1000 p D2 n 2 60 1000 (3. Aceasta se face luând în cosideratie conditiile de mai sus. . neelastice si cu grosime foarte mica.raportul de transmitere nu este riguros constant. Astfel.1. materialele respective. 3. acestea nu pot fi însa utilizate la instalatii care necesita o functionare linistita sau la viteze prea mari. în care se prezinta tipuri.

transmiterea unei forte periferice F u : Fu 2 M t1 D1 10 3 P1 [N ] v (3.3) unde: Mt1 – momentul de torsiune transmis [Nm]. pe un arc de cerc.6) 95 . iar P1 – puterea transmisa [kW]. Conditia de echilibru a momentelor fata de axa rotii motoare este: Fu F1 D1 2 F2 D1 2 sau Fu F2 F1 (3. apoi forta elementara dN. prin frecare.4) F F dN dQ dQ d d d dQ 1 F 2 (F0) 1 F2 Ramura act iva F+dF F2 F+dF a) b) Fc d h d Fc Fc dFc Fc c) Figura 3.2]: F2 F0 Fu . forta elementara de frecare dN. În figura 3. astfel.5) Amintim ca materialul curelei respecta legea lui Hooke. F1 2 F0 Fu 2 si F0 F1 2 F2 (3. cât si în cea activa). fortele F1 . F0 se transforma în F2 iar în ramura pasiva F0 devine F1. suma acestor forte elementare va fi egala cu forta periferica utila: Fu dN µ dN F1 (F0) Ramura pasiva 2 F1 F1 2 (3. în ramura activa.a sunt notate cele doua viteze unghiulare 1 si 2 . Astfel.5 Datorita frecarii se produc modificari ale fortelor. F2 (atât în ramura pasiva.Transmisii prin curele apasarea normala N între curea si roata si va asigura. Asupra elementului de curea cu unghiul la centru d vor actiona fortele dN si dN. deci se poate scrie [1.5. elementul de curea cu deschiderea unghiulara d .

dF F Fc d (3.8) se poate scrie: dFc Fc da (3. atunci: 2 (3.4) si (3.13) se poate integra pentru variind între F1 si F2 si va rezulta: F2 F1 Fc Fc eµ ß 1 (3.11) Conditia ca sa nu apara alunecare între curea si roata este: µ dN dF sau d dF.12) (3.b).9) unde . iar rezultanta fortelor F si (F + dF) va fi dQ.10) Va rezulta valoarea fortei centrifuge Fc si ale efortului unitar dat de aceasta: Fc ? b h v 2 si s c g Fc b h ? v2 2 (3. prin însumarea la forta F1 a fortelor de frecare elementare dN (figura 3. avâ nd o directie radiala. daca dF sin dQ da da se poate neglija iar sin 2 2 F da Daca ne referim la figura 3.7) iar.Organe de masini. Aceasta forta elemantara va fi: dFc ? g b h v 2 da (3. În mod similar relatiei (3. Componentele Fc rezultate vor provoca o solicitare suplimentara de întindere.15) .c.4.greutatea specifica a materialului iar viteza curelelor v = R . iar elementul de curea are sectiunea bxh si lungimea R d . apasa cureaua pe roata: dQ F sin da 2 F dF sin da 2 da . asupra acestuia va aparea o forta centrifuga elementara dFc care va cauta sa îndeparteze cureaua de pe roata. forta F F Fc Ecuatia diferentiala (3.12) rezulta relatiile fortelor din cele doua ramuri ale curelei: F1 Fu 1 e µß Fc 96 (3. Transmisii mecanice Trebuie precizat ca trecerea de la forta F1 la F2 se face treptat. care.4.14) Din (3.13) variind între 0 si ( 2 ).8) (3.

6 se poate calcula lungimea unui element de curea corespunzator unghiului d : ?L D 2 h da D 2 h 2 da h da 2 (3.7 2 (3.20) (3.21) (3.17) Alungirea specifica este data de relatia: e ?L L h da D h da 2 h D h h D 2 (3. Din figura 3.22) în ramura motoare: s tot 2 s tot 1 Fu 1 µß b h e 1 Fc b h 1 ? v2 g .18) h L d D h t1 t2 t2. în aceste conditii. Efortul unitar total din curea se calculeaza cu relatiile: în ramura pasiva: s tot 1 s t1 s t2 E si si h D1 F1 b h F2 b h su e 97 µß E E h D1 h D2 E h D1 (3.16) În portiunea de curea înfasurata pe cele doua roti apare o solicitare suplimentara de încovoiere.tc Figura 3. Se considera ca materialul curelei respecta legea lui Hooke si.6 Efortul unitar de încovoiere este: si E e E h D Figura 3.tc t2 1 tc t1 t1.19) unde E este modulul de elasticitate al materialului curelei.Transmisii prin curele eµ ß eµ ß 1 F2 Fu Fc (3. se poate calcula alungirea fibrelor extreme ale curelei fata de fibra medie nedeformata.

la cele din textile cauciucate = 0.27) D2 n 2 rezultând: D2 i 12 1 ? i 12 D 1 si ?1 ?2 D2 1 D1 1 ? 98 (3. pe roata motoare se va produce o alunecare a curelei. b h Din relatia (3.23) unde s u Fu este efortul unitar util.20) si din verificarea de rezistenta rezulta eµ ß e µß su 1 sai ? v2 g E h D (3. Transmisii mecanice Fu eµ ß b h eµ ß 1 Fc b h h E D2 eµ ß e µß s tot 2 su 1 ? v2 g E h D2 (3.2. Aceasta alunecare elastica se poate exprima prin coeficientul de alunecare [1.3. forta de întindere din curea variaza de la valoarea F1 în ramura pasiva la valoarea F2 (F2 F1 ) în ramura activa (motoare).015. se obtine: m 1 su m sai ? v2 g E h D (3.2 Procesul de alunecare si patinare În timpul functionarii.2) se pot scrie: v2 v1 1 ? 1 ? D1 n 1 (3. Acest fenomen apare între curea si roata de curea. În timpul înfasurarii curelei pe 2 roata condusa se va produce un fenomen invers. astfel ca spre iesire cureaua va aluneca înainte pe roata. aceasta ramânând în urma rotii. La iesirea din contact cureaua va avea viteza v .01.25) Repartizarea eforturilor unitare de-a lungul curelei este prezentata în figura 3. relatiile (3.7. notând e µ ß m . 3. apare un fenomen de alunecare elastica.4] elastica: ? v1 v2 v1 v al v1 (3. iar la iesire va avea viteza v1 v2 .1. 3. Astfel.02.Organe de masini.24) sau.26) La curele late din piele = 0. iar curelele trapezoidale au = 0. De aici rezulta ca pe ramura motoare cureaua va avea o deformatie axiala elastica mai mare decât pe ramura pasiva.28) . Datorita acestor diferente ale deformatiei curelei (scurtari alternate cu alungiri) în timpul înfasurarii ei pe roti.3. Daca avem în vedere acest fenomen real. într-o zona aflata spre iesirea din contact si nu poate fi evitat la transmisiile prin curele.

2 sunt alunecarile specifice pe cele doua ramuri.95…0.26). au fost obtinute experimental [2. datorita fortelor diferite. astfel s-a putut determina dependenta dintre coeficientul de alunecare si coeficientul de tractiune . Alunecarile si patinarile pot fi puse în corelatie cu fortele din transmisie prin intermediul coeficientului de tractiune: f f Fu 2 F0 Fu 2 F0 F2 F1 F1 F2 su 2 s0 eµ ß eµ ß 1 1 sau (3.5]. coeficientul de alunecare se mai poate defini [7] si prin: ? e2 e1 F2 F1 El A va v1 (3.31) Coeficientul de tractiune optim se poate determina si cu relatia f A B h D 99 (3. Se estimeaza valoarea maxima a Figura 3. iar pat alunecarii coeficientul creste brusc pâna la patinarea elastice totala [1-5].32) opt . Daca tinem seama ca. la punctul = 0 transmisia max Patinare merge în gol. patinarii Astfel. curba randamentului indica o scadere brusca.Transmisii prin curele Diametrul rotii conduse trebuie calculat cu relatia (3. opt al el În acelasi timp. Între 0 si optim forta periferica Fa totala creste pâna la valoarea optima Fu opt si cureaua are numai alunecare elastica. dupa depasirea opt punctului opt . de fapt. Curbele = f( ) din figura 3.30) Aspectele pe care le prezinta figura 3. deformatiile elastice din ramurile curelei sunt diferite.29) unde 1. adica în apropierea domeniului crt de patinare totala. pentru a fi mentinut un raport de transmitere constant.96.8 randamentului ca fiind 0. El este modulul de elasticitate longitudinal.8 se numesc curbe de alunecare sau caracteristici de Zona tractiune. Deci.8. Marind în Zona continuare Fu va aparea patinarea. S-ar mai putea spune ca si valoarea optima u 0 se poate obtine din opt : su0 2 f 0pt s0 (3. A este aria sectiunii transversale (b h) si val este viteza de alunecare a curelelor pe roata (ca mai sus). o transmisie cu curea este exploatata optim în zona = opt .

De asemenea. Aceste h 1 valori sunt deduse experimental pentru . Remarcam ca forta de întindere initiala F0 a curelei va influenta semnificativ viteza de uzare.62 pentru curele cauciucate.28) are o componenta de adeziune care se poate calcula [3]: f0 c1 c 2 v a (3.3 Viteza de uzare si grosimea stratului uzat Se cunoaste ca intensitatea liniara de uzare Iuh este dependenta de presiunea de contact si de caracteristicile materialului. Transmisii mecanice unde coeficientii A si B au valori tabelare [1].33) Presiunea de contact din formula este în MPa.3. 3.35) constantele c 1 si c2 . dar de aceasta data vu are o alta expresie. Pentru cazul particular când densitatea de probabilitate a variatei vitezei de uzare fz uz variaza dupa o lege normala Gauss.34) În zona de patinare. dupa formula [3.36) unde a uz este un parametru statistic de siguranta la distrugerea prin uzare. fiind prezentate tabelar în functie de tipul si materialul curelei. opt = 0.3. va rezulta: R uz F a uz ? uz 100 10 0 (3.37) .25 10 . Functia de fiabilitate din punct de vedere al uzarii este data de: au z R uz 1 0 f z uz t dt (3.59 pentru curele din piele. iar coeficientii sunt functie de materialul curelei.4 Fiabilitatea transmisiilor prin curele În lucrarea [3] sunt prezentate si diferite aspecte privind fiabilitatea curelelor la patinare si uzare.3…1. Astfel.Organe de masini.7. iar 9 coeficientul k 0. opt = 0. pentru tensiuni initiale mici si momente de transmisie mari. Valorile uzuale ale coeficientului de tractiune sunt opt = 0.751. D 37 3. Din lucrarea [3] rezulta ca. viteza de uzura este mare. coeficientul de frecare din (3.47 pentru curele din bumbac tesute. o alta expresie complexa se poate reduce tot la huz = vu th . în cazul functionarii în zona alunecarii elastice grosimea stratului uzat are o expresie complexa care s-ar putea aduce la forma simpla: h uz v u th (3.4] I uh k pm (3. pentru curele din textile cauciucate m 1. de exemplu.

si alunecari.39) este fiabilitatea procentuala exprimata tabelar. În cazul transmisiilor cu mai multe roti conduse. daca pentru un timp de functionare th = 1500…2000 ore. Se poate asigura o transmitere între doi arbori a miscarii de rotatie cu un raport de transmitere i . Determinarea fiabilitatii globale este importanta.4. astfel. precum si pentru parametrul statistic de siguranta la aceasta forma de rupere (ar) [3]. fetele de lucru sunt flancurile laterale ale sectiunii curelei.4 Transmisii prin curele trapezoidale 3. deci au avantajul ca nu trebuie îmbinate. Întinderea necesara se realizeaza de obicei prin deplasarea rotii. Pe lânga fenomenul de oboseala mai apar. acestea pot fi dispuse pe ambele parti ale conturului înfasurat.40) Pentru Rc = 0. datorita tensiunilor de încovoiere ce apar la trecerea curelei pe roti: s i 1. rezultînd un coeficient de frecare mai mare.90 fiabilitatea se considera ridicata. semiîncrucisate sau încrucisate.2 0. chiar si atunci când arborii sunt apropiati.80 se considera ca fiabilitatea este scazuta. fiabilitatea este scazuta. asa cum s-a constatat.80-0. nu numai prin geometrie si structura ci si prin mod de actiune.1 Aspecte generale Curelele trapezoidale se deosebesc esential de curelele late. Aparute mai târziu. iar pentru Rc 0. functia de fiabilitate fiind: Rr unde r F ar ?r 100 (3.7 Ei h D1. având ca rezultat o încarcare mai mica a arborilor si lagarelor. pentru ca de ea depinde durabilitatea curelei.38) unde Ei este modulul de elasticitate la încovoiere iar h este grosimea curelei. Pent ru valori uz 75%.Transmisii prin curele Se apreciaza ca fiabilitatea curelei la uzare ( uz) este ridicata. uz 85%. Un 1 exemplu bine cunoscut îl constituie utilizarea lor în sistemul de racire a motoarelor cu ardere interna. aderenta la rotile de curea în santurile respective este mai buna si. portanta realizata este mai mare. Prin experimentare s-a dovedit ca ruperea are loc dupa o lege apropiata de legea normala Gauss. dar prezinta dezavantajul ca nu se pot realiza transmisii pentru orice distanta dintre axe. Ca si la curelele late. 3. 2 (3. folosindu-se în acest caz curele trapezoidale duble. Astfel. Curelele trapezoidale nu au capete. se folosesc transmisii cu doi sau mai multi arbori.motoare. Acest dezavantaj poate fi compensat prin folosirea mai multor curele pentru aceeasi transmisie.2 mare. Un alt dezavantaj rezulta din durabilitatea mai mica decât la curelele late. probabilitatea totala a defectarii Rc rezulta din înmultirea probabilitatilor partiale: Rc R uz R r (3. 101 . Dar curelele se rup si prin oboseala. au capatat o larga utilizare. Exista si expresii privind tensiunea limita la rupere prin oboseala ( lim ). datorita unui raport h/D mult mai mare decât al curelelor late.

2a – fire de cord (retea). lp a) 2 h1 10 2 . a 1 h 2a 3a a) 2b 3b b) Figura 3. SPC) [1.7]. Cureaua trapezoidala este compusa din urmatoarele elemente (figura 3.9): 1. Se fabrica 7 tipuri de curele clasice (notate Y.Organe de masini. Dp fiind diametrul primitiv al rotii mari de curea (corespunzator cotei lp ) si B a) b) Figura c) latimea rotilor. 2b – miez de fire de cord (snur). Pentru arborii paraleli rapoartele de transmitere sunt i12 10.11 însa distantele Amin sunt mai mari.10.4. 3b – tesatura de bumbac cauciucata [4]. 16X15. atunci 3. pentru a se evita uzarea sau netransmiterea corecta a puterii. Este importanta asezarea corecta a curelei în canalul rotii.5. SPA.10.5. Se pot utiliza curele trapezoidale si la transmisii semiîncrucisate si încrucisate. Distanta minima între arbori trebuie sa fie Amin = 5(DP2 + B).c).2 Consideratii practice Sectiunea curelelor trapezoidale este standardizata în STAS 1164-71 pentru curele clasice si în STAS 7192 – 65 pentru cele înguste.10 Dimensiunea caracteristica a curelelor Foarte Bine Rau trapezoidale este lp (figura 3.10) care indica rau latimea profilului în dreptul fibrelor primitive si anume acelea care la trecerea pe roata nici nu se comprima si nici nu se întind. învelit în cauciuc.11. Daca rezulta din calcul. 3a – strat de cauciuc (strat de compresiune). Transmisii mecanice 3. Sunt si alte profiluri ca în schitele din figura 3.2.9 za bmax h a a bmax a h2 b) c) Figura 3.învelis din tesatura de bumbac cauciucat.a se arata pozitia corecta. se pot folosi mai multe curele în paralel sau una compusa (figura 3. … E) si 5 tipuri de curele trapezoidale înguste (notate SPZ. SPB.4. i12 2. Z. A. În schita din figura 3. iar pentru arborii încrucisati.

inclusiv roata de întindere. dupa care se determina diametrul rotii conduse Dp2 = i1.2 . admitându-se v 30 m/s.Transmisii prin curele 3.25 coeficientul de lungime (se da în acelasi STAS). Profilul se caracterizeaza prin înaltime si latime la baza mare. p D p1 n1 Viteza periferica v m / s . care trebuie sa se încadreze în intervalul 0.b).3 Calculul curelelor trapezoidale Parametrii cunoscuti sunt: puterea Pc (kW). se alege în raport cu unghiul 1 . se determina lungimea primitiva a curelei din: p D p2 2 Dp 2 D p1 2 Lp 2 A D p1 (3.).75 (Dp1 + Dp2 ) A 2(Dp2 + Dp1 ).41) ? iar 2 arc sin 2 A 1 – unghiul de înfasurare la roata mica: 1 180 Cu aproximatie.8…1. se alege în functie de profilul si lungimea curelei. n2 (rot/min) si regimul de lucru (tipul masinii de lucru. Numarul de curele trapezoidale. c = 1…0. 60 1000 Pentru rezistenta la oboseala. cL = 0. Profilul curelei se alege din nomogramele standardizate. tipul actionarii motorului etc.9.2 Dp1 . Se alege L si se p p recalculeaza la A. turatiile n1 . se face si verificarea la frecventa încovoierilor: v 10 3 40 Hz pentru cureaua cu insertie retea (figura 3. turatia n1 si viteza periferica v în m/s).42) 4 A cu precizarea ca lungimea L este standardizata (Lp = 400…16000 mm). pentru transmiterea puterii Pc. În standarde se ind ica pentru fiecare profil puterea nominala Po (kW) pe care poate sa o transmita cureaua (având în vedere diametrul rotii mici. raportul de transmitere i1. Diametrul primitiv Dp1 (al rotii mici) se alege conform STAS 1162-7 [7] din nomograma.68 coeficient de înfasurare. Se calculeaza preliminar [4] distanta dintre axe A. Fata periferica ce poate fi transmisa Fu 100 Pc v (3. Unghiul dintre ramurile curelei trapezoidale se obtine din: Dp 2 D p1 (3.44) 103 .b) si f 80 Hz .9. x fiind numarul rotilor transmisiei.4. în functie de puterea transmisa. se calculeaza cu z c d Pc c L c P0 (3. pentru f x Lp curele cu insertie snur (figura 3.43) cd = 1…1.8 coeficient de serviciu care se alege în functie de regimul de lucru (numarul de masini antrenate sau de schimburi).

Transmisii mecanice 3.1 Rotile pentru curele late Pentru o mai buna centrare si aderenta a curelei. iar lungimea butucului L0 = . Dupa profilul obezii sunt si urmatoarele tipuri de roti de transmisie: . . Mai sunt si alte elemente ale rotilor pentru curele late. .4. .3 numite si conuri de viteze. Tot asa. admitând ca numai o treime din numarul bratelor preia forta totala de apasare F. b fiind latimea curelei.butuc care se asambleaza cu pene sau caneluri pe arbore.roti pentru curele rotunde. otel turnat. D . se prefera obada cu periferie bombata. materiale plastice (pentru dimensiuni mici).7]. În functie de sarcinile respective se folosesc pentru roti materiale adecvate: fonta.brate sau disc intermediar între butuc si obada. aliaj de aluminiu. 10 4 . 3. 100 60 h 1 Pentru a se evita solicitarile la încovoierea curelei pe roata se va verifica daca . în care 300 1 1 s0  B 1 [mm] este înaltimea suprafetei bombate.5) d.46) care se rotunjeste la un numar întreg.4.roti pentru curele late. se alege dupa o determinare preliminara cu relatia [4. D 10001200 3 P n1 (3.8 2) b.1 b + (10 15) mm. Numarul de brate se determina cu relatia: zb 1 1  7 6 D min (3.4 Rotile transmisiei prin curele Rotile au trei parti componente comune: .45) unde P – puterea transmisa de roata motoare în CP. roata sudata din tabla si otel. 8]. Diametrul rotii motoare fiind standardizat.4. din otel sau din fonta.latimea rotii: B = 1. Precizam ca toate datele care urmeaza pot fi luate dintr-un îndrumar de proiectare sau din alte lucrari. Pentru mai multe trepte de turatie sunt roti în trepte ca în figura 3.roti pentru curele trapezoidale.grosimea obadei cu periferia bombata s 0 s 0 3 [mm]. ca de exemplu [1-6.Organe de masini. pentru o mai mare siguranta. Obada se verifica si ea la întindere sub actiunea fortelor centrifugale. Bratele (spitele) se verifica la solicitarea de încovoiere. Diametrul butucului: D0 = (1.obada.h D 40 fiind grosimea curelei. . n1 – turatia rotii motoare în rot/min. cum sunt: .2 1. rotile cu D 300 mm se construiesc cu doua rânduri de brate (spite). partea periferica pe care se înfasoara cureaua.

2 = 1. Bucuresti. pentru = 180o si i1. Racocea. unde: p – distanta între doua caneluri în sectiunea mijlocie. Tribotehnica. II.. D. Madarasan. 1983. s.. 1981. aproximând e = 2. I. apasarea pe arbore este R = (2. A. Gherghiu.4.. A. Ed. 6.a): R F1 F2 Fu eµ ß e µß 1 Fu 1 e µß 1 3 Fu (3.. o frecventa a încovoierilor pâna la valori de 50000 îndoituri / ora pentru h = 8 10 mm si D = 10 h. T. se ajunge la rezultanta R (figura 3. Matiesan. Coca. D. H. M. Organe de Masini. 3. 3. Bucuresti. lagarele si bratele rotilor la compresiune. Bucuresti. Rizescu. 105 . D. Tehnica. T. Ed. Tuleasca. Ed. C. E. Tehnica. Pavelescu. z – numarul de curele. Tudor. Tehnica. 1985. vol. Ed. 4. Pop. Gh. 3. Pavelescu. S. Vol.. D 10 h 1 cu mai multe straturi. Didactica si Pedagogica.. II. Chisiu. Diametrul acestor roti se alege constructiv din standarde [7] în functie de tipul curelei.4. 2.a. iar pentru grosimi mai mari h = (10…20) mm. 1983.. D. 1988. D.10). N.5. În stare de rapaus 2 s t 0 h b cos ? în care efortul unitar de întindere initial se alege uzual 1. Gafitanu.. Organe de masini si mecanisme. Weinberg..2 Rotile pentru curele trapezoidale Desigur ca obada are caneluri corespunzatoare profilului trapezoidal curelei. C. Radauceanu. Radulescu. D.47) R to Practic. Bucuresti. se admite .. Gafitanu. Mladinescu.. e – distanta fata de partile laterale ale rotii de la mijlocul canelurilor extreme (vezi figura 3. Vornicu. Pavelescu.. D 30 Se admite.5 Forta de apasare pe arbore la transmisiile prin curele Aceasta forta este deosebit de importanta. Cu cât diametrul D al rotii este mai mare în raport cu grosimea curelei h se obtine o durata mai mare în functionare.. 1972.. La curelele trapezoidale se admite R 3. Bucuresti.4. M. Radulescu. vol. Gh. II.Transmisii prin curele Acest brat are o sectiune transversala rotunda sau eliptica care creste în marime de la obada la butuc..5…3) Fu. Crudu.. Ed. 1. Organe de masini. Organe de Masini. Cretu.5 Bibliografie Fu. Ed. de asemenea.. tehnica. Bucuresti. 5..62 MPa . De altfel. Didactica si Pedagogica.. La aceste roti latimea este B z 1 p 2 e . deoarece solicita arborele (la încovoiere). dimensiunile principale ale rotii se aleg constructiv din standarde si cataloage în functie de diametrul D si de material. pentru alte cazuri. Sectiunea mijlocie a unui brat se verifica la încovoiere. Pentru grosimi ale h 1 curelei mai mici de 6 12 mm se iau . D. Durabilitatea si fiabilitatea transmisiilor mecanice. La curelele late..

N.. Popovici. 8. Transmisii prin curele trapezoidale. Transmisii mecanice 7.. Radulescu. 1970. 9. F. Gheorghiu.. V.P. 1986. Gh. Miloiu. teza de doctorat.. contributii la Studiul teoretic si experimental al capacitatii de tractiune. Editura tehnica. Îndrumar de proiectare în constructia de masini. Timisoara. Gh.Organe de masini. Colectie de standarde în vigoare. I.. III. Ionescu. Bucuresti. S. G. 10 6 . M... Dobre. Raseev.N. Vol. Visa.

1.4. Rulmentii functioneaza în regim de frecare – ungere elasohidrodinamic (EHD).1 Generalitati 4. si anume: se pote realiza în productie de serie mare. solicitate la doua încarcari R 0. Pentru ca aceste corpuri de rostogolire sa 2 pastreze o distanta egala între ele (pentru a nu se aglomera într-o anumita zona a rulmentului). O comparatie între variatia coeficientului 2.2 monteaza numai pe la capetele arborilor (osiilor). fie ambele inele. 4 – inel interior. Momentul de frecare [N m] . osii. Acest tip de lagare a cunoscut o larga raspândire în constructia de masini datorita mai multor avantaje comparativ cu lagarele cu alunecare. tije de comand a rotitoare etc.3 de frecare la un lagar cu rulmenti este prezentata in fig.1 s-au 4 notat cu: 1 – inel exterior.2. 4. acestea sunt pozitionate prin 3 intermediul unei piese circulare denumite colivie. prezinta un gabarit Figura 4.1 Prezentare generala Lagarele cu rostogolire. iar miscarea corpurilor intermediare (bile sau role) este de rostogolire. LAGARE CU ROSTOGOLIRE 4. întreruperea accidentala a ungerii un timp limitat nu conduce de regula la consecinte grave. anume o frecare aproape 18000 N constanta la pornire si la oprire. Altfel 1 spus. rulmentul poate avea în rotatie fie inelul exterior. asigura precizia de rotire a arborilor prin pretensionare. se Figura 4. fie inelul interior.1 axial mai redus.15 trasate pentru un rulment R si un lagar LHD hidrodinamic LHD. 2 – corp de rostogolire. cunoscute si sub numele de rulmenti. În figura 4. rotitor este inelul exterior si fix este inelul solidar cu osia. 3 – colivie. pentru ca este astfel conceput încât sa preia miscarea de rotatie relativa si sarcina de la un fus (capat de arbore) prin intermediul unui inel fixat pe acesta si de a le transmite unor corpuri intermediare (bile sau role) care se rostogolesc pe un al doilea inel care face corp comun cu batiul sau carcasa masinii.7 R pornirilor dese. Pe cele doua inele se remarca caile de rulare. permite standardizarea. Diagramele sunt 1. În cazul unei osii fixe. 3 Dintre dezavantaje lagarelor de 0 2 8 10 10 4 6 rostogolire se pot enumera: gabarit radial mai Turatia n [rot/min] mare decât al lagarelor radiale hidrodinamice. adoptarea sprijinirii arborilor pe rulmenti permite solutii mult mai simple pentru preluarea sarcinilor radiale si/sau axiale. ungere mai simpla. din care rezulta clar avantajul lagarului cu rulmenti în cazul opririlor si 1. sunt organe de masini complexe care asigura rezemarea si rotirea elementelor mobile: arbori. de exemplu. Rulmentul este un lagar cu rostogolire complex.8 2260 N obisnuite si la un regim de turatii uzual pentru constructia de masini.

Asa cum în cazul lagarelor cu alunecare principala scoala de cercetare este la Universitatea „Politehnica” din Bucuresti. preluarea sarcinii.3 j . axiali. axial – radiali). Suceava.2 Tipurile de rulmenti. Clasificare Exista o mare varietate de rulmenti. Bârlad. În tara avem fabrici de rulmenti la Brasov. partial.prezinta sensibilitate la jocuri si impuritati.1. O tratare completa a tuturor acestor aspecte nu este posibila într-un curs general. forma corpurilor de rostogolire (cu bile. sunt mai putin silentioase. lucrari monografice. Problemele specifice rulmentilor se refera la alegerea tipului si marimii rulmentului. Clasificarea rulmentilor se face dupa diferite criterii: directia de actiune a sarcinii principale (rulmenti radiali. cu role cilindrice. Una din cele mai mari firme pe plan mondial este SKF. radial – axiali.5–7].4] sau. ungerea si fiabilitatea. dar se poate gasi în tratate. cu ace).2. deci se impune clasificarea lor. Alexandria. 4. conice sau butoi. nu pot fi folosite la viteze foarte mari. în cazul rulmentilor acesta este la universitatile din Iasi si Suceava. în anumite lucrari [3. cursuri mai ample [1. numarul rândurilor corpurilor de rostogolire (rulmenti cu a b c d e f g h i Figura 4.

3. 4. Duritatea inelelor de rulmenti dupa tratament se încadreaza în limitele 62 3 HRC. control si sortare pe loturi. O varietate mai mare de tipuri se gaseste în lucrarea [1] sau în cataloagele diferitelor firme producatoare. 4. Tehnologiile de executie sunt pretentioase si variate.1.j). ambutisata si gaurita. simbolul alezajului se separa printr-o linie oblica de simbolul seriei. foarte scumpi). 4.1). 4.e). Conform acestui standard simbolul unui rulment cuprinde simbolul de baza si simbolurile auxiliare (prefixe si sufixe) (fig. rulment radial oscilant cu role butoi (fig. tratament termic de calire si revenire. Coliviile din doua parti se monteaza prin nituire cu nituri din otel carbon. fie numai din cifre. La depasirea acestei temperaturi se produc modificari structurale în materiale. Bilele de rulmenti se executa prin presare. lepuire.c.g). Rulmentii executati din aceste materiale pot functiona pâna la temperatura de 120 C. Tratamentele termice sunt: calirea la 800 C urmata de racirea în ulei. De asemenea.).h). în tara noastra rulmentii sunt încadrati în anumite clase de utilizare [8]. 4. Inelele si corpurile de rostogolire se executa din otel cu crom pentru rulmenti marca RUL 1 pentru rulmentii mici si RUL 2 pentru rulmentii mari. în general.1. rulment radial – axial cu bile (fig.3.i). posibilitatea de preluare a rotirilor (rulmenti oscilanti si neoscilanti). Simbolul seriei de rulmenti caracterizeaza tipul si seria de dimensiuni a rulmentului si este format fie din litere. Coliviile masive se executa din alama prin turnare centrifugala. rulment cu ace (fig.3. Coliviile rulmentilor mari se fac prin turnare sau ambutisare. Montajul rulmentilor se face pe masini automate care masoara dimensiunile cailor de rulare si aleg sortul de corpuri intermediare corespunzator.f. tratament termic. revenirea la 170 C si racire în ulei. Pentru diametrele cuprinse între 10 si 17 mm simbolul alezajului se noteaza cu: 00 pentru diametrul . Tehnologii de executie Datorita solicitarilor hertziene mari la care sunt supuse caile de rulare si elementele de rostogolire. Simbolul de baza cuprinde simbolul seriei si simbolul alezajului. ultimele cifre ale simbolului de baza. rulment cu bile cu patru puncte de contact (fig. Inelele rulmentilor cu diametru mai mare de 20 mm se executa prin forjare. 4.3. datorita cerintelor functionale si a formelor constructive diverse.4 Simbolizarea rulmentilor Simbolizarea rulmentilor este stabilita în tara noastra în STAS 1679-75. Al doilea tip de otel are un continut de mangan mai ridicat.3. Coliviile rulmentilor de uz general se executa din tabla de otel carbon OL 34 sau OL 37 decupata.3.3. Din motive tehnico – economice.3. cu doua rânduri etc. Pentru obtinerea stabilitatii dimensionale se face îmbatrânirea la 160 C.3.4).3. rulment radial – axial cu role conice (fig.6 si 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea alezajului. superfinisare. rulment radial cu role cilindrice (fig. operatie urmata de presare.d. 4. care duc la modificari dimensionale. 4. Câteva tipuri de rulmenti mai des utilizati sunt: rulment radial cu bile cu cale de rulare adânca (figura 4. Daca simbolul seriei este format din mai mult de doua cifre. rectificare.a si 4. spalare si sortare.b). 4. Simbolul alezajului constituie. Pentru inelele rulmentilor cu diametre mai mici de 20 mm se foloseste numai strunjirea si rectificarea. exista rulmenti speciali cum ar fi cei de marimi reduse (utilizati în mecanica fina) sau de marimi speciale (rulmenti de mare gabarit.un rând. rectificare grosiera. fie din litere si cifre. rulment axial cu bile (fig.3 Materiale. 4. 4.). Rolele se debiteaza din bare. s-a impus elaborarea si utilizarea unor oteluri speciale pentru constructia rulmentilor. rectificare. sau daca alezajul este un numar zecimal. strunjire si rectificare. Pentru diametre ale alezajelor cuprinse între 0. 4.

Pentru diametre mai Simbolul Simbolul Prefixe Sufixe mari de 500 mm. considerînd ca 5 2 d1 d2 F0 cos ? din (4.3) De asemenea. 2 d0 F2 F0 23 (4.3) rezulta: 5 2 52 F1 cos ? F0 cos ? . Pentru diametrele alezajelor cuprinse între 20 si 480 mm simbolul se exprima printr-un numar egal cu 1/5 Simbol Simbol din valoarea diametrului. prima cifra a simbolului va fi 0.2 Deformatii si forta maxima În figura 4.5 sunt aratate deformatiile si distributia fortelor pe elementele de rostogolire ale unui rulment. clase de precizie. Daca auxiliar Simbol de baza auxiliar acest numar are o singura cifra. F2 cos 2? cos 2?  Fn cos n? F0 cos n? (4. Simbolurile pentru prefixe sunt formate din litere si fie ca reprezinta faptul ca anumite parti ale rulmentului sunt executate din alte materiale.1) 2 F2 d0 1 unde: este deformatia de contact hertzian a elementului de rostogolire. 4. iar n = 2/3 pentru rulmenti cu bile si n = 0. F2 F1 0 F0 Figura 4. 02 pentru diametrul de 15 mm. 03 pentru diametrul de 17 mm.2) sau: d1 d0 F1 F0 23 d . 01 pentru diametrul de 12 mm. 2 C Fn 3 (4. fie semnaleaza prezenta unor piese suplimentare în componenta rulmentului. deformatia de contact dintre elementele de rostogolire si inel este de forma [1]: C Fn Fr 3 2 (4. materiale.99 pentru rulmenti cu role. simbolul va seriei alezajului fi chiar acest numar separat cu o linie oblica de simbolul Figura 4.4) . etc.4 seriei.de 10 mm. C este un factor ce tine cont de geometria contactului. pentru un rulment cu bile: 23 C F0 . Rezulta prin similitudine ca. Pe baza datelor experimentale. Simbolurile pentru sufixe sunt împartite în patru grupe cu semnificatii referitoare la particularitati legate de constructie.5 F1 d1  dn C F12 3 .

. la care corespunde respectiv Kb 4. care face ca sarcina sa creasca cu 15…20 % si. La rulmentii cu doua rânduri de role cilindrice Fa Q Fa Fr F0 5. 4. La rulmentul prezentat în figura 4. unghiul este 36o.10) Exceptând deteriorarile accidentale prin socuri repetate.8) La rulmentii oscilanti cu bile.7) Pentru nu marul de bile z 10. forta normala pe bila sau rola este (daca tinem seama si de forta axiala): Fa Fa z sin ß Q 4.9) Fr Figura 4. încalzire prin suprasarcini sau ungere defectuoasa.. tinând cont de repartitia puternic neuniforma a sarcinii pe bile: Kb 6.4).Scriind suma proiectiilor functiilor pe directia sarcinei exterioare. 20. Kb 5.6 La rulmentii radial-axiali.2 Fr z (4. 15.3 Uzarea rulmentilor (4.6). preluate de corpurile de rulare. deci. 24o.. 4. rezulta: n Fr sau F0 F0 1 2 i 1 cos i? 5 2 (4. repartitia sarcinii este influentata si de jocul radial.3) în (4.6) Fr n 1 2 i 1 cos i? 52 K b Fr z (4. 18o.5.38.37. prestrângere nejustificata. 4. În acest caz.5) Înlocuind (4. se obtine: Fr F0 2 F1 cos ? 2 F2 cos 2? . . 2 Fn cos n? (4. Sarcina maxima pe bila devine: F0 5 Fr z (4. iar la cei cu role Kb 4. eventual abraziune din lipsa de etansare. forta radiala care actioneaza pe fus produce si o încarcare axiala suplimentara Fa Fr tg ß (fig.36.

aparitia pittingului pe corpurile de rulare sau pe caile de rulare constituie, principala cauza de limitare a durabilitatii, masurata în milioane de rotatii (L) care sta la baza relatiei: L C P
p

(4.11)

dintre capacitatea de încarcare dinamica C (determinata statistic) si sarcina dinamica echivalenta P. Pentru rulmentii cu bile p = 3, iar pentru cei cu role p = 10/3 [3]. Anumite cercetari au aratat ca rulmentii care functioneaza în mediu cu suspensii abrazive (praf, nisip etc.), chiar daca sunt dublu etansati, ies din functiune ca urmare a cresterii jocului; aceasta provine din efectele de abraziune ale particulelor respective, din suspensie sau din lubrifiant [4]. În acest caz, intensitatea de uzare poate fi obtinuta cu relatia [4]: I uh A K 3,5 10 10 M (4.12)

Factorii A, M, K, privind abraziunea, materialele rulmentilor sau cinematica respectiva sunt indicati în [1,2]. Astfel, se poate deduce cresterea jocului de lucru huz ( m) în functie de timpul de lucru (th [h]), caracteristicile particulelor abrazive, rezistenta la rupere a [MPa] si duritatile HB [MPa], diametrul corpurilor de rostogolire D [mm], razele de curbura ale cailor de rulare interioara si exterioara Ri, Re [mm], viteza unghiulara relativa a celor doua inele i e etc. Uzura la oboseala de contact va fi tratata la capitolul de fiabilitatea rulmentilor. Desigur ca mai pot aparea si alte forme de deteriorare: coroziune datorata mediului lubrifiant, brinelare datorata depasirii capacitatii statice etc. 4.4 Regimul EHD la rulmenti În cazul unui rulment cu bile sau cu role, corpul de rulare de raza R are contact 1 simultan pe cele doua cai de rulare ale inelelor de raze diferite (R2 si R3 ) ca în figura 4.7. În aceasta situatie apar regimuri EHD diferite (de contact O O punctiform sau respectiv liniar, în functie de forma corpurilor de R2 R2 2 3 2 rulare), iar calculul trebuie sa determine situatia cu valoarea cea mai mica a grosimii h a filmului 0 de lubrifiant. R3 R3 R1 R1 1 1 S-a constatat ca, de regula, aceasta situatie revine contactului cu inelul rotitor (de raza R2 mai mica). 3 Razele echivalente în cele doua situatii (Rint , Rext ) se obtin cu Figura 4.7 relatiile: R int R1 R2 R1 R2 ; R ext R1 R 2 2 R1 R1 R 2 (4.13)

Vitezele unghiulare corespunzatoare vor fi: ?1 R 2 R 2 2 R1 ? 2; ? 2 R1 R 1 R 2 n rad / sec 30 (4.14)

2

La un rulment radial, încarcarea bilelor începe de la nivelul diametrului orizontal; asadar, situatia contactului de încarcare maxima revine bilei sau rolei care ocupa pozitia de trecere cea mai de jos. Pentru determinarea grosimii minime de lubrifiant h pot fi utilizate 0 mai multe relatii de calcul EHD. Parametrul filmului h poate fi obtinut si cu relatia lui T.A. Harris:
?h K dm ? 0 a n
0, 73

C 0 0,09

(4.15)

în care: K este un coeficient de natura constructiva [3]; dm = 0,5 (D+d), diametrul mediu; 0 [Pa s], vâscozitatea dinamica; [Pa-1 ], coeficientul de piezovâscozitate; n [rot/min], turatia; C0 [10 N], capacitatea statica. Pentru rulmentii radiali cu bile, oscilanti cu bile si radial – axiali cu role K = 18, pentru rulmentii cu role K = 19, pentru rulmentii axiali cu bile K = 16. Din relatia (4.15) se poate obtine vâscozitatea lubrifiantului pentru h optim :
0,123 C0

?0

a

? h optim K dm

1,37

(4.16)

În cazul 1,5 4 (conform curbei SKF) exista o valoare optima, optim , care h conduce la durabilitatea maxima [3]. În lucrarea [3] (pag. 196) se dau si alte indicatii pentru corectarea relatiei clasice (ISO) a durabilitatii rulmentilor. Pentru contactele liniare (rulmentii cu role) se poate determina valoarea efortului Hertzian maxim cu formula: Fr E r l 1 R1 1 R 2,3

s H max

0,418

(4.17)

unde l este lungimea contactului (generatoarea rolei), Er este modulul de elasticitate redus asa cum a fost definit în capitolul 2, semnul + se refera la contactul rolei cu inelul interior (de raza R2 ) si semnul – se refera la contactul rolei cu inelul exterior (de raza R3 ). Se poate demonstra ca efortul cel mai mare apare la contactul dintre rola si inelul interior. 4.5 Ungerea si etansarea rulmentilor Ungerea rulmentilor se face în scopul asigurarii straturilor de lubrifiant care separa corpurile de rostogolire de caile de rulare ale inelelor interior si, respectiv, exterior. Ca urmare, se doreste reducerea fenomenelor de uzura prin oboseala de contact, abraziva sau de gripare. Ungerea se face si pentru micsorarea frecarilor de alunecare, evitarea fenomenelor de coroziune, evacuarea caldurii, împiedicarea patrunderii impuritatilor, reducerea zgomotului si a efectelor dinamice. Lubrifiantii utilizati pot fi lichizi, plastici (unsori consistente) sau solizi.

Alegerea lubrifiantului se face în functie de factorii: dimensiunile rulmentului, sarcina, turatie, temperatura de functionare si sistem de etansare. De exemplu, trebuie tinut cont ca uleiurile au o stabilitate chimica si mecanica mai mare, în timp ce unsorile consistente au o tendinta de curgere mai mica si necesita etansari mai simple si, deci, mai eficiente. De asemenea, trebuie tinut cont daca lagaruirea se face cu lagar independent (cu ungere separata) sau direct în carcasa instalatiei (cu un lubrifiant comun). În cazul ungerii cu ulei, variantele de ungere sunt: ungere în baie de ulei, ungere prin injectie de ulei, ungere prin stropire, ungere prin antrenare centrifugala sau efecte de pompare, ungere prin picurare, ungere prin ceata de ulei. Este evident ca o ungere corespunzatoare mareste durabilitatea, bineînteles daca si celelalte conditii sunt respectate (montaj si exploatare). Spre exemplu, aditivarea uleiurilor cu 1,5 % M0 S2 mareste durabilitatea, ridicând si limita de rezistenta la pitting; pâna la 2-5 % M0 S2 acest efect se face simtit si la ungerea cu unsoare. Unsorile cu sapunuri de sodiu sau de calciu-sodiu, sunt de preferat fata de cele de calciu. În functie de temperatura (maxima sau minima), turatie, sarcina, în lucrari de referinta [1–4] se dau tabele preferentiale cu uleiuri si unsori pentru rulmenti. Etansarile uzuale pentru protejarea rulmentilor sunt cu contact (cu inele de pâsla sau cu manseta de rotatie cu buza de etansare), fara contact sau încorporate în rulment. Etansarile cu inele de pâsla (standardizate) se folosesc la viteze periferice mai mici de 7 m/s si arbori cu rugozitati mici. Etansarea se realizeaza prin apasarea radiala pe arbore, ca urmare a presarii inelului de sectiune dreptunghiulara într- un canal de sectiune trapezoidala. Etansarile cu mansete de rotatie cu buza de rotatie (standardizate) se folosesc la viteze periferice de pâna la 25 m/s si rugozitati ale arborelui de pâna la 1,6 m. Ele sunt eficiente în cazul când în spatiul etansat apare o mica suprapresiune (de obicei datorita încalzirii) si în acest caz montajul se face cu partea concava spre incinta cu suprapresiune. Pentru o buna functionare, etansarile cu contact necesita existenta unor batai radiale cât mai mici a arborelui în zona etansarii. Etansarile fara contact se realizeaza prin realizarea unor spatii de diverse forme între arbore si o piesa fixa, astfel încât sa se determine oprirea curgerii uleiului spre exterior prin efecte de laminare, de labirint, de sicana sau centrifugare. Cele mai uzuale sunt: etansari simple cu fanta, cu canale circulare, cu disc de retinere, cu labirint (axial sau radia l). Avantajele acestui tip de etansari sunt date de înlaturarea frecarii (prezenta în cazul etansarilor cu contact) si a încalzirii, precum si de disparitia limitarilor date de viteza periferica. Dezavantajul lor principal este dat de faptul ca sunt mai scumpe, datorita necesitatii realizarii unor jocuri mici între piese sau a unor cavitati complicate. Etansarile montate în rulment (standardizate) se folosesc în cazuri în care este dificil de realizat o ungere periodica. Se folosesc în acest caz rulmenti simbolizati cu litera Z în cazul când etansarea este fara contact sau simbolizati cu RS daca etansarea este cu contact. Daca se face etansare pe ambele fete laterale ale rulmentului, se simbolizeaza cu 2Z, respectiv cu 2RS. Acest tip de etansare se recomanda pentru simplitatea constructiva si simplificarea ungerii (la montaj se introduce în rulment unsoarea necesara întregii durate de viata a rulmentului). 4.6 Frecarea în rulmenti Desi rulmentii sunt folositi pentru a înlocui miscarea de alunecare cu una de rostogolire (urmarindu-se astfel reducerea frecarii), rostogolirea pura în rulmenti exista numai teoretic. Frecarea din rulmenti este un fenomen complex care conduce la pierderi de energie, cresterea temperaturii si la frânarea miscarii. Sursele frecarii sunt date de pierderi de energie datorita deformatiilor de contact, pierderi de energie datorita microalunecarilor dintre corpurile de rulare si caile de rulare, pierderi de energie datorita frecarilor din lubrifiant, frecari între corpurile de rostogolire si colivie si frecarea din etansari.

Pierderile de energie apar datorita deformatiilor de contact care provin din histerezisul elastic al lubrifiantului (frecari interne) si necesitatii învingerii rezistentei la rostogolire datorita deformatiilor locale de contact ale corpurilor si cailor de rulare. Pierderile de energie datorita alunecarilor sunt datorate faptului ca miscarea relativa dintre corpul de rulare si calea de rostogolire este compusa dintr-o rostogolire pura si o miscare de spin a corpului de rulare în jurul unui punct instantaneu de rotatie. Numai în acest punct exista miscare de rostogolire pura, pe restul suprafetei de contact coexistând mai multe rotatii pe diverse directii. Momentul total de frecare Mt poate fi estimat pe baza unor relatii deduse experimental: Mt MF ML (4.18)

unde Ml este momentul datorat frecarii fluide a elementelor mobile ale rulmentului în contact cu lubrifiantul. Pentru un rulment radial, momentul rezistent datorat încarcarii MF se poate calcula cu [1]: MF f1 Fr d m (4.19)

unde Fr este sarcina radiala, dm este diametrul mediu si f este un factor constructiv cu valori 1 cuprinse în general între 0,00025 si 0,0005, în functie de particularitatile constructive ale rulmentilor. Pentru calculul momentului frecarii fluide se poate aplica una din formulele experimentale ale lui A. Palmgren: ML ML 10 3 f 0 ? n 2 3 d 3 [N m] pentru n m 24,1 f 0 d m [N m] pentru n 2 10-4 . 2 10-3 ; (4.20)

în care este vâscozitatea cinematica a lubrifiantului la temperatura de regim, în m2 /s; n este turatia în rot /min; dm este diametrul mediu al rulmentului, în m; f0 este un factor ce depinde de tipul rulmentului si de natura ungerii. 4.7 Fiabilitatea rulmentilor 4.7.1 Factori de influenta Ca si în alte cazuri, si la rulmenti fiabilitatea depinde de mai multi factori, printre care: materialele, tehnologia de executie, montajul si conditiile de exploatare. Desigur ca un factor important este si rugozitatea care influenteaza, asa cum se cunoaste din Tribologie, grosimea filmului prin parametrul h [1], [2]. Fenomenele principale de deteriorare a unui rulment sunt uzura de oboseala de contact si uzura de abraziune. Se mai întâlnesc si deteriorari ca urmare a uzurii de adeziune (la supraîncalzire), a brinelarii, oxidarii, coroziunii, pierderii lubrifiantului etc. În lucrarea [4] sunt prezentate detaliat fiabilitatea functionala la oboseala de contact, dupa N cicluri de solicitare (dupa experientele lui Lundberg si Palmgren), precum si fiabilitatea functionala în medii cu particule abrazive. Pentru primul caz (al uzurii prin oboseala), în cataloage si în standardele de rulmenti sunt indicate valorile calculate ale capacitatii dinamice de încarcare C, astfel încât se poate calcula durabilitatea (L10 în milioane de rotatii sau Lh în ore) pentru o functie de fiabilitate cu valoarea R = 0,90. Astfel:

daca R 0. în cele mai multe situatii.80. asigurarea rigiditatii.23) în care constanta de material K r m 7. precum si timpul de functionare th . în prezenta e particulelor abrazive. Astfel.24) Facem precizarea ca. Uzarea prin abraziune ar putea fi uneori decisiva. grosimea stratului uzat huz [ m] se modifica cu timpul efectiv de functionare th . daca Rr 0. asa încât nu se mai ajunge la deteriorarea prin oboseala. a. r zulta ca atât cresterea jocului radial.22) unde viteza de uzare vuz este data cu o relatie complexa [4].68 103 HB 2. Pentru un rulment dat.7. În lucrarea [4] (p. iar daca Rr 0. pentru timpul de functionare th .90. atunci fiabilitatea este scazuta.98 este vorba de fiabilitate r foarte ridicata.8. Ra.21) cu notatiile mentionate mai sus. Lh 10 6 C 60 n P p (4.5 K r m e 2 3 R1 5 s a ? a a t e0 K r (4. sunt variabile aleatoare tipice [4].5 iar a.1 Aspecte constructive Problemele care se pun la alcatuirea lagarelor cu rulmenti si amplasarea într-o carcasa adecvata sunt urmatoarele: alegerea tipului rulmentilor. Fortele care solicita rulmentii transmisiilor mecanice în exploatare sunt variabile. astfel: h uz v uz t h (4.L10 C P p . în functie de un joc initial cunoscut. dar care poate fi mult simplificata: v uz 2. se considera ca este vorba de rulmenti cu fiabilitate ridicata. fiabilitatea functionala globala Rr poate fi considerata ca produs al celor doua fiabilitati: Rr R uz R abr (4.8 Elemente de proiectare a lagarelor cu rulmenti 4. aceasta grosime limita conduce la stabilirea durabilitatii si fiabilitatii rulmentului respectiv.2 Fiabilitatea functionala globala a rulmentilor Studiind fenomenele de uzura. 4. Mentionam ca se poate impune o grosime limita hu lim pentru a preciza scoaterea din uz a rulmentului. 4. cât si oboseala de contact conduc la scoaterea din functiune a rulmentilor. asigurarea coaxialitatii alezajelor carcasei. . deterministe sau aleatoare.174) sunt tratate aspectele mentionate.

Pentru calculul turatiei limita se pot folosi relatii de orientare [1] care dau relatii apropiate de valorile date de cataloagele de rulmenti. Kn = 280000 pentru rulmenti oscilanti cu role butoi pe un rând.26) rot / min (4. fn 1 =1 pentru ungerea cu ulei). .98 pentru rulmenti radiali cu bile). a etansarii montarii si demontarii rulmentilor.un rulment apar urmatoarele tipuri de frecare: frecarea între suprafetele de contact ale corpurilor de rulare.27) unde factorii de corectie tin cont de: f 1 – influenta ungerii cu unsoare (fn 1=0. f 2 – influenta sarcinilor combinate radiale si axiale (fn2 =0.9 1 pentru rulmenti n radiali – axiali cu bile. radiali oscilanti cu bile si radiali cu role cilindrice. frecarea între suprafetele laterale ale corpurilor de rulare si umerii de ghidare ai inelelor la rulmentii cu role. frecarea pe suprafetele de alunecare ale coliviilor. radiali. fn2 =0. Rezulta ca utilizarea rationala a rulmentului este influentata de viteza. se adauga si problema ajustajelor de montaj. Kn = 400000 pentru rulmenti radialiaxiali cu role conice. sarcina si de mentinerea calitatii suprafetei de rulare. Desigur.pozitionarea axiala a rulmentilor. într. având efecte asupra capacitatilor de încarcare dinamice C si statice C0 [1].95 pentru rulmenti radiali – axiali cu role conice.25) unde Kn se gaseste tabelat (Kn = 630000 pentru rulmenti radiali si radiali-axiali cu bile pe un rând. frecarea interna a lubrifiantului. Firma SKF a stabilit prin experiment diagrama de limitare pentru viteza pentru rulmentii radiali. rulmentilor. 4. fn3 – tine cont de influenta preciziei de executie. frecarea devine hotarâtoare pentru colivie. A doua limita practica revine sarcinii sub aspectul marimii si directiei.8 pentru n rulmenti radiali si radiali-axiali si fn 1 =0. Toate aceste elemente se regasesc în proiectare si carti de specialitate [1]. a îndrumare de În timpul functionarii (sub sarcina). Astfel pentru diametrul exterior al rulmentului D 30 mm: n lim iar pentru D n lim Kn D 10 30: 3 Kn D 30 rot / min (4..75 pentru rulmenti axiali. Astfel.2 Limitele practice de utilizare a rulmentilor conducator si în „O” etc.7 0. la o anumita viteza.8 0. [2].8.5 0. montaj în „X” sau montaj limitele practice de utilizare a rulmentului. ca urmare a cresterii intensitatii uzarii. Pentru a se lua în consideratie comportamentul în conditii reale se adopta o formula modificata n lim n lim f n 1 f n 2 f n 3 f n 4 (4. alegerea tipului de lagaruire: sistem cu rulmentul (lagarul) rulment lagar (liber) sau lagaruire flotanta. fn2 =0. Kn = 200000 pentru rulmenti axiali cu bile).axiali si axiali.

ungere si temperatura de regim.7 0.a coliviei.5 0.3 0. se defineste sarcina dinamica de baza sau capacitatea de încarcare dinamica C. durabilitatea în ore de functionare . se adopta n = 10. În mod curent.28) 1000 dm [mm] dm = 0. Dispersia se datoreaza neuniformitatii repartitiei incluziunilor metalice din corpurile de rulare si din inele. conducând la date cât mai reale asupra durabilitatii si fiabilitatii acestora.9 Baze pentru calculul rulmentilor radiali si radiali-axiali rotitori Calculul rulmentilor rotitori se face pornind de la solicitarea superficiala de contact (hertziana) care apare la corpurile si la caile de rulare. fn 4 0.4 0. se foloseste notatia L = L10 . Asa cum s-a precizat anterior. Valoarea capacitatii de încarcare este data.8. ca fiind forta radiala constanta ca marime. care da o durabilitate de grup de 1 milion de rotatii (cu inelul interior rotitor.8 4. turatie. Daca numarul de rulmenti este destul de mare. a ungerii si a racirii (cu valori cuprinse între 1.6 3). Pe de alta parte. încarcarea exterioara echivalenta . iar 100 – n este fiabilitatea. pentru fiecare tip si marime de rulment. rezultând durabilitatea nominala .L10 . Ca urmare. astfel: . atunci n este probabilitatea de distrugere.Lh . ceea ce corespunde unei fiabilitati de 90%. în cataloage specializate.5 (d+D) 15000 7500 3000 L10 = 75000 35000 în care n este turatia în rot/min.P si capacitatea dinamica de baza . este direct proportionala cu L. f – factorul de corectie n3 utilizat pentru cazurile cu durabilitati Lh 1500000 de ore pentru care se foloseste diagrama trasata în figura 4.9 0. Determinari experimentale au permis identificarea legaturii dintre durabilitatea de grup L – în milioane de rotatii.82. la o temperatura de functionare de 120°C).2 0. De regula. Determinarile experimentale au prezentat o mare dispersie a durabilitatilor individuale ale rulmentilor încercati în aceleasi conditii de încarcare.6 0. calculul rulmentilor are caracter statistic – probabilistic. Durabilitatea de grup a rulmentilor Ln – în milioane de rotatii este durabilitatea a 100 – n [%] rulmenti din numarul celor încercati. astfel Lh 10 6 L 60 n (4.8 0.C. calculul ia în considerare determinarile experimentale legate de durabilitatea unor mari loturi de rulmenti. Conform STAS 7160 .1 100 500 Figura 4.

Fa ß1 F C (b) P = XF r+YF a Curba (c) . adica tgß = e. la aceeasi încarcare radiala.29) Valoarea exponentului p arata ca un rulment cu role are.31) . 4. Pentru simplificarea calculului se înlocuieste curba (c) din fig.32) . o durabilitate mult mai mare decât un rulment cu bile. Locul geometric al vârfurilor fortei P este curba pentru care durabilitatea rulmentului are aceeasi valoare. atunci sarcina dinamica echivalenta se determina cu relatia: P Fr (4.locul geometric al fortelor combinate care confera rulmentului aceeasi durabilitate Fr A B (a) P = Fr P Figura 4.9 cu dreaptele (a) si (b). Pentru a tine cont ca un rulment poate fi solicitat simultan si de catre o forta radiala Fr si de una axiala Fa se opereaza cu sarcina dinamica echivalenta P.daca rulmentul este încarcat cu o forta F. iar forta dinamica echivalenta se calculeaza cu formula: P V X Fr Y Fa (4.30) se poate face urmatoarea delimitare aproximativa: . Dreptele (a) si (b) se intersecteaza în punctul B corespunzator unghiului ß1 . adica adica tgß > e se considera ca efectul componentei axiale Fa nu mai poate fi neglijat. aceasta este forta radiala care da aceeasi durabilitate ca si fortele reale mentionate. iar dreapta (b) are ecuatia P = V X Fr + Y Fr. pentru care unghiul ß = ß1 .9 Notând: tgß1 e ß (4.L C P p (4.daca rulmentul este este încarcat cu o forta F pentru care unghiul ß > ß1 . Dreapta (a) are ecuatia P = Fr.

2. în functie de marimea arborelui. 4. Pentru aceasta. Prin brinelare se întelege forma de distrugere a cailor de rulare care apare atunci când încarcarea statica este atât de mare încât lasa amprente în aceasta.1 Lagaruirea flotanta Lagaruirea flotanta se adopta în cazurile când arborele este scurt (deci are deformatii termice mici) si forta radiala este mai mare decât forta axiala. 4. în care Dw estre diametrul corpului de rulare (rola sau bila). Factorul V = 1. daca inelul interior este rotitor si V = 1. se verifica daca rulmentul nu este încarcat static cu o forta mai mare decât cea pe care o poate prelua în repaus sau la turatie foarte redusa.10 Montarea rulmentilor (lagaruirea) Complexitatea amplasarii si montarii lagarelor depinde de sistemul mecanic respectiv. de solicitarile radiale. daca sarcina reala Fr este mai mica decât C0 .10 .4 Dw. Dupa brinelare rulmentul nu mai poate fi utilizat. Pe lânga calculul durabilitatii. Nu se va produce brinelarea cailor de rulare.Valorile coeficientilor e. în functie de tipul rulmentului. geometria caii de rulare fiind compromisa. prezenta sau absenta concomitenta a fortelor radiale si axiale. a) b) c) Figura 4. X si Z sunt date în cataloagele de rulmenti. se defineste sarcina statica de baza (capacitatea de încarcare statica) C0 ca fiind sarcina radiala (pentru rulmentii radiali si radiali-axiali) care provoaca o deformatie remanenta de 10 .10. Exista o mare varietate de modalitati de lagaruire. daca inelul interior este fix. axiale sau radial-axiale din sistem. tinându-se seama de principiul caracteristic al rulmentilor si anume acela mentionat ca montarea nu se poate face decât pe la capetele arborelui.

a) d) b) e) c) Figura 4. se poate stabili un joc axial de 0.11 f) . 4.10. nici chiar în cele mai defavorabile conditii.10.a). În functie de marimea rulmentului si de influenta temperaturii.c). Se folosesc rulmenti radiali cu bile pe un rând (figura 4. rulmenti cu role cilindrice (figura 4.b).10.10.10 sunt date trei exemple de lagaruire flotanta. Jocul se obtine din tolerantele pentru lungimi ale pieselor conjugate. Tolerantele trebuie alese astfel încât rulmentii sa nu lucreze pretensionati. rulmenti radiali-axiali (figura 4.5 1 mm.2 Lagaruirea cu rulment conducator Acest tip de lagaruire se foloseste pentru arborii lungi la care exista pericolul unor dilatari termice mari. În aceste cazuri sarcina axiala este preluata numai de unul din rulmenti în functie de sensul ei.În figura 4.

rulmenti cu role în patru puncte (figura 4. Rulmentul conducator este notat cu “A”. 4. pentru ca poate prelua sarcina axiala la care este supus sistemul roata . Rulmentul din lagarul conducator trebuie fixat atât pe arbore cât si în carcasa.b). . rulmenti radiali cu role (figura 4.11.11.3 Lagaruirea cu rulmenti radiali axiali La acest tip de lagaruire trebuie tinut cont de faptul ca exista doua posibilitati de a o realiza: montajul în „O” (fig. iar cel liber este notat cu “B”.i revine.13. Rulmentul din B se numeste liber.11. 4.11 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali cu bile pe un singur rând în varianta rulment conducator – rulment liber Schema montajului este prezentata în figura 4. ca urmare a dilatarii termice a arborelui. A a B a A a B a Fa S H S S H S Fa FrA a) FrB FrA Figura 4. indiferent de sensul acesteia. În figura 4.Lagarul conducator are rolul de a sprijini în directie radiala si de a prelua forta axiala în ambele sensuri. fie prin deplasarea unuia dintre inelele rulmentului nedemontabil în alezajul carcasei sau pe fusul arborelui.e) sau combinatii (figura 4.11. Fa – forta axiala.12 b) FrB În aceste doua figuri s-au notat: a – distanta de la centrul de presiune S la suprafata laterala a inelului exterior. rulmenti radiali-axiali cu bile (figura 4. H – distanta dintre centrele de presiune S. pentru ca are posibilitatea sa se deplaseze axial sub efectul variatiei temperaturii exterioare (dilatare sau contractie).12. rulmentul cu sarcina radiala mai mica se alege drept lagar conducator. rulmenti radialiaxiali cu role conice (figura 4. FrA.11 sunt date mai multe exemple pentru acest caz.d). Rulmentul trebuie sa fie deplasabil în directie axiala pentru evitarea pretensionarii reciproce a rulmentilor.11.arbore – rulment – carcasa. Rulmentul conducator va prelua atât reactiunea radiala RA cât si forta axiala produsa în angrenaj.f). Pentru lagarul din A se pot folosi: rulmenti radiali cu bile (figura 4. Ca urmare.B – sarcina radiala din lagarul A.a). rulmentului conducator îi va reveni o forta echivalenta PB care include atât efectul încarcarii radiale cât si efectul sarcinii axiale. ca urmare.c). în care rulmentul din A este numit conducator. 4.b).11.12.10.11. rulmentul liber nu poate prelua si transmite carcasei decât reactiunea radiala RB care. Ca regula generala. 4. rulmenti cu bile în patru puncte (figura 4.c). respectiv B. Lagarul liber are rolul de a sprijini numai radial. Posibilitatea de deplasare axiala se poate realiza fie în interiorul rulmentului (în cazul rulmentilor radiali cu role cilindrice sau cu ace).a) si montajul în „X” (fig.

0 0. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: RA si RB.5 V=1 daca se roteste inelul interior (se determina prin interpolare din catalogul de rulmenti. Capacitatea dinamica de baza C [kN] Factorul X Factorul Y Factorul V 12. în rulmenti.5 0.65 14.5 V=1 daca se roteste inelul interior 26.9 încarcare statica C0 [kN] 1.6 0.0 0.1). 3.0 18. Înscrierea într-un tabel.A Fa Ft B Fr RA Figura 4.6 0.6 0. în functie de raportul F a / C0 ) 20.5 V=1 daca se roteste inelul interior 43.3 31.5 V=1 daca se roteste inelul interior (se determina prin interpolare din catalogul de rulmenti. în functie de raportul F a / C0 ) RB e (se determina (se determina prin prin interpolare din interpolare din catalogul de catalogul de rulmenti. 2. 13 Etapele calculului rulmentilor radiali Proiectarea constructiva a arborelui – inclusiv alegerea preliminara a diametrului de asezare a rulmentilor (d). a datelor de catalog privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati.6 0. în functie de functie de raportul raportul F a / C0 ) F a / C0 ) .6 0. Tabelul 4. dupa modelul de mai jos (Tabelul 4. În tabel este prezentat exemplul unui rulment cu aleza jul de 35 mm.1 Simbolul 6007 6207 6307 6407 rulmentului (exemplu) (exemplu) (exemplu) (exemplu) Diametrul alezajului 35 35 35 35 d (mm) Diametrul exterior 62 72 80 100 al rulmentului D (mm) Latimea rulmentului 14 17 21 25 B (mm) Capacitatea de 8.

pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. daca Fa/RB = e sau PB = V X RB + Y Fa. o durabilitate mai mare. Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele capete. se alege marimea care satisface conditia: Lh L h admisibil (4. adica Pmax C Pmax 3 PA = RA PB = RB. daca Fa/RB = e sau PB = V X RB + Y Fa. Ca urmare. adica Pmax C Pmax 3 Rulmentul conducator Încarcarea echivalenta PB Încarcarea echivalenta maxima P max Durabilitatea în milioane de rotatii L Durabilitatea în ore de functionare Lh L L L L Lh L 106 60 n Lh L 106 60 n Lh L 106 60 n Lh L 106 60 n 5. durabilitatea minima admisibila este de ordinul a 15. daca Fa/RB = e sau PB = V X RB + Y Fa.2 Simbolul rulmentului 6007 (exemplu) 6207 (exemplu) 6307 (exemplu) 6407 (exemplu) Rulmentul liber Încarcarea echivalenta PA PA = RA PB = RB.000 de ore. Din tabelul de mai sus se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia impusa. daca Fa/RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. rulmentul caruia îi revine încarcarea Pmax va avea o durabilitate mai mica decât perechea lui mai putin încarcata. statistic.33) Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general. adica Pmax C Pmax 3 PA = RA PB = RB. Calculul încarcarilor echivalente si a durabilitatilor Tabelul 4. daca Fa/RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. . Desi rulmentul mai putin încarcat are. daca Fa/RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. adica Pmax C Pmax 3 PA = RA PB = RB. daca Fa/RB = e sau PB = V X RB + Y Fa.4. de exemplu. daca Fa/RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. Alegerea finala a rulmentilor Dintre rulmentii calculati în tabel. se recomanda ca la expirarea rulmentului mai greu încarcat sa fie schimbati ambii rulmenti.

Acest aranjament este recomandat în cazul arborilor lungi. se recomanda utilizarea montajului în „O” prezentat în figura 4.B (4. B 0. pe lânga acestea. în acestia apar încarcarile axiale de prestrângere notate cu Fax A si Fax B . Prin montarea capacelor care fixeaza axial rulmentii.34) RB Fax B Evident.15. respectiv RB. adica RA.B YA. la care punctele de aplicare a reactiunilor trebuie sa fie cât mai îndepartate.4. Fiecare dintre rulmenti va prelua reactiunea radiala corespunzatoare.15 este executat într-o caseta de reglaj al rotii conice.14 Fax B Fr Ft Fa RA Fax A Figura 4. .12 Algoritmul de calcul a lagaruirii cu rulmenti radiali-axiali cu bile sau cu role tronconice Schema montajului în „X” este prezentata în figura 4.15 Formulele de calcul ale fortelor axiale de prestrângere sunt: Fax A. ansamblul trebuie sa preia si forta axiala Fa care revine arborelui din partea rotii dintate. Montajul rulmentilor din figura 4.14. Fa Ft Fr RA RB Fax A Figura 4.5 R A. Pentru arbori scurti.

4 1.6 V = 1.4 se determina încarcarile axiale totale care revin rulmentilor. 2.4 1.un tabel. daca se roteste inelul interior 0. 3. Rezultatele se înscriu în Tabelul 4. Înscrierea într.67 0. Calculul încarcarilor axiale totale Pe baza schemei de calcul din Tabelul 4. Alegerea finala a rulmentilor Dintre rulmentii calculati în tabel.3 Simbolul rulmentului Diametrul alezajului d (mm) Diametrul exterior al rulmentului D (mm) Latimea rulmentului B (mm) Capacitatea dinamica de baza C [N] Factorul X Factorul Y 32009 X (exemplu) 45 33109 (exemplu) 45 33209 (exemplu) 45 30309 A (exemplu) 45 75 80 85 100 20 26 32 25 44 71 91. se alege marimea care satisface conditia: Lh L h admisibil (4.37 1.axiali 1. În tabel este prezentat exemplul unui rulment cu alezajul de 45 mm.67 0.35 Factorul V e 4. Proiectarea constructiva a arborelui – inclusiv alegerea preliminara a diametrului de asezare a rulmentilor (d).35) . luând în considerare atât forta axiala Fa cât si încarcarile axiale de prestrângere notate cu F’ax A si F’ax B.67 1. Calculul reactiunilor radiale pentru cele doua reazeme: RA si RB. a datelor de catalog privitoare la caracteristicile rulmentilor posibil a fi utilizati. dupa care urmeaza determinarea sarcinilor dinamice echivalente PA si PB.3).5.5 V = 1. daca se roteste inelul interior 0. dupa modelul de mai jos (Tabelul 4. Tabelul 4.5 V = 1. daca se roteste inelul interior 0.5 0. daca se roteste inelul interior 0.7 V = 1.67 0.Etapele calculului rulmentilor radiali . 5.

daca total F ax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 Pentru rulmentii reductoarelor de turatie de uz general. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 33109 (exemplu) PA = RA.Tabelul 4. daca Ftotalax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. .4 Conditii de încarcare RA RB Forta axiala totala de calcul Rulmentul A Rulmentul B RB total Fax A Fa 0.5 YB total ax A YA YB RA RB YA YB Fa 0. daca total F ax B / RB = e sau PA = V X RB + + Y Ftotalax B.5 RB YB RB YB RA YA RB YB F Fa 0. daca Ftotalax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 Tabelul 4. durabilitatea minima admisibila este de ordinul a 15. adica Pmax L Lh C Pmax L 106 60 n 3 33209 (exemplu) PA = RA.5 30309 A (exemplu) PA = RA. daca Ftotalax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. daca total F ax B / RB = e sau PB = V · X · RB + Y · Ftotal ax B. Lh 32009 X (exemplu) PA = RA. daca Ftotalax B / RB > e Se înscrie valoarea cea mai mare dintre PA si PB. daca total F ax B / RB = e sau PB = V · X · RB + Y · Ftotal ax B. daca total F ax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB. L Durabilitatea în ore de functionare. de exemplu.5 RB YB total Fax B Fa 0.5 RA YA RA YA Fa 0. daca total F ax B / RB = e sau PB = V · X · RB + Y · Ftotal ax B.5 RB YB Simbolul rulmentului Rulmentul din A Încarcarea echivalenta PA Rulmentul din B Încarcarea echivalenta PB Încarcarea echivalenta maxima Pmax Durabilitatea în milioane de rotatii. daca total F ax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotal ax A / RA > e PB = RB.000 de ore. daca total F ax A / RA > e sau PA = V X RA + Y Ftotalax A daca Ftotalax A / RA > e PB = RB.

D. În Tabelul 4. Gafitanu. Standarde. Gafitanu. 1984-85. I. în conformitate cu diferitele cerinte functionale..a.. 1994.a. Organe de Masini. Vol.4 este data schema de calcul a sarcinii axiale introduse. 1968. 1988 5. Din acest motiv. Ed. Bucuresti. Editura Academiei României. Alexandru. Organe de masini. Ed. Bucuresti. Filipoiu.Tehnica.1. Bucuresti. II.Tehnica. Bucuresti. 1983 4. Pascu. Tudor. Dorina s. pentru ca jocurile din punctele de rezemare sa aiba acelasi ordin de marime. Tudor. D. p. o durabilitate mai mare.. Tribologie. 1984-85 2. statistic. xxx. Chisiu. este mai avantajos montajul în O. Pavelescu.P. Didactica si Pedagogica. Organe de Masini. Gafitanu. I.a. Raseev. Pavelescu. Tribotehnica. 1983 7. Daca unul din lagare este solicitat la sarcini axiale mari în ambele sensuri si la sarcini radiale mai mici. Tribotehnica ’80. A s. Matiasan. Rulmenti – Vol. Desi rulmentul mai putin încarcat are.5 se alege cel mai mic dintre rulmentii care satisface conditia impusa. Durabilitatea si fiabilitatea transmisiilor mecanice... 1981 3. Ed. s. a-II-a. M. se recomanda ca la expirarea rulmentului mai greu încarcat sa fie schimbati ambii rulmenti.Tehnica.a. Cercetari experimentale privind dependenta între rugozitatea suprafetelor portante si durabilitatea rulmentilor cu role cilindrice. Bucuresti. Ca urmare. Bucuresti..B. Musat. Ed. s..Tehnica. A. . se poate utiliza un montaj în care se poate combina. Bucuresti. M.13 Bibliografie 1. ed. s. Demian. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. T. A. M. rulmentul caruia îi revine încarcarea Pmax va avea o durabilitate mai mica decât perechea lui mai putin încarcata. 8. Bucuresti. Bucuresti.Tehnica. de exemplu. I.I si II. Se observa ca distanta H (dintre centrele de presiune) este mai mare la montajul în O decât la montajul în X. M. I. Editura Tehnica. 9.24-34 6. D. Ed.Din tabelul 4. Vol. Jocul axial trebuie reglat la montarea rulmentilor radiali-axiali cu role conice. Voica. pentru momente de rasturnare mai mari. chiar în cazul unei distante H mici. M.. un rulment radial cu bile cu un rulment axial cu bile cu dublu efect. Trebuie facuta precizarea ca arborele va fi rezemat cu rulmenti identici la ambele capete. 1980.a. Organe de msini – Vol. Lagare si ghidaje pentru aparate. 4. 1980.. Ed.

în scopul transmiterii momentului de torsiune si miscarii de rotatie.1 este prezentata clasificarea tipologica a cuplajelor. CUPLAJE MECANICE 5. în conformitate cu STAS 7082 – 77. În figura 5.1 .5. CUPLAJE MECANICE Permanente Intermitente HIDRAULICE ELECTROMAGNETICE (cu inductie) Fixe Mobile Comandate Elastice Automate Rigide Compensare combinata Compensare unghiulara Compensare radiala Compensare axiala Cu element elastic metalic Cu element elastic nemetalic Comanda mecanica Comanda hidrostatica Comanda pneumatica Comanda electromagnetica Unisens De siguranta Centrifugale Figura 5. fara modificarea legii de miscare.1 Generalitati Cuplajele sunt organe de masini care realizeaza legatura dintre doi arbori teoretic coaxiali.

Sarcina care revine cuplajului cu cea mai mare probabilitate se numeste moment de torsiune nominal.25 – 2.a timp Caracteristica Caracteristica masinii antrenate cu masinii antrenate cu cuplare în gol cuplare în sarcina Figura 5.2 Sarcina si s uprasarcina cuplajelor Momentul de torsiune Mt transmis de un cuplaj variaza.b). de regula. pe de alta parte. prin coeficientul de functionare (coeficient de suprasarcina exterioara) ks. compresoare cu piston Masini.1) Coeficientul ks se alege în functie de natura masinii motoare si de natura masinii de lucru.b . De exemplu. Mt Caracteristica motorului de curent alternativ Mt Moment Moment necesar accelerarii total maselor în rotatie la începutul miscarii Moment rezistent (util) timp accelerarea transmisiei regim de exploatare Figura 5. acesta trebuie sa fie supradimensionat.5 1. Tabelul 5.1 Tipul masinii antrenate Generatoare electrice Ventilatoare Pompe centrifuge si cu piston. coeficientul de importanta poate lua valori între 1 si 2.5 . prin coeficientul de imortanta ki. Ca urmare. Daca se utilizeaza un motor electric de curent alternativ.unelte Masini.2.unelte pentru lemn. coeficientul de functionare poate avea valori cuprinse între 1 si 5.2. aceasta marime tine cont de suprasarcinile care pot fi preluate de cuplaj. transportoare cu banda si cu lant Transportoare cu role Masini de ridicat.2 1. Pentru a tine cont de variatia în timp a momentului de torsiune se adopta si se opereaza cu notiunea de moment de torsiune de calcul. în plus.25 . elevatoare ks 1–2 1.5 1. pentru acoperirea cererii de cuplu motor din faza demarajului (figua 5.a. pentru cuplaje permanente. în timp.2 4 3–5 Pentru a pune în evidenta faptul ca un cuplaj trebuie sa faca fata unui regim dinamic sever.5. momentrul de calcul are forma M t calcul ki ks Mt (5.2.75 – 3.1 [1].2. de exemplu) – figura 5. prezentam caracteristica unei masini de lucru la care intrarea în sarcina este brusca (la un tramvai. cuplajul va suferi suprasarcina data de diferenta dintre valorile instantanee ale momentului de torsiune al motorului si al masinii de lucru. conform Tabelului 5. precum si de importanta transmisiei în care este încorporat cuplajul.

2. continuu precum si a cuplajelor ar fi perfecte.MM având viteza unghiulara ? 1 .3.3) se poate calcula viteza unghiulara instantanee a cuplajului ? c (5.2) 1 2 C . Figura Figura 5.C cu viteza unghiulara instantanee ? c si masina de lucru . În figura 5.4): J1 J2 (J1 J 2 ) 0 (5. Dupa cum se va demonstra mai jos.b t Pe baza legii conservarii impulsului (5.Daca se utilizeaza un motor electric de curent continuu (figura 5. adica la un moment de torsiune suplimentar Ms.2) si a expresiei variatiei energiei cinetice preluate de cuplaj (5. în curs sunt prezentate numai tipurile reprezentative de cuplaje – dintre cele mai frecvent Mt Caracteristica motorului de curent utilizate.b sunt reprezentate caracteristicile momentului de torsiune pentru masina motoare. În lucrarea [1] sunt prezentate valorile coeficientului de importanta ks pentru diferite regimuri de functionare ale unei transmisii precum si pentru diferite tipuri de cuplaje.c). se constata o buna conformitate a caracteristicii acestuia cu a masinii de lucru.c 5.2.ML având viteza unghiulara ? 2 . C MM ML ? MM ?C Figura 5. ceea ce face ca sistemul de cuplare sa aiba un regim dinamic mai putin sever. existenta jocurilor Caracteristica masinii dintre arbori si semicuplaje sau din cuplajul însusi antrenate conduce la o suprasarcina suplimentara (interioara).3. cup lajul .a ? ML MMM Mc MML t t Figura 5.a prezinta schema bloc a transmisiei compusa din masina motoare .3.3. respectiv pentru masina de lucru. atunci calculul transmisiei cu Mt calcul ar fi acoperitor. Daca executia si montajul arborilor cuplati. De altfel. chiar daca momentul de torsiune al masinii motoare si cel al timp masinii de lucru nu ar varia în timp. pentru cuplajul cu erori de constructie sau de montaj – mai precis jocuri.

Pentru a surmonta acest neajuns.6) Evident. Existenta jocurilor în montaj si/sau în cuplaj face ca ?? sa aiba valori importante care conduc la aparitia momentului de torsiune suplimentar. Înlocuind ? C din (5. asa ca este greu de calculat Ms.5). momentul de torsiune suplimentar M poate fi exprimat si în functie de s rigiditatea torsionala a arborilor cuplati .6) si (5. se recomanda ca executia si montajul sa fie realizate cu cea mai mare acuratete. (5. Este dificil de evaluat marimea factorului ? ? . . respectiv cu cresterea relativa a momentului de inertie J2 . respectiv în figura 5.3) (5.4) 2 2 J1 ? 1 J 2 ? 2 J1 J 2 în care J1 si J2 sunt momentele de inertie ale rotoarelor masinii motoare.3 Cuplaje permanente fixe rigide 5.4) rezulta ? Ec J1 J 2 ?1 ? 2 (J1 J ) 2 2 2 J1 J 2 ?? 2 (J 1 J 2 ) 2 (5.7) Ca urmare. Variantele constructive uzuale sunt prezentate în figura 5. se poate scrie ca variatia energiei cinetice preluate de cuplaj .4 a. în special la pornire si la schimbarea regimului de lucru.7) rezulta expresia momentului de torsiune suplimentar Ms 2 ?? ct J1 J 1 1 J2 (5.? Ec ? C 2 J1 ? 1 J2 ? 2 2 (J1 J2 ) ? 2 C 2 (5.3) în (5.3.5 – pentru mansonul din doua bucati. depasirea acestor valori duce la suprasolicitarea arborilor si lagarelor. din relatiile (5. la montaj. a rigiditatii torsionale ct si a variatiei vitezei unghiulare ??. abateri de coaxialitate cuprinse în intervalul 2-50 µm. c.1 Cuplaje cu manson Cuplajele manson permit cuplarea arborilor care prezinta.? Ec este egala cu semiprodusul dintre momentul de torsiune care solicita suplimentar cuplajul Ms si unghiul de rasucire suplimentar al arborilor cuplati f ?Ec 1 Ms f 2 (5.astfel: Ms ct f (5. b. pentru ca jocurile nedorite sa fie neglijabile.8) Este evident ca valoarea acestui moment creste odata cu descresterea relativa a momentului de inertie J1 . 5.5) Pe de alta parte.ct . d si e – pentru mansonul dintr-o bucata. respectiv masinii de lucru.

suruburi. Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse între 18 si 200 mm. Momentul de torsiune se transmite prin fric tiune.4 …1.2. Calculul cuplajelor cu manson dintr-o bucata consta în verificarea bucselor la torsiune. Pentru arbori verticali. cu relatia simpla: tt Mc 4 p (D4 d ) 16 D t ta (5. Asamblarea semimansoanelor se face cu suruburi.25 . Tabelul 5. în vederea transmiterii momentului de torsiune prin frictiune. ..4. Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse între 5 si 500 mm.4 d 5.. cu ajutorul strângerii exercitate de asamblarea pe con cu ulei sub presiune. Transmit momente de torsiune de 500 . Celelalte elemente ale cuplajelor (pene.4 e Cuplaj cu manson din doua bucati 5. 250 rot/min... 250 rot/min. Momentul de torsiune se transmite prin frictiune. caneluri. Turatii acceptate: 200 . Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse între 10 si 70 mm.4 au caracteristicile functionale si constructive mentionate în Tabelul 5. pentru toate acestea se recomanda (vezi figura 5.Cuplajele prezentate în figura 5.8) d. d1 = (0. pentru toate variantele constructive din figura 5..4 a.) se calculeaza cu formule specifice. L = (2 … 4) d. 1700 Nm. Momentul de torsiune se transmite prin intermediul penelor sau canelurilor.. 0.4 b 5. Pentru siguranta se utilizeaza si pene paralele.4 a Caracteristici si elemente constructive Momentul de torsiune se transmite prin intermediul stifturilor.4) d.2 Denumirea Figura Cuplaj cu manson monobloc 5. Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse între 5 si 500 mm. cu ajutorul strângerii exercitate de asamblarile pe con si prin pene paralele.4 c 5. asamblare pe con..9) în care Mc este momentul de torsiune de calcul. 1700 Nm. iar D si d sunt elementele date de figura 5. cu ajutorul strângerii exercitate de asamblarile pe con.4 a): D = (1. Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse între 25 si 1000 mm.. Transmit momente de torsiune de 500 . 5. De asemenea. Turatii acceptate: 200 .. Momentul de torsiune se transmite prin frictiune. asamblari filetate etc.5 Coeficientul de suprasarcina exterioara este cuprins între 2.5 si 3. penele paralele sunt prevazute cu ciocuri la ambele capete. Diametrele arborilor cuplati sunt cuprinse între 10 si 70 mm..

L D d d1 a) 2 d1 b) c) d) e) Figura 5.5 s n .4 m L d D Figura 5.

3. respectiv pentru cuplarea directa a capetelor arborilor verticali (figura 5.. Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu suruburi ajustate (pasuite. cu formula de mai jos în care D1 este diametrul de asezare a suruburilor.13) .. iar ns – numarul de suruburi: F1 2 M t calcul D1 n s (5. la rândul ei. D1 d2 l1 d D1 D lc min D L1 a) Figura 5.120 MPa (5. adica montate fara joc). Pe de alta parte.6 b).6 Notând cu Mt momentul de torsiune transmis de cuplaj se poate determina momentul de torsiune de calcul: M t calcul M t cs (5.6 a). suruburile pot fi verificate si la forfecare cu relatia: tf 4 F1 2 p d2 tf a 50.. se alege din STAS în functie de marimea mumentului de torsiune care trebuie transmis.11) Suruburile se verifica la strivire pe suprafata cu lungimea de contact minima..10) b) d în care cs este coeficientul de serviciu (de suprasarcina).2 Cuplaje cu flanse Cuplajele cu flanse (STAS 796 .80 MPa L2 (5. în functie de marimea acestuia care.12) d2 în care lc min = (1/2 … 2/3) l1.5. Forta tangentiala pe un surub se determina în functie de momentul de torsiune de calcul. Toate elementele geometrice si constructive ale cuplajului se determina.73) pot fi realizate în doua variate constructive: pentru cuplarea directa a capatelor de arbori orizontali (figura 5. astfel: ss F1 l c min ssa 80.

Tabelul 5.7 s j s B am b d b) B-B h hm d d Dm a2 D Dantura poate fi simetrica sau asimetrica. Sunt.3..în care d2 este diametrul de pasuire a tijei surubului egal cu diametrul alezajului din semicuplaj.7 [1].3 Diametrul arborelui . 120 mm d > 120 mm Numarul de dinti . de asemenea. caracterizate prin simplitatea montarii si demontarii.14) .. de asemenea la încovoiere si la forfecare. 5. Aceste cuplaje transmit momente de torsiune mari si asigura o foarte buna coaxialitate pentru arborii cuplati.3 Cuplaje cu dinti frontali Variantele constructive cele mai uzuale sunt prezentate în figura 5.z 12 24 sau 36 36 sau 48 72 sau 96 Dintii sunt solicitati la strivire pe flancurile active si. 60 mm 60 .3. Dimensionarea dintelui se face din conditia de rezistenta la încovoiere si se verifica la tensiune de contact [1]: si 6 M tc h m Dm z b a2 m s ai (5. prin gabaritul radial redus si prin faptul ca transmit miscarea în ambele sensuri de rotatie... Numarul dintilor z se alege în functie de diametrul arborelui conform datelor din Tabelul 5.d d = 30 mm 30 . h D h D h h a) A A-A B a1 r 60 h H A Mt c) Figura 5.

4.5 … 3) d. radiale. abateri unghiulare. Pe baza cotelor din figura. c... În figura 5. iar suruburile la întindere la forta axiala data de relatia: Fa 4 tg a M tc Dm (5.10).4 Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide asigura transmiterea miscarii între arbori care prezinta abateri semnificative de coaxialitate..5 . Ghearele cuplajului se verifica la strivire si la încovoiere. d si e sunt reprezentate posibilele abateri ale arborilor de la pozitia ideala (figura 5. 24) mm. caractertistica lor este simplitatea constructiva si usurinta montajului. pentru arbori de 30 .9). l = (1. Ca urmare a mobilitatii pe care cuplajele le-o confera arborilor...ss 2 M tc D m b z hm s as (5. acestea sunt numite cuplaje compensatoare (sau mobile) axiale. Cele mai des utilizate cuplaje axiale sunt cuplajele cu gheare (figura 5.1 Cuplaje cu mobilitate axiala Aceste cuplaje pemit arborilor sa aiba mici deplasari axiale functionale sau deplasari cauzate de dilatare.6 . fara solicitarea suplimentara a arborilor sau a lagarelor. 5) d.8 b. 5..18) a) ?l b) e ?l e Figura 5. abateri axiale de pozitionare sau abateri mixte.15) Mansonul cuplajului se verifica la torsiune. 140 mm. axial.8 c) d) e) .9 [1] sunt destinate transmiterii momentelor mici de torsiune. în functie de varianta constructiva concreta. ?l = (16 . pentru ca pot transmite momente mari de torsiune.8 a). pentru a compensa abaterile de executie sau de montaj mentionate. cu relatiile: si ss 6 M tc h m Dm z b a2 m 2 M tc D m b z hm s ai s as (5. se pot face recomandarile constructive: De = (2. unghiulare sau combinate. în regim de sarcina.16) 5. Cuplajele din figura 5. 1...17) (5. Aceste cuplaje permit arborilor sa se deplaseze. Lmax = (3. radial sau unghiular. pentru diametre de arbori de maxim 30 mm.

ceea ce creaza conditiile pentru producerea gripajului. Varianta cu element prismatic poate avea.9 d d) Pentru ca deplasarea axiala sa fie libera. fara abateri de pozitie relativa unghiulare. A A-A b b De Di Dm dm ?l l L Figura 5. ca rezultat al executiei. aceste cuplaje functioneaza imersate în ulei. cuplajele radiale permit si mobilitati axiale. astfel încât utilizarea lor este frecventa. utilizarea cuplajelor cu mobilitate axiala este posibila numai la arbori coliniari si lungi. un regim de ungere mai favorabil. Numeroase variante constructive sunt utilizate.3 d . pentru ca frecarea pe flancurile canalelor de ghidare se produce în regim mixt. daca în interiorul acestuia este prevazuta o camera cu unsoare consistenta care alimenteaza A d d/3 d1 =0. Problemele pe care le ridica aceste cuplaje sunt: 1. este necesar ca executia semicuplajelor sa fie deosebit de buna. dar conditiile de ungere nu sunt mult îmbunatatite. Excentricitatea arborilor poate fi variabila sau poate fi permanenta. pentru evitarea gripajului. la limita sau chiar uscat. din acest motiv. Uneori.b si c). sub sarcina.10 5.4. cu frecventa ridicata. Miscarea plana a elementului intermediar se face. nici o deplasare radiala sau unghiulara nu este posibil de realizat.?l a) ?l ?l b) c) Figura 5. cele mai frecvente fiind cuplajul Oldham si cuplajul cu element prismatic (figura 5.2 Cuplaje cu mobilitate radiala Cuplajele cu mobilitate radiala permit legarea arborilor ale caror axe sunt strict paralele. montajului sau conditiilor de functionare. Prin constructie. La aceasta varianta constructiva.11.

96% si poate fi estimat cu relatia: ? 15.prin centrifugare intersitiile dintre elementele conjugate. evitându-se pericolul griparii.11.3 … 0. h = l1 – j.11 Randamentul cuplajelor cu element intermediar este de ordinul 93 ..c). Figura 5. Cuplajul este echilibrat dinamic.5 … 3) d.c) Tensiunea de strivire a flancurilor cuplajului cu element intermediar cilindric se determina cu relatia: ss 12 M t h (2 D d e) (D d 2e) s as (5. 2. în urma montajului. sunt recomandate urmatoarele valori constructive: D = (2. e = 0. l1 = (0.5 … 4) d.25.45) d..3 µ e (D d) (5.. j 3 (semicupla) l1 d D L 1 (semicupla) 2 (disc intermediar) Figura 5.19) în care µ este coeficientul de frecare dintre flancurile conjugate cu valori cuprinse în intervalul 0. j = (1 … 2. La aceasta ultima varianta.. corpul prismatic poate fi realizat din textolit.20) . 0. L = (3. pentru puteri mici.5) mm.12 .11. daca arborii nu sunt coaxiali.04 D. iar e este excentricitatea dintre semicuple. Pentru cuplajul cu element intermediar cilindric (figura 5. dar ramâne dezechilibrat static.

Randamentul cuplajelor cardanice are valori cuprinse în intervalul 0. ? 2 ? 2 min ? 1 cos a .la puteri si la turatii reduse) este cuplajul cardanic cunoscut si sub numele de articulatia Hooke. relatia (5.. Figura 5. Dintre numeroasele variantele constructive. 2 Pentru f 1 = 0°.5.3 Cuplaje cu mobilitate unghiulara Cel mai cunoscut cuplaj care permite arborilor sa aiba o miscare relativa unghiulara de pâna la 20 .12 Constructiv. Articulatiile dintre furci si cruce sunt prevazute cu rulmenti cu ace – capsulati .cu unsoare consistenta. iar arborilor. iar pentru f 1 = 90°.22) . pentru ca P2 = ? 2 Mt2 ... asigurând legatura dintre cutia de viteze si diferentialul puntii motoare. ? .13. Domeniul în care sunt utilizate. cos a Consecinta acestui fapt este si aceea ca.99. Pentru ca sincronismul sa fie asigurat. Caracteristic cuplajelor cardanice simple este faptul ca nu sunt sincrone adica. chiar daca arborele conducator are viteza unghiulara constanta ( 1 = ct. 25° (sau chiar pâna la 45° .). viteza unghiulara a ? arborelui condus variaza dupa legea: tg f 1 sin a cos 2 a tg 2 f 1 da dt cos a cos 2 f 1 cos 2 a sin 2 f 1 ? 2 ?1 (5. la putere P1 constanta.21) devine: ? cos a 2 este unghiul dintre axele cos 2 f 1 cos 2 a sin 2 f 1 ? 2 max ?1 ?1 (5.21) în care f 1 si f 2 sunt unghiurile de rotire ale celor doi arbori. cuplajul se compune dintr-o cruce (cardanica) masiva cu patru brate de care se leaga furcile solidare cu arborii.4. cea mai simpla este cea prezentata în figura 5. se utilizeaza în exclusivitate varianta cu doua cuplaje cardanice ca în figura 5. Pentru unghiul a = ct.98 … 0.12. momentul de torsiune transmis de arborele condus este variabil. cu precadere cuplajele cardanice este acela al transmisiilor autovehicolelor grele.

Cuplajele de acest tip sunt standardizate (STAS 6589-81) în mai multe variante constructive simple sau duble. Mobilitatea unghiulara este posibila. deoarece dantura exterioara este bombata.14. Diametrele de divizare ale celor doua danturi sunt identice.a A B a) a A B b) a A B c) C a Figura 5. Cuplarea se realizeaza prin cojugarea dintilor evolventici ai unei semicuple (prevazuta cu dantura exterioara) cu spatiile dintre dintii evolventici ai celeilalte semicuple (prevazuta cu dantura interioara). Figura 5.4 Cuplaje cu mobilitate combinata Cel mai cunoscut cuplaj care permite mobilitatea relativa a arborilor pe directie radiala. axiala si unghiulara.14 C a C a . este cuplajul dintat reprezentat în figura 5.4.13 5. simultan.

2 Caracteristica statica a cuplajelor Rigiditatea statica la torsiune a unui cuplaj elastic este definita ca variatia momentului de torsiune Mt în functie de unghiul de rotire relativa a semiculajelor f . Elementele elastice nemetalice sunt folosite datorita elasticitatii foarte mari. redând integral lucrul mecanic pe care lau înmagazinat la încarcare. iar caracteristica din figura 5. Cuplajele elastice pot avea caracteristica liniara (figura 5.15 b este regresiva (moale).1 Generalitati Cuplajele elastice îndeplinesc urmatoarele roluri: 1. energia cinetica a socului. acestea au si proprietatile (avantajele) urmatoare: capacitate de amortizare ridicata. atunci elementele intermediare ale cuplajului sunt supuse unor deformatii care se mentin partial si dupa descarcarea completa a arcului. capacitatea de absortie a socurilor este si ea ridicata. capacitate a de preluare a socurilor la torsiune. disc. Atenueaza socurile de torsiune datorate masinilor motoare sau masinilor de lucru.23) . rigiditatea statica se defineste ca fiind raportul: C Mt f (5. aceeasi observatie este valabila si pentru arcurile ale caror elemente au frecare interioara sau exterioara. daca rigiditatea statica este ridicata. se transforma în caldura si în energie potentiala de deformare. si. Deplasarile unghiulare sunt limitate la maxim 1 . Caracteristica din figura 5..15 a) sau neliniara (figura 5. Cuplajele dintate permit transmiterea momentelor de torsiune foarte mari. cât si printr-o forma corespunzatoare scopului urmarit. 2.5. 5. Pentru cuplajele care au caracteristica liniara. Ca materiale se folosesc: cauciucul natural vulcanizat. Proprietatile de elasticitate si de amortizare ale cuplajelor elastice se obtin atât prin întrebuintarea unor materiale (metalice sau nemetalice) adecvate. Aceasta marime da o indicatie asupra capacitatii de preluare a socurilor si de izolare a vibratiilor torsionale.5 Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare elastice 5. Elementele metalice ale cuplajelor elastice sunt de fapt arcuri de diferite forme: lamelare. forma constructiva simpla. cauciucul sintetic. prin rasucirea elastica relativa a celor doua semicuplaje si prin revenirea treptata a elementelor elastice la forma si pozitia initiala.Carcasa cuplajului fiind etansa. prin deplasarea frecventelor proprii ale sistemului masina motoare – cuplaj – masina de lucru. cu pierdere de energie.15 c este progresiva (tare).. 3 mm.5. dupa îndepartarea încarcarii. Elementele elastice ale cuplajelor carora le lipseste frecarea interioara sau exterioara îsi reiau forma initiala. partial absorbita. elicoidale cilindrice etc. pot fi utilizate la turatii ridicate.15 b si c). ungerea este asigurata de uleiul cuprins în interior. pentru ca sunt echilibrate dinamic. Daca solicitarile provocate de încarcarea exterioara depasesc limita de elasticitate. lucrul mecanic nemaifiind recuperat în întregime. Compensarea abaterilor produse la montajul arborilor care urmeaza a fi cuplati. Evita zona de rezonanta la oscilatiile de torsiune care iau nastere datorita neuniformitatii miscarii de rotatie. materiale plastice din clasa elastomerilor etc. 3. iar deplasarile axiale nu pot fi mai mari de 2 . 5. bara de torsiune. în plus.

16 Figura 5. la acest cuplaj caracteristica elastica este determinata de starea de pretensionare a arcurilor. 5.25) în care k si ? sunt constante determinate experimental si au dimensinile unei rigiditati.3 Cuplaje cu arcuri elicolidale cilindrice dispuse tangential Pe baza figura 5. expresiile momentului de torsiune sunt de forma: Mt k f ? f 3 (5.15 Operând cu aproximarea cubica pentru caracteristicile tari si moi.5.16.24) f Figura 5.iar pentru cuplajele care au caracteristica neliniara rigiditatea statica se defineste ca fiind derivata momentului de torsiune în functie de unghiul de rotire relativa: C dM t df Mt b a c (5. 2 3 1 4 5 Figura 5.17 .

d – diametrul sârmei arcului.4 Cuplaje cu arcuri lamelare dreptunghiulare montate radial Reprezentarea din figura 5. Pentru unghiuri de rotire reduse f. . iar Ft – forta tangentiala care actioneaza asupra arcului elicoidal în boltul de prindere (figura 5.19) [2].20).28) în care: D este diametrul mediu al spirelor. n – numarul spirelor.Scriind relatia de echilibru pent ru semicuplajul conducator se obtine momentul de torsiune transmis de cuplaj: Mt z Ft R 0 (5. expresia momentul transmis poate fi calculat cu relatia: M(f ) 3 E I (r l) 2 l3 f (5. în functie de marimea unghiului de rotire relativa a semicuplajelor (figura 5.29) se obtine caracteristica cuplajului [2]: M t (f ) 2 z G d 4 R0 4 D 3 (sin n a a f a f sin ) cos 2 2 2 (5..17).31) în care I este momentul de inertie al unui pachet de arcuri lamelare. R0 – raza cercului de asezare a bolturilor.5.26) în care z este numarul bolturilor unui semicuplaj. relatia dintre sageata fiecarui arc si unghiul de rotire relativa a semicuplajelor f are forma: f 2 R 0 sin f 2 2 R 0 sin (a f ) 2 (5.30) 5. Geometric. F si f din relatiile (5.29) Prin eliminarea parametrilor Ft . Aceasta marime se determina cu relatia: Ft F cos(a f ) 2 (5. iar G – modulul de elasticitate transversal..(5.27) Sub actiunea fortei F.18 ne permite sa observam ca acest cuplaj prezinta doua puncte de discontinuitate a caracteristicii (figura 5. arcul elicoidal se comprima cu sageta: f 8 D3 n F G d4 (5.26)).

Avantajul acestei variante este acela ca.21. caracteristica este neliniara. la cresterea momentului de torsiune.19 d) Figura 5. .a si b). Pentru varianta constructiva din figura 5.A B-B 7 8 1 2 A-A 3 B 4 5 6 A B Figura 5.a.b.18 Mt R a x a) 1 2 a l F a b) F F c) Figura 5. caracteristica functionala a cuplajului poate fi liniara sau neliniara. pentru geometria din figura 5.21.5 Cuplaje dintat cu arcuri serpuite În functie de forma dintilor semicuplajelor (figura 5. caracteristica este liniara.20 5. are loc deplasarea punctului de început al contactului dintelui cu arcul.21.5. pentru ca dantura este curba. Astfel. pentru ca distanta dintre punctele de sprijin ale arcurilor pe dintii semicuplajului ramâne constanta. iar rigiditatea nu depinde de marimea momentului de torsiune.

a) p m m p b) Figura 5. iar în figura 5. 5.un plan normal pe arborele cuplat.22 este prezentat un cuplaj cu arc serpuit amplasat într.23 În figura 5.5.6 Cuplaje cu elemente elastice de tip bara de torsiune Cuplajele de acest tip pot fi realizate cu un singur sau cu doua rânduri de bare. pâna când curbura axei arcului devine egala cu curbura profilului dintelui (figura 5.21 Figura 5.22 Figura 5.25).23 este desenul cuplajulului cu arcuri serpuite dispuse pe suprafata laterala. caracteristica cuplajului este liniara. Dependenta momentului de torsiune de unghiul de rotire relativa a semicuplajelor pentru portiunea liniara a caracteristicii se determina cu relatia [2] Mt 2 3 z E I D0 8 s3 f (5. Sub actiunea momentului de torsiune. 3 – element condus.24 apar elementele constructive principale: 1 – element motor.32) . 2 – arc bara. Problemele legate de caracteristica cuplajelor prezentate sunt tratate în lucrarea [2]. În figura 5.

33) 8 a3 ? D0 în functie de natura ferica. dependenta momentului de torsiune de unghiul de rotire relativa a semicuplajelor se determina cu relatia: 3 z E I D0 2 t M (f 2 (s 2 a ) 2 ) (5. I – momentul de inertie la încovoiere al arcului bara. Figura 5.5.26 D . D0 – diametrul de asezare a arcurilor bara.25.unde: z este numarul de arcuri bara. Acest cuplaj poate avea caracteristica liniara sau neliniara.7 Cuplajul cu element elastic toroidal 2 d D d2 d1 R R l l3 l L C D 4 l1 L Figura 5.25 Dupa ce curburile devin egale. cauciucului sau elastomerului din care este confectionata mantaua peri 3 l1 B 1 D1 R H R R3 R4 5. s – cota prezentata în figura 5. E – modulul de elasticitate longitudinala a materialului arcurilor.24 Figura 5.

.2 0. 35°.15 0.03 0. Caracteristica elastica a cuplajului este data de relatia: M t (f ) Kc G D3 f (5.05 0. si.08 0.27). în care B este latimea mansonului de cauciuc.29). Indiferent de varianta.28 d . ß = d / D.5. în caz contrar.07 Figura 5.8 Cuplajul elastic cu bolturi Reprezentarea din figura 5. Kc = coeficient geometric.25 0. Cuplarea arborilor este mult usurata de faptul ca deplasarile axiale.34) în care: D este diametrul exterior al elementului elastic toroidal. G – modulul de elasticitate transversal al materialului elementului elastic. trebuie sa existe posibilitatea deformarii libere a elementelor elastice.12 a = 0. Unghiul de rotire relativa a semicuplajelor poate ajunge la valori mari cuprinse între 12 .28 se refera la varianta constructiva cel mai des întâlnita (STAS 5982/6 -81). Sub efectul momentului de torsiune.. fara a mai avea capacitatea de atenuare a socurilor torsionale.26) au gabarit radial mare.04 0 0. L db D F D0 l2 l1 b j Figura 5.35 0. ca urmare. au capacitatea de a prelua o mare cantitate de energie mecanica.27 5. cuplajul se rigidizeaza.01 0. iar d – grosimea acestuia (figura 5. unghiulare. Kc 0. prin momentele de torsiune aplicate prin soc sau într.30 0.29 Figura 5.un alt regim dinamic sever.Cuplajele cu element elastic toroidal (figura 5. radiale sau mixte pot fi preluate de deformarea elementului elastic. în mod exceptional 40°. dependent de rapoartele a = B / D. fiecare bolt este solicitat la încovoiere de catre forta tangenta la cercul cu diametrul D0 (figura 5.

40) db j 5. între unghiul de rotire relativa a semicuplajelor f si sageata exista realatia : f D0 2 f (5. Pentru a nu se produce ruperea danturii este necesar ca arborii sa nu aiba abateri de coaxialitate.. Daca cuplarea arborilor se face în sarcina. iar a . Legatura dintre forta F si sageata f (figura 5.35) unde z reprezinta numarul de bolturi. ceea ce limiteaza puterea .un exponent care tine seama de forma elementului elastic si de materialul din care este facut..37) Ca urmare. Fata de ambreiajele cu frictiune.39) (în care F1 este forta care revine unui bolt din momentul de torsiune). se poate exprima caracteristica functionala a cuplajului: M t (f ) z c D0 2 a 1 fa (5.80 MPa (5.29). produsa de aceasta..7 MPa (5.Aceeasi forta solicita la strivire mansonul de cauciuc care îmbraca boltul. este data de relatia: F c fa (5. cuplajele cu dinti frontali nu necesita reglaje în timpul functionarii.5. dantura este solicitata prin soc. la aceste cuplaje apar avantajele: gabarit radial mult mai mic.6 Cuplaje intermitente rigide Cuplajele intermitente rigide permit transmiterea momentului de torsiune prin intermediul danturii frontale sau radiale dispuse pe cele doua semicuplaje conjugate. în plus. respectiv cu relatia: ss F l1 ssa 5. Geometric. iar vitezele periferice ale celor doua semicuplaje sunt diferite – caz uzual.. respectiv a mansoanelor de cauciuc la strivire se face cu relatia si Mi Wi F l2 3 p db 32 s ai 60. pentru materiale indigene a = 1. Relatia din care se deduce forta pe un bolt este: F 2 Mt z D0 (5.36) în care c este un coeficent de elasticitate.38) Verificarea bolturilor la încovoiere. rigiditate sporita si cost redus.

sincronizator. 4 . ambreiajul este prevazut cu sincronizatorul 2. 45 MPa.. Schema unui astfel de cuplaj este prezentata în figura 5. 120 MPa. astfel: . 1 2 D H7 / f7 Figura 5. pentru cuplare la viteze relative scazute. Semicuplajele se executa din oteluri de calitate sau aliate cu duritatea superficiala cuprinsa în intervalul 56 .care poate fi transmisa. numarul dintilor frontali este cuprins între 3 si 60.30 a) b) c) d) e) f) g) Figura 5. 5. pentru cuplare la viteze relative ridicate. 62 HRC.arbore motor.. Pentru micsorarea socurilor de cuplare..1 Ambreiaje cu craboti (cuplaje intermitente cu dantura frontala) Acest cuplaj realizeaza cuplarea si decuplarea prin deplasarea comandata a reperului 2 – semicuplaj antrenat (figura 5. realizat sub forma unui ambreiaj dublu conic cu frictiune.s a = 35 .element de cuplare cu coroana dintata interioara.s a = 50 … 70 MPa. În functie de marimea momentului care trebuie transmis.31 h) d i) Calculul de rezistenta a danturii se face la strivire.. . Formele pe care le pot avea crabotii (dintii frontali) sunt prezentate în figura 5. . încovoiere si forfecare.6. Cea mai importanta solicitare este cea de contact (strivire) pentru care tensiunile admisibile se aleg în functie de conditiile de functionare.30). Utilizarea unor dispozitive de sincronizarea a vitezei periferice permite largirea domeniului de utilizare.31.2 Cuplajele intermitente cu dantura radiala Constructiv aceste cuplaje se aseamana cu sistemele numite cuplaje permanente mobile dintate. pentru cuplarea sincrona.32 în care: 1 . 3 .arbore condus cu coroana dintata exterioara.. 5... 5 . .s a = 90 .6. ceea ce permite egalizarea turatiei reperului 4 cu turatia reperului 5.arbore condus cu coroana dintata exterioara. 2 .

cu o singura interfata de frecare (ambreiaj plan). la schimbarea fara socuri a treptelor de viteza la autovehicule rutiere si la masini. la suprasarcina. la frânarea usoara a unui autovehicul. instalatiilor de foraj si de pompare. Ca urmare. Ambreiere (automata) Masina motoare (MM) Q Caneluri Discuri de frictiune Figura 5.). atât în sarcina cât si la mers în gol. 5.unelte etc. Acest avantaj functional este utilizat în urmatoarele situatii: a. pentru scurt timp.7. masinilor de ridicat si transportat. pentru limitarea momentului de torsiune transmis.1 Schema ambreiajului cu frictiune Schema din figura 5. ambreiajele sunt utilizate la constructia: autovehiculelor.Figura 5.7 Cuplaje intermitente cu frictiune (ambreiaje) La cuplajele intermitente. la pornirea lenta a unui autovehicul .32 5. ambreiajul având si rol de cuplaj de siguranta. masinilor-unelte. la decuplarea transmisiei mecanice de motor (la oprirea temporara a unui autovehicul cu motorul în functiune. b.pentru asigurarea unei încarcari progresive a elementelor transmisiei. c. fara schimbarea treptei de viteza.33 corespunde variantei constructive cu discuri plane. cu posibilitatea rotirii relative a arborilor (motor si condus).33 Debreiere (comandata) Masina de lucru (ML) . concasoarelor. legatura dintre arbori poate fi stabilita sau întrerupta la o comanda exterioara sau în mod automat. malaxoarelor etc.

în functionare. b. d. electromagnetica. acestea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a. pneumostatica. pentru a nu fi necesara înlocuirea frecventa a discurilor de frictiune. discurile nu trebuie sa patineze. Tabelul 5.7. pentru ca uzura si pierderile de putere sa fie cât mai mici. asigurarea unui bun transfer de caldura spre exterior. d. în stare cuplata.2 Cerinte impuse ambreiajelor cu frictiune Pentru asigurarea functionarii ambreiajelor cu frictiune în conditii de fiabilitate ridicata.7. f. c. Pentru ca forta de ambreiere Q sa fie cât mai redusa. b. Acestea din urma sunt capabile sa transmita momente de torsiune extrem de ridicate. durata procesului de ambreiere sa fie scurta. coeficientul de frecare dintre discuri sa fie stabilizat si de valoare ridicata. pentru mentinerea echilibrului termic în limitele admise de natura materialelor de frictiune. schimbarea turatiei arborelui condus sa se realizeze fara socuri.4 Regimul de frecare cu ungere Otel calit / otel calit Textolit / otel fara ungere - Fc / Fc sau Fc / otel calit Bronz sinterizat / otel rectificat Tesatura de bumbac impregnata cu rasini sintetice / otel sau Fc Tesatura de azbest impregnata cu rasini sintetice / otel sau Fc Azbest presat cu rasini sintetice cu aschii de cupru sau de alama (ferodo) / otel sau Fc Cauciuc cu insertie metalica / otel sau Fc Materiale metalo-ceramice / otel calit Materiale din pulberi metalice / otel calit . e. 5. prin circulatia fortata a uleiului de ungere si racire (la ambreiaje cu ulei) si prin marirea suprafetei de racire a carcasei ambreiajului. adica prin nervurarea acesteia.4. hidrostatica. pentru a conduce la un gabarit radial minim. mecanica (cu pârghii si arcuri).Antrenarea arborelui condus al masinii de lucru de catre arborele conducator al masinii motoare se realizeaza prin frecarea care apare între discurile solidare cu acestia. ceea ce se obtine prin ventilarea carcasei ambreiajului (la ambreiaje uscate de mari dimensiuni). se realizeaza ambreiaje cu discuri conice si ambreiaje plane multidisc. Dupa modul de realizare a fortei de ambreiere. în regim nominal de încarcare. durabilitate ridicata. g.3 Cupluri de materiale Cele mai des utilizate cupluri de materiale sunt prezentate în Tabelul 5. c. ambreiajele cu frictiune pot avea comanda: a. comanda ambreiajului sa nu necesite forte prea mari de actionare. 5. frecarea dintre discurile care transmit miscarea si puterea se obtine prin apasarea lor cu forta axiala Q.

1 3 4 5 7 Q Arbore conducator 2 Figura 5. asa-zisul ambreiaj plan. 2.36.34 este prezentata schita de principiu pentru un ambreiaj cu o singura interfata de frecare cu discuri plane.35 sunt: 1.5. 5. 6. 7. piston pentru ambreiere. pentru ca forta de ambreiere Q sa se propage nediminuata în tot pachetul de discuri si sa aiba astfel valori cât mai reduse. semicupla solidara cu arborele condus. .7. adica ambreiajul multidisc.4 Probleme constructive µ Ambreiere Debreiere De Q Arbore condus Di Figura 5.35 se gaseste schema ambreiajului cu mai multe interfete de frecare. 4. Elementele geometrice principale ale discurilor de ambreiaj din otel calit si rectificat sunt prezentate în figura 5. Rectificarea discurilor este necesara.35 6 Arbore condus Componentele ansamblului din figura 5. semicupla solidara cu arborele conducator. Discurile din otel calit si rectificat 3 si 4 au grosimi în intervalul 1 … 2 mm. discuri de otel calit si rectificat prevazute cu caneluri la interior în contact cu semicupla condusa 2. arcuri elicoidale cilindrice pentru aplicarea elastica a fortei de ambreiere Q. cilindru hidraulic solidar cu semicupla 2. 3.34 În figura 5. discuri de otel calit si rectificat prevazute cu caneluri la exterior în contact cu semicupla motoare 1. iar în figura 5.

în functie de solutia constructiva aleasa. Figura 5. schimbarea garniturilor si aplicare noilor nituri (figura 5. Daca asamblarea garniturilor de ferodo. dupa uzare. În canalele respective se aduna treptat particulele de uzura care se elimina în exterior prin centrifugare.38 În cazul discurilor din otel durificat si rectificat se adopta solutia realizarii canalelelor radiale. respectiv din materiale metalo-ceramine.38. nu mai este posibila.36 b De Daca garnitura de frictiune este din tesatura de bumbac impregnata sau din azbest impregnat. se realizeaza prin nituire.39 . grosimea pachetului este mai mica..37). 2 mm..37 Figura 5. Materialele recomandate pentru nituri sunt alama.5 . În cazul în care garniturile de frictiune sunt lipite (figura 5. cu adâncimea de ordinul 0. 4 mm. respectiv prin nituire asa cum este reprezentat în figura 5.Di Figura 5.. elicoidale sau oblice. Adâncimea admisa pentru uza re este sa = 0. de exemplu. Grosimea “s” a garniturilor de frictiune este de ordinul 1 . iar reutilizarea discului de otel. cât si la ambreiajele unse. lipire sa disc otel disc otel Figura 5.38)..39) pentru a favoriza ventilarea si racirea acestora.37 si 5.5 mm (figura 5. atât la ambreiajele uscate. unele aliaje de aluminiu si cuprul. atunci dupa pierderea prin uzura a stratului de grosime sa este posibila îndepartarea niturilor vechi. aceasta se monteaza pe discul suport de otel prin lipire.

unghiurile de rotire ale arborilor conducator 1 si condus 2. µ . Mf – momentul de frecare din ambreiaj.2 .momentul de torsiune din arborele condus. iar în figura 5. Mm – momentul de torsiune din arborele motor.41 .Apasarea discurilor de frictiune se realizeaza cu arcuri elicoidale (dispuse central sau pe periferie) sau cu arcuri disc.5 Bazele teoretice ale procesului de ambreiere În figura 5. în care notatiile sunt: J1 si J2 – momentele de inertie reduse ale rotorului masinii motoare.40 este reprezentata schema ansamblului masina motoare – ambreiaj – masina de lucru.41 b este prezentata variatia vitezei unghiulare pentru arborele motor. 5. numit “de presiune” care permite debreierea fara oprirea transmisiei mecanice.41.7. respectiv pentru arborele condus. f 1.41 a este prezentata variatia momentului de frecare din ambreiaj.coeficient de frecare Mm MM J1 Q J2 Mr ML ? 1. Ma Mfc a) Mr t1 ? O1 b) O2 t1 Cuplare Ma tp ?1 ?2 Patinare T T t2 Demaraj ? 1= ? 2 = t 1 t Figura 5. ? 1.2 – vitezele unghiulare ale arborilor 1 si 2. respectiv masinii de lucru.40 ? 2.f2 Diagramele caracteristice pentru cuplarea în sarcina sunt reprezentate în figura 5.f1 Mf Figura 5. Mr . Între elementul care realizeza apasarea axiala si arcuri exista un rulment. astfel: în fig 5.

t2 – perioada de demaraj. T – durata ambreierii si demararii. Se observa ca forta de ambreiere Q nu se aplica instantaneu. rotorul condus atinge. “frânat” în intervalul anterior si care. astfel. variatia fortei de apasare Q este aceeasi.Caracteristicile diagramelor sunt: t1 – perioada de cuplare.zisa se face în intervalul t1 t2 . La sfârsitul ambreierii. cresterea momentului de frecare din abmbreiaj si scaderea turatiei arborelui conducator. fara sa se produca si accelerarea arborelui condus. t1 momentul de frecare creste pâna la valoarea momentului rezistent (util) care se manifesta în arborele condus. în final. si el.42 Ambreierea propriu. Mr O ?1= ? rel ? O1 O2 t1 a) ? 1 (t) ? 2 (t) tp t e2 T b) Figura 5. Din diagrama se observa ca arborele condus a trecut. pentru acoperirea diferentei de momente de accelerare (M’a – Ma). în timpul ambreierii. M Mf Mf = Ma + Mr = ct. Ambreierea se încheie în intervalul t – t2 când are loc cresterea. În acest interval patinarea discurilor este intensa. sincron. Notatia Ma se refera la momentul necesar accelerarii maselor aflate pe arborele condus caracterizate prin momentul de inertie J2 . t O2 = 0 e T ?2 t 1 Ma T t . T’ – durata procesului de ambreiere.. ajunge la turatia initiala O 1 . se produce si accelerarea arborelui conducator. În plus. turatia arborelui conducator O1 cu care este. În intervalul de timp 0 . Ca urmare. ca alura.. ci pe intervalul 0 – t1 ’. realizându-se accelerarea suplimentara a rotorului J2 . În intervalul t1 – tp se realizeaza accelerarea arborelui condus. în continuare. cu a momentului de frecare. a p momentului de frecare. tp – perioada de patinare. de la turatia initiala O2 la turatia de sincronism O1 . se produce o încetinire a vitezei arborelui conducator.

în plus.48) Mr (5.46) Daca se face aproximarea ? r (t) = ct.43) dt Viteza unghiulara relativa este diferenta dintre vitezele unghiulare instantanee ale celor doi arbori: ? r (t ) ? 1 (t ) ? 2 (t ) (5.45) Timpul de patinare se obtine punând conditia ? r(t) = 0.Diagramele prezentate mai sus pot fi schematizate. Pentru cazul ambreierii în gol. diagramele caracteristice ambreierii sunt simple (figura 5.41) Integrând.44) adica.42) (5. = O1 .a). considerând ca forta Q se poate aplica brusc.42. pe baza relatiilor de mai sus: ? r (t ) O1 O2 J1 J 2 Mf J 1J 2 Mm J1 Mr J2 t (5. rezulta un set de diagrame mai usor de interpretat (figura 5. Ecuatiile diferentiale de echilibru dinamic pentru sistemul motor – ambreiaj. coeficientul de frecare µ se considera a fi constant în timpul ambreierii. Ca urmare.b) si permit determinarea timpului de ambreiere corespunzator T.42. Cu e2 s-a notat acceleratia unghiulara pentru arborele condus.47) t O2 . adica în absenta sarcinii. obtinem: ? 1 (t ) ? 2 (t) df 1 dt df 2 Mm J1 Mf J2 Mf Mr t O1 t O2 (5. de unde rezulta: tp O1 J1 J 2 Mf J 1J 2 O2 Mm J1 Mr J2 (5. atunci: ? r (t ) O1 Mf J2 de unde rezulta: tp O1 Mf O2 J Mr 2 (5. respectiv ambreiaj – masina de lucru sunt: J 1 1 M f f  J 2 f 2 M r Mm Mf (5.

5 conduce la concluzia ca este dificil de optimizat geometric si functional un ambreiaj.5.50) permite analiza vaiabilelor de care depinde timpul de ambreiere care trebuie sa aiba valori cât mai reduse.51) Este evident ca. conduce la dificultati în proiectarea masinii de lucru care trebuie sa fie cît mai compacta .reducerea momentului de inertie J2 – benefica.diametrul mediu Dm este mare. asadar si diametrul exterior este mare Analiza datelor din Tabelul 5.coeficientul de frecare µ este mare Conditiile din coloana stânga atrag si efecte negative. . astfel: .forta de ambreiere Q este foarte mare .consecinta cerintei alaturate este cresterea gabaritului radial al ansamblului .Daca se considera cazul ambreierii în gol. (Mr = 0 si Mf = Ma) si daca se pleaca de la O2 = 0.viteza unghiuara O1 este cât mai redusa . de forma: tp O1 J 2 Mf (5.5 Reducerea timpului de ambreiere se obtine daca . atunci timpul de ambreiere se poate calcula cu o relatie simpla.49) O relatie cu totul aproximativa a momentului de frecare si anume: Mf µ Q Dm 2 (5.) si. pentru a nu se produce uzarea prematura a ganiturilor de frictiune. duce la solicitarea prin soc axial a întregului ansamblu . rulment de presiune etc. din punct de vedere al gabaritului.reducerea vitezei unghiulare O1 conduce la cresterea gabaritului masinii motoare . Tabelul 5. dar uzura garniturilor de frictiune este intensa si durabilitatea ambreiajului este modesta .momentul de inertie redus J2 are valori cât mai scazute . în plus.cerinta alaturata poate fi respectata optând pentru un regim de frecare la limita sau pentru unul cu frecare uscata.consecinta secundara a cerintei este supradimensionarea sistemului care asigura realizarea fortei de ambreiere Q (arcuri. pentru a obtine un timp de ambreiere cât mai mic trebuie îndeplinite conditiile prezentate în Tabelul 5. Cu aproximarile facute rezulta: tp T 2 O1 J 2 µ Q Dm (5.

astfel: Pf Wf z 3600 W (5.53) Din relatiile (5. = O1 . fara sarcina.57) (5. Ca urmare a procesului de ambreiere.60) .5. în aceeasi masura. Evident.7. pentru ? 1 (t) = ct.6 Energia disipata în timpul ambreierii Puterea pierduta prin frecare în timpul ambreierii are forma generala: Pf (t ) M f ? r (t ) (5. rezulta succesiv: Wm ? 1 M m O1 1 Mf 2 Mm O O2 J2 (5.58) Mf M r O1 O 2 O1 Se poate constata ca.55) se poate cacula randametul transferului de energie de la masina motoare la masina de lucru: ? 1 WF Wm (5. randamentul se poate calcula cu relatia: ? 1 1 Mf 2 Mm (5. energia disipata se regaseste în încalzirea abreiajului si în uzarea garniturilor de frictiune. dar si la debreiere. mai mic decât 50%. pentru situatia particulara data. = O1 . La pornirea în gol.54) Stiind ca energia furnizata de arborele motor este: Wm M m O1 t p (5. rezulta: Wf Mf (O1 O 2 ) 2 J 2 (M f M r ) 2 (5.52) iar energia disipata este: tp Wf 0 Pf (t) dt Mf 2 Mf (O1 O 2 ) 2 J 1 J 2 (J 1 J 2 ) M m J 2 M r J1 (5. pentru ca Mf < Mm. randamentul este mai mic de 50%.52) si (5. ceea ce da masura uzurii care se produce în intervalul de timp studiat. cu atât mai mult.53).56) Pentru cazul particular ? 1 (t) = ct.59) Cunoscând marimea energiei pierdute prin frecare se poate exprima puterea pierduta prin frecare pentru un ambreiaj la care ambreierea se produce cu frecventa de z ambreieri pe ora. ca la ambreierea în sarcina randamentul este.

60)... pentru a determina momentul de frecare Mf : Mf M r ci cs (5.65) cu care se va dimensiona.. 1.0 daca avarierea ambreiajului conduce la oprirea masinii daca avarierea ambreiajului conduce la avarierea masinii daca avarierea ambreiajului conduce la avarierea mai multor masini daca avarierea ambreiajului poate conduce la pierderi de vieti omenesti 1.7. cu respectarea presiunii de contact admisibile pa. .6 cs daca masina de lucru are un mers uniform daca masina de lucru are un mers neuniform daca masina de lucru are un mers puternic neuniform 1.0 1.5 Cunoscând expresia momentului de frecare dintre discurile de frictiune..63) 1 3 De 12 M f p a µ (1 k ) 3 (5. se poate face dimensionarea geometrica.6 . adica aflarea diametrului De exterior De si. Mf 1 D3 µ Q e 2 3 De p 2 p (D e 4 D i2 ) Di3 D i2 (5.0 .. mai întâi.64) Dupa stabilirea diametrelor De si Di se poate calcula forta necesara la ambreiere: Q p p a (D2 e 4 D2 ) i (5. ulterior. se poate trece la aflarea energiei consumate prin frecare Wf – relatiile (5..2 1.7 .62) Q (5.5. sistemul de realizare a fortei (arcurile) si rulmentul de presiune.54) si a puterii de frecare Pf – relatia (5. Tabelul 5.6 ci 1. a fortei de ambreiere Q în raport cu presiunea de contact dintre discurile respective si alegând raportul Di k 0.53) sau (5.5. implicit a diametrului interior Di.0 1.7 Calculul ambreiajului cu discuri plane cu o singura interfata de frecare Se adopta. Datele geometrice fiind stabilite. 2. valorile coeficientului de serviciu cs si al celui de importanta a transmisiei ci.61) Pentru cs si ci sunt recomandate valorile preze ntate în Tabelul 5.6 2.6.0.

. 0. factorul k este coeficientul global de transfer de caldura W m 2 grad dependent de viteza curentului de aer care spala carcasa ambreiajului.. 0....1 .. 0.65 0.09 180 0.2 .5 180 400 0.. k 12. Tabelul 5..1 .2 100 150 0.7 – corespunzator ambreiajelor cu o singura interfata de frecare.... 0.02 .. 0.65 0..35 .. 1.2 .4 .. 1..1 . 0.7 Coeficientul de frecare µ Temperatura admisibila tadmisibil [°C] regim permanent regim intermitent Cuplul de materiale pa [MPa] cu ungere fara ungere Fc / Fc Tesatura de bumbac cu rasini sintetice/ otel sau Fc Tesatura de azbest cu rasini sintetice/ otel sau Fc Bronz sinterizat/ otel sau Fc Ferodo / otel sau Fc Cauciuc cu insertie / otel sau Fc 1 .5 .4 0.66) În relatia (5.2 .2 .7 0. 1 0.4 0..8 0.1 ...7 2.25 0.8 v aer .. exprimata în m/s. 0.05 ..... ceea ce permite aflarea temperaturii medii a discurilor de frictiune.8 0...15 .. 0.2 200 300 0. 0.1 300 0...25 0.15 .8 0.2 250 300 . 0. 0. 0. astfel: t mediu t0 Pf k Ac t admisibil (5..4 .Se poate considera ca întreaga putere pierduta prin frecare se regaseste în fluxul de caldura evacuat prin radiatie si convectie prin suprafata carcasei ambreiajului Ac. pentru coeficientul de frecare µ si pentru temperatura admisibila tadmisibil sunt date în Tabelul 5.66)... 0.67) Valori orientative pentru presiunea admisibila de contact pa. 0. (5..2 0..

5.71) . pentru a tine cont de conditiile de racire mai dificile.0.70) de regula. 60 mm3 / W s. figura 5. se admit valori k Di De 0.5. Avantajul ne t fata de ambreiajele cu o singura intefata de frecare este acela ca la aceeasi forta de apasare Q se produc i forte de frecare interdisc. Solidarizarea discurilor motoare.La ambreiajele multidisc.s]. în cazul discurilor din otel. pe de alta parte... forma: Mf 3 1 D e D i3 µ Q i 2 3 De D2 i (5. Momentul de frecare total are.38). iar pentru otel calit / otel calit qa = 5 mm3 / W s. daca planeitatea discurilor este perfecta. ceea ce înseamna momente de frecare de i ori mai mari. Calculul ambreiajului continua cu determinarea timpului de ambreiere. mentionam ca depasirea acesteia are ca urmare: exfolierea sau fisurarea garniturilor. iar c este numarul discurilor solidare cu semicupla condusa. aplicând formulele: Q Mf pa p (D 2 D 2 ) e i 4 c i c s M t no min al (5. Pentru materiale de tip ferodo uzura specifica este qa = 20 . ondularea suprafetelor active si. pentru presiunea admisibila se vor adopta valori cu 40% mai mici decât cele prezentate în tabel..8 Calculul ambreiajului multidisc Pe baza elementelor geometrice din figura 5.7 . cota s este grosimea stratului de material care poate fi a pierduta prin uzura (a se vedea. astfel: p (D 2 D 2 ) s a e i 4 Pf q a mm 3 Wh h (5. în ore de functionare efectiva) se determina în functie de uzura specifica determinata experimental si adoptata în calcule cu notatia qa [mm3 /W.. Durabilitatea ambreiajului (h.69) în care m este numarul discurilor solidare cu semicupla motoare. Cu privire la temperatura admisibila.43 si notând cu i numarul interfetelor de frecare: i m c 1 (5. gripajul. de exemplu.7. respectiv interioare. deci.68) în care produsul de la numarator reprezinta volumul de material admis a fi îndepartat prin uzarea garniturilor de frictiune. Pentru a nu fi depasita temperatura admisibila se impune racirea suplimentara a carcasei ambreiajului prin nervurare. ventilare sau racire fortata cu ulei în circuit închis. respectiv conduse se face prin intermadiul canelurilor exterioare.

7. daca ambreiajul este uscat si i = 50.72) 5.9 Calculul ambreiajului conic Pentru a micsora gabaritul radial si marimea fortei de ambreiere Q se utilizeaza. cu exceptia formulei durabilitatii care devine: p (D2 D 2 ) i s a e i 4 Pf q a Di h (5. respectiv de presiunea admisibila: N N 2 Mf µ Dm pa Dm b (5. în functie de momentul de frecare Mf .74) (5.73) Pe de alta parte.75) .. z0 z0-1 4 3 2 1 µ2 Rezulta diametrul exterior de frecare D e 12 M f Fz0 Fz0 Fz0-1 F3 F2 F3 F1 F0 Disc A Fz0-1 Disc B µ1 De r1 Figura 5. în locul ambreiajului cu discuri plane. Se recomanda ca µ p a (1 k 3 ) i numarul interfetelor de frecare sa fie i = 10.43 r2 Calculul ambreiajului multidisc continua cu cel prezentat la ambreiajul cu doua discuri plane cu o singura interfata de frecare de mai sus.44. Cu notatiile deja prezentate se poate expima forta axiala de apasare Q: Q N (sin a µ cos a ) (5. asa cum sugereaza schita din figura 5. daca ambreiajul este uns. ambreiajul cu o singura interfata de frecare dispusa pe un trunchi de con. se poate scrie relatia de calcul a apasarii normale pe suprafata activa N.

5.45 sugereaza ca rolele cilindrice care sunt interpuse între semicupla motoare 1 si semicupla condusa 2 pemit transmiterea puterii si momentului de torsiune într. semiunghiul conului a trebuie sa fie mai mare decât unghiul de frecare f . la rotirea lui în celalalt sens.Ca urmare se poate determina valoarea latimii de contact b.un singur sens de miscare si nu permit antrenarea în celalalt sens.76) a N a a µN Q a b Figura 5. cuplajele pot fi: .8.limitatoare de moment (cuplaje de siguranta). 5. a > 10°. La rotirea reperului 1 în sensul acelor de ceasornic rolele se împaneaza si asigura transmiterea miscarii. Pentru asigurarea acestor cerinte. .limitatoare de sens (cuplaje unisens) . pentru a nu se produce autofrânarea la debreiere.limitatoare de turatie (cuplaje centrifugale) . iar uzual a = 15°. astfel: b N Dm pa (5. în functie de marimea turatiei.8 Cuplaje intermitente automate Cuplajele intermitente automate asigura cuplarea si decuplarea automata.1 Cuplaje unisens (de cursa libera) Schema din figura 5. De regula.44 Evident. rolele se deblocheaza. de sensul de rotatie sau de valoarea momentului de torsiune transmis.

.numarul rolelor z = 3 … 6. a2 . . una dintrea acestea fiind cunoscuta de la transmisia bicicletelor sub numele de torpedou. trebuie ca rezultantele R1 si R2 sa aiba aceeasi directie si sensuri diferite. Din conditia geometrica (a se vedea triunghiul O1 O2 A): D d cos a 2 a d 2 (5.Figura 5.45 Pastilele dure dintre role si elementul motor nu permit producerea brinelarii. a si a.77) Rezulta diametrul d. Pentru ca rola sa ramâna blocata (în echilibru). în care a = f 1 + f 2 . a = 4 … 10°. Constructiv.unghiurile de frecare f 1 = f 2 = f = a / 2.coeficientii de frecare pentru contactul rola – element motor. respectiv rola – element condus µ1 = µ2 = µ. exista numeroase variante constructive.uzual. daca se adopta valori pentru D.46 este prezentata schema de calcul. 1 R1 B 2 Fn1 Fn2 d O2 C R2 Fn2 2 A 1 Fn1 D O1 Figura 5. Elementele functionale si constructive principale sunt: . . asigurând pastrarea geometriei suprafetelor active.46 În figura 5.

78) Punând conditia de transmitere a momentului de torsiune: Mf Mt calcul unde: (5. 5.Solicitarea rolelor si suprafetelor conjugate este tensiunea de contact hertziana la care se face verificarea sau dimensionarea.b e b O1 1 F0 F0 O1 Fcf µFn Fn c Ecuatia de echilibru de momente pentru un sabot. camasa semicuplei 2 pe care este normala.82) . Daca platoul 1 se roteste în sens orar. elementele componente principale sunt: 1 – platoul solidar cu semicupla motoare. la atingerea unei anumite viteze unghiulare ?.b permite calculul fortelor din sistem.47.47. 3 – sabotii.81) se poate rescrie prima relatie. Fcf 2 R r O2 O 4 a1 Fcf Figura 5. în raport cu punctul O1 este: F0 (a 1 a 2 ) Fcf b µ Fn e Fn c 0 (5.47. Schema din figura 5.a este prezentata schema de principiu a cuplajului centrifugal.2 Cuplaje centrifugale În figura 5.8.79) (5.80) Mf µ z Fn R în care z este numarul de saboti si tinând cont ca forta centrifuga este de forma: Fcf m r ? 2 (5. astfel: m r ? 2 b F0 (a 1 a2) M t calcul µ z R (c µ e) (5.a 3 a2 Figura 5. 2 – tamburul sau camasa semicuplei conduse. 4 – arcurile de readucere. forta de centrifugare Fcf devine suficient de mare pentru a pune în miscare.47. prin frecare.

84) m În general. aceste sisteme pot fi numite si cuplaje de suprasarcina. Eliminînd apoi F0 între relatiile (5. astfel: M t calcul (c µ e) µ z r R b (? 2 ? 2) 0 (5.9 Cuplaje de siguranta Rolul acestor cuplaje este acela de a întrerupe transmiterea miscarii. ? 0 = 0. În figura 5.49 este prezentata o singura varianta constructiva. 82) si (5. în raport cu centrul O.82 devine: m r ? 2 0 b F0 (a 1 a2) 0 (5. pentru ca frecarea dintre bile sa fie cât mai mica. Ca urmare relatia 5. Ca urmare. În figura 5. .în care r este raza centrului de greutate a sabotului.49 Bilele 3 sunt introduse în locasuri speciale.83) Din formula de mai sus se poate afla valoarea fortei F0 . iar viteza unghiulara atinge valoarea ? 0 .48 este schematizat un cuplaj centrifugal la care elementele intemediare sunt bile de otel.83) se gaseste expresia din care se poate calcula masa sabotului.48 5. atunci cînd momentul de torsiune este mai mare decît cel pentru care s-a facut dimensionarea transmisiei. Figura 5.8 ?. forta de apasare fiind asigurata de arcul elicoidal cilindric 4. Fn ˜ 0. practicate în semicuplajele 1 si 2. 2 3 1 4 5 Decuplat H7 f7 Cuplat Figura 5. Când sabotul începe sa atinga tamburul 2. în incinta se adauga si ulei. si anume cuplajul de siguranta cu bile.

1985. D. 1983. Cretu. Coca.10 Bibliografie 1. Bucuresti. Tehnica.. Tuleasca.a. C. I. Editura Tehnica. Bârsan. Ed. Springer-Verlag. Tudor. II. Bucuresti. si Jâscanu.a.... Nieman. Radauceanu.. Berlin. D. I. 4. Radulescu.. Institutul Politehnic Bucuresti. vol. A. Racocea. Calculul si constructia cuplajelor.. Dinamica cuplajelor elastice.. s. 1978. G. 3. 2. Gh. D.5. Vornicu.. M. s.. Gafitanu.. 1975. Vol. 1988. C. I.. Ambreiaje si cuplaje de siguranta cu frictiune. M. S. Draghici. Bucuresti. . Pavelescu. Editura Tehnica. Maschinenelemente. Organe de Masini.

ETANSARI 6.pierderilor din mediul etansat (pierderi care implica de multe ori modificari de presiune si temperatura). în vederea reducerii uzurii. chimice. Rezistenta mecanica este o proprietate importanta atât în timpul functionarii cât si la montaj si demontaj. toate acestea cu influente negative asupra functionarii instalatiei si a mediului ambiant. siguranta în functionare trebuie sa fie maxima. În general. cu temperaturi diferite sau realizeaza protectia etansa a unor spatii continând diverse lichide. separarea a doua spatii care contin medii aflate sub presiune si. alteori fiind contradictorii. termen folosit si în lucrarea de fata.1 Generalitati Etansarile sunt organe de masini care realizeaza izolarea cât mai ermetica a unui spatiu continând un mediu sub presiune. termice) induse de mediul etansat sau din conditiile de exploatare. Toate trebuie sa indeplineasca anumite cerinte comune si. Cu termenul de etansare este denumit si procedeul de izolare a doua spatii. . . Rezultatele acestui fenomen sunt scurgeri de fluid.6. Durabilitatea etansarii trebuie apreciata în raport cu solicitarile (mecanice.patrunderii corpurilor straine. Fiabilitatea etansarii trebuie corelata cu importanta instalalatiei în care aceasta functioneaza. Eficienta economica se apreciaza atât prin pretul etansarii. de aici. Pierderile de putere pot apare datorita pierderilor de fluid prin etansare (pentru unele tipuri de etansari acestea fiind normale) si datorita frecarilor din etansare. distrugerea etansarii. 6. pierderea etansarii duce la pierderi accentuate ale fluidului etansat si/sau patrunderea impuritatilor în mediul etansat. Etanseitatea este principala proprietate necesara pentru evitarea: . Dispozitivele de etansare sunt denumite generic "etansari". Durabilitatea etansarii mai trebuie evaluata si în functie de capacitatea ei de a suporta demontari repetate. uneori. daca instalatia este valoroasa sau daca oprirea si/sau deteriorarea ei pot duce la pagube mari materiale sau umane. Fiabilitatea este proprietatea de a functiona un timp dat în limita parametrilor stabiliti si în conditii precise de utilizare. Etansarile sunt prezente în toate domeniile vietii. etansarile trebuie sa aiba anumite proprietati care. de multe ori sunt complementare. rezulta ca ele trebuie sa aiba anumite proprietati. de aceea a aparut o foarte mare diversitate de tipuri de etansari. Astfel. . uzura accentuata. Compatibilitatea cu mediile etansate asigura evitarea atacarii termo-chimice a materialelor pieselor etansarii de catre mediile izolate.amestecului de medii diferite. Accesibilitatea este foarte importanta pentru montare si demontare. împotriva pierderii acestora sau a patrunderii unor corpuri straine.1. cât si prin cheltuielile de întretinere care duc la reducerea costului total de exploatare.1 Proprietatile etansarilor În functie de tipul de aplicatie.

Organe de masini. putere pierduta). ETANSARI Fixe Mobile Cu contact direct Cu garnitura Cu contact Fara contact Cu forta de etansare interioara Cu forta de etansare exterioara De protectie Figura 6. scurgerile fiind limitate.1. Dupa pozitia suprafetelor pieselor care partcipa la etansare. Rezistenta si nepermeabilitatea la gaze sunt doua proprietati importante ale etansarilor folosite la instalatiile cu gaze. În unele aplicatii este dorita o buna conductibilitate.2 Clasificarea etansarilor Clasificarea etansarilor poate fi facuta dupa diferite criterii. În cazul etansarilor organelor de masini cu miscare relativa este foarte importanta limitarea sau eliminarea completa a scurgerilor mediului etansat prin jocurile pieselor aflate în miscare relativa.3 Alegerea etansarilor Alegerea tipului constructiv de etansare este un proces complex. Etansarile fara contact nu ridica problema frecarii. în anumite cazuri. În figura 6.1 este prezentata o clasificare a etansarilor. dificil. Dupa forma suprafetelor piselor active. etansari conice. eficienta lor nu depinde semnificativ de variatia temperaturii si a vitezei.1. Principalul factor care influenteaza alegerea este caracterul miscarii relative a pieselor ansamblului. etansari sferice. deosebim etansari plane. exista etansari pentru miscari de rotatie si etansari pentru miscari de translatie. dar. dar si cele specifice instalatei pe care ele functioneaza.1 Din punct de vedere al miscarii dintre pieselor. acestea nu sunt neglijabile. 6. exista etansari radiale si etansari axiale. enumerate anterior. al etansarii si al modul sau de functionare. Transmisii mecanice Conductibilitatea termica trebuie luata în calcul în functie de tipul instalatiei. în timp ce alte instalatii impun o izolare termica ridicata. etansari cilindrice. Trebuie considerate proprietatile generale ale etansarilor. 6. 170 . Tot la aceste etansari apare problema micsorarii frecarii si a urmarilor acesteia (caldura.

Acesti parametri pot sa varieze în timpul functionarii.2 este prezentata o diagrama [3] pentru alegerea orientativa a tipului de etansare. Alti parametri pot fi calculati: deformatiile pieselor. rot/min Figura 6.Etansari Conditiile de functionare ale instalatiei si cunoasterea lor influenteaza alegerea tipului de etansare. Anumiti parametri pot fi cunoscuti cu precizie: sarcina. caracteristicile mediului etansat. jocurile dintre piese. viteza. 0 d.2 171 . În figura 6. mm 15 20 25 30 35 40 50 60 70 80 100 100 50 15 20 25 30 v = 5 m/s 7 10 200 150 200 300 400 500 600 800 1000 1500 2000 3000 5000 7000 10000 15000 n.

sa aiba rezistenta la comprimare si. presetupa cu garnitura moale 6. segmenti. segmenti. etansare axiala Segmenti. segmenti. absoarbe si retine bine lubrifiantii. În general. sa prezinte o permeabilitate redusa fata de mediul etansat cu care trebuie sa fie compatibile. spatiul destinat etansarii.5 3 0. De exemplu. modul sau de generare si eficacitatea disiparii termice. de calitatea si microgeometria reala a suprafetelor de contact. cantitatea de lubrifiant care ajunge efectiv la etansare. presetupa moale. Tabelul 6. de temperatura locala. rasini. în stare presata. frecare buna cu suprafetele rugoase. La alegerea tipului de etansare trebuie considerate si influentele altor factori: tipul lubrifiantului. etansare axiala Inele manseta. etansare cu interstitiu Segmenti.5 Etansarea Perfecta Satisfacatoare Slaba Uzura Redusa Moderata Ridicata Tipul de etansare recomandat Labirint. 172 . parafina. inele manseta Labirint. inele manseta Labirint. presetupa cu inele de azbest Segmenti. presetupa metalica. inele manseta Inele manseta. fapt care îngreuneaza alegerea lor. poliesteri etc. o multitud ine de probleme sunt legate de determinarea exacta a temperaturii în zona de contact. viteza limita admisibila (care este un parametru de alegere al tipului de etansare) depinde de presiunea activa a mediului etansat.1 prezinta câteva indicatii generale pentru alegerea tipului de etansare. Tabelul 6. acestea din urma determinând. segmenti. materialele de etansare trebuie sa fie deformabile. cu rezistenta ridicata (în stare tabacita). O serie de parametri sunt necunoscuti în momentul alegerii etansarii. primul material folosit la etansari. Materialele pentru etansarile mobile trebuie sa aiba frecare de alunecare redusa si rezistenta ridicata la uzura. Alte avantaje ale pielii sunt: etansare buna fata de lichide. presetupa cu inele metalice. coeficient de frecare redus. în special fata de gaze. presetupa metalica. Astfel. limitarile de gabarit si temperatura. pie lea se foloseste în stare tabacita si/sau impregnata. adesea contradictorii. Pielea este. în final. etansari fixe Presetupa cu garnitura moale. Pielea este un material moale.1 Caracteristica Domeniul de functionala functionare Nelimitata Viteza [m/s] 14 2 3 1 Temperatura Nelimitata [ C] 1200 1400 Medie 40 Presiunea 500 600 [MPa] 20 40 3 20 0. presetupa cu garnitura moale Inele manseta. etansare axiala Segmenti. presetupa cu garnitura moale Inele manseta. combatuta prin impregnare cu ceara. presetupa cu inele metalice Interstitiu. cu flexibilitate si duritate ridicate si cu rezistenta la abraziune. Transmisii mecanice Unii parametri sunt greu de determinat: de exemplu. presetupa cu inele metalice. conditiile de ungere etc. etansare axiala Etansare cu segmenti. inele manseta Labirint. presetupa metalica. etansare axiala Labirint Labirint.Organe de masini. Principalul dezavantaj este porozitatea.3 0. emulsii acrilice. cronologic.2 Materiale pentru etansari Materialele folosite pentru etansari trebuie sa prezinte proprietati multiple. gradul de impuritate admisibil pentru buna functionare a sistemului. inele profilate Labirint Segmenti.

08 0. Cauciucul natural cauciucul etilen-propilen si cauciucul butilic nu sunt rezistenti la uleiuri. Principalii plastomeri folositi sunt poliamidele. Ele sunt foarte higroscopice. Pluta este practic impermeabila fata de lichide la presiune joasa. Pâsla are o capacitate mare de absorbtie a lichidelor. garnituri plane. ultramid.06 0. Pluta se foloseste la etansari fixe. Au o buna impregnabilitate utila la etansarile pentru gaze. teflon) si politrifluorcloretilena (hostaflon). cauciucul cloroprenic. Polimerii cu fluor. Poliamidele (relon.23 0. Teflon este folosit la presetupe. Hârtia si cartonul sunt materiale ieftine. Elastomerii se obtin prin o tehnologie specifica: prepararea amestecurilor.3 Ungere cu ulei 0. au coeficient de frecare redus. Azbestul se foloseste la garnituri moi.Etansari Pâsla este un material textil obtinut din fire de lâna netesute sau tricotate. Elastomerii rezistenti la uleiuri sunt: cauciucul nitrilic. duretan etc. La temperaturi mai mari de 350 C. obtinerea semifabricatelor prin calandrare. cauciucul siliconic. Garniturile se executa din placi obtinute din 70 % pluta granulata amestecata cu 30 % liant. dar. bumbacul. garnituri pentru ventile. Se pot durifica superficial. inul. segmenti.15 0.4 0. cauciucul polisulfidic etc. capron. folosite la etansarile fixe. Tabelul 6. Clingheritul se obtine din fibre de azbest cu un liant de cauciuc.) sunt produse sub forma de fire sau granule. ceea ce duce la modificari dimensionale care se pot combate prin fierbere în ulei mineral. Mg si. în final. Elastomerii sunt principalele materiale folosite pentru garnituri omogene sau cu insertie.19 Poliamida cu 5 % grafit coloidal 0. are rezistenta termica ridicata. Nu rezista la acizi si baze si oxideaza aliajele de Al. un coeficient de frecare redus si o elasicitate care se conserva timp îndelungat. elastcitate redusa si se deformeaza sub sarcina în timp.1 0. otelurile inoxidabile. datorita efectelor nocive. cei mai folositi pentru etansari sunt: politetrafluoretilena (PTFE. cauciucul uretanic. polimerii cu flor si policlorura de vinil. cauciucul poliacrilic.1 Poliamida bloc se poate prelucra prin aschiere. Fibrele textile sunt cânepa. mansete. iuta. unele tipuri degaja vapori otravitori. în stare uscata. dar este folosit putin în ultima vreme. au coeficient de frecare redus. dar si dezavantajele ambelo r materiale din care este obtinut.2 Coeficientul de frecare Tipul ungerii Static Cinematic Frecare uscata 0.15 0. cauciucul fluorocarbonic. nu sunt higroscopice. este permeabila fata de gaze. Pluta are un coeficient de frecare mare.07 0.3 prezinta comportarea la frecare a teflonului. necesita o usoara ungere la presiuni mici. Tabelul 6. extrudare si/sau depunere în bai de solutii de amestecuri de cauciuc urmate. perlon. de vulcanizare. au duritate mare.2. uneori.3 0. El reuneste avantajele. dar si pentru impregnarea altor materiale de etansare. Dupa cum reiese din tabelul 6. dar au dezavantajul distrugerii la demontare. conductivitate termica redusa si se farâmiteaza la folosire repetata. 173 .08 Ungere cu apa 0. Aceste materiale au rezistenta chimica foarte buna. acestea se folosesc în special sub forma de garnituri moi si ca insertii pentru garnituri manseta de cauciuc. Plastomerii sunt materiale sintetice termoplastice. poliamidele au un coeficient de frecare redus.

6. nu exista pericolul distrugerii bruste a garniturii. bronzul. Teoretic. Metalele moi sunt utilizate ca materiale de etansare sub forma de garnituri si inele de alunecare sau pent ru învelirea garniturilor din materiale elastoplastice. executie pretentioasa a suprafetelor de contact si.06 Cuplul de materiale Teflon/teflon Teflon/otel fara ungere Teflon/teflon cu ungere cu ulei Teflon/otel cu ungere cu ulei Coeficientul de frecare al teflonului scade cu cresterea sarcinii si creste odata cu cresterea vitezei. dar mai mare decât teflonul. aur.3 Etansari fixe cu contact Etansarile fixe cu contact se utilizeaza în aplicatiile în care piesele nu au miscare relativa. Cel mai des folosite metale sunt: plumbul. De exemplu pentru apa a h 10 6 mm Nu toate lichidele sunt aderente la suprafetele metalice.3.19 0. Policlorura de vinil este un termoplast obtinut prin plastifiere cu esteri. Are bune proprietati mecanice. alama. Forta produsa de pelicula întinsa a meniscului se poate calcula cu formula: F 2 s s Ac rc 174 (6. cuprul. hidrocarburi si uleiuri. Policlorura de vinil are un coeficient de frecare redus.07 0. deci: (6. platina.02 0. conditia de etanseitate este ca grosimea interstitiului ramas între cele doua suprafete sa îndeplineasca conditia [1]: h 3 a 2. argint. însa este mai ieftina decât acesta.04 0. montare si demontare usoare. Etansarea se realizeaza prin întrepatrunderea si deformarea (elastica sau plastica) a vârfurilor asperitatilor suprafetelor de contact. fonta cenusie. etansarea se distruge la demontare. în unele cazuri. otelul. Este rezistenta la acizi.1) mm .1 Etansari cu contact direct Etansarea fara element intermediar este o solutie des întâlnita în constructia de masini. Se cunoaste ca proprietatile de udare cresc cu micsorarea tensiunii superficiale. aluminiul. Transmisii mecanice Tabelul 6. Ea se realizeza prin presarea (uneori pâna în domeniul plastic) reciproca a doua suprafete apartinând piselor de etansare. Printre avantaje se pot mentiona: etansare buna concomitent cu centrarea pieselor.3 Coeficientul de frecare 0. 6.2) unde a este diametrul moleculei de fluid. are o buna rezistenta la uzura si este usor sudabila.Organe de masini.88 10 7 (6.11 0.09 0. simplitate constructiva. Dezavantajele sunt: forte mari de montaj. Existan doua mari categorii de astfel de etansari: etansari cu contact direct (fara garnitura) si etansari cu garnitura. monelul (63 65 % Ni aliat cu 28 30 % Cu).3) .07 0.

presiunea limita creste.b) [2]. A este aria sectiunii capilare si rc este raza capilarei.3 Suprafata de etansare b d1 d 2 2 sin f b b b) Forta de apasare se realizeaza din exterior si depinde de presiunea care trebuie realizata. dar trebuie ca cele doua suprafete sa aiba un contact cât mai bun.05 0. etansarea se poate realiza fara garnitura. 6. s 7. c Pentru apa la 18 C se admit: rc 5 10 5 mm.3.5) unde pe – presiunea de etansare.92 MPa (6. Rugozitatea trebuie sa fie în domeniul Ra = 0.01 b (6. 6. valori cu care se poate calcula presiunea limita de etansare: s p F Ac 2 ss rc 2. F d1 d2 d1 d2 b d1 d 2 2 p a) Figura 6.5 – coeficient de suprapresiune.6) în care valorile p0 .3 10 3 N / mm . Pâna la o anumita presiune limita.a) sau conice (fig. Presiunea de etansare necesara este: pe p0 c p 0.Etansari unde este tensiunea superficiala.4) În cazul aderentei fluidului la suprafetele metalice. Pentru ventile se foloseste o formula similara: pe p0 c p 0.05 b (6.2 1.4 [2]. c si ale presiunii de etansare admisibile pe a sunt date în tabelul 6. 6.3. b – suprafata de etansare calculata ca în fig. honuire etc. p0 – presiunea initiala (de exemplu p0 este 3 MPa pentru apa si 5 MPa pentru abur). c = 1. Aceasta conditie se îndeplineste daca se aplica o presiune ridicata si daca se realizeaza suprafete cât mai fine obtinute prin rectificare fina.3. Suprafetele de etansare pot fi plane (fig. 175 . lepuire.5 m.

4 6. dar fara depasirea limitelor de solicitare admise pentru materialul garniturii.c.4 pe a [MPa] 2 4 30 150 8 100 250 Materialul Cauciuc moale Cauciuc dur.a si 6.2.f). 176 . cel mai des întâlnit tip de etansare. Dupa forma geometrica.c. Forta critica de presare trebuie determinata din conditia de functionare fara scapari (etansare totala). fonta Otel.8 b la etansarea lichidelor si k0 = b la etansarea gazelor si a aburului).3.5 c 0.4 0.f) sau speciale (figura 6. Transmisii mecanice Tabelul 6. montare si demontare usoare. material plastic Bronz cu Sn. piele.5. alama cu Sn sau Mn. exista garnituri montate liber (figura 6.5. deosebim garnituri elastice si garnituri plastice. Avantajele sunt deosebite: suprafete de contact plane cu rugozitate obisnuita. Figura 6. k g este rezistenta la deformare cu valori în tabelul 6.e.Organe de masini.1 Etansari cu garnituri plate Etansarea cu garnitura este.5. probabil.5.d. Dupa proprietatile materialelor.2 Etansari cu garnitura 6.a).8) unde d m d b este diametrul mediu (figura 6. garniturile inelare (figura 6. garniturile deteriorate se înlocuiesc rapid.4 sunt prezentate câteva variante constructive de etansari pe suprafete conice.3 0.e.d.5).5 1 1 (6.b)sau în canale speciale (figura 6.5. Pentru garniturile din materiale dure. aliaje dure Forta de apasare F se calculeaza cu: F p b pe d1 2 d2 p0 [MPa] 0. forta critica de presare [1]: Fa 0 p dm k0 k g (6. Dupa modul de montare. k0 este coeficientul strângerii intiale (k0 = 0.7) În figura 6.5.5 3 3.3.b.

În functionare.5 f) b Pentru garniturile din materiale moi se recurge la valori obtinute experimental pentru produsul k0 kg.6 sunt prezentate mai multe tipuri de profiluri folosite la aceste garnituri. 177 .5. contactul liniar initial se transforma în contact pe suprafata.3.Etansari b b h h b d d h d a) b) c) d h h d h b d) d b e) Figura 6. cu valorile din tabelul 6. se executa sub forma profilata. 6. deoarece ar fi neeconomic daca s-ar dimensiona suruburile si flansele pe baza presiunii critice. De asemenea. Tabelul 6. Garniturile din materiale dure.5 b Materiale dure Aluminiu moale Cupru Otel laminat cu OL 37 13CrMo44 Otel austenitic r Kg 10 20 Materiale moi Carton impregnat Cauciuc Teflon Clingherit 370 MPa 35 40 45 50 Pentru un calcul exact. garniturile se executa cu doua sau mai multe linii de contact. datorita rezistentei la deformare ridicate. se poate folosi sursa bibliografica [1].8). Se foloseste formula (6. În figura 6.2.5 k0 ×kg 2b 0.2 Etansari cu garnituri profilate Garniturile profilate sunt executate din materiale moi sau dure. pentru o mai buna etansare.1 b 2b 1.

Organe de masini.7 178 . Transmisii mecanice Figura 6.6 Figura 6.

De obicei. Forta de presare necesara se obtine la montare. elementul de etansare (elastic sau rigid) este presat la montare de alte doua piese pentru realizarea etansarii.8 Trebuie observat ca etansarile filetate pentru instalatii hidrostatice functioneaza la cele mai mari presiuni (30 MPa sau chiar mai mari). vulcanizate. Mufa 1 este filetata la un cap în corpul instalatiei. Etansarile cu fitinguri folosesc filetul conic. În general. de presiunea mare din conducte. Locasurile pentru garnituri trebuie sa asigure o deformare de 10 25 a acestora. La alegerea acestor etansari trebuie sa se tina cont. În figura 6. 179 Dn . Snururile profilate se obtin prin presare si extrudare. etansari de tuburi flexibile. prin deformarea elastica a garniturii. acolo unde este cazul.8 este prezentata o etansare pentru instalatii hidraulice. ferestre si functioneza la presiuni reduse sau în absenta presiunii. sub forma de snururi profilate de forme foarte diferite. Garniturile cu forme complicate se insereaza cu snururi de completare. 4 2 3 1 d s L1 L Figura 6. Montajul se face prin filetarea capatului de teava direct într-o piesa filetata interior. hidraulice sau hidrostatice. etansari cu flanse. Etansarile cu filet sunt cele mai sigure etansari de conducte.Etansari Dupa tipul de deformatie al garniturii în functionare. Uneori snururile se îmbina la capete. una din piese este conducta. Profilurile deschise folosesc la etansari de usi. La celalalt cap. strânge conducta 4 pe capul conic al mufei 1. etansari cu filet. capace. Etansarile pentru instalatii folosesc fitinguri conice. 6. prin suprafata conica a fitingului 2. în general. deosebim garnituri elastice si garnituri plastice. la lungimi finite si apoi. valorile mici corespunzând garniturilor de dimensiuni mari. Etansarile de conducte cu mufe din corp au un mod de functionare asemanator presetupelor. etansari filetate pentru instalatii pneumatice. din material nevulcanizat. Acestea sunt de mai multe feluri: etansari cu fitinguri filetate. Garniturile profilate din materiale moi sunt realizate.7 [1].3. De aceea acestea trebuie alese astfel încât sa reziste fortelor mari. garniturile din prima categorie au o singura linie de contact. Tipurile de etansari de conducte sunt: etansari cu mufe din corp.3 Etansarile îmbinarilor de conducte La îmbinarile sistemelor hidraulice sunt utilizate o mare varietate de îmbinari. mufa se fileteaza în piulita 3 care. Acesta presiune genereza o forta care tinde sa smulga conducta din sistemul de etansare. Exista o foarte mare diversitate de forme. unele fiind prezentate în figura 6.

diametrul de montaj si presiunea fluidului care trebuie etansat.4 Etansari prin inele O Etansarile cu inele O se folosesc în instalatiile hidraulice si pneumatice.10. La aparitia gazului sub presiune (figura 6. inelul se deformeaza. inelul O este ales cu un diametru exterior mai mare decât alezajul (figura 6. pa p pa p a) Figura 6. la miscari de translatie. d d a) b) Figura 6. Avantajele acestor etansari sunt: simplitatea constructiva.Organe de masini. La aparitia fluidului sub presiune (figura 6. realizând etansarea. 180 d c) .11 Inelele O si locasurile pentru inele O sunt standardizate în functie de tipul de montaj.10. astfel ca la cresterea presiunii fluidului.9. inelul realizeaza o presiune mai mare asupra suprafetelor pieselor de etansare.10 b) Pentru etansarea gazelor.b). cunoscute sub numele de “racorduri olandeze”.a). tip arbore (figura 6. pret redus.9 b) a) Figura 6. functionare sigura. care genereaza presiunea de strângere p a. Pentru asamblarea rapida a conductelor de foraj cu presiuni de 20 35 MPa si temperaturi de pâna la 100 C se folosesc asamblari specifice. 6. inelul se opune deformarii.a). În acest caz trebuie evaluate pierderile admisibile de fluid.11 sunt prezentate trei tipuri de montaj ale inelelor O: tip alezaj (figura 6. Principalul dezavantaj este dat de faptul ca nu se poate realiza o etansare completa. realizînd astfel presiunea de strângere la montaj pa.a) si cu joc la fundul locasului. Totodata. etansare în ambele sensuri. inelul se deformeaza elastic pâna la patrunderea în interstitiu. volumul redus al etansarii. În figura 6.11c). În figura 6.9 este prezentat schematic modul de etansare a inelului O.9.11. montarea. executie pentru o mare gama de dimensiuni. Inelul este montat în locas cu o strângere initiala (figura 6. pe colt (figura 6.3. Ele folosesc furtunuri cu insertie speciale pentru presiuni mari.11.b).b). Transmisii mecanice Etansarile de conducte flexibile sunt specifice instalatiilor hidrostatice. demontarea si întretinerea usoare.

75 1.12 Forta determinata de dilatarile termice este: Ft ? t et L a b ef L Es As E e Ae (6.9) unde Ff este forta data de presiunea fluidului.12) unde tet este diferenta de temperatura între zona inelului O si suruburile de strângere. în acest sens montajul de colt (figura 6.Etansari Capacitatea de etansare a inelelor O este influentata de urmatoarele: marimea interstitiului trebuie sa fie cât mai mica.2 Ff Fe Ft (6. de tip frontal. sistemul de prindere al capacului nu trebuie sa permita refularea inelului.c) nu este recomandabil. datorita elasticitatii suruburilor de prindere. b bef pef p d Dm Figura 6. Daca se considera un montaj cu inele O. Fortele componente sunt date de relatiile: Ff Fe 2 p p Dm (6. respectiv. 181 .12) si coeficientul m = 0. cel mai mic defect putând duce la pierderea etansarii.5 b (figura 6. daca se prevede o umflare a inelului în contact cu fluidul etansat. cu observatia ca pentru gaze se adopta o valoare dubla. în conditii de functionare (fluidul are presiunea p). inelul nu trebuie deteriorat la montare. respectiv inelului O. odata cu cresterea presiunii. daca temperatura este mai mare de 300 C. este coeficientul de dilatare termica pentru -5 -1 materialul suruburilor (pentru otel = 1. L este lungimea de lucru a suruburilor.10) (6. duritatea inelului trebuie marita.2 10 C ). Fe este forta de etansare si Ft este forta suplimentara data de efectele termice. As si Ae sunt ariile sectiunii suruburilor. în m.11.11) 2 p D m b ef m p unde bef = 0.25 [2]. în m2 . forta totala de etansare este [2]: F 1. Es si Ee sunt modulele de elasticitate ale suruburilor si inelului O. în Pa. locasul inelului trebuie marit. pentru a compensa tendinta de extrudare a inelului. în C.

Garniturile mixte sunt obtinute din material moale cu insertie metalica sub forma de sârma.Organe de masini. În practica industriala sunt folosite si alte mijloace de etansare fixa. Forta de compresiune necesara nu se poate determina decât experimental. Garniturile se executa din materiale moi. etansarile mobile cu contact se împart în: etansari cu forta de etansare interioara. etansarile mobile cu contact folosesc o garnitura presata pe piesa mobila. Transmisii mecanice La montaj: Fm unde s p D m b ef s s F (6. lamele. in. Etansari cu garnituri cu efect de pana sunt folosite în special în instalatii pentru presiuni ridicate. etansarea nu mai functioneaza dupa demontare. din materiale mixte sau din materiale rigide. este obligatoriu ca între ele sa existe lubrifiant. etansari c u forta de etansare exterioara si etansari de protectie. piele. Dupa modul în care functioneaza.13. Pintre avantaje sunt etansarea perfecta si stabilitatea termica. Ele se prezinta sub forma de snur de sectiune patrata. Dezavantajele sunt: instalatii suplimentare de încalzire sau racire. În figura 6. inele sau folii înfasurate. Dezavantajul acestui fenomen este legat de aparitia unor pierderi de lubrifiant care sunt acceptabile pâna la un anumit nivel. Etansarile mandrinate reprezinta asamblari nedemontabile a unei tevi prin presarea si largirea ei în alezajul unei piese masive.14. 6.13) =2. obtinut prin rasucirea sau împletirea fibrelor sau din tesaturi împaturite. Sudarea este utilizata ca mijloc de îmbinare etansata a unor elemente de instalatii care functioneaza sub presiune si temperaturi ridicate. În figura 6. Pentru proiectarea acestei etansari se pot folosi elementele geometrice indicate în figura 6. Etansarea este realizata prin actiunea unei forte exterioare care actioneaza într-un anasamblu denumita etansare cu presetupa sau etansare cu presgarnitura.a etansarea este realizata cu o singura garnitura. cauciuc.8 MPa [2]. azbest.13 sunt prezentate doua tipuri de etansari cu presetupa. Asamblarea prin ajustaj cu strîngere este realizata fie prin încalzirea piesei cuprinzatoare. Etansarea se realizeaza prin comprimarea garniturii din exterior. Garniturile din materiale moi se realizeaza din cânepa.4 Etansari mobile cu contact Etansarile mobile cu contact sunt folosite atunci când între elementele etansarii exista miscare relativa de rotatie si/sau de translatie. Principalele dezavantaje sunt dificultatea controlului calitatii sudurii si dificultatea prelucrarii pieselor ce urmeaza a fi sudate.13. fie prin racirea celei cuprinse.4. 6. în figura 6. la strângerea suruburilor. bumbac. Pentru micsorarea frecarii si a uzurii dintre garnitura si piesa mobila. În principiu.b etansarea realizându-se cu mai multe garnituri profilate.1 Etansari cu forta de etansare interioara Aceste etansari realizeza închiderea interstitiului dintre piese prin deformarea elastica sau plastica a unei garnituri. 182 . Avantajul principal este simplitatea constructiva. Aceasta va da nastere unui film hidrodinamic care reduce foarte mult frecarea si elimina practic uzarea. pâsla. dreptunghiulara sau rotunda.

2 p [MPa] j 0. d0 d s max j max Figura 6. iar coeficientul are valori date în tabelul 6.5 6.Etansari a) Figura 6.5 2 4 1. d.6.5 0.15) 4 µ d h ps 2 unde ps = p.6 2.6 1. h d 0 .4 1.14) (6. Cu p s-a notat presiunea de lucru al mediului care urmeaza a fi etansat.6 10 1. 0.13 b) h a d0 40 60 .6 3 1 2. Tabelul 6. 6 8 s. d 3 5 d.2 2.5 2.005 d d 2 ps s (6.8 µm.3 183 . h max s 330 mm .14 Forta de strângere a garniturii Fs si forta de frecare Ff se calculeaza cu [2]: Fs Ff 2 p d0 1.

Organe de masini. plin cu fluid. buza de etansare are un dublu rol: de „razuire” a fluidului si de creare a unui interstitiu convergent între ea si elementul mobil. z. dar cu o grosime mai mica a filmului fluid.8. respectiv.8 p [MPa] z 0.un mediu cu presiune. se poate alege din tabelul 6.6 4 6 16 5 16 32 6 32 50 7 50 64 8 64 100 10 100 12 6.15 Tabelul 6. dar si datorita unei prestrângeri realizate la montaj. Principalele etansarile cu forta exterioara de alta natura sunt: etansari cu segmenti metalici si etansari frontale. Acest proces se numeste autoetansare. Buza de etansare. diferenta celor doua grosimi dând în final pierderile de fluid. Valorile grosimii garniturii sunt date în tabelul 6.4.1 Etansari prin garnituri manseta Garniturile manseta realizeaza etansarea datorita fortei provenite de la fluidul etansat. principalele tipuri sunt etansari cu garnituri manseta.4. creaza efectul hidrodinamic necesar functionarii corecte a etansarii. plasata la interior trebuie sa aiba diametrul mai mic sau.15 este prezentata tipizarea garniturilor în functie de diametrul tijei dupa standardul DIN 3780. La miscarea în sens invers are loc un fenomen similar. cu inele profilate si prin membrane.2 Etansari cu forta de etansare exterioara Aceste etansari folosesc pentru etansare o forta de etansare exterioara.5 2. Daca forta exterioara este data de presiunea fluidului. 6. Transmisii mecanice Pentru etansarile tijelor de robinete exista diferite norme straine care stabilesc grosimea garniturii.5 80 120 16 125 125 20 Tabelul 6. 184 D .5 5 7 3 8 11 4 12 18 5 20 26 6 28 36 38 50 8 10 53 75 12. Din punct de vedere al procesului de etansare. În figura 6. mai mare decât al elementului mobil.7 d s 4 4. elementul caracteristic al mansetelor este buza de etansare. La miscarea de translatie a elementului mobil într. iar numarul garniturilor. Acest interstitiu. trebuie sa fie neteda si sa fie lucioasa.7.2. Buza de etansare trebuie executata cu precizie ridicata. s d Figura 6.

Durabilitatea.a) si pentru presiune redusa (figura 6.17 sunt prezentate garnituri manseta cu profil U. a) Figura 6.18.19 b) d Garniturile manseta cu profil LI (pentru arbori) sunt rotunjite (figura 6.16.01 pentru p = 20 MPa).1 0. Eficienta etansarii este influentata de frecarea pe suprafetele de etansare care depinde la rândul ei de numerosi factori.16 b) a) Figura 6.b). k = 280 106 ).19) pentru alezaje sunt executate similar.b).18. în ore.16. a garniturilor cu manseta din materiale moi se apreciaza cu: k p n 3 (6. n este numarul de curse duble pe minut. asamblate cu inel de presare si inel de reazem. pentru presiune redusa (figura 6.17 b) În figura 6.17.a) si pentru presiune ridicata (figura 6.18 d b) a) Figura 6. Se apreciaza [2] ca frecarea statica este de 3 6 ori mai mare decât frecarea cinematica si ca coeficientul de frecare depinde sensibil de presiunea fluidului etansat ( = 0. Mansetele de acest tip se folosesc în baterii de minimum trei.4 .b). În figura 6.3 pentru p = 4 MPa si = 0. d d a) Figura 6. 185 .16 sunt prezentate garnituri manseta cu profil V. În practica exista mai multe tipuri de mansete. pentru presiune ridicata (figura 6.a) sau cu muchie (figura 6. suprafata piesei mobile trebuie sa aiba abateri geometrice reduse si rugozitati mici: R a 0.17. p este presiunea fluidului în MPa.Etansari De asemenea. Garniturile cu profil LE (figura 6.16) T unde k este un coeficient al profilului garniturii (pentru profilul U.

pompe cu membrana etc. Exista si alte aplicatii. Cu toate aceste avantaje.b) sau alte forme (figura 6.20. a) b) c) d) Figura 6.Organe de masini. Presiunea fluidului se aplica fie pe o parte a memranei. Forma constructiva a membranei este impusa de posibilitatea miscarii axiale.4.2. Dupa constructie. alternativ.20.22). realizate din material elasic (figura 6. Inelul cu patru lobi (quadring) acopera integral domeniul de folosire al inelelor O. unui fluid sub forma de presiune sau serveste la pomparea fluidului. fie. amortizoare.e).2 Etansari cu inele profilate Etansarile cu inele profilate au avantajul eliminarii pericolului de extrudare în interstitiu la presiuni mari. De aceea ele sunt folosite în locul inelelor O la etansarile mobile.20. inelele profilate nu sunt folosite pe scara foarte mare deoarece au un pret ridicat datorita tehnologiei pretentioase de fabricatie. aparate hidraulice si pneumatice.4. 186 . având sectiune de forma tronconica. la care miscarea preluata pe cale mecanica este transmisa. Membranele se executa din diferite tipuri de cauciuc cu duritatea 43 80 ShA cu insertii din fire textile (bumbac) sau sintetice (relon) pentru marirea rezistentei. 6. generata de presiune. membrane profilate (în forma de oala). evta extrudarea si are frecarea redusa (figura 6. Astfel. prin intermediul membranei. se transmite unui piston sau unei tije.c.2. acumulatoare.20. membrane ondulate (figura 6. pe ambele parti. Membranele profilate permit curse mai mari.3 Etansari prin membrane si burdufuri Membranele (diafragmele) sunt garnituri de etansare elastice care separa etans doua medii diferite si care îsi modifica volumul în timpul functionarii.21).20 e) f) Exista multe tipuri în functie de forma sectiunii: inele patrate sau dreptunghiulare (figura 6.c. la o membrana plana nu sunt admise miscari axiale mai mari de 5% din diametrul liber al acesteia. inelele delta sau triunghiulare (figura 6.a) care rezista cel mai bine la extrudare dar au frecarea cea mai mare. Miscarea axiala a membranei. Membranele se folosesc la aparate de masura.f) care evita extrudarea dar au si frecarea redusa. Transmisii mecanice 6. se pot deosebi: membrane plane.

cu eclisa (figura 6. cu acoperire dreapta (figura 6. Fc 250) uneori fonta cu adaos de siliciu.a) sau oblica (figura 6.Etansari D d s D s d s h h a) b) h a) s s Figura 6. segmenti cu arcuire proprie. Segmentii îndeplinesc si rolul de repartitie a lubrifiantului în f) cilindru. ulei.d).23. segmentii nu pot fi Figura 6.22 s h h h c) s b) h d) s c) h d) e) Figura 6. 187 s h . datorita unui alt element elastic sau chiar prin actiunea fluidului sub presiune.23.23.23. aer. vapori.21 Membranele se executa cu diametre variind de la 10 mm pâna la 1000 mm. 6. cu acoperire oarecare (figura 6. gaze etc. segmentul exercita o presiune pe suprafata cilindrului. trebuie sa asigure ungerea corespunzatoare. La instalatii pneumatice se folosesc segmentii din bronz. însa.4 Etansari cu segmenti metalici Segmentii metalici asigura etansarea între piston si cilindru la motoare termice.23. de reglare a debitului de lubrifiant. a) b) c) d) e) multe bucati. debitul de pierderi trebuie redus pâna la o valoare limita care.g).c).h). Exista deci. Segmentii se executa din fonta cenusie (Fc 200. Din acest punct de vedere se deosebesc segmenti de compresiune si segmenti de ungere. segmenti cu arcuire suplimentara si segmenti cu arcuire exterioara.2.b.4. precum si la alte masini care functioneaza cu alte medii: apa. h Datorita inaccesibilitatii în timpul functionarii. g) Dupa forma fantei se deosebesc segmenti cu fanta simpla dreapta (figura 6.e. Etansarile cu segmenti nu asigura o etanseitate perfecta. Calculul segmentilor presupune verificarea de rezistenta atât la montaj cât si în timpul functionarii.23 supravegheati în mod direct. Aceasta presiune poate fi realizata prin elasticitatea proprie a segmentului. În timpul functionarii.f.

24 Pentru f s2 3 E p si sin 2 Figura 6. e este grosimea segmentului (figura 6. Se recomanda ca presiunea pe cilindru sa fie [1] de 0. Se considera zona AB ca un solid încastrat în B. valorile mici fiind adoptate pentru viteze mari. De aici rezulta grosimea necesara a segmentului: e D s E (6. presiunea medie într-o sectiune (figura 6. Transmisii mecanice La montare.Organe de masini.) p (6. p e2 s 3 D 2 sin 2 f 2 A A e B R O R R O h (6. momentul încovoietor fiind: M 2 p h R 2 sin 2 a 2 188 (6.18) Pentru un segment de grosime constanta. în MPa. Pentru segmentul din figura 6.21) .19) M Figura 6.25 f 2 1 si admitând acelasi efort unitar ca la montaj (6.20) Segmentul ideal ar trebui sa aiba presare constanta în fiecare punct de contact cu suprafata cilindrului.24) este. în mm.17.01-0.25. iar R R + este raza exterioara.24). montat în locas si presat pe cilindru. R este raza circumferintei fibrei neutre. în mm si D este diametrul alezajului cindrului.12 MPa. în segment apare un efort maxim s E e 2 dat de [1]: (6.17) D 2 unde E este modulul de elasticitate (Young).

3 e max 24 p R 4 E ?R (6. 30 20 2 a 2 (6.08 si R R Deschiderea inelului a poate fi calculata cu: În literatura de specialitate se indica a 36 p p R 4 e2 E (6.30) unde z este numarul de segmenti si la montaj.23) Obtinem grosimea segmentului: 3 e 24 p R 4 2 a sin E ?R 2 (6. de aceea. 6.5 Etansari frontale este presiunea medie exercitata de segment pe cilindru Etansarile frontale sunt etansari cu contact care au rolul de a închide spatiile de iesire a organelor de masini aflate în miscare de rotatie.030.Etansari Stiind ca momentul de inertie I este: I b e3 si ca 12 1 1 ?R R R ? R R2 (6. spatii în care se afla fluide sub presiune. 189 . se obtine consecutiv: 12 p R 2 sin 2 s s max ?R R e 12 p R 2 e2 max 24 p R 2 E e2 1 1  .28) ?R e 0. iar cerintele si conditiile de exploatare sunt variate.22) M E I (6.24) În mod evident.25) Corespunzator.27) (6.26) si în final (6.84 p m (6. Dispozitivele de etansare sunt folosite în toate domeniile tehnicii si. nomenclatorul acestora este foarte larg. grosimea maxima a segmentului este. Ff p µ D h z sm 0.2.29) Forta de frecare totala este data de.4.

26 Avantajele etansarilor frontale sunt: fiabilitate ridicata în exploatare.26 (1 si 2 – inele de etansare. p – presiunea. i – se refera la suprafata de etansare. chimica si la uzare. extractiva. precizie de executie ridicata. întretinere usoara. de compensare. 1 SE 2 3 4 FH Farc b bh 5 (6. Ele se folosesc la etansarea fluidelor agresive chimic. Dezavantajele etansarilor frontale sunt: pret ridicat. coeficient de frecare redus. întretinere usoara. energetica. Din punct de vedere constructiv etansarile frontale pot fi simple. temperaturile între –200 C si 1000 C. 4 – carcasa. rezistenta mecanica. temperatura scazuta si posibilitate de deschidere a etansarii: 190 . se considera coeficientul încarcarii etansarii.31) Fi Ff Figura 6. în functie de destinatie. transporturi etc. Presiunile de lucru pot varia între vidul înaintat si 100 bar. 5 – arbore. nu produc uzarea arborelui. curate sau cu particule abrazive. 3 – etansare fixa cu inel. chimica. o etansare axiala frontala are componentele specificate în figura 6. la viteze relative de pâna la 100 m/s. debitul de scapari QS 0. Aceste ultime doua tipuri pot fi concepute cu fluid de blocare sau fara fluid de blocare. petroliera. Constructiv. constructie simpla. duble sau multiple. a frigului. Transmisii mecanice Conditiile cerute unei etansari frontale eficiente sunt: mentinerea presiunii la valoarea prescrisa. Etansarile frontale pot fi cu racire sau fara racire. Etansarile duble sau multiple se utilizeaza pentru fluide cu particule abrazive. SE – suprafata de etansare). Pentru determinarea bunei functionari. La acestea. Etansarile simple se folosesc pentru fluide curate la presiuni mici si mijlocii si temperaturi mari. având AH Ai. regim de frecare fluid. chimic agresive la presiuni mijlocii si mari si temperaturi mari (în special în varianta constructiva cu fluid de blocare). de baraj etc. pot exista urmatoarele situatii: K 1. respectiv cu mai multe suprafete de etansare. H se refera la fluidul etansat. fara pierderi de fluid. etansare descarcata. pierderi (prin scurgeri) reduse sau nule. precum si stabilitate termica ridicata. fiabilitate în functionare. materiale relativ scumpe. K AH Ai pH pi unde A – aria suprafetei. Din punct de vedere al încarcarii etansarii. pot fi adaugate elemente de protectie.Organe de masini. Etansarile frontale se folosesc în industria autovehiculelor.

Îmbinarea cu strângere elastica. cu determinarea tensiunii echivalente.3) m. pastrarea regimului termic în limite admisibile. executarea inelelor cu latimi mici si grosimi mari.26) sunt: Farc este forta din arc care închide etansarea la pornire si oprire.un inel suport de otel. dar cu deosebirile: etansarile lucreaza cu fluide cu proprietati reduse de ungere. coeficient de frecare mare si temperatura ridicata. bucsa de antrenare etc. cu considerarea efectelor termice. deformatiilor mecanice impuse de sistemul de forte si deformatiilor termice datorate frecarii. Q S 0. având debitul de scapari Q S 0. buna cunoastere a câmpului de temperatura si proiectarea etansarii ca atare. k 2 B 1 C h Figura 6. K 0.) cu metode cunoscute. Aceste incoveniente pot fi remediate prin: alegerea unor materiale cu conductivitate termica ridicata. Închiderea etansarii este data de sistemul de forte care asigura contactul direct dintre cele doua inele. Fi este forta din interstitiu. În timpul functionarii inelele sufera modificari. Rezulta ca forta totala Fa este. Fortele care actioneaza într-o etansare frontala (figura 6. În unele cazuri. fie pe a celui exterior. Fa Farc FH Fi Ff (6.001 mm) si rugozitea Ra=(0.27 Astfel. în fig. Inelele de etansare pot fi calculate cu relatiile cunoscute valabile pentru tuburi cu pereti grosi.15…0.27 s-au notat cu A regimul uscat sau limita. de geometria suprafetelor si de regimul termic. Acestora li se cere sa îndeplineasca conditii deosebite ale suprafetei de etansare: planeitate perfecta (de ordinul a 0. Ff este forta de frecare. FH este forta data de presiunea fluidului. datorita variatiilor permanente ale presiunii. Probleme de rezistenta mecanica pot fi abordate si pentru alte componente ale etansarii (arc. 6. cu B regimul mixt si cu C regimul fluid de lubrificatie pentru o etansare frontala. etansare echilibrata. etansare încarcata. 191 A . astfel încât contactul se produce fie pe fâsia corespunzatoare diametrului interior. realizata astfel.Etansari K 0. având AH AI. Astfel Mayer si Seufert [4] au stabilit regimul de frecare în raport de coeficientul încarcarii etansarii K. Acestea sunt dezechilibrari datorate constructiei lor (tip grinda încastrata). încarcarii si frecarii. datorita fragilitatii inelului de etansare (materiale ceramice). Calculul de lubrificatie al etansarilor frontale se face prin analogie cu lagarele axiale hidrostatice. dar foarte greu de controlat. se calculeaza cu metoda cunoscuta. Regimul de ungere depinde de debitul de scapari.32) Aceasta forta este foarte greu de controlat. Calculul de rezistenta (rigiditate) se face pentru pastrarea deformatiilor mecanice în limite admisibile. Rezulta ca în timpul functionarii suprafetele nu mai ramân paralele. acesta se monteaza cu strângere elastica într.

T ?T u x v y w z Pentru rezolvarea acestui sistem se presupun urmatoarele ipoteze simplificatoare: suprafetele sunt plane rigide.33) sunt componentele vitezei u.28 Modelul matematic este dat de ecuatia lui Reynolds.33) ? u x p x.t). De aceea se fac urmatoarele corectii: 192 . ecuatia energiei si ecuatia de stare.z. Rezultatele acestui model nu sunt în totalitate confirmate de realitate. vâscozitatea si conductibilitatea lubrifiantului sunt constante. t ? p.y.Organe de masini.w(x.z.t) si temperatura T(x.y.y. placile sunt de lungime infinita si. presiunea p(x.t). aceste ecuatii sunt: du dt dv dt dw dt u ? t p ? ? T T x x y z v 1 ? 1 ? 1 ? ? T 3 x x ? T p ? ?u 3 y y ? T p ? ?u 3 z z ? ?T T T w ? c y z p ? ?u y ? v z ? w dL f 0 (6. curgerea este laminara si permanenta. grosimea filmului de lubrifiant h este constanta si suficient de mare pentru ca sa existe frecare fluida si debit de scapari.z. fortele de inertie si de greutate sunt neglijabile în raport cu distributia de presiuni. iar densitatea lubrifiantului este constanta. Transmisii mecanice fluidul de lucru se poate gasi la temperaturi înalte sau joase. y U1 p h p a x -z Fig 6. Necunoscutele sistemului (6.28. z. Cu notatiile din figura 6. temperatura.v. Modelul fizic este cel al curgerii unui fluid printre doua placi plane paralele. variatiile vitezei în directiile Ox si Oz sunt neglijabile în raport cu cea în directia Oy. deci. y. debitul de scapari QS este foarte mic si se considera nul.

în primul rând pe rezultatele unor încercari experimentale. . Aceasta abordare duce la scaderea vâscozitatii cu crestera temperaturii si. p0 – presiunea exterioara. caz apropiat de realitate.0042 si 0. fie prin efecte directe ale 193 . concomitent. S – h factor de interfata [2]. pentru un calcul aproximativ.turatia si b – latimea suprafetei de etansare. desi aceste pierderi nule pot însemna câtiva cm3 /ora. de distributia de presiuni în interfata. prin difuzie accentuata de efecte centrifuge. . de regimul de frecare si de viteza. iar în literatura de specialitate se mai vorbeste si de pierderi nule. Pierderile de fluid depind în primul rând de realizarea cât mai perfecta a contactului pe suprafetele de etansare.35) unde v – viteza medie pe suprafetele de etansare. Vâscozitatea fluidului si latimea suprafetei de etansare nu intervin ca influente într-o masura însemnata.34) în care: da este diametrul de admisie a fluidului în interstitiu. ? . n . de marimea rugozitatilor. Uzarea poate sa aiba urmatoarele aspecte: uzare prin adeziune. Pe baza unor numeroase încercari experimentale.Banerje arata ca grosimea lubrifiantului h ct.36) Fenomene de uzare. rezultat al fortelor intermoleculare în interfata. Regim de frecare mixta.vâscozitatea dinamica ? ct. în regim hidrodinamic. cu cât regimul de frecare pe suprafetele de etansare este cel mai adesea semifluid si numai exceptional fluid. Determinarea pierderilor de fluid se bazeaza. variatia datorându-se deformatiilor elastice determinate de presiune si deformatiilor termice. uzare prin adeziune. Pierderile de debit. Pe de alta parte.17 cm3 /min. la grosimi de film mai mari de 3 – 10 m se determina cu relatia aproximativa ? b v3 K p 3 Q p d a p p0 (6. notiunea de pierderi admisibile de fluid este înca insuficient clarificata. h este grosimea R 2 R 22 a1 a peliculei de lubrifiant si R a1. fara aparitia de picaturi. Regim de frecare limita. Pierderile de debit se apreciaza calitativ cu relatia. Desi nu se constata existenta unei presiuni p si nici a unei pelicule continue în interfata. unele debite reduse pot exista printre microsuprafetele în contact.temperatura trebuie considerata variabila dupa o lege patratica. sau legea Roeland. pentru debitul de pierderi se recomanda relatia: Q p da p p0 K p 2 ?2 S (6. Q p da p p0 K p h2 2 v b (6. Regim de frecare fluida. – parametrul de rugozitate. considerându-se o lege de variatie exponentiala. la crestera vâscozitatii cu cresterea presiunii. exponentiala sau considerata inclusa în legea vâscozitatii a lui Roeland. cu atât mai mult. exista astfel recomandari cuprinse între 0. 2 sunt rugozitatile inelelor.Etansari .

Pierderi prin frecare.3) 0.0 9.componenta frecarilor în fluid la rotatia garniturii sau a pieselor componente mobile.36 0.248 r 2.2 0.3 10.0600.233 13.3 2.69 14. Calculul bilantului termic se efectueaza cu relatiile cunoscute din termotehnica.141. 12% C 1000 520 20300 0.31. uzare superficiala cu fisuri termice sau de oboseala.25 10 46.4 0.25 1.25) 0. 6 Material Kel F Nylon Rasina Fenolica Rasina sintetica 1 Delrin Cauciuc durificat PTFE Carbon III Grafit IV Invar Hastelloy B Oxid de thoriu Carbura de tungsten Fonta cu crom sc 220560 5090 70210 100175 310 100 210 1500 4200 st 32-40 49-75 50-56 35-49 70 100128 41 49 5 450 850 84 1200 E 1580 18002800 5200700 2100035000 3350 1050 3501000 180000 10000 150000 2140 147000 560000 n (0.28 7.4 116.4180.751.2 6. în primul rând.12.233 0.251.5 0. Caldura produsa prin frecare la nivelul garniturii de etansare. fie prin efectul particulelor abrazive in interfata.3) 0.5 194 . Pentru determinarea momentului global de frecare trebuie considerate doua componente: .3 3.1 a×10 50 100140 25-60 19-26 81 54 70 5.25 (0.1) Tabelul 6. împreuna cu caldura rezultata din frecarea elementelor mobile în fluid vâscos trebuie transmise prin conductie.9 10 9.5 (58.8 l 0.1160.425 1.5) 0.3 (0. Calculul termic al etansarilor frontale prezinta interes.4) (0. .componenta frecarilor pe suprafata de etansare.3 11 11.593 0. importanta îndeosebi la viteze mari.35 1.091.24 0.1 1.3 1.233 0.Organe de masini.82 2. convectie si radiatie.14 1. La racirea naturala se poate adauga o racire suplimentara cu circulatie de apa în corpul etansarii sau cu circulatie de fluid la nivelul suprafetei de etansare. Aprecierea evolutiei fenomenelor de uzare. Calculul termic. Transmisii mecanice suprafetelor de etansare.3) (0.29 0.83 8.35 (0. 32% Mo ThO2 85% W C: 15% Co 1% Si.2 0.244 0. 3% C 62% Ni. uzarea prin jet eroziv de lichid sau gaz cu viteza mare. este dificila. care se pot ma nifesta concomitent prin câteva din aspectele mentionate. uzare prin coroziune. pentru relizarea unui bilant termic convenabil pentru ansamblu.9 Observatii Politrifloretilena Poliamida 6 Fara ingrediente Rasina sintetica cu praf de piatra Rasina acetalica Cu amestec de grafit Politetrafloretilena Impregnat cu antimoniu Impregnat cu rasina sintetica 36% Ni.

putând retine impuritati de pâna la 0. Tabelul 6. Montarea inelelor în capace dintr-o bucata (figura 6.10 Etansari cu inele de pâsla A Conditii de functionare admisa B C Viteza periferica maxima [m/s] 7 5 Duritatea minima a arborelui [HRC] 0.5 Etansari de protectie 6.Etansari În Tabelul 6. în rot/min. Ra 6. W/m• oC.6 m Temperatura t 15 C 90 C Parametrul Bataia radiala Tip de ungere maxima [ m] a) b) Figura 6.29.29. Inelele se pot obtine prin decupare din placi sau din snur cu capetele taiate la 30 . neajuns îndepartat în cazul montarii cu capac suplimentar (figura 6. 6.7 m.08 Unsoare 45 0. este un material filtrant.rezistenta la tractiune. Ra este rugozitatea arborelui.29 c) În figura 6.densitatea. g/cm .b).9 sunt prezentate materiale folosite la etansarile frontale si caracteristicile lor mecanice: c . Ra 1. Pâsla are mai multe proprietati: capilaritate (poate absori un volum de fluid de pâna la 25 % din propriul volum). inelele de pâsla sunt folosite la etansarea capetelor de arbori.29. Tmax – temperatura maxima.coeficientul de dilatare liniara. 195 .3 m Pentru d n 150 000.5. În general. este un material neabraziv cu conditia ca arborele sa aiba o duritate superficiala mare.a) este dificila. n este turatia arborelui.conductivitatea termica. (oC)-1 . MPa. Inelele se mai pot monta si în carcase (figura 6.rezistenta la compresiune. t . C.10 în care d este diametrul arborelui.1 Etansari cu inele de pâsla Etansarile cu inele de pâsla sunt cele mai simple etansari.b). Inelele de pâsla si locasurile lor sunt standardizate. în mm.1 Ulei 45 Pentru d n 100 000. MPa. . Conditiile admisibile de functionare ale etansarilor cu inele de pâsla (din care rezulta si dezavantajele lor) sunt prezentate succint în tabelul 6. .29 sunt prezentate trei tipuri de etansari cu inele de pâsla. 3 o coeficientul Poisson. .

Ra este rugozitatea arborelui.30). Transmisii mecanice 6. Exista o mare diversitate de mansete de rotatie (figura 6. în mm. Arc elicoidal inelar Armatura Inel de rigidizare a) Buza de b) etansare c) d) e) f) Inel de rigidizare g) Reazem metalic h) i) Buza de protectie j) Buza de protectie k) l) m) n) o) p) q) r) s) t) u) v) w) x) y) z) Figura 6.Organe de masini. 196 . în rot/min.2 Etansari cu mansete de rotatie Etansarile cu garnitura manseta de rotatie sunt destinate etansarii spatiilor dintre piesele în miscare de rotatie. n este turatia arborelui.5. Ele nu sunt recomandate pentru miscarea transversala si elicoidala.11 în care d este diametrul arborelui.30 Conditiile admisibile de functionare ale etansarilor cu inele de pâsla (din care rezulta si dezavantajele lor) sunt prezentate succint în tabelul 6.

trebuie luate masurile necesare de protectie care se aplica tuturor etansarilor cu materiale moi. griparea. Pentru micsorarea acestui debit se folosesc doua metode.02 d h 10 6 (6. turbocompresoare.11 Ra maxima [m m] Arbore 1. adeseori combinate: micsorarea interstitiului si adoptarea unui canal cu o forma potrivita maririi rezistentei la înaintare a fluidului. etansari cu sicana simpla axiala (figura 6. Momentul de frecare pe suprafata de etansare este: Mf p µ d 2 h pm 2 (6. De exemplu. ventilatoare. uzura. turbine cu gaz. se evita toate fenomenele negative ale etansarilor mobile cu contact: frecarea. pentru o alegere cât mai potrivita trebuie consultata literatura de specialitate. Ele se pot clasifica în etansari cu sicana simpla radiala (figura 6. turbosuflante.38) unde pm p + p0 si p0 (0. supraîncalzirea si deformarea suprafetelor de contact. Fa 0. Etansarea se realizeaza prin apasarea exercitata pe suprafata arborelui de catre arcul mansetei.6 Alezaj 12.d. în timp ce pentru aceesi rugozitate. 197 . Etansarea cu sicana este caracterizata prin o dimensiune constanta a interstitiului. d este diametrul arborelui. în m.37) unde h este latimea de contact în stare montata. Proprietatile etansarilor fara contact fac ca ele sa fie utilizate în constructia de turbomasini (turbine cu abur. compresoare cu piston.31. în cazul vitezelor mari.6 Etansari fara contact Etansarile fara contact se folosesc în cazurile în care trebuie sa se evite contactul dintre piesele care trebuie etansate.31 sunt prezentate mai multe tipuri de etansari fara contact. turbocompresoare centrifuge). Ca urmare.b).6 MPa. tehnica nucleara.02 0. 6. La montaj. turbosuflante.5 Viteza periferica maxima [m/s] 10 D p maxim [MPa] 0. se poate etansa o diferenta de presiune de 30 MPa. În figura 6.31.a). etansare compusa (figura 6.e). ventilatoare).8 m si pentru o viteza limita v = 10 m/s se poate etansa o diferenta de presiune de 5. în Pa.010. pentru o rugozitate a arborelui Ra = 0. Aceasta executie duce la cresterea pretului acestor etansari. pompe. Dezavantajul major al etansarilor fara contact este dat de executia extrem de pretentioasa pentru obtinerea jocurilor mici si/sau a canalelor specifice.c) sau etansari multiple (figura 6. dar la v = 0. Etansarile cu sicane simple sau compuse se folosesc pentru fluidele incompresibile la care diferenta de presiune între cele doua spatii de etansat este neglijabila (pompe centrifuge. Lipsa contactului duce la aparitia unui intersttiu prin care se va scurge un debit de fluid.31. Forta de întindere a arcurilor circumferentiale Fa este [2].04) 106 Pa. constructii aerospatiale.Etansari Tabelul 6.31.4 m/s. în m.1 Temperatura Duritatea minima a arborelui [HRC] 45 30 250 Valorile din tabel sunt orientative. fenomenele de stick-slip care însotesc miscarea la viteze mici etc. a uzurii si a necesitatii lubrifierii etansarii. p fiind presiunea fluidului. Lipsa contactului direct duce la eliminarea frecarii.

În cazul curgerii unui fluid incompresibil printr-o sicana axiala de sectiune constanta (figura 6.02 0. dh este diametrul hidraulic (dh 2 ).3 0.31 Tabelul 6.5 27 18 36 18 36 22. este coeficientul de rezistenta al sicanei [1] care se determina din diagrame în functie de numarul Reynolds Re si de tipul sectiunii de curgere (pentru curgere laminara = 0.5 3 r 1. daca se neglijeaza viteza de intrare în sicana. ?p ? L v2 d dh 2 (6.4 0.12 L 13.39) unde p este caderea de presiune în sicana. Transmisii mecanice L d a) f b d c) d1 d b) H d2 t r 2r L1 B L2 d) Figura 6.35 si pentru curgere turbulenta = 0.2 0.5 2 2 2. v este viteza medie si este densitatea fluidului. rezulta [4].31.035).5 tmin 1.5 45 Ln e) 3r L Diametrul arborelui d [mm] 10 45 45 80 80 110 110 180 f 1 1.a).5 2 2.035 0.5 2 2.12 prezinta câteva elemente geometrice ale diferitelor etansari fara contact.Organe de masini.5 d 0.5 Tabelul 6. 198 .

c unde d2 12 ? L ?p d (6. L2 Ln .42) (6. Debitul prin sicana având aria sectiunii transversale An este. Înlocuind dh si notând: L ?p L1 L 2  L n . n ?p 1 ? L i v2 ? dh 2 1 v2 ? 2 2 v2 ? 2 n 1 ?c v2 ? 2 (6. caderea de presiune din cele n sicane.41) unde este coeficientul de debit. respectiv.48) 199 . 2 ?p d (6.5 2 d (6.47) Din aceasta formula rezulta viteza prin sicana: v ? L 2 d si debitul este Q 1 n 1 ? c 1. µ 1 ? L 1.43) Coeficientul de debit se poate calcula [1] cu relatia.5 v ? 2 2 (6.Etansari Viteza medie din sectiunea inelara este. caderea de presiune de la intrarea si de la iesirea din etansare si pierderea din camerele de turbionare.46) (6. obtinem ? L 2 d n 1 ? c 1. format din n sicane de lungimi L1 .44) În cazul curgerii unui fluid incompresibil printr-o sicana cu labirint (figura 6. în care Re dh v ? (6.5 A v. caderea de presiune va fi.40) este vâscozitatea cinematica. coeficientul de rezistenta se poate calcula cu: ? Re 96 . Teoretic. Q µ An v (6.31.45) în care termenii din dreapta sunt.d).

pentru p 2 n 1. la etansarile cu labirinti la presiuni ridicate. regimul de curgere devine turbulent. functioneaza la turatii foarte mari (20000 30000 rot/min).7. 2 Daca numarul Reynolds de paseste valoarea critica Re cr 4000.Organe de masini.b). pentru B/ = 0 25. 1 2 1 Inele de fluid magnetic Figura 6. 200 . respectiv la viteze periferice mari (20 30 m/s).50) (6. În cazul curgerii unui fluid incompresibil printr-o sicana radiala de sectiune constanta (figura 6.49) este diametrul mediu. inelele de fluid magnetic se formeaza prin închiderea fluxului magnetic generat de magnetul 2 prin piesele polare 1. pentru gaze si abur. Transmisii mecanice Coeficientul de pierderi al unei camere turbionare se citeste din diagrame.51) d p1 . = 0 0. nu necesita întretinere timp îndelungat. 6.31. De exemplu.32 Avantajele acestui tip de etansare sunt: pierderi nule de fluid. debitul va fi: Q p d m d2 ? p 12 ? b d d1 d2 (6.85 p1 n 1. pentru p 2 n p1 Q Q 0.5 unde Ai este aria suprafetei unui interstitiu.5 0. În figura 6.32. în functie de raportul B/ . debitul se poate calcula cu [2]: unde d m Ai d Ai d 2 d p1 p 2 2 . Cunstructia etansarii fara contact trebuie sa tina cont si de posibilitatile de dilatare termica ce pot provoca uzuri sau pierderi mari de fluid.5 (6.7 Etansari cu ferofluide Etansarea cu ferofluide foloseste un fluid cu proprietati magnetice mentinut între piese cu ajutorul unui magnet permanent.85 p1 n 1.

33 prezinta câteva tipuri de etansari cu canale si combinate (labirinti. este vâscozitatea dinamica a fluidului. în mm. în medii murdare sau umede. în special.8 Etansari fara contact de protectie pentru rulmenti Figura 6. N este numarul de inele.45 10 12 ? N n 2 d3 (6. n este turatia.Etansari Pierderile prin frecare sunt reduse si se pot calcula cu [3] rela tia: Pf 3. în rot/min. 6. Aceste etansari pot fi folosite la etansarea de suprapresiuni. d este diametrul arborelui. vid înaintat si pentru gazele radioactive. canale elicoidale si canale circulare).52) unde Pf este pierderea prin frecare. în N s/m2 .33 201 i) . pentru rulmenti care functioneaza cu unsoare. a) b) c) d) e) f) g) h) Figura 6. în W. Aceste etansari sunt destinate.

Vol.Organe de masini. Creta. N. Bucuresti. Editura Tehnica. VDI Verlag. V. j. Cernahoschi... Ardeleanu P. 4. 2. 202 ..34.. Draghici. Editura Tehnica. Organe de masini. s.. Moldovean.a.h... Transmisii mecanice Figurile 6.a. 1983.34. Lazar.. k [3]. Ivan. Bucuresti. Ciobota. M. Îndrumar de proiectare în constructia de masini. 1973. Diaconescu. Exemple de etansare cu deflectoare (inele centrifugale) sunt prezentate în figura 6. Gh. II. Petrescu. V. f si h sunt aratate diferite solutii de etansare centrifugala. Gafitanu. D. Chitu. K. a) b) c) d) e) f) g) h) i) Figura 6.34. E. Editura Tehnica. Figurile 6.. 2. Etansari... I. e.c.. M.. i. D. G. C... Bucuresti. Düsseldorf. b si d prezinta solutii de etansare cu labirinti din tabla. 3.. Cristea. Berührungsfreie Dichtungen. M.9 Bibliografie 1. Trutnovski. D. Achiriloaie. 1964. 1982. Vol.34 j) k) 6.. I. Bejan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful