P. 1
biserica seseasca

biserica seseasca

|Views: 21|Likes:
Published by Tanase Comcom
biserica saseasca
biserica saseasca

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Tanase Comcom on Jan 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/03/2014

pdf

text

original

Biserica sseasc din Druseni

de Radu Oltean | 5 Decembrie 2008
Articol preluat de pe blog-ul autorului: art-
historia.blogspot.com

¡NTRODUCERE
Mai puin cunoscut marelui public, biserica evanghelic din Drauseni (germ. Draas),
jud. Braov, este una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din România.
Localitatea este atestat înc din 1224 în diploma regelui maghiar Andrei al II-lea, prin
care se stabileau drepturile i obligaiile sailor. Drueni e menionat în acest document
ca punctul extrem nord estic atins de colonizarea sailor (Pamântul Criesc).
¡EGENDA
O legend sseasc spune c atunci când primii coloniti germani au ajuns, pe Cibin, s
întemeieze prima aezare (Sibiu), au ales loc de biseric unde cei doi greavi (conductori
i lideri, din care unul Hermann) au jurat pe spadele lor înfipte încruciat în pamânt ca
neamul lor s apere i s cultive pe veci acest pmânt (s-au inut de cuvânt pîn acum 20
ani). Apoi cele dou spade de jurmânt au fost trimise în localitile extreme ale
pamântului regesc oferit lor: Ortie i Drueni.
i au mai profeit c
atunci cand cele dou spade vor dispare, va dispare i neamul lor. Se spune c spadele s-
au pstrat în bisericile celor dou localiti secole de-a rândul. Cea din Ortie a disprut
la un moment dat, nimeni nu tie când. i cea de la Drueni a fost pierdut dar a fost
rapid înlocuit cu o alta, o impozant spad de dou mâini din veacul al XVII-lea. Din
pcate i aceast spad a disprut în 1944, probabil în tumultul rzboiului. Ceea ce mai
amintete de aceast legend sunt spadele încruciate de pe stemele Sibiului i Ortiei.
(sus - 2 fotografii istorice. În stânga, spada de la Drauseni -Das Draaser schwert -i
paznicul ei, stânga - desen fcut de mine ilustrand întemeierea Sibiului)
SCURTÁ DESCR¡ERE
Actuala biseric, a fost construit cândva spre sfâritul sec. al XIII-lea. Poate nu v dai
seama ce înseamn acest lucru! Adic cu apox. 100 de ani înainte de întemeierea rii
Româneti.
La origine biserica a fost o basilic cu 3 nave i turn-clopotni pe vest. În sec. al XIV-lea
nava principal (i probabil corul i absida) este îmbogit cu o pictur mural (pe zidul
de sud se pstreaz scene din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria; pe peretele nordic
sunt înc acoperite de tencuiala din vremea Reformei ;- putei vedea o imagine pe site-ul
meu: www.historyarts.ro)

Pe partea vestic a turnului s-a construit un portal monumental, unic în arta romanic
transilavan prin bogatia decorului. Ferestrele navei sunt tipic romanice, bifore,
asemntoare cu cele de la Caa sau Rodbav. La biseric au lucrat pietrari bine colii
deoarece sculptura decorativ a bisericii e bogat i de bun calitate.
În veacul al XV-lea, conform spturilor arheologice, biserica este fortificat prin
înzidirea absidei într-un turn dreptunghiular, prin înlarea turnului clopotni i –foarte
interesant – ridicarea unor ziduri în continuarea navelor laterale ctre est i vest. La mic
distan de biseric ctre est, se construiesc 2 turnuri cu plan ptrat, iar catre vest, lipite
de turnul clopotni, înc dou turnuri. Foarte, foarte interesant cci aceast fortificaie
strâns lipit de biseric e unic i atipic. Pcat ca nu s-a conservat.

În sec. al XVII-lea se construiete actuala incint de zid cu 6 turnuri. În aceeai perioad
se va demola probabil i vechea fortificaie de lâng biseric, inclusiv navele laterale.
DRAMA RESTAURÁR¡¡
În anii 70 se dorete restaurarea
bisericii, se fac spturi arheologice i proiecte. Valorosul mobilier pictat este scos din
biseric i dus la biserica ura Mare de lîng Sibiu (Imagini pe www.historyarts.ro).
Biserica rmâne goal, bun pentru a fii restaurat. Dar, ghinion, în ‘77 vine cutremurul
i Ceauescu desfiineaz Direcia Monumentelor Istorice. Toate proiectele de restaurare
sunt sistate dar în biseric nu se mai poate sluji. Dup ‘89 biserica din Draueni intr într-
un nou program de restaurare. Se încep importante spturi arheologice care identific
vechea fortificaie din sec. al XV-lea, cronologia mormintelor i un mic an de aprare în
sud est.
Lucrarile continu foarte neprofesionist, se injecteaz betoane în zidria bisericii, se sap
prea mult fundaia unui turn care se prbuete în scurt timp. Este reconstruit aleatoriu
(adic la plesneal) înpreun cu o poriune de zid. Se face exces de ciment în condiiile în
care la restaurare ar fii trebuit folosit mai mult mortar de var. Cu aceeai ocazie este
restaurat i pictura mural de pe peretele sudic al navei ( legenda Sf. Ecaterina). Brusc
banii de restaurare dispar i lucrrile se opresc aici. Biserica continu s se degradeze…
În 2006 ministerul Culturii iniiaz un nou program de restaurare a unor monumente cu
finanare (parial) de la Comisia European. Biserica din Drueni se afl la loc de cinste
între monumentele “norocoase”. ONMI (Oficiul Naional al Mon. Istorice) organizeaz
licitaie pentru atribuirea antierului de restaurare. Stupoare! Licitaia e câtigat cu o
sum foarte mic de o obscur firm din …Bacu.
Informaiile le am de la diveri istorici i arhiteci din Sibiu, Braov i Bucureti.
Cineva se plângea ca principalul criteriu pe care ONMI d contractele de restaurare, este
acela al preului cel mai mic. Deci, daca cineva vrea s câtige un contract, se duce cu un
pre care o sa-i bat pe toi prin micimea lui, ia contractul, i deoarece oricum din suma
respectiv nu se poate face nimic, atunci nu se face i se alege DOAR cu banii. Data
viitoare monumentul este scos de pe lista de restaurri, deoarece proiectul figureaza ca
deja facut. Iar monumentul de la Drueni NU POATE fii restaurat cu o suma care n-ar
acoperii nici realizarea acoperiului.
În plus, patroana firmei câtigtoare, arh. Maria Moldoveanu, -spun gurile rele- pe lâng
faptul c nu tia nici unde se afl pe hart satul Draueni (da, a câtigat licitaia fr s fii
vizitat monumentul), dar nici nu avea habar ce vechime are acesta. În plus d-na architect
nu a mai restaurat niciodat un monument din Ardeal, darmite unul de asemenea
valoare. E drept ca câtigase mai înainte i restaurarea Palatului Miko din Miercurea
Ciuc. Dar asta e alt poveste la fel de dubioas. De fapt, nici nu are pregtirea necesar
cci d-ei a absolvit doar Facultatea de Construcii - secia Arhitectur - Iai – fiind
conductor arhitect i Facultatea de tiine Economice. Cu pregatirea de conductor
arhitect d-ei NU ARE VOIE sa restaureze monumente în general i cu atât mai puin
monumente de categoria A (de valoare naional)!!
Si totui firme dânsei e agreat (foarte agreat..) de Min. Culturii. Deci, are voie s
restaureze (a se citi distruge) monumente de valoare naional. A dori s m înel, iar d-
na arhitect s ne fac o mare surpriz.
Dei în anii ‘90 se fcuser spturi arheologice extinse (i publicate) dânsa dorea s fac
altele, noi. Noroc c nici un arheolog nu a vrut sa o “ajute”.
Bun! Pentru o restaurare trebuie un proiect. D-na
Moldoveanu nu tia din ce secol e biserica din Drueni, darmite s mai fac i un
proiect. În acest caz s-a dus la Inst. Mon. Istorice din Bucreti i a cerut s cumpere
proiectul de restaurare fcut în anii ‘90 de specialitii acestui institut. De ce s fac alt
proiect când cel vechi statea oricum degeaba în arhiva INMI? A platit o sum infim
(10.000 euro) i a rezolvat i cu proiectul. Asta a fost în urm cu un an iar antierul de
restaurare tot nu s-a deschis. Iar biserica continu s se degradeze.
Îm schimb Ministerul Culturii e mândru nevoie mare i se laud peste tot cu ce restaurare
grozav va fii aici! CÂND, B!??? i cu cine, b??

¡¡NA¡ PATET¡C
Dar, stimat doamn! Dac vei citi vreodat acest text… i vei i restaura vreodat
acest monument… Fii v rog respectuas cu aceast biseric. E tare btrân! Are peste
700 de ani. i a fost martor la drame cumplite. Deseori oamenii s-au ascuns în ea
sperând în ajutorul lui Dumnezeu i au murit npraznic cu spada în mân, aprând-o. A
vzut zeci de generaii care s-au botezat în ea pentru a fii mai apoi înmormântai în jurul
ei. A vzut molime care i-au umplut cimitirul, turci i ttari nervoi i aprigi, ostai în
zale i jefuitori mai ri ca pgânii, a suportat cutremure, a fost vduvit de podoabele ei
seculare, de mobilier, prsit de preoi i enoriai i lsat, ca niciodat, în paragin de
peste 30 de ani…
Singurul lucru care merge bine la biseric este orologiul din turn, întors i îngrijit zilnic
de localnici, majoritatea secui. Urmai ai celor ce au adus spada legmântului de la Sibiu
în urm cu peste 800 de ani nu prea mai sunt. Acum 3 ani mai erau vreo 4….

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->