Unitati si prefixe SI

1. Unitati si prefixe SI
Se numeste unitate de masura o marime particulara a unei marimi fizice, definita si adoptata prin conventie, cu care sunt comparate alte marimi de aceeasi natura, pentru exprimarea valorilor lor în raport cu acea marime. Ansamblul unitatilor de masura definite pentru un sistem dat de marimi fizice formeaza un sistem de unitati de masura. În prezent, unitatile de masura cuprinse în Sistemul International de Unitati (SI) sunt divizate în trei clase: § unitati fundamentale, § unitati derivate, § unitati suplimentare, care, împreuna, formeaza un sistem coerent 1 de unitati de masura. SI, de asemenea, mai include si prefixe pentru a forma multiplii si submultiplii decimali ai unitatilor SI, Anexa C. 1.1. Unitati SI fundamentale În tabelul 1 sunt prezentate cele sapte unitati fundamentale, reciproc independente, pe care se bazeaza Sistemul International de Unitati. În tabel sunt prezentate denumirile si simbolurile respectivelor marimi, iar definitiile unitatilor SI fundamentale sunt prezentate în Anexa A. 1.2. Unitati SI derivate Unitatile derivate sunt exprimate algebric utilizând unitatile fundamentale sau alte unitati derivate (inclusiv radianul si steradianul – cele doua unitati SI suplimentare). Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut prin operatii matematice de înmultire si împartire. De exemplu, unitatea derivata pentru cantitatea masei molare (masa divizata la cantitatea substantei) este kilogramul pe mol, notat prin simbolul kg/mol. Exemple suplimentare de unitati derivate, exprimate în termini SI fundamentali sunt prezentate în tabelul 2.
1

Un sistem de unitati se considera coerent în cazul când el nu introduce coeficienti suplimentari în relatia dintre unitatile de masura ale unor marimi fata de relatia existenta între respectivele marimi.
8
A.Chiciuc, I.Sobor

SI. Ghid de utilizare

Tabelul 1. Unitatile SI fundamentale Marime Lungimea Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Cantitate de substanta Intensitate luminoasa Unitati SI fundamentale Denumire Simbol metrul kilogram secunda amper kelvin mol candela m kg s A K mol cd

Tabelul 2. Exemple de unitati SI derivate exprimate în termini SI fundamentali Marime Arie Volum Viteza Acceleratie Numar de unda Masa volumica (densitate) Volum specific Densitate de curent Intensitatea câmpului magnetic Concentratie Luminanta Unitati SI derivate Denumire Simbol metrul patrat metrul cub metrul pe secunda metrul pe secunda la patrat unu pe metru kilogram pe metru cub metru cub pe kilogram amper pe metru patrat amper pe metru mol pe metru cub candela pe metru patrat m2 m3 m/s m/s2 m-1 kg/m3 m3/kg A/m2 A/m mol/m3 cd/m2

A.Chiciuc, I.Sobor

9

Sobor . cantitate de electricitate Tensiune electrica. tensiune electromotoare Capacitate electrica Rezistenta electrica Conductanta electrica Flux de inductie magnetica Inductie magnetica Inductanta radian steradian hertz newton pascal joule watt coulomb rad sr Hz N Pa J W C N/m2 N⋅m J/s m ⋅ m-1 = 1 m2 ⋅ m-2 = 1 s-1 m ⋅ kg ⋅ s-2 m-1 ⋅ kg ⋅ s-2 m2 ⋅ kg ⋅ s-2 m2 ⋅ kg ⋅ s-3 s⋅A m2 ⋅kg⋅s-3 ⋅ A-1 m-2⋅kg-1⋅s4⋅A2 m2⋅kg⋅s-3⋅A-2 m-2⋅kg-1⋅s3⋅A2 m2⋅kg⋅s-2⋅A-1 kg ⋅ s-2 ⋅ A-1 m2⋅kg⋅s-2⋅A-2 volt farad ohm siemens weber tesla henry V F Ω S Wb T H W/A C/V V/A A/V V⋅s Wb/m2 Wb/A 10 A. de asemenea. I. Dupa cum este mentionat în paragraful 1.Unitati si prefixe SI 1. radianul si steradianul sunt unitati suplimentare si ele. Tabelul 3. Unitati SI derivate având denumiri si simboluri speciale Un anumit numar de unitati derivate detin denumiri si simboluri speciale (tabelele 3 si 4). flux radiant Sarcina electrica.Chiciuc.2. diferenta de potential. tensiune mecanica Energie. potential electric. sunt incluse în tabelul 3. cantitate de caldura Putere.3. incluzând radianul si steradianul Unitati SI derivate Marime Denumire 2 Exprimata în diverse unitati SI 4 Exprimata în unitati SI fundamentale 5 1 Simbol 3 Unghi plan Unghi solid Frecventa Forta Presiune. Unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale.1. lucru mecanic.

A. indice de echivalent de doza Denumire Simbol Exprimata în diverse unitati SI Exprimata în unitati SI fundamentale becquerel gray sievert Bq Gy Sv J/kg J/kg s-1 m2 ⋅ s-2 m2 ⋅ s-2 1. însa în fotometrie steradianul se pastreaza în expresiile pentru unitati.2. unde T0=273. continuare 1 2 3 4 5 Temperatura Celsius 2 Flux luminos Iluminare grade Celsius lumen lux °C lm lx cd⋅sr lm/m2 K cd⋅sr (3) m-2⋅cd⋅sr Tabelul 4. energie masica comunicata.2. definita prin expresia: t = T − T0 .2. 2 3 vezi paragrafele 1.1. I.8 si 4.Sobor 11 . indice de doza absoluta Echivalent de doza.2 Steradianul (sr) nu este unitate SI fundamentala.15 K. Unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale.1. Gradul Celsius Ca un supliment la unitatea de masura a valorii temperaturii termodinamice (simbolul T) exprimata în kelvini se mai utilizeaza unitatea de temperatura Celsius (simbol t). admise din motivul protectiei sanatatii omului4 Unitati SI derivate Marime Activitate (a radionuclidelor5) Doza absorbita.Chiciuc.SI. 4 Marimile derivate exprimate prin gray si sievert sunt prezentate în conformitate cu recomandarile Comisiei Internationale a Unitatilor si Masurarilor Radiatiei – ICRU.1. Ghid de utilizare Tabelul 3. 3. 5 Nuclide radioactive.1.

2. se utilizeaza denumirea grad Celsius – fiind înlocuit kelvin-ul.Chiciuc.01 K decât temperatura termodinamica a punctului triplu al apei (vezi Anexa A).Unitati si prefixe SI Pentru a exprima temperatura Celsius. I. intervalul sau diferenta de temperatura Celsius poate fi exprimata atât în unitati kelvin cât si în grade Celsius. Utilizarea unitatilor SI derivate cu denumiri si simboluri speciale Exemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin intermediul unitatilor SI derivate ce poarta denumiri si simboluri speciale (aici sunt inclusi radianul si steradianul).2. entropie specifica 6 Simbol rad/s rad/s2 Pa⋅s N⋅m N/m W/m2 W/sr W/(m2 ⋅sr) J/K Exprimata în unitati SI fundamentale radian pe secunda radian pe secunda la patrat pascal secunda newton metru newton pe metru watt pe metru patrat watt pe steradian watt pe metru patrat steradian joule pe kelvin joule pe kilogram kelvin m ⋅ m-1 ⋅ s-1 = s-1 m ⋅ m-1 ⋅ s-2 = s-2 m-1 ⋅ kg ⋅ s-1 m2 ⋅ kg ⋅ s-2 kg ⋅ s-2 kg ⋅ s-3 m2 ⋅ kg ⋅ s-3 ⋅ sr-1 kg ⋅ s-3 ⋅ sr-1 m2 ⋅ kg ⋅ s-2 ⋅ K-1 m2 ⋅ s-2 ⋅ K-1 J/(kg⋅K) Temperatura termodinamica T0 este mai mica cu e xact 0. sunt prezentate în tabelul 5. unitatea grad Celsius si simbolul °C. Totusi. 6 1. 12 A.Sobor . entropie Capacitate specifica calorica. Exemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin unitati SI derivate ce poarta denumiri si simboluri speciale Unitate SI derivata Marimea derivata Denumire Viteza unghiulara Acceleratie unghiulara Viscozitate dinamica Momentul fortei Tensiune de suprafata Densitatea fluxului de caldura Intensitatea radiatiei Luminanta energetica (stralucire) Capacitate calorica. Tabelul 5. care este tot atât de important ca si unitatea kelvin.

Chiciuc. continuare Energie specifica Conductibilitate termica Densitate energetica Intensitatea câmpului electric (de strapungere) Densitatea sarcinii electrice Densitatea fluxului electric Permitivitate Permeabilitate Energie molara Entropie molara.SI. sau pe cazurile în care utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale utilizate în cazul combinatiilor de unitati este incorecta. De exemplu. Ghid de utilizare Tabelul 5. pentru exprimarea fluxului magnetic (vezi tabelul 3) poate fi folosit termenul volt ⋅ secunda (V ⋅ s) în locul cunoscutei si mult mai întelesei unitati – weber (Wb). A. m2 ⋅ kg ⋅ s-2 ⋅ K-1 ⋅ mol-1. se evidentiaza avantajele utilizarii denumirilor speciale si a simbolurilor unitatilor SI derivate. Însa. trebuie de recunoscut ca utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale se bazeaza pe comoditatea pe care o ofera. valoarea entropiei molare: unitatea J/(mol⋅K) este mult mai simplu de înteles decât echivalentul unitatii bazata pe unitatile SI. I. capacitate calorica molara Expunere (la raze x si γ) Valoarea dozei absolute joule pe kilogram watt pe metru kelvin joule pe metru cub volt pe metru coulomb pe metru cub coulomb pe metru patrat farad pe metru henry pe metru joule pe mol joule pe mol kelvin coulomb pe kilogram gray pe secunda J/kg W/(m⋅K) J/m3 V/m C/m3 C/m2 F/m H/m J/mol J/(mol⋅K) m2 ⋅ s-2 m ⋅ kg ⋅ s-3 ⋅ K-1 m-1 ⋅ kg ⋅ s-2 m ⋅ kg ⋅ s-3 ⋅ A-1 m-3 ⋅ s ⋅ A m-2 ⋅ s ⋅ A m-3 ⋅ kg -1 ⋅ s4 ⋅ A2 m ⋅ kg ⋅ s-2 ⋅ A-2 m2⋅ kg⋅ s-2 ⋅ mol-1 m2 ⋅kg⋅s-2 ⋅K-1 ⋅mol-1 kg-1 ⋅ s ⋅ A m2 ⋅ s-3 C/kg Gy/s Urmarind datele prezentate în tabelul 5.Sobor 13 . De exemplu.

1. deseori. În practica. poate fi exprimata prin diferite cai utilizând unitatile SI fundamentale sau unitati SI derivate ce poarta denumiri speciale. Unitati SI suplimentare Dupa cum s-a constatat mai sus. Acest lucru a fost considerat necesar deoarece Rezolutia 12 adoptata la a 11-ea CGPM (anul 1960.Unitati si prefixe SI În tabelele 3. denumirea unitatii nu este suficienta pentru descrierea marimii masurate. si steradianul cu simbolul sr. precum si entropia. radianul si steradianul nu sunt date într-un tabel separat si sunt 7 [2]. Astfel. Similar. 14 A. unitatea SI a frecventei se exprima mai degraba prin hertz (Hz) decât prin unu pe secunda (s-1). în cazul câtorva marimi. exista doua unitati ce apartin acestei clase: radianul cu simbolul rad.3. Astfel. Orice unitate derivata. pentru simplificarea deosebirii dintre marimile ce au aceeasi exprimare în termeni SI fundamentali se prefera utilizarea câtorva unitati cu denumiri speciale sau a combinatiilor de unitati. De exemplu. unitatea SI a activitatii se exprima mai degraba în becquerel (Bq) decât prin unu pe secunda (s-1). Aceasta interpretare i-a fost data în 1980 la CIPM.Chiciuc. 4 si 5 sunt prezentate diverse marimi exprimate în aceleasi unitati SI. în care a fost adoptat SI) nu definea natura unitatilor suplimentare. I. Definitiile acestor unitati sunt prezentate în Anexa A. sau unitatea SI a momentului fortei se exprima mai degraba prin newton ⋅ metru (N ⋅ m) decât prin joule (J). De exemplu. unitatea SI de definire a unghiului solid.Sobor . Unitatile SI suplimentare sunt interpretate ca unitati derivate adimensionale pentru care CGPM permite libertatea de a fi folosite sau nu în expresii pentru unitati derivate cu denumiri si simboluri speciale 7. joule pe kelvin (J/K) este unitatea SI ce descrie capacitatea calorica. [3]. care este unitatea SI ce defineste unghiul plan. sau unitatile SI ale dozei de absorbtie si dozei echivalente se exprima mai degraba prin gray (Gy) si respectiv sievert (Sv) decât prin joule pe kilogram (J/kg). pentru câmpul radiatiei ionizante.

daca în locul numarului 1 sunt folosite denumirile speciale (sau simbolurile) “radian” (rad) sau “steradian” (sr).1).Chiciuc. uzual aceste valori sunt exprimate în unitatea rad/s.2. cu toate ca valoarea marimii derivate a vitezei unghiulare (unghiul plan divizat la timp) poate fi exprimata în unitatea s-1. 1. unitatile formate se numesc “multipli sau submultipli ale unitatilor SI”. un kilometru cu simbolul 1 km. când se exprima valoarea unei marimi derivate continând unghiul plan sau unghiul solid. Însa. Ghid de utilizare incluse în tabelul 3 împreuna cu celelalte unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale (paragraful 1. De exemplu. acestea contribuie la o mai usoara întelegere a ei.SI.1).7.2. iar un prefix-simbol se ataseaza direct simbolului unitati. Regulile speciale de formare a multiplilor si submultiplilor pentru unitatea de masa sunt prezentate în paragraful 3. este egal cu o mie de metri – simbol 1000 m sau 103 m.Sobor 15 . De exemplu. În cazul când prefixele sunt atasate la unitatile SI. pentru a le deosebi de sistemul coerent de unitati SI.4. cu simbol 1. Acestea permit evitarea utilizarii valorilor numerice foarte mari sau foarte mici. Un prefix se ataseaza direct denumirii unei unitati.2.1 ÷ 3. Regulile si conventiile de utilizare si tiparire a prefixelor SI sunt prezentate în paragrafele 3. Aceasta interpretare a unitatilor suplimentare sugereaza ca unghiul plan si unghiul solid sunt considerate marimi derivate cu valoarea unu. fiecare dintre care are valoarea unu. A. I.2. în practica. si sunt coerente în unitati SI.8. Multipli si submultipli ai unitatilor SI: prefixe SI În tabelul 6 sunt prezentate prefixele SI care sunt utilizate la formarea multiplilor si submultiplilor unitatilor SI (paragraful 4.

Prefixe SI Factor 1024 = (103)8 1021 = (103)7 1018 = (103)6 1015 = (103)5 1012 = (103)4 109 = (103)3 106 = (103)2 103 = (103)1 102 101 Prefix yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca Simbol Y Z E P T G M k h da Factor 10-1 10-2 10-3 = (103)-1 10-6 = (103)-2 10-9 = (103)-3 10-12 = (103)-4 10-15 = (103)-5 10-18 = (103)-6 10-21 = (103)-7 10-24 = (103)-8 Prefix deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yocto Simbol d c m µ n p f a z y Nota: O definire alternativa a prefixelor SI si a simbolurilor acestora nu este permisa. este interzis de a utiliza kilo (k) pentru a reprezenta 210 = 1024. De exemplu. mega (M) pentru a prezenta 220 = 1 048 576.Chiciuc. 16 A. I.Unitati si prefixe SI Tabelul 6. sau giga (G) pentru 230 = 1 073 741 824.Sobor .

ora etc) sau care sunt rezultatul combinarii unor astfel de unitati între ele (ex. litru. în R. Unitati ce nu fac parte din SI Legea metrologiei permite utilizarea.Sobor 17 .Chiciuc. § unitati care nu sunt acceptate pentru folosire în SI. conform modului stabilit de ONM. iar utilizarea lor trebuie evitata. care fac parte din sistemul MKFS). I. Unitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt unitati de masura din alte sisteme de unitati (ex. Unitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt cu utilizare generala sau cu utilizare numai în anumite domenii. care nu apartin nici unui sistem de unitati (ex. si a unitatilor de masura ce nu fac parte din SI.: mila marina. Ghid de utilizare 2. Domeniile de utilizare ale acestor unitati sunt prezentate în tabelul 7.: litru pe ora. tona pe zi). Moldova. § unitati care sunt temporar acceptate pentru a fi folosite în SI. Unitatile care nu fac parte din SI pot fi divizate în 3 categorii: § unitati care sunt acceptate pentru a fi utilizate în SI. Tabelul 7.: kilogram forta si kilogram forta pe metru patrat.SI. Marime 1 Unitate SI 2 Unitate care nu face parte din SI 3 Domeniu de utilizare 4 Lungime Arie Volum Unghi plan metru metru patrat metru cub radian mila marina ar hectar litru grad sexagecimal minut sexagecimal secunda sexagecimala Navigatia maritima si aeriana Agricultura si silvicultura Utilizare generala Utilizare generala A. Domeniile de utilizare a unitatilor de masura legale care nu fac parte din SI.

tehnica reactoarelor si medicina Masa kilogram Forta Presiune newton pascal tona forta bar kilogram forta pe centimetru patrat atmosfera normala (sau fizica) atmosfera tehnica torr milimetru coloana de mercur milimetru coloana de apa Rezistenta (tensiune mecanica) Energie pascal joule kilogram forta pe milimetru patrat watt-ora electronvolt 18 A.Chiciuc.Unitati ce nu fac parte din SI Tabelul 7. fizica atomica si nucleara.Sobor . meteorologie. butelii si instalatii sub presiune Energetica si termotehnica Meteorologie si tehnica vidului Meteorologie si medicina Energetica si termotehnica Pentru rezistenta materialelor Pentru consumul de energie electrica Electronica. constructia de recipiente. Continuare 1 2 3 4 Viteza Putere Timp metru pe secunda watt secunda kilometru pe ora nod cal putere minut ora zi tona caract metric kilogram forta Utilizare generala Navigatia maritima si aeriana Constructia de masini si motoare Utilizare generala Utilizare generala Pentru perle si pietre pretioase Pentru instalatii si masini de ridicat si pentru rezistenta materialelor Hidrologie. I.

SI. Chiar daca l si L sunt A.Sobor 19 . În legatura cu riscul de a confunda litera l cu cifra 1. Utilizarea prefixelor SI pentru unitatile prezentate în tabelul 8 sunt descrise în paragraful 3. chimie. luni sau ani.Chiciuc. CGPM a adoptat simbolul alternativ pentru litru – L [2. În particular. 3].2. unitatile de masura care sunt acceptate pentru a fi folosite în SI. energetica. împrejurarile pot solicita intervale de timp exprimate în saptamâni.1. sunt destul de importante si pe larg utilizate astfel încât ele sunt acceptate de CIPM pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI [2. I. 3]. Ghid de utilizare Tabelul 7. grad. în detaliu. utilizarea combinatiilor acestor unitati (tabelul 8) cu unitatile SI. ce nu fac parte din SI. în diverse unitati derivate. medicina si biologie Optica medicala joule unu pe metru calorie dioptric 2. litru si alte unitati Unele unitati de masura. denumirea unitatii trebuie scrisa în întregime (capitolul 5). trebuie de mentionat. 2. Unitati acceptate în SI În acest paragraf se vor prezenta.8. În aceste cazuri. cantitate de electricitate Cantitate de caldura Convergenta coulomb amper-ora Electrochimie Termotehnica. când unitatea nu are un simbol standardizat. ca exista numeroase cazuri când este necesar de utilizat unitati ce se refera la timp diferite de cele prezentate în tabelul 7. Ora.1. Pentru a nu se pierde proprietatea de coerenta a sistemului SI. Suplimentar. Continuare 1 2 3 4 Sarcina electrica.1. sunt limitate numai pentru cazurile particulare. Aceste unitati sunt prezentate în tabelul 8.

2.A. 10 Neper – unitate de masura a nivelului de transmisiune al unui semnal electric sau acustic. în locul denumirii de tona (tonne) se mai utilizeaza si denumirea de tona metrica (metric ton) [1. precum si 8 9 vezi paragraful 4. shannon si alte unitati Exista câteva unitati specializate. Tabelul 8. 20 A.E.A. L t Valoarea în unitati SI 1 min = 60 s 1 h = 60 min = 3600 s 1 d = 24 h = 86 400 s 1° = (π/180) rad 1′ = (1/60)° = (π/10 800) rad 1′′ = (1/60)′ = (π/648 000) rad 1 l = 1 dm3 = 10-3 m3 1 t = 103 kg unghi plan 8 2. bel.. 12 Octava [octave] – interval între doua sunete ale gamei la distanta de opt trepte. ce nu sunt incluse în tabelul 7. 13 Fon [phon] – unitate de masura pentru nivelul acustic. 11 Bel – unitate de masura pentru intensitatea sunetelor (atenuare / amplificare / nivel).U. Neper.Chiciuc. transcriptia italica a literei l nu este acceptata pentru a reprezenta simbolul litrului. fon13 si son14. În acelasi timp. se prefera utilizarea literei l.2.U. Denumire minut ora zi grad minut secunda litru tona 9 timp Simbol min h d ° ′ ′′ l. – L [1.1.Sobor . 14 Son [sone] – unitate acustica echivalenta cu 40 de foni. I. în U. bel11 (B). precum si în alte state anglo-saxone. Unitati acceptate pentru a fi utilizate în SI.Unitati ce nu fac parte din SI simboluri internationale acceptate pentru litru. 2]. Acestea includ unitatile: neper 10 (Np). 8]. În S. octava 12. iar în S. care sunt recomandate de catre Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) si Comisia Electrotehnica Internationala (IEC) pentru a fi acceptate în utilizare împreuna cu unitatile SI.

SI. ele nu se cunosc cu exactitate. hartley (Hart) si shannon (Sn).Chiciuc. nu este reglamentata pe plan international. pentru unitatile octava. electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata.1. 16 Bit – unitate de masura pentru cantitatea de informatie. 15 Baud – unitate de viteza pas cu pas si de capacitate a canalelor de informatie. 3].2. Însa aceasta denumire. fon si son nu exista simboluri rezervate.Sobor . a acestor doua unitati prezentate în tabelul 9 [2. erlang (E). Utilizarea unitatii byte 17 (B). Ghid de utilizare unitatile de masura utilizate în tehnologiile informationale.3. Electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata CIPM a considerat necesar acceptarea pentru a fi utilizate. Similar. Modalitatea de utilizare a prefixelor SI fata de unitatile prezentate în tabelul 8 se va examina în paragraful 3. împreuna cu unitatile SI. 21 A. Aceste unitati. care includ: baud 15 (Bd). se utilizeaza în domenii specializate. CIPM.8. care reprezinta un ansamblu de biti (de obicei 8) si este folosit pentru exprimarea capacitatii de memorie. unitate de viteza în telegrafie. ISO si IEC pentru a fi utilizata cu unitatile SI. Simbolurile prezentate în paranteze reprezinta simboluri international acceptate pentru fiecare unitate de masura în parte. bit 16 (bit). iar valorile lor în unitati SI se determina experimental – de aceea. nu este acceptata de CGPM. 2. precum si simbolul ei. simbolul AMU (atomic mass unit) nu este acceptat pentru prezentarea unitatii de masa atomica unificata. Nota: În unele domenii unitatea de masa atomica unificata este denumita ca dalton cu simbolul Da. 17 În limba româna se mai utilizeaza denumirile de octet si bait. Unicul nume permis este “unitatea de masa atomica unificata” si unicul simbol acceptat pentru ea este – u. I.

a caror valoare în unitati SI este obtinuta experimental Denumire Simbol electronvolt eV unitate de masa atomica unificata u Definire este energia cinetica acumulata de un electron trecând printr-o diferenta de potential de 1 V în vid.Chiciuc. deoarece exista câteva sisteme diferite care poarta aceiasi denumire “unitati atomice”. 21] este egala cu 1/12 din masa atomului nuclidului 12C.000 000 49 × 10-19 J [20. în 1978 CIPM a permis continuarea utilizarii unitatilor de masura.Unitati ce nu fac parte din SI Tabelul 9.602 177 33 × 10-19 J.4.1. 21] 2. pâna în momentul când CIPM va considera ca utilizarea lor nu este necesara [2.000 001 0 × 10-27 kg [20. valorile marimilor sunt exprimate în termeni ai constantelor naturale fundamentale sau asa-numitele unitati naturale. 1 u = 1. 22 A. cu o incertitudine relativa de 0. Utilizarea acestor unitati în SI este permisa în cazurile când sunt necesare niste relatii mai eficace dintre informatii. I. cu precadere în stiintele fundamentale. Exemple de marimi fizice utilizate în exprimarea unitatilor naturale sunt prezentate în tabelul 10. 2. 1 eV = 1. Aceasta prevedere se aplica chiar si asupra sistemului de unitati numit “unitati atomice” – utilizate în teoria fizicii atomice si chimie. cu o incertitudine relativa de 0. Unitati naturale si atomice În unele cazuri. Unitati temporar acceptate în SI Pornind de la practica existenta în anumite domenii si într-un sir de state.Sobor . prezentate în tabelul 11. În acelasi timp.2. În aceste cazuri. 3].660 540 2 × 10-27 kg. Unitati folosite împreuna cu unitatile SI. unitatile naturale specifice utilizate trebuie identificate.

ele nu se folosesc.1. Unitatile CGS În tabelul 12 sunt prezentate exemple ale sistemului de unitati “centimetru-gram-secunda” (CGS).3. De exemplu. NIST a recomandat scoaterea din utilizare a acestor unitati de masura pâna în anul 2000. 2. care utilizeaza denumiri speciale. Exemple de marimi fizice utilizate ca unitati naturale Tipul marimi activitate sarcina electrica energie lungime lungime flux magnetic moment magnetic moment magnetic masa masa viteza Marimea fizica utilizata ca unitate de masura constanta lui Planck divizata la 2π sarcina elementara energia Hartree raza Bohr lungimea de unda Compton (electron) flux magnetic cuantic magnetonul Borh magnetonul nuclear masa de repaus a electronului masa de repaus a protonului viteza undei electromagnetice în vid Simbolul /hbar/ e Eh a0 λC Φ0 µB µN me mp c 2. Unitati neacceptate pentru utilizare cu unitatile SI În urmatoarele doua subparagrafe sunt prezentate unitatile de masura care nu sunt acceptate pentru utilizare împreuna cu unitatile SI.3. I. cu exceptia milei maritime. arului si altor unitati. A.Chiciuc. Ghid de utilizare aceste unitati nu trebuie introduse pentru utilizare în domeniile în care. Tabelul 10.SI. nodului. în prezent.Sobor 23 .

A. nici alte unitati ale diverselor sisteme de unitati CGS.Chiciuc. Din aceasta categorie fac parte o mare parte din unitatile utilizate în statele anglosaxone. CGS Electromagnetic (EMU) si CGS Gaussian.58 × 10-4 C/kg 1 rad = 10-2 Gy 1 rem = 10-2 Sv 2. Unitati temporar acceptate pentru a fi utilizate în SI Denumire mila maritima nod ångströn ar hectar barn bar gal curie roentgen rad rem Å a ha b bar Gal Ci R rad rem Simbol Valoarea în unitati SI 1 mila maritima = 1852 m 1 mila maritima pe ora = (1852/3600) m 1 Å = 10-10 m 1 a = 102 m2 1 ha = 104 m2 1 b = 10-28 m2 1 bar = 100 kPa = 105 Pa 1 Gal = 10-2 m/s2 1 Ci = 3. nu sunt acceptate pentru utilizare alaturi de unitatile SI.Sobor 24 . I.Unitati ce nu fac parte din SI Aceste unitati nu sunt admise pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI. Tabelul 11. A. cum ar fi: inch 18. gram si secunda care sunt definite în SI. cu exceptia unitatilor centimetru. cu precadere în S. ce nu fac parte din SI si nu pot fi utilizate alaturi de acestea. 18 Inch (tol) – unitate de lungime (1 in = 25. pe lânga unitatile CGS.U.7 × 1010 Bq 1 R = 2. În plus. care includ sistemele CGS Electrostatic (ESU).3.4 mm).2. Unitati neacceptate Exista numeroase alte unitati de masura. pound 19 etc..

Ghid de utilizare Utilizarea acestor unitati trebuie strict evitata.59237 g).Chiciuc. Tabelul 12.submultiplii acestora. 21 Stokes (St) – unitate CGS pentru viscozitatea cinematica. iar în locul lor este necesar de a utiliza unitatile SI sau multiplii . 25 A. Aceste restrictii se aplica si la utilizarea denumirilor speciale neacceptate în SI sau a denumirilor speciale pentru multiplii si submultiplii acestora.1 Pa ⋅ s 1 St = 1 cm2/s = 10-4 m2/s 1 Gs = 10-4 T 1 Oe = (1000/4π) A/m 1 Mx = 10-8 Wb 1 sb = 1 cd/cm2 = 104 cd/m2 1 ph = 104 lx 19 Pound – unitate de masa (1 lb = 453.SI. În tabelul 13 sunt prezentate câteva exemple ale unor unitati de masura neacceptate pentru utilizare. G Oe Mx sb ph Valoarea în unitati SI 1 erg = 10-7 J 1 dyn = 10-5 N 1 P = 1 dyn ⋅ s/cm2 = 0. funt sau pund. precum si multiplii sau submultiplii acestor unitati.Sobor . 22 Aceste unitati fac poarte din sistemul CGS electromagnetic tridimensional si nu pot fi comparate cu unitati corespunzatoare ale sistemului SI. cum ar fi mho pentru siemens (S) sau micron pentru micrometru (µm). 20 Poise (P) este unitate CGS pentru viscozitate (numita si viscozitate dinamica). Unitati CGS cu denumiri speciale. I. în limba româna se mai utilizeaza denumirile: livra. neacceptate pentru a fi utilizate în SI Denumire erg dyne poise 20 stokes 21 gauss 22 oersted22 maxwell22 stilb phot Simbol erg dyn P St Gs.

806 65N 1 µ = 1 µm = 10-6 m 1 calth = 4. Termenii “unitati SI” si “unitati acceptate” Conform practicilor acceptate [2.1. I.00202 × 10-13 m 1 st = 1 m3 1 γ = 1 µg = 10-9 kg 1 λ = 1 µl = 10-6 l = 10-9 m3 unitate x 23 ster. stere gamma (greutate) lambda (volum) 2. Exemple de unitati neacceptate pentru utilizare. unitatile de masura acceptate pentru a fi utilizate concomitent cu unitatile SI (vezi tabelul 8 si 9. care în realitate sunt unitatile SI fundamentale. 2.1.Unitati ce nu fac parte din SI Tabelul 12.4. 23 unitate de lungime în spectroscopia Roentgen. A. unitatile SI derivate si suplimentare. Denumire fermi carat torr atmosfera kilogram-forta micron calorie (termochimica) Simbol fermi carat Torr atm kgf µ calth xu st γ λ Valoarea în unitati SI 1 fermi = 1 fm = 10-15 m 1 carat = 200 mg = 2 × 10-4 kg 1 Torr = (101 325/760) Pa 1 atm = 101 325 Pa 1 kgf = 9. 3].184 J 1 xu = 1. Termenul unitati acceptate în SI este introdus pentru comoditate si reprezinta unitatile SI suplimentare: 1.1. precum si multiplii si submultiplii acestor unitati formati prin utilizarea prefixelor SI. se utilizeaza termenul unitate SI pentru a reda unitatile de masura ale SI.2 si 2. în aceasta lucrare.3). si paragrafele 2.Sobor 26 .1.Chiciuc.

1. I.Chiciuc.4.SI.Sobor 27 . 3. ele nu sunt incluse în acest termen. Domeniul lor de utilizare este specificat în paragraful 2. paragraful 2. A. unitatile temporar acceptate pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI (vezi tabelul 11.2). Ghid de utilizare 2. multiplii si submultiplii unitatilor acceptate sau temporar acceptate pentru utilizare în SI. Deoarece unitatile naturale si atomice nu sunt recunoscute de a fi utilizate odata cu unitatile SI.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful