Procese şi sisteme de prelucrare

7. Maşini – unelte de frezat 7.1. Consideraţii generale 7.1.1. Principiul de lucru
Frezarea reprezintă procedeul de prelucrare prin aşchiere a semifabricatelor efectuat pe o maşină-unealtă denumită maşină-unealtă de frezat, cu ajutorul unei scule aşchietoare cu mai multe tăişuri ce se numeşte freză. Frezarea se obţine prin combinarea unei mişcări principale de aşchiere totdeauna de rotaţie, executată de scula aşchietoare, cu o mişcare de avans rectiliniu, circular sau combinat, executată de piesă şi/sau scula aşchietoare. În funcţie de sensul mişcării de avans, în raport cu sensul mişcării de rotaţie a frezei, pot fi utilizate două metode de frezare: frezarea în sens contrar sensului avansului (fig. 7.2, a) şi frezarea în acelaşi sens cu mişcarea de avans (fig. 7.2, b). La frezarea în sens contrar avansului, secţiunea aşchiei creşte din momentul contactului tăişului cu semifabricatul; această creştere treptată este favorabilă din punct de vedere al solicitării sculei aşchietoare şi a organelor maşinii-unelte. Din punct de vedere al sistemului de forţe care se dezvoltă la contactul dinte-semifabricat, forţa verticală FV tinde să smulgă semifabricatul de pe masa maşinii-unelte, ceea ce constituie un inconvenient. Frezarea contra avansului se recomandă la prelucrarea semifabricatelor turnate sau forjate, care prezintă o crustă dură, deoarece dintele frezei pătrunde în material sub crustă, reducându-se astfel deteriorarea tăişului.

Fig. 7.2. Metode de frezare: a – frezarea în contra avansului; b – frezarea în sensul avansului;
n – turaţia frezei; f – avansul; F – forţa de aşchiere; FH – componenta orizontală a forţei de aşchiere; FV – componenta verticală a forţei de aşchiere.

În cazul frezării în sensul avansului forţa pe dinte are o valoare maximă în momentul intrării în aşchie şi apoi aceasta scade la valoarea zero, când aşchia se desprinde. Această solicitare este defavorabilă dintelui frezei, dar componenta verticală FV, fiind dirijată în jos, spre masa maşinii-unelte,
1

Procese şi sisteme de prelucrare

îmbunătăţeşte condiţiile de lucru. Prin aceasta se micşorează rugozitatea suprafeţei prelucrate, metoda fiind utilizată la trecerile de finisare; această metodă de frezare necesită o maşină-unealtă de construcţie mai robustă.

7.1.2. Principalele tipuri de freze
Sculele aşchietoare utilizate pentru operaţia de frezare sunt denumite freze având drept caracteristică existenţa mai multor tăişuri de lucru. Clasificarea frezelor poate fi efectuată după mai multe criterii. a) După construcţia dinţilor, frezele se împart în: freze cu dinţi frezaţi (fig. 7.3, a,…,g) şi freze cu dinţi detalonaţi (fig. 7.3, h, i, j). Dinţii detalonaţi se utilizează la frezele profilate, inclusiv cele modul şi pentru filete, pentru a se menţine profilul dintelui şi unghiul de aşezare α şi după reascuţirea lor. La aceste freze ascuţirea se face numai pe faţa de degajare. Toate celelalte freze se execută cu dinţi frezaţi. Ascuţirea frezelor din această grupă se efectuează în principal pe faţa de aşezare. b) După felul suprafeţei pe care sunt aşezaţi dinţii, frezele se clasifică în: - freze cilindrice (fig. 7.3, a), la care dinţii sunt aşezaţi pe suprafaţa laterală a unui cilindru; - freze cilindro-frontale (fig. 7.3, b), la care dinţii sunt aşezaţi pe suprafaţa cilindrică şi pe una din suprafeţele frontale; din această categorie fac parte şi frezele deget (fig. 7.3, c) la care lungimea părţii de lucru este mult mai mare decât diametrul frezei, precum şi frezele cu coadă cilindrică sau conică pentru canelat; - freze disc (fig. 7.3, d), la care dinţii sunt aşezaţi pe o suprafaţă cilindrică şi eventual pe o porţiune mică a uneia sau pe ambele suprafeţe laterale ale unui disc. Ele pot fi cu un tăiş, cu două sau cu trei tăişuri (fig. 7.3, d); - freze unghiulare (fig. 7.3, g), la care dinţii sunt aşezaţi pe suprafaţa laterală a unui trunchi de con; - freze profilate (fig. 7.3, h, i, j), care pot fi împărţite în freze cu profil oarecare, freze modul (fig. 7.3, h, i) şi freze pentru filet (fig. 7.3, j). Frezele modul utilizate pentru prelucrarea roţilor dinţate se subclasifică în: freze disc modul (fig. 7.3, h), freze deget modul şi freze melc modul (fig. 7.3, i); c) După direcţia dinţilor se deosebesc: freze cu dinţi drepţi (fig. 7.3, b), freze cu dinţi elicoidali (fig. 7.3, a, c) şi freze cu dinţi în direcţii diferite (fig. 7.3, d). d) După forma suprafeţelor prelucrate se disting: freze pentru prelucrarea suprafeţelor plane, pentru canale, pentru suprafeţe profilate, pentru danturat, pentru filetat, pentru retezat.

2

i – freză melc modul. g – freză unghiulară (pentru canale). Principalele tipuri de freze: a – freză cilindrică. 3 . h – freză disc modul. d – freză disc. j – freză pentru filet. 7. f – freză cilindro-frontală (pentru canale în formă de T).3.Procese şi sisteme de prelucrare Fig. b – freză cilindro-frontală. e – freză unghiulară. c – freză deget.

7.3. felul sculei aşchietoare. Metoda de frezare. Simbolizarea maşinilor-unelte de frezat se face printr-un grup de litere .3.….1. FU . cu coadă conică (fig. În funcţie de aceste criterii se disting: maşini-unelte de frezat cu destinaţie generală şi maşini-unelte de frezat cu destinaţie specială (fig.maşină-unealtă de frezat cu consolă universală.3. au determinat o mare varietate de scheme constructive ale maşinilor-unelte de frezat.3.Procese şi sisteme de prelucrare e) După modul de fixare frezele se împart în: freze cu coadă cilindrică (fig.3. 7.3. precum şi caracterul producţiei. Clasificarea maşinilor-unelte de frezat.d) şi freze cu dinţii demontabili (fig.4). 7. c). h). f) După construcţie frezele se împart în: freze monobloc (fig. Clasificarea maşinilor-unelte de frezare Operaţia de prelucrare a metalelor prin aşchiere cu ajutorul frezelor se realizează pe maşini-unelte de frezat. 7. 7.maşină-unealtă de frezat cu consolă verticală. 7.4. FD . 7. 7.maşină-unealtă de frezat roţi 4 . FLP .care reprezintă tipul maşinii-unelte: FV .maşină-unealtă de frezat longitudinal cu portal (fără consolă). FO . forma şi dimensiunile semifabricatului. care se construiesc pentru diametre mai mari de 80 mm şi se mai numesc şi capete de frezat. e). orizontale Cu consolă verticale universale Cu destinaţie generală MU de frezat longitudinal (portal) MU de frezat plan MU de frezat circular Fără consolă Maşini –unelte de frezat Pentru filete Prin copiere Pentru canale de pană Cu destinaţie specială Pentru cremaliere Pentru danturat Fig. f) şi freze cu alezaj (fig. g. a.maşină-unealtă de frezat cu consolă orizontală.

De exemplu: .maşină-unealtă de frezat cu portal cu l = 660 mm şi L = 1 000 mm.maşină-unealtă de frezat roţi dinţate. Acţionarea pe verticală a consolei se realizează cu ajutorul şurubului vertical 5 care constituie şi reazemul consolei. Datorită acestui sistem de aşezare a mesei.maşină-unealtă de frezat universală având dimensiunile mesei: lăţimea l = 350 mm şi lungimea L = 1 600 mm. Caracteristica principală a acestor maşini-unelte o constituie faptul că sunt prevazute cu o consolă care susţine masa de lucru. Această clasificare ţine seama de caracteristicile constructive şi de lucru. maşinile-unelte de frezat cu consolă sunt destinate prelucrării pieselor mici. în lungul cărora se deplasează consola 4.2. Maşinile-unelte de frezat cu consolă se împart în următoarele categorii: orizontale. pe care se deplasează sania transversală 7. ce permite realizarea unui număr mare de prelucrări diferite. .. 7. pe care se fixează semifabricatul. roţi dintate etc. în producţia individuală şi de serie mică. . . 7.maşină-unealtă de frezat verticală cu l = 325 mm şi L = 1 525 mm. prin intermediul şurubului 8. Utilizare şi clasificare Maşinile-unelte de frezat cu consolă formează categoria principală a maşinilor-unelte de frezat. pe aceste maşini-unelte se pot prelucra suprafeţe plane san profilate. Acest grup se litere este urmat de un grup de cifre care indică caracteristicile tehnice principale ale maşinii-unelte. 7.FD 500 . Astfel.5). astfel maşinile-unelte orizontale şi verticale sunt denumite în acest mod după poziţia arborelui principal.Procese şi sisteme de prelucrare dinţate (maşină-unealtă de frezat suprafeţe profilate). în care se poate deplasa longitudinal masa 10. Deplasarea mesei se realizează cu ajutorul şurubului longitudinal 11. 5 . Pe sania transversală se montează o placă rotitoare 9.FV 32 x 152 . Descrierea maşinilor-unelte de frezat cu consolă În continuare se prezintă principalele părţi componente precum şi mişcările pe care le execută maşina-unealtă de frezat universală FU 32 (fig. care necesită o mare varietate de operaţii. Consola este prevăzută la partea superioară cu ghidaje orizontale 6.1.2. Pe partea din faţă a batiului sunt prevăzute ghidajele verticale 3.FU 35 x 160 . came. diametrul maxim al roţii dinţate ce poate fi prelucrată D = 500 mm. Maşina-unealtă se compune din placa de bază 1 pe care este aşezat batiul 2. de obicei a mesei. verticale şi universale. iar cele universale au această denumire datorită faptului că prezintă o posibilitate de reglare suplimentară.2.FLP 660 x 1000 . pe care se aşează semifabricatul. canale drepte sau elicoidale. MAŞINI-UNELTE DE FREZAT CU CONSOLĂ 7.2.

În consola 4 se află cutia de avansuri. 16 – disc gradat. 17 – manetă.mişcarea de avans longitudinal. având şi posibilitatea de rotire în jurul unei axe verticale. 6 – ghidaje orizontale.Procese şi sisteme de prelucrare Aşadar. III – mişcarea secundară de avans transversal. IV – mişcarea de deplasare pe verticală. 3 – ghidaje verticale.mişcarea de rotire în jurul axei verticale. 10 – masa. Schimbarea vitezelor se face cu ajutorul discului gradat 16 al selectorului de viteză şi cu maneta 17. 11 – şurub longitudinal. 2 – batiu. 4 – consolă. 7. 6 . 9 – placa rotitoare. 15 – braţ suport. 8 – şurub transversal. V – mişcarea de rotire a plăcii rotitoare. 18 – disc gradat pentru schimbarea avansului.5. Maşină-unealtă de frezat universală: 1 – placă de bază. schimbarea avansului realizându-se cu discul gradat 18. se asigură astfel avansul piesei în direcţiile necesare.mişcarea de avans transversal. II . 14 – lagăr. 12 – dorn cu inele distanţiere.mişcarea de deplasare pe verticală. 5 – şurub vertical. Mişcarea principală de aşchiere I este executată de sculele aşchietoare S montate pe dornul cu inele distanţiere 12. III . iar la celălalt capăt este susţinut de lagărul 14 montat în braţul suport 15. semifabricatul fixat pe masa 10 se poate deplasa pe trei direcţii perpendiculare una pe cealaltă. Fig. IV . 13 – arborele principal. I – mişcarea principală de rotaţie. 7 – sania transversală. Dornul este antrenat la un capăt de arborele principal 13. V . II – mişcarea secundară de avans longitudinal.

valorile standardizate ale acestei caracteristici sunt de 250. 7.Placa de baza.6 Partile componente ale masinei de frezat universala FU 32 1.Arborele principal. cap de frezat universal. În continuare se prezentă capul divizor. 6.2. maşina-unealtă este prevăzută cu un rezervor de ulei al cutiei de viteze şi cu instalaţia de răcire-ungere.Contralagarul.11. 5.Procese şi sisteme de prelucrare 7 6 5 4 9 8 Fig.Instalatia electrica 10 3 2 1 De asemenea. 7. Dispozitivele şi accesoriile maşinilor-unelte de frezat Accesoriile utilizate au drept scop prinderea şi fixarea sculei aşchietoare.1 sunt prezentate princilalele caracteristici tehnice ale maşinilor-unelte de frezat. În tabelul 7.Tabloul de comanda. cap de frezat vertical. deoarece este cel mai utilizat dispozitiv.9. pe dornuri speciale sau în mandrine.Cutia de viteze 10.7.Sania transversala (masa inferioara).Sania longitudinala (masa superioara).Consola. masa rotativă. Pentru maşinile-unelte de frezat universale.8. bride şi prisme sau cu dispozitive speciale de prindere. cap de mortezat. a semifabricatului şi extinderea posibilităţilor de prelucrare a maşinilor-unelte de frezat. c) Pentru extinderea posibilităţilor de prelucrare a maşinilor-unelte de frezat. 3.3.2. utilitatea capului divizor 7 .Traversa.4. acestea pot fi echipate cu dispozitive speciale: cap divizor.Lampa de iluminat. cu şuruburi cu cap în T. Pentru creşterea posibilităţilor de prelucrare maşina-unealtă este dotată şi cu un cap de frezat vertical. a) Prinderea şi fixarea sculelor aşchietoare se realizează direct în arborele principal al maşinii. b) Prinderea şi fixarea semifabricatului se poate executa cu menghine. 320 şi 360 mm. Caracteristica de bază a maşinilor-unelte de frezat cu consola este lăţimea suprafeţei de lucru a mesei.

Principalele părţi componente ale capului divizor universal CDU 125 sunt exemplificate în figura 7. Frezarea suprafeţelor plane verticale se poate executa cu freze frontale (fig. frezarea canalelor elicoidale la diferite piese şi scule aşchietoare (burghie. 6 – lira roţilor de schimb. g). Frezarea suprafeţelor plane orizontale se poate efectua cu ajutorul frezelor cilindrice (fig. După construcţia lor.8.4. Fig. Prelucrări executate pe maşinile-unelte de frezat universale Tipurile de prelucrări reprezentative efectuate pe maşinile de frezat universale sunt prezentate în figura 7.7. b) în cazul utilizării capului de frezat vertical. 7. c) şi cu freze cilindro-frontale (fig. d) lucrând atât cu partea cilindrică cât şi cu cea frontală (această metodă este mai rar utilizată).fig. Cele mai des folosite sunt capetele divizoare mecanice. Frezarea suprafeţelor plane înclinate se poate realiza cu ajutorul frezelor unghiulare (fig.fig. 7. 7. 4 – manivelă. 7. 7. tarozi etc.8. 5 – disc divizor cu găuri. adâncitoare. freze elicoidale.8.Procese şi sisteme de prelucrare constă în fixarea pieselor şi divizarea periferiei cilindrice sau conice a acestora într-un număr de părţi. 7. h şi i) pentru suprafeţe mici şi cu freze combinate (fig. a) sau cu capete de frezat (fig.8.). Frezarea suprafeţelor profilate se execută cu freze profilate monobloc (fig. 7. 2 – discul cu scară gradată.2.8. capetele divizoare pot fi mecanice sau optice. sau înclinând capul de frezat . egale. alezoare. în general. Operaţiile executate frecvent pe maşinile-unelte de frezat cu ajutorul capului divizor sunt: frezarea danturii roţilor dinţate. e) sau cu freze frontale (înclinând semifabricatul .7. 7.8.8.8. frezarea canelurilor la arborii canelaţi. 3 – dispozitivul de prindere a piesei. 7. j) pentru suprafeţe de dimensiuni mai mari. Capul divizor CDU 125: 1 – suportul de bază.8.8. 7. f. 7. 8 . care au o construcţie mai simplă decât cele optice.

e. frezarea canalelor elicoidale. 7. 7.8. p) frezarea suprafeţelor canalelor. j) frezarea suprafeţelor profilate. Fig. o. se execută cu freze corespunzătoare (unghiulare. triunghiulară (fig. Prelucrarea suprafetelor plane cu cap de frezat Prelucrarea canalelor prin frezare cu o freză deget 9 . m. c. 7. IV – mişcarea de deplasare pe verticală. l). i. n.8. Pe maşinile-unelte de frezat universale în afară de prelucrările prezentate se mai pot executa (utilizând accesorii şi dispozitive speciale) prelucrări speciale ca: frezarea roţilor dinţate. b) frezarea suprafeţelor plane orizontale. II – mişcarea de avans longitudinal.8. n. Tipurile de prelucrări executate pe maşinile-unelte de frezat universale: a.8. l. k). h. de canale) fixate în arborele principal sau utilizând capul vertical de frezat. frezarea profilurilor etc. m. III – mişcarea de avans transversal. 7. g) frezarea suprafeţelor plane înclinate. k. I – mişcarea principală de aşchiere. f. dreptunghiulară (fig. d) frezarea suprafeţelor plane verticale. o).Procese şi sisteme de prelucrare Frezarea canalelor cu secţiune în coadă de rândunică (fig.

se verifică posibilitatea utilizării regimului de aşchiere calculat pe maşina-unealtă de frezat aleasă prin comparare cu puterea furnizată de maşina-unealtă respectivă. 1. .5. Scula aşchietoare se determină în funcţie de următorii factori: 10 .se alege din tabele mărimea avansului pe dinte fd sau avansului pe rotaţie fr. Elementele regimului de aşchiere Elementele regimului de aşchiere la frezare se determină în următoarea succesiune: .2. .se calculează viteza de aşchiere vc şi turaţia frezei n.se determină puterea efectivă necesară la frezare Pef. Alegerea sculei aşchietoare. ap. Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere la frezare se efectuează în concordanţă cu etapele prezentate în continuare.se stabileşte mărimea adâncimii de aşchiere. . .Procese şi sisteme de prelucrare Prelucrarea rotilor dintate conice prin frezare cu o freză modul disc Prelucrarea rotilor dintate cilindrice prin frezare cu o freză modul disc Prelucrarea canalelor de pana pentru penele disc utilizând freze disc 7.

. În funcţie de natura şi de proprietăţile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului se alege materialul părţii active. oţel rapid. Adâncimea de aşchiere ap. iar n . Dacă condiţiile de precizie a dimensiunilor sunt ridicate.forma şi tipul suprafeţei prelucrate. în rot/min. La frezarea de finisare se alege avansul pe rotaţie al frezei fr (mm/rot). dimensiunile piesei. între care există relaţia: v f = f r × n = fd × z × n (mm/min) (7. . La frezare se deosebesc avansul pe dinte fd... 2. carburi metalice sinterizate etc. avansul pe rotaţie al frezei fr şi avansul pe minut (viteză de avans vf).Procese şi sisteme de prelucrare .1) în care: z reprezintă numărul de de dinţi ai frezei.2. Materialele părţii active pot fi: oţel carbon de scule. cost minim etc. Determinarea adâncimii de aşchiere (ap) şi a numărului de treceri (i). Pentru condiţii concrete de prelucrare determinarea durabilităţii se efectuează prin calcul în funcţie de obiectivul propus: productivitatea maximă. Durabilitatea sculei aşchietoare poate fi determinată prin calcul sau adoptată din normative în funcţie de secţiunea corpului sculei aşchietoare. pentru realizarea prelucrării în condiţii date. deoarece rugozitatea suprafeţei este influentată direct de avansul pe rotaţie. se determină în funcţie de adaosul de prelucrare Ap. Adaosurile de prelucrare de peste 18 mm pot fi înlaturate într-o singură trecere utilizând capete de frezat cu cuţite dispuse în trepte pe înălţime.10 de precizie. . duritatea materialului semifabricatului.turaţia frezei. calitatea şi dimensiunile sculei aşchietoare.0. La frezare se va urmări ca întregul adaos de prelucrare să fie îndepărtat într-o singură trecere.dimensiunile şi tipul pieselor prelucrate şi ale secţiunii aşchiei. În funcţie de mărimea 11 . stabilite ca media timpului de bună funcţionare a sculelor aşchietoare.dimensiunile şi tipul maşinilor-unelte disponibile.tipul şi caracteristicile mecanice ale materialului prelucrat. La frezarea de degroşare se alege avansul pe dinte fd (mm/dinte) deoarece acest avans caracterizează mărimea sarcinii pe un dinte al frezei. se aleg direct din tabele. adaosul de prelucrare se va îndepărta în două faze distincte: frezarea de degroşare şi frezarea de finisare. . Pe baza condiţiilor prezentate se adoptă în final tipul sculei aşchietoare conform normativelor specifice (standardelor). 3. Determinarea avansului de aşchiere f. Dacă adaosurile de prelucrare prezintă valori mari şi puterea maşinii-unelte este insuficientă sau rigiditatea sistemului tehnologic este scăzută.. oţel aliat pentru scule. Determinarea durabilităţii sculei aşchietoare. Pentru creşterea operativităţii. calitatea materialului de prelucrat. iar rugozitatea suprafeţei trebuie să fie în limitele Ra = 3. condiţiile de răcire-ungere etc. valorile durabilităţilor normate T. Adaosurile de prelucrare pot fi asimetrice (de o singură parte) sau simetrice (de ambele părţi). cu toleranţe în treptele 11.8 µm. se pot efectua mai multe treceri de degroşare. 4.

Forma generală a relaţiei de calcul a vitezei la operaţia de frezare este: v= Cv × d q T m × t1 xv × fdy v × t u × z p × Kv (m/min) (7. T – durabilitatea sculei aşchietoare. t – adâncimea de aşchiere. p – exponenţi. xv. adâncimea de aşchiere. Valoarea obţinută cu relaţia (7. Turaţia arborelui principal al maşinii-unelte se determină cu relaţia: n= 1000 × v π ×d (rot/min) (7. Se obţine astfel turaţia efectivă (reală) de lucru nef. în mm. în minute. v – viteza de aşchiere. m. Viteza de aşchiere se stabileşte în funcţie de următorii factori: materialul ce se prelucrează.rezistenţa mecanismului de avans al maşinii-unelte de frezat. în mm. care este necesar în calculul vitezelor şi forţelor de aşchiere. yv. în m/min. în mm/dinte. materialul şi geometria părţii active a sculei aşchietoare. u.rigiditatea dornului port-freză (la frezele cu alezaj). Determinarea vitezei de aşchiere v. Determinarea turaţiei de lucru n. După determinarea turaţiei efective se determină viteza efectivă de aşchiere cu relaţia: 12 . se calculează mărimea avansului pe dinte fd. 6.2) în care: Cv reprezintă un coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare. d – diametrul frezei. Valoarea vitezei de aşchiere se poate determina analitic pentru fiecare procedeu de prelucrare mecanică. se fac o serie de verificări care ţin seama de condiţiile de lucru şi în final se adoptă avansul de lucru alegând din gama de avansuri a maşinii-unelte valoarea cea mai apropiată de cea calculată (imediat inferioară pentru regimul de degroşare sau imediat superioară pentru cel de finisare). 5.3) în care: d reprezintă diametrul frezei. . schema de prelucrare etc. fd – avansul pe dinte. în mm. t1 – lungimea de contact dintre tăişul sculei aşchietoare şi semifabricat. q. z – numărul de dinţi ai frezei. avansul de lucru. Avansul adoptat la frezarea de degroşare se va verifica în funcţie de următoarele condiţii de restricţie: . După alegerea valorii avansului conform indicaţiilor din literatura de specialitate [?].3) trebuie raportată la gama de turaţii existentă (a maşinii-unelte). durabilitatea sculei aşchietoare. în mm. Kv – coeficient de corecţie a vitezei de aşchiere determinat ca un produs de coeficienţi care ţin seama de condiţiile de aşchiere specifice.Procese şi sisteme de prelucrare avansul pe rotaţie adoptat pentru finisare. astfel încât se adoptă conform gamei de turaţii a maşinii-unelte valoarea imediat inferioară sau superioară dacă ∆v < 5%.

ηm-u – randamentul maşinii-unelte. atunci se consideră că regimul de aşchiere se poate realiza pe maşina-unealtă respectivă. în minute.Procese şi sisteme de prelucrare v ef = π × d × nef 1000 (rot/min) (7. Dacă Pef ≤ Pm. v – viteza de aşchiere. Principiul de prelucrare. Cele mai utilizate maşini-unelte de frezat fără consolă sunt (fig. 7. maşinile-unelte de frezat circular sau cu masă rotativă. maşinile-unelte de frezat longitudinal. fabricate în serie.1. construcţia şi cinematica acestor maşini diferă de la un tip la altul. 9. 7. în condiţii de precizie ridicată. m – exponentul durabilităţii. Determinarea durabilităţii efective a sculei aşchietoare Tef. în m/min. Viteza de avans se determină analitic cu relaţia (7.3. având masa deplasabilă pe două direcţii în planul orizontal.6) în care: Ft reprezintă componenta tangenţială a forţei de aşchiere.2): maşinile-unelte de frezat plan. Sculele aşchietoare 13 . 8. Maşinile-unelte de frezat plan sunt destinate în general pentru prelucrarea suprafeţelor plane orizontale. Determinarea vitezei de avans vf.4) 7. Durabilitatea efectivă a sculei aşchietoare se determină cu relaţia:  v Tef = T ×  v    ef  1 m  (min) (7. în m/min.5) în care: T reprezintă durabilitatea sculei aşchietoare. în N. Maşini de frezat plan A. vef – viteza efectivă de aşchiere. Masa port-piesă a maşiniiunelte este ghidată pe un batiu rigid.3. Puterea efectivă la aşchiere se compară cu puterea motorului de acţionare Pm. Determinarea puterii efective la frezare Pef. 7. verticale sau înclinate. pentru piese de dimensiuni mijlocii şi mari.1). Puterea efectivă se determină cu relaţia: Pef = Ft × v ef 6000 ⋅ ηm −u (kW) (7. fapt ce permite o prelucrare cu regimuri intense de aşchiere. în m/min. MAŞINI-UNELTE DE FREZAT FĂRĂ CONSOLĂ Maşinile-unelte de frezat fără consolă cuprinde grupa maşinilor-unelte la care masa port-piesă se deplasează într-un singur plan sau este chiar fixă. vef – viteza efectivă de aşchiere. Principiul de prelucrare.

în funcţie de poziţia axului principal: maşini-unelte de frezat plan orizontale şi maşini-unelte de frezat plan verticale.11. 7. I – mişcarea principală de rotaţie. fig. freze unghiulare sau profilate etc. capete de frezat. 7. mai rar.Procese şi sisteme de prelucrare normale utilizate sunt frezele cilindrice sau cilindro-frontale. a).10. Construcţia acestor maşini-unelte este relativ simplă şi rigidă. b – frezarea suprafeţelor plane verticale. în general. Scula aşchietoare efectuează mişcarea principală de rotaţie I şi unele mişcări secundare de avans sau de poziţionare precisă (III sau IV). cu un arbore principal sau. Scheme tip de prelucrare pe maşinile-unelte de frezat plan: a. freze deget. 3 – scula aşchietoare. La unele tipuri de maşini-unelte masa poate descrie şi o mişcare perpendiculară faţă de cea de bază (mişcarea II. Maşinile-unelte de frezat plan orizontale se construiesc în variantele: cu o coloană şi un cap de frezat şi cu două coloane şi două capete de frezat. Schemele tip de prelucrare pe maşinile-unelte de frezat plan sunt prezentate în figura 7.10. B. iar în scopul prelucrării suprafeţelor profilate. Varianta din figura 7. ele fiind destinate pentru producţia de serie. În figura 7. 2 – semifabricat. Mişcarea de avans de lucru II este descrisă de masa port-piesă a maşinii-unelte. Fig. III – mişcarea secundară de avans transversal. Maşinile-unelte de frezat plan se construiesc în două variante de bază. c – frezarea suprafeţelor plane orizontale. 14 . cu un singur cap de frezat. cu doi arbori principali.10.11 sunt prezentate două variante de maşini-unelte de frezat plan orizontale cu un montant principal şi un cap de frezat. a este destinată pentru prelucrarea cu scule aşchietoare scurte şi rigide: freze cilindro-frontale. II – mişcarea secundară de avans longitudinal. se utilizează scule aşchietoare profilate. Descrierea constructivă a maşinilor-unelte de frezat plan. Maşinile-unelte de frezat plan verticale se construiesc. 1 – masa maşinii-unelte. IV – mişcarea de deplasare pe verticală a capului de frezat.

12. 9 – motor de acţionare.11. 7. În acest caz maşina-unealtă mai cuprinde următoarele subansambluri principale suplimentare faţă de varianta anterioară: dornul port-freză 6. VI – mişcarea de reglare a reazemului suplimentar. 8 – traversă de rigidizare. V – mişcarea de avans a arborelui principal. 7. IV – mişcarea de avans pe verticală a capului de frezat. a pieselor fabricate în serie mare. montant secundar 9 şi o masă intermediară 10. 3 – masă intermediară. reazem suplimentar 7. 7 – cap de frezat. 9 – montant secundar. 1 – batiu. Pentru diversificarea gamei de prelucrare pe aceste maşini-unelte. III – mişcarea secundară de avans transversal. 8 – traversă de rigidizare. 4 – montant. 6 – dorn port-freză. 3 – arbore principal port-sculă. 2 – batiu. Fig. Maşină-unealtă frezat plan cu doi montanţi: de 1 – placa de bază. II – mişcarea secundară de avans longitudinal. III – mişcarea secundară de avans transversal.11. I – mişcarea principală de rotaţie. când se utilizează freze cilindrice sau disc. Maşinile-unelte de frezat plan cu doi montanţi şi două capete de frezat sunt destinate prelucrărilor din două părţi. Structura maşinilor-unelte de frezat plan: a – cu scule aşchietoare în consolă. 5 – cap de frezat. se prevăd reazeme suplimentare ce se montează pe o traversă (fig. 6 – montant. 5 – arbore principal port-sculă. 2 – masă longitudinală port-piesă. 15 .Procese şi sisteme de prelucrare Fig. 4 – semifabricat. 7. montate pe un dorn de frezat. IV – mişcarea de avans pe verticală a capului de frezat. II – mişcarea secundară de avans longitudinal. Acestea derivă din grupa maşinilor-unelte cu un montant de care se fixează simetric un al doilea montant (fig. b). traversă de rigidizare 8. 7 – reazem suplimentar. 10 – masă intermediară. b – cu dorn port-sculă. I – mişcarea principală de rotaţie. 7.12).

7 – motor de acţionare. Cele mai utilizate sunt maşinile-unelte de frezat cu doi montanţi şi cu masă mobilă. 7. II – mişcarea secundară de avans longitudinal.2. Maşină-unealtă verticală de frezat plan: 1 – placa de bază.13. De asemenea. Fig. Caracteristicile tehnice principale ale maşinilor-unelte de frezat longitudinal sunt redate în tabelul 7. respectiv maşini-unelte cu doi montanţi şi două până la patru capete de frezat.I – mişcarea principală de rotaţie. aceste maşini-unelte pot fi: maşini-unelte cu masă mobilă sau cu masă fixă.Procese şi sisteme de prelucrare Maşinile-unelte de frezat plan vertical se caracterizează prin faptul că axul port-freză a capului de frezat este poziţionat vertical (fig. 7. 3 – masă intermediară.2. 16 . 5 – arbore principal portsculă.3. Constructiv maşinile-unelte de frezat longitudinal se clasifică în două grupe principale: maşini-unelte cu un montant şi un cap de frezat. Maşinile-unelte de frezat longitudinal sunt destinate prelucrării suprafeţelor plane sau profilate la piese de dimensiuni mari. 6 – cap de frezat. III – mişcarea secundară de avans transversal. 4 – masă. 2 – batiu. Principiul de prelucrare.IV – mişcarea de avans pe verticală a capului de frezat.13). Avantajul acestor maşini-unelte constă în principal din reducerea suprafeţei de amplasare precum şi a comodităţii de acţiune în zona de lucru. Maşini-unelte de frezat longitudinal (portal) A. 7.

de gabarit unile mesei.14. Maşinile-unelte de frezat longitudinal cu masă fixă şi cu mecanisme port-sculă deplasabile în lungul piesei au în principiu aceeaşi schemă de prelucrare ca maşinile-unelte cu masă deplasabilă. Se pot efectua prelucrări din două sau chiar din patru direcţii. IV. IV şi V) se efectuează în scopul poziţionării sculei aşchietoare în raport cu semifabricatul.5130 165 5930x1600 1250 2370 160 Principiul de prelucrare adoptat de regulă pe maşinile-unelte de frezat longitudinal cu doi montanţi este prezentat în figura 7.14. Aceste maşini-unelte au totuşi o utilizare mai restrânsă decât cele cu masă mobilă din cauza complexităţii mecanismelor de acţionare. 7. I – mişcarea principală de rotaţie. V – mişcari de reglare ale sculei aşchietoare în funcţie de dimensiunile semifabricatului. 17 .Procese şi sisteme de prelucrare Tabelul 7. La maşinile-unelte cu un singur montant. Fig. Dimensiuni DimensimaşiniiTipul Puterea frezat (mm) crt. Mişcarea principală l este executată de scula aşchietoare în mod independent. Principiul de prelucrare pe maşinile-unelte de frezat longitudinal: 1 – semifabricat. II – mişcarea secundară de avans longitudinal. schema de prelucrare este similară cu cea din figura 7. 3 – scula aşchietoare. Mişcarea de avans II este efectuată de masa maşinii-unelte pe care se aşează semifabricatul. freze profilate sau capete de frezat. 2 – masa maşinii-unelte.2. unelte (kW) Orizontală Verticală (mm) (mm) FLP 7130x3960x 1 66060 3300x660 600 1200 4080 100 Maşiniunelte de FLP 11615x4680x 2 frezat 1000.4420 102 5440x1000 750 1680 longitudinal 130 cu portal FLP 12715x5606x 3 1600. III. faţă de maşinile-unelte cu masă mobilă la care cursa utilă este dublă faţă de lungimea suprafeţei de prelucrat. Ele prezintă avantajul că masa fixă a maşinii-unelte poate susţine piese foarte grele. iar cursa utilă a părţii deplasabile este sensibil egală cu lungimea de prelucrat. Celelalte mişcări (III. fără a influenţa precizia de prelucrare şi de funcţionare.14 având însă numai una sau două scule aşchietoare (una verticală şi una orizontală). Caracteristicile tehnice principale ale maşinilor-unelte de frezat longitudinal Caracteristici tehnice Denumirea Cursa capetelor de Nr. Sculele aşchietoare folosite sunt freze cilindro-frontale.

15 sunt redate principalele subansambluri care intră în componenţa maşinilor-unelte de frezat longitudinal. 7 – cap vertical de frezat. 9 – arbore principal. Descrierea constructivă a maşinilor-unelte de frezat Iongitudinal. 2 – montant lateral. 6 – traversa mobilă. atât ca domeniu de utilizare cât şi prin complexitatea constructivă şi cinematică.15. Deplasările mecanice ale capetelor de frezat se obţin prin verigile cinematice independente având ca element final şurubul de acţionare. În figura 7. formată dintr-un variator de viteze cu un număr redus de turaţii. Traversa mobilă susţine două capete verticale de frezat 7. cu patru capete de frezat şi cu masă mobilă. asigură o gamă largă de viteze cu mecanisme având o construcţie simplă şi compactă. precum şi modul de obţinere a mişcărilor mecanice necesare prelucrărilor mecanice. format din motorul electric. Montanţii laterali 2. 5 – cap de frezat lateral. Pentru această grupă de maşini-unelte reprezentative sunt maşinile-unelte de frezat longitudinal cu doi montanţi. Maşină-unealtă de frezat longitudinal: 1 – batiu. VI – mişcarea de poziţionare unghiulară executată de capul de frezat vertical. Montanţii laterali sunt rigidizaţi la partea superioară cu traversa fixă 8. IV – mişcarea de poziţionare pe verticală executată de capul de frezat lateral. Cutia de viteze. variatorul de viteze. VII – mişcarea de poziţionare pe orizontală executată de pinola arborelui principal. Lanţul cinematic de avans cuprinde: motorul electric. 4 – semifabricat. iar pe aceasta se aşează semifabricatul 4. Batiul 1 este prevăzut la partea superioară cu ghidaje orizontale pe care se deplasează masa 3. 8 – traversă fixă. V – mişcarea de avans-poziţionare pe orizontală executată de capul de frezat vertical. 7. variatorul de avansuri şi transmisia finală de acţionare a mesei. sunt prevăzuţi cu ghidaje verticale pe care se deplasează capetele de frezat laterale 5 şi traversa mobilă 6. respectiv de traversa mobilă. Sub aspect cinematic aceste maşini-unelte prezintă particularităţi. fixaţi de batiu. Fiecare unitate de prelucrat (cap de frezat) dispune de un lanţ cinematic principal propriu. completată cu un variator cu roţi de schimb. 3 – masă. 18 . ce pot fi poziţionate în mod independent şi se pot înclina în plan vertical. Fig. roţile dinţate de schimb şi arborele principal port-sculă. I – mişcarea principală de rotaţie executată de arborele principal. II – mişcarea secundară de avans longitudinal executată de semifabricat.Procese şi sisteme de prelucrare B. III.

În acest mod. Aceste maşini-unelte se caracterizează prin mişcarea circulară continuă de avans. Ia alte posturi se poate efectua alimentarea cu semifabricate. pentru utilizarea raţională a maşinii-unelte se adoptă diverse scheme tehnologice de prelucrare în serie.16 este prezentat modul de prelucrare a semifabricatelor pe maşinile-unelte de frezat cu masă rotativă. Maşini de frezat cu masa rotativa A. în paralel sau mixtă. având ca destinaţie fabricaţia de serie mare sau de masă.3. astfel că în timp ce la unele posturi se efectuează prelucrarea. În cazul prelucrării unor piese de dimensiuni relativ mici. Maşinile-unelte de frezat cu masă rotativă cu axa orizontală se numesc maşini-unelte cu tambur rotativ. Maşinile-unelte de frezat cu masă rotativă sunt destinate prelucrării suprafeţelor plane simple. maşina-unealtă lucrează în mod continuu asigurând o productivitate maximă determinată din condiţiile tehnologice. Pe masa maşinii-unelte sunt prevăzute mai multe posturi de prindere a semifabricatelor. realizată de masa port-piesă. 7. după poziţia axei de rotaţie a mesei port-piesă maşinile-unelte de frezat cu masă rotativă pot fi: cu axă verticală sau cu axă orizontală.3. Din punct de vedere constructiv. Principiul de prelucrare. În figura 7. la piese de dimensiuni mici şi mijlocii.Procese şi sisteme de prelucrare Posibilităţile largi de prelucrare pe aceste maşini-unelte le conferă un caracter de universalitate şi o productivitate ridicată. 19 .

Pentru 20 . Prelucrarea la cota finală se poate efectua dintr-o singură fază. B. 3 – semifabricat.17. cu o singură freză sau pereche de freze sau din două faze: la un post de lucru se execută operaţia de degroşare (cu frezele 4). 3 – scula aşchietoare. Sculele aşchietoare 4 şi 5 (de regulă. b – cu arbore orizontal. Maşină-unealtă de frezat cu masă rotativă – principiul de prelucrare: a – cu arbore vertical. 2 – semifabricat. La o singură trecere a semifabricatului se îndepărtează întregul adaos de prelucrare. I – mişcarea principală de rotaţie executată de arborele principal. iar la al doilea post de lucru se execută operaţia de finisare (cu frezele 5). 4 – scula aşchietoare. Semifabricatele 1 se aşează pe masa 2 a maşinii-unelte. 7. 1 – masă (tambur). II – mişcarea circulară continuă de avans executată de semifabricat. 7. Maşinile-unelte de frezat cu masă rotativă se construiesc în mai multe variante tipodimensionale. în funcţie de destinaţia lor. III – mişcarea de poziţionare executată de scula aşchietoare. 2 – paletă. b).17.17 sunt prezentate variantele constructive de bază ale acestor maşini-unelte: maşina-unealtă de frezat cu masă rotativă cu un montant şi un cap de forţă (fig. În figura 7. a) şi maşina-unealtă de frezat cu masă rotativă cu doi montanţi şi două capete de frezat (fig.16. 7. Descrierea constructivă a maşinilor-unelte de frezat cu masă rotativă. 1 – masă (tambur). sunt capete de frezat) sunt poziţionate în mod corespunzător faţă de suprafeţele de prelucrat. Semifabricatul execută mişcarea circulară continuă de avans.Procese şi sisteme de prelucrare Fig.

masă rotativă. uneori şi mecanic. II – mişcarea circulară continuă de avans executată de semifabricat. IV – mişcarea de poziţionare. MAŞINI-UNELTE DE FREZAT SUPRAFEŢE PROFILATE Maşinile-unelte de frezat suprafeţe profilate sunt destinate generării suprafeţelor complexe. 5 – cap de frezat. I – mişcarea principală de rotaţie executată de arborele principal. A2/B2 – roţi de schimb. III. 6 – traversă de rigidizare. Astfel. 7. Această grupă de maşini-unelte cuprinde maşinile-unelte de frezat filete şi maşinile-unelte de frezat prin copiere. Maşini-unelte de frezat cu masă rotativă: a – cu un montant. Celelalte mişcări (III. cutia de viteze care cuprinde pe lângă transmisii cu raport constant. 4 – traversă mobilă. maşinile-unelte dispun de două lanţuri cinematice distincte şi independente. Maşini de frezat filete A.4. A1/B1. 7. Generarea suprafeţelor complexe prin frezare se utilizează în fabricaţia de serie mare sau de masă deoarece este mai productivă decât strunjirea şi permite automatizarea ciclului de lucru. 7. M2 – motor electric. 3 . Lanţul cinematic principal este independent pentru fiecare cap de frezat şi cuprinde următoarele elemente principale: motorul electric M1.Procese şi sisteme de prelucrare realizarea mişcărilor necesare prelucrării. M1.4.1. roţile de schimb A1/B1 şi arborele principal port-sculă.17. IV şi V) sunt mişcări de poziţionare a sculei aşchietoare în raport cu piesa şi pot fi realizate manual sau. Fig. Principiul de lucru şi structura maşinilor-unelte de frezat filete depind de dimensiunile părţii filetate. 2 – montant lateral. Lanţul cinematic de avans este format din: motorul electric M2. b – cu doi montanţi. cutia de avansuri cu roţile de schimb A2/B2 şi transmisia melc-roată melcată de antrenare a mesei rotative. Principiul de prelucrare. 1 – batiu. se utilizează maşini-unelte de frezat filete 21 .

Rotirea semifabricatului cu arcul C este necesară pentru retragerea sculei aşchietoare. Prelucrarea completă a filetului pe toată lungimea se realizează la o rotaţie a piesei. corespunzător elicei filetului. În similar se desfăşoară prelucrarea şi în cazul executării filetelor interioare. Lungimea frezei trebuie să fie mai mare cu cel puţin două rânduri de dinţi faţă de lungimea părţii de filetat de pe piesă. b – interioare.19. α . necesare pentru generarea elicei filetului cu pasul p. IV – mişcarea de avans de pătrundere Pentru generarea filetului scula aşchietoare 1 descrie mişcarea principală de aşchiere I. 7. b). 22 . dornul port-freză este înclinat faţă de axa semifabricatului cu unghiul α.19. Pentru obţinerea elicei directoare cu pasul p se stabilesc şi se sincronizează în mod corespunzător vitezele de avans. prezintă în mod obişnuit profil triunghiular (metric sau Whitworth). Schema de frezare a filetelor scurte: a – exterioare. ap – adâncimea de aşchiere. În planul diametral. II – mişcarea de avans circular executată de scula aşchietoare.unghiul de înclinare a spirei filetului. 7.Procese şi sisteme de prelucrare scurte şi maşini-unelte de frezat filete lungi. scula aşchietoare execută şi avansul de pătrundere IV pe adîncimca ap. 7. La prelucrarea filetelor scurte se utilizează freze profilate. l – lungimea părţii filetate a piesei. Semifabricatul 2 descrie mişcarea de avans circular II. utilizate ca elemente de asamblare. Pe arcul A de rotire a semifabricatului. iar cele lungi sunt filete de mişcare având profil trapezoidal sau pătrat. 1 – scula aşchietoare. 7. Prelucrarea prin frezare a filetelor lungi se efectuează cu freze profilate având un singur rând de dinţi (fig.19. Scula aşchietoare 1 execută mişcarea principală I şi mişcarea de avans longitudinal III.19 sunt prezentate schemele de prelucrare prin frezare a filetelor scurte exterioare (fig. III – mişcarea de avans axial. În figura 7. I – mişcarea principală de rotaţie executată de scula aşchietoare. iar semifabricatul 2 execută mişcarea de avans circular II şi mişcarea de avans axial III. Ciclul complet de mişcări pentru prelucrare se realizează la maximum 11/4 rotaţii ale semifabricatului. având mai multe rânduri de dinţi dispuşi circular. 2 – semifabricat. Fig. p – pasul filetului. Filetele scurte.20). arcul B. a) şi interioare (fig. L – lungimea părţii active a sculei aşchietoare.

21). b – interioare.prelucrarea în vârtej (fig. 1 – scula aşchietoare.21. b – interioare. 7. 7. Semifabricatul 2 descrie mişcarea II de avans circular. III – mişcarea de avans longitudinal executată de scula aşchietoare. Fig. II – mişcarea de avans circular executată de semifabricat. specifică prelucrării cu scule aşchietoare cu mai mulţi dinţi. I – mişcarea principală de rotaţie executată de scula aşchietoare.unghiul de înclinare a spirei filetului.Procese şi sisteme de prelucrare Fig. Schema de frezare a filetelor lungi: a – exterioare. Mişcarea de avans longitudinal III este realizată de capul rotativ de strunjit. 23 .20. 7. Schema de prelucrare prin vârtej a filetelor lungi a – exterioare. care intră succesiv în aşchie datorită mişcării principale I şi a poziţiei excentrice faţă de semifabricat. este metoda de prelucrare cu cuţite rotative . Productivitatea ridicată obţinută la prelucrarea filetelor prin frezare este determinată de aşchierea cu debit mare de aşchii. 2 – semifabricat.unghiul de înclinare a spirei filetului. O metodă productivă de prelucrare a filetelor. Capul rotativ de strunjit este echipat cu mai multe cuţite. comparativ cu strunjirea când sunt necesare mai multe treceri. precum şi de faptul că profilul filetului este generat la o singură trecere a sculei aşchietoare în lungul semifabricatului. Prelucrarea filetelor lungi prin frezare se recomandă pentru operaţia de degroşare. III – mişcarea de avans longitudinal executată de scula aşchietoare. deoarece precizia şi calitatea suprafeţei obţinute sunt reduse. asemănătoare cu frezarea. α . 1 – scula aşchietoare. I – mişcarea principală de rotaţie executată de scula aşchietoare. α . 2 – semifabricat. II – mişcarea de avans circular executată de semifabricat.

Avansul axial III. 7. Fig. Lanţul cinematic pentru mişcarea principală I executată de scula aşchietoare cuprinde: motorul electric Me. Maşină-unealtă de frezat filete scurte: 1 – batiu. A1/B1. Descrierea constructivă a maşinilor-unelte de frezat filete. A2/B2 – roţi de schimb. Mişcarea de avans circular II executată de semifabricat se obţine de la arborele port-freză prin intermediul roţilor de schimb A2/B2. Maşinile-unelte de frezat filete prezintă o construcţie relativ simplă şi robustă. I – mişcarea principală de rotaţie executată de scula aşchietoare. cu deosebirea că în locul suportului port-cuţit se montează un cap de frezat cu antrenare independentă. II – mişcarea de avans circular executată de semifabricat.22 este prezentată structura mecanică şi cinematică a unei maşini-unelte de frezat filete scurte. C1. Maşinile-unelte de frezat filete lungi prezintă o structură asemănătoare cu a strungului normal. C2 – came. fiind destinate producţiei de serie mare. de un pas la o rotaţie a semifabricatului şi avansul radial IV al sculei aşchietoare se realizează prin intermediul mecanismelor cu came C1 şi C2. 2 – sistem de antrenare a sculei aşchietoare. Maşinile-unelte de frezat filete scurte se utilizează la prelucrarea filetelor fine la exteremităţile arborilor şi la piuliţe inelare cu diametrul interior relativ mare.22. IV – mişcarea de avans radială executată de scula aşchietoare. 5 – sculă aşchietoare. roţile de schimb A1/B1 şi arborele principal port-freză 6. III – mişcarea de avans axială executată semifabricat. 3 – sistem de antrenare a semifabricatului. 6 – arborele principal port-freză. 4 – dispozitiv de prindere a semifabricatului. În figura 7.Procese şi sisteme de prelucrare B. 24 . Me – motor electric.

care explorează suprafaţa modelului. 2 – semifabricat. Semnalele liniare convertite şi amplificate în putere (forţă) se transmit la elementul de execuţie. Palpatorul 4 explorează suprafaţa modelului şi în funcţie de panta profilului. plane (conturul unor piese de tipul camelor. 7. 5 – montant. Pe masa mobilă 1 a maşinii-unelte se aşează semifabricatul 2 şi modelul de referinţă 3.23 este prezentată schema de prelucrare prin copiere pe o maşină-unealtă de frezat verticală..30 N).. Palpatorul sistemului de copiere. respectiv la masa maşinii-unelte sau la capul de frezat.2. se pot utiliza elemente traductoare-amplificatoare cu forţe de palpare foarte mici (1. folosind o transmisie de urmărire.4. Generarea suprafeţelor profilate complexe se obţine pe cale cinematică.23. Y – mişcarea de avans vertical executată de capul de frezat.10 000 de ori). În acest mod. care sunt uşor de executat. şablon sau piesă etalon. Frezarea prin copiere. scula aşchietoare reproduce cu un grad de precizie suficient de ridicat forma şi dimensiunile modelului.Procese şi sisteme de prelucrare 7. camelor disc etc. Având în vedere posibilităţile de amplificare foarte mari a semnalului de intrare (de 5 000.). Fig. 3 – model (şablon). Sculele aşchietoare utilizate la prelucrarea prin copiere sunt în general freze deget conice (la prelucrarea profilelor spaţiale) sau freze cilindrice (la prelucrarea profilelor plane). 7 – scula aşchietoare. 4 – palpator. reglează raportul vitezelor de avans pe direcţiile X şi 25 . Z – mişcarea de avans radial executată de capul de frezat. permite realizarea unor indici tehnico-economici ridicaţi la prelucrarea pieselor cu profiluri complexe. răşini sintetice etc. primeşte semnalele de intrare sub forma unor deplasări liniare ce se transmit la elementul traductor-amplificator. 6 – cap de frezat.. palete de turbine sau de turbo-transmisii etc. cu reglare automată. În figura 7. prin varierea şi corelarea vitezelor de avans. Schema de frezare prin copiere după model: 1 – masă mobilă. Principiul de prelucrare prin copiere.5. I – mişcarea principală de rotaţie executată de scula aşchietoare. Maşini de frezat prin copiere A..).) sau spaţiale (matriţele de forjă. X – mişcarea de avans longitudinal executată de masa mobilă. Se pot utiliza modele de referinţă executate din materiale relativ moi (lemn. Generarea suprafeţei pe semifabricat se realizează prin copierea după un model.

hidraulice. Eficienţa tehnico-economică obţinută la prelucrarea pe maşinile-unelte de frezat prin copiere a facilitat diversificarea lor într-o gamă largă tipodimensională.) influenţează în mod direct asupra preciziei dimensionale. B. După realizarea unei curse pe direcţia X.). supravegherea maximă etc. electrohidraulice.Procese şi sisteme de prelucrare Y. de sculărie. de prelucrat profilul matriţelor mari sau ale cochiliilor de turnare. Performanţele în regim staţionar (abaterea în regim staţionar. de formă şi de repetabilitate. utilizează în principal.cu reglare automată . Precizia de prelucrare la aceste maşini-unelte este relativ ridicată şi depinde în mare măsură de distanţa dintre contactele de comandă ale traductorului (mărimea directă de comandă). montantul 5 al capului de frezat 6 descrie avansul intermitent transversal pe direcţia Z şi se schimbă sensul de mişcare al mesei 1. În mare măsură aceste performanţe sunt influenţate de tipul elementului traductor-amplificator de prelucrare a semnalelor obţinute de la palpator. la maşinile-unelte grele. Ciclul de mişcări se repetă până când se explorează întreaga lăţime a modelului. Performanţele în regim tranzitoriu (timpul de reacţie. de la maşini-unelte mici. În cazul prelucrării prin frezare se.se caracterizează prin performanţele realizate în cele două regimuri distincte de funcţionare: regimul staţionar şi regimul tranzitoriu de funcţionare. stabilitatea sistemului etc. Mişcările necesare prelucrării se obţin prin lanţuri cinematice electromecanice. pneumatice. definite în special după tipul sistemului traductor-amplificator şi respectiv a energiei vehiculate în sistem: sisteme de copiere electrice. pneumohidraulice. etc. Se utilizează diferite sisteme de copiere. 26 . Un alt mod de grupare a sistemelor de copiere se poate face după numărul de axe pe care viteza de avans este variabilă dependent de panta profilului. Precizia şi fidelitatea copierii depind în principiu de performanţele sistemului de transmitere a semnalelor şi de relaţia dimensională dintre palpator şi scula aşchietoare. După poziţia arborelui principal port-freză maşinile-unelte de frezat prin copiere pot fi: orizontale sau verticale. influenţează în mod direct asupra fidelităţii copierii. utilizate la frezarea came disc. Principiul constructiv al maşinilor-unelte de frezat prin copiere. Sistemele de copiere . sisteme de copiere după două sau chiar trei direcţii.

27 ..Procese şi sisteme de prelucrare Centre de prelucrare prin frezare Capul "K" Capul "O" Capul "S" Centru de prelucrări speciale Caracteristici constructive ale câtorva centre de prelucrare prin frezare ……………………………………………………………….

b) freze cu coadă conică. e) freze pentru filetat. b) freze cu dinţi drepţi. R: a. După construcţia dinţilor. d) freze cu fixare după suprafaţa prelucrată. în raport cu sensul mişcării de rotaţie a frezei. Precizaţi varianta (variantele) corectă. d) freze pe dreapta. c) frezarea mixtă. b) freze pentru prelucrarea canalelor. 5. c. d) freze disc. 8. c) atât de scula aşchietoare cât şi de semifabricat. d) freze pentru danturat. f. La frezarea pieselor se utilizează foarte multe tipuri de freze. e. R: c. 4. b. La frezare pieselor mişcarea principală este executată de: a) scula aşchietoare. b) freze cilindro-frontale. 6. Precizaţi varianta (variantele) corectă. e. frezele se clasifică în: a) freze cilindrice. Precizaţi varianta (variantele) corectă. c. f) freze profilate. 28 . b. e. Precizaţi varianta (variantele) corectă. R: a. Precizaţi varianta (variantele) corectă. c) freze cu alezaj. R: a. Precizaţi varianta (variantele) corectă. d. c. În funcţie de sensul mişcării de avans. e) freze unghiulare. b) semifabricat. 2. c) atât de scula aşchietoare cât şi de semifabricat. c) frezele deget. e) freze cu dinţi în direcţii diferite. După modul de fixare frezele se împart în: a) freze cu coadă cilindrică. frezele se împart în: a) freze cu dinţi frezaţi. 7. diferite ca formă şi parametrii geometrici. f. b. c) freze cu dinţi elicoidali. După forma suprafeţelor prelucrate frezele pot fi: a) freze pentru prelucrarea suprafeţelor plane. d. pot fi utilizate următoarele metode de frezare: a) frezarea în sens contrar sensului avansului. 3. c) freze de degroşare. b) semifabricat. După felul suprafeţei pe care sunt aşezaţi dinţii. R: a. La frezarea pieselor mişcarea secundară este executată de: a) scula aşchietoare. b) frezarea în acelaşi sens cu mişcarea de avans. b. b. Precizaţi varianta (variantele) corectă. R: b. După direcţia dinţilor se deosebesc următoarele categorii de freze: a) freze pe stânga.Procese şi sisteme de prelucrare Teste de autoevaluare 1. R: a. b) freze cu dinţi detalonaţi. f) freze pentru retezat. c. R: a. c) freze pentru suprafeţe profilate.

R: a. 10. acestea pot fi echipate cu dispozitive speciale: a) cap divizor. c) cursa de lucru maximă (longitudinală. limitele treptelor de turaţii. forma şi dimensiunile semifabricatului. R: a. e) cap de mortezat. 14. e. c) FLP 660 x 1000. precum şi caracterul producţiei. f) puterea motorului electric principal. d. c. 12. e) numărul treptelor de avansuri. b. c) cap de frezat universal. d) maşini-unelte de frezat multiaxe. Prinderea şi fixarea semifabricatului se poate executa: a) cu menghine. b. c) cu şuruburi şi bride. 15. În funcţie de aceste criterii se disting: a) maşini-unelte de frezat cu consolă. c) în mandrine. c) maşini-unelte de frezat suprafeţe profilate. c. R: a. f. transversală. 11. b) maşini-unelte de frezat fără consolă. 13. c. e. e. d) numărul treptelor de turaţii la arborele principal. R: a. Precizaţi varianta (variantele) corectă. d) FD 500. d) pe prisme. b) pe dornuri speciale. b. b) cu şuruburi cu cap în T. e) cu dispozitive speciale de prindere. limitele avansurilor. După construcţie frezele se împart în: a) freze monobloc. Prinderea şi fixarea sculelor aşchietoare se realizează: a) direct în arborele principal al maşinii-unelte. verticală). c) capete de frezat. Metoda de frezare. b) FV 32 x 152. d) cu şuruburi şi bride. d. felul sculei aşchietoare. Caracteristicile tehnice ale maşinilor-unelte de frezat se referă la: a) distanţa maximă şi minimă dintre arborele principal şi masa de lucru. c.Procese şi sisteme de prelucrare 9. Precizaţi varianta (variantele) corectă. c. 29 . Pentru extinderea posibilităţilor de prelucrare a maşinilor-unelte de frezat. Precizaţi semnificaţia următoarelor simbolizări: a) FU 35 x 160. b. b. Precizaţi varianta (variantele) corectă. d) freze pentru filetat. R: a. b) suprafaţa mesei. d) cap de frezat vertical. b. d. b) freze cu dinţii demontabili. c. b) masă rotativă. Precizaţi varianta (variantele) corectă. R: a. Precizaţi varianta (variantele) corectă. Operaţia de prelucrare a metalelor prin aşchiere cu ajutorul frezelor se realizează pe maşini-unelte de frezat. Precizaţi varianta (variantele) corectă. au determinat o mare varietate de scheme constructive ale maşinilor-unelte de frezat.