PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Meseria : POMICULTOR Durata pregătirii : 3 luni Module : = Cultura speciilor pomicole = Elemente de contabilitate = Maşini şi instalaţii

agricole – exploataţii, întreţinere = Elemente de contabilitate şi gestiune economică = Legislaţie, management şi marketing = Protecţia mediului

Despre acest curs: Curs pomicultura ( an 2009 – Jud Buzau). Documentul este incropit de mine. Nu exista o ordine bine stabilita a capitolelor, de aceea atasaz fisierul in format word pentru ca cei mai priceputi si interesati sa poata face modificarile de rigoare. Daca o sa apuc sa fac eu, am sa revin cu o versiune mai buna.

Alegera formelor de coroana In perioada de tinerete, pomii formeaza coroane piramidale, conice sau globuloase, in functie de particularitatile de crestere ale fiecarei specii si soi. Coroanele pomilor crescuti liber (fara taiere) au un schelet simplu si bine dezvoltat si un semischelet amplu si complex, garnisit cu numeroase ramuri de rod. In aceste conditii, pomii incep sa fructifice mai devreme, temperand astfel ritmul si extensia cresterilor. Pe baza acestor constatari practice, pomicultorii au conceput si construit coroane semi-libere, de talie mare, mijlocie si mica in functie de vigoarea pomilor.Pentru soiurile viguroase, altoite pe portaltoi franc, au fost realizate coroane cu volum mare : piramidale si sub forma de vas.Pentru soiurile de vigoare mica si mijlocie, altoite pe portaltoi vegetativi, au fost realizate coroane aplatizate, dirijate pe spalioer, si coroane conice, fara suport de sustinere. FORMAREA COROANELOR Coroanele pomilor se diferentiaza intre ele prin volum si contur, prin numarul, vigoarea si orientarea spatiala a elementelor permannente (ramurile de schelet) si nepermanente (semischelet), cat si prin modul de taiere in formare si intretinere. In pomicultura moderna, structura coroanelor se recomanda sa fie preponderent tanara, alcatuita in principal din ramuri de semischelet purtatoare a unui numar mare de ramuri de rod. La formare se are in vedere : eliminarea zonelor neproductive din jurul axului, baza sarpantelor si din punctele de interferenta a ramurilor pomilor vecini ( in cazul palmetelor), sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunoasterii si folosirii economice a particularitatilor biologice ale soiului ( precocitatea, tipul de ramificare si fructificare). La pomii dirijati pe spalier, taierile de formare sunt necesare si se executa inca din anul plantarii, in timp ce la pomii fara suport, primele taieri se fac dupa 2-3 recolte, cand ramurile de schelet si semischelet s-au arcuit (sub greutatea fructelor) si in punctele de curbura au aparut lastarii indicatori pentru aplicarea taierilor de incadrare a pomului intr-o forma conica Principii si norme generale de taiere : - fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta proprie, alcatuita din ramuri principale, variabile ca numar, pozitie si orientare in spatiu ; - in timpul formarii ,folosirea unor scheme si tehnici de taiere este obligatorie si in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului ; - prin taierile de formare trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita extensia si ramificarea productiva a semischeletului (aparitia ramurilor de rod) ; - pentru folosirea eficienta a energiei de crestere a pomilor in constructia coroanei trebuie generalizate lucrarile in verde ; - pentru formarea mai devreme a structurii permanente a coroanei trebuie provocate prin taieri , ramificari anticipate. In general, coroanele trebuie sa indeplineasca cateva cerinte:

-sa fie cat mai simplu de realizat si cu un consum cat mai mic de munca; -sa fie cat mai apropiate de nivelul solului pentru ca lucrarile manuale de mare volum (taierile si recoltarea ) sa se faca pe cat posibil de jos, fara scari ; -sa fie cat mai rare si de dimensiuni optime pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare in tot cuprinsul coroanei ( in interiorul coroanlor de mari dimensiuni patrund mai putin de 30% din razele solare. Tehnica formarii coroanelor La infiintarea unei exploatatii pomicole comerciale sau familiale, alegerea coroanei constituie un element cheie pentru valorificare potentialului de rodire al speciilor si soiurilor. In plantatiile familiale, coroanele piramidale si formele de vas se realizeaza mai usor si cu interventii mai putine. De asemenea pomii plantati pe solurile fertile si dirijati in coroane conice si cilindrice garanteaza obtinerea unor productii anuale si economice. Gruparea coroanelor se face in : - coroane dirijate fara spalier pentru gradinile familiale si plantatiile comerciale; -coroane dirijate pe spalier, destinate plantatiilor comerciale si plantatiilor de agrement. Dintre coroanele conduse prin taieri si fara sustinere, mentionam : piramida etajata rarita, piramida neetajata (Leader), piramida mixta, vasul intarziat, vasul Sarger, palmeta liber aplatizata, coroana fus tufa fusul subtire, tufa vas, cordonul vertical, cordonul tufa, Bouche Thomas, Lepage, Heckinger si cordoane conice realizate prin taieri de incadrare. Cordoanele mai importante , sustinute pe spalier, pentru livezile comerciale sunt :Palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajata, palmeta evantai, tripla incrucisare, drapel Marchand, haag, Lincoln, TaturaTrellis, Tesa si Solen. Coroane dirijate fara spalier Piramida etajată rărită . Pomii condusi in aceasta forma au un trunchi inalt de 7080 cm si un ax central puternic, pe care sunt inserate 3-4 etaje, distantate intre ele la 80-100 cm. In fiecare etaj se afla 3-4 sarpante (ramuri de ordinul I )viguroase, dispuse simetric in jurul axului, la o distanta de 8-12 cm una de alta. Sarpantele (bratele ) sunt inclinate la 50-60 grade (fata de ax) si au 3-4 subsarpante, dispuse alternativ la 50-60cm una de alta. Tehnica formarii piramidei etajate consta in : - Anul I – scurtarea vergii altoi la plantare la inaltimea de 110 cm si alegerea a 4 lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj. -Anul II – scurtarea axului pentru formarea etajului II la inaltimea de 80 -120cm fata de ultima ramura din coroana (cea de sus) si a prelungirii sarpantelor pentru obtinerea primei subsarpante. -Anul III – scurtarea axului pentru proiectarea etajului III, alegerea lastarilor pentru formarea etajului II si scurtarea prelungirii sarpantelor etajului I pentru obtinerea celei de-a doua subsarpante. - Anul IV- Taierea axului , alegera sarpantelor etajului III si scurtarea prelungirilor sarpantelor etajelor I si II in vedera realizarii de noi sarpante. Dupa consolidarea pozitiei sarpantelor din ultimul etaj (III si IV), axul central al pomului se suprima. Piramida neetajata (Leader). Are un trunchi scurt de 60 cm inaltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare, uniforme ca vigoare, dispuse in spirala si la o distanta de 30-40 cm una de alta. Pe primele sarpante de la baza, care sunt si cele mai viguroase, se

crescuta ca ax. pe urmatoarele. lastarii apropiati se suprima.In functie de vigoarea si de pozitia sa pe ax. formata cu 3 sarpante dispuse simetric in jurul unui ax scurt. Primul lastar se alege la inaltimea de 60 cm de la sol (spre sud) pe directia randului. iar cel de-al treilea la 93-98 cm ( aproape de varf). in luna martie.In anii . vergile altoi se taie la inaltimea de 100 cm. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari. primavara. primele 3 sarpante pot fi proiectate din primul an prin scurtarea vergilor la inaltimea de 1.3 –1. In anul II. vasul intarziat se realizeaza mai usor si intr-un timp mai scurt . Totodata se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare. Ulerior axul pomului se indeparteaza. Este o coroana folosita pentru pomi de vigoare mijlocie si mare .In luna mai. vergile –altoi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. pentru ramificare si echilibrare (daca s-au dezvoltat normal si depasesc 90-100cm lungime). Este o coroana deschisa (fara ax). pana se completeaza numarul lor. Pentru formarea acestei coroane. Cu aceasta ocazie. se aleg 2. Vasul intarziat. Formarea piramidei neetajate se face dupa urmatoarea tehnica :in anul I. pomii plantati ca vargi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. la distanta de 15-20cm la piersic si 30-40cm la prun. se aleg trei. ramura a treia de la varf. Pentru stimularea cresterii lor. ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze subsarpante.IV . se taie mai sus cu 35-40cm de la insertia sarpantei 2. fapt ce permite reducerea timpului de formare cu 1-2 ani. La soiurile de prun care cresc viguros . cand lastarii au lungimea de 10-15cm. Se echilibreaza vigoarea primelor sarpante (1 si 2) prin inclinari si dresari si se proiecteaza primele subsarpante prin scurtarea sarpantelor la 50-60cm (la acelasi nivel). Se asigura astfel un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si o baza mai larga a coroanei. pentru formarea primelor doua sarpante si pentru prelungirea axului.In anul II . in primul an de la plantare. fiecare sarpanta are 1-3 subsarpante. asezat simetric fata de cei doi lastari-sarpante . In perioada mai –iunie se alege un lastar viguros. iar celalalt pentru prelungirea axului. lastarii de pe trunchi se suprima. iar la inceputil verii se aleg 3-4 lastari pentu formarea unicului etaj. Numarul subsarpantelor descreste de la baza pomului ctre varf. iar cel de-al treilea la 93-98cm ( ca la piramida neetajata).In anii urmatori se continua cu formarea sarpantelor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35-40 cm (de la ultima sarpanta) si alegerea lastarilor sarpante.in luna martie. al doilea la 90 cm . se continua cu echilibrarea vigorii sarpantelor si formarea subsarpantelor. primavara.V) se continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante.IIIsiIV. care realizeaza o cantitete mai mare de fructe. prezinta un trunchi inalt de 0. mar si par. in anul I. Piramida mixta. dintre care : unul la inaltimea de 60 cm de la sol.4 m. cand lastarii au 10-15 cm lungime.Pentru realizarea unei sarpantei noi. care formeaza un schelet viguros. in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a dispinerii acestora in coroana si sa se evite oricesuprapunere care ar crea conditii de umbrire. acestea pot fi folosite in constructia coroanei. cais. La cais si prun. primavara. Pentru formarea acestei coroane. pentru formarea celei de-a treia sarpante. Pomii astfel dirijati. lucrarile de formare incep cu curtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60-70 cm. Toti ceilalti lastari de prisos se suprima. intr-o pozitie favorabila. iar toti ceilalti se ciupesc pentru a evolua mai rapid in ramuri de rod. Al doilea la 90 cm si intr-o pozitie diferita fata de primul (sub un unghi de deschidere de 1200). In anul II.8 m si un ax central pe care se formeaza un etaj de ramuri (ca la piramida etajata)si alte 3-4 sarpante solitare (ca la piramida neetajata). In urmatorii ani (III. se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata. se protejeaza sarpanta a treia prin scurtarea ramurii ce prelungeste axul ( la 35-40 cm). unul pentru sarpanta 3. iar axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm (de la ultima sarpanta a etajului) pentru formarea primei sarpante solitare . dintre care unul pentru formarea primei sarpante solitare si unul pentru prelungirea axului. numarul subsarpantelor descreste progresiv. In luna mai se aleg trei lastari uniformi ca vigoare. iar in luna mai.formeaza s3-4 subsarpante . Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate in pozitii dorite.

0 m. fiecare masura agrotehnica are rolul si efectele sale si este la fel de importanta in asigurarea unui . la o distanta de 10-12 cm intre ele. care s-a format pe lastarul de prelungire. Importanta taierilor in comparatie cu celelalte lucrari tehnologice Experienta si practica celor care obtin an de an productii mari de fructe.4cm si alcatuita din 4-5 sarpante scurte si viguroase. a demonstrat ca in tehnologia aplicata pomilor nu este nici o lucrare mai importanta decat alta . inalt de 3-3. In anul II se aleg pe ax 4-5 ramuri pentru formarea structurii permanente a coroanei. Vasul Sarger este o coroana conceputa si realizata in Franta de Sarger . altoite pe franc sau mahaleb. Aceasta coroana se realizeaza in exclusivitate prin taieri de incadrare si mentinere a pomilor intr-un sablon specific gardului fructifer. Palmeta liber aplatizata a fost generalizata in plantatiile intensive datorita simplificarii tehnicii de conducere a pomilor si eliminarii spalierului. Baza coroanei este larga de 0. Prin accelerarea circulatiei sevei de stimuleaza calusarea ranilor si se previne aparitia gomelor in punctele de taiere. pretabila la intensivizarea productiei de fructe. Pomii au un trunchi mic (30-40 cm). Acestea trebuie sa fie viguroase si repartizate uniform in jurul axului.51. cais si prun care rodesc pe buchete.la distanta de 50-60 cm. pomii ating parametrii unui gard fructifer . se conduc usor ca fus subtire soiurile de mar altoite pe portaltoi de vigoare submijlocie si mica.6 m.8m. un ax zigzagat si o inaltime de 2. Este important de precizat ca toate operatiunile de taiere la formare trebuie sa se execute primavara.3. precum si soiurile de piersic. iar iar prima sarpanta poate fi proiectata prin ciupirea lastarului. In anul III.5m) si un ax scurt (35-40cm) pe care se prind in spirala trei sarpante. Fusul subtire este o coroana conica de volum mic. cu putin timp inainte de pornirea pomilor in vegetatie.prin lucrari in verde.pentru soiurile de cires cu unghiul de ramificare mare.5. Pomii dirijati in aceasta forma prezinta un trunchi mic (30-40 cm) si un ax pe care sunt prinse 15-16 sarpante (5-6 cu caracter provizoriu). Pe restul axului sunt ramuri de semischelet care reduc largimea coroanei la varf la 0. Ramurile suplimentare se suprima la inel.5 m si cu o grosime de 1. axul se transfera TAIERILE LA POMII SI ARBUSTII FRUCTIFERI 1.9-1. dispuse alternativ. dirijate sub un unghi de insertie de 50-550. Particularitatea formarii vasului la aceste specii consta in aceea ca sarpanta 3 se realizeaza dintr-un lastar anticipat. Pomii se conduc cu un trunchi mic (0.4-0. Pe fiecare sarpanta se formeaza trei subsarpante orizontale.Dupa 4-5 ani de vegetatie.

lastarii trebuie sa aiba lungimea de 4060cm si sa fie bione repartizati pe toate ramurile din coroana. In mod natural.ninsi’’. in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni care se folosesc la acest sistem de cultura si anume :dirijarile de ramuri (arcuiri. de obicei in proportie de 80-90% din totalul mugurilor din coroana. Spre deosebire de livezile . in decursul vietii. este din ce in ce mai slaba. In cazul livezilor intensive notiunea de .clasice’’. In ceea ce priveste rodire. cu lungimi foarte mari. productii normale se obtin atunci cand din numarul de muguri din coroana unui pom. in primul rand a varfurilor acestora.Pomii care in timpul infloririi apar ca . ca numar si lungime. inciziile. pe masura ce trec anii. pomii au tendinta de a pierde echilibrul intre crestere si rodire . in livezile intensive si superintensive. 2. plivirea (rarirea lastarilor).Din acesta cauza executarea corecta a taierilor impune cunoasterea catorva aspecte de biologie a pomilor. Echilibrul favorabil pe care urmarim sa-l realizam prin lucrarile de ingrijire a pomilor. prin taieri intelegem operatiunile de adevarata chirurgie prin care eliminam o parte din ramurile din coroana. cu scopul de a favoriza intrarea pe rod mai rapida a pomilor.. ciupirea. O incarcatura exagerata de fructe stanjeneste cresterea lastarilor si in acelasi timp. dresari). procesul de rodire se intensifica din ce in ce mai mult. impiedica formarea rodului in anul urmator. Ce se intalege prin echilibru intre crestere si rodire. sunt in detrimental formarii mugurilor de rod.taiere’’ este mai cuprinzatoare. In coroana pomilor. soi. in primii ani dupa plantare nu se efectueaza de regula taieri. in care taierile la pomii tineri urmarec formarea unui schelet puternic. varsta etc. in functie de specie. fara interventii deosebite din partea pomicultorului. pana cand lungimea acestora ajunge la numai cativa centimetri. 25-40% sunt muguri de rod. daca in coroana pomilor nu se fac nici un fel de interventii incepe sa se manifeste procesul de uscare a ramurilor. productiile de fructe sunt din ce in ce mai mari. se petrec in paralel doua procese: -cresterea vegetativa-care se manifesta in special prin formarea an de an a lastarilor pe ramurile mai varstnice -rodirea-reprezinta formarea organelor care asigura productia de fructe.Un numar prea mare de lastari. consta in existenta anumitor raporturi intre cele doua procese: 1. total(rarire) sau partial (scurtare). 2. in mod normal. Formarea lastarilor. taierile se efectueaza asemanator.. 4. echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor. Ceea ce deosebeste taierile de celelalte lucrari este faptul ca efectele negative inregistrate in cazul unor interventii nerationale se manifesta ani in sir. iar uneori nu pot fi inlaturate toata viata pomilor. 3.. Ca o concluzie : -in mod natural. Dupa intrarea pe rod.Cum se dirijeaza prin taieri cresterea si rodirea pomilor . au un numar de muguri de rod exagerat. ceea ce nu este favorabil pentru o rodire normala. mai ales scurtari de ramuri. Caracteristicile taierilor din livezile intensive De obicei . inclinari.echilibru favorabil intre crestere si rodire. In perioada de fructificare deplina. indiferent de sistemul de cultura al pomilor. Experientele au aratatca. In perioada de tinerete se manifesta cu mare intensitate procesul de crestere vegetativa. bine dezvoltat.Aceste operatiuni sunt specifice obtinarii diferitelor forme de coroana folosite in cultura moderna.

operatiunile de scurtare si rarire : -se fac scurtari la ramurile de semischelet si la formatiunile fructifere. Inaltimea maxima a pomilor in livezile intensive si superintensive trebuie sa fie de 2. apare fenomenul cunoscut de . Aplatizarea este o caracteristica importanta a livezilor moderne. dirijari de ramuri nu se mai efectueaza de regula. trebuie sa primeasca mai multa lumina. Un pom de 20 ani. trebuie sa aiba majoritatea ramurilor din coroana cu varsta intre 1-4ani. 5. a tuturor ramurilor. a celor plasate necorespunzator...aplatizarea’’ coroanei pomilor si formarea gardurilor fructifere. servesc si ca masura de. cand acestia au tendinta de a se supaincarca in unii ani cu muguri de rod. Numarul lastarilor si lungimea acestora constituie un adevarat .in unii ani pomii formeaza un numar exagerat de flori si fructe. cantitate redusa de zahar acumulat. Cand pomii nu au cresteri vegetative si se ajunge la imbatanirea scheletului. Coroanele indesite se raresc prin eliminarea ramurilor de prisos.odihnesc’’si nu produc fructe.2-2.barometru’’ care ne indica starea biologica in care se gasesc pomii si ne sugereaza ce masuri sa intreprindem : scurtare sau rarire. cu fructe de calitate superioara sub aspectul dimensiunilor.. se folosesc in schimb. Efectul opus scurtarii (formarea mugurilor de rod) se obtine prin inclinarea si arcuirea ramurilor. Pe masura ce pomii rodesc si imbatanesc. Cu ajutorul taierilor se mentine inaltimea dorita a pomilor prin eliminarea sau scurtarea de la nivelul dorit. pentru a simila cat mai multe substante necesare metabolismului pomilor. De cele mai multe ori . in anii urmatori se .Necesitatea formarii lastarilor in coroana in tot cursul vietii pomilor Rodirea in fiecare an.. Obiectivele urmarite de taieri in afara de dirijarea cresterii si rodirii Desfasurarea poroceselor de crestere si fructificare este conditionata de existenta in cantitati suficiente a hranei preparate in frunze in procesul de fotosinteza. 6. spre exemplu. s-a stabilit pe cale statistica ca majoritatea fructelor se formeaza pe ramuri cu varsta de 1-4 ani. . slab colorate. subdumensionate. cu cat se scurteaza mai mult.5 m pentru a asigura executarea . cu atat lastarii crec mai lungi. pentru a rodi normal.Operatiunile de scurtare a ramurilor determina cresterea lastarilor. rodire periodica’’. Fiecare frunza.. permite circulatia utilajelor de-a lungul randurilor si deci mecanizarea principalelor lucrari.Ori raintinerirea permanenta a scheletului coroanei se bazeaza pe formarea an de an a lastarilor. formarea lastarilor se reduce si in acest caz este necesar sa se foloseasca scurtarile de ramuri si formatiuni fructifere. in sensul ca o parte din mugurii fructiferi se elimina cu acest prilej. De asemenea prin taieri se obtine. in cuprinsul carora nu se mai formeaza cresteri anuale sau acestea sunt slabe . Dupa intrarea pe rod.. nu se poate realiza fara sa se formeze si lastari.. taierile si recoltatul. pentru a provoca noi cresteri Scurtarile de ramuri in perioada de maturitate si batanete a pomilor. care pe langa o mai buna iluminare a coroanelor pomilor. cele atacate.cu picioarele pe pamant’’ a celor doua lucrari de mare volum . se indeparteaza ramurile uscate. supraproductia’’ este insotita de o calitate inferioara a fructelor. normare’’a productiei.

se executa cu mare productivitate. intre acestea enumeram : . . in uscat’’. cele prea slabe sau prea viguroase se suprima. mai ales cei situati spre partea superioara a gardurilor fructifere. -daca o ramura a fost scurtata exagerat.-se scurteaza mai mult sau mai putin in functie de starea fiecarei ramuri. indiferent de perioada in care se taie. dirijarea ramurilor si a lastarilor. . . se refera la formatiunile fructifere imbatanite.. Se elimina in primul rand lastarii care tind sa devina . . lramurile de semischelet care indesesc coroana. In ultimul timp se practica tot mai mult taierea pomilor in tot cursul toamnei si iernii. scurtarea lastarilor.asigura sporirea eficacitatii tratamentelor de fitoprotectie prin acorerirea uniforma a frunzelor cu o pelicula de solutie antiparazitara.asigura o mai buna coloratie a fructelor.elimina scoaterea din plantatii a unor cantitati mari de ramuri ce rezulta cu ocazia taierilor de iarna. se umbresc . pe cat posibil. Operatiunile specifice taierilor de vara sunt numeroase. Vindecarea ranilor se face tot atat de bine. incepand cu luna noiembrie. in vederea imbunatatirii calitatii fructelor si controlul cresterii si fructificarii pomilor. plivirea lastarilor(rarirea). orbirea mugurilor. In lunile de iarna trebuie evitate zilele geroase. numai ramuri mixte. se descompun si reintra in circuitul trofic. Cea mai buna perioada de efectuare a plivitului este in lunile iunie-iulie . cei prea desi. La noi a existat obisnuinta ca taierile sa se efectueze catre sfarsitul iernii si in primavara (februarie-martie).asigura penetrarea radiatiilor solare active la o suprafata cat mai mare a frunzisului din interiorul coroanei. 8. raman pe sol. 7. de vigoare mijlocie (40-70cm).ciupirea lastarilor..Restul de ramuri.lacomi’’. de eliminare de la baza a unor ramuri. mai ales la pomii tineri. In ce perioada a anului se executa taierile Daca ne referim numai la taierile propriu-zise. -la speciile samburoase se lasa pentru rodire. in conditii climatice optime. -organele eliminate vara sunt in stadiu erbaceu sau semilignificat. iar cele care au rodit in anul precedent se inlocuiesc cu ramuri noi. . -operatiunea de rarire. lastarii prea vigurosi care se formeaza sunt un indiciu pentru o taiere mai usoara in anul urmator . cunoscute sub denumirea de taieri. este o lucrare obligatorie. departate la 18-20cm una de alta.Taierile de vara (in verde ) Se executa ca o masura de intregire sau uneori substituire a taierilor in uscat. situati in pozitie verticala. -ramurile de schelet se scurteaza si acestea pentru regenerare . acestea se pot executa in intreaga perioada cand pe pomi nu exista frunze. Operatiunea de plivire a lastarilor in plantatiile de mare densitate. plasate necorespunzator sau uscate. Taierile de vara : -reduc vigoarea pomilor si cresterile noi din anul urmator sunt mai reduse decat cele care apar dupa taierile de iarna. .

prezinta crapaturi. Principalele boli si daunatori la pomii fructiferi a). catifelate care in timp cresc si conflueaza. Frunzele atacate in primele stadii. Bolile provocate de ciuperci Patarea cafenie sau rapanul-este cea mai raspandita si pagubitoare boala la mar ( Endostigme inegvalis) si (Endostigme pirina). prin care se continua infectiile de vara. temperatura medie optima de producere a infectiei si incubatiei este de 19-210 C . sunt proiectati pe organele nou aparute. in diferite stadii de evolutie. sunt in acelasi timp si prielnice pentru dezvoltarea unui numar mare de boli si daunatori.5cm in diametru cad inainte de maturare. fructe si ramuri. iar cele atacate pana la 2. Bolile si daunatorii ataca pomii. atacul manifestandu-se pe muguri. in cursul unei luni. La fructele atacate si ajunse in depozit. se usuca si cad timpuriu reducand prin aceasta capacitatea fotosintetica a pomilor. total compromisa. care produc pagube importante culturilor pomicile. Atacul pe pedunculii florali se semnaleaza cu deosebire la par provocand caderea unui numar mare de flori sau fructe imediat dupa legare. in cazul atacului necombatut.Randamente realizate la taierea pomilor Randamentul de taiere difera in functie de marime pomilor : . pana la 98% din productia de fructe. diferentierea mugurilor de rod fiind. Biologia(evolutia). pedunculii florali. ascosporii proveniti din periteciile de pe frunzele atacate si cazute in anul anterior. Atacul este intalnit in toate zonele pomicole in care se concentreza cultura marului si parului. in care caz perioada de incubatie este mai lunga (20-22 zile) . putand sa fie distrusa . Pierderile cele mai mari se inregistreaza in anii cu precipitatii ridicate primavara si vara. dupa care apar primele pete pe care sunt formate conidiile. de 8 zile. frunze. Manifestarea bolii consta in aparitia pe organele atacate de pete brune-negricioase sau maronii. arbustii fructiferi si capsunul pe toata durata perioadei de vegetatie. flori. cand conditiile climatice sunt favorabile. fructele si chiar lastarii. in cazul unei defolieri puternice. Producerea noilor infectii este favorizata de prezenta umiditatii pe organele pomilor. irigatii) si se poate continua pana in toamna. Se estimeaza daune pe ansamblul pomocilturii intre 5-20% sub aspect cantitativ si de 15-40% dinpunct de vedere calitativ. un muncitor executa taieri la 1ha livada. provenita din precipitatii sau alte surse (roua.Primavara . se deformeaza. Infectiile si germinarea pot incepe peste 5-60C. pe care germineaza si produc infectiile primare. boala continua evolutia producand mari pierderi si in timpul pastrarii. Fructele atacate raman mici . In afara de recolta anului respectiv. Atacul poate fi partial sau total cu intensitati variabile de la un an la altul si de la un loc la altul in functie de conditiile ecologice specifice si de densitatea daunatorului respectiv. . dupa anul 6 de la plantare un muncitor taie 30-35pomi/zi. in care caz durata perioadei de incubatie este mai scazuta. Sunt atacate frunzele. este afectata productia anului urmator.in livezile in plina productie.9. PROTECTIA POMICOLE FITOSANITARA INTEGRATA A PLANTATIILOR Conditiile climatice si edafice deosebit de favorabile pentru vegetatia pomilor si arbustilor fructiferi. Se poate considera ca.

Prezenta umiditatii ridicate in aer (ploaie . florile. Ciupercile ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in fructele mumifiate sau ramurile atacate. in anii favorabili atacului. la aproape toate speciile pomicole. cat si de contactul fructelor sanatoase cu cele atacate. Fructele atacate cu deosebire la piersic crapa. raman mici.O parte din mugurii floriferi atacati pot ajunge pana in faza de inflorit. albicioasa. cires. Conditiile optime pentru noile infectii sunt temperaturile de 18-200C si umiditatea de 90-100% cei mai favorabili pentru atac. de o slaba circulatie a aerului in coroana pomilor. fiind anii in care perioadele secetoase alterneaza cu perioadele ploioase. ramase in coroana pomilor). Ciupercile ataca frunzele. Cele mai mari pierderi se produc cand atacxul se inregistreaza primavara pe flori. migdal. piersic si cais (Monilinia laxa si Monilinia fructigena) . cresc slab si se usuca. In perioada de vegetatie noile infectii se realizeaza prin conidii. prun (Monilinia Laxa) . asigurand transmiterea bolii de la un an la altul. Lastarii atacati sunt inveliti cu pasla miceliana albicioasa cu deosebire spre varf. Fainarile se transmit de la un an la altul prin miceliul de rezistenta instalat in muguri si pe lastari (partea din varf). inflorescente. Mugurii atacati evolueaza pana in faza de dezmugurire sau rasfirare a inflorescentei. gutui (Monilinia linhartiana) . Fructele atacate putrezesc partial sau total se mumifiaza. prun ). a temperaturilor scazute in timpul infloritului. cat si prin ascospori (mai putin prin conidiile din anul anterior. capsun (Botritis cinerea). cais (podosphera tridactyla) . cat si sub forma de conidii. se zbarcesc si se usuca.frunzele sunt deformate. Organele atacate primavara se ofilesc.Organele atacate prezinta o pasla pulverulenta. gutui. piersic (spherotheca pannosa) . frunze si ramuri tinere (visin. Biologia(evolutia). Infectiile pe fructe sunt favorizate de leziunule provocate de grindina sau insecte. cad.Fainarea Este o boala destul de raspandita la numeroase specii pomicole : mar (podosphera leucotricha) . devin sfaramicioase si cad de timpuriu. Atacul de fainare se manifesta pe muguri. din care cauza se indoaie. capsun ( Spheroteca moprsuae). sau raman uneori pe ramurile pomilor. visin. dar florile sunt anormale morfologic si fiziologic sterile. Speciile atacate de monilioze sunt : mar si par (Monilinia fructigena) . Moniliozele Produc pagube destul de mari. lastari si fructe. favorizeaza producerea atacurilor de monilioza cu mare intensitate. Biologia (evolutia).(Monilinia fructigene si Monilinia cinerea) . cu ajutorul haustorilor. pe fructe ( gutui) cat si in perioada de parga a fructelor. mici. dupa care se usuca si cad. Atacul este favorizat de anii cu precipitatii abundente si persistente side asemenea. ceata). se brunifica si raman pe pom uscate mai multa vreme. Ciuperca se hraneste din celulele epidermei si din mezofil. pana la 90% si chiar total. frunze. incretite. lastarii tineri si fructele. constituita din miceliu. conidioforii si conidiile ciupercii. pierderile de recolta ajungand . Patarea rosie a frunzelor . tesuturile se necrozeaza. determinata de microzone cu drenaj natural defectuos sau de desimea exagerata a ramurilor in coroana pomilor.

In dreptul petelor mai ales pe partea inferioara a frunzelor. Ciuperca ataca frunzele. Rugina Este intalnita la prun . Ciuperca ierneaza ca miceliu si conidii pe ramurile atacate. cais . Pe organele atacate apar pete brunrosiatice. coacaz (Cronartiumribicola) si la zmeur (Phragmidiun rubi idaei). Pagubele produse constau in desfrunzirea timpurie. primavara. visin. piersic.De obicei atacul intens provoaca caderea timpurie a frunzelor in luna august.sangerii. Pe care se gasesc periteciile ciupercii. plantele ramanand desfrunzite inca din luna iulie. sub forma unor pustule de culoare galben-maronie.Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor (puieti. Boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze a unor pete circulare de culoare galbuie care devin rosii. sunt puse in libertate conidiile care provoaca infectiile primare. provocand pe aceste organe rani de dimensiuni mari care in final duc la uscarea intregului pom. care duce la debilitarea plantelor. iar la sfarsitul verii brun-negricioase. urmata de consecintele diminuarii fotosintezei : stagnarea cresterii. Antracnoza Boala este prezenta la cires si visin (Cocomyces hiemalis). Daunele produse constau in reducerea substantiala a fotosintezei care are drept consecinta acumularea in cantitati mici a zaharului in fructe.Boala este intalnita la prun fiind produsa de ciuperca Polystigma rubrum si la cires de Microspherella cerasella care provoaca pagube numai in anii deosebit de ploiosi.Frunzele puternic atacate se usuca si cad . piersic. prin aparitia de pete punctiforme. la nuc ( Gnomonia leptostyla). fructele se deformeaza. Atacul se manifesta de timpuriu. Uneori atacul provoaca desfrunzirea pomilor. pedunculii florali si fructele. contribuind la slabirea tufelor si diminuarea productiei de fructe. nediferentierea mugurilor de rod.Pe lastari si ramuri boala este frecventa in special la piersic. La prun conditiile de atac sunt favorabile in toate zonele de cultura a acestei specii din tara noastra. migdal) fiind produsa de ciuperca Ascospora beijerinkii. caderea fructelor. tufe0. Ascosporii formati asigura infectia primara. precipitatiile favorizeaza diseminarea ciupercii. Tesuturile sunt bombate in dreptul petelor spre fata inferioara a limbului. care asigura noi infectii in perioada de vegetatie. Cele mai mari pagube sunt semnalate la coacaz. in dreptul carora tesuturile se necrozeaza. De la un an la altul boala se transmite prin frunzele atacate si cazute. se formeaza pustule mici cu fructificatiile ciupercii pulverulente de culoare abla-murdar care prin erupere pun in libertate conidiile. lastarii. la coacaz si agris (Pseudopeziza ribes). Petele pot sa conflueze. fenomen care repetandu-se mai multi ani duce la debilitarea si uscarea acestora. la sfarsitul verii. Din miceliu.cais. (Tranzschelia prunispinosae). debilitarea plantelor.Fructificatiile ciupercii sunt prezente pe fata inferioara a frunzelor. dupa care in intreaga perioada de vegetatie. brun-roscate. au concentratie redusa de zahar si cad in masa de timpuriu. . la care ataca frecvent frunzele sub forma unor pete galbui. Ciuruirea frunzelor Aceasta boala este frecventa la speciile samburoase (prun. Pomi .rosietice. cires.

La nuc fructele atacate isi opresc cresterea , se innegresc si cad ; cele atacate mai tarziu prezinta pete si se deformeaza. La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii ploiosi putand ajunge pana la 98100%. Basicarea frunzelor si fructelor Boala este foarte frecventa la piersic produsa de ciuperca Taphrinia deformans, la migdal si in masura mai mica la prun Taphrinia pruni. Pagubele sunt foarte mari in anii cu precipitatii abundente. Sunt atacate cu predilectie frunzele, pe care apar umflaturi sub forma de basici neregulate pe partea superioara a limbului, ca urmare a cresterii neuniforme a parenchimului fata de nervuri. Frunzele atacate se lungesc si se latesc, se decoloreaza, se ingroasa, devenind rigide si acoperite de o pulbere albicioasa. In final frunzele cad timpuriu, lastarii se usuca, iar fructele de asemenea cad, uneori in proportie de care afecteaza sensibil productia. Cu toate ca in cursul verii apar frunze noi, pomii atacati in mai multi ani consecutiv sunt debilitati, sufera de ger si se pot usca. Ciuperca ierneaza sub forma de ascospori sau miceliu de rezistenta in muguri si lastari, care primavara, pe tesuturile tinere isi incep activitatea in conditii favorabile ( temp. de 150C, umiditate persistenta), producand infectiile. b). Bolile produse de bacterii Focul bacterian al semintoaselor Produs de Erwinia amylovora bacteria ataca toate organelle aeriene; arsura inflorescentelor apare primavera devreme (indeosebi pe timp polios); florile se ofilesc, se brunifica si se innegresc; frunzele atacate se vestejesc si intreg lastarul se brunufica; pe timp umed mai ales dimineata cand temperatura este mai scazuta incepand cu perioada infloritului pe lastarii atacati apar picaturi de exudat cu nuante de brun- galben- portocaliu. Frunzele atacate se brunifica ; leziunile de pe lastari, ramuri, tulpina, evolueaza in uceratii ; daca inconjoara intreaga sarpanta , produce moartea (uscarea ) pertii superioare ; daca ataca tulpina, moare intreg pomul. Prevenire si combatere : -folosirea la plantare a unor pomi sanatosi fara leziuni bacteriene. -depistarea vetrelor de atac, indepartarea focarelor (frunze, lastari, sarpante si chiar pomi) cu infectii, pentru diminuarea atacului. -tratamente preflorale cu produse cuprice si daca perioada infloritului se prelungeste( temperaturi scazute si precipitatii ), chiar in perioada infloritului cu Aliette80WP conc. 0,2% ; - combaterea insectelor vectoare ( afide)cu insecticide specifice (piretroizi). Cancerul pomilor fructiferi Produs de Agrobacterium tumefaciens , se intalneste la majoritatea speciilor pomicole, manifestandu-se pe radacini si colet, pe care se formeaza la inceput tumori cat unbob de mazare, moi, de culoare albicioasa. Tumorile cresc haotic, ca urmare a dereglarii metabolismului tesuturilor, atingand uneori dimensiuni pana la 20-30cm si se lignifica. In cazul infectiilor puternice, numarul tumorilor este mare si determina o crestere mai slaba a pomilor si intrarea in declin prematur. In toate cazurile, atacul este favorizat pe terenurile grele si umede.

Alte boli produse de bacterii sunt: Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun si bacterioza nucului. c). Bolile produse de virusuri si micoplasme Bolile virotice detin un loc important intre factorii care limiteaza productivitatea pomilor fructiferi. Ele provoaca : -reducerea vigorii, frecvent cu 10% uneori chiar peste 50%. -Incompatibilitatea la altoire ; -degenerarea si pieirea mai mult sau mai putin rapida a pomilor ; -deteriorarea calitatii fructelor ; - modificarea caracterelor biologice si morfologice; - cancere si necrozari diverse. Bolile provocate de virusi sunt de obicei cornice si rar caracteristice. Este deci foarte dificil de a le identifica printr-o simpla observatie vizuala. Modul de transmitere. Inmultirea vegetativa si schimburile comerciale de material biologic necontrolate, prin intermediul omului, constituie cauza principala a raspandirii bolilor virotice. Unii vectori animali (aphidele si nematozii) si polenul contribuie de asemenea , la diseminarea in zone mai restranse a unora dintre bolile virotice. Pentru a limita transmiterea virozelor sunt recomandate urmatoarele precautii : -pentru evitarea transmiterii prin nematozi este necesar de a nu se planta imediat, livada dupa livada din aceeasi specie, in afara de cazul in care se efectueaza dezinfectia cu nematocide; -pentru a reduce celelalte cai de transmitere, trebuie sa se evite plantarea in apropiere a soiurilor sanatoase cu cele bolnave sau cu stare sanitara necunoscuta. Mijloacele de lupta. Lupta impotriva bolilor virotice este in general preventiva. Ea consta in plantarea de material vegetal stabilit prin control ca sanatos, provenit din plante initiale selectionate, conservate la adapost de contaminare si verificate periodic . In livezile infiintate cu material sanatos, unele boli virotice, cu deosebire cele epidemiologice, pot sa reinfecteze o parte din pomi. Dar aceasta proportie va fi cu atat mai mica cu cat procentul de pomi sanatosi initial a fost mai mare. Efectele recontaminarilor ulterioare, au in general o incidenta slaba asupra cresterii si dezvoltarii pomilor. Principalele boli virotice la samburoase sunt : Patarea inelara (Plum ring spot-PRSV), Piticirea prunului (Prune dwarf-PDV), Mozaicul in benzi (Line pattern-LPV), Varsatul prunului (Plumpox, Sharka-PPV), Patarile clorotice (Chlor5otic leaf spot- CLSV) , Craparea scoartei prunului (Plum bark split) , Rasucirea frunzelor ciresului(Cherry leaf roll virus) , Cancerul distrugator al ciresului (Detrimentul canker virus ), Marmorarea inelara a ciresului (Cherrry ring motte). Principalele boli virotice la semintoase sunt : Mozaicul marului (Apple mosaic), Patarea clorotica a marului (Apple chlorotic leaf spot –CLSV), Brazdarea tulpinii marului (Apple stem groowing) ,Declinul lui Spy sau stierea lemnului (Spy decline stem pitting –SDV-SPV) si ingalbenirea nervurilor parului (Vien yellows-VYV), Cancerul puturos al parului( Pear bliter canker), Pietrificarea perelor (Pear stony pit), Deformarea verde a merelor ( Green crinkle) si Craparea stelara a merelor (Star crack), Patarea inelara ruginie a merelor (Apple russet ring), Flexibilitatea lemnului ( Rubbery wood-RW) , Profliferarea marului (Maturi de vrajitoare).

In afara de aceste boli virotice, exista inca numeroase afectiuni, dar care au o incidenta economica mai putin importanta pentru cultura pomilor fructiferi.

PRINCIPALELE INSECTE DAUNATOARE Paduchele din San José ( Quadraspidiotus perniciosus) Este cel mai periculos dusman al pomilor, constituind o adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efactueaza tratamente de combatere. In tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zona de vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara. Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi, arbusti fructiferi si alte specii de arbori si arbusti forestieri. La pomii fructiferi cele mai mari pagube le produce in ordine la : mar, par, piersic, visin, cires, si chiar la prun, cais, migdal. De asemenea , ataca puternic coacazul, si agrisul. Ataca ramurile, fructele si chiar frunzele. Pe ramuri, larvele localizate isi infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani, injectand o substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se manifesta prin aparitia in locurile respective a unor pete circulare de culoare rosie-visinie. In timp, zonele respective se brunifica si mor. Pomii puternic atacati incep sa se usuce de la varf si in decurs de 3-4 ani se pot usca total. Pe fructe atacul este frecvent si se manifesta sub forma de pete rosii-visinii, circulare, cu densitate mai mare in zona caliciului si a pedunculului. Fructele atacate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea cele atacate catre faza de maturitate se depreciaza calitativ si nu au valoare comerciala. Pomii atacati si netratati formeaza fructe mici, galbene, dau recolte de la un an la altul tot mai mici, se debiliteaza si se usuca in cativa ani. Biologie.In conditiile din tara noastra Paduchele din San Jose are 1-3 generatii pe an ; o singura generatie in zonele cu altitudinea de peste 800m si trei generatii in cele sub 100200m altitudine in unii ani. In zonele pomicole de traditie are de obicei doua generatii. Inmultirea la aceasta insecta este vivipara. Ierneaza pe scoarta pomilor ca larve protejate de un scut. La sfrasitul lunii martie-aprilie, dupa o perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are loc imperecherea dupa care sub scutul larvelor-mama se

viespea perelor. se produce inainte de fixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor. frunze si fructe mentinandu-si mobilitatea timp de 24 de ore. Paduchii ţestosi Se intalnesc mai frecvent la mar (Aspidiotus ostreiformis) si la par ( Epidiaspis betulae). la dezmuguritul mugurilor florali. Viespile fructelor care au o singura generatie pe an. atat la mugurii de rod. pe tulpini. In functie de conditiile fiecarui an si ale zonei. iar la par distrug baza mugurilor. dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide. florali si cu frunzele tinere. de unde sug seva tesuturilor. etc. ceea ce explica necesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie. la mar bobocii florali atacati raman pe pom cu petalele brunificate . De asemenea. in timp ce la par ponta are loc toamna tarziu.Hoplocampa testudinea . Dupa fixare larvele isi formeaza scut care devine din ce in ce mai dens. de cel putin 30 de zile. La capsun. produce pagube insemnate. cires.cuisoare’’ (in interior se dezvolta o larva). cat si la cei vegetativi. iar generatia aII-a la sfarsit de august –inceput de septembrie. De remarcat ca fiecare generatie. par (Anthonomus cinctus). chiar la distante mari.formeaza noi larve. si cu deosebire prima . dar pot fi semnalati si la prun. piersic. viespea rosie cu fierastrau a prunului Hoplocampa flava. generatia I se inregistreaza in lunile iunie-iulie. Combaterea se realizeaza simultan cu paduchele din San Jose. cu deosebirea ca la mar ierneaza sub forma de adult si depune ouale in primavara. Gargaritele au o singura generatie pe an. Viespile pomilor In aceasta grupa de insecte se disting doua categorii : unele care produc pagube prin atacul fructelor tinere ( viespea cu fierastrau a marului. Pagubele pot ajunge pana la 90-92%. Larvele care se formeaza..Hoplocampa minuta . Infectia la noii pomi. patrund in fructe si se hranesc cu semintele si samburii acestora de obicei o . Dupa cateva ore de migratie larvele care au o culoare portocalie se fixeaza si isi infig rostrul in organele vegetative. pe haine sau cu ajutorul vantului. Ataca asemanator paduchelui din San Jose. viespea coacazului – Nematus ribesi). Gargaritele florilor si mugurilor Provoaca daune importante la mar (Anthonomus pomorum). Imediat larvele incep o noua diferentiere sexuala si are loc cea de-a doua generatie. Acestea devin mobile si migreaza pe ramuri. gargarita neagra (Anthonomus rubi). ierneaza ca larve sub forma de cocondin care pprimavara ies adultii ce depun ouale de obiceipesepalele florilor. visin. se esaloneaza pe o perioada lunga. in timp ce altele dauneaza prin atacul pe frunze( viespea ciresului – Caliroua limaciana . viespea neagra cu fierastrau a prunelorHoplocampa minuta . adultii hranindu-se cu mugurii vegetativi. cu o rata de inmultire mult mai redusa avand o singura generatie pe an. sau la mai multe specii pomicole (Sciaphobus Squalidus) prin distrugerea de catre larve si adulti a organelor interne ale mugurilor de rod sau a mugurilor in intregime.

pe partea inferioara a frunzelor. gargarita fructelor) Acarienii Sunt cunoscuti frecvent sub numele de paianjeni. Subliniem in mod deosebit viespea samburilor de prun Eurytoma schreineri care s-a extins foarte mult in ultimii ani si compromite productia de prune uneori pana la 100% . molia vargata a piersicului( Anarsia lineatella) . sub 0. la punctele de insertie. unde determina debilitarea pomilor. nuci. paianjenul brun al pomilor ( Bryobia rubrioculus) . viespile depun ouale in samburele abia format. piersicul. parul. ) sunt depreciate calitativ. Acarienii au mai multe generatii pe an. Acestea se usuca si cad determinand cresterea slaba a lastarilor si maturarea insuficienta a tesuturilor. Unele din dintre insectele din aceasta grupa de daunatori produc pagube importante si prin atacul pe muguri. produc cele mai mari pagube in pepiniere si plantatiile tinere. grupul fiind format din m. larvele eclozate. are o generatie pe an . acarianul galicol al prunului ( Eriophyes phleocantes) . o slaba diferentiere a mugurilor de rod. cires. traiesc in colonii de mare densitate. in care larvele rod epiderma superioara si parenchimul frunzelor. se caracterizeaza printr-o mare putere de inmultire. piersici. la baza mugurilor. prun. hranindu-se cu acesta . pana la 5-7. Viermii fructelor Insectele din aceasta grupa produc pagube la cea mai mare parte din speciile pomicole (mar. Insectele din aceasta grupa au 1-2 generatii pe an si se caracterizeaza prin aceea ca larvele patrund in interiorul fructelor unde se hranesc cu semintele. Viespile frunzelor. La prun cu deosebire in anii fara ploi in perioada de inflorire. Ierneaza ca adulti sau sub forma de oua. Atunci cand depunerile de oua sunt mari. In afara de cires . gargarita fructelor (Rhynchites bacchus). viespea ataca in egala masura visinul. iar cele ce ajung la maturitate (mere. fructe mici si cu un continut redus de substanta uscata. cirese. par. piersic. inainte de patrunderea larvelor in fructe. molia orientala a fructelor (Laspeyresia molesta) . Tratamentele pentru combatere trebuie sa vizeze stadiul de ou. ramurile capata . samburii sau tesuturile din jurul acestora. atacul se transforma in calamitate intrucat 90-98% din fructe pot fi atacate.8mm. care la aceasta grupa de daunatori corespunde cu perioada dinaintea patrunderii larvelor in fructe. Dintre insecte cele mai reprezentative sunt : viermele merelor (Carpocapsa pomonela) . frunze.larva trece dela un fruct la altul. Biologia .ai multe specii : paianjenul rosu al pomilor (Panonycus ulmi) . scaderea intensitatii fotosintetice. putand ataca 3-5 fructe care cad ulterior. Fructele atacate cad prematur. au corpul mic . paianjenul capsunilor ( Tersonemus fragarinae) Acarienii se intalnesc din ce in ce mai mult in plantatiile de pomi fructiferi. lastari (molii. viermele prunelor (Laspeyresia funebrana) . viermele perelor (Carpocapsa pyrivora) . Importanta deosebita prezinta urmarirea ciclului biologic al fiecarei insecte in legatura cu conditiile climatice din fiecare zona si cu fazele de vegetatie ale pomilor pentru a se efectua tratamente in momentul de maxima eficacitate. cais. arbusti si capsun. viermele (musca) cireselor (Rhagoletis cerasi) . pericolul este atat cat viespile zboara si samburele este nelemnificat. nuc). caisul. care au de obicei doua generatii pe an. paianjenul rosu al merilor(Tetranichus viennensis) .

Ierneaza in stadiul de ou sau adult (Psylla). ajungandu-se la peste 1500 oua/cm2 de scoarta. Produce pagube atat in stadiul de adult. par. visin etc. cais. cu exceptia nervurii principale. datorita numarului mare 8-12 straturi suprapuse. cires. larvele apar in cursul lunii iunie. par sunt : cotarul verde (Cheimatobia brumata) . fructe tinere. in general tratamentul care se executa dupa cadera petalelor. timp in care traieste in sol ca larve cu varsta de 2 si 3 ani. Atacul se manifesta prin depigmantarea frunzisului care capata un aspect cenusiu. lastarii se deformeaza. Biologia . Dupa aparitia adultilor si pontei. fenomen urmat de pierderea fructelor. au un numar mare de generatii pe an (pana la 8-12). pe baza de Parathion. cat mai ales in stadiul de larva cand distruge in sol Radacinile la pomii tineri in pepiniera si inlivada. pe frunzele cazute. repetarea atacului mai multi ani la rand poate ava ca efect –uscarea pomilor. Intensitatea maxima a atacului se inregistreza in perioada cresterii intense a lastarilor. in sol si diferite alte adaposturi. Carabusul de mai (Melolonha Melolontha).aspect rosiatic. Insectele defoliatoare Cele mai raspandite insecte care se hranesc cu frunzele pomilor provacand defolierea la speciile de cires. Dinamica populatiilor de acarieni este stans legata de distrugerea acarofagilor din genul Typhlodormus si Tydens cu ocazia tratamentelor antiparazitare.Larvele iau nastere la inceputul vegetatiei si se hranesc cu muguri.Myzuscerasi . inelarul ( Malacosoma neustia). debilitarea in ansamblu a pomilor. inaintea pontei primei generatii este hotarator pentru limitarea puterii de inmultire a acarienilor. Practica a dovedit ca. stanjenirea diferentierii mugurilor florali. mar. cais. fenomenul de rezistenta ca urmare a aplicarii repetate a produselor organofosforice. uneori se usuca la varf sau degera peste iarna neavand lemnul copt. cand sunt atacate frunzele carora le roade limbul. care in primele stadii formeaza cuibul din 2-3 frunze unde se hranesc cu epiderma si parenchimul acestora. datorita numarului mare de intepaturi in tesuturile parenchimatoase care se degradeaza.Psylla pyricola . Ierneaza in stadiul de crisalida in crapaturile scoartei pomilor. paduchele verde al piersicului-Myzodes persicae) produc pagube deosebite la pomii tineri in pepiniera si in livada. cotarul brun (Hibernia difoliaria) . prun. paduchele cenusiu al prunului. Paduchii si purecii de frunza (afidele) Insectele din aceasta grupa (paduchele verde al marului _Aphis pomi . In anii de invazie puternica pomii sunt desfrunziti in totalitate. catre varful lastarilor. puricele melifer al parului. incepand din . Apoi consuma frunzele. mar. partial sau total. mai putin petiolul si nervura principala. Alaturi de acestea daune importante produce omida paroasa a dudului(Hyphantria cunea) in livezile de prun . de asemenea. se inmultesc partenogenetic si vivipar si traiesc in colonii.Se inregistreaza 2-3 generatii pe an. butoni florali. raman curbati. omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar) . pe partea inferioara a frunzelor. Zborul adultilor are loc din 3 in 3 ani si se petrece in luna mai. nalbarul (Aporia crataegi). Atacul se manifesta prin rasucirea frunzelor catre partea inferioara. Insectele ierneaza de obicei sub forma de oua pe diferite organe ale pomilor.Hyalopterus pruni . paduchele negru al ciresului. Carabusul are a generatie la 3 ani. nuc. Se manifesta .

mai putin gustoase si se valorifica greu si cu pierderi mari. Pentru confirmarea acestei influente . care se reantinereste periodic (de la 10 zile la 3-4 ani). Sunt atacate in mod preferential speciile de mar. nuc zarzar si corcodus). iar tulpina altoiului. Radacina este partea subterana a pomului.dam exemplu comportarea soiului de mar Jonathan altoit pe un portaltoi viguros obtinut din samanta si un portalroi de vigoare mica(M9) inmultit vegetativ (prin marcotaj).amurg si in timpul noptii. rodesc mai timpuriu ( la 2-3 ani) si formeaza fructe mari. care dizolva compusii greu solubili. La speciile pomicole inmultite prin seminte si samburi (mar si par franc. in functie de varsta si de densitate . par. Larvele de 2 si 3 ani se pot combate si prin prafuirea solului toamna sau primavara si incorporarea cu ajutorul unei araturi sau discuiri. si o structura nepermanenta. Din practica pomicola se stie ca. Atacul cel mai pagubitor il produc larvele de 2-3 ani. La pomii altoiti pe portaltoi vegetetivi. putand sa determine pagube de 50-100% in cazul unor densitati de peste 2-3 larve /m2. Pentru combaterea larvelor inainte de plantare se stabileste mai intai densitatea acestora in sol dupa care. Cand pomii se inmultesc prin seminte (nucul. fructele sunt mici . Culoarea radacinilor pomilor : -violacee –zarzar si coacaz negru -galben-roscata –cires . structura permanenta a radacinii se compune din : pivot (ordinul 0)si ramificatiile acestuia (ordinul I si II). ramificatiile sunt mai multe si maigrupate.). tulpina si radacina apartin aceluiasi individ. cu ajutorul careia pomul se ancoreaza si se fixeaza mai bine in sol.Pentru usurarea absorbtiei. pomii au o crestere mai slaba. radacina se amplifica si formeaza o structura permanenta (schletul radacinii). Structura permanenta este alcatuita din radacini lungi de 1-15m.In timpul cresterii. se administreaza inainte de desfundarea terenului. La pomii altoiti. imprima soiului o vigoare mare si o fructificare tardiva (la 5-6ani). Tratamentele impotriva adultilor se aplica odatacu celelalte. specializata pentru absorbtia apei si a substantelor minerala din sol. facandu-i accesibili pomilor. dispuse orizontal. In al doilea caz. portaltoiul. scheletul radacinii este mai puternic si alcatuit din radacini viguroase. intre tulpina (altoi) si radacina(portaltoi) exista o influenta reciproca. radacina apartine portaltoiului. vertical sau oblic. la pomii altoiti. La nuc. groase de 3mm-25cm. gutui. mai intens colorate si echilibrate ca gust. migdalul etc. zarzarul. Heclotox 1. In primul caz. prin butasi(coacazul negru) sau prin drajoni (prunul Gras romanescsi visinul local). radacina secreta in sol diferite substante.5% in doza de 50kg/ha.visin si piersic . putine la numar. in timp ce la mar. Organele pomilor si arbustilor fructiferi Partile componente ale unui pom sunt:radacina si tulpina. radacinile care alcatuiesc structura permanenta sunt mai numeroase si mai subtiri (cu mici exceptii).

1. tipul de sol si sistemul de intretinere a acestuia. sistemul radiculer este de 4-6 ori mai mare decat la portaltoii vegetativi. uniform sau asimetric. adica punctual de legatura dintre radacina si tulpina. Acesta se dezvolta mai mult decat tulpina. La portaltoii generativi . La baza trunchiului se afla coletul pomului. iar pe un sol brun lutos . Radacinile axiale se formeaza primavara in varful radacinilor de schelet. in functie de vigoarea portaltoiului.-galben-murdara -corcodus -galben-cafenie -mar -cafeniu-negricioasa -par -cenusie-bruna-nucul-negru Intr-un stadiu mai evoluat. acestea. In marea lor majoritate. precocitate in rodire si o capacitate mare de productie. radacini absorbante. este formata din radacini axiale. la adancimea de 20-100cm. sistemul radicular al pomilor depaseste uneori de 3-4ori proiectia coroanei. radacina pomilor capata o culoare negricioasa datorita suberului ingrosat si exfoliat. cu o lungime de 10-25 mm. Tulpina este partea aeriana a pomului .3-1mm si lungi de 0. Totalitatea radacinilor unui pom formeaza ceea ce noi numim sistemul radicular. La unele asociatii soiportaltoi. Se cunosc insa si pomi (Golden Delicios/M9) la care coletul ingrosat asigura pomilor o viata economica prelungita. Ea este formata din trunchi si coroana. I)din care iau nastere ramurile de ordinul II . ramuri anule( vegetative si de rod) si muguri (vegetativi si de rod). Pe solurile pietroase. transparente. groase de 0. Radacinile active sunt albe. la randul . de peste 5 ori. Structura nepermanenta a radacinii. translucide. desi in sol sunt mai multi factori limitativi ai cresterii dacat in atmosfera. Coroana pomilor este partea de tulpina situata deasupra trunchiului. sageata (ramura anuala care prelungeste axul coroanei). Ele sunt albe. fapt ce dovedeste ca intre cei doi parteneri exista o oarecare nepotrivire. Trunchi pomilor creste drept sau rasucit. In culturile clasice. peste 25% din radacinile uni pom sunt dispuse vertical si oblic. radacinile se afla in sol.4mm avand o durata de viata foarte scurta (10-14 zile). micoriza asigura protectia radacinilor impotriva bolilor. Micorira este rezultatul unei aglomerari de filamente celulare ale unei ciuperci care contamineaza radacinile pomilor (indeosebi la nucifere) si activeaza procesele de absorbtie. sistemul radicular al pomilor este asigurat in proportie de 85% de radacini orizontale si de numai 15% de radecinile verticale si oblice. asigurandu-le acestora cresterea in lungime. intermediare si conducatoare. Trunchiul este portiunea de tulpina cuprinsa intre colet si prima ramura principala a coroanei. Aceasta este compusa din :axul coroanei. perisorii absorbanti lipsesc. iar functia de absorbtie este asigurata de micoriza. La unele specii pomicole . Prin substantele antibiotice pe care le secreta.ramuri multianuale care formeaza scheletul si semischeletul pomilor. coletul este mai ingrosat. Ramurile de schelet (ramurile principale) sunt ramificatiile axului (de ord.Ele indeplinesc functia de absorbtie (prin perisorii absorbanti) a apei si a sarurilor minerale din sol. In plantatiile superintensive.

-ramuri laterale. semisarpante) si semischelet de rod sau fructificare care se deosebesc pe grupe de specii :  Ramurile de rod la samburoase. Ramurile mixte prezinta unele particularitati specifice de la o specie la alta. vegetative si de rod. a caror vigoare si denumire sunt date de pozitia initiala a mugurilor. lungi de 3-30cm (mai rar 50-70cm) si groase de 6-10mm. cu grupuri de 2-3muguri de rod la prun si 5-6-8 la cais. La piersic sunt lungi de 25-60-70 cm si poarta pe noduri totdeauna grupuri din 3 muguri care pot fi : toti florali. Ramurile roditoare sunt cresteri de un an. piersicului. Se mai intalnasc la unele specii si ramura salba si pleata. inlocuindu-se cu altele nou formate pe ramurile de schelet si semischelet. cu muguri dispusi solitar sau in grupuri (2-6 muguri in grup). sunt viguroase si prezinta multe ramuri anticipate. prunului. Prunul si caisul formeaza ramuri mixte lungi de 7-20cm. Ramurile de semischelet sunt ramuri multianuale (2-6 ani) care se formeaza la inceput pe ax. formeaza ramurile de ord.d. chiar mai lunga la unele soiuri. aceste ramuri sunt viguroase. Ramurile vegetetive sunt mai groase(peste 15mm) si mai lungi (peste 70cm) decat ramurile roditoare. conice si longevive. ciresului si visinului : ramura mixta si ramura buchet.I se numesc brate sau sarpante. -ramuri concurente. creandu-se o rezerva de muguri suplimentari. Din mugurii de la baza ramurilor groase se formeaza ramurile lacome. Ramura mixta la cires si visin .Ele sunt subtiri si incarcate cu multe ramuri anuale. are particularitatea ca pe nod se formeaza un singur mugure de obicei floral .a. Ramurile pot fi : vegetative.subsarpante. constituind grupurile de muguri caracteristice prunului. daca se arcuieste sau daca se fac operatii in verde. ramurile de ord. caisului. caisului. cat si vegetativi. Ramurile anticipate se formeaza mai mult la pomii tineri si la pomii care s-au aplicat taieri de regenerare. 4-6 ani. Ramurile vegetative. Sunt ramuri de baza pentru fructificarea acestor specii si asigura fructe de calitate. III s.lor. Cand pomii sunt maturi. Ramurile mixte ale piersicului asigura fructe de calitate numai in primul an de formare a lor. `La baza ramurii se gasesc 1-2-3 muguri vegetativi slab dezvoltati care pot evolua daca ramura se scurteaza. iar cele de ordinulII. lunga de 7-30cm. La pomii vigurosi. Acestea cresc vertical. Acestea cu timpul se transforma in ramuri de semischelet. formand o adevarata osatura a pomului. adica ramuri fiice formate in acelasi an cu ramura mama. in evolutia lor. chiar dupa ramificari multiple. formate din primii muguri laterali subterminali. pe aceste ramuri se formeaza ramurile de semischelet si de rod. Aceste ramuri sunt : -ramuri terminale sau de prelungire. cel din mijloc vegetativ si cei laterali florali sau unul lateral floral si ceilalti vegetativi. apoi pe ramurile principale ale coroanei. motiv pentru care se elimina prin taiere dupa prima fructificare. Ramurile mixte poarta totdeauna un mugure vegetativ normal in varf iar lateral (axilar) atat muguri florali.de schelet (sarpante. ramifica si formeaza noi ramuri. care iau nastere din mugurii terminali (din varf) . in majoritate florali. Doua tipuri de ramuri fructifere de mare importanta sunt comune piersicului. Cu timpul . mai rar se intalnesc .m. formatedin mugurii laterali .

b). foarte rar se pot intalni in pozitie axilara 12 muguri vegetativi. numite si buchete de mai. ca nuielusa poate fi de doua feluri. . ca si celelalte formatiuni fructifere ale Punoidelor. lastar. in primul an de crestere a mugurilor de rod. iar axilar in jurul acestuia strans grupati ( la cires. cais) sau mai desirati(cais) satu 3-7 muguri florali. amplasati de la varf care baza . In general . Sunt foarte subtiri. aceasta ultima situatie de diferentiere pe cresterile anuale a mugurilor de rod chiar in anul formarii lastarilor. care in anul formarii diferantiaza la varf mugure de rod. 3-4 ani . ramifica putin sau chiar deloc. De aceea daca fructificarea este asigurata pe ramurile mixte . prun.provenita dintr-o crestere vegetativa. provenita din diferantierea mugurelui terminal al unei smicele. fara muguri axilari evidenti. poarta in varf un mugure vegetativ. care conduc la ramuri buchet ramificate (prun. constituind baza fructificarii. .axilar si muguri vegetativi. Evolueaza in acest caz numai prin mugurele vegetativ din varf. Se intalneste la numeroase soiuri de visin. mladita de 2 ani provenite din diferentierea mai multor muguri de rod pe o fosta smicea .Smiceaua(ramura preflorifera) are 15-20 cm lungime. restul mugurilor ramanand vegetativi . trebuie facuta sublinierea. decat in cazul cand au lateral 1-2 muguri vegetativi care. In 1-2 ani acesta evolueaza in tepusa. dar alungindu-se an de an provoaca o puternica indesire a coroanelor.Nuielusa. 1-2 ani si nu asigura fructe de calitate Ramurile salba. avand in plus fata de aceasta muguri de rod axilari. Agen). facand imposibila regenerarea.Tepusa. Ca atare.poarta un singur mugure vegetativ in varf. poarta un singur mugure de rod in varf.deoarece in aceasta luna sunt deja conturate la unele specii. ramanand sa evolueze numai prin mugurele terminal. Durata economica poate fi de 5=7 ani. 15-30cm lungime. se degarnisesctotal. Ramura pleata este o ramura cu organizare morfologica identica cu salba. De altfel . Nu pot fi regenerate prin taieri.a). iar lateral numai muguri florali . cu un mugure florifer mixt in varf . ramurade rod propriu-zisa. formata in anul anterior (deci 2 ani). . Evoluand numai prin mugurele vegetativ din varf. de 1-3 cm lungime. Aici aceste ramuri sunt foarte numeroase. in numar redus de regula si au o durata de 1-2 ani. ramurile buchet nu pot fi regenerate prin taieri. de obicei in anul urmator evolueaza in buchete de mai. 1-12 cm si au o durata de viata variabila cu specia si soiul de la 1-2 ani pana la 10-12 ani. ramurile salba se suprima. a). b). Sub greutatea frunzelor si a fructelor se arcuiesc. . realizata prin diferentierea pe lastari . poate fi mai lunga la soiuri care au buchete de mai tipice (Stanley.Mladita are aceleasi caracteristici ca nuielusa. mladita de un an. neavand nici o rezerva laterala de muguri vegetativi. visin. Durata economica a ramurilor buchet la prun si cais este relativ scurta.  Ramurile de rod la speciile semintoase pintenul (ramura preflorifera) are 1-3 cm lungime si poatra in varf un singur mugure vegetativ. Ramura buchet la piersic este de durata scurta. Ramurile salba se intalnesc la piersic. fructele sunt de calitate mediocra. este un fenomen tot mai frecvent in - . Evolueaza in in nuielusa sau mladita . Ramurile buchet. cais) . . sub aspectul varstei : . buchetele de mai sunt ramuri scurte. poarta muguri vegetativi axilari si un mugure terminal de asemenea vegetativ. Nu poate fi regenerata decat rar prin taieri. cu lungimi de 15-60cm. La unele specii pot fi axilari si cate 1-2 muguri vegetativi.

Aceasta insusire se manifesta mai ales la soiurile precoce de mar si par altoite pe portaltoi de vigoare slaba si mijlocie Mugurii sunt organe de crestere si de rodire cu structura anatomo-morfologoca diferita. Din ei se formeaza intotdeauna lastari sau rozete de frunze. lanceolate. sau in grupuri de cate 23 . palmat compuse si imparipenat compuse.. sau intr-un lastar cu mai multe inflorescente (la zmeur si mur). cires si visin).livezile moderne.Bursa-punga. primordii de frunze si muguri. Mugurii floriferi formeaza o singura floare (la piersic. Mugurii vegetativi (de crestere) sunt mai mici. unele soiuri de pomi diferentiaza o mare cantitate de muguri de rod pe ramurile lungi. formata dintr-un con de crestere. pe care lateral. lobatr. Mugurii vegetativi .sau de diferite tipuri. Din ei se formeaza ramurile lacome.simplu cu lobul intrg.5cm lungime. par. gutui). intr-un lastar si o floare (la gutui). mai bombati si cu varful rotunjit. 1. Structura interna este alcatuita din primordii. Mugurii de rod. In cadrul grupului mugurele central este vegetativ iar cei laterali sunt floriferi. ovale. situati la insertia ramurilor si constituie rezerva de muguri a pomilor. . este o formatiune realizata din ramificarea burselor purtatoare de pinteni si tepuse care se extinde anual si care trebuie regenerata periodic . axilari. dupa pozitia lor pe ramura. . par. sunt numiti :terminali. Mugurii dorminzi sunt muguri axilari. In primii ani de livada. cais migdal)sau o inflorescenta cu 2-5 flori(la prun. dorminzi si adventivi. Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si descresc ca marime de la varf catre baza ramurii. . 2. eliptice. Asezarea mugurilor pe o ramura este solitara-la mar. au varful ascutit si baza largita si o structura primara. se formeaza 1-2 muguri . cu dezvoltare incompleta. pe care se formeaza si cresc fructele. Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor anuale si indeplinesc functia de crestere sau de rodire (mar. constituie ingrosarea bazei inflorescentei .obovale. devin ramuri de semischelet sau de schelet. proces accentuat de folosirea portaltoilor vegetativi de mica vigoare. visin. din acestia i-au nastere noi ramuri fructifere motiv pentru care mai sunt denumite punti de rod. alaturi de fructe. cu soiuri precoce ( intrare rapida pe rod). Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par).Vatra de rod.cires. Frunzele speciilor pomicole cultivate sunt simple. la randul lor pot fi floriferi si micsti. Mugurii de rod sunt mai mari (cu mici exceptii). care ulterior.la prun si piersic si 3-8 -la cais. portiune de 1-1.subrotunde. stipelari. 3.

-distruge buruienile eliminand concurenta pentru apa si substante nutritive . Nu se poate recomanda un sistem de lucrare a solului valabil pentru orice conditii. Fructele sunt simple . Totodata ogorul negru prezinta si dezavantaje: -pe terenurile in panta favorizeaza eroziunea . Majoritatea speciilor pomicole au florile hermafrodite cu unul sau mai multe pistiluri (mar. Nucul si castanul comestibil prezinta flori unisexuat monoice .determina o mai buna aeratie a solului. . .nuc. multiple si compuse. favorizand cresterea sistemului radicular si activitate microorganismelor aerobe .fiind necesara completare sistematica a deficitului prin aplicarea de gunoi de grajd. .gutui -baca =coacaz -pseudobaca= agris -drupa =prun. Denumirea diferitelor tipuri de fructe : -poama = mar. alun -hesperida=lamai -polinucula=capsun -polidrupa=zmeur -soroza=dud -sicona=smochin ÎNTREŢINEREA ŞI LUCRAREA SOLULUI ÎN LIVADĂ Lucrarile de intretinere a solului din livezi alaturi de celelalte verigi agrotehnice duc la o eficienta economica ridicata.asigura o buna solubilizare a substantelor nutritive si o mai buna conservare a apei in sol .aratura de toamna la 1822cm si prasile sau discuiri repetate in perioada de vegetatie. De aceea s-au stabilit anumite sisteme de intretinere si lucrare a solului : Ogorul negru Se bazeaza pe mentinerea afanata si fara buruieni a solului printr-o mobilizare permanenta pe intreaga suprafata a livezii. cais etc.afaneaza solul tasat I urma trecerii utilajelor si ca urmare a ploilor puternice. par . dar ambele sunt pe aceeasi planta.Florile . ceea ce contribuie la reducera volumului de radacini active tocmai in stratul de sol cel mai imbogatit in elemente nutritive.prin lucrarile repetate ale solului o parte a radacinilor pomilor situate la adancimea de 15-20cm sunt taiate sau ranite. -Stanjeneste inmultirea soarecilor si a altor daunatori . Acest sistem s-a impus datorita urmatoarelor avantaje : .practicarea ogorului negru duce la reducerea continutului in materie organica. . .) . mecanizat si manual. adica unele au androceu iar altele gineceu. par.

Cultura ocupa terenul doar cateva luni. mazarichea paroasa. Specia cultivata trebuie sa creasca repede. iar tulpinile au ajuns in faza de lignificare. Incorporarea in sol se realizeaza cu ajutorul grapei cu discuri si cu plugul. Datoita numeroaselor dezavantaje.In cazul inierbarii partiale o parte din suprafata de teren din jurul trunchiului se mentine sub forma de ogor negru prin lucrari manuale si erbicidare. dupa care se inierbeaza din nou. provocata de circulatia utilajelor . Odata cu incorporarea se recomanda aplicarea unor doze de 40- . . ci prin alternanta intervalelor lucrate cu cele nelucrate. in restul timpului solul se mentine ca ogor propriu. trifoiul incarnat si rapita. Inierbarea poate fi permanenta sau periodica. ogorul negru tinde sa fie inlocuit sau combinat cu alte sisteme de intretiner si lucrare a solului. ce . cand dupa un numar oaerecare de ani se ara si se mentine cativa ani ca ogor negru. pentru culturile de toamna. sa produca o masa cat mai bogata de materie organica. mai putine zaharuri si sunt mai sensibile la transport si pastrare. lupinul galben.Acest sistem se recomanda in livezile amplasate pe terenuri in panta in zonele cu precipitatii suficiente (700-800mm anual) si plantatiile irigate. Culturi de acoperire folosite pentru ingrasamant verde Intretinerea terenului din livada se face prin cultura unor plante folosite ca ingrasamant verde. deoarece ele cresc si se dezvolta in perioadele in care pomii au cerinte mai mici pentru apa si substante nutritive. soia. al treilea an de la plantare si poate sa fie totala sau partiala. iar cele de toamna se seamana la inceputul toamnei si se incorporeaza in sol primavara anului urmator. printr-o lucrare prealabila de discuit urmata de aratura. Destelenirea nu trebuie sa se faca pe toata suprafata deodata. Inierbarea are loc incepand cu al doilea.ogorul folosit timp indelungat duce la tasarea in adancime. Culturile de primavara se seamana cat mai tiompuriu ai se incorporeaza insol var. iar cea lucrata sub proiectia coroanei de 0.Fructele provenite din plantatiile intretinute ca ogor negru si fertilizate cu ingrasaminte pe bazade azot sunt mai putin dense si colorate.pe timp ploios nu permite accesul utilajelor pentru efectuarea tratamentelor si recoltare .0m . Productiile medii obtinute sunt egale cu cele realizate in sistemul de intretinere ca ogor negru.In cazul plantatiilor intensive latimea benzii inierbate va fi de maximum 2. Aportul de humus fiind in functie de stadiul de lignificare al mplantelor.. sa nu concureze pomii pentru apa si substante nutritive.. contin mai multa apa.le de vara se seamana la inceputul verii si se incorporeaza in sol toamna. pentru vara.lupinul alb. Ca specii pentru culturile de primavara se recomanda : sulfina si rapita . si floarea-soarelui . .secara. se recomanda ca incorporarea sa aiba loc cand plantele au depasit faza de deplina inflorire.5-3.Cea mai buna incorporare se realizeaza prin fractionarea tulpinilor.5m. Folosirea ierburilor perene sub forma de benzi si cosirea repetata nu influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea pomilor. facelia. Cele mai bune culturi de acoperire pentru ingrasamant verde in livezi sunt cele de toamna-primavara sau vara. fapt demonstrat de numeroase cercetari. fasolita. trifoiul incarnat si rapita. mazarichea paroasa. pentru culturile de toamna. Inierbarea Consta din mentinere terenului din plantatie cultivat cu ierburi perene.secara.8-1.

palamida.erbicidele se aplica peemergent toamna sau primavara devreme. Rezultatele experimentale au aratat ca dintre speciile pomicole cultivate. talpa gastii si volbura). in primii ani dupa plantare. radacinoasele (sfecla rosie./ ha. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor O parte din buruieni sunt distruse prin lucrarile solului . suporta cel mai bine erbicidarea. frunze fanul de proasta calitate. pirul. acestea avand si avantajul ca imbogatesc solul in azot si lasa o mare cantitate de materie organica prin radacini. pentru a impiedica germinatia semintelor si postemergent in stadiul de vegetatie . pepenii galbeni si verzi. tulpini si frunze . varza(la care se curata foile exterioare). . Culturi intercalate cu plante agoalimentare Acest sistem consta in cultivarea printre randurile de pomi. sfecla furajera si cartofii timpurii) . cele mai bune rezultate obtinandu-se inainte de inflorire sau cand au 10-15 cm inaltime. Astfel folosirea erbicidelor triazinice ceeaza conditii pentru inmultirea unor buruieni perene ca : volbura. semintoasele si in special marul. Buruienile perene se combat in tot timpul anului pe vetre. pentru a compensa azotul folosit de microorganisme la descompunerea masei vegetale din sol. acestea fiind absorbite de plante prin frunze. ceapa si usturoiul pentru consum de iarna. cat si cele de contact sau totale. Cele sensibile sunt distruse foarte repede. pentru altele in schimb. de la care se urmareste obtinerea unor productii suplimentare. De asemenea erbicidele selective contribuie in mare masura la schimbarea compoaitiei floristice a buruienilor. In general . soia).acopera terenul intr-un strat uniform de 11015 cm. Cele mai recomandate sunt plantele prasitoare de talie mica la care nu se consuma partile care pot fi infestate prin tratamente si anume :Leguminoasele pentru boabe (fasolea. guliile. in plantatiile tinere se pot face culturi de capsuni timp de 2-3 ani. mazarea. fara a influenta cresterea si dezvoltarea pomilor atunci cand terenurile sunt fertile sau bine fertilizate. Erbicide pentru plantele pomicole. lasand loc liber celor rezistente. tot prin aceste lucrari se creaza conditii favorabile de rasarire in toata perioada de vara.60kg azot s. Aceste culturi pot fi mentinute pana la intrarea pomilor pe rod si incheierea coroanelor. strat ce permite patrunderea in sol a apei. Mulcitul poate fi natural (resturi vegetale din gospodarie – paie rumegus coceni. Folosirea excesiva a erbicidelor duce la inmultirea speciilor perene de buruieni mai rezistente la erbicide (pir. aerului si caldurii dar impiedica pierderea apei. a unor plante agroalimentare anuale sau perene. morcovul. Mulcirea solului Acest sistem include toate practicile prin care solul din plantatie se mentine acoperit cu diferite materiale. patrunderea luminii si cresterea buruienilor) sau artificial ( folia neagra sau cea transparenta).In aceste plantatii pot fi folosite cu succes atat erbicidele sistemice.a. Pe solurile foarte fertile si irigate.

udarea prin aspersiune 3. De asemenea. udarea prin brazde 2. pana la asigurarea necesarului. Cele mai folosite metode sunt : 1. folositi in ultimul timp pentru livezile intensive. manifesta o rezistenta redusa la seceta in comparatie cu portaltoii vigurosi care exploreaza un volum mare de sol. Desi cerintele pomilor fata de umiditate sunt mari. Necesitatea irigarii livezilor Principala sursa naturala de apa pentru livezi o constituie precipitatiile atmosferice. acestia au totusi o rezistenta apreciabila la seceta. un sistem rational de intretinere a solului favorizeaza acumularea unor cantitati mari de apa din precipitatii si contribuie la mentinerea acestora cat mai mult in sol. datorita sistemului radicular mai profund si bine dezvoltat. putand uneori suplini aportul de apa suplimentara. portaltoi si a fazei de vegetatie in care se gasesc. in functie de cerintele fiecarei specii. in cantitete suficienta. udarea localizata (prin picurare) . Metodele de irigare in plantatiile de pomi. diferentiat.Erbicidele recomandate si autorizate pentru a fi folosite si in plantatiile de pomi Denumirea erbicidelor sau a amestecurilor de erbicide 1 Gramoxone Roundup Devrinol Substanta activa in % 2 Paraquart 20% Glyphosate 36% Napropamid 50% Doza recomandata Kg/l/ha efectiv 3 4 6-10 6-8 IRIGAREA (UDAREA) LIVEZILOR Pentru desfasurarea in optim a tuturor proceselor de crestere si fructificare este necesar ca pomilor sa li se asigure in permanenta apa. in comparetie cu restul culturilor agricole. Insa regimul pluviomeric din zonele in cre anual se inregistreaza sub 500mm precipitatii nu satisface consumul de apa al speciilor pomicole si este absoluta nevoie sa se completeze prin irigatii. In zonele din sudul si sud-estul tarii asigurarea unei cantitati suplimentare de apa prin irigatii este obligatorie. soi. Portaltoii vegetativi de mica vigoare.

Conductele de udare se amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi. in care radacinile impanzasc intreg intervalul. pentru a evita lovirea directa cu apa sub presiune. sub forma de garduri fructifere.Pentru folosirea udarii prin brazde terenul trebuie cat mai bine nivelat pentru a asigura braze uniforme si cu panta continua. Pentru a sigura patrunderea apei cat mai adanc. aspersoarele sunt prevazute cu prelungitoare pentru distibuirea apei deasupra coroanelor pomilor.6-0.permite circulatia permanenta in livada pentru celelalte lucrari tehnologice.8-1m una de alta. Udarea localizata.economie de forta de munca datorita posibilitatilor de automatizare a lucrarii. Se caracterizeaza prin aceea ca distributia apei la pomi se face numai in zonele de maxim consum si nu pe toata suprafata . Metodele de udare prezentate se aplica in cazul suprafetelor mari. Dupa infiltrarea apei in sol si zvantarea terenului. prin administrarea lenta a apei in aceasta zona. de fiecare parte a randului de pomi . Elementul activ al instalatiei il constituie conducta de udare confectionata din polietilena perforata pentru iesirea apei. In plantatiile intensive si superintensive..5m distanta de randul de pomi. la 0. Lungimea brazdelor este legata de permeabilitatea solului si de panta terenului. deoarece intervalele nu sunt umezite. Metoda are mai multe variante dintre care cele mai folosite sunt : Udarea prin picurare. cu caracter permanebt si repartizeaza apa in rigole special amenajate intrerupte din loc in loc de digulete din pamant. Udarea prin aspersiune.In gospodariile populatiei udarea se realizeaza cu mic digulete de 10-15cm care delimiteaza proiectia coroanei pomilor realizand o . -posibilitatea de a se putea iriga terenuri cu orice fel de relief si pante si de a folosi instalatia pentru fertirigare. la 0. Se recomanda o lungime a brazdelor de la 50-300m.farfurie’’. se executa o lucrare cu discul sau cu cultivatorul cu care prilej se astupa brazdele (cu exceptia solurilor intelenite).4-0. Conductele de udare se amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi fixandu-se in functie de sistem. . La pomii cu talie inalta dimpotriva jetul de apa se dirijeaza sub nivelul coroanelor.6m si la 1. In plantatiile pe rod. se traseaza mai multe brazde si anume :pe solurile argiloase grele.8m . -consum redus de energie. Dupa ce apa a patruns in sol zona umectata se acopera cu pamant uscat sau diverse materiale pentru a impiedica evaporarea.8-1m distanta de rand. . Udarea (localizata) prin rampe perforate. sau pe sarma de jos a spalierului.La aceasta metoda apa este distribuita in plantatii asemanator ploii naturale folosind instalatii ca functioneaza sub presiune. iar pe cele usoare la 0.aceasta metoda se poate folosi pe orice fel de teren. inclusiv pe cele in panta.consta in umezirea locala a zonei de sol in care sunt extinse majoritatea radacinilor active ale pomilor. Exista urmatoarele avantaje ale metodei : -economie de apa datorita reducerii pierderilor prin evaporatie si a umectarii partiale a terenului ( normele de irigare se reduc cu 20-50%). la diferite inaltimi pe trunchiul pomilor si spalieri. la nivelul solului. . Distanta dintre brazde. aplicarea acesteia se face in 2-3 reprize. In livezile tinere este suficient sa se efectueze cate o singura brazda. pe cele mijlocii la 0.

Inmultirea pomilor si arbustilor fructiferi In pomicultura sunt cunoscute doua metode de inmultire a pomilor si arbustilor fructiferi: inmultirea sexuata si inmultirea vegetativa. Se inmultesc sexuat populatiile locale de nuc si castan comestibil, iar pe cale vegetativa , toate soiurile de specii cultivate. Plantele inmultite pe cale vegetativa isi pastreaza in totalitate insusirile ereditare dobandite de-a lungul timpului.dintre formele de inmultire vegetativa, mentionam : altoirea, despartirea tufelor, inmultirea prin drajoni, marcotajul, butasirea si inmultirea prin stoloni. I. Altoirea

Altoirea este o metoda de inmultire si de promovare a soiurilor valoroase de pomi, de innobilare a speciilor pomicole spontane(mar paduret, par paduret0 si semicultivate (zarzar, corcodus) si de schimbare a sortimentului de soiuri invechit ale caror fructe nu mai corespund solicitarilor consumatorilor.Altoirea in pomicultura este considerata o tehnica de lucru a chirurgiei vegetale prin care doi parteneri (altoiul si portaltoiul) vin in contact, se accepta reciproc si convietuiesc multa vreme ca o entitate pomicola noua. Cand intre acesti parteneri apar unele nepotriviri si ranile se vindeca greu si incomplet, exista riscul ca pomii sa se usuce inca din primii ani de convietuire.Uneori , insa, uscarea se produce lent, dar progresiv, recoltele sunt mici si de calitate slaba. Acese forme de manifestare a incompatibilitatii la altoire (partiala sau totala) intre altoi si portaltoi tyrebuie cunoscute din timp si evitate chiar de la alegerea partenerilor, pentru a nu inregistra in livezile tinere multe goluri. Alegerea soiului si portaltoiului Pentru livezile de pomi cu densitate mica se aleg soiuri valoroase, viguroase si rezistente la boli, care formeaza coroane ample si cu schelet puternic pentru a rezista incarcaturii mari de fructe. In livezile moderne (intensive si superintensive )se folosesc soiuri de vigoare mijlocie si mica, precoce si foarte productive, pretabile pentu intensivizare. In zonele sudice, unde pomii pornesc in vegetatie mai devreme, se recomanda soiuri timpurii de prun, cais, piersic, cires, mar, si capsun, ale caror fructe se valorifica mai usor pe piata libera si la preturi ridicate. In zonele montane se planteaza soiuri de mar, par si arbusti fructiferi cu maturare timpurie a feructelor, deoarece perioada de vegetatie este mai scurta decat in zonele colinare si de campie. Pentru zona dealurilor mijlocii si inalte, sortomentul va fi alcatuit in principal din soiuri cu maturare mijlocie si tarzie, asigurandu-se un consum esalonat de fructe, din toamna si pana primavara tarziu. Pentru ca productia de fructe sa fie constanta si performanta, pentru fiecare soi de baza se stabilesc 1-2 polenizatori, verificati in zona, cu polen fertil si cu aceasi epoca de inflorire si maturare a fructelor. Portaltoii trebuie sa fie compatibili cu soiurile recomandate si sa prezinte a mare capacitate de adaptare la conditiile de sol din zona de cultura. Din practica pomicola se stie ca unele soiuri de par sunt incompatibile cu gutuiul(ca portaltoi), in timp ce altele de cais si piersic au o durata de viata mai scurta cand sunt altoite pa corcodus.

Longevitatea soiurilor de par creste cand sunt altoite pe parul franc, a celor de piersic pe migdal si a caisului pe unele populatii locale de prun (Buburuz). Alegerea metodei de altoire Pentru inmultirea pomilor in pepiniera se foloseste altoirea in oculatie (cu mugure). In perioada iulie-august se practica altoirea in ochi dormind, iar primavara, in luna aprilie, altoirea in ochi crescand. La altoirea in ochi dormind, altoiul este un scutisor de scoarta cu lungimea de 3cm, insotit pe partea inferioara de o foita subtire de lemn, iar pe partea superioara de un mugure vegetativ si un petiol de frunza de 0,5cm lungime. La altoirea in ochi crescand, altoiul nu mai prezinta portiunea de petiol. Pentru realtoirea puietilor in pepiniera si a pomilor in livada (in vederea schimbarii sortimentului), pentru inducerea fructificarii si innobilarii unor specii semicultivate(prun franc, zarzar) sau anularii incompatibilitatii intre altoi si portaltoi (par altoit pe gutui) se folosesc metode de altoire cu ramuri detasate. La altoire se folosesc : bricege de altoit, foarfeci de pomi, cosoare, despicatoarte, pietre si curele pentru ascutit bricegele, rafie, mastic, ramuri altoi, etichete, sfoara. Altoirea in oculatie se efectueaza in pepiniera pe portaltoi generativi(din samanta) si vegetativi (marcote sau butasi inradacinati)cu grosimea de 7-8mm si in livada in coroana pomilor tineri ,pe ramuri de 1-2ani, cand se urmareste schimbarea soiului depasit cu unul performant. Operatiunea cuprinde urmatoarele etape :fasonarea altoiului, taierea si desprinderea scoartei portaltoiului, detasarea si introducerea scutisorului in locasul confectionat pe portaltoi si executarea legarii. Inainte de altoire cu 3-4 saptamani, se verifica grosimea portaltoiului si circulatia sevei (dupa usurinta desprinderii scoartei). Daca portaltoii sunt prea subtiri si scoarta trunchiului se desprinde relativ greu, varful erbaceu se ciupeste, iar solul se iriga si se fertilizeaza cu azot pentru ingosarea portaltoiului si activareasevei.in ziua altoirii se desfac biloanele(la portaltoii generativi) si se suprima toate ramificatiile portaltoiului pe o inaltime de 15-20cmde la sol. Cu o carpa usor umezita, se sterge praful din zona de altoire pentru a nu deteriora lama briceagului de altoit.In ziua altoirii, din plantatia mama furnizoare de altoi se recolteaza lastari lungi (40-50 cm), lignificati, cu muguri vegetativi normal dezvoltati (fara anticipati) care se defoliaza, pastrand pentru controlul prinderii altoiuluio o portiune mica de petiol. Odata stabilita inaltimea de altoire (la 3-4cm de la sol pe portaltoiul generativ si 1012cm pe cel vegetativ), altoitorul executa cu briceagul pe portaltoi (spre nord) o incizie transversala de 8-12 mm si una longitudinala (de 3,5-4cm)de jos in sus, pana se intretaie cu prima. Apoi cu spatula briceagului, sedespreinde usor scoarta portaltoiului de o parte si de alta a sectiunii longitudinala, prin doua miscari succesive, una descendenta si alta ascendenta. Pentru detasarea scutisorului (altoiului), ramura altoi se fixeaza sub brat in mana stanga, iar briceagul aflat in mana dreapta se culca cu lama pe altoi, in forma de X. Apoi se imprima briceagului o miscare inainte si spre dreapta, pentru a taia mai usor scoarta, sio fasie subtire de lemn (sub mugure) pe o lungime de 3 cm. Scutisorul astfel detasat si fixat intre degetul mare si lama briceagului se introduce prinimpingere in locasul de pe portaltoi. Cu degetele aratatoare de la ambele maini, se preseaza scoarta portaltoiului peste altoi si se scurteaza altoiul daca acesta depaseste incizia transversala. Dupa aceea se leaga stans cu rafie sau cu fasii de policclor vinil protejand tot timpul mugurele altoi.Dupa 12-14 zile de la altoire, se verifica prinderea altoiului apasand cu degetul aratator pe petiolul care insoteste mugurele

altoi. Daca acesta cade, este semn bun- altoiul s-a prins, daca nu, portaltoiul va fi realtoit pe partea opusa primei grefe. In timpul altoitului, lastatii altoi se tin la umbra, infasurati in carpe umede (in galeti de plastic), lama briceagului se trage periodic pe gresie si pe curea si se sterge (dupa 3-4 altoiri) pe un bandaj de panza, fixat5 pe mana stanga, pentru a elimina seva oxidata. Altoirea se executa in tot timpul zilei cand cerul este innorat, sau intre orele 6-10 si 16-20, cand este senin si foarte cald. Altoirea cu ramuri detasate . Se executa spre sfarsitul perioadei de repaus a pomilor (in copulatie si in despicatura) si la inceputul vegetatiei (sub scoarta). Pentru aceste altoiri se recomanda ca ramurile altoi sa fie recoltate cu 3-4 saptamani inainte de umflarea mugurilor . Dupa recoltare, ramurile altoi se fac pachete, se trateaza cu substanta fungicida, se introduc in pungi de plastic si se pastreaza pana la altoire in figider, la temperatura de 230C.Daca sunt recoltate mai devreme, se imparafineaza si se depoziteaza in camere frigorifice. Pentru badijonarea ranilor de pe portaltoi si altoi se foloseste ceara de altoit (mastic)preoparata din : rasina (400g), ceara de albine (200g), seu de oaie (100g) si spirt (90ml). Aceste substante se maruntesc si se pun intr-un vas pe foc (fara spirt0, pentru fierbere si omogenizare. Dupa o ora de fierbere, aceasta compozitie se raceste (sub790C) si se amesteca cu spirt, obtinandu-se astfel un lichid vascos. Pana la altoire, masticul se pastreaza in sticle sau borcane, iarla folosire se incalzeste la foc. Altoirile cu ramuri detasate sunt : altoirea in copulatie perfectionata, altoirea in despicatura si altoirea sub scoarta perfectionata. Altoirea in copulatie perfectionata. La aceasta altoire, atat altoiul, cat si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime (8-15 mm). Se foloseste in pepiniera pentru realtoirea portaltoilor si in livezile tinere (in coroana pomilor) pentru schimbarea sortimentului de soiuri. Altoirea consta in efectuarea unei sectiuni oblice in portaltoi si altoi (de 2,5-3 cm) si a unei taieturi pentru imbinarea celor doi parteneri. In continuare , altoiul se fasoneaza la o lungime de 2-3 muguri. Pentru imbinare se suprapun mai intai sectiunile si apoi, printr-o apasare usoara si continua, se imbina limbile, potivindu-se (prin miscari scurte) zonele de crestere ale celor doi parteneri.In punctul de altoire se executa o legatura stansa (de jos in sus), dupa care se ung cu mastic marginile sectiunilor si capatul de sus al altoiului. Altoirea in despicatura se foloseste in pepiniera pentru realtoirea portaltoilor vigurosi (piersic franc, corcodus) si in livada, pentru schimbarea sortimentului de soiuri.La aceasta altoire, portaltoiul are o grosime de 2-10 cm, iar altoiul de 7-8 mm. Fasonarea portaltoiului consta in : retezarea acestuia in punctul de altoire (cu foarfeca), netezirea sectiunii (cu cosorul) si despicarea (cu despicatorul) pe o adancime de 4-5cm. Altoiul se fasoneaza sub forma unor pene lungi de 3-4cm. Dupa deschiderea despicaturii cu ajutorul varfului despicatorului, altoii (cu aceeasi grosime)se introduc prin fortare in portaltoi , avand grija ca zonele generatoare ale celor doi parteneri sa se suprapuna. Apoi , altoiul se scurteaza la 2-3 muguri, iar despicatura portaltoiului (dintre altoi ) se acopera cu o fasie de scoarta si se unge cu mastic suprafata sectiunii si ranile laterale ale portaltoiului si capetele altoilor . Se leaga strans cu rafie sau cu benzi de plastic rezistente. Altoirea sub scoarta perfectionata se executa primavara, in aprilie-mai, cand vegetatia a pornit si scoarta portaltoiului se desprinde usor. Grosimea altoiului este de 7-8 mm si a portaltoiului de 2-6cm.

in timpul vegetatiei.pentru ca toate fotoasimilatele formate in frunze sa fie directionate in punctele de crestere ale altoiului. Pentru usurarea calusarii. care dupa inradacinare si fortificare pot fi plantate pentru productie.si cu călcâi. pentru formarea axului pomilor (in pepiniera). Drajonii sunt lastari formati din mugurii de pe radacini si prin individualizarea lor se pot obtine mai multe plante. Ingrijirea altoilor dupa altoire . cornului. situata central pe directia primului mugure(cel de jos). Inmultirea prin butasire Butasii sunt portiuni de tulpina si radacina detasate de planta mama. de 4-5 cm lungime. III. Inmultirea prin marcotaj Se aplica la agris. soculi. Se folosesc la inmultirea coacazului. V.Fiecare planta rezultata in urma despartirii tufelor trebuie sa prezinte tulpina si radacina. Butasii pot fi : simplii. din lastarii crescuti (din altoi) sunt retinuti 3-4. Marcotajul poate fi :simplu. cu cârlig. catinei. . II. pastrand o fasie intraga si ingusta de 3-4 mm. Despărţirea tufelor Se practica la speciile : agris.Dupa retezarea si netezirea sectiunii portaltoiului se executa cu briceagul o incizie longitudinala in scoarta. Altoiul astfel fasonat se introduce fortat sub scoarta portaltoiului. murului. prin musuroire. catinei. radiar si orizontal. formeaza atat radacini . axului si sarpantelor (in livada). cat si lastari cu frunze. Apoi se fasoneaza altoiul cu 2-3 muguri sub forma de pană. se leaga strans cu rafie sau benzi elastice de plastic si se unge cu mastic suprafata sectiunii portaltoiului si capetele altoilor.Lastarii care se formeaza din portaltoi se suprima inca din faza de mugure umflat. alun. coacaz si zmeur si consta in despartirea unei tufe mari in altele mai mici. populatiilor locale de prun si visin. VI. agrisului. Inmultirea prin stoloni Stolonii sunt tulpini taratoare specifice capsunului . coacaz. afinului. IV. care in conditii de vegetatie normala. Inmultirea prin drajoni Se foloseste pentru inmultirea zmeurului. acestea formeaza mai multe rozete. se inlatura din partile laterale ale penei fasii subtiri de scoarta . catina si gutui. in contact cu solul. Marcotele sunt tulpini inradacinate in timpul legaturii lor cu plantele mama.

nivelarea este sumara si consta numai in distrugerea musuroaielor si completarea cu pamant a santuletelor si gropilor rezultate in timpul defrisarii vegetatiei lemnoase. cu plugul de desfundat. pentru ca solul sa se aseze si sa acumuleze mai multa apa din ploile ce cad la inceputul toamnei. soiurilor. Plantatiile intensive si superintensive cu caracter comercial se amplaseaza de regula in bazinele si centrele pomicole consacrate. Pe terenurile plane. desfundatul sau scarificarea terenului. Desfundatul terenului se executa cu 1-2 luni inainte de plantare. cu expozitie sudica. terenul este supus unor lucrari complexe de pregatire care sa asigure conditii bune de prindere a pomilor la plantare si o crestere uniforma in primii ani de livada. pichetatul terenului . provocata de excesul temporar de umiditate ( de ex : in zonele inundabile din Delta Dunarii) Sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj. fertilizarea de baza. Dupa alegere. calciu (sub 8%) si aluminiu mobil (sub 10 ppm). asigurarea sursei de apa pentru irigare si stropit etc. Prin recopertare si nivelare se asigura terenului o panta usoara(1%0) pentru irigare.Infiintarea plantatiilor La infiintarea unei plantatii pomicole sunt necesare cunostinte si date despre: alegerea terenului. plantatiile pomicole se infiinteaza pe terenuri plane si pe pante amenajate (pante 18-20%) si neamenajate (panta 612%). sistemul de pichetare si distantale de plantare. dimensiunile parcelelor. cu un continut redus in argila (sub 20%). crovurile si micile depresiuni se niveleaza. plantarile pot fi facute si pe biloane de pamant inalte de 40-50 cm. a speciilor. polenizatorilor si portaltoilor. iar in cea de-a treia. sau pe soluri subtiri si ameliorate. . drenarea excesului de umiditate (temporara sau permanenta). pentru evitarea asfixierii radacinilor. tehnologia de infiintare si exploatare. unde este stocat in gramezi. O mobilizare mai adanca a solului si cu rezultate mai bune pentru cultura pomilor se poate obtine numai printr-o scarificare la adancimea de 70-80 cm. urmata de o aratura adanca de 2530cm. In cea de-a doua faza. Plantatiile extensive intretinute prin inierbare sunt pozitionate in zonele colinare. Alegerea terenului Pentru obtinerea unor rezultate economice satisfacatoare. In prima faza terenul se decoperteaza pe o adancime de 10-15cm si solul fertil se deplaseaza spre marginile parcelei. In aceste conditii. pe soluri fertile si mecanizabile. Desfundarea se executa la adancimea de 50-60cm. sapatul gropilor si plantatul pomilor se vor executa mai usor si mai bine. Solul nivelat se afaneaza adanc prin desfundare sau scarificare. In gradinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. cu conditia ca ele sa fie ameliorate prin fertilizari organice. sud-vestica sau sud-estica. calcule economice etc. ca si cele cu nivelul freatic sub 1. Cand se doreste foarte mult prezenta pomilor in gospodarie.5m. unde portaltoii generativi (din seminte) valorifica mai economic solurile sarace. terenul se recoperteaza cu solul fertil din gramezi si se niveleaza. Pe terenurile denivelate. corectarea reactiei chimice a solului. Pregatirea incepe cu defrisarea arboretului si a pomilor solitari si continua cu nivelarea. nivelarea presupune trei faze.

aceste exploatatii. cu un nivel minim de dotare (un tractor mic. pe linia pantei. Daca distantele de plantare sunt prea mari. un disc si o pompa de stopit).Dimensiunile exploatatiilor pomicole In societatile comerciale. Forma unei parcele este de obicei dreptunghiulara. pentru ca pomii sa beneficieze de o cantitate mai mare de lumina in tot timpul zilei. efectele economice ale unei exploatatii pomicole cresc. inierbata. sunt viabile chiar in limita unei suprafete de 1 ha. cand suprafata acestora se situeaza intre 10-20 ha. O familie de pomicultori formata din 3-4 membri poate asigura forta de munca necesara pentru exploatare in conditii foarte bune a unui hectar de plantatie de mar in sistem superintnsiv. Parcelarea terenului Pentru usurarea executarii lucrarilor de intretinere a solului . terenul se imparte in parcele. prevenind in acest fel eroziunea solului. iar latimea reprezinta aproximativ jumatate din lungimea acestuia. In regim privat. nivelul tehnologiei de cultura si latitudinea la care se afla localitatea. . Prin asocierea mai multor familii de pomicultori. cu o latime variabila (de 3-4 m in livezile clasice si 5-6m in livezile intensive si superintensive). latimea parcelei se orienteaza pe directia curbelor de nivel. Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului Distantele folosite pentru plantarea pomilor se stabilesc in functie de vigoarea soiului si a portaltoiului. 2 ha intensiv si 4-5ha in sistem clasic. Pe terenurile plane.Pntru lucrarile speciale si de volum mare (taieri si recoltare) se pot folosi lucratori sezonieri .secundare (3-4 m) si poteci (2m ). Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m latime). Pe versantii lungi si uniformi. iar pe versantiiscurti. exploatatiile de mar intensiv si superintensiv sunt viabile. de fertilitatea soiului. In capetele randurilor se rezerva o zona de intoarcere a agregatelor. iar pe terenurile in panta. un plug. randurile de pomi se vor orienta pe directia nord-sud. orientarea randurilor se face de-a lungul curbelor de nivel. coroanele pomilor nu pot intercepta si folosi eficient intreaga cantitate de lumina directa de la soare. ingrijirii pomilor si recoltarii fructelor. in principal datorita folosirii la capacitate maxima a tractoartelor si a intregului sistem de masini aflat in dotare.

Decele mai multe ori. distanta de plantare intre randuri este egala cu inaltimea pomilr (limitata prin taieri). Distantele de plantare pentru fiecare specie se stabilesc in functie de zona de cultura. ei cresc inalti in goana dupa lumina si fructifica slab. mai mica. atunci pomii vor intercepta si vor folosi mai eficient intreaga cantitate de lumina directa primita de la soare. Daca aceste recomandari se respecta.5 4 x 1.5 . La latitudini mai mari de 45o(Baia Mare). Acest raport se stabileste in functie de latitudinea locului. datorita variatiei gradului de inclinare a razelor solare.Daca distantele sunt prea mici. Distante de plantare la mar in diferite zone de cultura Zona de cultura Zona premontana Zona dealurilor inalte Fertilitatea solului Mica Mijlocie Grupa de soiuri standard standard standard standard spur Portaltoiul franc M106 franc M106 M106 Distanta de plantare (m) 4. La latitudinea de 45o (Bucuresti). Pentru evitarea autoumbririi si folosirii integrale a luminii directe. vigoarea soiului si a portaltoiului. iar sub 45o(Constanta). exista riscul ca pomii sa se umbreasca reciproc si sa se degarniseasca intr-un timp mai rapid si pe portiuni mari din coroana.5 x 4 4x2 5x4 4 x 2. distanta dintre randuri va fi mai mare. este necesar sa se tina seama de raportul dintre distanta de plantare (inter randuri) si inaltimea pomilor.

5 x 1 4 x 2.5 4x3 4x2 3x1 4x2 3.25 4 x 2.5 x 1.5 x 1.25 4 x 2.5 5x4 4x2 4x3 3.5 3.5 4x2 4x2 .5 3.5 x1.5 4 x 2.5 4x2 3x1 Zona de ses Distante de plantare la par si gutui in diferite zone de cultura Zona de cultura Zona dealurilor mici si mijlocii Specia Par Soiul Viguros Mijlociu Gutui Zona de ses Par Viguros Mijlociu Viguros Mijlociu Gutui Gutui Viguros Mijlociu Viguros Portaltoiul Franc Gutui Franc Gutui Gutui Gutui Franc Gutui Franc Gutui Gutui Gutui Gutui Distanta de plantare (m) 4x3 3 x 1. M26 M4 M9 M4 M9 5.5 x 4.5 x 1.5 3.5 3.Mica Zona dealurilor mici si mijlocii Mijlocie Mica Mare Mijlocie Zona inundabila a Deltei si a Dunarii Mare Mijlocie standard spur standard spur spur standard spur standard spur standard spur standard spur franc franc M106 M106 M9 M106 M9 . M26 M106 M9.5 4 x 2.5 x 1 4 x 2.

soiurile de pomi standard si spur se planteaza in randuri simple.5 x 5 5x4 4x2 3 x 1. gruparea pomilor in benzi cu 3-5 randuri este posibila si se realizeaza numai la marul de tip columnar. cu soiurile spurgolden si Starkrimson.vegetativ Franc.franc Zarzar.vegetativ vegetativ franc Nuc negru franc franc franc Franc.corcodus Franca. iar calitatea fructelor necorespunzatoare.vegetativ Franc.vegetativ Franc. datorita lipsei de lumina. plantarea pomilor in benzi cu 4-5 randuri s-a dovedit eficienta datoritasolurilor sarace si umede care imprima pomilor o crestere redusa.5 Gruparea pomilor in plantatii In tara noastra.5 x 1.5 x 1.Pomii din randurile marginale se dezvolta asimetric mai mult spre exterior si mai putin spre interior.5 10 x 8 8x6 8x6 6x5 5x4 6x5 5x4 7x6 6x5 4x3 3.5 5x4 4x3 5x4 4x4 5x5 4 x 3. In unele tari cu soluri recuperate din mare(Olanda). ramurile de rod se usuca.Zona inundabila a Dunarii Zona de cultura Zona dealurilor mici si mijlocii Specia prun cires visin nuc castan Zona de ses migdal prun cires visin cais piersic migdal Mijlociu Gutui 3. Incercarile de plantare in benzi ( cu 2-4 randuri in banda) .5 x 3.franc franca migdal migdal migdal Distanta de plantare(m) 4. favorizand extinderea zonelor degarnisite pe ax si pe ramurile de schelet si semischelet.5 Distantele de plantare la speciile drupacee si nucifere Soiul mijlociu viguros viguros mijlociu mijlociu pitic viguros mijlociu viguros mijlociu mijlociu viguros mijlociu viguros mijlociu mijlociu pitic viguros mijlociu viguros mijlociu viguros mijlociu Portaltoiul Franc.5 5x4 6. au aratat ca fructificare pomilor din randurile interioare ale benzilor este slaba . In plus. dupa 1-2 ani de fructificare.vegetativ Franc.mahaleb franc Zarzar. .vegetativ mahaleb mahaleb Franca.. In tara noastra.

tarisi de lemn lungi de 60-70cm. Pentru pichetat sunt necesare de asemenea : un triunghi compas cu deschiderea reglabila. Pe versantii estici si vestici. Acest sistem asigura conditii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre randurile de pomi. Lucrarile de intretinere a plantatiilor se fac numai pe intervalele dintre randurile de pomi . Astfel pentru ridicarea perpendicularelor se poate utiliza triunghiul dreptunghic. sistemul de plantare. Pe terenurile situate in panta. cabluri de sarma pentru plantare ( simple sau duble) cu lungimea de 105 si 55m . randurila de pomi se teaseaza din deal in vale. intervalele dintre randuri se inierbeaza . o panglica de otel pentru masurarea distantelor. marimea pantei. pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul.Pichetatul terenului Pichetatul este o lucrare speciala prin care se stabileste pe teren (prin picheti) pozitia fiecarui pom. carlige de lemn pentru fixarea cablurilor pe sol. Pe terenurile cu panta pana la 6%. Pichetatul in patrat. Numai in situatii obligate vor fi acceptate si directiile sud-est. tipul de sol. imediat dupa ploaie. In tara noastra. De asemenea lucrarea trebuie efectuata atent si corect. pe care sunt marcate distantele dinte tanduri si dintre pomi pe rand. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi :un patrat. se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara (pana la 6%). cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand. randurile de pomi vor fi trasate (daca conditiile permit) pe directia nord-sud. Pentru picheterea terenului pe suprafete mari sunt necesare aparate speciale. randurile de pomi se orienteaza in functie de expozitia versantului. Pe versantii cu expozitie sudica si panta terenului mai mare de 6%. Pe suprafete mai mici se pot folosi instrumente mai simple. In conditii de amenajare a versantilor in terase. randurile de pomi se orienteaza dupa configuratia terenului. iar tractoarele pot intra si efectua. iar pentru trasarea curbelor de nivel si a randurilor de pomi pe pante. confectionate pe plan local. picheti. unde lucrarile de intretinerea solului se pot executa in ambele sensuri (de-a lungul si de-a latul parcelei). armati la un capat cu un inel de fier pentru anu crapa in timprl baterii si fixarii lor in sol. Pentru imbunatatirea regimului de lumina in plantatiile de pomi. pe directia est-vest. randurile de pomi se traseaza paralel cu curbele de nivel. Pe terenurile in panta. Orice greseala legata de pichetet poate fi urmata demodificarea suprafetei de nutritie a pomilor si a intervalelor de lucru. iar pe rand se aplica un strat de iarba sub forma de mulci. Pichetatul in triunghi ofera pomilor conditii mai bune de interceptare a luminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pichetatul in dreptunghi. jaloane pentru tasarea aliniamentelor. la care distantele dintre randuri sunt egale cu cale dintre pomi pe rand se foloseste pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenurile plane. respectand intocmai sistemul de pichetat si tehnica de lucru. un triunghi echilateral prevazut cu un fir cu plumb si un cadru de lemn cu boloboc. pe directia nord-sud. iar pe cei nordici (in zonele calde si secetoase). tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor. sud-vest si est-vest. pentru asigurarea unei scurgeri mai rapide a excesului de apa din plantatie. aceste sisteme se aleg si se folosesc in raport de intensivizarea culturii pomilor si conditiile de plantare(ses sau deal). o . un dreptunghi sau un triunghi. In felul acesta solul se spala mai greu. cantitatea de precipitatii cazute. pentru toate tipurile de livezi. de la est la vest.

Unele soiuri de mar (Renet de Canada si Frumos de Boskop) au polenulrau si nu sunt bune polenizatoare. Tehnica pichetatului Dupa stabilirea suprafetei de plantare se executa in ordine urmatoarele lucrari : incadrarea terenului. Pe aceasta linie se ridica doua perpendiculare si se inchide perimetrul cu a 4-a linie. cires. parcelarea si pichetatul propru-zis.Intotdeauna prima si a-4 alinie trebuie sa fie egale si paralele. Stabilirea polenizatorilor In multe zone din tara exista plantatii de pomi de varste diferite care nu au rodit niciodata.scandura de repichetat si plantat(cu lungimea de 140-151cm si latimea de 12-15cm). Faptul ca multi din acesti pomi au inflorit.Pentru simplificarea pichetatului. diferentele in plus care apar(peste multiplul distantelor) vor fi repartizate uniform. la toate intervalele dintre randuri si pomi pe rand. terenul se incadreaza in forme geometrice regulate si se subdivide in unitati mai mici de lucru. Soiurile Parmen auriu si Renet Bauman formeaza in unele zone polen cu vitalitate scazuta si nu sunt bune polenizatoare. se comporta bine ca soiuri autofertile. dar nu au legat fructe. numarul de pomi sa fie variabil pe rand. in marea lor majoritete. . Cand diferentele dintre cele dua linii sunt mari (depasesc +sau – 20cm). desi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice si agrotehnice. sunt autosterile si de aceea pentru legarea fructelor ele au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (de la alte soiuri sau specii). prin care se introduc jaloanele pentru intinderea sarmelor si fixarea pozitiei in teren a pichetilor. dovedeste ca florile lor s-au polenizat cu polen propriu. si maiuri din lemn pentru baterea tarusilor si pichetilor. ca lungimea si latimea parcelei sa fie un multiplu al distantei dintre randuri si pomi pe rand. prevazuta cu o crestatura centrala si doua laterale. inca de la parcelarea terenului.visin si prun. Florile de mar. Pentru folosirea rationala a terenului si respectarea distantelor de plantare se are in vedere. Pentru pichetarea mai rapida a unor terenuri cu pante mici si uniforme se poate folosi cu bune rezultate un cuoplu de sarme si un triunghi echilateral din sarma cu 3 inele metalice . iar altele (Kalterer Bohmer si London Pepping). iar spatiul de nutritie sa nu fie economic. care trebuie sa fie paralela cu un drum principal. exista riscul ca parcelele sa fie neuniforme ca latime. Daca la impartirea parcelei nu se tine seama de acest criteriu. in anumite conditii climatice. Pentru incadrarea terenului se traseaza mai intai o linie de baza.

au dat recolte foarte slabe si de aceea. soiurile Vanat de Italia si Vanat romanesc leaga putine fructe. Hedelfinger. dar se cunosc si soiuri ca : Ducesa de Angouleme. Armonia si Bigarreau Moreau sunt cunoscute ca autosterile. Decana Comisiei. Untoasa Bosc . Untoasa Bosc.ca soiuri autofertile. Mocanesti si Mari Timpurii.soiuri cu polen rau. La visin exista atat soiuri autosterile cat si soiuri autofertile.Untoasa Diel. Untoasa Diel si Untoasa Amanlis . Mocanesti si Turcesti. Pentru asigurarea unei bune polenizari trebuie evitate (ca polenizatori) soiurole Tuleu gras (soi lipsit de polen). altele ca Vinete de Italia. Oblacinska. Soiurile de cais. olivier de Serres.Majoritatea soiurilor de par sunt autosterile. Soiurile autosterile. Passe Crassane. Renclod verde si Abatele Arton. Williams. Josefina de Malines. sa produca polen viabil si in cantitate mare . Tuleu timpuriu. se prezinta ca soiuri autosterile . Nectarina rosie si Rosioara varatica. Pentru aceasta soiurile bune polenizatoare trebuie sa infloreasca in acelasi timp cu soiul pe care il polenizeaza.Grase romanesti si Agen. La cires au fost semnalate si cazuri de intersterilitate intre soiurile Hedelfinger cu Pietroase mari negre. Timpurii de mai. Lambert compact. care nu pot fi folosite ca polenizatori. piersic. Superb. ca : Cure. ca Tuleu gras. Favorita lui Clapp. Kirke. Crisana si Mocanesti. In primaverile secetoase. Unele. nectarin si capsun sunt mai adaptate la autopolenizare. Soiurile de prun se comporta diferit in procesul polenizarii si fecundarii. Exista de asemenea. care cad adeseori prematur. Intrersterilitatea la par se manifesta destul de rar. Morellaneagra. desi rezultate bune se obtin atunci cand donatorul de polen este alt soi. ele au fost inlocuite treptat cu soiuri autofertile ca : Nana. fenomenul de partenocarpie (legatul fructelor fara polenizare) este mai frecvent decat la mar si se intalneste indeosebi la soiurile : Cure Decana de iarna. in timp ce Stella. Ilva. care – in conditii favorabole-devin autofertile. Vrancean. Soiurile de cires Ramon Oliva. Decana Comisiei. Intersterilitatea la prun este aproape inexistenta. . La par. careau fost extinse la noi in perioada 19501975. Wiliams si Untoasa Hardy. Pitroase Dinissen cu Pietrose galbene Drogan. Engleza timpurie. Intersterilitatea la visin este partiala si apare mai frecvent intre soiurile Turcestisi Hortensia.ca soiuri partial autofertile. iar Stanley si Anna Spath ca soiuri autofertile. Gemersdorf. Pietroase Napoleon cu Pietroase mari negre.Crisana.

Starkrimson Idared. Golden Delicios. Starkrimson.Untoasa Geoagiu Republica. Golden Delicios Generos. Passe Crassane Williams. Untoasa Geoagiu Williams .Alegerea polenizatorilor Penru mar Soiuri cultivate Ark 2 Close Stark Earlist Ciprian Florina Frumos de Voinesti Generos Golden Delicios Granny Smith Idared Ionathan Pionier Prima Starkrimson Wagener Pentru par Soiuri cultivate Aniversarea Doina Napoca Republica Abatele Fetel Beurre Bosc Beurre Giffard Beurre Hardy Beurre preccoce Morettini Conference Cure Passe Crassane Williams Trivale Untoasa de Geoagiu Soiuri polenizatoare Vista Bella. Idared. Passe Crassane Napoca . Abatele Fetel Beurre Hardy. Conference Beurre Bosc. Ionathan Pionier. Pionier. James Grieve Melba. . Pionier. Romus 3. Voinea. Passe Crassante Williams.Republica. Florina. Idared Generos. Ionathan. Jersey Mac Stark Earlist. Prima. Beurre Bosc Williams. Ionathan . Conference Williams . Beurre Bosc Williams. Williams Williams . Ionathan Ionathan Soiuri polenizatoare Williams. Prima Florina. Frumos de Voinesti Pionier. Beurre Hardy Williams. Auriu de Bistrita.Williams Napoca . Ionathan James Grive. Ionathan Pionier. Florina.Pionier Golden Delicios. Beurre Giffard Williams. Golden Delicios Romus 2. Golden Delicios Pionier.

Stanley. Peche . rubin. Anna Spath. Stanley. Negre de Bistrita Pietroase de Cotnari Van. Stanley. Negre de Bistrita Ramon Oliva . Vinete de Italia Peche. Anna Spath Soiuri polenizatoare Ramon Oliva. Nana .Stanley. Silvia.Hedelfinger Gemersdorf. Stanley Silvia. Silvia Agen. Anna Spath Agen. Agen. Hedelfinger Ramon Oliva . Agen. Vinete de Italia Agen. Anna Spath Agen. Hedelfinger Pietroase de Cotnari . Fruheste del Mark Ramon Oliva. Van Sam Van. Silvia. Hedelfinger Soiuri polenizatoare Crisana 2. Peche Agen 707. Agen. Hedelfinger Jubileu 30. Stanley Valor. Rainer Ramon Oliva. Stella. Silvia Agen. Peche Vinete de Italia. Stanley. Gemersdorf Stella. Bigarreau Donnisen Ulster.Gemersdorf Gemersdorf. Anna SpathAgen. Agen.Pentru prun Soiuri cultivate Agen Anna Spath Grand Prix Grase Romanesti Stanley Tuleu gras Tuleu timpuriu Vinete de Italia Diana Centenar Silvia Pescarus Pitestean Record Dambovita Ialomita Pentru cires Soiuri cultivate Fruheste der Mark Prezident Rivviere Bigareau Moreau Ramon Oliva Negre de Bistrita Van Pietroase de Cotnari Gemersdorf Bigareau Donissen Bigareau noir Uriase de Bistrita Jubileu 30 Bing Sam Armonia Compact Lambert Pietroase Burlat Pentru visin Soiuri cultivate Dropia Soiuri polenizatoare Anna Spath. Vinete romanesti Stanley. Agen. Vinete de Italia. Agen . Agen. Silvia Silvia. Anna Spath Anna Spath. Bigareau Moreau Stella .Stanley Anna Spath. Van Gemersdorf.

spre deosebire de cele normale. 4 :1.Dropia Grossa Gamba Crisana 2. In livezile intensive de piersic. Meteor Meteor Crisana 2. Migdal (Non pareille). Cand piersicul se planteaza in densitati mai mari (1250-3333pomi/ha) si se conduce sub forma de cordon vertical. la cais sunt cunoscute soiurile Erevani. Riland si Perfection. Astfel. Alegerea materialului saditor pentru plantare Pentru plantatiile moderne. in functie de specie. de aceea. Schatenmorelle In grupa speciilor autofertile se intalnesc uneori si soiuri autosterile. Prazanta ramurilor anticipate si a ramurilor de rod la pomii scosi din pepiniera arata ca toate aceste soiuri sunt precoce sau ca au fost altoite pe portaltoi de vigoare mica. pentru formarea coroanei.Rapoarte dintre soiul de baza si soiurile polenizatoare : 1 :1( duoa soiuri valoroase care infloresc simultan si se polenizeaza reciproc). La cais si prun se recomanda ca pomii sa fie vigurosi si cu numeroase ramuri anticipate. fara leziuni si urme de degeraturi la exterior si pe suprafata sectiunii transversale. Aceasta comportare a soiurilor de pomi in timpul infloritului si legarii farata ca in unele plantatii nu este nevoie de plenizatori. sunt mai utili. iar la piersic. visin (Crisana). cu ramuri anticipate viguroase.Nana Crisana 2. cu densitati de 400-500 pomi la hectar. Pentru plantatiile superintensive de mar si par se folosesc pomi sub forma de varga sau cu anticipati vigurosi. incat pomii plantati singuri. alegerea pomilor pentru plantare se face diferentiat.J. densitatea de plantare si anul obtinerii primei recolte economice. pomii de vigoare mica decat cei cu ramificatii puternice. fara polanizatori nu dau recolte niciodata. La visin si cires. 3 :1. Oblacinska Crisana 2 Oblacinska Schatenmorelle Crisana 2. au unghiurile de insertie mai marisi. din care se aleg primele ramuri ale coroanei. daca vigoarea pomilor la plantare este mica. Sateni.Halle si Firegold. sa prezinte un sistem radicular bine dezvoltat. soi. Autosterilitatea este foarte pronuntata la unele soiuri de cires (Gemersdorf). tulpina sa fie dreapta si scoarta neteda. din care se aleg primele ramuri de la baza (sarpantele) ale coroanei.H.Uneori se accepta si pomii fara ramuri anticipate. ele nu necesita sa fie inclinate in timpul formarii coroanei. Asadar in plantatii se vor folosi diferite scheme de plantare care exprima raportul dintre soiurile de baza si cele polenizatoare. Pomii destinati plantarii trebuie sa fie autentici. in schimb in altele se recomanda folosirea a cel putin 12 polenizatori care produc polen viabil si in cantitate mare. . prima recolta se poate obtine in anii 2-3 de livada. formate in zona coroanei. iar mugurii axilari de pe tulpina sunt sanatosi si in numar cat mai mare. Nana Ilva Nana. se planteaza pomii obtinuti in campul II al pepinierei (in varsta de 1 an). cu conditia ca ei sa fie vigurosi si sanatosi. Ramurile anticipate.

cu lungimea de 60-80 cm si grosimea trunchiului. In unele cazuri. cand terenul s-a zvantat.20 noiembrie. sau uneori primavara devreme. ranile deschise. care vin in contact direct cu solul.Plantarea pomilor se face toamna. prun. iar lastarii noi care se formeaza sunt adeseori mai putini la numar si in pozitii mai putin favorabile constructiei coroanei. ca tulpina este subtire. transporta si stratifica acesti pomi. pomii se distrug. si se acopera cu un strat subtire de pamant care nu-i protejeaza suficient impotriva uscaciunii si gerului. par si cais. unde unii pomi sunt distrusi de sobolani. iar lipsa imprejmuirii locului poate sa duca la distrugerea totala datorita iepurilor si caprioarelor. In unele cazuri. viabili. Cand plantarile se fac mai devreme. amplasarea locului de statificare langa o magazie de cereale. Prin mocirlire. sunt transportati in masini deschise. altoiti pe portaltoi slabi. iar pe terenurile mai umede se formeaza primele radacini. sub prima ramura a coroanei. Pentru reusita plantatiilor superintensive trebuie solicitati pomi de vigoare mica (sub forma de vergi). De asemenea o alta geseala o reprezinta. . de asemenea. insa se constata ca pomii care se planteaza sunt partial deshidratati.par si gutui. facute la fasonarea radacinilor. fara a respecta o perioada de odihna a solului de cel putin 3-4 ani. se datoresc in primul rand neglijentelor unor lucratori care scot. 120 cm la cires. exista riscul ca pomii sa porneasca mai greu in vegetatie si pe parcurs. in tot timpul iernii. La plantarile de toamna. precum si pe cele recuperate din bazinele carbonifere si carierele de piatra. La acesti pomi. Epoca de plantare . degerati sau uscati. in sol uscat sau excesiv de umed. Pomii in varsta de 2 ani trebuie sa prezinte minimum 5 ramuri in coroana. intacte si cu o lungime mai mare de 40-50 cm. se cicatrizeaza mai usor si mai repede. Adeseori pomii se scot din pepiniera partial desfrunziti. Plantarea pomilor Pomii se planteaza pe terenuri plane si pe versanti cu soluri fertile sau ameliorate. de cel putin 15 mm. tulpini si colet a unor zone degradate sau roase de sobolani si iepuri. o mare parte din mugurii axilari ai ciresului si visinului sunt distrusi fiind compromisa ideea de a forma pomi cu trunchi pitic. intarzia cresterea si rodirea pomilor cu cel putin 1-2 ani. Din practica se stie ca la aceste specii rezerva mugurilor suplimentari este mai mica decat la mar . cand temperatura din sol si aer este pozitiva. perioada de crestere a lastarilor este mai mare si mai intensa.Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie sa aiba o lungime de 110 cm la mar. in care respectarea unor indicatori biologici si a unor norme de lucru este obligatorie. obtinuti din samanta. aceste forme de depreciere a materialului saditor pot fi mascate printun strat subtire de pamant. Numai in aceste conditii la nivelul pomului se poate asigura un echilibru intre partea aeriana si cea subterana a acestuia si un procent mare de prindere la plantare. In timpul transportului.pomi vigurosi. La pomii care provin din percela de fortificare. situatia impune ca unele plantatii defrisate sa fie replantate imediat. partial deshidratata si lipsita de muguri axilari. cais si migdal si 100 cm la visin. Lipsa mugurilor axilari poate. iar pentru plantatiile obisnuite (clasice). Cand se constata ca radacinile pomilor sunt uscate in proportie de 60-70%. sa se usuce. stratificarea se face in nisip. iar pomii sa fie livrati ca fiind de cea mai buna calitate. De aceea plantarea este o lucrare tehnica complexa. neprotejati. Pentru asigurarea unui material saditor de cea mai buna calitate cumparatorul trebuie sa analizeze foarte atent aspectul scoartei pomilor (neteda sau incretita) scosi de la stratificare. este necesar ca radacinile principale sa fie viguroase. in sol se acumuleaza cantitati importante de apa care fac ca pomii sa se prinda mai usor si sa porneasca in vegetatie cu 2-3 saptamani mai devreme decat pomii plantatii primavara tarziu. umede sau uscate. rosi de sobolani sau iepuri. Aceste forme de degradare a materialului saditor. in perioada 15 octombrie. altoiti pe portaltoi franc. prezente sau absenta pe radacini.Daca se planteaza.

Pe terenurile in panta. plantarea se face primavara. iar cel de-l doilea umple groapa cu pamant reavan. Plantarea propru-zisa a pomilor incepe cu umplerea partiala a gropilor cu pamant din sapatura si cunfectionarea unui musuroi dintr-un amestec omogen de mranita si pamant. sustinuta si amplificata de vanturile puternice din primavara. Sapatul gropilor . vor fi introdusi in bazine cu apa pentru rehidratare. iar cei altoiti pe portaltoi vegetativi. in functie de grosimea lor si dimensiunile gropii.4 m. La pomii acceptati pentru plantare se executa fasonatul si mocirlitul radacinilor. crestatura centrala va indica exact punctul de plantare a pomului. cand pomii nu se pot scoate din pepiniera sau cand protectia in livada impotriva rozatoarelor nu poate fi asigurata. Cand toamnele sunt lungi si calduroase si pomii continua sa vegeteze in pepiniera. adancimea de plantare a pomilor este mai mare in treimea superioara. In continuare un muncitor din echipa de plantare fixeaza scandura de repichetare intre pichetii marginali.8 m( pe terenurilemijlocii si usoare). Dupa tasarea pamantului. daca temperatura o permite. Pe terenurile cu exces temporar de umiditate. pomii se planteaza pe biloane sau brazde inaltate. o echipa compusa din 2 muncitori scoate pomii de la stratificare si verifica foarte atent starea de sanatate a radacinilor. Repichetatul . pimii stratificati pot prezenta usoare simptome de deshidratare si de aceea. Dupa fixarea scandurii in aceasta pozitie. pe nisipuri forma este rotunda . necrozate si partial mucegaite si scurtarea celor sanatoase. la fiecare groapa se toarna 1-3 galeti de apa (dupa cerinte) cand apa s-a infiltrat si solul s-a zvantat. La repichetat se aseaza scandura in asa fel incat pichetii marginali(din exteriorul gropii) sa intre in crestaturile laterale.aseaza pomul cu curbura pe rand si coletul la adancimea de plantare ( in crestatura scandurii) si rasfira radacinile pe musuroi. pentru ca marginile lor sa nu se surpe. a scoartei tulpinii si a mugurilor. dimensiunile gropilor sapate mecanizat sunt de 0.Inainte de plantare . Pentru plantare se vor folosi numai pomi care au radacinile sanatoase. Materialul saditor fasonat se introduce cu radacinile intr-o mocirla (compusa din : balega proaspata de bovine. Pe terenurile terasate.6/0. a celor uscate.25/1 m(pe trenurile grele) si 1/1/0. excesul de umiditate se evacueaza cu ajutorul unui dren fixat la fiecare pom. Dupa ierni uscate si secetoase. inalt de 15-20cm. normala in treimea mijlocie si mai mica la baza pantei. In anii cu zapezi timpurii.6/0. dupa sapatul gropilor. cu 24 de ore inainte de plantare. cu 4-5 cm sub nivelul solului. muncitorul care tine pomul incepe sa taseza pamantul de la marginea gropii catre centru. pomii altoiti pe portaltoi franc se planteaza cu coletul mai sus cu 3-4 cm. Cand terenurile sunt desfundate. cand aceste pericole au trecut. pentru a asigura a maibuna contactare cu solul si a preveni o eventuala frangere a radacinilor fragile (la portaltoii vegetativi M9si M4).Prin fasonat se intelege indepartarea (prin taieri) radacinilor rupte si traumatizate in timpul scosului si transportului . turgescente si au culoarea specifica portaltoiului. Daca pe solurile fertile si ameliorate gropile au forma patrata. inainte de plantare se face repichetatul terenului.25/1. folosind scandura de repichetat. pamant si apa) in asa fel incat fiecare ramificatie sa fie acoperita cu o pelicula fina din aceasta compozitie. plantarea pomilor se face concomitent cu scosul pomilor. gropile se sapa manual si au dimensiunile de 1. supuse eroziunii. Cand radacinile au fost acoperite cu un strat de pamant de 10-15 cm grosime. Adancimea de plantare . calcand de-a lungul radacinilor principale. Pe terenurile nedesfundate. In plantatiile classice si de aliniament. Tehnica de plantare .Pe terenurile plane. late de 1.5-2 m.Plantatiile care se infiinteaza primavara sunt uneori afectate de o perioada lunga de seceta. din pamantul ramas se confectioneaza un .

Alegera formelor de coroana In perioada de tinerete. baza sarpantelor si din punctele de interferenta a ramurilor pomilor vecini ( in cazul palmetelor). alcatuita din ramuri principale. garnisit cu numeroase ramuri de rod. taierile de formare sunt necesare si se executa inca din anul plantarii. FORMAREA COROANELOR Coroanele pomilor se diferentiaza intre ele prin volum si contur. si coroane conice. sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunoasterii si folosirii economice a particularitatilor biologice ale soiului ( precocitatea. mijlocie si mica in functie de vigoarea pomilor. care acopera groapa in intregime (la plantarile de toamna). variabile ca numar. La pomii dirijati pe spalier. La formare se are in vedere : eliminarea zonelor neproductive din jurul axului. In general. de talie mare. pomii formeaza coroane piramidale. primele taieri se fac dupa 2-3 recolte. in functie de particularitatile de crestere ale fiecarei specii si soi.Pentru soiurile de vigoare mica si mijlocie.fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta proprie. . dirijate pe spalioer. tipul de ramificare si fructificare). in timp ce la pomii fara suport. pozitie si orientare in spatiu . au fost realizate coroane cu volum mare : piramidale si sub forma de vas.prin taierile de formare trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita extensia si ramificarea productiva a semischeletului (aparitia ramurilor de rod) . In pomicultura moderna.Pentru soiurile viguroase. pomii incep sa fructifice mai devreme. alcatuita in principal din ramuri de semischelet purtatoare a unui numar mare de ramuri de rod. . cat si prin modul de taiere in formare si intretinere. . -sa fie cat mai apropiate de nivelul solului pentru ca lucrarile manuale de mare volum (taierile si recoltarea ) sa se faca pe cat posibil de jos. . structura coroanelor se recomanda sa fie preponderent tanara. au fost realizate coroane aplatizate. altoite pe portaltoi vegetativi. se mulceste cu paie. ramificari anticipate. Pe baza acestor constatari practice. . prin numarul. dupa zvantarea solului. frunze si rumegus. vigoarea si orientarea spatiala a elementelor permannente (ramurile de schelet) si nepermanente (semischelet). se uda puternic si apoi.pentru folosirea eficienta a energiei de crestere a pomilor in constructia coroanei trebuie generalizate lucrarile in verde . In aceste conditii. coroanele trebuie sa indeplineasca cateva cerinte: -sa fie cat mai simplu de realizat si cu un consum cat mai mic de munca.in timpul formarii . pomicultorii au conceput si construit coroane semi-libere. temperand astfel ritmul si extensia cresterilor. cand ramurile de schelet si semischelet s-au arcuit (sub greutatea fructelor) si in punctele de curbura au aparut lastarii indicatori pentru aplicarea taierilor de incadrare a pomului intr-o forma conica Principii si norme generale de taiere : .musuroi inalt de 30-40 cm. fara suport de sustinere. conice sau globuloase.folosirea unor scheme si tehnici de taiere este obligatorie si in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului . fara scari .La plantarile de primavara se face o copcain jurul pomului. Coroanele pomilor crescuti liber (fara taiere) au un schelet simplu si bine dezvoltat si un semischelet amplu si complex. altoite pe portaltoi franc.pentru formarea mai devreme a structurii permanente a coroanei trebuie provocate prin taieri .

numarul subsarpantelor descreste progresiv. drapel Marchand. dispuse alternativ la 50-60cm una de alta. axul central al pomului se suprima. -Anul III – scurtarea axului pentru proiectarea etajului III. pe care sunt inserate 3-4 etaje. care .Anul IV. In fiecare etaj se afla 3-4 sarpante (ramuri de ordinul I )viguroase. Tesa si Solen. Bouche Thomas. Lepage. In plantatiile familiale. TaturaTrellis. Are un trunchi scurt de 60 cm inaltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare. uniforme ca vigoare. -coroane dirijate pe spalier. Pe primele sarpante de la baza. dispuse in spirala si la o distanta de 30-40 cm una de alta. piramida mixta. destinate plantatiilor comerciale si plantatiilor de agrement. tufa vas. piramida neetajata (Leader).-sa fie cat mai rare si de dimensiuni optime pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare in tot cuprinsul coroanei ( in interiorul coroanlor de mari dimensiuni patrund mai putin de 30% din razele solare. distantate intre ele la 80-100 cm. Dintre coroanele conduse prin taieri si fara sustinere. cordonul vertical. Coroane dirijate fara spalier Piramida etajată rărită . palmeta evantai. vasul intarziat. alegera sarpantelor etajului III si scurtarea prelungirilor sarpantelor etajelor I si II in vedera realizarii de noi sarpante. . haag.Taierea axului . Gruparea coroanelor se face in : . -Anul II – scurtarea axului pentru formarea etajului II la inaltimea de 80 -120cm fata de ultima ramura din coroana (cea de sus) si a prelungirii sarpantelor pentru obtinerea primei subsarpante. Lincoln. care sunt si cele mai viguroase. Sarpantele (bratele ) sunt inclinate la 50-60 grade (fata de ax) si au 3-4 subsarpante. Tehnica formarii coroanelor La infiintarea unei exploatatii pomicole comerciale sau familiale. palmeta liber aplatizata. Cordoanele mai importante .coroane dirijate fara spalier pentru gradinile familiale si plantatiile comerciale. Piramida neetajata (Leader). alegerea lastarilor pentru formarea etajului II si scurtarea prelungirii sarpantelor etajului I pentru obtinerea celei de-a doua subsarpante. Heckinger si cordoane conice realizate prin taieri de incadrare. Pomii condusi in aceasta forma au un trunchi inalt de 7080 cm si un ax central puternic. se formeaza s3-4 subsarpante . coroanele piramidale si formele de vas se realizeaza mai usor si cu interventii mai putine. coroana fus tufa fusul subtire. cordonul tufa. palmeta neetajata. dispuse simetric in jurul axului. mentionam : piramida etajata rarita. pentru livezile comerciale sunt :Palmeta etajata cu brate oblice. ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze subsarpante. vasul Sarger. pe urmatoarele.Anul I – scurtarea vergii altoi la plantare la inaltimea de 110 cm si alegerea a 4 lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj. la o distanta de 8-12 cm una de alta. tripla incrucisare. Dupa consolidarea pozitiei sarpantelor din ultimul etaj (III si IV). sustinute pe spalier. alegerea coroanei constituie un element cheie pentru valorificare potentialului de rodire al speciilor si soiurilor. Se asigura astfel un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si o baza mai larga a coroanei. De asemenea pomii plantati pe solurile fertile si dirijati in coroane conice si cilindrice garanteaza obtinerea unor productii anuale si economice. Tehnica formarii piramidei etajate consta in : .

dintre care unul pentru formarea primei sarpante solitare si unul pentru prelungirea axului. formata cu 3 sarpante dispuse simetric in jurul unui ax scurt. in primul an de la plantare. dintre care : unul la inaltimea de 60 cm de la sol. Pomii astfel dirijati. pomii plantati ca vargi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. Este o coroana deschisa (fara ax). Pentru stimularea cresterii lor. Cu aceasta ocazie. mar si par. vergile –altoi se scurteaza la inaltimea de 100 cm.Pentru realizarea unei sarpantei noi.8 m si un ax central pe care se formeaza un etaj de ramuri (ca la piramida etajata)si alte 3-4 sarpante solitare (ca la piramida neetajata).In luna mai.In anul II . se aleg 2. In anul II.In functie de vigoarea si de pozitia sa pe ax. vergile altoi se taie la inaltimea de 100 cm. ramura a treia de la varf. Numarul subsarpantelor descreste de la baza pomului ctre varf. Este o coroana folosita pentru pomi de vigoare mijlocie si mare . in anul I. in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a dispinerii acestora in coroana si sa se evite oricesuprapunere care ar crea conditii de umbrire.V) se continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante. Pentru formarea acestei coroane. In urmatorii ani (III. Pentru formarea acestei coroane. pentru ramificare si echilibrare (daca s-au dezvoltat normal si depasesc 90-100cm lungime). asezat simetric fata de cei doi lastari-sarpante . unul pentru sarpanta 3.in luna martie. se aleg trei. primavara. fapt ce permite reducerea timpului de formare cu 1-2 ani.In anii urmatori se continua cu formarea sarpantelor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35-40 cm (de la ultima sarpanta) si alegerea lastarilor sarpante. iar cel de-al treilea la 93-98 cm ( aproape de varf). iar in luna mai.realizeaza o cantitete mai mare de fructe. Piramida mixta. Vasul intarziat. Formarea piramidei neetajate se face dupa urmatoarea tehnica :in anul I. pana se completeaza numarul lor. Ulerior axul pomului se indeparteaza. cais. primele 3 sarpante pot fi proiectate din primul an prin scurtarea vergilor la inaltimea de 1. Totodata se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare. la distanta de 15-20cm la piersic si 30-40cm la prun. se taie mai sus cu 35-40cm de la insertia sarpantei 2.4 m. lastarii de pe trunchi se suprima. lucrarile de formare incep cu curtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60-70 cm. primavara. cand lastarii au lungimea de 10-15cm. iar toti ceilalti se ciupesc pentru a evolua mai rapid in ramuri de rod. prezinta un trunchi inalt de 0. pentru formarea primelor doua sarpante si pentru prelungirea axului. iar axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm (de la ultima sarpanta a etajului) pentru formarea primei sarpante solitare . . se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata. crescuta ca ax. In luna mai se aleg trei lastari uniformi ca vigoare. iar la inceputil verii se aleg 3-4 lastari pentu formarea unicului etaj. primavara. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari. iar celalalt pentru prelungirea axului. lastarii apropiati se suprima. Al doilea la 90 cm si intr-o pozitie diferita fata de primul (sub un unghi de deschidere de 1200). acestea pot fi folosite in constructia coroanei. Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate in pozitii dorite. La soiurile de prun care cresc viguros .IV . care formeaza un schelet viguros. cand lastarii au 10-15 cm lungime. fiecare sarpanta are 1-3 subsarpante.3 –1.

fiecare masura agrotehnica are rostul si efectele sale si este la fel de importanta in asigurarea unui echilibru favorabil intre crestere si rodire.. dresari). taiere’’ este mai cuprinzatoare. a demonstrat cain tehnologia aplicata pomilor nu este nici o lucrare mai importanta decat alta . echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor. varsta.Din aceasta cauza executarea corecta a taierilor impune cunoasterea catorva aspecte de biologie a pomilor. iar uneori nu pot fi inlaturate toata viata pomilor. Spre deosebire de cultura .Aceste operatiuni sunt specifice obtinerii diferitelor forme de coroana folosite in cultura moderna. in functie de specie. De obicei prin taieri intelegem operatiunile de adevarata chirurgie prin care eliminam o parte dinramurile din coroana(rarire) sau partial (scurtare). Ceea ce deosebeste in schimb taierile de celelalte lucrari este faptul ca efectele negativeinregistrate in cazul unor interventii nerationale se manifesta ani in sir. inciziile.TAIERILE LA POMII SI ARBUSII FRUCTIFERI Importanta tauerilor in comparatie ce celelalte lucrari tehnologice Experienta si practica celor careobtin an de an productii mari de fructe. plivirea (rarirea lastarilor)ciupirea. Caracteristicile taierilor din livezile intensive. in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni care se folosesc la acest sistem de cultura si anume :dirijarile de ramuri (arcuiri. inclinari. In cazul livezilor intensive notiunea de.soi.

cand printr-o decizie ministeriala Ion Ionescu de la Brad este imputernicit sa organizeze ferma de la Pantelimon. in decursul vietii. EXPLOATATIA POMICOLA. cu scopul de a favoriza intrarea cat mai rapida pe rod a pomilor.. nu i s-a stins iubirea de pomi si a plantat sub fereastra blocului macar un cires. Ce se intelege prin echilibru intre crestere si rodire. In coroana pomilor. . Chiar atunci cand taranul . cu capital majoritar de stat -……………………. Astfel notiunea de .provenit din fostele CAP-uri si asociatii…. Dragostea pentru cultura pomilor este un sentimremt inascut in sufletul romanilor.in gradina de langa casa……………………52 Dimensiunile exploatatiilor pomicole au suferit un grad insemnat de faramitare cu toate consecintele negative pe care le-a generat aceasta situatie.Sectorul particular………………………………………189 din care : .daca ai sadit un pom ! Structura de proprietate –Dimensiunile exploatatiilor agricole Dupa aplicarea Legii 18/1991 a Fondului funciar a rezultat urmatoarea structura de proprietate : mii ha -S. in apropierea Bucurestiului. in primii ani dupa plantare nu se efectueaza de regula taieri.dezradacinat’’ a devenit orasean. Triada ancestrala spune ca esti implinit in viata daca : ai dat nastere si ai crescut un copil .livada’’. STRUCTURA DE PROPRIETATE. cultura pomilor in jurul gospodariei.clasica. notiunea de . Fara indoiala.70 . …. daca ai zidit o casa . datorita si pregatirii slabe tehnico-materiala a noilor proprietari. necesara asigurarii consumului propriu.Domeniul public (cercetare + invatamant)………………30 . in livezile intensive si superintensive. a constituit prima forma de organizare a productiei in acest domeniu.ferma’’ este folosita la noi in anul 1865.. un visin sau un prun. mai ales scurtari de ramuri. se petrec in paralel doua procese: cresterea vegetativa-(care se manifesta in special prin formarea an de an a lastarilor pe ramurile mai varstnice ) si rodirea-prin care se intelege formarea organelor care asigura productia de fructe. Nu exista gospodarie sateasca care sa nu aiba in jur catva pomi fructiferi. in Tara Romaneasca. apare pentru prima data in anul 1374. bine dezvoltat pentru a ocupa spatiile mari dintre pomi.C.111 .. in care taierile la pomii tineri urmaresc formarea unui schelet puternic. FORMELE DE ORGANIZARE. forma care se mai mentine si astazi intr-o proportie destul de insemnata.

luate pe termen lung. -fermierul dispune de tractoarele. in plantatiile proprietate privata. trebuie anticipate situatiile social-economice in urmatorii 8-10-15 ani. absolvent al invatamantului mediu sau superior . Criterii de analiza Productia de fructe realizata In urma datelor din productie se desprinde concluzia ca randamentele realizate la productia de fructe sunt in directa relatie cu forma de proprietate si dimensiunile exploatatiei pomicole. pentru nevoi de cercetare si invatamant -din. acela de a avea o larga perioada de rodire. dar cu tendinta spre dimensiuni optime. pe care el si membrii familiei sale le folosesc pentru aplicarea lucrarilor tehnologice in perioadele de maxima eficienta. nu este cea mai mica speranta a induplaca pe cultivatorii nostrii sa intre pe calea progresului’’. Grecia. Pana nu vor deveni prin fapte vazute si pipaite de toata lumea ca o cultura luminata scoate din pamant mai mult venit decat aceea ignoranta si rutiniera. mai rar sub 10 ha. Belgia.Iata ce spunea Ion Ionescu de la Brad : . denumite frecvent si exploatatii . . productia medie la hectar este intre20 tone . Cu atat mai mult. uneori deciziile strategice. se folosesc angajati sezonieri sau zilieri pentru taieri si recoltare. reliefeaza urmatoarele caracteristici : -patrimoniul pomicol este constituit din ferme particulare. in sensul ca au evoluat in timp. exceptie fac plantatiile domeniului public. Olanda. Stabilirea unor criterii pentru dimensionarea optima a exploatatiilor pomicole Orice decizie adoptata in cadrul unei economii de piata libera. -si in prezent exista ferme de diferite dimensiuni. comporta o analiza pertinenta a unei multitudini de factori cu incidenta directa sau conexa in procesul sau afacerea care se are in vedere. au un inalt grad de dificultate si complexitate. Particularitati ale exploatatiilor pomicole in principalele tari europene O radiografie in economia pomicola de mare performanta a unor tari ca Franta. concurentiala. viabile fiind considerate suprafetele de 10-15 ha . masinile si echipamentele necesare. prin concentrare. Astfel. pornind acum 35-40ani de la cateva hectare . -fermierul. de o calitate specifica propriului interes . datorita specificului biologic al pomilor.in functie de nevoi . -nu exista pomicultura in proprietate de stat. in oricare domeniu. Pentru a analiza rezultatele din diferite exploatatii se urmaresc anumite criterii : a). cand productiile de fructe obtinute vor face obiectul unor tranzactii bazate pe legea cererii si ofertei.ensiunile fermelor au un caracter istoric.. Italia. este de regula pomicultor profesionist. in domeniul pomiculturii. In primul rand . proprietarul exploatatiei.

cu o medie pe 3 ani de 19. cu toate ca in perioada de formare a fructelor pe pom prognozele si estimarile stabilesc anumite cantitati de fructe. Durata perioadei de recoltare Durata perioadei de recoltare are o incidenta deosebita asupra cantitatii si calitatii productiilor de fructe.si 36.9t/ha.supracoacerea fructelor pe pom cu efecte negative asupra pastrarii. cantitatile sunt diminuate. de mica proprietate. in timp ce in di\omeniul public a inregistrat 70%.9t/ha . in multe cazuri de 35-40%. acoperirea cu pamant si alte resturi a fructelor. Cauza principala o constituie organizarea defectuoasa a securitatii recoltei din faza de parga a fructelor pana in perioada recoltarii. pentru cultura piersicului. fructele extra si cal aI-a au avut un procent de 40-60%. din motive cunoscute si mai putin cunoscute. in momentul recoltarii. la proprietatea de stat si publica.calitatea fructelor incadrate in categoriile extra si aI-a a avut o pondere semnificativ mai mare in exploatatiile particulare si arendate . intrucat diferentele intre estimat si recoltat sunt. . cu cat suprafata este mai mare. cu 16. a exploatatiilor pomicole. pentru cultura parului. in proportie de 13-245. Fara indoiala ca acast fenomen nu pledeaza pentru o structura faramitata. Specializarea a atins un asemenea grad incat exista exploatatii pentru cultura marului. dar este util sa fie consemnat ca atare putand sa fie luat in consideratie la determinarea dimensiunilor optime ale fermelor private.isunt declasate pentru industrie sau pentru distilare. cu atat si randamentele sunt mai scazute. Relatia dintre productia de fructe estimata si cea recoltata Una din cauzele randamentelor diferite care se inregisteaza in exploatatiile pomicoleo constituie pierderile de recolta. -in fermele de stat.caderea fructelor pe sol. se semnaleaza prabusirea masiva a fuctelor). pentru cultura prunului (pentru deshidratare). ( in cazul soiului Jonathan. Prelungirea perioadei de recoltare are drept consecinte : . fiind cuprinsa intre 75-93%. Calitatea si profitabilitatea productiei de fructe In urma datelor inregistrate din productie s-a constatat urmatoarele : . An de an . Urmarea este ca o proportie insemnata de fructe cat. proprietarii neavand un sistem de ierarhii administrative. Urmeaza exploatatia arendata. fenomen accentuat de perioadele cu brume frecventedeprecierea prin lovire. Concluzia este ca exploatatiile din sectorul privat nu sunt grvate de nuci un fel de cheltuieli indirecte . Se constata ca. .6t/ha. Criterii economico-financiare Secretul eficientei din pomicultura apuseana il constituie faptul ca veniturile din bugetul familiei au provenienta excusiva din activitatea pomicola. Aceasta este o situatie fericita. -sustragerea de fructe . b). caisului etc. in unii ani realizand chiar 42 t/ha. -pericolul de surprindere a fructelor in pom de ingheturi timpurii. fermele din domeniul public.

o constituie protectia fitosanitara. Dimensiunile exploatatiei au un rol major in actul managerial. O productie de fructe nerealizata la optim este si din cauza neaplicarii la timp a tratamentelor fitosanitare. fara sa se astepte alte avize si aprobari. care constituie o sinteza a tuturor operatiunilor efectuate intr-un ciclu de vegetatie. cu un optim de 3 zile. Tocmai acestei lucrari esentiale nu i s-a acordat practic nici un fel de atentie la dimensionarea fermelor pomicole din unitatile de stat din tara noastra. sunt luate rapid. d). recoltarea. detinatoare a unei exploatatii. In conditiile tarii noastre. ajungand ca recoltatul sa se prelungeasca foarte mult cu pierdere de recolta. iar lucrarile mecanice de pe 1 ha livada de mar de 30-70ha ha.constituie factorii determinanti ai realizarii de randamente sporite si in final.Criterii manageriale Managementul productiei pomicole. c).Proprietarul si patronul sunt una si aceeasi persoana si toti membrii familiei sunt legati organic de singura lor sursa de existenta si actioneaza ca atare. Trecerea in revista trebuie facuta cel putin odata pe luna in perioada de vegetatie. Recoltarea fructelor si partial operatiunile de taiere sunt singurele lucrari tehnologice care depasesc capacitatea de munca manuala a unei familii cu 2. in care se desfasoara principalele faze : inflorire. Principala lucrare tehnologica. Exploatatia de dimensiuni optime . uneori cu risc asumat. La mar. inca se mai apeleaza la venituri salariale .n. managerul este un salariat. In unele forme mai evoluate. principalele lucrari tehnologice.Criterii referitoare la baza tehnico-materiala Considerand norma anuala a unui tractor de 520 hectare aratura normala (ha. unde proprietatea este privata se evidentiaza cel mai bine . Managerul unei exploatatii pomicole este in marea majoritate a cazurilor si proprietarul respectivei afaceri. o constituie recoltarea fructelor. care isi desfasoara munca pe baza unui orar. O serie de factori detrermina calitatea managementului : 1). rezulta o suprafata optima . cresterea fructelor. Criterii tehnologice Efectuarea fiecarei operatiuni tehnologice in perioada de maxima favorabilitate. cunoasterea in detaliu a fiecarui pom . in profitabilitatea activitatii. 4-5 zile. 3). 2). In exploatatiile din tarile vestice ale Europei. durrata eficace a unui tratament este de max. O lucrare tehnologica principala care trebuie sa se incadreze intr-o anumita perioada (zile) . Forma de proprietate in cadrul careia se desfasoara managementul In situatia proprietatii de stat. relatia dintre management si profitabilitate.n) . managerul-functionar are un contract bazat pe anumiti parametri cantitativi si calitativi .5 persoane active. profitabilitate ridicata in exploatatiile pomicole. legarea fructelor. Deciziile. ca proprietar efectueaza impreuna cu familia. trebuie sa permita managerului. frecvent. asemanator oricarei alte activitati economice. In general. schema anuala de combatere este compusa din 16-18 tratamente.a. parga. cu deosebire deciziile de ordin tehnologic.a. de realizarea carora depinde retributia. are un rol determinant in rezultatele finale.

O. / ha = 5 ha suprafata minima pentru asigurarea folosirii integrale a fortei de munca familiale. Disponibilitatea de forta de munca pe o familie este de 600 zile munca anualastfel: -2.5 persoane active x 240 Z.O.O anual =600 zile om (pentru lucrari manuale si mecanice) .din totalul disponibil anual de 699 Z. VIABILE.O 112 Z. nu pot fi efectuate numai de catre familie recurgandu-se la munca sezoniera. : 122 Z. . sport. pentru fiecare pom . conduc la nespecializarea fortei de munca familiale. respectiv 15m. . la reducerea initiativei ( veniturile fiind asiguarate din alte surse). Lucrarile de mare volum . cu caracter comercial. se considera o medie de 5/3m schema de plantare. pentru nevoi de agrement.O. cum ar fi recoltarea fructelor.O.5 persoane . care ocupa numai partiasl capacitatea de forta de munca .izate. STRATEGIA CONSTITUIRII DE EXPLOATATII SPECIALIZATE. cu dimensiuni de la catva pomi la cateva sute de metri patrati. recoltare .550 Z.O.lucrari manuale =110Z. 4). dar cu supravegere familiala in cuprinsul unor echipe de maximum 10-15 persoane. terenul di jurul locuintelor fiind amenajat peisagistic. avand ca element de referinta modelul pomiculturii performante din tarile apusene. Acest gen de exploatatii a fost practic abandonat in tarile apusene. Exploatatiile de dimensiuni reduse. avand ca scop principal autoconsumul. CU CARACTER COMERCIAL Pe baza analizelor efectuate. Considerandu-se ca membrii unei familii producatoare de fructe se asigura autoconsumul pentru 10 persoane (copii. nepoti) rezulta un necesar de asigurat 10x 100kg (cat se consuma in mod real)= 1000kg fructe din diverse specii. Exploatatiile de 5 ha se dovedesc supra echipate. anual fara recoltare.O. din intravilan.O.d. – 50 Z. necesarul optim este asigurat de un consum mediu anual de 62 kg fructe autohtone. iar cele de 20ha subechipate. private.= 550 Z.O.c 50 z. incadrate intr-o perioada optima. . la care se adauga citricele si alte fructe de import. din care 2.lucrari mecanice= 12 Z.la 1 ha mar: .o. ca intrega strategie a dezvoltarii pomiculturii trebuie sa aiba ca obiectiv fundamental evilutia catre exploatatiile special .Criterii in legatura cu folosirea fortei de munca familiale O familie din tara noastra este compusa in medie din 3. s-a ajuns la concluzia.consumul de Z. Dupa datele institutelor de nutritie si fiziologie. La noi inca avem forme paralele si intermediare dintre care evidentiem : Gradina de langa casa Este constituita din plantatiile de pomi din jurul gospodariei. Avand in vedere ca autoconsumul trebuie sa se refere la un conveer asigurat din mai multe specii si soiuri.5 persoane active. reconfortare.p.medie pe tractor de 17ha .

Calculatia orientativa aduce elemente in sprijinul categorisirii plantatiilor sub 1000m. VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE FRUCTE Eficienta activitatii de productie este determinata in final de modul si de formele de valorificare. cunoasterea cerintelor consumatorilor. cultivata cu specii si soiuri diferite care sa asigure un consum esalonat.Mere de Voinesti ‘’. sa foloseasca tehnologii moderne. In mod strict. si ocupa 1000-2000mp pana la hectare. mai rar pana la 2-3 ha. Problema cae mai dificila pe care o intampina atat micul cat si marele producator de fructe este valorificarea.p. in comun se construiesc capacitati de conditionare si depozitare. de 12-16 pomi si o suprafata de teren de 1809-250m. productia realizata il face pe proprietar sa intre in relatie cu piata. Organizatia poate avea o anumita sigla. Plantatiile care depasesc cateva sute de mp. au deja un caracter comercial. Cea mai raspandita activitate pe care fermierii apuseni o realizeaza in comun si care se impune si la noi este valorificare productiei de fructe. din intravilan in grupa gradinilor de langa casa. a cantitatilor ce pot fi absorbite de piata ..3-0. mai ales in cazul fuctelor perisabile. urmeaza ca cele 1000kg sunt asigurate de 40-50 pomi x 15m.p. cu cererea si sa intre in competitie Competitia presupune informare. o m. sa procure materialele si echipamentele necesare.si valorificare care sa fie benefice pentru toti producatorii cooperanti.5 ha . mai ales daca sunt cultivate cu una. Productia de fructe realizata pe suprafete de 400-500mp. Gruparile se pot constitui. in ce perioade etc. p pentru fiecare pom . In acxest caz.doua specii pomicole. pentru autoconsum de 750-1000m. o mai constitue . cel mai fracvent de 0. viabile de 10-15 ha. Fiecre fermier isi administreaza singur cum doreste proprietatea. Activitatea . la intern si export.5 persoane. achizitionata de unele fabrici si centre de vinalcol sau de diversi intreprinzatori si comercianti pentru revindere. rezulta o suprafata pe gospodarie .Aproximativ o productie medie pe pom de 20-25 kg fructe total specii. pentru valorificare merelor in stare proaspata.1 ha . de asociere pentru anumite segmente lae procesului de productie. insa autoconsumul gospodariei. cu dimensiuni de peste 0. constituie in prezent peste 50% din patrimoniul pomiciol al tarii. Toate inconvenientele legate de valorificare si perisabiliotatea fructelor pot fi depasite . isi exprima initiativa personala.p. in ferme de dimensiuni optime. Competitia il obliga pe producator sa realizeze costuri cat mai reduse. a proprietatilor. Singura solutie o. Formele de cooperare specifice economiei de piata nu au nimic de-a face cu munca in comun cu unirea si exploatarea de-a valma a terenurilor . poate fi asigurat. Exploatatia pomicola familiala ( cu ocuparea partiala a timpului proprietarilor penru activitatea pomicola) Situate in intravilanul localitatilor sau in extravilan. performante. calitate. ia singur decizii. compusa din 3. este destinata autoconsumului. sub ce forma. impartirea fermelor existente la societatile comerciale. cu cea mai mare eficacitate si cat mai ieftin. Productia de fructe este valorificata individual pe piata. sau atenuate prin crearea unor forme de cooperare.arca inregistrata .

productivitatea livezilor a crescut. FERTILIZAREA PLANTATIILOR POMICOLE 1. Azotul O buna aprovizionare cu azot determina : realizarea unor cresteri anuale viguroase . accelerarea cresterii fructelor si a maririi dimensiunii acestora . Prune de Samburesti-Olt. conjugata cu studiile de piata. vecinatatea unor piete de desfacere. In situatia unui volum mare de productie. Tuica de Ursei. procesatori. desfasurand an de an tehnologia la acelasi sortiment. in Franta. fructe deshidratate. Avantajele majore sunt ca. cu utilizarea mijloacelor moderne. inclusiv –internetul. total neeconomicoase. Printre rezultatele acestor actiuni in cadrul interprofesional. Ultima supapa pe care a avut-o producatorul a fost distilarea .Rolul principalelor maco si microelemente in nutritia pomilor. sau atacate de boli si insecte . tranzactiile nu se fac de fiecare producator. Carente nutritionale. se poate recurge la organizatii interprofesionale. nu in ultimul rand se evita riscul de a da prioritate unei culturi in detrimentul alteia. camasat. de un verde pal. Concentrarea si specializarea productiei Concentrarea presupune cultura de catre proprietariidintr-o zona a aceleiasi specii . In cazul lipsei acute de azot. insa mai putin dulci si aromate. dar in acelasi sat sau comuna. putin dezvoltate. cu mult sub costurile de productie. urmare a publicitatii. In ultimii ani. obtinerea tuicii si a rachiurilor ale caror preturi de valorificare sunt. castigurile producatorilor de fructe pot fi duble sau triple fata de vanzarea ca materie prima a fructelor catre intermediari sau industriasi. faina de mere. Printre primele simptome ale lipsei de azot mentionam : cresterea lenta a lastarilor. transportatori. randamentul la hectar dublandu-se. otet. magiun. Doau considerente determina concentrarea : conditii de sol si clima favorabile pentru cultura respectiva( ex. coloratii rosietice pe lastari sau pa petiolul frunzelor. in parteneriat dintre producatori. mar sau prun).de marketing. si posibilitatea de a asigura partizi mari de fructe din acceasi specie care sa permita valorificarea avantajoasa pentru fiecare proprietar. cercetatori. producatorul isi imbogateste experienta in toate privintele . cu pulpa mai frageda si mai suculenta. Mere de Voinesti). micsorarea procentului de cadere a fructelor. realizarea unor fructe cu aspect exterior mai placut. de asemenea. pre4turile acestor fructe au fost derizorii. contractarea. . pireuri. cresterea numarului de muguri bine diferentiati pana in toamna . In asemenea cazuri grupurile de producatori trebuie sa aiba in vedere procesarea in produse cu valoare alimentara si comerciala-superioare : sucuri naturale. Acestor considerente li se mai pot alatura traditia din unele centre (ex. cresterea procentului de legare a fructelor . iar aplicarea de catre producatori aconsultantei tehnice. aproape toate frunzele se decoloreaza si cad. Specializarea permite cultivatorului sa-si canalizeze toate eforturile catre o specie si una-doua directii de valorificare. frunze rare. Cu echipamente si instalatii proprii de capacitate medie-mica. nectaruri. ci de personal calificat in fiecare domeniu. cu aderenti. in anumite zone cantitati insemnate de mere au avut dimensiunim reduse(seceta) au fost lovite de grindina. in nordul dambnovitei. nu neaparat parcela langa parcela. dotarea cu echipamente specifice culturii respective este maieconomicoasa . s-a obtinut triplarea consumului de prune deshidratate. gemuri.

asigura transferul de energie si sinteza proteinelor. neutralizeaza la nivel celular acizii organici . iar limbul acestora se rasuceste ctre partea superioara. magneziu. grabeste epoca de coacere si mareste rezistenta la ger a pomilor.Nutritia cu azot a pomilor trebuie insa bine echilibrata. aparitia unor boli de depozit. Magneziul Este un component principal al clorofilei . regleaza miscarea apei din pomi . influenteaza formarea si transportul hidratilor de carbon . la pomii pe rod prin stimularea cresterii excesive a lastarilor se determina umbrirea formatiunilor fructifere. iar frunzele capata a culoare rosie intansa. Carenta de potasiu se exteriorizeaza prin aparitia pe frunze de necroze marginale. aparitia timpurie si mai intensa a caderii fructelor . ceeace reduce numarul de flori si legarea fructelor . Fosforul Mentine pH-ul solutiei din sucul celular la valori corespunzatoare desfasurarii normale a proceselor metabolice . Participa la numeroase procese metabolice . dimensiune) . prelungirea vegetatiei pana tarziu.mangan. La pomii slab aprovizionati cu fosfor lastarii capata o culoare rosietica. carenta de calciu determina o coacere timpurie a fructelor si astfel o cadere timpurie a lor . Lipsa magneziului se manifesta prin prin aparitia petelor clorotice pe frunze si a tesutului spongios la mere (pluta). Excesul de potasiu determina in general o scadere a continutului de calciu si magneziu ceea ce reduce capacitatea de pastrare si determina aparitia. regland o serie de procese metabolice . scaderea rezistentei la transport si reducerea duratei de pastrare prin favorizarea dezvoltarii unor boli in peioada depozitarii ( mai ales la soiul de mar Ionathan). excesul de azot determina : cresterea luxurianta a lastarilor si frunzelor . intr-o proportie mai mare a bolilor de depozit. regleaza raporturile dintre elemente (potasiu. Calciul Intra in compozitia membranei celulare. Potasiul Se gaseste in planta numai sub forma de ioni. intarziind maturarea tesuturilor lemnoase si micsorand rezistenta la ingheturile timpurii . mai evidenta la inceput pe petioluri si nervuri. bor ) . activeaza enzimele ce iau parte la sinteza proteinelor si hidratilor de carbon .zinc. culoare. are rol esential in imbunatatirea calitatii fructelor (gust. Particularitatile nutritiei minerale a pomilor . fructele mai putin colorate . lipsa fosforului contribuie la limitarea cresterii lastarilor si radacinilor.

K. 3.P. ritmul de absorbtie al azotului scade. aparitia formatiunilor fructifere si grabirea intrarii pe rod. O particularitate a pomilor fructiferi de care trebuie tinut cont . dar absortia acestora de la adancimi mai mari constituie o greutate deoarece impune introducerea ingrasamintelor in aceste zone. In toamnele mai lungi insa are loc o absorbtie a azotului care la nivelul radacinilor formeaza cu hidratii de carbon compusi organici ce sunt folositi dupa dezmugurire. lucru greu de realizat. adoua perioada este de la incetarea cresterii lastarilor si inceputul diferentierii mugurilor de rod . in general 1 :0. prima perioada este la 10-15 zile de la dezmugurire cand o aprovizionare buna cu azot determina aparitia unui numar mai mare de lastari si mai mic de rozete. . poate fi . este aceea de reutilizare a elementelor nutritive. Fata de plantele anuale pomii au o extindere mai mare a radacinilor. in care extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive. Cerintele pomilor fata de elementele nutritive variaza in cursul vietii acestora astfel : 1. cand pomii au atins coronamentul maxim dorit si sunt in plina perioada de rodire consumul de elemente nutritive este foarte mare. Atunci cand apar deficiente in nutritie. pimii fructiferi raman pe acelasi amplasament o perioada lunga de timp.K. dozele de azot trebuie putin micsorate si unde este nevoie . obiectivele principale ale pomicultorului sunt de a stimula cresterea rapida a pomilor.de la inceputul cresterii lastarilor si pana la incetarea cresterii. 2. devenind practic egal cu cel al fosforului si potasiului.Comparativ cu plantele anuale. b). In perioada de vegetatie : . Rolul principal in aceasta fenofaza il are nutritia cu azot. ramuri. aplicate ingrasaminte cu fosfor si potasiu.5 la prun. In fenofaza maturarii lemnului si coacerii fructelor. nutritia pomilor are loc in principal pe seama substantelor de rezerva acumulate in organele pomilor in anii precedenti . De la plantare si pana la intrarea pe rod a pomilor. Cerintele fata de elementele nutritive se scuimba in cursul unui an astfel : a). iar rtaportul dintre principalele elemente nutritive (N. in special in cazul ingrasamintelor cu fosfor si potasiu. absorbtia elementelor nutitive are loc cu viteza maxima. la umflarea mugurilor) absorbtia elementelor nutitive este in general lenta.2 si 1 :0.3 :1.25 :1.de la dezmugurire si pana la legarea fructelor si inceputul cresterii intense a lastarilor.datorita acestor particularitati pomii nu determina o epuizare avansata a elementelor nutritive din sol . dar si o desime mai redusa a acestora. Pe masura intrarii pe rod a pomilor este necesar sa se asigure cresterea coroanei pentru a ocupa intregul spatiu destinat prin distantele de plantare.In perioada repausului relativ (toamna dupa caderea frunzelor pana primavara. Astfel la mar pentru soiurile de tip spur lungimea medie a lastarilor de 25-30cm in conditiile incarcaturii normale cu fructe a pomilor.)este la mar.P. Orientari deosebit de valoroase asupra starii de aprovizionare a pomilor cu elemente nutitive se pot obtine si prin observarea atenta a dimensiunii lastarilor. In acesta fenofaza se disting doua perioade importante in nutritia cu azot a pomilor : 1. in special a N. 2. aceste elemente sunt luate din organele de rezerva si folosite acolo unde este nevoie. a productiei de fructe si a calitatii acesteia. dar si cu atentie la dimensiunea fructelor care nu trebuie sa fie exagerata. Ca atare . acestea sunt absorbite in cantitati mai mari decat este necesar la momentul respectiv si sunt depozitate in anumite organe (radacini. atunci cand pomii intalnesc conditii optime de absorbtie a elementelor nutritive. trunchi). Ca atare in aceasta perioada trebuiesc aplicate doze mari de azot.

Pe scara mai redusa se folosase. Este de 2-4 ori mai bogat in elemente nutitive decat gunoiul de animale. se recomanda sa se pastreze in locuri uscate.a.considerata ca indicatoare a unei stari nutritionale bune a pomilor. umede si reci.frunze. de preferat .In livezile ajunse in perioada de rodire deplina se recomanda administrarea gunoiului odata la 2 ani. acoperit cu un strat de pamant sau cu o floie de polietilena. fecalele. cand lastarii au 8-12cm lungime se aplica imprejurul fiecarui pom 15-20kg N s.uscate.Deoarece prin descompunere pierde cantitati mari de azot . resturi ale tulpinilor de lagume) se pot strange intr-o platforma. se administreaza 4kg gunoi si 4-6kg N s. anul. Este un ingrasamant organic cu actiune pozitiva complexa asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultura. Principalele ingrasaminte organice folosit in pomicultura Gunoiul de grajd (balegarul).De aceea azotul din materia organica trbuie mineralizat sub influenta microorganismelor. mai tarziu aplicarea lor in profunzime ar duce la distrugerea unui numar mare de radacini. Ingrasamintele cu azot se vor administa 1/3 toamna si 2/3 primavara. Acesta se incorporeaza in sol print-o lucrare superficiala. urina. fiind intre 4-10kg /m2 in livezile clasice pe teren nemecanizabil si intre 15-40kg/ m2 in plantatiile clasice si intensive pe teren mecanizabil. fan stricat.a. lungimea medie de crestere a lastarilor trebuie sa fie de 40-50cm. Fertilizarea cu ingrasaminte minerale Ingrasamintele cu azot.Continutul in elemente de nutritie minerala se poate imbogati prin adaosul de cenusa sau ingrasaminte minerale. Pe suprafete mici se poate folosi si ca ingrasamant suplimentar (1kg la 10 litri apa) in timpul vegetatiei. Compostul. o data la 2 ani. Pentru grabirea fermentarii se uda in perioadele uscate si se omegenizeaza la 6-8 saptamani. In general : la planterea pomilor se administreaza 15-20kg gunoi bine fermentat sau 8-10kg de mranita care se amesteca cat mai bine cu pamantul cu care se umple groapa. slab aerate./ m2 de proiectie a coroanei pomilor. In primul an de viata al pomilor. Cantitatile de gunoi ce trebuiesc aplicate in livezi cresc odata cu cresterea continutului in argila si a scaderii indicelui de azot. fiind incorporate cat mai adanc in sol. Gunoiul de pasari. Pomii nu pot absorbi azotul decat sub forme minerale de nitrati si saruri de amoniu.aproximativ98% din azotul total din sol se gaseste sub forma organica. El se foloseste numai dupa fermantare (7-8t/ha) sau compostare (15-20t/ha). Resturile vegetale din gospodarie (paie . Pana la intrarea pe rod . Ingrasamintele organice se aplica de obicei toamna. iar pentru soiurile ce nu intra in aceasta grupa. turba si ingrasamintele verzi. Epoca de aplicare a ingrasamintelor Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica odata cu desfundarea terenului pentru infiintarea plantatiilor. Efectele cele mai evidente ale aplicarii gunoiului in livezi (sporuri de recolta medii de 35-63%) s-au inregistat pe solurile cu un continut ridicat de argila.

pe langa o serie de elemente nutritive.Datirita comprtitiei pentru hrana intre diferite oegane ale pomilor (lastari. .datorita mobilitatii reduse a fosforului si potasiului . cu primordiile foliare si si solzii protectori. fosfor. Aplicarea pe cale foliara. fructe. in timp ce altii formeaza lastari anticipati sau se tansforma in muguri de rod.in doua reprize (primul moment primavara devreme si al doilea imediat dupa legarea fructelor). Consta in aplicarea prin stropirea pe frunze. iar marimea si structura frunzei sunt mult deficitare in fotoasimilate. in conditiile unei recolte supraoptimale. unde se gasesc majoritatea radacinilor. cantitatea si calitatea hranei sunt din ce in ce mai reduse si mai putin favorabile formarii mugurilor de rod. la subsoara frunzelor incep sa se formeze mugurii vegetative. Formarea si evolutia mugurilor In perioada de crestere a lastarilor.2m dispuse de o parte si de alta a randului de pomi si intre coroanele pomilor pe rand mareste continutul de potasiu din frunzele pomilor comparativ cu aplicarea pe intrega suprafata in special pe solurile cu permeabilitate mai mica. muguri). pot contine si unele substante organice cu rol de stimulare a proceselor metabolice. Cea mai mare parte din acesti muguri trec intr-o stare de repaus. cand absorbtia in frunze este maxima (dimineata devreme. aparatul foliar al pomului se diminueaza. administrarea ingrasamintelor se va realiza pe suprafata lucrata din jurul pomilor care trebuie sa fie egala cu proiectia coroanei si nu mai mica de 7m2. in zilele noroase dar fara perocol de ploaie in urmatoarele 24 de ore). o crestere mult mai puternica a lastarilor si o diferentiere mult mai mare a mugurilor floriferi). concentraarea acestora prin aplicarea in benzi late de 1-1. Aplicarea odata cu apa de irigatie localizata (fertirigare) Consta in dizolvarea anticipata a ingrasamintelor solubile cu azot. Din practica se stie ca. Acest tip de fertilizare are foarte multe avantaje(folosirea economica a apei si ingrasamintelor.rezultate mai bune se inregistreaza prin aplicarea lor in perioadele cu temperaturi moderate. Metodele si locul de aplicare al ingrasamintelor Aplicarea la sol : -ingrasamintele cu azot care sunt usor solubiletrebuie aplicate de-a lungul randului de pomi pe banda lucrata sau erbicidata. dupa amiaza. -In cazul pomilor razleti de pe terenurile cu pante mari. Prin aceasta metoda se completeaza nevoia de elemente nutritive mult mai rapid pentru a satisface cerintele pomilor in anumite fenofaze specifice. . potasiu si administrarea lor fractionata odata cu apa de irigatie prin picurare sau microaspersiune. in diferite fenofaze de vegetatie a unor ingrasaminte simple sau complexe care. Aceasta transformare este rezultatul influentei pe care o exercita marimea recoltei de fructe asupra unor procese interne si inmai mica masura al factorilor climatici.

mugurii de rod parcurg doua etape distincte si anume : inductia florala (inductia androgena) si organogeneza florala (formarea organelor florale). ingrasati puternic cu azot. la intervalle scurte.Dupa incheierea inductiei urmeaza faza formarii organelor florale (organogeneza florala). in ultimii ani.acesti muguri nu pornesc in vegetatie. Pe ramurile lungi.aprilie (dupa specie) si sunt influentate de nivelul temperaturii si starea de aprovizionare a pomilor cu substante de rezerva. Frunzele formate in aceasta fenofaza sunt mici. inductia florala poate aparea mult mai tarziu (septembrie). succesiv. Durata acestor faze este mai mica sau mai mare in functie de varsta pomilor. . mici protuberante din care se formeaza. mugurii trec prin temperaturi scazute si dobandesc insusirea de a inflori si a forma fructe. incetinirea si incetarea cresterii lastarilor si maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernat. In cadrul fiecarei flori apar pe rand.5 petale. Organogeneza florala la mar cuprinde : formarea florii centrale din inflorescenta. cand temperatura aerului creste si depaseste pragul biologic (6-80) mai multe zile consecutiv. In general. cresterea intensa a lastarilor. urmatoarele faze fenologice : dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor. primele doua fenofaze se desfasoara cu o intensitate mai mare decat la pomii maturi. marimea recoltei. In aceasta perioada. In timpul formarii lor. Dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor au loc in perioada martie. Inductia la mar se produce mai intai la soiurile care fructifica pe ramuri scurte (soiuri spur) si la cele cu recolte slabe. nivelul agrotehnicii aplicate si conditiile climatice ale zonei de cultura. Inductia florala este prima etapa a evolutiei mugurilor vegetativi spre cei reproductivi si se realizeaza numai atumci cand pomii dispun de suficiente rezerve de substante hidrocarbonate si proteice (azot proteic). in timp ce ultimile doua se incheie relativ tarziu si de accea. La pomii tineri. mugurii de rod la mar intra in repaosul de iarna. succesiv : 5 sepale . Evolutia Dupa parcurgerea repaosului de iarna(obligatoriu). 20 stamine si 5 pistile. Aparitia primordiilor florale duce la sfarsitul acestei faze. diferentierea celorlalte flori (3-50. iar mugurii care se formeaza la baza rozetei sunt slab dezvoltati si raman multa vreme in stare lenta. Daca frigul lipseste (cazul zonelor calde). In conditiile tarii noastre. In acest repaus . La pomii tineri. Din mugurii vegetativi se formeaza lastarii. care reinnoiesc structura coroanei in fiecare an. pomii sunt expusi la ingheturile timpurii din toamna.Trecerea mugurilor vegetativi spre faza reproductiva se realizeraza numai atunci cand aparatul foliar este sanatos si normal dezvoltat si in conditiile in care pentru fiecare fruct recoltat se asigura cel putin 30-50 frunze la mar si 70-80 frunze la piersic. mugurii parcurg mai multe faze fenologice specifice. in toamnele lungi si calduroase. De la inceputul umflarii mugurilor si pana la oprirea cresterii lastarilor sunt parcurse. adica in ultima decada a lunii iunie si prima decada a lunii iulie. formand lastari si fructe. aceasta faza se desfasoara lent si se incheie cand apare prima frunza adevarata. anormale si cu un randament scazut in fotosinteza. mugurii vegetativi si de rod se umfla si pornesc in vegetatie. initierea florala este mai lenta si uneori are sanse putine a se realiza. apoi. Cu aceasta strucrura. inductia florala are loc dupa incheierea cresterii intensive a lastarilor.Acest stadiu coincide cu faza formarii mugurilor de rod si continua in primavara urmatoare cu faza infloririi si legarii fructelor. se usuca si cad in masa.

la plantare.Infloritul la mar incepe cu deschiderea florii centrale. Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului sau al insectelor (albine . lastarii ating dimensiuni mari si de accea. visin si piersic ritmul cresterii este intrerupt in perioada formarii samburelui. Mugurii laterali devin normali si se pot transforma in muguri de rod datorita acumularilor mari de substante de rezerva in ramuri.Crestera intensa a lastarilor incepe odata cu formarea celei de-a 5-6-a frunze si se incheie cand sporurile zilnice de crestere a lastarilor devin constante. Astfel. Cand pomii infloresc abundant si cantitatea de substante de rezerva este mica.inceput de iulie. Perioada de crestere a fructelor este diferita de la o specie la alta. caderea din iunie poate fi prevenita prin suprimarea ramurilor apicale (din varf) care le concureaza (pentru hrana si apa ). Calendaristic. cand frunzele persista pe lastari. Aceasta fenofaza incepe cu umflarea mugurilor si aparitia bobocilor florali si continua cu deschiderea florilor :caderea petalelor si legarea fructelor. Maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernare este cea de-a 4-a si ultima faza a evolutiei lastarului. Pentru prevenirea acestor pierderi este de dorit ca in lunile de vara (iulie-august) sa nu se aplice fertilizari cu azot si udari. in timp ce pentru soiurile de mar de iarna. cresterea fructelor este continuu ascendenta pana la faza de parga. la pomii maturi. organele de rod parcurg urmatoarele fenofaze : infloritul si legatul fructelor. se calesc si se pregatesc pentru a preintampina rigorile iernii. Fructele cersc mai intai in diametru si apoi in inaltime. exista pericolul ca lemnul sa nu se matureze (1994) si ramurile sa degere. Situatia este si mai alarmanta atunci cand soiurile leaga si pe cale partenocarpica(fara polenizare ). In conditii de seceta. In acest timp lastarii de lignifica. La mar si par. pentru cresterea cireselor la unele soiuri sunt necesare numai 45 de zile. perioada de crestera fructelor se prelungeste pana la 150-160 de zile. iar la par cu una din florile marginale. In aceasta faza se desavarseste suprafata aparatului foliar pe baza noilor frunze care apar in zona de varf a lastarului ai a celor mai vachi care ating dimensiunile normale. exista pericolul ca florile sa cada in masa (caz frecvent la cais) si sa ramana putine fructe legate. punand in pericol nivelul recoltelor. In aceasta fenofaza. iar cele de par formeaza numeroase sclereide (celule pietrificate) in pulpa fructului. pericolul unei caderi in masa a fructelor tinere creste datorita competitiei pentru hrana). si 6-8 saptamani. in timp ce la prun. pentru sustinerea cresterii sunt necesare cantitati importante de ingrasaminte azotate. Calendaristic. Din mugurii de rod (floriferi sau micsti)se formeaza flori si fructe. bondari). exista posibilitatea ca pomii sa lege un numar mare de fructe. cresterea fructelor si maturarea fructelor. sa fie respectata schema de polenizare. Infloritul si legatul fructelor este fenofaza care se realizeaza pe baza substantelor de rezerva acumulate in tulpina pomilor in anul precedent. cais cires . cresterea intensa se desfasoara la sfarsitul primaverii si inceputul verii(mai-iunie) si dureaza circa 3-4 saptamani. Pentru realizarea unei fructificari normale se are in vedere ca. In anii cu toamne lungi si umede. Cresterea fructelor incepe din momentul legarii fructelor si dureaza pana la intrarea in parga a acestora. . Incetinirea si incetarea cresterii lastarilor incep cand sporurile de crestere a lastarilor devin constante si se incheie odata cu formarea mugurelui terminal. la pomii tineri. Cand numarul de fructe legate pe pom este mai redus.cand conditiile de mediu sunt favorabile si donatorii de polen (soiurile polenizatoare) produc polen bun si in cantitate suficienta. unele soiuri de mar crapa si se prabusesc. In luna iunie asistam la o cadere intensa a fructelor tinere datorita tendintei pomilor de a-si autoregla marimea recoltelor in raport cu potentialul lor de rodire. Pana la recoltare. In timpul aparitiei butonilor florali are loc formarea polenului si a ovulelor.In aceste conditii de legare excesiva. aceasta fenofaza se desfasoara in perioada sfarsit de iunie.

iar altele mult mai rapid. cresterea este progresiva. Lastarii laterali au o contributie mai redusa la dezvoltarea coroanei intrucat. indicand astfel un anumit grad de perisabilitate.La inceput rodirea este mai slaba. in vederea reinnoirii structurii de baza a coroanei si a formatiunilor de rod. amplificand astfel coroana si intregul sistem radicular.La pomii intrati in declin. Reinnoirea sistemului radicular copiaza fidel ritmul de dezvoltare (progresiv sau ragresiv) al coroanei in corelatie cu perioadele de varsta ale pomului. reînnoirea anuala a coroanei se face prin lastarii laterali si lacomi. La pomii maturi. calitativa. Odata cu procesul de inbatanire. realizand calitatile gustative si coloritul specific soiului.Prin aplicarea taierilor de normare si de reinnoire a lemnului productiv sunt retinute pe pom fructe mai putine. care incepe mai intai cu uscarea ramurilor de prelungire si apoi continua (incet dar progresiv) si cu elementele de schelet si semischelet ale pomului. centipet. In aceste conditii. cresterea lastarilor si formarea mugurilor de rod. se fac taieri de regenerare a ramurilor de schelet si semischelet. coroanele reînnoite scad in volum cu fiecare an ce trece. Cand pomii sunt tineri. In perioada de tinerete si rodire deplina. Cresterea. apoi numarul fructelor creste atingand o valoare maxima in perioada de maturitate deplina a pomi lor. reînnoirea coroanei se realizeaza in principal pe baza lastarilor terminali ai ramurilor de schelet si de semischelet. mugurii dorminzi si adventivi sunt activati si stimulati in crestere. nu trebuie sa lipseasca din tehnologia de cultura masurile de protectie a pomilor si recoltei. din care se aleg prelungirile sarpanelor si subsarpantelor si a ramurilor de semischelet. Prin aceste taieri se asigura conditii mai bune pentru fructificarea pomilor. nivalul cresterilor este mai redus si controlat permanent de marimea recoltei de fructe. in functie de precocitatea soiului si vigoarea portaltoiului. unele fructe evolueaza mai lent. Maturarea fructelor incepe cu faza de parga si continua cu coacerea propriuzisa. Pentru obtinerea unor fructe comerciale si competitive pe piata libera. rodirea si uscarea pomilor Cresterea pomilor Cresterea pomilor este un proces de reînnoire anuala a tulpinii si radacinii. Pe masura ce avanseaza in coacere. . care cresc mai intens si ating dimensiuni mai mari. Pomii incep sa rodeasca mai intai pe ax si apoi pe sarpante si subsarpante. in marea lor majoritate evolueaza in ramuri roditoare si dupa 1-2 recolte se usuca. Odata cu accentuarea uscarii centipede a pomilor. formand lastari vigurosi. pomii formeaza mai putine fructe si de calitate inferioara. care apare mai devreme sau mai tarziu. datorita procesului de uscare. sunt necesare taieri de normare a incarcaturii de rod. In urma taierilor. Pentru mentinerea unui nivel ridicat de crestere al lastarilor si o fructificare normala si constanta. Rodirea pomilor Rodirea pomilor reprezinta o etapa noua.

sistemul radicular si coroana pimilor se extind foatre putin (cu 10-15 cm). Ciclurile fructificarii bienale sunt cele mai frecvente si constante pe o perioada determinata. indifefent de marimea recoltei fructifica in fiecare an. Intotdeauna. lastarilor. productiile de fructe cumulate pe o perioada mai lunga de timp de la pomii care rodesc intermitent sunt mai mici cu 20-25 % si de calitate inferioara fata de cele obtinute la pomii cu fructificare anuala controlata (prin taieri si rarirea fructelor). Fructifica de asemenea intermitent soiurile de mar care in anul rodirii. iar pomii sunt antrenati in alternanta de rodire. datorita amplificarii fenomenului de uscare. in timp ce altele se comporta normal. pentru a se transforma in muguri de rod. apoi cele de pe pinteni. rapan sau fainare.7cm. Fructificarea bienala sau trienala se intalneste mai frecvent la speciile cu fructul mare (mar . unele specii de pomi au tandinta naturala sa fructifice periodic.Aceste exemple arata ca. iar sporul de crestere a trunchiului in grosime nu depaseste 0. in timp ce altele fructifica o data la 2-3 ani. formand muguri de rod in fiecare an. Pomii supaincarcati cu rod reduc ritmul de crestere a sistemului radicular. beneficiaza de conditii excelente pentru polenizare. O frecventa mai mare la fructificarea bienala si trienala o au soiurile partenocarpice care in anul de rodire. gradul de autonomie a ramurilor. frunzelor si de formare a mugurilor de rod.Asa . in aceleasi conditii de cultura. dublandu-si sau triplandu-si uneori numarul de fructe legate. Mentinerea soiurilor de mar in cicluri prelungite derodire la 2-3 ani sunt determinate in principal de portaltoi. unele specii si soiuri rodesc in fiecare an . leaga si isi mentin un numar mare de fructe pana la recoltare. precum piersicul.si mai rar la speciile cu fructul mic (cires.Influenta marimii recoltei de fructe asupra cresterii si fructificarii Din cercetarile efectuate de N.de exemplu .Cepoiu in1974 reiese ca. a tulpinii. La speciile predispuse sa fructifice intermitent. Ciclurile trienale care apar in fructificarea marului si parului se manifesta mai mult la pomii batani. In anii cu un atac puternic de omizi. tepuse (8-15 zile) si lastari (dupa 50-60 zile). pomii cu recolte mari prezinta lastari scurti si subtiri. Alternanta de rodire In plantatiile pomicole. soiurile de vara rodesc constant. Influenta recoltelor mari de fructe asupra metabolismului pomilor determina si schimbari importante in desfasurarea intensitatii unor faze si indici fenologici. cand frunzisul este distrus partial sau total. Aparatul foliar reprezinta numai 30-40% din aparatul foliar total al pomilor. In aceste conditii. care nu le poate asigura o buna rezistenta la ger. cu putine substante de rezerva. par.Caderea fiziologica a fructelor la merii supraincarcati cu rod. varsta pomilor. mugurii de rod nu se mai formeaza.Cea mai mare paret a asimilatelor din partile vegetative sunt translocate si depozitate in fructe. in anii de mare productie. se prelungeste si devine mai intensa datorita deschiderii esalonate a florilor de pe ramurile lungi roditoare si a rezervelor reduse de hrana. gutui). marimea recoltei si factorii climatici. Acest compotrament se bazeaza pe existenta unor cantitati maimari de fotoasimilate de care beneficiaza mugurii vegetativi (dupa recoltarea fructelor).Exista insa si specii. fructele exercita o influenta represiva asupra cresterii si rodirii pomilor.In momentul recoltarii fructelor. care fructifica normal si in fiecare an. La pomii cu mult rod cad mai intai fructele de pe burse (la mar si par). visin).5-0. care.

indusa de portaltoi. cais . acestea imbunatatesc calitatea fructelor si anuleaza tendinta de fructificare bienala a pomilor. care incep sa fructifice mai tarziu. Practica a dovedit ca. Controlul alternantei In plantatiile intensive si superintensive. care oricand pot forma lastari vigurosi de inlocuire (la piersic. iar ultimile. bolile si insectele) care controleaza permanent echilibrul dintre recolta-crestere si formarea mugurilor de rod. Cresterea. viguroase care au luat nastere mai tarziu din mugurii dorminzi si adventivi ai pomilor. fructificarea bienala este este mai prezenta la pomii supaincarcati cu rod si mai batrani. In plus. Astfel. Taierile se executa in perioada rapaosului vegetativ (taieri in uscat) si in timpul perioadei de vegetatie (taieri in verde). de vigoarea soiului si a portaltoiului. Prin taierile in uscat se asigura o repartizare uniforma a rodului in coroana pomului . care au ramuri subtiri si epuizate. Varsta pomilor amplifica sau reduce durata ciclului de rodire a marului in functie de precocitatea si de vigoarea pomului. ramurile lacome. rodesc mai devreme si de aceea sunt antrenati mai usor in alternanta de rodire decat cei asociati cu portaltoi M106. Primele ramuri care se usuca sunt ramurile scurte si subtiri de la baza axului si a scheletului. A2 si franc. Taierile de productie aplicate diferentiat asigura un spor de recolta de 28-42% la pomii tineri si 34-63% la pomii maturi. la pomii pitici. altoiti pe portaltoi M27 si M26. care se declanseaza o data cu aparitia fructificarii.portaltoii vegetativi ai marului M9 si MM106 imprima soiului Golden Delicios calitatea de a rodi in fiecare an. Mentinerea pomilor intr-o fructificare intermitenta vreme indelungata este cauzata de factorii externi (ingheturile tarzii de primavara. Uscarea pomilor Uscarea este un proces lent. M 109. vremea racoroasa in timpul polenizarii florilor. controlul alternantei de rodire a pomilor se realizeaza relativ usor prin taieri de productie (de normare a incarcaturii) aplicate diferentiat pe grupe de soiuri si categorii de varsta a pomilor. in timp ce M7 il determina sa fructifice bienal . intrati in declin. intensitatea si durata cresterii sunt . Fructificarea in cicluri prelungite a soiurilor cu o autonomie pronuntata a ramurilor pare sa fie stimulata de translocarea asimilatelor din frunzele lastarilor vegetetivi spre punctele de rodire. prin rarirea chimica a florilor si fructelor prin irigatii si fertilizari corelate cu zona de cultura si marimea recoltei de fructe.prun). se imbunatateste regimul de lumina din interiorul coroanei si se stimuleaza randamentul fotosintezei frunzelor si diferentierea mugurilor de rod. rodirea si uscarea pomilor sunt modificate. Merii tineri. umiditatea redusa a aerului. Ramurile de rod se usuca si dispar mai usor decat cele vegetative. Implicarea factorului genetic este uneori pusa sub semnul intrebarii datorita comportamentului contradictoriu al acelorasi soiuri in diferite zone climatice. indiferent de asocierea soi/portaltoi.deoarece sunt mai subtiri si mai solicitate(pentru hrana) de catre fructe. Ramurile permanente ( de schlet) sunt viguroase si dispun de o rezerva mai mare de muguri suplimentari. ca durata si intensitate . iar prin taierile in verde se stabileste numarul de inflorescente pe ramurile lungi. stresul pentru apa.

asa incat acestea sa devina optime pentru pomi si improprii pentru boli si insecte. distrugerea resturilor vegetale (frunze. folosirea de material sanatos etc. Alaturi de acestea. a focului. Produsele chimice prezinta o serie de avantaje intre care eficacitate. -chimice . cresterea numarului de tratamente. ciuperci. -fizice . cu produse asfixiante . iar uscarea se manifesta mult mai devreme datorita precocitatii soiului si influentei reduse a portaltoiului. suspensii sau emulsii .mai mici decat la pomii vigurosi. ramuri. arbusti fructiferi si capsuni este cunoasterea cu precizie a agentului daunator sau patogen (diagnoza). combaterea . la folosirea de braie capcana. compatibilitate. pentru combaterea mai multor boli si daunatori. atragerea prin surse luminoase. protozoare si virusi) inmultite pe baza unor tehnologii industriale. folosirea anumitor ingrasaminte. luminii. benzi sau inele cleioase sau a momelilor pentru atragerea si distrugerea insectelor. Masurile mecanice se refera la adunarea directa a insectelor cumana sau cu diverse aparate. Metodele biologice sau lupta biologica consta in folosirea diferitelor produse microbiologice. dereglarea echilibrului biologic etc. folosirea de soiuri cat mai rezistente. lucrarile solului distrugerea buruienilor. fructe. Aplicarea produselor chimice (pesticide) folosite in combatere se face sub diferite forme : prafuiri cu pulberi sau pudre . aplicarea sistematica an de an a unor produse toxice persistente. mai ales cele atacate). Pe de alta parte extinderea combaterii chimice pe suprafete tot mai mari. capcane cu feromonietc. la eliminarea unor organe atacate. Toate masurile au in vedere sa modifice conditiile mediului inconjurator. In functie de agent (cauza) se aplica diferite masuri de combatere. Combaterea bolilor si daunatorilor Esential pentru eficacitatea luptei impotriva bolilor si daunatorilor la pomi. cu organisme parazite ( bacterii. celelalte metode fiind practic numai mijloace auxiliare. Acestea au in vedere anumite praguri letale peste sau sub care. . preventive sau curative. gazari sau fumigari. Prospaltella perniciosi) . -biologice . un avantaj deosebit il constituie posibilitatea de mecanizare completa a metodelor chimice. diferiti daunatori nu pot vietui. campurilor electrostaticeetc. In pomicultura se folosesc urmatoarele metode de combatere : . Masurile fizice constau in folosirea temperaturilor ridicate sau scazute. folosirea zoofagilor ( paraziti si pradatori) dintre care unii se inmultesc deja pe scara industriala ( Trichograma sp. Metodele chimice sunt cele mai folosite pentru combaterea bolilor si insectelor din plantatii. -mecanice . Masurile agrofitotehnice se refera in general la asolamente (in pepiniera). posibilitatea unor tratamente mixte.agrofitotehnice (culturale) . remanta in produse. au determinat aparitia unor fenomene secundare negative : poluarea meduilui. stropiri cu solutii.aerosoli.

Tehnica stropirilor. dispozitive de pulverizare pneumatica sau pulverizare rotativa. se practica mai multe tipuri de stropiri : a). iar picaturile se scurg de pe frunze. de preferat la temp. intelegand prin combatere. Se realizeaza cu masini pneumatice cu atomizoare sau cu dispozitive rotative de pulverizare.Stropiri cu volum ultraredus (VUR). . actionate de elicoptere. caderea frunzelor). Aceasta nu necesita apa. d). de o maniera compatibila. care in afara utilizarii combaterii integrate. avioane sau tractate terestru. Stopiri cu volum mediu (VM). Se realizeaza prin transformarea insectofungicidelor (conditionate in mod special in ulei) in picaturi extrem de fine ( sub 100 microni). c). inclusiv feromoni sexuali. nu numai eliminarea unui agent daunator. plina vegetatie. Acestea necesita 50-150l solutie la ha .bio. pe toate organelle pomului si pe toata inaltimea lui. astfel ca solutia sa fie pulverizata cat se poate de fin . picaturile fiind foarte fine (sub 250 microni). La acestea se folosesc numai 5-50 litri apa / ha. precum si de starea de vegetatie (dezmugurit. cu produse nepoluante. Inn functie si de echipamentele folosite volumul de solutie pe ha variaza. b). Pentru stropiri VUR se utilizeaza atomizoare. fara ploaie si vant . o singura metoda de combatere nu poate asigura succesul. de coroana.etc. care curg. formand o ceata toxica. Stropiri cu volum normal(VN). In pomicultura moderna isi croieste drum tot mai evident productia biologica. inclusiv fertilizarea. de sistemul de cultura. astfel incat sa asigure o imbaiere foarte buna a intregului pom.genetica consta in obtinerea masiva de indivizi sterilizati si lansarea lor in plantatii cat si in dirijarea aparitiei in masa a indivizilor de acelasi sex . picaturile avand sub 300 microni. substante cu actiune hormonala. Tratamentele se efectueaza cu pompe speciale de administrare a solutiei. astfel incat populatiile de daunatori sa fie mentinute la un nivel sub pragul economic de daunare. In amestecurile de insectofungicide trebuie sa se tina seama de compatibilitatea acestora. Tratamentele sa se efectueze pe timp linistit . Volumul de solutie difera in functie de specia pomicola de varsta plantatiei. inhibitori de nutritie. Cateva elemente privind tehnica stropirilor Modul de preparare a solutiilor : Fiecare pesticid se foloseste in concentratia omologata in Romania – cantitatea de produs comercial stabilindu-se in functie de volumul de solutie administrat la hectar. Duzele de pulverizare sa nu se apropie mai mult de 0. Dupa volumul lichidului folosit la prepararea solutiilor . In timpul stropirii sa nu se formeze picaturi mari pe frunze. deoarece substanta chimica produce intoxicarea frunzelor. actionate de mijloace terestre sau aeriene. de 18-200C . In practica pomicola se recurge la imbinarea metodelor chimice cu cele biologice si alte metode. Se fac cu masina de mica presiune.5 m de frunzis.Stropiri cu volum redus (VR). sa treaca minimum 4 ore de la terminarea tratamentului si eventual pana la prima ploaie. are in vedere toate inputurile chimice impuse de tehnologie. cantitatea de lichid fiind de 0. ci incidenta masurilor intreprinse asupra complexului de factori care alcatuiesc ecosistemul respectiv. folosirea de substante care regleaza comportamentul si activitatile vitale ale insectelor : atacanti.Au dezavantajul ca necesita cantitati mari de apa (400-100l/ha) sau mai mult. care sa ramana pe frunzis. ci picaturi foarte fine. Combaterea integrata Datorita multitudinii de organisme daunatoare existente in plantatiile pomicole.5-5 litri / ha.

apa si aerul . Factorii de mediu cu effect direct saupra cresterii si fructificarii sunt grupati in doua categorii: . Pentru indeplinirea functiei sale. animalelor si pasarilor in perioada tratamentelor. gradul de asigurare al acestuia cu substante nutritive..Energia luminoasa determina fotoliza moleculei de apa. La sfarsit se stropeste trunchiul. care cuprind proprietatile fizico-chimice ale solului. Factorii ereditari apartin potentialului fiecarei specii sau soi.PERICOL DE OTRAVIRE’’ sau . sa fie echipati cu combinezoane (salopete corespunzatoare) . Parcela unde se stropeste va fi marcata printr-un indicator . pasarile si animalele pot consuma iarba din livezi. Lumina Lumina este sursa de energie in procesul de transformare a substantelor minerale. cei ce manipuleaza produsele trebuie sa cunoasca in prealabil masurile de protectie.FRUCTE OTRAVITE’’ . albinelor . fructele in parga nu se vor stropi (numai cu produse biologice cu remanenta 3 zile).portilor’’ de intrare. cu ajutorul taierilor. Stropitul unui pom se incepe din susul in josul coroanei si dinspre partea din care bate eventual vantul. Se poate adauga acestora factorul antropologic ( uman). care tinde sa modifice in sens pozitiv caracteristicile ereditare si de mediu care influenteaza cresterea si fructificarea. apa. de sus in jos si de jos in susul ramurilor. dupa terminarea tratamentului. in timpul efectuarii stropirilor nu se mananca nu se bea. se dezbraca echipamentul folosit si se spala cu multa apa si sapun . depind de bagajul genetic cu care fiecare genotip este inzestrat.factori climatici : lumina temperatura. respectiv stomatele. . Se continua dinspre exteriorul spre interiorul coroanei.. pe perioada efectuarii tratamentelor. Aceasta cerinta. ambalajele rezultate de la pesticidele folosite vor fi arse sau ingropate. nu se fumeaza . care este sintetizat si oxigen care este eliberat in atmosfera. numai dupa trecerea timpului de remanenta al produselor folosite .. Cateva principii tehnice pentru executarea stropirilor Stropirile de iarna sefac prin imbaierea pomilor si in concentratii mari. se asigura prin alegerea unor forme de coroana rationale si prin evitarea supraindesirii ramurilor din coroana. Vara se fac stropiri prin imbaierea pomilor numai in czul combaterii larvelor Paduchelui din San Jose si a purecilor de frunze. apei si bioxidului de carbon in substante organice. sa asigure o buna iluminare a tuturor frunzelor.factori edafici (pedologici). albinele. Stropirile de vara se fac prin pulverizare fina .Masuri de protectie a oamenilor. . lumina trebuie sa penetreze coroana pomului. Cerintele pomilor fata de factorii de mediu Cresterea si fructificarea pomilor au loc sub influenta a 2 categorii de factori: ereditari si ecologici. desfacerea acasteia in hidrogen. Impotriva bolilor provocate de ciuperci este bine sa se urmareasca pulverizarea solutiei mai ales pe partea inferioara a frunzelor unde se gasesc majoritatea . trebuie sa fie inchise. Nu se stropeste pe vant puternic si nici in zilele cand solutia ingheata pe pom. aer si activitatea microbiologica.

Intrunirea optimului de temperatura pentru o anumita specie.1…-2.-4.9 Inflorit 0 C -1.2 -1.6 …-3. Temperaturile minime de rezistenta la ger a pomilor Specia Mar Par Gutui Cires Visin C -35…-36 -32…-33 -28…-30 -29…-32 -30…-32 0 Specia Prun Cais Piersic Capsun Smochin C -30…-32 -26…-28 -24…-26 -22…-24 -16 0 Ingheturile de primavara pot provoca pagube importante atunci cand mugurii floriferi au ajuns untr-un anumit stadiu in care devin sensibili. pentru latitudinea tarii noastre. Specia Mar Par Piersic Cires Prun Cais Butoni florali 0 C -2.7…-3.Ingheturile timpurii din toamna provoaca caderea prematura a frunzelor si degerarea varfurilor lastarilor. are cerinte diferite fata de temperatura. Temperatura Fiecare specie pomicola.2 Fructe mici 0 C -1. piersic.2 -1. are o plaja optima de temperatura si incetineste sau se poreste la un anumit nivel maxim. chiar fiecare soi.1…-4. sortimentul de fructe care urmeaza sa fie pastrat 4-5 luni in depozite (mere si pere de iarna) trebuie cultivat in zona dealurilor.6…-2.2 -0..2 -1.-4. iubutoare de caldura. impiedicand maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iarna.7…-2.Lumina.7 -1.7…. masurata sub aspectul intensitatii (nr.1….8 -1. Fiecare fenofaza se desfasoara peste un anumit prag biologic specific. diferit de la o specie la specie. intr-o anumita zona.7…. Temperaturile din zona maximelor din timpul verii nu au influente negative semnificative. ingheturile timpurii pot surprinde fructele.7…. Nu in rare cazuri. pentru a preveni supracoacerea fructelor inca in plantatii.-4.1 -1. In schimb.1 -0. iarna sau primavara tarzie pot avea influente negative foatre semnificative care pot conduce chiar la pierderea recoltei sau. cauzand caderea sau chiar inghetarea acestora pe pom.6…-3. atunci cand umiditatea in sol este asigurata.9 -1.Temperaturile scazute si foate scazute din perioadele de toamna timpurie. acest factor avand o limitativa asupra cultivarii unei anumite specii intr-o zona sau alta. nerecoltate.1…-2.1…-3.1 -1. suficienta pentru cerintele tuturor speciilor pomicole cultivate. Astfel .( migdal.7…-3. mai spre nord.-4.2 -1. de lucsi) cat si a duratei acesteia (numar de ore de stralucire a soarelui )este.8….2 -0. cais)a caror cultura cu caracter comercial poate asigura performante in Campia Romana.1…-2. in special la mar. Dobrogea si Banat. pieirea pomilor prin degerare. conduce la specializarea zonei pentru cultura speciei respective.1 -0.9 -1.5 .1…-3.0…-1. Limitele de rezistenta la ger in primele faze de vegetatie la cateva specii pomicole.9 -1.-3. se poate distinge grupa speciilor termofile. cazuri mai rare.

6 Buzau 27. ca si in cazul temperaturii. Regimul pluviometric in tara noastra difera mult de la o zona la alta. datorita faptului ca.1 34.s-a calculat ca pentru obtinerea unei productii de 45 t/ha.1 29. Apa necesara este provenita in primul rand din precipitatii. din care in perioada de vegetatie. un element limitativ.1 323.2 32. este necesara o cantitate de 900mm precipitatii anuale bine repartizate. nu sunt utilizate de radacinile pomilor. in conditiile tarii noastre.9 84. sunt in medie de 600-800mm precipitatii anuale.1 26.4 76. in functie de textura solului.Apa Apa este un factor indispensabil activitatii vitale a tuturor organismelor.5 111. Absorbtia apei se realizeaza prin intermediul radacinilor tinere fiind in stransa dependenta de temperatura.0 33.6 89.1 43.6 80. Precipitatiile medii multianuale lunare si anuale-mm Lunile Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Suma anuala Suma pe perioada de vegetatie Baia Mare 70. pentru cultura pomilor intererseaza marimea si intensitatea acestora. minimum 250-300mm.7 Constanta 26. mai-august.2 92.1 76.3 378.8 976.9 30.7 38 34 39.0 538. in absenta apei nefiind posibila manifestarea proceselor caracteristice vietii. Ploile pana la 10mm.4 56.4 512.8 78. care patrund in sol 5-15cm. dar in unele zone apa trebuie asigurata si pe cale artificiala.3 . factorul apa sa devina. umiditatea aerului.0 61.contributia ploilor mici de 3-4mm este neinsemnata pentru pomi deoarece astfel de cantitati sunt retinute la suprafata solului si se evapora foarte repede. In afara de totalul precipitatiilor. pentru cresterea si rodirea normala. repartizate unuform in tot timpul anului.8 25.5 36. daca sunt urmate de o insolatie puternica si caldura.8 200. Necesarul de apa al speciilor pomicole se poate determina si dupa consumul de apa al acestora pentru producerea unui kg substanta uscata. prin irigatii. ceea ce face ca.La mar de pilda apreciind consumul la 300l apa pentru un kg substanta uscata.6 24.3 90.0 61.7 65. care in general sunt dispuse mai adanc.6 43. Cerintele diferitelor specii si soiuri pomicole fata de apa.8 28.7 78.5 34. gradul de aprovizionare cu apa a solului.1 32.5 23.6 35.

. bioxidul de sulf. Arbustii fructiferi si marul (soiurile de iarna) constituie grupa speciilor cu cele mai mari cerinte pentru apa. cenusa. Miscarea aerului . are influente semnificative asupra pomilor.in aceste zone fiind asigurata temperatura necesara. Vanturile puternice sunt intotdeauna nefavorabile. Prunul. cu intrepatrundere in zona podgoriilor cat si in silvostepa. Factorii poluanti din aer sunt numerosi si au intotdeauna efecte negative. in timp ce in perioada de vegetatie (cresterea intensa a lastarilor.. formarea recoltei). nevoia lor fiind satisfacuta in zonele cu precipitatii de peste 600mm anual ceea ce in tara noastra coraspunde cu limita inferioara a padurilor de fag.respective vantul. iar temperatura medie din perioada de vara nu depaseste 16-180C. se inregistreaza un maxim in cerintele pomilor pentru apa.Cerintele acestora sunt satisfacute in zonele unde precipitatiile depasesc 650-700mm. de azot etc. sa se stie ca intr-o zona cu intensa poluare a aerului. lutoasa sau argiloasa. Buzau. Dintre insusirile fizice de prima importanta sunt : -textura –care poate fi :nisipoasa. Asigurarea apei din precipitatii sau irigatii este absoltut necesara in perioada mai-iulie-august. reducerea accesului luminii in frunza si diminuarea fotosintezei. In bazinele pomicole Constanta. infiintare unei livezi comerciale este cu probleme. Este important. ridicand consumul de apa. blocarea stomatelor. determinand caderea fructelor. comportandu-se satisfacator in zonele cu precipitatii de peste 550mm anual. amoniacul.6 Din analiza precipitatiilor medii anuale. Piersicul. hidrocarburile. miscarea aerului (vantul) si continutul in substsnte poluante. acestea putand produce pagube insemnate . Cluj. Dupa cerintele specifice pentru apa se poate stabili o ordine relativa. Falticeni Sibiu). nucul ciresul si visinul formeaza grupa speciilor cu cerinte reduse pentru apa. Acestia pot fi : praful de ciment. rezulta ca in putine bazine pomicole sunt asigurate cerintele principalelor specii pomicole pentru realizarea unor productii mari si de calitate an de an (Baia Mare. Solul Solul este principalul factor de mediu (edafic sau pedologic) de care depinde productia de fructe in cazul in care conditiile climatice sunt asigurate. intereseaza insusirile fizico-chimice si biologice de care depinde fertilizarea naturala a acestuia. parul. oxizii de plumb. In perioada de repaus necesarul de apa este redus. Formele de manifestare pot fi arsuri . ruperea ramurilor sau desradacinarea pomilor . constituie grupa pomi lor cu cele mai mici cerinte pentru apa.3 122. cat si din repartitia acestora in perioada de vegetatie. necroze. Vantul mareste transpiratia.Suma pe perioada mai-august 383. Craiova se impune asigurarea unui aport suplimentar de apa prin irigare. degajati in atmosfera de catre platformele industriale isi pot manifesta influenta negativa pe arii extinse. acizii organici. caisul si migdalul. Aerul Pentru pomicultura aerul prezinta importanta sub aspectele urmatoare : compozitia aerului din atmosfera si din sol.4 246. Referitor la sol.

.un nivel de 2-3% fiind optim pentru majoritatea speciilor pomicole. este foarte important de retinut. acestea sunt in valoare de 814$ la mar. . nivelul optim al pH-ului pentru mar este de 5. cheltuielile pot fi diminuate cu 2530%. pot fi avute in vedere pentru cultura prunului. regimul aero-hidric. urmate la distanta de cheltuielile privind fertilizarea (8. viata microorganismelor.8-8. -grosimea solului poate fi superficiala (30-50cm). grele. obiectul a numeroase interventii din partea pomicultorului. Lucrarile manuale pot fi executate in totalitate de catre prorietar impreuna cu familia. ASPECTE ECONOMICO-FINANCIARE ALE PRODUCTIEI POMICOLE Pomicultorii trebuie sa cunoasca precis si in detaliu costurile pentru toate verigile tehnologice specifice culturii.25 la prun ). acesta putand interveni. -structura-respectiv agregarea particulelor de nisip. sau la amendare cu calciu a celor puternic acide. productiile si veniturile obtinute pe directii de valorificare pe care trebuie sa le analizeze permanent.Solurile nisipoase impun tehnologii speciale. Ponderea insemnata la infiintarea unei plantatii o detin cheltuielile cu materialul saditor (65. Solurile argiloase.3% la mar si 53. Solul poate fi.6 in timp ce pentru prun este de 6. cerintele pentru pH ale speciilor pomicole fiind diferite. situatie in care cheltuielile pot fi diminuate cu pana la 15%. in cazuri obligate la desecarea terenurilor mlastinoase daca este cazul. praf si argila in granule de diferite marimi si stabilitati. fara performanta. Cele mai preferabile soluri pentru speciile pomicole sunt cele nisipo-lutoase sau chiar nisipo-argiloase. Cultura marului si parului altoite pe portaltoi vegetativi se face cu mari dificultati pe asemenea soluri.7% la mar si 17.3.apa freatica poate fi la adancimi variabile. Durata de exploatare economica la mar este de 18 ani si la prun 22ani. cu cantitati mari de ingrasaminte organice si obligatoriu conditii de irigare. de exemplu. adancimea de peste 150cm fiind cea mai convenabila penrtu pomi in functie de specie si portaltoi. pe platouri. Atunci cand pentru celelalte lucrari specifice investitiei. In ceea ce priveste cheltuielile cu intretinerea plantatiilor pana la intrarea pe rod.6% la prun). Astfel. altoit pe corcodus mai ales. reprezentand 30% din investitia totala si de 914$ la prun . Dintre insusirile chimice prezinta interes : -continutul in humus. reprezentand 49% din investitia totala. Ponderea mare a cheltuielilor cu intretinerea la prun este determinata de perioada mare pana la intrarea pe rod ( 5 ani). comparativ cu marul (3 ani). favorizeaza penetrarea si mentinerea apei in sol. -pH-ul sau reactia solului. medie sau profunda peste 100150cm acasta din urma fiind preferata de toate speciile pomicole.7-7. care pot asigura un regim aero-hidric favorabil vietii sistemului radicular. partea de munca manuala o reprezinta aportul membrilor familiei. cu mare extindere in zona dealurilor.

Valoarea lor este echivalenta cu totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea pregatirii terenului.c. -pregatirea terenului= desfundatul terenului peste tot sau gropi individuale. poate constitui o sursa suplimentara de venit. posibil de realizat pe intervalul dintre randurile de pomi. Concluzia este ca productia de fructe chiar pe suprafete mici este profitabila. pastrarea si conditionarea merelor penrtru consum conduce la o crestere a veniturilor ci 60-70%. . cu durata de exploatare de la 10-12 ani (arbustii fructiferi) pana la catava zeci de ani. profitul brut obtinut (500-1528$/ha la mar si 263-739$/ha la prun ). continua fluxul tehnologic in aval prin conditionarea.distanta de plantare intre randuri 4 m si 2-4 m pe rand .Cheltuielile cu investitia pot fi compensate partial de veniturile obtinite prin culturile intercalate. procesarea sub diverse forme a fructelor si chiar desfacerea directa pe piata a produselor obtinute. par si gutui UM=USD/ha Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 300-320 120-160 125-140 160-180 745-800 Infiintare 1450-1800 400-550 60-70 15-20 2425-2440 plantatie Intretinere-total 1730-1870 670-760 420-480 170-200 2995-3303 d. pana la intrarea acestora pe rod. reiese ca un buget anual de 3000$ poate fi asigurat de pe o suprafata de 2.2-2.5 ha mar cu o productie medie de 20-30 t/ha sau 4. Astfel. atunci cand cultivatorul. Costurile de investitii pentru plantatii semiintensive si intensive de mar. Cu toate ca rata profitului are cote destul de ridicate.-anul I 550-600 210-220 130-140 40. pastrarea. -densitatea 625-1250 pomi la hectar . Bugetul de 3000$ anual popate fi asigurat si de pe suprafete mai mici.5 ha la prun cu conditia ca marea majoritate a lucrarilor specifice tehnologiei sa fie efectuate de proprietar impreuna cu familia. pe masura ce suprafetele cultivate cresc pana la dimensiuni viabile de 10-15 ha. altoite pe portaltoi de vigoare medie sau soiuri spur altoite pe franc. dar nu asigura necesarul de resurse pentru dezvoltarea investitiei. plantarea propriu-zisa si intretinerea pana la intrarea pe rod. STRUCTURA SI VOLUMUL CHELTUIELILOR DE INVESTITII PENTRU INFIINTAREA PLANTATIILOR DE POMI ARBUSTI FRUCTIFERI SI CAPSUNI Plantatiile pomicole sunt mijloace fixe. distilarea fructelor cu 20-25%. deshidratarea prunelor cu 70-80%. Avand in vedere componenta cheltuielilor de exploatare. aducand venituri suplimentare.6-5. -material saditor din soiuri standard.45 930-1005 -anul II 580-620 220-240 140-160 50-55 992-1075 -anul III 600-650 240-300 150-180 80-100 1070-1230 Total investitie 3480-3990 1190-1470 605-690 355-400 5630-6548 Caracteristici :.

5x0. . Costurile de investitii pentru cultura capsunului Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 280-320 50-60 45-60 45-60 450-530 Infiintare 3500-4000 550-600 10-15 10-15 4070-4627 plantatie Intretinere anul I 180-220 120-135 15-25 15-25 330-398 Total investitie 3960-4540 720-795 70-100 70-100 4850-5555 Caracteristici : -distanta de plantare intre randuri 80-90cm si 20cm pe rand .total 1750-1860 875-1000 535-635 180-210 3239-3705 d. -densitatea 56000-62500 stoloni la hectar . . infiintarea plantatiei si intretinere in anul I se realizeaza intr-un singur an si se urmareste o singura fisa tehnologica.5x0. -lucrarile de pregatirea terenului . -pregatirea terenului prin desfundare si gropi de 0. -densitatea 500-800 pomi la hectar .Costurile de investitii la speciile samburoase pentru plantatii intensive UN=USD/ha Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 300-310 120-130 110-120 140-150 670-710 Infiintare 1120-1650 320-410 50-55 15-50 1505-2135 plantatie Intretinere. visin si cais perioada de intretinere este de 4 ani costurile reducandu-se cu 1800-2020 USD/ha.distanta de plantare intre randuri 4-5m si pe rand 3-4m. .c.5m sau scarificare si aratura adanca cu gropi mari .anul I 310-320 160-180 90-95 25-30 585-625 -anul II 320-330 170-190 95-110 30-35 615-665 -anul III 340-380 175-200 100-130 35-40 650-750 -anul IV 420-450 190-220 140-170 40-45 767-887 -anul V 360-380 180-210 110-130 50-60 700-780 Total investitie 3115-3820 1315-1540 695-810 335-380 5715-6550 Caracteristici. -la speciile piersic.

peri.2. se utilizeaza acolo unde trebuie sa se acumuleze fondul de amortisment care impreuna cu o cota de profit sa poata fi reinvestite pentru realizarea altor plantatii.3.5. capsuni) Durata normala de utilizare (ani) 20 12 30 8 5 La durata de utilizare se adauga anii de intretinere pana la intrarea pe rod (in functie de specie.2. alti arbusti si subarbusti (mur.2. a caror valoare orientativa este de 1760-2200USD cu o productie de 8010t/ha. migdali. care poate aduce un venit de 6000-8000USD. 5.2.4. Durata de serviciu conform H. piersici. Denumirea mijloacelor de baza Plantatii de mari.-In anul II. Durata totala . plantatia de capsuni incepe sa rodeasca. aluni.c. . sortiment si tip de plantatie). visini.2. caisi. 964/1998 Codul de clasificare 5. Specia Portaltoi inmultire Perioada de Durata de exploatare Total d. In privinta dutatei de exploatare.R. crt. gutui. obtinandu-se durata totala de viata.1 5. 5.erosi factori particulari pentru fiecare plantatie. aceasta este cu mult mai mare decat cea stabilita prin HG 964/1998.G. trandafiri de dulceata si agris Plantatii de zmeura. Durata de exploatare sau durata de serviciu a plantatiilor pomicole In practica se intalnesc doua aspecte si anume : . castani Plantatii de ciresi.durata optima sau durata potentiala de exploatare determinata de num. 5. Durata potentiala de exploatare a plantatiilor de pomi. Plantatii de nuci Plantatii de coacaz.2. arbusti fructiferi si capsuni dupa insusirile biologice ale sortimentului Nr. nr. pruni. durata de serviciu poate fi mult prelungita. Durata de serviciu. iar cheltuielile pentru lucrarile tehnologice se incadreaza la costuri de productie. iar atunci cand detinatorii aplica tehnologii corespunzatoare utilizand chiar lucrari de regenerare.durata de serviciu determinata prin acte normative .

iar trunchiurile cu diametrul > de 30cm ca lemn pentru industrializare (furnir). 4. 10.durează până la germinaţia seminţei. Este caracteristică plantelor înmulţite prin seminţe şi se întîlneşte şi la înmulţirea portaltoilor de nuc. 11.s –vegetativ vigoare slaba Amortismentul (A) pentru plantatiile de toate felurile se calculeaza cu ajutorul formulei: A=V+R-r/T in care : V=valoarea de inlocuire sau valorificarea plantatiilor R=valoarea lucrarilor de modernizare sau de regenerare (echivalente cu valoarea reparatiilor capitale pentru cladiri si utilaje) .M vv. 7. 3. 14.m vv. T=durata de exploatere sau durata de serviciu . Creşterea lăstarilor este puternică şi se prelungeşte până toamna târziu motiv pentru care lemnul insuficient maturat degeră în timpul iernii. 12. La nucul înmulţit prin seminţe. . 17. R= valoarea reziduala care la speciile cu trunchi se regaseste in valoarea lemnelor ce se evalueaza ca lemn de foc.Perioada juvenilă -este perioada de creştere sau de tinereţe a plantelor. timp în care are loc formarea scheletului şi a rădăcinilor principale.m-vegetativ vigoare medie vv. Creşterea este foarte puternică în această perioadă iar formaţiunile fructifere lipsesc.0 1.s franc gutui gutui corcodus franc franc Franc zarzar franc franc selectionat selectionat stoloni tinerete(an i) 3 6 4 3 2 6 4 4 6 5 5 4 4 4 4 5 11 1 4 35-45 20-25 15-20 10-15 35-45 20-25 20-25 30-35 25-32 30-35 25-32 12-15 12-15 15-20 25-30 50-60 3-4 Incepere a rodirii 5 7 4 3 2 5 4 6 6 5 6 5 4 4 5 5 10 1 Rodire economica 6 25-34 14-19 10-15 7-11 27-36 14-18 12-16 22-26 18-24 22-26 18-24 7-9 7-9 7-9 18-23 35-45 1-2 Declin 7 3-4 2 2 1-2 3-4 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 2 5 1 de viata (ani) 8 41-51 24-29 18-23 12-17 41-51 24-29 24-29 36-41 30-37 35-40 29-36 16-19 16-19 19-24 30-35 61-71 4-5 Nota: vvM-vegetativ vigoare mare vv. 15. 2. 16. perioada juvenilă poate dura 10-12 ani. 8. 6. 9.Perioada embrionară. Creşterea şi dezvoltarea nucului Ciclul individual de viaţă . . 5. 13. 1 mar mar mar mar par par gutui prun prun cires visin cais piersic migdal alun nuc capsun 2 franc vv.

Starea de vegetaţie începe în momentul umflării mugurilor. Productivitea este mai redusă şi uniformă la plantele pe rădăcini proprii şi mai mare şi constantă la cele altoite. Pentru evitarea acestor fenomene negative se recurge la înierbarea intervalelor dintre pomi. În perioda de repaus nucii suportă temperaturi negative care coboară până la . (se înregistrează un câştig de 5-7 ani prin intrarea mai timpurie în fructificare). odată cu încetarea creşterii şi căderii frunzelor. La nuc această perioadă se produce la vârsta de 70 . . Pentru a asigura o creştere normală a lăstarilor (50-100 cm) la plantele pe rod este necesar ca în cursul lunilor mai-iulie aceste plante să beneficieze de cantităţi optime de îngrăşaminte şi de apă.30 -33°C. faza se produce între 15-30 aprilie.Începutul rodirii. În această perioadă se înregistrează un repaus profund (pomii nu pornesc în vegetaţie chiar dacă se înregistrează temperaturi pozitive mai ridicate). . -Perioada de mare producţie . În zona ţării noastre nucul parcurge cele patru anotimpuri sub două forme.apare odată cu accentuarea uscării ramurilor de schelet şi lipsa rodului).Creşterea intensă a lăstarilor. Fenofazele organelor de rod. O mare parte din substanţele existente în frunze migrează către ramurile pomului. . nucul intră în perioada de repaus în cursul lunii octombrie. Această fenofază se desfăşoră începând cu prima decadă a lunii iulie. după 1-2 ani de la altoire nucii produc primele fructe.La nucul altoit. fertilizări. reducerea îngrăşămintelor cu azot şi a apei iar în unele cazuri la defolierea plantelor prin tratamente cu sulfat de cupru fapt care produce forţat încetarea perioadei de vegetaţie. iar fructificarea economică se produce la 4-5 ani de la plantare. . Plantele altoite au perioade de început a fructificării mai timpurie (anul 4) şi cu durată mai scurtă . Această fenofază începe la sfârşitul verii. starea de repaus şi starea de vegetaţie. La nucul obţinut prin sămânţă începutul fructificării se produce odată cu anul 8 de la plantare şi poate fi prelungit până la anul 15. odată cu formarea mugurelui terminal şi se încheie la căderea frunzelor.(până în anul 6-7). În această perioadă se produc brume şi uneori chiar îngheţuri care pot distinge în intregime fruntele şi lăstarii.Perioada de declin (sau perioada de bătrâneţe). se constată că majoritatea frunzelor rămân pe pomi (la cei tineri) şi în acest fel ţesuturile nu se maturează şi suferă în iarnă.începe la vârste diferite şi poate dura 50-100 de ani.Maturarea ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernare.Umflarea mugurilor .se instalează odată cu reducerea producţiei de nuci şi se datorează fenomenului de uscare centripetă a scheletului şi de dimiuare a creşterilor anuale. călduroase şi ploioase. . .Dezmuguritul şi începutul creşerii lăstarilor. în funcţie de evoluţia temperaturilor. combaterea corectă a bolilor şi dăunătorilor) .această fază se declanşează atunci când temperatura medie zilnică din aer este de 10 °C. calendaristic perioada începe în prima decadă a lunii aprilie şi cuprinde etapele: . -Perioada de diminuare a rodirii. Calendaristic.este definit prin aparitia primelor fructe şi durează până la obţinerea unor producţii maxime şi constante. Acestea contribuie la creşterea concentraţiei sucului celular şi la sporirea rezistenţei la ger. În condiţiile din România. În unele toamne lungi. Ciclul anual de viaţă al nucului. perioada juvenilă este mult mai scurtă.80 ani şi poate fi atenuată prin aplicarea unor lucrări tehnologice adecvate (tăieri puternice.

Pentru ca să se obţină producţii de nuci este important să se asigure polenizatorii (soiuri de nuc) adecvaţi a căror perioadă de înflorire a florilor mascule (eliberarea polenului de către amenţi) să coincidă cu perioada de înflorire a florilor femele de la soiurile de bază din livezile de nuc. -22°C Cel mai uşor se observă la nucii pe rod efectul negativ pe care îl produce gerul asupra ramurilor anuale aflate la periferia coroanei. În timpul înfloritului se produc unele accidente climatice datorate distrugerilor provocate asupra organelor florare de temperaturile negative (-20°C). în funcţie de soi.înfloritul şi legarea fructelor . Restricţile datorate temperaturii sunt generate de temperaturile scăzute din cursul iernii sau cele foarte ridicate din vară.14 zile. dar emisia puternică durează numai 5-6 zile. Fructul de nucă este o pseudodrupă. . întâlnim fenomenul de cădere fiziologică a fructelor în cursul lunii iunie.. înfloritul florilor femele la nuc se produce în perioada 14 aprilie-22 mai. durata sigură de recepţie a polenului este de 8-10 zile. Perioada de maturitate începe la sfârşitul lunii august. Amplitudinile mari de temperatură şi gerurile de revenire din primăvră produc pagube mari chiar dacă temperaturile nu sunt aşa de mult scăzute.Creşterea fructelor. Florile mascule înfloresc între 19 aprilie şi 18 mai. Pentru culturile de nuc de mare randament se impune ca în zonele secetoase. Temperatura Reprezintă pentru nuc un factor limitativ în unele zone ale ţării. După înflorire are loc polenizarea anemofilă (cu ajutorul vântului) şi fecundarea sau legarea fructelor. cu precipitaţii anuale sub 700 mm şi cu . În condiţiile dealurilor subcarpatice. Se consideră că nucul creşte şi rodeşte satisfăcător în zonele în care temperatura medie anuală este de peste 8 °C.27°C când pot să degere în proporţie ridicată. Înfloritul şi legarea fructelor reprezintă o fenofază specifică la nuc. cu soiurile timpurii. La majoritatea soiurilor de nuc există un decalaj de una sau mai multe zile între perioadele de înflorire la cele două tipuri de flori (fenomen numit dichogamie). -29°C. . dar situate pe aceeaşi plantă. CERINŢELE NUCULUI FAŢĂ DE FACTORII ECOLOGICI Lumina Nucul este o plantă cu cerinţe foarte ridicate faţă de lumină. amelioratorii de soiuri de nuc au creat noi genotipuri care realizează producţii de peste 7-8 t/ha. legată în mod direct de nivelul temperaturilor înregistrate (pragul biologic de +10°C) în această perioadă. Nucul este o plantă unisexuat monoică. în ultimele decenii. coaja lignificată (endocarp) şi sămânţa (miezul).iarna sunt sensibili amenţii şi mugurii mixi la temperaturi de -25°C. În aceste cazuri (pomii sunt decăliţi). mai puţin decât la alte specii pomicole.ramurile anuale sunt distruse la -28°C. Dacă cele două periode de plină înflorire sunt decalate în timp. În lipsa luminii au loc perturbări în procesul de metabolizare a substanţelor sintetizate. . La soiurile de nuc. Apa Nucul este o plantă pomicolă cu cerinţe destul de mari faţă de apa din sol. El este foarte mult răspândit în zonele cu 600-800 mm precipitaţii anuale. .Maturarea fructelor . la fel se reduce rezistenţa plantelor la ger şi la atacul unor boli. nucul degeră şi la -20° C. adică are flori mascule (amenţi) şi flori femele dispuse separat.coincide cu momentul în care miezul şi-a desăvârşit evoluţia iar coaja verde crapă. La nuc se oţin 2-4 t/ha. polenizarea florilor femele cu polenul propriu nu este posibilă. creşterea lăstarilor şi fructelor este redusă. . Durata de emisie a polenului din amenţii unei plante poate fi de 8 . La florile femele. formată dintr-un înveliş exterior verde (epicarp).

Epocile de semănat pentru nuc sunt toamna şi primăvara. În cazul în care nucile nu au fost stratificate peste iarnă şi trebuie semănate. Reacţia solului este un factor ecologic important şi cu mari implicaţii în creşterea şi fructificarea nucului. în rânduri simple la 90 cm între ele şi 10-12 cm pe rând.40 cm pe rînd. Păstrarea facultăţii germinative. ca de altfel şi nivelul apei freatice influenţează în mod determinant creşterea şi fructificrea nucului . Alegerea şi pregătirea terenului în vederea înfiinţării şcolii de puieţi se efectuează ca la celelalte specii pomicole. dar nu trebuie să fie nici mai jos de 4 m. Toamna se poate face semănatul şi cu nuci nestratificate postmaturaţia având loc în cursul iernii. Grindina este un fenomen care produce nucilor pagube însemnate. Pe terenurile argiloase cu drenaj necorespunzător se produce în anumite perioade un exces de umiditate.calitatea inferioară a fructelor caracterizată în general printr-o variabilitate accentuată ca formă şi mărime . cu nuci cu postmaturaţia parcursă. Solul Nucul poate supavieţui pe aproape toate tipurile de sol existent în ţara noastră.neomogenitatea pomilor în cadrul plantaţiei Înmulţirea prin seminţe se recomandă numai pentru obţinerea portaltoilor şi a nucilor destinaţi productiei de lemn. Stratul de sol cu grosimea de minim 1-1.5 m este o condiţie obligatorie pentru cultura nucului. se introduc în apă firbinte la 55-60 °C unde se lasă 3 zile. la debilitarea sau chiar moartea plantelor. în câmp. se stratifică în nisip umed în încăperi la 24-26 °C timp de 10-14 zile. iar în final. apoi se scot şi se repetă operaţiunea. produşi în şcoala de puieţi. poate să dureze 2-3 ani.5-3 m. Semănatul de primăvară se face în a doua jumătate a lunii martie.5-6) Aerul Are influenţă asupra plantelor de nuc datorită vânturilor.repartizare neregulată a acestora să se intervină cu irigarea plantaţiilor. fără a se bilona. Vântul măreşte intensitatea de transpiraţie şi sporeşte nevoile în apă în cursul perioadei de vegetaţie. reţinându-se numai nucile perfect sănătoase şi cât mai omogene. (ph 7. nucile se pun peste iarnă la stratificat pentru parcurgerea procesului de postmaturaţie. la aceeaşi distanţă între rânduri şi 15-20 cm pe rând.din sămânţă nu este indicată. prezentând difetite dezavantaje ca: . Plantarea puieţilor se efectuează primăvara devreme (înainte de dezmugurit) la distanţa de 90 cm între rînduri şi de 35. Apa în exces conduce la asfixierea rădăcinilor. după care se scurg de apă. . Efectele negative datorate vântului se produc în timpul înfloririi (vânturile puternice limitează procentul de polenizare) sau în vară (dezrădicinarea nucilor în cazul unor furtuni puternice). . ÎNMULŢIREA NUCULUI Înmulţirea sexuată . Înfiinţarea câmpului I se efectueză cu puieţi de nuc de un an. după care se seamănă. Nivelul apei freatice nu trebuie să urce mai la suprafaţă de 2.pomii intră târziu pe rod. Recoltarea nucilor pentru sămânţă se face la maturitatea deplină. după care se bilonează cu un strat de pământ de 15-20 cm. rodire şi creştere necorespunzătoare. Grosimea stratului de sol sau volumul edafic util. Semănatul de toamnă se efectuează în a doua jumătate a lunii octombrie. Dacă nu se seamănă în toamnă.

altoirea cu mugure scutişor. . cu producţii mari de fructe de calitate superioară. La altoirea manuală îmbimnarea celor doi parteneri trebuie să se facă rapid şi cât mai bine pentru a evita oxidarea secţiunilor. + 4° C în saci de plastic. se vindecă foarte greu. Reuşita altoirii în câmp este condiţionată de realizarea temperaturii optime la punctul de altoire. Metode de altoire la nuc.altoirea mecanizată a nucului ORGANIZAREA EXPLOATAŢIEI NUCICOLE Delimitatea suprafeţelor . Înmulţirea asexuată sau vegetativă Este singura metodă de a transmite în deşcendenţă caracteristicile genetice iniţiale ale soiurilor. . cu muguri viabili bine dezvoltaţi şi internodiile scurte de 5-6 cm. în amestec cu insecticide adecvate. Altoirea nucului este mai dificilă decât la celelalte specii pomicole datorită mărimii măduvei. afluxului mare de sevă în timpul altoirii. cu înălţimea de peste 1. rotunde ca sectiune. Înmulţirea pe cale vegetativă. rezultând un material uniform şi de calitate şi prezintă avantajul precocităţii de rodire.altoirea cu mugure în ferestruică .puţin folosită la noi în ţară.altoirea cu mugure în fluier sau inel . Metodă puţin folosită. în poziţie verticală la temperatura de . . în România. Cele mai bune rezultate la prinderea la plantare se realizează cu material săditor sub formă de vragă în vârstă de 2 ani. Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor se efectuează prin aplicarea a 6-8 tratamente cu zeamă bordeleză în concentraţie de 0. Epoca de altoire începe din primăvară odată cu circulaţia sevei.cere ca grosime portaltoiului şi a altoiului să fie egală.1 septembrie .1°C . se depozitează cu vârful în jos. Pentru a diminua acest efect negativ se vor folosi la înmulţire numai plante libere de boli virotice. Traumatismele provocate sistemului radicular.dă rezultate bune în perioada 15 mai-15 iunie .altoirea în despicătură -se poate aplica în special în spaţii protejate în perioada repausului vegetativ cât şi în câmp.În vederea plantării. deziderat care nu se poate obţine în fiecre an. . Sursa de stimulare a calusării este căldura. se fasonează sistemul radicular prin uşoare scurtări ale rădăcinilor secundare a tulpinii deoarece mugurele terminal porneşte mai repede în vegetaţie şi asigură o creştere dreaptă a tulpinii.este o metodă obişnuită cu mugure în "T " îmbunătăţită. grosimea şi tăria fibrelor libero-lemnoase precum şi datorită oxidării rapide a tăieturilor din cauza conţinutului în substanţe tanoide. . Refacerea sistemului radicular după transplantare efectuată în condiţii normale durează cel puţin un an.6 m. Înmulţirea nucului prin altoire realizează o reducere a taliei pomilor care dă posibilitatea înfiinţării unor plantaţii cu densităţi sporite la unitatea de suprafţă. Pentru altoirea din iulieaugust recoltarea ramurilor altoi se face în ziua efectuării altoirii cât mai de dimineaţă. prezintă dezavantajul transmiterii unor boli virotice. Lungimea altoiului este de 2 muguri.se practică în spaţii protejate în perioada repausului vegetativ. Ramurile altoi trebuie să fie sănătoase. Perioada de altoire în cursul lunii august.1% sau cu alte produse cuprice.5. cu ocazia transplantărilor. pe lângă avantajele net superioare înmulţirii generative.altoirea cu mugure cu scutişor lung .altoirea în copulaţie perfecţionată. Este necesar ca portaltoiul şi altoiul să aibă aceeaşi grosime. în perioada 15 august.

în cazul plantării de toamnă şi primăvara (februarie-martie) pentru plantarea de la sfârşitul lunii martie Plantarea materialului săditor . Un criteriu de maximă importanţă pentru alegerea soiurilor îl constituie valoarea de polenizare.în pătrat .fertilizare de bază concomitent cu arătura folosind: 40-60 t gunoi de grajd/ha. având grijă să fie încorporate bine în sol deoarece sunt greu solubile şi nu pot pătrunde la nivelul rădăcinelor .în primii ani.la fiecare parcelă se va lăsa loc de acces în interior spre şi dispre drumuri publice Alegerea sistemului de cultură . dacă este necesar se defrişează.concomitent cu săparea gropilor se pregăteşte şi fertilizarea locală . şi au nevoie de polen de la alte soiuri Distanţe de plantare . . Aşezarea nucilor faţă de limitele parcelelor (hotarele cu vecinii) se face la cel puţin 4-5 m distanţă .pregătirea terenului pentru plantare se poate face vara-toamna (august-octombrie). cu picheţi din lemn 50-60 cm înălţime şi 3-4 cm grosime.terenul se curăţă.soiurile româneşti sunt cu un grad ridicat de neconcordanţă între înflorirea florilor mascule cu cele femele.cultură intensivă : 7-8 m /6-8 m -D 150-200 pomi/ha .se folosesc plantaţii de tip clasic cu distante de 9-10 m între rânduri şi 8-9 m pe rând şi densităţi de 110-140 pomi /ha .mobilizarea solului se face cu 4-6 luni înainte de plantare .în cadrul unei în plantaţii se vor planta mai multe soiuri în funcţie de mărimea acesteia. dacă panta este de peste 6-7 % (se aşează rândurile pe curbele de nivel) .lucrare de mobilizare profundă a terenului între 30-60 cm.în chinconz Pregătirea locului pentru plantare . Cu cât suprfaţa este mai mare (50-100 ha) cu atât aceasta este mai rentabilă.cultură clasică : 9-10 m / 8-9 m . Cu cât solurile sunt mai puţin favorabile cu atât gropile ar terbui să fie de dimensiuni mai mari.după pichetare se trece la săparea gropilor pentru plantare (manual sau mecanic) de regulă acestea se fac 1/1/0. cu mare atenţie . . funcţie de grosimea solului . 80-120 kg/ha fosfor şi 120-150 kg/ha potasiu.orientarea rândurilor va ţine seama de panta terenului. de regulă 3-4 soiuri.Exploataţia nucicolă rentabilă presupune o suprafaţă cultivată cu nuci. de poziţia soarelui (rândurile se orientează nord-sud pentru ca lumina să fie repartizată egal pe toate părţile coroanei) ..în dreptunghi . .8 m.D 110-140 pomi/ha .delimitarea supafeţelor se va face cu precizie (măsurători) şi dacă este posibil prin construirea unui gard de sârmă ghimpată.uşoara nivelare . .cu 25-30 zile înainte de plantare se face discuirea prin două treceri perpendiculare . până la intrarea pe rod (4-5 ani) solul se menţine ca ogor negru pe toată suprafaţa cu ajutorul grapei cu discuri şi a cultivatorului Pregătirea terenului pentru plantare .pichetarea se face ţinând seama de limitele parcelelor.sepot folosi diferite tipuri de asezare a plantelor: . de minim 5-10 ha.

partea de sol rezultată din pământul scos din partea de sus a gropii se amestecă cu 25-30 kg gunoi de grajd şi 50-60 g superfosfat şi 50-60 g sare potasică şi se introduc în groapă (cel puţin jumătate din adâncimea gropii). Plantarea de toamnă are avantajul că permite pomilor să-şi reia activitatea şi să apară rădăcini noi (rizogeneza) astfel că aceşti pomi se prind într-un procent mai mare. Dacă se palntează pomii pe fundul gropii la adâncimea de 80 cm. cu multe rădăcini cît mai lungi posibile . de aceea la transport pomii se protejează cu prelate sau folie de polietilenă. după care tastăm uşor acest amestec. Pomul se plantează în groapă la acelaşi nivel de adîncime la care a fost şi în pepineră. dacă solul nu îngheaţă şi temperatura aerului se menţine peste 0 °C este posibil să plantăm nucul şi în lunile de iarnă. Etapele plantării: .mocirlirea rădăcinilor ( balegă de bovine 1/2. . . Plantarea de primăvară este mai puţin recomandată. .pentru plantare se folosesc plante altoite în vârstă de 1-2 ani . şi ţine de la căderea frunzelor până la momentul îngheţării solului.plantele de 2 ani au înălţimea de circa 2 m. cu tot sistemul radicular. La început vom definitiva pregătirea gropilor de plantare.. Rămâne loc liber în groapă de cca 30-35 cm. Dacă se plantează cu rădăcinile la 3-10 cm adîncime pomii se usuca din cauza lipsei de apă.pentru îmbogăţirea solului cu ciupercile ce alcătuiesc micoriozele la nuc (absolut necesare) la fiecare groapă la plantare se aduce 1-2 kg de sol din plantaţile vechi de nuc. rădăcinile se axfisiază. lemnul bine maturat şi sănătos şi mugurii bine formaţi.pomii sunt sensibili la loviturile mecanice şi mai ales la expunerea la soare şi aer a rădăcinilor. Am introdus gunoiul de grajd şi îngrăşamintele minerale amestecate cu solul până la proximativ 2/3 din înălţimea gropii. Indiferent când plantăm se impun anumite operaţiuni comune obigatorii. aşa încât pomii să nu fie afectaţi de gerurile puternice din cursul iernii . Se introduc în şanţuri de 50-60 cm adâncime făcute cu 1-2 zile înainte. pămînt fertil 1/2 şi apă ) . Pregătirea materialului săditor pentru plantare .calitatea plantelor destinate plantării este capitală pentru reuşita unei plantaţii de nuc Plantarea pomilor Perioada de plantare coincide cu perioda de repaus a pomilor.repichetarea terenului pentru poziţionarea locului definitiv de aşezarea pomului. bine lemnificte şi cu mugurii sănătoşi. pentru că acesta este de regulă cu 10-20 cm mai sus decît adâncimea la care a fost pomul în pepineră.2-1. cu tutori de 1. . fără ca partea din sol să aibă timpul necesar să formeze rădăcini noi şi să începă procesul de absorţie al apei şi altor elemente minerale. Stratul de deasupra rădăcinilor este de 5-6 cm. exact cît este necesar să introducem complet pomul cu toate rădăcinile sale. Sistemul radicular trebuie să fie cât mai bine dezvoltat. atunci stratificarea se face în şanţuri ceva mai adânci. iar peste sistemul radicular se aşează un strat de pământ gros de 50-60 cm. Rădăcinile odată afectate au capacitate foarte scăzută de a se reface în timp scurt.fasonarea . Sistemul radicular este format din numeroase rădăcini dintre care minim 3 sunt de peste 35 cm lungime.dacă plantarea se face în zilele mai calde din iarnă sau în primăvara. . . imediat după plantare temperatura creşte şi provoacă pornirea în vegetaţie a părţii aeriene.nucii se stratifică imediat în sol. şi pomii mor. Perioada este scurtă. Se acoperă rădăcinile cu pământ umed şi se ocupă toate spaţiile dintre rădăcini.5 m înălţime şi 5-6 cm grosime de care se leagă pomul în primii 2-3 ani.plantele de nuc cu altoiul de 1 an trebuie să fie cu înălţimea de minim 50-60 cm. Nu terbuie urmărit punctul de altoire.

ca şi la pomii răzleţi trunchiul se proiectează la 2-2. Tăierea rămâne pentru acest tip de plante singura modalitate de menţinere a unui echilibru favorabil între creştere şi fructificare. protejarea contra temperaturilor scăzute din timpul iernii.pentru plantaţiile intensive. de această dată în fiecare an.8-1. Pentru plantaţiile moderne se impune conducerea şi formarea coroanelor care să răspundă cerinţelor.coroană cu ax vertical liber Tăierile de întreţinere şi fructificare.5-2 m se pretează pentru plantaţiile semi-intensive. După proiectarea trunchiului este necesar să avem în vedere. La pomii cu fructificare terminală. odată ce au ajuns la potenţialul maxim de fructificre se conturează trei zone distincte: zona exterioară. Tăierile de fructificare sunt diferite la cele două tipuri de soiuri. Aceste tăieri se vor efectua an de an până la încheierea ciclului de viaţă al plantei. Acestea se reduc la rărirea formaţiunilor fructifere din exteriorul coroanei pentru a favoriza pătrunderea luminii în zonele din interior şi a crea condiţiile necesare formării şi fructificării a cât mai multor ramuri din această zonă. prin învelirea pomilor cu hârtie sau alte materiale orgaice. nucii suportă foarte bine operaţiile de tăiere. care se execută în perioada de repaus vegetativ. Cu alte cuvinte. . tasând uşor pământul din jur începând de la marginile gropii către interior (operaţiunea se repetă de mai multe ori). zona intermediară.5 m. extensive. Dacă nu vom efectua tăirile de fructificare. astfel de soiuri nu pot fi folosite în plantaţii dacă nu li se asigură o creştere puternică pe parcursul perioadelor de vârstă. cu fructificare terminală şi cu fructificare laterală. după trecerea perioadelor cu geruri mari. Cel mai bine este atunci cînd folosim pomi de doi ani care deja au înălţimea la care se poate forma coroana. Singura modalitate directă de a îmbunătăţi fructificarea la aceşti pomi constă în efectuarea la cel puţin 3 ani a tăierilor de fructificare. Tăierile de fructificare vor începe la vârsta de 3-4 ani a plantelor deoarece acestea fructifică mai devreme decât soiurile cu fructificare terminală. Odată cu definitivarea formării coroanei se trece la efectuarea tăierilor de întreţinere a coroanelor şi de fructificare. Principalele forme de coroană la nuc folosite în diferite tipuri de plantaţii sunt: . Pentru a se forma trunchiul la înălţimea dorită pomul are nevoie de 1-2 ani. cu fructificare terminală . cu fructificare laterală şi cu pomi conduşi în garduri fructifere. vom constata o reducere a potenţialului de fructificare concomitent cu scăderea mărimii şi calităţii nucilor.Plantarea se face în mod obişnuit ca la orice pom. cultivate în sisteme agropomicole. vom avea în vedere că aceştia au tendinţa naturală de a-şi încetini creşterea pe măsura intrării în fructificare.5 m -un trunchi de 1. Astfel de tăieri se efectuează în februarie -martie. Prin tăierile de întreţinere se va acţiona asupra ramurilor care s-au frânt. cu precădere la sfârşitul iernii începutul primăverii. Se vor îndepărta şi lăstarii lacomi care pot apărea pe trunchi sau la baza şarpantelor. prin îndepărtarea lor.coroana globuloasă . Toţi nucii din România au o coroană naturală. Alegerea sistemelor de cultură -la plantaţiile clasice. În această situaţie apare mai timpuriu problema de îndesire a coroanei dar şi a creşterilor cu lungimi foarte mici. cel mai adecvat trunchi are o înălţime de 0. a celor care s-au suprapus şi se umbresc. de formă globulosă. zona din interior . relativ răsfirată. La pomii cu fructificare pe ramuri laterale.coroană globuloasă cu ax .

190 kg/pom . în primii ani se fertilizează şi cu fosfor 15-20 kg/ha fosfor şi 20-25 kg/ha potasiu. Administrarea azotului se face fracţionat 1/3 din cantitate în toamnă şi 2/3 în primăvară. Se preferă plante cu înrădăcinare mai superficială cum este fasolea .anul 6 .ogorul negru .330 kg/pom .anul 2 . FERTILIZAREA Când gândim fertilizarea la nuc.0. . Concomitent cu fertilizarea cu azot.066 kg/pom .anul 5 .20 kg/ha . Începând cu anul 5 acesta se poate administra pe întreaga suprafaţă. ambele administrate în toamnă şi încorporate în sol. ceapă. La noi în ţară nucii sunt cultivaţi în sistem agro-productiv de cultură extensiv. Dactylis glomerata etc.se practică când pomii sunt încă mici şi nu au intrat în frucificare deplină. Prima fertilizare .10 kg/ha .132 kg/pom .0.264 kg/pom .se practică tot mai puţin datorită costului ridicat şi din cauza unor elemente tehnologice. Noile exploataţii nucicole intensive practică alte sisteme de întreţinere a solului cu influenţe pozitive asupra ceşterii şi fructificării cum sunt: . .400 kg/pom Azotul se administrează individual pe pom. iar pe de altă parte dispare o cantitate însemnată de elemente minerale odată cu recolta. Pentru evitarea unei concurenţe cu nucii se aplică suplimentar pe iarbă 80-100 kg N/ha. Acest sistem se practică în zonele cu umiditate mare sau cu posibilităţi de irigare. Fertilizarea anuală a palntaţiilor începe cu anul I şi este diferenţiată în funcţie de vârstă şi mărimea pomilor.Lucrările de înterţinere a solului în plantaţii. . în funcţie de arătura adâncă.60 kg/ha .0.anul 4 . Cea de-a doua fertilizare.40 kg/ha . extrem de importantă se referă la fertilizarea la groapă cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu. Azotul se administrează în următoarele cantităţi: . Îngrăşămintele se împrăştie pe toată suprafaţa terenului şi se încorporează la adâncimi mari 35-60 cm. cînd se aplică 40-60 t gunoi de grajd/ha. la care se mai adaugă 80-120 kg/ha P2O5 şi 120-150 kg/ K2O. mazărea . De observat că în aceste etape nu se folosesc îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu.0. căpşuni. Pe parcursul perioadei de vegetatşie iarba se coseşte de 3-5 ori şi se lasă pe sol ca mulci.. în care plantele se găsesc de regulă pe păşuni şi fâneţe. folosind intervalul dintre rânduri.se practică pretutindeni în lume şi se face cu ierburi perene ca Lulium perene. Din comparaţia făcută între compoziţia chimică a organelor nucului şi cea a solului.culturile asociate .anul 1 . timp în care secătuiesc solul. iar pomii stau pe acelaşi loc zeci de ani. puţin mai mult decât proiecţia coroanei pe sol. ele au un efect nedorit asupra sistemului radicular după plantare (inhibă fenomenul de rizogeneză şi întârzie formarea noilor rădăcini şi prinderea la plantare). avem în vedere că terenurile pe care sunt amplasate plantaţiile sunt sărace în elemente minerale.50kg/ha . Se întreţine prin lucrări mecanice combinate uneori cu erbicidare pe rânduri. lemnul şi chiar o parte din frunze. rezultă că există un deficit de elemente minerale deoarece necesiţăţile plantelor sporesc an de an.30 kg/ha . numită şi de bază se aplică odată cu lucrarea de mobilizare a solului înainte de plantare. Pe lângă faptul că aceste îngrăşăminte sunt foarte solubile în apă şi uşor levigabile în sol.înierbarea livezilor .0. în afară de dozele care se administrează pentru nuc.anul 3 . deci cu terenul înierbat natural iar singura lucrare care se face este cea de păşunat sau cosit.0.

Boala se manifestă sub formă de pete negriciose în jurul mugurilor. Mugurii atacaţi mor. ca epocă . Administrarea îngrăşămintelor se face la fel ca la plantaţiile tinere. după care provoacă moartea pomului. este prezentă în ţara noastră şi cauzează moartea plantelor. Pomii sunt infectaţi de o bacterie care provoacă formarea de gale pe rădăcini şi în zona coletului. La partea aeriană. Aceste gale se formează ca urmare a pătrunderii bacteriei prin răni. Pentru combaterea bolii sunt posibile măsuri prevetive . Punctul se extinde. faza de creştere a lăstarilor Antagnoza nucului . Când atacul este puternic nucile rîmân mici şi uşor deformate.provocată de un virus. Tratamentele se vor efectua în fazele de maximă sensibilitate a organelor atacate: la începutul înfloririi. Protecţia fitosanitară Nucul este o plantă atacată de numeroase boli şi dăunători. De cele mai multe ori boala se extinde şi la rădăcinile mai groase din apropierea coletului. Nucile au un număr mai mare sau mai mic de pete brune care în centru lor sunt mai deschise la culoare. Ciuperca trăieşte în sol. Primăvara. care perturbă circulaţia sevei în plantă.o boală provocată de o ciupercă. Metodele de luptă sunt preventive. Kocide etc. care provoacă tumori. Cel mai tipic atac al bolii se produce la nivelul trunchiului în zona coletului. perioada de creştere a fructelor. Amenţii. Boala se transmite uşor prin polenul care contaminează flori femele de la . unele ramuri se usucă iar în final planta moare.boala este răspândită pretutindeni. se curăţă locul de apariţie şi se cicatrizează plăgile. Combaterea bolilor Bacterioza nucului . Solurile acide. Boala liniei negre . Ţesuturile necrozate de pe trunchi prezintă exudate. După trecerea iernii alte organe se infectează de la această sursă. Boala se manifestă pe frunze. toamnele umede şi iernile geroase favorizează dezvoltarea bacteriei. se folosesc produse cuprice. apoi brune cu margini brune-închise. la început galbene. Cancerul galicol al rădăinilor. ramuri şi fructe. Lăstarii atacaţi prezintă pete alungite şi uşor adânci. Atenţia fermierilor va fi concentrată asupra combaterii dăunătorilor care produc pagube majore nucului.este provocată de o ciupercă şi se manifestă pe trunchi. răspândită în toată ţara. Pentru combatrea bolii. în coroană şi la rădăcini. dar acestea se împrăţie pe toată suprafaţa. Combaterea chimică se face cu produse cuprice. În acest fel este foarte uşor de identificat şi localizat atacul. Bacteria pătrunde în cursul verii în muguri vegetativi şi floriferi pe care îi infectează. mugurii nu mai pornesc în vegetaţie sau emit lăstari care mor brusc. Infecţia se produce prin rădăcini de la spori care circulă prin apă. Limitarea atacului se face cu substanţe pe bază de cupru (Champion.este cea mai periculoasă boală a nucului. Din rană se scurge seva oxidată. Pe măsură ce boala avansează. Frunzele atacate prezintă mici pete poligonale. Cancerul bacterian. se evită cultura pe soluri acide. turdacupral. florile femele şi fructele foarte mari atacate evoluează odată cu bola care se extinde şi asupra miezului. Pe frunze atacul se manifestă sub formă unor puncte cu margine înconjurată de un ţesut galben (halou de culoare galbenă) care ulterior se necrozează. în special pe ramurile din exteriorul coroanei. cuprinzând tot trunchiul. de la care a luat numele şi boala. 40-60 kg/ha fosfor şi 80100 kg/ha potasiu.bacterioză răspândită în toată ţara şi se manifestă mai ales la pomii tineri pe ramuri de 1-2 ani. apar modificări importante privind culoarea frunzelor. Funguran.Fertilizarea anuală se situează la nivelui a 80-120 kg/ha azot. Din unirea mai multor puncte de atac frunza se răsuceşte. Boala cernelii .

funcţie de intensitatea atacului Nissorun 0. Oleocarbetox 1.parazitează ramurile nucului. Combaterea viermelui se bazează pe substanţe cu acţiune ovicidă şi larvicidă ca: Decis 0. Adultul este un mic fluture care îşi depune ouăle în apropierea nucilor. se defoliază prematur şi în final pomul avansează spre un declin total. Ouăle sunt depuse când temperatura este peste 15°C(noaptea). acestea pătrund în fructe unde se dezvoltă ajungînd până la 2 cm lungime. În populaţii mari provoacă reducerea creşterilor anuale. Omizile penetrează fructul . Primele simtome ale bolii se manifestă la nivelul creşterilor terminale care sunt mai reduse. La începutul lui mai apar primii adulţi. atacul provoacă decolorarea frunzelor pe partea superioară.cel mai mare dăunător al nucului. Păduchii ţestoşi .03%. de productia scazuta si de gradul ridicat de perisabilitate a cireselor. Karate 0. . Combaterea dăunătorilor Viermele nucilor .pomii sănătoşi. Hibernează sub formă de lavă în scoarţa pomilor sau în sol. Păianjenul roşu este răspândit pretutindeni şi atacă numeroase specii pomicole. deshidratarea lăstarilor şi în final uscarea completă a ramurilor parazitate (2-3 ani) Cele mai eficace tratamente sunt cele de iarnă pe bază de uleiuri sau cele din faza de larve migratoare (iunie-iulie) când sunt sensibile la unele pesticide puternice. începând de la bază către vărf.5 %. sub formă de colonii. Restangerea ariei de cultura a ciresului a fost influentata de marile probleme care apar la intretinerea plantatiilor si la recoltarea fructelor ( datorita inaltimii mari a pomilor ). După apariţia omizilor. Efectul atacului se extinde asupra creşterii şi maturii lăstarilor şi al fructelor.05% şi altele. În primăvară se transformă în crisalidă şi în luna mai apar fluturii. Prezintă două generaţii pe an: la jumătatea lui mai şi începutul lui septembrie. (Material realizat după Ion Btu. Mihai Botu. Ele distrug conţinutul fructului şi apoi trec în fructele vecine. Boala se transmite şi prin seminţe şi altoire. în jurul mugurilor. Gheorghe AchimCultura nucului în exploataţii nucicole moderne) Specificul culturii ciresului Ciresul este o specie mai putin raspandita la noi in cultura. de-a lungul nervurilor. În funcţie de condiţiile climatice au 7-9 generaţii pe an. care vor indica tocmai o perturbare de circulaţie a sevei prin punctul de altoire.015% etc. incubaţia durează 7-20 zile. Concomitent pot apărea drajonii de pe portaltoi. desi conditiile de clima si sol ii sunt deosebit de favorabile. Atacul puternic face frunzele cu aspect mat şi uşor brunificat . În combaterea acarianului roşu se foloseşte un tratament de iarnă Oleoekalux 1. Cel deal doilea zbor al fluturilor se produce în iulie-august.5 % şi tratamente în vegetaţie. care în final va duce la separarea altoiului de portaltoi. Începînd cu sfîrşitul lunii august femelele depun ouăle hibernale.

Gemesdorf. la randul lor ramifica slab si formeaza din loc in loc grupuri de ramuri. Soiurile de cires pot fi plantate si in densitati mari (3333 pomi/ha). ramuri plete si buchete de mai. tufa vas si cordonul vertical la pomii tratati cu paclobutrazol. Stella. cresterea densitatii de plantare si alegerea unei coroane adecvate reprezinta prioritati si in dezvoltarea acestei culturi. Clasic. Bigarreau Moreau. Sam). soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai : Stella. care asigura fructe pentru consum in stare proaspata si materie prima pentru industrializare. pomii se planteaza in sistem semiintensiv (300-500 pomi/ ha) si intensiv (500-1250 pomi/ha). Tipul de fructificare Dupa tipul de fructificare. Severin. Bing. Mona. Acestea. Hedelfinger. Severin. deoarece in ultimul timp au fost creati portaltoi cu vigoare mijlocie si mica (INMIL. Sortimentul de soiuri In prezent pe piata mondiala exista doua mari grupe de soiuri. desfasurate pe spatii largi care fac ca tot timpul coroana sa se mentina suficient de rara. Sam. Bigareau si Napoleon. Spre deosebire de celelalte specii drupacee (caisul. Jubileu 30. intensitatea cresterii ciresului se manifesta diferit. Somesan. Bigarreau Donisen. cu conditia ca ele sa fie tratate cu paclobutrazol ( o substanta retardanta). dupa predominanta formatiunilor de rod. In cadrul grupului de soiuri standard. prunul). Cultura ciresului intensiv si superintensiv se va extinde mult. Iva. Lambert compact.Redresarea culturii ciresului a inceput odata cu introducerea noului sortiment de soiuri cu vigoare mijlocie (Bigarreau Moreau. Ulster< Boambe de Cotnari. .Usler. Izverna. palmeta cu brate oblice. CAMIL) care reduc talia pomilor cu cel putin 30-50%. ciresul formeaza in timpul cresterii un ax puternic. La plantare se folosesc pomi sub forma de varga. Rosii de Bistrita. Bigarreau Moreau etc. Piticirea pomilor. Cerna. Lambert compact) si foarte productive (Van. coroana sanger. se diting 3 categorii de soiuri si anume : a). ramuri lungi. Gemersdorf. Formele de coroana folosite sunt :vasul ameliorat. Mai lenta in primii 4-5 ani de la plantare si mai activa in urmatorii ani pana la obtinerea primelor recolte economice. Bigarreau Burlat. Cerna. Van. care rodesc pe : ramuri mijlocii. soiurile de cir3s pot fi grupate in : -soiuri tip spur. Specificul infiintarii plantatiilor In livezile comerciale. pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei. Ramurile de rod se formeaza mai intai pe ax si sarpante si mai tarziu (dupa mai multe ramificari) pe ramificatiile exterioare ale coroanei. piramida modificata. care fructifica numai pe buchete de mai( soiul Ferrovia) . Stella. DAMIL. Un sortiment orientativ pentru microferme de cires ar putea fi alcatuit din soiurile : Rivan.soiuri de tip standard.Van.Pentru prelungirea duratei de viata a ciresului trebuie evitate solurile grele si cu exces temporar de umiditate. Bing. piersicul.Colina. Bigarreau Burlat. cu mugurii axilari nevatamati sau c Cresterea si rodirea In perioada de tinerete. Armonia.

Bing. Jubileu30. Zona a II-a cuprinde terasele mai indepartate ale Dunarii si o parte din campia Timisului. c). Boambe de Cotnari. Zona a V-a este situata in centrul si nord-vestul tarii.b). ci ierni reci si veri calde. Specificul infiintarii plantatiilor .soiuri care rodesc pe ramuri plete : Ramon Oliva. cu inversiuni termice primavara. La unele soiuri. Marculesti 9/4.2/3 din lungime) pentru obtinerea unei ramificatii abundente. cu conditii mai putin favorabile pentru cultura caisului. Zona a III-a include campiile de est . pe plete si buchete (Ramon Oliva) solicita de asemenea taieri sumare ale semischeletului. soiuri care fructifica in principal pe ramuri mijlocii : Hedelfinger. sud-est si de vest ale tarii. insa. La soiurile spur (Ferrovia) taierile sunt mai intense in primii ani. Favorit. se inlatura portiuni mari din semischelet. Neptun. Cerna). cresterile sunt temperate in asa fel incat majoritatea ramurilor care se formeaza sunt purtatoare de rod. care au coroana indesita. Dupa inceperea fructificarii. Somesan. se suprima ramurile degarnisite . Soiurile care rodesc pe buchete de mai si ramuri mijlocii (Gemersdorf. unde frecvent apar curenti reci si distrug partial recoltele de caise. Stella. Roze. iar cele retinute se scurteaza pentru regenerare deasupra unui buchet. NJA 19. Rosii de Bistrita. Selena si Olimp. cand se formeaza structura de baza a coroanei. Taierile de productie la pomii aflati in plina rodire In aceasta perioada se intensifica gradul de scurtare a semisheletului. Comandor. formata din ramuri mijlocii si plete viguroase. La pomii netaiati de multa vreme. Specificul culturii caisului Pentru cais au fost stabilite 5 zone de cultura. Soiurile recomandate in zona aIII-a sunt : Timpurii de arad. Zona a IV-a este alcatuita din latura interioara a Subcarpatilor de Curbura. taierea se executa simultan cu recoltarea fructelor. Crisurilor si aradului. intensitatea taierii se diminueaza foarte mult. ulterior. Campiile Somesului. Van. Taierile de productie La cires taierile de productie sunt mai reduse ca volum decat la celelalte specii pomicole. Zona I (cea mai buna) este situata de-a lungul Dunarii si in apropierea litoralului Marii Negre. concomitent cu regenerarea unor formatiuni de rod. Taierile la pomii tineri constau in scurtarea puternica a prelungirilor anuale si a semischeletului (cu 1/3. diferite ca grad de favorabilitate in functie de conditiile de mediu.

structura coroanei se reinnoieste in totalitate. iar sub actiunea temperaturilor scazute mugurii floriferi si fructele tinere sunt distruse in mare parte sau in totalitate. care sa reziste mai bine la temperaturile scazute din anul urmator. volumul si gradul de scurtare a ramurilor se stabileste in asa fel uncat semischeletul sa fie permanent reinnoit si garnisit cu ramuri mijlocii si anticipate viguroase. scurte si debile. continuu sau intrerupt ( cu 2-3 valuri de crestere) in functie de umiditatea din sol. gerurile mari din cursul iernii si ingheturile tarzii de primavara pot produce mari daune productiei de caise. semischelet cu 1/3-1/2 din lungime pentru fructificare. iar fructele obtinute sunt mici si fara valoare comerciala. ramurile de schelet formeaza cu axul pomilor unghiuri de insertie mijlocii si mici. La pomii maturi.Caisul se planteaza la distanta de 6/5 m in livezile clasice. In anul fara rod. Dintre soiuri. Silvana si Excelsior. dupa deschidere. Prin taierea pomilor cu florile cazute in totalitate se urmareste : -reinnoirea structurii permanente a coroanei (a ramurilor de schelet) . Cand incarcatura de muguri de rod este redusa si situata la periferia coroanei. cad in masa. Pentru refacerea potentialului de fructificare al acestor pomi sunt necesare taieri severe in lemn de 4-5 ani. Lastarii anticipati formati in zona de varf a lastarului principal nu se scurteaza . cu 2-3 valuri de crestere. cel mult se raresc daca sunt prea desi. coroana pomilor se deschide prin arcuirea bratelor. iar zona de fructificare s-a deplasat spre periferia coroanei. Astfel ramurile de schelet se reduc cu ¼ din lungime. lastari anticipati si muguri de rod. cand pe sarpante si subsarpante se formeaza lastari normali. Cresterea si rodirea In perioada de tinerete. iar cresterile de la periferia coroanei devin mici si nesemnificative. eliminandu-se astfel ramurile subtiri si buchetele slabe. soiurile de cais se altoiesc pe prun sau cuintrmediar de prun. taierile de productie se executa diferentiat in functie de varsta si vigoarea semischeletului. la inceputul primaverii ( dupa caderea florilor si fructelor) in vederea obtinerii unor formatiuni de rod viguroase. lungimea si incarcatura ramurilor cu muguri floriferi. Aceste intreventii sunt cu atat mai necesare cu cat caisii nu au fost taiati. 3. unde ramurile de rod sunt dese. scurtarea si rarirea ramurilor lacome. Pe fiecare portiune de crestere a lastarului principal se formeaza un numar variabil de anticipati care indesesc adeseori coroana pomilor. ramificare si formarea de noi ramuri purtatoare de rod. 4/3m in livezile intensive si la 4/2 m in livezile superintensive. In primii ani de crestere. Cand pomii incep sa fructifice (anii 3-4 de la plantare) intensitate cresterilor se reduce. ramifica mai bine Timpurii de Chisinau si Cea mai buna de Ungaria si mai slab –Sirena. la distanta de 15-20cm si scurtarea lastarilor principali la 3-4 anticipati vigurosi. florile de cais. Datorita secetei. In unii ani.5m in parcelele cu alei de trafic tehnologic.5/2. ale caror flori avorteaza de regula. formate in zona de curbura a sarpantelor. iar dupa 3-4 recolte normale. singurele interventii care se fac sunt cele legate de reductia semischeletului din interiorul coroanei. Primele interventii care se executa in luna iulie constau in rarirea lastarilor fertili. soiurile de cais au un ritm de crestere rapid. seceta din timpul vegetatiei. Momentul. Taierea de productie Taierile de productie la cais incep in anul III de la plantare. Soiurile de cais sunt autocompatibile si la plantare nu au nevoie de polenizatori. . Pentru evitarea pieirii premature a pomilor.

2/3 din lungime si de eliminare a lemnului batran si epuizat. De Portugalia. care in anul urmator fructifica. cu sanse reduse in formarea ramurilor de rod viguroase si a unor fructe de calitate superioara. Pentru aceasta se fac taieri de reductie a scheletului si semischeletului( fara rod) cu 1/3-2/3 din lungimea acestuia. La pomii cu recolte mici (sub 40% din recolta normala) taierile se fac mai tarziu. iar toti ceilalti. Champion si De Constantinopol)sunt cantonate indeosebi in Delta si in zona colinara. obiectivele taierii sunt legate de protectia recoltei si de reinnoirea structurii coroanei. Pentru a preveni aceste neajunsuri. -realizarea unei repartizari mai uniforme a noilor ramuri de rod in coroana pomului. Pomii care nu au fost taiati in perioada de tinerete si au un semischelet lung si subtire. se formeaza un numar mare de lastari vigurosi care tind sa indeseasca coroana pomilor si sa umbreasca fructele ramase. sunt tratati astfel : se reduce cu 1/3 scheletul si semischeletul si se elimina toate ramurile de rod cu sanse minime in evolutie si supravietuire. Dupa efectuarea acestor reductii sub punctul de taiere si pe ramurile de schelet. se fac lucrari in verde pentru rarirea lastarilor. In urma acestor interventii se formeaza 3-4 lastari anticipati cu muguri de rod.intr-o plantatie din Braila a fost descoperita arsura bacteriana si productia de gutui a devenit nesigura. Ramurile lacome formate la baza si pe curbura sarpantelor sunt dirijate in spatiile libere ale coroanei. pentru formarea de noi cresteri vegetative viguroase necesare completarii spatiilor libere din coroana si amplificarii rodirii .-activarea mugurilor adventivi si dorminzi din zonele degarnisite. Aceasta lucrare se repeta timp de 3 ani consecutiv. iar cei debili se suprima. pe o zona de 15-20cm se elimina. in luna mai. In acest scop se fac taieri de reductie a sceletului si semischeletului ci 1/3. in fenofaza cresterii intensive a lastarilor. iar cele mai sensibile (Bereczki. cand fructele au marimea unei alune si nu mai cad fiziologic. cu multe zone degarnisite si ramuri de rod debile. Gutuiul (Cydonia oblonca)este una din speciile pomicole care s-a adaptat si fructifica bine atat in campie cat si in zona colinara. Pentru regarnisirea ramurilor de schelet si de semischelet cu formatiuni de rod viguroase. Incepand din anul 1992 . Aurie de Delta si Galbene Moldovenesti)sunt mai adaptate pentru conditiile Campiei Romane. Reintinerirea periodica (la 3-4 ani) a ramurilor de semischelet la cais este necesara deoarece acestea se degarnisesc foarte usor in timpul fructificarii. sunt retinuti din 20 in 20cm lastarii vigurosi. Specificul culturii gutuiului Soiurile de gutui mai rezistente la ger (De Husi. dupa care se scurteaza cu 1/3 din lungime pentru ramificare. intr-o pozitie orizontala usor ascendenta. stimularea formarii anticipatilor si proiecterea unor ramificatii laterale care sa umple ramurile in coroana. Pentru refacerea prelungirii sarpantelor si subsarpantelor se aleg lastarii cei mai vigurosi de sub punctele de taiere. -coborarea zonei fructifere periferice spre partea mediana a pomului . In acest caz. Stimularea formarii anticipatelor se realizeaza prin ciupitul lastarilor retinuti la inaltimea de 35-40cm. in asa fel incat anual sa se reduca cel mult 30% din volumul coroanei pentru a nu compromite recolta de fructe. A trebuit sa treaca multi ani si oamenii sa constate ca .

ramurile de schelet se arcuiesc si in interiorul coroanei pornesc lastari vigurosi (din muguri dorminzi de la baza sarpantelor) care tind sa restabileasca forma naturala a coroanei. Winter Banana cultivat pe Valea Teleajenului produce fructe rosii. marul se cultiva pretutindeni. In stare semispontana. Unele soiuri de mar dau fructe de o calitate exceptionala numai in anumite conditii de microclimat. cu muguri mixti si vegetativi. In anii 2-3 . pana la crearea unor noi soiuri rezistente la focul bacterian. In timpul rodirii. Dupa fructificare. Soiurile sunt autocompatibile si de aceea nu necesita polenizatori . La pomii maturi . eliminarea maciuliilor epuizate si reductia semischeletului. Cand numarul maciuliilor este pra mare. taierile constau in reductia semischeletului la nivelul unei maciulii viguroase. dupa 4-5 ani de rodire( fara raieri). Dar cei mai multi meri se intalnesc pe dealurile si vaile judetelor Arges. se apreciaza ca in prezent plantarile pe suprafete mici par deocamdata sa fie singura alternativa de a mai produce gutui pentru nevoile gospodaresti. cu inaltimi de 2-3 m si coroana rasfirata. iar in cultura este condus cu trunchi (mijlociu si inalt) si atinge o inaltime de 8-10 m. iar cei mai putini in sud-estul tarii si in campie. Astfel soiul Jonathan realizeza fructe intens colorate (rosu inchis) pe valea Gorgovei (Ramnicu-Valcea) si in localitatile Sisesti si Bistrita (Mehedinti) . varful lastarului se ingroasa si capata forma unei maciuci. Soiurile de gutui se altoiesc pe portaltoi de gutui inmultiti prin butasi sau marcotaj. gutuiul creste ca arbustoid. purtatoare de rod. soiul Golden Delicious produce fructe galben-portocaliu in judetul Bacau . care au capacitatea de a forma ramuri noi lungi. In anul 4 se fac taieri de reductie a semischeletului si de regenerare a maciuliilor si coarnelor de melc. asemanatoare mladitelor la mar si par si ramuri scurte. iar Frumos de Voinesti capata culoare si stralucire numai pe valea Dambovitei. ramurile roditoare lungi se scurteaza cu 1/3 din lungime pentru stimularea pornirii in crestere a mugurilor de la baza si realizarea unor maciulii viguroase. taierile sunt mai moderate si constau in : scurtarea maciuliilor subtiri deasupra unui mugure vegetativ. Pomii incep sa fructifice in anii 3-4 de la plantare. Taierea de productie La pomii tineri. . Scaderea potentialului de crestere al ramurilor este compensata de trezirea la viata a mugurilor suplimentari (de la baza lor si a semischeletului). alba sau roz cu nervuri rosietice. se fac taieri de normare prin care se elimina cele slabe.pomii plantatii izolat au fost mai putin atacati si chiar s-au refacut dupa 2-3 sezoane de vegetatie. de la nivelul marii pana in zonele premontane. BistritaNasaud si Maramures . ramurile de semischelet ale gutuiului se arcuiesc sub greutatea fructelor. Pe baza acestor observatii si constatari. cresterilre se domolesc si pomii formeaza numai ramuri de rod scurte. Specificul culturii marului In tara noastra . In acest caz. Pe ramurile de schelet si semischelet se formeaza ramuri de rod lungi. de unde si denumirea de maciulie. in perioada de formarea coroanei. Din mugurii micsti iau nastere lastarii fertili care poarta in varf o floare mare. Dupa 5-6 recolte . situate la o distanta mai mare de ramurile de schelet.

aceste soiuri realizeaza pomi mai bine dezvoltati. MM106) rodesc mai devreme si au o durata de viata mai scurta decat cei altoiti pe portaltoi franc. dispuse uniform pe ramurile principale ale coroanei (Jonathan. Sub influenta portaltoiului au loc modificari importante si in ce priveste intrarea pomilor pe rod. longevitatea economica a plantatiilor. soiurile de mar au fost grupate astfel: . etc. care rodrsc mai tarziu si sunt mai longevivi. Formele de coroana recomandate sunt : piramida etajata rarita ( pentru livezile clasice). frumusetea romei si NJR 64). Toate acestea sunt foarte productive si dau fructe de calitate. Pentru prevenirea acestor neajunsuri au fost create si introduse in cultura soiuri noi. Pomii altoiti pe portaltoi vegetativi (M9. Romus 3.Pionier. Infiintatea plantatiilor Marul se planteaza in sistem clasic. Cresterea si rodirea In conditiile de livada. Asociate cu portaltoi de vigoare mijlocie (MM106) si mare (PF Cretesc). 2. Libery. mai importante sunt : Prima. Fuji. ramificare si tipul de fructificare desi sunt influentate nu pot fi modificate foarte mult . Dar aceste performante se obtin numai cu tehnologii de varf. Granny Smith . unde au nevoie de un mijloc de sustinere. Goldenspur) asociate cu portaltoi vegetativi de aceeasi vigoare (M9) formeaza pomi mici si debili care nu pot fi plantati decat in livezile superintensive. destinati livezilor superintensive. Delia. soiurile de mar se grupeaza in trei categorii : 1. Jonathan.In zonele favorabile de cultura pentru mar. cordonul fus-tufa si Tesa (pentru livezile superintensive). De multe ori fructele obtinute sunt bogate in reziduuri toxice si devin periculoase pentru consumatori. Jonathan) se pot asocia cu portaltoi de diferite vigori (mica. ritmul si vigoarea de crestere a soiurilor de mar se modifica foarte mult in functie de portaltoiul folosit. Frumusetea Romei. Dintre acestea. fusul subtire. realizand densitati de 200-2500 pomi/ ha.Starking Delicious’’. soiuri cu ramificatii lungi si viguroase. marimea si calitatea recoltei. 3. palmeta (pentru livezile intensive). Dupa modul de ramificare.. Soiurile de vigoare slaba (Starkrimson.Golden Delicious’’ si . P22.. cu rezistenta mare la bolile principale ale marului. M26. Generos. pot realiza la densitati de 2570 pomi/ha . mijlocie si mare). Soiurile de vigoare mijlocie (Akane. Cu toate ca portaltoiul produce schimbari importante in cresterea si rodirea pomilor . asezate etajat( James Grive. soiurile de mar asociate cu portaltoi de vigoare mica M27. soiuri cu ramificatii lungi si subtiri. Golden spur) dispuse uniform pe toate ramurile multianuale. intensiv si superintensiv.soiuri cu ramificatii scurte (Starkrimson. Florina. in care un rol important il au tratamentele fitosanitare si dozele mari de ingrasaminte.Priscila. cu o comportare normala atat la densitatile de 1250-1666 pomi/ ha cat si in cele de 833-1000 pomi/ha. Cand se altoiesc pe potrtaltoi slabi ( M9) formeaza pomi uniformi.In exploatatiile viabile. Aceasta explica de ce se cultiva mai mult soiurile din grupele . Ionared). Ciprian. Pentru stabilirea sistemului de taiere dupa particularitatile de rodire ale pomilor. sortimentul de soiuri este mai restrans sau mai bogat in functie de preferintele consumatorilor si destinatia productiei. Wagner permiat. productii de peste 60t/ha in anii 4-7 de la plantare.

Taierile de productie Dupa intrarea merilor pe rod se fac taieri de productie pentru mentinerea unui echilibru fiziologic intre procesele de crestere si fructificare. Yellospur).Delia. Idared. punandu-se accentul pe suprimarea celor verticale. -redresarea pozitiei sarpantelor si a subsarpantelor prin taieri de transferare a directiei de crestere . Marul spre deosebire de alte specii. Prin taieri trebuie sa se asigure : -imbunatatirea regimului de lumina din interiorul coroanei . . Soiuri standard. . Mutsu. Soiurile spur rodesc pe tepuse ( Starkrimson. asigurandu-se astfel un raport favorabil de 3 :1 intre ramurile anuale si multianuale. Goldenspur.scurtarea in cepi a semischeletului aflat in curs de epuizare pentru multiplicarea punctelor de crestere si ramificarea sarpantelor si subsarpantelor . Majoritatea soiurilor de mar sunt autosterile si deci au nevoie de polenizare incrucisata. apoi dupa 2-3 fructificari . inclinarea. intre mugurii vegetativi si cei roditori. iar noile cresteri sunt mici si debile. La merii tineri. a incarcaturii de rod si a dimensiunilor ramurilor anuale. Jonathan. La soiurile cu sarpante si subsarpante garnisite cu numeroase ramuri de rod se fac taieri de rarire. . rodesc abundant si se epuizeaza foarte repede. nuieluse si mladite. majoritatea soiurilor de mar fructifica pe ax si pe saante. pentru a nu provoca cresteri noi si indesirea coroanei. Tepusele se formeaza mai intai pe ax si sarpante. Prima). format in urma taierilor de plafonare.inlocuirea semischeletului viguros cu pozitie verticala. Drept urmare ramurile de schelet se degarnisesc usor. arcuirea si torsionarea ramurilor verticale viguroase. Prin taieri . ramura de ramura . care fructifica frecvent pe nuieluse si mladite (Golden Delicious..realizarea unui spatiu de lumina intre sarpantele suprapuse. La merii maturi.reinnoirea semischeletului cu ramuri anuale viguroase. . pomii se incadreaza si se mentin in parametrii constructivi ai coroanei.umbrerlei pomului’’ . Nu se fac scurtari de ramuri.1. pentru prevenirea formarii . Caderea fiziologica a fructelor este mai accentuata la soiurile Jonathan. -simplificarea si regenerarea ramificatiilor fructifere complexe si imbatranite . in varsta de 2-5 ani In primul ande rodire. Patul si Wagner premiat si mai mica la soiul Golden Delicious. pe un semischelet scurt si viguros. iar urmatorii 2-3 ani pe un semiscelet garnisit cu tepuse. Wagner premiat. se fac taieri severe pentru realizarea unui echilibru intre elementele permanente (schelet) si nepermanente (scemischelet si ramuri de rod) ale coroanei si intre ramurile purtatoare si nepurtatoare de rod.repartizarea uniforma a rodului in coroana pomilor. prin reductia semischeletului lung si subtire. pentru a le determina sa initieze formarea mugurilor de rod. iar zona productiva se deplaseaza foarte repede spre periferia coroanei. Pentru stabilirea liniei de taiere a pomilor se fac aprecieri generale asupra varstei si starii de vegetatie a pomilor. taierile sunt relativ reduse si constau in rarirea formatiunilor indesite. infloreste tarziu si de aceea scapa de ingheturile tarzii de primavara. Aceste ramuri se formeaza pe lemn tanar de scelet sau semischelet de 1-3 ani. semischeletul si ramurile de rod se reinnoiesc contunuu. crescute lateral si distantate relativ simetric. la 25-30cm. . cu un semischelet relativ slab. . la care semischeletul si ramurile de rod se amplifica mult prin alungire si ramificare. . 2. care atarna si umbreste coroana. dispus orizontal.

la distanta de 25-30cm. mugurii de rod nu se formeaza.cazul II.Pomi cu multe ramuri de rod viguroase. garnisit cu numeroase ramuri de rod. La cresteri normale se urmareste rea lizarea unei repartizari uniforme a mugurilor in coroana in asa fel incat distanta dintre fructele recoltate sa fie de 15-20 cm.cazul IV.simplificarea si reintinerirea semischeletului puternic ramificat. In perioada de mare productie. excesiv de mare. de prezenta sau absenta rodului si de reactia soiului la taiere. . a).pomi fara rod. .o reducere severa a semischeletului subtire si degarnisit. nivelul cresterilor anuale poate fi relativ cresteri slabe redus . Ramuri scurte si debile . Interventiile prin taieri constau in : .cazul I.pomi cu cresteri viguroase. . situate intre cele viguroase.cazul III. Rarirea se face prin suprimarea ramurilor slabe. prin taieri se urmareste temperarea cresterii acestora si crearea unor conditii mai bune pentru formarea mugurilor de rod. purtatoare de rod a). La cresteri slabe. La acesti pomi se fac amputari severe pentru diminuarea punctelor de rodire in favoarea celor vegetative. . mult diferentiate intre ele : .pomi cu o incarcatura de muguri de rod supra-optimala si cresteri slabe In anii de mare productie. concomitent cu simplificarea formatiunilor fructifere retinute.efectuarea unor reductii puternice in lemn de 3-4 ani pentru activarea de noi cresteri (din mugurii dorminzi si adventivi) pe sarpante si subsarpante. in vederea formarii unui semischelet puternic. Acest caz se intalneste la soiul Golden delicious altoit pe M9. Cand pomii rodesc excesiv de mult sau sunt supusi unor taieri severe pentru regenerarea coroanei si a structurilor fructifere. iar incarcatura de rod.Intensitatea taierii se stabileste in functie de varsta si vigoarea semischeletului si a ramurilor de rod. . .suprimarea sau reintinerirea semischeletului care nu a fost supus taierilor de regenerare in anul precedent. In aceste conditii se va tine cont de numarul si vigoarea acestor ramuri in coroana. sunt indicte urmatoarele interventii : . Ramurile retinute nu se scurteaza pentru a nu intarzia cu un an formarea mugurilor de rod. Linia de taiere va consta in : -pastrarea tepuselor ca puncte principale de rodire . Ramuri lungi si viguroase . la soiurile de mar apar 5 situatii.rarirea ramurilor anuale viguroase. -mentinerea integrala a tuituror nuieluselor si mladitelor . . precum si a vetrelor de rod imbatranite (dupa 5-6 recolte). b). concomitent cu diminuarea incarcaturii de rod a pomului.pomi cu o incarcatura optima de muguri de rod si cresteri normale sau slabe. . Cand in coroana pomilor domina ramurile viguroase. se intensifica reductia scheletuluisemischeletului. Pentru activarea cresterilor si prevenirea unei diferentieri abundente a mugurilor de rod.

unde temperature medie anuala este cuprinsa intre 9.Pomi cu cresteri viguroase relativ putine. garnisit cu pinteni multianuali. In functie de traditie si de vigoarea pomilor. . Pana la obtinerea unui sortiment nou de pere. sortimentul de par este compus din soiurile: Trivale. Untoasa precoce. care nu a fost afectat de taierile de regenerare din anul precedent. Soiurile de par altoite pe gutui se planteaza pe soluri fertile si profunde.suprimare ramurilor vegetative situate pe curbura semischeletului si pastrarea celor laterale. In acest scop se fac taieri : de reductie a axului semischeletului si a ramificatiilor laterale . Parul (Pirus sativa). taindu-se la nivelul unei ramuri viguroase cu pozitie exterioara. cazul V. b). purtatoare a unui mare numar de muguri de rod (15-25). dupa 5-6 fructificari. La pomii aflati in declin. . Contesa de Paris si Cure. . intalneste conditii favorabile de cultura in zonele mai calde. nuieluselor si mladitelor la distanta de 25-30cm una de alta. s-a observant ca in multe livezi pomii au inceput sa produca din ce in ce mai putin si sa se usuce. In perioada de productie unele soiuri Golden delicious Wagner premiat.In timpul fructificarii. cultura parului este cantonata in zona colinara si are o pondere mai mare in jidetele Arges. soiurile de par se planteaza in livezi cu densitati mici (500-625 pomi/ha). Triumf. Desi putine la numar (3040 ramuri pe pom ) mladitele pot asigura o productie normala datorita numarului mare de fructe legate la nivelul ramurii. medii (833-1250pomi/ha)si mari (15003333pomi/ha). . Cardinal) formeaza mladite viguroase. cel mult se reduce semischeletul periferic. Argesis. palmeta si fus subtire. utile fructificarii . de regenerare a formatiunilor de rod simple si complexe. Dambovita. . se supraincarca cu muguri de rod si tind safructifice intermittent. concomitent cu scurtarea a 1/3 din lungime a celor existente.si Botosani.reductia sau eliminarea in totalitate a semischeletului batran si epuizat. valoros si rezistent la boli si daunatori si sa aplicam mai putine tratamente poluante.regenerarea ramificatiilor de rod. Pomi sunt condusi ca piramida etajata rarita. in anul fara rod se fac taieri severe in lemn de 4-5 ani pentru refacerea streucturii nepermanente a pomului.Taierea pomilor neglijati. Morettini. Mehedinti. - - Specificul culturii parului In tara noastra. Prahova. prin taieri efectuate la nivelul unui pintrn sau tepusa . In zonele de sud si sud-est ale tarii (Bucuresti. Odata cu diversificarea sortimentului de soiuri si portaltoi se spera sa se mareasca arealul de cultura . pentru diminuarea semischeletului cu pozitie defectuoasa in coroana care timp de 2-3 ani nu a format ramuri purtatoare de rod. dar. iar cele altoite pe portaltoi franc .reductia semischeletului slab periferic. Williams rosu. Buzau. PasseCrassane. Medgidia). purtatoare de rod. Williams. .50C si 110C. La acesti pomi nu se fac taieri . Suceava. Conference.rarirea smicelelor. unele soiuri de mar altoite pe portaltoiul M9 ( Prima. Bella di Giugno. pentru formarea de noi puncte pentru anul urmator . Valcea. Abatele Fetel.

. b). Cand pomii intra in perioada de mare productie. Untoasa precoce Morettini. piersicul crestea liber pe dealurile insorite alaturi de vita de vie.Abatele Fetel . tepusele sunt situate pe vetre de rod (cu multe ramificatii). Taierile de productie La pomii tineri. Infloresc mai devreme soiurile Contesa de Paris. Plantatiile erau reduse ca numar si cuprindeau numai soiuri cu pulpa alba.Untoasa Bosc . care fructifica pe tepuse. Cu multi ani in urma. in zona de campie si colinele dealurilor din vest.pe soluri mai sarace. in noile plantatii se stabilesc polenizatorii. o reductie periodica in lemn de 4-5 ani a semischeletului si o regenerare individuala a formatiunilor fructifere complexe sunt necesare pentru a stimula aparitia unor noi puncte de crestere. Joule Gutot si Josefina de Malines. In timpul fecundarii. noile plantatii trebuie infiintate cu soiuri care au valoare in functie de destinatia si modul de valorificare a productiei . pentru toate soiurile de par. pentru obtinerea unei recolte normale. Joule Guyot si cel mai tarziu soiul Napoca.Pentru export si consumul in . in podgoriile din Muntenia si Oltenia. O data cu introducerea in cultura a soiurilor americane cu pulpa galbena. precum si in centrul si nord-vestul Transilvaniei. Specificul culturii piersicului Piersicul intalneste conditii favorabile de cultura de cultura in Campia roamana si in Dopbrogea . incat in 1989 piersicul ocupa locul 3 ca productie si importanta economica. care fructifica pe mladite (Wiliams) si formeaza tepuse pe lemn tanar (2-3 ani).soiuri cu vigoare mijlocie: Untoasa Bosc. Cand sunt altoite pe acelasi portaltoi. Soiuri standard. Dr. Dupa vigoarea de crestere. Soiurile incompatibile cu gutuiul se altoiesc cu intermediary (un soi de par compatibil cu gutuiul: Cure. inmultite prin samburi. taierile normale constau in reductia semischeletului la 3-6 tepuse. cultura piersicului a inceput sa se dezvolte. Ducesa de Angouleme. dar exista si soiuri cu tendinta de a lega fructe fara fecundare (partenocarpie).Abatele Fetel. dar pierderile cauzate de ingheturile de revenire sunt minime si nu afecteaza recolta. Passe Crassane. c). Josefina de Malines b). se aplica taieri lungi si o regenerare periodica a semischeletului. Hardy)et. Tipul de fructificare diferentiaza soiurile de par in : a). La soiurile standard. soiurile spur. A urmat o perioada de stagnare si chiar decadere. . Williams. apar diferente de crestere intre ele in functie de insusirea lor genetic. soiuri cu vigoare mica: Dr. Cure. Cu toate acestea. reductie si regenerare. Contesa de Paris. aceste soiuri se impart in : a). in functie de vigoarea acestuia. In acest caz se fac taieri de rarire. care fructifica pe tepuse: Passe Crassane. dupa mar si prun. Untoasa Giffard. Oliver de Serres. Cresterea si rodirea Soiurile de par cresc mai puternic pe portaltoii franc si mai slab pe gutui. Soiurile de par infloresc mai devreme decat cele de mar. majoritatea soiurilor de par se comporta ca autosterile. care rodesc predominant pe nuieluse si mladite Williams. Doyenne du Comice. Untoasa Hardenpont. Pastravioara. Pentru relansarea culturii piersicului . cu polen fertil. soiuri de vigoare supramijlocie si mare: Cure. Pastavioara.

compacte si umede. Halehaven. care indesesc coroana si favorizeaza instalarea timpurie a fenomenului de autorarire sau de degarnisire a ramurilor de schelet. Piersicile au pielita pubescenta si pulpa galbena sau alba. Flacara etc. Sortimentul de soiuri Sortimentul la piersic este compus din : piersici propriu-zise. Piersicul pitic se planteaza la 3/1m si se conduce conduce sub forma de tufavas. Nectared 4. iar mai tarziu. Redhaven. rodire si degarnisire durata de viata a piersicului nu depaseste 12-14 ani. Cresterea si rodirea Soiurile de piersic au o crestere intense si o precocitate in rodire foarte pronuntata. Cardinal. migdal amar si corcodus. Springold. Portaltoii piersicului Piersicul se altoieste pe piersic. Babygold 6. Pentru gradinile familiale trezesc interes soiurile pitice (dwarf) si semipitice (semidwarf). Din piersicul comun au fost selectionati si omologati in tara noastra doi portaltoi : De Balc si Oradea 1. Nectered 6. Datorita acestui ritm rapid de crestere . fructifica .stare proaspata se folosesc piersicile propriu-zise. Elberta. cu 2-3 serii de anticipati.4m in livezile intensive in care pomii sunt condusi cu coroane aplatizate. nectarinele si paviile. Migdalul amar imprima soiurilor de piersic cresteri mai mici si o foarte buna rezistenta pe solurile calcaroase si secetoase. Specificul infiintarii plantatiilor Cultura piersicului standard se infiinteaza in sistem intensiv si superintensiv. Distantele de plantare sunt de 6/4m in livezile clasice in care pomii sunt dirijati ca vas ameliorat si 4. La inceput pomii fructifica pe ramuri mixte si anticipate. In livezile superintensive. Jerseyland. Soiurile de piersic sunt autocompatibile (cu mici exceptii) si de aceea nu sunt necesare alte soiuri polenizatoare la plantare. Babygold 8 etc. Nescarinele au pielita neteda si pulpa aderenta la sambure. fantasia si Romamer. Paviile sunt pubescente. mai importante sunt soiurile :Madeleine Pouyet. care necesita taieri putine si fructele pot fi recoltate direct de pe sol. Corcodusul se foloseste mai rar ca portaltoi pentru piersic si numai pe solurile grele. au pulpa tare si aderenta la sambure. cand intensitatea cresterilor se reduce. Independence. Necterinele sunt prezente la noi prin soiurile : Crimsongold. Piersicul intra pe rod in anul 3-4 de la plantare. Vivian. Sortimentul de pavii este alcatuit din soiurile: Fortuna. Southland. compacte si columnare.necterine si pavii. In perioada de tinerete. iar pentru industrializare . Dintre piersici. pomii sunt plantati la distanta de 3/1m si dirijati sub forma de cordon vertical. Soiurile altoite pe acesti portaltoi au o vigoare mare si mijlocie si sunt mai rezistente la seceta si ger. Springtime. pomii formeaza lastari vigurosi.

care pot suplini prin muguriilor floriferi ramurile mixte de un an. taindu-se deasupra unei anticipate viguroase. Daca acestea sunt prea dese. Dupa rodire aceste ramuri se inlatura. efectuata primavara devreme. In plantatiile cu densitate mare. Pe existenta acestor lastari. La pomii aflati la sfarsitul perioadei de mare productie. mugurii suplimentari (adventivi si dorminzi) de pe sarpante si subsarpante sunt mai usor activati in crestere decat la celelalte specii pomicole. ci o perioada de vegetatie pr3elungita. In anii cu ierni grele si geruri aspre.8-1. Ramurile mixte care garnisesc sarpantele se raresc prin suprimarea celor slabe. La taierea de productie se retin mai multe ramuri de semischelet. ramurile fructifere predominante sunt salbele si buchetele de mai. ramurile de rod aflate in numar mare sunt mai dese si de vigoare slaba. iar celelalte salbe cu un potential de fructificare redus se suprima. sunt acceptate pentru rodire si ramuri mixte evoluate ( de 2 ani). se raresc la 10-15 cm una de alta. frunze mari intens colorate si flori simple sau involte. Se inlatura buchetele . cu coroane dese formate din ramuri scurte normale si anticipate. taierile de productie incep din timpul vegetatiei si constau in ciupirea lastarilor formati pe ax si saprante (la 25-30cm lungime) in vederea obtinerii unor anticipate viguroase (40-60cm). suprimarea salbelor si buchetelor. care se deschid esalonat pe o perioada mai indelungata. apropiate de schelet si cu multi muguri floriferi. pomii lastaresc puternic si dezvolta ramuri viguroasede 1-1. taierile de productie se executa primavara tarziu. pe fiecare ramura taiata in timpul vegetatiei sunt retinute 1-2 anticipate. linia de taiere se schimba. cu sarpantele si subsarpantele degarnisite. mugurii piersicului sunt asezati solitar(buchete. In urma taierilor de fructificare. care ulterior devin ramuri mixte. daca se gasesc in prelungirea semischeletului. Taierile de productie Taierile de productie la pomii tineri constau in rarirea ramurilor mixte (la 2025 cm). cu salbe si buchete de mai viguroase. de culoare roz sau rosu-frez. Pe ramurile anuale. lipsite de rod. salbele si ramurile anticipate. cu pierderi mari de ramuri si muguri de rod.5m lungime. La acesti pomi. Fructele sunt acceptabile ca marime si de calitate apropiata celor obtinute de la soiurile standard. care prezinta spre varf mixte si salbe. deoarece au ramificatii multe si debile. cu salbe si buchete. cand scoarta ramurilor se brunifica si mugurii se usuca. .4m). Ramurile mixte ramificate (cu anticipate) se simplifica. in sensul ca sunt retinute pentru compensarea rodului pierdut toate ramurile viabile din partea de sus a coroanei . iar cele de semischelet se suprima. oferind un peisaj coloristic fara egal. care se raresc la distanta de 10-15cm. Prelungirea semischeletului se reduce la nivelul unei salbe viguroase. Se suprima si semischeletul periferic. La pomii intrati in plina productie. In total pe pom se obtin 20-30 ramuri mixte (normale si anticipate). Piersicul are un repaus scurt si o inflorire timpurie (aprilie). se bazeaza taierea moderna a piersicului. In aceste cazuri exista tendinta indesirii si umbririi reciproce a pomilor si drept urmare diferentierea mugurilor si maturarea lemnului au mult de suferit. salbe) sau in grupuri (ramura mixta). Soiurile sunt precoce si foarte productive. Ramurile mixte viguroase se scurteaza la 60-70cm lungime sau se elimina cu o portiune delemn vechi. La taierea de normare.si pe salbe si buchete. In aceasta situatie. Dintr-un mugure florifer se formeaza o singura floare. Piersicul dwarf prezinta pomi de talie mica (0. Dupa un an de productie.

Centenar si Stanley. -pe coline si la campie. Minerva). Majoritate soiurilor au coroanele compante si umbrite datorita numarului mare de lastari anticipati care apar inainte de intrarea pomilor pe rod (Agen. cu peste 3. Peche). Albatros. Pomii incep sa fructifice cand au varsta de 3-4 ani (Stanley. iar cele altoite pe prunul franc au talie mijlocie (5-7m) sau mica (3. iar cele cu coroane aerisite pe buchete ramificate.5 milioane de pruni si in judetele Buzau.5 milioane de pruni. Prahova.5-4. cu unghiuri de insertie diferite in functie de soi.4-4m ). soiurile de prun trebuie sa fie amplasate mai ales in localitatile consacrate. Intrucat majoritatea soiurilor de prun sunt autoincompatibile se recomanda ca in parcela sa se planteze 2-3 soiuri cu inflorire simultana pentru asigurarea polenizarii incrucisate. Carpatin. in tara noastra. Anna Spath) sau 7-8 ani (Uriase). 5-6 ani (Tuleu gras. Durata de viata a prunului variaza intre 25-35 ani.Stanley . deosebit de valoroase ( Tuleu gras. unele din ele fiind prezente si astazi in sortiment.6. Pentru obtinerea unor rezultate economice valoroase. Renclod Althan. -pe dealurile subcarpatice – soiurile : Pitestean.5-5.5/2m (Agen.Agen. Vinete de Italia . Spre deosebire de mar si par. Livezile care se infiinteaza sunt clasice. rodesc pe ramuri mijlocii si ramuri lungi. . in care de-a lungul veacurilor s-au format numeroase populatii locale. In functie de momentul deschiderii florilor.0m . Silvia.5. Anna Spath). cercetatorii recomanda soiurile : Gras romanesc. In anii 9-10 de la plantare. iar la superintensive. Vinete romanesti). Agen). Infiintarea plantatiilor Prunul se planteaza pe terenuri plane si terenuri amenajate in terase si in parcele prevazute cu alei de trafic tehnologic.soiurile : Anna Spath. Pentru plantatiile de prun care se infiinteaza : . In prezent sortimentul de prun este destul de variat.0 m.5-1. intensive si superintensive. la safarsitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie. Tuleu gras si Timpurie Rivers dau rezultate slabe in zonele mai inalte . Olt. la 3. in livezile intensive la 5/ 3. . Soiurile cu coroane compacte.0-3.si Gras ameliorat .soiurile Anna Spath.pe dealurile inalte si mijlocii. soiurile de prun altoite pe corcodus au o talie mare (910 m).Stanley. In livezile clasice. prunul infloreste mai devreme.soiuri cu inflorire mijlocie. Exista insa si soiuri care au coroanele mai rare si mai bine luminate (Stanley.Specificul culturii prunului Prin plantarile masive efectuate in gradinile populatiei. prunul se planteaza la distanta de 5. Cresterea si rodirea In primii ani de livada prunii formeaza cresteri viguroase de 0. Caras-Severin si Hunedoara cu 3-3. cultura prunului era concentrata la acea data mai ales in judetele Arges si Valcea. Dupa recensamantul din 1979 .5m lungime. din regiunile intîi si aIi-a pomicola. prunul este pe primul loc in randul speciilor pomicole cultivata in tara noastra.o / 4. In aceste zone temperatura medie anuala de 9-100C si precipitatiile insumate de 650mm ceeaza conditii deosebite de cultura pentru prun.soiuri cu inflorire tarzie –Tuleu gras si Vinete romanesti. soiurile de prun se grupeaza in : -soiuri cu inflorire timpurie – Gras romanesc .soiul Vinete de Italia nu se adapteraza la conditiile de campie. .

Cand 20-30 % din flori au fost fecundate. se fac taieri in fiecare an pentr normare incarcaturii pomilor cu rod. scurtarea semischeletului tanar. vaslui. Arges. se suprima ramurile care au rodit alsab si prezinta zone mari neroductive. Beneficiind de un sortiment valoros de soiuri autofertile autohtone. exista garantia realizarii unei recolte economice din acest punct de vedere. Cea mai mare parte din productia de fructe se obtine din gradinile populatiei. garnisite cu buchete ramificate (Stanley. soiurile de prun se impart in : -autocompatibile (Stanley) -partial autocompatibile (Agen) .Dupa modul in care se comporta florile in timpul fecundarii. curbate si subtiri ( Tuleu gras. portaltoi nanizati si tehnologii de cultura moderne. petru ramificare si fortificare. pentru fructificare si ramificare. La pomii netaiati ani de-a randul. Exista si populatii de visin care s-au format si s-au extins in gradinile familiale din zonele de campie si pana in cele premontane. cu cresteri mai reduse si pozitia sarpantelor arcuita si orizontala. cu portul redus precoce si autofertili care an de an dau productii mari de fructe de cea mai bina calitate. Vinete romanesti. La pomii vigurosi . . care constau in intinerirea semischeletului care a depasit varsta de 4-6 ani. garnisit cu numeroase buchete si ramuri mijlocii. evitandu-se astfel dezbinarile si frasngerile ramurilor. se fac taieri in lemn de 4-5 ani. cu cresteri normale. La pomii aflati in plina rodire. unde visinul se inmulteste prin drajoni si fructifica de timpuriu.alungit. Mures. Anna Spath). La soiurile cu ramuri viguroase. Valcea si Dolj.autoincompatibile (Tuleu gras) Soiurile autoincompatibile partial sau total fructifica normal numai in conditiile in care li se asigura cei mai buni polenizatori. Cultura visinului este relativ redusa in tara. Cu aceasta ocazie se reduce semischeletul care s-a degarnisit in timpul ramificarii. precum si a celor epuizate de recolte. sarpantele si aubsarpantele se taie in lemn de 5-6 ani deasupra unei ramificatii laterale. Cluj. tara noastra poate si trebiue sa extinda intr-un ritm rapid cultura superintensiva a visinului. Grase romanesti) se fac taieri de reductie in lemn de 3-4 ani. taierile sunt mai usoare si constau in scurtarea prelungirilor sarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificarii.3-1/2 din lungime . unei lacome si de semischelet 1. deasupra unei ramuri viguroase. Specificul culturii visinului Visinul se cultiva in principal pe colinele judetelor botosani. cu atat mai mult cu cat visinele sunt cerute la export. iar ramurile debile si epuizate se suprima. Vrancea. In zonele de sud-est si nord-vest ale tarii se intalnesc populatii si hibrizi naturali ( Prunus cerasus x Prunus fruticosa). Iasi. eliminandu-se toate portiunile degarnisite si neproductive. Taierile de productie La soiurile cu ramurile de schelet dresate si fragile. Bacau.

formata din ramuri permanente si nepermanente viguroase. Taierile de productie se pot face si vara. se reinnoieste semischeletul epuizat si se fortifica formatiunile tinere. Fructificarea se realizeaza in principal pe ramuri plete si mai putin pe ramuri mijlocii si buchete de mai. care sa poata prelua energia de crestere si sa o repartizeze uniform pe formatiunile fructifere. Pentru livezile superintensive se folosesc vergi subtiri si cu mugurii axilari in totalitate. coroanele globulosturtite. timpurii de Cluj . se suprima. Soiurile arborescente realizeaza pomi inalti de 5-6 m. Avantajul taierii de vara consta in aceea ca imbunatateste regimul de lumina din interiorul coroanei. adeseori pletoase. Morella neagra tarzie. Vrancean. pe care sunt inserate buchete de mai si ramuri mijlocii. . La soiurile arbustoide. Soiurile arbustoide aflate in cultura sunt :Pitic de Iasi. dupa recoltarea fructelor. cu un potential mare de crestere si de ramificare. ramuri mijlocii). Spaniole . Din aceasta grupa fac parte soiurile Mari timpurii. suficient de valoroase. Taierile de productie Prin taierile de productie se limiteaza extinderea sarpantelor si subsarpantelor in afara cadrului proiectat. Mocanesti16. Reductia semischeletului se executa la nivelul unei ramuri anuale vegetative sau de rod.5m.soiuri precoce : Nana. orizontale. soiurile arbustoide incep a drajoneze. . in sistem intensiv la distanta de 4x3m superintensiv la distanta de 3/1. iar cel format prin evolutia pletelor se poate reface taindu-l deasupra unei formatiuni de rod (buchet de mai. . soiurile de visin se pot grupa in : soiuri arborescente si soiuri arbustoide. mai putin ramificate. Cresterea si rodirea Dupa vigoarea de crestere si habitus.soiuri tardive : Mari Timpurii. Visinul este o sepcie precoce. Incepand cu anuii 3-4 de la plantare. soiurile de visin pot fi grupate in : . Scuturator. Semischeletul imbatranit.soiuri foarte precoce : Vrancean .Infiintarea plantatiilor Se infiinteaza pe terenuri usoare si bine drenate. cu trunchiul definit si coroana globuloasa si ampla. pomii au o inaltime mica (2-3m). Reductiile axului sarpantelor si subsarpantelor se fac deasupra unor ramuri laterale. Dupa varsta intrarii pe rod. alcatuite din ramuri lungi si subtiri. pentru ca bratele coroanei tufa vas sa fie formate cat mai aproape de nivelul solului. Crisana2. fortifica mugurii diferentiati si limiteaza aparitia gomelor pe sectiunile taiate ale ramurilor. care incepe sa fuctifice in anul 2 de la plantare (soiul Vrancean).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful