You are on page 1of 54

METODA KABAT

Creierul ignora actiunea proprie ms, el recunoaste numai miscarea-Beevor si Jackson


metoda de incurajare sau grabire a mec neuromuscular gratie stimularii proprioceptive 2 diag de miscare pt fiecare segment al corpului (cap-gat; trunchi superior; trunchi inferior; membre), cu cate 2 scheme antagoniste (F si E) Schema 3 componente: FLEXIE/EXTENSIE ABDUCTIE/ADDUCTIE ROTATIE EXTERNA/ROTATIE INTERNA

Important:
folosirea schemelor de miscare in spirala si diagonala miscarea activa: distal proximal; stabilitatea articulara sens invers fol rezistenta maximala (pt obt iradierii in cadrul schemei de miscare sau in gr musculare ale schemei homolaterale) tehnici si elemente ce faciliteaza dezv miscarii sau a posturii (pozitionare, contact manual, intinderi musc, pres artic, rezistente la misc)

Pozitionarea bolnavului
infl reflexului tonic labirintic pt intarirea efortului de asistare a misc solicitate
- Recup FLEXIEI pozitia de DECUBIT VENTRAL - Recup EXTENSIEI pozitia de DECUBIT DORSAL - F mb superior pozitia SEMISEZAND (in sezlong)

Forta progresia de la pozitii fara forta gravitationala

la pozitii ce o folosesc ca rezistenta la miscare

Pozitionarea segmentelor pacientului


decubit dorsal
linia ce uneste mijlocul capului humeral cu mijl capului femural sau pe linii paralele cu aceasta

decubit lateral

capul in prelungirea trunchiului; capul in poz neutra; linia calcaielor- in prelungirea partii post a trunch.; umarul si soldul in plan mediofrontal (intersectia dintre diag intre spina iliaca si p post a umarului si diag dusa intre spina iliaca post-sup si p ant a umarului sa fie pe linia mediofrontala)

Pozitia kinetoterapeutului
pe sau paralel cu diagonala schemei de miscare

mb inferioare usor flectate din genunchi

Contactul manual
facilitarea activ fusurilor neuromusculare p pe ms, tend , artic pe S tegum a gr musc de tratat ( linie pe directia in care se aplica R; directia urmareste locul de unde a plecat diag) priza pt mana = pe S palmara
mana Kt apuca aceeasi mana a pac, cu deg 3-4-5 ale pac prinse intre policele si indexul Kt, mediusul si inelarul Kt intre indexul si policele pac, iar degetul mic al Kt cuprinde I MC al pac); priza Kabat inversata (dr la stg) pt facilitarea diag in care este aplicata E deg; prizele lombrIcale palmara + dorsala prize de forta (F in MCF II-V, E in IF, Abd police); mana peste mana pt o facilitare mai mare

Sincronizarea normala
INITIAL
misc intentionale controlate, proximal distal (std mobilitate, stabilitate, mobilitate controlata)

-contractia ms in secventeAPOI
miscari distal proximal (std abilitate)

Toate diag primul timp al schemei de miscare = ROTATIA (desurubare, despiralare); ultimul timp = ROTATIE ( insurubare, spiralare)

Schema motorie
Componenta musculara principala = gr de ms care realizeaza principalele miscari cuprinse in schema Componenta musculara secundara = ms ce realizeaza miscari pe doua scheme

POZITIA INITIALA (poz de intindere max a ms)

POZITIA FINALA (pozitia de scurtare maxima)

Pozitionarea: FLEXIE segm in E max abd/add ABDUCTIE segm in ADD rotatia este ultima ROTATIA EXT segm in rotatie interna
Schema de miscare Pivot distal spre Pivot proximal deplasarea = VECTOR
DIRECTIE diagonala (dir optima a miscarii produse de contr ms principali); prima componenta- rotatia; SENS schema agonista = misc se executa spre poz de contractare/scurtare a ms - schema antagonista = ms se alungesc, capetele se insertie se indeparteaza Schemele Kabat- pasiv, activ (misc libera), activo-pasiv (misc libera ghidata de Kt), activ cu R (pt cresterea F)

Schemele de miscare pt cap-gat si trunchi superior


cheia GATUL
a) Schema de flexie spre dreapta Diagonala cap-gat-trunchi sup rotate spre stg, capul in hiperE lat stg; executam F cu rot spre dreapta, barbia depaseste linia mediana a corpului (stg dr), privirea spre dr-jos; tr sup (umerii) se flecteaza si se rotesc spre dr (umarul stg spre soldul dr)
b) Schema de extensie pe aceeasi diagonala Poz finala a diag de flexie aj in poz de la care s-a plecat anterior (capul, gatul, umerii in rotatie spre stg si extensie)

Schemele de miscare pt trunchiul inferior si mb inferioare bilateral asimetrice cheia- MB INFERIOARE


Diag 1 flexia cu rotatia (stg-dr); extensia (dr-stg) Diag 2 sens invers -flexia cu rotatia (dr-stg) si extensia (stg-dr) Mb inferioare- incruciseaza linia mediana a corpului, bazinul se roteaza (si se ridica de pe planul banchetei) in schema de flexie

Schemele mb superioare si mb inferioare


PIVOTUL DE ACTIUNE:
I. PIVOTII PROXIMALI ASH, ACF Mb sup flexia este asociata cu rotatia externa; extensia cu rotatia interna Mb inferior flexia si extensia se asociaza atat RI,cat si RE Abd mb inf se executa cu RI;Add se asociaza cu RE II. PIVOTII INTERMEDIARI cot, genunchi C si G fixate/E si F in timpul schemelor de miscare RI si RE urmeaza rot executate de pivotul principal (ASH, ACF)

III. PIVOTII DISTALIPUMN,GLEZNA


-urmeaza misc piv principali Mb superior: - Sup +dev radiala - F si RE a umarului - Pron + dev cubitala - E si RI a umarului - F pumnului- asociata cu ADD umarului - E pumnului asociata cu ABD umarului Mb inferior: - F plantara E sold; E plantara- F sold - Inversia (ADD) picior ADD + RI sold; Eversia (ABD) picior ABD + RI sold

IV. PIVOTII DIGITALI


se aliniaza misc piv prox si distali (indif de piv intermediari) Mb superior: F + ADD degete- F pumn si ADD umar E + ABD degete E pumn si ABD umar dev rad degete- dev radiala pumn, sup si F cu RE umar dev cubitala degete- dev cub pumn, pron si E, cu RI umar Pumn: ADD police- F + RE umar ABD police E + RI umar Mb inferior: F + ADD degete- F plantara + E sold E + ABD degete E picior + F sold

Schemele de miscare ale MS pe diagonale


F-ABD-RE F-ADD-RE

D2
UMAR

D1 D2
E-ADD-RI

D1
E-ABD-RI

Diagonalele pt mb superioare
DIAGONALA 1 (DE FLEXIE)
Pozitia de start umar in extensie, abductie si rotatie interna; antebrat in pronatie, pumn in extensie si deviatie cubitala; degete in extensie Priza (pentru partea dreapta) - mana stanga pe palma pacientului; mana dreapta pe regiunea distala, antero-interna a bratului Miscarea - umar flexie, adductie si rotatie interna; scapula ridicare si abductie; antebrat supinatie; pumn flexie si inclinatie radiala; degete flexie

DIAGONALA 1 (DE EXTENSIE)


Pozitia de start umar in flexie, adductie si rotatie externa; antebratul in supinatie; pumn in flexie si inclinatie radiala; degete in flexie Priza ( pentru partea dreapta) mana stanga pe regiunea distala, postero-laterala a bratului; mana dreapta pe regiunea interna a fetei dorsale a mainii si degetelor Miscarea umar extensie, abductie si rotatie interna; scapula coborare si adductie; antebrat pronatie; pumn extensie si deviatie cubitala; degete extensie

DIAGONALA 2 (DE FLEXIE) Pozitia de start umar in extensie, adductie si rotatie interna; antebrat in pronatie; pumn in flexie si inclinatie cubitala; degete in flexie Priza (pentru partea dreapta) mana stanga pe fata dorsala a mainii pacientului; mana dreapta pe fata posterioara a bratului Miscarea - umar flexie, abductie si rotatie externa; scapula ridicare si adductie; antebrat supinatie; pumn extensie si inclinatie radiala; degete extensie

DIAGONALA 2 (DE EXTENSIE) Pozitia de start umar in flexie, abductie si rotatie externa; antebrat in supinatie; pumnul in extensie si inclinatie radiala; degetele in flexie Priza ( pentru partea dreapta ) mana stanga in jurul regiunii distale a bratului, mana dreapta in mana pacientului Miscarea umarul extensie, adductie si rotatie interna; scapula coborare si abductie; antebrat pronatie; pumnul flexie si inclinare cubitala; degete flexie

Schemele de miscare ale MI pe diagonale


F-ABD-RI
D2 D1 E-ABD-RI

F-ADD-RE
D1 D2

SOLD

E-ADD-RE

Diagonalele pt mb inferioare
DIAGONALA 1 (DE FLEXIE) Pozitia de start sold in extensie, abductie si rotatie interna; glezna in flexie plantara; picior in eversie; degete in flexie Priza ( pentru partea dreapta) mana stanga pe regiunea distala, antero-interna a coapsei; mana dreapta pe regiunea interna a fetei dorsale a piciorului Miscarea sold flexie, adductie si rotatie externa; glezna dorsiflexie; picior inversie; degete extensie

DIAGONALA 1 (DE EXTENSIE) Pozitia de start sold in flexie, adductie si rotatie externa; glezna in dorsiflexie; picior in inversie; degete in extensie Priza (pentru partea dreapta) mana stanga pe partea distala, postero-laterala a coapsei, mana dreapta pe regiunea plantara externa Miscarea soldul extensie, abductie si rotatie interna; gleznaflexie plantara;picioreversie;degeteflexie

DIAGONALA 2 ( DE FLEXIE)
Pozitia de start sold in extensie, adductie si rotatie externa; glezna in flexie plantara; picior in inversie; degete in flexie Priza ( pentru partea dreapta) mana stanga pe regiunea distala, antero-externa a coapsei; mana dreapta pe regiunea laterala a fetei dorsale a piciorului Miscarea sold flexie, abductie si rotatie interna; glezna dorsiflexie; picior eversie; degete extensie

DIAGONALA 2 (DE EXTENSIE) Pozitia de start sold in flexie, abductie si rotatie interna; glezna in dorsiflexie; picior in eversie; degete in extensie Priza ( pentru partea dreapta) mana stanga pe regiunea distala, postero-interna a coapsei; mana dreapta pe regiunea interna a fetei plantare a piciorului Miscarea sold extensie, adductie si rotatie externa; glezna flexie plantara; picior inversie; degete flexie

Diagonalele trunchiului
TRUNCHIUL SUPERIOR
-diag de F si rot spre dr (despicat- chopping)-

TRUNCHIUL SUPERIOR -diag de E si rot spre stg (ridicat lifting)-

Diagonalele trunchiului

Diagonalele trunchiului TRUNCHIUL INFERIOR


-diag de F si rot spre drDD: Kt- prize pe fata dorsala a degetelor si picioarelor Mb inf dr- poz initiala a (cu o mana), cealalta diag 1 flexie mana fiind pe fata lat a Mb inf stg poz initiala a coapsei stg; diag 2 flexie - genunchii extinsi, mb inf Tr inferior rotat spre stg se vor deplasa pe diag respective + rotatie spre dr a tr inf

Diagonalele trunchiului TRUNCHIUL INFERIOR


- diag de E si rot spre stgDD: Kt - prize pe partea plantara a pic si deg (o Mb inf dr- poz initiala a mana); cealalta mana pe diag 1 de E reg post-distala a Mb inf stg poz initiala a coapselor si usor lat pe diag 2 de E p dr; Tr inf- usor rotat spre dr - genunchii extinsi- mb inf se vor deplasa pe diag respective + rot spre stg a tr inf

KABAT DECONTRACTURANT

Scheme combinate
SCHEMA BILATERALA SIMETRICA (BS)-ambele mb executa aceeasi diag in acelasi sens (F sau E) SCHEMA BILATERALA ASIMETRICA (BA)- un mb executa diag 1 si celalalt mb diag 2, ambele in acelasi sens (F sau E) SCHEMA BILATERALA SIMETRICA RECIPROCA (BSR)- BS + un mb face diag 1 F, alt mb face diag 1 de E (diag de aceeasi parte, dar mb merg in sensuri opuse)

SCHEMA BILATERALA ASIMETRICA RECIPROCA (BAR) un mb face diag 1 de F, celalalt diag 2 de E

Scheme combinate mb sup + mb inf


Scheme ipsilaterale
se misca extremitati de aceeasi parte a corpului (simetrice, asimetrice, simetrice reciproce, asimetrice reciproce) se misca extremitati de parti opuse (simetrice, asimetrice, simetrice reciproce, asimetrice reciproce) extremitati controlaterale se misca deodata in aceeasi directie, iar extrem controlaterale opuse se misca in dir opuse

Scheme controlaterale

Scheme diagonale reciproce

METODA BOBATH

initial-copil cu encefalopatie sechelara infantila; apoi- adult hemiplegic (in scopul recuperarii sdr spastice)

Factori: 1. 2. 3. 4. tulburari senzoriale de grade diferite spasticitatea dezordinea mecanismului relfex lipsa modalitatilor de miscare selectiva

OBIECTIVE: Facilitarea activitatii motrice controlate Inhibarea simptomelor patologice ale hemiplegiei (spasticitatea, reactiile asociate, miscarea in masa) DIRECTIILE tratam kinetic: Inhibarea/suprimarea activitatii tonice reflexe (pt reducerea si reglarea tonusului musc) Facilitarea integrarii r. sup de ridicare si echilibru SCOP FINAL: recastigarea simetriei corporale

Pozitii reflex-inhibitoare
reflexe
LEGEA INCHIDERII (MAGNUS)

inh activ tonice

in fiecare mom, SNC oglindeste starea musc corpului; starea de contractie si intindere a ms det distributia proceselor excitatoare si inh in SN si, deci, fluxul excitatiei spre periferie

LEGEA LUI VON UEXKUEL


fluxul aferent favorizeaza contractia ms intinsi, in timp ce ms scurtati sunt in stare de inhibitie

METODA BOBATH => gasirea celei mai favorabile poz reflexinhibitoare pt realizarea misc active, fara spasticitate

OBSERVATII:
1. Poz reflex-inhibitoare sunt partial/total opuse posturii aN a pac 2. Pozitionarea are de invins la inceput o R data de poz gresite ale pac; inlaturarea R mentinerea intr-o astfel de poz timp indelungat, poz pe care, apoi, o adopta singur 3. Posturile= miscari realizate in posturi reflex-inhibitorii 4. Reflexele asimetrice tonice ale gatului Rotatia, rostogolirea tr din dv in dd si invers 5. Puncte-cheie ale controlului:

Pct-cheie central (proprioceptia musculaturii


cefei) <- poz capului Pct-cheie al mobilitatii <- centura scapulara Pct-cheie al stabilitatii <- centura pelvina

KT- pozitionare :
CAP-GAT
CENTURA SCAPULARA SI PELVINA

ajustarea tonusului in segm inf Mentinerea acestei poz reflex-inhibitorii => DESCRESTEREA REZ SI A
SPASTICITATII ULTERIOR- pac va putea controla singur

ac pozitie

Pozitiile reflex-inhibitorii pt CAP


Capul rotat spre mb afectat, in usoara E (tonusul flexor)

Capul rotat spre p sanatoasa, in F (tonusul flexor)

Capul in poz simetrica, F puternic inainte, bratele incrucisate pe piept, mainile apuca umerii opusi; flectarea mb inf din sold + abd genunchi (scade spasticitatea) Reflexul Magnus intoarcerea capului spre stg pasiv, bratul stg se intinde, bratul dr se flecteaza

Reflexul Landau hiperE capului si tr, flecteaza mb sup

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MB SUPERIOR


Rotatia interna a bratelor (inhiba extensia)

Rotatia externa a bratelor (inhiba flexia)

Abductia orizontala (inhiba F gatului, a bratelor si mainilor)

Ridicarea bratelor deasupra capului (inhiba F soldurilor si E trunchiului)


Ridicarea centurii scapulare si alungirea flexorilor lat ai tr (scaderea spast icitatii in mb inf)

Pozitiile reflex-inhibitorii pt MB INFERIOR


Flexia dorsala a halucelui (inhiba spasticitatea ext si permite F mb inf)

F soldului si abd se faciliteaza reciproc

Abd +RE si E soldului si a genunchiului (combat spast pe F si E mb inf, distal)

Abd bratelor + RE (inhiba add picioarelor se obtine ridicarea in ortostatism)

Ridicarea in ortostatism
Stand pe gen, br pe langa corp - kt are o mana in reg occipitala si cealalta sub barbie, roteste capul spre stg/dr, iar bolnavul duce un gen inainte, concomitent cu incercarea de ridicare in ortostatism Rotatia tr intre pelvis si centura scapulara (inhiba tonusul flexor si extensor, cu facilitarea fct de intoarcere si ridicare)

Extensia coloanei vertebrale inhiba flexia soldurilor si flexia sinergica a bratelor

Stimularea reactiilor de echilibru


Poz sezand, in patrupedie, pe genunchi, stand stim prin impingeri usoare ale corpului de catre Kt

Poz initiala asezat pe sol- scurte presiuni pe umar, imping dintr-o parte in alta; pac tb sa ridice bratul dinspre partea care este impins

Pozitie initiala sezand pe taburet; ca mai sus, dar reactiile sunt mai puternice (pac aseaza ambele maini pe umerii Kt, care provoaca E spatelui si dezechilibrari partiale)

Ridicarea din genunchi fol act facilitatoate a r. tonic lateral al cefei

Stimularea r. de echilibru in sezand pe podea Stimularea r. de echilibru in sezand pe banca

METODA BOBATH

TRANSFERAREA POZITIILOR REFLEXINHIBITOARE IN POZITII FUNCTIONALE !