2

pentru jurnalişti

G

PREfaţă
HIDUL DE STIL CU NORME ETICE PENTRU JURNaLIŞTI este un produs al asociaţiei Presei Independente (aPI), destinat jurnaliştilor care înţeleg să-şi facă meseria profesionist şi cu responsabilitate. Între coperţile acestei culegeri au fost

adunate principalele norme lingvistice, un set unitar de reguli din punct de vedere al stilului jurnalistic, standardelor etice şi al conduitei profesionale, pe care au convenit să le respecte colectivele redacţionale reprezentate în aPI. În acelaşi timp, membrii asociaţiei noastre îl recomandă cu sinceritate tuturor jurnaliştilor din Republica Moldova, dar şi studenţilor facultăţilor de jurnalism. Redactorii şi reporterii vor găsi în acest ghid răspunsuri la multe din întrebările şi situaţiile dificile din punct de vedere profesional, de care se ciocnesc în activitatea lor de zi cu zi. Studenţii vor învăţa mai multe despre regulile limbajului jurnalistic, normele de stil ale limbii române, etica şi conduita profesională corectă. De asemenea, în această ediţie revăzută şi completată am inclus patru anexe: un ghid de bune practici privind relatările despre copii, un set de recomandări pentru un discurs media echilibrat din punct de vedere al genului, un ghid de design şi paginare (reguli, pe care ar trebui să le cunoască nu doar machetatorii, ci şi redactorii

GHID DE STIL CU NORME ETICE

şi reporterii de ziar) şi o selecţie din legislaţia în vigoare a Republicii Moldova care include prevederi legale care vizează sau au tangenţă cu activitatea jurnalistică. Luate în ansamblu, normele publicului informaţii corecte, obiective şi echidistante. incluse în acest ghid ne vor ajuta să devenim profesionişti adevăraţi, adică jurnalişti care oferă

completat în cadrul unui proiect finanţat de organizaţia suedeză Civil Rights Defenders (fostul Comitet Helsinki pentru Drepturile Omului în Suedia) şi oficiul din Moldova al UNICEf (fondul Naţiunilor Unite pentru Copii). Ca punct de pornire în elaborarea ghidului a servit editat de fundaţia Start Media din România în cadrul unui proiect de parteneriat cu organizaaPI apreciază şi aduce mulţumiri tuturor colegilor jurnalişti şi experţi care au contribuit la

GHIDUL DE STIL CU NORME ETICE PENTRU JURNaLIŞTI a fost reeditat şi

„Manualul de stil” (autor – Theo Temmink, traducere şi adaptare - alexandru-Brăduţ Ulmanu), ţia olandeză free Voice.

completarea şi adaptarea ghidului (numele acestora sunt menţionate la pagina 104 a lucrării). Suntem convinşi că această lucrare va fi de un folos real pentru jurnalişti şi pentru cei care vor să devină jurnalişti profesionişti.

director executiv API

Petru Macovei,

3

1.
S

Stilul jurnalistic

tilul jurnalistic se distinge, în primul rând, prin claritate, exactitate şi concizie; unele genuri de jurnalism solicită, deopotrivă, o scriitură plastică şi elegantă. O ştire, un reportaj sau un articol, redactate într-o limbă câlţoasă, plină de greşeli, de clişee şi de fraze ermetice, provoacă – în cel mai bun caz – căscatul. Autorii unor asemenea texte obscure şi obtuze nu pot fi consideraţi în niciun caz jurnalişti, ci mai curând nişte agenţi ai întunecimii şi ai plictiselii.

Pentru a-i ajuta pe reporteri să evite greşelile cele mai frecvente din presa noastră, pentru a-i îndruma pe calea pe care, parcurgând-o, şi-ar putea dobândi un stil, am şi elaborat acest ghid.

Limbajul jurnalistic

O datorie profesională, civică, ba chiar una patriotică, a tuturor jurnaliştilor este să folosească şi să promoveze limba exemplară. Altfel spus, să-şi redacteze textele sau să vorbească la microfon şi în faţa camerelor de televiziune în limba literară română, aşa cum este ea ordonată de gramatici şi fixată în dicţionarele normative, academice: DEX, DOOM-2007 etc.

Scrierea cu â sau cu î

Vom decide în cadrul redacţiei cum vom proceda în acest caz. Dacă ne vom conforma Hotărârii Academiei Române din anul 1993 (nerecunoscută oficial în Republica Moldova), o vom respecta în toate textele. Autorii externi se vor conforma, de asemenea, practicii uzuale din redacţie. Există o serie de dificultăţi de limbă tipice, cu care jurnaliştii se confruntă adesea. Le vom prezenta în continuare, în ordine alfabetică.

St i l u l ju r na li st i c

precum şi în unele expresii: N. Prea multe abrevieri irită cititorii şi fac lectura dificilă. Vom scrie AFP (Agence France Presse). de obicei cu funcţiune de adjectiv (epitete).B. precum UE. „cel mai bun atlet din lume” e mai expresiv decât „legendarul. pentru boli ca SIDA sau pentru termeni ca ADN. fără a apela la calificative subiective. nu e întotdeauna necesar să dăm denumirea completă a unor instituţii şi organizaţii foarte cunoscute. Vom folosi litere mari în abrevierile alcătuite din iniţiale: GMT (Greenwich Mean Time). . în special la redactarea ştirilor. companii şi mărci numai după ce le-am scris mai întâi în întregime. Vom folosi abrevieri pentru organizaţii bine cunoscute. Enunţul „Un bărbat conduce un autoturism” nu e ştire. Vom renunţa la adjective dacă acestea nu aduc niciun element nou. GHID DE STIL CU NORME ETICE Adjective Vom evita determinativele expresive. Vom folosi adjectivele doar în cazurile în care ele dezvăluie un aspect inedit. cuvintele şi expresiile utilizate în mod frecvent. pe când „Un bărbat conduce un autoturism furat” . (nota bene). Nu vom folosi puncte în abrevieri. NATO.este.S. Ex. Vom utiliza cât mai rar posibil adjectivul „frumos”: „aniversare frumoasă”. Vom folosi litere mici pentru abrevierile măsurilor.4 Abrevieri pentru jurnalişti Vom abrevia denumirile mai puţin cunoscute de organizaţii. (post-scriptum). Vom scrie preşedintele Snegur. km. g etc. Un stil concis e mai eficient decât unul cu înflorituri.P. pentru că acestea fac textul anost şi prăfuit. Clişee şi cuvinte parazit Vom evita clişeele. Nu vom prescurta titlurile şi funcţiile. Vom folosi abrevierile cu moderaţie.F. Vom căuta să fim cât mai laconici şi mai neutri. Snegur. şi nu preş. P. nu A. unicul şi admirabilul atlet”. „realizare frumoasă” etc. Totodată. Vom scrie kg. atunci când leam menţionat pentru prima dată în articol. „odihnă bine meritată” etc.: „adept înflăcărat”. CSI sau ONU. „vârstă frumoasă”. MS (Majestatea Sa).

În acest sens. înaintaş). vom avea grijă să-i explicăm. menţionăm că. astfel încât toată lumea să înţeleagă despre ce este St i l u l ju r na li st i c Nu vom perpetua clişee ale propagandei sovietice gen „flagmanul ştiinţei” (pentru fruntaş. Femeile la volan comit mai multe accidente. direct: „a spus”. adică etc. asupra cărora ultima restricţie nu trebuie proiectată. al întreprinderilor comerciale sau al birourilor de marketing şi relaţii publice. Ritmul lecturii lâncezeşte. Uneori. care va să zică. să „îndulcească” o situaţie dezagreabilă sau chiar şocantă. menite să atenueze. diateza pasivă poate fi funcţională. diateza pasivă Vom folosi diateza activă de fiecare dată când este posibil. Totuşi nu vom evita toate construcţiile pasive. Nu vom scrie „reorganizarea personalului” când e vorba de concedieri. „flacăra albastră” (când e vorba despre gazificarea localităţilor). este vorba că. „rădăcinile dulci” (sfecla de zahăr). Expresia „O femeie a fost lovită de trăsnet” e mai dramatică decât „Trăsnetul a lovit o femeie”.5 Vom evita stilul emfatic. Africanii sunt săraci. Diateza activă vs. vă amintim că. iar fraza este bizară când folosim prea multe construcţii pasive. vreau să vă spun că. Autorităţile obişnuiesc să le folosească. . „ecranul azuriu” etc. grandilocvent gen: „avea a spune” în loc de a scrie simplu. „strugurii chihlimbarii”. efectiv. în loc de „I se va cere demisia”. . în special când complementul este (mult) mai important decât subiectul. vom fi mai relaxaţi în materialele de opinie. Vom evita ticurile verbale gen practic. lipsite de un sens clar. Vom evita utilizarea expresiilor stereotipe care prezintă dezechilibrat diverse entităţi după principiul etnic. termeni care ar putea plasa lucrurile pe un teren ambiguu. Vom folosi activul „Partidul îi va cere demisia”. Atunci când vom prelua termeni din vocabularul funcţionăresc. Eufemisme Eufemismele sunt cuvinte şi fraze „moi”. Ne vom debarasa de sintagme tautologice gen „patriot al neamului”. de gen sau al categoriei sociale. Ex: Ţiganii sunt hoţi. Vom scrie „A îl admiră pe B” în loc de „B este admirat de A”. adevărul e că. însă jurnaliştii sunt datori să spună lucrurilor pe nume.

Vom utiliza. „gagică” în loc de „iubită”. „baftă” în loc de „noroc”.Totuşi nu tot ce vine din altă limbă trebuie eliminat. job – loc de muncă etc. scumpiri. schiţelor de portret şi altor materiale în care autorul decide să utilizeze asemenea termeni pentru a crea anumite efecte stilistice. editorul va fi cel care va decide dacă aceşti termeni urmează a fi respinşi sau acceptaţi. De ex. uciotcik. vom explica atunci când “reglementarea” sau “liberalizarea” preţurilor înseamnă. Vom utiliza cu moderaţie cuvintele şi expresiile provenite din limba engleză. consecvent şi unitar. cum ar fi “persoană cu probleme mintale”. “femeie depravată” etc. zakaz. dau „culoare locală” textului. discriminările şi alte aspecte care ar putea leza dreptul cuiva la intimitate sau ar putea fi considerate nepotrivite de către cititori.. . pentru a-i sublinia încărcătura stilistică. care sunt jignitoare şi provoacă stereotipuri mentale negative.: board – conducere. vom fi atenţi ce termeni folosim.6 vorba. Nu vom folosi anglicisme în cazul în care limba română are deja cuvintele necesare. „nasol” – „rău”. . teritoriul limbii române. atunci când vom folosi o expresie într-o limbă străină în original. . naread. cuvinte şi expresii sinonime. De exemplu. am „priţâchit-o” în loc de „am agăţat-o”.Regula nu se aplică reportajelor. Pe de altă parte. română ş.Vom evita substandardele (vulgarismele. zvenovoi. Vom utiliza ghilimele sau cursiv. consiliul de administrare. În aceste cazuri. „krutoi” în loc de „dur”.a. bolile mintale. atunci când vom scrie despre subiecte precum moartea. stukaci.: pravlenie. la vremea lor? . Chiar dacă pare prea generală. selpo. astăzi. GHID DE STIL CU NORME ETICE pentru jurnalişti Expresii din limbi străine În situaţia noastră specială. „mahalagismele”) provenind din limbile rusă. De ex. „mişto” în loc de „bun”. în schimb. majoritatea franţuzismelor? Dar câtă împotrivire au iscat şi ele. Anumite englezisme sau cuvinte preluate din alte limbi sunt acceptabile atâta vreme cât au intrat în vocabularul de bază. Cine mai resimte.Vom evita folosirea unor cuvinte ca “nebun” sau “curvă”. în articole în care ele nuanţează. gulag etc. „şi-a tras o maşină” – „şi-a cumpărat o maşină” etc. sexul. . e grăitoare paralela cu disputele provocate de împrumuturile din limba franceză care „au invadat”. infracţiunile şi crimele. De ex. de fapt. din Republica Moldova. argotismele. ca unităţi străine de vocabular. nu vom folosi rusisme decât în contexte în care reproducem intenţionat vorbirea eroilor. Astfel de termeni pot apărea ca atare în citate. acum un secol şi jumătate.

am scris o cerere la primărie. întârzii la universitate. Crucea Roşie. Exemplu: “Osteoporoza este flagelul secolului când e vorba de doamnele trecute de prima tinereţe”.: „pierderi” este termenul de jargon militar şi poliţienesc pentru „victime” . cu condiţia să explicăm – în paranteză sau într-o propoziţie ulterioară – termenii neînţeleşi de cititorul obişnuit. Ion Luca Caragiale. dar ar trebui să explice înţelesul termenului („situaţia când un jucător marchează de trei ori într-un meci”). dacă explicăm imediat despre ce e vorba („modul în care companiile sunt conduse şi controlate”). dar nu le vom repeta şi în alte materiale. a declarat campionul. putem folosi jargonul sau termeni de specialitate când cităm pe cineva. „Nu voi tolera o revoltă în acest oraş”. Primăria Municipiului Chişinău. Vom folosi apostroful pentru un citat în interiorul altui citat. Totuşi. Osteoporoza este o maladie ce se manifestă prin rarefierea ţesutului osos. a spus medicul. „paşol na hren paţan”) ale persoanelor publice/politicienilor doar pentru informarea generală a publicului. Orientul Mijlociu.morţi. dispăruţi). De exemplu. Primarul a reacţionat prompt. Este acceptabil să folosim expresia „conducere corporatistă”. Un reporter sportiv poate scrie despre un “hat-trick”. Preşedinţia României. Guvernul Republicii Moldova. St i l u l ju r na li st i c Vom folosi întotdeauna ghilimele atunci când redăm exact spusele unei surse. Primarul a spus: „Nu voi tolera o revoltă în acest oraş”. Majusculă Vom ortografia denumirile oficiale şi numele de persoane cu literă mare. Denumirile geografice se scriu şi ele de obicei cu literă mare – Oceanul Atlantic. . Jargon Jargonul este un limbaj specific. răniţi. m-am programat pentru audienţă la preşedinţie. Marea Neagră. Universitatea Pedagogică „Alecu Russo”. Nu vom folosi litera mare pentru substantivele comune şi pentru formele scurte ale denumirilor oficiale – mergem la guvern. Vom găsi cuvintele potrivite din vocabularul comun care să înlocuiască termenii de jargon. folosit de profesionişti (de ex.7 Ghilimele Vom parafraza dacă nu ştim sau nu putem reda cuvintele cu exactitate. „Antrenorul mi-a spus: ‘Loveşte puternic’”. ca să nu contribuim la propagarea acestora. Vom relata declaraţiile cu caracter licenţios (cum ar fi „na hren s pleaja”.

iar atunci Gorbaciov poate apărea Gorbachev (cum îl scrie cotidianul britanic The Guardian) sau Gorbatchev (cum este ortografiat de ziarul francez Le Monde). Exista însă cazuri în care nume de ruşi sau chinezi. Vom verifica. de asemenea. profesorul dr. profesorul Negru. . terminologia ştiinţifică.8 pentru jurnalişti Substantivele care denumesc funcţii. precum şi a tuturor termenilor pe care nu-i cunoaştem. Denumirea unor medalii sau premii. generalul Creangă. dar. de produse. judecătorul Popescu. Le Monde. în timp ce în româneşte se scrie Nikita Hruşciov şi Mao Tze Dung.. Consiliul ştiinţific. GHID DE STIL CU NORME ETICE Mărci şi alţi termeni specifici Vom verifica şi reverifica scrierea numelor. Vom folosi litera mică pentru grade şi titluri atunci când ele sunt urmate de un nume. cu toate acestea. însă nu vom adapta nume din limbi cu alte caracteristici de pronunţie. a instituţiilor şi organizaţiilor. membru de onoare al Academiei Române. termenii istorici. Serviciul de presă etc. precum şi titlurile ştiinţifice şi onorifice le vom scrie cu literă mică: doctor honoris causa. plante etc. scrierea tuturor mărcilor de maşini. De exemplu. numele şi mărcile despre care credem că ştim cum se scriu. ajung la noi prin intermediul agenţiilor internaţionale de presă sau al Internetului. precum şi cuvintele ajutătoare din componenţa altor nume de persoană le vom scrie cu literă mică. Catedra de limba română. directorul general Antocel ş. Nume străine În româneşte vom transcrie de obicei fonetic numele unor persoane din ţări care folosesc un alfabet diferit de al nostru. de exemplu. Vom scrie cu literă mare numai primul element din numele proprii compuse sau numele unic care reprezintă denumirile unor organe de conducere sau subdiviziuni ale unor instituţii: Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ion Ciobanu. de ex. Nikita Khrouchtchev şi Mao Zedong.. inginer Toma. de brand-uri. ranguri etc. preşedintele Costin ş.a. directorul Vasilescu. Vom scrie prim-ministrul Filat.a. a funcţiilor persoanelor vizate şi a firmelor. De exemplu: termenii şi gradele militare şi religioase. s-ar putea să ne înşelăm. The Guardian scrie Nikita Khrushchev şi Mao Zedong. academicianul Ion Druţă. doctor în filologie. animale. dar cu acelaşi alfabet.

lăsând punctul culminant spre sfârşit. Kiev. . Napoli/ Neapole. Almatî/Alma-Ata. tablourilor. de exemplu. „Procesul” lui Kafka. Praha/Praga. Vom varia cuvintele (folosind sinonime). Istanbul. „Fostul ministru al Afacerilor Externe din Marea Britanie. pentru titlurile cărţilor. dar nu şi în cazul unei ştiri). mai scurte. pieselor muzicale. Vom explica titlurile mai puţin cunoscute. Londra. Beirut. Titluri de cărţi. SUA. Titlurile persoanelor (de nobleţe. filmelor etc. Moscova. academice.9 Indiferent dacă hotărâm să transcriem fonetic sau să folosim o versiune de transcriere importată. Kirghizstan. Ankara. Alba-Iulia. filme etc. e de ajuns să numim persoana şi (dacă este necesar) să abreviem gradul academic. Vom alterna alineatele dense în informaţie cu altele mai „uşoare”. ne vom asigura că fiecare alineat conţine o informaţie nouă. tablouri. Titlurile străine le vom scrie în limba originală. „Domnişoarele din Avignon” de Picasso şi „Tosca” lui Puccini. Beijing. lungimea frazelor şi dimensiunea alineatelor. Vom căuta varietatea în scriitură. grade militare etc. Başkiria. De exemplu: Belarus. pe care o vom consulta oricând va fi necesar. Vom folosi cursive sau ghilimele. al unui film etc. Azerbaidjan. Ritm Vom compune articolele ca pe nişte bucăţi muzicale. Minsk. Dacă o operă de artă este bine cunoscută. Sir Alex DouglasHome” va deveni „Douglas-Home” când îl vom menţiona a doua oară. încât să ţinem cititorul în suspans. Shanghai etc. dar consecvent şi unitar. Nice/Nisa. vom scrie titlul în limba română. trebuie să fim consecvenţi.) Vom menţiona titlurile şi gradele academice prima dată când amintim o anume persoană în articolul nostru. iar titlul este tradus. Ne vom asigura că scriem corect şi exact titlul oficial al unei cărţi. Vom încerca să construim în aşa fel articolul (atunci când e vorba de un articol de background sau de un interviu. St i l u l ju r na li st i c Vom alcătui o listă de nume străine de persoane şi organizaţii despre care scriem. Vom face acelaşi lucru şi pentru denumirile geografice. După aceea. Kuwait. „Master of Business Administration” va deveni „MBA”.

foarte sugestiv. „Sunt împotriva noii legi” este un citat inexact dacă politicianul a declarat doar că se gândeşte să voteze împotriva noii legi. În plus. Vom încerca să prezentăm vorbitorul chiar de la început. mai bine folosim citatul indirect. Vom indica întotdeauna numele persoanelor din fotografie. Cititorii trebuie să aibă încredere că acestea sunt vorbele sursei. Vom indica ordinea („de la stânga la dreapta…”). Totuşi.10 Orice cititor va şti ce este un general. ne vom asuma acest risc. Numai erorile gramaticale trebuie omise sau corectate. Vom recurge la ele doar atunci când vorbitorul spune ceva surprinzător sau relevant. atunci când un alt ziar este singura sursă într-un caz de răsunet despre care relatăm. dar câţi ştiu cu exactitate ce este un emir? pentru jurnalişti Citate GHID DE STIL CU NORME ETICE Vom folosi citatele cu măsură. nu putem fi siguri că acestea sunt corecte. Vom cita exact. Nu vom copia citate din alte ziare. Nu vom specula atunci când nu suntem întru totul siguri în legătură cu ceea ce vedem în poză. mai bine vom parafraza. dar nu vom indica ceea ce este evident din poză. Vom fi cât mai precişi posibil. Nu vom da citat dacă vorbele sunt mai degrabă obişnuite. Totuşi. literalmente. atunci când într-o poză apar mai multe persoane. Mai bine vom scrie: „Primarul vrea drumuri noi în oraş”. Dacă nu suntem siguri care sunt vorbele exacte. Legende la fotografii Vom explica cine apare în fotografie. . am putea sublinia detalii care ar putea fi mai greu de văzut pentru cititori. Sau ceva foarte puternic. dacă cititorii pot vedea acest lucru din fotografie. citarea altor jurnalişti denotă indolenţa autorului şi reprezintă un risc din punct de vedere legal. Nu e prea interesant să cităm un primar care spune: „Vom face planuri pentru construirea de noi drumuri în oraşul nostru”. chiar dacă sunt bine cunoscute. Nu e necesar să descriem ce poartă cineva. Sau ceva explicit. înainte să îl cităm.

ce. Vom verifica dacă primele propoziţii ale ştirii (două sau trei) conţin faimoasele şase întrebări: who. În privinţa tuturor titlurilor: Vom capta atenţia cititorilor folosind verbe la diateza activă. la obiect. În privinţa primei fraze a unui articol de tip feature. de ce şi cum). când. din SUA). informaţia: scurt. „Un bărbat de 31 de ani a recunoscut ieri că şi-a ucis un vecin cu o sabie de samurai. O fraza care captează atenţia şi ţine treaz interesul cititorului. „Ţinta: America” (după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. neutru. particularităţi de gen sau apartenenţa etnică. după o luptă aprigă între două bande din Manchester”. Europarlamentara bătrână se ia după tineri etc. să spună care este ştirea şi să indice importanţa acesteia. De ex: Angela Merkel şi-a arătat decolteul. a unui interviu sau eseu: Vom încerca să găsim o primă frază cât mai incitantă. Vom folosi lead-ul pentru a introduce cele mai importante şi mai interesante informaţii sau idei.11 Vom evita să evidenţiem în legendă anumite trăsături fizice ale persoanei din imagine. where. what. St i l u l ju r na li st i c . when. O anecdotă. În privinţa lead-ului tuturor tipurilor de articole: Vom scrie lead-uri scurte şi la obiect. brut. ar putea fi un mod de a scrie primul alineat al unui feature. menţionând principalele fapte dintr-un articol. Prima frază trebuie să fie directă.). pur şi simplu. Prima frază şi primul paragraf (lead-ul) În privinţa primei fraze a unei ştiri: Vom oferi maximum de informaţie cu minimum de cuvinte. fără nuanţări. de pildă. why and how (adică răspund la întrebările: cine. Titlurile vor fi vii şi originale (mai ales titlurile interviurilor. unde. Titluri În privinţa titlurilor de ştiri: Vom da. de opinie etc. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese. articolelor de background/ sinteză.

greu de stârpit în presa din Republica Moldova. Mai jos am selectat o serie de greşeli foarte răspândite. grant) a forma un număr de telefon a pune/a adresa întrebări a expropria a deschis dosar în legătură cu. scrise la diateza activă şi la timpul prezent: „Au rămas 5 zile până la scrutin”. INCORECT 25 ani a aplica (la bursa. Nu vom pune punct după titluri. pentru jurnalişti Vom crea titluri clare: fără ambiguităţi.12 „Sunt duşmanul meu cel mai aprig” (titlul unui interviu cu un dependent de droguri). Vom reda faptele fără a exagera. grant) a culege un număr a da întrebări a denaţionaliza a deschis dosar pe faptul/pe cazul a deznaţionaliza a dovedi a exploadat a face totalurile a făcut o stagiere în SUA a fost impusă să se prostitueze a hotărî întrebarea CORECT 25 de ani a candida (pentru o bursă. explicate în special prin calchieri din limba rusă.. Vom evita negaţiile în titlu./în cazul a face ca un grup etnic să-şi piardă particularitățile naţionale a demonstra a explodat a face bilanţul a făcut un stagiu în SUA a fost forţată să se prostitueze a rezolva problema GHID DE STIL CU NORME ETICE . dar şi prin necunoaşterea unor reguli gramaticale elementare. Vom evita semnele de întrebare. subtitluri. Vom scrie „Mingea a rămas în teren” în loc de „Mingea nu a ieşit din teren”. legende la fotografii..

13 INCORECT a influienţa. astfel stând lucrurile n-a mai apărut tragerea la răspundere au fost obligaţi să plătească bilete/locuri rezervate St i l u l ju r na li st i c . influenţă a completa ancheta a face o nuntă a suferit un accident a organiza manifestaţii a lucra pământul a avea satisfacţie de la ceva a face faţă unei sarcini candidat la admitere aceeaşi situaţie acelaşi actele au fost perfectate a da telefon cuiva/a suna pe cineva alegerile au fost validate m-am abonat la un ziar am divorţat de el am tras concluziile am multe articole (mi-)am făcut un duş/o baie aniversarea a cincisprezecea cu toate acestea. influienţă a îndeplini ancheta a juca nunta a nimerit în accident a petrece manifestaţii a prelucra pământul a primi satisfacţie de la ceva a se isprăvi cu sarcina abiturient aceiaşi situaţie acelaş actele au fost oformate a-i suna cuiva alegerile au avut loc am abonat un ziar am divorţat cu el am făcut concluziile am multe publicaţii am primit un duş/o baie aniversarea a 15 ani aşa sau altfel aşa şi n-a apărut atragerea la răspundere au fost impuşi să plătească bilete/locuri bronate CORECT a influenţa.

computer contencios copiii în caietele lor. creează cu atât mai mult cu cât daţi în urmărire delincvent demers adresat MAI dosare definitivate induce în eroare publicul în (din) culise ei îşi dau cu părerea pentru jurnalişti capurile oponenţilor careva schimbări cât n-ar fi de straniu ce n-ai spune ce-a de-a 15-a ediţie computator contecios copiii în caietele sale.14 INCORECT calcule preventive CORECT calcule prealabile capetele oponenţilor unele/nişte schimbări oricât de straniu ar părea orice ai spune cea de-a 15-a ediţie calculator.. Gara Ungheni .. Gara Chişinău... creiază (sau: crează) cu atât mai mult că daţi/anunţaţi în căutare delicvent demers în adresa MAI dosare finisate duce în eroare publicul după culise ei se dau cu părerea GHID DE STIL CU NORME ETICE el trebuie să se determine/să se apreel trebuie să se decidă cieze eu aşi dori familie prietenoasă fata aceia federaţia conduce cu arbitrii firme-fantome gară feroviară eu aş dori familie unită fata aceea federaţia conduce arbitrii firme-fantomă gară.

15 INCORECT implimenta inclusiv şi injurii în adresa lor instituţii superioare de învăţământ investit în funcţia de preşedinte investitura miniştrilor în dependenţă de în ordinea de zi în rezultat în rezultatul accidentului în unison îndemnizaţie învinuiţi în jucăria este predestinată copiilor la moment legea a fost primită locatarii oraşului m-am balotat la alegeri m-am divorţat cu ea merge vorba de mijloace mass-media mijloc mass-media mijloc media modelier n-am dovedit CORECT implementa inclusiv injurii la adresa lor instituţii de învăţământ superior învestit în funcţia de preşedinte învestitura miniştrilor în funcţie de pe ordinea de zi ca rezultat în urma accidentului la unison indemnizaţie învinuiţi de jucăria este destinată copiilor pentru moment. momentan legea a fost adoptată locuitorii oraşului am candidat la alegerile am divorţat de ea este vorba despre mijloace de informare în masă instituţie mass-media mijloc de informare designer vestimentar. creator de modă n-am reuşit St i l u l ju r na li st i c .

..16 INCORECT necătând la obstacole CORECT în pofida obstacolelor în niciun fel nu se încadrează în termene adineauri. bazându-ne pe. în plus premiu în valoare de 200 de lei face injecţii reţete plecând de la ideea. pentru jurnalişti nici într-un fel nu se încadrează în termeni numai ce oamenii aceştea ore citite până ce persoană traumată pieţi plus la toate premiu în sumă de 200 de lei pune injecţii recete reieşind din repercursiune represat rezultate preventive s-a primit (ceva) salutabil samovolnic s-au schimbat cu locurile să continuie să ne de-a scrutin electoral se atârnă serios faţă de studii GHID DE STIL CU NORME ETICE ... recent oamenii aceştia ore predate deocamdată persoană traumatizată pieţe mai mult. repercusiune persoană supusă represiunilor rezultate prealabile a ieşit salutar samavolnic şi-au schimbat locurile să continue să ne dea scrutin are o atitudine serioasă.

fiind completată în fiecare redacţie) St i l u l ju r na li st i c . bei oriunde s-ar duce coş/ladă de gunoi. beai unde nu s-ar duce urnă de gunoi viaţa familiară vinde în mediu 2 mere vinoveţi vorbesc din numele meu CORECT situează de exemplu cu regret/spre regretul nostru stă la rând succesorul de drept şi-au onorat obligaţiile te felicit cu ocazia sărbătorii tu vrei. iei. iai. ghenă viaţa familială vinde în medie 2 mere vinovaţi vorbesc în numele meu (Lista poate continua.17 INCORECT situiază spre exemplu spre regret stă în rând succesorul în drept şi-au onorat obligaţiunile te felicit cu sărbătoarea tu vreai.

Acurateţea şi verificarea faptelor Jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Cititorii trebuie să poată conta pe obiectivitatea noastră şi trebuie să fie convinşi că articolele noastre sunt credibile şi nepărtinitoare. În cazul reflectării unei decizii a autorităţilor. poliţiei. În cazul în care persoana fizică nu poate fi contactată din motive obiective (este bolnavă şi în imposibilitatea de a vorbi. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi.) vom apela la documente oficiale care se referă la situaţia persoanei sau la . de un conflict civil. se află la o distanţă foarte mare etc. Pentru a afla adevărul. Putem apela şi la surse indirecte. dar numai pentru informaţii suplimentare sau ca punct de pornire. vom discuta neapărat cu persoana fizică vizată sau cu persoanele antrenate în conflictul civil respectiv şi nu ne vom rezuma la publicarea comentariilor funcţionarilor. vom consulta documentul respectiv şi vom discuta cu funcţionarul care a semnat decizia. informaţiile ce ne-au fost oferite le vom verifica neapărat din surse la prima mână. este în detenţie şi nu putem obţine întrevederi. ale reprezentanţilor instituţiilor judiciare. oameni care sunt implicaţi direct în subiect.18 pentru jurnalişti GHID DE STIL CU NORME ETICE 2. Vom respecta adevărul şi dreptul publicului la adevăr. trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante. După consultarea cu aceste surse. În cazul reflectării unui subiect ce ţine de o persoană fizică. U Etica jurnalistică rmătoarele două secţiuni din Ghidul de stil cu norme etice dezvoltă problema integrităţii jurnalistice şi a conduitei etice. Atunci când adunăm informaţii şi fapte. considerând aceasta ca fiind prima responsabilitate a jurnalistului. ne vom asigura că vorbim cu surse de prima mână.

cu maximă seriozitate. putem fi siguri că are un interes să facă acest lucru. dezminţiri. secrete comerciale sau de stat. 3. poliţist) sau prin consultarea unui document oficial. etc. vom oferi posibilitatea persoanei acuzate să reacţioneze şi vom publica neapărat infirmarea (sau confirmarea) din partea persoanei acuzate.). nu putem publica acest lucru – chiar dacă sursa îşi dă acordul să fie citată iar noi punem declaraţia între ghilimele. Cerem telefonul. La telefon. Vom fi extrem de atenţi atunci când ne confruntăm cu scurgeri de informaţii. cu persoane fictive. sau cu mărturii false. Dacă un politician. De aceea vom avea grijă să verificăm şi să reverificăm din mai multe surse informaţia.19 conflictul civil. un consilier sau un funcţionar ne dezvăluie informaţii confidenţiale. Încercăm să obţinem o întrevedere cu sursa de informare. tutore. În caz contrar. garantându-i confidenţialitate şi discreţie. spital sau alt funcţionar a fost. Presa este responsabilă de ceea ce publică. la rude sau cel puţin la colegii de serviciu sau vecini sau vom prezenta poziţia/opinia/declaraţia făcută public anterior de aceasta pe subiectul relatat. adresa şi numele sursei. condamnat pentru fraudă. Verificăm din mai multe surse oficiale şi neoficiale toate aspectele informaţiei ce ne-a fost furnizată. astfel prejudiciind credibilitatea ziarului. riscăm să fim folosiţi ca un instrument de reglare de conturi sau să fim parte a unui conflict de interese. Vom fi precauţi cu sursele care ne contactează prin telefon sau cele care ne scriu scrisori. în trecut. vom apela la reprezentantul legal al persoanei (avocat. De asemenea. prin solicitarea unei declaraţii din partea oamenilor legii (procuror. În plus. Sau 4. director de şcoală. 2. sau primim o anumită informaţie prin poşta electronică. prin poştă sau e-mail adresăm întrebări de precizare şi control asupra informaţiei ce ne-a fost furnizată. Într-un comentariu postat la un material pe site-ul ziarului găsim o informaţie-bombă. întrucât putem să ne confruntăm cu farse. chiar dacă declaraţiile sunt atribuite altor surse. am putea fi nevoiţi să facem rectificări. Dacă cineva ne spune că noul primar. Et i ca ju r na l i st i că . ce au drept scop să ne dezinformeze. Cum acţionăm? 1. sau vom asculta anumite informaţii prin telefon de la persoanele cunoscute. Trebuie să verificăm o asemenea acuzaţie înainte de a o publica.

să reverificăm şi să răsverificăm. În material se relata despre un preot nevoit să-şi lase periodic parohia pentru a pleca să muncească constructor în Rusia. Agenţia de ştiri a furnizat şi o fotografie prezentată ca fiind a preotului respectiv. În ştire figurează şi numele preotului. vom ţine minte că un material bine documentat cu fapte adevărate scris în decurs de o lună.20 ARGUMENT: Esenţa jurnalismului de calitate constă în colectarea şi prezentarea faptelor aşa cum s-au întâmplat. este mai valoros decât un material scris într-o săptămână despre fapte veridicitatea cărora nu a fost verificată. De aceea vom avea grijă să verificăm. Mai multe ziare au publicat o ştire preluată de la o agenţie de presă. posibilitatea de a răspunde articolelor pe care le scriem sau de a ne corecta aserţiunile. pot reacţiona doar după ce un articol a fost publicat. Fiind în situaţia să alegem între acurateţe şi viteză. După caz. aceasta fiind unica soluţie pentru a-şi creşte cei cinci copii. De aceea. În activitatea noastră profesională. Vom încerca să corectăm o eroare cât mai operativ posibil. precum şi localitatea în care acesta îşi are parohia. Conflictul a fost soluţionat prin publicarea în ziarele respective a unei rectificări. . în multe cazuri. prin încrucişarea surselor. s-a dovedit că din motive mai mult sau mai puţin obiective reporterul agenţiei de ştiri a furnizat poza altui preot care avea acelaşi prenume ca şi eroul ştirii. ne vom conduce. Ulterior. persoana respectivă neavând nicio legătură cu textul ştirii „Preot-gasterbeiter” care relatează despre preotul W din satul V. Persoanele şi instituţiile nu au. pentru jurnalişti GHID DE STIL CU NORME ETICE Rectificările Jurnalismul e o afacere cu un singur sens. ziarele trebuie să manifeste deschidere şi să corecteze erorile care apar. poză pe care ziarele au publicat-o. era născut în satul în care eroul ştirii era paroh. publicând rectificările şi scuzele de rigoare. de principiul bunei credinţe. Vom ţine minte că nu e nimic rău în a recunoaşte o greşeală. este reprezentat preotul Y din satul Q. În mod normal. Chiar şi erorile mici dintr-un articol de ziar pot uneori avea un impact uriaş asupra unei persoane sau unei organizaţii. în textul căreia se menţiona că în poza publicată în numărul X din data Z. vom stabili un spaţiu/pagină destinată special pentru corecţii. Persoana care a sesizat presa despre gafă a fost soţia preotului din poză. Ea a declarat că familia sa s-a simţit lezată de această greşeală şi a cerut corectarea informaţiei. metodă aplicată de jurnaliştii responsabili. Vom căuta posibilitate să înfiinţăm un spaţiu special pentru erate. permanent. dar preotul din poză avea parohia în satul vecin.

În acelaşi timp. Pentru a ilustra articolul. personal. Astfel. Aceleaşi principii etice care se aplică textului jurnalistic trebuie aplicate şi fotografiei. Curtea Supremă de Justiţie îl achită. reporterul a lezat drepturile persoanelor din poză şi nu a respectat dreptul de autor. Vom avea grijă când utilizăm fotografii ale unor persoane necunoscute pentru a ilustra un articol de interes general.21 Vom respecta principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică pe subiectul materialului publicat. redacţia nu este în drept să-l refuze. Fotoreporterul va respecta intimitatea persoanelor şi va cere permisiunea de a le face fotografii. În cazul în care medicul respectiv se adresează către redacţie pentru a i se publica replica la materialul publicat. vom oferi spaţiu pentru replică. Intervievăm o persoană publică într-un cadru privat – vom cere neapărat permisiunea pentru a o fotografia. în materialul respectiv. reporterul caută prin internet o fotografie-simbol. Un ziar a scris despre un medic. Astfel. Intervievăm o persoană publică într-un loc public – avem dreptul să nu cerem permisiunea pentru a o fotografia. dacă cere dreptul la replică semnat de superiorul medicului sau un grup de medici care nu sunt vizaţi direct. de regulă pe aceeaşi pagină şi în dimensiuni proporţionale cu spaţiul alocat afirmaţiilor contestate. Peste doi ani. Am scris un articol despre bandele de stradă. Fotografiile Fotojurnalismul a devenit un element important al oricărui ziar. Intervievăm într-un cadru privat o persoană care nu este persoană publică – vom cere neaparat permisiunea pentru a o fotografia. calificând acuzaţiile procurorilor ca fiind nefondate. Et i ca ju r na l i st i că . redacţia este în drept să refuze să acorde spaţiu pentru replică. Intervievăm într-un loc public o persoană care nu este o persoană publică – avem dreptul să nu cerem permisiunea pentru a o fotografia. cu excepţia cazului în care persoana se află într-un loc public. apare articolul însoţit de o fotografie în care sunt câţiva tineri care nu au nicio legătură cu subiectul. prins în flagrant cu mită. Ca rezultat.

într-o ceremonie sau acţiune publică (concerte. Vom evita publicarea fotografiilor sângeroase de la un accident grav. Vom prezenta. Moldova. În R. Vom avea grijă să nu publicăm fotografii şocante. De asemenea. şi doar până la un punct. Vom respecta diversitatea şi vom evita să prezentăm dezechilibrat în imagini anumite etnii sau categorii sociale. vom evita sa publicăm nuduri fără protecţie tehnică a zonelor intime. pentru jurnalişti . acţiuni etc. dacă este necesar). Nu vom manipula subiectul sau subiecţii fotografiei pentru a face poza mai spectaculoasă. În cazul cadavrelor care nimeresc într-o poză de ansamblu.22 GHID DE STIL CU NORME ETICE Nici în cadru privat şi nici în cel public nu avem dreptul să fotografiem un minor fără permisiunea părinţilor. pentru a o face mai clară sau pentru a o mări. Avem dreptul să fotografiem minori. al tutorelui sau al reprezentantului legal.). Acestea însă vor fi neapărat însoţite de inscripţia „COLAJ”. Nu avem dreptul să intrăm pe un spaţiu privat şi să fotografiem fără acordul proprietarului sau al celui care arendează terenul sau încăperea (pentru a fotografia pe cineva la o petrecere vom cere permisiunea celui care a arendat restaurantul). pe cât e posibil. în cazul în care aceştia se manifestă într-un loc public. Niciodată nu vom folosi programele de lucru cu fotografiile pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor şi evenimentelor reprezentate. Vom avea grijă să fotografiem persoanele de la distanţa de un metru. Însă pentru a publica fotografiile este necesar acordul părinţilor. sau de la locul unei crime. Excepţie sunt colajele decente. este implicat într-un accident sau i se încalcă drepturile. fără acordul părinţilor. tutorelui sau a altui reprezentant legal. în imagini bărbaţi şi femei în egală măsură. tutorelui sau al altui reprezentant legal. 52 la sută din populaţie o constituie femeile şi 48 la sută bărbaţii. vom proteja tehnic cadavrul. excepţie sunt situaţiile în care surprindem că minorul este agresat. conţinutul violent sau indecent al cărora poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor. Vom folosi tehnica electronică doar pentru a îmbunătăţi calitatea fotografiei (de exemplu. Fotografiile trebuie să reprezinte realitatea cu cât mai multă acurateţe.

23 Identificarea suspectaţilor Fiecare ziar îşi va alcătui propriile reguli privind identificarea suspectaţilor de infracţiuni şi condamnaţilor. Iulia Dimova. Niciodată nu vom publica numele lor fără permisiunea în scris a acestora. Nu vom dezvălui detalii (nume. rudelor etc. Impactul unei astfel de fapte asupra vieţii personale a victimei este imens şi nu ar trebui adâncit şi de aducerea identităţii acesteia la cunoştinţa publicului. altele tipăresc doar iniţialele sau nu dau deloc detalii. Vom evita să dezvăluim identitatea victimelor. adresă. Vom găsi un echilibru între datoria de a relata faptele pentru cititori şi dreptul suspectatului la intimitate şi la un proces corect. Vom folosi mozaicul în fotografii şi fotografierea din spate a victimelor. de 33 ani. adresa. şi-au recunoscut vina şi au mărturisit poliţiştilor că practicau această „meserie” de mai mulţi ani. Text ce contravine acestui principiu: „Patru prostituate au fost prinse în flagrant în timp ce îşi căutau clienţii pe drumul adiacent Gării din Chişinău. în vârstă de 36 ani. de 18 ani. Costul serviciilor intime oferite de acestea variau între 50 şi 150 de lei (..) care ar putea duce la identificarea suspectaţilor. etnia etc. Potrivit forţelor de ordine. Vom folosi mozaicul în fotografii şi fotografierea din spate a suspectaţilor sau a acuzaţilor. cum ar fi: „Victima a fost de 28 de ori lovită în cap cu toporul şi aruncată în fântână” (ce va avea de câştigat cititorul din aceste detalii?). Unele ziare publică numele complet (şi ocupaţia. cele patru prostituate . precum si fotografierea acestora din faţă contra luminii. evitând descrierea în cele mai mici detalii ale crimelor sângeroase. Et i ca ju r na l i st i că . Identificarea şi tratamentul victimelor Vom avea în vedere că persoanele private au în mai mare măsură drept la intimitate decât vedetele sau oficialităţile publice. Vom evita identificarea suspectaţilor juvenili (sub vârsta de 18 ani). Vom evita să facem public numele persoanelor aflate într-o situaţie jenantă. Vom evita identificarea suspectaţilor înainte ca poliţia să formuleze acuzaţii. în special a victimelor agresiunilor sexuale. numele părinţilor. şi Cristina Bădărău.) ale suspectaţilor şi condamnaţilor.Aliona Ceplâjenco. domiciliu. de 20 ani. Vom relata principalele fapte ale unei infracţiuni/crime. Svetlana Ţapiş..)”.

ucigaş. „suspect/suspectat”. ar fi lovit.” Vom evita atitudinea ironică şi încriminatoare în raport cu persoanele aflate în conflict cu legea. „audiat în calitate de. anterior condamnat. Ion. În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă. Prezumţia nevinovăţiei Orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. ar fi omorât…”. adresă. violator. Acum. asistenţilor parentali (sociali) sau al tutorilor legali. domiciliu. acesta riscă să petreacă de la 10 la 20 de ani în închisoare.” (până la înaintarea învinuirii) „acuzat”(după înaintarea învinuirii) „anunţat în urmărire generală”. rudelor etc. Vom evita sa utilizăm pentru persoana suspectată orice fel de calificative de genul criminal. ar fi violat.24 Nu vom dezvălui detalii (nume. „cercetat penal”. împreună cu alţi tâlhari a comis un şir de infracţiuni. „bănuit”. În majoritatea cazurilor au fost furate telefoane mobile. pentru jurnalişti Minorii care figurează în calitate de victimă vor fi intervievaţi numai cu acordul părinţilor. Text ce contravine acestui principiu: „Din august până în octombrie.a.) care ar putea duce la identificarea victimelor. „inculpat” (după prima şedinţă de judecată) „condamnat” (după pronunţarea deciziei irevocabile de către instanţă) „reţinut” (persoană reţinută pentru maxim 72 de ore) „arestat preventiv” (persoană aflată în arestul preventiv al organelor de ordine conform deciziei judecătorului de instrucţie) „deţinut” (persoană condamnată la detenţie) “recidivist” (persoană condamnată de mai multe ori pentru crime) “achitat” (persoană a cărei nevinovăţie a fost demonstrată în instanţă şi confirmată printr-o decizie irevocabilă). Vom prefera formulări relative de genul “este bănuit că ar fi intrat.. termeni precum: „persoana suspectată”. ar fi furat. în funcţie de caz.. escroc ş. hoţ. GHID DE STIL CU NORME ETICE . numele părinţilor. Pe parcursul anchetei reportericeşti vom utiliza.

. cititorii vor înceta să aibă încredere în ziar..) Părinţii plecaseră la muncă şi. Asta deşi obiectivitatea absolută e imposibilă. curiozitatea şi lipsa de prejudecăţi şi preconcepţii sunt trăsături distinctive care ar trebui să se regăsească în modul de viaţă al oricărui jurnalist..(. Dar cititorii noştri aşteaptă informaţii obiective. Fiecare reporter duce cu sine propriul bagaj de atitudini şi vederi asupra lumii şi propria personalitate.. (. Corectitudinea. evită reflectarea subiectelor ce ţin de fenomenul social respectiv pentru a evita reflectarea unilaterală şi incorectă a subiectului. vom avea grijă să solicităm opinia tuturor părţilor implicate sau a reprezentanţilor categoriilor sociale. Vom trata persoanele suspectate de pe o poziţie neutră şi nu de pe cea a unui acuzator. pe Terente l-au ajuns „căldurile primăvăratice”. o fată de 15 ani.25 Text ce contravine acestui principiu: „Terente.) Dacă va fi găsit vinovat (!). Et i ca ju r na l i st i că . Ei ne citesc ziarul pornind de la premiza că informaţia este de încredere. Oamenii despre care scriem au şi ei dreptul să fie trataţi corect. religioase. În cazul în care ai o atitudine preconcepută şi nu eşti lipsit de prejudecăţi privind un anumit fenomen social. deşi era iarnă. Vom încerca cu orice preţ sa fim obiectivi. Obiectivitate / Corectitudine Corectitudinea şi imparţialitatea trebuie să fie o atitudine fundamentală a jurnaliştilor. un tânăr de 23 de ani din oraşul (. tânărul riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 15 ani”.. Dacă jurnaliştii scriu articole neobiective sau lipsite de acurateţe.. Scriind un material pe un subiect contradictoriu. politice care au tangenţă cu acest subiect. ARGUMENT: Credibilitatea ziarului este de importanţă vitală. Vom reflecta o gamă largă de opinii şi niciodată nu vom promova viziunile şi opiniile unei singure părţi.) şi-a violat propria verişoară.

. însă le vom delimita clar (prin paginare). Sursele (şi sursele anonime) “O singură sursă înseamnă nici o sursă” – este o zicere celebră în jurnalism. de ce?. Vom evita să ne spunem opinia în articolele de ştiri. Nu vom folosi adjective precum “controversat”. funcţia. dezvăluindu-le numele. Vom găsi cel puţin două surse independente una de alta sau alte dovezi pe care să le cităm. De asemenea. . Ultima parte a ştirii poate include informaţii ce ţin de istoricul evenimentului. după caz. Acest lucru va creşte credibilitatea articolului şi integritatea ziarului. sau „potrivit surselor din primărie. Opiniile jurnaliştilor sau cele ale ziarului le vom publica doar în paginile dedicate editorialelor. Ştirile sunt fapte şi date.26 Separarea faptelor de opinii pentru jurnalişti În prezentarea evenimentelor vom face o distincţie clară între informaţie şi opinie. Vom identifica neapărat sursele. opiniilor şi comentariilor. Vom ţine cont ca sursele să aibă experienţe diferite sau chiar relaţii diferite cu subiectul. mijloacelor de informare în masă. Nu vom utiliza expresia criptică “(anumite) surse au spus…”. sau date statistice relevante. E preferabil să nu folosim nici un cuvânt care înfloreşte sau colorează faptele nude. prenumele. dar niciodată din partea reporterului. nu vom scrie “a furat mult” sau “s-a străduit puţin”. acestea fiind noţiuni relative. în cazul subiectelor controversate. Vom însera opiniile într-un articol informativ doar din partea unei surse intervievate sau citate. Nu vom scrie “un om gras” sau “o femeie urâtă”. Opiniile exprimate sub formă de comentarii ale unor evenimente sau acţiuni cu referinţă la persoane sau instituţii nu trebuie să nege sau să ascundă în mod intenţionat fapte sau date reale. convingeri.. statutul social sau vârsta. Opiniile exprimă gânduri. imposibil de măsurat. pentru că aceste cuvinte imprimă un ton negativ relatării. idei. fenomenului. sau pe aceeaşi pagină cu ştirea respectivă. GHID DE STIL CU NORME ETICE Vom evita utilizarea adjectivelor subiective şi relative. evitându-se orice confuzie. după care urmează partea a doua care trebuie să includă opinia a două surse care vor răspunde la întrebările: pentru ce?.”. Ştirea constă din intro-ul care răspunde la întrebările: cine? ce? unde? când? cum?. judecăţi de valoare ale ziariştilor.

În cazul în care o anumită sursă ne va da informaţii importante doar “off the record”(fără înregistrare). vom anunţa de la începutul discuţiei interlocutorul despre acest fapt. În cazul în care sursa este o persoană privată şi divulgarea identităţii sale ar provoca repercusiuni pentru aceasta. nu vom păstra documente sau imagini în dosarul general de presă.”. cât şi pentru societate. să n-o punem într-o situaţie jenantă inclusiv din considerente legale. atât pentru surse. . însă ne oferă informaţia oficial. Vom proteja identitatea minorilor implicaţi în infracţiuni. vom utiliza o expresie de genul „o femeie (sau un bărbat). Vom stabili nivelul de anonimat înainte de publicarea articolului. dar şi de membrii familiei sau prieteni. ţinânduse cont de urmările posibile. Vom proteja identitatea surselor şi în faţa justiţiei. Niciodată nu ne vom trăda sursele. Vom menţiona. vom informa redactorul-şef privind identitatea sursei anonime. vom aplica procedee tehnice care atenueaza faţa persoanei („blurring”.. deoarece ultima permite identificare prin revers). Et i ca ju r na l i st i că Vom accepta surse anonime doar în cazul în care dezvăluirea identităţii acestora le va pune în pericol viaţa. Din raţionamente legale. a spus că. Protejarea surselor este un principiu fundamental al jurnalismului. de la bun început. în faţa surselor caracterul „on the record”/„off the record” (declaraţii care pot fi atribuite sau nu respectivei surse) al discuţiei. În privinţa imaginilor. Vom aplica anonimatul ca să protejăm securitatea persoanei. nu „pixilation”. securitatea sau activitatea profesională. anonimatul sursei poate fi justificat doar dacă este singurul mod în care putem obţine informaţii vitale şi dacă acestea sunt de interes public. cu excepţia cazurilor în care interesul public cere ca aceştia să fie identificaţi sau la solicitarea expresă a părinţilor şi reprezentanţilor lor legali. ca victime sau ca autori. Vom folosi surse anonime doar în cazul în care informaţia nu poate fi obţinută de la surse oficiale sau de la cele care acceptă să le fie dezvăluită identitatea.. poliţiştilor. vom folosi expresia „Potrivit informaţiilor oferite de responsabili de la primărie”. numele căruia nu-l vom divulga din motive de securitate. În cazul înregistrării convorbirii telefonice. ca să ne asigurăm că identificarea sursei nu este posibilă nu doar de publicul larg. Dacă ni se va solicita anonimatul absolut.. Vom manifesta loialitate faţă de sursă daca i-am promis anonimatul.27 În cazul în care sursa nu-şi dă acordul să fie citată. procurorilor. Dreptul la anonimat poate fi încălcat doar în cazuri excepţionale.

Cu toate acestea. casa sau chiar încearcă să se sinucidă atunci când au datorii foarte mari. pentru jurnalişti Viaţa privată / intimitate GHID DE STIL CU NORME ETICE Vom respecta dreptul cetăţenilor la viaţa privată. ci include orice altă împrejurare care prezintă interes pentru comunitate. Reflectarea în presă a efectului negativ al acestui tip de activitate economică a fost calificat de către proprietarii cazinourile electronice drept imixtiune nefondată în afaceri. Ne vom ghida de fapte. de gen. jucătorii care pierd sume considerabile de bani ajung să-şi piardă locul de muncă. . nu de zvonuri. familiile divorţează. Este o opinie incorectă. cu excepţia cazurilor când viaţa lor particulară are efect asupra vieţii publice. defăimare ce provoacă pierderi financiare. precum nu vom relata despre comportament privat al unei persoane.28 Vom „da voce” celor neauziţi în selectarea surselor. Vom ţine cont că interesul public nu se rezumă doar la aspectele politice. aducându-l astfel în spaţiul public. întrucât în acest caz problemele sociale generate de acest tip de activitate devin un fenomen de interes public. Apariţia cazinourilor electronice şi a sălilor cu aparate de joc a provocat anumite probleme sociale: minorii fură bani pentru a juca. Persoanele care deţin funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private. autorităţile ori instituţiile publice. să vândă bunuri personale precum ar fi automobilul. de vârste. Dacă viaţa privată a unei persoane reprezintă un subiect relevant pentru a-l trata în articolele noastre. şi vom ignora schimbările minore. Nu vom publica corespondenţă sau conversaţie privată. Faptul că alte instituţii media au relatat pe marginea unui comportament privat. Vom considera interes public orice chestiune care afectează viaţa comunităţii. precum şi orice altă entitate care utilizează bani publici sau care afectează interesul comunităţii. dar şi adevărată. nu va servi drept justificare pentru noi să procedăm la fel. ca informaţia să fie nu doar importantă. dacă nu există un interes public clar de a cunoaşte conţinutul acestora. Vom conştientiza că noţiunea de interes public se extinde şi asupra modului în care funcţionează şi acţionează Guvernul. Vom avea în vedere că interesul public nu priveşte doar ceea ce autorităţile consideră că este de interes public. nu vom renunţa la investigaţii tocmai ca să putem stabili care lucruri ţin de interesul public şi care ţin de respectul vieţii private. vom scrie despre aceasta doar în cazul unor evoluţii signifiante. respectând diversitatea etnică.

vom înţelege critica adusă autorităţilor drept interes public major. Întrucât dreptul la educaţie şi familie se numără printre drepturile copilului. De asemenea. întrucât privarea lor de drepturi reprezintă un interes public major. Nu vom scrie despre viaţa privată a unei persoane dacă nu este un subiect de interes public. O femeie a reacţionat agresiv vizavi de interesul jurnaliştilor privind privarea sa de drepturile de părinte de către instanţă la solicitarea fiului său minor. Vom ţine cont că orice informaţii privind încălcarea drepturilor omului. Subiectul a fost tratat diferit de diferite surse de informare din republică. întrucât fiul femeii a invocat drept motiv în instanţă neimplicarea mamei sale în educaţia şi întreţinerea sa. o organizaţie neguvernamentală şi/sau de presă. Et i ca ju r na l i st i că Atunci când reflectăm un eveniment care nu reprezintă un interes public vom invoca dreptul la libera exprimare doar în cazul în care dezvăluirea informaţiilor nu contravine unui alt drept fundamental. care foloseşte pe gratis o încăpere sau alte bunuri publice. care presupun respectarea apartenenţei la comunităţile religioase. vom considera importantă reflectarea acestui subiect. sunt de interes public major. vom evita tratarea subiectivă şi discriminatorie a acestor subiecte. intervievarea reprezentanţilor minorităţilor sexuale. În asemenea cazuri. În acest caz. La Chişinău au avut loc evenimente ce ţin de privarea dreptului la întrunire al homosexualilor. beneficiază de subvenţii din partea statului.29 În baza principiului interesului public avem dreptul de a solicita şi a reflecta informaţii despre modul în care sunt cheltuiţi şi gestionaţi banii publici sau bunurile publice de către un agent economic care a obţinut un contract cu autorităţile. Având în vedere contribuţia autorităţilor la gestionarea puterii şi serviciilor publice. sexuale etc. aşa cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de Republica Moldova. este finanţată prin intermediul unui proiect de către autorităţi. . jurnaliştii au dreptul să reflecte acest subiect. Republica Moldova a ratificat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană privind Drepturile Omului. politice. acest subiect poate fi considerat de interes public. chiar dacă vizează persoane private.

lucrurile ar putea sta altfel. pentru jurnalişti . Nu vom dezvălui informaţii despre membrii familiei. fie chiar şi publice. ar începe săşi terorizeze comunitatea şi s-ar implica în acte împotriva legii pentru a-şi finanţa viciul. Să presupunem că un cetăţean oarecare. Vom ţine cont că toate acţiunile. suicidul a avut loc din neglijenţa autorităţilor sau pentru că se înscrie într-o tendinţă înregistrată în comunitate. Acest lucru ar constitui subiect de ştire. De asemenea. De asemenea. dacă aceasta nu afectează interesul public. Vom evita să scriem despre sinucideri. dacă acest comportament provoacă probleme de ordin social altor persoane. despre domiciliu sau corespondenţa şi viciile unei persoane publice dacă acestea nu vizează în mod direct sau indirect interesul public. vom admite reflectarea unei sinucideri. Un beţiv nu este un subiect de ziar. a deţinut funcţii de răspundere sau funcţii publice. invocând motive morale sau religioase. Vom respecta viaţa privată a unei persoane. probabil. Inspectoratul Fiscal etc. vom califica drept subiect de interes public o relaţie extraconjugală a unui primar care se pronunţă în public contra adulterului. Dar dacă acea persoană este primarul oraşului. iar detaliile acestor aspecte nu au relevanţă pentru exercitarea funcţiei.30 GHID DE STIL CU NORME ETICE Vom scrie despre comportamentul în viaţa privată a unei persoane publice binecunoscute. Un primar alcoolic îşi va îndeplini. De asemenea. alcoolic. Aşa că este de interes public să scriem despre un primar alcoolic. atunci când sinucigaşul a fost o persoană binecunoscută. poate fi subiect de ştire adulterul unei persoane private care are o relaţie cu o minoră/un minor sau cu o persoană cu probleme de sănătate mintală. gesturile şi cuvintele demnitarilor. sau atunci când un act de suicid a avut efect asupra publicului pentru că au fost mulţi martori. a persoanelor cu probleme de sănătate mintală sau despre cazuri de suicid provocate de conflictul persoanei cu autorităţile. omisiunile. Totuşi vom admite reflectarea despre sinuciderea minorilor. poliţie. Vom scrie despre comportamentul amoral al unei persoane private. politicienilor şi ale tuturor funcţionarilor publici legate de exercitarea funcţiei lor sunt de interes public major. atribuţiile în mod defectuos şi ar putea deveni ţinta unui şantaj. întrucât acesta este un eveniment mult prea personal. atunci când acest comportament interferează cu activităţile sale publice.

rubrică. după caz. Vom discuta cu ofertanţii de publicitate. Publicitatea Vom marca clar publicitatea. Gesturile imorale admise de persoane publice într-un loc public sunt de interes public. În cazul publicităţii electorale. Vom considera acţiuni de RSC acţiunile care nu implică oferirea gratuită a serviciilor şi produselor pe care le prestează de obicei contra bani compania ce organizează acţiunea. aceasta va fi însoţită de indicarea sursei de plată (de ex: Achitat din fondul electoral). sau în fotografiile ce însoţesc astfel de materiale. . În asemenea cazuri. în special cea politică – „Publicitate politică”. discriminarea pe bază de vârstă sau sex este o încălcare a legii. pe terţă răspundere. chiar dacă în text vom menţiona denumirea unui agent economic. bărbaţi până la 30 de ani. oraşului admise de către un funcţionar în cadrul unei informaţii. anunţurile publicitare care conţin imagini care conţin atac la persoană. însemne speciale). metoda chestionării Et i ca ju r na l i st i că Nu vom marca drept publicitate materialele despre acţiuni care ţin de Responsabilitatea Socială Corporativă (RSC). de asemenea care au conţinut ce promovează dezechilibre de felul: angajăm manager şi spălătoreasă. discurs sunt de interes public. angajăm fete până la 25 de ani. nu e corect să promovăm o ilegalitate. produsul. Potrivit legislaţiei muncii. exprimă violenţă sau sexism. analizăm avantajele şi dezavantajele pentru consumatorii serviciilor sau produselor similare prestate sau produse de diferite companii. Reflectarea sondajelor de opinie Vom indica în mod obligatoriu compania/organizaţia care a efectuat sondajul şi finanţatorul acestuia. document. nu vom menţiona genurile de activitate.31 Gafele gramaticale sau cele ce ţin de istoria ţării. În articolele despre RSC. ce organizează acţiunea de RSC. contra bani. Nu vom marca drept publicitate şi nu vom considera materiale publicitare articolele în care prezentăm în mod comparativ apariţia pe piaţă a unor produse sau servicii noi. serviciile.telefonul sau adresa companiei. delimitând materialele editoriale de cele publicitare prin procedee grafice (chenar. Deşi presa nu poartă răspundere pentru conţinutul anunţurilor publicitare. numele proprietarului sau al vreunui angajat. Vom indica perioada.

inculpat. GHID DE STIL CU NORME ETICE Toleranţă şi nediscriminare Vom trata tolerant şi nu vom discrimina în materialele de presă reprezentanţii tuturor categoriilor sociale. gen. paritatea informaţională în reflectarea conflictelor interetnice. Vom utiliza sintagma „de rasă mongoloidă” în loc de „gălbejiţi”. rasă. Vom reflecta rezultatele în contextul tendinţelor şi doar atunci când explicaţiile specialiştilor vor fi convingătoare. etnie. . făcute de organizaţia care a comandat sondajul. Vom utiliza etnonimul „evreu” sau locuţiunea „de origine evreiască” în loc de „ovreu”. sentimente de supremaţie a unei naţiuni sau a unei rase faţă de alta. Vom evita evidenţierea etniei sau a bolii de care suferă o persoană suspectată. Vom utiliza cu precădere etnonimul „rom”. apartenenţă politică. „jidan”. Vom utiliza îmbinarea „afro-americani” sau „persoane de culoare” în loc de „negri”. apartenenţă religioasă şi orientare sexuală. Vom edita vox-populi astfel încât ambele părţi ale unei dispute să fie prezentate. Vom asigura echidistanţă. pentru jurnalişti Nu vom conta pe interpretările pe marginea rezultatelor. În ziua alegerilor nu vom publica nici un rezultat până în momentul închiderii secţiilor de votare (7:00-21:00). prin intermediul articolelor. Vom atrage atenţia cititorilor asupra oricăror evenimente care ar fi putut influenţa într-un anume fel rezultatele sondajului. „persoane de naţionalitate caucaziană”. Vom informa publicul în mod obligatoriu despre marginea de eroare. Nu vom forma intenţionat. În cazul alegerilor. „ţigănime”. criminal sau a altei persoane într-un context negativ. „terorişti afgani”. locuţiunile „de origine romă” sau „de etnie romă” în locul cuvintelor „ţigan”. de vârstă. Nu vom admite formarea unui stereotip negativ stabil faţă de o întreagă etnie. vom respecta prevederile legale privind publicarea sondajelor. Vom evita utilizarea expresiilor „bandiţi ţigani şi ceceni”. un învinuit. „jidov”. chiar dacă avem atitudini mai puţin pozitive vizavi de subiecţii respectivi. condamnat. Vom folosi termeni ca „sugerează” în loc de „demonstrează” sau „arată”.32 (faţă în faţă sau la telefon) şi eşantionul. Nu vom credita sondajele cu mai multă credibilitate decât ar fi cazul. echitabil şi echilibrat.

replică ce se utilizează deseori pentru a ilustra dezordinea. chiar dacă aveau prima şansă. „şi-a pierdut vederea”. mizeria. „miop”. murdăria dintr-o locuinţă. „persoană care şi-a pierdut cugetul”. „persoană cu disabilizăţi auditive”. „retardat mintal”. activiştilor. „Ca ţiganul la mal”. „handicapat”. expresie folosită deseori pentru a demonstra aspecte negative. scandaloase ale unei situaţii. „persoană care şi-a pierdut minţile”. Nu vom face clasamente ale funcţionarilor. „persoană cu disabilităţi vizuale” în locul cuvintelor discriminatorii de genul „chior”. Vom utiliza expresii de genul „persoană cu probleme de auz (auditive)”. „bolnav psihic”. „persoană cu probleme de vedere”. Vom evita utilizarea expresiilor frazeologice. „O sa te fure ţiganii”. „persoană lipsită de facultatea vorbirii” în locul cuvântului discriminatoriu „mut”. Vom folosi expresia „invalid” în termeni strict medicali (spre exemplu – invalid de gradul II). „lipsit parţial sau total de auz” în locul cuvântului discriminatoriu „surd”. „Tot ţiganul îşi laudă ciocanul”. Vom utiliza expresii de genul „persoană cu probleme de sănătate mintală” sau „persoană cu disabilităţi mintale” în locul cuvintelor şi expresiilor discriminatoare precum ar fi „debil”. Exemple negative: „Trăim ca ţiganii”. „Zgârcit ca un evreu”. „idiot”. expresie utilizată în cazul unor persoane care nu au câştigat (nu au obţinut) ceva. Vom utiliza expresii de genul „nevăzător”. „psihopat”. proverbe sau zicale discriminatorii din punct de vedere etnic care duc la perpetuarea stereotipurilor şi prejudecăţilor. Vom evita utilizarea noţiunii „invalid”. „persoană cu probleme psihice”. „retard”. Et i ca ju r na l i st i că . înlocuindu-le cu alte cuvinte nediscriminatorii ce permit descrierea stării sănătăţii persoanei despre care scriem. „hipoacuzici”. „Este un ţigănism adevărat”. expresie de speriat copiii neascultători. după criteriul omogenităţii etnice. „Este mai rău ca un tătar”.33 Nu vom apela la prejudecăţi naţionale. „încruşăt”. Vom folosi expresii de genul „persoană fără darul vorbirii”.

Vom trata echilibrat bărbaţii şi femeile în articole. soţia lui Vasile Palade. De exemplu: „Profesorul şcolar are salarii mici”. „infectaţi cu HIV”. imagini. „organizaţie religioasă”. „infectaţi cu SIDA”. Descriem o femeie pentru ceea ce reprezintă ea însăşi. „jumătatea tare” sau „micuţa femeie”. pentru jurnalişti . Folosim pentru ambele genuri. Vom folosi expresii de genul „persoană care trăieşte cu HIV”. şi femei. este cofetară”. Nu vom utiliza termeni discriminatorii la adresa cultelor. dacă congresul e pentru specialiştii dintr-un domeniu anume şi nu pentru reprezentanţii unui sex anume. „sectă totalitară”. Vom utiliza expresiile „asociaţie religioasă”. căci părinţii sunt abilitaţi în egală măsură să îi îngrijească. în mod egal. şchiop”. „mişcare religioasă nouă”. „persoană cu deficienţe de limbaj” în locul cuvintelor discriminatorii „bâlbâit”. „infectat cu tuberculoză”. în calitate de surse sau categorii sociale descrise. „bolnav de SIDA”. şi dacă din componenţa Legislativului face parte măcar o femeie. Nu scriem: „jumătatea slabă”. „cotonog”. nu vom omite sau înlocui termenul din citat. „sectar”. Nu descriem femeile ca pe cineva care reprezintă pe altcineva. numele sau poziţia socială. atunci când descriem o categorie care include şi bărbaţi. „cepeleag”. Nu spunem domnul Vasile Moraru şi Elena Micu. „persoană cu probleme locomotorii” în locul cuvintelor discriminatorii „calic”. Utilizăm mai mult pluralul decât singularul în asemenea cazuri. „cult”. sau titlul ştiinţific. Nu spunem „participanţii la congres şi soţiile lor”. „persoană care trăieşte cu SIDA”. „tuberculoznic”. şi nu vom utiliza cuvintele peiorative şi batjocoritore precum ar fi „sectă”. „olog”. „gângâit” etc. „beteag”. Nu folosim singularul masculin. „grup religios”. „fâlfâit”.34 GHID DE STIL CU NORME ETICE Vom utiliza expresii de genul „persoană cu defect de vorbire”. „Studentul trebuie să înveţe”. Notă: în cazul în care termenii discrimantorii se conţin în declaraţia unei persoane publice. şi nu la statutul lor sexual. Nu spunem „Maria. dacă ne referim la parlamentari. „sectant”. dacă vizează cazuri generale. Nu vom spune „bărbaţii din Parlament s-au adunat în sala de şedinţe”. „suferă de SIDA” în locul expresiilor discriminatorii „HIV infectaţi”. „persoană cu disabilităţi locomotorii”. „bolnav TBC” în locul cuvintelor şi expresiilor discriminatorii „ofticos”. Vom utiliza expresiile „persoană cu disabilităţi fizice”. „şontorog”. Vom folosi expresii de genul „bolnav de tuberculoză”. Nu vom utiliza cuvinte ce descriu o diagnoză sau o boală pentru a descrie viciile sau aspectele negative ale unei persoane care nu suferă de această boală. Nu vom scrie „Un tată deosebit îşi îngrijeşte singur copiii”. „suferă de tuberculoză”.

vom face trimiteri la numele autorului ori de câte ori vom face uz de o lucrare a altcuiva. Nu vom prelua materiale (texte sau fotografii) fără să avem acordul autorului sau (după caz) publicaţiei (sursei). dacă nu vom avea un acord (verbal sau în scris) cu autorul acestora în ceea ce priveşte drepturile conexe. multiplica sau distribui anumite materiale. în opinia noastră. Nimeni nu are dreptul să ne oblige să ne punem semnătura sub o publicaţie conţinutul căreia. sub nume propriu sau pseudonim. pentru a evita discriminarea unui grup etnic. a fost schimonosit sau modificat împotriva voinţei noastre. Suntem responsabili de veridicitatea şi obiectivitatea comunicărilor publicate. Nu vom imprima. Et i ca ju r na l i st i că .35 Nu vom menţiona naţionalitatea unei persoane suspectate de comiterea unei infracţiuni/crime. Vom respecta drepturile de autor ale colegilor. dacă autorul materialelor nu a transmis ziarului şi drepturile conexe. Vom ţine cont că redacţia nu are dreptul să-şi dea acordul privind preluarea materialelor din ziar. Dreptul de autor Vom semna orice material publicat. Ne vom opune cenzurii de orice fel. Plagiatul este inadmisibil.

prevăzută de normele deontologice şi de prezentul Ghid. dacă executarea acesteia contravine principiilor deontologiei profesionale şi convingerilor noastre etice. Ne rezervăm dreptul să refuzăm atragerea de contracte de publicitate sau sponsorizări pentru instituţia de presă la care lucrăm. formaţiunilor politice sau altcuiva. Conflictul de interese Vom activa în numele interesului publicului de a afla adevărul. Ne rezervăm dreptul să refuzăm o anumită misiune. precum şi de Asociaţia Presei Independente (API) sau de altă asociaţie profesională sau sindicală care ne reprezintă interesele împotriva oricărei presiuni exercitate contra noastră. Alte norme de conduită profesională Vom respecta legislaţia. gară) sau acolo unei au loc activităţi anti-sociale pe care urmează să le relatăm. într-o manieră politicoasă. dar vom respinge orice tentativă de presiune şi de amestec în activitatea noastră jurnalistică din partea autorităţilor. Avem dreptul să fim protejaţi de către instituţia de presă unde ne exercităm profesia. nu vom folosi reputaţia şi posibilităţile noastre profesionale pentru dezinformarea . vom da curs invitaţiei prompt. Dacă vom fi rugaţi să părăsim proprietatea privată (unde publicul general nu are acces). de natură să determine o încălcare a conduitei profesionale. Vom evita să publicăm numele victimelor. mai ales a celor agresate sexual. Nu vom face o astfel de solicitare unde publicul are acces larg (piaţă. Vom cere permisiune să activăm pe o proprietate privată. fără permisiunea acestora.36 pentru jurnalişti GHID DE STIL CU NORME ETICE Respectarea drepturilor omului 3.

Participarea la dezbateri publice şi scrierea pentru publicaţii din străinătate este permisă. Nu vom accepta să relatăm despre o A lte n or me d e co n d uită prof e s i onală Profesia de jurnalist este incompatibilă cu orice funcţii în organele puterii de stat. difuzarea unor informaţii cu caracter publicitar sau comercial. cu acordul prealabil al editorului. Nu vom folosi în interese personale sau în interesul unor persoane apropiate informaţiile confidenţiale. Nu vom accepta afilierea la structuri electorale sau staff-uri electorale. dar şi cu apartenenţa la diferite formaţiuni politice. nici un fel de recompense. . relaţiile cu autorităţile publice Vom informa editorii despre orice afiliere politică. Nu vom scrie despre prieteni sau rude. Nu vom accepta. Neapartenenţa la partidele politice. gratuităţi din partea unor persoane terţe pentru publicarea materialelor şi opiniilor de orice caracter. organe de conducere ale acestora. direct sau indirect. Orice referire la ziar va fi făcută doar cu acordul prealabil al conducerii. promovarea unor interese de grup sau de altă natură. Dacă vom fi înregistraţi drept concurenţi electorali. Nu vom accepta activitatea politică şi includerea pe listele electorale ale vreunui concurent electoral/partid politic atât în alegerile locale. vom cere degrevarea din funcţie pe durata campaniei. servicii. Toate activităţile în afara redacţiilor nu trebuie să influenţeze inadecvat articolele şi serviciile noastre. Vom separa activităţile editoriale de cele politice şi economice. cât şi în alegerile generale. Reporterii vor obţine acordul editorilor înaintea acceptării activităţilor lor extraredacţionale. astfel. bunuri. legislative sau de drept. integritatea şi standardele noastre etice. orice conflict de interese. Vom informa în scris despre legăturile de afaceri sau financiare pe care le avem personal sau în cadrul familiei. ca să fie evitat. Nu vom da niciun motiv cititorilor să pună la îndoială imparţialitatea. trebuie făcută astfel ca să fie delimitată susţinerea personală de cea a redacţiei. aflate în virtutea exercitării atribuţiilor de serviciu. Participarea în acţiuni de caritate. Reporterii nu vor fi subiecţii unor promoţii şi reclame pentru produse comerciale. onorarii. de asemenea.37 cititorului. fiind posibilă doar non-politică de voluntari. Vom evita situaţiile de conflict de interese.

Nu vom include în articolele noastre conţinut ce aduce ofensă bunului-simţ şi decenţei publice sau care e de natură să instige la dezordine publică şi crimă. Cititorii trebuie să aibă încredere în integritatea editorială a redacţiei noastre şi că deciziile noastre sunt luate numai pe baza unor motive robuste. În timpul alegerilor. GHID DE STIL CU NORME ETICE Tratamentul corect al cititorilor Corectitudinea şi imparţialitatea sunt criteriile fundamentale ale jurnalismului. Vom face abstracţie de respecta aşa-numita perioadă de „100 de zile” în care presa oferă credit noului cabinet de minişti. Vom evita limbajul dur (licenţios) ce ar putea jigni cititorii. vom publica scrisori de susţinere dacă vom avea cel puţin 3 scrisori în favoarea a trei concurenţi electorali diferiţi. Vom obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Versiunile on-line Vom aplica aceleaşi norme tuturor materialelor on-line plasate fie pe paginile de internet ale ziarelor noastre. cu excepţia cazurilor când acesta justifică interesul pentru autenticitate.38 pentru jurnalişti firmă sau un produs faţă de care avem interese. Vom declara despre acţiunile pe care le deţinem dacă acestea sunt în legătură directă cu materialul al cărui autor suntem. folosite în materialele redacţiei sau reproduse. E bine ca cititorii să fie informaţi despre faptul că am utilizat tehnici speciale de colectare a informaţiilor. Vom plasa on-line doar materialele în varianta finală şi nicidecum materiale în stadiu de redactare şi aprobare editorială. dar vor servi editorului drept bază pentru deciziile ulterioare privind eventuala existenţă a unui conflict de interese. . Materiale puse la dispoziţie Vom aplica aceleaşi norme etice în raport cu materialele puse la dispoziţie de organizaţii naţionale şi internaţionale. ocolind întrebări spinoase – o practică prin care presa nu-şi exercită funcţia de stabilire a agendei publice în cea mai critică perioadă de activitate a unui executiv. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie este justificată atunci când informaţiile de interes public nu pot fi obţinute în alt mod. vom fi corecţi şi echilibraţi în selectarea acestora. fie pe pagina API sau alte pagini electronice. nefavorîzând un anumit punct de vedere exprimat de aceştia. În cazul scrisorilor venite din partea cititorilor. În cazul citării parţiale a unei persoane nu vom denatura mesajul persoanei date. Reporterii specializaţi pe economie şi finanţe vor face o declaraţie în scris privitor la acţiunile pe care le deţin. Declaraţiile vor fi confidenţiale.

de o atitudine demnă. pentru a scrie despre copii. pentru a lupta personal cu violenţa împotriva copiilor ori pentru a restabili adevărul şi echilibrul. . În acelaşi timp. „tânăr”. reporterii şi editorii se află într-o poziţie potrivită pentru a oferi cuvântul celor neauziţi. comunităţilor. Deci. publicului –. textul este un angajament în favoarea unui jurnalism nuanţat şi echilibrat. în termeni neutri. pentru a creşte cu demnitate. Copiii în termeni neutri A nex a 1 Cum numim copiii? În fiecare caz. Cu mijloacele pe care le au la îndemână – cuvântul scris şi vorbit. elaborate de Fondul Internaţional pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF). vom folosi cuvinte neutre. fără însă a prejudicia drepturile şi demnitatea copiilor. principiile etice în relatările despre copii. copilul este „o persoană”. atunci când lipsa acestora afectează cel mai mult copiii. nu „micuţ”. ce încurajează dezvoltarea şi independenţa copiilor – „copil”. servind nevoii oamenilor de a şti mai multe.39 Anexa 1 GHID DE BUNE PRACTICI PRIVIND RELATĂRILE DESPRE COPII Acest capitol rezumă şi dezvoltă. „o fiinţă umană” şi are nevoie. în context local şi naţional. „adolescent”. cu o perspectivă umană şi de ansamblu asupra lucrurilor. şi imagini – şi cu puterea pe care o exercită asupra minţii oamenilor de rând şi asupra deciziilor persoanelor cu funcţii înalte. exprimată inclusiv de mass-media. „elev”. nu „pici”. nu „copilaş”. având o puternică apropiere faţă de reuşitele şi problemele copiilor. Un asemenea jurnalism poate aduce beneficii tuturor – copiilor. şi le integrează în bunele practici existente în jurnalism.

Simpla menţionare a comisiilor pentru minori sau a inspectoratelor pentru minori creează deja un context negativ şi o atitudine negativă. la „persoane minore” sau la „legislaţia privind munca minorilor”. Astfel. Prin urmare. să se vorbească în aceşti termeni despre copiii noştri? Copiii nu sunt nici „îngeraşi” şi nici „împieliţaţi”. pe fraţii şi surorile lui sau prietenii lui în situaţii de risc. Genetică Medicală şi Planificare Familială. Denumirea proiectelor. Copiii nu sunt aşa cum îi descriu diminutivele. Iar dramatismul situaţiei şi faptul că ceva este fantastic ori extraordinar pot fi povestite în ansamblu. ci acţiune. de exemplu. În contextele ce vizează copiii. a celor din jur. nu de mila cititorilor. chiar dacă terminologia juridică face referiri. uşor de citit şi captivante. prin descrierea unui detaliu. Jurnalismul nu trebuie să trezească milă. fără să eclipsăm protagoniştii. chiar dacă este schimbată ori nu este folosită identitatea acestora. în nişte condiţii dezastruoase” şi este o „făptură nevinovată şi greu încercată de suferinţă”. vom folosi cu moderaţie abrevierile. – toate aceste elemente necesare pentru a contura un subiect multidimensional le vom menţiona după primul alineat. oare.. astfel pentru CNSPSRGMPF. într-o perspectivă demnă. îmbrăcată în „hăinuţe”. numele complete ale instituţiilor. O „fetiţă micuţă”. nu trebuie să tratăm copiii şi tinerii – în cuvinte şi atitudini – „ca pe nişte porţelanuri. „cu ochişorii mereu trişti”. Ne-ar plăcea. vom alege să le spunem acestor persoane „copii” şi să evităm cuvântul „minor”. statisticile etc. are nevoie. dar nici ca pe arici”. iar celelalte – în plan secund. în prim-plan. de exemplu. care „locuieşte. GHID DE STIL CU NORME ETICE Copiii în prim-plan Un jurnalism care transformă evenimentele vieţii locale cotidiene în ştiri sau relatări. funcţiile oficiale ale persoanelor. la vârsta ei de 14 ani. ci de înţelegere. vom plasa copiii în centru. evoluţia situaţiei etc. de sprijin şi de intervenţia serviciilor sociale. . vom alege un loc potrivit pentru descifrarea Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate a Reproducerii. sărmănica. Nu vom spune că s-a creat o situaţie dramatică ori că acest lucru este fantastic sau extraordinar. În limbajul curent.40 pentru jurnalişti Cum nu trebuie să-i numim pe copii? Copiii nu sunt nici „odrasle” şi nici „progenituri”. acest cuvânt are o conotaţie negativă: numaidecât unei minore i s-a întâmplat ceva rău sau un minor a comis un delict. Acestea diminuează statutul copilului ca persoană. Vom arăta asta. va reuşi să îmbine nevoia de a plasa copiii în prim-plan şi obligativitatea de a nu publica articole şi fotografii care riscă să-l plaseze pe copil. Altfel spus. Copiii nu sunt „minori”.

nici celorlalţi. dar nu vom insista doar pe cele negative. Este mai demn de atenţia publicului că „o resursă de comunicare între copiii şi părinţii afectaţi de migraţie. recomandări pentru liderii lumii” decât că la Iurceni „un tânăr este omorât de propria ţigară”. care sugerează jurnaliştilor realizarea materialelor astfel încât acestea să nu dăuneze nici unora. succese. vom publica ştiri despre copii. profesionalism înseamnă etică şi responsabilitate.. accidente. Întrun subiect de presă axat. aplicat de maturi. inclusiv. aşadar. Dacă spunem că „nu au viitor”. în Scoţia. spre exemplu. crime sau acte de violenţă. trebuie să fie. închişi în sine. poate. obţinute după ce „săpăm mai adânc şi ţintim mai departe”. Altfel spus. nu una care stinge lumina. oficialităţile. mai ales faţă de copiii aflaţi în situaţii de risc. ei chiar nu vor avea. pierderi. elaborată în Moldova. Totodată.. A nex a 1 . Aşadar. Şi perspectiva umană poate fi senzaţională Bunele practici ale jurnalismului modern îmbină perspectiva umană cu un „senzaţionalism” nou. Este mai senzaţional faptul că „o tânără din Lăpuşna a formulat. care oferă perspective. posibilităţi. nu vor să comunice” sunt dovezi ale unui tratament de marginalizare şi excludere. care sunt demne de noi şi demne de atenţia publicului. una care deschide uşi.41 Atitudinea potrivită: „cuvintele atrag realitatea” Mass-media. cetăţenii – oricare ar fi statutul lor – nu au voie să pună etichete şi să restrângă orizonturile pentru copii. copiii nu au ales să fie „fricoşi. Atitudinea potrivită în presă faţă de copii. pe problema violenţei împotriva copiilor sunt doi eroi centrali – copilul care este supus violenţei şi copilul care poate citi sau privi aceste relatări. O întrebare mai veche a unui profesionist media ne ajută să tragem linia dintre ceea ce poate fi publicat şi difuzat în cazul unor fapte de violenţă şi ceea ce nu poate fi prezentat public: „Ţi-ar plăcea ca aceste texte şi imagini să fie văzute de copiii tăi în ziar sau la televizor atunci când luaţi împreună micul dejun înainte de şcoală?”. Vom relata faptele. Unii directori de televiziuni din Europa au recunoscut că le-au interzis propriilor copii să privească ştirile pe care le produc. aşa i-au făcut adulţii. Clişeul „Cu cât ştirile sângerează mai mult. căruia i se adaugă o formă şi un conţinut. cu atât se vând mai bine” exprimă succint o fixaţie a unor mass-media pe tragedii personale. Aici vom urma practicile bune. Vom vorbi şi despre speranţe. Vom reţine: cuvintele atrag realitatea. călcat pe mână de roata unui automobil”. cei care afirmă că sunt astfel. Titlul „Copiii plasaţi în instituţiile rezidenţiale nu au viitor” şi atitudinile exprimate prin afirmaţiile „copiii noştri sunt încă fricoşi. închişi în sine”. o materializează. este tradusă şi utilizată în Franţa” decât că „un adolescent din Anenii Noi ajunge la spital.

5 este mult sau puţin? Să-i întrebăm pe adolescenţii în conflict cu legea. care ne ajută să oferim mai mult spaţiu copiilor: y Copiii şi familia: „singur acasă” y Copiii şi munca y Copiii şi educaţia y Copiii cu nevoi speciale y Sănătatea şi bunăstarea copiilor y Copiii din instituţiile rezidenţiale y Violenţa împotriva copiilor y Copiii în conflict cu legea y Responsabilităţile guvernului. Să găsim asemenea „imagini” pentru puţinele cifre. ar citi presa şcolară. Vom crea. . 4.941 de cititori – era ca şi cum fiecare locuitor al raionului Donduşeni. cifrele au nevoie de context. Iată o listă scurtă cu subiecte vizând situaţia copiilor din R. dintr-o perspectivă personalizată. astfel. Moldova. un context pentru cifrele-cheie din ştire sau relatare. Pentru a fi relevante.42 O abordare inedită a drepturilor copilului: perspectivă locală şi regională pentru jurnalişti Mediile locale şi regionale pot oferi o abordare unică. o pagină din cinci cu relatări pentru sau despre copii este tocmai proporţia potrivită a spaţiului afectat copiilor în ziar sau revistă. a subiectelor despre copii. cele 75 de publicaţii şcolare existente aveau un număr total de 44. pe care le vom integra în text. reporterul cita cifra înregistrată oficial a numărului de utilizatori de droguri: 30. iar mediile locale şi regionale sunt cel mai aproape de aceste succese. pentru că durata medie a timpului petrecut de ei în pre-detenţie a fost de 4. Acum câţiva ani.000 de persoane. GHID DE STIL CU NORME ETICE Copiii şi cifrele Într-un subiect consacrat consumului de droguri într-o capitală europeană. inclusiv nounăscuţii.5 luni în anul 2008. Şi adăuga: „Asta-i ca şi cum la meciul de ieri seară dintre liderii campionatului. în Republica Moldova. Fiecare al cincilea locuitor al Moldovei este un copil. prin urmare. autorităţilor locale şi ale adulţilor pentru situaţia copiilor etc. toţi spectatorii din tribune ar fi fost consumatori de droguri”. Mai întâi. pentru că tot ce i se întâmplă sau nu i se întâmplă unui copil are loc în comunitate. dificultăţi sau situaţii dramatice.

de văz. orb. şi scopul declarat al festivalului este „de a descoperi şi promova abilităţile creative” ale acestor copii. Jurnalismul este mai degrabă o chestiune de protecţie. despre ceea ce a reuşit. în cazul copiilor bolnavi.5 procente dintre copiii de până la 6 luni din Moldova care în 2005 erau alăptaţi în exclusivitate la sân. Garcia Marquez. la Primul Festival artistic al copiilor cu dizabilităţi. nu ne vom comporta de parcă dizabilitatea se poate transmite ca o maladie. exploatează persoana. “În Moldova ar fi un raion de bolnavi mintal”. Articolul nostru poate fi despre personalitatea copilului. la Chişinău. ca să putem compara mai uşor cele 45. Ce istorii extraordinare se află în spatele acestor titluri cu cifre! În ultimii zece ani. nu despre ceea ce nu poate să facă. Nu însă şi atunci când copilul participă la o campanie de colectare de fonduri pentru o cauză ce nu are vreo relaţie cu dizabilităţile sale. De asemenea. Eroul unui film mai vechi afirma chiar în primele imagini: „Dacă nu ar exista statistica. menţionarea dizabilităţii este relevantă. statutul de persoană cu dizabilităţi (nu de invalid. reliefând doar esenţialul din răspunsurile primite şi mergând direct la aspectele cele mai umane ale poveştii” – astfel punctează un scriitor celebru. Cifrele trebuie tratate şi ele cu rezerve. cu aproape fiecare al doilea. Un jurnalist profesionist explică semnificaţia acestora şi le transformă în istorii umane.43 Un bun reporter este. deopotrivă. doar dacă acestea sunt relevante pentru textul articolului sau relatării. Exprimarea cifrelor trebuie unificată. statutului etc. surd – pentru toate acestea există echivalente ce indică deficienţe motorii. ceea ce constituie echivalentul a şase sate cu 1.3 mii locuitori fiecare. răniţi sau cu dizabilităţi. Dacă un copil cu dificultăţi de vorbire participă. De multe ori nu sunt. curios şi sceptic. vom evita difuzarea imaginilor care. A intervieva un copil A nex a 1 „A pune pune întrebări revelatoare. cum ar fi Ialoveni. de şchiop. decât de exploatare. În acelaşi timp. Menţionarea şi prezentarea naţionalităţii. Iar atunci când îl intervievăm pe acest copil. populaţia Moldovei a scăzut în medie cu 8000 de persoane anual. Iar numărul persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament din Republica Moldova este egal cu numărul de locuitori al unui raion relativ mic. Vom menţiona naţionalitatea. „În ultimii ani Moldova a pierdut câte un sat la doua luni”. prin caracterul lor senzaţional. folosirea cifrelor comparative nu este suficientă pentru un subiect reuşit. de auz) sau de persoană afectată de HIV/ SIDA. reperele unui interviu re- . anul următor. nu am şti cât de bine trăim”.

Principiul director pentru interviurile cu copiii. a cărui stare de bine este afectată. Vom intervieva copiii pentru „a da cuvântul celor neauziţi”. promovat de UNICEF. de abuzator y Copilul ar putea oferi informaţii inexacte. a intervieva un copil supus violenţei înseamnă a face ca soarta lui invizibilă să fie cunoscută de public. Vom intervieva copiii nu pentru a ne amuza că ei „spun lucruri trăsnite”. Potrivit Convenţiei privind Drepturile Copilului. Există mai multe argumente pentru a intervieva copiii: y Cuvintele spuse de copii sunt credibile pentru public y Copiii povestesc lucruri proaspete şi interesante y Copiii oferă o perspectivă asupra realităţii diferită de cea a adulţilor y Unele subiecte – precum abuzul asupra copiilor. Trei argumente pentru a NU intervieva un copil y Copilul retrăieşte o trauma psihică y Copilul ar putea fi hărţuit. educaţia. Există cel puţin trei argumente pentru a NU intervieva un copil: . singura oportunitate pentru copil de a-şi face cunoscută istoria. nu pentru a umple rubricile de „curiozităţi” şi „perle”. Mai multe argumente pentru a intervieva un copil GHID DE STIL CU NORME ETICE Copilul are dreptul să spună ceea ce crede şi ce simte atunci când este vorba de persoana lui sau situaţiile care îl privesc. jocul – afectează mai mult copiii decât adulţii. iată de ce ei trebuie să spună ce cred despre acestea y Un interviu îi oferă copilului sentimentul propriei valori. Iar principala provocare pentru un reporter în subiectele vizând copiii o reprezintă interviul cu un copil. sporindu-i încrederea în propriile forţe şi abilităţi. Şi interviul realizat de un jurnalist poate fi. A intervieva un copil supus violenţei sau aflat în altă situaţie de risc este un lucru delicat şi chiar riscant pentru noi. este în consonanţă cu „a nu dăuna”. mai târziu. Dacă violenţa se consumă undeva în spatele unor uşi închise. uneori.44 pentru jurnalişti uşit. libertatea de exprimare a copilului trebuie să fie realizată doar în interesul lui superior şi fără a încălca drepturile altora.

a tutorelui sau a unui reprezentant legal. pentru a genera discuţii publice asupra unor fenomene îngrijorătoare sau periculoase. Atunci când un jurnalist îndeamnă copilul: „Spune ce s-a întâmplat!”. aceasta sună pentru copil ca un ordin al unui adult. mai degrabă este vorba de un raport de putere dintre un adult şi un copil. şi nu în calitate de produs mediatic. doar pentru a restabili demnitatea copilului. În cazul în care subiectul dezvăluie identitatea copilului şi mărturiile lui pot fi privite ca acuzaţii. matură a copilului de a răspunde la întrebări? Nu. Iar acesta este un abuz. Nu este ilegal să intervievăm un copil sub 16 ani. dacă retrăirea traumei îl face pe copil să sufere.45 Dacă un copil care răspunde la întrebările jurnalistului trăieşte din nou momentele traumatizante şi suferă din această cauză. dar de cele mai multe ori nu este etic. copilul ar putea fi urmărit de agresor şi supus altor acte de violenţă. fără ca acest copil să fie recunoscut. Excepţie sunt situaţiile în care surprindem că acest copil este agresat. IMPORTANT! Ce vom face pentru ca interviul să nu fie o experienţă traumatizantă pentru copil? y Vom cere permisiunea persoanei responsabile de copil (părinte. nici în cel public. drepturile lui. împreună cu adulţii . La fel. fără permisiunea părinţilor. nu vom fotografia un copil. Este vorba despre ceea ce se numeşte consimţământ informat. Atunci când jurnalistul caută informaţii veridice. copilul nu este singura sursă relevantă. atunci şi acţiunea reporterului poate fi calificată drept abuz. Şi vom folosi aceste poze dozat. nici în cadrul privat. este implicat într-un accident sau i se încalcă drepturile. Nu vom uita asta în munca noastră de reporteri. Oare este vorba de o decizie conştientă. Îi vom oferi timp să analizeze. tutore) y Vom intervieva copilul în prezenţa unui adult în care el are încredere y Vom urmări starea psihologică a copilului pe toată durata interviului y Vom renunţa la interviu. Şi nu uităm să-i comunicăm pentru ce avem nevoie de acest interviu. Cum îi cerem copilului un interviu? A nex a 1 Îi spunem de ce avem nevoie.

nu la sectorul de poliţie. Copilul trebuie să se simtă în siguranţă în timpul discuţiei. Schimbăm perspectivele din care analizăm situaţia şi vom realiza subiectul! Puţine lucruri se compară cu sentimentul că ne-am descurcat ca un profesionist. confidenţialitate totală sau să-i găsiţi un membru al familiei). dar nu într-un spaţiu care are pentru el conotaţii negative şi nici într-un cadru formal: nu în cabinetul directorului de liceu. nu suntem asistent social şi nu avem pregătire profesională pentru a consilia copilul. Nu vom plăti copiilor. Atunci când îi spunem copilului despre interviu. Suntem siguri că vom avea timp pentru a urmări în continuare evoluţia situaţiei lui? Că ne putem implica pentru a-l ajuta moral şi material? Nu dăm speranţa că îi oferim dragoste. mai ales. cu excepţia cazului în care aceasta este într-adevăr în interesul copilului. speranţe deşarte! Nu este mandatul nostru să ajutăm direct. GHID DE STIL CU NORME ETICE Cum realizăm un interviu? Vom intervieva copilul în mediul lui obişnuit. Vom evita să dăm bomboane şi. ce ar putea urma după interviu y Vorbim despre confidenţialitate y Niciodată nu vom încuraja fals (cu scop ascuns) un copil y Niciodată nu vom promite ceea ce nu vom fi în stare să-i oferim (de exemplu.46 responsabili de soarta lui. în ce ziar. vom adapta informaţia la vârsta copilului şi la nivelul lui de înţelegere. deschise şi simple pentru a obţine interviuri şi imagini. Atunci când este posibil. Vom folosi metode corecte. Găsim pe altcineva din această comunitate care să ne vorbească. susţinere morală. reuşind în acelaşi timp să protejăm copilul. . părinţilor ori tutorilor copiilor pentru materialul referitor la copil. tutore sau asistent social. Sarcina jurnalistului este să relateze. Aceasta trebuie să includă: y Scopul interviului y Unde va fi difuzat. Ne facem doar munca: onest şi profesionist. ajutor. Nu ne folosim de oameni! pentru jurnalişti Dacă refuză. la ce post de radio sau televiziune y Despre ce vom vorbi y Care va fi rezultatul interviului. relaţii la problema lui. consecinţele cu care se va confrunta după ce discuţia va fi difuzată. acestea trebuie să fie obţinute conştient şi cu acceptul copilului sau al unui adult responsabil. nu ne descurajăm.

Aici ne vor ajuta răbdarea şi interjecţiile: „A-a-a. Într-un interviu cu un copil vom ţine cont de: tradiţii. de asemenea. Doar îl ascultăm. în acelaşi timp.. dintr-o perspectivă pozitivă. lucrătorilor sociali. activităţile preferate şi obiectele îndrăgite. prejudecăţi.. scrie un laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. trebuie să fie greu. controlaţi de adulţi. În timpul interviului. care sunt bucuriile. se încurajează reciproc şi interviul este mai mult o discuţie decât un interogatoriu. ar fi mai bine să intervievăm copiii în grupuri mici. iată de ce unii copii s-ar putea simţi înspăimântaţi de intervenţia unui adult străin.. şi nervos vizavi de ceea ce doreşte reporterul de la el. dar nu vom lua în nici un fel atitudine. Pentru aceasta putem afla cât mai multe informaţii înainte de interviu..47 Vom face interviul cât mai scurt posibil. copiii sunt influenţaţi. dorinţele lui. Reguli pentru un interviu y Înregistrăm totul şi. într-adevăr. chiar dacă este un jurnalist cunoscut de toţi.. care poate spune mult mai multe decât vocea lui. De obicei. vom încerca să înţelegem circumstanţele în care a crescut copilul şi cum a evoluat viaţa lui. ei se pot simţi mai în siguranţă. da.. frustrările personale ale copilului şi relaţiile lui cu cei din jur.. Din ce familie provine? Are familie? Ce mediu şcolar are? În ce relaţii se află cu semenii? Cum este privit de adulţi? Ce susţinere are din partea comunităţii. Astfel. notăm reperele importante ale discuţiei y Vom încerca să nu ne implicăm emoţional y Nu vom da speranţe deşarte y Vom încerca să înţelegem copilul. medicilor? Înainte de discuţie.. pe dimensiunea umană: vom vorbi despre copil ca despre o fiinţă complexă... aflăm. Discuţii individuale sau în grup? Cu excepţia cazului în care discutăm despre experienţa proprie a copilului. nu uităm de detalii. Toate aceste detalii ne vor ajuta să axăm subiectul media pe lucrurile cu adevărat relevante. şi trebuie să facă ceea ce le spun maturii să facă. şi uneori tocmai contrazicând vorbele”. profesorilor...” y Vom fi atenţi şi respectuoşi A nex a 1 . Atunci când realizăm interviul. dar nu trebuie neglijat niciodată chipul interlocutorului.. Ele vor da valoare şi culoare relatării. înţeleg.. „Magnetofonul este foarte folositor pentru a-ţi aminti cuvintele. persoanele cu care îi place să comunice. poliţiei.

y îşi frământă sau îi tremură mâinile. y transpiră. y se joacă nervos cu obiecte mici. Vom respecta această alegere a copilului. GHID DE STIL CU NORME ETICE Reacţiile psihologice ale copilului în timpul interviului y Copilul poate fi speriat şi poate refuza să acorde interviuri. Cercetările spun că astfel de întrebări sunt contraproductive şi pot face rău copilului. IMPORTANT: Vom evita să adresăm copilului aflat în stare de risc întrebarea „Cum te simţi?”. atunci când: y copilul începe să plângă. . nu ne vom grăbi să-l formulăm în locul copilului y Nu vom interpreta spusele copilului. y Retrăirea evenimentelor traumatizante în timpul interviului poate avea un impact negativ asupra stării psihologice a copilului. y evită privirea în timpul discursului.48 y Nu este treaba noastră să ajutăm direct. Jurnalistul trebuie să fie conştient şi pregătit să răspundă la nevoia de siguranţă psihică a copilului în timpul interviului. Doar vom relata şi vom solicita intervenţii y Vom păstra contactul vizual – calm pentru jurnalişti y Vom respecta intimitatea şi viaţa privată a interlocutorilor y Îi vom permite copilului „să conducă” interviul y Vom aştepta răspunsul la întrebări. dacă devine prea dureros din punct de vedere emoţional pentru copil. Interviul trebuie întrerupt. y îşi acoperă gura şi faţa cu palmele.

A nex a 1 În anumite situaţii. nu vom dezvălui vizual identitatea copilului şi vom sonoriza afirmaţiile lui cu vocea altui copil. să conducem copilul spre un răspuns aşteptat. ne vom asigura că astfel nu transferăm situaţia asupra unui alt copil ce poartă numele schimbat şi nu vom dezvălui vizual identitatea copiilor care apar în următoarele situaţii: y copii victime ale abuzului sau exploatării sexuale y copii autori ai abuzului sexual sau actului de violenţă fizică y copii persoane infectate cu HIV. prin întrebările noastre putem influenţa copilul să dea informaţii. în calitatea noastră de jurnalişti şi de oameni.49 Întrebările trebuie să fie clare Întrebările jurnalistului îl pot ajuta pe copil să-şi amintească pe parcurs mai multe informaţii decât a fost în stare să-şi amintească imediat. atunci când un copil riscă să devină victimă a represiunilor. inclusiv violenţelor fizice şi psihice sau discriminării. Vom descrie întotdeauna contextul exact al articolului sau imaginii ce implică un copil. iar jurnalistul nu trebuie să le influenţeze în niciun fel. ori excluderii din comunităţile lor. De asemenea. Iată de ce deseori copiii care trebuie să depună mărturie pentru un proces sunt înregistraţi cu camera video şi nu sunt expuşi presiunii interogatoriului „pe viu” de către avocaţi sau procurori în timpul şedinţelor de judecată. vom evita să etichetăm copiii şi să descriem maniera în care au fost expuşi represiunilor. Răspunsurile copilului într-o discuţie pentru presă trebuie să fie înregistrate cu acurateţe. Principii directoare privind reportajele despre copii Nu vom accentua stigmatizarea copilului. chiar dacă copilul. O asemenea practică există deja şi în Republica Moldova şi este promovată de Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii. cu întrebări sugestive. Interviurile repetate. persoane care trăiesc cu SIDA sau copii care au decedat de boli asociate SIDA. vom omite numele. . părintele sau îngrijitorul au autorizat aceasta de o manieră informată y persoane acuzate sau culpabile de crimă. Iar profesioniştii în domeniu au propriul Ghid de audiere legală a copiilor victime/martori ai abuzului şi neglijării. Vom schimba întotdeauna numele. pot conduce la o situaţie în care copilul oferă răspunsuri false şi confirmă lucruri pe care intervievatorul doreşte să le obţină.

pdf INTERVIEWING CHILDREN. merită să ajungă pe paginile ziarelor sau în relatările radio şi tv.unicef. UNICEF Moldova. Cum implementează Guvernul şi autorităţile publice locale Convenţia privind Drepturile Copilului? Ce evoluţii există după formularea ultimelor Observaţii finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva despre respectarea Convenţiei privind Drepturile Copilului în Republica Moldova? Sunt primele întrebări ce ne pot plasa la începutul unui drum în căutarea răspunsurilor ce aduc beneficii pentru copii. Save the Children.cnpac. UNICEF Moldova. O resursă pentru jurnalişti scrisă de jurnalişti. Cu condiţia ca aceasta să fie bazată pe dovezi şi mărturii.md/fileuri/Mass-media_si_Drepturile_Copilului_ UNICEF_2005. http://www. să facă parte dintr-un fenomen.cnpac. dintr-o practică comună a mai multor persoane şi să fie de interes public.org/media/media_tools_guidelines. în grădiniţe.html MASS-MEDIA ŞI DREPTURILE COPILULUI.org. Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copil. Chişinău. Ghid de bune practici pentru mass-media.pdf VIOLENŢA ÎMPOTRIVA COPIILOR: CE ŞI CUM RELATĂM. Chişinău. http://www. http://www. de interes public pentru jurnalişti O experienţă personală. 2006.50 Experienţe personale. GHID DE STIL CU NORME ETICE O privire asupra Convenţiei privind Drepturile Copilului O simplă parcurgere a celor 54 de articole ale Convenţiei privind Drepturile Copilului poate oferi profesioniştilor din mass-media cel puţin tot atâtea ocazii de a adresa întrebări autorităţilor. trăită de autori sau de oamenii apropiaţi. Resurse pentru documentare UNICEF PRINCIPLES FOR ETHICAL REPORTING ON CHILDREN.md/fileuri/Ghid_Mass_Media_Violenta_Copii. în spitale. nu să urmărească o răzbunare individuală. în şcoli ori în contactele cu autorităţile. .org. A guide for journalists and other. 2005. MediaWise. pentru comunităţi şi pentru mass-media. 2003. a căuta răspunsuri şi a urmări astfel interesul public major şi interesul superior al copilului.

Ghid de bune practici în domeniul jurnalismului pentru dezvoltare umană. UNICEF Moldova. Universitatea de Stat din Moldova. Москва. ЧЕЛОВЕК. Chişinău.ru/files/pdf/human-above-all. Centrul Media pentru Tineri. Ghid mass-media privind relatările în domeniul justiţiei juvenile. 2004.aids. GHID DE BUNE PRACTICI PRIVIND RELATAREA DESPRE HIV/SIDA.md/ro/information/library/ d722/ A nex a 1 . UNICEF Moldova. Centrul Independent de Jurnalism. Государственный университет Республики Молдова. http://www.htm OMUL.51 КАК ИНТЕРВЬЮИРОВАТЬ ДЕТЕЙ: руководство для журналистов и других. PRESA TINERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA. Практическое руководство по журналистике в области человеческого развития”. www. UNAIDS. 2000. ПРЕЖДЕ ВСЕГО. UNICEF Moldova. Ghid 2003-2004. Кишинэу. Centrul Independent de Jurnalism. 2005. PNUD. 2005. Chişinău. Ghid pentru jurnalişti şi alţi profesionişti. Centrul Tânărului Jurnalist. http://www. Chişinău.ru/text16/068. CU FAŢA SPRE LUME. TINERII ÎN CONFLICT CU LEGEA. Centrul Media pentru Tineri. 2004. Представительство ЮНИСЕФ в Молдове. 2005.library.evartist. IMAGINEA TINERILOR. MAI ALES. Независимый центр журналистики.narod.cjes.pdf ÎN SPATELE GRATIILOR. Chişinău. 2006. UNICEF Moldova. Chişinău.

stiluri de viaţă. a exploziei comunicării. Ce este discriminarea de gen? Orice diferenţiere. distorsiunilor şi prejudecăţilor de gen din universul mediatic printr-o informare corectă asupra problemei culturii şi socializării de gen echitabile. mass-media joacă un rol esenţial în formarea imaginilor publice.a participa la viaţa politică.a se implica în gospodărie şi creşterea copiilor. Ce înseamnă egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi? Femeile şi bărbaţii au aceleaşi drepturi.52 pentru jurnalişti GHID DE STIL CU NORME ETICE Anexa 2 RECOMANDĂRI PENTRU UN DISCURS MEDIA ECHILIBRAT DIN PUNCT DE VEDERE AL GENULUI În societatea contemporană. obligaţii şi posibilităţi cu privire la: . indiferent de statutul lor matrimonial. reprezentări. presupoziţii ideologice. pe baza egalităţii . la activităţile comunitare. . culturală. care are ca efect sau scop împiedicarea sau anularea recunoaşterii. sindicală. beneficiului sau exercitării de către femei. care să le asigure independenţa economică. De aceea este important să ne autosesizăm asupra stereotipurilor. precum ar fi cel al masculinităţii raţionale şi feminităţii emoţionale care derulează activităţi pe potrivă.a avea un loc de muncă. excludere sau restricţie bazată pe sex. pentru a nu aborda tendenţios şi tradiţional multiplele realităţi de gen. menţinând sau schimbând reguli. a interacţiunilor particulare. Prin utilizarea unui discurs conservator de gen în conştiinţa publică se perpetuează modele deformate de reprezentare a femeilor şi bărbaţilor. .

statistică dezagregată pe gen. civil sau în orice alt domeniu (Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor. (2) Orice discursuri şi materiale publice care prezintă imaginea femeilor sau a bărbaţilor în manieră de umilinţă a demnităţii lor se consideră inadmisibile şi se contracarează în conformitate cu prezenta lege. precum şi natura.53 dintre bărbaţi şi femei. Stabilirea grilei tematice Vom cuantifica câte rubrici. oricând acest lu- A nex a 2 Vom consulta tratatele internaţionale şi documentele naţionale ce se referă la problematica de gen şi. elaborarea informaţiei. teme şi care dintre ele se adresează auditoriului de femei/bărbaţi sau ambelor genuri. economic. vom utiliza „lentile de gen” ori de câte ori este cazul la toate etapele muncii jurnalistice. societăţii civile . pentru femei tematica este predominant privată sau din sfera socială. cultural. social. Documentare Vom identifica mereu noi surse informaţionale . 1994). a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. art. Aşadar.experţi sau reprezentanţi ai instituţiilor statului. orice ziar. precum şi în toate etapele muncii jurnalistice (documentare. cu accent pe politic.şi femei. Egalitatea de şanse în mass-media de jure Din Legea cu privire la egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei. De regulă. după caz. armată. radio şi TV îşi va revizui politica redacţională în ceea ce priveşte reflectarea echitabilă a prezenţei şi contribuţiei fiecărui gen în societate. utilizarea imaginilor) se va ţine cont de dimensiunea de gen şi abordarea integratoare a problematicii de gen. domeniul abordat în aceste teme. economic. în domeniile politic. Indiferent de rigorile economiei de piaţă. identificarea surselor. . “Lentile de gen” pentru o presă sensibilă la gen Pornind de la premisa că media comunică despre viaţa publică/privată a celor două genuri sociale – femei şi bărbaţi -. şi bărbaţi. 8: (1) Mass-media contribuie la promovarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în societate prin elaborarea de programe şi materiale de depăşire a stereotipurilor gender. ne vom asigura că în politica redacţională. iar pentru bărbaţi – publică.

opinii. pentru a nu prezenta realitatea unilateral. numărul femeilor intervievate în ştiri. soţii ale unor persoane publice). economică) trebuie să constituie un aspect artificial. iar pe bărbaţi – din cel privat.. bărbaţii. femeile (deoarece anume ele lipsesc adesea din abordările media pe probleme de natură politică. Le vom scoate pe femei din anonimatul public. pentru a nu întări supoziţia că liderii de opinie sunt. dar în schimb a crescut extrem de lent. traficul uman etc. În ultimii 30 de ani. vedete ale aparenţei decorative: top modele sau vedete ale show business-ului şi sportului. nevoi şi responsabilităţi comune. tratament brutal („Doi indivizi şi-au ucis mama cu bestialitate”) sau criminale („O femeie şi-a înjunghiat soţul cu cuţitul de bucătărie”. în special. dar şi diferite şi în aceste sfere. nu vom blama victima. “Ştirile sunt adesea prezentate de femei. din perspectivă pur feminină sau pur masculină a unora şi aceloraşi actori „deja consacraţi şi omniprezenţi” şi în mass-media scrisă. a crescut considerabil numărul femeilor jurnaliste (peste 50%). dar rareori despre femei” (Global Media Monitoring Project 1995. şi în cea audio-vizuală. pag. Vom stabili contacte cu ONG-urile care activează în domeniul promovării echităţii şi parteneriatului de gen şi-i vom consulta atunci când avem nevoie. jurnaliştii. „Criminala şi-a ţinut 4 zile la balcon soţul ucis”). GHID DE STIL CU NORME ETICE Elaborarea informaţiei Vom tinde să asigurăm un echilibru între „vocile” femei/bărbaţi şi alternativele unora sau altora în relatările din ştiri. ci mai degrabă o posibilitate pentru ele/ei să-şi exprime punctul de vedere. Ne vom strădui ca raportul dintre „actorii” evenimentului prezentat să nu fie de-balansat – datele statistice spun că 88% din actori sunt bărbaţi şi doar 12% sunt femei. Ne vom referi şi la al doilea actor al spectacolului vieţii – bărbatul şi nu vom prezenta tehnici ale actelor violente. Îi vom încuraja să ne informeze în cazul în care ei dispun de anumite noutăţi în domeniu. cum se atestă frecvent. aproape imperceptibil. Dacă materialul este despre o femeie profesionistă. Îi vom valorifica. violenţa. de obicei. despre care ar trebui să cunoaştem şi noi. Femeile apar deseori în roluri de victime ale dominaţiei forţei masculine: viol. Nu vom trata unilateral problemele care abordează fenomene grave precum prostituţia.54 pentru jurnalişti cru este posibil. „Peste 80% dintre basarabence se întorc din străinătate cu boli venerice”). vom încerca să facem aceleaşi referinţe generale pe care le-am face unui bărbat profesionist şi vi- . ca persoane cu roluri. sondaje etc. („Graviditatea şi pericolul de a fi ucise nu împiedică prostituatele să facă trotuarul”. obligatoriu al materialului. 10). Aceasta nu înseamnă că bărbaţii sau.

de care trebuie să se îngrijească şi să le cunoască problemele ca şi mamele lor. de obicei. stăpâni pe sine. dominanţi. aceeaşi schemă de abordare operând cu aceleaşi clişee. Vom încerca să identificăm femei/bărbaţi care se conduc de alte valori şi principii. reuşite trebuie să fie la curent şi să le susţină. valori. în general. reci. Vom fi atenţi în a face anumite supoziţii în materialele cu subiecţi numai femei sau numai bărbaţi. care acceptă şi alte roluri de gen decât cele prestabilite de cultura noastră patriarhală. maşini luxoase. bucătărie. le vom face vizibile şi pe sportive. ambiţioşi. independenţi şi raţionali”. agresivi. însă. grijă. a participării sociale a femeilor şi implicării mai evidente a bărbaţilor în viaţa privată. orientate spre sentiment. parteneri ai unor femei. precum ar fi “bărbaţii sunt obiectivi. pentru a nu întări în continuare prejudecata puternic înrădăcinată a lipsei de importanţă a carierei feminine. Dacă nu practicăm. prin care „multiplicăm”. priorităţi. în marea lor majoritate. public. viaţa privată ale unui politician bărbat/manager. aspect exterior. precum obişnuiesc şi ele. cumpărături. bărbaţi asiguraţi. omisă sau doar consemnată. A nex a 2 Formularea mesajului . pe lângă rolul profesional. bărbaţii sunt şi soţi. interioare. printre altele. În cazul în care considerăm că este relevantă informaţia şi despre viaţa privată a persoanei publice. care. nu facem aceste referiri faţă de o politiciană/manageră. O vom aborda în interviuri ca pe o profesionistă. impunând atitudini. care cunoaşte problemele din activitatea pe care o prestează şi are şi soluţii. mai au şi rolul de tată al unor copii. Ne vom strădui să promovăm mai intens mesajele pozitive în privinţa parteneriatului de gen în viaţa privată şi publică. impedimentele de la serviciu din partea colegilor sau secretul îmbinării reuşite a responsabilităţilor de familie cu cele publice. ci şi pentru femei. comportamente. chiar dacă acestea vin în contradicţie cu percepţiile generale de gen. Vom specifica profesia nu numai pentru bărbaţi. Totodată. În rubricile sportive. precum nu toţi bărbaţii sunt ahtiaţi de fotbal. să descriem stilul vestimentar. Nu vom deplasa accentele discursului pe fizicul său. de fapt. au o carieră profesională. Vom evita stereotipurile de gen prezente şi în mediul organizaţional. femei top model. Nu toate femeile sunt interesate de modă. Ei.55 ceversa. „femeile sunt subiective. Nu vom face referire la ele doar în materiale de genul “Cele mai sexy sportive de la Olimpiadă” transferând accentul pe ideea tot mai frecvent întreţinută că valoarea femeilor este dată de corpul lor şi de câtă grijă erotico-menajeră au ele de corp. dependenţă”. Viaţa lor de familie este. aceasta trebuie s-o regăsim şi în materialele despre bărbaţi. cu ale căror preocupări. competitivi. În schimb.

Vom scoate în evidenţă. soţ. ci şi a agresorului/agresoarei. Subreprezentarea femeilor în politică în general nu face decât să sprijine tendinţa ca deciziile politice să rămână prerogativa bărbaţilor. referenţială fiind cea a femeii “sex object”. mediatică care se regăsesc în viaţa privată. . împreună cu copiii. pentru a valoriza şi corpul masculin. promovată de inflaţia publicităţii şi presiunile economiei de piaţă. care există totuşi. public/politică. Pe ultima pagină.despre primarele şi consilierele locale sau raionale. deputate. Vom manifesta precauţie în plasarea publicităţii cu o imagistică sexistă şi discriminatoare. viceministre. economică. Vom reprezenta şi comenta obiectiv şi nepărtinitor participărea femeilor şi bărbaţilor în actul politic pentru a asigura apărarea intereselor ambelor genuri. pentru jurnalişti Imaginile de gen Vom utiliza imagini echilibrate de gen. la bucătărie etc. Experienţele reuşite . s-a constatat o rată a mortalităţii mai mare cu 82 la sută decât în rândul celor care au muncit în exterior. timp de zece ani. cu orice prilej. sunt mai expuse bolilor cardiace. cât prin teoria acumulării dezavantajelor de natură culturală. şi în rândul lor mortalitatea este mai mare. explicite. căţelul. ci şi pentru bărbaţi.. Dacă informaţia vizează statutul profesional al protagonistei. pe durata studiului.nu numai cele care sunt senzaţionale prin scandal. destituiri. Vom explica prezenţa slabă a femeilor la putere astăzi nu atât prin existenţa unor discriminări majore. din punct de vedere tradiţional. vom plasa o fotografie din mediul ei public. altul decât ceea ce era social de aşteptat. vom întreţine rubrici nu doar pentru femei. de genul articolului „Primăriţa nefericită din Roşcani” . Interviurile care vizează şi viaţa privată a protagonistului e bine să conţină şi poze din care derivă rolul de tată. În schimb. probleme din viaţa privată. Vom plasa nu doar imaginea victimei. şefe de departament etc. Aceste rezultate par să arate că persoanele care îşi asumă o muncă sau un rol social nepotrivit. trebuie făcute publice mai intens. femeile care îşi asumă slujbe de înaltă responsabilitate sunt de trei ori mai expuse riscului de a suferi de o boală de inimă decât cele care ocupă posturi cu responsabilităţi mai scăzute.56 GHID DE STIL CU NORME ETICE Vom evita titluri senzaţionale cu caracter de verdict de genul „Bărbaţii casnici – risc mai mare de atac cardiac” şi vom comenta suplimentar rezultatele unor studii care se referă la schimbări de roluri tradiţionale: “În rândul bărbaţilor care au fost casnici în cea mai mare parte a vieţii lor adulte. în curte. care este câştigul implicării femeilor în structurile decizionale. şi nu privat. Acesta este rezultatul unui studiu realizat în SUA”. bunic al acestuia.

atestăm apelative precum “Mioriţa Ivanovna”. deoarece limba română îl permite în majoritatea cazurilor. Sex . Vom evita sufixele feminine (spre exemplu: doctoriţă. dar şi “Comunista Postoico critică AIE”. Vom evita expresiile care evidenţiază apartenenţa sexuală („delegaţii conferinţei împreună cu soţiile”). „femeie-şofer” sau „femeieministru„.). Vom evita termenii şi frazele care minimalizează şi simplifică demnitatea femeilor. scriitoare. Nu vom utiliza sintagme de genul „femeie-jurist”. primăriţă etc. Licenţiată în matematică. şi pentru femei (medic. manifestarea nerespectului faţă de femei prin limbaj (în articolul „Farmecul femeilor urâte”. „merceolog” etc. Limba utilizată trebuie să reflecte un respect egal pentru femei şi bărbaţi. şi este coordonatoare de programe la Centrul European UNESCO pentru Învăţământ Superior”. „dnă deputat”. „Joienica Petrovna” sau „vacă Încălţată”) poate să-i inducă cititorului o percepţie confuză sau chiar să-i lezeze demnitatea. Atunci când limba română nu permite forma de feminin.57 Limbajul orientat spre gen Vom evita conservatorismul lingvistic în utilizarea profesiilor şi a poziţiilor publice prestigioase doar la masculin („dnă decan”. care diminuează statutul femeilor şi creează o imagine dublă. a obţinut doctoratul în sociologie.).concept care se referă la diferenţele sociale între femei şi bărbaţi care au fost învăţate. Vom utiliza şi femininul. A nex a 2 Egalitate de gen . profesoară şi activistă în feminism în România. Actualmente este specialistă în sociologia genului şi sociologia organizaţiilor. chirurg.). Glosar de termeni de gen Gen social (în engl. şoferiţă.concept conform căruia toate fiinţele umane sunt libere să-şi dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte de gen.a. . „dnă secretar general”. Or. cu excepţia situaţiilor când indicarea apartenenţei de gen este obligatorie. vom utiliza termenii comuni şi pentru bărbaţi. “gender”) . publicat într-un ziar de la Chişinău. Vom evita asemenea sintagme şi vis-a-vis de bărbaţi („bărbatdoctor”). Spre exemplu: „Laura Grunberg este socioloagă. pretor ş. „contabil”. sunt modificabile în timp şi sunt diferite în interiorul culturilor şi între culturi (feminitate/masculinitate). cum gândesc sau arată femeile („logică feminină”).caracteristicile biologice prin care fiinţele umane se disting ca femei şi ca bărbaţi.

rolurile. Discriminare de sex: a) directă . în scopul de a le adapta pentru a neutraliza efectele discriminatorii şi a promova egalitatea de gen. cu întreaga mulţime de credinţe care o alimentează.examinarea propunerilor de politici/strategii pentru a vedea dacă vor afecta femeile şi bărbaţii în mod diferit. b) indirectă .58 Echitate de gen . aparent neutră are un impact disproporţionat asupra persoanelor de un anume sex. care poate fi un tratament egal sau un tratament diferit.practica de a considera masculinul şi experienţele mascu- GHID DE STIL CU NORME ETICE line ca normă pentru comportamentul şi realizările umane. regulă. abuzul copilului. Stereotipurile ne spun nu numai cum sunt femeile şi bărbaţii. pentru jurnalişti Sensibilitate la gen . cu excepţia diferenţei de tratament care poate fi justificată de factori obiectivi. . Hărţuire sexuală . ca de altfel tot ceea ce ţine de femeiesc şi feminin.ideologia supremaţiei bărbăteşti. inclusiv violenţa sexuală în familie. Stereotipuri de gen . sexuală sau psihică care supune unui risc siguranţa întregii familii sau a unui membru şi/sau folosirea forţei fizice sau emoţionale. precum şi despre calităţile presupuse ale masculinităţii şi feminităţii. responsabilităţile şi identităţile bărbaţilor şi ale femeilor. Perspectivă de gen – atenţia şi consideraţia acordată. sunt văzute ca deviaţii sau excepţii de la norma universal masculină. jignesc sau trivializează femeile.orice formă de violenţă fizică. din partea colegilor şi superiorilor.recunoaşterea diferenţelor şi inechităţilor existente între nevoile. Androcentrism .comportament nedorit de natură sexuală. incest. dar şi cum ar trebui ei să fie.când o persoană este tratată mai puţin favorabil din cauza sexului său. politică sau practică. ci şi un vocabular cu aceleaşi efecte în cazul bărbaţilor. Experienţele femeilor. obligaţiile şi oportunităţile. Echilibru de gen . bazat pe afectarea demnităţii femeii/bărbatului la locul de muncă. Limbaj sexist – limbaj care conţine nu doar expresii care exclud.participarea unui număr egal de femei şi bărbaţi într-o activitate sau organizaţie.corectitudinea tratamentului în funcţie de gen. în orice activitate sau domeniu.sisteme de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile femeilor şi bărbaţilor. Sexism .când o lege. abuzul sexual al soţiei sau orice abuz asupra unui membru al familiei. dar considerat echivalent în ceea ce priveşte drepturile. Analiza impactului de gen . diferenţelor de gen. Violenţă domestică .

secundară a femeilor. vol. Dragomir O. Ed.. . Editura „Univers”.. Rezultate şi studii în baza sondajului de opinie. Simone. 1987 A nex a 2 8. С. Beauvoir. pg. un anume tip de relaţii sociale. Aspecte privind stereotipurile de gen în mass media româneşti. Bradeanu A.81. Misandrie (ura faţă de bărbaţi) . Edit. La domination masculine. 1998 5. sports participation. What do these messages really mean? Sports media exposure. Bourdieu. . Iaşi. cuvinte şi imagini. Анжихина Н. Printre cele mai tipice învinuiri aduse femeilor sunt următoarele caracteristici: superficialitatea. inerţia. 16 pgs 6.o manifestare la fel de detestabilă prin agresivitatea şi subiectivismul său ca şi misoginismul.a. Barometrul de gen. lipsa intereselor spirituale.I şi II. perfidia (viclenia). Collette. care exprimă ură şi dispreţ faţă de tot sexul feminin. Al doilea sex. № 5. cupiditatea (lăcomia) ş.. Feminism – mişcarea femeilor pentru egalitatea în drepturi cu bărbaţii în toate domeniile vieţii. 1. Femei. „Rémue ménages”. Montréal. hâtrenia. Beauchamp.birocraţia feminină din structurile de stat. Bissell K. 2006 4. bazate pe dominaţia masculină şi poziţia de supunere. Republica Moldova. Journalism and Mass Communication Quarterly. Practic sunt invocate aceleaşi trăsături negative care li se atribuie bărbaţilor. Chişinău. Societatea de analize feministe AnA. Iss. 2002. Surugiu R. Paris. 108. coll. „Гендерные исследования”. Seuil. 2005 3. de Diana Bolcu şi Delia Verdeş. Perspective feministe. stări. „Femocraţie”. Гендерные стереотипы в современных масс-медиа. 1998 7.59 Misoginism (ura faţă de femei) – atitudine caracteristică pentru unii bărbaţi care constă dintr-un complex de idei şi sentimente. Frumusani D. Editura „Polirom”. nesocotinţa. Bucureşti. Columbia: Spring Vol. Patriarhat .. trad. and body image distortion in women between the ages of 18 and 75.dominarea bărbaţilor. 261-273 2. Resurse pentru documentare 1. Pierre.“Liber”. Este caracteristică pentru o serie de ţări europene cu un nivel ridicat de participare feminină la treburile de stat. „Arc”. Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare”. Le silence des médias.

Three Rivers Press. New York. 2001 25. M.. L. Editura Prodromos. Pentru o presă sensibilă la gen. în „Echinox Notebooks” (3/2002) 15. Polity Press. 1987 14. Sage Publications. în Didactica Pro. (edit. Dines.gfljournal. Where the Girls Are: Growing Up Female with the Mass Media. Hoggart Richard. 72 p. Stereotipuri de gen în mass-media. Miroiu. 2002 13. USA. 2007. Continuum International Publishing Group. 1995 12.. Fabienne H. Chişinău. Gender And the Media.). p. Lexicon feminist. Dragomir. J. Television Culture.. London. Sage Publications. Susan J. G. Masculinist Metaphors. Lipovetsky. Perspective feministe. 2 (24). 1997 GHID DE STIL CU NORME ETICE . Metaphor and Gender in Busines Media Discourse: A Critical Cognitive Study. 2003 11. California. Gender. Gilles. 2006 19. Mass Media in a Mass Society: Myth and Reality.. 2004.. Gunter. O. p. London. La troisième femme. John Libbey. London. 2002 16. Gheorghe. 114-126 (partea a II-a) 23. Gauntlett. David. Creedon. Robin. Frunză. London & New York.. Veronica. Feminist Research http://www. 1990 27. Pamela J. Media. Iaşi. TV and Sex Role Stereotyping. The Girl on the Magazine Cover: The Origins of Visual Stereotypes in American Mass Media. 2nd ed..gender-аz. Imaginea femeii în mass-media şi film. Kitch. Paris.. Гендер в СМИ // http://www. Lakoff. 5-6 (27-28). Gender and Identity. 2004 26. The University of North Carolina Press. Rosalind. Handrabura. Bucureşti.(editor). Studiu. Editura „Polirom”. 2006 20. 1986 21.org/shablon_ru. 2006 pentru jurnalişti 10. and class in media: a text-reader. Handrabura. Basic Brooks. Gallimard. Paris. Gill. Malden. Barrie. Women in Mass Communication. 22.de/52003 18. Talking Power. Koller.. & Humez. 2004. Revrăjirea lumii sau de ce nu mai vrem să ne desprindem de televizor. London. Palgrave Macmillan..60 9. Fiske. Mihaela. L. 53-55 (I parte) şi nr. Baider. 2004 24. race. Sara. Gesuato. Virgiliu..shtml?doc/ru/ education/acrg/1 17. Ch. Methuen.. Inc.. Douglas. John. Gen şi mass media. nr. Routledge. C.

. Gheţu E. Pamela (ed. 122 30. С. Ungureanu L.ru/women/texts/zadabyk2r. Reporting Diversitz Manual. Гендерные стереотипы и гендерная стереотипизация: методологические подходы// http://www. Roventa Frumusani. “Naked but demure: Western representation of female bodies in women’s magazines”.htmЗадабыкина Е.ac. Mediterrranian Institute of Gender Studies. СМИ как субъект моделирования гендерных отнощений// Женщина в массовой коммуникации: штрихи к социокультурному портрету.a-z. 2004 39. Роль СМИ в разрушении традиционных полоролевых моделей и семейных ценностей // http://www.ru/znamia/1999/2/voronina-pr. Рябова Т..Я.. Paris.ru/kolybel/modules.ivanovo. Yaguello. Забадыкина Е.. Ch. Свобода слова и стереотипный образ женщины в СМИ// http://magazines.61 28.. 20-27.. Plon.pdf 37.. 2001 31. [coord. octombrie-noiembrie 2007 34.a-z.pravoverie.. Mass media despre sexe.html 41. 1998. http:// www. London. Sage Publications. Сексизм в СМИ// http:// www. Marina. Women in Mass Communication. A nex a 2 .Б. în Fashioning Global Identities: Romanian Women in the Post-Socialist Transition. 2002 38.ru/women/texts/zabadyk2r. The Gender&Media Handbook.ru/win1251/library/text/konf/006.. 222 p. M. Imaginea femeii şi a bărbatului în presa scrisă. СПб. 33. Center for Gender Studie. Мисонжников Б. 1992 32. The role iof mass media in (re)distribution of power. Бюллетень/ПЦГИ. M. Saharneanu. Images of women in the media. 2007.. Nicolaescu. Сексизм в средствах массовой информации // Все люди сестры. Radu A.. Aspecte privind stereotipurile de gen în mass media din România. 1994. University of latvia. Media Diversity Institute.p hp?op=modload&name=News&file=article&sid=45&mode=thread&o rder=0&thold=0 36. London. Editura Tritonic... UNIFEM. Daniela. Воронина О. 1992 40. № 3 С. 1999 35. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.htm.Laura Grunberg]. Les mots et les femmes.russ.. 2005 29.). Femeile şi bărbaţii în presa scrisă.

Lucrul designerilor de ziare se rezumă la misiunea de a facilita viaţa cititorilor. designerii şi paginatorii. Astfel de fonturi sunt indicate pentru materiale publicitare sau pe .62 pentru jurnalişti GHID DE STIL CU NORME ETICE Anexa 3 GHID DE DESIGN ŞI PAGINARE „În materie de design al ziarelor. deoarece conţin mai multe elemente adiţionale care complică lectura. decât în unul dezlânat şi haotic. să o prezinte de o manieră atractivă. Michel A. În aceste texte vor fi aplicate garniturile „obişnuite”. acesta niciodată nu „sacrifică” conţinuturile utile doar în favoarea unei mai bune prezentări a ziarului. „de lucru”. Recomandările pot fi utilizate la crearea ghidului de stil al propriei publicaţii. calitatea prezentării nu valorează nimic dacă aceasta nu redă informaţia complet şi instantaneu. Cititorul are mai mare încredere într-un ziar îngrijit şi ordonat. Carter. indicând în ea şi nişte parametri concreţi. Fonturi Alegeţi un singur font (garnitură) pentru textele de bază. dar şi reporterii. de care ar trebui să ţină cont în primul rând redactoriişefi. Cititorii nu au nici timp. expert al Agenţiei Informaţionale a SUA Un design reuşit este capabil să confere conţinutului unic al ziarului o anumită finalitate. nu de a o complica”. Am ordonat mai jos nişte reguli şi sugestii pentru crearea unei publicaţii cu un design modern. nici răbdare să “surmonteze” manoperele designerului pentru a extrage informaţia. Un design bun este mai degrabă funcţional decât decorativ. Fonturile decorative sunt inoportune.

Vom evita să abuzăm de opţiunile “traсking” şi „kernig” ale programelor de paginare. Nu se poate de îngustat (şmăluit) sau de lărgit fonturile. Este inadmisibil ca o parte din text să fie redată cu un font. făcând totodată mai dificilă perceperea textului. Nu trebuie să A nex a 3 . în plus. complică perceperea textelor de către cititor. dar cel mai bine pentru întregul ziar.63 paginile despre cultură. dar nu mai mici de 8. Nu se admite ca pe unele pagini distanţa dintre rânduri pe orizontală să fie egală cu 10 puncte. care sunt lipsite de aceste mici ornamente. Intervalul între rânduri mărit într-o măsură potrivită face textul mai uşor de asimilat. încălcând această regulă. Georgia. viaţa privată a VIP-urilor. Vom utiliza caracterele suficient de mari ale fontului ales.). acest lucru este posibil întotdeauna. Pentru titluri este mai indicat să utilizăm fonturi “sans-serif”. iar pe cea de alături – de 12. Ochiul nostru percepe cel mai uşor fonturile de tip “serif”. mai ales când rândurile sunt lungi. pictorilor şi scriitorilor. iar cealaltă – cu altul. pe paginile cu dedicaţii şi cele de umor. este mai indicat să se recurgă la prescurtarea acestuia. atunci e mai bine să-l selectaţi pe cel care a fost conceput iniţial anume aşa. Acelaşi lucru este valabil şi pentru articolele publicitare.. cititorul deprins cu anumite caractere ale ştirilor va înţelege că citeşte anume ştirile. Fonturile alese trebuie aplicate şi pentru titlurile rubricilor de ştiri. iar cel adiţional să fie din categoria „sans-serif”. la categoria “sans-serif” se referă: Arial. textul înşirat pe alocuri şi înghesuit în alte locuri arată dezordonat şi trădează lipsa de profesionalism. unul dintre acestea. Dacă într-adevăr aveţi nevoie de un font foarte îngust (şmal). dar nu altceva. (Exemple de fonturi “serif”: Times New Roman. Pentru anunţuri şi programele TV nu vor fi alese caracterele mai mici de 7 puncte. creaţia poeţilor. Vom respecta un interval egal (interlinie/interliniaj) şi între rânduri. or. Fontul unic va fi utilizat pentru tot textul materialului. trebuie să fie de tip „serif”. Nu trebuie să derutăm cititorii noştri. adică cel de bază. Acest lucru face ca pagina să arate dezordonată şi. Niciodată nu vom aplica acest font şi pentru publicitate. pentru ca textul să fie uşor de lecturat. Este recomandabil ca într-un ziar să nu fie utilizate mai mult de două fonturi. adică caracterele care au la finele fiecărei litere mici ornamente. Este bine să stabilim un standard propriu. cu atât mai mult cu cât. Courier New etc. care va fi aplicat mai apoi întotdeauna. aşa cum ne-o confirmă uzul. Verdana. La nivel de subconştient. nu pe cele “sans-serif”. Dacă textul nu se încadrează în dimensiunile prestabilite. Pentru textul de bază sunt recomandabile caractere de 9-10 puncte. Fonturile nu au fost elaborate întâmplător într-un mod anumit. Intervalul dintre litere trebuie să fie acelaşi pe parcursul întregului articol. Tahoma etc. Totodată.

dimensiunea corpului de literă va fi mărită în aşa fel ca să fie eiliminate toate impedimentele de lizibilitate generate de majuscule. În acest scop vor fi aplicate caracterele grase sau negre (bold) şi cursivul (italic). Din contul acestui procedeu textul devine mai „aerisit”. Cercetările au demonstrat că pentru a citi şi percepe cuvintele tipărite doar cu majuscule oamenii au nevoie de un interval de timp mult mai mare decât pentru cele tipărite cu majuscule şi minuscule. este admisibil să se utilizeze pentru titlul articolului de fond doar majuscule.64 mărim intervalul dacă articolul e prea mic şi nici să-l micşorăm dacă textul este destul de mare. va fi ales un anumit procedeu pentru întreg ziarul. în cazul lead-urilor vom recurge şi la letrine. precum şi la alinierea stânga. Cu caractere grase vor fi redate lead-urile. acesta va fi aplicat succesiv pe toate paginile publicaţiei. Pentru titlurile materialelor ce au legătură cu ştirile va trebui ales un font unic. iar cu cele cursive. În titluri trebuie aplicate majuscule şi minuscule. În cazuri excepţionale. pentru jurnalişti În procesul de paginare sunt indicate evidenţierile pentru a accentua un cuvânt sau un fragment din text. citatele nu prea mari. Procedeul propus va servi la fel drept un reper pentru cititori. Însă pentru astfel de materiale urmează a fi utilizat un singur font cu variaţiuni. La fel. fiind considerat apogeul prostului-gust în domeniul tipografiei. interlinia/interliniajul). Acelaşi lucru este aplicabil şi pentru publicitate. Aceştia vor realiza că materialele care au titlurile tipărite cu un font sunt ştiri. Nu se recomandă categoric aplicarea sublinierii (underline). corpul de literă. GHID DE STIL CU NORME ETICE Fonturile pentru titluri Rămân valabile aceleaşi abordări şi reguli ca şi pentru textul de bază: va fi aplicat un singur font sau două. Acest mijloc de evidenţiere este o „moştenire” din epoca maşinilor de scris. Uneori lead-urile sunt prezentate aplicând un corp de literă ceva mai mare decât textul de bază. Lizibilitatea cu astfel de caractere este redusă. . Pentru a scoate lead-ul în evidenţă. În acest caz. Metoda cea mai simplă este paginarea cu caractere bold. astfel încât marginea din dreaptă să rămână „zdrenţuită”. Alt font poate fi ales pentru titlurile articolelor din alte compartimente ale ziarului (cele care nu au legătură cu ştirile). iar cele tipărite cu font diferit se referă la alte compartimente ale publicaţiei. Odată elaborat designul fontului (garnitura. însă pentru fragmente mici de text acestea sunt potrivite.

Dacă rândurile sunt exagerat de lungi. o cărămidă nu are nimic atractiv. În procesul lecturii. iar fiind prea puţine ele par exagerat de masive şi voluminoase.65 Lăţimea şi numărul coloanelor Pentru textul de bază lăţimea optimă a coloanelor este de cca 4-5 cm. Respectivul procedeu este aplicat pentru a crea o anumită dispoziţie. aceasta însemnând 6-10 cuvinte sau 35-60 de semne. acesta va fi despărţit prin alineate. A nex a 3 . ochiul „aleargă” dintr-o parte în alta. pe când în monografii şi buclete pretenţioase şi scumpe designerul optează pentru rânduri lungi şi „statice”. Dacă aceasta se întâmplă (şi nu aţi modificat interlinierea stabilită de machetă) toate liniile se află la nivelul necesar. or. Pe pagină nu vor rămâne „linii suspendate”. cum ar fi textul ştiristic. este de obicei încadrat într-o coloniţă rezonabil de îngustă şi dinamică. Astfel de pagini sunt numite de către gazetari „cărămizi”. Este inadmisibil să desparţi coloniţele prin linii (bara dintre coloane). decât în cazurile când aceasta e neapărat necesar pentru a delimita materialele din pagină. Cititorul va fi nevoit să cuprindă cuvinte separate. devine mai puţin lizibil. mai indicate fiind spaţiile albe dintre coloanele textului de bază. Un text despre business. Vom urmări ca pe pagină să nu fie doar text. cu atât mai mult cu cât paginile lipsite de elemente grafice prezintă dificultăţi de lizibilitate. Să găseşti începutul rândului nou este chiar foarte greu. În partea de jos liniile tuturor coloanelor trebuie să coincidă. nu grupuri de cuvinte concomitent. Liniile dintre coloane aglomerează pagina. Dacă coloniţa este îngustă. Vom ţine cont de acelaşi principiu şi în cazul liniilor de separare orizontale. adică şmăluit. de aceea procesul de percepţie va fi mult mai lent. Dar şi în acest caz simţul măsurii va fi indicat: când sunt prea multe alineate. Liniile textului din coloanele diferite de pe aceeaşi pagină se vor situa la acelaşi nivel orizontal. Pentru ca textul să nu pară prea anost şi monoton. Aceasta înseamnă că sfârşitul textului nu poate fi trecut în cealaltă coloană dacă ocupă un rând sau două. unul energic. aşa-numitele „văduve” sau „orfani”. Cea mai lată coloniţă nu va avea mai mult de 10-12 cm. Când coloniţa este aliniată centrat. aceste elemente de text arată prea mărunte. Mişcările nu mai sunt ritmice. Este dificil de a citi coloniţele mai late. Textul mai înghesuit. ochiul efectuează o mişcare în zigzag. În următoarea coloană. putem trece un fragment de text doar dacă acesta ocupă nu mai puţin de trei rânduri. mai multe cuvinte trebuie trecute dintr-un rând în altul. ochiul se plictiseşte şi mişcările încetinesc. astfel că lungimea rândului se schimbă radical.

Este indicată diversificarea formei şi a dimensiunii materialelor şi ilustraţiilor. infografică sau inserturi. dar nici prea mic. Nu este admisibilă paginarea textului în formă de „L” sau în formă de imagine în oglindă a literei „L”. Distanţa care separă elementele nelegate unele de altele va fi de două ori mai mare. le vom plasa în aşa fel încât ochiul să poată desluşi uşor şi firesc continuarea textului.66 Elementele articolului Coloanele pentru jurnalişti Toate materialele articolului vor fi plasate cu grijă în blocuri dreptunghiulare. infografica sau inserturile nu vor diviza un text integru. b) titlul de fotografie. Fireşte. Iată de ce fotografiile. adică litere cu corp mare plasate la începutul unui alineat. Cu cât materialul este mai mic ca dimensiune. Pentru ediţiile de tip tabloid este recomandat un număr de 5-6 coloane. Pentru a facilita percepţia textelor prea mari la nivel vizual se recomandă de a recurge la letrine. e) toate elementele conexe. Formatul şi locul vor corespunde priorităţii materialului. Distanţa dintre elementele conexe ale paginii va fi aceeaşi. În redacţii. În coloniţe mai înguste putem încadra conţinuturile rubricilor de anunţuri şi programele TV. rândurile vor fi prea lungi. egală cu distanţa dintre coloanele textului de bază. În aceleaşi scopuri mai pot fi utilizate intertitlurile la fragmentele articolului. Vom urmări echilibrul dintre dimensiunile titlului şi ale textului. c) legenda la fotografie de fotografia propriu-zisă. Toate textele diferă. Astfel. astfel că şi dimensiunile titlurilor vor fi diferite. Dacă sunt mai puţine coloane. Aceeaşi distanţă va separa: a) titlul de începutul articolului. respectivul procedeu este numit „cizmă” sau „ciubotă”. GHID DE STIL CU NORME ETICE . iar în caz contrar – prea scurte. cu atât mai jos se va situa. Acesta este un alt reper pentru cititor. cel mai mare titlu va însoţi anume cel mai mare material şi respectiv cel mai mic titlu va avea materialul cel mai mic. Este mai indicat ca respectivele elemente să fie plasate între părţile sau blocurile articolului separate între ele de intertitluri sau letrine (drop cap). d) o fotografie de alta. Materialele mai voluminoase cu fotografii şi titlu mari trebuie plasate în partea de sus a paginii. Titlul nu trebuie să pară nici prea mare. titlurile ce se raportează la acesta etc. cititorului îi sunt oferite indicii clare privind elementele care sunt legate între ele. Privirea cititorului trebuie să surprindă instantaneu începutul textului şi să nu-l caute nici pe parcursul lecturii respectivului material. Divizând textul cu fotografii. fotografiile ce se referă la articol.

în loc de un design gazetăresc ne vom pomeni cu o prezentarea specifică revistelor ştiinţifice. rubrici). „înzorzonarea” nu mai este necesară. tabele. potrivit unor studii. Infografica Pentru vizualizarea ştirilor se recomandă a utiliza grafica cu caracter informativ – hărţi. O tendinţă indiscutabil proastă şi care se manifestă în special la ziarele mici şi medii este inversarea culorilor (fundal închis şi culoarea textului deschisă). De exemplu. vom putea evidenţia mai bine elementele mai importante ale paginii. Cele mai simple elemente grafice cunoscute demult sunt hărţile care informează cititorul despre locaţia evenimentului la care se face referire în articol. Inserturile A nex a 3 Un fragment mai important de text sau o frază relevantă culeasă cu caractere mai mari şi prezentată în forma unui bloc de text independent. ilustraţiile. va avea prioritate caracterul informativ. într-un material despre literatura pentru copii poate fi scoasă în evidenţă o listă a cărţilor recomandate pentru lectura copiilor. aplicându-se cadrarea sau marcarea cu ajutorul opţiunii „highligth”. spre exemplu. nu cel artistic. scheme etc. fonturi decorative şi ilustraţii de prost-gust. Ca să evităm repetiţia. acestea urmează să fie reduse la minimum. să fie tipărită cu alte caractere. Insertul este recomandat mai ales în cazul articolelor care ocupă o pagină întreagă sau chiar . Pentru macheta unui ziar modern va fi benefică reducerea numărului de fonturi. prezentarea grafică. În procesul de paginare este indezirabil abuzul de ornamente în formă de rame sofisticate. O grafică sofisticată este inutilă dacă aceasta nu explică şi nu completează articolul. care dă evidenţierea cu ajutorul liniilor. diagrame. Majoritatea articolelor mari se pretează la soluţii grafice. cum ar fi tot felul de scheme. Or. pentru evidenţierea unor anumite elemente (titlurile articolelor. culorilor etc. utilizarea diferitelor diagrame trebuie să fie diversă. ceea ce va plictisi cititorul. este mai indicat ca lista să fie separată de articol. Totodată. Dacă astfel de procedee sunt aplicate totuşi. stiluri şi culori utilizate şi mărirea dimensiunilor titlurilor şi ilustraţiilor.. La crearea infograficii. rating-uri. anume aceste elemente fac ziarul mai atractiv sub aspect vizual. să i se dea un titlu ce poate fi încadrat într-o ramă. adică fotografiile. în caz contrar. Această modalitate este cea mai dificilă pentru lectură. se numeşte insert.67 Machetele pentru prima pagină şi paginile interioare ale publicaţiei întotdeauna se vor deosebi. Graţie utilizării discrete a fonturilor. iar dacă ne axăm pe acestea.

Pentru separarea elementelor din pagină vom utiliza spaţiile albe în loc de liniile negre. Dimensiunile feţelor din fotografii nu vor fi mai mici decât o monedă de 25-50 de bani. Insertul poate fi evidenţiat adiţional cu o pereche stilizată de ghilimele sau cu ghilimele simple. Cititorului trebuie să-i fie clar la ce material se referă imaginea. Insertul joacă rolul unui lead şi incită cititorul să lectureze textul. Textul care însoţeşte fotografia este redactat la timpul prezent. La fel se recomandă de a utiliza caracterele grase (bold). Destul de bine dă şi spaţiul dintre coloane suprapus cu un insert în formă de citat în partea de sus a unei coloane goale. Trasând în pagină linii negre. iar în al doilea . acoperă o parte din imagine. designerul distruge spaţiile albe făcând pagina mai aglomerată. vom urmări ca toate petele albe să fie dispuse în jurul textului. Însă astfel de fotografii relevante sunt extrem de rare. din textele publicitare. Un prim-plan al feţei şi ochilor lui Saddam Hussein cu ştreangul la gât nu mai necesită comentarii. căci acestea. Dacă la text a fost utilizat un font “serif”. Fotografiile trebuie să fie însoţite de text aproape întotdeauna. cine sunt persoanele din imagine. Nu sunt prea indicate legendele plasate chiar pe fotografie. atunci pentru legendă vom alege un “sans-serif”. din programele TV etc. Când feţele sunt prea mici. vom mări fotografiile. dacă poza conţine ceva interesant şi important pe care cititorul ar putea să nu-l observe. Însă această regulă are şi o excepţie. Acesta va fi plasat în interiorul textului. un insert „descarcă” un text masiv.68 pentru jurnalişti două. În ultimul timp. în mai multe ziare de peste hotare. un spaţiu alb echivalează cu 2-3 volume de spaţiu dintre coloane şi este plasat în cadrul articolului. Spaţiile albe ajută să creăm un ziar cu prezentare atractivă. GHID DE STIL CU NORME ETICE Fotografiile în ziar Pe fiecare pagină. Legenda la fotografie trebuie să sugereze expres: de ce a fost publicată poza. Spaţiul alb Spaţiile albe în pagină reprezintă unul dintre cele mai utile elemente. o fotografie mare de la executarea lui Saddam Hussein. Este necesar să ne preocupăm şi de echilibrul materialului ilustrativ din pagină. Plasând materialul în pagină. fiind plasat cu litere mai mari decât textul de bază. Excepţie ar putea fi imaginile ilustrative fără legendă din materialele de divertisment. ar trebui să existe o fotografie principală. ceea ce arată stilat şi fresh. în primul rând. de exemplu. La fel o inscripţie nu este neapărat necesară când este publicată o fotografie extrem de relevantă care uneori poate înlocui chiar un articol întreg.

69

rând, nu sunt prea lizibile, mai ales că la noi în ţară calitatea poligrafiei nu este prea bună. E bine să urmărim ca sub fiecare fotografie sau alături de aceasta să fie indicat autorul şi sursa de unde a fost preluată. Dacă imaginea a fost selectată din Internet, este bine să se precizeze de pe ce site a fost preluată. Când este publicată o fotografie din arhivele ziarului sau din colecţia unei persoane, este necesar de precizat: „Fotografie din arhiva ziarului” sau „Fotografie din colecţia...” etc. Dacă pentru ilustrare nu au fost utilizate fotografii originale sau regizate, acest lucru va fi indicat sub fotografie sau alături, recurgându-se la caractere mai mici decât cele pentru legendă. În aceste cazuri se va preciza: „fotografie ilustrativă” sau „fotografie regizată”. Dacă articolul este ilustrat de un colaj, vom informa cititorul despre acest lucru, indicând şi numele autorului respectivului colaj. Odată aleasă amplasarea semnăturilor la fotografii, a autorilor care le-au realizat şi a inscripţiilor de tipul „fotografie ilustrativă” sau „fotografie regizată”, aceasta va fi aplicată pentru toate paginile publicaţiei. Este interzis ca pe anumite pagini inscripţiile să fie plasate pe fotografie, pe unele – sub fotografie, iar pe altele – într-o parte şi vertical. Acelaşi lucru va fi respectat şi la textele care însoţesc fotografia. La rubricile de ştiri şi reportaje vor fi realizate filmări de la eveniment. Astfel de imagini trebuie să demonstreze ceea ce a avut loc în realitate, iată de ce orice simulare în acest caz este contraindicată. Pentru publicarea interviurilor, portretelor jurnalistice sau pentru familiarizarea cu autorii celor mai importante materiale sunt recomandate fotografiile de tip „portret”. Acestea pot fi individuale sau de grup. În ultimul caz, poza va fi mărită pentru ca cititorul să desluşească bine persoanele din imagine. Pentru a ilustra articolele şi a le conferi mai multă credibilitate, vor fi utilizate reproducţiile foto, adică copiile scanate ale documentelor, fragmentelor din articole din ziare şi reviste. Pentru schiţele fotografice nu se recomandă să se utilizeze mai puţin de trei fotografii care redau filmul unui eveniment. Este necesar ca fotograful să redea povestea destul de captivant şi viu fără a uita însă şi de detalii, altfel riscând să prezinte doar o serie plictisitoare de imagini disparate. Periodic, ziarele vor publica şi imagini realizate cu camerele telefoanelor mobile, dacă subiectul este inedit, relevant, interesant şi senzaţional, în cazul când redacţia nu dispune de alte imagini de la respectivul eveniment.

A nex a 3

70

În astfel de situaţii, putem face anumite concesii la capitolul calitatea imaginii. Uneori o calitate mai proastă a imaginii face poza mai veridică, însă şi în acest caz nu trebuie să exagerăm.

pentru jurnalişti

Dacă redacţia nu dispune de imagini realizate chiar în cadrul evenimentului, ar putea fi folosite fotografii post-eveniment care reflectă consecinţele acestuia. La fel putem utiliza imaginile realizate de martori oculari sau fotografiile regizate ce reconstituie evenimentul. Pentru a diversifica paginarea, redacţia trebuie să dispună de fotografii de la eveniment realizate din unghiuri diferite, în plan orizontal şi vertical. Imaginea va reda mişcarea; persoanele din imagine nu trebuie să pozeze. Fotografia trebuie să redea dispoziţia, emoţiile. Compoziţia foto va fi compactă, fără viduri. În imagine va exista doar un centru compoziţional, altfel atenţia privitorului se dispersează. Graţie asimetriei, imaginea este percepută mai bine. Numărul de persoane din imagine trebuie limitat dacă nu dorim să creăm un efect de mulţime. 3-4 persoane sunt mai indicate decât 10-12. Aproape pe fiecare imagine vor fi prezente şi persoane, altfel vom obţine un cadru numit în limbajul de specialitate al redacţiilor „peisaj selenar”. Uneori este indicat să întoarcem camera, adică să filmăm nu doar acţiunea, dar şi reacţia la această acţiune, de exemplu, suporterii. Imaginea va transmite un mesaj, nu doar va ilustra textul; sunt necesare cadre relevante, care „vorbesc”. Atenţia cititorului întotdeauna este captată de imaginile cu copii, animale, vedete şi VIP-uri, pozele mai haioase, fotografiile de gen. Lăţimea fotografiei va fi divizibilă la lăţimea coloanei, asta însemnând că o fotografie trebuie să ocupe una, două sau trei şi mai multe coloane, dar nu 1,5 sau 2,3 din lăţimea coloniţei. Se mai întâmplă cazuri când fotografia „nimereşte” parţial în coloniţa de alături, însă astfel de situaţii sunt inadmisibile. Sunt permise ca excepţie doar cazurile când fotografia este tăiată după contur şi se „izbeşte” de text, iar textul în acest caz îl „învăluie”. O fotografie frumoasă trebuie să fie elementul dominant al paginii. Este necesar să ţinem cont de amplasarea fotografiei sau a fotografiilor la paginarea materialelor şi ilustraţiilor. O pagină este montată în jurul fotografiei. Se recomandă să elaborăm designul paginii ţinând cont de faptul că cititorul observă în primul rând fotografia.

GHID DE STIL CU NORME ETICE

71

Dacă redacţia dispune de o fotografie bună, ea va fi plasată la dimensiune mare. Aceasta va atrage atenţia cititorului asupra paginii şi, implicit, asupra articolului. O fotografie frumoasă va fi momentul-cheie în prezentarea paginii realizate de designer. Fotografiile vor fi cadrate, nu publicate în forma lor iniţială. În acest caz chiar şi o fotografie ordinară poate fi transformată în una bună dacă-i vor fi tăiate reuşit marginile. Este esenţial să găsim cea mai importantă parte a imaginii, să accentuăm acţiunea, să eliminăm tot ce este inutil, mai ales spaţiile „goale”. Pentru a concentra atenţia asupra acţiunii putem chiar decupa mâinile sau picioarele cuiva. Este recomandabil de a prezenta fotografiile în formă de dreptunghi maxim (orizontal) sau profund (vertical). Forma pătrată este anostă. Cu cât mai mult ne vom detaşa de pătrat cu atât mai interesantă va fi fotografia. Dacă într-o pagină sunt mai multe fotografii, acestea trebuie să se deosebească în funcţie de dimensiune şi formă. Ca excepţie poate fi paginarea unei serii de fotografii ce aminteşte de o peliculă cinematografică, precum şi punerea în pagină a unor mini-interviuri cu mai multe persoane, pe o anumită temă, însoţite de portretele acestora. Cele mai bune fotografii vor fi rezervate pentru pagina întâi. Este mai bine să plasăm respectivele poze pe prima pagină, chiar dacă respectivul articol este inserat pe una dintre paginile interioare. În inscripţia care însoţeşte fotografia putem îndemna cititorul să deschidă pagina respectivă pentru a citi materialul. Aceeaşi fotografie, însă de dimensiuni mai mici, poate fi repetată şi în interiorul ziarului. Când plasăm câteva fotografii conexe într-o schiţă fotografică, evidenţiem una dintre ele ca principala. Aceasta trebuie să fie tipărită de două ori mai mare ca celelalte. Toate fotografiile vor fi plasate în pagină în aşa fel încât să se atingă. Impactul fotografiilor este mai mare în acest caz, reducându-se când imaginile sunt dispersate în pagină şi sunt divizate de text. Înainte de publicare, vom identifica „linia de forţă” a fotografiei. În majoritatea cazurilor feţele din imagini sunt orientate spre stânga sau spre dreapta. Când fotografia redă o mişcare, aceasta are o anumită direcţie; în cazul portretului sau al „fotografiei capului” direcţia este sugerată de ochi şi umeri. Stabilind direcţia, vom crea designul paginii aşa ca toate fotografiile „să privească” în interiorul paginii, nu în exteriorul ei. Fotografiile vor fi orientate spre articolul pe care-l însoţesc, nu în sens invers. Când grupăm imagini pentru schiţa fotografică, acestea trebuie să fie orientate unele spre altele, nu în direcţii opuse.

A nex a 3

72 GHID DE STIL CU NORME ETICE pentru jurnalişti Este indicat de a desena fotografiilor un contur utilizând o linie foarte subţire. La fotografiile cu fundal alb linia este imperios necesară. Linia care evidenţiază fotografia va fi trasată exact pe conturul imaginii. pentru ca imaginea să nu se contopească cu fundalul alb al paginii. însă regula aceasta nu este o dogmă. Un atare procedeu permite să se perfecţioneze calitatea tuturor fotografiilor din ziarul dvs. Astfel putem evidenţia fotografia în pagină. îi putem imprima mai mult dramatism. Vom evita spaţiile albe între fotografie şi linia de contur. deoarece mai multe publicaţii de calitate nu recurg la cadrarea imaginilor. .

73

Anexa 4
SELECŢIE DIN LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE A REPUBLICII MOLDOVA Constituţia Republicii Moldova
Articolul 21. Prezumţia nevinovăţiei Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale. Articolul 28. Viaţa intimă, familială şi privată Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată. Articolul 29. Inviolabilitatea domiciliului (1) Domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămîne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia. Articolul 30. Secretul corespondenţei (1) Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare.

A nex a 4

74

Articolul 32. Libertatea opiniei şi a exprimării (1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil. (2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. (3) Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Articolul 33. Libertatea creaţiei (1) Libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată. Creaţia nu este supusă cenzurii. (2) Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sînt apărate de lege. Articolul 34. Dreptul la informaţie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit. (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională. (4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. (5) Mijloacele de informare publică nu sînt supuse cenzurii. Articolul 117. Caracterul public al dezbaterilor judiciare În toate instanţele judecătoreşti şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea proceselor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedură.

GHID DE STIL CU NORME ETICE

pentru jurnalişti

75

Legea presei

Articolul 1. Libertatea presei (1) În Republica Moldova libertatea presei constituie un drept fundamental, consfinţit de Constituţie. Statul garantează tuturor persoanelor dreptul la exprimarea liberă a opiniilor şi ideilor, la informare veridică asupra evenimentelor din viaţa internă şi cea internaţională prin intermediul publicaţiilor periodice şi al agenţiilor de presă, care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile pluralismului politic, precum şi respectarea legislaţiei cu privire la drepturile de autor. (2) Cenzura de orice fel asupra publicaţiilor periodice şi agenţiilor de presă, imixtiunea în activitatea lor de pregătire şi de difuzare a informaţiei sînt interzise. Articolul 16. Aprobarea difuzării informaţiei (1) Fiecare număr al publicaţiei periodice şi fiecare informaţie a agenţiei de presă pot fi difuzate numai după ce redactorul (redactorul-şef ), conducătorul agenţiei sau persoana învestită cu acest drept aprobă ieşirea de sub tipar a numărului sau difuzarea informaţiei, respectîndu-se drepturile şi interesele legitime ale autorilor şi ale fondatorului (cofondatorilor). În cazul preluării informaţiei din altă publicaţie, se indică denumirea, numărul şi data apariţiei publicaţiei. Articolul 18. Nedivulgarea sursei de informaţie Publicaţiile periodice şi agenţiile de presă nu sînt în drept să divulge sursa de informaţie sau pseudonimul autorului, fără consimţămîntul lor. Sursa de informaţie sau pseudonimul autorului pot fi divulgate doar în cazul în care materialul difuzat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii şi doar la decizia instanţei de judecată. Articolul 20. Drepturile şi obligaţiile jurnalistului (1) În scopul exercitării atribuţiilor profesionale, jurnalistul are dreptul: a) să obţină şi să difuzeze informaţii; b) să fie primit în audienţă de persoane oficiale; d) să asiste la şedinţele publice ale instanţelor de judecată de orice nivel;

A nex a 4

c) să facă imprimări audiovizuale, să filmeze şi să fotografieze;

îi ocroteşte sănătatea. Articolul 7. (3) Statul garantează apărarea onoarei şi demnităţii jurnalistului. informaţii oficiale sînt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii. Informaţiile oficiale (1) În sensul prezentei legi. dacă aceasta: a) este cuprinsă în documentele şi comunicatele oficiale ale autorităţilor publice. viaţa şi bunurile. Mijloacele lui tehnice pot fi ridicate numai în cazul în care servesc drept probă într-o cauză penală. demonstraţii şi la alte manifestaţii publice. g) să renunţe la pregătirea şi semnarea unui material. Informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată (1) Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor: . jurnaliştii nu sînt responsabili pentru difuzarea informaţiei.76 e) să aibă acces în zonele calamităţilor naturale. sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept. selectate. Articolul 27. dacă acesta vine în contradicţie cu convingerile sale. prelucrate. GHID DE STIL CU NORME ETICE Legea privind accesul la informaţie Articolul 6. b) reproduce textual discursurile publice sau rezumatul lor adecvat. care au fost elaborate. Exonerarea Fondatorii. din prezenta lege şi din etică profesională. să asiste la mitinguri. pentru jurnalişti f ) să se adreseze oricărei instituţii pentru a verifica faptele şi circumstanţele vizate în anumite materiale. (4) Obligaţiile jurnalistului decurg din legislaţia în vigoare. h) să-şi retragă semnătura de sub un material al cărui conţinut. după părerea sa. (2) Confiscarea notiţelor jurnalistului este interzisă. redactorii. a fost denaturat în procesul redactării.

(5) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru că a făcut publice anumite informaţii cu accesibilitate limitată. administrare. de recunoaştere. (1) Informaţia cu caracter personal o constituie datele ce se referă la o persoană privată identificată sau identificabilă. Accesul la informaţia cu caracter personal .aspecte reglementate de legislaţie. pierdere. economice. reglementate de legislaţia privind secretul comercial. de politică externă. prezentate instituţiilor publice cu titlu de confidenţialitate. b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor. ori ar pune în pericol viaţa sau securitatea fizică a oricărei persoane . în domeniul activităţii militare. de contrainformaţii şi activităţii operative de investigaţii. a cărei dezvăluire ar consti- A nex a 4 Articolul 8. lipsi persoana de dreptul la o judecare corectă şi imparţială a cazului său. finanţe. de altă activitate a vieţii economice. cu excepţia: a) informaţiilor ce constituie secret de stat. şi care ţin de producţie. dar numai în cazurile în care divulgarea acestor informaţii ar putea prejudicia urmărirea penală. d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală a organelor de resort. a căror divulgare (transmitere. tehnico-ştiinţifice. interveni în desfăşurarea unui proces de judecată. a căror răspîndire. ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii.77 a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane. e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii investigaţiilor de prioritatea de publicare sau influenţează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege. accesul la care poate fi admis numai cu respectarea prevederilor articolului 8 din prezenta lege. tehnologie. b) protecţiei securităţii naţionale. a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei. (2) în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol. protejată de legislaţie. dacă dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atingă un interes legitim legat de securitatea naţională sau dacă interesul public de a cunoaşte informaţia depăşeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvăluirea informaţiei. c) informaţiilor cu caracter personal. sustragere poate periclita securitatea statului. divulgare. accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit. reglementate prin lege organică şi calificate ca informaţii protejate de stat. scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor. ordinii publice.

în sensul prezentei legi. Noţiunile principale În prezenta lege sînt utilizate următoarele noţiuni de bază: date cu caracter personal . datele cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa intimă. GHID DE STIL CU NORME ETICE Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal Articolul 4. Dreptul la apărarea demnităţii şi onoarei . (4) Fără consimţămîntul subiectului datelor cu caracter personal. nu constituie informaţie confidenţială datele ce ţin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conţin în buletinele de identitate). la convingerile politice. o persoană este considerată copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani. ce permit identificarea ei directă sau indirectă. Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal (1) Datele cu caracter personal referitoare la originea rasială sau etnică. Articolul 7. Articolul 10.78 pentru jurnalişti tui o violare a intimităţii persoanei. Legea privind drepturile copilului Articolul 1. precum şi cele privind condamnările penale constituie categorii speciale de date cu caracter personal. face parte din categoria informaţiei confidenţiale despre persoane.date despre o persoană fizică. se permite prelucrarea categoriei speciale de date cu caracter personal în cazurile în care: a) datele cu caracter personal sînt accesibile publicului larg. religioase. Drepturile solicitanţilor (3) Orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligaţia dea-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate. Articolul 7. Baza juridică (2) În conformitate cu prezenta lege.

i) operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analogic fotografiei. programe pentru computer etc. tablou. de artă sau ştiinţifice exprimate în formă: a) scrisă (manuscris. A nex a 4 . demonstrare publică.). înscenare. culegerile.). indiferent de faptul dacă operele pe baza cărora acestea au fost create sau pe care le includ sînt sau nu obiecte ale dreptului de autor. Operele derivate şi alcătuite sînt ocrotite de dreptul de autor. interpretare publică. prelucrările şi orice alte prelucrări ale operelor literare. aranjamentele operelor muzicale. valorificare – publicare (apariţie). imprimare. Obiectele dreptului de autor (1) Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare. antologiile. Articolul 6. retransmisie sau alte acţiuni privind utilizarea sub orice formă şi în orice mod a obiectelor dreptului de autor şi drepturilor conexe. precum şi a expresiilor folclorice. plan. precum şi enciclopediile. Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe Articolul 3. articole. tele-. d) de imagine (desen. Noţiuni principale În prezenta lege se utilizează următoarele noţiuni: operă derivată – produs al creaţiei intelectuale bazat pe altă operă (traducere. note muzicale etc. bazele de date etc.). dactilografie.). prelucrare etc. schiţă. închiriere. broşuri. adoptările.). de artă. Atentatul la onoarea şi demnitatea copilului se pedepseşte în conformitate cu legislaţia. (2) Obiecte ale dreptului de autor sînt: a) operele literare (cărţi. desen tehnic. k) operele derivate şi integrante (traducerile. adaptare. emisie. comunicare publică.79 Fiecare copil are dreptul la apărarea demnităţii şi onoarei. videosau fotocadru etc. reproducere. ştiinţifice. cine-.

metodelor de funcţionare sau asupra concepţiilor matematice ca atare. sub al cărei nume a fost publicată opera. precum şi traducerea lor oficială.). pseudonimul sau anonim).80 Articolul 7. e) de a da publicităţii opera sa sau de a permite (interzice) publicarea ei în orice formă. semnele monetare etc. alte documente). proceselor. Înregistrarea operei (1) Paternitatea aparţine persoanei (persoanelor). schimonosiri sau altei modificări a operei. d) noutăţile zilei şi faptele cu caracter de simplă informaţie. Prezumţia paternităţii. dacă aşa ceva este posibil. Articolul 8. stemele. hotărîrile judecătoreşti. Articolul 9. GHID DE STIL CU NORME ETICE pentru jurnalişti . inclusiv dreptul la retragerea ei. c) la integritatea operei. ordinele. dacă nu există alte dovezi. b) la nume – dreptul autorului de a decide cum va figura numele său în timpul valorificării operei (numele adevărat. Drepturile personale (morale) (1) Autorul operei beneficiază de următoarele drepturi personale (morale): a) la paternitate – dreptul de a se considera autor şi de a cere o atare recunoaştere. b) simbolurile şi semnele statului (drapelele. Recunoaşterea paternităţii. c) expresiile folclorice. d) la stima reputaţiei – la apărarea operei împotriva oricărei denaturări. inclusiv prin indicarea numelui său pe fiecare exemplar de operă publicată sau la interpretarea în public a operei. Creaţiile care nu constituie obiecte ale dreptului de autor (1) Nu constituie obiecte ale dreptului de autor: a) documentele oficiale (legile. Retragerea operei din reţeaua de comercializare în legătură cu schimbarea convingerilor autorului se permite cu condiţia că acesta va acoperi în prealabil pagubele deţinătorului dreptului de folosinţă a operei. (2) Protecţia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare şi nu asupra ideilor. care poate prejudicia onoarea şi demnitatea autorului.

drept protejat în conformitate cu legislaţia. a cărui operă este valorificată. total sau parţial. Sfera de aplicare a legii (1) Prezenta lege se aplică pe teritoriul Republicii Moldova în toate sferele de activitate în domeniul publicităţii. Legea cu privire la publicitate Articolul 3. informative.cîteva fragmente din aceeaşi operă: proză – pînă la 300 de cuvinte în fiecare fragment. din discursurile şi rapoartele ţinute în public. însă nu mai mult de o coală de autor. cu condiţia că acest fragment nu constituie mai mult de o pătrime din opera în versuri citată.81 (2) Drepturile personale (morale) ale autorului nu pot fi înstrăinate şi sînt imprescriptibile în caz de cedare a drepturilor patrimoniale. ştiinţifice. Citarea fără plata remuneraţiei de autor se permite în volumele: . dar cu indicarea obligatorie a numelui autorului. programelor de radio şi televiziune. polemice. poezie – pînă la 40 versuri. b) reproducerea în original şi în traducere în presă. Dreptul de autor asupra publicităţii (1) Publicitatea poate fi. Articolul 4. A nex a 4 . organizaţiile de difuziune pot imprima aceste opere numai pentru valorificarea lor pe termen scurt (pînă la şase luni). precum şi din articolele publice vizînd problemele economice. şi a sursei de împrumut: a) citarea din originalul şi din traducerea operelor publicate legal în articole şi lucrări critice. Articolul 22. sociale religioase actuale. Valorificarea liberă a operelor (1) Se permite fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata remuneraţiei de autor.un fragment (proză) pînă la 400 de cuvinte. Totodată. în programele de radio şi televiziune cu scop informativ a unor fragmente din operele publicate (dacă o astfel de reproducere constituie o parte a reportajului). cu excepţia publicităţii politice şi informaţiilor ce nu ţin de activitatea de întreprinzător. . politice. obiect al dreptului de autor al persoanelor fizice şi juridice. didactice. în trecerile în revistă ale presei.

GHID DE STIL CU NORME ETICE pentru jurnalişti . c) să conţină informaţii care nu sînt autentice. precum şi publicitatea mărfurilor (serviciilor) interzise pentru producere şi comercializare în conformitate cu legislaţia în vigoare.82 Articolul 8. instiga la violenţă. întreprinderi. Publicitatea în presa periodică Publicitatea în publicaţiile periodice finanţate de la bugetul de stat. Articolul 14. (11) Publicitatea nu trebuie: b) să incite la acţiuni ce încalcă legislaţia privind protecţia mediului înconjurător. la agresiune sau la acţiuni periculoase ce pot prejudicia sănătatea sau ameninţa securitatea oamenilor. companii. e) să conţină. (10) Nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat. (9) Se interzice publicitatea mărfurilor (serviciilor) pasibile de certificare (licenţiere) în cazul în care certificatul (licenţa) lipseşte. altele decît cele specializate în informaţii şi materiale cu caracter publicitar. a denumirilor sau a abrevierilor de firme. nu trebuie să depăşească 30% din volumul unui număr al ediţiei. fără temeiuri de ordin instructiv sau social. nici să prejudicieze interesele consumatorilor. (4) În mass-media. (12) Informaţia despre programele audiovizuale nu este considerată publicitate şi se difuzează în mass-media gratuit. (8) Publicitatea mascată este interzisă. instituţii şi organizaţii. (3) Publicitatea nu trebuie să inducă în eroare. publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă de celelalte programe şi materiale prin mijloace poligrafice. video. d) să conţină elemente ce pot provoca panică. publicitatea se difuzează grupat. imagini vizuale sau descrieri ale unor acţiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate. Cerinţe generale (1) Publicitatea trebuie să fie loială şi onestă. combinate sau prin comentarii. audio. De regulă.

Conţinutul dezminţirii se coordonează cu organul de stat care a constatat încălcarea. folosindu-se aceleaşi caracteristici de durată. Contravenientul suportă cheltuielile pentru dezminţire în volum deplin.83 Articolul 31. tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit. data tipăririi. contravenientul este obligat să sisteze publicitatea respectivă integral sau parţial. programele preelectorale ale concurenţilor electorali şi alte materiale referitoare la alegeri. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor (7) Mijloacele de informare în masă finanţate de la buget publică gratuit declaraţiile şi materialele prezentate de consiliile electorale. mijloacele de informare în masă. Agitaţia electorală în favoarea concurentului electoral se admite numai după înregistrarea acestuia de către organul electoral. o poartă concurentul electoral. Drepturile garantate ale concurenţilor electorali (1) Concurenţii electorali participă. nu vor difuza rezultatele chestionării alegătorilor privind votarea “pentru” sau “contra” sau nevotarea concurenţilor electorali. să dezmintă materialul publicitar neadecvat în termenul stabilit de instanţa judecătorească.. finanţate de la buget. inclusiv a radioului şi televiziunii. Articolul 47. (2) Dezminţirea se difuzează prin aceleaşi mijloace de informare. Dezminţirea (1) În cazul în care instanţa judecătorească a constatat încălcarea legislaţiei privind publicitatea. la campania electorală. difuzate sau publicate. Articolul 46. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral. pînă la închiderea secţiilor de votare.. A nex a 4 . (8) În ziua alegerilor. pe bază de egalitate. inclusiv cele ce ţin de educaţia civică şi de informarea alegătorilor despre alegeri. Codul electoral Articolul 35. Agitaţia electorală (1) . (5) Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare. spaţiu şi ordine ca şi în publicitatea neadecvată. beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă.

84 (9) Refuzul de a difuza sau publica. publicitatea electorală. Reflectarea alegerilor în mijloacele de informare în masă (1) În perioada electorală. vor desfăşura campanii de informare a alegătorilor despre procedura de vot şi despre alte particularităţi ale votării. se utilizează următoarele noţiuni principale: terorism – ideologia violenţei şi practica de a influenţa prin violenţă luarea unor decizii de către autorităţile publice sau organizaţiile internaţionale. (4) Mijloacele de informare în masă vor difuza. (3) În perioada electorală. (2) Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură de aceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi. . contra plată sau gratuit. În ziua alegerilor. Articolul 64. se interzice a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale. însoţite de intimidarea populaţiei şi/sau de alte acţiuni violente ilegale. Rezultatele acestor sondaje pot fi date publicităţii cel tîrziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. inclusiv interviuri cu alegătorii. Organizaţiile calificate care intenţionează să organizeze exit-poll-uri îşi vor coordona activitatea cu Comisia Electorală Centrală. care va elabora regulile generale în domeniu. la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. mijloacele de informare în masă reflectă desfăşurarea alegerilor conform regulamentului aprobat în acest scop de către Comisia Electorală Centrală. poate fi contestat în instanţa de judecată. în condiţiile prezentei legi. inclusiv rezultatele exit-poll-urilor. Noţiunile principale În sensul prezentei legi. GHID DE STIL CU NORME ETICE Legea cu privire la combaterea terorismului Articolul 2. pînă la închiderea secţiilor de votare. spoturi sociale şi de educaţie civică şi electorală. orice sondaje de opinie privind preferinţele politice ale alegătorilor pot fi efectuate numai cu condiţia înştiinţării prealabile a Comisiei Electorale Centrale. pentru jurnalişti (14) În ziua alegerilor şi cea precedentă ei nu se admite nici un fel de agitaţie. (15) Publicitatea electorală în reţeaua internet şi prin intermediul telefoniei mobile este asimilată publicităţii electorale în presa scrisă. despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele lor.

Legea privind combaterea activităţii extremiste Articolul 1.85 Articolul 12. noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii: extremism – atitudinea. precum şi la protecţia adecvată a surselor secrete de informaţii. Regimul juridic în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste (2) Activitatea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste este dirijată de conducătorul grupei operative. precum şi la persoanele care îşi dau concursul la desfăşurarea operaţiei. caută. destinate să fie făcute publice. care. (2) Nu se admite difuzarea informaţiei care: a) destăinuie procedeele tehnice speciale şi tactica desfăşurării operaţiei antiteroriste. (3) În activitatea de informare a opiniei publice se va asigura respectarea prevederilor legislaţiei cu privire la secretul de stat. prin măsuri violente sau radicale. de a argumenta sau a justifica necesitatea desfăşurării unei asemenea activităţi ori de a justifica practica A nex a 4 . b) poate să stingherească desfăşurarea operaţiei antiteroriste şi să pericliteze viaţa şi sănătatea persoanelor surprinse în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste sau aflate în afara acestei zone. materiale cu caracter extremist – documente ori informaţii pe un alt suport. informarea opiniei publice asupra unui act terorist se face în modul şi în măsura stabilite de conducătorul grupei operative sau de reprezentantul acesteia responsabil pentru relaţiile cu publicul. idei sau opinii extreme. Informarea opiniei publice asupra actelor teroriste (1) În timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste. să impună programul lor. la membrii grupei operative. pe bază de teorii. Noţiuni principale În sensul prezentei legi. c) propagă sau justifică terorismul şi extremismul. inclusiv anonime. doctrina unor curente politice. d) se referă la colaboratorii structurilor specializate pentru combaterea terorismului. avînd scopul de a îndemna la desfăşurarea activităţii extremiste. Articolul 14.

(2) Constatarea caracterului extremist al materialului informaţional se face de către instanţa de judecată. din unităţile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul. social. pentru jurnalişti Articolul 7. Unitatea convenţională de amendă este egală cu 20 de lei. în temeiul sesizării procurorului. (5) În scopul neadmiterii continuării difuzării de materiale cu caracter extremist. rasial. Răspunderea mijlocului de informare în masă pentru difuzarea materialelor cu caracter extremist şi desfăşurarea activităţii extremiste (1) În Republica Moldova se interzice difuzarea prin mijloace de informare în masă a materialelor cu caracter extremist şi desfăşurarea de către acestea a activităţii extremiste. Amenda (2) Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. naţional sau religios. audiovizuale şi a altor materiale cu caracter extremist. Articolul 9. Contracararea difuzării materialelor cu caracter extremist (1) Pe teritoriul Republicii Moldova se interzice editarea sau difuzarea materialelor tipărite. GHID DE STIL CU NORME ETICE Codul penal al Republicii Moldova Articolul 64.86 comiterii unor crime de război sau a unor alte crime întru nimicirea totală sau parţială a vreunui grup etnic. . în modul prevăzut pentru adoptarea de măsuri în vederea asigurării acţiunii. (6) Hotărîrea instanţei de judecată constituie temei pentru confiscarea părţii necomercializate a tirajului producţiei mijlocului de informare în masă ce conţine materiale cu caracter extremist din locurile de păstrare. instanţa de judecată poate suspenda comercializarea numărului respectiv al publicaţiei periodice ori a tirajului înregistrărilor audio sau video ale programului respectiv ori lansarea programului audiovizual respectiv. (3) Hotărîrea instanţei de judecată privind constatarea caracterului extremist al materialului informaţional constituie temei pentru confiscarea părţii necomercializate a tirajului.

se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 6 ani. Propaganda războiului (1) Propaganda războiului. Articolul 179. (11) Culegerea ilegală a informaţiilor menţionate la alin. prin mass-media. fără consimţămîntul persoanei. în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale. săvîrşite verbal. b) prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 1 an. cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei. răspîndirea de informaţii tendenţioase ori inventate. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale (1) Culegerea ilegală sau răspîndirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor. sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. cu amendă. aplicată persoanei juridice. televiziunii.(1). în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. prin intermediul radioului. despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţămîntul ei se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore. instigatoare la război sau orice alte acţiuni orientate spre declanşarea unui război.(1): a) într-un discurs public. A nex a 4 . Articolul 177. precum şi percheziţiile şi cercetările ilegale. (2) Răspîndirea informaţiilor menţionate la alin. cinematografului sau prin alte mijloace. ocrotite de lege. în scris. Violarea de domiciliu (1) Pătrunderea sau rămînerea ilegală în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţămîntul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei.87 Articolul 140.

dacă valoarea drepturilor violate sau valoarea exemplarului licenţiat de operă. iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani. aranjamentul acesteia. b) comercializarea. i) traducerea. GHID DE STIL CU NORME ETICE . fonogramei. emisiunii sau interpretării în săli de concerte. emisiunii sau interpretării.88 se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore. modificarea sub orice formă a obiectului protejat de dreptul de autor sau de drepturile conexe. aceasta fiind săvîrşită prin: a) reproducerea integrală sau parţială. c) comunicarea publică a unei opere cinematografice sau a unei opere audiovizuale pe cale radioelectrică sau prin cablu în regim interactiv. adaptarea sau transformarea operei. pentru jurnalişti Articolul 1851. este de proporţii mari. de program de computer. importarea. e) interpretarea publică a operei sau a fonogramei. sau cu închisoare de pînă la 2 ani. g) fixarea pe suport material a operei audiovizuale. prin alt procedeu similar ori în localurile unde intrarea este cu plată. publicarea în culegeri. inclusiv prin Internet ori prin alt procedeu similar. exportarea. interpretării sau emisiunii pe cale radioelectrică sau prin cablu. precum şi în alt loc public. de interpretare. de fonogramă. d) demonstrarea publică a originalului sau a unui exemplar de operă. care formează obiectul dreptului de autor sau al drepturilor conexe. cinematografe. precum şi prelucrarea. închirierea. transportarea. se pedepseşte cu amendă în mărime de la 800 la 1000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. f ) transmiterea simultană sau retransmiterea operei. h) permiterea accesului public la bazele de date din computer care conţin sau constituie opere protejate de dreptul de autor. Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe (1) Însuşirea dreptului la paternitate (plagiatul) sau altă violare a dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe. fără acordul titularului de drepturi asupra operei. de bază de date. de emisiune. depozitarea sau publicarea obiectului protejat de dreptul de autor sau de drepturile conexe.

în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 2 ani. se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore. care necesită a fi susţinută sau este demnă de urmat. (3) Acţiunile prevăzute la alin. în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. sau cu închisoare de pînă la 4 ani.(1) sau (2). Divulgarea secretului adopţiei Divulgarea secretului adopţiei contrar voinţei adoptatorului. adică distribuirea sau punerea în alt mod la dispoziţia publicului a unui mesaj despre recunoaşterea unei ideologii sau practici de comitere a infracţiunilor cu caracter terorist ca fiind justă.89 Articolul 204. aplicată persoanei juridice. cu amendă. Instigarea în scop terorist sau justificarea publică a terorismului (1) Instigarea în scop terorist. A nex a 4 . săvîrşită de o persoană obligată să păstreze faptul adopţiei ca un secret profesional sau de serviciu. săvîrşite: a) prin intermediul unui mijloc de informare în masă. sau cu închisoare de pînă la 6 luni. sau cu închisoare de pînă la 5 ani. cu amendă. aplicată persoanei juridice. în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani sau cu lichidarea persoanei juridice. (2) Justificarea publică a terorismului. în toate cazurile cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. în mărime de la 800 la 2000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani sau cu lichidarea persoanei juridice. adică distribuirea sau punerea în alt mod la dispoziţia publicului a unui mesaj cu intenţia de a instiga sau cunoscînd că un astfel de mesaj poate instiga la comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist. se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 140 la 200 de ore. se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. Articolul 2792.

rasială sau religioasă. înfiaţi. inclusiv prin intermediul massmedia. directe sau indirecte. îndreptate spre aţîţarea vrajbei sau dezbinării naţionale. rasiale sau religioase. rasiale sau religioase Acţiunile intenţionate. Articolul 346. . Acţiunile intenţionate îndreptate spre aţîţarea vrajbei sau dezbinării naţionale. înfietori.90 b) cu folosirea situaţiei de serviciu. precum şi limitarea. fraţi şi surori. 41) rude apropiate – copii. Divulgarea datelor urmăririi penale (1) Divulgarea datelor urmăririi penale contrar interdicţiei persoanelor care efectuează urmărirea penală se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. se pedepsesc cu amendă în mărime de pînă la 250 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore. dacă nu este o menţiune deosebită: 40) reţinere – măsură luată de organul competent de a priva de libertate o persoană pe un termen de pînă la 72 de ore. aplicată persoanei juridice. Articolul 315. cu amendă. scrise şi electronice. directă sau indirectă. părinţi. bunici. a drepturilor ori stabilirea de avantaje. nepoţi. GHID DE STIL CU NORME ETICE pentru jurnalişti Codul de procedură penală al Republicii Moldova Articolul 6. Termeni şi expresii utilizate în prezentul cod Termenii şi expresiile utilizate în prezentul cod au următorul înţeles. sau cu închisoare de pînă la 3 ani. în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale. se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. cetăţenilor în funcţie de apartenenţa lor naţională. în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu lichidarea persoanei juridice. îndemnurile publice.

(5) Prejudiciul cauzat drepturilor. (2) Limitarea dreptului prevăzut la alin. în modul prevăzut de prezentul cod. Prezumţia nevinovăţiei (1) Persoana acuzată de săvîrşirea unei infracţiuni este prezumată nevinovată atîta timp cît vinovăţia sa nu-i va fi dovedită.(1) se admite numai în baza unui mandat judiciar emis în condiţiile prezentului cod. se va acţiona pentru respectarea intereselor acestuia. (2) Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului. (2) Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăţia sa.00. într-un proces judiciar public. Secretul corespondenţei (1) Dreptul la secretul scrisorilor. şi nu va fi constatată printr-o hotărîre judecătorească de condamnare definitivă. libertăţile şi demnitatea persoanei.00 şi 6. prin încheiere motivată. Articolul 10. în interesul respectării moralităţii. Articolul 14. Publicitatea şedinţei de judecată (1) În toate instanţele judecătoreşti şedinţele sînt publice. al altor trimiteri poştale. libertăţilor şi demnităţii umane (1) Toate organele şi persoanele participante la procesul penal sînt obligate să respecte drepturile. al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este asigurat de stat. pe parcursul întregului proces sau al unei părţi din proces. (6) În cazul cînd un minor este victimă sau martor în faţa instanţei de judecată. libertăţilor şi demnităţii umane în cursul procesului penal se repară în modul stabilit de lege. sau în măsura considerată strict necesară de către in- A nex a 4 . ordinii publice sau securităţii naţionale. Articolul 18. Respectarea drepturilor. cînd interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer. nimeni nu poate fi lipsit sau limitat în acest drept. 49) timpul nopţii – interval de timp cuprins între orele 22. Articolul 8.91 47) persoană minoră – persoană care nu a împlinit vîrsta de 18 ani. În cursul procesului penal. al telegramelor. cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol. în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării sale.

datorită unor împrejurări speciale. Ca martori pot fi citate persoane care posedă informaţii cu privire la vreo circumstanţă care urmează să fie constatată în cauză. în conformitate cu prevederile prezentului cod. pentru jurnalişti (21) În procesul în care un minor este victimă sau martor. Martorul (1) Martorul este persoana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau de instanţă. (4) În toate cazurile. dacă sentinţa este. de condamnare. dacă sentinţa este integral de achitare. 2) achitat. în modul prevăzut de prezentul cod. Articolul 63.92 stanţă cînd. o ordonanţă de punere sub învinuire. . (2) Învinuitul în privinţa căruia cauza a fost trimisă în judecată se numeşte inculpat.(3) pct. hotărîrile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică. instanţa de judecată va asculta declaraţiile acestuia într-o şedinţă închisă. Învinuitul. publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei. în calitate de martor. (3) Nu pot fi citaţi şi ascultaţi ca martori: 5) jurnalistul – pentru a preciza persoana care i-a prezentat informaţia cu condiţia de a nu-i divulga numele.. (4) Persoana nu are calitatea de învinuit din momentul cînd în privinţa ei a fost încetat procesul penal sau ea a fost scoasă de sub urmărire penală. parţial sau integral. inculpatul (1) Învinuitul este persoana fizică faţă de care s-a emis. precum şi persoana care face declaraţii. (3) Persoana în privinţa căreia sentinţa a devenit definitivă se numeşte: 1) condamnat. Bănuitul (1) Bănuitul este persoana fizică faţă de care există anumite probe că a săvîrşit o infracţiune pînă la punerea ei sub învinuire. (4) Persoanele menţionate la alin. Articolul 65.5) şi 7) pot fi citate şi ascultate ca martori numai în cazul cînd această informaţie este absolut necesară GHID DE STIL CU NORME ETICE .. cu excepţia cazului în care persoana benevol doreşte să depună mărturii. Articolul 90.

Articolul 316. Sechestrarea corespondenţei (1) În cazul în care există temeiuri rezonabile de a presupune că corespondenţa poştală. mandate poştale. telegrame. Agitaţia electorală în ziua imediat anterioară zilei votării ori în ziua votării . radiograme. Confidenţialitatea urmăririi penale (1) Materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decît cu autorizaţia persoanei care efectuează urmărirea penală şi numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil. învinuit. ţinînd seama de condiţiile în care se judecă cauza. şi ca să nu fie afectate interesele altor persoane şi ale desfăşurării urmăririi penale. comunicări prin fax şi prin poşta electronică. colete. Codul contravenţional al Republicii Moldova Continuarea agitaţiei electorale sau a agitaţiei pentru susţinerea referendumului în ziua imediat anterioară zilei votării ori în ziua votării A nex a 4 Articolul 52.93 pentru prevenirea sau descoperirea infracţiunilor deosebit de grave sau excepţional de grave. în cazurile în care cauza prezintă interes public. cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie. banderole. (4) Preşedintele şedinţei de judecată poate limita accesul publicului la şedinţă. Articolul 133. organul de urmărire penală este în drept să sechestreze corespondenţa poştală a persoanelor indicate. video şi să fotografieze unele secvenţe de la deschiderea şedinţei în măsura în care acestea nu perturbează desfăşurarea normală a şedinţei şi nu aduc atingere intereselor participanţilor la proces. primită sau expediată de către bănuit. (2) La corespondenţa poştală care poate fi sechestrată se referă următoarele obiecte: scrisori de orice gen. poate conţine informaţii ce ar avea importanţă probatorie în cauza penală pe una sau mai multe infracţiuni grave. containere poştale. Publicitatea şedinţei de judecată (3) Preşedintele şedinţei poate permite reprezentanţilor mass-media. deosebit de grave sau excepţional de grave şi dacă prin alte procedee probatorii nu pot fi obţinute probe. să efectueze înregistrări audio. Articolul 212.

vorbele sau faptele care înjosesc onoarea şi demnitatea persoanei se sancţionează cu amendă de la 20 la 60 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore. Articolul 70. sau cu arest contravenţional de pînă la 15 zile. recunoscut de stat. Injuria (1) Injuria adusă în public. cu amendă de la 120 la 250 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an. Încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare (1) Încălcarea de către persoana cu funcţie de răspundere a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare GHID DE STIL CU NORME ETICE . cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau candidatului electoral. Încălcarea legislaţiei cu privire la cultele religioase (2) Intoleranţa confesională manifestată prin acte care stînjenesc liberul exerciţiu al unui cult religios. pentru jurnalişti Articolul 54. propagarea urii religioase se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale.94 se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice. (2) Injuria adusă în mass-media se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore. însoţită de învinuirea de săvîrşire a unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave ori soldată cu urmări grave se sancţionează cu amendă de la 80 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 de ore. Articolul 69. adică răspîndirea cu bună ştiinţă a unor scorniri mincinoase ce defăimează o altă persoană. Articolul 71. Calomnia Calomnia.

a unui răspuns cu date vădit eronate se sancţionează cu amendă de la 45 la 55 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. precum şi comercializarea sau oferirea spre comercializare. a emisiunii sau interpretării ori a unui alt obiect al dreptului de autor protejat în săli de concerte. fără acordul titularului de drepturi. în orice mod şi sub orice formă. Articolul 96. comercializarea. contractele de autor încheiate cu A nex a 4 . sau indicarea pe exemplarele de opere sau de fonograme a unei informaţii false despre apartenenţa şi limitele exercitării dreptului de autor şi a drepturilor conexe. precum şi în alte locuri publice. la solicitare. la momentul controlului. depozitarea ori altă valorificare a exemplarelor de opere sau de fonograme. interpretărilor. importul sau depozitarea de echipamente tehnice sau de componente ale acestora pentru facilitarea accesului la emisiunile organizaţiilor de difuziune ce comunică condiţionat prin eter. darea în chirie. înlăturarea de pe exemplarele de opere sau de fonograme a informaţiei despre administrarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe. darea în chirie. cablu. exportul. înlăturarea de pe exemplarele de opere sau de fonograme a mijloacelor tehnice de protecţie a dreptului de autor şi a drepturilor conexe. Încălcarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe (1) Confecţionarea. satelit în regim interactiv. fără marcaj de control şi fără a deţine. a emisiunilor organizaţiilor de difuziune. încălcarea condiţiilor de valorificare a operelor şi/sau fonogramelor. Articolul 75. (2) Prezentarea. inclusiv prin Internet. în cinematografe. înlăturarea de pe exemplarele de opere sau de fonograme a simbolurilor şi semnelor de protecţie a dreptului de autor şi a drepturilor conexe indicate de titularul drepturilor respective. reproducerea pe suport material a operei audiovizuale. a interpretărilor. în virtutea obligaţiilor de serviciu. schimbul. a emisiunilor organizaţiilor de difuziune. Divulgarea informaţiei confidenţiale privind examenul medical de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA Divulgarea informaţiei confidenţiale despre examenele medicale de depistare a contaminării cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) ce provoacă maladia SIDA de către personalul medical sau de către alte persoane care. fonogramelor. deţin astfel de informaţii se sancţionează cu amendă de la 50 la 70 de unităţi convenţionale. precum şi a unei alte informaţii care poate induce în eroare beneficiarul. modificarea.95 se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale. protejate de dreptul de autor şi de drepturile conexe. difuzarea sau altă valorificare ilegală a operelor.

cu amendă de la 30 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. Obţinerea sau divulgarea informaţiilor care constituie secret comercial sau fiscal (1) Obţinerea fără consimţămîntul titularului a informaţiilor care constituie secret comercial sau fiscal în scopul divulgării sau folosirii lor ilegale se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice. Articolul 353. opunerea de rezistenţă (1) Ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept.96 pentru jurnalişti titularii de drepturi asupra lor. adică jignirea premeditată a onoarei şi demnităţii procurorului. exprimată prin acţiune. Articolul 107. aplicarea necorespunzătoare a marcajelor de control altele decît cele pentru suporturile materiale specificate în anexele la cererea de eliberare a marcajelor de control pentru exemplare de operă ori fonograme valorificate fără consimţămîntul titularului de drepturi. Articolul 364. Încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate (3) Amplasarea sau difuzarea publicităţii produselor şi a serviciilor supuse certificării sau licenţierii în cazul în care producătorii lor nu dispun de certificat sau de licenţă. însuşirea paternităţii ori constrîngerea la copaternitate se sancţionează cu amendă de la 10 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice. ofiţerului de informaţii şi securitate. aflată în exerciţiul funcţiunii sau al datoriei obşteşti de asigurare a securităţii statului. Ultragierea colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept. precum şi amplasarea sau difuzarea publicităţii produselor şi a serviciilor interzise producerii şi comercializării se sancţionează cu amendă de la 20 la 300 de unităţi convenţionale. de menţinere a ordinii publice şi de combatere a criminalităţii. (4) Amplasarea sau difuzarea publicităţii produselor şi a serviciilor cu folosirea neautorizată a simbolurilor statului GHID DE STIL CU NORME ETICE . cu amendă de la 30 la 70 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere. ofiţerului de urmărire penală. colaboratorului organelor afacerilor interne. verbal sau în scris. altei persoane. se sancţionează cu amendă de la 10 la 25 de unităţi convenţionale sau cu arest contravenţional de la 10 la 15 zile.

(2) Orice persoană este în drept să ceară dezminţirea informaţiei ce îi lezează onoarea.(4) şi (5). Codul civil al Republicii Moldova Articolul 16.97 se sancţionează cu amendă de la 20 la 300 de unităţi convenţionale. prin publicaţiile unui mijloc de informare în masă. (3) La cererea persoanelor interesate. demnităţii şi reputaţiei profesionale (1) Orice persoană are dreptul la respectul onoarei. (5) Prezentarea. instanţa de judecată o obligă să înlocuiască documentul. demnitatea sau reputaţia profesională este răspîndită printr-un mijloc de informare în masă. este în drept să publice replica sa în respectivul mijloc de informare în masă pe contul acestuia. (6) În alte cazuri decît cele prevăzute la alin. instanţa de judecată îl obligă să publice o dezminţire la aceeaşi rubrică. (2) Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăţia sa. Prezumţia de nevinovăţie (1) Persoana acuzată de săvîrşirea unei contravenţii se consideră nevinovată atîta timp cît vinovăţia sa nu este dovedită în modul prevăzut de prezentul cod. în acelaşi program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti. se admite apărarea onoarei şi demnităţii unei persoane fizice şi după moartea acesteia. producerea sau difuzarea fără autorizaţie a publicităţii şedinţelor medicale în masă cu folosirea metodelor de influenţă psihică se sancţionează cu amendă de la 20 la 300 de unităţi convenţionale. demnitatea sau reputaţia profesională dacă cel care a răspîndit-o nu dovedeşte că ea corespunde realităţii. demnităţii şi reputaţiei sale profesionale. ocrotite de lege. demnitatea şi reputaţia profesională. Apărarea onoarei. pagină. Articolul 375. (5) În cazul în care un document emis de o organizaţie conţine informaţii care lezează onoarea. A nex a 4 . (4) Dacă informaţia care lezează onoarea. modalitatea de dezminţire a informaţiilor care lezează onoarea. (7) Persoana lezată în drepturile şi interesele sale. demnitatea şi reputaţia profesională se stabileşte de către instanţa de judecată.

g) măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Articolul 1422. Termenul general de prescripţie extinctivă (1) Termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere. e) proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată. replicii sau dezminţirii pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti. (2) Acţiunile privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale se prescriu numai în cazurile expres prevăzute de lege. instanţa de GHID DE STIL CU NORME ETICE .98 pentru jurnalişti (8) Orice persoană în a cărei privinţă a fost răspîndită o informaţie ce îi lezează onoarea. să ceară repararea prejudiciului material şi moral cauzat astfel. f ) gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului. dreptul încălcat este de 3 ani. b) sfera de răspîndire a informaţiilor. Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil şi să se determine ţinîndu-se cont de: a) caracterul informaţiilor răspîndite. pe lîngă dezminţire. h) publicarea rectificării. demnitatea şi reputaţia profesională a unei alte persoane este imposibilă. Articolul 267. i) alte circumstanţe relevante pentru cazul dat. pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată. precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie. d) gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate. c) impactul social asupra persoanei. (9) Dacă identificarea persoanei care a difuzat informaţia ce lezează onoarea. Reparaţia prejudiciului moral (1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale. demnitatea şi reputaţia profesională este în drept. aceasta din urmă este în drept să adreseze în instanţă de judecată o cerere în vederea declarării informaţiei răspîndite ca fiind neveridică.

(2) În cazul în care persoana obligată să repare prejudiciul şi persoana prejudiciată negociază asupra prejudiciului care urmează să fie reparat. Articolul 1423. muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege. în conformitate cu normele privind îmbogăţirea fără justă cauză. cursul prescripţiei se suspendă pînă cînd una din părţi nu va renunţa la negociere. să restituie. şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. A nex a . (3) Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului. precum şi statutul social al persoanei vătămate. luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul. Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral (1) Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate. atragere ilegală la răspundere penală. Termenul de prescripţie (1) Acţiunea în reparare a prejudiciului se prescrie în termen de 3 ani începînd cu momentul în care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa prejudiciului şi persoana obligată să-l repare. în urma faptei ilicite. (2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea.99 judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii. faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală. (3) În cazul în care persoana obligată să repare prejudiciul a dobîndit ceva. prima este obligată. din contul persoanei prejudiciate. ceea ce a dobîndit. de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului. chiar şi după expirarea termenului de prescripţie. (2) Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată. aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului. Articolul 1424.

Articolul 146. care lezează onoarea. taină comercială ori a unei alte informaţii a cărei divulgare este interzisă prin lege. în virtutea funcţiei profesionale. şedinţele de judecată sînt publice. În şedinţa de judecată nu se admit minorii de pînă la vîrsta de 16 ani dacă nu sînt citaţi în calitate de participant la proces sau de martor. ordinea publică sau moralitatea. (3) Instanţa de judecată poate dispune judecarea pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la aspectele intime ale vieţii. au participat la pregătirea. Caracterul public al dezbaterilor judiciare pentru jurnalişti (1) În toate instanţele. Înregistrările audio-video (1) Persoana care prezintă o înregistrare audio-video pe un suport electronic sau de altă natură ori solicită reclamarea unor astfel de înregistrări este obligată să indice persoana care a efectuat înregistrarea.100 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova Articolul 23. timpul şi condiţiile înregistrării. dacă materialele şi documentele sînt destinate redacţiei. demnitatea sau reputaţia profesională ori la alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces. Articolul 133. GHID DE STIL CU NORME ETICE . executorului sau alcătuitorului de materiale ori documente. (4) Şedinţa poate fi declarată secretă pentru întregul proces sau numai pentru efectuarea unor anumite acte procedurale. (2) Pot avea loc şedinţe închise numai în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat. emisiunilor televizate sau radiodifuzate referitor la personalitatea autorului. (2) Nu poate servi ca probă înregistrarea audio-video ascunsă dacă nu este permisă prin lege. la informaţia parvenită de la aceştia în legătură cu activitatea lor. Persoanele care nu pot fi audiate ca martori în judecată Nu pot fi citaţi în judecată şi audiaţi în calitate de martori: d) persoanele care. (9) Hotărîrile şedinţei secrete se pronunţă public. executarea sau răspîndirea publicaţiilor periodice.

.................................................................corect .....................................................26 Sursele (şi sursele anonime) .............................................................................................................................................25 Separarea faptelor de opinii ........................ tablouri.18 Rectificările .............................................................................8 Nume străine ...................................6 Ghilimele ...................................................26 Viaţa privată / intimitate ....................................................................................................................................................................................................................................7 Majuscula ................................................... 18 Acurateţea şi verificarea faptelor ..........................................................................23 Prezumţia nevinovăţiei .......................................................................7 Jargon ......................9 Titlurile persoanelor (de nobleţe.....................................31 Toleranţă şi nediscriminare ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................11 Incorect ...............................10 Prima frază şi primul paragraf (lead-ul) ............................................................................................................................... diateza pasivă ...................................................................................) ......................................... grade militare etc..........2 STILUL JURNALISTIC .....12 ETICA JURNALISTICă .........................23 Identificarea şi tratamentul victimelor ................................................. filme etc......10 Legende la fotografii .........................................................9 Citate....................................................................................................................................................................................................................................................................................................... academice..........................................................3 Scrierea cu â sau cu î .......................................................................................5 Eufemisme .......................................................................8 Ritm ....................................................4 Clişee şi cuvinte parazit ..................................................................................................................................................................11 Titluri ............................................................................................................................................................................3 Abrevieri .................................................................................................... 3 Limbajul jurnalistic ..............................................................................................................................................................................................................4 Adjective ....................32 .........................................................28 Publicitatea .....24 Obiectivitate / Corectitudine .....................................................................................................................................................7 Mărci şi alţi termeni specifici .................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................................20 Fotografiile .............................................................5 Expresii din limbi străine ........................................................................................................................................................................31 Reflectarea sondajelor de opinie ........Cuprins Prefaţă .......................................................................................4 Diateza activă vs..................................................................................................................................................21 Identificarea suspectaţilor ..................................................................................................................9 Titluri de cărţi.........................................................

. de interes public ......................53 Documentare. relaţiile cu autorităţile publice ................... 36 Respectarea drepturilor omului...........................................................................................................................42 Menţionarea şi prezentarea naţionalităţii......................................................................................... 39 Copiii în termeni neutri ..............................................................................................................................................................................................................................................................................42 Copiii şi cifrele ..................56 Limbajul orientat spre gen ................................................39 Copiii în prim-plan ................................37 Tratamentul corect al cititorilor ........................................56 ......................35 ALTE NORME DE CONDUITă PROFESIONALă .Dreptul de autor .............................................................. RECOMANDăRI PENTRU UN DISCURS MEDIA ECHILIBRAT DIN PUNCT DE VEDERE AL GENULUI . GHID DE BUNE PRACTICI PRIVIND RELATăRILE DESPRE COPII ................................................................................................................44 Cum îi cerem copilului un interviu? ..................................................................................52 Egalitatea de şanse în mass-media de jure ........................................................ statutului etc.............50 Resurse pentru documentare .....53 “Lentile de gen” pentru o presă sensibilă la gen .....................................................................................43 Mai multe argumente pentru a intervieva un copil ............................................................................................................................38 Materiale puse la dispoziţie ............................................................................................................ 52 Ce este discriminarea de gen? .............................................................48 Întrebările trebuie să fie clare .......................................................................................................................................................................................47 Reacţiile psihologice ale copilului în timpul interviului .......................................................................46 Discuţii individuale sau în grup? ........49 Experienţe personale.......................................................54 Formularea mesajului ......................43 A intervieva un copil ..................................................................................36 Conflictul de interese .......41 Şi perspectiva umană poate fi senzaţională .......................................................................................................................................................................................47 Reguli pentru un interviu .................................................................................................................................................................40 Atitudinea potrivită: „cuvintele atrag realitatea”.........44 Trei argumente pentru a NU intervieva un copil .................53 Elaborarea informaţiei ...45 Cum realizăm un interviu? ...................................38 ANExA 1........................................................................36 Neapartenenţa la partidele politice...............................................................................................................................50 ANExA 2.................................................................................................................................................................................49 Principii directoare privind reportajele despre copii .................................................................38 Versiunile on-line...........................................................................................................................................................................................................................................41 O abordare inedită a drepturilor copilului: perspectivă locală şi regională ........................50 O privire asupra Convenţiei privind Drepturile Copilului ..........55 Imaginile de gen?..................................................................................................................................................................................53 Stabilirea grilei tematice ............................................................................

............................................................ 100 ........................................................................................................................................................................................86 Codul de procedură penală al Republicii Moldova..................................................85 Codul penal al Republicii Moldova ...62 Fonturile pentru titluri.................................................................................................. SELECŢIE DIN LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE A REPUBLICII MOLDOVA .............76 Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal .........................................................................................................68 ANExA 4. 62 Fonturi ............................................................................................................................................................................................................................66 Fotografiile în ziar...................79 Legea cu privire la publicitate ..............................................................................................................................................................................................................................................................81 Codul electoral ............................83 Legea cu privire la combaterea terorismului .......73 Legea presei ......................................................................................................................................................................................................................78 Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe................97 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova ..............................78 Legea privind drepturile copilului .................64 Lăţimea şi numărul coloanelor..............................................................................................84 Legea privind combaterea activităţii extremiste ...................................................93 Codul civil al Republicii Moldova ..................................................................... 73 Constituţia Republicii Moldova.......................59 ANExA 3........................................................................................................65 Elementele articolului .................Glosar de termeni de gen .........................................................................................................90 Codul contravenţional al Republicii Moldova ..............................................................................................................................................75 Legea privind accesul la informaţie ......................... GHID DE DESIGN şI PAGINARE ......................................57 Resurse pentru documentare ............................................................

500-577 .GHID DE STIL CU NORME ETICE PENTRU JURNALIŞTI ediţia a II-a. 500-895. La completarea şi adaptarea ghidului au contribuit: Alexandru-Brăduţ Ulmanu Ioana Avădani Liliana Viţu-Eşanu Petru Macovei Rodica Mahu Igor Nagacevschi Igor Guzun Loretta Handrabura Eugeniu Rîbca Ana Butnariuc Olesea Hâncu Tudor Iaşcenco Slava Perunov Alina Radu Machetare computerizată şi copertă: Andrei Ichim Tipar: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices” Tel. revăzută şi completată Editat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul Civil Rights Defenders (Suedia) şi UNICEF-Moldova.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful