Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

Capitolul I
Descrierea generala a zonei studiate
1.1. Situatia geografica Păstrăvăria Ianca, situată în raza comunei Ianca, mai precis în S-V acesteia în judeţul Olt. Din punct de vedere forestier se afla pe suprafaţa U.P.VII Perdele din cadrul O.S. Corabia. Geografic, pădurile sunt situate în partea de S-E a Câmpiei Olteniei, Câmpul Dăbuleniului ( S-E acestuia ). Fitoclimatic apartine etajului de vegetatie al silvostepei.

1.2. Încadrarea în organizarea administrativă Păstrăvăria Ianca aparţine O.S. Corabia, din cadrul D.S. Slatina situată pe U.P. VII Perdele, în districtul Ianca. Din punct de vedere cinegetic se află pe fondul de vânătoare AJVPS 54 Ianca.

1

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

1.3. Limite si vecinatăti
Tabel 1

Puncte cardinale N

Vecinatati U.P.IV Branişte

Felul Artificială artificial

Limite Denumirea Canal de irigatie E 6

S

E-NE

V

Dig de apărare a flviului Dunărea de U.P.III Potelu la Ianca la Gura Padini Convenţional Liiera ( partea de nord ) a trupurilor de pădure artificial « Casa Pădurii », « Nisipuri » şi « Incinta » U.P.II Orlea artificială Drum naţional Bechet-DăbuleniCorabia U.P.I Corabia Convenţională Limita NE a oraşului Corabia artificial Drumul VădăstriţaVârtopu-Corabia U.P.IV conventional Liziera estică a Branişte trupurilor de pădure « Casa Pădurii », « Nisipuri » şi « Incinta » conventional Limita dintre judeţele Dolj şi Olt O.S. Corabia conventional Liziera vestică a trupurilor de pădure « Casa Pădurii », « Nisipuri » şi « Incinta » şi vestul oraşului Corabia

Hotare felul şi denumirea Artificiale liziera pădurii Artificiale liziera pădurii Artificiale liziera pădurii Artificiale liziera pădurii Artificiale liziera pădurii Artificiale liziera pădurii Artificiale Liziera pădurii

Artificiale Liziera pădurii Artificiale Liziera pădurii

2

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

1.4 Căi de acces
Tabel 2

Nr. crt. 1 2 3 4 Tot 5 -

Indicativul cod

DE 011 012 013 014 DE DP 001 Total NE -

Drumuri utilizate ( de exploatare –DE, publice-DP ) Lungimea – KmSuprafaţa -haÎn În În În Denumirea pădure afara f. Total pădure afara f. f.stat f.stat Drumuri de exploatare ale altor sectoare Canal: E3-E3.N 10,1 10,1 41,9 Canal : E4 7,0 7,0 60,5 Canal : E5-E5.N 4,8 4,8 13,2 Canal : E5.N.N 5,2 5,2 16,2 27,1 27,1 131,8 Drumuri publice Dăbuleni-Corabia 10,0 10,0 57,7

Felul drumului Total 41,9 60,5 13,2 16,2 131,8 57,7 De pământ De pământ De pământ De pământ

37,1 37,1 189,5 189,5 Drumuri necesare Alte terenuri 4,7 Total general U.P. 194,2 Idenstot=191,0 m/ha din care Idens(DE)=139,5m/ha;Idens(DP)=51,5m/ha

Drum naţional asfaltat -

1.5 Condiţii staţionale Teritoriul U.P -ului este situat in regiunea silvostepei sud-estice a Câmpiei Olteniei, aici semnalându-se si dune de nisip. 1.5.1 Condiţii geologice Din punct de vedere geologic, pe teritoriul U.P.VII Perdele, în urma executării profilelor principale de sol, coroborate cu studiul hărţii geologice, a fost semnalată existenţa formaţiunilor cuaternare reprezentete prin depozite eoliene pe care s-au format dunele existente. Formaţiunile cuaternare aparţin Pleistocenuluui şi Holocenului mediu şi superior. Depozitele de dune sunt constituite de nisipuri fine care conţin circa 95% cuarţ şi în rest mică, granate, calcită, harblendă. Pe aceste formaţii au luat naştere psamosolurile existente în cadrul U.P.

3

Pentru U.P VII Perdele există condiţii prielnice de vegetaţie pentru arboretele de salcâm. interdune a căror lăţime depăşea 1 km. în interdune. constituite în prezent în perdele forestiere amplasate geometric după un proiect de execuţie dinainte stabilit. Aportul de apă di acestea pentru vegetaţia forestieră este redus penru că perdelele sunt situate în zona de terasă unde apa freatică se găseşte la adâncimi de 10-25 m. şi mai slabă în nord unde terenul era mai uniform. cu pante locale de 30-40%. dunele erau orientate pe direcţia est-vest cu un microrelief frământat.3 Hidrologie U. amplasate de-a lungul canalelor de irigaţie ( care dacă nu sunt funcţionale perdelele de plopi dispar ).P. condiţii ( create artificial ) pentru perdele din plopi euramericani.U. Formele de relief sunt reprezentate prin dune de nisip. aparţinând silvostepei.C. Cinegetică Proiect de Diplomă 1. Altitudinea medie a U. frecvenţa acestor dune era mai mare în sudul U.I.F. instalate în zonă. unde de regulă condiţiile de vegetaţie sunt ostile acesteia. Anterior constituirii sistemului de irigaţii Corabia-Dăbuleni-Sadova.E. al căror teren prezintă o pantă medie de 4o ( perdelele orientate de la nord la sud ) şi 2-3o ( perdelele orientate estvest. VII Perdele este lipsită de reţea hidrologică interioara.P. în Câmpul Dăbuleniului.2 Condiţii geomorfologice Teritoriul supus studilui este situat în partea de sud-est a Câmpiei Olteniei. de asemenea. Dunele mai mari erau consolidate cu vegetaţie forestieră. este de 50 m .5.catre râul Jiu şi către râul Olt ). 1. fiind delimitată la sud de fluviul Dunărea iar la est si vest de râul Olt.P. respectiv râul Jiu.Universitatea „Transilvania” Braşov . care împreună cu perdelele de salcâm încearcă să preia funcţiile fostelor păduri de salcâm.5. pânza de apă 4 . Există. a căror lungime era de 100-200 m.

I.E.5 Temperatura medie lunară.F.5. a temperaturilor ridicate la suprafaţa solului şi a capacităţii reduse a solului de reţinere şi înmagazinare a apei. temperaturii medii pentru perioada bioactivă şi cea de vegetaţie. 11. 1. Cinegetică Proiect de Diplomă freatică se gaseste la 20-50 m.5 II 0.1 21.1 23. provocând adesea fenomene de uscare anormală a arboretelor constituite în perdele.5 0. Durata acestor secete atinge 60-70 zile odată la 7-8 ani şi chiar 80-90 zile. deosebit de secetos datorită cuantumului redus de precipitaţii din perioada de vegetaţie.5.7 5 .4 Climatologie Teritoriul U. odată la 15-20 ani.3 11.C.2 III 5.4 18. anuală. în anii excesiv de secetoşi.Universitatea „Transilvania” Braşov .U.P.2 11. în mod sintetic se prezintă astfel: Tabel 3 Staţia I Corabia -2. formând în acest sens microstaţiuni cu vegetaţie ca atare. determinată de regulă de nivelul apelor din canalele de irigaţie.1 25. Neuniformitatea căderii ploilor dă naştere la secete frecvente ( anuale ) de 30-40 zile. 1. valori maxime şi minime. amplitudinea IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Amplit.2 22. precum ş datele privind primul şi ultimul îngheţ.9 17. VII Perdele se caracterizează printr-un climat de silvostepă.5 Regimul termic Regimul termic caracterizat prin temperaturi medii lunare şi anuale.9 5.

Cinegetică Proiect de Diplomă Variatiile temperaturilor medii lunare intr-un an temperatura medie lunara 25 20 15 temp.1 Anual 56.F.5 -0.IV Corabia Durata medie în zile a interv. ele caracterizează din punct de vedere termic această zonă permiţând formularea de concluzii ce pot avea importanţă deosebită în fundamenterea de soluţii pentru gospodărirea fondului forestier.XII Data medie 3.4 18.5 0.1 11.5 -2.Universitatea „Transilvania” Braşov .III Cel mai târziu 24.I.9 5.3 VI 10.9 5.5 IX 6.5 VII 18.3 11.8 VIII 17. VII Perdele.IV Cel mai timpuriu 6.U.XI Cel mai timpuriu 27. 10 5 0 -5 21. cât şi la stabilirea soluţiilor silvotehnice privind exigenţele ecologice ale speciilor forestiere utilizate la împăduriri.2 23.0 Tabel 5 Date calendaristice ale înghetului ( medii şi extreme ) Primul îngheţ ( toamna ) Ultimul îngheţ ( primăvara ) Staţia Data medie 2.C. 6 .P. fără îngheţ 213 Datele prezentate.1 17.2 22.IX Cel mai târziu 2.E.8 X 0.2 I II III IV V VI VII VIII IX lunile anului X XI XII Tabel 4 Luna/staţia Calafat V 2. deşi nu sunt înregistrate pe eritoriul U.

E. 7 .5 53. şi intensitatea vânturilor din zonă.P.5. evapotranspiraţiei. abundente.0 58. Pe teritoriul U.9 41. nu permite extrapolarea datelor de la acestea. se prezintă sintetic astfel: Tabel 6 Staţia Corabi a Precipitaţii medii atmosferice lunare şi anuale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 34..6 38 40 34.I.Universitatea „Transilvania” Braşov . caracterizat prin precipitaţii atmosferice ( mm ) .6 44. iar distanţa mare la care se află aceste staţii.8 41.5.6 44.F.6 Regimul pluviometric Regimul pluviometric.9 41.U. umidităţii atmosferice.6 38. ploi torenţiale. indici de ariditate de Martone.8 41. VII Perdele nu sunt staţii meteorologice care să înregistreze mişcarea aerului. hidrică etc. Datele care vor fii prezentate în continuare au un caracter general si orientativ.2 30.6 30 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Lunile anului 1.0 519. evapotranspiraţia.5 58 36.0 41. sunt influenţate de natura. medii lunare şi anuale.1 41.6 30. viteza.2 30. indici de compresare.C.7 REGIMUL EOLIAN Valorile temperaturilor medii. etc. Cinegetică Proiect de Diplomă 1.1 69.0 36. cantităţi maxime în 24 ore.3 Variatiile cantitatilor medii lunare de precipitatii intr-un an cantitatile medii lunare de precipitatii 80 60 cantitatea 69 53.

1 - SV 12. Exceptând furtunile. Numărul zilelor când nu bat vânturile reprezintă 25 – 35 % din durata anului. Vânturile neregulate şi cu frecvenţe reduse bat din toate direcţiile. a căror direcţie este predominant din sector vestic. Această caracterizează mai des vântul din vest în perioada 15 martie – 15 aprilie. Cinegetică Proiect de Diplomă Zona perdelelor forestiere este bântuită de vânturi frecvente.9 9.% ) din timpul cât bat sunt următoarele : Tabel 7 Direcţia ( puncte cardinale ) …………… Frecvenţa ( % ) SE NE S E N V Total 20.U. mai rar sudic. viteza vântului nu depăşeşte 3. în special în perioada 15 martie – 15 aprilie.E.. direcţiile spre care bat vânturile precum şi frecvenţa ( procentul .F. Frecvenţa şi direcţia de înaintare a dunelor era determinată de direcţia vestică din care băteau vânturile. În restul anului. din care cea mai mare frecvenţă ( 20% ) o au vânturile din direcţia vestică.Universitatea „Transilvania” Braşov . antrenează nisipurile. Frecvent este şi vântul din direcţia estică care bate în lunile de iarnă ( 15 decembrie – 1 martie ).7 8 .3 NV 12.8 14. Sintetic.I.1 4.5 Calm 15. aceste vânturi au şi viteza mai mare.C. viteza vântului se reduce sub 2m/sec. maximul de calm înregistrându-se în lunile de vară. Zona nu este lipsită nici de furtuni.8 1.2 m/sec.8 8.

teritoriul U. Înrăutăţirea condiţiilor termice se accentuează în lunile iunie – septembrie. datorită frecvenţei relativ mari a zilelor cu temperaturi ridicate ( peste 30 oC ).Universitatea „Transilvania” Braşov .C. oferă condiţii climatice favorabile de vegetaţie pentru speciile forestiere existente : salcâm şi plop euramerican cu condiţia ca acesta din urma să fie plantat de-a lungul canalelor de irigaţie. iar cea a lunii celei mai calde este de +23.f. Funcţie de datele climatice prezentate anterior.a.3 SE 0 N E 9. VII Perdele situat în partea de sud a Câmpiei Olteniei.P.U.1 1.E. cu precipitaţii medii anuale în jur de 500 mm.6 Clima şi vegetaţia forestieră U. caracterizată printr-o climă temperată.x. indicele de ariditate are valoarea 24. indicând un climat de silvostepă.9 10 12.P.2oC.I. Cinegetică Proiect de Diplomă Regim ul eolian ( directia si frecventa vanturilor ) Frecventa ( % ) SV 30 20 V 14.6. evapotranspiraţia potenţială realizează valorile cele mai ridicate ( 129..1 4.5 20.8 8.5 oC.8 NV 12. iar în lunile iunie – iulie -august. iar acestea să fie funcţionale. 9 .148 şi respectiv 133mm ).F. VII Perdele face parte din provincia C. temperatura medie a lunii celei mai reci nu scade sub –2.8 NE S 1.

În unele situaţii apar complexele staţionale ( alternante de dune şi interdune ) determinate de faptul că pe o arie foarte mică se constată o variaţie a situaţiei locale.C. Cinegetică Proiect de Diplomă În timpul sezonului de vegetaţie. sau ca un ansamblu de unităţi staţionale elementare identice sau ecologice şi silovoproductiv echivalente. sol. tipurile de staţiune au asociaţii de plante ce exprimă acelaşi regim de troficitate. consistenţă in sol şi care sunt apte pentru aceeaşi vegetaţie forestieră . De asemenea. În concluzie.6.E.Universitatea „Transilvania” Braşov . 1. relief.U.F. Precipitaţiile medii anuale de 519. aeraţie. topoclimat.P.I.3 mm asigură o clasă de favorabilitate ridicată pentru speciile forestiere din cuprinsul U.P. ape subterane şi supraterane ) asemănătoare cu soluri apropiate ca tip genetic şi ca proprietăti fizico-chimice. Această influenţă negativă este redusă de amplasamentul geometric al perdelelor forestiere de protecţie care a fost creat cu scopul protejării zonei luate în studiu contra factorilor climatici dăunători precum şi a efectelor negative produse de aceştia. VII Perdele beneficiază de condiţii climatice favorabile pentru îndeplinirea scopului pentru care au fost create. ca şi pentru asigurarea unei productivităţi ridicate. se poate spune că speciile forestiere din cuprinsul U. În astfel de cazuri. cu caractere fizico-geografice ( situaţie. determinarea staţiunilor elementare nu s-a făcut conform ariei restrânse 10 . Regimul eolian caracterizat prin vânturi predominante din partea vestică.1Tipuri de staţiuni Staţiunile ( tipurile de staţiune ) au fost determinate ca o totalitate a suprafetelor cu condiţii identice sau asemănătoare pentru producţia lemnoasă. substrat litologic. prin spulberarea nisipului ( deflaţie ) şi vegetaţia prin mărirea evapotranspiraţiei şi reducerea umidităţii din sol şi aer. evapotranspiraţia este 642 mm. umiditate. reacţionând în acelaşi mod la intervenţiile silviculturale. influenţează negativ teritoriul U.P.

corelat cu datele climatice. Mijl. crt Suprafaţa totală Ha % Repartizarea suprafeţelor pe categorii de bonitate Sup. Tipuri şi subtipuri de sol Cod 930 1 Denumirea Psamosol tipic Psamosol cu fragipan Psamosol molic cu fragipan 11 Cod Denumirea Silvostepa di Câmpia Olteniei pe dune de nisip. În vederea determinării şi delimitării pe teren a tipurilor de staţiuni. permiţând descrierea şi sintetizarea acestora în scopul aplicării aceloraşi măsuri de gospodărire.1. cu.C. în cadrul U.SILVOSTEPĂ 1 9.U. luarea în considerare a tuturor factorilor ( de climă. cu vegetaţia şi unitatea geomorfologică de relief. ci după situaţia dominantă. III Ss . perdelele forestiere sunt situate în etajul fitoclimatic al silvostepei ( Ss = 100% ). sau preluat informaţiile din amenajamentul precedent şi s-a efectuat şi studiul staţional.I.F. Evidenţa si răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune Pe baza studiului pedologic şi staţional. Din punct de vedere al bonităţii 35 % din suprafaţa fondului forestier aparţine staţiunilor de bonitate mijlocie iar 65 % aparţine staţiunilor de bonitate inferioară. Din punct de vedere fitoclimatic.P. relief ).9 930 9 931 0 .1 .9 64 120. Inf.VII Perdele sau determinat trei tipuri de staţiune a căror repartizare şi denumirea acestora este următoarea : Tabel 8 Tipuri de staţiune Nr.E. 120. La aplicarea soluţiilor prevăzute. sol. vegetaţie. agentul executor va avea în vedere caracterul complex al acestor tipuri de staţiuni.1. Cinegetică Proiect de Diplomă de răspândire.Universitatea „Transilvania” Braşov .

9. II 9.2 14 42.U.1 Vegetaţia forestieră Vegetaţia forestieră din cadrul respectivului U.I.1 Silvostepă .S.9 64 - - 1.7 Conditiile de vegetaţie 1.P. 26.5.2.C.7.Universitatea „Transilvania” Braşov . din câmpia olteniei pe depresiuni de interdune nisipoase.P.6 36 - 120. % Alte terenuri Total general U.7 194. 12 . II Total T.1. este sistematizată în trei tipuri de pădure şi regrupate în două formaţii forestiere ( 4.F.1.4 22 - 42. Explicaţia vine de la sine având în vedere înfiinţarea sistemului de perdele şi executarea acestora prin împăduriri cu puieţi de salcâm si plop euramerican.E. restul de 2 % fiind terenul împădurit. Cu privire la caracterul actual al tipului.4 - 3 930 1 930 2 Psamosol tipic Psamosol molic - 189.3 ) este în cea mai mare parte caracteristică zonei luate în studiu: salcâmete pe dune de nisip ( 78% ) urmată de plopişuri amestecate de plop alb şi plop negru ( 20 % ).2 930 1 Psamosol tipic Proiect de Diplomă 2 Silvostepă din Câmpia Olteniei pe dune de nisip.din depresiunile de interdune.2 100 - - 68. acesta se remarcă printr-un grad maxim de artificializare ( 98 % ). Cinegetică 26.în fapt plopişuri de plop euramerican.5 100 4.2 .1.

urmat de plop euramerican ( 20% ).E. 1.P. Tipurile de pădure identificate în cadrul U.3. executând lucrări de întinerire a perdelelor prin aplicarea de tăieri de conservare în arborete mature cu caracter de tăieri în crâng în salcâmete şi tăieri rase urmate de împăduriri în arborete de plop euramerican. 1.C.812. cu precizarea că arboretele fiind supuse regimului de conservare deosebită în totalitate.I.P. se face precizarea că formaţia – stejărete pure de stejar brumăriu – nu există. De asemenea. ).7.Universitatea „Transilvania” Braşov .2 Structura fondului forestier de protecţie Fondul forestier al UP aparţine în întregime grupei I. de funcţiile atribuite pentru arboretele constituite ale perdelelor forestiere de protecţie sa adoptat regimul crâng ( de tip natural ) pentru perdelele forestiere constituite din salcâm si în care regenerarea se 13 . prin folosirea capacităţii staţionale la maxim. acestea urmând a fi împădurite imediat. Prin amenajamentul actual sau prevăzut măsuri adecvate în scopul ameliorării tuturor arboretelor. în cea mai mare parte ( 78 % ) nu se regasesc în sistematica actuală ( 812..U.salcâmete de productivitate inferioara şi mijlocie pe dune de nisip ) şi care în funcţie de caracteristicile sale au fost diagnosticate ca atare. salcie ( 3% ) şi nuc ( 1% ) .3 Regimul În raport de obiectivele social-economice şi ecologice. în fapt acesta fiind „ salcâmete”. sălcioară ( 3% ) . Cinegetică Proiect de Diplomă Terenurile goale de împădurit ( 2 % din suprafaţa U.7.F. în acestea nu sa reglementat procesul de producţie. constau în goluri neregenerate. Speciile din care este constituit fondul forestier sunt: salcâm majoritar ( 73 % ).2.

care se stabileşte în raport cu ţelurile de gospodărire şi cu cerinţele ecologice date. conduc la obţinerea de lemn de dimensiuni comparabile cu acelor din pădurile de codru. 1.E.7. Ca bază de amenajare ea se exprimă prin: • Compoziţia –ţel finală.ţel Compoziţia – ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret . Creşterile arboretelor. • Compoziţia –ţel la exploatabilitate ( de protecţie ). destul de active.C. Sa adoptat regimul crîng pentru perdelele forestiere de salcâm întrucât arboretele de salcâm din care sunt constituite au o mare capacitate de lăstărire şi drajonare şi astfel regenerarea se obţine efectiv uşor.4 Compoziţia . apt pentru diverse utilizări. care se stabileşte pentru arboretele existente ( neexploatabile şi preexploatabile ) şi care reprezintă cea mai favorabilă compoziţie la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităţii ( de protecţie ) în raport cu compoziţia actuală şi cu posibilităţile de modificarea ei. vor fi regenerate prin plantaţii din butaşi crescuţi în pepiniere. 14 . exigenţele biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice şi ecologice.Universitatea „Transilvania” Braşov . prin intervenţiile ce se fac în direcţia compoziţiei optime.I. Cinegetică Proiect de Diplomă asigură din drajoni sau lăstari şi regimul codru convenţional pentru perdelele forestiere constituite din plop euramerican. care îmbină în orice moment al existenţei lui în modul cel mai favorabil. Perdelele forestiere constituite din plop euramerican. iar lemnul obţinut este de dimensiuni subţiri şi mijlocii.F. cu regim de codru convenţional.U.

5 Tratamentul Ca bază de amenajare. regenerarea acestora realizându-se pe cale vegetativă prin lăstari şi drajoni.I. Arboretele din care sunt constituite perdelele forestiere având funcţia prioritată de protecţia contra factorilor climatici dăunători şi fiind supuse regimului de conservare deosebită sunt exceptate de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă. funcţiile pe care trebuie sa le îndeplinească ) tăierile de conservare vor căpăta aspecte particulare adoptate acestui specific.F.Universitatea „Transilvania” Braşov . tratamentul defineşte structura arboretelor din punct de vedere al repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori şi arbuşti.E.7. Cinegetică Proiect de Diplomă • Compoziţia – ţel de regenerare care se stabileşte pentru arboretele ce vor fi parcurse cu tăieri de conservare în prezent şi cele care se vor parcurge cu astfel de tăieri în etapele următoare. trebuie aplicate un complex de măsuri silvotehnice. regenerarea acestora realizându-se pe cale artificială. În consecinţă vor fii parcurse cu tăieri de conservare. prin plantaţii cu puieţi din butaşi crescuţi în pepinieră. menite să asigure aceste efecte de protecţie. Pentru asigurarea continuităţii funcţiilor de protecţie ale acestor perdele. Acolo unde nu se asigură procent corespunzător. Se va acorda o atenţie deosebită corelării tehnologiilor de exploatare cu modificările practice de exploatare pentru a realiza o regenerare naturală cât mai bună 15 . În arboretele de plop euramerican acestea vor avea caracter de tăieri rase ( de refacere ) .U. 1. ţinându-se seama de compoziţia ţel finală şi de sistemul de cultură adoptat. Având în vedere specificul acestor perdele ( lăţime mica pe lungime mare. condiţiile de mediu.C. Tăierile de conservare vor avea caracter de tăieri de crâng ( întinerire ) în perdelele de salcâm . se vor practica lucrări de împădurire.

VII Perdele sunt exceptate de la reglementarea procesului de producţie.P. recomandată prin proiecte de execuţie ale perdelelor forestiere de protecţie 1. 16 . 1.P.. Orientativ . există centrala atomoelectrică de la Kozlodui.F.7. Cinegetică Proiect de Diplomă astfel încât toate aceste lucrări să conducă la asigurarea continuităţii funcţiilor de protecţie. Până în prezent nu sau efectuat studii cu caracter special special privind influenţa asupra pădurii şi nici nu s-au constatat pagube aduse fondului forestier.P. nu s-a adoptat un ciclu propriu-zis.C. însă în apropierea U.U.VII Perdele nu sunt surse de poluare industrială care să influenţeze dezvoltarea vegetaţiei forestiere. nu sau stabilit vârste ale exploatabilităţii ele urmând să fie conduse până la vârste la care efectul de protecţie începe să se diminueze.P.I.Universitatea „Transilvania” Braşov .Conservarea deosebită.6 Exploatabilitatea Pentru perdelele forestiere încadrate în S. pe teritoriul Bulgariei. „M”.7 Ciclul Având în vedere ca arboretele din U. se poate vorbi de o vârsta optimă de tăiere de 30 ani. În acest sens se poate spune că exploatabilitatea este de protecţie.8 Poluarea industriala Pe teritoriul U.7.E. fiind excluse de la reglementarea procesului de producţie. 1. În arboretele tinere se vor aplica lucrări specifice de îngrijire a arboretelor.U.

rece cu o temperatură cât mai constantă. 17 .F. izvorând dintr-un bazin împădurit cu cât mai puţine exploatări şi conţinând în diluţie săruri minerale nevătămătoare peştilor. În cadrul Păstrăvăriei Ianca sursa de apă este o captare de izvoare de suprafaţă aflată la circa 300 m de păstrăvărie. bogată în oxigen dizolvat.E. curată. Cinegetică Proiect de Diplomă Capitolul II 2. Este necesară o cantitate cât mai mare de apă ( debit ).I.1 Sursele principale de apă Apa este factorul determinant care influenţează direct întregul proces de producţie într-o păstrăvărie.C. De la izvoare până la păstrăvărie apa este adusă prin intermediul unei conducte metalice îngropate în sol.U.Universitatea „Transilvania” Braşov .

Universitatea „Transilvania” Braşov . acesta se află situat în fond forestier înconjurat de perdele de salcâm. în continuare se va prezenta un tabel în care se află valorile medii lunare multianuale ale temperaturii apei din păstrăvărie. Se mai ştie faptul că unele specii din familia salmonidelor suportă mai uşor decât altele temperaturile ridicate. Există de altfel o proporţionalitate între temperatura apei şi posibilitatea reţinerii oxigenului în atmosferă. în timp ce altele suportă mai bine pe cele mai coborâte. deoarece. a. Păstrăvii sunt peşti exigenţi faţă de temperatura apei şi de conţinutul în oxigen a acesteia. Păstrăvul curcubeu solicită în ţara de baştină o apă a cărei temperatură să nu scadă iarna sub 5oC. În cadrul Păstrăvăriei Ianca temperatura apei nu reprezintă o problemă în desfăşurarea activităţii productive. Cu cât o apă este mai rece cu atât conţinutul ei în oxigen dizolvat este mai mare.E.07oC ( temperatură calculată în intervalul 1989-1997 ). Se ştie că păstrăvii au un optim de dezvoltare ( hrănire ) când temperatura apei are o anumită valoare. Astfel. Cinegetică Proiect de Diplomă Referitor la izvorul care alimentează păstrăvăria. Pentru a avea o imagine mai edificatoare a variaţiei temperaturii apei de-a lungul anului. Variaţia a temperaturilor medii lunare multianuale ( 1989 – 1997 ) 18 . iar pentru păstrăvul danez variază între 9-19oC.I. media anuală situându-se în jurul valorii de 11. cu condiţia ca apa să se primenească încontinuu.U.C. de-a lungul anilor nu s-au înregistrat temperaturi mai mici de 7oC ( 5 ianuarie 1990 ).F. aceasta variind de la o specie la alta. suportând un timp şi o temperatură de 28oC. Temperatura şi oxigenul dizolvat. păstrăvul curcubeu se hrăneşte până la o temperatură de 23o. Pentru păstrăvul curcubeu este de 15-19oC.

97 11.43 12. ca şi alţi peşti. au o temperatură variabilă.31 10.5 10.57 5 0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec lunile Variaţiile bruşte de temperatură sunt foarte dăunătoare pentru organismul salmonidelor care.43 11.I. Puieţii de o vară mor când temperatura apei se 19 .96 10.62 12.98 13.17 11.83 13.05 12.37 Variatia multianuala a temperaturilor medii lunare temp la ora 8 temp la ora 16 13.98 14.23 14.88 11 11.05 12.06 11.4 12.7 12.4 11.31 11.16 13.88 11 11.23 14.Universitatea „Transilvania” Braşov .17 11.83 13.62 15 10 temperatura 9.32 13.07 12. Cinegetică Proiect de Diplomă Tabel 9 Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Temperaturile medii ale apei oC ( lunare multianuale ) Ora 8 9.83 14.4 13.16 13.5 12.06 11.64 12.C.F.96 10.33 10.E.64 12.57 Ora 16 10.37 10.4 13.07 12.33 10.32 13.U. de obicei cu 2-3oC mai mare decât cea a mediului în care trăiesc.83 12.

89 5.25 8. Conţinutul normal de oxigen dizolvat în apă ( O2 ) la nivelul mării ( după Gavrilescu şi Ghittino ) Tabel 10 Temperatur Oxigen dizolvat a mg/l cm3/l ( grade C ) 0 14.76 7.70 9.53 6.68 7 11.C. necesitatea de oxigen a peştelui creşte şi ea. Cu cât aceasta este mai ridicată cu atât metabolismul creşte.14 5 12.67 5.64 3 13. Temperatura apei influenţează şi perioada de reproducere.69 12 10.56 5.36 5. Cinegetică Proiect de Diplomă schimbă brusc cu 3-4o.64 7.76 8.06 8. deoarece este mai eficient să se importe icre direct fecundate.F.61 6.00 5.67 7.39 4 12.47 8 11.06 10 10.52 13 10.40 9. iar peştii adulţi când temperatura înregistrează variaţii bruşte de 710oC.48 6.86 7.E.19 15 9. când apa atinge valoarea temperaturii de 6-8 oC.37 8.18 9.75 7.56 9.98 7.53 8.19 1 13.20 7.77 9.36 6.99 7.U.37 9.I.91 2 13.19 8.87 11 10. însă la Păstrăvăria Ianca nu se are în vedere aceasta.01 8.68 8. pentru că nu este prevăzut ca în viitor să se păstreze reproducători.75 6.35 14 9.Universitatea „Transilvania” Braşov .47 8. în timp ce conţinutul de O2 din apă scade.78 5. la majoritatea salmonidelor. Temperatura influenţează şi arderile interne în organismul păstrăvilor.05 9.11 6.89 6.25 20 . aceasta având loc.04 3 Obs : 1 cm O2 = 1.54 5.23 6.84 8.38 8.11 7.92 7.91 6 12.26 9 11.16 10.388 mg Temperatur a ( grade C ) 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Oxigen dizolvat mg/l cm3/l 9.43 7.

) oxigenul dizolvat este eliberat şi deci valoarea lui este mult mai mică. Determinarea cantităţii de oxigen dizolvat în apă ( O2 ) se face prin metode de laborator. în funcţie de temperatura apei. domeniile de măsură fiind: • 0 la 20 mg/l • 0-10 m g/l la 0-1000 m g/l (apã purã) 21 . când apa e mai caldă eliberează oxigen. determinarea oxigenului va fii făcută de către specialişti. el constituind una din condiţiile de bază la constituirea unei păstrăvării. Trebuie reţinut faptul că. fiind ultimul pe scara exigenţei faţă de conţinutul de oxigen.I.F. schimbarea bruscă de la timp frumos la ploaie etc.U.C. ziua. Avantajul păstrăvăriei Ianca este că în ea se creşte păstrăv curcubeu. în apropierea păstrăvăriilor cum este şi cazul păstrăvăriei în discuţie la care voi propune un sistem de supraveghere computerizat al oxigenului dizolvat. precum si al pH-ului şi temperaturii. şi la izvoarele care ies din coasta dealului. sau prin menţinerea unor plante submerse care. Se consideră bună pentru păstrăv o apă în care conţinutul normal de O 2 nu scade sub 9 mg/l. Mai nou există senzori electronici de determinare a conţinutului de oxigen dizolvat care prin intermediul unor electronici pot măsura cu exactitate Oxigenul dizolvat. Oxigenul dizolvat trebuie urmărit acolo unde sursa de alimentare are un debit redus. ceea ce corespunde temperaturii de 19-20 oC în zonele colinare şi de câmpie şi respectiv în păstrăvăriile de la munte 18-19 o C. vara. este arătat tabelul precedent. odată cu stabilirea celorlalte proprietăţi fizico-chimice ale apei care necesită prelucrarea probelor în laborator.Universitatea „Transilvania” Braşov . Există astăzi posibilitatea creşterii conţinutului în oxigen dizolvat din apa bazinelor prin căderi artificiale prin amestecarea apei cu aerul atmosferic cu ajutorul unor aparate electrice denumite aeratoare ( ceea ce va figura ca viitoare investiţie în cadrul Păstrăvăriei Ianca ).E. când se înregistrează presiuni scăzute ( furtuni. Cinegetică Proiect de Diplomă Conţinutul de oxigen dizolvat al unei ape la presiunea atmosferică de 760 mm.

Universitatea „Transilvania” Braşov . cea galbenă-portocalie pH 4. precum şi un microcip care permite procesarea rapidă a informaţiei culeasă din apă şi afişarea acesteia pe ecranul LCD. Reacţia apei ( pH ) exprimă concentraţia ionilor de hidrogen. Există pehametre simple.I. Important este ca pH-ul unei ape să fie cât mai stabil. Valoarea pH-ului se determină cu ajutorul hârtiei de turnesol. neutră sau acidă. Cea mai bună apă pentru dezvoltarea salmonidelor este cea cu pH neutru ( 7 ). verde-deschis pH 7. întrucât slăbeşte organismul acestora şi-l expune la boli. b. Culoarea roşu închis sau deschis indică pH 2-3.U. 22 . hârtia fabricată de firma Merk este renumită în Europa. În ultima vreme.E. Se introduce o fâşie de hârtie indicatoare în apă. fie cu ajutorul unor aparate speciale numite pehametre. Alte proprietăţi fizico-chimice ale apei. respectiv reacţia ei : alcalină. verde închis spre albastru pH 9. se scoate şi se compară apoi după 2-3 minute cu scara culorilor. având înglobat în ele un ecran LCD. Pe coperta carneţelului care conţine folie de hârtie sunt trasate culorile corespunzătoare diferitelor valori ale pH. sensibilă la diferite grupe de valori ale acestuia. pHul are valori mai mici iarna decât vara. Un pH mai mic de 6 sau cu valoare peste 8. putând ajunge până la alcalin ( 8 ). Majoritatea organismelor acvatice sunt adaptate la o anumită valoare a acestuia şi nu suportă schimbările bruşte ale lui. Dintre acestea. Cinegetică Proiect de Diplomă • 0-5 mg/l la 0-60 mg/l (apã murdarã Aceştia se prezintă atât sub forma mini aparate de măsurat.5 este impropriu pentru salmonide. c.F. numeroase fabrici de produse chimice pun în vânzare hârtie indicatoare de pH. datorită lipsei materiilor organice din apă în anotimpul friguros. cu scară colorimetrică pentru compararea culorii apei cum este pehametrul Hellige sau pehametre electronice.C.

în grade germane. Debitul. O păstrăvărie nu se construieşte acolo unde debitul nu este constant pe tot parcursul anului. Bioxidul de carbon sau anhidrida carbonică ( CO2 ) nu este indicată în apele de păstrăv. Se spune că o apă este dură când dizolvă greu săpunul şi că este slabă când face clăbuci şi fierbe cu uşurinţă legumele.F. Duritatea unei ape este şi ea funcţie de conţinutul celor doua săruri amintite ( calciu şi magneziu ). îndeosebi în corelaţie cu temperatura apei. El poate fi eliminat prin construirea de praguri pentru căderea apei şi înlocuirea lui cu oxigen preluat de apă din aerul atmosferic. Este prezent în cantitate mare în unele izvoare. 1-2litri/minut pentru 1 kg de păstrăv producţie marfă. 23 . Este factorul care determină productivitatea posibilă la unitate de suprafaţă. foarte periculoasă pentru puieţi.C.U. d. Prezenţa lui în ape care alimentează casa incubatoarelor şi trocile cu puieţi provoacă boala bulelor de gaz. debit care să asigure schimbarea completă a apei din bazine la fiecare 5 ore. Cinegetică Proiect de Diplomă Numeroase substanţe chimice se găsesc în disoluţie în apă. Conţinutul lor se determină prin metode de laborator sau cu ajutorul unor truse expeditive. respectiv. Valoarea durităţii se dă. Din practica salmonicolă de la noi şi în condiţiile climatului temperat se consideră necesar un debit de 500-1000 litri/secundă pentru un hectar de luciu de apă şi. Alcalinitatea este dată de conţinutul în calciu şi magneziu al unei ape ( primul fiind sub formă de bicarbonat de calciu ) şi alte săruri alcaline. fiind indispensabile vieţii piscicole. Apele noastre de munte au duritatea cuprinsă între 2-15 grade germane. Părerile privitoare la cantitatea de apă ce trebuie să alimenteze o păstrăvărie sunt foarte diferite.I.Universitatea „Transilvania” Braşov . O cantitate de 2 mg/l poate fi tolerată de păstrăv.E. de obicei.

Apa tulbure. Păstrăvul fiind un peşte care nu suportă ca alte specii ( crap. ) din cel iniţial. debitul necesar este de circa 0. 24 .U.F.Universitatea „Transilvania” Braşov .5 litri/minut la temperatura de 7oC pentru 1 kg păstrăv ). apa tulbure decât un interval de timp foarte scurt. fiind nevoie de un surplus de oxigen dizolvat ( introdus din aer ). cauzat de devierea parţială a izvoarelor spre culturile legumicole ale locuitorilor comunei Ianca. Ea este cu atât mai dăunătoare cu cât icrele se află în stadiul premergător embrionării. Aceste scăderi de debit fac ca activitatea de producţie din cadrul păstrăvăriei să fie îngreunată. dăunează icrelor prin depunerea unui strat de mâl care acoperă orificiul de respiraţie al acestora ( micropilul ) şi le omoară prin asfixie. ea dispunând de un debit de 80 litri pe secundă. În această privinţă Păstrăvăria Ianca este cam deficitară. lin etc ). Cu cât temperatura este mai scăzută cu atât debitul necesar este mai mic ( 0. consumul de oxigen dizolvat al acestora fiind dublu faţă de greutate. înregistrează un mare procent de mortalitate din cauza apei tulburi de primăvară. care de multe ori se întâmplă să scadă din cauza „furtului de apă”. îndeosebi încărcată cu suspensii fine. iar la temperatura de 16-20oC de circa 1-2 litri/minut. În general este necesar un debit de 30-60litri/minut pentru10 000 de puieţi de 2-3 luni şi dublu pentru puieţii până în toamnă. necesită în păstrăvărie o apă cât mai limpede. e. vara debitul scăzând chiar la aproximativ jumătate (40 l/sec.5-1 litru / minut pentru 1 kg păstrăv.I. Cinegetică Proiect de Diplomă La temperaturi sub 15oC. Limpiditatea. cu atât exigenţa lor faţă de apă limpede este mai mare. în comparaţie cu păstrăvul adult. Cu cât peştii sunt mai tineri.C. Alevinii şi puieţii din troci şi mai puţin cei trecuţi în bazine. Acest procent este deosebit de ridicat dacă în momentul începerii hrănirii apa este tulbure şi aceasta nu se poate face. Pentru puieţi cantităţile de apă necesare sunt mai mari.E.

F. păstrăvul îmbracă o haină strălucitoare. Ca particularităţi genetice ale păstrăvului danez. ce fac ca el să fie din ce în ce mai des folosit în păstrăvăriile noastre amintim: rezistenţă ridicată la boli. În apa limpede.2 Materialul biologic Fiind o păstrăvărie proiectată pentru a produce 10 tone păstrăv de consum şi având destule probleme legate de debit şi respectiv de cantitatea de oxigen dizolvat în apă.I. preferându-se importul de icre embrionate din Danemarca din specia numită convenţional păstrăv danez. creşteri rapide în greutate.C. Practica importului de icre fecundate este destul de utilă. un interval de temperatură optimă de hrănire mai larg ( 9-19oC ) etc. 2.E.Universitatea „Transilvania” Braşov . Cinegetică Proiect de Diplomă Pentru remedierea acestei situaţii.U. preferându-se cea din import. în Păstrăvăria Ianca nu se ţin exemplare de păstrăv pentru reproducere. trocile şi bazinele cu puieţi se alimentează cu apă trecută printr-un bazin de decantare şi printr-un filtru. • Hrană mixtă. deoarece este garantată calitatea din punct de vedere genetic a păstrăvilor ce se vor dezvolta din aceste icre. Pentru a avea o imagine mai clară a eficienţei hranei granulate din import 25 . • Hrană granulată ( uscată ). casa incubatoarelor. argintie ce-l face mai solicitat de consumatori. În Păstrăvăria Ianca se foloseşte în exclusivitate hrana granulată.3 Hrana Hrana care se foloseşte în creşterea păstrăvilor poate fi de următoarele tipuri: • Hrană umedă. 2.

din viaţa unui lot de peşti. produse de concernul Nutreco ~ sucursala Hendrix Sp.3 la recepturile pentru păstrăvul mare. De puţin timp. furajele realizează indici de conversie de 0.E. – Mozzecane – Verona – Italia. 26 . Furajele granulate pentru păstrăv marca Trouvit Furajele granulate pentru păstrăv marca Trouvit. Având o experienţa îndelungată în domeniul producerii furajelor pentru păstrăv şi dispunând de o importantă bază de cercetare şi producţie.Universitatea „Transilvania” Braşov . acesta a realizat perfecţionarea continuă a recepturilor de fabricaţie.I. Cinegetică Proiect de Diplomă folosită în furajarea păstrăvului. firma Hendrix Sp. obţinând rezultate apreciabila . A.9 la recepturile pentru puiet şi de 1-1. fiecare tip de furaje se prezintă sub forma a trei sortimente corespunzătoare cerinţelor fiziologice a trei perioade distincte. în continuare voi prezenta câteva date privitoare la aceasta. Prin aceasta. realizându-se în funcţie de indicatorii fizico. Aceşti indici de conversie au fost îndelung verificaţi atât în condiţii de laborator cât şi în condiţii de producţie. Şi-a reânoit sortimentele de furaje pentru păstrăv.7-0.chimici ai sursei de alimentare cu apă a păstrăvăriei. potenţialul productiv al materialului piscicol de creştere şi nu în ultimul rând de profesionalismul şi buna credinţă a personalului păstrăvar. Valorile minimale ale indicilor de conversie se realizează în condiţiile existenţei unor parametri normali de habitat. Au fost create sortimente speciale de furaje. pentru a fi competitive chiar în cazul existenţei unor condiţii precare de habitat sau pentru ameliorarea parametrilor organoleptici ai cărnii de păstrăv sau a performanţelor materialului piscicol reproducător.C. menţinerea parametrilor corespunzători de creştere în bazine.U. A. iniţiind conceptul celor „3 Perioade” ( 3P ) de creştere/furajare. o treaptă superioară în evoluţia „TROUVIT”. iar valorile maximale sunt atinse când aceşti parametri se modifică în sens negativ.F.

• Reducerea stresului nutriţional. Cinegetică Proiect de Diplomă Acest concept nutriţionist asigură o armonizare superioară între cerinţele nutritive ale materialului piscicol şi cerinţele tehnico-economice ale producătorului.I. Se realizează o nutriţie corespunzătoare pentru obţinerea unei greutăţi corespunzătoare a peştilor. • Reducerea perioadei de creştere. Totodată. Conceptul „3P” raţionalizează administrarea furajelor.Universitatea „Transilvania” Braşov .C. Avantajele conceptului „3P” pentru crescătorii de păstrăv: • Pierderi reduse de furaje. • Reducerea competiţiei între peşti.E.F. reducând perioada de furajare în condiţiile asigurării cerinţelor nutritive ale peştilor. 27 . • Reducerea stocului de furaje depozitate. Avantajele conceptului „3P” în fiziologia nutriţiei peştilor : • Timp redus de hrănire. într-o perioadă corespunzătoare de hrănire. optimizează eficienţa produselor şi viteza de creştere. simplifică modul de administrare şi asigură un mai bun management al stocurilor de produse. • Rate mai bune de conversie şi de creştere.U. • Protecţia mediului înconjurător. • Productivitate superioară. De asemenea. • Dimensiune uniformă a peştilor. respectând şi protejând mediul înconjurător.

C.C. ) Număr de peşti ( kg ) T ( transfer ) 1. .U.F. ROMAVET S.3-10 Perioada II 4. fapt care a condus la o creştere de preţ a furajelor. compensată însă în totalitate de creşterea aferentă a calităţii. datorată conţinutului mai mare în aminoacizi esenţiali.L. Cinegetică Proiect de Diplomă Parametrii generali care caracterizează sortimentele furajere corespunzătoare celor „3 Perioade” sunt următorii : Tabel 11 Furaj Marimea granulelor (mm) Nr.E. îmbunătăţirii digestibilităţii şi paratabilităţii. întreaga gamă de recepturi corespunzătoare furajelor granulate pentru păstrăv a fost reformulată nu numai funcţie de conceptul nutriţionist „3P”.R.5 33500 12-100 83. produse de firma Hendrix Sp. cu privire la interzicerea folosirii ingredientelor proteice de origine animală în vederea prevenirii răspândirii encefalopatiei spongiforme.8 148000 3-15 330-66.5-5 Perioada III 6. În cele ce urmează voi face o prezentare a tuturor sortimentelor de furaje granulate pentru păstrăv folosite în hrana păstrăvului in păstrăvăria Ianca. ci şi de reglementările C.I. distribuite prin intermediul S. Furaj extrudat tip Starter NUTRA Furaj complet extrudat măcinat pentru puiet de păstrăv Caracteristici principale: 28 .0 9600 80-200 12.Universitatea „Transilvania” Braşov .E. unicul distribuitor Hifeed a acestor furaje pentru România.6 Perioada I 2.9> De asemenea. A.0 3400 170> 5. de granule/kg Marimea peştelui ( gr.. Aceste ingrediente au fost substituite în totalitate cu ingrediente proteice produse de organisme marine.

3 <0.0 0.0 16..50 1.C.3 2.0 10.3 3.4-0.8 10.2-0.45 1.4 Tabel 13 Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei Dimensiunea Greutatea NUTRA particulei puietului în mm în g 4.E.0-1.6 0.0 8o 3.0 Cenuşă % 9. ulei de peşte.0 3. Garantează o înaltă rată de creştere şi o excelentă rată de conversie într-un stadiu critic al ciclului de viaţă.0 54.7 1. micronutrienţii şi imunostimulanţi.0 18.7-1.0 55.3 0 1. rezistent la stresul cauzat de mânuire. transport.5 10 o 12 o 14 o 16 o 18 o 4.2-0. minerale.8 2.0/0 Proteină % 58. etc.8 0.4 Furaje de apetit la discreţie 3. peşte solubil.2 4.2-0.0 0. Cinegetică Proiect de Diplomă NUTRA este un furaj extrudat măcinat cu energie medie.5-1.F.0 2.Universitatea „Transilvania” Braşov .0 4.0 Fibre % 0. cu un conţinut mare de proteine.6 Fosfor % 1. NUTRA produce puiet sănătos.6 4.0 4.0 NUTRA 3.8 29 . destinat puieţilor de păstrăv la greutatea de 0. Ingrediente: făina de peşte LT.9 3. păstrând uniformă creşterea puietului. făina de peşte primară.7 19.2-3.0 0.U. Datorită concentraţiei înalte de vitamine.9 0.8 3.5 2.23.3 2.0 Grăsime % 12.I.8 18.5 2. grâu.3 3.6 3.8 4.5 g şi până la greutatea de 3.2 3.5 g. NUTRA este un produs cu o înaltă digestibilitate caracterizat de prezenţa atractivilor naturali şi printr-o remarcabilă capacitate de plutire.45 Energie digestibilă Mj/kg 18.0 NUTRA 2.1 0. făină de creveţi.2 Temperatura apei oC 6o 2. Compoziţia chimică: Tabel 12 NUTRA 4.5 3. vitamine.

36 19. transportul şi boala. măreşte viabilitatea puieţilor şi rezistenţa lor la stres. vitamine şi minerale. caracterizat printrun înalt conţinut de proteine.E. De asemenea creşte reacţia la vaccinări.Universitatea „Transilvania” Braşov . făină de peşte rimară. făină de creveţi. ).0 0.8 mm ) caracterizate printr-o înaltă digestibilitate care produc o creştere deosebită având şi o excelentă rată de conversie. destinat puieţilor de păstrăv înaintea începerii fazei de îngrăşare ( 3-15 g aprox. Compoziţia chimică Tabel 14 Proteină % Grăsime % Cenuşă % Fibre % Fosfor % Energie 52. Cinegetică Proiect de Diplomă Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării NUTRA T Furaj complet extrudat pentru păstrăv juvenil Caracteristici principale: NUTRA T ( Transfer ) este un furaj extrudat cu energie medie.I.U.0 10. cum ar fii sortarea. Folosirea de imunostimulatori împreună cu vitamine şi micronutrienţi.7 1. Ingrediente : făină de peşte LT.8 30 . ulei de peşte.0 20. Nutra T se prezintă în granule mici ( 1.C.F.

F.2 2.98 din care prin fecale 0.Universitatea „Transilvania” Braşov .9.8-0. privind emisiile în mediul exterior.I.0-8. 31 .8 3.4 2.34 şi solubil 0.6 2.U.44 şi solubil 4.86 din care prin fecale 0.3 1.0 1.8 7. produc în kg : total Azot ( N ) 4.0-15 1.2 2.0 3. Astfel 100 kg de furaje Nutra T având un indice de conversie de 0. de azot ( N ) şi fosfor ( P ).3 Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării Protecţia mediului: Toate sortimentele de furaje TROUVIT îndeplinesc normele C.8 2.6 2.C.53 total Fosfor ( P ) 0.E.0 2. destinat păstrăvului de la 5 grame până la mărimea de livrare.51 Tabel 15 4 CLASSIC Furaj complet pentru păstrăv în sistem de furajare de 3 perioade Caracterizare generală: CLASSIC este un furaj paletat cu energie joasă.E.8 T 1.8 2. Cinegetică Proiect de Diplomă Digestibilă Mj/kg Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei Dimensiunea Greutatea TEMPERATURA APEI oC Produsul particulei puietului 6o 8o 10 o 12 o 14 o 16 o 18 o în mm în g NUTRA 3.4 2.

0 15.75 şi solubil 4.20 32 . în kg: Notă : Furajele CLASSIC au constituit. cum ar fi debit limitat de apă sau concentraţii scăzute de oxigen.I.4 15. în perioada 2000-2001.0 Cenuşă % 10. datorită calităţilor menţionate şi preţului relativ scăzut.00 Energie digestibilă Mj/kg 15.5 Fibre % 1. Produse şi subproduse de la fabricarea zahărului. Ingrediente : făină de peşte.0 Protecţia mediului • 100 kg de furaje CLASSIC 3P cu un indice de conversie de 1-1.3 produc.04 din care prin fecale 0.0 2. Compoziţia chimică: Tabel 16 Perioada I Perioada II Perioada III Proteină % 48.0 46.8 2.0 Grăsime % 12. considerând că este recomandat pentru păstrăvării cu condiţii de mediu suboptimale.3. indicele de conversie nedepăşind 1. total Azot ( N ) 5.28 total Fosfor ( P ) 0. cele mai solicitate recepturi de către majoritatea păstrăvăriilor din ţară. Împreună cu furajele NUTRA din gama TROUVIT au reprezentat o formulă optimă de furajare pe toată durata unui ciclu de producţie. uleiuri şi grăsimi din peşte.F.68 din care prin fecale 0.5 11. Cinegetică Proiect de Diplomă CLASSIC este un produs standard de o bună calitate destinat folosirii în păstrăvării unde rata de creştere nu reprezintă singurul element din costul de conversie al furajului.20 1.0 11.E.48 şi solubil 0.0 44.10 1.Universitatea „Transilvania” Braşov .5 9.0 9.U. produse şi subproduse de la extragerea uleiului din seminţe.0 Fosfor % 1.C. grâu.

E.3 8o 1.9 0.6 14o 2.2 12o 2.6 1.Universitatea „Transilvania” Braşov .8 5.C.5 1. elemente de comportament de împerechere şi hrănire Păstrăvul curcubeu ( Salmo gairdneri richardson ) Considerat somon ( Onchorhynchus mykiss ) Păstrăvul curcubeu este denumit şi păstrăv american.0 0.U.7 2.0 Procentajele de furaj sunt orientative şi pot varia funcţie de condiţiile specifice de mediu înconjurător din păstrăvării Capitolul III Exigenţele speciei de păstrăv.20 15-130 110-400 Peste 400 1.3 >18o .8 4.4 1.3 1.8 16o 2.9 18o 2.9 1.7 1.0 1.4 1. Cinegetică Proiect de Diplomă Tabel 17 Raţia zilnică în procente de furaj având ca bază greutatea peştelui şi temperatura apei CLASSIC Dimensiunea Greutate Temperatura apei O C granulei în mm a peştelui în g <6o Furaje funcţie de apetit Perioada I Perioada II Perioada III 1.8 10o 2.F.7 1.9 1.7 1.Truite arc-en-ciel.7 0.I.8 1.3 0.1 0.1 1.3 2. Denumiri străine : franceză . 33 Furaje funcţie de concentraţia de oxigen 6o 1.4 1.

Răspândire. Maramureş. după viitura din iulie 1975.U.Rainbow trout.F. cât şi forma migratoare din regiunea dinspre vărsare a pâraielor respective ( Salmo irideus Gibons ). Originar din America de Nord ( California ). datorită încrucişărilor făcute de-a lungul anilor între cele doua varietăţi.I. În Europa au fost aduse sub formă de icre amândouă varietăţile. Gurghiu ( 1968 ).E. Astăzi. printre care şi în ţara noastră înaintea primului război mondial.Universitatea „Transilvania” Braşov . Este cazul pâraielor Poşaga ( 1965 ) de unde a coborât în Arieş. În America de Nord trăieşte în apele munţilor coastei pacifice începând din Alaska şi până în California.C. probabil. Azi se mai găseşte în apele curgătoare doar în câteva pâraie care au în apropierea lor păstrăvării de consum din bazinele cărora a evadat. Idicel ( 1968 ) şi Trotuş ( 1966 ). care migrează în ocean în stadiul de adult. a fost introdus în Europa în jurul anului 1880.Regenbogenforelle. Ajuns la talia de 20 cm coboară din pâraiele de munte în zona colinară a râurior. germană . păstrăvul curcubeu existent la noi are caracterele formei migratoare. ajuns aici. de unde a coborât în Mureş. motiv pentru care populările făcute în trecut în apele curgătoare din Moldova.Trota iridea. italiană . păstrăvul curcubeu a fost pescuit în Dunăre. Cinegetică Proiect de Diplomă engleză . Se cunoaşte un caz când. 34 . Există două varietăţi de păstrăv curcubeu : păstrăvul curcubeu propriu-zis ( rainbow trout) stabil în apele de munte şi păstrăvul curcubeu denumit „cu cap de oţel” ( steelhead trout ). în Germania mai întâi şi apoi şi în alte ţări europene. pe undele Siretului sa şi un exemplar pe Sabar în 1980. la Galaţi. Banat şi Transilvania nu au dat rezultate pozitive. atât Salmo shasta Jordan. ce trăia în regiunea superioară a pâraielor din Munţii Stâncoşi ( Oregon şi California ).

iar lacurile alpine Urlea. În lungul liniei laterale. timp de câteva ore dacă debitul este de cel puţin 1l/minut la 1 kg de peşte. Flancurile şi spatele. de formă neregulată sunt răspândite pe tot corpul. se mulţumeşte cu un conţinut mai scăzut în oxigen dizolvat ( 6-7 cm3/l ). Este mai puţin exigent la condiţiile fizico-chimice ale apei decât ceilalţi păstrăvi. dungi ce dispar în a doua vară. În lacul Lotru forma până de curând specia majoritară.I. păstrăvul curcubeu este verde-cenuşiu uneori albăstrui pe spate. ca şi înotătoarea codală. de unde îşi trage şi numele. decât la păstrăvul indigen. argintiu strălucitor pe flancuri şi albicios pe burtă. În ce priveşte temperatura apei. hrana.U. Felul de viaţă. Forma corpului este asemănătoare cu cea a păstrăvului indigen. are o dungă cu irizaţii în culorile curcubeului. A fost introdus şi în Iezerul Ighiel şi în lacul Vulturilor – Siriu.F. La unele exemplare punctele negre mici. în bazine suportă temperaturi până la 28oC. mult mai pronunţată decât la ceilalţi peşti din familia salmonidelor. în număr de 120 – 150 în lungul liniei laterale. Această dungă este mult mai pronunţată la exemplarele care trăiesc în apele libere decât la cele din bazinele păstrăvăriilor. Suportă bine tulbureala apei.Universitatea „Transilvania” Braşov . Cindrel. Colorat mai puţin decât semenii săi din aceeaşi familie.E. Punctele roşii lipsesc. Puietul de o vară are dungi transversale ovale pe flancuri. La acestea – îndeosebi la masculi – dunga este mai pronunţată în perioada depunerii icrelor. Descriere. sunt presărate cu numeroase puncte mici negre. cu un curent mai lin. solzii sunt însă mai mari şi uşor căzători. Spurcat şi Podrăgel îl mai găzduiesc încă alături de păstrăvul indigen. Cinegetică Proiect de Diplomă A fost introdus ca specie de bază în lacurile Bicaz şi Vidraru. 35 . preferă apele neutre cu valoarea pH-ului în jur de 7.C. însă a fost extras prin braconaj aproape până la exterminare.

Un exemplar 36 . 35 cm lungime cu 435 g greutate la vârsta de 2 ani. Astfel. pe când în cele alimentate cu apă rece. rezultată la pescuitul experimental din anul 1965.a.I. În apele naturale.. La temperaturi ce trec peste 23oC. hrănirea încetează. hrana a existat la discreţie. păstrăvul curcubeu a înregistrat următoarele creşteri medii : 31 cm lungime cu 310 g greutate la vârsta de un an şi 6 luni. Creşte mai încet decât fântânelul. deci având o perioadă scurtă de hrănire. fapt care-l face să înregistreze unele creşteri şi în timpul iernii. Creşterea. Greutatea maximă înregistrată în lacul Bicaz este de 5. de debit şi în special de hrănire.F. în lacul Lotru. ajungând în toamna celui de-al doilea an bun de consum.Universitatea „Transilvania” Braşov .4 kg. Remeţi ş. abia în cel de al treilea an al existenţei sale. 42 cm lungime cu 950 g greutate la vârsta de 3 ani şi 3 luni. Cinegetică Proiect de Diplomă Optimul de hrănire îl are când temperatura apei atinge valori cuprinse între 1519oC. preferând în schimb apa mai adâncă. În păstrăvăriile alimentate cu apă cu temperaturi constante ca: Vaşcău.C. consumă însă hrana ce i se administrează şi când apa are temperaturi apropiate de 1oC.E. În bazinele închise. unde datorită inundării treptate ( timp de trei ani ) a suprafeţei de teren. la vârsta de 2 ani când este bun de undiţă. Hrana de calitate şi abundenţa ei în apele interioare face ca păstrăvul curcubeu din liber să înregistreze creşteri puţin obişnuite. hrana este constituită din tot felul de insecte şi larve existente în apă sau care zboară la suprafaţa acesteia. având o perioadă de hrănire lungă creşterea este mai rapidă. creşterea este în funcţie de temperatura apei. Este mai puţin pretenţios în ce priveşte adăpostul. În apele libere. păstrăvul curcubeu atinge lungimea de 20 cm. Gilău.U. Înghite tot ce cade în apă. atinge lungimea de 2025 cm şi o greutate de 100-250 g. lungime minimă la care peştele se valorifică. Este mai vorace decât ceilalţi păstrăvi. fiind tot timpul flămând şi în căutarea hranei. Oeşti.

C. Diverse. începând cu luna martie şi sfârşind cu luna aprilie. iar din lacurile de acumulare 5 bucăţi.E. Depune însă parţial.U. femela are icre uneori şi la vârsta de 2 ani atunci când are condiţii optime de dezvoltare. aşa cum am amintit. Reproducerea. În apele în care există. icrele eclozând după acumularea a 330 – 390 grade – zile. cu excepţia celor din păstrăvăriile alimentate cu apă de izvor.Universitatea „Transilvania” Braşov . Dimensiunea minimă admisă la pescuit este de 20 cm. icre în lacurile alpine şi în râurile care alimentează lacuri de baraj în care a fost introdus.F. unde depunerea icrelor are loc în februarie şi chiar în ianuarie. La undiţă cade atât muscă artificială şi linguriţe cât şi momeli naturale mult mai uşor decât celelalte salmonide. În apele curgătoare naturale păstrăvul curcubeu nu se reproduce. La 1 kg greutate corp se obţin între 2300 şi 4000 de icre galbene sau portocalii de 4-6 mm în diametru. unde icrele sunt recoltate de om. în funcţie de vârsta şi greutatea femelelor. nu se înmulţeşte liber datorită pierderii funcţiunii de reproducere normală. Acest fapt. urmare a adaptării lui îndelungate la viaţa în captivitate.7 kg s-a pescuit în vara anului 1977 în lacul de acumulare Văsălatu de pe Râul Doamnei. Păstrăvul curcubeu are carnea mai puţin gustoasă decât a păstrăvului indigen. 37 . iar într-o zi de pescuit pot fi reţinute 10 bucăţi. Incubaţia durează între 30-60 zile. Păstrăvul curcubeu nu face obiectul creşterii pentru repopulare întrucât. dar mai gustoasă decât a fântânelului. Maturitatea sexuală o atinge la 2 ani ( masculul ) şi la trei ani ( femela ). Depunerea icrelor are loc primăvara. pescuitul păstrăvului curcubeu este liber între 1 iunie şi 31 decembrie. alături de lipsa înmulţirii pe cale naturală.I. Cinegetică Proiect de Diplomă de 5. poate duce repede la secătuirea unui fond de pescuit populat cu această specie în cazul în care repopulările nu au loc anual.

Icrele au fost repartizate la păstrăvăria Câmpu Cetăţii. La noi au fost importate icre de Kamloop. Specia s-a dovedit a fi specia obişnuită de Salmo gairdneri. De-a lungul anilor au mai fost aduse exemplare sub formă de icre embrionate.C. • este mai rezistent la boli decât păstrăvul indigen.F. cu condiţia asigurării hranei de bună calitate şi la timp. Selecţia riguroasă făcută în staţiunea din Seattle – Washington. a furnizat icre în majoritatea păstrăvăriilor din diverse ţări. suportând temperaturi ridicate atunci când apa se încălzeşte în zile foarte călduroase. face obiectul creşterii în scopul valorificării lui ca păstrăv de consum. datorită urătoarelor particularităţi: • se adaptează la creşterea în bazine închise şi la hrănire artificială. • creşte mai repede decât păstrăvul indigen.U. Cinegetică Proiect de Diplomă În schimb. În urmă cu mai multe decenii. din diverse colţuri ale continentului.Universitatea „Transilvania” Braşov . • este mai puţin sensibil la temperatura în creştere a apei. în mai multe rânduri începând cu anul 1983. La noi. păstrăvul curcubeu este crescut într-un număr mare de păstrăvării. • reproducătorii se cresc mult mai uşor decât cei de păstrăv indigen şi se pot sorta chiar din păstrăvul destinat consumului.E. botezată după numele de origine : Kamloop. Păstrăvul curcubeu provine din păstrăvul adus la începutul acestui secol din partea de vest a continentului american din zona Pacificului.I. 38 . printr-o selecţie efectuată mulţi ani la rând dintr-un exemplar pescuit într-un lac din Columbia Britanică a fost creată o varietate de păstrăv repede crescătoare. Astfel în anul 1957 au fost aduse din Japonia 200 000 icre sub formă de „icre repede crescătoare”.

Vaşcău. cea a păstrăvului danez are o marjă mai mare ea variind între 9 şi 19oC dezvoltându-se foarte bine la această gamă mai largă de temperatură. În scopul populării numeroaselor lacuri de acumulare din zona montană a fost importată o altă varietate de curcubeu. Dovedindu-se a fi o varietate mai puţin pretenţioasă şi la o creştere de 200-300 g în 16 luni. aceasta câştigă teren în faţa celorlalte varietăţi de curcubeu. Este un păstrăv cu o rapiditate mai mare de creştere şi o amplitudine mai mare în ce priveşte temperatura. Friza. Pistruia. au fost importate în anii 1985 icre din această specie. aşa – numitul păstrăv „Jumper” un păstrăv competitiv la pescuitul sportiv. Fiad.C. Astăzi datorită apei cu temperatură constantă. Lacul Roşu şi Săpânţa şi din 16 mai 2001 şi la păstrăvăria Ianca.F. Oeşti ş. A fost introdus în lacul de la Fântânele – Beliş unde constituie şi azi specia de bază pentru pescarii sportivi. Kamloop-ul s-a menţinut doar la păstrăvăriile Hunia şi Topleţ. Arpaş. Cinegetică Proiect de Diplomă Lipsa unor condiţii normale de dezvoltare ca hrană de bună calitate şi o temperatură a apei relativ constantă ( în jur de 15 o C ) a făcut ca păstrăvul respectiv să nu dea rezultatele aşteptate respectiv creştere la 12 luni în greutate de 200 – 300 g. Câmpu Cetăţii. În anii 1994 şi 1996 a fost importat din Danemarca un păstrăv curcubeu selecţionat pentru creştere artificială cu o amplitudine de temperatură mai mare decât optimul păstrăvului curcubeu actualmente băştinaş. A fost răspândită întâi la păstrăvăriile Gilău. Dacă temperatura optimă a păstrăvului nostru curcubeu variază între 15-19oC.I. Pucioasa.Universitatea „Transilvania” Braşov . stabil la origine în apele de munte. Existenţa ei a fost atestată doar în lacul Valea lui Iovan de pe Cerna bănăţeană. Pentru introducerea în apele naturale a curcubeului Shasta.E.U. Evoluţia 39 . Dobra.a. Varietatea dovedindu-se uşor de crescut în păstrăvării ea a făcut obiectul creşterii pentru consum în păstrăvării ca Gilău. Fiad.

C.Universitatea „Transilvania” Braşov . una stabilă ăn apele de munte şi alta migratoare. au fost aduse de pe Coasta de Vest a Americii de Nord două varietăţi de păstrăv curcubeu. în păstrăvăriile cu apă rece.F.I. Datorită acestui fapt Societatea americană de ihtiologie şi herpetologie a trecut vechiul păstrăv migrator în categoria somonilor şi a fost botezat cu numele de ONCORHYNCHUS MYKISS. Capitolul IV Memoriu tehnologic. varietatea care a proliferat de-a lungul anilor a fost cea migratoare. În consecinţă. Cinegetică Proiect de Diplomă bună din ultimii ani a acestui păstrăv face ca el să înlocuiască treptat. păstrăvul curcubeu denumit local rainbow trout şi cel denumit steelhead trout sunt specii aparte şi chiar total diferite. Am menţionat la începutul descrierii păstrăvului curcubeu că. 4. fântânelul care are o carne calitativ mai slabă ca cea de curcubeu. Capacitatea de 10t 40 . inclusiv varietăţile aduse de noi de-a lungul anilor. păstrăvul nostru curcubeu.E.U. În urma mai multor analize făcute de specialişti de-a lungul anilor s-a constatat că practic. în Europa. comportamentului şi structurii ADN acesta se seamănă cu somonul de Atlantic ( Salmo ) şi ca atare nu este un păstrăv ci un somon. Se pare că la noi. Capacitatea de producţie anuală proiectată este de 10t păstrăv pentru consum greutatea medie la care se va valorifica păstrăvul este de la 200 g /buc.1 Profilul şi capacitatea păstrăvăriei Păstrăvăria Ianca are un profil unic reprezentat de producerea păstrăvului de consum . s-a constatat astfel că datorită anatomiei. nu este păstrăv curcubeu ci este somon.

atingând uşor 13-14 t. ca un lucru ce nu poate fi trecut cu vederea în calcularea necesarului de icre necesare pentru producerea a 10 t păstrăv. pentru că deja de la data de 21 februarie a anului în curs s-a efectuat transferul alevinilor în troci.F. şi chiar mai mult ). iar dacă ritmul de creştere este la fel de rapid este posibil ca la sfârşitul anului în curs pestele eclozat în acest an poate fi de mult început a se valorifica.2 ani. exemplarele de păstrăv înregistrau 238.C. Datorită faptului ca nu prea poate ca să fie vândut tot peştele odată ( atunci când masa cumulată a acestuia atinge 10 t ).I. adică 10 t nu reprezintă cantitatea maximă de peşte care poate fii crescută în timpul unui ciclu de producţie. În continuare se prezintă tehnologia de realizare a capacităţii de producţie. Mai mult. 4. cu stabilirea spaţiilor necesare şi a consumurilor specifice pentru fiecare fază de creştere a păstrăvului. maxim 1. este faptul ca păstrăvăria a fost afectată ani de-a rândul de o parazitoză care nu a putut fi înlăturată. acesta fiind valorificat în timp. Cinegetică Proiect de Diplomă pentru care a fost proiectată nu este „bătută în cuie”. astfel determinând ca la calculul necesarului de icre să fie dublată cantitatea acestora. Spaţiile proiectate se folosesc la întreaga capacitate asigurându-se realizarea in flux continuu a producţiei proiectate . Ca particularitate a Păstrăvăriei supusă discuţiei.7g/buc ) ciclul de producţie este nevoit a se reduce la 1 -1.5 ani.U. cantitatea de peşte crescută şi valorificată în timp pe un ciclu de producţie este de peste 10t. dinamica de creştere a păstrăvului de aici este de deosebit de rapidă ( la 10 luni de la data punerii icrelor la incubare. 41 .2 Stabilirea producţiei de păstrăv numerică pe stadii de dezvoltare Stabilirea necesarului de icre pentru producerea puieţilor de păstrăv curcubeu pentru realizarea capacităţii de 10t păstrăv de consum.Universitatea „Transilvania” Braşov . şi care provoacă mortalităţi de 4045% în rândul puieţilor de 2 luni.E. la diferite lungimi şi mase ( de la 200g/buc la 400g/buc.

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

• • cca. 0,5%; •

10.000 kg păstrăv consum : 0.20kg/bucata => 50.000 bucăţi pierderi ( în kg ) de la vârsta de un an pana la vârsta de 1.5 ani 50.000 buc. păstrăv => 0,5% x 50.000 = 250 kg ( considerând

păstrăv valorificabil la 1-1,5 ani;

ca la 1 an peştele are greutatea medie de 330 g/buc, rezultă ca pierderile în această perioadă sunt de 757 buc ) păstrăv in vârsta de un an; deci numărul de pesti ( P1+ ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t este: 50.000 + 757 = 50.757buc.; •

pierderi de la vârsta de 6 luni pana la vârsta de un an cca. 3%; 50.757buc. x 3% = 1.522 buc. se pierd; deci numărul de pesti (

P1 ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t este 50.757 + 1522 = 53.279 buc; • pierderi de la ecloziune până la 6 luni cca. 20%;

53.279 buc x 20% = 10655 buc se pierd; deci numărul de peşti

( P0+ ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t este: 53.279+10655 = 63934 buc; • • pierderi cauzate de boala întâlnită în păstrăvărie cca.45%; 63934 x 45% = 28770 buc se pierd; deci numărul de peşti

( P0 ) care trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t este: 63934 + 28770 = 92704 buc; • 5%; pierderi înregistrate de la embrionare până la ecloziune cca.

42

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

92704 x 5% = 4635 buc se pierd; deci numărul de peşti care

trebuie sa fie înainte de această perioadă pentru a realiza 10t este: 92704 + 4635 = 97339 buc. Prin urmare, pentru realizarea a 10t de păstrăv de consum în cadrul păstrăvăriei, este nevoie să se achiziţioneze circa 100.000 icre embrionate.

Stabilirea necesarului de incubatoare Necesarul de incubatoare pentru cantitatea de 100.000 bucaţi icre s-a stabilit pe baza experienţei de la alte păstrăvării şi a prevederilor “Instrucţiuni de Salmonicultură privind creşterea păstrăvului”, precum şi ţinându-se cont de faptul că cu cât sunt mai puţine icre puse la incubat într-un incubator, cu atât reuşita procesului de incubaţie creşte, deci s-a stabilit că ar fi foarte bine dacă s-ar pune câte 10.000 icre pe un incubator, rezultând că este nevoie de 10 incubatoare tip Wacek. Acest număr de incubatoare reprezintă 42% din numărul incubatoarelor de care dispune păstrăvăria ( 24 incubatoare ), deci dotările păstrăvăriei pot incuba fară probleme un număr mult mai mare de icre faţă de normal. În viitor propun a se mării numărul icrelor puse la incubare pentru a realiza o producţie mai mare de peşte, deficitul de debit urmând a fi suplinit de instalaţia de aerare propusă ca îmbunătăţire în capitolul V.

Necesarul de reproducători Deoarece este mai eficient importul de icre direct fecundate, în păstrăvăria Ianca nu se aleg reproducători pentru producerea de icre.

43

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

4.3 Producţia păstrăvăriei Pentru asigurarea unei producţii constante a păstrăvăriei la nivelele stabilite, calculată pe stadii de dezvoltare anual se vor realiza in cadrul păstrăvăriei: -icre de păstrăv curcubeu -puieţi de păstrăv în vârstă de 6 luni( P0 ) -puieţi de păstrăv în vârstă de 6 luni( P0+ ) -puieţi de păstrăv în vârstă de un an( P1 ) -păstrăv în vârstă de 2.5 ani ( P2+ ) 97339 buc. 92704 buc. 63934 buc. 53.279 buc. 50.757 buc

4.4 Dimensionarea luciului de apă Elementele de bază care au fost luate în calcul ( la proiectarea păstrăvăriei ), s-au axat pe caracteristicile biochimice ale apei din sursa de alimentare şi de temperatura stenoterma a apei din izvorul care alimentează păstrăvăria. Debitul preliminat pentru alimentarea bazinelor si a consumurilor specifice fiecărui stadiu de dezvoltare a păstrăvului s-a stabilit in funcţie de cerinţele păstrăvilor faţă de condiţiile de creştere a păstrăvilor la m2 luciu de apă şi de specificul zonei in care se află amplasată păstrăvăria . Astfel necesarul de luciu apa calculat este următorul: -pentru creştere puieţi în troci -pentru creştere puieti (P0) -pentru creştere (P1) -pentru creştere (P2) -pentru creştere reproducători(R) -pentru carantină -bazine retenţie pentru creştere (P2) -rezerva apă si pescuit 30 m2 230 m2 720 m2 2,280 m2 300 m2 90 m2 560 m2 700 m2
44

5 Dimensionarea bazinelor 4. amplasate sub şopron care le asigura protecţia faţă de razele solare. cu ecran de separare longitudinal. Cinegetică Proiect de Diplomă 4. 4.5.C.Universitatea „Transilvania” Braşov .3 Bazine pentru creşterea păstrăvului de consum (P1. P1+.2 m de la nivelul apei necesară pentru menţinerea puieţilor în bazine şi pentru protecţie la eventualele creşteri ale nivelului apei .5 m si adâncimea apei la ieşire de 0.2 Bazine pentru creşterea puieţilor(P0) La ora actuală păstrăvăria dispune de 18 bazine cu următoarele dimensiuni : Lungimea 15m.5.F. Bazinele sunt construite din beton grupate cate 2 buc. lăţimea bazinelor 1.I.U.70m. adâncimea apei la alimentare de 0. 7.5 m 2 in total 405 m2 pentru cele 18 bazine. puieţi/buc troacă ) .900 buc. Întregul contur al bazinelor este prevăzut cu o supraânălţare de 0. troacă şi densitatea la finele perioadei de creştere de cca 4. Necesarul de troci pentru capacitatea de producţie actuală este de 12 – 18 ( s-a calculat luându-se în considerare densitatea iniţială de populare de cca. Luciul de apă pentru un bazin este de 22.600 bucăti puieti/buc.1 Troci pentru creşterea alevinilor Pentru creşterea puieţilor în prima fază de dezvoltare în păstrăvărie există realizate 40 bucăţi troci cu dimensiuni de 200 x 60 x 30 cm.E. P2) 45 ..5. 4.5m.

cu luciul de apă de 120m2/bazin.8m la intrare si de 1.U. cu luciul de apăde 75m2 /bazin.I.5.C. corespunzător stadiilor de dezvoltare a păstrăvilor şi în funcţie de amplasament. 4.5. cu L=30m l=3m . În aceste bazine ţinând seama de faptul că puieţii de păstrăv sunt încă în prima fază de creştere densitatea este mai mare decât în bazinele de consum ( 435 buc. este faptul că debitul de apă este deficitar.cu L=30m. Cinegetică Proiect de Diplomă Pentru creşterea păstrăvului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni diferenţiate. Pe întregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînălţare de 0.4 Modul de folosire al bazinelor de puieţi Puieţii se ţin în troci până la vârsta de 2 luni după care se trec in bazinele de puieţi până la vârsta de 5-6 luni . mai ales vara. L = 20. Adâncimea apei la bazinele P1.l=2. P2 este de 0. reducându-se cu aproape 50%.4 m .6 Stabilirea necesarului de apă 46 .Universitatea „Transilvania” Braşov .bazine pentru creşterea păstrăvilor (P1) 8buc. astfel: . După datele de mai sus cunoscătorul în ale salmoniculturii ar spune că păstrăvăria poate produce mai mult de 10 t de peşte.E. -bazine pentru creşterea păstrăvilor (P2) 7 buc. in total 600 m2 la cele 8 bazine repartizate pentru (P1). -bazine pentru creşterea păstrăvilor (P1+) 8 buc.puiet/m2 luciu apă). cu luciul de apă de 90 m2/bazin in total 720 m2 repartizaţi la cele 8 bazine.5m.F.2m la ieşire. însă problema principală care împiedică aceasta. ba mai mult în timpul anului variind. cu luciul de apă de 50 m2 In total luciul de apa la cele 18 bazine repartizate pentru (P2) este de 2210 m2 . 4. cuL=30m.in total 840m2 (P2) -bazine carantină: 1buc. l = 2. l=4m .

Experienţa în practica salmonicolă autohtonă evidenţiază un debit necesar pentru realizarea a 10 t păstrăv de circa 333 l/s.E.5 150 50 250 200 50 absent 1 0.3 Limite admise FAO 3 7 7-8 Sub 20 60-170 50 10 absent 25-400 - 47 . Indicatori Crt. chimici 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 1 t0C-apa t0C-aer O2 dizolvat mg/l Saturaţie O2 % O2 dizolvat la 5 zile mg/l PH Alcalinitate in vol/l Bicarbonati mg/l Calciu Ca2+ mg/l Magneziu mg/l Cloruri mg/l Sulfati mg/l Materii organice KMnO4/mg/l CO2 liber mg/l H2S mg/l Oxidril OH mg/l Amoniu NH4 mg/l Fosfati PO4 mg/l Fier mg/l Suspensii SiO2 mg/l Duritate totala Duritate temporara Duritate permanenta Limite admise STAS-4706-74 2 6 6.Universitatea „Transilvania” Braşov .U.F. Cinegetică Proiect de Diplomă Debitul de apă necesar alimentării păstrăvăriei s-a stabilit în funcţie de suprafaţa bazinelor si consumurile specifice de apă pentru diversele stadii de dezvoltare realizate de păstrăvi. precum şi de capacitatea de producţie ( 10 t ). 4.5-8.C.I.7 Calităţile fizico-chimice ale apei Nr.

Pentru acest considerent este necesar a se mări debitul de apă ce intra in incubatoare.50grade-zile ) fiind influenţată direct de temperatura şi calitatea apei.Universitatea „Transilvania” Braşov . Creşterea păstrăvului. După trecerea perioadei de incubaţie are loc ecloziunea din icre a puieţilor. pentru icrele de păstrăv curcubeu. 330-380 grade zile. Perioada de incubaţie este de cca. curăţirii filtrelor ori de câte ori este nevoie etc. 4. Ecloziunea durează mai multe zile approx. controlului permanent al temperaturii. asigurării mediului optim pentru incubaţia icrelor ( semiîntuneric ) precum şi scoaterii zilnice a icrelor moarte. o săptămână ( cca. Pe măsura ce puieţii au fost eclozaţi din icre ei se îngrămădesc la intrarea apei in incubatoare. hrana si sistemul de hrănire adecvat speciei. adică acolo unde apa conţine mai mult oxigen dizolvat.1 Consideraţii generale Pentru realizarea parametrilor planificaţi privind producţia păstrăvăriei. iar pentru a evita rănirea pungii viteline a puieţilor se schimbă sensul de circulare a apei in incubator în aşa 48 . calităţile sursei de apă studiate fiind corespunzătoare reproducerii şi dezvoltării salmonidelor şi pentru alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole. în funcţie de stadiile de creştere constituie condiţii de primă importanţă pentru ca păstrăvul să poată fi valorificat la o vârstă timpurie cu cheltuieli de producţie reduse. 4.8.U.I.F.E. Se impune angajarea la păstrăvărie a unui personal calificat.8.2 Creşterea puietului de păstrăv Se va acorda o atenţie deosebită menţinerii debitului normal de apă ( pentru ca icrele să nu ducă lipsa de oxigen dizolvat ).8. Cinegetică Proiect de Diplomă Din analiza datelor rezultă că indicatorii de calitate a apei se încadrează în limitele prevederilor STAS 4706-74 şi ale comisiei europene FAO pentru sivicultură.C. 4.

8.000-12. de cel putin de 5-6 ori pe zi răspândită în cantităti mici şi în cât mai multe puncte. 2 luni. Se recomandă ca o zi pe săptămână să nu se administreze hrană. In incubatoare puieţii sunt ţinuţi 4-5 săptămâni timp în care resorbţia pungii viteline se produce în proporţie de 2/3 moment în care începe hrănirea lor .1 Creşterea puieţilor în bazinele pentru puieţi Dup o perioada de approx.C. elemente care la rândul lor impun administrarea unui anumit fel de hrană şi într-un anumit mod . În această fază puieţii eclozaţi având nevoie de lumină se vor ridica treptat capacele de pe incubatoare.10. având grijă totuşi ca puieţii să nu fie expuşi direct razelor solare. Cinegetică Proiect de Diplomă fel ca apa intrând între pereţii cutiilor exterioare şi cei ai cutiilor interioare să intre sub forma unui curent ascendent cu viteza redusă . Puietii se cresc in troci cca.000 bucati/troaca. Dacă acest moment nu este urmărit si nu se intervine la timp cu hrană puietii vor inregistra un procent mare de mortalitate. această recomandare fiind valabilă pentru toate stadiile de dezvoltare.E. In acest stadiu de 49 . iar cei care raman se vor dezvolta necorespunzător. aceasta perioada tebuie urmăria cu atenţie pentru a nu se pierde momentul în care aceştia învaţă să prindă hrana. Hrana se administreaza. Prima hrana care se distribuie alevinilor va fi constituita este reprezentată din hrană granulată corespunzătoare. în principal de stadiul de dezvoltare. 2 luni de creştere in troci puietii sunt trecuti in bazinele de creştere pentru puieti sortaţi pe trei categorii in funcţie de talia lor.Universitatea „Transilvania” Braşov . Trocile se vor curăţa zilnic de hrana neprinsă de puieţi şi de puieţii morţi pentru a evita îmbolnăvirea puieţilor. Densitătile initiale la care se cresc puietiii in troci sunt in mod obisnuit de cca. După aceasta perioada puieţii se trec în troci începând hrănirea. 4.I. Începând din această perioadă îngrijirea ce se va da puieţilor de păstrăv se va face ţinând seama de două aspecte distincte si anume: • • Creşterea puieţilor în troci Creşterea puieţilor în bazinele de puieţi Deosebirile între cele două etape de creştere a puieţilor sunt determinate.F.2.U. de mediul în care sunt crescuţi. de densitatea puieţilor.

Motopompa 0. Carucior-100 kg 5. Stagiul in aceste bazine durează 5-6 luni după care sunt sortaţi pe trei categorii de mărime şi trecuţi în bazinele (P1) .U.I. Hidrobion 3. Incubatoare Wacek 2. Termometru 6.3m3/min 24 buc 1 buc.10 Utilaje necesare din dotare 1.9 Personal Pentru asigurarea bunei funcţionări şi a continuităţii fluxului tehnologic din păstrăvărie există următoarea schemă de personal: -1 Tehnician păstrăvar -1 Piscicultor permanent -1 Un muncitor permanent 4. 4. 20 buc. 1 buc.F. Cinegetică Proiect de Diplomă dezvoltare puieţii sunt crescuţi in număr mai mic pe m2 luciu de apă. 2 buc. Camera frigorifica-12m3 7.Universitatea „Transilvania” Braşov .000/m 2 .E. Balanta semiautomata 4. 2 buc.C.11 Procesul de înmulţire ( pierderi admisibile ) conform sporului natural 50 . Microscop 9. 1 buc. Masa de lucru 8. 1 buc. 4. La împlinirea vârstei de un an aceştia se trec in bazinele (P2). 2 buc. densitatea medie recomandată la începutul perioadei de creştere in bazine de maxim 1.

1 2 3 4 Vârsta Categoria păstrăvăriei Păstrăv curcubeu A – Salmonide crescute în păstrăvării –viviere şi furajate cu hrană granulată din import Icre de la embrionare până la ecloziune ( în bucăţi ) I 5 De la ecloziune până la 6 luni ( în bucăţi ) I 20 De la 6 luni la un an I 3 Tot anul I – De la 1 an la 2 ani ( în kilograme ) I 0.C.E.Universitatea „Transilvania” Braşov .5 Capitolul V Memoriu tehnic.U.I. crt .F. 5. Cinegetică Proiect de Diplomă Fiind o păstrăvărie de categoria I. 51 . procentele normale prin mortalitate în procesul de producţie sunt următoarele: Nr.1 Principalele părţi constructive ale păstrăvăriei.

Universitatea „Transilvania” Braşov . Ciolac în anul 1987. având toate dotările tehnice şi tehnologice ce se folosesc într-o astfel de păstrăvărie. în rest fiind clasica păstrăvărie proiectată de N. Ciolac şi Paul Decei. • Bucătărie – magazie. remiză de unelte precum şi diverse utilităţi gospodăreşti. baie ( dotată cu 1 WC. 1 cadă ) hol de acces la toate camerele 1.I. • Remiză unelte.E. Astfel.F. De altfel. 1 spălător. lavoar) 4. dormitor ( dotat cu sobă teracotă ) 2. 1.U.sobă teracotă 52 . din punct de vedere al instalaţiilor tehnologice. păstrăvăria dispune de următoarele părţi constructive ( fară de care activitatea productivă nu ar putea să se desfăşoare conform normelor salmonicole ): • Locuinţa păstrăvarului compusă din : 1. • Casa incubatoarelor având: . proiectul de constituire fiind realizat de N. ( întemeietorii salmoniculturii moderne româneşti ). 6. locuinţă – laborator. 1. nu se deosebeşte de alte păstrăvării din categorii inferioare de aceeaşi capacitate decât prin lipsa bazinului de decantare care lipseşte ( apa este adusă dintr-o captare de izvoare şi nu necesită un proces de decantare ). cu o capacitate de incubaţie de 90000 icre. Cinegetică Proiect de Diplomă Păstrăvăria Ianca face parte din categoria păstrăvăriilor de categoria I. 2. . . plită gatit tip aragaz. Ca dotări păstrăvăria deţine o gamă largă de bazine. cameră de zi ( dotată cu soba teracotă ) bucătărie (dotată cu soba teracotă.C. troci.filtru dublu. incubatoare. bucătăriemagazie.24 incubatoare tip Wacek. 1. Laborator ( dotat cu grup sanitar propriu ce are în componenţă un spălător şi un WC ) • Diverse utilităţi gospodăreşti. 5. 3.

• Maşină de tocat carne ( nu se mai foloseşte ) 53 .5.5 m si adancimea apei la iesire de 0. l = 2. bazine pentru creşterea puietului cu suprafaţa de 22.4 m . Dintre utilajele independente care există în cadrul păstrăvăriei Ianca fac parte : • Lada frigorifică • Cameră frigorifică . adâncimea apei la bazinele P1 este de 0. adâncimea apei la bazinele P1 este de 0. cu luciul de apa de 120m2/bazin.5m. având fiecare câte 20 de troci de 1. cu L = 30m. • bazine carantină: 1buc. cu luciul de apă de 90 m2/bazin.8 m la intrare şi de 1.70m.8 m la intrare si de 1. l = 3m . Cu L=30m. Cinegetică Proiect de Diplomă • • 2 şoproane pentru adăpostit troci. cu luciul de apa de 75m2 /bazin. l=4m. l = 2. 5.2 m la ieşire. Pe intregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînaltare de 0.2m la iesire. • bazine pentru creşterea păstrăvilor ( P1 ) 8 buc.Universitatea „Transilvania” Braşov .2 m2 cu dimensiunile 200 x 60 x 30. adancimea apei la bazinele P1 este de 0. • bazine pentru creşterea păstrăvilor (P2) 7 buc. Pe intregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînălţare de 0.I.F.E.5 m2 fiecare în număr de 18 având L =15m.U. precum şi conducta metalică de aducţiune a apei de la izvoare în păstrăvărie în lungime de 300 m. • bazine pentru creşterea păstrăvilor (P1+) 8 buc. Pe întregul contur al bazinelor este prevăzută o supraînalţare de 0.2 m la ieşire. • Baraj de captare a apei izvorului. L = 20. cu luciul de apa de 50 m2 • bazin circular pentru pescuit sportiv de 9. l = 1.8m la intrare si de 1. momentan nu mai este folosită.5 m diametru.5m.2 Utilajele independente ce vor fi utilizate.C. adancimea apei la alimentare de 0.4 m .4 m . cu L = 30m...

E. Mai sus s-au prezentat utilajele existente la ora actuală în cadrul păstrăvăriei. va analiza informaţia privitoare la parametrii apei. lucru realizabil printr-un sistem automatizat de măsurare şi control a respectivilor parametrii. în acest moment acţionând un semnal sonor ce poate fi auzit din orice punct al păstrăvăriei. capabili să transmită spre un PC informaţii privitoare la diferiţi parametri ai apei ( oxigen dizolvat. din motive lesne de înţeles: păstrăvului nu i se mai administrează hrană umedă. pH ). Hdd 10 Gb. cu 64 MB Ram.I.control este alcătuit din : • Pc Pentium II la 200 MHz.F. în continuare urmând a se descrie cele ce constituie obiectivul respectivului proiect. 54 . semnalizând dacă acestea sunt necorespunzătoare. datele referitoare la aceşti parametri. precum şi declanşând un dispozitiv de aerare – oxigenare a bazinelor dacă cantitatea de oxigen dizolvat scade sub limitele normale absolute.C. În mare. controlului şi comenzii dispozitivelor corespunzătoare realizării scopului urmărit de întregul sistem. şi va înregistra în anumite fişiere. adică cele ce vor constitui posibila viitoare instalaţie de monitorizare şi control a cantităţilor de oxigen dizolvat pe fiecare bazin. dar va analiza şi valoarea acestora din punct de vedere al cerinţelor speciei de păstrăv. iar camera frigorifică nu se mai pune în funcţiune pentru că există în dotare o ladă frigorifică de dimensiuni mai mici şi cu un consum mai mic de energie electrică. ci numai hrană granulată. sistemul de monitorizare . • Softul necesar monitorizării. Cinegetică Proiect de Diplomă Dintre cele de mai sus. precum şi a temperaturii şi chiar pH-ului.U.Universitatea „Transilvania” Braşov . Astfel. temperatură. temperaturii şi pH-ului din apă. PC –ul fiind dotat cu un soft special realizat pentru lucrul cu aceşti senzori. După cum am mai precizat obiectivul urmărit este monitorizarea şi controlul oxigenului dizolvat. întregul sistem automatizat va fi compus dintr-un set de senzori electronici ( de ultimă generaţie ). camera frigorifică şi maşina de tocat nu se mai utilizează.

în acest sens Pc-ul trebuie să fie echipat cu 55 . adică componentele hard ale sale sa fie rezistente la o funcţionare de lungă durată ( permanentă ) neacceptându-se module uzate. • Electrocompresor aer.I. automatizată.F. Calculatorul va trebui să fie destul de robust din punct de vedere al părţii de hard. • Electrovalve . • Senzori pentru parametrii supuşi monitorizării.C.Universitatea „Transilvania” Braşov . coordonatorul întregului sistem. • Sursă permanentă de energie electrică pentru alimentare Pc şi accesorii. • Ventile aerisire automate ( folosite la introducerea aerului în bazine ).U. a le stoca pe hard disk în fişiere dinainte stabilite.E. Ca sistem de operare pentru funcţionarea programului de monitorizare şi control. • Cabluri electrice pentru racordul senzorilor la Pc si de alimentare a electrovalvelor. • Regulator presiune aer. Cinegetică Proiect de Diplomă • Convertizoare curent în semnal binar.2. şi trimite răspunsul ( comanda ) spre sistemul de alarmare sonoră şi electrovalve ( declanşând procesul de introducere a oxigenului din aer în apă ). • Distribuitoare aer pentru ventilele de aerisire. • Placă de achiziţie. 5. sistemul Windows 98 ar fi de preferat. • Grup electrogen ( 380/220 V ). având rolul de a analiza informaţiile primite de la senzori. dar şi MS Dos-ul este destul de bun. • Conducte pentru transport aer cu fitingurile corespunzătoare.1 PC-ul Constituie „administratorul”. precum şi a plăcii de achiziţie .

Interfaţa utilizator – calculator. precum şi dotarea celorlalte componente ( procesorul.C. color la 1024 x 768 pixeli fiind mai mult decât corespunzător. vor determina programul să trimită o comandă la dispozitivele efectoare prin intermediul Pc-ului şi a dispozitivelor acestuia ( periferice şi accesorii cum ar fi placă de sunet. din ea ieşind un cablu care leagă un sistem de dispozitive de redat sunetul rezistent la condiţiile de exploatare din aer liber cât şi din încăperi. 56 . care odată ce vor fi depăşite. Astfel.F. Cinegetică Proiect de Diplomă sursă de tensiune destul de puternică ( rezistentă ).Universitatea „Transilvania” Braşov . Calculatorul va fii instalat în cadrul locuinţei păstrăvarului.E. fiind foarte bune. Important este să se ştie cum funcţionează programul respectiv. placă de achiziţie automatizată ). sursele ATX. fară el calculatorul nu ar constitui decât o piesă de mobilier. programul ( softul ). în încăperea prevăzută pentru a fii laboratorul. programul va avea încorporate în structura sa anumite date referitoare la cerinţele păstrăvului faţă de oxigenul dizolvat în apă. pentru a înţelege utilitatea lui. un monitor din clasa SVGA de 15” .2. el „comandând” Pcului diferitele comenzi ce trebuie realizate ( salvarea datelor referitoare la parametri studiaţi pe hard disk. ) cu culere robuste. prevăzute cu culere ( ventilatoare ) pentru răcire. De asemenea pentru a declanşa alarma sonoră. Astfel.I. 5. constituită de monitor nu trebuie să fie deosebită din punct de vedere al rezoluţiei. el având rolul de a procesa ( analiza ) datele primite de la senzori şi de a da comanda spre alarma sonoră şi electrovalve. placa sunet etc. placa video. este cheia întregii activităţi de monitorizare şi control. trimiterea impulsurilor către efectori ( electrovalve şi alarmă )). temperatură. Acestea vor fi valori „de prag”. calculatorul nefiind decât o „unealtă” a programului.U.2 Softul de monitorizare şi control Acesta este partea cea mai importantă a sistemului. o placă de sunet având incorporat un amplificator este foarte utilă. pH.

ora. De asemenea programul va oferi posibilitatea înregistrării într-o bază de date. Acestă secvenţă de comandă va dura atâta timp cât valoarea „x” trimisă de senzor va fi mai mică ca valoarea prag.E.Universitatea „Transilvania” Braşov . Trebuie precizat că informaţiile trimise de senzori nu por fi procesate toate în acelaşi timp de către program. Senzorii de determinarea cantităţii de oxigen dizolvat din apă la un moment dat trimit prin intermediul unui convertor de semnal electric în semnal la nivel de limbaj „informatic” o valoare „X”. Cinegetică Proiect de Diplomă Dacă analizăm separat senzorii din punctul de vedere al lucrului programului de monitorizare cu aceştia vom avea de-a face cu trei situaţii distincte: 1. secvenţa de comandă oprindu-şi activitatea. valoarea temperaturii în grade Celsius.F. Senzorii pentru determinarea temperaturii apei funcţionează asemănător ca cei de oxigen. 2. programul va pune în funcţiune o „secvenţă de execuţie” a lui ce permite realizarea legăturii soft-dispozitiv de efectuare a comenzii ( electrovalva şi alarma ). ci se vor prelucra fiecare la un interval de câteva secunde. Dacă această valoare este mai mică decât valoarea prag încorporată în cadrul programului (după dorinţa utilizatorului). De asemenea si aceşti senzori vor fi câte unul la fiecare bazin . informaţii ce vor fi stocate pe hard disk. în caz contrar. la declanşarea secvenţei de execuţie precum si durata desfăşurării acesteia. Operaţiunile de mai sus din funcţionarea programului se vor desfăşura pentru fiecare senzor în parte ( fiecare bazin va avea un astfel de senzor de măsurare. în schimb valoarea lor neputând fi asimilată de execuţia unei eventuale comenzi.I. 57 . a datelor referitoare la data. precum si în incubatoare la filtrul de apă şi în trocile de creştere. după un model predefinit. precum şi o electrovalvă ).U. ci doar de înregistrarea ei la intervale orare corespunzătoare orelor 8 respectiv 16 într-un fişier predefinit care va avea stocat în el data calendaristică. durata. precum si orele la care s-au făcut măsurătorile.C.

posibilitatea copierii pe dischetă a lor. În caz că se înregistrează o depăşire a limitelor prag în afara orei stabilite de stocare în fişier se va înregistra în fişier datele referitoare la data calendaristică. funcţionează asemănător ca ceilalţi. deschiderea fişierelor cu datele înregistrate pentru fiecare parametru al apei în parte. Interfaţa ce o va realiza programul cu utilizatorul va fi cât se poate de uşor de analizat. În cazul în care valoarea transmisă de senzor nu se află cuprinsă între aceste valori de prag se va declanşa semnalul de alarmare sonoră.2. precum şi a listării la imprimantă.3 Convertizoare curent în semnal binar 58 . ora şi valoarea pH-ului. Cinegetică Proiect de Diplomă 3. dar şi referitoare la utilizarea programului şi date ajutătoare ( meniul Help ).U. având însă o valoare de prag minimă şi una maximă.Universitatea „Transilvania” Braşov .E. s-au scoaterea lui din schemă. ora şi valoare. adică pe ecran vor apare sintetizate într-un tabel. valoarea diferiţilor parametri pe bazin. 5. precum şi posibilitatea introducerii unui nou senzor în schema de lucru. Pentru o înregistrare a evoluţiei nivelului pH-ului de-a lungul anului o dadă pe zi pentru fiecare bazin în parte la o oră stabilită se va stoca într-un fişier anume data calendaristică.F.I. Ca opţiuni ale programului se va număra posibilitatea utilizatorului de a putea modifica valorile prag. Senzorii pentru determinarea pH-ului. Softul respectiv se poate realiza în limbaje de programare care să meargă sub Windows ( de preferat ) sau sub Dos. intervalele de stocare în fişiere a valorilor. precum şi semnalizarea bazinelor ( schimbarea culorii afişajului acestora ) în cazul când se înregistrează valori sub cele normale. după cum am mai precizat va avea o bară de meniuri care va conţine opţiuni referitoare la schimbarea valorilor prag de către utilizator şi de introducere şi scoatere a unui senzor din schemă. În plus.C. numărul bazinului.

într-un înveliş capsulat pentru protecţia contra fenomenelor meteorologice nefavorabile. semnal care nu poate fi perceput de către convertizoarele de curent în semnal binar. putându-se numi şi distribuitor de comenzi sau de semnale electrice.Universitatea „Transilvania” Braşov . mufe de ieşire a semnalului electric către fiecare electrovalvă. De asemenea placa respectivă poate primi semnale electrice de la Pc şi le repartizează la „adresa” ( electrovalva.E. decât dacă senzorul se află la o distanţă apropiată de acestea ( distanţa variază în funcţie de construcţia senzorului ). dar şi mufe de trimitere a semnalelor electrice către Pc. şi chiar senzorul ) corespunzătoare. Ea va fi amplasată în apropierea bazinelor pe un stâlp de curent electric.4 Placă de achiziţie. dar pe atât de complex. 5. Modul de legare a senzorilor şi electrovalvelor în placa de achiziţie este pe cât se poate de simplu. Astfel placa este prevăzută cu mufe de intrare a impulsurilor de la senzori pentru fiecare senzor în parte. trebuie precizat faptul că senzorii transmit un semnal electric foarte slab. iar placa are rolul de a amplifica acest semnal şi de al trimite mai departe. precum şi de alimentare cu tensiune joasă a senzorilor. către convertizor. acestea realizând efectiv legătura dintre informaţia la nivel de bit ce se rulează în „interiorul” calculatorului şi dispozitivele de monitorizare şi control ( senzori.2.F. în aşa fel încât să realizeze o „colectare” şi „distribuire” de semnale de la senzori şi către senzori şi electrovalve astfel încât să nu se piardă din calităţile funcţionale ale acestor dispozitive de măsurare şi control.I. Cinegetică Proiect de Diplomă Aceste dispozitive au rolul de a converti semnalul electric ( impulsurile electrice ) primite de la senzori în semnal binar ( semnal care poate fi procesat de calculator ). automatizată Pentru a înţelege cum funcţionează aceasta.U.C. şi de primire a „comenzilor” de la acesta. Placa va fi alimentată la o tensiune de 220 V. electrovalve ) care trimit informaţia sub formă de impulsuri electrice. 59 .

Universitatea „Transilvania” Braşov .5% • Oxigen dizolvat Domenii de mãsurã: 0 la 20 mg/l 0-10 m g/l la 0-1000 m g/l (apã purã) 0-5 mg/l la 0-60 mg/l (apã murdarã) • Temperatură Domenii de măsură: 60 . valorile pH-ului. Cinegetică Proiect de Diplomă 5.F. Sunt nişte dispozitive electronice de construcţie specială capabile să traducă calităţile apei în impulsuri electrice.I.5 Senzori pentru parametrii supuşi monitorizării Aceştia sunt de fapt „culegătorii” de informaţii referitoare la parametrii apei. precum şi ale temperaturilor apei.U. Senzorii ce vor fi folosiţi în sistemul automatizat de monitorizare sunt cei de măsurare a cantităţilor de oxigen dizolvat.2. În acest sens o firmă producătoare de astfel de senzori a pus în vânzare următoarea gamă de aparate de măsurare şi control privitoare la monitorizarea calităţii lichidelor: • pH si potential redox Domenii de mãsurã: pH: 0…15 Potential redox: -200…200 mV Precizie: £ 0.C.E.

F. ea aflându-se montată pe conducta de alimentare cu aer a fiecărui bazin lângă conducta distribuitoare de aer pentru întreaga instalaţie de oxigenare. Astfel ea se comportă ca un robinet având două trepte de funcţionare : închis – deschis. în cazul în care alimentarea cu curent electric încetează. ce permit lucrul cu surse de tensiune joase fără a diminua prea mult semnalul acestora.I. 61 .U.C. precum şi a plăcii de achiziţie Acestea sunt cabluri de construcţie specială. supapa se închide şi fluidul nu mai este lăsat să treacă.7Cabluri electrice pentru racordul senzorilor la Pc si de alimentare a electrovalvelor.6 Electrovalve Electrovalvele sunt dispozitive speciale ce au rolul de a închide circulaţia fluidelor pe ţevi de diferite diametre. În cadrul sistemului automatizat în discuţie.2.Universitatea „Transilvania” Braşov . electrovalva are rolul de a opri sau a lăsa să treacă aerul folosit la oxigenarea bazinelor în cazul deficitului de oxigen dizolvat din apă. Cinegetică Proiect de Diplomă To C : -5……+40 oC Precizie : £ 0. Pentru ca electrovalva să lase să treacă fluidul trebuie ca ea să fie alimentată cu un curent electric de joasă tensiune ce deschide o supapă.2. 5.E.5% 5.

Pentru calculul capacităţii acestuia privitoare la cantitatea de oxigen introdus în apă trebuie cunoscute mai multe caracteristici privitoare la cerinţele păstrăvului în condiţii de creştere intensivă. 5.8 Sursă permanentă de energie electrică pentru alimentare Pc şi accesorii Aceasta este de fapt o grupare de acumulatori electrici.Universitatea „Transilvania” Braşov . la temperatura de 15oC consumă 140cm3 oxigen dizolvat pe oră. 5.9 Electrocompresor aer Electrocompresorul reprezintă în cadrul sistemului de aerare şi monitorizare al păstrăvăriei un loc foarte important: el furnizează oxigenul necesar dezvoltării păstrăvului. în cazul când energia de la reţeaua electrică s-a întrerupt. • 1 kg păstrăv adult.U.E.I. pentru o dezvoltare normală are nevoie de un debit de 2 litri apă pe minut 62 . Se ştie că: • 1 kg de păstrăv adult.C. Aceasta permite transportul concomitent a mai multor impulsuri electrice în sensuri diferite garantând o circulaţie a datelor de înaltă fiabilitate.2.2. până în momentul când grupul electrogen se va pune în funcţiune.F. atunci când acesta nu mai poate fi satisfăcut prin debitul natural de apă. capabili să alimenteze cu energie electrică Pc-ul. precum si instalaţiile anexe ale acestuia ( placa de achiziţie. este indicat să se facă legătura dintre placa de achiziţie şi convertizor cu fibră optică. Cinegetică Proiect de Diplomă Pentru o mai bună transmitere a datelor şi pentru o economie de muncă la întreţinerea plăcii de achiziţie. convertizorul ).

debitul Păstrăvăriei Ianca este calculat la 80litri/sec. Pentru a acoperi deficitul de oxigen dizolvat din apă este nevoie să se introducă aer atmosferic cu ajutorul unui compresor . rezultă că este nevoie de un debit de 20. Datorită faptului că vara debitul de apă se reduce la jumătate din cauza furtului de apă de către locuitorii comunei Ianca.000 litri apă/min echivalentul a 8.02 m3O2/h Deci. 63 .20.48 m3O2/h este nevoie de un compresor care să aibă un debit de cel puţin 40 m3aer/h.U. Pentru alegerea compresorului în funcţie de debitul de aer scos de acesta pe oră trebuie precizat că 20. capacitatea Păstrăvăriei Ianca este de 10 t păstrăv de consum.04 cm3 de oxigen.. un compresor de 90 m3 aer/h este mai mult decât potrivit.F.95% dintr-un metru cub aer atmosferic îl reprezintă oxigenul.C. păstrăvăria supusă studiului are un deficit de 15.. Cinegetică Proiect de Diplomă • 1 litru apă în mod normal la temperatura de 15o C dizolvă 7. Astfel.200 litri apă/min echivalentul a 6. Presupunând că această cantitate de peşte există la un moment dat în bazine.93 m3O2 Deci. se impune alegerea unui compresor cu un debit de cel puţin 60 m3aer/h. Astfel : 100 m3 aer atmosferic ………………. pentru irigat grădinile. Punând în calcul şi faptul că din întreaga cantitate de aer introdusă în bazine nu tot oxigenul reuşeşte să se dizolve în apă.Universitatea „Transilvania” Braşov .6. echivalentul a 2.5m3 O2/h.95 m3O2 x m3 aer atmosferic ……………….48 m3 O2/min.E. Din măsurători efectuate cu ani în urmă. pentru a asigura deficitul de 6.I.48 m3O2 x = 30.

Timpuri Noi S. E 1ECS1.C.Universitatea „Transilvania” Braşov . 5.A Bucureşti.5 fiind cel mai potrivit.E. G = are presostat pentru reglarea funcţionării K = are recipient final H = are regulator pneumatic Acest model de electrocompresor este fabricat de către S.10 Grup electrogen ( 380/220 V ) Rolul acestuia este de asigurarea curentului electric necesar funcţionării electrocompresorului când reţeaua electrică nu mai furnizează energie electrică. G.C.F. Grupul ales este GE25 – 15/3ScA. urmâna a fi instalat în clădirea destinată bucăatăriei de preparare a hranei umede.I. 64 .U.5 90 Recipient 400 litri( 380V) Legenda : B = răcire compresor cu aer. Cinegetică Proiect de Diplomă Electrocompresorul ales trebuie să facă parte din categoria electrocompresoarelor de aer industrial modelul 1ECS1.2. Privitor la datele tehnice ale acestuia se pot spune următoarele: Tabel 20 Tip Model Debit Nmc/h Presiune refulare bar 7 Putere motor Kw 15 Turaţie Rot/min 1500 Caracteristici Conf legendei B. K. H Greutate Kg 500 Dimensiuni Lxlxh mm 1910x754x145 0 Obs.

cât şi după acestea se vor monta manometre pentru măsurarea presiunii aerului. fiind distribuit uniform către bazine prin 2 conducte distribuitoare din pexal. 3M40 cu pornire automată la căderea reţelei. Instalaţia de aer ce se va realiza este prevăzută cu un sistem de 2 regulatoare dispuse în serie.11 Regulator presiune aer Rolul acestuia este de a reduce presiunea scoasă de compresor la mărime corespunzătoare de introducere a aerului în apă. Aerul ieşit din regulatoare este de joasă presiune.U. 65 . Cinegetică Proiect de Diplomă Caracteristici tehnice: Putere : 20kw Tensiune 220/380V Frecvenţa: 50Hz Cos Ø : 0.F.2. care să nu fie nocivă dezvoltării păstrăvului.C. Atât la intrarea în regulatoare. presiunea maximă fiind de 1. 5.02-2 bar. Q = 50 m 3/h pentru fiecare regulator ( Q = debitul de aer ). fiecare având pe intrare o ţeavă neagră Dn 25.5 bar. tip II STAS 996-82 cu presiune de intrare 2-60 bar şi presiunea de ieşire de 0. de diametru 26 mm ( ¾” ).E. distribuitorul ce colectează debitul celor două regulatoare fiind alimentat de o ţeavă neagră Dn 50.8 Turaţie : 1500 rot/min Greutate : 670kg Dimensiuni ( mm): 1410x805x1025 Stabil.Universitatea „Transilvania” Braşov .I. Regulatoarele fac parte din tipul regulatoarelor cu acţionare directă.

Cinegetică Proiect de Diplomă 5.2 bar = 2. Formula de calcul este următoarea: Ø ţeavă = ( p12 – p22 )/L ( km ) p1 = presiunea scoasă de compresor după trecerea prin regulatorul propriu ( 5 bar ) p2 = presiunea rezultată după trecerea prin sistemul de celor două regulatoare tip II STAS 996-82 L ( km ) = lungimea conductei in km În cazul nostru p1 = 5 bar = 6 bara p2 = 1.C.2 km Bara = atmosferă absolută Aplicând formula de mai sus valoarea rezultată este de 155.2 bara L( km ) = 0. După sistemul de colectare a debitului de aer rezultat în urma trecerii prin cele 2 regulatoare de presiune se montează un teu de trecere de la Dn 50 la ţeava de pexal de 26mm. Dimensionarea acestora s-a făcut pe baza Nomogramei Pentru Calculul Conductelor în Regim cu Volum Variabil (presiune redusă.U.F. Indicativ I6-98. medie şi înaltă ) din Normativul Pentru Proiectare şi Execuţie Sisteme de Alimentare cu Gaze. medie şi înaltă ) din Normativul pentru Proiectare şi Execuţie sisteme de alimentare cu gaze. Acest teu va furniza debitul necesar distribuirii aerului către bazinele pentru creşterea păstrăvilor adulţi. ceea ce corespunde în Nomograma pentru Calculul Conductelor în Regim cu Volum Variabil ( presiune redusă.E.12Conducte pentru transport aer cu fitingurile corespunzătoare Acestea au rolul de a transporta aerul către dispozitivele de aerare a bazinelor . Indicativ I698.Universitatea „Transilvania” Braşov . valorii de 26 mm echivalent cu ¾”. 66 .2.I.

Folosirea acestui sistem de automatizare va duce la mărirea simţitoare a producţiei piscicole. Cinegetică Proiect de Diplomă Din ţeava de pexal ce are rolul de distribuire a aerului pe bazine. fiind de asemenea din pexal.U. Aceste distribuitoare se vor confecţiona din ţeavă metalică prevăzută cu orificii în care se pot înfileta ventilele de aerisire.12 Distribuitoare aer pentru ventile aerisire Rolul distribuitoarelor este de a realiza o cât mai bună distribuire a debitului de aer în bazine.2.13 Ventile aerisire automate Folosite la introducerea aerului în bazine au proprietatea de a lăsa să treacă aerul din distribuitor în apă si de a nu permite apei să intre în distribuitor. Aceste distribuitoare se vor introduce în bazine la jumătatea acestora la 1-1.2. prin intermediul ventilelor de aerisire.Universitatea „Transilvania” Braşov . totodată eliminându-se riscul de a se produce accidente ( rămânerea bazinelor fără oxigen la căderi de debit ).3m adâncime. având o lungime de aproximativ 5 m pe ele fiind montate din 30 în 30 cm câte un ventil automat de aerisire având rolul de a lăsa să treacă aerul insuflat de compresor în apă. nepermiţând apei să intre în interiorul distribuitorului.I. Acestea au capacitatea de a rezista la contrapresinea exercitată de apă.F. 5. 5. deci pentru alimentarea bazinelor cu aer.E. 67 . în dreptul fiecărei grupări de câte 2 bazine se va monta un teu pentru ramificare. iar când li se insuflă aerul sunt prevăzute cu posibilitatea de a se putea regla debitul de aer ce iese prin ele.C. ţeava ce va alimenta bazinele cu aer va avea diametrul de 16 mm.

unitatea de producţie piscicolă fiind alimentată cu energie trifazată ( 380V ).3 Instalaţii de apă şi energie. chiar cal cu căruţă ). N.E. sau este egală cu presiunea stabilită. iar dacă nu va trimite o comandă de efectuat ( la electrovalve ) Electrocompresorul va funcţiona independent. coteţe de păsări şi animale domestice. Instalaţiile de alimentare cu apă şi cele de canalizare ale bazinelor sunt cele standard. Ciolac.U. grajd. Ca dotări sociale se pot aminti locuinţa. Dispozitivul automatizat al electrocompresorului care face această operaţiune se numeşte presostat. o va analiza ţinînd cont dacă se încadrează în valorile prag stabilite.Universitatea „Transilvania” Braşov . Capitolul VI 68 .I. Dotări sociale. contribuind la iluminarea teritoriului acesteia.C. şi anexele gospodăreşti ( magazie. realizate conform proiectului iniţial al ing. reţeaua de stâlpi de distribuţie a acesteia aflându-se în interiorul păstrăvăriei. Cinegetică Proiect de Diplomă Întregul sistem va funcţiona ca un sistem în buclă.F. 5. Instalaţiile de energie ce alimentează păstrăvăria sunt cele standard. el având montat un dispozitiv de pornire automată şi oprire atunci când cantitatea de aer din recipient a atins valori sub presiunea stabilită. adică o unitate centrală ( PC ) va primi informaţia de la dispozitivele colectoare ( senzorii ).

odată contractată. în cazul hranei umede.1 Bolile salmonidelor şi combaterea lor Odată cu creşterea producţiei de păstrăv şi mai ales a densităţii la metru pătrat creşte şi procentul de mortalitate la păstrăvii din bazine şi îndeosebi la puieţi. Să se reţină tot timpul că atât o subnutriţie a păstrăvului.C. de bună calitate şi cât mai variată chiar de la o zi la alta. schimbări în alte bazine. uneori chiar imposibilă. trocile. Mortalitatea se datoreşte fie unor condiţii de mediu sau de nutriţie nefavorabile sau necorespunzătoare. efectivul piscicol să fie tratat preventiv cu băi de dezinfecţie. Carnea de la vitele accidentate să fie supusă unui control sanitar – veterinar înainte de a fi administrată păstrăvilor. o hrănire în salturi cu 69 . la timp şi cu hrană proaspătă. Cinegetică Proiect de Diplomă 6. măsuri dintre care. întrucât o boală. combaterea ei este deosebit de dificilă. apă limpede şi temperatură care să nu depăşească limitele normale. decât pentru păstrăvul de consum şi acesta numai într-un interval apropiat de data valorificării Incubatoarele. Să se adauge în hrana zilnică drojdie de bere şi periodic. În acelaşi timp. ).F. Principalele măsuri pentru evitarea mortalităţii se referă la prevenirea îmbolnăvirilor. inventarieri etc. morcov ras. Există o serie de măsuri a căror respectare duce la prevenirea. fie unor agenţi patogeni de cele mai multe ori specifici păstrăvului.U.E.Universitatea „Transilvania” Braşov . primăvara şi toamna. a îmbolnăvirii efectivelor în păstrăvării. în mare măsură. • Densitatea peştilor din bazine să nu depăşească limitele maxime date. curăţire de mâl şi resturi de hrană şi dezinfectate cu ocazia fiecărei manipulări a peştilor ( sortări. • Hrănirea să se facă în limitele prevăzute. bazinele şi instalaţia de alimentare – evacuare să fie menţinute într-o perfectă stare de igienă. mai importante enumerăm : • Asigurarea unui debit suficient fiecărui bazin.I.

să se izoleze de indată bazinele respective. formând astfel. în afara măsurilor menite să stabilească cauza şi boala. Cinegetică Proiect de Diplomă cantităţi mari de hrană şi mese reduse ca număr.E.Universitatea „Transilvania” Braşov . mai multe zile. • În cazul declanşării unei mortalităţi. un material robust şi rezistent la bolile specifice. cele mai importante boli sunt: I.I.C.F. Boli cauzate de ciuperci 1. )adus de la păstrăvării cu diverse boli. Ihtiosporidioza 70 . 2. Atacă icrele moarte din incubatoare. Saprolegniaza Saprolegniaza sau mucegaiul este provocată de o ciupercă din genul Saprolegnia sau Achlya şi se întâlneşte îndeosebi în perioadele cu apă rece. cu timpul. • Fiecare păstrăvărie să-şi formeze linia sa de reproducători şi din puieţii produşi să selecţioneze pe cei mai viguroşi. cât şi o supraalimentare a lui debilitează organismul şi-l expune unor boli şi parazitoze. împrejurul cărora ţese filamente ca de vată şi se întinde apoi la icrele sănătoase din vecinătate.U. unui tratament preventiv de dezinfecţie. • După agentul cauzal. să li se asigure un debit sporit iar peştii morţi să fie îngropaţi sau arşi. puieţi etc. • Să nu se introducă în păstrăvărie material piscicol ( icre. iar cel adus din păstrăvăriile fără parazitoze să fie ţinut în carantină în bazine speciale şi supus.

Universitatea „Transilvania” Braşov . 2. îndeosebi pentru puiet. Cinegetică Proiect de Diplomă Ihtiosporidioza sau ihtiofonoza este o boală a păstrăvilor şi a altor specii de peşti ( 73 specii sunt atacate ). motiv pentru care periculozitatea mare o prezintă în anotimpul rece ( iarna şi la începutul primăverii ).5-1mm ( Ichthyophthirius multifiliis ) care parazitează peştele fixându-se. organele interne ( inima. provocată de ciuperca Ichtyosporidium ( Ichtyophonus ) hoferi. Ihtiofiriaza Este o boală foarte periculoasă. Boli provocate de protozoare 1. Parazitul se înmulţeşte prin diviziune pe însuşi corpul peştelui parazitat. II. 3. Când paraziţii ajung la dimensiunea de 1 mm. înotătoare şi ochi.E.F. viscerele. ). la o temperatură optimă de 5-10o C.C.I.U. Trichodiniaza 71 . Chilodonelaza Este o boală dată de un parazit foarte mic ( Chilodonella cyprini ) care se fixează pe branchii şi uneori pe pielea peştilor. pătrunzând sub ţesuturi. după 15 zile. unde provoacă iritaţii. ficatul. splina etc. rinichii. unde formează nişte noduli de culoare albă sau cenuşie. se desprind şi cad la fundul bazinului unde se închistează şi se înmulţesc prin diviziuni succesive. Este provocată de un protozoar de mărimea a 0. cu ajutorul cililor pe piele şi branchii. Ciuperca atacă musculatura. noduli ce sunt prezenţi uneori şi pe branchii.

Aspectele clinice sunt asemănătoare debilitării fiziologice ( capul mare şi corp fusiform. denumită şi octomitiaza.C. Cinegetică Proiect de Diplomă Este produsă de protozoarul Trichodina domerguei. stagnarea apei de fund. înoată în spirală sau se lasă la ă frântură de o secundă pe o latură ( oglindă ). Mortalitatea este masivă si de scurtă durată. Hexamitiaza Este. puieţii se freacă lateral de fundul trocii. Parazitoza se transmite de la peşte la peşte. Preferă apele cu temperatură mai scăzută. Mixosomiaza Este. Instalarea parazitului este favorizată de poluarea bacteriologică a apei. Lentospora cerebralis. contactul intre peşti şi metabolismul deficitar al peştilor.I. Este foarte periculos pentru puietul de păstrăv şi păstravul de un an. incărcarea cu mâl. Paraziţii atacă tegumentul şi în special branchiile. localizat pe branchii şi tegument.Universitatea „Transilvania” Braşov . este o boală a puieţilor de păstrăv în primele luni de existenţă. culoare albastră ). parazit foarte comun la toate speciile de peşti. 6. este dată de un sporozoar parazit denumit Myxosoma cerebralis sau. după o denumire în uz până în urmă cu 2 decenii. periculos numai când parazitează în număr mare şi în special la vârstele tinere de păstrăv. 5. Mixoboliaza 72 . perioada de incubaţie fiind de numai 12 ore. după numele ştiinţific vechi dat protozoarului care o provoacă ( Octomitus truttae ).F.E. denumită popular căpiala sau coadă – neagră. Costiaza Este produsă de protozoarul flagelat Costia necatrix. 7.U. 4.

Universitatea „Transilvania” Braşov . Importanţa patogenă este determinată de acţiunea de rărire combinată cu actiunea de curăţire a tegumentului de mucus. Înmulţirea parazitului este favorizată de condiţii de mediu precare.F. Este dată de protozoarul Oodinium pillularis care se fixează pe piele şi pe branchii. acţiuni care produc hemoragii grave în piele şi branchii. Bolile cele mai răspândite date de ectoparaziţi ( parazişi externi ) sunt: 1.I.U. III.C. Oodiniaza Este o parazitoză periculoasă în mod deosebit la puieţi întrucât netratată la timp produce o mortalitate de 60-80 %.E. 2. Cinegetică Proiect de Diplomă Este o boală descoperită la noi relativ recent ca fiind provocată de agentul etiologic Myxobolus pfeifferi. Infestarea cu lipitori 73 . Gyrodactyloza are ca agent patogen viermele monogen Gyrodactylus salaris. foarte puţini sunt cei care se instalează în organele interne ale păstrăvilor. Boli provocate de viermi Viermii care parazitează speciile de salmonide sunt în mare parte paraziţi externi. 8. iar pe de altă parte deschide căi de infecţii secundare. Acest lucru provoacă pe de o parte slăbirea peştelui. Este tipică mrenei de toate vârstele dar se întâlneşte şi la alţi peşti.

Din speciile de endoparaziţi. Cinegetică Proiect de Diplomă Infestarea cu lipitori ( Cystobranchus ) are loc în primăverile şi verile ploioase. cu mai multe gazde intermediare. Lipitorile se fixează pe corpul peştilor. un mic răcuşor care trăieşte în mâlul cu materii organice de pe fund. alţii se dezvoltă ca adulţi în intestinul diverselor specii de vertebrate inclusiv în cel al omului ( cestode ). cele care prezintă importanţă în salmonicultură şi infestează păstrăvii sunt: 4.I. În general. atacului ciupercilor sau bacteriilor. se fixează cu ajutorul unor cili pe partea internă a operculilor lostriţei.C.E.Universitatea „Transilvania” Braşov . *** Sunt puţini viermi intestinali care parazitează speciile de salmonide.U. Sanguinicoloza 74 . debilitând tot organismul şi expunându-l prin micile răni pe care le provoacă. Infestarea cu Bazanistes huchonis Infestarea cu Bazanistes huchonis este dată de un parazit care atacă numai exemplarele de lostriţă atât în apele naturale cât şi în bazinele închise. Unii trăiesc ca stadiu intermediar sau ca adult în organismul peştilor ( trematodele ).F. invadândul atât pe flancuri cât şi pe aripioare. 3. aceştia au un ciclu de dezvoltare complex. când apa transportă suspensii organice. Parazitul.

provocând inflamarea şi rănirea acestuia. Viermele atacă adulţii şi puieţii de păstrăv. instalându-se în pereţii intestinului şi în ficat. Prin consumarea acestora de către peşti larvele trec prin pereţii intestinului şi ciclul reâncepe. Liguloza Este dată de un vierme din clasa viermilor laţi ( cestode ). după circa o săptămână. parazitul dă naştere la numeroşi chişti. sărat sau icrelor. diaree. fiecare cu numeroşi dinţi măsurând în lungime până la 30 cm. tulburări nervoase etc. 5.F. Atacă îndeosebi peştii din apele curgătoare însoţitori ai păstrăvului. 75 . după ce larva a avut ca gazdă intermediară o specie de melcuşor ( Limnaea ). Dyphyllobothrium latum Este un vierme cestod care ca adult parazitează omul sau câinele ajungând la 12 m lungime. Semnele parazitozei la om sunt date de scăderea poftei de mâncare. au branchii palide şi uneori ( când viermii sunt localizaţi în rinichi ) ochii ieşiţi din orbite. Cinegetică Proiect de Diplomă Este dată de un vierme trematod ( Sanguinicula inermis ) care parazitează păstrăvul curcubeu dezvoltându-se ca adult în intestinul sau rinichiul acestuia. Aici.E.I. timp în care trebuie să fie înghiţite de specii de Copepode.U.Universitatea „Transilvania” Braşov . 6. din care face parte şi teniea ( ligula intestinalis ). Este importantă pentru că omul se poate infesta cu acest parazit prin consumarea peştelui afumat. infestat cu parazitul respectiv.C. vomă. 7. cu două perechi de ace. la cap. care cu timpul sunt eliminati în apă unde. Triaenophoroza Este un vierme parazit cestod ( Triaenophorus nodolosus ) prevăzut. Peştii parazitaţi sunt apatici. ies larvele care trăiesc trei zile.

Ciclul de dezvoltare este de circa 6 luni perioadă în care oul dezvoltat în ficatul peştelui ajunge în apă. Cataracta vierminoasă Este dată de trematodul Dyplostomum spathoceum şi Nanophyetus salmonicola care în stadiul de adult. boli.E. Acantocefaloza În mică măsură un alt parazit ( Metechinorhyncus truttae ) având ca gazdă intermediară răcuşorul ( Gammarus pulex ) provoacă leziuni în intestinul păstrăvului curcubeu în faza de puiet. 9. IV. acesta fiind însă mai rezistent la boală.se prin consumarea viermelui de către peşte.F.Furunculoza ( Furunculosis ) Este una din cele mai periculoase.I. ciclul închizându.25 mm.U. 10. întrucât sunt infestaţi şi păstrăvii cu acest parazit se recomandă evitarea hrănirii păstrăvilor cu peştii cruzi.017-0. Ca profilaxie. Aceasta trăieşte în apă în materiile organice de putrefacţie şi atacă îndeosebi păstrăvul indigen şi fântânel dar şi păstrăvul curcubeu.C. provocată de o bacterie denumită Aeromonas salmonicida. Capilaroza hepatică Este dată de parazitul Capillaria eupomotis ( Ghittino ) lung de 5-25 mm şi lat de 0. Cinegetică Proiect de Diplomă 8. trăieşte în intestinul unor păsări de baltă şi are ciclul de dezvoltare ca şi aceasta.Universitatea „Transilvania” Braşov . ca şi Sanguinicola. Boli provocate de bacterii 1. 76 . trece în intestinul unui vierme acvatic unde se dezvoltă larva.

deficienţei în acid falic în hrană. ca provenienţă ea asemănându-se simptomatic mult cu boala Columnaris.ERM Este o boală bacteriană produsă de Yersinia rukeri o bacterie ce aparţine familiei Enterobacteriaceae. când apar pete roşii hemoragice în toată vavitatea bucală. lumina prea puternică a bazinelor. care apare alb murdară. subnutriţiei. manifestându-se prin decolorarea şi apoi umflarea branchiilor şi tumefierea lor prin depunerea de substanţe între lamele. traume mecanice.E.F. În apă caldă leziunile apar în 24 ore iar mortalitatea după 48-72 ore ( Davis 1961 ) în deosebi la o temperatură ridicată cu aer uscat. Boala enterică „gură roşie” ( nteric Redmouth Disease ) . cu ulceraţii care ajung să 77 . Necroza cozii şi a aripioarei dorsale Este o boală mai putin cunoscută.C. Boala branchiilor Este rar întâlnită la noi fiind în general caracteristică aglomerărilor mari de puieti şi a apelor bogate în suspensii organice sau de altă natură.Universitatea „Transilvania” Braşov . 12. 4. 5.U. branchii de culoare roşie. Ea are la origine infecţii datorate suprapopulării. Atacă de obicei puietii de o vară. Se deosebeşte de Columnaris prin aceea că atacă mai întâi înotătoarea adipoasă care devine alburie şi apoi coada.I. Boala columnaris Este o boala de apă caldă ( 21 oC ) dată de o bacterie ( Condrococcus columnaris ) de natură epizootică. apă şi bazine murdare etc.Caracteristic bolii în stadiul de leziuni externe este aşa-numita „gură roşie”. Cinegetică Proiect de Diplomă 11.

în faza avansata aceasta rămânând doar un ciot. respectiv 1-2 litri/sec. La noi boala apare la puieţii spre sfârşitul primei veri şi evoluează şi în a doua vară dacă boala nu este tratata. 78 . aproape inexistentă la puieţii hrăniţi corespunzător cu hrană umedă cu adaos de drojdie de bere si morcov ras. însăşi evoluţia bolii fiind controversată. Fiind o boala de mediu profilaxia ei este usor de facut prin mentinerea curătenei în troci şi apoi în bazine. Nu se cunoaste cu precizie sursa contaminării. Boli provocate de factori de mediu şi de alimentaţie. Fiind vorba de o boală bacteriană. Necroza aripioarei dorsale Se caracterizează prin erodarea partială sau totală până la dermă a aripioarei dorsale. Să nu se confunde cu necroza aripioarei dorsale. prin atribuirea raţiilor normale de hrană pentru dezvoltarea normală a puieţilor şi prin atribuirea unui debit suficient în bazine.I.F.E. S-a constatat că boala este mult mai rară. V. suspensiilor mari şi depunerilor de substanţe organice din bazine şi uneori a unor componenţi sau mai biune zis a lipsei unei vitamine din hrana granulată. mai mare când apa a depăşit 17oC temperatură. cura de sulfamidă şi antibiotice dă bune rezultate. Ca tratament se recomandă băi cu sulfat de cupru 10 g la 200 litri apă timp de 1-2 minute la interval de 24 ore sau tripaflazină 1 g la 100 litri apă mai multe zile până la vindecare. Se datoreste densităţii mari de puieţi în bazine. 1. la nivelul dorsalei se produc răni datorate ataculi de bacterii sau de diverşi paraziţi. care rămâne doar un ciot. De multe ori în stadiul avansat al bolii.C. Cinegetică Proiect de Diplomă distrugă carnea până la radiile pedunculului codal.Universitatea „Transilvania” Braşov . în acest caz dând mortalităţi mari.U. la 1 000 puieti.

E. Acolo unde a fost semnalata boala trebuie ameliorat continutul de oxigen din apă. Boala bulelor de gaz ( Gas Bubble Disease ) Apare frecvent la alevinii de păstrav.I.U. umflarea abdomenului. slăbesc şi mor prin blocarea principalelor vase de sânge. în epiteliul branchial. Pseudomonas. înotul pe o latură în troci. boala evoluînd letal.C. capătă o culoare închisă. Apare ca rezultat al relaţiei dintre factorii constituţionali ( reproducători în limite largi de vărste.Universitatea „Transilvania” Braşov . fie de 6-7 ani ) şi mediali ( variatii bruste de temperatură. mai ales în prima lună de viata în troci. 79 . în diferite organe interne şi în sânge. înoată la suprafata apei. Hidropiaza sacului vitelin ( Blue sac disease ) Este o boală răspândită la alevinii de pastrav indigen şi păstrav curcubeu. Se recomandă pentru evitarea unor urmări neplăcute. Se considera ca ar fi cauzata de prezenta mare în apă a unor cantităti mari de gaz carbonnic. a cristalinului.F. Se caracterizeaza prin aparitia unor vezicule pline cu gaz în regiunea gurii. coloraţia vie a lui şi cu puncte mici. Cinegetică Proiect de Diplomă Când boala este înaintată provocând ulceraţii se grefează la baza dorsalei o serie de bacterii de tip Aeromonas. în cavitatea orbitală. 3. a corneei. de debite. azot sau alte gaze dizolcate. presiunea acestuia să nu depăşească 1. fie foarte tineri. Puieţii bolnavi sunt inactivi. calitatea necorespunzătoare a apei şi traumatisme atât în timpul reproducerii cât şi pe parcursul perioadei de incubare ).5 atm. Caracteristic acestei boli ese pozitia verticală a puietilor în incubatoare. ieşirea ochilor din orbite şi îngrămădirea puieţilor la sita de evacuare. Condroccus şi diverşi parazişi. ca în cazul transporturilor peştilor vii cu oxigen. Pe acest teren actionează slăbit metabolic şi solicitat al alevinlor actionează secundar şi bacteria Diplobaccillus liqurfaciens piscium. 2.

mai ales vara şi a granulelor expirate. 5. Mortalitatea se declanşaza obisnuit iarna în timpul îngheţului. Cinegetică Proiect de Diplomă 4. lipsa de vitamine. În ultimul timp prin hrănirea efectivelor cu hrană din import.E. 6. Tulburări din lipsă de vitamine Se datorează ca urmare a hrănirii lor cu hrană săracă în vitamine.I. echilibrată continuu.DLH Are răspândire destul de întinsă la pastrăvul curcubeu. motiv pentru care efectivele trebuie conduse din timp la o creştere normală prin hrăniri cât mai variate zilnic şi în raţiile prevăzute. 7.Universitatea „Transilvania” Braşov . Gastroenterita este boală de natură alimentară cauzată prin consumul deşeurilor intrate în putrefacţie.F. cu evoluţie lentă şi de lungă durată ducînd la îmbolnăvirea ficatului. ca urmare a creşterii în regim artificial orin uniformizarea hranei. se manifestă prin slăbirea peştilor. boala apare rar şi numai la peştii hrăniţi în salturi. la schimbari bruşte ale temperaturii în aer şi apa. necorelarea raţiilor alimentare cu vârsta şi temperatura. Remediu nu există.U. scăderea poftei de mâncare ducând de multe ori la moarte. Este considerată o deficienţă alimentară. 80 . Degenerescenţa lipoidă a ficatului ( Fatty liever ) . Tulburări datorate pH-ului acid sau alcalin.C.

VI. Procesul de mortalitate din timpul incubarii icrelor se datoreste atacului de mucegai ( Saprolegnia ).C. tratarea icrelor.I. în păstrăvăriile cu densităţi mari. 81 . La noi boala nu a fost semnalată până în prezent.E.F.2 Măsuri profilactice Există numeroase metode de profilaxie şi chiar dacă ne repetăm descriindu-le socotim necesar acest lucru pentru ca fiecare păstravar sa le poată însuşi cu uşurinţă şi să le poată aplica eficient.U.6-8. mai puţin în cele alimentate cu apă de izvor şi mai mult în cele cu apă de pârâu. Boli provocate de virusuri ( inexistente la noi ) 1. 6. Septicemia hemoragică virală ( Viral Haemorragic Septicemia ) VHS Este una din cele mai periculoase boli ale păstrăvului cunoscută până acum. apa cu pH necorespunzător poate fi suportată pe o scurtă durată. E frecventă la păstrăvul curcubeu.Universitatea „Transilvania” Braşov . Cinegetică Proiect de Diplomă Păstrăvul se dezvoltă normal într-o apă cu pH având valori cuprinse între 6. Necroza infecţioasă a pancreasului ( Infectious Pancreatic Necrosis ) . a. În general apele noastre de munte ( izvor ) au pH-ul cuprins între 6. 2.5-8.IPN Este boală infecţioasă virotică răspândită mai ales în crescătoriile americane.

Universitatea „Transilvania” Braşov . Data primului tratament : la 24 ore după fecundare. Cinegetică Proiect de Diplomă Pentru evitarea instalării mucegaiului. apa va fi oprită. Perioada de tratare: de 2 ori pe săptămână şi uneori de 3 ori ( în cazul apelor mai puţin limpezi ). Verdele de malachit este o sare de cupru sub formă de cristale verzi cu puternice proprietăţi colorante.F. apa care alimentează icrele trebuie să fie cât mai limpede. în practică. motiv pentru care utilizarea lui se face cu precauţiune. întrucât devine toxică. nu este recomandat în tratamentul icrelor şi alevinilor. întrucât pătează hainele fara sa se mai poată fi curăţate. Timpul de expunere : 20-30 minute. de fabricatie românească. datorită conţinutului ridicat de zinc. Modul de utilizare a verdelui de malahit deşi a fost descris la capitolul „incubarea icrelor” îl amintim şi aici : Concentraţia este de 1 g la 200 l apă. Întrucât icrele moarte sunt atacate de ciupercă chiar şi în cazul apei limpezi.C. Verdele de malahit se livrează în flacoane de 10 – 100 g şi se poate păstra nedesfacut mai multi ani. Produsul Colorom.E. În timpul tratamentului. icrele trebuie tratate periodic cu un fungicid. Soluţia se prepară în găleţi din lastic şi nu din tablă de zinc sau zincată şi nu se păstreză de la o zi la alta. După scurgerea celor 20-30 minute se va da drumul la debitul normal.I. cel mai bun dovedindu-se a fi. Data ultimului tratament : la încetarea ieşirii primilor puieţi. 82 . verdele de malahit. lăsând doar un fir subţire care să ajute la omogenizarea soluţiei din incubator. Produsul utilizat în păstrăvăriile noastre este de fabricaţie daneză.U.

După ieşirea din icre.F. După trecerea celor 20-30 minute se va da drumul la apă normal.Universitatea „Transilvania” Braşov .C. În cazul în care hrănirea puietului se face corect iar igiena din troci este normală. Data primului tratament : după ecloziunea totală a puietului în fiecare incubator. Tratarea alevinilor şi a puieţilor.0 litri soluţie. Intervalul de tratament : 3 – 4 zile.I. Se amestecă bine si apoi se toarnă cu ajutorul unei căni în fiecare incubator.5 g substanţă. pe toată suprafaţa lui. Măsurile profilactice sunt mai utile acum ca oricând pentru a reduce la maximum pierderile. 83 . fiecare incubator va primii aproximativ 0. La fiecare tratament se va prepara o soluţie nouă. Timp de expunere : 15 minute în incubator. 30 minute în troci. Pentru economisirea substanţei se va goli jumătate din apa incubatorului prin scoaterea dopului de curăţire şi respectiv prin oprirea alimentării.U.800 – 1. uniform.4-0. b. Concentraţia băii este de 1 g la 200 litri apă. Data ultimului tratament : la trecerea puietului din troci în bazine. Când din adâncimea totală a apei de 30 cm vor rămâne numai 15 cm. Dat fiind faptul că soluţia astfel pregătită are o concentraţie de 1 g la 2 litri apă şi că 80 – 100 litri apă din incubatorul Wacek este necesar 0. mortalitatea acestuia este dată numai de parazitozele menţionate. după ce s-a oprit alimentarea cu apă. Cinegetică Proiect de Diplomă Se prepară într-o găleată de 10 l solutie concentrată conţinînd 5 g substanţă.E. Băile cu verde de malahit se fac la alevini pentru prevenirea atacului saprolegniei şi a costiei. alevini şi apoi puieţii sunt supuşi atacului a numeroşi paraziţi sau microbi. astupăm orificiul de curăţire şi distribuim soluţia în cantitate de 400 – 500 ml.

într-o soluţie preparată anume. prin călugăr în canalul de evacuare.U. Puieţii sunt ţinuţi la post fără hrană. puietului nu i se va administra hrană. Sulfatul de cupru se dizolvă într-o troacă 50 g la 100 litri apă si se adaugă 1-2paahare oţet de vin pentru a dispare culoarea albastră a soluţiei. Concentratia de substanţă din import este de 300 mg /m3 apă. indiferent de natura substantei sau operatiunii puieutul va fii tinut la ajun cel putin 24 ore inainte. Concentratia băii este de 300-600 mg substanţă la un m3 apă. Pe toată durata când apa din bazin are culoarea verde.I. îndeosebi a Costiei.F.C. tratamentul se efectueaza în orele dimineţii.E. Cinegetică Proiect de Diplomă Tratamentul profilactic cu verde de malahit se face obligatoriu şi pentru preântâmpinarea infestării cu Ichtyophtirius a puietului trecut în bazine. foarte eficiente în cazul paraziţilor externi. fie prin introducerea alevilnilor sau puieţilor. Timp de expunere : 3-4-ore cu oprirea apei. în troacă. cu minciog cu tot. În anii cu primăveri şi veri timpurii. ultima metodă fiind cea mai indicată. Înaintea fiecărui tratament. se efectuează fie direct în troci. Periodicitatea tratamentului: o dată sau maxim de 2 ori pe săptămână. În bazin se lasă numai un firicel de apă pentru ca puietul să nu sufere de lipsă de oxigen. Se iau cu ajutorul minciogului de tifon şi se introduc. deci cu apă caldă ( 16o ) tratamentul începe la mijlocul lunii iunie. timp de 1 lună. cu ajutorul minciogului. Băile cu sulfat de cupru. Se ţin aici – 84 . Data ultimului tratament : 31 iulie. ca la toate tratamentele minimum 24 ore. Data primului tratament : până la 1 iulie. După tratament ( 3-4 ) ore se dă un curent puternic de apă în bazin si se asigură circulatia pe fund a acesteia pentru ca eventualii paraziţi desprinşi de pe puieţi să fie antrenaţi. Se utilizeaza ( în bazine ) verdele de malahit de fabricatie indigenă ( Colorom – Codlea ) fiind mai ieftin si mai usor de procurat.Universitatea „Transilvania” Braşov .

I. dozele de mai jos fiind socotite la această ultimă concentraţie. 85 . până când se agită puternic între ei. Eliberarea apei în râu se face prin introducerea unui debit calculat astfel încât să schimbe întreaga cantitate de apă din bazin în numai puţin de 24 ore. Tratamentul în cazul paraziţilor externi ( costia. Formolul care este tulbure sau are depuneri pe fundul vasului în care este păstrat nu se utilizează în piscicultură. precum şi la păstrarea pieselor moarte. indicat îndeosebi la păstrăvii di vara a doua în cazul necrozei aripioarelor dorsale. Doza este de 50 g la 1000 l apă.5 g la 1000 l apă timp de 1 oră. se face timp de 15-20 minute. este dăunătoare. De regulă. Soluţia eliberată brusc în râu poate provoca moartea peştilor şi a faunei acvatice din liber. iar cel folosit la tratamente în pepiniere. utilizat cu bune rezultate la dezinfectarea incubatoarelor înainte de depozitarea lor. cu o concentraţie de 0.E. Formolul.Universitatea „Transilvania” Braşov .500 l formol la 1000 l apă. Se recomandă păstrarea lui la temperatură de 10-15 oC . Cinegetică Proiect de Diplomă în minciog – între 10 şi 50 secunde. Tratamentul în bazin.U. a trocilor de beton şi a bazinelor. cu menţinerea ei în bazin minim 24 ore. pentru a putea fi utilizat trebiue păstrat la întuneric. obişnuit de 29%.C. saprolegnia ) este atât preventiv cât şi curativ şi se face în prima lună de existenţă a alevinilor. Formolul este un bun dezinfectant. Se va avea grijă ca baia preparată să nu fie folosită până la epuizarea oxigenului din apă. respectiv dacă puieţii repuşi în troacă cu apă curată se întorc cu burta în sus. Sulfatul de cupru este indicat şi în combaterea algelor verzi şi a vegetaţiei mărunte din bazinele fără peşte. ferit de frig şi de căldură. Concentraţia băii este de 0. soluţia dintr-o troacă ( circa 200 litri ) se foloseşte numai 1-2 ore. Formolul livrat în farmaciile noastre are o concentraţie de 40%.F. Baile cu formol se utilizează în combaterea paraziţilor externi – costia şi saprolegnia – si a germenilor microbieni. O baie prea lungă.

mai devreme în cazul băilor cu hipermanganat şi formol şi mai târziu în cazul băilor cu verde de malahit şi sulfat de cupru. zilnic. întrucât formolul se imprimă în lemn şi devine toxic la o imediată utilizare. Pentru dezinfecţia trocilor si a bazinelor din beton. 1 bulgăre de 0.U.F.50 kg de sulfat de cupru.E. în proporţia de 0. După un timp de stagnare de 12 ore sau ( în caz de suprafată mare ) după frecarea pereţilor cu peria. aceasta trebuie să respecte concentraţiile date mai sus şi timpul de expunere prescris.I.25 –0. Băile cu permanganat de potasiu sunt utilizate îndeosebi pentru dezinfecţia trocilor şi a bazinelor cu sau fără peşti. iar hrănirea nu va începe mai devreme de 3-6 ore. Unii păstravi introduc în canalul de alimentare. Data primului tratament : la trecerea în troci ( la începutul hrănirii ). 86 . concentraţia este de 1 litru formol la 100 l apă.Universitatea „Transilvania” Braşov . dozajul este de 6-7 g permanganat ( cristale ) la litru.C. Dezinfecţia bazinelor se face utilizând şi varul nestins. Pentru primul caz.250-0. iar prima masă i se atribuie în interval de 3 ore de la tratament. în vederea depozitării lor. Oricare ar i tratamentul profilactic aplicat. Perioada de tratament 1 dată pe săptămână timp de 1 lună.500 kg /m2. Incubatoarele şi trocile din lemn nu se dezinfectează cu formol decât după terminarea procesului tehnologic. Puietul se tine la post 24 ore înaintea fiecărui tratament. Perioada de tratament : o dată pe săptămână timp de 1 lună. aceasta constituind un bun dezinfect preventiv pentru bazine. se lasă apa să curgă cu cel puţin 5 ore înainte de introducerea peştilor. Înaintea fiecărui tratament puietul va fi ţinut la post minimum 24 ore. Cinegetică Proiect de Diplomă Timp de expunere : 30 minute.

0 Nutra 0 Nutra T Classic PI Classic PII Total 0-10 11-30 31-60 61-90 91-120 121-150 151-180 0.0 37 140 160 125 867 Nutra 2. în acest moment este nevoie ca peştele să fie valorificat.I. si atunci greutatea medie a unui păstrăv va fi de 180 grame.8 336 534 1040.4 1321.60 2.26-0. Deci cantitatea de hrană folosită la această vârstă va fi de 180 kg pe zi.2 2451.2 88.61-6.U. Costuri estimative Din capitolul IV de la calculul necesarului de icre pentru eclozat se ştie că până la 6 luni de zile dispunem de aproximativ 92704 buc puiet.2 ani ( când se preconizează că întreaga producţie va fi valorificată ) îi corespunde un efectiv de cca 53000 buc peşte având greutatea cuprinsă între 40g – peste 400 g.10 6. 180 zile ) Tabel 21 Zile de hrănire Greutatea peştilor(g) Cantităţi de hrană în bazine Nutra 4.6 Notă: datele din tabelul de mai sus pot varia în timpul perioadei precizate. determinarea hranei necesare pentru consum se va face în fiecare lună după o măsurare a greutăţii păstrăvului ţinând cont de raţiile furajere ce se administrează în funcţie de temperatură si greutate.13-0. dacă presupunem că intregul efectiv va avea 10 t ( capacitatea păstrăvăriei ). In practică lucrurile nu stau chiar aşa.25 0.80 0.4 Classic =1.3 Necesarul de hrană şi medicamente.2 67.81-2.Universitatea „Transilvania” Braşov .01-24 24-40 28 37 140 285 867 467 634 1101 2043 2043 Total 4501kg =5839 USD Preţ /kg (USD) Nutra =2. 87 .F. ceea ce corespunde cu atingerea capacităţii maxime de producţie a păstrăvăriei.11-12 12. Cinegetică Proiect de Diplomă 6. Tabelul următor prezintă cantităţile de hrană pe sortimente necesare creşterii a efectivului amintit până la greutatea de 40 g /buc ( cca.0 28 Nutra 3. Perioadei de la 6 luni la 1.C.E.

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

Aceste raţii au fost prezentate la capitolul în care s-a prezentat hrana ce se foloseşte în păstrăvărie, cantităţile de furaj în funcţie de sortiment şi greutate pe zi vor fi următoarele: Pentru 1 păstrăv cuprins între 40-130g este nevoie de cca. 1,33 g furaj/zi = 55 lei ( calculul s-a făcut pentru un păstrăv de 70 g ) Pentru 1 păstrăv cuprins între 130-400g este 1,8g furaj pe zi = 72 lei ( calculul s-a făcut pentru un păstrăv de 180 g ) Necesarul de medicamente este de: • 700 g Flubactin ( 20 USD Kg )/ciclu productiv; • 500 g Oxitetraciclină ( 20 USD kg )/ciclu productiv. Acestea sunt medicamentele cele mai eficiente care s-au folosit în ultimul timp, cantităţile de mai sus fiind extrase din registrul păstrăvăriei. Se mai pot folosii şi alte produse farmaceutice( enunţate la profilaxia bolilor ), dar Flubactinul şi Oxitetraciclina pot înlocui cu succes toate aceste substanţe fiind preferate de lucrătorii păstrăvari.

88

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică

Proiect de Diplomă

Cap VII
Memoriu economic, capacitatea de producţie, valoarea producţiei marfă. Calculul preţului de cost

7.1 Memoriu economic al investiţiei propuse a se realiza Pentru realizarea sistemului de supraveghere şi control este nevoie de o investiţie destul de importantă. Astfel, va fi nevoie de achiziţionarea următoarelor produse ( componente ale instalaţiei ) :
Tabel 22

Denumire produs

U.M ( buc/m )

Valoare ( cu TVA ) ( USD )

Total

PC Convertizor semnal Placă achiziţie automatizată Softul Senzori O2 Senzori pH Senzori to Electrovalve Sursă energie PC Cablu optic pentru sistem automatizare Electrocompresor Grup electrogen Regulatoare aer Distribuitor aer bazine Ventile aerisire
Teu pexal 26x26x16 Teu pexal 16x16x16

1 1 1 1 20 20 20 20 1 600 m 1 1 2 20 333 10 10 2

700 500 1250 200 20 20 20 15 300 2 USD/m 800 1000 70 40 4 4 4 10

700 500 1250 200 400 400 400 400 300 1200 800 1000 140 720 1333 40 40 20

Manometre presiune

89

Universitatea „Transilvania” Braşov - C.U.F.E.I.

Cinegetică 299 190

Proiect de Diplomă Bară pexal Ø26 Bară pexal Ø16 130 125 Total 2,3/m 1,5/m 10.332USD

Preţurile de mai sus sunt cu TVA, fiind cele mai recente ( valoare de magazin ), însă valoarea lor poate scădea dacă instalaţia propusă va fi realizată de o firmă specializată în domeniu, pentru o scădere a preţului investiţiei recomandându-se realizarea unei licitaţii. În calculul făcut mai sus nu s-au inclus cheltuieli referitoare la manoperă, transport, cheltuieli directe, indirecte, care pot apărea pe parcursul realizării investiţiei etc. Sistemul respectiv în primă fază poate renunţa la senzorii de pH şi temperatură, precum şi la grupul electrogen, acestea putând să fie introduse în viitor ca părţi integrante ale sistemului. De asemenea dacă acest funcţionează la cerinţele proiectate, sistemul de monitorizare cu senzori şi control cu electrovalve poate fi extins şi la celelalte bazine, prcum şi la casa incubatoarelor şi trocile de creştere. Deşi pare costisitoare, această investiţie are marele avantaj că poate da o siguranţă în exploatarea păstrăvăriei, mentinând producţie peşte pe ciclu ). Investiţia se poate amortiza în câţiva ani, având în vedere eficienţa pe care o va conferi procesului tehnologic, totodată mărind capacitatea de producţie a păstrăvăriei ( dublând-o chiar ). 7.2 Calculul preţului de cost Pentru calculul preţului de cost pe kg păstrăv trebuie luati în considerare o multitudine de factori care intervin în desfăşurarea procesului tehnologic, avându-se în păstravaria la standardele proiectate ( 10 t

90

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Specificaţie UM. x 100000 4406 Valoare (lei) 30721120 54700000 135164362 14011056 1973949 20159949 10619255 2500000 277849691 27136613 10845645 37991250 315140949 47376142 363217091 69011247 432228330 Materiale buc Material genetic ( icre buc embrionate ) Hrană granulată kg Energie Cheltuieli cu telefonul Cheltuieli indirecte Amortisment Taxă şcolarizare Total materiale Manoperă Cheltuieli 40% Total manoperă Total cost secţie Profit 15% Preţ producţie TVA 19% Total cheltuieli Efectivul real : 4600kg/50300buc Preţ vânzare : 93962 lei/kg Cantitatea de păstrăv existentă la 01. 91 .01. luându-se în calcul şi sporul de creştere înregistrat de 1 Kg hrană pe 1 kg peşte.Universitatea „Transilvania” Braşov .I.E.2002 a fost stabilită prin probă de cântar.F. de la inventarierea precedentă ( 11.2002. precum şi realizarea unui profit corespunzător 01.U. În continuare se prezintă o calculatie de preţ valabilă la efectivele de păstrăv din Tabel 23 Nr.01.2001 ) şi până la 01. Cant. acoperirea obligaţiilor catre furnizorii de servicii.2002: ( minim 15%).01.C. Cinegetică Proiect de Diplomă vedere acoperirea tuturor cheltuielilor referitoare la asigurarea parametrilor corespunzători.11. precum şi catre buget.

000 lei/ciclu.U.000 lei/ciclu producţie ( 1-1.E.620.F. înregistrând un profit de 140. rezultă că valoarea producţiei piscicole se cifrează la 939.C.I.3 Valoarea producţiei marfă Avându-se în vedere faptul că păstrăvăria poate produce 10t peşte ( pe ciclu productiv ) şi că 1 kg peşte = 93962. Cinegetică Proiect de Diplomă 7.Universitatea „Transilvania” Braşov . 92 .2 ani ).943.

Universitatea „Transilvania” Braşov .C. putându-se calcula cu următoarea formulă: D = I/B D = durata. Păstrăvăria Ianca este situată în zonă de câmpie la 50 m altitudine. duce la eliminarea unor riscuri de îmbolnăvire ca urmare a lipsei din alimentaţie a unor nutrienţi necesari unei bune dezvoltări. Cinegetică Proiect de Diplomă Capitolul VIII Concluzii Faţă de alte păstrăvării situate în zone montane cu variaţii mari ale condiţiilor geoclimatice. 93 . acest păstrăv. ceea ce face ca accesibilitatea să fie maximă în orice perioadă din an.F. putând astfel ca pe perioada întregului an să se înregistreze un proces de hrănire-asimilaţie al păstrăvilor nemaintâlnit în multe păstrăvării din ţară. sistemul respectiv având menirea de asigurare a debitului de oxigen necesar desfăşurării procesului tehnologic. neînregistrându-se temperaturi foarte joase. elimină o serie de neajunsuri privind alimentarea bazinelor cu oxigen.E. Durata de recuperare a investiţiei ce se va realiza este relativ scurtă. Punerea în funcţiune a sistemului automatizat de monitorizare şi control. Folosirea hranei granulate din import de foarte bună calitate.U. Faptul că se preferă importul de icre direct embrionate din Danemarca din specia „Păstrăv danez” duce la folosirea în procesul tehnologic al unui material genetic de înalte calităţi productive. eliminându-se astfel şi dereglările genetice. fiind mai rezistent la boli.I. ducând chiar la o mărire a capacităţii de producţie. De altfel raportul conversiei hranei consumate în masă corporală este foarte mulţumitor ( 1:1 ). totodată având şi un procent de asimilaţie mai bun decât clasicele reţete de hrană pentru păstrăv ( indicele de conversie este de 1:1 ). are un interval optim de hrănire mai mare ca alte specii de salmonide. şi este mai puţin pretenţios la calităţile apei.

Beneficiile se calculează prin diferenţa dintre valoarea producţiei globale şi cheltuielile de producţie. 94 . reducând considerabil riscul întreruperii fluxului tehnologic. ceea ce va face ca acesta să fie accesibil mai multor pături sociale. Folosirea medicamentelor de ultimă generaţie : Flubactin şi Oxitetraciclină face ca să se realizeze o mai bună profilaxie a bolilor. memaiconstituind un produs alimentar de lux.E. B = beneficii.Universitatea „Transilvania” Braşov .C. În viitor. prin încheierea unor contracte serioase de livrare a peştelui se va asigura o continuitate a ciclului productiv fără a se recurge la compromisuri privind cerinţele peştilor la parametri apei. ducând la realizarea unei desfaceri sigure şi permanente. Calculele de mai sus sunt valabile numai dacă producţia de păstrăv valorificabilă pe an rămâne cifrată la 10 t.U. B = 117087381 ( 3443 USD ) Deci D = 10 332 / 3443 = 3 ani.I. sisteme de monitorizare şi control ) în viitor se va ajunge la o scădere a preţului de cost pe kg peşte. încurajând astfel consumul mare de păstrăv la nivelul populaţiei.F. Cinegetică Proiect de Diplomă I = valoarea investiţiei proiectată. medicamente. Utilizând materiale de intreţinere şi productie de ultimă generaţie ( hrană.

1982 ) . Cinegetică Proiect de Diplomă Bibliografie : • * Amenajamentul O. Catalog produse 2002 S.F. 2001.VII Perdele. – Cultura Vânatului şi Salmonicultură –curs ( „Universitatea Transilvania” Braşov.E.U. – Amenajarea şi Exploatarea Apelor Interioare Piscicole. htpp://www. 95 .P. • Decei Paul – Creşterea Salmonidelor ( ediţia a II a. htpp://www. – Cultura Vânatului şi Salmonicultură – îndrumar ( „Universitatea Transilvania” Braşov. Cimpoia Al – Instalaţii de Ventilare şi Condiţionare a Aerului ed. Timpuri Noi S.”Gnomes Land” – Bucureşti.I.Universitatea „Transilvania” Braşov . • Negruţiu A.. • Bârcă Gh. şi Classic.ro.A Bucureşti. • • • • * Firma Romavet Bucureşti – date tehnice privitoare la hrana granulată Nutra htpp://www. Geo Strategies .C. 1982 ) .. • • • * * * Catalog de produse Valrom Industries 2001. Intercontrol.. Ploscaru R. Şoileanu B. editura Terra Design.S.C.ro. 2001 ). Catalog produse Romstal 2001. ed. * * * • Marinescu V. • Cristea Al. Corabia – U.Principalele boli ale salmonidelor din unităţile de creştere. • Negruţiu A.rainbow trout. • Macoveschi I. 1978.. . senzori + placi achiziţie. – curs Colegiu Cinegetic la Creşterea Intensivă a Salmonidelor 2001-2002.com.

1964. R. 2. 3.Universitatea „Transilvania” Braşov . 96 . indicativ I6-98. – Igiena Piscicolă. electronist. dl Ştefan Dumitru –instalator – proiectant autorizat instalaţii gazeapă.E. 1987.Registrul păstrăvăriei.Îndrumătorul Instalatorilor ed. • * Păstrăvăria Ianca.F. Niculescu N. • Voinescu V.U. • Pojoga I. Negriu – Piscicultura Practică. dl Şerban Marian – ing. informatică aplicată. – Piscicultura.I. Cinegetică Proiect de Diplomă • Normativul pentru proiectarea si executare sistemelor de alimentare cu gaze. • Proiectul de înfiinţare al Păstrăvăriei Ianca. dl Hădade Gheorghe – ing.C. • Rădulescu I. Mulţumiri pentru sprijinul acordat : 1.. Lazărescu L. • Pojoga I.