P. 1
Cadpl MEF

Cadpl MEF

|Views: 6|Likes:
Published by alexandra_dutescu
info
info

More info:

Published by: alexandra_dutescu on Jan 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/25/2014

pdf

text

original

Cap. 8.

Sisteme de bare şi grinzi sudate
8.A. Cadre plane
A. Caracteristici principale ale elementului grindă plană 2D (Fig. 8.1):
1. este generat de două noduri I şi J;
2. are trei grade de libertate pe nod (GLN = 3), deplasări pe direcţia X şi Y
(UX, UY) şi rotire în jurul axei Z (RZ);
3. reprezintă o bară dreaptă, cu proprietăţi uniforme de la un capăt la celalalt,
încărcată cu forţe axiale, tăietoare şi momente încovoietoare la capete. Elementul nu
modelează corect barele cu pereţi subţiri iar secţiunea este simetrică faţă de axa y
(sau axele y şi z sunt axe principale);
β σ
Fig. 8.1: Elementul grindă plană (BEAM 2D)
4. elementul poate fi folosit pentru modelarea grinzilor plane, a barelor
articulate plane, arcuri lamelare etc;
5. matricea de rigiditate în coordonate globale este:
] T ][ k [ ] T [ ] K [
e T e
· , (8.1)
în care:
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
]
1

¸


− −

·
2 2
z
2
z
2
2
z
2
3
z e
L 4 L 6 0 L 2 L 6 0
12 0 L 6 12 0
I
AL
0 0
I
AL
L 4 L 6 0
SIM 12 0
I
AL
L
EI
] k [
;
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
1
]
1

¸

·
] λ [ 0
0 ] λ [
] T [
;
1
1
1
]
1

¸

− ·
1 0 0
0 l m
0 m l
] λ [
;
şi l = cosβ; m = cos(
β
2
π

) = sinβ.
6. uzual elementul este denumit BEAM 2D.
B. Date legate de element
1. aria transversală a secţiunii barei - A;
2. momentul de inerţie al secţiunii faţă de axa z a sistemului de axe local - Iz;
(3). înălţimea - H (sau H
1
şi H
2
) pentru calculul tensiunilor;
(4). coeficientul Fiz al efectului forţei tăietoare asupra deplasării, dacă acesta
nu se neglijează.
C. Date despre materialul elementului
1. modulul de elasticitate longitudinal - E;
(2). coeficientul de dilatare termică - α;
(3). densitatea materialului - ρ;
(4). acceleraţia gravitaţională g sau greutatea specifică - γ = ρg.
D. Date despre încărcări
1. blocaje la translaţie în direcţia X - BX, Y - BY şi la rotire Z - BZZ;
2. forţe la noduri în direcţia X - FX, Y - FY şi moment pe direcţia Z - MZ;
(3). deplasări şi rotiri impuse pe orice direcţie;
(4). temperaturi în noduri sau pe elemente, se pot declara temperaturi diferite
pe feţele y = -H
2
şi y = +H
1
;
(5). forţe de inerţie generate de câmpul gravitaţional (pentru care sunt
necesare ca date de intrare ρ, g direcţia şi sensul gravitaţiei), sau generată de
mişcarea de rotaţie uniformă (pentru care trebuie precizate axa de rotaţie şi viteza
unghiulară ω).
(6). presiuni pe element (declarate ca forţe distribuite liniar pe porţiuni din
lungimea barei). Aceste forţe de pe element se reduc la nodurile elementului prin
forţe şi momente “echivalente”. Două cazuri mai des întâlnite de reducere se prezintă
în Fig. 8.2. Se observă că forţa distribuită se reduce la noduri ca forţă concentrată dar
şi ca moment concentrat datorită echivalării în concordanţă cu principiile MEF.
E. Rezultatele analizei
1. deplasările nodale DX, DY şi rotirea RZ;
82
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
2. eforturile din bare: N, T, M, care sunt pozitive dacă semnul lor în nodul J
(faţa pozitivă) este plus sau minus în nodul I (faţa negativă);
Fig. 8.2: Echivalarea nodală a forţelor distibuite pe elementul BEAM 2D
(3). tensiunile în bare, calculate la noduri cu relaţiile:
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
·
− ·
+ ·
A
T
τ
σ σ σ
σ σ σ
i N min
i N max
; (8.2)
unde:
A
N
σ
N
· şi
{ }
2 1
Z
i
H , H max
I
M
σ ·
;
(4). reacţiunile din legăturile cu exteriorul.
F. Structura fişierului cu date de intrare
1. Date generale despre discretizare
NN NE
2. Date despre materiale
NMAT
MATI E
...
3. Date despre proprietăţile secţiunilor
NSECT
SECTI A Iz
...
4. Date despre noduri
NI BX BY BZZ X Y
...
5. Date despre elemente
EI I J MAT SECT
...
6. Date despre încărcări cu forţe şi momente
83
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
NF
NIF FX FY MZ
...
G. Programul de lucru
CADPLw_re.EXE
Acest program a fost conceput astfel încăt lucrează cu noţiunile (datele) de la
punctele B-E care nu sunt incluse între paranteze. Programul este de fapt
implementarea metodei deplasărilor (metoda de calcul exactă) pentru sisteme de
cadre plane ale căror bare sunt îmbinate rigid (sudate) între ele.
H. Schema logică a programului coincide cu cea prezentată în Fig. 7.2. Mici
modificări apar la calculul matricei de rigiditate conform relaţiei (8.1).
Aplicaţii
CADP1. Un stâlp din oţel (E=2.10
5
MPa) de secţiune inelară cu diametrul
exterior D =100 mm şi cel interior d = 80 mm, este ancorat prin intermediul unei
brăţări cu o sârmă de cupru (E=1,2.10
5
MPa) de diametru φ10, cum se poate urmări
în Fig. 8.3. Să se determine tensiunile σ maxime, în stâlp şi sârmă, dacă F=2 kN, şi
să se precizeze cu cât se deplasează vârful stâlpului.
Fig. 8.3: Problema CADP1 Fig. 8.4: Discretizare - CADP1
Rezolvare
Problema se poate modela în plan cu bare legate rigid între ele chiar dacă
sârma de cupru se fixează de stâlp printr-un ochi şi lucrează numai la întindere (se
poate considera rigiditatea la încovoiere a sârmei nulă). Deoarece stâlpul şi sârma au
secţiuni diferite şi sunt din materiale diferite se impune declararea a două tipuri de
materiale şi două tipuri de secţiuni. Relaţiile de calcul ale proprietăţilor geometrice
ale secţiunilor se dau în tabelul 8.3. Discretizarea minim necesară este prezentată în
Fig. 8.4. Fişierul cu date de intrare cadp1 este:
84
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
4 3
2
1.2000000E+05
2.0000000E+05
2
7.8539800E+01 0.0000000E+00
2.8274300E+03 2.8981192E+06
1 1 1 1 0.00000E+00 0.00000E+00
2 1 1 1 2.00000E+03 0.00000E+00
3 0 0 0 2.00000E+03 3.00000E+03
4 0 0 0 2.00000E+03 4.50000E+03
1 1 3 1 1
2 2 3 2 2
3 3 4 2 2
1
4 2.00000E+03 0.00000E+00 0.00000E+00
Blocarea la rotire a nodului 1 este necesară deoarece neconsiderarea
proprietăţilor de preluare a încovoierii (Iz = 0 pentru elementul 1) ar produce
matricea de rigiditate redusă singulară.
În urma rulării programului se obţine listingul:
DATE DESPRE MATERIALE
MAT E
1 1.2000000E+05
2 2.0000000E+05
DATE DESPRE SECTIUNI
SECT A Iz
1 7.8539800E+01 0.0000000E+00
2 2.8274300E+03 2.8981192E+06
NOD BX BY BZZ X Y
1 1 1 1 0.0000 0.0000
2 1 1 1 2000.0000 0.0000
3 0 0 0 2000.0000 3000.0000
4 0 0 0 2000.0000 4500.0000
ELEM I J MAT SECT
1 1 3 1 1
2 2 3 2 2
3 3 4 2 2
85
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
NOD FX FY MZ
1 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00
2 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00
3 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00
4 2.0000E+03 0.0000E+00 0.0000E+00
NUMARUL ECUATIILOR NEC = 6
SEMIBANDA MATRICII DE RIGIDITATE LB = 6
DEPLASARI NODALE
NOD DX DY RZ
1 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00
2 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00
3 4.0648E+00 -2.5769E-02 -5.9142E-03
4 1.6818E+01 -2.5769E-02 -9.7961E-03
EFORTURI IN BARE
ELEMENTUL 1
NOD 1 NOD 3
N -5.8377769E+03 5.8377769E+03
T 0.0000000E+00 0.0000000E+00
M 0.0000000E+00 0.0000000E+00
ELEMENTUL 2
NOD 2 NOD 3
N 4.8573240E+03 -4.8573240E+03
T -1.2382160E+03 1.2382160E+03
M -7.1464793E+05 -3.0000000E+06
ELEMENTUL 3
NOD 3 NOD 4
N -1.4901161E-08 1.4901161E-08
T 2.0000000E+03 -2.0000000E+03
M 3.0000000E+06 -1.5258789E-05
Se observă că deplasarea vârfului stâlpului corespunde deplasării nodului 4 şi
este u = 16,81 mm; v = -2,57.10
-2
mm şi ϕ = -9,79.10
-3
rad.
Trasând diagramele de eforturi (vezi Fig.8.5), dar şi din listingul de mai sus
se observă ca momentul maxim absolut în stâlp este 3.10
6
Nmm în nodul 3 pe stâlp
în care există şi forţa axiala N
2
= -4857,3 N, deci tensiunea maximă şi minimă în
stâlp conform relaţiilor (8.2) este:
·

+

· 50
2 , 2898119
10 . 3
4 , 2827
3 , 4857
σ
6
max
50,04 MPa;
86
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
·



· 50
2 , 2898119
10 . 3
4 , 2827
3 , 4857
σ
6
min
-53,48 MPa.
Tensiunea din sârmă de cupru este:
· ·
54 , 78
8 , 5837
σ
Cu
74,33 MPa.
Lipsa ancorei ar produce în stâlp tensiunea
2 , 155 σ
max
·
MPa, prezenţa
ancorei reduce tensiunnea de 2,9 ori.
Fig. 8.5: Diagrame de eforturi - CADP1
TEMĂ: Să se rezolve problema considerând sârma de cupru fixată rigid de stâlp.
Comparaţi rezultatele.
CADP2. Intr-o grindă formată din două profiluri U12 este fixat un scripete
prin intermediul căruia se ridică sarcina F=30 kN conform Fig. 8.6. Se cunosc a=0,8
m; b=0,4 m; E=2.10
5
MPa şi diametrul de fixare al a scripetelui d=60 mm. Să se afle
tensiunea maximă în secţiunea periculoasă a grinzii şi deplasarea axului scripetelui.
Fig. 8.6: Problema CADP2 Fig. 8.7: Deformata - CADP2
Rezolvare
Problema este foarte simplă şi poate fi rezolvată cu usurinţă folosind
cunoştinţe de bază ale rezistenţei materialelor. Scopul rezovării însa, îl constituie
modelarea cu elemente finite. Întrucât nu interesează starea de tensiuni din scripete,
87
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
modelul se axează pe studiul grinzii, ca urmare forţele din scripete se transmit la
grindă prin intermediul axului. Pentru modelarea cu elemente finite a grinzii se
neglijează gaura de fixare a scripetelui în calculul de rigiditate, dar se revine pentru
determinarea tensiunii maxime.
Pentru profile STAS caracteristicile geometrice ale secţiunilor se precizează
în diverse tabele din cărţi de specialitate [7], [17]. Pentru profilul U12 dintr-un astfel
de tabel s-a extras: A = 17 cm
2
; Iz = 364 cm
4
, .precum şi dimensiunile din Fig. 8.6.
Deoarece sunt două profile aria şi momentul de inerţie al elementelor finite se
dublează.
Fişierul datelor de intrare cadp2 este:
3 2
1
2.0000000E+05
1
3.4000000E+03 7.2800000E+06
1 1 1 0 0.00000E+00 0.00000E+00
2 0 0 0 8.00000E+02 0.00000E+00
3 0 1 0 1.20000E+03 0.00000E+00
1 1 2 1 1
2 2 3 1 1
1
2 3.00000E+04 -3.00000E+04 0.00000E+00
Rulând fişierul de mai sus se obţine:
DEPLASARI NODALE
NOD DX DY RZ
1 0.0000E+00 0.0000E+00 -1.4652E -03
2 3.5294E -02 -5.8608E -01 7.3260E -04
3 3.5294E -02 0.0000E+00 1.8315E -03
EFORTURI IN BARE
ELEMENTUL 1
NOD 1 NOD 2
N -3.0000000E+04 3.0000000E+04
T 1.0000000E+04 -1.0000000E+04
M 7.6293945E -06 8.0000000E+06
ELEMENTUL 2
NOD 2 NOD 3
N 0.0000000E+00 0.0000000E+00
T -2.0000000E+04 2.0000000E+04
M -8.0000000E+06 -3.0517578E -05
88
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
Deplasarea nodului 2, adică
corespunzătoare axului scripetelui este
0,586 mm pe verticală în jos şi 0,035
mm pe orizontală spre dreapta.
Rezultatele obţinute sunt în mm
întrucât toate datele de intrare au fost
date în unităţi de măsură generate de
[N] şi [mm]. Dacă se figurează
deformata (vezi Fig.8.7) se observă o
neconcordanţă cu realitatea întrucât
deformata este trasată tinând cont doar
de deplasările nodale (nu şi de rotiri).
Diagramele de eforturi se prezintă în
Fig.8.8, de unde se trage concluzia că
secţiunea periculoasă este cea din
stânga nodului 2 unde N=30 kN şi
M
max
=8 kNm.
Fig. 8.8: Diagramele de eforturi - CADP2
Deoarece secţiunea din dreptul nodului 2 este slăbită de gaura scripetelui în
calculul tensiunilor intervine aria A′ şi momentul de inerţie
Z
I′
:
2560 ) 60 7 1700 ( 2 A · ⋅ − · ′
mm
2
6
3
4
Z
10 . 028 , 7
12
60 7
10 . 364 2 I ·

,
_

¸
¸ ⋅
− · ′
m
4
Tensiunea maximă conform relaţiei (8.2) este:
80 60
10 . 028 , 7
10 . 8
2560
10 . 30
σ
6
6 3
max
· + · MPa.
În concluzie problema de mai sus demonstreză că pentru obţinerea unor
rezultate corecte, utilizatorul trebuie să intervină pe lângă programul de calcul.
Programe de firmă livrează ca date de ieşire şi tensiunile în elemente, dacă însă nu s-
ar ţine cont de corecţiile de mai sus, simpla citire a rezultatelor poate conduce la
interpretarea greşită a soluţiei problemei.
CADP3. O grindă de lungime L=1,6 m
este încărcată cu o sarcină uniform distribuită p
= 10 N/mm. Echivalând forţa distribuită ca
forţe şi momente concentrate la noduri,
conform Fig. 8.2a, să se calculeze săgeata şi
momentul maxim pentru:
Fig. 8.9: Problema CADP3
89
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
a) grinda în consolă (Fig.8.9.a);
b) grinda dublu încastrată (Fig.8.9.b),
folosind discretizări cu 1, 2, 4 şi 8 elemente de lungimi egale. Se dau E=2.10
5
MPa şi
secţiunea dreptunghiulară 100
×
60 [mm], precum şi valorile exacte ale săgeţilor şi
momentelor maxime:
a)
z
4
max
EI 8
pl
v ·
în capătul liber;
2
pl
M
2
max
· în încastrare;
b)
z
4
max
EI 384
pl
v ·
la mijloc;
12
pl
M
2
max
· în încastrare.
Rezolvare
Fişierul datelor pentru grindă în consola (cadp3a1) discretizată cu un element
este:
2 1
1
2.0E+05
1
6.0E+03 1.8E+06
1 1 1 1 0.00E+00 0.00E+00
2 0 0 0 1.60E+03 0.00E+00
1 1 2 1 1
1
2 0.0E+00 -8.0E+03 2.13333E+06
Diagramele de eforturi se prezintă în Fig. 8.10 iar deformata se prezintă în
Fig. 8.11.
Fişierul cu date de intrare pentru grinda în consolă discretizată cu 8 elemente
(cadp3a8) este:
9 8
1
2.0000000E+05
1
6.0000000E+03 1.8000000E+06
1 1 1 1 0.00E+00 0.00E+00
2 0 0 0 2.00E+02 0.00E+00
3 0 0 0 4.00E+02 0.00E+00
4 0 0 0 6.00E+02 0.00E+00
5 0 0 0 8.00E+02 0.00E+00
6 0 0 0 1.00E+03 0.00E+00
7 0 0 0 1.20E+03 0.00E+00
90
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
8 0 0 0 1.40E+03 0.00E+00
9 0 0 0 1.60E+03 0.00E+00
Fig. 8.10: Diagrame de eforturi CADP3a
discretizată cu 1 element
Fig. 8.12: Diagrame de eforturi CADP3
discretizată cu 8 elemente
Fig. 8.11: Deformata CADP3a discretizata
cu 1 element
Fig. 8.13: Deformata CADP3a discretizată
cu 8 elemente
1 1 2 1 1
2 2 3 1 1
3 3 4 1 1
4 4 5 1 1
5 5 6 1 1
6 6 7 1 1
7 7 8 1 1
8 8 9 1 1
8
2 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
3 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
4 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
5 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
6 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
7 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
8 0.00000E+00 -2.00000E+03 0.00000E+00
9 0.00000E+00 -1.00000E+03 3.33333E+04
91
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
Diagrama de eforturi pentru această discretizare se poate urmări în Fig. 8.12
iar deformata în Fig. 8.13.
Rezultatele complete pentru problemă se prezintă în tabelul 8.1.
Tabelul 8.1: Rezultatele aplicaţiei Cadp3
Nr. elem.
Grinda în consolă Grinda dublu încastrată
max
v
[mm]
max
M
[kNm]
max
v
[mm]
max
M
[kNm]
1 22,756 10,667 - -
2 22,756 12,267 0,47407 1,600
4 22,756 12,667 0,47407 2,000
8 22,756 12,767 0,47407 2,100
Exact 22,756 12,800 0,47407 2,134
În concluzie, pentru barele cu încărcare uniform distribuită, rezultatele
deplasărilor nodale sunt corecte în urma echivalării nodale a încărcărilor dar
eforturile sunt mai aproape de cele reale pentru discretizări cu mai multe elemente.
Dacă într-o structură există grinzi cu forţe distribuite şi nu interesează mărimile de pe
acestea, discretizarea acestora în mai multe elemente nu se justifică.
TEMĂ: Discretizaţi grida în elemente de lungimi diferite. Ce se constată ?
CADP4. O grindă rezemată pe un număr foarte mare de reazeme (teoretic
infinit) ca în Fig. 8.14 este încărcată cu o forţă F, se ştie că între momentele din
dreptul reazemelor există relaţia:
...
M
M
M
M
M
M
C
D
B
C
A
B
· · ·
Să se verifice această relaţie pentru şase reazeme, dacă a = 100 mm; E = 2.10
5
MPa;
F=288 N; secţiune pătrată 12
×
12 [mm] şi să se precizeze valoarea săgeţii maxime.
Fig. 8.14: Problema CADP4 Fig. 8.15: Problema CADP5
Răspuns:
2486 , 0 2666 , 0 2677 , 0 2679 , 0 ≈ ≈ ≈
;
·
max
v
0,5183 mm.
CADP5. Să se calculeze săgeata şi tensiunea maximă într-un arc parabolic de
secţiune dreptunghiulară 100x20 [mm], (vezi Fig. 8.15) în situaţiile: 1) capetele A şi
92
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
B articulate fix; 2) A-articulaţie fixă, B-reazem simplu, care permite deplasarea pe x.
Se cunosc E=2.10
5
MPa; L = 2 m; h = 50 mm; F = 6 kN. Să se compare rezultatul
obţinut pentru punctul 1) cu valorile teoretice pentru arcul parabolic cu L h << :
F
h
L
128
25
N
max
· ; FL
128
7
M
max
· .
Indicaţie. Din motive de simetrie modelul cu elemente finite se poate dezvolta pe
jumătate din structură. Se descompune arcul parabolic de ecuaţie ) x Lx (
L
h 4
y
2
2
− ·
în elemente drepte prin considerarea unui număr de circa 10 ÷ 40 noduri pe jumătate
din structură.
Răspuns: Pentru discretizarea cu 10 elemente pe jumătate se obţine:
1) v
max
= 3,5496 mm;
·
max
σ
129,3 MPa; 2) v
max
= 75,038 mm;
·
max
σ
450,1 MPa;
Rezultatele teoretice dau pentru tensiuni: 1)
·
max
σ
121,87 MPa; 2)
·
max
σ
450 MPa.
CADP6. Un lanţ cu 100 zale identice preia o sarcină F=250 N. Stiind că o za
are forma şi dimensiunile din Fig. 8.16 să se calculeze cât se întinde lanţul şi care
este tensiunea maximă în lanţ. Se dau: d = 5 mm; R = 25 mm; E=2.10
5
MPa.
Indicaţii. Se neglijează deformaţiile de contact şi efectul de curbură asupra
tensiunilor şi a deformaţiilor. Porţiunea circulară se modelează cu cel puţin 8
elemente pe ° 90 . Problema se tratează pe sfert datorită dublei simetrii.
Răspuns: · l Δ 16,28 mm;
max
σ
=207 MPa.
θ
Fig. 8.16: Problema CADP6 Fig. 8.17: Problema CADP7
93
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
CADP7. Un arc spiral cu n = 2 spire (Fig. 8.17) este încărcat cu un moment
0
M
=1200 Nmm în articulaţia din A. Să se afle rotirea secţiunii
α
din A şi tensiunea
maximă din arc. Se dau b = 20 mm; h = 1,2 mm; R = 30 mm; E = 2.10
5
MPa.
Indicaţii. Ecuaţia spiralei în coordonate polare este θ
n π 2
R
r · . Pentru arcurile cu
spire strânse soluţia teoretică a problemei este:
z
0
EI
s M
4
5
α ·
, unde nR π s · ;
2
0
max
bh
M 12
σ ·
Răspuns: 454 , 0 α
A
· rad =
° 02 , 26
;
·
max
σ
451,8 MPa.
Observaţie: Valorile rotirilor (şi ale deplasărilor) fiind mari pentru o tratare corectă
se impune folosirea unui program de calcul neliniar.
CADP8. Lăţimea curentă a secţiunii barei curbe din Fig. 8.18 este funcţie de
unghiul α. Lăţimea barei în încastrare este B. Ştiind că bara este solicitată cu forţa
verticală F, să se determine deplasarea punctului de aplicaţie al forţei. Se cunosc: E
= 2.10
5
MPa; B = 20 mm; R = 50 mm; h = 2,4 mm; F = 100 N.
Indicaţii. Modelul constă într-o succesiune de cel puţin 8 elemente de secţiuni
diferite, rezultate din medierea lăţimii între nodurile elementelor. Lăţimea variază
funcţie de α după relaţia
α
π
B 2
b ·
. Deplasarea pe verticală a punctului de aplicaţie
al forţei se poate determina teoretic cu relaţia
max
3
EI
FR
46 , 0 v ≅
, unde
12
Bh
I
3
max
· .
Răspuns: u = 3,1811 mm spre dreapta; v = 2,0794 mm în jos.

α
ω
Fig. 8.18: Problema CADP8 Fig. 8.19: Problema CADP9
94
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
CADP9. O bielă, considerată bară de secţiune constantă este solicitată
datorită forţelor de inerţie ca în Fig.8.19. Dacă L = 400 mm; R = 130 mm; a =5 mm;
E = 2.10
5
MPa; n = 4375
min
rot
;
3
m
kg
7850 ρ · să se determine săgeata maximă şi
tensiunea maximă din bielă în poziţia cea mai defavorabilă.
Indicaţii. Încărcarea maximă datorată forţei de inerţie a bielei este în poziţia în care
ea face unghi drept cu manivela. Forţa distribuită maximă se determină din relaţia
2
max
ω AR ρ p · . Problema se reduce deci la calculul unei grinzi simplu rezemate
încărcată cu fortă distribuită liniar. Pentru obţinerea unei soluţii acceptabile biela se
împarte în cel puţin 10 elemente. Echivalarea forţelor distribuite la noduri se face
conform Fig. 8.2. Teoretic, momentul maxim este
3 9
L p
M
2
max
max
· şi se atinge la
L 577 , 0 x ≅
iar săgeata maximă este
z
4
max
max
EI
l p
0065 , 0 v ·
la
L 52 , 0 x ≅
.
Echivalarea sarcinii distribuite nu asigură continuitatea nici a forţei tăietoare nici a
momentului încovoietor decât în anumite cazuri particulare. Diagrama de forţe
tăietoare T are variaţie parabolică iar cea de moment M are variaţie cubică.
Elementul de grindă plană folosit în programul de lucru este dezvoltat pentru forţa
tăietoare constantă şi momentul încovoietor liniar pe element, deci pentru a
reproduce cât mai bine diagramele se impune o discretizare cât mai fină. Anumite
programe de MEF pot corecta acest neajuns prin considerarea sarcinilor distribuite
pe element şi nu a sarcinilor echivalate la noduri.
Răspuns: v
max
= 1,24 mm;
max
σ
=307,1 MPa.
CADP10. O grindă tip profil I (vezi Fig. 8.20) este întărită cu 5 bare de
secţiune circulară φ50. Stiind că E=2.10
5
MPa; a = 1 m; p = 0,4 MPa; t = 40 mm, să
se determine săgeata maximă şi tensiunile maxime în grindă şi întărituri. Comparaţi
rezultatele cu cele obţinute pentru grinda fără întărituri.
Fig. 8.20: Problema CADP10
95
8. Sisteme de bare şi grinzi sudate
Răspuns:
392 , 10 v
max
·
mm;
max
σ
=120 MPa în grindă;
max
σ
=173 MPa în bară
Pentru grinda fără întărituri
max
v
= 33,28 mm şi
max
σ
=218,5 MPa.
CADP11. Structura de rezistenţă a unui pod constă în patru grinzi profil I,
două arce de rază R=65 m, profil chesonat şi nouă tiranţi de secţiune circulară φ100,
toate din otel, conform Fig. 8.21. Se cunosc a = 10 m; p =300 kN/m; E = 2.10
5
MPa.
Să se determine săgeata maximă a podului şi să se precizeze care este semnificaţia ei
ştiind că sarcina distribuită p provine de la greutatea betonului, asfaltului şi a
încărcării podului cu sarcina utilă maximă (vehicule). Calculaţi tensiunile maxime în
talpa podului (profilul I), în arcul podului (talpa superioară) şi în tiranţi.
Fig. 8.21: Problema CADP11
Indicaţii: Se poate lucra cu unităţi de măsură SI şi pe jumătate din structură.
Răspuns: v
max
= 136 mm;
max
σ
= 66 MPa in profilele I;
max
σ
=161,5 MPa în arce;
max
σ
=303,4 MPa în tiranţi.
CADP12. Pentru cadrul din Fig. 8.22
se cunosc E=2,1.10
5
MPa; a =0,5 m şi F=2 kN.
Se cere:
a) deplasarea punctului k;
b) să se traseze diagramele N, T, M;
c) să se determine tensiunea maximă.
Răspuns:
a) u
k
= 3,5584 mm; v
k
= 0.
c)
max
σ
= 76,13 MPa în încastrare.
Fig. 8.22: Problema CADP12
96

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->