ŢESUTUL EPITELIAL 1.

Ţesutul epitelial - caractere generale
Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism. Principalele caracteristici: • este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte • spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara) • celulele sunt unite prin jonctiuni orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB). Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anume: separa selful de nonself si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traverseaza. Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricare dintre cele trei foite embrionare: • din ectoderm deriva: • epidermul si derivatele sale (par, unghii) • glandele tegumentare (sudoripare si sebacee) • epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale • unele glande endocrine: adenohipofiza • din endoderm deriva: • tubul digestiv si aparatul respirator • parenchimul glandelor anexe digestive • glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul) • din mezoderm deriva: • corticosuprarenala • endoteliile • mezoteliile Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Vasele sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin difuziune. Spre exemplu, in cazul epiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decat cele aflate la o distanta mai mare de MB. Exista si un epiteliu vascularizat: stria vasculara, care se gaseste in urechea interna, pe peretele lateral al canalului cohlear. Este bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform, in retea butonata, retea in cosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie, cauterizarea colului uterin). Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate, prin activitate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu, numite celule stem). Rata de inlocuire a unui epiteliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in 2-5 zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent).

2.Epiteliile de acoperire unistratificate - descriere, localizare, rol
Alcatuieste invelisuri membranare, adeseori cu rol de protectie. Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat (pluristratificat). Deci epiteliile pot fi: • simple(unistratificate) • pavimentoase (scuamoase)

• cubice • cilindrice (columnare, prismatice) Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase) Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila, asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti. Ex.: epiteliul alveolei pulmonare, ramura descendenta a ansei Henle, foita parietala a capsulei Bowman. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. Endoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas. Mezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captuseste cavitatile inchise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu). Epiteliul simplu cubic Latimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. Nucleul este rotund si situat central de regula. D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). Exista si locuri unde are rol de protectie. Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal al tubului urinifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa in ducte (canale interlobulare), epiteliul de acoperire al ovarelor. Epiteliul simplu cilindric Este format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai mare decat latimea). Nucleii sunt alungiti si ovalari, asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau chiar apical). Poate avea specializari la nivel apical (cili, microvili, stereocili). Exemple: tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros), caile genitale feminine (trompele uterine si uterul), segmentul proximal al tubului urinifer, glandele exocrine ductele striate. Functii: • de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei microvililor); • de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili)

3.Epiteliile de acoperire stratificate - descriere, localizare, rol
• stratificate: • pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate) • cubice cilindrice Epiteliul stratificat scuamos Este alcatuit din mai multe randuri de celule. Doar stratul superficial este scuamos (nucleii sunt turtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi). Este de doua tipuri: 1. cheratinizat (cornos) 2. necheratinizat (moale) Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial. In cazul epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii. Acesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotriva factorilor fizici, chimici si infectiosi.Asigura rezistenta mai mare la factorii infectiosi. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nucleii. Acest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitate bucala, faringe, esofag), epiteliul anterior al corneei., epiteliul vaginal. Acest epiteliu are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa. Epiteliul stratificat cubic si cilindric Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric.

Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande exocrine, in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor ovarieni. Peretele este format din doua randuri de nuclei. Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjunctiva palpebrala.La suprafata celulele sunt cilindrice cu 2 randuri de nuclei mai alungiti.

4.Epiteliul pseudostratificat - descriere, localizare, rol.
Epiteliul pseudostratificat cilindric Este o forma particulara de epiteliu simplu. Toate celulele au raport direct cu MB, dar sunt de inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Prin urmare, si nucleii ajung la inaltimi diferite. Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili sau stereocili). Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se gaseste numai in arborele traheobronsic. Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in epididim si canalul deferent. Stereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin mai lungi decat cilii

5.Epiteliul de tranzţie - descriere, localizare, rol
Epiteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici, calice mari, bazinet, ureter, vezica urinara, partea proximala a uretrei). Epiteliul se mai numeste si polimorf deoarece este format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal - cubice, celule in racheta, celule umbeliforme - in forma de umbrela). Acest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat. Celulele din stratul bazal sunt celule germinative. Celulele in racheta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat (ingustat) indreptat spre stratul bazal. Celulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera 2-3 celule in racheta. Epiteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. Modificarea numarului de straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB. Atunci cand se exercita o presiune, celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi de celule. Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. Prin studii de microscopie electronica s-au observat pe membrana acestor celule “arii dense ale celulelor umbeliforme”. Acestea reprezinta niste invaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. Cand celula urinara este goala, ariile se vad clar iar cand celula este plina, ariile dispar, ca urmare a intinderii membranei celulare, proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma. Epiteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. Aceasta functie este data de organizarea membranei celulare care are o compozitie chimica bogata in sfingolipide.

6.Epiteliile glandulare exocrine - definiţie, clasificare
Glandele pot fi: • exocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie) • endocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange) Glandele exocrine Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul glandular. El pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. El vine in raport cu vase limfatice si sangvine si cu membrana bazala. Clasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa: • numarul de celule din glanda exocrina • aspectul sistemului canalicular • aspectul adenomerului

cu precizarea ca cel alveolar are un scurt canal prin care se varsa in canalul excretor. apocrine sau holocrine. impreuna cu o parte din citoplasma apicala. Exemple: glanda mamara si glandele ceruminoase.fundice si pilorice si glandele duodenale Brünner) • glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara) • glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata (glanda sebacee) • glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala) • glanda compusa acinoasa (glanda parotida) • glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare) • glanda compusa tubuloalveolara (glanda mamara) Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase. 7. Acestea isi elimina produsii prin exocitoza. Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi: .definiţie. acinoase sau alveolare. Exemplu: glanda parotida. Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjective: unul referitor la forma canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. Glandele simple au un canal unic de excretie. ceea ce duce la moartea celulei. clasificare Isi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential). care contine protein-enzime. glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare. Restul glandelor exocrine sunt multicelulare. Celulele glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor). care produc ceara si se gasesc in conductul auditiv extern. In cazul glandelor holocrine. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine). Glandele compuse au un canal de secretie ramificat. Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare. Majoritatea glandelor sunt merocrine. Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana care se pierde. neramificat. in limfa sau in lichidul interstitial. formand mase compacte asociate unui sistem canalicular. Exista si glande tubuloacinoase si tubulo-alveolare. glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande merocrine. Adenomerul tubular poate fi: • unic si drept (glande tubulare drepte) • unic dar ramificat (glande tubulare ramificate) • contort (glande tubulare glomerulare) Adenomerul acinar se aseamana cu cel alveolar. ceea ce va duce la formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). canal care la adenomerul acinar lipseste.au o secretie predominant mucoasa De asemenea.au o secretie predominant seroasa • mucoseroase (glanda sublinguala) .glanda Lieberkühn) • glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului . care se gaseste in epiteliul respirator sau in epiteliul digestiv. Exemplu: glanda sebacee. Glandele seroase au o secretie cu aspect apos. Glanda exocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau fara ajutorul canalelor de excretie. Glandele mixte pot fi: • seromucoase (glanda submandibulara) . Aceasta contine celule ce formeaza un epiteliu de invelis si celule secretorii. Exista astfel urmatoarele tipuri de glande: • glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala . care se gasesc in aparatul Golgi.Dupa numarul de celule din glanda.Epiteliile glandulare endocrine . Uneori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de invelis. glande mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase) Glandele mucoase secreta mucus. Eliminarea produsilor de secretie se va face prin eliminarea intregii celule moarte. Clasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. Exista un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa). produsii de secretie invadeaza toata celula.

: insulele Langerhans din pancreasul endocrin) • dupa natura produsilor de secretie: • glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex. Atfel.• • imediat (corticosuprarenala) . astfel incat pana la aparitia microscopului electronic existenta membranei bazale in raport cu epiteliul era incerta. Prin impregnare argentica cu precipitarea sarurilor de argint. prin metoda PAS. funcţii. Criterii de clasificare a glandelor endocrine: • dupa modul de dispunere a celulelor: • in cordoane celulare.o cavitate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex. se organizeaza in pori cu diametrul variabil. metode de evidenţiere la microscopul optic. membrana bazala are trei componente care pot fi evidentiate la microscopul electronic: lamina lucida (rara) care apare ca o regiune electronotransparenta. proiectii numite papile conjunctive. la randul ei. Dintre componentele MB. fibronectina (glicoproteina). O dovada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala. colagen tip III. • MB are o compozitie chimica variata (in functie de localizarea epiteliului). entactina si heparansulfatul sunt secretate de celulele epiteliale iar fibronectina este secretata de celulele din matrice. Astfel. .Membrana bazala . In coloratii uzuale MB nu se vede la microscopul optic. uneori insa are un aspect ondulat datorita unor proiectii ale tesutului conjunctiv spre epiteliu. laminina (glicoproteina). cuiburi sau gramezi (ex. Caracteristici: • MB are o grosime variabila (aprox. ce are drept corespondent morfologic o retea de fibrina foarte fina. laminina. care se organizeaza formand fibre de reticulina care se vad prin impregnare argentica). • La examinarea prin microscopie electronica de transmisie. • MB are un aspect variat: in mod obisnuit apare ca o structura liniara. Are in componenta proteine si glicozaminoglicani sulfatati. MB este neagra datorita continutului crescut de fibre de reticulina. heparansulfat.glande cu secretie continua dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara) • stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie • stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine nervoasa.: celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin difuz . prin multiplele lor sarcini negative. entactina (glicoproteina).: tiroida) • insule. datorita continutului ridicat de glucide. dispuse fie paralel. cateva zeci de microni) ce se evidentiaza la microscopul optic. lamina densa (bazalis) care apare ca o banda electronodensa.2µ . • este o bariera permeabila si selectiva. Cea mai fina MB este cea din epiteliul vezicii urinare.caracteristici. Pentru evidentiere se folosesc metode histochimice. granular. in orice MB exista 5 componente chimice majore (permanente) si anume: colagen tip IV (o proteina fibroasa). Este o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. Aceste componente chimice majore sunt secretate de celulele epiteliale sprijinite pe membrana si in parte de celulele conjunctive din matricea extracelulara.: zona fasciculata din corticosuprarenala) • in foliculi . • De la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea extracelulara. Functiile membranei bazale: • reprezinta o interfata de adezivitate intre epiteliu si matricea extracelulara: celulele epiteliale se ancoreaza la membrana bazala care. care are o putere separatoare de 0. MB apare in rosu purpuriu. lamina fibroreticularis (retea de fibre ce contine un alt tip de colagen.APUD) • glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine) • glande care secreta steroizi (corticosuprarenala. asigura permeabilitatea GAG sulfatati care. membrana bazala are aspect fin. componenta endocrina a gonadelor) 8. fie ramificate si anastomozate (ex. ultrastructură. are contact cu celulele tesutului conjunctiv. Colagenul.

care este de doua feluri: • polaritatea tesutului epitelial (tisulara) polaritatea celulei epiteliale (celulara Polaritatea tisulara Tesutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-l indeplineste.v. In celula epiteliala sunt frecventi si sunt in general scurti. biochimic si apare astfel asimetria biochimica a suprafetei membranei (diferenta intre membrana apicala si cea laterobazala). suprafata libera orientata spre mediul extern sau lumen 2. biochimic. existenta jonctiunilor stranse (zonulae ocludens) si realizarea contactelor intercelulare ce sunt asigurate prin molecule de adezivitate celulara si dispozitive jonctionale. Afectarea unei functii determina aparitia unei disfunctii celulare care va duce la aparitia unei boli. sau rol senzorial (stereocilii). Deci.substrat dispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citoschelet in citoplasma Stabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces complex.specializări ale membranei plasmatice apicale Specializari ale membranei celulare apicale Ele au diverse roluri: marirea suprafetei de absorbtie (microvilii si stereocilii).Polaritatea celulei epiteliale Indiferent de localizare. ce difera intre ele d. spre mediul extern apar specializari membranare. o celula epiteliala are doua domenii membranare: 1. In mod obisnuit. Ei apar fie izolati (la distante variabile.p.v. Dintre acestea enumeram: carcinoamele. Interactiunile celulelor epiteliale pot fi de doua tipuri:cu celule epiteliale adiacente numite interactiuni (contacte) celula – celula cu matricea extracelulara numite interactiuni celula . structural si functional.d. La epiteliul pluristratificat pavimentos cheratinizat.• controleaza organizarea si diferentierea celulara.d. Aceste specializari sunt cacteristice celulelor implicate in absorbtie. in care alterarea integritatii epiteliale nu este cauza dar apare ca o consecinta a bolii. boala rinichiului polichistic 10. In cazul tesutului pluristratificat.p. suprafata libera este reprezentata de cheratina iar celulele specializate se numesc cheratinocite. apical (spre lumenul organului) 2. El are proprietatea de polaritate. boala Davidson (boala cu microvili inclusi). determinat genetic. care parcurge mai multe etape. iar pierderea polaritatii duce la aparitia unei boli. stratul liber este cel specializat si deci este bine structurat. tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri.Celula epitelială .p. al lichidului extracelular. Tesutul epitelial are deci doua suprafete: 1. suprafata spre mediul extern are specializari. La unele epitelii. • Microvilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic. . avand forma si dimensiuni diferite) fie grupati (acopera intreaga suprafata membranara si au aceeasi forma si acelasi diametru). transport de molecule si celule (cilii). 9. S-au descris mai multe afectiuni cu localizare diferita. La epiteliul simplu. Polaritatea celulara Polaritatea celulara consta in existenta la nivelul membranei celulelor epiteliale a unor domenii membranare distincte. Ea mediaza interactiunea dintre receptorii de suprafata. laterobazal (spre tesutul conjunctiv) Cele doua domenii vin in contact cu compartimente cu continut diferit d. suprafata orientata spre membrana bazala Tesutul epitelial este o bariera pentru factori fizici. daca celula epiteliala are polaritate. insuficinta renala acuta prin ischemie. ce apartin celulei epiteliale.d. ea va functiona normal. separand doua medii cu compozitie diferita.v. si diverse molecule din matricea extracelulara. chimici etc. Ei reprezinta forme de organizare stabila a filamentelor de actina. Elemente de definire a polaritatii • cele doua domenii membranare difera d.

Jonctiunile stranse (zonulae ocludens) fac parte din jonctiunile speciale si au rol de a delimita domeniul apical de cel laterobazal. impiedicand trecerea libera a moleculelor in spatiul extracelular. planul de organizare a jonctiunii e similar: in citosol exista proteine de ancorare intracelulare care sunt conectate cu proteine transmembranare prin intermediul carora se face legatura cu proteinele din matricea extracelulara. Jonctiunile de ancorare mentin integritatea epiteliului. ei se rup usor (sunt friabili). Ele apar in epiteliile embrionare si sunt rare la adult. in ductele striate). crestele ampulare etc) au rol senzorial. Spre deosebire de microvili si stereocili. Ele apar ca invaginari ale membranei spre citoplasma (in care exista mitocondrii cu axul longitudinal paralel cu invaginatia). asigura adezivitatea simpla. La microscopul optic se aseamana cu niste cili mai lungi. Marginea in perie apare la polul apical al nefrocitului. 12. Polul bazal se ancoreaza la matrice prin contacte focale (alcatuite din filamente de actina) si prin hemidesmozomi (alcatuiti din filamente intermediare sau tonofilamente). Exista diferente intre platoul striat si marginea in perie. Aceste invaginari produc o compartimentare a citoplasmei la nivel bazal. Indiferent de jonctiune. adica la cele implicate in transportul transcelular si au rolul de a mari suprafata. epiteliul trompelor uterine. Rolul stereocililor depinde de localizarea epiteliului. Spatiile intercelulare mai contin lichid ce mediaza schimbul dintre celula epiteliala si matricea extracelulara. Jonctiunile de comunicare (nexus. Ex. • Cilii apar si in microscopia optica si in cea electronica.: tubul urinifer. Spatiile intercelulare contin o retea de glicoproteine care interactioneaza cu domeniile extracelulare a proteinelor transmembranare din membrana laterala a doua celule adiacente. gap) asigura o difuzie selectiva a moleculelor intre celulele adiacente. Ei reprezinta specializari membranare cu mobilitate.Celula epitelială . Exista in doua tipuri de tesuturi: endoteliu si mezoteliu. Ei sunt mai lungi decat microvilii obisnuiti. Ex. ceea ce le da un aspect neregulat. in segmentul proximal al tubului urinifer. • Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. .specializări ale membranei plasmatice bazale Specializari ale membranei plasmatice bazale Acestea apar la unele celule epiteliale. Ele controleaza permeabilitatea spatiului extracelular. Au rol in transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului.specializări ale membranei plasmatice laterale Specializari ale membranei plasmatice laterale Au rol in stabilirea interactiunilor celula . Platoul striat apare la polul apical al enterocitului. Aceste specializari contin receptori pentru factorii sangvini si se specializeaza pentru jonctiunea celula .matrice extracelulara. 11.:epiteliul de tip respirator. Datorita acestor invaginari si mitocondriilor exista corespondent in microscopia optica: aspectul striat al citoplasmei la polul bazal. In unele localizari au rol in marirea absorbtiei (epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent).celula. In epiteliile receptoare din urechea interna (organul Corti.Microvilii egali. mai subtiri si adeseori ramificati. asigurand miscari ondulatorii (in val). cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica: platoul striat (o zona striata la polul apical cu striatii perpendiculare pe suprafata celulei) si margine in perie (aspect de fire la polul apical).Celula epitelială . Ele sunt jonctiuni adherens (formate din filamente de actina) sau desmozomi (formate din filamente intermediare). Marginea in perie prezinta microvili mai lungi care au citoscheletul axial mai putin dezvoltat ceea ce permite variatia lungimii lor. stereocilii fiind de fapt niste microvili. glandele exocrine (in lobul. cilii sunt alcatuiti din microtubuli. Studiile de microscopie electronica au aratat ca denumirea este improprie. Ansamblul invaginarilor membranei plasmatice bazale se numeste labirint bazal. care se realizeaza prin spatiile intercelulare si adezivitatea prin jonctiuni speciale.

Nefrocitul asigura transportul de Na+ din lumen spre mediul intern. insotit de ionul de Cl. Ele sunt responsabile de secretia lichidului cefalorahidian (LCR). La acest nivel se gasesc pompele cu activitate ATP-azica. • La nivelul membranei bazale apar si compartimente.si de molecule de H2O. prin membrana apicala. ca urmare a numeroaselor invaginari citoplasmatice. Prototipul acestui tip de epiteliu este nefrocitul din segmentul proximal al tubului urinifer. Epiteliul tubului urinifer are mai multe roluri: • reprezinta o bariera activa prin care se controleaza concentratia de apa si de ioni. • La nivelul membranei apicale exista microvili care maresc suprafata de absorbtie. Prezinta un ax conjunctiv si un epiteliu de acoperire care secreta ioni. • Ionul de Na+ este pompat in mediul intern (sange). care impiedica retrodifuzia ionilor pompati (directioneaza fluxul de ioni). ies prin membrana laterala in spatiul intercelular si ajung pe aceasta cale in mediul intern. Atunci cand deplasarea se face in sens apico-bazal au loc procese de absorbtie. • La nivelul membranei laterale. astfel incat.Desmozomul este caracteristic tesutului epitelial. Secretia are loc la nivelul celulelor endoteliale ale capilarelor • plexurile coroide . Ele au pompe membranare cu activitate ATP-azica si anumite particularitati structurale. Reabsorbtia de ioni are loc in: • nefrocitele din segmentul proximal al tubului urinifer • nefrocitele din segmentul distal al tubului urinifer • celulele din ductele striate • epiteliul tubului digestiv • peretii colecistului Secretia de ioni are loc in: • procesele ciliare . Deplasarea ionilor se face mai degraba prin spatiul intercelular decat transcelular. prin difuziune prin canale ionice.Celule epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de proteine Celulele epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de proteine . in partea sa apicala exista jonctiuni stranse.Celule epiteliale specializate pentru transport Celule epiteliale specializate pentru transport Aceste celule poseda mecanisme de transport selectiv de Na+ si K+. dupa ce au trecut de zona jonctiunilor stranse. Acest traseu este preferabil traseului transcelular datorita consumului mai scazut de energie 14.formatiuni din SNC ce reprezinta invaginari ale piamater spre ventriculii cerebrali. adica ionii patrund in celula prin membrana apicala si. daca o persoana examineaza o leziune tumorala la microscopul optic si la cel electronic. iar cand deplasarea se face in sens bazo-apical au loc procese de secretie. Acest proces cuprinde mai multe etape: • Na+ este preluat din lumenul tubului. In functie de sensul de deplasare al ionilor au loc procese de absorbtie sau secretie. prin osmoza. • Si la nivelul membranei laterale exista interdigitatii. ca urmare a gradientului de concentratie si electric.si de molecule de H2O. Ele realizeaza aportul crescut de ATP necesar pompelor. In aceste compartimente exista mitocondrii alungite ce prezinta numeroase criste. Ionul de Na+ este insotit si de ionul de Cl .ghemuri de capilare care intra in alcatuirea tunicii medii a globului ocular. • are loc concentrarea unor medii prin deplasarea apei. Aceasta celula are mai multe particularitati: • La nivelul membranei bazale exista invaginari citoplasmatice dar care nu sunt insotite de membrana bazala. el nu poate deosebi celula tumorala decat pe baza modificarilor aparute la nivelul desmozomului 13. Astfel este marita suprafata activa membranara.

colesterol esteraza. procarboxipeptidaza etc) • Transportul granulelor de secretie.glanda parotida. Are loc o interactiune intre proteinele din endomembrana granulelor cu proteinele din membrana apicala a celulei. cicloheximida.hepatocitul. Etapele ciclului secretor in celula pancreatica sunt urmatoarele: • Asimilarea aminoacizilor de catre celula epiteliala. nu afecteaza transportul veziculelor de secretie. • Sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomilor atasati la reticulul endoplasmic rugos. Aceste substante determina oprirea granulelor de secretie la nivelul aparatului Golgi. necesitand un transportor care este specific pentru fiecare tip de aminoacid. Granulele de secretie devin din ce in ce mai dense la fluxul de electroni pe masura ce se apropie de polul apical al celulei. Moleculele proteice sintetizate vor patrunde in lumenul RE unde va avea loc segregarea (inlaturarea moleculei semnal). lipaza.Aceste celule se pot gasi in glande exocrine. o substanta care blocheaza transferul unui aminoacid de pe ARNt specific pe lantul polipeptidic. agregarea moleculelor proteice. tripsinogen. Exocitoza are loc numai la polul apical si niciodata prin membrana bazala sau laterala. endocrine sau paracrine. In cazul secretiei intermitente produsul de secretie se acumuleaza in granule de secretie care alcatuiesc depozite intracelulare. Granulele de zimogen contin amestec de protein-enzime active si inactive (amilaza. Astfel. deci o substanta care produce decuplare proceselor de oxido-reducere are ca efect si oprirea veziculelor de secretie. Procesul de migrare este dependent si de consumul energetic. Procesul este independent de intensitatea sintezei proteice. Sinteza proteinelor este continua. care secreta albumine. Prototipul celulei care sintetizeaza si secreta proteine este celula din acinul pancreatic. pancreasul exocrin • • proteine plasmatice . Celulele au polaritate morfologica: citoplasma bazala este bazofila iar citoplasma apicala este acidofila sau bazofila dupa natura proteinei secretate.paratiroida. Granula de zimogen este specifica pancreasului exocrin. intr-un capilar (glanda endocrina) sau in lichidul interstitial (glanda paracrina). Granula de secretie se deschide astfel spre exterior si continutul sau este eliminat din celula . • Formarea granulelor de secretie. In cazul secretiei continue celula nu face depozite intracelulare de produs de secretie (hepatocitul). submandibulara. Secretia proteinelor poate fi continua sau intermitenta. Granulele se formeaza prin inmugurirea cisternelor aparatului Golgi. Eliminarea produsului de secretie care are loc prin exocitoza. care sintetizeaza si secreta parathormon. ribonucleaza.organitele specializate pentru sinteza proteinelor: ribozomi si reticul endopasmic rugos • aparatul Golgi este situat supranuclear • granulele de secretie in zona apicala (apar dense la fluxul de electroni) Proteinele sintetizate pot fi: enzime digestive (secretate de celulele seroase) . Preluarea se realizeaza la polul bazal si se face in mod activ. hormoni . Produsul de secretie poate fi eliberat prin canale de excretie (glanda exocrine). fibrinogen. Cu ajutorul microscopului electronic s-a observat localizarea diferitelor organite dupa cum urmeaza: • la polul bazal . Colchicina duce la depolimerizarea microtubulilor iar citochalazina B afecteaza microfilamentele. globuline. • Acumularea in aparatul Golgi. In aparatul Golgi are loc condensarea. S-a dovedit experimental ca substantele care distrug citoscheletul au ca efect incetarea migrarii veziculelor. Transportul de la reticulul endoplasmic la fata convexa a cisternelor golgiene se face cu ajutorul veziculelor sau microveziculelor de transport ce iau nastere prin inmugurire din cisternele reticulului endoplasmic. Celula poate sintetiza proteine numai pe baza aminoacizilor preluati din mediul intern. Apoi are loc o rearanjare structurala a celor doua membrane care vor fuziona. ducand la blocarea sintezei proteice. Se realizeaza cu ajutorul elementelor de citoschelet (microtubuli si microfilamente).

dar care se gaseste si in sistemul nervos). dimensiuni si densitati la fluxul de electroni diferite. Ele se mai gasesc si in epiteliul respirator. La celulele APUD organitele sunt slab reprezentate. 5. Actualmente. Celulele argentafine retin Ag care precipita direct din solutie. in structura glandelor tiroida si paratiroida. Concentratia de polipeptide este cuprinsa -6 intre 10 si 10-9 g/ml. cromogranine. Fluorescenta indusa de formaldehida. Produsul de secretie este un amestec de substante format din: amine. Se numesc sistem neuroendocrin deoarece aceste celule au proprietati care amintesc atat de neuron cat si de celula endocrina clasica. alaturi de unul sau mai multi hormoni proteici. Hibridizare in situ: celulele sunt identificate dupa continutul in ARNm specific. Notiunea a fost introdusa de Pearse.15. In microscopia electronica celulele APUD apar sub doua forme: inchise sau deschise. fiind izolate sau in grupuri mici. Ca2+ si ATP. Eliminarea granulelor se face prin polul bazal atunci cand celula este endocrina sau paracrina dar exista si cazuri cand eliminarea se face prin polul apical. Metacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o hidroliza acida. polul apical vine in contact direct cu lumenul. au distibutie difuza si sunt de obicei localizate intraepitelial.metoda cea mai folosita actual. deci nu intra in raport direct cu lumenul. care este o proteina solubila ce apare in celulele APUD cu exceptia celor intestinale si careia nu i se cunoaste functia. Se mai pot folosi markeri. Celulele enterocromafine se gasesc in tubul digestiv si se pot oxida cu K2Cr2O7. Celulele argirofile necesita un reducator din mediul extern pentru a putea retine Ag. La microscopul optic citoplasma celulelor APUD este bazofila si celulele sunt greu de diferentiat de restul celulelor. secretogranine. Aminele pot fi preluate din circulatie de catre celule sau pot fi sintetizate de catre celule din precursori.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de glicoproteine. cromograninele si secretograninele (initial se gasesc in medulosuprarenala) care sunt proteine solubile ce contribuie la descarcarea granulelor de secretie. proces realizat de celulele APUD. Aceste celule au un continut mare in aminoacid decarboxilaza.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici Se mai numesc si celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation).5). in functie de stimuli. Oxidarea cu dicromat de potasiu (K2Cr2O7) pentru celulele cromafine. Celula prezinta activitate electrica ce creste in timpul eliminarii produsului (caracter de celula nervoasa). 2. Celulele APUD se gasesc de-a lungul tubului digestiv de la esofag pana la canalul anal si in structura canalelor care se varsa in intestin (canalul coledoc si canalul Wirsung). specifica sistemului neuroendocrin. Se folosesc anticorpi monoclonali cu ajutorul carora se fac determinari foarte precise ale tipului de celule APUD studiate. Markeri pot fi: enolaza neuronala. Celulele pot fi argentafine sau argirofile. Celulele inchise au polul apical acoperit de o alta celula epiteliala. Granulele de secretie au forma. este eliberat mesagerul chimic care actioneaza in vecinatate sau la distanta (caracter de celula endocrina). La celulele deschise. Sub actiunea unui stimul specific. Uneori au si microvili. 6. in aparatul urogenital si in piele. Precipitarea cu saruri de Ag (solutie amoniacala de AgNO3). in functie de raportul polului apical cu lumenul organului. 16. Ele sunt celule endocrine sau paracrine. Imunocitochimie . Deci sunt necesare metode speciale de diferentiere: 1. prin intermediul carora se pune in evidenta o populatie de celule APUD. proteina PG P9. . Aceste celule alcatuiesc axa gastro-entero-pancreatica. 4. Eliberarea se face prin exocitoza discontinua. notiunea de celule APUD a fost inlocuita de conceptul de Sistem Neuroendocrin Difuz.5 (Protein Gene Product 9. 3. Granulele de secretie sunt aglomerate spre polul bazal al celulei.

care va patrunde in granula de secretie si va hidrata continutul acesteia. 18. Se gasesc la nivelul adenomerilor (alveole sau acini) si al ductelor din anumite glande exocrine: glandele salivare. Ea este localizata intraepitelial. Relatia functionala este data de cooperarea dintre enzimele REN cu enzimele mitocondriale (unele din enzimele necesare procesului de sinteza apartin REN iar altele apartin mitocondriilor). De aici. Citoplasma este acidofila si cu aspect vacuolar datorat picaturilor de lipide pline cu precursor al hormonilor steroici (colesterol esterificat). celulele gastrice. sinteza colesterolului din acetat este catalizata de enzime din REN. ele au forma poligonala. • Exista si cativa microvili Procesul de sinteza al glicoproteinelor incepe cu asimilarea aminoacizilor din mediul extern. . La microscopul electronic se observa un continut mare de reticul endoplasmic neted (REN) si mitocondrii cu criste tubuloveziculare. Atunci cand are loc fuzionarea endomembranei granulei de secretie cu membrana celulara are loc o modificare a permeabilitatii pentru apa.Celule mioepiteliale Celule epiteliale specializate pentru contractie (celulele mioepiteliale) Sunt localizate intre membrana bazala a unei celule epiteliale si membrana bazala (MB) a tesutului epitelial. Granulele de secretie din celula caliciforma sau alte celule mucoase sunt granule de mucina.Sunt celule endocrine sau celule exocrine. Celulele exocrine sunt cele din glanda sebacee unde secretia este o mixtura de lipide cu celule dezintegrate. cu aspect vacuolar (deoarece prin coloratie HE se pierd glucidele) si un pol bazal efilat (ingustat). datorita faptului ca sunt foarte multe si mari. glucidele se pastreaza si poate fi examinat polul apical si platoul striat. cu nucleul central. La microscopul optic. dispozitia organitelor explica procesul de sinteza si secretie: • Reticulul endoplasmic rugos se gaseste la polul bazal • Mitocondriile se gasesc intre cisternele RE rugos • Aparatul Golgi se gaseste supranuclear si are o extindere mare • Granulele de secretie se acumuleaza la polul apical pe care il destind. apoi urmeaza sinteza lantului polipeptidic in ribozomii atasati RE rugos. Celulele endocrine sunt celulele din adenohipofiza care secreta hormoni tropi: proopiomelanocortina (POMC). eucromatic. Prototipul celulelor specializate pentru sinteza si secretia de glicoproteine este celula caliciforma. Prototipul celulelor specializate in sinteza si secretia de lipide sunt celulele care secreta steroizi. Astfel. De asemenea glicoproteina este apoi sulfatata rezultand o glicoproteina sulfatata. in coloratie uzuala. Celulele exocrine sunt celulele mucoase: celula caliciforma. In microscopia electronica.Celule epiteliale specializate pentru sinteza de lipide Celulele specializate in sinteza si secretia de lipide Pot fi celule endocrine sau exocrine. Relatia structurala este data de faptul ca mitocondriile se afla printre cisternele REN. sudoripare si mamare. Mucusul este deci mucina hidratata 17. dupa ambalarea in granule de secretie are loc transportul spre membrana apicala cu ajutorul elemnetelor de citoschelet si apoi exocitoza. dupa care este transportat prin microvezicule la aparatul Golgi. palid. La microscopul optic. transformarea colesterolului in pregnenolona (prima etapa in procesul de sinteza propriu-zisa a hormonilor steroici) este catalizata de enzime mitocondriale iar restul etapelor pana la obtinerea diversilor hormoni steroici se parcurg datorita enzimelor din REN. gonadotropina etc. celula caliciforma are un pol apical dilatat. Lantul trece apoi in lumenul RE rugos unde are loc segregarea. si celulele din corticosuprarenala. Astfel se formeaza mucusul. Intre mitocondrii si REN exista stranse relatii functionale si structurale. Celulele endocrine sunt celulele care sintetizeaza steroizi: celulele gonadale (celulele Leydig la barbat si celulele foliculare si luteale la femeie). Aici are loc elaborarea si atasarea componentei glucidice la lantul polipeptidic. celulele din acinii mucosi. in coloratie uzuala (hemalaun-eozina). lacrimale. Prin coloratie PAS. Nu se cunoaste semnificatia acestor criste mitocondriale speciale.

Acest epiteliu are doua corpuri: un corp mucos si un corp cornos. Cheratina este rezultatul a doua procese ce au loc in celula: 1. impregnarea citocheratinei cu proteine speciale (cheratohialina si filagrina) Timpul necesar variaza in raport cu localizarea epiteliului si este cuprins intre 20 si 45 de zile. Compartimentul functional este alcatuit din celelalte tipuri de cheratinocite (granulare. spinos. existenta jonctiunilor gap si a desmozomilor. Compartimentul proliferativ este alcatuit din celule cubice sau usor columnare. 19. Cheratina moale este saraca in sulf. Desmozomii se formeaza intre celulele epiteliale si celulele din unitatile secretorii sau din ducte si astfel se produce o tensiune asupra unitatii secretorii si se ajuta la eliminarea granulelor de secretie. existenta proteinelor contractile (actina. bogata in grasimi. granular. deci are un continut mare de sulf. si cheratinocite spinoase. celula devine o masa proteica inconjurata de corpi lamelari. Cheratinocitele bazale stabilesc jonctiuni desmozomale cu celulele supraiacente (celule spinoase) si hemidesmozomi cu membrana bazala. Jonctiunile gap se formeaza intre celulele mioepiteliale alaturate. pastreaza proprietatea de flexibilitate. granulare sau cornoase. In trecut s-a crezut ca este o masa . care alcatuiesc impreuna compartimentul functional. existenta filamentelor intermediare de citocheratina. spinoase si cornoase). care se deosebeste de cea dura (existenta la nivelul derivatelor epidermului . Acest strat are mai multe roluri: • asigura rezistenta mecanica • reprezinta componenta epidermului cu rol de bariera: impiedica patrunderea microorganismelor la nivelul epidermului • este impermeabila pentru apa Celulele superficiale se pierd. fiind celule care acumuleaza o mare cantitate de fosfataza acida ŢESUT CONJUNCTIV 20. se descuameaza. par). El are mai multe straturi: bazal (generator). cornos (care are doua substraturi: stratul lucidum si stratul cornos propriuzis). Prin aceste doua procese se formeaza cheratina moale.La microscopul optic apar ca niste prelungiri care incercuiesc alveolele. fapt care atesta originea lor epiteliala 2. fapt care asigura actiunea sincrona a celulelor mioepiteliale. se poate descuama. Cheratinocitele sunt si ele de mai multe feluri. proces ce are loc pe masura ce celula inainteaza dinspre stratul bazal spre cel superficial. Cheratinocitele din stratul cornos se numesc corneocite Dupa procesul de cheratinizare. Prezinta putina citoplasma. Cheratinocitele alcatuiesc cele doua compartimente ale epidermului: compartimentul proliferativ si cel functional.Matricea extracelulara moleculara (conjunctiva) - organizare Matricea conjunctiva extracelulara este un ansamblu de molecule proteice si polizaharidice secretate local de celulele conjunctive si asamblate intr-o retea foarte bine organizata. Procesul principal consta in sinteza si depozitarea intracelulara a cheratinei. miozina si tropomiozina). La microscopul electronic. Exista cantitati mari de poliribozomi. organizate in mod asemanator cu cele din fibra musculara neteda 3. in citoplasma se observa: 1.Procesul de cheratinizare Are loc in epiteliul pavimentos stratificat. In celulele superficiale se va forma o masa proteica rezistenta si compacta care este bogata in cisteina. cu citoplasma bazofila.unghii. sinteza de citocheratina (condensarea filamentelor intermediare de citocheratina = tonofilamente) 2. Aceste cheratinocite prezinta mitoze crescute. mitocondrii si putin aparat Golgi. in functie de stratul in care se afla: cheratinocite bazale (care se gasesc numai in compartimentul proliferativ). acinii sau ductele. ceea ce dovedeste sinteza crescuta de proteine structurale.

Compozitia moleculelor depinde de tipul de celula. Pe bratele scurte exista locusuri de legare la alti proteoglicani.inerta cu rol de stabilizare. Fiecare subunitate este alcatuita din 45-60 reziduri de aminoacizi. Proteinele de adezivitate implicate in interactiunea matrice celula sunt: fibronectina si laminina. capata forma si functie. Tenasceina – hexamer proteic cu 6 subunitati. Faciliteaza atasarea condrocitelor si a condroblastelor in tesutul conjunctiv. Acum matricea este considerata un mediu extracelular in care celulele migreaza.Molecule ale matricei conjunctive care intervin in adezivitatea de tip celula – matrice Sunt reprezentate de 1) glicoproteine structural (ancorare celulara) – fibronectina. Se va lega la suprafata celulei prin capatul amino terminal si carboxi terminal. Dintre receptorii implicati in interactiunea matrice .Nu are receptor pt membrane celulara. prolifereaza. tenasceina. se diferentiaza. Dimer format dintr o subinitate alfa si 2 subunitati beta. Are rol structural in organizarea matricei conjunctive extracelulare. Subunitatile II au 60 – 70 reziduri . Dimerul are 440. sub III 90reziduri. • Transcriptia si traducerea .Nu are receptori. Laminina . Toate macromoleculele au un turn-over de reinnoire. doar ca unele interactioneaza direct (prezinta receptori specifici pe membrana celulei conjunctive) si altele interactioneaza indirect prin intermediul unor proteine de adezivitate. Laminina este forma laminei bazale. cresc.celula enumeram: integrine. receptori integrine-like si receptorii non-integrine. II . Fibronectina – izolata in culturile celulare de fibroblaste.Secretata de trombocite Condronectina – matricea conjunctiva a cartilajului.000 daltoni. deci sunt produse in permanenta si se degradeaza mereu cu ajutorul unor enzime secretate tot de celulele conjunctive. Este receptor de legare la suprafata celulara.Se leaga la membrane celulara prin intermediul lamininei. Ele au nevoie de macromoleculele matricei conjunctive. Etapa intracelulara • Formarea veziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina. este format din 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta unite la capatul carboxi terminal prin punti disulfurice. Cele 3 subunitati se asambleaza intr-o structura aseamanatoare cu o cruce.si e alc din 3 subunitati I. entactina. trombospondinina. laminina. Asigura stabilitatea fizica a tesutului conjunctiv. Se leaga prin intermediul proteoglicanilor. III. Trombospondinina – pusa in evidenta in sange. Bratul lung al crucii este format central din sub A alfa in jurul careia se dispun in dublu helix subunit beta. Toate macromoleculele sunt in interactiune cu celulele conjunctive. condronectina si de 2) receptori de membrane (de tip integrine. 23.000 daltoni.Biosinteza colagenului. de gradul de diferentiere al celulelor si de statusul metabolic al celulei 21. non integrine si integrine like).Molecula constituie un intermediar pentru legarea altor glicoproteine de adezivitate. Macromoleculele sunt secretate de majoritatea celulelor conjunctive cu exceptia celulelor sangvine mature. Entactina – monomer cu aspect de bat de tobosar. Pe macromolecule se fixeaza factorii de crestere si hormonii care formeaza un ansamblu masiv de semnale pentru celulele conjunctive. Fiecare are aspect de bat si sunt dispuse in jurul unui domeniu globular. Cuprinde doua mari etape. la collagen si proteoglicani cu heparina. etapa intracelulara si etapa extracelulara.900.Se poate prezenta sub forma dimerica(in sange) si multimerica(in matricea conjunctiva). Se leaga de collagen si are rol structural.

care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen sau reticulina • colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si la cel carboxi terminal prezinta domenii globulare. Procesul este catalizat de doua enzime: peptidil-prolin hidroxilaza si peptidil-lizin hidroxilaza. La capatul amino terminal peptida de extensie se numeste peptida semnal. La capatul carboxi terminal peptida de extensie se numeste peptida extra. V. liziloxidaza care dezamineaza oxidativ hidroxilizina si va rezulta o aldehida reactiva. Apoi se stabilesc legaturi transversale. • Modificari postranslationale • Clivarea secventei semnal cu ajutorul unor proteaze din lumenul RE. molecular si functional. Colagenul afibrilar se va atasa periodic la fibrilele de colagen si va forma retele bidimensionale in structura laminelor bazale (colagenul de tip IV). procolagenul. ajunse in spatiul extracelular. Se face cu ajutorul enzimelor galactozil transferaza si glucozil transferaza. unde se indeparteaza jumatate din capetele nespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul. Polimerizarea se desfasoara in felul urmator: la nivelul hidroxilizinei actioneaza o enzima. Colagenul de tip I. iar din acestea. In afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina C (care are un rol foarte important). 5 tipuri sunt cele mai raspandite. intre moleculele apropiate.Lanturile α 1 si α 2 sunt codificate de gene de pe cromozomii 17 (α 1) si 7 (α 2). • Formarea triplului helix de procolagen. partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axei proprii. Intre lanturi apar legaturi covalente si de hidrogen care vor stabiliza molecula nou formata. mai departe va avea loc polimerizarea (asamblarea in fibrile si apoi in fibre). V si XI formeaza fibrile omogene (contin doar molecule de tip I. Aici are loc traducerea in urma careia rezulta lanturile proα 1 si proα 2 care sunt foarte lungi si foarte grele (au o greutate moleculara de aprox. Peptida extra are rol in initierea si controlarea spiralizarii lanturilor α in jurul unui ax propriu si in formarea triplului helix. II. cross-link-ari.). Peptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul RE cu ajutorul unei proteaze. 3-hidroxilizina si 4-hidroxi-lizina. III. Se poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice: • colagen fibrilar. Dintre acestea. Se formeaza 3-hidroxi-prolina. Cele doua capete alcatuiesc peptidele de extensie. • Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene • Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica care se face cu ajutorul microfilamentelor si al microtubulilor. • Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. Clivarea are loc la capetele nespiralizate in triplu helix. care are loc la hidroxilizina.p. α -ceto-glutaratul si oxigenul. 24. Lanturile α se spiralizeaza in jurul unui ax propriu iar apoi se spiralizeaza unul in raport cu celalalt si rezulta triplul helix. colagenica si doua capete necolagenice (capatul amino terminal si capatul carboxi terminal). doar molecule de tip II etc. Etapa extracelulara • Formarea tropocolagenului are loc din molecule de procolagen care. Colagenul de tip IX si X formeaza fibrile heterogene. Ele sunt copiate pe molecule de ARNm care vor ajunge in citoplasma la nivelul ribozomilor atasati RE.d. Ribozomii sunt atasati reticulului endoplasmic deoarece se produc proteine de export.v. • Exocitoza procolagenului. Fiecare tip de colagen are in . • In situatia colagenului fibrilar. 15 tipuri sunt foarte bine cunoscute d. Tipuri de colagen fibrilar Este colagenul de tip I. • Glicozilarea polipeptidului. care impiedica polimerizarea in fibrile. II. Lanturile proα au o portiune centrala. Moleculele de colagen se dispun in fibrile cu diametrul intre 20 si 200 nm. Aceasta molecula are doar partea centrala organizata in triplu helix. ionii Fe. III. Se transfera galactoza si glucozil-galactoza la resturile de hidroxilizina. IX. 154000 daltoni). proces care este initiat de peptida extra (capatul carboxi terminal al lantului proα . X si XI. 4-hidroxi-prolina.Tipuri de colagen (clasificare) Colagenul este de 25 de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor α 1 si α 2. sunt clivate sub actiunea unor procolagen peptidaze.

Elastina Elastina reprezinta 6% din proteinele structurale. Are un rol structural si elasticitar. Este localizat in tesutul conjunctiv din piele.10-13% • putina lizina • 50-60% aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei. Se mai evidentiaza si prin impregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile. ficat. . fascia musculara. Este rezistent la intindere si tensiune. Ele nu se ramifica si nu se anastomozeaza. fie paralel formand tesutul conjunctiv ordonat. Fibrele de reticulina se vad in coloratia PAS unde apar rosu violet. • Masson . Molecula are o greutate de 72000 daltoni. X. ligament. • Colagen de tip IV. 90% din tot colagenul). capsula organului. Tehnici de colorare: • coloratie universala . Este alcatuit din doua lanturi α 1(I) si un lant α 2(I) sau din trei lanturi α 1(I). El intra in componenta fibrelor de reticulina. notocord si discurile intervertebrale. Se dispun sub forma de benzi.aspectul la microscopul optic. • coloratii topografice: • Van Gieson . Colagen de tip V. II. in colagenul de tip II avem lanturi α 2(II) etc. dentina. Se ramifica si se anastomozeaza formand retele. IX. Este alcatuit din trei lanturi α 1(II)si se gaseste in cartilajul hialin si elastic. nici eozina. sclera. • Colagenul de tip III. Este format din trei lanturi de tip α 1(IV) sau din trei lanturi de tip α 2(IV). tendon. Are rol in principal de support 25. • Colagenul de tip I. Este format din doua lanturi de tip α 1(V) si un lant de tip α 2(V). Sinteza este realizata de aceleasi celule ca si sinteza colagenului.hemelaun-eozina . Este format din trei lanturi α 1(III).colagenul apare rosu. laminele bazale ale celulelor Schwann. plaman.colagenul apare roz. panglici sau manunchiuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toate directiile formand retele. XI.33%: • prolina . endoteliilor vasculare. Este colagenul din laminele bazale ale celulelor musculare striate si netede. in structura muschiului neted. Are cea mai larga raspandire (aprox.). Biosinteza elastinei Cuprinde doua etape: intracelulara si extracelulara. splina. • Mallory . Nu se vad in coloratie HE deoarece exista foarte multe fragmente oligozaharidice care nu fixeaza nici hemalaunul. celulelor gliale si epiteliului placentar. • AZAN . Ele dsunt cele mai groase fibre ale tesutului conjunctiv si au un diametru de aproximativ 20 µ m.componenta tipuri specifice de lanturi α 1 sau α 2 (in colagenul de tip I avem lanturi α 1(I). avand un diametru de 1 µ m. a vaselor sangvine si in pielea fetala. rinichi. Are rol de suport si de bariera de filtrare. Molecula are urmatoarea compozitie: • glicina . epiteliilor din glomerulii renali si din cristalin. El reprezinta colagenul amorf din laminele bazale ale epiteliilor.Fibra de reticulina şi fibra elastic Fibrele de reticulina Fibrele de reticulina sunt cele mai subtiri. Dezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob al moleculei si de caracterul sau elastic. Se gaseste in stroma conjunctiva a unor organe: uter.colagenul apare verde 26. ultrastructura Fibrele de colagen sunt formate din colagen de tip I.Fibra de colagen .colagenul apare albastru.colagenul apare albastru. V. • Colagenul de tip II (colagenul cartilajului). El asigura forma si rezistenta la deformare.

rasucit. Ele intervin activ atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Rezulta astfel aldehide reactive intre care se vor forma punti covalente si necovalente. dens la fluxul de electroni. Ele sunt alcatuite din numeroase fibrile de fibrilina (glicoproteina care se sintetizeaza in paralel cu tropoelestina). eozinofile. dar ele se gasesc atat in tesutul embrionar. bazofile) . microfibrilele de elastina conflueaza si se dispun in mijlocul fibrei. astructurat.Clasificarea ţesuturilor conjunctive (exemple). • fibroblast → fibrocit • condroblast → condrocit • osteoblast → ostocit • celula adipoasa • celula musculara neteda (mai ales in peretii vaselor) . Cele mai multe celule conjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate. • Celulele libere . exemple mecanisme de Celulele conjunctive. In coloratie HE apar roz. Fibrele elastice au un diametru de 5 µ m (intermediar intre fibrele de reticulina si cele de colagen). Ele se ramifica si se anastomozeaza. in special in jurul glandelor sudoripare. si fibre de elaunina. Fibrele de oxitalan si cele de elaunina reprezinta precursori ai fibrelor elastice mature. iar cu resorcin-fuxina Weigert in rosu. Fibrele oxitalanice se gasesc in zone de maxima rezistenta: in ligamentul alveolo-dentar. Atunci microfibrilele de fibrilina se dispun radial si atfel se formeaza fibra elastica matura.trec prin diapedeza prin peretele capilarelor sau venulelor si ajung in tesutul conjunctiv lax. proces care se realizeaza pe orizontala sau pe verticala. Fibrele de elaunina se gasesc in dermul pielii.este un miofibroblast cu echipament contractil microfilamente de actina si miozina.stabilesc contacte stranse cu matricea conjunctiva. Cu orceina se coloreaza in brun roscat. atat in intindere cat si in relaxare. . Pe masura ce elastina creste si este eliminata extracelular. doar ca nu are loc hidroxilarea. Celulele conjunctive secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea.Clasificarea celulelor conjunctive. componentii au proprietatea de interconvertibilitate (un component se poate transforma in altul). La microscopul electronic are un aspect amorf. 27. cat si in cel adult. al provenientei • celule fixe . Sistemul fibrelor elastice este alcatuit din: fibre de elastina. glicozilarea si spiralizarea. Puntile covalente mentin distantate moleculele de elastina in polimer. Sunt alcatuite din microfibrile de fibrilina si cantitati variabile de elastina polimerizata.Etapa intracelulara decurge la fel ca la colagen. care se dispune sub forma de spoturi policiclice.v. spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. In etapa extracelulara tropoelastina va polimeriza. Molecula rezultata se numeste tropoelastina si are un aspect neregulat. care se reinnoieste permanent. • limfocitele B (devin plasmocite) • limfocitele T circulante • monocitele (devin macrofage) • mastocitele • celulele pigmentare 28. Clasificarea celulelor conjunctive • D.p. in dermul pielii. cu aldehid-fuxina Gömori in negru. fibre de oxitalan. disociind microfibrilele de fibrilina. in zonula lui Zinn.d. Este nevoie mai intai de o dezaminare a lizinei realizata cu ajutorul liziloxidazei.nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea • leucocitele granulare (neutrofile. Procesul realizat pe verticala nu este reversibil. cooperare intercelulară.

In structura mucoaselor el reprezinta corionul. propriu-zise 2. speciale: • lamelar (fasciile) • areolar sau fenestrat (epiploon) • spinocelular (corticala ovarului. in structura capilarului in endotenoniu in peritenoniu • • • • • • • • • . in axul conjunctivo-vascular al vilozitatilor intestinale in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange in regiunea superficiala a dermului (dermul papilar). Il mai gasim in stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase (tesutul conjunctiv lax reprezinta scheletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale).• • Tesuturi conjunctive propriu-zise: • tesuturi conjunctive laxe • propriu-zis • special care este de mai multe feluri: • lamelar • areolar (fenestrat) • spinocelular • tesuturi conjunctive fibroase (dense): • semiordonat • ordonat Tesuturi conjunctive cu functii speciale • tesut conjunctiv reticulat: • mieloid • limfoid • tesut conjunctiv elastic • tesut conjunctiv adipos • alb • brun • tesut mucoid • tesuturi conjunctive scheletale: • tesut cartilaginos: • hialin • elastic • fibros • tesut osos • lamelar haversian • lamelar trabecular • articulatii 29.Ţesutul conjunctiv lax Tesuturi rile conjunctive laxe 1. endometru) Tesutul conjunctiv lax propriu-zis Este tesutul cel mai raspandit in organismul uman: Formeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. Se mai gaseste in axul conjunctivo-vascular al seroasei peritoneale.

Se caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule mezenchimale si fibroblaste). Vascularizatia este foarte bogata. venule). Aponevroza Aponevroza poate fi simpla sau compusa. Se gaseste in epiploon. Tesutul conjunctiv lax lamelar Este bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. in apararea locala atat in RI celular cat si umoral. Fibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. keratan sulfat si dermatan sulfat. 30. Cele simple sunt alcatuite din 2 foite conjunctive suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 3 foite conjunctive suprapuse. Tendonul . Ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Substanta fundamentala are un procent mare de GAG nesulfatati. entactina si tenasceina). Benzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. plasmocitele. Au celule de tip fix (fibroblaste si fibrocite). Aceste fibre sunt ramificate si anastomozate. Substanta fundamentala mai contine glicoproteine de adezivitate (fibronectina. Ambele formatiuni sunt inextensibile si asigura insertia muschiului pe os. se face prin vase de calibru minim (capilare. Celulele pot fi fixe sau mobile. Celulele sunt fixe sau mobile. Prin aceste celule mobile tesutul intervine in imunitate. Se gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor. Tesut conjunctiv lax spinocelular Se gaseste in corticala ovarului. Si ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Datorita continutului mare in GAG si PG ea se coloreaza palid in HE. Au o structura avasculara (hranirea se face prin difuziune) iar inervatia este senzitiva si se face prin terminatii nervoase libere. Ele se pot evidentia prin impregnare argentica sau reactie PAS pozitiva. celule si substanta fundamentala. macrofagele. reticulina) in proportii aproximativ egale. • celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele • celulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele. De asemenea mai contine si PG mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat. arteriole. Au putina substanta fundamentala si fibre subtiri de reticulina. In ochiurile retelei se dispun celule si substanta fundamentala. Fibrelele sunt de toate categoriile (colagen. Tesutul conjunctiv lax areolar (fenestrat) Este bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi (de 2-3 ori mai largi decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). sub forma de terminatii nervoase libere sau terminatii incapsulate. celulele cu efect citotoxic) sau celule accesorii. Celulele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor foliculare. Fibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate.• • • • in endomiusium in perimisium in endonerv in perinerv In structura lui se gasesc in proportii egale fibre. provenite din sange (limfocitele TH si macrofagele). elastina. Inervatia este bogata. in jurul foliculilor ovarieni.Ţesuturile conjunctive dense ordonate: tendonul şi aponevroza Tesutul conjunctiv dens ordonat Intra in structura aponevrozelor si tendoanelor. Benzile sunt formate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele. Aponevroza este pentru muschii lati iar tendonul este pentru muschii lungi (ai membrelor). Fibrele de reticulina nu se vizualizeaza in coloratie HE datorita resturilor zaharidice. Organizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. in endometru si in jurul glandelor uterine. Substanta fundamentala este putina si celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintre fibrele conjunctive. prin fibre vasomotorii si fibre senzitive.

Ele au niste prelungiri in forma de aripioare si se mai numesc celule aliforme. Aceasta jonctiune este foarte activa d. Fibrele de colagen de la nivelul tendonului se prind in portiunile declive ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuni perforand lamina bazala. Mezotenonul este format din tesut conjunctiv lax si mezoteliul. Mezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza bursele sinoviale in care se afla lichidul sinovial.Ţesutul conjunctiv dens neordonat Tesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros) Localizare: • in dermul pielii (in partea profunda .d. Spatiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule. ioni. 31. Este tesut conjunctiv dens semiordonat. Hranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol de asemenea in cresterea in lungime si in grosime. Jonctiunea tendon-muschi: Endotenonul se continua cu endomisium. Fibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme. In peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati Pacini.pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care la randul lor sunt dispuse paralel. Celulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. Aici se observa aspectul celulelor aliforme. Diferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase. In jurul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta jonctiunii miotendinoase.dermul reticular) • in capsulele conjunctive ale organelor • in structura scleroticii si a corneei • in epitenoniu • in epimisium • in epinerv • in structura durei mater • in submucoasa organelor tubului digestiv Organizare: predomina fibrele de colagen si elastina. Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul (pe diafiza sau pe epifiza). Prelungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. proteine. GAG si PG. peritenonul cu perimisium si epitenonul cu epimisium. Fiecare tendon primar este invelit la periferie de endotenonium (tesut conjunctiv lax propriu-zis avascular?). putina substanta fundamentala si putine celule. substanta fundamentala calcificata si celule cartilaginoase. .p.Tendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus). functional. Tendonul primar . in siruri paralele. Acest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen. Aici se realizaeaza atat cresterea muschiului cat si a tendonului.v. Legatura se intareste prin laminina si fibronectina. Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium.pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. Ele apar dispuse metameric. Jonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei si ajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor . Intre epitenoniu si tendon mai exista o lama de tesut conjunctiv lax iar in afara se afla mezotenonul. care este foarte bine vascularizat. Fe frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer. Lichidul sinovial contine apa.Acestea sunt fibrele lui Sharpey. Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). Jonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjunctiv cartilaginos hialin de alunecare. Ele sunt extrem de aplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin diviziune sunt asezate una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara). Epitenoniul inveleste la exterior tendonul compus. Pe frontul extracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. .

Celulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage.... Tot elemente elastice apar si in stroma conjunctiva a plamanului dubland peretele alveolar. Ele constituie o pasla pentru fibrele de colagen....aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap.... Fibrele elastice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se. Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea. celule conjunctive (o parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul). Vascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.... Ca aspect structural celulele pot avea . 33.Ţesutul conjunctiv elastic Tesutul conjunctiv elastic Are o raspandire extrem de restransa si anume: • ligamentele galbene de la nivelul cefei • ligamentele articulare • ligamentul suspensor al penisului.... neutrofile. Ultimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele (doar prin imunofluorescenta si ME). • celula reticulara interdigitale • celule reticulare foliculare dendritice. Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in HE datorita prezentei abundente a GAG si PG.au rol macrofag.. limfoid (in organele limfoformatoare). Rolul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni. Limfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele B sunt localizate in zonele timoindependente.. Pot fi fixe sau libere si se sclerozeaza de regula in mansoane perivasculare.. citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei conjunctive si a rol structural (formeaza citoreticulul). substanta fundamentala.. In ochiurile celor doua retele se gasesc substanta fundamentala si celule conjunctive libere. 32.. celule conjunctive (in special celule fixe). Rol de fagocitoza si pinocitoza. Aceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in elaborarea RI mediat umoral si celular.Fibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. Aceste celule formeaza citoreticulul... . Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive (terminatii nervoase libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate)...... mastocite.. Celula are nucleu central eucromatic.. limfatici • pulpa alba a splinei • placile Peyer din intestin • amigdale Organizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul. De asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea RI umoral si celular... plasmocite.. Elementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor formate din lamele elastice dispuse concentric. Tipuri de celule: • celule reticulare de tip fibroblastoid .. mieloid (maduva rosie hematogena) 2. • celule reticulare de tip histioid .... Organele limfoformatoare sunt: • ggl.Ţesutul conjunctiv reticular Tesutul reticulat Este de doua feluri: 1.

Organitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si RE neted. Tot in tesut se observa numeroase capilare. acesta ajungand in celula prin difuziune. La nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata de celulele endoteliale. Citoplasma este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. Terminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. In adipocit exista mai multe bule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. Citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. Cel mai lipogenetic hormon este insulina care permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. Acest tesut are rol de protectie termica. Celula apare ca un inel cu pecete. Intre adipocite exista substanta fundamentala. La ME se observa ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea mai mare parte a celulei impingand nucleul la periferie. Adipocitul brun este mult mai mic . El este localizat: • cervical • retrosternal • subscapular • retrosimfizar • in mediastinul profund • in regiunea inghinala. Depozitele adipoase sunt permanent reinnoite. Chilomicronii au diametrul de 3 µ m. 35. au un miez central format de triglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber. eucromatic. fibre de reticulina. Aceasta lamina bazala este comuna pentru mai multe adipocite. Organizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri conjunctive formate din tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (1 capilar la 1 adipocit).Ţesutul adipos brun In acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. Lipoliza este controlata de glucagon. Glicerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat “de novo” sau provin din sursa endohepatica. Citocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe). Rolul acestor celule este in metabolismul lipidelor. Tot astfel ajung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice. Lipogeneza se face din glicerol si acizi grasi (1 molecula de glicerol si 3 molecule de acizi grasi formeaza 1 molecula de triglicerid). capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsa mediatorul. Adipocitul alb are diametru de 100-120 µ m. in lipogeneza si lipoliza. proteine si fosfolipide. Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatia limfatica sub forma de chilomicroni. In restul citoplasmei exista mitocondrii cu criste si REN cu rol in .Ţesutul adipos alb. Membrana celulara este dublata la exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. Un capilar corespunde la 2-3 adipocite albe. Citoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina incluziunile de lipide. Astfel se explica culoarea bruna. Adipocitele se organizeaza in lobuli separati de septuri formate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. Vascularizatia este mai bogata (1 capilar la 1 adipocit). Este intalnit doar in viata fetala si in primele 5 luni de la nastere. La MO celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. Nucleul este alungit. Acizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala a adipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride. Exista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina. Bula se dizolva in parafina si in hidrocarburi benzenice.are un diametru de 30-40 µ m. La ME se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar separate de septuri citoplasmatice. Incluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesut unilocular). Acest tesut ocupa 5-6% din greutate la nastere.34.

Filetele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membrana adipocitului. fibrocitele si miofibroblastele. cu alte cuvinte. Cand scade temperatura mediului inconjurator se descarca norepinefrina care va stimula adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cAMP care stimuleaza protein kinaza care va determina ardera acizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea de energie.Celula mezenchimală Este prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctive adulte in apropierea vaselor de sange. Lamina bazala este proprie fiecarui adipocit. forma neregulata cu prelungiri • nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma • blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei intense de proteine • nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat) • citoplasma este slab bazofila La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel: • are prelungiri • raportul nucleoplasmatic este supraunitar • nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). Tot odata este inhibata ATP sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura. Au originea in celula mezenchimala. Fibroblastele Sunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Celula are urmatorul aspect la microscopul optic: • celula are 20-30 µ m. Formeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele.Fibroblasul. RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate Celula mezenchimala are urmatoarele roluri • Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe • Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu • Induce diferentierea epiteliilor 37. este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in zona mai bombata a celulei • citoplasma este puternic bazofila La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati: • celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule • in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE rugos • exista foarte multe mitocondrii. cu numeroase prelungiri • au raportul nucleo-plasmatic supraunitar • nucleul are forma ovalar-alungita.sinteza lipidelor. aparatul Golgi este bine reprezentat. La nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si mitocondrii • nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric • in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate. Membrana adipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o retea fibroreticulara. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitatea cefalica. intreg aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat . Au urmatorul aspect la microscopul optic: • au forma alungita dar neregulata. 36. • mitocondriile.

2-2 µ m). Ele sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor respiratorii.granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet. Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei. fibrilina. 2. Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei) Fibroblastele intervin in secretia de interferon γ . 3. • nucleul este rotund. format din microfilamente de actina si miozina. Este denumita celula paracrina ce elibereaza subst cu rol active in reactii de hipersensibilizare imediata. 4. dintre care cea mai de temut este socul anafilactic. microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina. glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive. excentric. 6. glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate. In cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si induc diferentele epiteliale 38. • granulele mastocitare au urmatorul continut: 1. Se folosesc coloranti cationici de anilina: albastru de toluidina . . prezinta un nucleol excentric • citoplasma are organitele comune slab reprezentate. elastazei. care ajuta la formarea complexului antigen-anticorp [Ag-Ac] pe suprafata mastocitului. hialuronidazei. in functie de localizare. La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel: • are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 µ m. Acest citoschelet este bine reprezentat. penicilina sau antitoxina antitetanica. palid colorat. IgE au receptori specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor. proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol anticoagulant) sau cu condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase) 2. Aceeasi receptori se identifica si in membrana bazofilelor • la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor. La microscopul electronic mai observam: • nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina. • membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina. care este mult mai activ decat interferonul secretat de macrofage. in special in reactiile de hipersensibilizare imediata. Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjunctiv caruia ii apartin si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjunctiv. • are putina citoplasma si este slab acidofila. veziculos si prezinta un nucleol evident. Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala. • la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). tropoelastina. El intervine in apararea antivirala si antitumorala.schimba culoarea colorantului). O dovada in acest sens avem daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelul trunchiului.• 1. Mastocitele au mai multe roluri. se va induce secretia de IgE prin plasmocite. responsabil de socul anafilactic. intreaga citoplasma fiind ocupata de granule opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre 0. Substante care induc socul sunt veninul de viespe. Granulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat colorantul folosit . Fibroblastele au urmatoarele roluri: Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen. citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit de bronhospasm. 5.Mastocitul. Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a numeroase granule mastocitare. factorul chemotactic al eozinofilelor. proteaze neutre 4. histamina 3. o urgenta medicala.

La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi deja formati si se vor fixa pe ei. Deci, pe membrana mastocitului vor exista complexe [Ag-Ac], care vor determina doua reactii: 1. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza formare de leucotriene in membrana mastocitului Degranularea mastocitara cu mastocitoliza Este o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membrana mastocitara vor declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la fomarea de AMPc. AMPc activeaza o proteinkinaza care va determina deschiderea unor canale de calciu. Ca urmare a deschiderii canalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granulele isi vor varsa continutul la exterior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime. Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare. Astfel, prin peretele capilar va exista un aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul chemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidul interstitial. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care va duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare. Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor si bronhiolelor mergand pana la bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu un bronhodilatator puternic: adrenalina. Formarea de leucotriene in membrana mastocitului Complexul [Ag-Ac] stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de acid arahidonic din care se sintetizeaza leucotriene. Leucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in matricea extracelulara. Ele au un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda. Cam la 1-2 ore dupa reactie, histamina este anihilata prin leucotriene de catre mastocit si prin histaminoxidaza de catre eozinofile. Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de secretie eliberat in afara celulei.

39.Histiomacrofagul
HISTIOMACROFAGUL Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 µ m, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata. La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator: • nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti • citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi • citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid). • exista si fagolizozomi si pinolizozomi • exista de asemenea si corpi reziduali Macrofagele au urmatoarele functii: 1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori. 2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive. 3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica. 4. Secreta interferonii α , β , γ . Interferonul γ este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala. 5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc. Macrofagul

Are originea in monocitele circulante. Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente: 1. compartimentul medular 2. compartimentul sangvin 3. compartimentul tisular. Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast → promonocit → monocit. Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante. Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule: 1. macrofagul liber (histiomacrofag) 2. macrofagul fix (histiocit) La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange

40.Sistemul monocitar macrofagic.
Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente: 1. compartimentul medular 2. compartimentul sangvin 3. compartimentul tisular. Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast → promonocit → monocit. Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante. Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule: 1. macrofagul liber (histiomacrofag) 2. macrofagul fix (histiocit) La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange Histiocitul Este o celula cu dimensiuni intre 10-15 µ m, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma acidofila, mai mult sau mai putin omogena. Histomacrofagul Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 µ m, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata. La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator: • nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti • citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi • citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid). • exista si fagolizozomi si pinolizozomi • exista de asemenea si corpi reziduali Macrofagele au urmatoarele functii: 1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori. 2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive. 3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica. 4. Secreta interferonii α , β , γ . Interferonul γ este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala. 5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.

Componentii sistemul fagocitar mononuclear 1. Macrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul conjunctiv lax si dens aflat in dermul pielii si mucoasele digestiva si respiratorie. 2. Celulele Kupffer din ficat 3. Macrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman. 4. Macrofagele din tesutul conjunctiv reticulat din splina, foliculii limfatici, maduva rosie hematogena si timus 5. Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare 6. Osteoclastele din tesutul osos 7. Celulele gliale din SNC, numite microglii Celulele Langerhans din epiderm

41.Plasmocitul.
Are originea in limfocitele B circulante. Sunt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii. La microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator: • celula ovalara cu dimensiunea de 30 µ m • nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in jurul caruia se observa un aspect de cadran de ceas sau roata cu spite. • are nucleoli evidenti • citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila; o mica zona din apropierea nucleului ramane mai palid colorata sau acidofila. • in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui Russel (lanturi polipeptidice aflate in trecere prin RE rugos) La microscopul electronic observam: • membrana plasmocitara prezinta microvili • nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina (spatiile dintre spite) si heterocrmatina (spitele rotii) • in citoplasma abundenta se afla RE rugos responsabil de bazofilie. Unde RE rugos lipseste citoplasma este acidofila (in jurul nucleului unde se gasesc aparatul Golgi, mitocondrii si elemente de citoschelet). Rolurile plasmocitului sunt: Sintetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. Imunoglobulinele secretate de plasmocit sunt: • IgG - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B. Pot interveni in procesul de axonizare a antigenelor. • IgM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptorii specifici. • IgA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din epiderm unde se fixeaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii. • IgD - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B. • IgE (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de hipersensibilizare imediata. Raspunsul imun mediat umoral Poate fi de doua feluri: primar sau secundar. Raspunsul imun umoral primar Organismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum limfocitele B se vor blastiza (celula adulta redevine celula tanara) si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. Nucleul este eucromatic, activ, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. Aceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare: 1. linia limfoblaste → limfocite cu memorie 2. linia limfoblaste → plasmoblaste → plasmocite. Plasmocitele vor sintetiza anticorpi.

Matricea osului microscopică haversian (lamelar) - organizare Matricea osoasa Este alcatuita din lamele care sunt in general in numar de 3-7. Celula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii produsi de melanocite. La periferia osteoanelor secundare exista linia de ciment.In raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune accesorii (macrofage. secundare etc. Dispersia pigmentului este data de ACTH. • melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari. Osteoanele pot fi primare. linia de limfocite B cu memorie 2. osteogenic. Osteonul are un diametru de 200-300 µ m. Aceste celule sun asezate probabil in strat continuu.celule. Acest canal vascular se mai numeste si canal haversian. La microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator: • are aspect de fulg de nea sau floare de gheata • nucleul este rotund si dispus central • citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. Raspunsul imun umoral secundar Are loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. Periostul este alcatuit din doua straturi: extern. Canalele vasculare sunt de doua feluri: longitudinale si transversale. Aceste celule alcatuiesc bariera os . secundari. in corticala oaselor lungi. Granulele se numesc melanozomi. 43. linia limfoblast → centrobalst → centrocit 42.Melanocitul Celulele pigmentare (melanocitele) Sunt celule care produc pigmenti. Endostul este alcatuit din celule aplatizate si acopera peretii tuturor cavitatilor osoase din osul spongios precum si canalele vasculare haversiene si Volkmann din osul compact. osteoblast in repaus. Canalele transversale sau oblice se mai numesc si Volkmann si nu sunt inconjurate de lamele. care contine mai putin colagen. mai putin fosfor si mai mult sulf. dar pot ajunge pana la 20 si din lacune . In acest caz nu mai este necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca exista limfocite B cu memorie care se blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie care se vor diferentia pe doua linii celulare: 1. Canalele longitudinale se mai numesc si haversiene si reprezinta capilare fenestrate sau chiar venule. tertiari sau cuaternari. La osul spongios endostul reprezinta stratul periferic al stromei medulare. Ele sunt marginite de celule turtite (mezenchimala. . Intre osteoane exista sistemul lamelar interstitial. Lamelele (4-20) sunt dispuse concentric in jurul unui canal vascular longitudinal cu diametrul de 50-90 µ m. Lamelele sunt si ele de mai multe feluri: lamele T (intunecate sau lamele A (alternanate). unite prin jonctiuni gap cu osteocitele din lacune. osteocit in activitate). Lamelele din sistemul trabecular nu prezinta canale vasculare (haversiene) si se hranesc prin difuziune din spatiul inconjurator. Prima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza. La microscopul electronic mai putem observa in plus: • sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina → 3. limfocite Th). alcatuit din fibre (Sharpey) si bogat vascularizat si un strat intern. alcatuit din celule. secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara • melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite (celulele melanofore) Trecerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prin secretie citocrina. alternanad lamelele longitudinale (L) cu cele transversale (T). angular. in care se gasesc osteocite care au prelungiri ce patrund in canalicule ce se anastomozeaza. la periferie mai exista un sistem circumferential intern si extern. 4 dihidroxifenil alanina (DOPA) → melanina. De asemenea. • melanozomii primari.

dupa care intervin osteocitele. Sunt celule sintetizatoare de proteine. Osteoblastele in repaus se aseamana morfologic cu aceste celule. citokine.Celulele osteogeneratoare Celulele osteogeneratoare sunt de fapt aceeasi tip celula dar in faze functionale diferite. si o periodicitate de 67 nm. Se leaga de osteoblastele vecine prin jonctiuni gap. Substanta fundamentala este amorfa. metacromazie (pozitiva sau negativa). contin fosfataza acida. existand diferente de orientare si/sau cantitative.5-3 µ m care contin fosfataza acida rezistenta la tartrat si divarese enzime proteolitice. Golurile au dimensiuni de 40 nm / 2. Secreeta procolagenoza din care rezzulta colagenoza care lizeaza osteoidul potentand activitatea osteoclastelor. 25-dihidroxi vitamina D. ioni carbonat. Ele se gasesc la nivelul suprafetelor osoase libere (endost. strontiul. Celulele sunt polarizate: nucleii se afla la polul opus frontului osos iar inspre frontul osos prezinta o margine in perie (margine dantelata) care in repaus dispare. Ele au organite “in regresie”.:osteocalcina. in care mediul este puternic acid si care . In osteoclaste exista o zona numita compartiment subosteoclastic. Sunt importante 1. fiind bogat in lizina hidroxilata. In ostomalacie sau rahitism substanta anorganica poate scadea pana la o proportie de 35%. cu rol in sinteza proteinelor necolagenice si vitamina K (osteocalcina). Osteoclastele au un diametru de 150 µ m. Aceste prelungiri formeaza un fel de retea. Colagenul este de tip I. Osteocitele (γ ) se gasesc in lacune. prezinta receptori pentru hormoni.. Ele sunt celule columnare sau epiteloide care se gasesc la suprafata osului si cand sunt inactive au un aspect scuamos. Osteocalcina si osteopontina se leaga de hidroxiapatita. vitamine. Cristalele de hidroxiapatita sunt de forma unor bastonase cu lungimea de 40 nm si diametrul de 1. Ea apara ca depozite submicroscopice de fosfat de calciu care se transforma in hidroxiapatita. Prezinta numeroase legaturi transversale. Osteocitele prezinta o activitate dar redusa. metafiza osului in crestere). radiul. cartilaj calcifiat.. Ea contine proteine necolagenice specifice tesutului conjunctiv dar si proteine necolagenice specifice tesutului osos. Substanta anorganica mai contine ioni citrat (la suprafata cristalului). 45.5-3 nm. Hidroxiapatita are formula Ca10(PO4)6(OH)2 46..Osteoclastele. Prezinta numerosi lizozomi primari. fibrele au diametru de 50-70 nm. Aranjarea colagenului este astfel facuta incat sa dea nastere unor goluri in interiorul unei retele ordonate. Fibrele au un aranjament bine orientat. Ele alcatuiesc lamelele intunecate sau luminoase. si se gasesc in niste lacune speciale.. Au un mic rol in resorbtia osoasa. trabecule.5 nm si aici sunt dispuse cristalele.. numite Howship. La ora actuala exista o disputa cu privire la starea substantei anorganice in os..stabil. resorbind o portiune mica de osteoid. Mai este prezent plumbul. Substanta minerala reprezinta 65% din totalul de substanta uscata. cu diametrul de 0.Substanţa minerală a matricei osoase. • Celulele osteoprogenitoare (α ) provin din celula mezenchimala primitiva si dau nastere condroblastilor si osteoblastilor. prezinta prelungiri care patrund in niste canalicule si se anastomozeaza cu prelungirile osteocitelor vecine prin jonctiuni gap. este acidofila si se poate evidentia prin incorporare de sulf. sialoproteina osoasa. parathormonul actioneaza asupra osteoblastelor care produc factori de stimulare a osteoclastelor.. Spre exemplu.. periost. Se stie ca osteocitele provin din osteoblaste dar transformarea osteocitelor inapoi in osteoblaste este controversata 47.44. prezinta cate 50 de nuclei in fiecare celula. Pasul helixului se modifica de la o lamela la alta. Fibrele sunt dispuse helicoidal in raport cu substanta minerala. Sialoproteina se leaga de celula..Substanţa organică a matricei osoase Substanta organica intra in alcatuirea fibrelor si a substantei fundamentale. avand o mare rezistenta mecanica si la agenti acii. Ea da reactii PAS pozitive. Nu se stie daca substanta este de la inceput sub forma de cristale sau fosfatul de calciu este amorf in timp ce hidroxiapatita este cristalina. distribuite pe o lungime de 60-70 nm in lungul fibrelor de colagen. produc factori de crestere care actioneaza autocrin sau paracrin. osteopontina. Fibrele (colagenul ) reprezinta 90% din totalul de substanta organica. • Osteoblastele (β ) depun osteoidul (matricea osoasa). substante fosfatice. fluor (inlocuieste OH). Izotopii radioactivi ai Ca si P pot inlocui . fiind cel putin o parte din celulele ce marginesc osul adult.

Compartimentul matricial:Format din matrice teritoriala si interteritoriala. la baza craniului. secretat de osteoblasti la actiunea parathormonului 48.Este intens bazofila. Cartilajul sufera modificari zonale dinspre epifiza spre diafiza. Insa monocitele fuzionate nu au proprietati osteoclastice. 49. Osteoclastele se obtin prin fuzionarea precursorilor. Condtocitele sunt organite mai slab reprezentate. Centrii de osificare reprezinta modificari ale tesutului cartilaginos prin aparitia unor muguri periostali vasculari. Sub pericondru nu se depune osteoid. cu excepţia cartilajului fibros. Centrii secundari apar dupa nastere la nivelul epifizelor.Pe langa acestea se mai vad si celulele pericondrului. Mediul acid din acest compartiment este obtinut cu ajutorul unei pompe protonice ATP dependenta care pompeaza in zona subosteoclastica protonii obtinuti cu ajurorul anhidrazei carbonice.Organizarea microscopică generală a ţesuturilor cartilaginoase Structura: Compartimentul celular: -condroblaste (celulele tinere ale tesutului cartilaginous cu activitate mitotica intensa) -condrocite – isi vor pastra capacitatea de diviziune si secretie (mai scazuta decat la nivelul condroblastelor) in citoplasma.Ocpa compartimente numite lacune. in oasele lungi si la extremitatile oaselor.(cellule stem pt condroblaste). La MO se observa pericondrul cu cele 2 straturi fibrilar si cellular bogat in celulele periocondrului. Intr-o etapa ulterioara are loc distrugerea septurilor transversale. Apoi actioneaza osteoclastele si se formeaza spongioasa secundara (lame obtinute prin resorbtie care formeaza osul). Procesul actioneaza de la diafiza inspre epifiza.unde are loc calcifierea matricei in sens longitudinal si nu la nivelul septurilor transversale.este echivalenta unui lizozom secundar. la nivelul coloanei vertebrale. Originea osteoclastelor se afla in precursori comuni cu monocitele si granulocitele. secundari. Spre periferie mai exista si o zona “clara” deasupra careia se afla marginea dantelata (in perie) care este bogata in actina si mai este numita si zona filamentoasa. • linia de eroziune (frontul de osificare) unde se gasesc vase (anse capilare) si celule mezenchimale nediferentiate care vor da nastere diferitelor celule osoase precum si celule stem hematopoietice.Hranirea se face cu ajutorul nutrientilor ce vor difuza prin matricea cartilag pana la nivelul condrocitelor. desi provin din aceeasi precursori ca si osteoclastele. elastic +subst fundamental. nucleu eucromatic cu nucleol vizibil si condrocite. -Este avascular. Interteritoriala – mai putin bazofila. Sunt asezate fie izolat fie in gr izogene coronare. . nutrienţii difuzează din vasele de la nivelul pericondrului prin matrice până la condrocite Pricondrul este format din tesut conjunctiv dens semiordonat ce contine vase ce vor asigura hranirea cartilajului avascular. Acest compartiment este inconjurat de o zona de inchidere. proces care este dependent de un factor necunoscut. -Acoperit de pericondru. Receptorii pentru calcitonina inhiba activitatea osteoclastelor dar ele sunt sensibile la factorul de stimulare a osteoclastelor.Sub el sunt condroblastele celule turtite alungite. Teritoriala – intens bazofila si se afla in vecinatatea gr celulare.Osificarea encondrală (generalităţi). In procesul de osificare mai inatai se formeaza osteoblastii care depun osteoidul pe cartilajul calcificat si se formeaza astfel spongioasa primara. Apare gulerasul periostal epifizar. care nu sunt mineralizate. II. in maduva osoasa. Osificarea encondrala Are loc in centrii primari. La acest nivel celulele vor fi dispuse pe mai multe zone: • cartilaj de rezerva • zona de proliferare • zona de maturare (celulele cresc) • zona de generare . Fibre conjunctive de collagen I.

.. keratan sulfat) atasati agrecanului. II sau elastice ) -substanţa fundamentală 50.. care formeaza cplx impreuna cu (GAG). Agregatele de PG realizeaza un gel puternic hidratat.-fibre conjunctive ( de colagen tip I.. Ele nu se asambleaza in fascicule groase. Apoi urmeaza matricea teritoriala formata din condroitin sulfat. Cu ajutorul microscopului electronic se poate vizualiza reteaua de PG care apare in elul urmator: fibrile fine. . Mai exista si alte tipuri de colagen: IX. albastru de toluidina. De asemenea mai exista si colagen de tip I si fibronectina care sunt localizate numai in zona hipertrofa.. Urmatorul strat este inelul lacunar. Apa reprezinta 70-80% din greutatea cartilajului.. in portiunea inferioara -Are o structura omogena la microscopul optic. Colagenul nu exista in matricea pericelulara.si SO42-. avand o grosime de 50 µ m si cu o structura intens bazofila.. iar diametrul fibrilelor este de 15-45 nm.. Aceasta proteina modifica atasarea celulelor la matricea cartilaginoasa.. flexibil. Ea contine proteoglicani (PG) formati dintr-un miez proteic numit “agrecan” si aproximativ 50 GAG (condroitin sulfat. are forma hemisferica sau rotunjita. Este alcatuit din condrocite similare celor de la tesutul hialin. format din fibrile de colagen.. Ea este incorporata pe suprafata condrocitelor si se leaga de colagenul de tip II si de GAG. Arhitectura fibrilelor este dictata de conditiile mecanice si in general sunt tangentiale la pericondru. X.. corespunzand miezurilor proteice. care sunt mai dezvoltate in perioadele de sinteza. sau... Pe suprafata au caveole. Originea lor este in ariile primare ale tesutului conjunctiv care contin celule conjunctive ramificate si fibre care nu sunt nici colagen nici elastina. si formeaza o retea in matrice. asezate in lacune izolate sau grupate cate 2-4 in grupe izogene. Aspectul sau macroscopic este mai opac si galbui. are aparat Golgi si reticul endoplasmic rugos.. intre PG fiind o distana de 30 nm. Azur A. ca un cosulet. Celula (celulele) ocupa intreaga lacuna. microvili. daca se gaseste mai in profunzimea lacunei. discrete. -Componentele matricei sunt colagenul si substanta fundamentala care este amorfa 52. Ea se depune structurat. trompa lui Eustache. Acidul hialuronic leaga apoi aproximativ 100 PG prin proteine de legatura. 53. proteoglicani si inhibitori de protease 51. -Nu se evidentiaza fibrilele colagenice->evid dupa digestia GAG cu HE-aspect bazofil -Matricea teritoriala este bazofila datorita condroitin sulfatului. in epiglota.. -Este bazofila..Condrocitele din ţesutul cartilaginos hialin Condrocitele Au forma elipsoidala. Prezinta incluzzii de glicogen si lipide.Cartilajul elastic Localizare: in urechea externa. Aceasta structura explica rezistenta la compresie. corespunzatoare lanturilor de GAG si fibrile groase. acid hialuronic. cartilajele corniculate si cuneiforme. fiind atasata gruparilor COO. PG se gasesc la distante regulate de-a lungul fibrei de colagen. in staturi. XI.. Condrocitul hipertrofic are o sinteteza scazuta de colagen II. La periferie prezinta un invelis matricial pericelular format din proteoglicani. El este de tip II. Condronectina este o glicoproteina fibronectin-like. proteoglicani.Colagenul din matricea cartilajului hialin Colagenul reprezinta 40% din greutatea uscata a cartilajului. Ele sintetizeaza toate componentele matricei simultan: colagen. evidente. Matricea este mai putin bogata si prezinta numeroase fibre elastice ramificate. Se dezvolta ca in ariile tesutului hialin dar dobandesc caracteristicile tesutului cartilaginos elastic. -Se coloreaza metacromatic cu coloranti cationici. Tesitul conjunctiv de la periferie da nastere pericondrului.Substanţa fundamentală a matricei cartilajului hialin Substanta fundamentala este un gel cu proprietati speciale. Condrocitele embrionare pot avea un mic. cu aspect de pasla si cu grosimea de 1-3 µ m. avand membrana celulara paralela cu marginea lacunei. Colagenul de tip IX sau XI se gaseste asociat cu fibre de colagen de tip II iar colagenul de tip X se gaseste numai in zona de cartilaj hipertrofic. peretii cailor auditive.

funcţie -Au originea in MRH. -Au rol in apararea antiinfectioasa. Condrocitele sunt situate in lacune inconjurate de matrice extracelulara bazofila datorita condroitin sulfatului si keratan sulfatului. activandusi programul genetic de autodistrugere. -Celulele au un singur nucleu care este segmentat. -Dupa raportul cu peretele vascular exista doua populatii de neutrofile: circulante si marginale (au tendinta de aderare). 3. Condroitin sulfatul si GAG sunt adaugati in aparatul Golgi iar in granulele secretorii exista un material filamentos (colagen) si un material granular (PG). Nu are pericondru si este acidofil datorita colagenului.Granulocitul neutrofil . Absenta acestor principii din alimentatie duce la rahitism si osteomalacie. mai bogat in celule in partea indreptata spre cartilaj. simfiza pubiana. gigantismului si acromegaliei.In sange ele au stadiul de evolutie final. Aceeasi celula cartilaginoasa secreta concomitent toate componentele matricei. Nucleul se va segmenta in 2. Pericondrul este prezent in toate cartilajele mai putin in cartilajul articular.000 . Cele doua tesuturi sunt adesea unul in contnuarea celuilalt. -Durata de viata este de 6 h in sange dupa care trec in tesuturi unde au o durata medie de viata de 4 zile. Fibrocartilajul este alcatuit din lamele formate din manunchiuri de fibre de colagen de tip I si care se termina in cartilajul hialin al vertebrelor. ultrastructură. sau 5 lobi. diferentiat. in banda.aspectul la microscopul optic. Organizarea microscopica se face pe baza unor condrocite dispuse in siruri intre manunchiuri groase de fibre de colagen de tip I. N/C = 1 : 1. Localizare: discuri intervertebrale. alcatuind ligamentele si tendoanele ce se insera pe os. Celulele sunt PMN (polimorfonucleare) avand nucleul lobat.Rolul importantei matricei este demonstrat de experimentul cu papaina 54. -La celulele tinere nucleul este nesegmentat. calciu. SANGELE ŞI HEMATOPOIEZA 55. Celulele se diferentiaza in condroblaste . unele cartilaje articulare. in aparatul Golgi dureaza 30 minute. Histofiziologia cartilajului • cartilajul are rezistenta crescuta la compresiune • cartilajul ajuta la diminuarea la minim a frecarii in articulatii • cartilajul este responsabil de crestera in lungime a oaselor • cartilajul contine numeroase proteine. . -La MO se calculeaza dimensiunea lor 10 -12 µ m. -Numarul 3. vitamina D. Lamelele adiacente au directii oblice dar opuse.Fibrocartilajul Se aseamna foarte mult cu tesutul conjunctiv dens regulat. de aici aparand aspectul penat. apartinand sistemului fagocitar.000 / mmc. iar in granulele secretorii stau 23 ore. fosfat. Contine colagen de tip I. 4. . Este un tesut conjunctiv dens. • daca celulele cartilaginoase mor atunci cartilajul este invadat de vase sangvine si fagocite si are loc fibrozarea. • Hipofiza produce STH care este responsabil de aparitia nanismului. • extractia cartilajului impiedica angiogeneza • transplantul de cartilaj NU este urmat de rejectie deoarece este nevascularizat si prin urmare nu permite patrunderea limfocitelor si a imunoglobulinelor. PG sunt secretati ca monomeri si asamblati pe acid hialuronic extracelular.6. Sinteza in condrocit a componentelor matriciale: In RER dureaza 10 minute. vitamina C. Ele nu se mai divid si se pot autoelimina. Nucleul pulpos este derivat din notocord si este format din acid hialuronic si putine celule. Acumularea de matrice fara sa se osifice duce la aparitia unor oase mai usor deformabile sub actiunea diferitelor forte mecanice. Discul intervertebral Vertebrele sunt acoperite de cartilaj hialin iar discul se afla in centru si e format din fibrocartilaj.

migreaza apoi in tesuturi unde ingera particulele straine pe care apoi le digera. Identificarea microorganismelor prin factori chemotactici care sunt niste compusi chimici pe care celula ii detecteaza ca fiind prezenti in mediu iar apoi are loc raspunsul celular. 4. In momentul recunoasterii. functional neutrofilele se clasifica in: celule inactive si celule activate. funcţie.-Citoplasma prezinta granulatii mici. Raportul de eozinofile in sange / tesuturi este 1 / 300. Apoi celulele se ataseaza de vas. D. Granulele pot fi de doua feluri primare (comune) si secundare (specifice). 56. citoscheletul neutrofilului se distruge.p. si veziculele de fagocitoza sunt internalizate. Prelucrarea materialului rezultat din liza.Granulocitul eozinofil .v. Distrugerea. Etapele distrugerii microorganismelor: 1. liza microorganismelor. cu radicali N-formil • diferite tipuri de componente ale sistemului complement • mesageri ai mastocitelor?: metaboliti ai acidului arahidonic. Opsonizarea reprezinta acoperirea unei molecule (particule) bacteriene cu proteine plasmatice recunoscute de receptorii neutrofilului ca semnal pentru ingestie.intercelular adhesion molecule) • ELAM 1 (endothelial-leukocyte adhesion molecule) Exemple de factori chemotactici: • peptide scurte. -Numarul este de 450 / µ l (mmc). Numarul lor creste in infectiile parazitare. 2. ca un bat de toba corpusculul Barr. fiind de cateva saptamani. degranularea are loc in citoplasma celulei. Se poate vedea un apendice. Rolul opsonizarii este de a reduce mobilitatea microorganismului si de a recunoaste particula antigenica. Ele contin un set de enzime lizozomale.aspectul la microscopul optic. digestiv. Celulele activate prezinta pe suprafata lor anumite molecule de adeziune cu ajutorul carora se ataseaza la celulele ce captusesc vasele. neutrofilul migrand spre zona din organism unde concentratia factorilor detectati este maxima. Ulterior veziculele de fagocitoza fuzioneaza cu granulele neutrofilului si are loc o degranulare (eliberarea continutului granular spre vezicula de fagocitoza). genito-urinar. . Atasarea neutrofilelor atat la celulele endoteliale cat si la tesutul conjunctiv se face prin molecule de adeziune care se gasesc fie pe leucocite fie pe celulele epiteliale sau pe celulele tesutului conjunctiv. -Distributia granulelor la microscopul electronic arata ca in vecinatatea membranei exista mai putine granule si mai multe structuri ale citoscheletului.d. colorate roz sau rosu-portocaliu si unele granulatii colorate in albastru-violet. distrugand membrana celulara cu enzima numita colagenaza. In momentul aderarii la endoteliul vascular miscarea neutrofilului este de tip amoeboidal care se face ca urmare a rearanjarii citoscheletului. Pentru neutrofile. 3. Aceste granule asigura capacitatea neutrofilului de a fagocita bacterii. Ingestia este precedata de procesul de opsonizare (bacteria este acoperita din loc in loc de proteine de tip Ig sau elemente componente ale sistemului complement). spre deosebire de bazofile si eozinofile unde degranulare are loc extracelular. Ele sunt raspandite uniform in citoplasma. ultrastructură. uneori cu efecte toxice asupra organismului propriu. Granulele specifice nu au aceleasi enzime specifice si au proteine bazice numite fagocitone. clasificare care s-a facut dupa afinitatile tinctoriale. -Continutul granulelor a fost studiat prin histochimie. -Durata de viata este mai mare dacat la neutrofile. Exemple de molecule de adeziune: • ICAM 1 (molecula de adeziune intercelulara . Neutrofilele trec apoi in tesutul conjunctiv prin miscari amoeboidale si ajung la locul unde concentratia de microorganisme este maxima. In acest moment se activeaza productia de radicali liberi care ulterior desfac elementele componente ale microorganismelor ingerate. Granulele primare sunt azurofile si dau reactii pozitive pentru coloranti azur. -Se gasesc atat in sange cat si in unele tesuturi. strabat peretele endotelial la locul de jonctiune intre doua celule endoteliale. Sunt bine reprezentate in tesuturile ce au contact direct cu mediul extern: aparatul respirator.

granule de glicogen. Concluzia este ca unele eozinofile sunt capabile de fagocitoza dar ele nu pot suplini lipsa neutrofilelor. -Granulele sunt rotunde sau ovale si specifice.p. *La MO se stabilesc diametrul . funcţie. • Apararea in infectiile cu paraziti multicelulari. . ce nu se divid.p. aproximativ 100 milioane in total in organism. Exista granule foarte neuniforme d. creste numarul de eozinofile. N/C= 1 : 1 -forma nucleului.-La MO se stabilesc dimensiunile de 10-12 µ m. Granulele se suprapun si peste nucleu. Pot aparea astfel asa numitele boli alergice.d. se degranuleaza si astfel se pot produce diferite tipuri de reactii alergice. caracterizate printr-o hipersensibilitate a propriilor celule la actiunea eozinofilelor asupra parazitilor. Au un continut de histamina. -Continutul granulelor este hidrosolubil. Procesul de degranulare se face in spatiul extracelular si prin urmare el poate provoca un raspuns si din partea celulelor proprii ale organismului. -La ME.Granulocitul bazofil . si de aceea.v. In aceste cazuri au loc pusee hipersensibile.aspectul la microscopul optic. Moleculele de Ac se ataseaza de parazit. Degranularea lor rapida poate avea insa consecinte grave. celulele sistemului imun detecteaza celulele straine. are doi lobi iar nucleul are un aspect caracteristic. ultrastructură. Nu au enzime lizozomale. au in centru un miez cristaloid caracteristic. Bazofilele au pe suprafata lor receptori pentru IgE. Rolul lor functional este incert. mitocondrii si incluziunile .aspectul la microscopul optic. Li se scot neutrofilele si li se introduce un numar egal de eozinofile. -Sunt celule cu proprietati asemanatoare cu mastocitele. *La ME se vad organitele: aparatul Golgi. -Citoplasma este abundenta. care este cel mai grav dintre bolile alergice.Monocitul . raportul nucleu / citoplasma este 1 : 1. Datorita faptului ca reprezinta o proportie mica din totalul de leucocite adesea exista tendinta de a se considera neimportante. al conturului care se coloreaza cu un colorant bazic si apar in albastru inchis pana la negru. la spalare intensa. -Numarul lor este intre 15-50 / mmc. RE. modificandu-li-se formula leucocitara. histochimic granulele contin: • un set de hidrolaze lizozomale • un set de proteine cationice Rolul functional: • Fagocitoza si liza bacteriana. -Au durata scurta de viata. in forma de desaga. si adesea tinde sa aiba o tenta bazofila. Cand o persoana hiperreactiva produce IgE acestea pe de o parte circula in sange. D. din familia IgE. Citoplasma se coloreaza in rosu portocaliu cu eozina iar granulele se coloreaza eozinofil. heparina si alti mediatori. bazofilele cu anticoprii atasati fixeaza antigenul respectiv. Ulterior. Eozinofilele au receptori ce recunosc celalalt domeniu al anticorpului si prin intermediul lui se ataseaza de celula parazitara. La reexpunerea acelei persoane la acelasi antigen. Apoi are loc procesul de degranulare care este citotoxic pentru celulele parazitare. Aceasta hipersensibilitate se poate manifesta chiar in absenta parazitului si prezenta doar a antigenului 57. mai frecvent. ultrastructură.12-25 µ m. putin importanta in vivo. continutul granulelor se poate dizolva. creste concentratia unui anume tip de anticorpi. Nucleul poate fi nesegmentat sau. In sange se gasesc sub forma de celule diferentiate. soarecii mor din cauza unor infectii cu germeni obisnuiti. cand se elibereaza anticorpi IgE. de la astm bronsic pana la urticarie acuta si chiar soc anafilactic. dif de la o specie la alta. recunoscand proteinele de suprafata. funcţie.d.de potcoava la cele tinere sau bilobat la cele adulte. 58.v. pe de alta parte se leaga de bazofile. S-a experimentat acest lucru pe sobolani. In infectiile parazitare. secreta o serie de molecule implicate in comunicarea intercelulara. Ca urmare. numite limfokine care determina elaborarea unui raspuns mai specific fata de acest tip de infectie. pe frotiu. gran.

. resturi celulare. th clasice limfoc apartin agranulocite-> azi : unele limf au granule in citopl la fel ca unele monocite. Sunt in numar de 300-500 / mmc. • limfocitele B activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive.limfocitele B (bone marrow). pozitia lui este excentrica. Forma nucleului este rotunda sau indentata. Raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 iar nucleul are forma de potcoava. -O particularitate a limfocitelor consta in afinitatea proprie fiecarui limfocit pentru un anume organ limfoid. Mecanismul de transport poate fi pinocitoza (pentru faza fluida).. La ME se observa RE.. Granulele au enzime lizozomale. Acestea din urma. din plaman.plasmocitul. Raportul nucleu / citplasama este de 4 : 1 sau 3 : 1.Sunt celule aflate in trecere prin sange unde stau 1/2-1 zi. • macrofagele se pot deplasa sub actiunea factorilor chemotactici sintetizati de limfocite • macrofagele au receptori pentru manoza (se gaseste in capsula bacteriana) si astfel bacteria poate fi fagocitata fara opsonizare.. cu diametrul pana la 20 µ m. produsi fiziologici formati in exces (factori de coagulare). De asemenea fagocitele pot inghiti proteine straine. ribozomi liberi si mitocondrii. Citoplasma este ca un inel subtire perinuclear si este albastra ca “cerul senin”. Limfocitele din fiecare familie poseda un receptor de suprafata unic .. Aceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere . -Exista atat in sange cat si in organele limfoide. Sistemul imun cuprinde milioane de clone (familii) de limfocite. -Durata de viata este lunga deoarece cea mai mare parte sunt recirculate: sange → organe limfoide → sange →organe limfoide → sange → . -Ca numar sunt 5-10 miliarde in sange si 2*1012 in diferite organe limfoide. Ele ajung in tesuturi unde isi schimba morfologia (se transforma in macrofage). la pasare. iar in citoplasma apar cateva cisterne ale RE si cativa ribozomi liberi. Altele se maturizeaza in maduva osoasa la om .limfocitele T. nucleul mai putin condensat. Nucleul se coloreaza cu colorant bazic si apare in “pata de cerneala”. In stare activata apar mici diferente: • limfocitele T activate au diametrul mai mare decat al celulei inactive.apartine doar acestei familii. dand aspectul de tabla de sah. coopereaza cu limfocitele mai ales 4. se pot distinge 3 categorii de limfocite: mici (cu diametrul 6-8 µ m). 59. mari (diametrul de 12-18 µ m) si intermediare cu dimensiuni intermediare. secreta diversi compusi (proteici sau neproteici) 2.ingera celulele imbatranite (vezi splina pentru eritrocite). Acest receptor permite legarea unui determinant antigenic specific. ingera diferite particule de dimensiuni mari (celule intregi sau resturi celulare) 3. Pe suprafata limfocitului se exprima un receptor pentru care exista un contrareceptor potrivit in endoteliul organului limfoid. endocitoza (pentru particulele solide) sau fagocitoza (vezi neutrofilul).. nucleolul este absent. La MO apar ca fiind celule mari. Eritrocitele exprima semnale de degenerescenta care sunt recunoscute si fagocitate. se dezvolta in bursa lui Fabricius... funcţie. S-a stabilit ca exista mai multe populatii celulare: unele se maturizeaza in timus si sunt deci timodependente . Citoplasma este bazofila si apare colorata in albastru intens. Exemple: macrofagele din tesutul conjunctiv din ficat. Cf.. Dupa studierea la ME s-a stabilit ca nu exista diferente intre limfocitele B si T in stare inactiva. Uneori exista granulatii mici ce apar roz palid. In nucleu eucromatina si heterocromatina alterneaza.structură. dupa dimensiuni. fagocitoza (functia principala) .. La MO. iar citoplasma este plina cu RER.Limfocitul. Diferente intre neutrofil si macrofag: • macrofagul utilizeaza un set amplu de molecule de adeziune • macrofagul poate fagocita particule dupa ce au fost opsonizate cu mai multe tipuri de anticorpi. Rolul fagocitelor mononucleare: 1.

asigura deplasarea sau contractia in formarea cheagului sangvin. si una periferica. in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata. Exista proteine speciale cu rol in coagulare: • trombostenina • factorul III plachetar • factorul IV plachetar Toate aceste structuri stau asezate pe citoscheletul format din microfilamente de actina si miozina si microtubuli. Aderarea la peretele lezat 2. ADP. epinefrina. Forma Este ovalara. Metamorfoza vascoasa Aderarea . Prezinta frecvente invaginari care comunica cu sistemul canalicular deschis prin intermediul carora se fac schimburi bidimensionale.Trombocitul . Citoplasma prezinta doua zone: centrala. cateva vezicule golgiene. de la exterior spre interior: 1. putin RE. prostaglandine G2. specializate in sinteza de anticorpi. De asemenea ea poate emite prelungiri sub forma unor valuri ondulate cu ajutorul carora se deplaseaza. Functii Plachetele intervin direct in coagularea sangelui. Sistem canalicular deschis . H2. foarte putine la numar insa. Hialomerul Prezinta 3 sisteme canaliculare. Cresterea numarului se numeste trombocitoza iar scaderea numarului se numeste trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sau boli generale. Originea Se formeaza in MRH pe linie megacariocitara. Diametrul Este cel mai mic element figurat al sangelui avand un diametru de 3-4 µ m. 2-3 mitocondrii cu rare criste. norepinefrina. cativa ribozomi liberi. si limfocitele T care participa la raspunsul imun. 2. cu glicocalix la exterior.400. ioni Ca2+. Granulomerul Este format din vezicule de diferite marimi si opacitati. ATP.000 / mmc. Ele parasesc vasul si patrund in tesuturile conjunctive unde sunt fagocitate de macrofage. Citoscheletul are rol de suport. favorizand schimbul dintre mediul intern si mediul extern. Trombocitele sunt astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor. funcţie Numarul 200. Structura si ultrastructura trombocitului Este anucleat. Agregarea la locul leziunii 3. Veziculele dense au diametrul de 250-300 nm si contin serotonina. mentine forma celulei. intunecata .granulomer.Cele doua mari populatii de limfocite sunt limfocitele B. provenind din megacariocit care are 60 nuclei. Pot fi tubi ai RE. Aderarea trombocitelor are loc in momentul in care se lizeaza peretele vasului. La exterior se gasesc receptori pentru factorii plasmatici cu rol in coagularea sangelui. factorul VIII (Willebrand).000 .tubi care comunica cu invaginarile membranei plachetare. Sistem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel in hialuromer. inconjurate fiecare de o endomembrana. Sistem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin forma celulei. Ele intra in actiune in trei etape: 1. Veziculele α sunt implicate direct in coagulare si contin: tromboxan A2. clara hialomer. diferente care se evidentiaza prin metode imunocitochimice (identificarea unor markeri de suprafata) 60. Durata de viata Variaza de la cateva ore pana la 3-4 zile. mozaicata. Unele vezicule sunt organite celulare. 3. trombospondina. numar mic de lizozomi (granulele λ ). Diferentierea la MO intre cele doua clase nu se poate face iar la ME exista diferente doar intre formele activate ale limfocitelor.structură. Membrana plachetara este lipoproteica.

serotonina. Agregarea Reprezinta formarea de grupuri de plachete la locul de lezare. ADP. stimulatori ai complexului Plasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta este influentata de inhibitorii si stimulatorii complexului. Acest complex este format din 4 tipuri de molecule: 1. trombostenina Procesul de coagulare are mai multe etape: 1.plasmina asigura hemoliza (trombocitoliza) cheagului sangvin. • Pot interveni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleaza producerea de imunoglobuline (in special IgG) • Pot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante care stimuleaza miogeneza si angiogeneza (formarea de noi capilare) 61. determinat genetic si care impiedica transformarea fibrinogenului in fibrina.in plan frontal are forma rotunjita iar in plan sagital are forma de disc biconcav (piscot). Diametre scazute (microcite) se intalnesc in anemii. Apoi membrana plachetara se rupe si intreg continutul citoplasmic se raspandeste incepand procesul de coagulare. neutrofilele fiind primele care actioneaza. Poate exista si anizocitoza (diametre diferite). plachetari . Ca2+. Intr-o prima etapa tromboplastina va actiona supra protrombinei si o va transforma in trombina. Aceasta este favorizata de colagen si alti componenti din plachete: serotonina. Trombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care este o masa de fibre cu directii diferite ce formeaza o pseudoretea. Complexul plasminogenul .protrombina si fibrinogenul 3. inhibitori ai complexului 4. 2.Hematia .factorul tisular principal 2. endomembranele se rup si continutul veziculelor se raspandeste in toata citoplasma dandu-i un aspect vascos. ATP. prezenti atat in trombocit cat si in plasma .Ca2+. Forma • discocit (forma clasica. cu forma de balon . Hemofilia este un defect enzimatic. funcţie.hemati rotunjite. fiziologica) . Astfel.5 µ m la hematia uscata Dimensiunile mari ale hematiilor: macrocite (10 µ m) sau megalocite (12 µ m) insotesc anemiile sau alte boli ale sangelui. Plachetele mai au si alte functii decat cele din coagularea sangvina: • Intervin in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleaza chemostatismul neutrofilelor la locul de invazie microbiana. ADP/ATP 4. plasmina 3. Procesul de coagulare Exista mai multe tipuri de factori: 1. acumuleaza apa. Metamorfoza vascoasa Trombocitele isi modifica forma si structura.6 µ m la hematia circulanta • 7. tromboxanul A2. tisulari . Apoi factorii plachetari cu rol contractil (serotonina.Plachetele se lipesc de endoteliul vaselor langa locul lezat si lipirea este favorizata de colagenul din peretele vasului cu care stabilesc legaturi. 3. Ca 2+) contracta masa de fibrina si se formeaza cheagul sangvin 4. • Pot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge deoarece au un continut redus de hidrolaze acide.tromboplastina . orice rana poate fi mortala.structură. Dimensiuni • 8. plasmatici . plasminogen 2. • sferocit . astructurat.

Proteinele sunt proteine structurale si protein enzime.granulele Jolly.hematii turtite Hematia circulanta este anucleata (la om). eucromatic. Este posibil sa ramana membrana nucleara care va forma inelele Cabat.globina si partea de hem care este alcatuita din protoporfirina IX si Fe2+.Se gasesc mai putine hematii decat in sangele periferic si se gasesc mai multe cellule albe. Aceasta forma poate sa devina si ireversibila in unele boli. Se unesc globina si hemul Durata de viata 120 zile.hematii in forma de secera • leptocite .CO. Hematiile imbatranite ajung in ficat sau splina unde sunt fagocitate de macrofage si sunt apoi atacate de lizozomi care contin hidrolaze acide. . Tot din nucleu raman resturi de cromatina sub forma de granule bazofile . Citoplasma: dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentele si microtubulii care formeaza citoscheletul si mentin forma celulei. In maduva se formeaza toate elementele sanguine.intervine in legarea CO2 • hemoglobina .Formula leucocitară. 2.Pe monocot nu exista granulatii.• echinocit . In formarea Hb (hemoglobinei) exista mai multe etape: 1.sunt celule rotunjite care prezinta o infundatura. poate fi usor.monoblastul au un nucleu f mare. patologice: • drepanocitele .ocupa 33% din greutatea hematiei care are 40% substanta uscata in total. De asemenea exista si hematii cu forma ireversibila.Ce iese din maduva iese fara nucleu. Protein enzimele sunt: • lactat dehidrogenaza (enzima a glicolizei anaerobe) • enzime din suntul pentozic . Astfel se realizeaza circuitul Fe in organism.Citoplasma e bazofila. Pe masura ce se matureaza scad si ca dimensiuni. mononucleare. Se leaga Fe la protoporfirina si se formeaza hemul 4. coxal) si in corpurile vertebrelor. Se formeaza protoporfirina IX 3.au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de lungime. Granulatiile apar la celulele immature. • ovalocite . 6-fosfogluconat dehidrogenaza • ATPaza • urme de catalaza • anhidraza carbonica .hematii de forma ovalara • acantocite . factorul principal fiin Hb care leaga si dezleaga rapid O2 sub actiunea methemoglobin reductazei si CO2 sub actiunea carboanhidrazei. Originea Este in maduva rosie hematogena. forma si grosime egala si situate la distante egale unele de altele. Se formeaza globina in RER. Proteinele structurale pot fi fibroase. alungite si alcatuiesc o pseudoretea cu ochiuri diferite in care se gasesc proteine structurale de forma globulara. Functiile Este transportoare de gaze. semnificaţia funcţională. spre exemplu in ciroza hepatica.glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Aceasta forma apare cand in mediul extern apare o modificare a pH-ului. Eritroblastul. Aceasta se gaseste in oasele late (stern. 62. Hematia se descompune si se elibereaza Fe care reintra in circulatie si ajunge in maduva rosie hematogena ajutand la formarea de noi hematii. • stomatocite . Este formata dintr-o parte proteica . hematopoietica sau hematoformatoare (MRH) care da nastere elementelor figurate ale sangelui. Aceasta forma apare atunci cand concentratia de ATP din celula sau din exterior scade. Se poate forma si o legatura ireversibila in carboxihemoglobina determinata de legarea monoxidului de carbon .celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi si grosimi diferite asezate la distante inegale.

heparina. cu: epinefrina.=ct. citostatice . total de leuk. in diferentierea nr. fiecare dintre acestea indeplinind o fct. -Proporţie relativă = formula leucocitară  Neutrofile: 40-75%  Eozinofile: 3% granulocite  Bazofile: 0. barbiturice. specifica. corticosteroizi Leucopenie Insuficienţă a măduvei osoase hematogene Lupus eritematos Boli hepatice Antibiotice. aspirina. diuretice.5%  Limfocite: 25-50%  Monocite: 1-5% agranulocite  Leucocitoză -Splenectomie -Stress -Boli inflamatorii -Arsuri -Leucemii -După tratam. circulante in cele 5 tipuri de leuk. exprim procentual si respectiv in nr..anticonvulsivante. absolut.

α 2γ 2.Eritropoieza: caractere generale. prehepatica) care dureaza in perioada L1-L3 de viata intrauterina (I. prezinta mai multi nucleoli • Citoplasma este intens bazofila Eritroblastul bazofil • Diametru 16-18 µ m • Nucleu necondensat.U. La un anumit moment este cea mai importanta (in L4-L5 I. care au doua particularitati: sunt nucleate si contin Hb Gower . la nastere fiind de 2% din totalul de Hb pentru ca mai tarziu sa dispara. Un numar crescut de reticulocite arata o anemie. In L3-L4 apar granulocitele iar in L5 apar limfocitele.U. Precursorii liniei rosii au HbF (fetala) . . uneori prezinta halou perinuclear • Citoplasma mai putin intens bazofila Eritroblastul policromatofil • Diametru 15 µ m • Nucleu destul de condensat (heterocromatina abundenta) • Citoplasma isi modifica nuanta: exista putini ribozomi si apare Hb in citoplasma. Ea creste ca importanta in a doua jumatate a sarcinii. 64. etape.α 2β 2). Precursorii liniei rosii au HbA (adult . Reticulocitul • Diametru 7µ m • Nucleu . durand L2-L9 I.). La ME se observa eliminarea celor mai multe dintre organite.Hematopoieza prenatală (etape).eritropoieza Celula stem → proeritroblast → eritroblast bazofil → eritroblast policromatofil → eritroblast acidofil → eritrocit. nu are nucleoli • Citoplasma contine o cantitate crescuta de Hb care ii determina acidofilia. este eucromatic.63.) dupa care scade ca importanta datorita etapei mieloide. In linia rosie nucleul este rotund. Proeritroblastul • Diametru 20-25 µ m • Nucleu ocupa 80% din volumul celulr. La ME se observa ca numarul de organite scade foarte mult. deci coexista acidofilia si bazofilia. Se evidentiaza cu o coloratie speciala .U. • etapa hepatosplenica: se suprapune partial peste prima etapa.debuteza semnificativ la sfarsitul L3 . Eritroblast ortocromatofil (aceeasi nuanta cu celula adulta . • etapa mieloida . In stadiul final celulele expulzeaza nucleul.albastru de Crecil stralucitor.inceputul L4 I.U. alteori nu. Etapa prenatala Exista mai multe locuri: • etapa mezoblastica (mezenchimala.acidofil) • Diametru 10-12µ m • Nucleu condensat la maxim (exista doar heterocromatina). Apar primii precursori ai celulelor liniei rosii. uneori se vad nucleoli. Reticulocitele reprezinta 1% din elementele circulante. Seria rosie . Hematopoieza are loc in insulele sangvine din peretele sacului vitelin. Cantitatea de ARN scade pe parcursul evolutiei datorita scaderii sintezei proteice.nu exista • Citoplasma este diferita de cea a hematiilor adulte prin prezenta catorva resturi de organite Ele raman 12-48 de ore in circulatie dupa care sunt eliminate. Productia de HbF scade treptat.embrinara (α 2ε 2). membrana celulara se reface si se formeaza reticulocitul.

este compact. Mieloblast • Diametru 20 µ m • Nucleu mare. materialul nuclear este granulat. nesegmentat • Citoplasma este la fel ca la neutrofilul adult Din neutrofilul nesegmentat se formeaza neutrofilul segmentat si uneori neutrofilul hipersegmentat. raportul nucleu / citoplasma este 1 :1 • Citoplasma isi modifica afinitatea tinctorial (unele sunt tranzitorii iar altele au citoplasam acidofila). nu exista nucleoli. • Citoplasma are nuanta tranzitorie intre bazofil si acidofil (albastru . isi modifica conturul. Mielocitul eozinofil • Diametru 18 µ m . raportul intre precursorii liniei rosii si precursorii linie granulocitarea este invers fata de formula leucocitara. eozinofil sau bazofil) → granulocit nesegmentat → granulocit segmentat. maduva nu este un compartiment de depozit. spre deosebire de celulele granulocitare ce pot stocate in maduva atunci cand organismul le necesita. eozinofil sau bazofil) → metamielocit (neutrofil. pana la 16 µ m • Nucleu in banda sau sub forma de potcoava. De aceea exista o asociere intre hematopoieza si aceste macrofage. are heterocromatina.rosu). usor indentat sau oval. prezinta ambele tipuri de granulatii Metamielocitul neutrofil • Diametru 12-18 µ m (volum relativ constant) • Nucleul . Neutrofilele nesegmentate • Diametru este mai mic. Timpul necesar este de 20 de ore pentru primele etape. 65. uneori prezinta nucleoli. apar granulele specifice. Nucleii eliminati de eritroblasti sunt fagocitati de macrofagele din MRH. azurofile) De la acest punct mai departe cele trei linii granulocitare se diferentiaza. pentru ca ultimele etape sa se desfasoare lent. In maduva.conturul sau prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segemntat (potcoava). in maduva existande de 3-4 ori mai multi precursori ai granulocitelor decat ai eritrocitelor. heterocromatic. Promielocitul • Diametru 10-20 µ m • Nucleu scade in volum. nespecifice. uneori rotund. raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 pana la 1 : 1. are forma ovala.Pentru seria rosie. are tenta bazofila si nu are granule. dupa cum urmeaza: Mielocitul neutrofil • Diametru 18 µ m (celula isi reduce volumul) • Nucleul se compactizeaza mult.Granulocitopoieza: caractere generale. etape. alteori nu. secundare. toatee elementele liniei rosii fiind eliberate in circulatie. se observa cativa nucleoli • Citoplasma este mai multa (volumul celular fiind constant) si se detecteaza primele granulatii (granulele primare. Seria granulocitara Celula stem → mieloblast → promielocit → mielocit (neutrofil. are cromatina laxa si multi nucleoli raportul nucleu/citoplasma = 4 : 1. • Citoplasma este putina. Proeritroblastul seamana cu mieloblastul.

Precursorii au talie foarte foarte mare. nucleolii nu se vad. 66. uneori are nucleoli. cromatina intens colorata. colorat bazic. Se obtin celule cu grad inalt de ploidie. granulele sunt eozinofile Metamielocitul eozinofil • Diametru 18 µ m • Nucleu are forma precis conturata (potcava. raportul nucleu / citoplasma variaza de la 1 : 1 pan la 1 : 12 • Citoplasma are o tenta palid albastruie cu granule azurofile distribite uniform . intens impachetat. sinteza proteinelor incepe sa scada. • Citoplasma are culoare tranzitorie (albastru-rosiatic).Trombocitopoieza: caractere generale. cromatin este mai agregata. scade usor raportul nucleu / citoplasma • Citoplasma are tenta albastruie si granule specifice in numar mare Bazofilul tanar nesegmentat Are toate caaracteristicile bazofilului adult mai putin forma nucleului care este alungita. etape. cromatina usor impachetata. raportul nucleu / citoplasma este de 4:1 • Citoplasma este bazofila Promegacariocitul • Diametru 80 µ m • Nucleu cu cromatina mai compacata dar oricum laxa. Celula stem → megacarioblast → promegacariocit → megacariocit trombocitogen → trombocite. Megacarioblastul • Diametru 50 µ m • Nucleu cu mai multi nucleoli.• Nucleu . alteori nu. fara nucleoli. raportul nucleu / citoplasma variaza de la 4 : 1 pana la 1 : 1 • Citoplasma cu mici granule azurofile Megacariocitul trombocitogen • Diametru pana la 160 µ m • Nucleu lobulat. cromatina este putin compactata. raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 pana la 1:1 • Citoplasma are tenta albastruie. raportul nucleu / citoplasma este 1 : 1 • Citoplasma este identica cu cea a eozinofilului matur Mielocitul bazofil • Diametru 18 µ m • Nucleu oval sau indentat. nesegmentata. iar diametrul lor creste pe masura ce se apropie de faza finala. moderata cantitativ si apar granule specifice. intens colorate Metamielocitul bazofil • Diametru 18 µ m • Nucleu in forma de potcoava. Nucleul este foarte mare si creste in dimensiuni de-a lungul liniei deoarece precursorii isi multiplica numarul de cromozomi fara diviziune. scade raportul nucleu / citoplasma pana la 1 : 1 • Citoplasma este acidofila. raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 sau 1 : 1. rinichi). granulele sunt numeroase cantitativ Eozinofilul nesegmentat (tanar) • Diametru 16 µ m • Nucleu cu forma de potcoava. cromatina este mai compacta.forma sa prefigureaza forma nucleului viitoarei celule.

Celula stem → limfoblast → limfocit tanar → limfocit adult Nu toate etapele de diferentiere au loc in MRH. • • • • • • • • nediferenţiate au capacitatea de autoîntreţinere (self-renewal) se diferenţiază sub acţiunea unor stimuli specifici răspund la mecanisme de control complexe o celulă stem stă la originea tuturor liniilor hematopoietice Au capacitate migratorie Morfologie asemănătoare cu a limfocitului şi/sau monocitului Pot coloniza: maduva osoasă grasă. compactat. nu se vad granule citoplasmatice Limfocitul tanar • Diametru 9-18 µ m (dupa populatia careia ii apartin d. clasificare. raportul nucleu / citoplasma este 4 : 1.mari. pluri-. membrana lor emite prelungiri plicaturate.dau nastere mai multor tipuri de tesuturi . uni-) .Celulele stem . Limfoblastele • Diametru 20 µ m (celula mare) • Nucleu este mai putin compactat. nu se vad granulatii Monocitul tanar • Diametru 12-20 µ m • Nucleu cu forma si aspect apropiat de cel adult (plicaturat cu cromatina dispusa in tabla de sah). se pastreaza raportul nucleu / citoplasma de 4 : 1 pe toata linia (caracteristica a limfocitelor) • Citoplasma este putina si bazofila.dau nastere multor tipuri celulare din acelasi tesut/organism -CS embrionare. trec prin peretele vascular iar fluxul snagvin detaseaza din citoplasma megacariocitului plachete 67. are tenta bazofila.p. 69. • Citoplasma este bazofila.caractere generale. oval.derivate din embrioni in stadiul de blastocist (Z 7) -se multiplica indefinit in cultura -se pot diferentia in cel.nu se identifica prezenta granulelor 68. multi-.v morfologic .d. vizibile la limita de rezolutie a MO. mici) • Nucleu este dens. unele limfocite diferentiindu-se si in timus. prezinta 1-2 nucleoli. exista granule fine.Limfocitopoieza (etape). splina.CS totipotente. are rar nucleoli • Citoplasma .Monocitopoieza (etape). raportul nucleu / citoplasma 3 : 1 pana la 2 : 1 • Citoplasma devine abundenta datorita compactarii nucleului. Celula stem → monoblast → monocit tanar → monocit adult Monoblastul • Diametru 12-20 µ m (se pastreaza pe toata seria) • Nucleu este rotund. fixeaza o cantitate mare de colorant bazic. usor plicaturat. nucleolul finnd uneori prezent. intermediare. derivate din toate cele 3 straturi embrionare .CSmultipotente.La sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele vascular.pot da nastere unui organism -CS pluripotente. volumul sau scazand de-a lungul liniei monocitare. ficatul Tipuri: -CFU (Colony Forming Unit) – celulă capabilă să formeze in vivo sau in vitro o colonie de celule de un anumit tip • Potenţialitate – capacitatea de a se diferenţia în tipuri particulare de celule (toti-. bi-. azurofile.

Moleculele de anticorpi sunt fixate pe membrana limfocitului dar sunt si eliberate in circulatie. celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral (secreta anticorpi). Limfocitele T helper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul T helper cat si de catre celula cu proteina straina. • Are forma literei Y. Caracteristicile anticorpilor: • Au unul sau doua locuri de legare pentru proteinele straine. Limfocitele B ajung prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax si reticulat si la acest nivel se transforma in plasmocite. IgE. Exista 5 clase de anticorpi: IgA. iar citoplasma este plina cu RER.heavy H) si doua lanturi polipeptidice scurte (cu masa moleculara mai mica . Proteozomul este o “masinarie ce taie”celulele infectate.limfocitele B care se vor transforma in plasmocite si care intervin in secretia de anticorpi sau imunoglobuline Limfocitele B activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive. Dupa natura lor. IgG. Limfocitele T citotoxice lizeaza direct celulele infectate (mai ales viral) iar limfocitele T helper faciliteaza producerea de anticorpi de catre limfocitele B si ingerarea si distrugerea celulelor infectate de catre macrofage. clasificare (enumerare). Limfocitele T detecteaza si celulele proprii ca fiind nonself. Exista 2 clase de complexe de histocompatibilitate: clasa I si clasa II. neurale. Apoi din citoplasma. care au pe suprafata receptori ce se aseamana dar cele doua subpopulatii difera d.v. Acest sistem arata ca celulele organismului sunt sanatoase./organului respectiv -tipuri: hematopoietice. Moartea celulei este provocata prin doua mecanisme: 1. Zona centrala este o zona balama. Reprezentantii unei singure familii de limfocite elaboreaza un singur tip de anticorp.fac parte din tes/organele post-natale -capacit. Diferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate: celule prezentatoare de antigen si de tipul de molecule ce prezinta moleculele straine.Limfocitele B . mezenchimale. specifice tes.Limfocitele T . semnalele chimice se impart in: . de diferentiere limitata la tipurile cel. Aceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere – plasmocitul Limfocitele B sintetizeaza anticorpi.-CS adulte (somatice) . celule implicate in raspunsul imun mediat umoral . Receptorii limfocitelor T recunosc proteinele straine atunci cand sunt legate de un set de proteine denumite moleculele sistemului major de histocompatibilitate (CMH). Cele din clasa I se gasesc pe membrana aproape a tuturor celulelor nucleate. IgD. avand doua lanturi polipeptidice lungi (cu masa moleculara mare . Limfocitele T cuprind doua subpopulatii: limfocitele T citotoxice si limfocitele T helper. care difera intre ele prin structura lantului greu. hepatice etc.light L). mecanismul scurt: limfocitul T elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta.funcţie. Moleculele CMH II se gasesc pe membrana celulelor ce coopereaza cu limfocitele T. 70. mecanismul lung 2.d. • Au domenii ce pot activa sistemul complementului sau pot fi recunoscute de receptorii de pe suprafata fagocitelor.structură. Acest sistem s-a descoperit in cursul cercetarilor pentru refuzul transplantelor. Limfocitele T citotoxice provoaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina legata de moleculele CMH. functional. prin pori trec cateva enzime ce activeaza verigile finale ale cascadei biochimice. 71.p. care in acest caz apartin CMH II. musculare. IgM. Orice vaccin induce proliferarea familiei de limfocite care produce anticorpul ce recunoaste antigenul introdus.

:moarte celulara). Printre celule se gasesc structuri fine conjunctivale. lucru care este folositor in transplanturi 73. ceea ce explica procesele ce au loc in infarctul miocardic acut. unele celule infectate pot exprima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc semnalul primit de la limfocitele T citotoxice (ex. HIPERPLAZIE . prin pori trec cateva enzime ce activeaza verigile finale ale cascadei biochimice. lucru care este folositor in transplanturi 72.Aspectul la M. .cresterea volumului organului prin cresterea numarului elementelor componente (celule). Isi pot dubla volumul. atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuri intercalare care se obsrva mai bine pe preparate colorate cu hematoxilina fosfotoxica.cresterea volumului organului prin cresterea volumului elementelor componente (celulelor). HIPERTROFIE . Caracteristic acestui tip de tesut este vascularizatia de tip terminal.15 µ m.O. Diferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate: celule prezentatoare de antigen si de tipul de molecule ce prezinta moleculele straine. astfel incat orice celula ajunsa aici moare (“moartea intrusilor”). diametrul ajungand pan la 30 µ m (in hipertrofie). nexus). Apoi din citoplasma.:moarte celulara). asezat central. care in acest caz apartin CMH II ŢESUT MUSCULAR 74. In cazul camerei anterioare a globului ocular sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza. Acestea din urma asigura continuitatea electrica. Astfel. 2 miliarde de celule. astfel incat orice celula ajunsa aici moare (“moartea intrusilor”). In cazul camerei anterioare a globului ocular sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza. mecanismul lung mecanismul scurt: limfocitul T elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta. al ţesutului muscular striat Muschiul striat cardiac Este localizat in miocard. celulele dintr-un anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume vas. Celulele au un singur nucleu. Limfocitele T citotoxice provoaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina legata de moleculele CMH. unele celule infectate pot exprima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc semnalul primit de la limfocitele T citotoxice (ex. Celulel pot fi ramificate dar nu se anastomozzeaza. Discurile apar ca niste ingrosari transversale in scara la capetele celulei.• • substante chemotactice (“cheama” si alte celule) interleukine (determina proliferarea unor seturi de celule albe) In infectia cu HIV.Funcţia limfocitelor T helper Limfocitele T helper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul T helper cat si de catre celula cu proteina straina. Portiunile transversale sunt alcatuite din jonctiuni cu rol strict de adeziune (dezmozomi si jonctiuni intermediare). prezentand portiuni transversale si longitudinale. Prezinta striatii transversale care insa lipsesc in jurul nucleului. Moartea celulei este provocata prin doua mecanisme: 3. Portiunile longitudinale sunt alcatuite din jonctiuni comunicante (gap. La ME discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din complexe jonctionale.populatii de limfocite T care secreta perforina ce ataca specific si distruge celulele (intervine in citotoxicitatea specifica). latimea (diametrul) . Ele se mai numesc striurile scalariforme Eberth. • celule T citotoxice . Sunt in total aprox. Pe masura inaintarii in varsta se acumuleaza pigmenti de imbatranire (hipofuxina).Funcţia limfocitelor T citotoxice. Proteozomul este o “masinarie ce taie”celulele infectate In infectia cu HIV. Lungimea fibrei 100 µ m.

De asememnea exista o calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS. Aparatul contractil este slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de RS. restul fiind in cantitate mica. Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au in plus granule atriale.Si celulele cardiace au sistem de tubi T. Actina (filamentele subtiri) este trasa (gliseaza). . Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. aluneca unele printre altele. striat scheletic. In acest moment se modifica asezarea in spatiu a complexului troponinei. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. Mecanismul contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si disocieri intre monomerii de actina si proeminentele laterale ale miozinei. Ele au rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. secundare si tertiare. • Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS.Mecanismul contracţiei în ţesutul striat scheletic Teoria contractiei musculare (1957) . In RS exista un sistem care detecteaza schimbarea de potential si ca uramre se deschid canalele de Ca si Ca este eliberat in citoplasma. Intre aceste celule se stabilesc jonctiuni desmozomale. . canale de calciu in membrana RS care sunt sensibile la mediatori chimici (IP3 . . Celulele Purkinje sunt mai mari. Complexul troponina-tropomiozina elibereaza atunci locul de interactiun de actina si se realizeaza interactiunea actina-miozina. Celulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri: • Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul atrioventricular.Raporturile dintre ţesutul muscular striat şi ţesutul conjunctiv în organizarea muşchiului scheletic ca organ. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie) prin discuri intercalare. Se scurteaza insa distanta dintre doua benzi Z. 76. au citoplasma clara. Atunci creste concentratia de Ca in citoplasma si creste astfel si probabilitatea ca subunitatile C ale troponinei sa ataseze Ca. Stabilesc jonctiuni cu celulele P si cu miocardiocitele de lucru. La ME se observa in vecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. Epimisium – tesut conunctiv dens cu dispozitie lamelara ce inveleste muschiul in intregime.In timpul contractiei. Au forma rotunda sau ovala. Perimisium – inveleste mai multe fibre musculare dand nastere fasciculelor primare. In acest moment se da posibilitetea de actiune a ATPazei care se gaseste pe proeminentele laterale ale miozinei. Fibra musculara striata scheletica e inconjurata de tesut conjunctiv ce poarta numele de Endomisium (tesut conjunctiv ce inveleste fiecare fibra musculara). In timpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se scurteaza ci gliseaza.mecanismul “puntilor transversale” elaborat de Huxley. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemul tubilor T.Relaxarea musculara inseamna revenirea la starea initiala. Acesti mediatori pot deschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic. Nu prezinta disc intercalar 75.inozitol trifosfat). Eliberarea granulelor se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumului sangvin. ridicandu-se actiunea inhibitorie a troponinei I. La fiecare ciclu de atasare-dezatasare actinamiozina filamentele se deplaseaza cu 5-10 nm. Se pune in evidenta cu ajutorul metodelor ticrome. prin intermediul tubilor t se transmite o unda de depolarizare. Ele sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a RS formand diadele. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+ din organism. Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. Aceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. nucleul mare este situat central. Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 35% din volumul celulei. Filamentele subtiri aluneca spre centrul sarcomerului.

care pornesc de o p si de alta a benzii Z si patrund in discul A pana la limitele zonei H. ptr. va duce la fix.. Tn-C) a ionilor de calciu – cu modif. iar fil. 78. de repaus. groase si subtiri . calciu al troponinei (subunit. ale miozinei. s-a obs. că situsul de leg.Apoi intra in actiune mecanismele de reacumulare a Ca in RS. gros= 13nm -pe spf.  banda I .(ger. la niv. de miofibrilele striate.  banda H . subtiri si fiec filam subtire este inconj de 3 fil. de energie.pe secti transv. de actină şi miozină îşi păstrează lung.Celula musculară striată cardiacă (lucrătoare) şi scheletică . subtiri. Form. • În timpul contr. 200-220 punti/ fil.Miofibrila striată . hidroliza ATP-ului. groase. Filam groase sunt despartite prin spatii de 30-45 nm. 77. între filam.filamente groase. iar la niv. groase. 3D a miofilam are un inalt grad de ordonare.organizare ultrastructurală -substr. banda intunecata. S-a obs. de banda A.. filam.mascat de complexul troponină-tropomiozină de pe filam.zwischen = intre) este o regiune intunecata la mijlocul benzii I. actinei cu miozina determ. • În timpul depol. astfel energie. dar pierde stria H. scheletica este repr.cate o punte transv de la fil groase la fiecare 14. subtire de un fil. cu prod.filamente subtiri –dimensiuni 5-6 nm/ 2 µm . dintr-o interdigitare a fil. ordonate paralel cu axa longitudinala. groase. leg. pe situsul ptr. subtiri sunt dispuse dupa un model hexagonal a. gros -pe un fil. concentratia Ca in citoplasma scazand pana se atinge “concentratia critica”. restul benzii A este constit. dist. contractil in fbr. sarcomerului (cele 2 hemidiscuri clare) se scurtează. care e in mijl a 3 fil.. • În muşchiul relaxat.banda Anizotropa. dar sarcomerele se scurtează. benzii I se gasesc numai filam.(Hensen) o regiune mai palida aflata la jumatatea benzii A. de actină.dimanesiuni 10-11 nm/ 1. groase.3 nm. cu exceptia benzii M.5 µm  Aspect striat – succesiune de benzi intunecate si clare  banda A . miozina nu se poate lega de actină. musc. se interdigiteaza. ca dispoz. alcatuind un model hexagonal. perpendiculare pe axa filam groase. al molec. benzii A. hidroliza ATP-ului de pe capetele glob. gros are in jurul sau 6 filam.(ger. In acest moment Ca se desprinde de pe subunitatea C a troponinei si complexul troponina-tropomiozina revine la starea initiala. de actină cu miozina . care alunecă mai adânc în şanţul form.i. la miozină al molec. de calciu. avand latimea de 4-5 nm si lungimea de 6-13 nm si se extind catre fil.punti transversale-> apar la ME ca proiectii laterale.asemănări şi deosebiri structurale şi ultrastructurale .: ME -2 tipuri miofilamente: . elib.banda Izotropa de lumina polarizata banda clara.  banda M . calciului din RS şi creşterea conc. subtiri pe care par sa le atinga-> cca.. elib. Banda A îşi păstrează mărimea.  banda Z . numite miofilamente. de pe capetele glob. complexului troponină-tropomiozină.in mijlocul sarcomerului-corespund zonei oc. în timp ce cele 2 ½ de bandă I de la niv. groase. fil.->puse in evid. filam. de lanţurile de actină (helixul actinei). de miozină. subtire. -miofibrilele sunt striate Sunt structuri cilindrice filamentoase  Diametru : 1-2. Ultrastructura -miofibrilele sunt alc.mittelscheibe = de mijloc) la mijlocul benzii H. de actină.5 µm -dispuse longitudinal de-a lg miofibrilei -> fil. că numai leg. unde se gasesc numai filam. unde miofilam. din subunit. de ADP şi elib. care separa un fil. fiec. de actină şi cele de miozină determ. conform. demascând (descoperind) situsul de leg.

Longitudinal. fibre musculare lungi ce alcatuiesc fascicule de fibre musculare cu numerosi nucleoli situati la periferie. situate in coloane – Intre doua celule succesive .Diagnosticul diferenţial la microscopul optic între ţesutul muscular striat scheletic şi ţesutul muscular cardiac Ts.Celulele sunt dispuse in masa ) . Pt evid striatiilor se foloseste metoda hamatoxilina ferica. eucromatic.Intlnit la nivelul globilor ocular (mm extrinsexi).linii transverse. paralele intre ele • Lungime – zeci de cm • Diametru – 10-100 µm • L/D = 1000-10000 • Multinucleate 20-40 nuclei /cm lungime • Nuclei periferici sub sarcolema • Citoplasma = sarcoplasma. Nucleii sunt tahicromatici cu numeroase striatii.striata – alternanta de zone clare si intunecate • Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sanguine  Sectiune transversala: – Celulele apar poligonale – In aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei – Nucleii . 79. Purkinje.Tesutul muscular striat scheletic – se intalneste la nivelul tubului digestive. Cuprinde celule musculare cardiac(miocardocite lucratoare) si celulele sistemului excitoconducator(celule B. Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sangvine.cav bucale faringeloui. celulele sunt cilindrice paralele intre ele. Sectiune longitudinala: – Lungime : 85-100 µm – Diametru : 15 µm – Nucleu unic central.rotunzi. cu nucleol evident – Citoplasma prezinta striatii transversale – Zona perinucleara este lipsita de striatii. localizati la periferie – Citoplasma . sfincterului uretral extern. la nivelul sfincterului anal extern. DISCURI INTERCALARE sau STRIURI SCALARIFORME = complexe jonctionale Sectiune transversala: • . laringelui. rotund. contine granule brune de LIPOFUSCINA – Intre celule – tesut conjunctiv si o retea foarte bogata de capilare si nervi – Celulele sunt alungite si ramificate.T. striat scheletic. ½ sup esofag.Celule musculare cilindrice. multinucleate. Tesutul muscular striat cardiac – localizat in miocard. musc.Genereaza si conduc impulsurile electrice. cardiac. Citoplasma este neomogena. multinucleate • Celula musculara=fibra musculara  Sectiune longitudinala • Cilindrice.ASPECT LA MO • Alcatuit din fascicule lungi de celule cilindrice. musc.neomogena datorita miofibrilelor ce apar ca niste puncte fine pe toata suprafata sectiunii – Intre celule exista capilare si tesut conjunctiv • • Ts.O. Transversal: celulele apar poligonale si in aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei.Citoplasma este striata cu numeroase striatii date de alternanta cu zone clare si intunecate.ASPECT LA M.

Fiecare monomer de actina poseda un situs de interactiune cu miozina.definiţie. -Pe o jumatate a filamentelor groase proeminenta laterala este orientata intr-o directie iar pe cealalta jumatate este orientata in directia opusa 83. . Prin polimerizarea actinei G (globulara) se formeaza actina F.– – – – – – Celulele au aspect poligonal Nucleul central.Organizarea miofilamentelor subţiri în fibra musculară striată Filamentele subtiri sunt formate din: actina si proteine reglatoare (tropomiozina si troponina). Longitudinala – jonctiune GAP – continuitate ionica – tesutul se comporta ca un sincitiu 81. de 2 benzi Z -cuprinde in mijl o banda A in intregime si de o p si de alta cate o jum. . fiind localizat la niveluri diferite fata de planul sectiunii Zona perinucleara –clara -fara striatii Intre celule.Discurile intercalare-ultrastructură.Nucleu central rotund eucromatic cu nucleoli evidenti.Sarcomerul . Φ=8nm) .5 µm. Ea este infasurata si asezata in santul pe care il formeaza actina F.Organizarea miofilamentelor groase în fibra musculară striată -Filamentele groase contin doar molecule de miozina -Meromiozina are doua lanturi : unul usor (L) si unul greu (H). ultrastructură = unitatea fundamentala de struct.Tropomiozina este o proteina fibrilara. din benzile I adiacente. troponina T care se ataseaza de tropomiozina troponina I care inhiba interactiunea actina-miozina 82. Aspect polygonal. De moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de 40nm (7 monomeri de actina G) complexe de troponina.rol principal de ancorare Portiunea longitudinala este formata din jonctiuni de tip GAP cu rol in continuitate ionica. -Actina este alcatuita din actina F (fibrilara) al carui lant formeaza un dublu helix.tesut conjunctiv si capilare sanguine Tesutul conjunctiv se poate pune in evidenta prin coloratii tricrome 80.zona perinucleara este clara.Organitele implicate în homeostazia intracelulară a calciului în fibra musculară striată 84. Este un complex jonctional localizat intre doua celule musculare cardiace -Are doua portiuni in functie de directia miofibrilelor Transversala -Zonula adherens – zona de ancorare a filamentelor de actina ale ultimului sarcomer -Macula adherens( desmozom). rol.  Discul clar :  Format numai din filamente subtiri (l=1µm. fiind delim. si funtie a miofibrilei -se intinde de-a lg miofibrilei pe o distanta de 2.Troponina = complex ce prezinta 3 subunitati: troponina C care leaga ionii Ca2+. -Molecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara -Sute de molecule de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase -In Filamentele groase moleculele de miozina sunt dispuse in seturi antiparalele. eucromatic Nucleul nu este vizibil in toate celulele.Intre cellule exista tesut conjunctiv si capilare sangvine. organizare. rotund.

in jur: celule musculare nemodificate. C-leaga ioni Ca / I-inhiba actina / T-se leaga de tropomioz c)alte prot miofbrl. fanta sinaptica si sarcolema 86. contractile reglatoare – tropomiozina. titina.Placa motorie Fibrele motorii sunt axoni mielinici ai unor neuroni motori. impreuna cu cplx. al contractiei. 42kD.45%. Axonul se arborizeaza. -Axonul mielinizat pierde teaca de mielina si se dilata – butoni terminali – aplicati pe sarcolema – Contin : mitocondrii si vezicule sinaptice -Fanta sinaptica – contine o matrice amorfa -Faldurile jonctionale ale sarcolemei -In sarcoplasma de la acest nivel – mitocondrii.localiz: fil. 85.Filete nervoase senzoriale formeaza terminatii anulo-spirale (sau primare).Fusurile neuromusculare . 76kD . 70 kD . din agregate supramoleculare proteice -dpdv. (miofilam.2 tipuri de fibre intrafuzale: cu nuclei in cosulet.alfa-.20%. – ribozomi – nuclei – granule de glicogen -Placa are in compunere: o terminatie axonala. se termina pe niste placi motorii la nivelul fibrelor intrafuzale. . subtiri b)prot.Fiecare fus format din 8-10 celule foarte alungite. g. localizati printre fibrele musculare . si benzile M si Z) sunt alc.Receptori de tip senzorial. este un bastonas lung de 40nm. groase .Capatul terminal al fiecarei ramificatii devine dilatat (buton sinaptic) si stabileste jonctiunea cu celula musculara.6µm. subtiri -molec. Discul intunecat:  Format din filamente groase si subtiri  Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri – Banda H  Numai filamente groase (l=1. mai numeroase si cu nuclei insirati (in lant).3 subunit: tropon. miozina-actina -troponina -5%. stim activit ATP-azica a miozinei . 470kD .miozina . subtiri . eferente.Filete motorii. se leaga de actina. inconjurate de spatiul periaxial. isi pierde teaca de mielina. . . in sarcomer: filam.ACTININA.actina. Φ=15nm) – Linia M  Numai filamente groase  Filamentele sunt legate intre ele prin punti fine formate de proteinele M Ultrastructura -compon.prot miofibrilare (contractile) se (:) in 3: a)proteine contractile fundamentale. denumite fibre intrafuzale.localiz. beta-. . acest ansamblu este inconjurat de o capsula . troponinic regleaza interact. care contine un fluid. eu. nebulina etc. modificate.. in jurul portiunii centrale a fibrelor fuzale (adaptare rapida) si terminatii nervoase secundare (adaptare lenta). gamma-.in fil. denumite extrafuzale.5%.localiz in sarcomer: fil.

Striata) ci lateral-polare. concentratia sa fiind de 2-3 ori mai concentrat decat in mediul extracelular. -Filamentele de miozina nu sunt bipolare (F. Caveolele reprezinta niste invaginatii ale membranei.. -Benzi de actina si miozina alternante. Ele reprezinta prelungiri ale spatiului extracelular spre interiorul celulei. Pe preparatele de ME se observa ca actina se insera in unghi ascutit la nivelul ariilor dense 88. latimea maxima este de 70 nm iar deschiderea este de 35 nm. -dimensiuni :sute de nm -proteine de legare a actinei: α -actinina si filamina. mai ales in ceea ce privesta Ca. -Mecanismul contractil include actina si miozina. adherens (fascia adherens) sau digitiforme.. Pentru o latura a filamentului capetele proemina intr-o directie.Organizarea ultrastructurală a aparatului contractil în fibra musculară netedă. ceea ce le aseamana cu tubii T.de tip gap (nexus). Ele sunt proteine de ancorare a actinei la mambrana celulara. Exista zone pacemaker care genereaza PA ce se raspandesc in masa cu ajutorului jonctiunilor gap ce permit raspandirea instantanee a Ca in celule. Atat caveolele cat si ariile dense sunt asezate alternativ pe meridianele acestui fus. La nivelul sarcolemei exista formatiuni specifice. acesta fiind implicat in generarea potentialului de actiune (PA) si in mecanismul de contractie-excitatie. Compozitia chimica a ariilor este asigurata de 2 proteine (vinculina si talina) care apartin clasei de proteine de legare a actinei (ABP . caveolele participa la traficul ionilor de Ca. ceea ce permite trecerea ionilor de Ca.Sarcolema fibrei musculare netede: specializări ultrastructurale Are aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati: jonctiunile celulare . Jonctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cu diametrul de 1500.M. -Asezarea lor spatiala este diferita de a celulelor striate (nu apar sarcomere) -Filamentele de actina sunt foarte lungi -Filamentele de miozina pot ramane complet suprapuse cu filamentele lungi de actina la schimbari foarte mari ale lungimii musculare (pana la de 10 ori schimbare a lungimii). realizand legatura intre actina si citoscheletul membranie celulare. Astfel are loc sumarea contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca o contractie uniforma. Acestea sunt caveolele si densificariile (ariile dense).. Intindere -> distorsiune a filetelor senzoriale -> informatii la fibrele motorii-> contractie 87.actine binding protein). formeaza rudimente de miofilamente. in cantitate crescuta. Exista si o cuplare metabolica.Fibrele extrafuzale isi primesc terminatiile nervoase normale (eferente motorii a). in cealalata latura capetele proemina in directie opusa. -rol: solidariz capetele filam de actina prin punti transvers -filamentele de actina: 6-8 nm -filamentele de miozina:12-15 nm -filamentele intermediare: 11 nm . Ele sunt cvasipermanente. Fibra musculara neteda are automatism (genereaza impulsuri). Fasciile adherens si jonctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele. Ariile dense (densificarile membranei) au dimensiuni de 100-400 nm. In concluzie. A nu se confunda cu alte invaginari. stabilitatea lor fiind data de citoschelet.. Adancimea este de 120 nm. Cu toate acestea mediul din interiorul caveolei este diferit fata de ccel din spatiul extracelular. Are loc o cuplare electrotonica. -Filamentele de actina sunt solidarizate de ”corpi densi” (benzi Z rudimentare) -Distribuiti in toata citoplasma.

Lungimea filamentului gros la m. Are loc o dubla reglare a contractiei: • una actioneaza asupra filamentelor groase prin MLCK si se produce fosforilarea acestui lant care are drept consecinta declansarea activitatii situsului ATPazic • alta actioneaza asupra tropomiozinei prin CD (caldesmona) si astfel se modifica conformatia tropomiozinei cu expunerea situsului de interactiune actina-miozina.Structura moleculei de miozină şi a filamentului gros în fibra musculară netedă Filamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. neted este de 3 ori mai mare decat la m. In m. de aceea o punte transversala in m.au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta dependenta de muschi. Exista insa si m. Particularitatile contractiei • forta de contractie e scazuta (datorita nr. prin legare la receptorii de pe membrana celulei musculare netede: neurotransmitatori hormoni prostaglandine . neted se scurteaza mai mult. unui filament gros ii corespund 2 fialmente subtiri. De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a actinei (ABP) care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina. neted trage mai multe filamente de actina si deci forta de contractie este mai mica 90. In m. mic de punti transversale) • viteza de contractie e scazuta (datorita activitatii ATPazice scazute) • capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor transversale pe toata lungimea filamentului gros) • • • • • Particularitati functionale Activitatea contractila ritmica spontana .acestia fiind m. tonici care au un tonus spontan. substratul molecular şi structural al acestora. o stare de contractie sustinuta.Organizarea moleculară a filamentului subţire în fibra musculară netedă. striat.89. 91. striat nu are punti transversale pe toata lungimea sa (in portiunea benzii H nu are punti transversale) in timp ce m. M.Histofiziologia muşchiului neted: particularitaţile contracţiei şi. Histofiziologia muschiului neted Mecanismul contractiei Consta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor transversale. unui fialment gros ii coerspund 8-15 filamente subtiri. striat. De aceea interactiunea actina-miozina este pe o distanta mai mare si prin urmare m. fazici. neted. neted are punti transversale pe toata lungimea filamentului gros. . tradusa printr-o miograma in platou Contractia e modulata de urmatorii liganzi.

excitatorie si inhibitorie. Atunci LDL sunt internalizate in celula si acestea se blocheaza. are loc lezarea endoteliului vascular.Fenotipurile contractil şi secretor ale fibrei musculare netede adulte • Starea contractila . dintr-un motiv oarecare. neted. Ei actiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi inhibitor iar in alt loc poate fi stimulator al contractiei. Daca creste concentratia PDGF sunt stimulate celulele secretorii ale m. ea este refractara la acestia. Initial. Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. • Starea secretorie . in care creste numarul celulelor secretoare. Acestea devin capabile sa secrete PDGF si concentratia acestuia creste si mai mult. Aceasta stare este mentinuta de inhibitori ai proliferarii. Concentratia PDGF crescand din ce in ce mai mult are loc cooptarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. neted vascular. Ea raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu PDGF). De asemenea. Spre exemplu.celula este oprita in G1. In aceasta etapa celula nu sintetizeaza matrice extracelulara. Celulele secretorii migreaza in intima vasului lezat unde secreeta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. neted vascular raspunde la angiotensina II. Atfel se explica ateroscleorza. Aceste jonctiuni asigura functionalitatea tesutului 92. Nu se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen. Celula nu are receptori pentru factorii mitogeni (de stimulare a cresterii).celula iese din G1.• Prezinta dubla inervatie vegetativa. fibre elastice. Aceste molecule (toti liganzii) actioneaza la nivelul receptorilor. in acest stadiu celula raspunde la agentii care contracta. sinapsele sunt absente. ceea ce duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in granule. Aceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. ceea ce duce la crestera volumului placii de aterom. m. Acetilcolina poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii. celula avand receptori pentru acesti factori. Asemanari si deosebiri intre cele trei tipuri de celule musculare . boala a celulelor musculare netede. De-a lungul timpului s-au elaborat mai multe modele experimentale ale aterosclerozei. proteoglicani). Actiunea lor depinde de tipul de receptor exprimat in membrana celulara si de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula. La toate acestea se adauga si faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru LDL (“carausii colesterolului”). ceea ce determina expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sangvin. Are loc aderarea plachetelor si se formeaza un trombus plachetar.

.

Nucleul este central sau periferic.U. Numarul de neuroni integratori creste pe scara filogenetica si este maxim la om 95.neuroni cu axonul scurt. Exista insa si exceptii . cu nucleol evident datorita sintezei crescute de proteine. acestia existand doar la nevertebrate si in viata intrauterina.sunt foarte complicati. De acest tip sunt: • neuronii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii • neuronii din scoarta cerebrala care sunt: • stelati in scoarta cerebrala • fusiformi in stratul polimorf • piramidali in stratul pyramidal 2. El contine nucleul care este mare.axonul este scurt si prezinta multe ramificatii ce infasoara corpul celulei ca un cos.neuroni cu nucleu mic tahicromatic. Ulterior aceste doua prelungiri se apropie una de alta si se unesc formand un trunchi comun care se ramifica apoi in “T”. spinal. exemple. ultrastructură şi funcţie. la femei se vede corpusculul Barr atasat de nucleol sau membrana nucleara. Acestea sunt celulele Purkinje din scoarta cerebeloasa • celulele in panza de paianjen . de natura senzitiva: • in retina • neuronii olfactivi • neuronii cu sediul in ggl. Exista numeroase forme de neuroni multipolari. In citoplasma contine: . Dupa forma axonului: • celule cu cosulet . spinali senzitivi. Ei prezinta un corp stelat.Soma neuronală .U.foarte rari.au viteza mare de conducere. Astfel sunt neuronii din ggl.ŢESUTUL ŞI SISTEMUL NERVOS 94.Clasificarea neuronilor după criterii morfologice şi funcţionale.au viteza mica de conducere Numarul neuronilor este de ordinul 109. eucromatic. acusticovestibulari VIII • neuroni pseudounipolari . cu axonul foarte lung. Dupa invelisul axonului: • neuroni mielinici . In viata I. Soma (pericarionul) are rol trofic (intretine axonul).aspect la microscopul optic. de tip integrator 4. Realizeaza proiectia pe scoarta cerebrala a tuturor regiunilor corpului. Numarul de neuroni senzitivi si motori e constant filogenetic. neuronii migreaza dintr-un loc in altul iar axonul este indreptat spre directia miscarii si e folosit la deplasare • neuroni bipolari . • neuroni de asociatie (Golgi tip II) . • neuroni multipolari . Localizare. au fost neuroni bipolari. Dupa lungimea axonului: • neuroni de proiectie. de receptie si de integrare a semnalelor.in scoarta cerbrala • celulele in dublu buchet . Pot fi motorii sau senzitivi. Fiind eucromaatic. proportionala cu grosimea tecii si grosimea fibrei • neuroni amielinici . Clasificarea neuronilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. situati pe radacina posterioara a n.in scoarta cerebrala 3. Sunt Golgi tip I. Aceasta prelungire in forma de T este axon dar culege si informatii.au o singura prelungire la adult dar in viata I. dupa numarul de prelungiri: • neuroni unipolari: la adult nu exista.

avand un mecanism necunoscut.aspectul la microscopul optic. prezinta microtubuli si aparatul spinului. Contin multi microtubuli si neurofilamente. fenomen ce participa la transmiterea impulsului nervos. Dendritele reprezinta prelungiri ale somei care contin corpi Nissl si toate organitele celulare.foarte bine dezvoltat Vezicule sinaptice. Transportul se face de-a lungul microtubulilor cu ajutorul proteinelor motorii care sunt de doua feluri: kinezina. Dendritele prezinta specializari cvasipermanente muguri (spini) dedritici care primesc sinapsele.aspect la microscopul optic. • transportul rapid se poate face anterograd (cu viteza 100-400 mm/zi) sau retrograd (100-200 mm/zi). ultrastructură şi funcţie. unde exista mai multe elemente de citoschelet. Numarul spinilor de pe ficare dendrita variaza. El are mai multe parti: • con si segment initial.• • • • • • • • • • • corpi Nissl care se pot observa cu coloratie speciala la baza dendritelor si lipsind in conul axonal si fiind alcatuit din RER si poliribozomi liberi REN foarte abundent. . • transportul lent se face numai anterograd cu viteza de 1-3 mm/zi. microfilamente si neurofilamente care se vad cu impregnare argentica.de-a lungul timpului acestia se incarca cu un material . de pasaj) Transportul axonal poate fi rapid sau lent. monomeri) . Melanina (la unii neuroni . Daca se taie aferentele numarul spinilor scade 97. Axonul este unic.lipofuscina . Aceste proteine mediaza interactiunea microtubulului cu organitele. • segmentul de conducere care poate fi mielinic sau amielinic • terminatiile axonale formate din butonii terminali (sinaptici.pigment cu semnificatie fiziologica necunoscuta ce se acumuleaza cu varsta.neuronii din substanta neagra din diencefal . Acestia au un material dens la fluxul de electroni.prezenti in toti neuronii. Vezicule de neurosecretie . Transportul dendritic poate fi anterograd (se face cu viteza de 3 mm/h si se transporta proteine si organite.Axonul . Se transporta proteine solubile (enzime. vezicule cu mediatori si componentele membranei. efectueaza transportul anterograd si syneina care efectueaza transportul retrograd. Principala functie a denritelor este receptia. Complexele formate din peptide si neurofizine este depozitat in neurohipofiza de unde este eliberat in circulatie. abundente la baza dendritei si din ce in ce mai putine la varf. cu rol in eliberarea Ca pentru cresterea concentratiei sale citosolice. Ele au dimensiuni de 100-300 nm.locus coeruleus) Centrioli . Aparat Golgi . Aici lipsesc corpusculii Nissl. Mitocondrii Rezerve de picaturi lipidice Lizozomi . ex: mitocondria) si retrograd. care se formeaza la acest nivel pentru ca mai apoi sa migreze pana la terminatia axonala. De asemenea exista si o reciclare locala. Se transporta organitele cu endomembrane (mitocondrii). Au diametrul de 60-80 nm.Dendritele . ultrastructură şi funcţie. avand rol in organizarea fusului nuclear si a microtubulilor. insa prezinta numerosi microtubuli. alcatuit din cisterne paralele unite prin material electronodens. Aceste sunt putine. 1 cil cu semnificatie necunoscuta 96. se gasesc in hipotalamus si sunt dense la fluxul de electroni. Rolul acestei regiuni este de a declansa impulsul nervos deoarece este zona cu cel mai mic prag de excitabilitate.contin peptide si neurofizine care sunt eliberate in capilare. rapida a veziculelor cu mediatori. In neuronii vegetativi simpatici ele sunt umplute cu catecolamine si dense la fluxul de electroni.

au diametrul de 80-100 nm.sunt simetrice. din axon ca element postsinaptic este exclusa partea mielinizata (conducatoare) deci participa la formarea sinapsei axoaxonale doar conul cu segmentul initial si butonii terminali. Veziculele sinaptice pot fi si ele clasificate dupa cum urmeaza: • vezicule clare. ex. Aceste sinapse se gasesc in corpul si butonul axonal in SNC si au un continut necunoscut. efectul fiind de hiperpolarizare (scaderea PR) .sunt numai inhibitorii. contin doar neurotransmitatori inhibitori • vezicule sferice cu miez dens .au diametrul de 40-60 nm. Polarizare dinamică – “Semnalele dintr-un circuit neural se propagă într-o singură direcţie […] Informaţia circulă dinspre dendritele unui axon înspre corpul celular şi apoi de-a lungul axonului către terminaţiile presinaptice […]” Exista o polarizare dinamica a neuronului: impulsul nervos circula doar de la dendrita si pericarion catre axon.au diametrul de 20-60 nm. Dupa natura materialului electronodens s-a facut clasificarea sinapselor de catre Gray: • sinapse asimetrice (materialul electronodens presinaptic este mai mare decat cel postsinaptic) • sinapse simetrice (materalele electronodense au dimensiuni aproximativ egale) Aceasta clasificare este legata de aspecte functionale.este axodendritica. • tipurile noi de sinapse (de regula inhibitorii): • dendrodendritice • dendrosomatice • dendroaxonale • soamtodendritice • somatosomatice • somatoaxonale • speciale (la ele participa concomitent mai multe prelungiri): • reciproce . axonul face sinapsa cu ele (1 sinapsa cu 1 dendrita). Unul si acelasi neurotransmitator poate avea efecte diferite in functie de receptori (tipul de receptor determina efectul).sunt asimetrice.sunt dendrodendritice. sferice.Clasificarea sinapselor.au diametrul de 40-60 nm.sunt excitatoare sau inhibitoare axoaxonale .98. reprezinta un complex de 2 sinapse aflate una langa alta si care conduc impulsul nervos in sens invers • panglica (in retina) . uneori si inhibitori.se declanseaza un potential postsinaptic excitator (EPSP) • inhibitorii . frecvent au neurotransmitatori excitatori. 99. sferice cu miez dens si halou clar .: veziculele de acetilcolina • vezicule clare. baze morfofuncţionale. Clasificara topografica a sinapselor Tipul de sinapsa depinde de partile neuronului ce participa la sinapsa: • tipurile clasice de sinapse (cele mai frecvente): • axospinoase (sinapsa se face cu spinul dendritic) . turtite . sferice .Polarizarea dinamică: definiţie.sunt numai excitatorii • axodendritice .sunt excitatoare sau inhibitoare • axosomatice . 3. efectul pe membrana postsinaptica este de depolarizare (cresterea PR) .se declanseaza un potential postsinaptic inhibitor (IPSP). Aceasta specializare se datoreaza membranei neuronale. Axonul prezinta pe linie mediana o densificare in forma de panglica . au vezicule clare. contin catecolamine • vezicule mari. Clasificarea morfofunctionala a sinapselor: • excitatorii . au vezicule clare sferice sau turtite. participa 1 axon si 2 dendrite foarte apropiate intre ele.

• neurohormon eliberat din neuronii hipotalamici (nucleul arcuat) în adenohipofiza (inhibă secreţia de prolactină) Excită. Neurotransmiţătorii au efect rapid (latenţă 1-2 ms) • NT inhibitori: – GABA (acid γ -amino-butiric) – glicina – purine (adenozina.Substanţe neuroactive: definiţie. principii de funcţionare în sinapse. ADP. clasificare. reprezinta o insiruire de sinapse axoaxonice . AMP.: nucleii vestibulari laterali. Sunt rare. • • • • • Un neuron foloseşte mai multe substanţe neuroactive Aceeaşi moleculă are efecte diferite în funcţie de context (în principal tipul de receptor de care se leagă) Dopamina coexistă în neuronii trunchiului cerebral cu peptide precum colecistokinina. Ex. inhibă sau modulează activitatea celulei ţintă. Funcţionează ca: • neurotransmiţător când este eliberată de neuronii din substantia nigra. nucleii tractului mezencefalic al trigemenului. b-endorfina. VIP Efecte pe membrana presinaptică (modulează exocitoza) şi postsinaptică influentează legarea mediatorilor de receptori 101. în funcţie de natura receptorului din membrana postsinaptică. CO . 100.• • • • seriala .foarte putine in SN sinapse mixte (cuplaj intre sinapsa electrica si cea chimica). Neuromodulatorii pot fi peptide comune cu sistemul neuroendocrin difuz: colecistokinina. ATP) • NT excitatori – glutamat – aspartat – taurina • NT cu efecte dependente de tipul receptorului: – acetilcolina – noradrenalina – serotonina – – – – – dopamina Durată mai mare a efectului. substanţa P. latenţă mai mare O substanţă poate acţiona ca neurotransmiţător. Substante neuroactive • gaze: NO (oxid nitric).Sinapsele chimice: ultrastructură. clasificare morfofuncţională. axonii facand sinapsa unul cu altul Clasificarea sinapselor dupa mecanismul de transmitere sinapse chimice (cu neurotransmitatori) sinapse electrice (prin jonctiuni gap) . angiotensina.este axoaxonica. neuromodulator sau neurohormon (uneori). exemple.

TSH-RH.aspectul la microscopul optic. Fibrele nervoase pot fi amielinice (inconjurate doar de celule Scwwann) si fibre mielinice (inconjurate de celule Schwann ce au format taeca de mielina).Mecanismul exocitozei şi reciclării veziculelor sinaptice. 103. ceea ce duce la scaderea Ca intracelular (efect inhibitor). O celula Schwann poate acoperi mai multi axoni saau un singur axon. In repaus veziculele se gasesc in asteptare. scotand pe de alta parte H+. Cand sinapsina se desprinde este determinata deplasarea veziculelor catre membrana presinaptica. .• • • • monoamine: catecolamine: adrenalina. din arginina iar CO se formeaza sub actiunea hemoxigenazei din hem. Materia prima este colina care se gaseste in cantitate crescuta in spatiul sinaptic. Excesul de acetilcolina este hidrolizat de catre acetilcolinesteraza. Interactiunea veziculelor cu membrana este mediata de doua proteine: sinaptotagmina si sinaptofizina. Exocitoza este declansata de cresterea Ca intracelular. care se transforma in kinaza si fosforileaza sinapsinele I si II. substanta P. Fibrele nervoase Sunt formate din axoni si din microglii.Fibrele nervoase amielinice din sistemul nervos periferic şi sistemul nervos central . Ca activeaza calmodulina. ADP. localizare. neurotensina. Acetilcolina formata nu stationeaza ci este preluata de un transportor existent in membrana veziculei sinaptice care o introduce in vezicula. Aceeasi reciclare are loc si la nivelul mediatorului.formeaza nervii care reprezinta fascicule de fibre nervoase. NO actioneaza ca neurotransmitator inhibitor. • fibrele nervoase periferice . noradrenalina. 104. encefaline. Sinapsinele sunt proteine de legare a actinei: au un capat pe actina si un capat pe veziculele de mediatori. In citoplasma. VIP • actioneaza ca neurohormoni: LH-RH. ultrastructură. netezi vasculari. AMP. triptamina aspartat • glutamat • GABA • glicina • taurina • peptide: • actioneaza ca neuromodulatori: colecistokinina. 102. De aceea NO poate determina accidente vasculare majore. ATP In unele celule se formeaza NO sau CO. netezi cum ar fi cei din corpii cavernosi (vezi erectia.Sinapsa colinergică: sinteza şi circuitul mediatorilor chimici. endorfine. activeaza GMPc. Acetilarea se face in prezenta enzimei CAT (colin acetil transferaza). somatostatina. De asemenea NO mai este folosit in unele terminatii nervoase vegetative din m. No se formeaza sub actiunea NO sintetazei. dopamina amine din triptofan: serotonina. activeaza pompa de extruzie a Ca. Se realizeaza astfel un antiport. Injecarea NO in SNC determina cascatul. Ea patrunde prin membrana butonului sinaptic prin transportorul specific simultan cu Na (are loc un simport). vasopresina • purine: adenozina. colina este acetilata luand radicalul acetil de la acetilcoenzima A prezenta in mitocondrii. vezi aplicarea Viagra) dar si pe m. Exemplu pentru sinapsa colinergica (cu acetilcolina).

in teaca de mielina exista din loc in loc linii clare numite incizuri Schmidt-Landermann. • 105. Formarea tecii de mielina Initial fibra este amielinica iar celula Schwann formeaza doua prelungiri in jurul fibrei. Functiile mielinice: • creste viteza de conducere a impulsului nervos de la 1 m/s la 120 m/s deoarece la nivelul internodului este o zona cu rezistenta mare si capacitanta mica. • la 1 an se mielinizeaza tracturile corticospinale deci copii merg bine. Aceasta se datoreaza faptului . Ea se formeaza prin succesiunea celulelor Schwann.fibrele nervoase centrale pot fi amielinice (“libere” in componenta neuropilului) sau mielinice. teaca de mielina este groasa. ceea ce explica miscarile necoordonate ale copiilor. portiunea internodala este mai lunga si astfel viteza de conducere este mai mare deoarece in fibrele mielinice. invelite de prelungiri ale oligodendrogliilor care formeaza teaca de mielina. Straturile succesive ale membranei celulei Schwann fuzioneaza intre ele si deci teaca de mielina reprezinta suprapuneri ale membranei celulei Schwann. De asemenea.aspectul la microscopul optic. transmiterea (depolarizarea) are loc doar la nivelul nodului Ranvier (transmiterea este saltatorie). in sensuri opuse (formeaza un mezoaxon sau mezaxon). ultrastructură. spinali. spinali. La exterior are mezaxon extern si fibrele se rotesc ajungand la mezaxon intern. • la 3-4 luni se mielinizeaza si nn. Teaca de mielina se observa cu impregnare argentica. Aceste prelungiri cresc in mod spiralat in jurul axonului. funcţiile mielinei. Varstele mielinizarii • la nastere: sunt mielinizate doar radacinile motorii ale nn.5-2 m/s fibre somatosenzitive pentru durerea lenta (IV) fibrele periferice) fibre visceromotorii In substanta alba (in SNC) fibrelele mielinice sunt determinate de oligodendroglie. Acestea intra in componenta substantei albe. optici si radacinile senzitive ale nn. se afla o celula Schwann care acopera cu citoplasma ei axonul. Tipul fibrei Viteza de conducere Functia acestor fibre mielinice A 15-120 m/s fibrele motorii scheletice fibrele somatosenzitive proprioceptive (Ia) fibrele somatosenzitive tactile (Ib) fibrele somatosenzitive termice (II) fibrele somatosenzitive pentru durerea rapida (III) mielinice B 3-15 m/s fibre viscerosenzitive Amielinice C (2/3 din 0.Fibrele nervoase mielinice din sistemul nervos periferic şi sistemul nervos central . deci la aceasta varsta copiii vad bine si au senzatii precise. Clasificarea fibrelor nervoase periferice dupa viteza de conducere Daca diametrul axonului este mare. Internodurile sunt formate de mai multe oligodendroglii. • la 7 ani se mielinizzeaza si axonii fibrelor comisurale (de asociatie) ale emisferelor cerebrale ce apartin corpului calos. Intre doua noduri Ranvier.

La nivelul internodului canalele ionice sunt rare. există şi prelungiri fără GFAP.Astrocitele: aspectul la microscopul optic. vegetativi .formeaza o capsula discontinua in jurul perikarionului neuronilor multipolari care primesc sinapse. vegetativi).formeaza o capsula ce inconjoara complet pericarionul neuronilor pseudounipolari. localizare. asigura nutritia axonului deoarece mediaza raporturile cu exteriorul. in ggl. tot in ggl. acestea fiind adunate la nivelul nodurilor Ranvier. De asemenea. rol. celulele Scwann au si rol in regenerara axonilor dupa traumatisme 106. în formă de văluri – granule de glicogen – lamina bazală vezicule delimitate mb • 20-50% din volumul creierului (celule gliale : neuroni 10:1) . spinali si cranieni .ca la acest nivel membrana axonala are o compozitie moleculara diferita. spinali.Celulele satelite periferice: definiţie. periferici (senzitivi. localizare. care nu primesc sinapse in ggl. Ele se gasesc in mai multe locuri: • • • • in ggl. rol. spinali si cranieni formeaza o teaca de mielina in jurul segmentului convolut al axonului neuronului pseudounipolar. vestibulocohlear . ultrastructură. gliale mici ce înconjoară neuronii ggl. Celulele satelite: cel.formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari 107. Realizează izolarea electrică şi intervin în schimburile metabolice Celulele gliale sunt de mai multe feluri: n • in SNC se numesc nevroglii (neuroglii): o o o o astrocite oligodendrocite microglii celule ependimare • in SNP: o o celulele Schwann celulele satelite Celulele satelite Sunt celule Schwann ce se gasesc in ggl. • Ultrastructură: – filamente intermediare 8nm – GFAP (Glial Fibrillary Acidic Protein). cranieni sau vegetativi.

• zare si • tipuri • contine rare filamente intermediare (gliofilamente). izolate. nu HE) – nucleu rotund. prelungiri subţiri. BDNF (BrainDerived Neurotrophic Factor). puţin ramificate – a. subpial (celule in candelabru.Tipuri morfologice: protoplasmice (subst. putin ramificate citoplasma cu gliofibrile (se vad cu impregnare argentica) contine filamente intermediare (gliofilamente) avand un diametru de 8 nm si alcatuite din GFAP (proteina acidafibrilara gliala cu greutatea moleculara de 51 kD). central prelungiri subtiri. prelungiri mai groase. granule de glicogen prezinta lamina bazala predomina in substanta alba glia limitans . “penate • Astrocitele protoplasmatice sunt organizate în domenii ce nu se suprapun • Sinapsele unui domeniu interacţionează cu un singur astrocit Astrocit fibros forma stelata nucleu sferic. Modularea transmiterii sinaptice . celule penate) perivasculare in jurul capilarelor sangvine pe care aplica “picioruse” Astrocit protoplasmatic prelungiri groase si ramificate citoplasma omogena • • Aspect la MO • • • • • • Aspect la ME • • • • • • • • Locali. eucromatic.la periferia SNC. Homeostazia mediului neuronal: • sechestrarea/redistribuţia K+ extracelular rezultat din PA neuronale îndepărtarea neurotransmiţătorilor din sinapse: preiau glutamatul sinaptic şi îl convertesc în glutamină → butonul presinaptic. eucromatic. Intervin în dezvoltarea SN. celula Muller . fibros – subst. fără nucleol • Morfologie: – a. avand un diametru de 8 nm si alcatuite din GFAP.cerebel. granule de glicogen prezinta lamina bazala predomina in substanta cenusie astrocite velate . răspunsului regenerativ postlezional. albă) Morfologie: – celule stelate. cenuşie. GDNF (Glial-DNF) etc. Suport metabolic pentru neuroni: • Reglează fluxul sangvin cerebral local • Produc lactat prin glicoliză → suport energetic pentru neuroni • Sinteza precursorilor glutamatului şi GABA • Detoxifierea amoniului • Produc factori trofici pentru neuroni – NGF (Nerve Growth Factor). dar şi în condiţii bazale Stimularea neuronală aferentă determină influx de Ca2+ în astrocite şi vasodilataţie mediată de glutamat 3. cu prelungiri (observabil folosind impregnare argentică. foarte ramificate • Prelungirile astrocitelor formează un strat continuu la periferia SNC Celule “în candelabru”. albă. Protejează neuronii împotriva excitotoxicităţii (apoptoză neuronală datorată angajării prelungite a receptorilor Glu în ischemia cerebrală 2.in jurul sinapselor (nevroglia Bergmann . cenuşie) şi fibroase (subst. protoplasmatic – subst.in retina) Functiile: 1.

taurină.Bariera sânge . RER. endoteline) indusă de valurile de Ca. În dezvoltarea SN: c. peptide (enkefaline. Permeabilitatea difera in functie de substanta: • mare . Diminuarea concentraţiei de neurotransmiţător în sinapsă: Glu prin transportori. rol. uree • foarte mica: saruri biliare. ATP.Oligodendroglia: aspectul la microscopul optic. Mg2+. Hipertrofia astrocitelor. girul dentat) conţine celule ce se divid. Capilarele cerebrale sunt continue. Cl-. HPO32-. microtubuli Realizează învelişul de mielină la nivelul substanţei albe a CNS.Eliberare de substanţe neuroactive: glutamat.pentru proteine • • Formată din celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale Capilarele cerebrale – continue – jonctiuni strânse (occludens) foarte selective . catecolamine circulante • extrem de mica (aprox. Proliferare şi în scleroza multiplă a. celulele fiind unite prin jonctiuni stranse (ocludens) care sunt foarte selective.pentru H2O. zero) . 5. Prezintă vezicule de exocitoză şi moleculele necesare procesului. cenuşie) – interfasciculare (subst. rol. K+. • • • Celule gliale cu prelungiri mai puţin ramificate Derivă din precusori comuni cu astrocitele MO: – formă ovală – nucleu rotund. localizare. La om adult – zona subventriculară (pereţii laterali ai ventr. Transportul se face prin transcitoza redusa. CO2 si O2 • mica .pentru glucoza. În circumstanţe patologice: c. sau acetilcolină prin eliberarea de liganzi specifici 4.creier: structură. Na+. groase. Exprimă proteine specifice: MBP – proteina bazică a mielinei (Myelin Basic Protein) Un oligodendrocit mielinizează mai mulţi axoni: prelungiri lameliforme. HCO3-. inflamatorii. fiind foarte selectiv. I şi II. proliferare e. heterocromatic – prelungiri puţine. 108. Răspund la leziuni traumatice. ultrastructură. albă). infecţii: astrocitoză/glioză d. puţin ramificate – în apropierea corpilor neuronali (subst. dispuse în şiruri ME: – citoplasmă electronodensă – nu au lamină bazală – mitocondrii. turtite Ţinta atacului autoimun în scleroza multiplă • • • • 109. Modularea transmiterii sinaptice b. Celule stem gliale şi neuronale. creşterea cantitativă a filamentelor intermediare.

Cl-. Domeniul laterobazal este turtit.pentru H2O. HCO3-. (cu exceptia celulelor de pe podeaua ventriculului III. HPO32-) • foarte mică: – săruri biliare. deci celulele au polaritate. Mg2+. aparat Golgi apical. K+.Celule ependimare: structură.transcitoza redusă. • Căptuşesc cavităţile SNC. uree – ioni (Na+. • Alterarea barierei prin modificarea permeabilităţii endoteliului ca urmare a ischemiei poate duce la edem cerebral – 110. catecolamine circulante • extrem de mică (practic nulă) . tipuri. cu excepţia celulelor plexului coroid • În zone speciale (organe circumventriculare) celulele ependimare sunt absente sau foarte subţiri: • organul subcomisural • OVLT (Organum vasculosum laminae terminalis) • area postrema Functii: • Secreţia LCR şi bariera sânge – LCR la nivelul plexului coroid • Formează bariera LCR – creier (în rest) . CO2 si O2 • mică – glucoză. acoperă plexul coroid Structura: sunt asezate pe un singur rand (aranjament epitelial . roluri. foarte selectivă Permeabilitatea diferă în funcţie de substanţă: • mare . RER • joncţiuni gap şi adherens • lipsesc joncţiunile occludens. aşezate pe un singur rând – aranjament epitelial – Domeniu apical cu cili şi microvili – Domeniu laterobazal turtit – Excepţie: celulele de pe podeaua ventriculului III (tanicite) fără cili şi cu un proces bazal spre profunzime (eminenţa mediană) • Exprimă markeri gliali • ME: • multe mitocondrii.pentru proteine Functii: Funcţiile barierei sânge-creier: • menţine constanţa mediului extracelular • protejează creierul de toxinele circulante • previne pătrunderea neurotransmiţătorilor în circulaţia generală. Domeniul apical prezinta: microvilei si cili (cu exceptia celulelor de pe podeaua ventriculului III.epiteliul ependimar). • Celule polarizate. care se numesc fanicite si a caror membrana bazala trimite o prelungire spre eminenta mediana sau alte zone).

lax cu strat extern şi strat intern – Fibroblaste.Nu prezinta zona corticala sau zona medulara. strânse impermeabile – corpusculi Renaut – extern – fluid extracelular din compartimentul perineural 112. conj. mastocite – capilare continue cu joncţ. fibroblaşti. cu joncţ. extensie a epi si perinervului. neuroni multipolari (corpi neuronali poligonali) n zonele cu corpi neuronali / prelungiri dispuse neregulat n celulele satelite aranjate mai puţin ordonat Dilatatii fusiforme pe traseul nv autonomi. MO: inconjurat la periferie de o teaca conjunctiva . Foormatiuni cu aspect fusiform ce se gasesc pe traseul radacinilor sensitive ale nervilor spinali. 2 pericarioni • Celule satelite în strat discontinuu. – Ţ. adipocite. se continuă cu dura proximal • Perinevru – înveleşte fasciculele de fibre nervoase – ţes. Zona medulara (catre mijlocul ganglionilor) format din fibre nervoase sensitive de tip II cu axonul lung.Ganglioni vegetativi. dens semiordonat. occludens → barieră delimitează compartimentul perineural – spre periferie -> teaca Henle (un singur strat) – se continuă cu pia-arahnoida – formează bariera sânge . dispoziţie neregulată .111. vestibulocohlear n . Are zona corticala – sub teaca conjunctiva si este alc din copul neuronilor senzitivi (soma) inconjurata de cellule gliale satellite. fibre de colagen şi elastice groase.Ganglionii spinali. • Capsulă perineurală subţire.Nervul periferic. conj. • Capsulă sau stroma organelor • Nu prezintă zone clar demarcate. Neuronii senzitivi sunt pseudounipolari si cu corp sferic 113. uneori comună pt.Localizati in vecinatatea org/in peretii viscerali. vase de sânge mici – vasa nervorum – Dispare distal. celule cu aspect endoteliform mărginite de lamină bazală.Celulele satellite formeaza o capsula discontinua in jurul perikarionului neuronilor multipolari din ggl. Schwann şi perinevru. Teci conjunctive: • Epinevru – ţes. şi elastice – extern şi intern 8-12 straturi de fibroblaste. conj cu fibre col. longitudinale. vegetativi (primesc sinapse) formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari din in ggl.nerv • Între perinevru şi endonevru – compartiment perineural • Endonevru – înveleşte fibrele nervoase – Localizat între MB a cel.

piriformi – Nu au pigmenţi în citoplasmă – Dendrite ramificate într-un singur plan – Fibre agăţătoare. • • Diagnostic macroscopic : substanţa cenuşie cu aspect de litera H înglobată în substanţa albă acoperită de dura mater.114. cel. fibre muşchioase Strat granular – Neuroni Golgi I şi II. Purkinje şi axonii n. Martinotti (piramidale inversate) • cel. în formă de păianjen • cel. laterale (C8-L2) • . Strat granular intern – cel. în formă de candelabru • cel.Scoarta cerebrala. Strat piramidal intern – cel. Purkinje – Mari (60x30mm). cu dublu buchet • cel. Strat piramidal extern – cel. cu coşuleţ • cel. granulare şi Martinotti • 5. Strat granular extern – numeroase celule cu coşuleţ • 3. piramidale mici şi medii • 4.Maduva spinarii. Bergmann • • 115. Strat molecular – fibre. orizontale Cajal • 1.Scoarta cerebeloasa. Strat polimorf 116. cel. posterioare. granulari Stratul cel. • • Stratul molecular – Celule stelate Cajal mari („cu coşuleţ”) şi mici – interneuroni – Dendritele cel. Cajal • 2. celule granulare – Glomerulii Held Nevroglie: celule Fananas (stratul molecular). Betz • 6. arahnoidă (sub care se află spaţiul subarahnoidian) şi pia mater Substanţa cenuşie: coarne anterioare. Emisferele cerebrale sunt alcătuite din: • substanţă albă • substanţă cenuşie: – scoarţa cerebrală nucleii bazali • Neocortex – 6 straturi celulare • Neuroni: – Motori – piramidali – Interneuroni: • cel. Martinotti.

) -grupuri de celule multipolare (zona motorie) care pot conţine pigment de uzură (lipofuscină) • • .Substanţă albă – periferie Neuroni: – motori (alfa şi gama) – interneuroni – n. Renshaw – sinapse recurente • Citoarhitectonică – 9 straturi concentrice • Diagnostic microscopic: -organ parenchimatos -grupuri de celule si de fibre nervoase-ţesut nervos -contur în H al substanţei cenuşii-măduva spinării (secţ. Golgi II. n. cel. transv. cordonali.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful