1

PRIMITIVE ŞI INTEGRALE NEDEFINITE

Def: F:I R → este primitivă a funcŃiei f: I R → (I interval), dacă:
1) F derivabilă
2) F

= f
F+C = mulŃimea primitivelor lui f = integrala nedefinită a lui f, notată: ( )

dx x f
( ) ( ) ( ) ( )

= ⇔ + = ⇒ x f x F C x F dx x f
'


ProprietăŃi:
1.
∫ ∫ ∫
± = ± dx x g dx x f dx x g x f ) ( ) ( )) ( ) ( (
2.
∫ ∫
= dx x f dx x ) ( ) ( α αα α α αα α
3.

+ + = + c b ax F
a
dx b ax f ) (
1
) (

Exemple:

.
1
) 2
; 2
1
) 2
1
( ) 1
3 2 3 3 2 3
c e
a
dx e
dx x dx
x
dx x dx x
x
x
b ax b ax
+ =
− + = − +
+ +

∫ ∫ ∫ ∫

Obs:
1. f continuă pe I ⇒ f admite primitive pe R.
2. f nu este continuă pe I
( )
¦
¦
¦
¹
¦
¦
¦
´
¦
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦

= •

= ∃ •
⇒ •
⇒ •

primitive admite nu f
f F i a derivabila F exista nu
primitive admite f
f F si derivabila F
Darboux lui ea proprietat are f
primitive admite nu f Darboux lui a roprietate are nu f
'
'
. .

2
Metode de calcul al primitivelor

Folosirea tabloului de primitive Schimbarea de variabilă

+
+
=
+
C
n
x
dx x
n
n
1
1
, N n , R x ∈ ∈

+
+
=
+
C
n
u
dx u u
n
' n
1
1
, N n , R x ∈ ∈
C
a ln
a
dx a
x
x
+ =

, ( ) {} 1 0 − ∞ ∈ ∈ , a , R x

+ = C e dx e
x x

C
a ln
a
dx u a
u
' u
+ =

, ( ) {} 1 0 − ∞ ∈ , a

+ = C e dx u e
u ' u

C x ln
x
dx
+ =

,

⊂ ∈ R I x C u ln dx u
u
'
+ =

1


+ =
+
C
a
x
arctg
a
a x
dx 1
2 2
, 0 ≠ ∈ a , R x

+ =
+
C
a
u
arctg
a
a u
dx u
'
1
2 2
, 0 ≠ a
C a x x ln
a x
dx
+ + + =
+

2 2
2 2
, R x∈
C a u u ln
a u
dx u
'
+ + + =
+

2 2
2 2

C a x x ln
a x
dx

+ − + =

2 2
2 2
, a x >
C a u u ln
a u
dx u
'
+ − + =


2 2
2 2

C
a
x
arcsin
x a
dx
+ =


2 2
, ( ) 0 > − ∈ a , a , a x

+ =

C
a
u
arcsin
u a
dx u
'
2 2


+
+

=

C
a x
a x
ln
a
a x
dx
2
1
2 2
, { } a R x − ∈

+
+

=

C
a u
a u
ln
a
a u
dx u
'
2
1
2 2


+ − = C x cos xdx sin , R x ∈

+ − = ⋅ C u cos dx u u sin
'


+ = C x sin xdx cos , R x∈

+ = ⋅ C u sin dx u u cos
'


+ = C tgx
x cos
dx
2
, ( )
)
`
¹
¹
´
¦
∈ + − ∈ Z k , k R x
2
1 2
π


+ = C tgu
u cos
dx u
'
2


+ − = C ctgx
x sin
dx
2
, { } Z k / k R I x ∈ − ⊂ ∈ π

+ − = C ctgu
u sin
dx u
'
2

3
Ex: 1)CalculaŃi dx
x
x x x

|
¹
|

\
|
+
+ −
2
1
5 cos
3


∫ ∫ ∫ ∫
+ + + − =
+
+ − = |
¹
|

\
|
+
+ −
+
+
C x x
x
dx
x
xdx dx x dx
x
x x x 2 ln 5 sin
5
1
3
4
2
1
5 cos
2
1
5 cos
1
1
3
4
3
4
3

2) CalculaŃi: I= dx
x x
x

− +
+
5 7
7 2
2

R: 7 2 5 7
2
+ = ′ ⇒ − + = x u x x u
I= C x x C u dx
u
u
dx
x x
x
+ − + = + =

=
− +
+
∫ ∫
5 7 ln ln
5 7
7 2
2
2
;
3) Să se calculeze I= ( ) ( )dx e x x x

+ − − 2 sin 2 5
5 4

R: 2 5 2
4 5
− = ′ ⇒ + − = x u e x x u
I= ( ) ( ) ( ) C e x x C u udx u dx e x x x + + − − = + − = ′ = + − −
∫ ∫
2 cos cos sin 2 sin 2 5
5 5 4


INTEGRAREA PRIN PĂRłI

Dacă R R g f → : , sunt funcŃii derivabile cu derivatele continue, atunci:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
∫ ∫
′ − = ′ x g x f x g x f dx x g x f , pe scurt

∫ ∫

− =

g f fg g f

Integralele nedefinite (primitivele) de forma
( ) ( ) ( )
∫ ∫ ∫
dx e x P xdx x P xdx x P
x α
α α , cos , sin , cu P funcŃie polinomială
şi R ∈ α constantă, se calculează succesiv prin părŃi.

Exemplu: Să se calculeze ( ) dx e x I
x 4
3 2

+ = .
R: ( ) ( ) ( ) ( ) ⇒ + = = ⇒ = ′ = ′ ⇒ + =

C e dx e x g e x g x f x x f
x x x 4 4 4
4
1
, 2 3 2
( ) ( ) C x
e
C e x
e
dx e e x I
x
x
x
x x
+ |
¹
|

\
|
+ = + ⋅ − + = ⋅ − + = ⇒

2
5
2
4 4
1
4
2
3 2
4 4
1
2
4
1
3 2
4
4
4
4 4
.

4
INTEGRAREA FUNCłIILOR RAłIONALE

Se utilizează teorema împărŃirii cu rest:
I
R
C
I
D
+ = şi descompunerea în fracŃii
simple care sunt de forma :
1. ( )
n n
n n
a x a x a x a x f + + + + =


1
1
1 0
...
2. ( )
( )
n
a x
A
x f

= , ( ), , , a I x N n ∞ − ⊂ ∈ ∈

sau ( ) ∞ ⊂ , a I
3. ( )
( )
n
c bx x
B Ax
x f
+ +
+
=
2
, 0 4 ,
2
< − ∈

ac b N n

Exemplu:
Să se calculeze
( )( )

+ + −
+ +
=
1 2 2
13 2 2
2 4
2
x x x
x x
I .
R: Fie ( )
( )( )
( )( ) ( )
2
2
2 2
2
2
2 4
2
1
1 2
1 2
13 2 2
1 2 2
13 2 2
+
+
+
+
+
+

=
+ −
+ +
=
+ + −
+ +
=
x
E Dx
x
C Bx
x
A
x x
x x
x x x
x x
x f .
Aducând la acelaşi numitor
( ) ( )( )( ) ( )( ) 2 1 2 1 2 13 2 2
2 2 4 2
− + + + − + + + + = + + x E Dx x x C Bx x x A x x .

Identificând coeficienŃii aceloraşi puteri ⇒ − = − = − = − = = ⇒ 4 , 3 , 2 , 1 , 1 E D C B A
( )
( )
∫ ∫ ∫ ∫
=
+
+

+
+


= = dx
x
x
dx
x
x
dx
x
dx x f I
2
2
2
1
4 3
1
2
2
1

( )− + − − = 1 ln
2
1
2 ln
2
x x
( ) ( )
=
+
− +

+
⋅ −
∫ ∫
dx
x
x x
dx
x
x
arctgx
2
2
2 2
2
2
1
1
4
1
2
2
1
3 2


+
− − = dx
x
x
x
1
2
2
1
2 ln
2
( ) ( )
∫ ∫ ∫
=
+

+

+
dx
x
dx
x
x
dx
x
2
2
2
2
2
1
1
4
1
3
1
1
2
( ) −
+
⋅ + − + − − =
1
1
2
3
2 1 ln 2 ln
2
2
x
arctgx x x
( )
dx
x
x
x

+
+
2
2
2
1
4 4 .
Ultima integrală se calculează prin părŃi
( )
∫ ∫
+
+
+
⋅ − =
+
⇒ dx
x x
x
x
x
1
1
2
1
1
1
2
1
2 2 2
2
2

( )
( )
C x
x
x
x
x
dx x f + −
+

+
+

= ⇒

4
1 2
4 3
1
2
ln
2
2
.

5
INTEGRAREA FUNCłIILOR TRIGONOMETRICE.


• Cu una din substituŃiile de mai jos, calculul integralei
( )

dx x x r cos , sin , ( ) Y X R r , ∈ ,
se reduce la calculul unei integrale dintr-o funcŃie raŃională de argument t:
1.
2
x
tg t = , valabilă întotdeauna;
2. x t sin = , dacă ( ) ( ) x x r x x r cos , sin cos , sin − = − ;
3. x t cos = , dacă ( ) ( ) x x r x x r cos , sin cos , sin − = − ;
4. tgx t = , dacă ( ) ( ) x x r x x r cos , sin cos , sin = − − .

În cazul 1., π π k arctgt x k arctgt
x x
tg t 2 2
2 2
+ = ⇒ + = ⇒ = , deci:

2
1
2
t
dt
dx
+
= ,
2
1
2
sin
t
t
x
+
= ,
2
2
1
1
cos
t
t
x
+

= .

Exemple:

1)
(
¸
(

¸


+ +
=

2
, 0 ,
cos sin 1
1
π
x
x x
dx
I ;
R: Notând =
+
=
+

+
+
+
+
= ⇒ =
∫ ∫
t
dt
t
t
t
t
t
dt
I
x
tg t
1
1
1
1
2
1
1
2
2
2
2
2
2
1
C
x
tg C t + + = + +
2
1 ln 1 ln ;
2)

+
= dx
x
x
I
2
3
2
cos 1
sin
;
R:Pentru
2
I , ( )
( )
( ) x x r
x
x
x
x
x x r cos , sin
cos 1
sin
cos 1
sin
cos , sin
2
3
2
3
− =
+
− =
+

= − .
Notând xdx dt x t sin cos − = ⇒ =
( ) = − ⋅
+
− =
+

= ⇒
∫ ∫
dx x
x
x
dx
x
x x
I sin
cos 1
sin
cos 1
sin sin
2
2
2
2
2

∫ ∫ ∫ ∫
+ − = + − =
+
− =
+

=
+

− = C x arctg x C t arctg t
t
dt
dt dt
t
t
dt
t
t
cos 2 cos 2
1
2
1
1
1
1
2 2
2
2
2
;
3)

+
= dx
x
x x
I
2
2
3
cos 2
cos sin
;
6
R:Pentru
3
I , ( ) x x r cos , sin −
( )
( )
( )
( ) x x r
x
x x
x
x x
cos , sin
cos 2
cos sin
cos 2
cos sin
2
2
2
2
− =
+

− =
− +

=
Notând xdx dt x t cos sin − = ⇒ = =

+ −
− =
− +
= ⇒
∫ ∫
dt
t
t
dt
t
t
I
3
3 3
1 2
2
2
2
2
3

=

− − =

dt
t
t
3
3
2
C
x
x
x C
t
t
t +
+

− − = +
+

− −
3 sin
3 sin
ln
3 2
3
sin
3
3
ln
3 2
3
;
4)

+
+
= dx
x x
x x
I
cos 3 sin 2
cos 2 sin 3
4

R: Pentru ( ) ( ) dt
t
dx arctgt x tgx t x x r x x r I
2
3
1
1
cos , sin cos , sin ,
+
= ⇒ = ⇒ = ⇒ = − −
Descompunând în fracŃii simple
C x C t arctg t t I + − = = + + + + + − = ⇒ cos ln
13
5
...
13
12
1 ln
26
5
3 2 ln
13
5
2
4
.


INTEGRALE FUNCłIILOR IRAłIONALE

Dacă ( ) 0 4 , 0 , , , , ,
2
≠ − = ≠ ∈ ∈ ac b a R c b a Y X R r ∆ , unde ( ) Y X R , este
mulŃimea fracŃiilor raŃionale de funcŃii polinomiale de două variabile atunci
calculul integralei de forma

dx c bx ax x r

|
¹
|

\
|
+ +
2
, ,
se reduce la calculul unei funcŃii raŃiomale de argument t, cu

substituŃiile lui Euler :

1. t a x c bx ax + ± = + +
2
, dacă 0 > a , sau 0 < ∆ ;
2. c tx c bx ax ± ± = + +
2
, dacă 0 > c , sau 0 < ∆ ;
3. ( )
1
2
x x t c bx ax − = + + , dacă
1
, 0 x > ∆ rădăcină a ec. 0
2
= + + c bx ax
.
Exemple:
1) Să se calculeze
( )
( ) ∞ − ∈
+ + +
=

, 1
1 1
2
1
x
x x x
dx
I ;
R: Deoarece ⇒ > 0 a se utilizează substituŃia de la 1. t x x x + = + + ⇒ 1
2
; ridicând la
pătrat se obŃine
7
( )
( )
= |
¹
|

\
|
+

=
|
|
¹
|

\
|
+


|
|
¹
|

\
|


+

+ −
− = ⇒

+ −
− = ⇒


=
∫ ∫
dt
t t
t
t
t
t
dt
t
t t
I
t
t t
dx
t
t
x
1
2
1
1
1 2
1
1 2
1
1
1 2
1
2
1 2
1
2
1 2
1
2 2
2
2
1
2
2 2

C t t + − − = ln 2 ln = C x x x x x x + |
¹
|

\
|
− + + − |
¹
|

\
|
+ + − + 1 ln 1 2 ln
2 2
;
2) Să se calculeze ( ) ∞ ∈
+
=

, 0 ,
4 3
2
2
x
x x
dx
I ;
R:Deoarece 2 4 3 0
2
+ = + ⇒ > tx x c Ridicând la pătrat:
( )
( )
dt
t
t
dx
t
t
x
2
2
2
2
3
3 4
3
4

+
= ⇒

=
( )
C
x
x
C t
t
dt
dt
t t
t
x x
dx
I +
− +
= + = =
+
+
=
+
= ⇒
∫ ∫ ∫
2 4 3
ln
2
1
ln
2
1
2
1
6 2
3
4 3
2
2
2
2
2
;
3) Să se calculeze ( |


− +
= 1 , 0 ,
1
2
3
x
x x
dx
I .
R: ⇒ = = ⇒ > ∆ ⇒ = − 1 , 0 0 0
2 1
2
x x x x se utilizează substituŃia ( ) 0
2
− = − x t x x ,
adică ⇒ = − tx x x
2

( )
( )
( )( )
∫ ∫
+ + +
− =
+
+
+

= ⇒
+
− = ⇒
+
=
1 1
2
1
1
1
2
1
2
1
1
2 2
2
2
2
3
2
2
2
t t t
tdt
t
t
dt
t
t
I
t
tdt
dx
t
x

C
x
x x x
arctg
x
x x
arctg +
+ −
+

− =
3
2
3
4
2
2 2
, cu ( | 1 , 0 ∈ x .


INTEGRALE DEFINITE

• FuncŃia | | R b a f → , : este integrabilă (în sensul Riemann) pe | | b a, dacă
există şi este finită: ( ) ξ σ , , lim
0
f I ∆ =
→ ∆


În acest caz ( )

=
b
a
dx x f I
8
este integrala funcŃiei f pe | | b a, , unde:
( ) ( )( )

=

− =
n
i
i i i
x x x f f
1
1
, , ξ ξξ ξ ∆ ∆∆ ∆ σ σσ σ ,
suma Riemann asociată lui f şi diviziunii ( )
n
x x x a ,..., ,
1 0
= = ∆ şi sistemului de
puncte intermediare ( )
n
ξ ξ ξ ξ ,..., ,
2 1
=

• f integrabilă şi ( ) ⇔ =

b
a
I dx x f )
( ) ( ) ( ) I f
n n
n
n
n
n
= ⇒ = ∀ ⇔
∞ →

ξ ∆ σ ∆ ∆ , , lim 0 lim ,
1

( ) ( ) ε ξ σ δ δ ε
ε ε
< − ∆ ⇒ < ∆ ∆ ∀ > ∃ > ∀ ⇔ I f î a , , , . . , 0 , 0 ;

• ( ) ( )

=

− =
n
i
i i i
x x m f s
1
1
, ∆ ∆∆ ∆ este suma Darboux inferioară,
unde ( )
| |
i i
x x x
i
x f m
,
1
inf


= ;

• ( ) ( )

=

− =
n
i
i i i
x x M f S
1
1
, ∆ ∆∆ ∆ este suma Darboux superioară,
unde ( )
| |
i i
x x x
i
x f M
,
1
sup


= .

Rezultate remarcabile:

1.FuncŃiile continue, funcŃiile continue pe porŃiuni (definite pe interval compact)
şi funcŃiile monotone sunt integrabile;

2.Liniaritatea integralei: dacă | | R R b a g f ∈ → β α, ; , : , , atunci:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
∫ ∫ ∫
+ = +
b
a
b
a
b
a
dx x g dx x f dx x g x f β ββ β α αα α β ββ β α αα α ;

3.Monotonia integralei:
| | R b a f → , : , integrabilă, ( )

≥ ⇒ ≥ 0 0 dx x f f ;
| | , , : , R b a g f → integrabile, ( ) ( )
∫ ∫
≥ ⇒ ≥ dx x g dx x f g f ;
9
4.Aditivitatea integralei: | | R b a f → , : , integrabilă, | | b a c , ∈ , atunci:
( ) ( ) ( )
∫ ∫ ∫
+ =
b
c
c
a
b
a
dx x f dx x f dx x f ;

5.Teorema de medie: | | R b a f → , : , continuă | | b a, ∈ ∃ ⇒ ξ , a.î.
( ) ( )( ) a b f dx x f
b
a
− =

ξ ξξ ξ

6.Formula Leibniz – Newton: | | R b a f → , : , continuă ⇒
( ) ( ) ( ) ( ) a F b F x F dx x f
b
a
b
a
− = =

,
unde F este o primitivă a lui f.

7.Integrarea prin părŃi : | | R b a g f → , : , , derivabile, cu derivatele continue,
atunci
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )dx x g x f x g x f dx x g x f
b
a
b
a
b
a ∫ ∫

− =

;

8.Schimbarea de variabilă: R J f J I u → → : , : , u derivabilă, cu derivate
continuă, f continuă, atunci:
( ) ( ) ( ) ( )
( )
( )
∫ ∫
= ′ ⋅
b u
a u
b
a
dt t f dx x u x u f , ( ) x u t I b a = ∈ ∀ , , ;

9.Calculul unor sume cu ajutorul integralei: | | 1 , 0 : f , integrabilă, atunci:
( )


= |
¹
|

\
|
=
∞ →
1
0
1
1
lim dx x f
n
i
f
n
n
i
n
;

10.Dacă | | R a a f → − , : , integrabilă
este pară ( ) ( )
∫ ∫
= ⇒

a a
a
dx x f dx x f
0
2 ,
este impară ( ) 0 = ⇒


a
a
dx x f ;
10
11.Dacă R R f → : , integrabilă pe orice compact,
este periodică de perioadă T, atunci :
( ) ( ) ( )
∫ ∫ ∫
+

∈ ∀ = = ⇒
T a
a
T
T
T
R a dx x f dx x f dx x f ,
2
2
0
.
Exemple:
1) Să se calculeze:

=
∞ →
+
n
k
n
k n
1
1
lim ;
R: Fie | | ( ) ⇒
+
= →
1
1
, 1 , 0 :
x
x f R f

=
∞ →
+
n
k
n
k n
1
1
lim =

=
∞ →
|
¹
|

\
|
+
n
k
n
n
k
n
1
1
1
lim = = |
¹
|

\
|

=
∞ →
n
k
n
n
k
f
n
1
1
lim 2 ln
1
1
1
0
=
+

dx
x
;
2) Să se calculeze:
( )

=
∞ →
+
n
k
n
k n
n
1
3
2
lim ;
R:Fie | | ( )
( )

+
= →
3
1
1
, 1 , 0 :
x
x f R f
( )

=
∞ →
+
=
n
k
n
k n
n
S
1
3
2
lim = =
|
¹
|

\
|
+

=
∞ →
n
k
n
n
k
n
n
1
3
3
2
1
lim
=
|
¹
|

\
|
+
=

=
∞ →
n
k
n
n
k
n
1
3
1
1 1
lim = |
¹
|

\
|

=
∞ →
n
k
n
n
k
f
n
1
1
lim
( )

+
1
0
3
1
1
dx
x
, facem schimbarea de variabilă
t=1+x
8
3
2
1
8
1
2
1 1
2
1
2
2
1
3
= + − = − = = ⇒

t
dt
t
S ;
3) Să se calculeze:


=
∞ →
1
1
sin
1
lim
n
k
n
n
k
n
π

R: Fie | | ( ) ⇒ = → x x f R f π sin , 1 , 0 :


=
∞ →
=
1
1
sin
1
lim
n
k
n
n
k
n
S
π
=

=
∞ →
n
k
n
n
k
n
1
sin
1
lim
π
= = |
¹
|

\
|

=
∞ →
n
k
n
n
k
f
n
1
1
lim

1
0
sin xdx π
facem schimbarea de variabilă
π π π π π
π
π
π
2 1 1
cos
1
sin
1
0
0
= |
¹
|

\
|
− − = − = = ⇒ =

t dt t S x t .
În general, pentru integrale care conŃin
2 2
x a − se recomandă substituŃia
t a x sin ⋅ = , iar pentru
2 2
x a + , tgt a x ⋅ = .
11
APLICAłII ALE INTEGRALELOR DEFINITE

Fie | | R b a f → , : o funcŃie continuă şi pozitivă (cu graficul deasupra axei Ox ).
Se notează cu
f
Γ subgraficul funcŃiei f , adică submulŃimea lui
2
R cuprinsă
între axa Ox, curba ( ) x f y = şi dreptele b x a x = = , .

• Aria lui
f
Γ este:
( )dx x f A
b
a

=

Dacă | | R b a g f → , : , sunt funcŃii continue, atunci aria mulŃimii plane dintre
graficele lor (limitate de dreptele b x a x = = , ) este:
( ) ( ) dx x g x f A
b
a

− =

• Volumul corpului obŃinut prin rotirea lui
f
Γ în jurul axei Ox este:
( )dx x f V
b
a

=
2
π ππ π

• Centrul de greutate G al unei plăci materiale omogene are coordonatele:

( )
( )
( )
( )




= =
b
a
b
a
G
b
a
b
a
G
dx x f
dx x f
y
dx x f
dx x f x
x
2
2
1
, .
Exemplu: CalculaŃi aria dintre curbele x y sin = şi x y cos = , | | π , 0 ∈ x
R: ⇒
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
(
¸
(

¸

∈ −
(
¸
(

¸

∈ −
= −
π
π
π
,
4
, cos sin
4
, 0 , sin cos
cos sin
x x x
x x x
x x
( ) ( ) 2 2 cos sin sin cos cos sin
4
4
0 0
= − + − = − =
∫ ∫ ∫
π
π
π
π
dx x x dx x x dx x x A .
12





BIBLIOGRAFIE


1.Andrei Gh., Caragea C.,Ene V., Bordea Gh. – Algebră, Culegere de probleme
pentru examene de admitere şi olimpiade şcolare, Editura Scorpion,
Bucureşti,1995.

2.Aramă Lia şi Morozan Toader – Culegere de probleme de analiză matematică,
Editura Universal Pan, Bucureşti, 1997.

3.Brînzănescu V., Ianuş St., Ionescu B., etc. – Culegere de probleme, Editura
ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşri, 1989.

4.Demidovich B, Baranenkov G., etc. – Recueils d Exercices et de problemes
d’analyse matematique, Editions Mir Moscou, 1972.

5.Ganga M. – Matematică, clasa a X-a, Editura Mathpress, Ploieşti, 2000.

6.Năstăsescu C., NiŃă C., Brandiburu M., JoiŃa D. – ExerciŃii şi probleme de
algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.

7.Panaitopol L., Bălună M. – Matematică, clasa a X-a, Editura Gil, Zalău, 2000.

8.łena M. – Matematică, clasa a XII-a, Editura Gil, Zalău, 2002.









Sign up to vote on this title
UsefulNot useful