Mersul normal si patologic in biomecanica umana

Consideratii asupra conduitei terapeutice

Mersul normal    

Unul dintre cei mai importan i factori ai evolu iei umane este mersul rectiliniu biped, caracteristica ce deosebe te rasa umana de restul mamiferelor. Direc ia de deplasare este dat de pozi ionarea labei piciorului, aceasta pozi ionare a labei piciorului este asigurata de articula ia gleznei. Deosebit de important este faptul c articula iile membrului pelvin de in o structur favorabil staticii i mersului. Articula iile au un grad mare de libertate pe direc ia de deplasare înainte, în timp ce celelalte articula ii au o libertate mai restrâns de mobilitate i mi care. Mersul uman reprezint o mi care locomotorie ciclica, care se realizeaz prin pozi ionarea succesiva a unui membru pelvin înaintea celuilalt, fiecare din cele doua membre inferioare având pe rând func ia de propulsor si de suport.

Mersul normal   

Stabilitatea corpului uman in timpul mersului este esen iala deoarece ea trebuie sa sus in echilibrul in timpul acceler rii, deceler rii si oscila iilor care se produc in timpul efectu rii fiec rui pas. Mobilitatea este indispensabila dirij rii diferitelor segmente ale corpului uman pe traictoria mers, fiind rezultata coordon rii activit ii musculare, a gravita iei si a iner iei sistemelor de pârghii osteomusculare. Pasul simplu este distanta dintre c lcâiul piciorului de contact cu solul si vârful piciorului de propulsie, lungimea pasului simplu este mai mare la b rba i decât la femei, la b rba i este de aproximativ 0,60 centimetri iar la femei este de circa 0,50 de centimetri.

Mersul normal   

Num rul de pa i executa i intr-un minut reprezint caden a pa ilor si se nume te caden sau frecven a. Caden a normala de pa i pe minut ar fi de circa 110-120 de pa i simpli. Mersul este declan at de aplecarea trunchiului spre înainte, care duce la proiec ia centrului de greutate corporal înaintea bazei de sus inere a corpului. Unul dintre membrele inferioare intra in extensie iar celalalt membru inferior devine pendulant p r sind solul pentru a fi proiectat înainte, urmând a fi din nou fixat pe sol înaintea membrului de sprijin. Unitatea de baza a mersului este data de un ciclu de pa i. Acest ciclu este format dintr-un pas dublu care este reprezentat de intervalul de timp care se scurge intre doua atingeri ale solului de c lcâiul aceluia i membru inferior. Durata fiec rei faze in care membrul inferior este pilon de sprijin sau element pendulant, este dependenta de viteza de deplasare.

Mersul normal

a ezarea c lcâiului pe sol si se încheie când halucele este in contact cu solul.contactul complet al labei piciorului cu solul si dureaz 40% din totalul fazei.aceasta faza începe cu ridicarea c lcâiului de pe sol si se finalizeaz cu desprinderea degetelor labei piciorului de sol. acesta dureaz 48% din totalul fazei de sprijin   .Mersul normal   Functia de sprijin se imparte in trei faze: 1. 3 . aceasta faza reprezint 12% din faza de sprijin. 2 .

genunchiul este in extensie sau usor flectat. Desprinderea degetelor de pe sol se realizeaza prin flexia plantara a lor. soldul si genunchiul sunt in extensie. Desprinderea calcaiului de pe sol determina extensia pasiva a degetelor. întreg corpul. in sensul unei flexii dorsale a labei piciorului. In momentul de contact integral a labei piciorului cu solul. In timpul contactului integral cu solul degetele labei piciorului se afla într o pozitie neutrala. Articulatia soldului este este flectata in timpul plasarii calcaiului pe sol. la fel ca si centrul de greutate sunt deplasate in direc ia de mers. astfel ca prin înclinarea gambei anterior.Biomecanica mersului    Gamba piciorului de sprijin se înclina înainte. Extensia acestora atinge maximum de amplitudine in momentul desprinderii plantei de pe sol  . mai ales a halucelui.

coapsa la 30° fa de vertical .I sprijinit anterior: .Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic       1 ± atacul cu talonul se realizeaz cu M. bra ul opus proiectat înainte .piciorul in unghi drept cu gamba .capul. trunchiul verticale.bazinul realizeaz rota ie anterioar 4° .genunchiul extins .

datorit mu chilor fesieri.bazinul rotat foarte u or anterior .membrul de sprijin este blocat cu oldul i genunchiul în hiperextensie.capul. cvadriceps . ischiogambieri.tricepsul sural. verticale . gambierul anterior.bra ele apropiate de axa corpului .Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic       2 ± pozi ia medie de sprijin (sprijin unilateral) . controleaz mi carea de rulare a t lpii pe sol . trunchiul.

urmat de u oar flexie a oldului i genunchiului . . Propulsia se realizeaz prin: . cel lalt bra înaintea axului corpului.trunchiul. capul verticale .extensia oldului.Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic       3 ± desprinderea de sol a piciorului urmeaz dup momentul verticalei. genunchiului. constituind atât o faz de sprijin cât i de propulsie a corpului înainte i în sus. piciorului ± intrarea în ac iune a lan ului triplei extensii.metatarse extinse din MTF .bra ul homolateral u or înapoia axului corpului.

mu chii ischiogambieri blocând aceast extensie atunci când gamba a ajuns în pozi ie optim pentru a ataca solul .flexia oldului .Analiza secven elor mersului din punct de vedere biomecanic        4 ± balansarea .înclinarea pelvisului lateral i în jos.flexia genunchiului cu oldul ini ial în extensie .piciorul în unghi drept i u or eversat .dorsiflexia gleznei imediat înainte de contactul c lcâiului cu solul .extensia genunchiului. aproximativ 5 grade .

Parametrii mersului       Ciclul de p it e unitatea de m sur a mersului. Un ciclu dureaz 1.Äpasul´ este distan a între punctul de contact al unui picior i punctul de contact al celuilalt . .ritmul de mers 90 ± 120 pa i / minut .8° .7°-6.10 secunde.distan a între picioare la nivelul solului este circa 8 cm .05 ± 0.lungimea pasului este circa 70-80 cm (distan a între atacul c lcâiului al unui picior i urm torul contact al aceluia i c lcâi cu solul) . distan a între punctul de contact cu solul al unui picior i urm torul punct de contact al aceluia i picior.unghiul de devia ie în afar a piciorului fa de linia dreapt imaginar dintre picioare pe direc ia de mers este de 6.

centrul de gravitate este pe mijloc în punctul cel mai de jos. Mi carea lui este în mod normal cam de 5 cm pe axul vertical i tot de 5 cm pe cel orizontal. N sprijin pe un picior el se urc în punctul cel mai de sus i cel mai lateralizat (mi carea pe orizontal ). Centrul de greutate al corpului se afl în dreptul vertebrei a doua sacrate la 5 cm mai anterior.Analiza centrului de greutate în timpul mersului    Centrul de greutate descrie în timpul mersului o mi care sinusoidal atât pe vertical cât i pe orizontal . În momentul dublului sprijin. .

. Pentru a ti in fata c rui tip de mers patologic ne aflam.Mersul patologic   Mersul normal poate fi modificat de multiple afec iuni dobândite pe parcursul vie ii sau congenitale.de la articula ia coxo femurala la picior. trebuie sa examinam in primul rând lan ul cinetic al mebrului inferior .

Semnul lui Marjolin sau semnul geamba ului este cunoscut in artrita T. Situa ie in care pacientul evita sa calce pe membrul inferior respectiv. membrele inferioare sunt scurtate. In coxartroza. aplecându-se pe partea bolnava. Produce modific ri importante ale mersului normal. Fracturile de col femural vicios consolidate duc la scurtarea membrului inferior si la apari ia mersului chiop tat. tumorala.C.B. Este important de re inut ca soldul dureros. . mersul este schiopatat. pacientul folose te din proprie ini iativ bastonul de mers. netratata. lordoza compensatorie. ov ielnic.B.C. Fazele avansate de coxartroza sunt caracterizate de mers chiop tat si înclinarea bastonului pe partea bolnava.T. In luxa ia congenitala de sold bilaterala.. mersul balansat sau a a zisul mers de rata cu bazinul in hiperextensie. In luxa ia congenitala unilaterala bolnavul merge leg nat. Fracturile masivului trohanterian consolidate vicios produc de asemenea scurtarea membrului inferior. mersul este lent.la fel ca si contuzia capului femural. mi c rile in articula ia coxo femurala limitate si dureroase.Mersul patologic         La nivelul articula iei coxo femurale apar modific ri secundare unor leziuni fracturale. indiferent de cauze: infec ioase. .

. Membrul inferior sau bazinul sunt proiectati inainte pentru a se efectua mersul.Mersul patologic    Exista afectiuni neurologice ale regiunii coxo femurale care modifica mersul normal: paraliziile musculare partiale sau totale. uni sau bilaterale. In paraliziile totale mersul se realizeaza printr-o proiectare inainte a bazinului de partea interesata. In paraliziile partiale mersul se realizeaza prin efectul de suplinire a muschilor ramasi activi.

produce un blocaj fix in semiflexie.Mersul patologic     Articulatia genunchiului in cazul unor afectiuni traumatice produce modificari importante ale mersului. aplaziile de femur sau tibie. La nivelul genunchiului pot exista diformitati sau devieri ce pot modifica mersul uman normal. Diformitatile genunchiului apar in diferite malformatii congenitale cum ar fi: absenta congenitala de rotula. ce nu permite efectuarea mersului normal. ducand pana la imposibilitatea ca acesta sa mai fie efectuat. in trumatisme meniscale si contuzii. Mersul este schiopatat in entorsele de genunchi. La fel se intampla si la fracturile complete ale oaselor care alcatuiesc articulatia genunchiului. . O ruptura de menisc.

C. sechele de polimielita.Mersul patologic      Devierile genunchiului sunt descrise sub patru forme principale: Genu varum. in artropatia tabetica. Mersul normal nu poate fi efectuat. este deformarea in care gamba nu se afla in prelungirea coapsei in timpul extensiei maxime. luxatia recidivanta de rotula.B. gamba se afla intrun anumit grad de flexie pe coapsa.fracturile de platou tibial extern. in fracturile condilului femural intern. . este o deviere in plan frontal a genunchiului. in fracturile platoului tibial intern. daca unghiul este mai mic de 170º avem dea face cu un genu valgum patologic. etc. poaliartrita cronica.ci formeaza cu acesta o curba cu concavitatea anterioara. Genu valgum. fracturile de condili femurali externi. La examenul clinic un genu valgum este de180-170º fiziologic. punctul maxim al curburii fiind la nivelul genunchiului. membrul inferior formand o curbura cu concavitatea in exterior. membrul inferior formeaza o curba cu concavitatea interna. T. hiperlaxitati capsulo ligamentare. Acesata deformare ce modifica mersul normal se gaseste in rahitism. este o deviere in plan frontal a genunchiului. etc. Se intalneste in rahitism. Genu rcurvatum. Se intalneste mai des in sechele dupa fracturi ale condililor femurali. paralizii spastice. osteoarticular. Genu flexum. Apare in gonartroza. in neuropatii.

pacientul menajeaza membrul inferior bolnav. .Mersul patologic    In T. de genunchi apare de asemenea semnul geambasului. componenta cea mai importanta a aparatului extensor a genunchiului.B.C. producand un zgomot inegal la fiecare pas. In unele afectiuni neurologice care produc paralizia muschiului cvadriceps. O situatie dramatica este produsa de genunchiul balant paralitic. proiectia inainte a coapsei se face de catre muschii psoas si tensor al fasciei lata. lovind solul mai puternic cu cel sanatos.

gamba       Modificari ale mersului normal apar in diferite afectiuni ale gambei. cu modificarea timpilor mersului normal si abolirea sariturii si fugii. stepat sau cosit. In leziunile de sciatic popliteu extern apar tulburari senzitive pe teritoriul cutanat dependent de acest nerv. rotatie interna si flexie a gambei pe coapsa. In fractura de diafiza tibiala vicios consolidata pot aparea diformari in valus sau valgus. Traumatismele directe sau indirecte pot produce ruptura tendonului lui Achile.se produc scurtari uneori. duc la un mers schiopatat. .Mersul patologic. In absenta congenitala a tibiei apare o deformare in varus. Absenta congenitala a peroneului produce o deformare gambei in valgus. iar mersul este caracteristic.

Articulatia gleznei este frecvent afectata de fracturi maleolare. prin sistemul sau bioelastic.care asigura stabilitatea piciorului si elasticitatea gleznei.Mersul patologic. cat si de asigurarea structurii compacte si stabile in repaus. iar piciorul este rotat extern. secundar apare in timp un genu-recurvatum de compensare.glezna     Articulatia gleznei ocupa un rol important in timpullocomotiei. ca fiind raspunzatoare de pozitionarea labei piciorului in directia de deplasare. . Un rol foarte important in dinamica mersului il reprezinta sndesmoza tibio-fibulara. Atunci cand se produce o anchiloza fixa in echinism. fapt ce altereaza si mai mult mersul normal. in timpul mersului si al deplasarii rapide. ajuta la economisirea de energie musculara. In redorile gleznei de diferite etiologii mersul este modificat datorita faptului ca piciorul intra usor in usor echinism. pasul se lungest.

pronatie. Piciorul varus.piciorul        Deviatiile piciorului sunt cunoscute sub denumirea de picior stramb. in care sprijinul se face pe calcai. ele fiind asociate. . De obicei piciorul stramb. congenital sau castigat. Exista patru variante de picior stramb: Picior equin.Mersul patologic. in care sprijinul pe sol se face pe antepicior. in special congenital segaseste rar intruna din aceste variante. cel mai frecvent existand piciorul stramb congenital varus-equin. in care sprijinul se face pe marginea externa a piciorului. supinatie. Picior talus. Piciorul valgus. fata plantara privind in afara. fata plantara a acestuia privind inauntru. in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului.

antepiciorul este in pronatie si abductie. pacientul calca pe marginea externa a piciorului. in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului. Piciorul caus: are degetele retractate in Äghiara´. In maladia Kohler. degetele sunt rasfirate in Äevantai´. uneori acest examen si observatia simpla putand permite emiterea unui diagnostic .Mersul patologic.piciorul      Piciorul plat. Examinarea mersului este obligatorie intr-o serie de afectiuni neurologice. mersul normal fiind foarte dureros. apar durioame la nivelul capetelor primului si celui de al cincilea metatars. Calcaneul este deviat in valgus. Toate aceste deviatii ale piciorului atrag dupa sine modificari imortante ale mersului normal. Paralizia totala muschilor unui picior face ca mersul si statica sa fie greu de executat. apare un al treilea punct de sprijinanterior sub capul celui deal treilea metatarsian.

cerebral. . a sistemului muscular si a celui osteoarticular al membrelor pelvine(inferiore). saritura sunt acte voluntare complexe pentru a caror realizare este nevoie de integritatea sistemului extrapiramidal. vestibular. a aferentelor proprioceptive. alergarea.Mersul patologic ± in afect neurologice  Mersul. piramidal.

mersul spastic. in care apar deficiente de pasire si de propulsie. trunchiul prezinta oscilatii nesistematizate. Mersul in cazul unui hemiplegic este Äcosit´ datorita flexiei plantare a piciorului. . Este un mers necoordonat. hemiplegic sau paraplegic. pasii sunt mari.Mersul patologic ± in afect neurologice   Mersul cerebelos apare in leziuni ale cerebelului. In cazul unei parapareze spastice mersul este rigid si saltaret.

Mersul patologic ± in afect neurologice    Mersul extrapiramidal apare in boala Parkinson. Pacientul merge cu pasi mici. membrele superioare fiind flectate langa trunchi. Mersul talonat este mersul leganat de Ärata´ apare in distrofii musculare progresive. trunchiul fiind aplecat inainte. Mersul stepat apare in paralizia muschilor peronieri si tibiali. .

Modalitati de recuperare ale mersului .

limitând tendin a de extensie marcat a oldului prin contrac ie izotonic excentric . realizând propulsia coapsei .Muschi ce intervin in biomecanica mersului   Psoas iliacus. .particip la al doilea sprijin unilateral.intervine la sfâr itul primului dublu sprijin.

Este rotator extern al oldului.. Mi care maxim în momentul atacului cu talonul .Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Croitor (sartorius). stabilizând articula ia genunchiului.primul dublu sprijin: împreun cu dreptul intern i semitendinosul se opune accentu rii valgusului fiziologic.la sfâr itul celui de-al doilea dublu sprijin unilateral: limiteaz extensia genunchiului i ac ioneaz sinergic cu mu chiul iliac în flexia oldului.

men ine coapsa în echilibru. În absen a ac iunii sale predomin interven ia rotatorilor externi în momentul atacului cu talonul.primul sprijin unilateral: asigur echilibrul lateral al bazinului.al doilea sprijin unilateral: asigur echilibrul lateral al coapsei. împreun cu fesierii mic i mijlociu . . mai ales în raport cu tibia.Muschi ce intervin in biomecanica mersului     Tensor al fasciei lata. fiind antagonistul adductorilor. deoarece este biarticular.primul dublu sprijin: particip la ac iunea stabilizatoare a bazinului. .

primul dublu sprijin: stabilizeaz lateral bazinul.primul sprijin unilateral: asigur împreun cu mu chiul tensor al fasciei lata echilibrul lateral al bazinului . împiedicând prin contrac ie izotonic excentric înclinarea bazinului de partea opus .Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Fesier mijlociu.

Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Fesier mic. .primul dublu sprijin: se contract în tot acest timp i ini iaz rota ia extern a bazinului participând la stabilizarea lateral a acestuiaprimul sprijin unilateral oscilat: se contract în tot acest timp. Se relaxeaz înainte ca membrul inferior opus s realizeze atacul cu talonul. producând rota ia bazinului în raport cu femurul (relativ fix).

când înceteaz activitatea abductorilor. fiind antagoni tii tensorului fasciei lata.primul sprijin unilateral momentul verticalei: intr în ac iune la sfâr itul acestei faze. regleaz unghiul de atac la sol. evitând rota ia extern ..Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Adductorii. . La sfâr itul fazei de oscila ie.al doilea dublu sprijin: produc rota ia intern a bazinului i reduc flexia oldului.al doilea sprijin unilateral: stabilizeaz lateral oldul.

. opunându-se accentu rii valgusului fiziologic.al doilea sprijin unilateral: se contract împreun cu croitorul .al doilea dublu sprijin: ini iaz rota ia intern a bazinului i flexia oldului.Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Dreptul femural.primul dublu sprijin: stabilizeaz genunchiul.

Muschi ce intervin in biomecanica mersului   Rotatorii externi. momentul verticalei Ischiogambieri.primul dublu sprijin: limiteaz extensia genunchiului.intervin în timpul primului sprijin unilateral.al doilea dublu sprijin unilateral: por iunea scurt a bicepsului (singurul mu chi monoarticular din grup) controleaz calitatea i amplitudinea flexiei genunchiului. înaintea atacului cu talonul . por iunea lung i ceilal i mu chi se contract tardiv. în momentul atacului cu talonul.

primul dublu sprijin: în timpul atacului cu talonul. genunchiul tinde s se flecteze. dreptul anterior.al doilea sprijin unilateral: dreptul anterior amplific flexia oldului . sub influen a greut ii corporale. deoarece stabilitatea genunchiului este asigurat mai ales de tricepsul sural..al doilea dublu sprijin: dreptul anterior i cruralul se contract pentru a limita flexia genunchiului la sfâr itul acestui timp. biarticular ac ioneaz ca o ching .primul sprijin unilateral: cvadricepsul se contract par ial. va tii monoarticulari se contract rapid izotonic concentric2.Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Cvadriceps. mi care contracarat de mu chiul cvadriceps astfel:1. diminuând flexia genunchiului i oldului.

al doilea sprijin unilateral: se contract izotonic. preg tind ridicarea vârfului piciorului.Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Tibial anterior.. prin contrac ia izotonic excentric .al doilea dublu sprijin: ac ioneaz la sfâr itul acestui timp. ac iune care se opune celei din primul dublu sprijin . concentric.primul dublu sprijin: limiteaz extensia piciorului pe sol.

când piciorul este în contact complet cu solul. stabilizând genunchiul. permi ând ridicarea talonului printr-o contrac ie aproape izometric . solidarizeaz gamba de picior.primul sprijin unilateral: se opun flexiei gambei prin contrac ie izotonic .Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Triceps sural.primul dublu sprijin: solearul se contract la sfâr itul acestui timp..al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior i prin contrac ie izotonic puternic realizeaz extensia piciorului pân la 15° . excentric .

. momentul verticalei: se contract aproape de sfâr itul acestei faze. men inând echilibrul medial al piciorului .primul dublu sprijin: se contract imediat ce talonul ia contact cu solul. ulterior execut o contrac ie excentric antivalgus. care transfer greutatea corpului pe marginea extern a piciorului.Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Tibial posterior. stabilizând lateral piciorul.primul sprijin unilateral.

care realizeaz inversia .Muschi ce intervin in biomecanica mersului  Peronier lung.primul sprijin unilateral: ac ioneaz ca antagonist al tibialului posterior. ridicând marginea extern a piciorului.al doilea dublu sprijin ridic marginea extern a piciorului ac ionând ca antagonist al tricepsului sural..

se contract la sfâr itul dublului sprijin pentru a men ine halucele pe sol. când talonul este ridicat de triceps Lungul flexor al halucelui.Muschi ce intervin in biomecanica mersului    Flexor comun al degetelor.primul sprijin unilateral: ac ioneaz ca sinergist al tricepsului sural.al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior . al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior Flexor scurt al halucelui.primul sprijin unilateral: ac ioneaz ca i tricepsul sural. aplicând degetele pe sol printr-o contrac ie izotonic excentric .

hemiplegicul folose te la maximum for ele musculare restante. ceea ce îns atrage dup sine modificarea în totalitate a structurii pasului.Mersul la hemiplegic   Pentru a se putea deplasa. Afectarea fazei de sprijin i fazei de balans se datoreaz urm toarelor fenomene: .

cre te dificultatea men inerii echilibrului. plegic. . este ridicat de pe sol. fenomen compensat de câtre trunchi.Reac ia pozitiv de suport     Hemiplegicul spastic. . dar nu permite mobilitatea articula iilor. atac solul cu metatarsul (nu cu c lcâiul).. adic atunci când M. R spunsul static se termin o dat cu dispari ia stimulilor prezenta i. iar stimulul exteroceptiv declan at de contactul piciorului cu solul.I. M. De asemenea. precum i a ajust rilor fine posturale a mu chilor M.S.suport greutatea bolnavului. declan eaz contrac ia simultan a flexorilor i a extensorilor.I. provocând astfel rigiditatea M.I.datorit suprafe ei de sprijin reduse. de partea hemicorpului s n tos. i un stimul proprioceptiv produs de tensiunea muscular provocat prin flexia dorsal a piciorului a piciorului contribuie la rigiditate. Aceast rigiditate are urm toarele consecin e: .

plegic în timpul fazei de balans nu produce relaxarea reflex complet a mu chilor extensori.Reac ia negativ  Reprezint procesul contrar al reac iei pozitive de suport. astfel reac ia pozitiv de suport nu este niciodat total inhibat . La spastici ridicarea de pe sol a M.I. ce nu permite bolnavului s .i ridice planta de pe sol în timpul mersului . inducând un grad de contrac ie al extensorilor.

i M. paralizat este proiectat înainte printr-o mi care de balans a bazinului. se men ine rigid i descrie o mi care de circumduc ie. ce d na tere mersului în Äcircumduc ie´ (cosit) . producând abduc ia M.absen a dorsiflexiei piciorului precum i a extensiei oldului .I. S-ar putea spune c membrul paralizat execut numai semipasul anterior iar membrul s n tos numai semipasul posterior. afectat apar problemele urm toare: . În faza de balans pe M. afectat într-un pilon rigid.I. For a reflexului de extensie încruci at.I.Reflexul de extensie încruci at            Reprezint un reflex medular ce const în tripla flexie a membrului ce este excitat. s n tos înaintea celuilalt. . înt rit de reac ie pozitiv de suport are ca rezultat mersul caracteristic hemiplegicului.excesiva deplasare lateral-orizontal a pelvisului de partea afectat concomitent cu excesiva înclinare în jos a pelvisului de partea intact . concomitent cu extensia membrului opus. transformând M. M.I.absen a flexiei oldului .I.absen a extensiei genunchiului concomitent cu dorsiflexia piciorului la contactul c lcâiului cu solul În timpul mersului.absen a flexiei genunchiului la desprinderea vârfului piciorului de pe sol. În faza de sprijin pe M. Efectul lui asupra hemiplegicului este urm torul: ridicarea de pe sol a M. afectat apar urm toarele probleme majore: .I. evit c derea pe spate prin flexia oldului i plasându.absen a controlului de flexie ± extensie a genunchiului pe arcul de 0-15° . astfel hemicorpul bolnav r mâne în urm . s n tos provoac exagerarea tonusului extensorilor gambei de partea plegic . Piciorul s n tos este dus pân la nivelul piciorului paralizat.I. Astfel bolnavul î i pierde echilibrul.

Genunchiului Fs ± Fs¶ ± for a de frecare Fv ± Fv¶ ± for a reactiv a solului ax ± ax¶ ± distan a între proiec ia perpendicular a genunchiului pe sol i contactul piciorului cu solul . normal comparat cu cele ale articula iilor M.I. plegic în timpul pasului anterior. ax < ax¶ ay < ay¶ Fv > Fv¶ Mk < Mk¶ ay ± ay¶ ± distan a genunchi ± sol Mk ± Mk¶ ± extensia art.I.Schema comparativa a mersului la hemiplegic           Mi carea articula iilor M.

METODOLOGIA RECUPERARII MERSULUI LA HEMIPLEGIC       Recuperarea mersului incepe prin ridicarea pacientului in ortostatism intre barele paralele Dupa obtinere ortostatismului se incepe reducarea mersului intre barele paralele Reducare echilibrului in timpul sprijinului in baston Reeducarea mersului cu ajutorul bastonului Mersul independent fara ajutor Urcatul si coboratul sacrilor cu bastonul sau independent .

Mersul la paraplegic     Mersul paraplegicului depinde de nivelul si gravitatea leziunii In functie de restantul functional paraplegicul trebuie sa invete mai multe tipuri de mers .mersul pendular .mersul alternant in 2 sau 4 timpi .

Exista 2 tipuri de mers pendular.aceste doua tipuri de mers se pot realiza prin tararea picioarelor pe sol sau prin ridicare de pe sol Mersul pendular nu este posibil in cazul in care este o spasticitate crescuta pe muschii flexori sau abdominali .Mersul pendular    Mersul pendular este de cele mai multe ori caracteristicin special leziunilor inalte mai sus de D10.

fie tarsait fie cu ridicarea picioarelor de pe sol se caracterizeaza prin deplasarea picioarelor simultan pana la nivelul sprijinului Mersul swing trough to gate ± se caracterizeaza prin depasirea. cu membrele inferioare. a liniei de sprijin Acest tip de mers se vor exersa intai intre barele paralele . apoi cu cadrul pt ca in final sa se treaca la mersul cu ajutorul carjelor cu sprijin pe antebrat .Mersul pendular    Mersul swing to gate.

Mersul alternant    Mersul alternant in 2 si 4 timpi se caracterizeaza prin faptul ca prin faptul ca sunt ciclice si se apropie cel mai mult de mersul normal Pentru a pute indeplini aceste tipuri de mers paraplegicul trebuie sa aiba un bun control al bazinului iar leziunea nu trebuie sa fie mai sus de D12 Mersul in 2 timpi este mai dificil si se realizeaza prin participarea flexorilor coapsei si un bun echilibru .

Mersul alternant      Mersul in 4 timpi cu ajutorul carjelor T1 avanseaza carja dr T2 se ia sprijin in carja stanga. se inclina trunchiul putin in lateraldreapta si se avanseaza cu piciorul stang T3 se inainteaza carja stg T4 se inainteaza piciorul dr .

Mersul alternant    Mersul alternant in 2 timpi cu ajutorul carjelor T1 in acelasi timp se inainteaza carja stg si piciorul dr T2 se inainteaza carja dr si piciorul stg .

Mersul in afectiuni traumatice ale membrelor    In cazul leziunilor traumatice ale mebrelor musculatura de la acest nivel sufera un proces de hipotrofie iar stabilitatea articulra scade f mult In acest sens reluarea mersului se face prin incarcarea progresiva a segmentului afectat (prin reluarea progresiva a sprijinului) Este indicat ca incarcarea initiala sa fie de 8-10% din greutatea corporala. sprijinul total fiind reluatat progresiv in functie de restantul functional si de evolutia pacientului. .

Reeducarea mersului   Datorita imobilizarii de lunga durata reeducarea mersului va incepe inca din perioada imobilizarii la pat Fiindca mersul va incepe cu folosirea unor mijloace ajutatoare este necesar a dezvolt musculatura trunchiului si a mebrelor superioare inca din perioada imobilizarii la pat. atat din decubit dorsal cat si din asezat .

musculatura MI realizeaza contractii concentrice In cazul mersului pe pante descendente trunchiul se inclina inapoi . musculatura MI va executa contractii excentrice . iar pe sol se aseaza mai intai antepiciorul si apoi calcaiul. genunchiul care paseste se flecteaza mult. genunchiul care paseste se extinde iar piciorul este asezat pe sol prima data cu calcaiul si apoi va ajunge in sprijin pe toata talpa.Reeducarea mersului     Reeducare va incepe cu in ordinea prezentata mai sus dar pe teren plat apoi se poate trece pe planuri inclinate Este ideal ca reducarea mersului sa inceapa in bazine cu apa In cazul mersului pe pante ascendente (rampe) trunchiul se inclina anterior.

Bibliografie selectiva     Mariana cordun Kinetologie medicala ed axa 1999 pag 418-430 Sbenghe. C. T. Editura Medical . Editura Medical Bucure ti ± 1999 Baciu. ± Kinetoterapie profilactic . Chirurgia i protezarea . T.. terapeutic i de recuperare. Bucure ti ± 1987 Sbenghe. ± Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful