P. 1
Raspunsuri

Raspunsuri

|Views: 94|Likes:
Published by Oana Maria

More info:

Published by: Oana Maria on Jan 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/10/2013

pdf

text

original

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ - Sesiunea Iunie 2012 Protecţia, Evoluţia şi Ameliorarea Solurilor

1. Ce este cartarea pedologică ?
Cartarea pedologica este operatiunea de cunoastere a raportului cu factorii si conditiile de mediu care ii conditioneaza existenta , iar inpreuna cu acestia formeaza unitatii de teren cu favorabilitati specifice pentru dezvoltarea diferitelor fitocenoze agrare sau naturale avand aptitudini diferite pentru utilizarile agricole , silvice si speciale. Cartarea cuprinde totalitatea observatilor ,studilor si cercetarillor in teren ,laborator si birou cuprizand un asamblu de operatiuni de examinare sistematica ; de indentificare si caracterizare morfologica , fizica , chimica hidrofizica si biologica a solului pentru a fii utilizata ca mijloc de productie vegetala.

2. Ce este solul ?
Definitia solului Prin sol se intelege stratul superficial al scoartei terestre rezultat in urma dezagregarii si alterarii rocilor sub actiunea factorilor de clima si biologici care asigura viata organismelor. Solul defineste intregul ansamblu de corpuri naturale care acopera o mare parte din suprafata uscatului, constituit din materiale minerale si organice , modificate sau create de om care contin materie vie pentru a sustine viata direct avand proprietatile in echilibru cu factorii care actioneaza asupra factorilor climatici ,topografici si a timpului e reactie

3. Caracterizaţi solurile slab productive.

4. Ce este studiul pedologic ?
Studiul pedologic constituie materialul stiintific in care pe linga caracterizarea solurilor si a conditilor in care se desfasoara activitatea de productie agricola si silvica sunt prezentate si probleme referitoare la valorificarea si managementul resurselor de sol in conditiile productiei lor si a mediului ambiant care utilizeaza termenii.

5. Care este conţinutul unui studiu pedologic ?
. continutului studiului pedologic: - sol definitie . intregul ansamblu de corpuri naturale care acopera o mare parte din suprafata solului. - pedosfera este invelisurile de sol unde litosfera ,atmosfera ,hidrosfera si biosfera intereactioneaza. - profilul de sol este o sectiune i teren pe care se examineaza alcatuirea verticala a invelisului de sol .

- polipedonul este unitatea teritoriala de sol de la suprafata omogena la nibvelul inferior de clasificare. - unitatea taxonomica de sol este un concept realizat in mintea observatorului care face referire la clasificarea si denumirea solului grupand solurile dupa proprietatii si insusirile morfologice. - unitatea teritoriala de sol reprezinta forma concreta sub care este intalnita in material intr-o anumita regiune. pedologica este o lucrare cartografica ce ilustreaza grafic distribuire grafica a tipurilor asociatilor sau a altor unitatii de sol ( SRTS 2003) - indicatorul ecopedologic reprezinta un element al factorilor si conditilor de mediu in masura sa influenteze viata plantelor si productivitatea terenurilor. - capacitatea de productie a terenurilor este expresia calitativa a modului de manisfestare conjugata a tuturor factorilor de vegetatie care actioneaza independent fata de plante. - pretabilitatea este aptitudinea unui teren pentru o anumita folosinta. - evaluarea reprezinta opinia sau concluzia emisa pe baa unei analize minitioase referitoare la natura ,calitate valoare sau utilitatea unor anumite interese. - starea de aprovizionare cu elemente nutritive este situatia in care ae afla la un moment dat solul in ceea ce priveste posibilitatile de satisfacere a necesitatilor solicitate. - carenta – un element chimic ce lipseste sau se regaseste intr-o cantitate insuficienta in mediul nutritiv al plantei , fenomen ce conduce la stari depresive in cresterea si dezvoltarea plantei. - insuficienta planta este alimentata nesatisfacator cu un anumit element nutritiv dar fara a produce modificari majore atat morfologic cat si fiziologic. - starea normala raportul dintre concentratia elementelor principale de nutritie si cerinta plantelor se coreleaza rezultand o recolta ridicata si de calitate. - nivelul critic este nivelul de concentratie maxima a solului in elemntul chimic in raport cu cerintele plantei de la care nu se mai obtine sporuri economice de recolta - starea abundenta este starea de aprovizionare a solului intru-un anumit element chimic care depaseste nivelul critic fara a induce modificari negative la planta - exces un element nutritiv ce reprezinta un nivel de concentratie care provoaca tulburari metabolice ce duc la stari negative - toxicitatea prezenta a unui anumit element chimic intr-o anumita concentratie impiedicand dezvoltarea plantelor lucru ce duce la intoxicarea sau moartea plantei. Limita de mediu in raport cu cerintele unor organisme. - factor limitativ orice conditie sau factor care limiteaza functiile capacitatea de folosire a unui sol. - Cadastru general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica , economica si juridica pe intreg teritoriul tarii. - Planul cadastral reprezinta o lucrare catografica ce se realizeaza in baza unui plan topo -cadastral dupa ce a fost echipat cu note si coduri cadastrale - Planul topografic este o reprezentat in plan conventionala analogica sau digitala a unei suprafete de teren intr—o proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta

.temperatura este factor avand o varietate .Parcela cadastrala este o suprafata de teren cu acelasi categorie de folosinta fiind cea mai mica diviziune teritoriala in perimetrul admis Categoria de folosinta a terenului. codificata din punct de vedere a destinatiei terenului in functie pentrul scopul utilizat . . agrochimic etc. Care sunt indicatorii ecopedologici utilizaţi în caracterizarea terenurilor? . - 6.litologia . indiferent de destinatie de titlurile e baza carora sunt detinute sau domeniul public/privat din care fac parte . . titular in exclusivitate sau in indiviziune dreptul real asupra bunului . geologic .Proprietarul persoana fizica sau juridica .Circulatia terenului schimbarea titularilor terenurilor dreptului de proprietate sau exploatare prin acte de vanzare cumparare. Care sunt factorii telurico-edafici ecopedologică a terenurilor ? utilizaţi în caracterizarea Pentru definirea si caracterizarea ecopedologica a terenurilor sunt folosite in grupre de factorii: .dreptul de proprietate dreptul real care confera titularului posesia . 5.hidrologia .caracterizat . utilizarea asupra unui teren. .factorii climatici prin elementele lor constructive exercita o influenta hotaratoare asupra agroecosistemelor .Cartea funciara sistem public imobiliar intemeiat pe indentificarea cadastrala a imobilelor.resursa hidrica este unul dintre factorii determinanti in dezvoltarea vegetatiei influentand puternic fiziologia productivitatii 6. prin care o anumita portiune de teren de la suprafata pamantului se deosebeste de celelante.lumina este principals sursa de energie pentru plante influenteaza viata agroecosistemelor prin elementele sale de material calitativ si proprietati cantitative.geomorfologia . Ce se înţelege prin calitatea unui teren ? Calitatea unui teren reprezinta totalitatea insusirilor si particularitatile esentiale definite Topografic .Fond funciar – totalitatea terenurilor de orice fel .pedologia Fiecare dintre factori si fiecare insusire aacestora reprezinta un divizor a teritoriului creand un mozaic foarte complicat in cea ce priveste suprafetele ecologice omogene care de cele mai multe ori sunt foarte mici chiar si in zonele considerate relativ omogene. manifestare in teritoriu si implicata in toate procesele fundamentale ale cresterii si rodoirii plantei .

apa si aerul de care au nevoie pentru cresterea si dezvoltarea lor .indicator 14 gleizare .indicator 23A textura in ap( tip de sol) .indicator 63 reactia in apa .X3 .indicator 40 inundabilitate . terenul care va fi divizat incat fiecare suprafata de teritoriul luat in considerare sa fie mai omogena sub aspectul manisfestarii tuturor conditilor de mediu si al factorilor de vegetatie.indicator 29 poluare .X2. 8. Ce se înţelege prin bonitarea unui teren ? Bonitarea unui teren reprezinta o operatiune complexa de cunoastere aprofundata a conditilor de crestere . .indicator 38 alunecari ..indicator 3C temperatura medie anuala – valori corectate .mineral cu cel de eliberarea substantelor nutritive pentru organismele vegetale.valorile celor 17 indicatori 9. Nota de bonitare se foloseste si in culturi unde se obtine inmultind cu 100 produsul coefincentilor celor 17 indicatori care participa direct la stabilirea notei de bonitare Y=x1 x2 x3 x4 x5 ………………………. Cum se stabileşte nota de bonitare ? Pentru a se stabilii nota de bonitare sunt utilizati indicatorii: .indicator 15pseudogleizare . Este strict determinata de nivel antropic sistemului care permite eliberarea proceselor de acumulare ce stau ce stau la baza formarii complexului organo. dezvoltarea si rodire a plantelor si de determinarea a gradului de favorabilitate a acestora pentru anumite culturi prin intermediul unui sistem de indici tehnici si note de bonitare.indicator 61 de CaCO3 .indicator 44 porozitate totala in orizont restrictiv .x17 Y = nota de bonitare X1.Obiectul bonitarii il constituie pamantul .7.indicator 4C precipitatii medii anuale – valori corectate .indicator 33 panta .indicator 39 adancimea unei ape pedofreatice .indicator 16/17 salinizare /alcalinizare . Ce este fertilitatea solului? Fertilitatea solului este insusirea sa de a a sigura in mod constant si corespunzator pluantelor substantelor nutritive.indicator 69 grad de saturatie in baze de Ap indicator 133 volum edafic util indicator 144 rezerva de humus in 0 – 50 cm indicator 181 excesul de umiditate la suprafata.

11. Factorilor limitativi pot fii abiotici . balti .Micsorarea sau lipsa unui factor pot sa scada sansele de succes ale speciilor.. Fluturele Monarh este limitat de numarul plantelor din genul Asclepias( denumirea populara a plantei este ceara albinei sau laptele cucului) pe care . fie biotici si pot diferi de la o specie la alta.favorabilitatea masura in care un teren agricol satisface cerintele de crestere si formare a recoltelor pentru diferite plante agricole sau specii cultivate sau conditii climatice in cadrul unei agrotehnici medii zonale. Odata cu scaderea altitudinii panta nu mai este la fel de mare si apa curge cu viteza mai mica . livezi .terenurile cu destinatie forestiera sunt terenurile de sub paduri sau cele care servesc de cultura. Care sunt principalele categorii de folosinţă ce alcătuiesc fondul funciar al unui teritoriu ? Principalele categorii de folosinta ce alcatuiesc fondul funciar are urmatoarele categorii: . care s-au adaptat la aceste conditii putand suporta concentratii mai mici de oxigen si temperaturi ridicate ale apei. 12. Pastravii nu pot suporta aceste conditii si de aceea nu sunt intalniti in aceste ape . .In paraurile de munte unde apa curge cu viteza mare .si depune ouale. Factorii limitativi pentru pesti pot fi cantitatea de oxigen dizolvat in apa si temperatura apei.lacuri de acumulare fundul apelor maritime interioare si teritoriale. luminii sau a substantelor nutritive din sol. anumiti factori pot fi critici pentru sansele de supravietuire ale unei specii. . nivelul de oxigen dizolvat este mare fiind propice pentru dezvoltarea pastravilor. De asemenea . solarii terenuri cu vegetatie forestiera servind pentru protectia terenurilor agricole sau alte terenuri ne incluse in aranjamente sivice . Un alt factor limitativ pentru pesti poate fii malul. deoarece larvele lui mananca doar frunzele acestei plante. Dezvoltarea plantelor este limitata de insuficienta apei . . Locul lor este luat de alti pesti precum crapii.terenurile aflate permanent sub apa includ albiile minore ale cursurilor de apa .Care sunt factorii limitativi ai productivităţii unui teren ? Desi organismele interactioneaza cu mediul in multe moduri. De exemplu multi serpi si soparle sunt prezente in zonele mai calde ale globului deoarece nu – si pot mentine constanta temperatura corpului si in zone cu climat rece nu pot supravetui daca stau perioade lungi de timp in frig. iar copacii incep sa se rareasca ceea ce face ca apa sa primesca mai multa lumina solara si astfel sa se incalzeasca. terenurile ocupate cu constructi si instalatii zootehnice. Dezvoltarea animalelor este limitata de clima sau de disponibilitatea unui anumit tip de hrana . malul reduce intensitatea lumini ceea ce determina scaderea procesului de fotosinteza a plantelor acvatice si a algelor si implicit are efecte negative asupra cantitatii de oxigen din apa . care reduce vizibilitatea facand dificila gasirea hranei si a unui loc pentru depunerea icrelor. vii pasuni . Particulele de mal absorb lumina ceea ce duce la incalzirea apei.Fiecare dintre aceste specii au un nivel al tolerantei la concentratia de oxigen si temperatura apei. produce ori administrare destinata impadurilor sau celor neproductive.10. Ce se înţelege prin favorabilitate ? .terenurile cu destinatie agricole folosite pentru productie cuprinde in principal vegetala are teren arabil .

gaze naturale . amenajarea şi protecţia resurselor de sol şi apă 16. in unitati model sau parcele de referinta amplasate in zone pedoclimatice caracteristice generalizarea acestora la terenurile situate in conditii similare fiind sigura si simpla. 14. plaje. Ce este echilibrul ecologic? Echilibrul ecologic este ansamblul starilor si inter relatilor dintre elementelor componente ale unui sistem ecologic care asigura mentinerea structurii . aeriana. amsambluri si situri arheologice si alte asemenea. feroviara . Ce este indicatorul ecopedologic ? Indicatorul ecopedologic reprezinta un element al factorilor si conditiilor de mediu in masura sa influenteze viata plantelor si produc terenurilor 15. transporturi energiei electrice . Spre deosebire de valoarea imobiliara poate fi evaluata in functie de costurile de productie nu se poate stabili criterii similare el fiind un produs manufactural se poate stabili doar in functie de venitul net. Ce se înţelege prin valoare de randament şi care sunt elementele utilizate în definirea acesteia pentru un anumit teren ? Este o categorie economica obiectiva pentru ca are la baza bonitarea terenurilor si estimarea venitului net in raport cu notele de bonitare. . Care este unitatea fundamentală pentru gestionarea. 17. . 13. navala .terenurile cu destinatie speciala sunt folosite pentru cai de comunicare rutiera . Care este autoritatea de mediu ? 18. functia si dinamica armonioasa a acestuia..terenurile din intravilan includ terenurile din perimetrul constructibil din cadrul localitatilor urbane si rurale. Cine execută studiul de impact şi bilanţul de mediu.

descrierea si evaluarea efectelor directe si indirecte ale proiectului supus analizei asupra fiintelor umane . Unele activitati cum sunt proiectele destinate apararii nationale si proiectele ale caror detalii sunt adoptate printrun act normativ specific nu sunt supuse regimului juridic privind studiul de impact ecologic. Comentaţi diferenţierea dintre evaluarea impactului ecologic şi evaluarea riscului.Atunci cand un proiect poate avea efecte semnificative asupra mediului altui stat sau camd un alt stat solicita informatii asupra proiectului care poate cauza prejudicii ecologice.ceea ce ar putea cauza ranirea sau vatamarii.industria extractiva a petrolului.analiza starii initiale a locului si mediului.urmatoarelor domenii de activitate : . industria materialelor minerale de constructii .. bunurilor materiale si de patrimoniu cultural. faunei florei componentele de mediu (sol. Iata cum prin intermediul cadrului legal se realizeaza un control . a posteriorii producerii poluarii intarindu-se astfel ideea prevenirii producerii pagubelor ecologice in locul repararii lor.aer clima . Luarea de masuri menite sa compenseze si sa limiteze vatamarile care pot fii complectate cu unele cerinte suplimentare stabilite prin dispozitii speciale ale unor acte normative.Procedura de evaluare a impactului de mediu asupra mediului se aplica in mod obligatoriu . carbunelui si turbei . gazele naturale.evaluarea efectelor posibile ale proiectului asupra mediului. toti agentii economici si initiatorii de proiecte din categoria celor ce trebuie supuse studiului de impact ecologic sunt monitorizatii prin intermediul acestui instrument tehnico .Realizarea studiului de impact este obligatorie pentru persoanele fizice si cele juridice care desfasoara activitati economico – sociale cu reperrcusiuni asupra mediului. care ia in considerare: .juridic inca din faza de debut a activitatii lor. . industria lemnului si a hartiei. precum si persoanele independente abilitate au compententa de a realiza in mod profesional. industria chimica si petrochimica.Evaluarea impactului activitatilor poluante asupra mediului presupune identificarea . industriei energetica producerea si prelucrarea metalelor ..nu vor.19. prouectelor de infrastructura si altor tipuri de proiecte. .Iar acolo ude-i lege nu-i tocmeala! Evaluarea riscurilor este procesul de estimare a riscurilor la care sunt supuse securitatea si sanatatea lucratorilor din cauza pericolelor existente la locul de munca .Aceste activitati cu un posibil impact negativ sunt supuse autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului. . Initiatorii proiectelor economico – sociale trebuie sa parcurga in vederea autorizarii urmatoarele etape: .Oserie de organisme si autoritati publice oficial recunoscute . Vor .daca pericolele ar putea fii eliminate iar daca nu. Vor sau nu . autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite autoritatii centrale de mediu din acel stat in cadrul relatilor internationale si bilaterale o serie de informatii referitoare la proiect.agricultura . studile de impact ecologic in Romania . Studiul de impact ecologic este una dintre principalele modalitati de realizare a proiectului care are la baza ideea prevenirii daunelor ecologice prin controlul activitatilor susceptabile sa produca poluare.toti cei care produc poluare trebuie sa respecte cadrul legal de protectie a mediului .Este o examinare sistematica a tuturor aspectelor muncii. peisaj).apa.

. 20.ce masuri preventive sau de productie sunt sau ar trebui sa fie adoptare pentru a controla riscurile Evaluarea riscurilor este inceputul procesului de gestionare a riscurilor permintand angajatilor si angajatorilor sa inteleaga actiunile pe care trebuie sa le indeplineasca si sa le intreprinda pentru a imbunatatii sanatatea si securitatea la locul de munca dar si productivitatea. şi evaluare a poluării Disciplina: Poluare si tehnici de depoluare a mediului . Se desfasoara o gama larga de activitatii menite sa ridice gradul de informare si constienrizare a tuturor partilor implicate in probleme privind promovarea unei abordari manageriale integrate care sa ia in considereare diferitele etape ale evaluarii riscurilor. Evaluarea riscurilor nu reprezinta un obiectiv in sine ci un instrument puternic pentru indentificarea nevoii de adaptare a unor masuri preventive. Unde este depus raporul de investigare mediului. Nu este doar o chestie de verificare a unei liste cu pericole recunoscute trebuid sa ia in considerare pericolele mai putin vizibile si interactiunile dintre diferiti factori .

Ele pot fi – naturale (incendii. meteorologici si biologici dintrun loc.08 – 0. surse de poluare.cresterea umiditatii in atmosfera si a concentratiei oxizilor de azot precum si acumularea compusilor de fluor.biologici – anumite specii de plante sau de animale. .noile zone agricole din nord vor avea un strat pedologic imcomparabil mai sarac de cat cel existent in prezent in regiunile temperate.artificiale (industrie .1 ppmO 3. Poluanti industriali sunt . Efectele specifice sunt datorate fiecarui factor poluant in mare parte sau sunt generate de un complex de factori poluanti si pot fi analizate sub aspect morfo. poluarea constituie procesul de deteriorare a unor echilibre din ecosfera prin modificare de pana a valrilor toxice a concentratiei unor factori existenti sau noi introdusi in mediu datorate unor activitati antropice.1. agricultura) factorii poluanti pot fi considerati oricare element al mediului aflat in cantitati ce depasesc limita toleranta a uneia sau mai multor specii de vietuitoare. poluare.fizici – particule solide de orice natura . Poluarea desemnaza in vorbirea curenta orice actiune de deteriorare a mediulu normalde viata a organismelor in sens bologic . Prezentaţi efectele globale şi specifice generate de poluarea mediului Fectele globale cele mai semnificative sunt cele care au ca urmare modificarea concentratie O3 si CO2 in atmosfera.florul si compusii fluoranti .compuse – naturale sau de sinteza . Prezenta O3 in atmosfera peste anumite concentratii este tolerata in limita maxima admisa si nu trebuie sa depaseasca 0. fluorocarbunati determina reducerea respectiv subtierea stratului de O3 cu rolul protector Al productiei de alimente . 2.vanturi) . factori poluanti Mediul reprezinta totaliatea factorilor fizici . chimici. Sursele de poluare sunt surse care genereaza factorii poluanti .nu va exista efect compesator deoarece chiar favorabile climatic. impiedicand si dezvoltarea speciei itr-o actiune nociva.pot fii: .oxizi de zing .organice sau anorganice .chimici.radiati ionizate sau termice .fiziologic si genetic la nivel individual populational. Definiţi si clasificaţi termenii: mediu.

pesticidele . Poluanti din sectorul agricol sunt : .naturale artificiale Limitarea poluarii generata de activitatea agricola vizeaza reducerea cantitatii de substanta cu efect poluant prin cresterea randamentului de utilizare si substituirea repetata cu produsi sau tehnologii nepoluante specifice agriculturii ecologice. incendii prin acumulări în locuri declive a poluanţilor..pulberile de ciment . CO2 şi CO. Poluarea artificială se diversifică continuu concomitent cu poluanţii generaţi de către sursele antropice .poluanti oxidanti . SO2. NOx(oxizi de azot).descompunerea substanţelor organice. uragane.tratarea agentilor poluanti in vederea reducerii actiunii nocive a acestora prin intermediul unor procese. Surse de poluare si factori poluanţi specifici poluării atmosferice Sursele de poluare ale aerului pot fi definite ca locul în care se produce şi se evacuează în atmosferă diferiţi poluanţi. -vânturi.plumb .canalizarea si captarea agentilor poluanti la sursa de emisie .rezidurile din complexele de cresterea animalelor 3. utilizarea şi dezvoltarea de tehnologii diferite). In funcţie de natura lor acestea pot fi clasificate în surse naturale_(existente independent de voinţa omului fiind şi cele mai vechi) şi artificiale sau antropice (datorate activităţilor umane prin apariţia.scaderea emisilor de agenti poluanti. . taifune: poluare masivă a aerului prin transport de praf şi particule solide fine la distanţe mari în special în zone cu vegetaţie redusă şi secetă. determinând erodarea solului de către vânt. pot fi grupate astfel: -vulcani: poluare în timpul erupţiilor prin pulberi. . Metode de prevenire si combaterea poluării mediului Modalitatile de actiune variaza preponderent urmatoarele directii: . Pentru prevenirea poluarii alimentelor trebuie respectate dozele ce se intoduc conform retelelor tehnologice privind o serie de aditivi alimentari si consrvanti respectand concomitent conditile si durata de depozitare a alimentelor 4.ingrasamintelr chimice . ce poate genera accidente mortale. Prevenirea poluari datorata cresterii intensive de animale se rezolva tehnic prin utilizarea directa a apelor uzate care sunt generate prin evacuarea hidraulica a dejectilor din adaposturi sau prin epurare. Principalele surse naturale de poluare şi poluanţii eliberaţi în mediul înconjurător de acestea.detergenti. explozii. .

CH4. a polenului. Tehnicile adoptate trebuie să aibă în vedere natura. unele specii poluează prin transportul la distanţe mari.19% ramuri ale industriei.5% industria 5. având o toxicitate crescută prin ei însăşi cât şi prin interacţiunea cu alţi poluanţi. hidrocarburi. gaze) pentru ca în funcţie de specificul fiecărui fluid poluant să poată fi aleasă metoda optimă de epurare. mai frecvente în anotimpul secetos şi în păduri de conifere. au obligaţia introducerii în fluxul tehnologic a unei trepte de epurare în scopul reţinerii poluanţilor la sursă. uscate.47% circulaţia autovehiculelor. în: -metode fizice -metode chimice După modul de acţiune. absorbţie sau adsorbţie. cenuşă.vegetaţia. fungilor şi mucegaiurilor. mercaptani. 1981) Metodele de epurare ale aerului pot fi grupate. cu predominanţa arderilor incomplete şi generare de fum. Sursele naturale de poluare determină poluarea aerului preponderent discontinuu. . în centrele urbane industrializate: • 45 . poluanţii degajaţi sub formă de gaze şi vapori. Tehnici si aparate folosite in prevenirea si combaterea poluării atmosferice întreprinderile care prin specificul tehnologiei utilizate generează noxe care ar putea determina o poluare a aerului atmosferic. în funcţie de natura procesului prin intermediul căruia se reţin poluanţii. din care 2 .2. reducere. Din punct de vedere al modului de exploatare al utilajelor în epurarea aerului poluat se pot distinge: -instalaţii sau aparate de epurare directă.incendii spontane ale pădurilor. (URSU. CO. FROSIN. -instalaţii sau aparate care necesită un tratament al agenţilor nocivi . datorită vântului. . Metodele chimice realizează epurarea prin procese de spălare. şi combinate. NH3. •17 . La sursele artificiale de poluare a aerului eliminarea impurităţilor în bazinul aerian are loc continuu. Statistici recente ale OMS indică următoarea ordine şi participare privind potenţialul poluant al surselor artificiale depoluare. separare. aerosoli.poluare generată prin formarea unor cantităţi mari de CO2. respectiv starea de agregare a poluanţilor generaţi (praf. metodele fizice pot fi grupate astfel: umede. H2S.

7. .constructiile si montajele .solida : pereti podele Zgomotele interioare sunt in crestere si provin de la diverse instalatii sanitare . joaca copiilor si sporturile. Poluarea fonică Poluarea fonica – zgomotul reprezinta un factor de mediu cu caracter permanent inclusiv un spatiu locuibil .înainte de epurare. Poluarea apelor. 6. având în vedere specificul fluidului poluant.conducte de aerisire . este reprezentată de către aparatele de captare a impurităţilor respectiv de separatoarele de praf. aparate de uz caznic conversatile cu voce tare soneria sau trantirea usilor. După principiul folosit în practica separării şi captării prafului putem distinge mai multe categorii de aparate.Zgomotele patrund din exterior in interior in locuinte sau cladiri cu alt uz pe cale : . ferestre . Surse de poluare şi factori poluanţi specifici In urma utilizarii apei de catre consumatori acesta isi modifica compozitia . Foarte frecvent instalaţia de epurare a aerului. -instalaţii şi aparate care folosesc ambele principii.Zgomotele exterioare sunt produse de circulatia la care se adauga productia . comertul . suferind o schimbare a calitatilor sale naturale.aeriana : usi .

Aceasta constatare se datoreste urmatoarelor cauze specifice alimentelor: . Poluarea alimentelor. Metode de prevenire si combatere a insalubrizarii alimentelor Repercusiunile imediade sau in timp ale calitatii alimentelor aasupra sanatii organismului uman au determinat aparitia notiunii de poluare sau insalubrizare a alimentelor S.9.a constatat ca poluarea in cazul alimentelor este mult mai accentuata decat pentru ceilanti factori de mediu . Tehnologii de depoluare a solurilor 10.capacitatea alimentului de a cumula respectiv concentra noxele . Poluarea solurilor.

recuperabile ( dejectii animaliere. Deşeurile: definiţie şi clasificare.generarea de noxe in conditiile unei tehnologii neadecvate ( proces tehnologic. ajunse in aliment in calitate de aditiv. praf si nisip provenit de la diverse constructii) Dupa starea de agregare sunt: . Deseurile reprezinta materialul aparut in urma desfasurarii unui proces biologic sau tehnologic care numai poate fi utilizat ca atare. Industruiale etc) Dupa provenienta sunt: .aportul suplimentar de noxe . Disciplina Gestionarea şi neutralizarea deşeurilor 1.menajere .. .stradale . rumegusul si talajul) . Deseurile pot fi – posibil reciclabile . modaloitati de pregatire a alimentului). parul pentru fabricarea perilor cenusa . conditii de depozitare.nerecuperabile (resturi de pamant .desuri solide (menajere.desuri lichide ( ape uzate sau reziduale) .

apă de răcire . spre deosebire de cele din industria chimică . pesticide si produse pentru protectia plantelor. Deşeurile radioactive formate din izotopi sau elemente radioactive au surse diferite cum ar fi: industria. Deşeurile speciale provin din sectorul medical (pansamente. Caracterizaţi următoarele tipuri de deşeuri: industriale. 3. medicina sau cercetarea ştiinţifică. deşeuri agro-zootehnice şi deşeuri periculoase. este prezentată sinoptic în tabelul 6. Situaţia din ţara noastră privind producerea şi valorificarea deşeurilor. rezultate din precipitaţii care spală solul respectiv străzile şi căile de comunicaţii. Caracterizaţi următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri menajere. lacuri si vopsele . infectioase sau de alta natura si care introduse in mediu dauneaza animalelor . sticla . care sunt de natură anorganică.. 1996) Deşeurile industriale provin din diferite procese tehnologice sub formă de materii prime. deşeu cu o compoziţie ce depinde de ramura industriei din care provine apa uzată. florei si omului. Ca urmare a procesului de epurare la care sunt supuse apele uzate industriale are loc formarea nămolurilor industriale de epurare. deşeuri stradale şi deşeuri speciale. plastic.In cadrul acestor deseuri o atentie speciala o au deseurile specifice care au la baza medicamentele expirate . hârtie. produse intermediare. Care sunt elementele componente ale sistemului de Gospodărire Integrată a Deşeurilor (GID) ? . Apele uzate industriale provin din folosirea apei în diferite procese tehnologice ca solvent. Deseurile agro – zootehnice sunt rezultate din agricultura ce sunt reprezentate de productia secundara a culturilor agricole cat si de producerea neutralizate ale florei spontane . pe categorii de deşeuri la nivelul anului 1993.1 4. metalurgică şi siderurgică.2-0. Deseurile menajere provin din activitatea casnica sau din localuri publice . mijloc de transport pentru materii prime şi materii finite.Sectorul zootehnic prin sistemul intensiv practic genereaza dejecti animaliere . compozitia lor este alcatuita din textile. feşe. apă de spălare sau ape tehnologice. Cantitatea şi compoziţia lor depind de tipul industriei din care provin. Deseurile periculoase provin din diverse sectoare de activitate fiind reprezentate de substante toxice . resturi vegetale provocate de la furaje.speciale.3kg /zi/locuitor (MĂNESCU şi colab. inflamabile. produse secundare şi resturi nerecuperabile. Cele formate în industria alimentară sunt predominant organice. resturi organice) şi sunt contaminate cu germeni patogeni reprezentând un iminent pericol pentru sănătatea populaţiei.industriale . explozive .materiale metalice. Cantitatea şi compoziţia acestora sunt foarte variate în funcţie de ramura industriei şi tehnologia din care provin.seringi. 2. vată. Resturile solide se consideră a fi egale cu 0.agro-zootehnice . deşeuri Deşeurile stradale sunt reprezentate de diverse resturi din locuri publice cât şi de apele uzate meteorice. agricultura.

Incinerarea deşeurilor presupune arderea acestora la temperature variind între 70010000C în prezenţa sau absenţa aerului(piroliză). Fluxul tehnologic pe care îl parcurg deşeurile după sortare. Astfel neutralizate. Ambele procese se desfăşoară pe baza unor reacţii de biofermentaţie. La o temperatură de 50-700C şi o umiditate de 40-70% organismele patogene sunt distruse iar compostarea se consideră încheiată după 3-4 luni vara sau 5-6 luni iarna. Insuflarea de aer încălzit favorizează o dezvoltare rapidă a florei aerobe termofile ceea ce reduce timpul de mineralizare la 8-10 zile. Compostarea deşeurilor utilizeză deasemenea capacitatea de autopurificare a solului. precum şi eforturile din cercetare au permis găsirea celor mai eficiente căi de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile. Intensificare acţiunilor pentru reglementarea activităţilor de recuperare şi stabilirea formelor organizatorice de colectare.Metoda prezintă următoarele avantaje: neutralizare perfectă. deşeurile sunt aşezate pe platforme impermeabile. dar în acest caz descompunerea şi mineralizarea are loc in mod dirijat. În vederea valorificării selective a resurselor refolosibile ce fac parte din componenta gunoaielor menajere s-a pus la punct o tehnologie de valorificare complexă a reziduurilor menajere.5 Alte forme de neutralizare a deşeurilor le constituie procesele de fermentare a dejecţiilor animalelor cu obţinerea unui gunoi semifermentat sau a mraniţei. 6.5. materiale ce se folosesc ca îngrăşământ organic în agricultură sau procesul de obţinere a biogazului folosind ca materie primă un amestec de dejecţii porcine şi bovine. Camerele bioterme sunt instalaţii în care compostarea decurge în spaţii închise cu un randament şi o eficienţă crescută. Compostarea deşeurilor. deşeurile pot fi folosite ca îngrăşământ agricol. un sistem de încărcare în cuptoare şi sisteme de desprăfuire şi reţinere a prafului şi gazelor. La compostarea în spaţii deschise. în absenţa sau prezenţa aerului . este prezentat în această figura 6. de folosire a zgurei şi cenuşei în industria materialelor de construcţii la pavarea de drumuri şi construcţia şoselelor. O instalaţie pentru incinerarea deşeurilor cuprinde: un compartiment de stocare a deşeurilor închis ermetic. Temperaturile de 70-800C înregistrate determină distrugerea microorganismelor patogene inclusiv a bacteriilor sporulate. Incinerarea deşeurilor. Mineralizarea decurge cu intervenţia florei telurice termofil. în funcţie de natura lor. posibilităţi multiple de utilizare a căldurii produse. straturile de sol şi deşeuri alternând până la o înălţime totală de maxim 2 m.

.

. depozitare. • depozitarea în condiţii corespunzătoare. • etanşarea fundului depozitelor cu materiale naturale sau artificiale. • amenajarea unor sisteme de drenare a apelor scurse sau de infiltraţie. .asigurarea conditiilor pentru depozitarea deseurilor periculoase tratate in scopul diminuarii si eliminarii potentialului nociv . Caracteristici generale. • depozitarea şi sortarea deşeurilor la sursă şi îndrumarea lor spre întreprinderi specializate pentru reciclare. . Deponeul ecologic. • organizarea reţelei de monitoring a factorilor de mediu(apă. Planurile de gestionare a deşeurilor. Obiectivele planului sunt: . • amenajarea şi cultivarea perimetrelor adiacente.reducerea cantitati de desuri care trebuie depozitate .7.ca urmare a activităţii de gestionare a deşeurilor se impune respectarea următoarelor măsuri preventive: • reducerea cantităţilor de deşeuri. Scop şi obiectiv. aer.prevenirea aparitiei . încă de la sursa de producere prin îmbunătăţiri aduse procesului tehnologic. • amplasarea deponiilor la distanţe legale de localităţi şi împrejmuirea acestora.reducerea cantitati de deseuri biodegradabile care trebuie depozitate .eliminarea – incinerarea . Strategia naţională de gestionare a deşeurilor. • incinerarea deşeurilor nevalorificate.obiective strategice specifice anumitor fluxuri ale deseurilor periculoase 10. 9. în instalaţii specifice pentru reducerea volumului de reziduuri şi obţinerea de energie. . Măsuri de prevenire a poluării mediului datorate producerii şi gestionării deşeurilor în România. datorita depozitelor de deşeuri menajere şi industriale În vederea evitării poluării mediului . • elaborarea studiilor de impact asupra mediului atât pentru depozitele orăşeneşti ce urmează a fi amenajate cât şi pentru cele existente. Măsuri de prevenire şi reducere a poluării mediului.obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase . Scop şi obiectiv. sol) şi urmărirea efectelor asupra florei şi faunei în zonele de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale.obiective strategice specifice anumitor fluxuri de desuri.obiectivele stradegice nationale pentru gestionarea deseurilor .recuperarea materiala si energetica. • refolosirea parţială sau totală a unor deşeuri la locul deformare. 8.

Protecț ia legală a speciilor .promovarea principilor naturale si naturalitatatii in managementul aplicat pe ansamblul teritoriului administrat de om .cresterea incidentei evenimentelor extreme cu temperatura foarte ridicate. .- implementarea planurilor de gestionare a deseurilor la nivel local.dereglarea compozitiei structurii si functionarii ecosistemelor inclusiv dispozitia ireversibila a unor specii.precipitatii intense in anumite perioade ce au condus la secete si respectiv la izbucnirea epidemiilor.stabilirea si mentinerea in regim de conservare a unor suprafete reprezentate pentru toate tipurile de ecosistem national existente. reginal Disciplina Conservarea naturii şi biodiversitate Definiț ii ș i obiective principale actuale privind protecț ia naturii Conservarea naturii reprezinta un asamblu de activitati comp ale membrilor societatii ce se adreseaza pastrarii nealterate a potentialului national si conservareari dinamice a valorilor existente in scopul asigurarii bazei pentru dezvoltarea durabile. Diversitatea genetică Variabilitatea Diversitatea speciilor . Obiectivele principale sunt: .Cadrul legislativ naț ional ș i european privind protectia naturii Schimbările globale .stoparea dispozitiei specilor de plante si animale .estimarea ameninţărilor globale pentru natură şi mediu Schimbarile globale estimarile amenintarilor globale pentru natura si mediu : . . judetean .

activitatile umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta cu valoare peisajistica si / sau culturala deoseori cu o mare diversitate biologica. ecologic admise in limitele capacitatii de regenerare. avand regimul de protectie si conservare al rezervatilor stiintifice.236/2000 privind regimul arilor nationale protejate.Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt arii protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat national in cuprinsul carora .462 din 18. educationale. pedologic s.Zone umede de importanta internationala sunt acele arii protejate al caror scop este de a asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. Acestea sunt: . 4 – zone valorificate economic prin practici traditionale sau noi. 2 – zone tampon cu rol de protectie 3 – zone de reconstructie ecologica se realizeaza cu masuri de refacere a mediului deteriorat.Parcuri nationale – scopul este protectia si conservarea unor esantioane repere pentru spatiul biogegeografic natinal cuprizand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico.Rezervatii naturale sunt arii protejate al caror scop este protectia si conervarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic. accesul populatiei poate fi limitat sau interzis . Conservarea arilor la oi in tara . .Parcurile naturale – conservarea si protejarea unor ansambluri peisajistice in care intereactiunea . . sunt admise doar activitati traditionale practicate numai de comunitattile din zona. . Pe langa activitatile stiintifice dupa caz pot fi admise activitati turistice .Se intind in general pe suprafete mari de teren .In functie de gradul lor de vulnerabilitate.a. .07. . pedologic. Pentru conservarea unor zone de habitat natural avem: 1 – zone strict protejate.Rezervatii stintifice – sunt acele arii al caror scop este protectia si conservarea unor habitate nationale terestre acvatice .Diversitatea ecosistemelor Diversitatea peisajului Monitorizarea biodiversității Categorii de specii în pericol Conservarea ariilor protejate în România.geografic.Se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si / sau acvatice.Monimente ale naturi – scopul acestora este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare ecologica. speologic. rgimul arilor protejate este reglementat de Legea nr. faunistic.Marimea este determinata in functie de necesarul aerealului pentru asigurarea intengritatii zonei protejate.Rezervatii ale biosferei – scopul lor este conservarra unor zone de habitat natural si a biodiversitatii biologice specifice.ecosisteme modificate de om pot fi reduse la starea lor naturala. . .2001 care aproba ordonanta de urgenta a Guvernului nr. exista elemente nationale a caror valoare este recunoscuta ca fiind importanta universala. stintifica reprezentata de specii de plante animale salbatice rare amenintate cu disparitia asociatii floristice si fauniste fenomene geologice. Pot exista si comunitati umane a caror activitatii sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerinte de ocrotire si conservare a sitului national.

Recultivarea silvica crearea de plantatii silvice cu caracter protectional si plantatii exploatabile. amenajare a taluzurilor. Recultvarea haldelor de steril depinde in mare masura de pretabilitate pentru cultura a materialelor litologice rezultat din excavare dar si modul cum se executa lucrarile de amenajare a haldelor. rapita . trifoiul . Haldele de steril se pot transforma in areale utilizate pentru cultivarea unor plante ce constituie surse importante nelifere pentru dezvoltarea agriculturii. 3.. – platforme industriale si de locuit. Care sunt acestea ? a ) In cadrul etapei tehnico – miniera amenajarea miniera se indica decopertarea stratului vegetal inainte de inceperea exploatarii bogatiilor sub solului si depunerea acestuia in afara exploatarii.arii speciale de conservare – au scopul de a conserva de a mentine si unde este cazul de a readuce intr. B) Etapa biologica are in vedere aplicarea tehnologiilor necesare pentru atragerea acestor suprafete in circuitul agricol sau silvic. Disciplina Reconstrucţie ecologică 1. 2. bazine sportive etc). 4.arii de protectie speciala avifaunista – rolul lor este de a conserva sio mentine acolo unde este cazul de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatelor speciale desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice. Este indicata depunerea separata a straturilor litologice in functie de favorabilitatea lor pentru recultivare sunt complectate cu lucrari de depunere selectiva in halda a straturilor litologice.o stare de conservare favorabila a habitatelor nationale si / sau populatia speciilor pentru care situl este desemnat. 5. în România ? directile si metodele de recultivare sunt conditionate de caracteristicile fizico – geografice locale de tehnologia exploatarilor de activitatea de gospadarire si de dezvoltarea de perspectiva a zonei.. În procesul de recultivare a haldelor de steril rezultate din exploatările miniere la zi se disting două etape. In romania cele mai uzuale directii de punere invaloare a terenului degradat poate fii: 1. . In arealele unde nu se practica agricultura ... – recultivarea cu scop igienico – sanitar si de agrement. . nivelare.crearea de locuri cu destinatie diferite (de acumulare. – recultivarea agricola prin crearea de suprafete arabile livezi . .Plantele care au fost experimentate sunt floarea soarelui. Padurea actioneaza si ca filtru pentru praf si zgomot si regularizarea regimului scurgerilor 2.si pasuni.plantarea de arbusti. Pe haldele calcaroase cel mai bine dezvoltat sunt leguminoasele care asigura rezultate asemanatoare celor obtinute pe terenuri nedegradabile. inpadurirea.. salcamul teiul.fanete.vii.. Care sunt cele mai uzuale direcţii de punere în valoare a terenurilor degradate prin exploatări miniere la zi. aspectele mai importante sunt : inierbarea .

De către cine este cauzată poluarea cu hidrocarburi şi care sunt tipurile de poluare ? Poluarea cu hidracarburi este cauzata de eruptii. judetul arges Experienta din acest camp efectuata de catre ICPA( rauta si colab. . Ele au fost organizate pe un sol de aceasi tip .3. incapsularea . In urma efectuarii acestor experiente s-au constatat urmatoarele: . accindentale in timpul procesului de extractie si transport . care la momentul amintit era practic neproductiv.1986) s-au facut pe un teren practic plan orizontal cu usoare denivelari care a fost supus cu petrol si apa sarata .spalarea cu diferiti solventi . concluzile confirmandu-le pe cele obtinute in camp. naturala monitorizata . volatizarea .5 – 1. chimice si biologice ale solurilor poluate cu petrol si apa sarata. Când se consideră un teren recultivat sau redat în circuitul agricol ? Un teren se considera recultivat si apt de redare in circuitul agricol atunci cand da productii echivalente cantitativ si caliativ la preturi de cost echivalente cu terenurile zonale nedegradabile.afanarea solului la 60 cm pe doua directii perpendiculare . Metodele de tratare a solurilor contaminate cu reziduri petroliere in ultimi ani o multitudine de metode au fost dezvoltate si utilizate incinerarea . bioremediera si folosirea straturilor absorbante . b) poluarea ascendenta produsa de ridicarea nivelului apei freatice incarcata cu hidrocarburi. Ce lucrări se recomandă pentru ameliorarea solurilor poluate cu petrol şi apă sărată ? dupa investigatii in zonele din apropierea bucurestului ( scheleleroata . in vederea readucerii lor in circuitul agricol in anul 1982. in mod natural . Enumeraţi metodele de tratare a solurilor contaminate cu reziduuri petroliere. Sunt 3 tipuri de poluare: a) poluare descendenta produsa de eruptii. fitoremedierea. spargerea conductelor si bazinelor de stocare. motorina) etc . s-a infintat un camp experimental special consacrat scestei probleme amplasat pe teritoriul oarja . accidente asupra conductelor de transport a produselor finite (benzina. clejani) pentru elaborarea unor masuri si tehnologii corespunzatoare depoluarii solurilor poluate cu petrol si apa . c) poluarea suprapusa provocata de amestecul poluarii descendente si ascendente. In pararel .evacuarea excesului de apa de suprafata.nivelarea terenului. Solul pe care s-a organizat experienta era un planosol vertic pseudogleizat. la distanta de 1. evacuarea si depunerea selectiva . 5. Experienta s-a facut pe un fond de lucrari agropedomeliorative executate in primavara anului 1982 si constand din : . 4. fiind excesiv poluat. 6. timp de zece ani ( 1972 – 1982). deversarea din putul sondei. in anul 1985 in casa de vegetatie a ICPA s-au organizat experiente pentru a cunoaste in-trun mod mai rigoros modificarile proprietatilor fizice . .7m.

Studiul pentru inceput doua schele petroliere din judetul Teleorman . videle si Poieni Toti si colab.Acest camp pilot in suprafata de 38 ha s-a irigat in perioada de vegetatie iar in afara cestuia s-au aplicat sapalari pe 26 ha avand surse de apa asigurate.s –au inmultit semnificativ nematodele si protozoarele ca si unii daunari ai culturilor. scazand insa la 0.In urma rezultatelor obtinute s-a trecut la monitorizarea unei suprafete de circa 800ha . . valorile cele mai mari fiind la varianta pe agrofond cu gunoi de grajd.40% 38. in casa de vegetatie. .cresterea capacitatii productive a solurilor. 80 – 100 cm) mai mare decat in orizontul eluvial( 10 – 30 cm).c) modificarea compozitiei rezidurilor de petrol in timpul degradarii lor in sol ( tabel 3. IN urma efectuarii cercetarilor asupra a doua studii caz in judetele Braila si Galati s –au putut atrage concluzii asupra modului cum se produce poluarea cu apa sarata si persistenta ei in cadrul masei de sol ( toti si colab.107 – 0. a gradului de incarcare cu poluant si a adancimii la care ajunge acesta. studiu ce aduna o mare parte din .d ) imbunatatirea activitatii biologice globale a solului a costatat din: .cresterea intensitatii resopiratiei solului exprimata in CO2degajat la toate variantele .791 – 2. a fost absolut necesar sa se inceapa un studiu complex al acestor fenomene legate de realitatile din teren.70% 10. In anul 1991 ISPIF Bucuresti a elaborat un studiu privind masurile de depoluare a solului in zona schelelor petroliere si a rafinariilor de petrol. camp proiectat de ISPIF Bucuresti. unde pe baza unor analize repetate.40 .6) ceea ce arata o concordanta cu rezultatele experimentale obtinute in vase . s-a constata modul de evolutie al poluarii solului si al apelor freatice din teritoriu.01% 28.59% 47.imbunatatirea cantitativa si calitativa a microfaunei cu tendinta spre atingerea nivelurilor caracteristice solurilor cultivate . respectiv de 2-5 ori mai mare in ceea ce priveste Cl-ul si de 3-5 ori mai mari in ceea ce priveste Na +-ul. Pentru a elucida problema poluarii ascendente ( provenita din pinza freatica poluata cu petrol . acesta neajungand totusi la nivelul solurilor similare nepoluate din terioriu. Spalarea sarurilor a fost ceva mai intensa acolo unde s-au aplicat 150t/ha gunoi de grajd la iceputul experientei ( 1982). unde s-a putut pune in evidenta modul cum functioneaza poluarea si rezultatelr produse de ea asupra solului.115 – 15.b ) o tendinta evidenta de reducere a rezidurilor de petrol .086 milioane in 1986. unde s-a imbunatatit si permeabilitatea . respectiv de depoluare. Dupa efectuarea studilor de catre ICPA. 1988). .Au fost elaborate harti de soluri cu specificarea naturii poluantului . produse si reziduuri petroliere) s-a efectuat un studiu in zona de influenta a S C Petrobrazi . in acelasi timp a avut loc o acumulare de saruri in orizontul argiloiluvial. procesul de degeadare a fost mai intens pe agofonul cu 150 t/ha hunoi de grajd . Situatia inrautatinduse in teritoriu si suprafetele poluate crescand.836 milioane/g sol in 1985 mai ales pe agrofonul cu 6 t/ha CaCO 3.723 milioane /g sol in 1983 la 2. de degradare a rezidurilor. .cresterea numarului de mcromicete de la 3 genuri i 1983 la 19 genuri in 1986: .-a) o tendinta generala evidenta de spalare a sarurilor in special pe primii 60 cm respectiv in stratul afanat. 1987) s-au putut face generalizari ce au permis elaborarea primei scari de incadrare a continutului de reziduri petroliere in sol si elucidarea unor probleme legate de circulatia poluantului pe verticala.Astfel analizele facute in anul 1986 la doua profile reprezentative arata o acumulare de saruri in orizontul iluvial ( bt . s-au trecut la executarea unui camp experimental pe teritoriul schelei Poieni. SPecificatie Hidrocarburi asfaltene Saturate aromatice Petrol direct de la sursa 50.90% Reziduu de petrol din sol 24. De asemenea a fost posibil sa se formuleze anumite pareri despre modul cum pot fi ameliorate aceste soluri poluate.cresterea numarului de bacterii de la 0.

rezultate din excavati de mare adancime.In colaborare cu ICPA Bucuresti . sau din alte tipuri de exploatari. Aceasta etapa cuprinde indeosebi activitati de cercetare a proprietatilor chimice . in esenta pot fi de provenienta directa sau indirecta . ISPIF a elaborat un tabel privind unele solutii agropedoameliorative si unele norme si evaluari estimative pe unitatea de suprafata.Acesta categorie ofera cantitati imense de material. Care sunt etapele procesului de recultivare a haldelor de cenuşă ? Etapa premegatoare Aceasta etapa cuprinde in general . In categoria materialelor de sol ce e pot utiliza pentru copertarea haldelor pot fi incluse mai multe clase de materiale care .fixarea cu ajutorul unei coperte de sol de 3-5 cm si insamantarea cu plante perene leguminoase si graminee. dar de cele mai multe ori calitatea acestuia este improprie scopului urmarit. reprezntat de CET si RENEL.In clasa materialelor de sol cu provenienta directa poate fi incluse: . . situatie in care polimerul trebuie sa fie astfel ales . rezultate din escavari de suprafata si materiale parentale sau roci .Pe baza acestor caracteristici se stabilesc si unele date tehnice ale lucrarilor agropedoameliorative :adancimea organelor active .ficsarea cu ajutorul unui mulci de materie organica si insamantarea haldei. Importanta caracterizarii fizice. fizice si biologice alle cenusii din halda si ale materialelor de sol ce vor fii folosite la copertare. Caracteristicile chimice au o importanta deosebita intrucat pe baza acestora se stabilesc dozele optime de ingrasaminte ce urmeaza a fii aplicate pe fiecare compartiment al haldelor. . acesta fiind conditie pentru obtinerea unor rezultate optime atat din punct de vedere al rezolvarii problemelor de mediu cat si din punct de vedere financiar.Activitatea de cercetare este indispensabila oricarui tip de recultivare .materialele de proiectare si cercetare existente pina la ceea data. .ficsarea cu ajutorul unei emulsii de polimeri se utilizeaza pe haldele parasite de la 3 luni la 20 de ani. incat crusta formata sa fie rezistenta la apa si vant si in acelasi timp permeabil pentru apa si netoxicapentru vegetatie .Materialele de sol propriuzise permit o copertare optima dar cantitatile din acest tip de materiale sunt de cele mai multe ori insuficiente.epurarea apelor uzate etc. chimice si biologice a haldelor de cenusa a fost evidentiata de foarte multe ori pe parcursul acestei teze. rezultate din utilizarea unui carbune diferit si a unor utilaje diferite. metoda ce se foloseste de regula pe haldele care sunt intactive pe perioada scurta. de asemenea pe baza acestor studii se pot recomanda si unele masuri speciale de amelioarare a calitatii materialelor din halda ( spalare . 8.fixarea prin aplicarea udarii prin aspersiune .materiale de sol propriu-zise. Astfel de materiale . Care sunt metodele de fixare a haldelor de cenuşă ? . distanta dintre acestea si modul de lucru. omogenizare)in setul de lucrari ce privesc recultivarea tehnica.In acesta etapa sunt realizate toate contactele de colaborare intre diferitii executanti si beneficiarul lucrarii.unele etape ale procesului tehnologic al fabricilor de zahar.ficsarea cu ajutorul unei emulsii de polimeri si insamantarea haldei .. lucrari comune pentru fiecare tip de recultivare si pentru fiecare din halde ce urmeaza a fi recultivate.In cea de a doua categorie poate fi inclus steriulul rezultat de la exploatarea la zi a carbunelui.Aceste studii sunt absolut becesare intrucat fiecare halda de cenusa are particularitati aparute . 7. amendare). Sursele indirecte de materiale de sol sunt multiple si privesc :lucrarile de dragare a lacurilor de acumulare in urma carora rezulta cantiitati imense de mai. caracteristicile fizice ale straturilor de cenusa din halde sunt hotaratoare pentru includerea unor lucrari speciale(afanare adanca.Fertilizarea optima asigura aprovizionarea corespunzatoare a plantelor si economii importante de bani si materiale . Caracterizarea haldelor de cenusa si a materilelor de sol.

000m2 x 0.500 lei nivelat cu boldozerul 800.In plus .5 tone = 3750 tone de material pe hectar de halda Valoarea pe tona de material incarcat plus transportul este 21. asemenea modului de depunere a cenusi in halda.25 m = 2.se realizeaza protectia mediului inconjurator .000.750 x 21.De accea inante de a selecta viitoarea sursa de materiale de sol se impune caracterizarea detaliata a acestora. prin acest mod de copertare se obtin o serie de avantaje ce constau in : .500 lei Diferentele existente intre cele doua metode de depunere a materialelor de sol sunt evidente pentru fiecare hectar acesta insemnand circa 22 milioane lei. cheltuielile ocazionale de incarcarea materialului. acest tip de material este bogat in materie organica.Cheltuielile totale necesare copertarii celo 300 ha.000lei/m3lei pe tona. Pentru copertarea unui hectar de cenusa pe o adancime de 25 cm .se obtine un foarte bun strat de cultura . obligatorie in cazul copertarii cu materiale de sol. Pentru acelasi sop se poate folosi si namolul rezultat de la statia de epurare a orasului . De halda vor fii: 2500m3 x 24000lei/m3 =60. cheltuielile aferente unui hectar vor fi: 3. acesta incluzand toate operatilor efectuate pentru colectare .562.5 t = 3750 t Pretul de cost pentru depunerea in halda a namolului este de 24.000.5t se poate aprecia ca rezerva de mal existenta este de circa 2225000tone .750 = 81.000. macro si microelemente . copertarea se poate face in conditii economice deosebit de avantajoase. Economii importante . dar pot uneori contine si o cantitate mai mare de diferiti poluanti. realizandu-se in acest fel economii importante.000 cheltuieli totale pe hectar vor fi 82.000m2 x 0.avantajele acestei copertari reies din calculul sumar asupra cantitatilor de pamant si pretul total pe acest tip de lucrare. lei 300 ha x 60.000.362.500m3 x 1.se evita nivelarea mecanica a materialului depus pe halda .intrucat masa unui m3 de material este 1. acesta operatiune eliminand lucrarea de nivelare . transportul acestuia.Intrucat lucrarea de dragare este realizata de directia apelor jiu .500 m3 2.750 lei si in consecinta .000. aplicat singur sau in amestec cu rumegus prelucrat de la socitatea de prelucrare a lemnului din teritoriu. Copertarea cu mal rezultat din dragare este indicata pentru haldele termocentralei isalnita sau pentru alte halde aflate in aproprierea unor lacuri de acumulare colmatate.Pentru haldele Mal drept si stang Jiu cantitatea de mal estimata a fii pe fundul lacului de baraj este de circa 1500000m3 . transport si depunere.se economiseste cantitati importante de ingrasaminte Copertarea haldei de cenusa de la Comanesti se poate realiza cu materialul rezultat din excavarile realizate in intravilan. In situatia in care se foloseste steril sau alte materiale de sol . lei Depunerea malului se realizeaza prin dispersie . sau cu steril provenit de la minele sau sau Vernesti. incarcarea si transportul unor cantitati de pamant .sunt de regula bogate si foarte bofgate in materie organica .000.25 m = 2500 m3 2500 m3 x 1. sunt necesare urmatoarele cantitatii: 10. = 18.acest mod de depunere a materialului favorizeaza autonivelarea materialuli pe suprafata haldei.depunerea si nivelarea lui pe halda insumeaza 10.In concluzie.000.se evita excavarea .

Proiectele prevad in detaliu cotele finale ale copertei. omogenizarea profilului. sau va diferi modul lor de realizare.de asemenea . se impune realizarea unor cai de acces corespunzatoare. stabilit pe baza analizelor efectuate in faza premergatoare . Recultivarea tehnica consta dintr-un complex de lucrari agropedoamelorative. In acesta etapa se executa un mare numar de lucrari ameliorative in urma carora. se vor folosi materiale corespunzatoare si nu pietris rulat asa cum este cazul drumului principal al depozitului 1 Doicesti. Amenajari de drumuri de acces Recultivarea haldelor de cenusa presupune in prima instanta circulatia unor utilaje terasiere si de transport de mare tonaj si de aceea. nici una din haldele analizate nu este prevazuta cu drumuri corespunzatoare. motiv pentru care . in stratul superior de cenusa se produc atat acumulari cantitative cat si calitative. cu taluzurile si coronamentele lor confera siguranta intregii halde de cenusa si de aceea vor fi tratate in mod corespunzator . arhitecti. O mare importanta au si drumurile de pe coronamentele haldelor.In acelasi scop pe ambele parti ale drumulii se vor executa rigole de preluare a apelor pluviale.Am amintit toate acestea deoarece. amendare . si obiectivul final al recultivarii anumite operatii vor fi sau nu executate. realizarea sistemului de irigare . pe intreaga suprafata a acesteia drumurile vor marca parcelele ce lucru si se vor executa dupa finalizarea lucrarilor de nivelare si omogenizare a materialelor din halda.Functie de proprietatilor cenusii din halde. fosfor si potasiu mobil.Acumularile cantitative constau in schimbari graduale ale continutului de materie organica . Drumul principal de accces va trebui sa fie rezistent la solicitarilor difewritelor masini de tonaj mare si de accea . pe unele halde deja recultivate sau aflate in etapa de recultivare ( mal drept Mures) drumul principal este impracticabil sau afectat de geave procese de eroziune.pregatirea patului germinativ.Drumul de acces pe suprafata haldei are cea mai mare importanta . prin copertarea cu materiale de sol se realizeaza inocularea unor noi populatii de microorganisme si stimularea activitatii celor existente. adancimea de executie si succesiunea acestora in timp.Principalele lucrari aplicate in aceasta etapa sunt : amenajarea drumurilor de acces . Tot in aceasta perioada au loc si unele acumulari calitative ce constau in formarea unui orizont antropic de materiale de sol orizont ce va copnstitui baza de formare a protosolurilor antropice. sunt necesare masuri de protectie antierozionala a taluzelor laterale de cenusa.Vantul poate modifica considerabil configuratia exterioara a digurilor de contur . spalare .astfel . Fixarea taluzurilor si coronamentelor digurilor Digurile de contur. tipul lucrarilor. arhitecti peisageri. practicabile in toata perioada anului. Recultivarea tehnica Recultivarea tehnica este primul pas concret al recultivarii haldelor. ingineri tehnologi. topografi. afanare adanca . De asemenea se stabilesc traseele viitoarei retele de drumuri si modul de realizare a lor. specificull.In situatia in care halda este cultivata biologic. ingineri IF. catre care tinde sa evolueze halda. sa poata permite accesul cu usurinta al utilajelor si masinilor folosite in acesta etapa. ingineri silvici si nu in cele din urma specialisti pedologi. Proiectele de executie sunt rezultatul colaborarii dintre :ingineri constructori. intrucat de modul sau de realizare poate depinde insasi intengritatea depozitului…Inclinarea drumului principal se va calcula astfel incat . copertare. De asemenea . proiectanti. azot total. inca din perioada exploatarii . ingineri agronomi. ele fiind astfel proiectate pentru a se evita zonele de trecere de pe un coronament pe altul.se pot obtine si in situatia in care materiale de sol utilizate sunt considerate deseuri solide pentru unele societati industriale sau agricole. fixarea taluzelor si coronamentelor digului de contur. fertilizare ameliorativa.

numarul acestora si intensitatea cimentarii se va alege o latime corespunzatoare intre organele active de lucru . irigarea se va sista dupa parcurgerea etapei de recultivare activa.Necesitatea aplicari acestei lucrari a fost argumentata de mai multe ori pe parcursul acestei teze.De asemenea . Avand in vedere perioada de intrebuintare a sistemului de irigare .Se vor evita densitati mari de plantare pentru a putea permite dezvoltarea concomitenta a vegetatiei ierboase. la nivelul unor straturi de cenusa sunt acumulate cantitatii foarte mari de metale grele .. aceasta lucrare asigurand un procent maxim de prindere. reziistente la seceta si la lipsa elementelor minerale necesare nutritiei. pentru a corecta unele deficiente.60 .Asigurarea umiditatii in conformitate cu cerintele biologice ale plantelor ameliorative este necesara indeosebi in etapa recultivarii biologice active.In etapa finala a recultivarii. La adancimi mai mari ale straturilor de cenusa . masina ce poate lucra in agregat cu tractorul de 65 Cp.Functile de adancime la care apar straturile cimentate se va alege un utilaj cu care se va lucra. interventia omului se va face doar in situatii de stricta necesitate .Ppentru fixare se pot planta si arbusti din specii repede crescatoare. Ce avantaje şi dezavantaje prezintă aceasta ? Avantajele si dezavantajele fitoremedierii solurilor poluate cu metale grele.Pentru adancimi mai reduse ale straturilor se poate opta pentru MAS.Spalarea se executa prin crearea unei perne de apa la suprafata haldei . . dintre tratamentele biologice se poate folosi numai fitoremedierea.Irigarea haldelor de cenusa in peisajul local inseamna de fapt si cultivarea unor specii adaptate la conditiile climatice specifice fiecarui teritoriu. cuprinsa intre 1. realizarea acestuia se doreste a fi facuta cu cheltuieli minime. Intrucat pe haldele de cenusa nu se intentioneaza obtinerea unor productii record.Progresul” Braila sai . Spalarea sarurilor solubile si a metalelor grele de pe profilul cenusilor Acesta lucrare se aplica numai pe haldele in care cenusa are un continut de saruri mai mare de 200 mg/100g cenusa . pot fi folosite ca mediu de cultura in masura in care este asigurata umiditatea necesara printr-un sistem de irigatie adecvat . Aceste masuri constau in copertarea si inierbarea taluzurilor cu specii pionier . Pe haldele puternic cimentate lucrarra se poate repeta cea de a doua trecere facandu-se pe o directie perpendiculara. folosind apa nemineralizata preluata direct din priza de apa a solului.2 h ( h adancime de lucru).Lucrarea se recomanda a se aplica si pentru situatile in care . irigarea se dovedeste o masura eficienta pentru primele etape ale recultivarii silvice ..Irigarea plantatiilor noi este necesara a se aplica in anii secetosi .2 h . de regula sunt tractate de utilaje grele pe senile .Pentru acest scop se folosesc specii de plante ierboase cu crestere transata care odata semanate. Realizarea sistemului de irigare Haldele de cenusa fiind formate din materiale caracterizate de proprietat hidrofizice deficitare . al caror sistem radicular contribuie la stabilitatea versantilor. 9. odata ca suprainaltarea se prevad masuri de protectie antierozionale . Afanarea adanca Afanarea adanca include totalitatea lucrarilor ce au drept scop sporirea sau marirea spatiului lacular al straturilor cimentate de cenusa . MAS – 60 nu este efivcienta si de aceea se va opta pentru scarificatoare de tip <. cand sistemul radicular al puietilor este slab dezvoltat. Pentru reabilitarea solurilor poluate cu metale grele.tehnice .Nicolina:Iasi care.Factorul apa poate deveni limitativ pentru haldele aflate in microzona solurilor aluviale cu clima calduroasa si secetoasa. se pot inmulti ulterior prin drajonare.Functie de adancimea fiecarui strat de cenusa .

Harta solurilor Banatului. Gh.COST Action E 4 Forest Reserves Research Network. Ed. Timişoara. Camelia Căpăţînă.Avantajele fitoremedierii in comparatie cu tehnologiile de curatare traditionala includ posibilitatea generarii a mai putine reziduri secundare in conditiile folositoare pentru urmatorul traament. Adina Negrea. 2003.... Goian M.fitostimularea – bioremedierea asistata de plante este si pentru decontaminarea solului cat si a apei care implica asimilarea biodegradarii microbiene prin activitati a plantelor in zona radiculara. Ed. Bucureşti Andrei Wehry. Ed. -Rogobete Gh. Edit. Ţărău D. 1999. Ed. Rădulescu Hortensia. . 151p. Evaluarea Impactului Ecologic-Principii generale şi aspecte legislative. Editura Matrix Rom Bucureşti. Gestionarea şi neutralizarea deşeurilor. 4.Dumitru M.Bonitarea şi Evaluarea Terenurilor cu elemente de fundamentare pedologică. 67-86 . adancimea limitata a apei freatice si posibilitatea intrarii contaminantului in lantul alimentar prin consumul plantelor de catre animale 10.Ţărău D. Mirton. Tehnica. Poluarea nitrica a alimentelor.fitoextractia – implica extractia contaminatilor din sol de catre plante . Rădulescu Hortensia. Ţărău D. 2001. Laura Cocheci. Editura Orizonturi Universitare Timişoara. Poluare şi tehnici de depoluare a mediului. Managementul integrat al deşeurilor solide orăşeneşti. Timişoara. Rodica Pode. Timişoara. Eurobit. 2006 – Protecția naturii și conservarea biodiversității – Editura Eurobit Timișoara. 1989. Fl. p. Borlea. Monitoring ecologic. 2. 2007. 2008. Marineasa.Vortrag Ljubliana. Ed. Timişoara. Mircea Orlescu. Calitatea aerului. Care sunt tehnicile de fitoremediere a solurilor poluate cu metale grele. Ed. Gh. Rădulescu Hortensia.. Borza I. Timişoara.Fitostabilizarea – implica folosirea plantelor pentru a trece mobilitatea si migrarea contaminatilor potentiali din sol BIBLIOGRAFIE . 2006. Editura Eurobit.Forest reserves and their research in Romania.2009 . -Solurile şi ameliorarea lor. 2000. Agroprint Timişoara . 5.. 2004. Tumanov S. Dezavantajele includ lungimea mare a timpului avut pentru fitoremediere. 2006. Eurobit. Borlea. Deşeuri. Reciclarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor. Editura Politehnica Timişoara.. Eurobit. bazate pe extracţia poluanţilor ? Tehnicile de fitoremediere sunt : . Racoceanu Cristinel.rizofiltrarea – o tehnica de curatire a apei care implica prelucrarea contaminatilor catre radacinile plantelor . Rădulescu Hortensia.Eurobit.. Fl..fitotransformarea – se aplica atat la depoluarea solului cat si a apei impiedicand contaminarea prin metaboliti plantei . Gestionarea şi neutralizarea deşeurilor. 1997 1.. Timişoara. Simota C... 3. 1998 . Ed. Timişoara. Rădulescu Hortensia...

p. Editura Eurobit. D. T. 16-23 Borza. Hernea... In: Wilson.. 227-230 Burley.Borlea. (eds) Measuring and Monitoring Biodiversity in Tropical and Temperate Forest. Răducu Daniela. ... Poluarea cu petrol şi apă sărată a solurilor din Români. Motelică M. Recultivarea haldelor de cenuşă. Dumitru M. 2005. Căpitanu V. 1924 – Protecţia naturii în Romania.. C. in Studies of Biodiversity – West Romania Protected Areas. Cluj Napoca. F. p. p. Timişoara. Radu. Gh. şi Boontawee B.. metode şi practici de recultivare şi depoluare. F. Drăcea Maria. M... O. Constantin Carolina. Reconstrucţie ecologică – Elemente tehnologice.. National Academic Press. 1995 . -2002 – Biodiversity conservation and protected areas in Romania. DC.. Motlică M. Căpitanu V. J. In: Boyle.. 1988 .Measuring and monitoring forest biodiversity. Toti M. Editura Risoprint.. CIFOR. . 1999. Buletinul Gradinii Botanice din Cluj Burley. A Comentary. Impactul emisiilor termocentralelor asupra mediului ambiant. Crăciun C.. Editura Risoprint. S. 19-46.Monitoring biological diversity for setting priorities in conservation. Washington. Ed. E. Dumitru Mihail. 1999. (ed) Biodiversity. Cluj Napoca. Eds. Dumitru M.. Orizonturi Universitare Ioan Coste &al. Al. Toti M. Popa Daniela.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->