You are on page 1of 19

AGREGATE PENTRU MORTARE SI BETOANE

A.

GENERALITATI

1. Definitie Agregatele sunt materiale granulare de dimensiuni variabile provenite natural sau artificial prin spargere sau concasare. Ele constituie scheletul de rezistenta al mortarelor si betoanelor. Reprezinta aproximativ 80% din totalul volum al componentilor. Din punct de vedere chimic sunt considerate inerte, cu toate ca pe suprafata lor de contact au loc reactii chimice ale cimentului cu apa. 2. Clasificare a) Dupa provenienta: -agregate naturale -agregate artificiale b) Dupa densitatea in gramada in stare afânata: -agregate grele g. afânat> 1200kg/m3 -agregate <=1200kg/m c)
3

usoare

g.

afânat

Dupa forma granulelor: -agregate cu forme -rotunjite -poliedrice -lamelare (ex. mica) -aciculare

d)

Dupa granulozitate: - cu granulozitate continua (exista toate sorturile)

concasare).pietris (7-70mm).balast. AGREGATE USOARE POROASE Se caracterizeaza prin g.Agregate usoare naturale -majoritatea materialelor care intra in aceasta categorie provin din solidificarea magmei. Agregate artificiale (obtinute prin spargere. a) Piatra Ponce -este u 434q1612e n agregat ce provine prin solidificarea magmei in prezenta vaporilor de apa si a gazelor. Se folosesc pentru prepararea mortarelor si betoanelor termo si fonoizolante la care nu se cer conditii de rezistenta. Rezistentele mecanice (rezistenta la compresiune) ajung pana la valoarea 120 daN/cm2 . .nisip (0-7mm). Se caracterizeaza printr-o densitate in gramada afanata in jur de 700kg/m3 iar diametrul este intre 3-30mm. 1. Se clasifica dupa densitatea in gramada in 3 categorii: -agregate foarte usoare g. AGREGATE GRELE COMPACTE Se caracterizeaza prin densitate in gramada ridicata putând fi folosite la prepararea betoanelor si mortarelor. Prezinta rezistente mecanice inferioare primei categorii.. Agregate naturale: . afanat <=1200kg/m3. afanat variaza intre 600-900 kg/m3 -usoare g.monogranulare (prezenta unui singur sort) B. afanat <= 600 kg/m3 -agregate semiusoare g. C. . . afanat variaza intre 900-1200kg/m3 Dupa provenienta avem agregate naturale si artificiale. Ca urmare a acestui fapt rezulta o sructura poroasa.cu granulozitate discontinua (posibil sa lipseasca un sort) .

Se poate livra pe sorturi granulometrice. c) Tufurile vulcanice -rezulta in urma proceselor de cimentare a cenusilor vulcanice. b) Zgura expandata -se obtine prin racirea brusca a zgurii de furnal (fluida) cu o cantitate redusa de apa. 2. Rc =100-150 daN/cm2 . a) Granulit -se prezinta sub forma de granule obtinute in urma procesului de expandare a argilei la temperaturi in jur de 1100oC. a topiturii bazaltice. Se obtine prin expandare un agregat foarte poros (g. Initial argilei i se da forma de granule dupa care are loc arderea. Structura granulitului este poroasa in interior si amorfa in exterior. Prezinta diametre variabile 0-30mm si Rc =50150daN/cm2 g.diametrul particulelor :=0-30mm.Agregate usoare artificiale -provin in urma proceselor de valorificare a unor deseuri industriale sau prin prelucrarea termica a unor roci. iar Rc variaza intre 100-150daN/cm2. Se utilizeaza cu succes la mortarele termo si fenoizolante.Rc sunt reduse pana in 50 daN/cm2. Fasonarea argilei se face cu un continut redus de apa. iar Rc =150 daN/cm2. D. Prezinta diametre variabile iar densitatea aparenta este intre 500-900 kg/m3. CARACTERISTICILE AGREGATELOR . Pentru a realiza expandarea (structura poroasa) au loc simultan 2 procese: degajarea de gaze si aparitia partiala a topiturii datorita temperaturii ridicate.2-30mm. d) Perlitul expandat -provine prin expandarea perlitului care e o roca sticloasa ce prezinta o structura stratificata lamelara si un continut redus de apa. Este de culoare rosuinchis cu granule avand diametrul intre 0. motiv pentru care vor avea caracteristici diferite in functie de produsul ceramic. Densitatea in gramada afanata este in jur de 900kg/m3. Datorita modului de cimentare tufurile vulcanice prezinta densitati in gramada variabile (700-1000kg/m3). N/mm2 ] b) Scava bazaltica -provine din solidificarea cu viteze mari tot in prezenta vaporilor de apa si a diferitelor gaze. c) Sparturile ceramice -provin din procesul de fabricatie al materialelor ceramice. afanat =500-1000kg/m3. afanat =180kg/m3) .Rc [ daN/cm2 .

INFOIEREA NISIPULUI . b-latime. c-inaltime a unei granule se considera agregate cu forma corespunzatoare in situatia in care: b/a>=0. Cele 2 situatii dezavantajoase in care amestecul de balast nu se poate utiliza sunt urmatoarele: -cand curba este in afara domeniului deasupra limitei superioare. Aceasta inseamna are parte fina multa ce va necesita un consum mare de apa ce va duce la aparitia de fisuri.este caracteristica esentiala pentru mortare si nisip in ceea ce priveste actiunea acestuia cu apa. -cand curba este situata sub limita inferioara (sub curba 2%) rezulta o cantitate mare de agregate grosiere. apar fisuri.FORMA GRANULELOR -daca se admite ca a-lungime.2-1.0 3. Pentru fiecare marca de beton exista domenii delimitate de 2 curbe in care se va realiza incadrarea.0 Totalitatea sorturilor elementare realizeaza sortul final al tipului de agre sortul final al tipului de agreerminarea granulozitatii este metoda cernerii.0-3. Ex : 0-0. Se observa ca marind cantitatea de . 2.2 0.33 3. Se numeste sort elementar cantitatea de material existent intre 2 ciururi sau site.GRANULOZITATEA -reprezinta caracteristica principala a agregatelor in care este aratat raportul existent intre diametrele particulelor dintr-un amestec si trecerile realizate prin ciururi standardizate. Ca urmare rezulta o analiza granulometrica a amestecului ce urmeaza a fi pus in opera. In aceasta situatie rezulta o cantitate mare de ciment.1. Se traseaza curba de granulozitate determinand trecerile rezultate prin fiecare ciur sau sita. Se compara curba obtinuta cu valorile curbelor standardizate.0 1.0-7.66 si c/a>=0. Ambele situatii sunt fenomene negative.

:continutul de saruri solubile -prezenta sarurilor intr-un procent mai mic de 2% nu perturba nimic. .apa pana la un anumit punct volumul nisipului creste. Se foloseste un dispozitiv in care se introduc agregate in prealabil uscat la 105+5oC. Ex.REZISTENTELE MECANICE -sunt reprezentate de rezistenta la strivire in stare uscata a agregatelor. Aceasta va duce la o marire a cantitatii de apa decat cea normala duce la aparitia fisurilor. (%) Rstriv= m2/ m1 *100 m1 -masa agregatului m2 -masa agregatului ramas in urma sortarii pe sita de 7 mm 5. micsorarea aderentei pastei de ciment la agregate.:continutul in parti levigabile este dat de prezenta unei cantitati mari de praf in agregat. Daca culoarea este galbuie cantitatea de humus nu produce actiuni negative. Ex. CONDITII DE CALITATE IMPUSE AGREGATELOR -se refera la continutul in diverse substante peste limita standardelor.5% intru-cat in cantitati prea mari produce puncte de minima rezistenta in masa materialului intarit. daca tinde spre maro agregatul nu se poate utiliza.:continutul in argila e limitat la o valoare de 0. Ex. Totodata are loc o scadere a densitatii in gramada a nisipului. REZISTENTA LA INGHET-DEZGHET se determina pentru agregatele ce urmeaza a fi supuse acestui proces.100 u -umiditatea 4.:continutul in humus Humusul e realizat din resturile organice si din transformarile pe care le sufera acestea pot duce in cantitati mari la aparitia unor fenomene negative cum ar fi: intarzierea procesului de priza. Pentru a arata prezenta humusului se trateaza agregatul cu solutie de NaOH. Inf(%) =[(100+u) gr uscat/ gr umed] . Ex. E.

lianti minerali hidraulici (care se intaresc si se comporta bine si in mediul umed si in cel uscat: silicioase-calcar+argile-.IV LIANTI MINERALI A. ipsos. GENERALITATI 1) Definitie Liantii minerali sunt pulberi minerale care in amestec cu apa formeaza paste vascos-plastice. Liantii au rolul de a lega intr-un tot unitar agregatele. care ulterior se intaresc. Din punct de vedere chimic sunt complexi hidroalumino-silicati. var) . mSiO2*nAl2O3*pH2O In functie de raportul m/n si de valoarea p se clasifica in 2 tipuri: a) argile caolinitice m/n=2.p=1 . Argile -fac parte din categoria liantilor minerali nehidraulici care se intaresc si se comporta bine numai in mediul uscat.lianti minerali nehidraulici (care se intaresc si se comporta bine numai in mediul uscat: argile. B LIANTI MINERALI NEHIDRAULICI 1. 2) Clasificare Se face in functie de rezistenta acestora fata de mediul umed in 2 tipuri: .CAP. Perioada de timp in care isi pierd plasticitatea se numeste timp de priza. aluminoase-calcar+bauxita-). p=1 2SiO2*Al2O3*H2O b) argile montmorillonitice m/n=4.

:latexul de cauciuc. variatii de volum mari la schimbarea umiditatii. Nu se vor folosi cimenturi de marci superioare. 3) Stabilizarea cu compusi macromoleculari se foloseste prin amestecarea argilelor cu substante chimice macromoleculare sub forma de solutii. Ex. contractii pronuntate. 4) Stabilizarea prin silicatizare reprezinta amestecarea argilelor cu o solutie de silicat de sodiu (sticla solubila). Argilele montmorillonitice se caracterizeaza prin plasticitate ridicata. Conditiile impuse argilelor ca lianti Pentru a se utiliza ca lianti argilelor le sunt cerute anumite conditii in ceea ce priveste consistenta. Se realizeaza astfel o rezistenta sporita a argilelor la actiunea apei. Ex. paie tocate). de stabilizare a argilelor: 1) Stabilizarea cu degresanti se foloseste pentru argilele utilizate pentru elementele de constructii ce functioneaza numai in mediul uscat. Pentru a putea fi utilizate argilele sunt supuse la diferite procedee. respectiv omogenizarea. cozi de orez. deci se foloseste ca lianti. . Prezinta o capacitate de cimentare mare. Operatiunea se obtine prin amestecarea argilelor cu material degresant (nisipuri. 2) Stabilizarea prin amestecare cu ciment -este o metoda costisitoare deoarece se foloseste liantul ciment.4SiO2*Al2O3*H2O Argilele caolinitice se folosesc in industria ceramica deoarece se caracterizeaza prin plasticitate si contractie redusa. Totusi domeniul de aplicabilitate este redus din cauza sensibilitatii pe care o prezinta la variatiile de umiditate. Practic sunt materiale sensibile la umezire. astfel: -consistenta argilelor sa fie vartos-plastica -sa fie omogenizate -la punerea in opera sa se asigure o buna comportare in timp.

Varul gras a) Definitie Este un liant nehidraulic care se intareste si se comporta bine numai in mediul uscat.Folosit ca liant in mortare si betoane argila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa prezinte o granulozitate adecvata -sa nu contina acizi humici ce pot perturba procesul de priza si de intarire -sa nu contina sulfuri -continutul de saruri solubile sa fie foarte redus. Se utilizeaza sub forma de pasta sau sub forma de praf macinat. 4)stingerea varului bulgar  stingrea in praf  stingerea in pasta CaO +H2OCa(OH)2 Sau 4)macinarea varului bulgar  var nestins macinat In praf Se folosesc gropi betonate in care varul se introduce in straturi de aproximativ 20cm fiecare strat stropindu-se cu o cantitate de apa. Se realizeaza . b) Obtinere Tehnologia de obtinere a varului gras este urmatoarea: 1)extragerea materiilor prime calcaroase 2)eliminarea impuritatilor 3)arderea CaCO3 1200oC  CaO +CO2 Arderea calcarului pentru obtinerea varului are loc la 1200oC. 2. Peste aceasta temperatura rezulta un material numit "var supraars" care se stinge in timp.

d) Conditii de calitate impuse varului ca liant (se refera la varul pasta): -cantitatea de apa necesara stingerii varului bulgar. se elimina si se masoara scazandu-se din cantitatea initiala 3) suprafata cu crapaturi (apa insuficienta) . Se lasa in repaus in jur de 7 zile dupa care materialul rezultat se cerne prin sita de 1.5 m.. c) Intarirea varului Timpul de priza la var nu poate fi depistat deoarece priza are loc instantaneu. Are loc si o evaporare a apei. se poate ambala in saci. Stingerea se face la locul de punere in opera in momentul prepararii mortarelor.la o inaltime de 1. Pasta de var intra in reactie cu CO2 din atmosfera Ca(OH)2 +CO2 CaCO3 +H2O. Se amesteca si se lasa in repaus 24 ore. Intarirea fizica la materialele poroase decurge intr-un timp scurt permitand exectarea zidariilor rapid. In pasta In groapa de var au loc procesele de stingere respectiv hidratarea granulelor care nu au fost stinse in prima etapa. Se realizeaza astfel transformarea laptelui de var in pasta prin eliminarea apei in exces. Pentru mortarele pe baza de var(nisip+var+apa) se disting 2 procese unul fizic si unul chimic. Varul nestins macinat se obtine prin macinarea varului bulgar si se depoziteaza in silozuri. Se folosesc cutii de stingere din lemn captusite cu tabla galvanizata in care se introduc 5 kg var bulgari si 6 l apa. Se pastreaza materialul astfel obtinut in jur de 16-60 zile. Procesul chimic de intarire prin carbonatare nu este posibil in absenta materialului poros. In cazul in care se utilizeaza varul supraars au loc anumite fenomene (impuscare) din cauza stingerii lente a varului. Se studiaza suprafata pastei obtinute avand urmatoarele situatii: 1) suprafata plana (apa introdusa este suficienta) 2) apa in exces la suprafata pastei . Procesul fizic: consta in pierderea apei din pasta de var coloidala prin fenomenul de absorbtie de catre materialele poroase pe care se aplica. Procesul chimic: este de durata fiiind precedat de proces fizic.

Rp = h/m (l/kg) -densitatea patei de var -reprezinta raportul dintre masa pastei si volumul acestuia. -consistenta pastei de var -reprezinta plasticitatea amestecului in functie de care are loc punerea in opera a pastei de var. Datorita dimensiunilor standardizate ale cutiei determinarea propriu-zisa consta in masurarea inaltimii pastei de var obtinut in cutie. rezulta ipsosul de constructii -ca alabastru.-randamentul in pasta -reprezinta cantitatea de var pasta in litri obtinuta dintr-o anumita cantitate de var bulgari. 3. Determinarea experimentala se face cu un dispozitiv numit "con etalon". Toti liantii pe baza de ghips se obtin prin arderea acestuia la diferite temperaturi. Piatra de ghips se gaseste in natura sub 2 forme: -ca ghips. rezulta ipsosuri speciale CaSO4*2H2O Ghipsul face parte din categoria rocilor sedimentare de precipitatie rezultand prin depunerea din solutii suprasaturate de sulfat de calciu hidratat.2 o anumita cantitate de var pasta sub jet puternic. Se foloseste vasul volumetric de 1 dm3.5H2O Procesul tehnologic de obtinere este urmatorul: . -determinarea partilor nestinse -se spala pe sita de 0. Lianti pe baza de ipsos a) Ipsosul de constructii Liantii pe baza de ipsos se obtin in urma procesului de deshidratare si disociere termica a pietrei de ghips sub efectul temperaturilor de ardere. Pentru consistenta plastica conul etalon va patrunde in pasta intre 10-12 cm. Obtinerea ipsosului de constructii CaSO4*2H2O300oCCaSO4*0.5H2O-1.

Timpul de priza se determina cu aparatul Vicat.priza ipsosului e reprezentata de tipul de priza. Se determina rezistenta la intindere. Este delimitat de un inceput si un sfarsit de priza. calitatea B-15%. 2. . calitatea B este alb cenusiu.extragerea materiei prime. fiind insolubil în apa. Pentru a putea fi utilizat. urmata de macinarea rocii respective. Se determina prin cernere si in functie de calitatea ipsosului standardele prevad anumite cantitati ca si resturi pe sita. Priza nu incepe mai devreme de 4 min si nu se sfarseste mai devreme de 10 min. Anhidridul artificial se obtine prin arderea ghipsului la temperaturi între 650-750o C. la fabricarea lui se folosesc activatori de reactie (ex. Culoarea ipsosului :pentru calitatea A este alb galbui. b) Ipsosuri speciale Cimentul de anhidrid (CaSO4 ) -se obtin din anhidridul natural sau artificial la care se pot adauga diferite substante numite activatori de reactie.eliminarea impuritatilor 3. CaO).arderea 4. 3. Anhidridul natural se obtine în urma extragerii zacamintelor naturale existente în scoarta terestra.rezistentele mecanice ale ipsosului se determina la un interval de 2ore si 7zile.respectiv calitatea A-12%. Acest tip de ipsos nu are capacitate proprie de întarire.1.cantitatea de apa necesara pentru obtinerea pastei se realizeaza prin mai multe metode (laborator) 4. respectiv a ghipsului 2. adica timpul in care ipsosul isi pierde plasticitatea.macinarea este o conditie obligatorie ce trebuie indeplinita deoarece in functie de aceasta rezulta cantitatea de apa necesara prepararii pastei.macinarea si ambalarea in saci Conditii de calitate impuse ipsosului ca liant 1.

Ipsosul alauinat -se obtine prin arderea în 2 faze: I -la 120-200oC II -la 500-600oC Ipsosul obtinut dupa prima faza se amesteca cu o solutie de alaun (K2SO4 *Al2(SO4)3) si se arde apoi în a doua etapa. la presiuni de 1. Temperatura de deshidratare variaza între 110-130oC. care are o priza rapida. Este un liant cu rezistente mari la compresiune Rc =300daN/ cm2. dupa care are loc macinarea. latex de cauciuc + pasta de ipsos => materiale de rezistenta la impermeabilitate). Ipsosul macroporos -se obtine prin amestecarea ipsosului de constructii cu o cantitate excedentara de apa 200%. Ipsosul de mare rezistenta -se obtine prin deshidratarea partiala a ghipsului în anumite dispozitive numite autoclave. avand priza si întarire rapida. Ipsosul de structura (de modelaj) se obtine prin deshidratarea piatrei de ghips la temperaturi în jur de 170-200oC. Se obtine un liant avid de apa. LIANŢI HIDRAULICI (Cimenturi) .3 atmosfere. Aceste caracteristici sunt cauzate de structura compacta a ipsosului dupa întarire. Se foloseste la lucrari decorative ( imita marmura). Prin întarire se formeaza o structura poroasa. Ipsosul celular -se obtine prin amestecarea ipsosului de constructii cu substante generatoare de spuma sau gaze. Se obtine prin arderea ghipsului la 800100oC. Se utilizeaza pentru executarea pardoselei interioare sau pentru mortarele folosite la tencuieli. Se realizeaza astfel o structura poroasa. Se obtine un material cu rezistente mecanice superioare. Prezinta în acest caz. Se utilizeaza deasemenea ca elemente termo si fenoizolante. Se foloseste la elementele de structura sau la instalatii sanitare sau electrice.Ipsosul de pardoseala (CaSO4 + CaO) -prezinta în componenta si CaO. porii avand forma unor compartimente (celule). C. avand capacitate proprie de întarire. Ipsosul cu polimeri -se obtin prin introducerea în pasta de ipsos a unor solutii de polimeri ( ex. proprietati termo si fenoizolante.

Se omogenizeaza. într-o moara. 1. c) Compozitia oxidica: principali: -CaO în compozitia cimentului portland exista 4 oxizi 60-67% -Si O2 20-24% -Al2O3 47% -Fe2O3 2-6% . unde are loc o macinare bruta. Liantii hidraulici sunt materiale pulverulente care în amestec cu apa formeaza paste plastice.: este un liant nehidraulic obtinut prin macinarea clincherului de ciment. În moara se adauga o cantitate corespunzatoare de apa în asa fel încat sa se obtina o pasta fluida numita barbotina. dupa care se depoziteaza în silozuri. respectiv transformarea pastei fluide. se macina în concasoare. care are rolul de a regla timpul de priza. Calcarul -se extrage din cariere cu ajutorul unor masini speciale sau a explozibililor. Cimenturi silicatice (portland): a) Def. cat si în mediul uscat. se macina într-un concasor cu falci. prin intermediul unui dozator este trecuta într-o moara.Def. are loc macinarea. se transforma în pasta prin adaos de apa. cu un adaos obligatoriu de 3-5 % ghips. prin intermediul unui dozator trece împreuna cu argila si eventualele adaosuri de corectie. moment în care se introduce si ghipsul pentru a regla timpii de priza. într-un semifabricat. se depoziteaza într-un siloz. unde are loc macinarea. Clincherul de ciment portland se obtine în cuptoare rotative la 14501500 C din materii prime calcaroase si argiloase: o - calcar 75-77% argila 23-25% b) Tehnologia de obtinere: Argila -se extrage din cariere cu ajutorul excavatoarelor. care ulterior se întaresc si rezista atat în mediul umed. unde se produce clincherizarea. Din siloz. De aici are loc trecerea într-un cuptor rotativ. trecandu-se într-un siloz de pasta. Apoi. Dupa racirea clincherului.

d) Componentii mineralogici: apar ca urmare a procesului de ardere. Daca depozitarea nu are loc în conditii corespunzatoare cimentul nu mai poate fi utilizat. de la livrare la punerea în opera. Starea de conservare se determina prin cernerea unei cantitati de ciment si studierea reziduului obtinut. ci sub forma de solutii solide.C2S alit -CaO -C -SiO2 -S -Al2O3 -A -Fe2O3 -F 2*CaO*SiO2 (silicat bicalcic =belit) 3*CaO*Al2O3 4*CaO*Al2O3*F2O3 -C3A (celit) -C4AF (feroaluminat tricalcic =celit1) -C2S Aceste constituiente mineralogice nu se gasec în stare pura. fiind compusi din mai multi oxizi 3*CaO*SiO2 (silicat trialcic) . . Componentul principal este celitul. e) Caracteristicile principale ale cimenturilor:  starea de conservare -reprezinta modalitatea de pastrare a cimentului. dar nu la lucrari de rezistenta -stare de conservare necorespunzatoare -cimentul total alterat prezinta în mare mase calcaroase. Pot fi 3 situatii: -sa nu existe reziduu -stare de conservare corespunzatoare -reziduul de pe sita sa se sfarame usor cu mana. Cimentul se livreaza fie în saci (50 kg) sau vrac. In functie de tipul de ciment. cantitate mica =>cimentul se poate utiliza. se determina astfel: pentru cimentul vrac φ= 900-1400 kg/m3. pietrificate (cimentul vrac) -stare de conservare necorespunzatoare  densitatea specifica este în jur de 3000kg/m3. de unde provine si denumirea cimenturilor.

Pentru aceasta s-a introdus si notiunea de suprafata specifica.  finetea de macinare si suprafata specifica Finetea de macinare nu este o metoda suficienta pentru a reflecta caracteristicile cimentului. definita prin suprafata totala totala a granulelor dintr-un gram de ciment. se apreciaza dupa cum urmatoarele considerente: 1) Viteza reactiilor de hidratare creste odata cu suprafata specifica. fractiuni care au un rol important în hidratare. de consistenta numita normala. creste odata cu suprafata specifica => piatra de ciment poroasa => rezistente mecanice reduse. precum si deformatiile ciment instant. în functie de tipul de ciment utilizat si rezulta cantitatea de apa necesara. la care se înlocuieste acul cu sonda ( Tetnayer). . Reprezinta în jur de 23-34% din cantitatea totala. apa pentru pasta de consistenta normala -reprezinta cantitatea de apa necesara obtinerii unei paste plastice. Raportul A/C este dat în tabele. deoarece nu da nici o indicatie asupra raportului existent între fractiunile fine ale cimentului. Unitatea de masura cm2/g pentru suprafata specifica Pentru cimenturile normale valoarea suprafetei specifice este dev 20004000cm2/g. Se considera cantitatea de apa suficienta. Se exprima întotdeauna raportata la ciment A/C. 2) Cantitatea de apa pentru pasta de consistenta normala. Determinarea se realizeaza prin încercari. caldura de hidratare se degaja într-un timp scurt. Este important de cunoscut cantitatea de apa. deoarece în functie de aceasta se vor dezvolta rezistentele mecanice. Interdependenta dintre suprafata specifica si proprietatile pastei de ciment sau a pietrei de ciment. cand distanta de la partea inferioara a sondei si placa de sticla este între 5-7mm. astfel particulele cu dimensiuni maxime de 1μ se hidrateaza îm 24 ore. Particulele de 1μ se hidrateaza în mai multe zile lent. datorita hidratarii rapide rezulta tensiuni interne ce vor produce în final fisuri. crapuri. Experimental (în laborator) determinarea cantitatii de apa se face cu aparatul Vicat. 3) La cimenturile fin macinate.

. Initial se determina rezistenta la încovoiere. dupa întarire. dupa care are loc o scadere a acestora.5 N/mm2 -42.4) Rezistentele mecanice cresc pana la o anumita valoare a suprafetei specifice (pana la 5000cm2/g). Mortarele sunt confectionate cu nisip poligranular (exista 4 sorturi).  priza cimentului Priza reprezinta fenomenul de pierdere a plasticitatii pastei de ciment. Se determina pe epruvete confectionate 3 bucati de 4*4*16cm. În concluzie. se întoarce inelul tronconic cu partea inferioara în sus -acul Vicat va patrunde în pasta. Determinarea experimentala se realizeaza în laborator. Exprimarea marcii se face în N/mm2 sau Mpa (megaPascali). Metodele folosite în laborator sunt: metoda turtelor si metoda inelului cu ace Le Chatelier Metoda turtelor: se determina cantitatea de apa si se fac 2 turte din 200g ciment. Determinarea rezistentei la compresiune se face la un interval de 28 zile de la preparare rezultand marca cimentului. se studiaza suprafata acestora. Exista 3 tipuri de Rc : -32. cu aparatul Vicat → vezi ipsos.5 N/mm2 -52. La cimenturi. motiv pentru care se determina si suprafata specifica optima. priza nu începe mai devreme de o ora si nu sfarseste mai tarziu de 10 ore. din sfert în sfert de ora  rezistentele mecanice Rezistentele mecanice la ciment se determina pe mortare întarite.5 N/mm2  constanta de volum -reprezinta proprietatea cimenturilor de a-si pastra constant volumul. finetea de macinare are efecte contrare asupra unor caracteristici. Dupa ce turtele s-au întarit si s-au fiert. iar pe bucatile rezultate rezistenta la compresiune. Spre deosebire de ipsos exista 2 diferente în determinare si anume: -dupa începutul prizei.

. pe langa materiile prime de baza. folosindu-se pentru lucrari ce trebuie decofrate rapid.5. cimentul rezistent la sulfati SRI 32. Cimenturile se clasifica dupa compozitie în 2 tipuri: 1) cimenturi unitare -care se obtin din calcar si argila + ghips 2) cimenturi compozite -cu adaosuri la care.5 .daca prezinta fisuri din centru catre margini catre margini are loc fenomenul de expansiune a cimentului -caz negativ. Tot din categoria cimenturi unitare intra cimenturile folosite în anumite domenii: .5 R I 32.5 (ciment unitar. 1) Cimenturile unitare -se caracterizeaza printr-o rezistenta la compresiune la 28 zile de 32. în conformitate cu standardele internationale. Rc) I 42. Acestea schimba caracteristicile initiale ale cimentului unitar.5 sau 52.daca prezinta fisuri de la margine catre centru are loc fenomenul de contractie -caz negativ. se introduc diverse substante. fundatii) unde caldura de hidratare în cantitate mare ar duce la aparitia de fisuri. crapaturi.Ciment Portland cu caldura de hidratare redusa: -se folosesc pentru executarea unor lucrari masive (baraje. cimentul îsi pastreaza volumul constant si dupa întarire..5 -42. fara fisuri. . f) Tipuri de cimenturi: Incepand din 1995 în Romania au fost adoptate noile tipuri de cimenturi.daca suprafata este plana.5 I 42. cimentul nu se poate utiliza . Prezinta o suprafata specifica mare 3500cm2/g. . cimentul nu se poate utiliza.5.cimenturi cu întarire rapida ( cu rezistente initiale mari RIM) -prezinta un timp de priza foarte redus 7-30minute. Notatia acestora se face astfel: I 32.5 R (R -întarire rapida) Tot în aceasta categorie intra si cimenturile hidrotehnice: HI 32.

Carbunii nu sunt puri. argila arsa.: nisip silicios sau marul Obs. Procesul de priza. Cimenturi aluminoase: .: .zgura de furnal -este un produs secundar. obtinut în procesul de fabricatie a fontei din minereurile de fier sau a otelului. spre deosebire de cel al cimentului Portland. Pentru cimenturile cu adaosuri notatiile sunt diferite. unele cenuse si tufuri vulcanice. nu toate minereurile de fier contin impuritati de argila si calcar.: -unele zguri de furnale. însa contin Al 2O3 si Si4O3 care actioneaza cu Ca(OH)2 rezultat în urma hidratarii cimentului. Ex. Adaosuri inerte -au rolul de a micsora pretul de cost al cimentului. care sunt captate prin intermediul unor filtre.2) Cimenturile compozite (cu adaosuri): Adaosurile sunt substante care se introduc în compozitia cimenturilor unitare pentru a schimba caracteristicile initiale ale acestora. Aceste adaosuri au rol de a reactiona cu Ca(OH)2. . pot avea caracter cimentoidal. :conform cercetarilor. Ex. în procesele de hidratare si întarire avem 3 tipuri de adaosuri: -cimentoide -hidraulice -inerte Adaosurile cimentoidale -se caracterizeaza prin aceea ca fac priza si se întaresc în amestec cu apa. bauxita calcinata care se obtine la o temperatura de 600oC. iar rezistentele mecanice sunt mai reduse. rezulta ca cenusile. Adaosuri hidraulice -se caracterizeaza prin faptul ca în stare fin macinata nu fac priza si nu se întaresc. Dupa mecanismul de actiune. Ex. 2. în sensul ca este exprimat continutul de adaosul prin cifra initiala de notare. ci contin si resturi de calcar si argila. este mai lent. Se obtine astfel o marire a rezistentelor mecanice care duc la formarea structurii de rezistenta. Obs.cenusile de termocentrala (volante) se obtin prin arderea carbunilor în termocentrale. prin forte proprii.

În acest caz.5-5.3CaO*Al2O3 -C3A -aluminat tricalcic 60-80% din întreaga compozitie . reparatii. cand calcarul este impurificat cu Fe2O3 sau Si2O3. precum si la lucrari executate pe timp friguros (se degaja o cantitate mica de caldura). Se folosesc pentru confectionarea betoanelor refractare. întarire rapida -se caracterizeaza printr-o întarire rapida. clincherul este macinat. mai apar 2 componenti SiO2 -5% si Fe2O3 5-10%. respectiv macinarea unui amestec de calcar + bauxita (CaCO3 + Al2O3*nH2O).: cimentul aluminos este un liant hidraulic. cu un început de priza între 0-3 h si un sfarsit de priza între 3. Se fabrica în cantitati reduse. cu un raport ciment-agregat ½ (la silicioase ¼ ).5 h.suprealuminoase Al2O3 (%) >60% d) Caracteristici: se caracterizeaza printr-o priza normala. astfel ca numai dupa 24 ore atinge 80-90% din rezistenta finala la 28 zile. c) Compozitia mineralogica: . Marca. care se obtine prin arderea. Prezinta priza si întarire rapida. Se mai utilizeaza la interventii rapide. atat în mediul uscat cat si în cel umed. b) Compozitia oxidica: -Al2O3 -30-80% -CaO -20-45% -în unele situatii. care se întareste si rezista. în acest caz nu se mai determina la 28 zile ci la 3 zile pe mortare confectionate.aluminoase propriu-zise Al2O3 (%) =60% . In functie de cantitatea de Al2O3 avem 2 tipuri de cimenturi aluminoase: . fara adaos de ghips. .a) Def.2CaO*SiO2 -C2S -silicat bicalcic 20-40% din compozitie Obs . Temperatura de obtinere 1200-1250oC.