You are on page 1of 3

Jean Sévillia, Corectitudinea istoric`: s` punem cap`t trecutului unic, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2005

ean Sévillia ne propune o altfel de abordare a istoriei na]ionale. Într-o lume a partizanatului politic, când trecutul îmbrac` forma pe care o vrea înving`torul sau f`uritorul discursului public, se mai poate vorbi de adev`r istoric? În ce m`sur` se mai poate discuta de corectitudine istoric` sau politic`? Sunt comparabile aceste dou` no]iuni? Departe de a face o distinc]ie teoretic`, autorul jongleaz` cu ideile stângii politice franceze [i demonteaz` miturile acesteia. De asemenea, el se opre[te [i asupra mitologiei dreptei politice, chiar dac` într-o m`sur` sensibil mai mic`. Dar ce a generat acest demers al istoricului francez? Autorul declar`, parafrazându-l pe Alain Besançon, chiar la începutul c`r]ii, c`: „dezbaterea public` face mereu referire la istorie. Oamenii de pres`, de televiziune, polemi[tii, paznicii severi ai decen]ei intelectuale [i, la urm` de tot, poli]i[tii gândirii î[i fixeaz` discursurile în raport cu reprezent`ri false ale trecutului. Doar istoricii adev`ra]i le [tiu ca atare. În Fran]a, dezbaterea public` navigheaz` ghidându-se dup` borne istorice îndeob[te ignorate sau falsificate“. Sévillia face o trecere succint` prin marile momente ale istoriei Fran]ei [i arat` unde memoria colectiv` a fost alterat` de jocuri politice. Mai departe, autorul sus]ine c` „legenda aurit` a stângii franceze se întemeiaz` pe momente paradigmatice (Revolu]ia francez`, Comuna, Afacerea Dreyfus, Frontul popular, Rezisten]a) a c`ror reconstituire este trunchiat`, pentru a putea da la o parte aspectele care stânjenesc. La fel s-a cl`dit [i legenda neagr`. De ce s` fie stigmatizat` noaptea Sfântului Bartolomeu [i s` nu fie denun]at` intoleran]a hugheno]ilor? De ce s` fie criticat arbitrarul regalit`]ii [i s` se omit` c` Revolu]ia n-a recunoscut niciodat` dreptul la dezacord politic? De ce s` fie blamat antisemitismul anilor 1900, f`r` a blama anticlericalismul care izbucnea în aceea[i epoc`? De ce s` trecem sub t`cere faptul c` nu to]i rezisten]ii erau de stânga, dup` cum nici to]i colabora]ioni[tii nu erau de dreapta? De ce s` fie condamnat` ac]iunea armatei franceze din Algeria, f`r` a ar`ta terorismul FLN? Numai c` [i grup`rile franceze de dreapta ar trebui s`-[i reconsidere mitologiile. Cum poate fi explicat` declan[area Revolu]iei ignorând erorile pe care le-a f`cut monarhia? Cum s` uit`m c` Restaura]ia [i monarhia din Iulie s-au autocondamnat prin refuzul opus sufragiului universal? Cum s` ignor`m indiferen]a liberalismului, în secolul al-XIX-lea, fa]` de condi]ia muncitorului? Cum s` neg`m c` antisemitismul, în timpul Ocupa]iei, i-a dus pe unii în locuri unde nu credeau s` ajung`? Cum poate fi trecut` sub t`cere responsabilitatea generalului de Gaulle în drama lupt`torilor harkis [i a albilor din colonii? Odat` ce începem s` scormonim trecutul, r`ul nu e întotdeauna acolo unde se spune c` ar fi, iar binele nu este întotdeauna acolo unde credem. Rolul istoricului este acela de a pune faptele în perspectiv`, f`r` a se l`sa oprit de linii de demarca]ie stabilite dinainte. Aceasta este diferen]a dintre istorie [i memorie. Istoria gânde[te, explic`, analizeaz`. Memoria se bazeaz` pe reminiscen]e [i sentimente, cu tot ce au ele subiectiv...“
Locotenent DAN SCUTARU

RECOMAND~RILE SMM
Stelian T`nase, Clien]ii lu' tanti Varvara. Istorii clandestine, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2005.
„Tanti Varvara” este numele pe care militan]ii comuni[ti îl d`deau Siguran]ei Statului, cu care mult prea adesea aveau de-a face, mai ales dup` ce, în 1924, minusculul partid comunist, controlat de Moscova, prin intermediul Cominternului, a fost scos în afara legii. Cartea lui Stelian T`nase este o radiografie a acestui partid care, dup` Al Doilea R`zboi Mondial, gra]ie sprijinului sovietic, a reu[it s` se instaleze la conducerea României pentru aproape 50 de ani, realizat` îns` prin intermediul câtorva biografii, excelent alese, ale unor membri importan]i ai conducerii comuniste. Stelian T`nase se dovede[te, deopotriv`, scriitor [i istoric, bun cunosc`tor al surselor de baz` pentru schi]area unor portrete veridice, dar, mai ales, fin psiholog, abilitate necesar` pentru în]elegerea mentalit`]ii unor militan]i afla]i \n fruntea mi[c`rii comuniste. Sunt de semnalat aici biografiile lui Emil Bodn`ra[, {tefan Fori[, Lucre]iu P`tr`[canu, Cristian Rakovski sau Panait Istrati (acesta din urm` fiind unul dintre intelectualii care nu s-au l`sat p`c`li]i de mirajul „lumii noi”, sovietice, oferindu-ne o impresionant` m`rturie, expresie a lucidit`]ii sale, despre „raiul” comunist – „Spovedanie pentru \nvin[i” – vehement atacat` de ma[ina de propagand` sovietic`!). Angaja]i \n lupta pentru cucerirea favorurilor Moscovei, cu o mentalitate de oameni h`itui]i, exclu[i de la participarea la via]a politic` rom#neasc` datorit` prevederilor cu caracter antina]ional din programele realizate sub influen]a sau la comanda Cominternului, liderii comuni[ti s-au suspectat \n permanen]` de tr`dare, de colaborare cu serviciile speciale ale statului rom#n sau serviciile secrete ale „du[manului“, acestea c`p`t#nd, \n func]ie de conjunctur`, nume [i \nf`]i[`ri diferite. De fapt, dou` elemente sunt fundamentale \n crearea mentalit`]ii liderilor comuni[ti: un centru de decizie (Moscova) [i clandestinitatea la care \i sile[te statul rom#n. Prima le accentueaz` convingerea c` nimic nu poate fi realizat \n afara unei decizii a Centrului [i c`, oricare ar fi aceasta, ea trebuie \ndeplinit` cu sfin]enie, iar cea de a doua le ofer` o experien]` fundamental`, model#ndu-le comportamentul politic de oameni h`itui]i \ntr-o lume pe care o percep ca fiindu-le str`in` [i ostil`. Ajun[i la putere, vor pune la punct o ma[in`rie capabil` s` \ndeplineasc` dispozi]iile secretarului general – aparatul de partid [i de stat –, iar func]iile cele mai importante vor fi ocupate de oameni atent selec]iona]i care vor constitui nomenclatura. Ace[tia au devenit, treptat, ni[te privilegia]i ai sistemului. O carte pe care cei pasiona]i de istorie nu trebuie s` o rateze!
Maior FLORIN {PERLEA 43

J

SPIRIT MILITAR MODERN

martie

2006

deci antimodern. nici m`car în gând. 19481965. în func]ie de viziunea exprimat` de autori. Tema dezbaterilor din cuprinsul c`r]ii r`mâne de actualitate în condi]iile în care nu s-au elucidat toate necunoscutele trecutului nostru din perioada comunist`. Filosofia inegalit`]ii. Adev`rul nu cunoa[te categoriile «de stânga» [i interese de «dreapta». pe care oricine o rezolv` prin analiz` politic`. În fapt. care s-a format pe ruinele celei vechi. într-o disput`. Stelian T`nase încearc` s` descrie peisajul Nicolai Berdiaev. punând accent pe ultimele evenimente provocate de Revolu]ia rus` din 1917. Influen]e geopolitice asupra securit`]ii interna]ionale. Cred c` falimentul proiectului comunist a constat. Dumnezeu trebuie c`utat. Astfel. în acest caz «societatea f`r` clase». Dintre materialele prezente în paginile acestei lucr`ri ne-au re]inut aten]ia: Rolul diploma]iei ap`r`rii în prevenirea crizelor. noi actor. Puse sub forma unor scrisori. Berdiaev le g`se[te o rezolvare în plan spiritual. Editura Humanitas. pe de o parte. au fost grupate studiile [i materialele care abordeaz` conceptele teoretice de gestionare a crizelor [i aspectele concrete de rezolvare a crizelor în plan na]ional. nera]ional. [i nu «stânga» [i «dreapta». Berdiaev rezum`: „Trebuie c`utat autenticul [i adev`rul. autorul \l pune în prim-plan pe Creator. Bucure[ti. Autorul î[i propune s` analizeze într-o manier` aparte evenimentele sociopolitice de la începutul instaur`rii comunismului. Criza ca fenomen geopolitic. Dimensiunea esen]ial` a acestui tip de ideologie este caracterul ei anti[tiin]ific. Crizele – rod al hazardului. el nu poate fi îng`duitor fa]` de instinctele barbare ce se a]â]` în jurul «stângii» [i «dreptei»”. scopul ei este realizarea unei lumi f`r` conflicte. 2006 di]ia recent` a c`r]ii lui Stelian T`nase [i-a f`urit un nume în peisajul publicistic românesc. În acest sens. a luat ca etalon principalul lider comunist. Elite [i societate. teologul [i filosoful rus reu[e[te s` ating` o gam` variat` de aspecte pe care semenii s`i nu îndr`zneau s` le pun`. Gestionarea crizelor politico-militare [i umanitare Editura Top Form. De aici. Gestionarea crizelor între decizie. Berdiaev pune permanent în balan]` valorile spirituale ale cre[tin`t`]ii r`s`ritene cu fundamentele statului modern. de exemplu. iar.S. au fost atent analizate [i teoretizate [i au relevat adev`rata dimensiune a preocup`rilor actuale. Scrisori c`tre adversarii mei întru filosofie social`. interbelice. 2005 românesc. martie 2006 P SPIRIT MILITAR MODERN . Vasile Simileanu. Globalizarea globaliz`rii. mai frumos spus. indecizie [i lipsa deciziei. perfect armonioase. Volumul aduce în prim plan crizele actuale mai mult sau mai pu]in mediatizate. Guvernarea Gheorghiu-Dej. fundamentat pe dou` coordonate. Cheia filosof`rii pe marginea inechit`]ilor sociopolitice este revela]ia. Crizele care penduleaz` între hazard [i fenomen geopolitic. este de în]eles conflictul ireconciliabil dintre dialectica de sorginte marxist-leninist`. Noi vremuri. în irealismul s`u [i nu în ira]ionalitatea sa. „esen]a sistemul comunist este ideologia. Ideologia comunist` este utopic`. pe de alt` parte. Gheorghe GheorghiuDej. În prima parte a lucr`rii. icolai Berdiaev.Stelian T`nase. Securitatea na]ional` în noul context european. datorit` opresiunii regimului totalitar comunist. [i dogmatica ortodox`. Primatul ideologiei asupra ra]iunii politice [i a politicului asupra ra]iunii economice a împiedicat evolu]ia normal` a procesului de dezvoltare for]at` în care regimul Gheoghiu-Dej (ca [i celelalte regimuri comuniste din ]`rile subdezvoltate) s-a lansat dup` monopolizarea puterii politice. Implica]iile imaginii în planul crizei geopolitice. o culegere de reflec]ii asupra problemelor sociospirituale din Rusia. În fa]a oric`ror contrarii.). 2005. în partea a doua. mai degrab`. Autorul subliniaz` faptul c` sistemul comunist s-a impus ca produsul unei noi elite. nu interesele de «stânga» [i interese de «dreapta». dar care sunt deopotriv` în aten]ia anali[tilor [i a factorilor de r`spundere din ]ara noastr`. (coord. Bucure[ti. Rolul sistemelor informatice în gestionarea crizelor. Bucure[ti. societate).) 44 rintre cele mai importante preocup`ri ale anali[tilor militari [i politici privind spa]iul românesc se num`r` [i sesiunea de comunic`ri [tiin]ifice ale c`ror lucr`ri au constituit un volum intitulat „Gestionarea crizelor politico-militare [i umanitare“. cea comunist`. Ca orice utopie. pe cele referitoare la constituirea celulelor de criz` [i la capacitatea de implementare a lor. la începutul secolului XX. Dispute care în mod normal se tran[eaz` în plan politic. E N Adrian Locusteanu. elite [i mase (sau. dup` 16 ani. în viziunea acestuia. Contradic]ia care a f`cut imposibil succesul programului elitei comuniste române[ti între 1848 [i 1965 (ca [i mai târziu) a fost aceea dintre utopie [i modernizare”. (D. propune. Astfel. Editura Andromeda Company. cel pe care comunismul nu-l are. Rezultatele se v`d [i acum. Obiectivele actualei guvern`ri: un management mai performant al crizelor.

de ce le este team` celor care se afl` la man[a unui avion etc. a[a cum au fost ele stabilite în 1996 la cea de-a XXII-a Conferin]` a Asocia]iei Europene de Psihologie Aeronautic`. În urm`toarele capitole ale c`r]ii. folosind un stil pl`cut [i accesibil. autorul îl ajut` pe cititor s` în]eleag` atât complexitatea deosebit` a fenomenului sportiv. Analiza sarcinii de pilotaj. fiec`ruia dintre noi. lista surselor bibliografice în materie de sociologia [i psihologia sportului este. pentru profesioni[tii din avia]ie. Cu siguran]` sunt mul]i cei care ar dori s` [tie cum se piloteaz` un avion. mul]umit` eforturilor [i creativit`]ii multor genera]ii de pasiona]i. sport de performan]`. cum proceseaz` informa]ia un pilot [i cum ia el decizii pe timpul zborului. fascinat de ideea zborului? Din cele mai vechi timpuri. oboseala [i frica de zbor. Trecând în revist` o serie de defini]ii utile – educa]ie. cât [i pentru cei pasiona]i. valorosul psiholog Valeriu Ceau[u. pasiune [i folosindu-se de solide argumente [tiin]ifice. importan]a [i rolul profesorului de sport [i antrenorului în via]a sportivilor. m`car o dat` în via]`. De aceea. care doresc s` se familiarizeze cu tainele domeniului aeronautic. precum [i cea mai mare parte a problematicii psihologice specifice domeniului aeronauticii este minu]ios dezv`luit` [i analizat` de dr. Selec]ia psihologic` a personalului aeronautic. ca urmare a suportului informatic. para[uti[ti. cu acribie. nu ne îndoim c` a]i în]eles de ce aceast` carte trebuie s` î[i g`seasc` locul în biblioteca tuturor celor interesa]i de avia]ie [i psihologie. la scar` mondial`. în cartea „Psihologia zborului“. competi]ie sportiv`. Pe parcursul urm`toarelor [ase capitole. adaptarea [i performan]a profesional`. oamenii [i-au imaginat [i [i-au dorit s` se desprind` de p`mânt iar. amploarea extraordinar` a r`spândirii fenomenului social sport. inexplicabil de s`rac`. fie c` sunt pilo]i. cititorul are la dispozi]ie multe scheme. cel pu]in la noi în ]ar`. sunt analiza]i factorii sociali ce îi pot influen]a pe oameni s` se dedice sportului. oameni care fac parte din personalul de cabin` sau din cel de între]inere a avioanelor ori elicopterelor. controlori de trafic aerian. Instruirea personalului aeronautic. în primul rând. precum [i aportul de pl`cere pe care sportul le aduce în via]a omului sunt binecunoscute din cele mai vechi timpuri. aproape. Introducere în sociologia educa]iei fizice [i sportului. Apari]ia acestei c`r]i este un eveniment. autorul abordeaz` într-o manier` riguroas`. Lucrarea debuteaz` cu un scurt istoric al psihologiei aeronautice. 2005 eneficiile foarte consistente în domeniul dezvolt`rii fizice [i psihice. C`pitan MARIAN PREDOAICA Ion {tefan. nu este deloc surprinz`toare.) 45 B SPIRIT MILITAR MODERN martie 2006 . Editura Universitar` „Carol Davila“. aceast` minunat` aventur` care este zborul. To]i cei care practic` profesii din sfera avia]iei. ea se poate constitui într-o surs` bibliografic` potrivit` pentru to]i cei care doresc s` se ini]ieze în domeniul sociologiei educa]iei fizice [i sportului.P. dar. ast`zi.) (M. realit`]ile [i subtilit`]ile actuale ale psihologiei aeronautice. Investigarea [i prevenirea accidentelor de zbor.P. în Italia: Ingineria factorului uman în avia]ie. (M. ap`rut` în 1976 – se încumet` s` surprind`. ce presupune [i cum se face catapultarea dintr-un avion supersonic. performan]` fizic`. Pentru a ne putea împlini zi de zi dorin]a [i necesitatea de a zbura. aspectele morale. Consilierea [i interven]ia psihologic`. Nici abunden]a informa]iilor despre sport [i sportivi nu mai mir` pe nimeni. grafice [i tabele inteligent concepute [i generos garnisite cu informa]ii utile. sport. Psihologie aeronautic`. cât [i leg`tura indisolubil` dintre acesta [i sociologie. desf`[urat` la Sabaudia. precum [i o impresionant` list` de surse bibliografice. evaluarea psihologic` [i instruirea în avia]ie sunt numai câteva dintre numeroasele subiecte care vor face deliciul celor care se vor apleca asupra paginilor acestei c`r]i. Bra[ov. pentru c` progresele impresionante de natur` tehnologic` [i informa]ional` ale ultimelor decenii din avia]ie – s` ne gândim numai la faptul c` avioanele militare supersonice de ast`zi sunt adev`rate computere zbur`toare [i c` evolu]iile aeriene de care ele sunt capabile. Editura Universit`]ii Transilvania. tulbur`rile mentale [i stresul traumatic în avia]ie. sfideaz` non[alant legile fizicii – au determinat modific`ri numeroase [i importante în sfera psihologiei aeronautice care se cer riguros sistematizate [i aduse la cuno[tin]a tuturor celor interesa]i de evolu]ia acestui fascinant [i dinamic domeniu de activitate. pentru c` lucr`ri de o asemenea factur` [i amploare nu au mai îmbog`]it literatura de specialitate româneasc` de mult timp [i.Marian Popa. urmat de o prezentarea succint` a principalelor cinci domenii teoretice [i aplicative ale acesteia. Nu au fost uitate nici modalit`]ile de armonizare [i eficientizare a unei echipe de sportivi sau metodele de cuantificare a performan]ei umane în sport. Chiar dac` lucrarea nu este una de amploare. pentru a în]elege mai bine problematica expus`. vibra]iile [i zgomotele performan]ele de zbor ale pilo]ilor. Cu toate acestea. 2005 ine nu a fost. explicând func]iile sociale ale sportului [i prezentând o parte din teoriile sociologiei educa]iei cu aplicabilitate în sport. Pentru a umple o parte a acestui gol de informa]ie. în al doilea rând. analiza [i prevenirea accidentelor de zbor. numero[i semeni de-ai no[tri au ales s`-[i desf`[oare activitatea în domenii care fac posibil` [i pl`cut` c`l`toria pe calea aerului. etice [i comerciale pe care le presupune acest fenomen social. performan]` motric` –. de apartenen]a lor la domeniul captivant al avia]iei. accelera]ia. Dac` mai ad`ug`m [i faptul c`. sunt C influen]a]i din punct de vedere psihic. în acela[i timp. Marian Popa în paginile amplei sale lucr`ri unde – asemenea mentorului s`u. st` la îndemâna. Bucure[ti. Ion {tefan ne propune o lucrare dedicat` sociologiei educa]iei fizice [i sportului. Aceast` influen]`. într-o m`sur` mai mare sau mai mic`. performan]` psihofizic`. subiecte interesante atât pentru speciali[tii în psihologie. educa]ie fizic`. cultur` fizic`. stresul fizic [i psihic. cum influen]eaz` lipsa de oxigen.