You are on page 1of 113

Cuprins

1 Obiectul contabilităţii ............................................................................................................... 5 1.1 1.2 Contabilitatea, componentă a sistemului informaţional economic .................................. 5 Concepţii privind obiectul contabilităţii ........................................................................... 7 Concepţia juridică .................................................................................................... 7 Concepţia economică ............................................................................................... 8 Concepţia financiară ............................................................................................... 10 Contabilitatea financiară a agenţilor economici ..................................................... 11 Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ ............................................ 12 Contabilitatea bancară ............................................................................................ 13 Contabilitatea de gestiune ...................................................................................... 14 Contabilitatea instituţiilor publice .......................................................................... 15

1.2.1 1.2.2 1.2.3 1.3

Tipuri de contabilitate .................................................................................................... 11

1.3.1 1.3.2 1.3.3 1.3.4 1.3.5 1.4 1.5 2

Definirea principalelor elemente ale patrimoniului ....................................................... 17 Influenţa operaţiunilor economice şi financiare asupra patrimoniului ........................... 22 Principiile contabilităţii .................................................................................................. 25 Principiul dublei reprezentări ................................................................................. 25 Principiul dublei înregistrări................................................................................... 26

Metoda contabilităţii .............................................................................................................. 24 2.1

2.1.1 2.1.2 2.2 2.3 3

Procedeele contabilităţii instituţiilor publice.................................................................. 27 Documentele justificative, baza înregistrărilor contabile ............................................... 28 Necesitatea şi definirea contului .................................................................................... 32 Tipologia conturilor........................................................................................................ 33 Structura şi conţinutul conturilor.................................................................................... 34 Reguli de funcţionare a conturilor .................................................................................. 37 Planul de conturi............................................................................................................. 38 Formula contabilă ........................................................................................................... 39 Conţinutul şi tipologia formulelor contabile .......................................................... 39 Analiza operaţiilor economice şi întocmirea formulei contabile .......................... 42

Contul, procedeu specific al contabilitaţii .............................................................................. 32 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6

3.6.1 3.6.2 4

Operaţiuni curente ale instituţiilor publice ............................................................................. 44 - 3 -

4.1

Contabilitatea creditelor bugetare .................................................................................. 44 Creditele bugetare şi ordonatorii de credite ........................................................... 44 Conturile utilizate pentru evidenţa creditelor bugetare .......................................... 46 Aplicaţii practice privind creditele bugetare .......................................................... 47 Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului privat al statului ............. 49

4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.2

Operaţiuni privind imobilizările corporale .................................................................... 49 Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului public al statului şi domeniului Operaţiuni privind stocurile de materiale ....................................................................... 60 Operaţiuni de natura decontărilor cu terţii ..................................................................... 62 Operaţiuni privind creanţele instituţiilor publice ................................................... 62 Operaţiuni privind datoriile instituţiilor publice .................................................... 64

4.2.1 4.3

privat neamortizabil.................................................................................................................... 55 4.4 4.5

4.5.1 4.5.2 4.6 4.7 4.8 4.9 4.9.1 4.9.2 4.10

Operaţiuni privind disponibilităţile băneşti şi finanţările ............................................... 70 Inventarierea ................................................................................................................... 71 Balanţa de verificare....................................................................................................... 74 Bilanţul contabil al instituţiilor publice .......................................................................... 77 Bilanţul, definire, noţiune, conţinut ....................................................................... 77 Contul de execuţie bugetară ................................................................................... 80

Structura Contului de rezultat patrimonial ..................................................................... 81

Bibliografie..................................................................................................................................... 83 PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUTII PUBLICE ................................... 84

- 4 -

1

OBIECTUL CONTABILITĂŢII

1.1 Contabilitatea, componentă a sistemului informaţional economic Administrarea unei instituţii publice este o activitate care nu se poate realiza decât pornind de la o percepţie amplă a realităţilor cu care se confruntă respectiva instituţie. Această percepţie a a conducătorilor este condiţionată de existenţa unor informaţii pertinente. Informaţia economică reprezintă o comunicare o ştire sau un mesaj ce conţine elemente noi de cunoaştere a anumitor fenomene sau procese din trecut prezent şi viitor. 1 Informaţiile care sunt utilizate în vederea administrării unei instituţii sunt generate de o sumă de reguli, proceduri, suporturi de date. Termenul generic pentru toate elementele fie materiale, fie nemateriale, fie organizatorice, normative sau de altă natură care colectează, selectează, prelucrează, şi sintetizează informaţiile necesare administraţiei este “sistem informaţional”. Acest sistem, conţine o serie de subsisteme, şi anume:  Contabilitatea  Statistica  Evidenţa operativă  Planificarea Din punct de vedere informaţional contabilitatea reprezintă un sistem de urmărire şi control a acelor laturi ale activităţii entităţilor patrimoniale care pot fi exprimate valoric prin intermediul etalonului bănesc. Se pot identifica unele sarcini2 ale contabilităţii:
1

Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” , Ed. Intelcredo 1996 pag 6.

- 5 -

programelor şi în special bugetelor entităţilor patrimoniale b. Târgu Mureş 2000 pag 26 . Să furnizeze informaţiile necesare întocmirii documentelor de sinteză asupra patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate e. etc) care au nevoie de informaţii pentru a putea lua decizii privitoare la relaţiile pe care le au cu entitatea patrimonială. să furnizeze datele necesare elaborării planurilor. să asigure urmărirea şi controlul valoric a activităţilor desfăşurate prin intermediul înregistrării cronologice şi sistematice a operaţiilor economice şi financiare. Să asigure informaţiile necesare calculării impozitelor datorate de entităţile patrimoniale diverselor organisme ale statului precum şi urmăririi decontării acestora La nivelul societăţii contabilitatea oferă informaţii cel puţin în două direcţii:  aministratorilor sau conducătorilor. şi în special acele informaţii care permit evaluarea capacităţii de rambursare a datoriilor entităţii patrimoniale. Acestea sunt informaţiile generice privitoare la starea patrimoniului. Cistelecan Rodica. Ed. Deva 1996 pag 18. Intelcredo.a. angajaţi. c.6 - . Din aceste puncte de vedere contabilitatea trebuie să ofere administratorilor atât informaţii sintetice sau concentrate. 2 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România”. creditori. finanţatori. Să asigure controlul integrităţii patrimoniului d. “Bazele Contabilităţii”. privind starea patrimoniului cât şi informaţii detaliate privind fiecare element patrimonial în parte  altor persoane interesate (proprietari. care au nevoie de informaţii contabile pentru a putea gestiona eficient activitatea entităţii patrimoniale. Editura Universităţii Petru Maior.

. drepturi şi obligaţii. utilaje. Într-o viziune simplistă averea sau patrimoniul unei persoane ar putea fi privită ca o sumă a valorii bunurilor pe care le deţine. La un moment dat entitatea patrimonială are o sumă de datorii faţă de creditori (de exemplu bănci) datorii faţă . Toate acestea pot fi numite generic şi drepturi. sume de bani împrumutate. Obţinerea tuturor acestor drepturi şi bunuri. persoana poate la rândul ei împrumuta bunuri sau sume de bani altor persoane. Această viziune se complică în contactul cu realitatea. etc care pot fi denumite valori materiale sau bunuri. Pe de altă parte bunurile deţinute pot fi obţinute în urma unor împrumuturi băneşti.7 - obligaţii. faţă de personal etc. bunuri împrumutate. licenţelor şamd.1 Concepţia juridică Conform acestei concepţii obiectul de studii al contabilităţii îl constituie patrimoniul (averea) privit ca o sumă de bunuri. Patrimoniul cuprinde însă şi valori nemateriale cum ar fi creanţele (drepturi de încasare a unor sume). cu alte cuvinte bunuri. Continuând raţionamentul.2. plasamentele financiare. alte ori numai împrumutate. sau drepturi de tipul brevetelor. Prin urmare la un anumit moment patrimoniul persoanei în cauză se va compune din bunuri aflate în proprietate. mijloace de transport. drepturi şi obligaţii cu valoare economică ale unui subiect de proprietate. Bunurile deţinute sunt uneori în proprietatea persoanei. concesiunilor. maşini.2 Concepţii privind obiectul contabilităţii 1. mijloace şi tehnică de calcul. sume de bani datorate. sau şi pur şi simplu existenţa lor şi a entităţii patrimoniale generează de furnizori. Aceste împrumuturi generează obligaţii de plată către finanţatori.1. materiale de diverse tipuri. Într-o viziune enumerativă bunurile cu valoare economică reprezintă în cazul entităţilor patrimoniale o sumă de clădiri.

pot fi subiecţi ai contabilităţii persoanele fizice.8 - . pe de o parte. ca elemente ale societăţii civile. locale. sau asociaţiile de persoane fizice şi juridice. contabilitatea ca activitate se referă la un singur subiect de proprietate. acestea pot fi separate în:  Capitaluri fixe au rolul de a facilita activitatea agenţilor economici sau instituţiilor. asociaţiile. Astfel.Un exemplu ar putea fi clădirile. fundaţiile. subordonate sau autonome. Contabilitatea ca ştiinţă studiază patrimoniul tuturor acestor persoane sau entităţi. care permit desfăşurarea activităţii de-a lungul mai multor ani. din punct de vedere al destinaţiei acestuia.Subiecţii proprietăţii. Natura subiecţilor şi nevoile lor diferite de informare generează forme de contabilitate diferite.2. . şi pe de altă parte instituţiile statului. contabilitatea studiază modul de utilizare a capitalului. persoanele juridice societăţi comerciale. Conform acestei concepţii relaţia de echilibru a patrimoniului se poate exprima astfel: Bunuri economice + Creanţe = Obligaţii 1. fie ele centrale sau naţionale. Dacă analizăm capitalurile sub aspectul destinaţiei lor. şi din punct de vedere a modului de procurare.2 Concepţia economică Conform concepţiei economice. şi se caracterizează prin utilizarea lor în mai multe circuite economice. sau entităţile patrimoniale îl constituie persoanele fizice şi juridice. Acesta este privit din două puncte de vedere.

Dacă analizăm capitalurile sub aspectul provenienţei lor. se pot deosebi:  Capitalurile proprii se constituie din toate sumele de bani provenite în urma finanţării de către proprietari şi din urma generării de capitaluri în cadrul activităţii. etc. Un exemplu în acest sens este fondul mijloacelor fixe care cuprinde finanţarea acumulată de-a lungul timpului pentru achiziţiiile de clădiri. în cazul instituţiilor publice. Acestea pot fi fonduri proprii sau fonduri de la alte instituţii. Capitaluri circulante.  Capitalurile împrumutate. au rolul de a acoperi necesităţile curente şi se caracterizează prin faptul că se consumă în desfăşurarea activităţii. În cazul instituţiilor publice termenul corect este cel de fonduri. mijloace de transport şi echipamente. De exemplu. datoriile din emisiuni de titluri. apar datoriile faţă de bănci. Din punctul de vedere al acestei concepţii patrimoniul este definit prin ecuaţia: Capitaluri fixe + Capitaluri circulante = Capitaluri proprii + Capitaluri împrumutate .9 - . De exemplu disponibilităţile băneşti se consumă în cadrul activităţii odată cu achitarea diverselor datorii ale instituţiei. etc. (datorii) se constituie din sumele primite de agenţii economici şi de instituţiile publice cu caracter de credit sau de împrumut şi care urmează să fie achitate creditorilor în viitor.

şi resurse temporare (fondurile pentru cheltuieli la instituţiile publice. 3 4 Cistelecan Rodica. terenuri. Din acest motiv. cu un consum minim de resurse. nemateriale.1.2. Din punct de vedere financiar principalul obiectiv al conducerii unei activităţi îl constituie alocarea judicioasă a acestor resurse pentru a se obţine maximumul de efect. disponibile la un moment dat în societate. şi băneşti a căror valoare poate fi exprimată valoric. Dacă se analizează aspectul modului de întrebuinţare a resurselor se pot identifica utilizări durabile sau permanente. mijloace de trensport. sau capitalul social la agenţii economici ). potrivit concepţiei financiare. (clădiri. Editura Universităţii Petru Maior. Potrivit acestei concepţii “obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie elaborarea şi aplicarea procedeelor de calcul. etc. bunuri materiale.3 Concepţia financiară “Concepţia financiară defineşte obiectul contabilităţii prin prisma resurselor economice”3. materiale. precum şi a mişcării şi transformării resurselor economice”4. Dacă se analizează aspectul provenienţei resurselor. se poate constata că acestea se separă în resurse permanente sau durabile (de exemplu fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public la instituţiile publice. etc). Intelcredo 1996 pag 6 . Târgu Mureş 2000 pag 8 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” . contabilitatea trebuie să urmărească provenienţa resurselor economice precum şi modul de utilizare a acestora. creditele primite. sau la nivelul unei entităţi patrimoniale. care se consumă şi se generează odată cu desfăşurarea activităţii (bani. Resursele economice reprezintă o serie de mijloace de desfăşurare a activităţii. Ed.) şi utilizări ciclice.10 - . analiză şi control a stării. “Bazele Contabilităţii”. datoriile către terţi).

Dacă obiectul de studiu şi reglementare al.3 Tipuri de contabilitate Datorită naturii diferite a activităţilor desfăşurate. subiecţii de studiu. Agenţii economici au ca obiectiv principal profitul. adică societăţile în nume colectiv. contabilitatea este abordată în mod diferit la entităţile patrimoniale de naturi diferite.1 Contabilitatea financiară a agenţilor economici Agenţii economici sunt definiţi ca fiind societăţile comerciale.3. 1. Conform acestei concepţii patrimoniul se defineşte prin egalităţile: Resurse economice = Surse de provenienţă şi Active = Pasive 1.11 - . societăţile cu răspundere limitată. Din anumite puncte de vedere profitul reprezintă surplusul de mijloace economice realizat în urma . în România s-au separat mai multe tipuri de contabilitate. sau datoriile entităţii patrimoniale.Termenul “active” simbolizezază valoarea resurselor existente la un moment dat în cadrul unui patrimoniu. În acest moment. a modului diferit de constituire şi gestionare a patrimoniului. societăţile pe acţiuni. drepturilor şi sumelor de bani pe care le posedă o entitate patrimonială. iar termenul de “pasive” simbolizează generic sursele de provenienţă a acestora. entităţile patrimoniale. sunt extrem de diferite şi din acest motiv. societăţile în comandită simplă şi pe acţiuni. acestora este în genere patrimoniul abordarea contabilă a acestora trebuie să fie diferită din anumite puncte de vedere. sau valoarea bunurilor. precum şi a nevoilor variate de informare a conducerii.

sindicatele şi alte societăţi cu caracter non-profit. Această eficienţă este o eficienţă de tip financiar. Din acest motiv. creditorii şi statul. contabilitatea agenţilor economici trebuie să ofere investitorilor posibilitatea analizei şi comparării eficienţei cu care un anumit agent economic utilizează resursele economice aflate la dispoziţie.2 Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt asociaţiile.3. 1. atunci obiectivul agenţilor economici este sporirea averii proprietarilor. determinare şi control a modului în care se colectează impozitele de la agenţii economici. fundaţiile. Pentru ca aceşti creditori să poată analiza capacitatea de a-şi recupera resursele se impune existenţa unor forme evoluate şi comparabile de a prezenta situaţia financiară a agenţilor economici. sau investitorilor. Dacă definim averea ca pe o sumă de mijloace economice la dispoziţia persoanelor. Acestea se separă de agenţii economici prin faptul că surplusul de resurse economice obţinut în urma activităţii lor nu se distribuie investitorilor şi prin faptul că obiectivele lor nu sunt de natură financiară. Destinatarii informaţiilor generate de contabilitatea financiară sunt în genere managerii. Prin urmare contabilitatea financiară a agenţilor economici poate fi definită ca fiind acea formă de contabilitate care are ca subiect agenţii economici (societăţile comerciale) şi care permite analiza eficienţei financiare a acestora. contabilitatea financiară este principalul mijloc de reglementare. Datorită modului în care statul îşi colectează resursele.12 - . Din alt punct de vedere.activităţii agenţilor economici. Agenţii economici sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau juridice care au ca obiectiv creşterea averii personale. agenţii economici utilizează resurse împrumutate de la alţi participanţi la circuitul economic. proprietarii societăţilor comerciale. .

Din toate cele prezentate rezultă necesitatea unei abordări diferite din punct de vedere contabil de abordarea agenţilor economici. Această abordare diferită. se manifestă prin separarea activităţilor nelucrative (neimpozabile de altfel) de cele lucrative sau cu obiect economic. creditorii şi statul. 1. precum şi diversitatea mult mai mare a acestora agenţilor economici care au alte obiecte de activitate. Utilizatorii informaţiilor rezultate din contabilitatea persoanelor fără scop lucrativ sunt în genere conducătorii acestora. De asemenea ele dispun de un patrimoniu. etc). în legislaţia românească. ponderea determinantă a elementelor de natură financiară. sau caracter comercial (impozabile) şi prin introducerea unor evidenţe separate pentru surse de finanţare care nu sunt la dispoziţia agenţilor economici (cotizaţii. Totuşi.Eficienţa acestora nu se judecă prin prisma profitului realizat. şi din acest motiv. sponsorizări. controlul acestor capitaluri .3. donaţii. Întrucât societăţile bancare gestionează o pondere mult mai mare de capitaluri împrumutate decât alţi agenţi economici. şi aceste societăţi desfăşoară activităţi economice. a cărui integritate trebuie să fie păstrată. şi au o structură a patrimoniului relativ similară tuturor agenţilor economici. în anumite cazuri. Deşi se încadrează în categoria agenţilor economici. Şi aceste persoane juridice pot apela la credite bancare. membrii. sau alte forme de împrumut. Totuşi. şi acestea trebuie să utilizeze resursele economice puse la dispoziţia lor de societate într-un mod cât mai eficient. contabilitatea acestora se impune să ofere informaţiile necesare analizei creditorilor.3 Contabilitatea bancară Un tip aparte de agenţi economici sunt băncile.13 - în structura patrimoniului determină necesitatea unei abordări contabile diferite de abordarea .

14 - . contabilitatea acestora are un caracter aparte generat de ponderea mai mare a elementelor financiare în structura patrimoniului. Conform legii. Astfel. o alta presupune separarea celor două . cu ajutorul mijloacelor proprii de lucru. deşi băncile intră în categoria agenţilor economici. modul de organizare şi rezultatele acesteia au un caracter confidenţial. Prin urmare. Conform unei forme de definire “contabilitatea de gestiune. departamente sau alte componente organizatorice ale agenţilor economice. în mod cronologic şi sistematic. Elementele studiate de contabilitatea de gestiune sunt costul şi eficienţa produselor.trebuie să fie mult mai eficient.3. dar. compartimente. în expresie valorică şi uneori cantitativă. în calitate de disciplină ştiinţifică înregistrează. urmăreşte şi centralizează. sau prestaţiilor. 1. la fel ca şi cea financiară. contabilitatea de gestiune are ca obiect analiza eficienţei unor părţi ale activităţii agenţilor economici. fiind necesară o detaliere mult mai mare a evidenţei acestora. fluxurile intrapatrimoniale ale unităţilor economice”5. Teoretic în ceea ce priveşte raportul dintre contabilitatea financiară şi cea de gestiune există două abordări diferite. modul de alocare şi utilizare a resurselor la nivel de subunităţi.4 Contabilitatea de gestiune Contabilitatea de gestiune are ca subiecţi agenţii economici. Una dintre abordări include contabilitatea de gestiune în circuitul contabilităţii financiare. Ea se diferenţiază de contabilitatea financiară prin obiectivele sale. constituind secret de serviciu. organizarea contabilităţii de gestiune este obligatorie la nivelul agenţilor economici.

Consilii Judeţene).tipuri de contabilităţi. contabilităţii de gestiune. structura şi natura veniturilor şi cheltuielilor. Deva 1997 . Datorită structurii relativ centralizate a instituţiilor statului. “Contabilitate de gestiune în industrie” Editura Intelcredo. Informaţiile generate de contabilitatea instituţiilor statului se adresează exclusiv statului. Ministerului de Finanţe şi organelor de control. Parlament. analiza. Consilii Locale. precum şi la asigurarea integrităţii patrimoniale a structurilor de stat. structura patrimoniului. 5 Dumbravă P. Există diferenţe majore în ceea ce priveşte modul de gestionare a patrimoniului.15 - . contabilitatea instituţiilor publice combină elemente teoretice ale contabilităţii financiare cu elemente teoretice ale contabilităţii de gestiune. Această diferenţiere pleacă de la obiectivele diferite ale instituţiilor publice de alte tipuri de entităţi patrimoniale. La această dată. Contabilitatea instituţiilor publice are ca subiecţi structurile statului. centrale.3. modul de finanţare. Aceste informaţii servesc la elaborarea. Pop A. în corelaţie cu legislaţia europeană separă circuitul contabilităţii financiare de circuitul 1.. şi anume organismelor tutelare (organe ierarhic superioare. dar are şi elemente particulare care nu se pot regăsi în alte tipuri de contabilitate.5 Contabilitatea instituţiilor publice Instituţiile publice se diferenţiază fundamental de societăţile comerciale şi cele cu caracter nelucrativ. legislaţia românească. execuţia şi controlul bugetului de stat şi a bugetelor locale în genere şi a bugetelor diverselor instituţii subordonate în parlament. locale. autonome sau subordonate. Toate aceste diferenţieri generează o abordare contabilă extrem de diferită a instituţiilor publice de toate celelalte tipuri de entităţi patrimoniale.

centralizarea şi studiul din punct de vedere cantitativ şi valoric a patrimoniului instituţiei publice.16 - . dacă în cazul agenţilor economici nu există o alocare impusă a resurselor economice (decât eventual ca urmare a unui angajament voluntar. Astfel. nerespectarea destinaţiei fondurilor de către administratori constituind infracţiune.  Sub aspect economic şi financiar. formării. Structura de decizie diferă semnificativ în cazul instituţiilor publice comparativ cu structura de decizie a altor entităţi patrimoniale. Patrimoniul instituţiei publice diferă fundamental de patrimoniul altor entităţi patrimoniale sub mai multe aspecte:  sub aspect juridic. dar şi în ceea ce priveşte flexibilitatea modului de utilizare. în cazul instituţiilor publice modul de alocare a resurselor are un caracter obligatoriu. în ceea ce priveşte modul şi sursele de formare a patrimoniului. consimţit sau autoimpus). se poate constata o serie de diferenţe privind modul de constituire a instituţiilor publice în ceea ce priveşte legislaţia care defineşte modul de alocare şi utilizare a fondurilor şi în ceea ce priveşte natura proprietăţii publice care este diferită de cea a persoanelor fizice sau a celor juridice de altă natură. sub aspectul stării. şi modificării sale ca instituţiei publice. Instrumentul de impunere a modului de alocare a resurselor este bugetul. se constată că atât structurile ierarhice cât şi autoritatea diverselor funcţii este prevăzută în o serie de acte normative specifice instituţiilor publice.Contabilitatea instituţiilor publice are ca obiect consemnarea. urmare a desfăşurării activităţii precum şi consemnarea şi urmărirea execuţiei bugetului .  Sub aspectul sistemului de conducere a instituţiei şi de administrare a patrimoniului. componenţei.

juridică. contabilitatea trebuie să consemneze execuţia bugetului la nivelul instituţiei publice oferind datele necesare controlului preventiv şi post-factum a modului de respectare a prevederilor acestuia b. se poate aprecia că contabilitatea instituţiilor publice are anumite sarcini specifice. contabilitatea trebuie să asigure datele necesare privind încasarea la buget conform legii a impozitelor precum şi verificarea acestora.17 - .4 Definirea principalelor elemente ale patrimoniului Elementele patrimoniului sunt clasificate conform naturii economice. derivate din caracterul specific al sistemului informaţional al statului. a. Ca o componentă esenţială a sistemului informaţional al statului.Din toate aceste motive apare necesitatea existenţei unui mod specific de cuantificare şi centralizare a informaţiilor. Patrimoniul conform concepţiei juridice Bunuri economice Drepturi Patrimoniul conform concepţiei economice Capitaluri fixe Capitaluri circulante Utilizări de resurse (active) Capitaluri proprii Capitaluri împrumutate Surse de provenienţă a resurselor (pasive) Obligaţii Patrimoniul conform concepţiei financiare . O primă separaţie urmăreşte definirea patrimoniului conform celor trei concepţii. economică şi financiară. contabilitatea trebuie să permită centralizarea (absorbţia) datelor privind execuţia bugetului la nivelul ierarhic superior c. juridice şi financiare a acestora. 1.

Se cuprind în această categorie: . echipamente şi tehnică de calcul. brevete. dar care pot avea o valoare de schimb pe piaţă.Compoziţia elementelor patrimoniale ale instituţiei publice se detaliază în bilanţ. literare sau opere artistice originale. etc. casa si conturi la banci Cheltuieli in avans si alte regularizari Capitaluri si datorii (Pasive) Rezultatul exercitiului curent Rezultatul reportat Rezerve Fonduri Alte capitaluri Provizioane Datorii (peste 1 an) Datorii (sub 1 an) Venituri in avans si alte regularizari Active fixe necorporale. denumite şi active fixe financiare. lucrari recreative. În această categorie se cuprind: prospectiuni miniere si petroliere (concesiuni). denumite şi active fixe intangibile sau imobilizări necorporale. diverse aparate. Îmobilizările financiare.. cuprind valoarea plasamentelor financiare pe termen lung ale instituţiei. utilajele. mijloacele de transport. amenajările de terenuri. reprezintă o serie de active fixe care nu au substanţă fizică. mobilier cu valoare mare. Intră în această categorie terenurile. software. sau activele fixe tangibile sau imobilizări corporale reprezintă bunuri cu o durata de folosinţă mai mare de un an de zile.18 - . în conformitate cu natura lor economică: Bilanţul în prezentare bilaterală Active Active fixe necorporale Active fixe corporale Active fixe financiare Creante imobilizate (peste 1 an) Stocuri Creante (sub 1 an) Investitii financiare pe termen scurt. clădirile. şi cu o valoare mai mare decât valoarea prevăzută de lege. Activele fixe corporale.

care urmează să fie recuperate peste o perioadă de timp mai mare de un an. . persoanelor fizice. lucrărilor. De exemplu.  Materialele rezervă de stat şi de mobilizare. denumite şi active circulante materiale reprezintă bunurile şi substanţele depozitate în vederea consumării lor ulterioare. primăriile sunt în general acţionari la societăţile de salubritate. de furnizare a apei şi a agentului termic. reprezintă acele obiecte care sunt destinate unei folosinţe îndelungate dar care au o valoare mai mică decât valoarea prevăzută de lege.  Materialele de natura obiectelor de inventar.  Creditele acordate pe termen lung. sau care intervin indirect la obţinerea produselor. reprezentând substanţele şi bunurile care se consumă în desfăşurarea activităţii dar care nu se regăsesc în produsul finit. serviciilor. sau altor instituţii. şi cuprind:  Materii prime.19 - . epidemii. reprezentând substanţele şi bunurile care se consumă în cadrul desfăşurării activităţii şi care se regăsesc în produsul finit  Materialele consumabile. reprezentând sumele împrumutate de instituţiile publice agenţilor economici. a economiei si pentru apararea tarii. (valoarea acţiunilor sau a părţilor sociale deţinute de instituţiile publice la diverse societăţi comerciale). in situatii exceptionale determinate de calamitati naturale. Stocurile. epizootii. obţinute sau dobândite în cursul perioadelor trecute sau în perioada prezentă. reprezintă materiale stocate in scopul de a interveni operativ pentru protectia populatiei. Participaţiile la capitalul social. accidente industriale sau nucleare. Aceste societăţi pot fi deţinute integral sau parţial de instituţiile publice.

20 - .  Producţia în curs de execuţie. fie transferului la alte instituţii fie vânzarii. reprezintă substanţele şi bunurile aflate în curs de transformare între faza de materie primă şi cea de semifabricat sau produs finit. conjuncturi externe sau in caz de razboi. în lei sau în valută. pot apărea situaţii în care o instituţie poate avea sume de bani blocate într-un cont ce va fi utilizat intr-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. explozibili şi alte substanţe.  Mărfurile. destinate transportului şi manipulării unor alte bunuri. Una dintre particularităţile institituţiilor publice este faptul că mijloacele băneşti sunt detaliate pe conturi legate de destinaţia mijloacelor respective. sau obiecte de acest tip destinate utilizării de către forţele militare sau cele de ordine publică. reprezintă sumele deţinute de instituţiile publice la trezorerie. reprezintă bunuri achiziţionate în vederea comercializării (vânzării) Creanţele. . Mijloacele băneşti. materiale. sau sumele ce urmează a fi încasate. reprezită bunuri.fenomene sociale sau economice. materiale sau substanţe obţinute din producţia proprie şi destinate fie utilizării. şi de valoare relativ mică. Astfel. reprezintă cartuşe. reprezintă drepturi ale instituţiei publice în raport cu alte persoane fizice sau juridice. la bănci sau în caserie. şi nu poate efectua plăţi scadente în alte domenii. recipiente sau alte obiecte de acest gen refolosibile.  Ambalajele.  Muniţia şi furniturile din această categorie. reprezintă cutii. Intră în această categorie de exemplu sumele acordate ca împrumut. lăzi. încărcătoare.  Produsele finite.

denumite şi plasamente pe termen scurt. Această finanţate este generată pe măsură ce apar cheltuielile instituţiei.  Alte valori. care nu aparţin domeniului public şi care urmează a fi vândute în perioada următoare. disponibil în conturi curente. Finanţarea mai poate fi definită ca valoarea creditelor bugetare utilizate efectiv de către instituţiile publice. Intră în această categorie valoarea facturilor primite şi neîncasate (datorii către furnizori). timbre şi alte valori similare care pot fi utilizate pentru plata unor bunuri sau. reprezintă acea parte din cheltuielile instituţiei care este acoperită din bugetul de stat. reprezintă sumele deţinute de instituţii în conturile bancare.21 - .  Disponibilităţile la trezorerie. Datoriile. bonuri de benzină. şi obligaţiunile proprii răscumpărate în vederea anulării. acreditive. bugetele speciale sau din bugetele locale. reprezentând tichete de masă. Finanţarea.servicii Fondurile. Investiţiile financiare pe termen scurt. . Fondurile sunt structurate în fondul participaţiilor la capitalul social. reprezintă acţiunile deţinute de instituţiile publice la diverse societăţi comerciale. fondul domeniului public şi fondul domeniului privat şi în cadrul acestora sunt . sub diverse forme (cecuri. etc). reprezintă sumele deţinute în numerar fie în lei fie în valută de o instituţie publică  Disponibilităţile în cont. reprezintă:  provenienţa resurselor economice imobilizate  finanţarea acumulată de-a lungul timpului pentru constituirea imobilizărilor aparţinând domeniului public. reprezintă sumele de bani deţinute de instituţiile publice în conturile sale de la trezoreria statului  Disponibilităţile în caserie. în lei şi valută. reprezintă valori aflate temporar la dispoziţia instituţiei.

este caracterizat printr-o egalitate permanentă între active şi pasive. reprezintă valoarea excedentului sau deficitului realizat de instituţiile publice ca urmare a execuţiei bugetare. reprezintă resurse generate de activitatea instituţiei. Nici nu ar putea fi altfel dacă avem în vedere că activele şi pasivele sunt două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi probleme. impozitele datorate de contribuabili. reprezintă încasările efectuate de instituţiile publice conform bugetului. Prin urmare: Active = Resurse economice Pasive = Resurse economice . Cheltuielile. uzura imobilizărilor.. Veniturile. sau resursele economice privite din punct de vedere al modului de utilizare (active) şi a surselor de provenienţă (pasive). salariile persoalului.5 Influenţa operaţiunilor economice şi financiare asupra patrimoniului Bilanţul.datoriile din emisiuni de obligaţiuni. reprezntă cheltuieli consumurile de materiale. chiriile generate de ocupanţii spaţiilor din proprietatea primăriei. creanţe şi datorii. 1. etc. datorii către personal (salarii neplătite). ca reprezentare a patrimoniului. Cheltuielile bugetare. etc.22 - . etc. Rezultatul exerciţiului. Decontările. Decontările sunt de două tipuri. reprezintă consumurile de resurse economice materiale sau băneşti efectuate de instituţia publică. datorii către alte instituţii. reprezintă venituri. De exemplu. De exemplu. reprezintă relaţiile de împrumut sau transferurile temporare de proprietate. reprezintă plăţile efectuate de instituţiile publice conform bgetului. Bilanţul evidenţiază componenţa patrimoniului. Veniturile bugetare.

În exprimare simbolizată: A+x=P+x .000.000 presupune creşterea activului la capitolul "combustibili".000. adică creşterea unui element de activ cu o anumită sumă. Modificări în structura activelor.1.1. fără a afecta egalitatea bilanţieră.000 (combustibili) . şi diminuarea unui alt post de activ cu aceeaşi sumă.Rezultă egalitatea: Active = Pasive Operaţiunile economice şi financiare generează modificări în valoarea şi structura resurselor economice aflate la dispoziţia instituţiei.000. adică: A + 1.000 (finanţare de la buget) . Modificări în structura pasivelor.23 - . În exprimare simbolizată: A = P +x-x De exemplu achitarea unei datorii de 1.000.000.000. A = P + 1.000 (furnizori) c. Există patru tipuri de modificări bilanţiere posibile: a.000. În exprimare simbolizată: A+x-x = P De exemplu intrarea de combustibili pe bază de bonuri de benzină. adică creşterea activelor şi pasivelor cu aceeaşi sumă.000. adică creşterea unui element de pasiv cu o anumită sumă. în valoare de 1. Creşterea volumului de resurse economice la dispoziţia instituţiei.000 către furnizorul de energie electrică prin finanţare de la bugetul statului presupune creşterea postului de pasiv "finanţare de la buget" cu 1. .000. concomitent cu scăderea unui alt element de pasiv cu aceeaşi sumă.000 şi diminuarea postului de pasiv decontări ("datorii către furnizori" sau pe scurt "furnizori") cu suma de 1.000 (alte valori) = P b.000.000.000 şi diminuarea postului de activ "alte valori" cu suma de 1.000. cu suma de 1.

000.000 şi creşterea pasivelor la capitolul "venituri" cu suma de 1.24 - .De exemplu.000 A . “Bazele Contabilităţii” Editura Naţional. convenţii internaţionale. Acest sistem este impus de prevederile legale. Ristea M. În exprimare simbolizată: A-x = P-x De exemplu plata sumei de 1.000 (furnizori) 2 METODA CONTABILITĂŢII Obiectivele contabilităţii se îndeplinesc printr-un sistem compus din procedee.000 (caserie) = P + 1.000. Bucureşti.1.000.000.000. incasarea de taxe prin caserie în valoare de 1.000. .000 (disponibilităţi băneşti) = P . Metoda contabilităţii reprezintă totalitatea procedeelor interdependente.000 către un furnizor. pe care le foloseşte aceasta în scopul cunoaşterii situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute. reguli şi sisteme organizatorice. Diminuarea volumului de resurse economice la dispoziţia instituţiei. din contul de disponibil. 2001 pag 27 . adică diminuarea activelor şi pasivelor cu aceeaşi sumă.6 6 Oprea C.000 A + 1. presupune diminuarea postului de activ "disponibilităţi băneşti" cu suma de 1.000. principii.000 la o instituţie de învăţământ presupune creşterea activelor la capitolul caserie cu suma de 1.1.000.000.000 şi diminuarea postului de pasiv decontări ("datorii către furnizori" sau pe scurt "furnizori") cu suma de 1.000 (venituri) d. de specificul activităţii şi de modul de administrare al entităţii patrimoniale.000.

Aceste principii sunt întâlnite în literatura contabilă în diverse forme şi interpretări. şi anume reprezentarea fidelă a realităţii patrimoniului sub toate aspectele. Acest principiu este generat de faptul că acelaşi bun sau mijloc economic aflat la dispoziţia entităţii patrimoniale poate fi analizat din două puncte de vedere. Există însă câteva principii necesare înţelegerii contabilităţii ca activitate practică la momentul începerii studiului contabilităţii. 2. şi sub aspectul surselor de provenienţă a resurselor economice.1. Această “imagine fidelă” însă este şi va rămâne un deziderat şi o noţiune controversată.. şi anume ca element mai mult sau mai puţin material aflat în componenţa averii sau a patrimoniului. şi anume a modului de utilizare a resurselor economice. Ele pot fi studiate şi înţelese pe deplin abia după ce se înţeleg o serie de noţiuni şi de probleme practice specifice contabilităţii.1 Principiul dublei reprezentări Unul dintre principliile esenţiale înţelegerii modului de lucru al contabilităţii îl constituie principiul dublei reprezentări.1 Principiile contabilităţii Modul de organizare a contabilităţii este determinat de o serie de principii acumulate de-a lungul timpului. La baza întregii structuri logice a contabilităţii se găseşte un deziderat fundamental. Acest principiu presupune reflectarea elementelor patrimoniale sub dublu aspect. .25 - . datorită complexităţii şi permanentei modificări a realităţii economice. Acest principiu are ca o consecinţă practică existenţa egalităţii activelor şi pasivelor la nivelul bilanţului.2. şi ca provenienţă a resurselor necesare procurării lui.

Principiul dublei înregistrări se referă la modul de reflectare a fluxurilor patrimoniale şi prevede că “orice operaţiune economică. orice flux. Aceste operaţiuni determină modificarea cantitativă şi valorică a unor elemente patrimoniale. cu ajutorul conturilor.000 de lei.000 de lei către un furnizor generează o diminuare a disponibilului existent la trezorerie cu 1. determinate de o operaţie economică. De exemplu plata prin bancă a sumei de 1. sau a unor resurse în altele. între mijloace şi resurse”.26 - . conform acestui principiu o modificare a patrimoniului afectează cel puţin două elemente patrimoniale şi că suma modificărilor nu poate afecta egalitatea dintre sursele şi utilizările de mijloace economice. mai aplicabilă practic.000. Se poate observa că această operaţiune simplă generează două modificări de elemente patrimoniale.2 Principiul dublei înregistrări Patrimoniul unei entităţi patrimoniale se află într-o continuă transformare care se relizează ca urmare a diferitelor operaţiuni efectuate de-a lungul timpului. Aceste operaţiuni sunt denumite generic fluxuri patrimoniale. creează raporturi de echivalenţă între intrări şi ieşiri. Ed. se poate spune că “principiul dublei înregistrări presupune înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă. lăsând toate celelalte elemente nemodificate. Intelcredo 1996 pag 90 .000 de lei şi o diminuare a datoriei către furnizori cu 1.000.1. cu condiţia menţinerii egalităţii bilanţiere”. Au loc intrări şi ieşiri de elemente patrimoniale.2.8 Practic acest principiu arată că orice modificare a stării patrimoniului nu poate afecta un singur element izolat al patimoniului. a creşterilor şi micşorărilor care se produc în volumul şi structura mijloacelor economice şi a surselor de provenienţă a lor. transformări ale unor mijloace economice în altele.000.7 Într-o definire mai pragmatică. 7 Dumitru Matiş şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” .

existenţa. calculaţia. Balanţa de verificare. Procedee specifice contabilităţii (contul.. bilanţul. şi este utilizat pentru a se păstra situaţia cronologică şi sistematică a unui element patrimonial. mişcările. Procedee generale (observarea. etc) Contul este un procedeu specific metodei contabilităţii cu ajutorul căruia se reflectă separat pentru fiecare mijloc economic şi pentru fiecare sursă a mijloacelor economice.27 - . Contul reprezintă unul din procedeele specifice contabilităţii. sau o evidenţă centralizată. şi analiza sintetică a activităţii desfăşurate pe o anumită perioadă de gestiune. documentaţia. sau transformările acestora pe perioada de gestiune9.2 Procedeele contabilităţii instituţiilor publice Contabilitatea utilizează o serie de procedee care permit realizarea obiectivelor sale. raţionamentul. analiza. sinteza. Prin intermediul bilanţului se oferă informaţii sintetice privind situaţia patrimoniului la un moment dat. comparaţia. 19 . a conturilor care permite verificarea modului în care s-au respectat principiul dublei reprezentări.2. 15 Cistelecan Rodica. 8 9 Cistelecan Rodica. În iteratura de specialitate se separă trei tipuri de procedee: a. Editura Universităţii Petru Maior. Editura Universităţii Petru Maior. Procedee comune şi altor ştiinţe (inventarierea. clasificarea. Târgu Mureş 2000 pag. Bilanţul este un procedeu specific contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a patrimoniului sub aspectul destinaţiei economice şi a surselor de finanţare a elementelor patrimoniale. “Bazele Contabilităţii”. balanţa de verificare) b. evaluarea şi bugetul) c. “Bazele Contabilităţii”. reprezintă o sinteză. Târgu Mureş 2000 pag.

Calculaţia.Inventarierea reprezintă un procedeu prin intermediul căreia se verifică corespondenţa dintre realitatea virtuală reflectată de documentele contabile realitatea faptică. este o activitate prin intermediul căreia se atribuie o valoare în expresie bănească elementelor patrimoniului. Din punct de vedere al regimului de tipărire şi utilizare a formularelor documentele se clasifică în: . Bugetul. baza înregistrărilor contabile Contabilitatea presupune înregistrarea în conturi a operaţiilor economice. Evaluarea. Bugetul este un procedeu provenit din domeniul finanţelor. Ele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii care privesc întocmirea. cuprinde o serie de calcule efectuate conform unor reguli prestabilite în vederea determinării unor indicatori. şi arhivarea lor. dar şi de unii agenţi economici. şi 2.28 - . Nu se pot înregistra în contabilitate operaţii care să nu fie atestate documentar. Documentaţia constă în consemnarea prin intermediul documentelor a operaţiilor economice efectuate de o entitate patrimonială. Bugetul reprezintă un procedeu utilizat în mod special de instituţiile publice. Acest fapt se explică prin necesitatea stabilirii relaţiilor de proprietate asupra elementelor patrimoniale din categoria mijloacelor economice dar şi stabilirea datoriilor. analiza. Documentele utilizate pentru fundamentarea operaţiilor contabile se numesc documente justificative.3 Documentele justificative. reprezintă un procedeu de alocare a resurselor la nivelul unei instituţii. Această înregistrare trebuie să fie fundamentată pe documente care să ateste efectuarea ei.

aprobă şi . şi arhivare. numerotare. fără ştersături şi corecţii. documente cu regim special (de exemplu: facturi. extrasul de cont. bilete de intare la spectacole. documente cu regim uzual (de exemplu bonuri de consum. etc) au un regim specific de emisiune. c. etc)  documente mixte sau combinate. datele de identificare a persoanelor care întocmesc. sau de execuţie. cecuri. datele de identificare ale emitentului şi destinatarului. oferă informaţii privitoare la operaţiile economice efectuate (de exemplu factura. cartele de masă. Aceste etape presupun respectarea unor reguli specifice. La depozit. chitanţa. b. notă de comandă. ca urmare a execuţiei devin documente justificative. un număr de ordine. bonul se completează cu datele privind eliberarea bunurilor. De exemplu bonul de consum. documente cu reglementări exprese (de exemplu mărci poştale. etc)  documente justificative. care reunesc şi dovada executării unei operaţii economice. care cuprind un ordin sau o dispoziţie ( dispoziţie de plată.a. Din punct de vedere al funcţiei pe care o indeplinesc:  documente de dispoziţie. se completează de către un maistru cu necesarul de bunuri de ridicat de la depozit. etc). este etapa în care se completează formularele sau se redactează documentele netipizate. completare. numerotare. Circuitul documentelor în cadrul unei instituţii parcurge o serie de etape. dar şi o dispoziţie de execuţie. Practic aceste documente încep să fie completate ca documente de dispoziţie şi. fişe de magazie). şi devine document justificativ. chitanţe fiscale. trebuie să cuprindă data emiterii. şi folosire. Documentele trebuie completate pe formularele specifice adecvate.  Întocmirea documentelor. note de recepţie.29 - . au un regim reglementat strict de tipărire.

 Analiza şi înregistrarea documentelor.  Controlul sau verificarea documentelor. se analizează mai amănunţit de către conducătorul contabilităţii. unele documente. rar întâlnite. este etapa în care documentele se preiau în contabilitate. urmează circuitul obişnuit de înregistrare. De obicei documentele se întocmesc în locul şi la data realizării operaţiilor cuprinse în ele. Fiecare document se întocmeşte în numărul de copii prevăzut de lege şi de regulamentele interne ale fiecărei instituţii. Astfel documentele sunt transmise pe calea ierarhică specifică. iar documentele mai speciale. care se realizează în general de altă persoană decât cea care le-a întocmit.30 - . În dreptul corecturii trebuie să se semneze toate părţile semnatare ale documentului. Se verifică corectitudinea întocmirii (respectarea regulilor specifice fiecărui document). legalitatea. ele fiind analizate şi eventual avizate de un număr de persoane interesate. Analiza documentelor se realizează prin intermediul unui anumit circuit al documentelor. conform tipicului fiecărui document în parte. calculele.avizează documentele. Corectarea se poate efectua numai cu acordul tuturor părţilor implicate şi cu condiţia efectuării corecturilor pe toate copiile în mod identic. Corectarea presupune tăierea cu o linie a cuvintelor sau a cifrelor greşite. cele uzuale. este o operaţie preliminară înregistrării documentelor. Nu se poate anula un singur exemplar. oportunitatea şi necesitatea operaţiilor înregistrate în document. Anularea presupune anularea tuturor copiilor şi păstrarea acestora împreună la emitent. sau a . documentele se anulează sau se corectează. În cazul în care se identifică erori. astfel încât să se poată citi cuvintele sau cifrele greşite şi înscrierea deasupra lor a elementelor corecte. Înregistrare presupune stabilirea conturilor. Analiza presupune stabilirea naturii operaţiei cuprinse în document astfel încât să se poată efectua corect înscrierea în conturi. În această etapă.

dacă avem un jurnal de achiziţii. şi a sumelor care vor fi trecute în fiecare cont. într-un dosar. cuprinsă între 5 şi 50 de ani. Documentele se păstrează o durată de timp diferită. . Durata de păstrare este prevăzută în normele specifice fiecărui document. toate documentele se îndosariază în ordine cronologică şi sistematică în corespondenţă cu evidenţele la care se referă. sau un capitol de dosar distinct. Organizarea arhivării trebuie să permită identificarea cât mai rapidă a documentului în cazul în care este necesară studierea sau verificarea lui ulterioară. Astfel.31 - . Astfel. facturile şi notele de recepţie aferente se îndosariază în ordinea datei de emisiune.  Clasarea şi arhivarea documentelor. Există reguli specifice de clasare şi arhivare în cazul diferitelor tipuri de documente. de exemplu. este etapa finală a circuitului documentelor.evidenţelor în care vor fi cuprinse documentele.

10 Astfel. urmărirea şi controlul existentului şi schimbărilor fiecăruibun economic. Ca şi procedeu contul poate reflecta şi elemente nepatrimoniale care privesc totuţi o anumită componentă a activităţii instituţiei. 54 . contul prezintă situaţia şi evoluţia de-a lungul timpului a unui singur element al patrimoniului. Existentul final. dacă bilanţul prezintă situaţia patrimoniului la un anumit moment. sursă de finanţare precum şi fazele fiecărui proces economic. Contul oferă informaţii privind existentul iniţial. rezultă în urma relaţiei matematice: Existeţe finale = existenţe iniţiale + creşteri – diminuări 10 Cistelecan Rodica.1 Necesitatea şi definirea contului Bilanţul. Practic se impune existenţa unui mijloc de a urmări situaţia fiecărui element al patrimoniului sub aspectul existenţei şi a modificării sale de-a lungul timpului. Târgu Mureş 2000 pag. Editura Universităţii Petru Maior. utilizat pentru determinarea valorii ce va fi înregistrată în bilanţ. Contul este un procedeu şi un mijloc de lucru care serveşte la înregistrarea. PROCEDEU SPECIFIC AL CONTABILITAŢII 3. creşterile sau intrările scăderile sau ieşirile şi existentul final al fiecărui element patrimonial în parte. Pe parcursul exerciţiului financiar preiau modificările (creşterile şi diminuările) elementelor patrimoniale.32 - .3 CONTUL. Ca şi metodologie de utilizare. prin preluarea existentului iniţial. Acest mijloc este contul. “Bazele Contabilităţii”. conturile încep să funcţioneze la începutul exerciţiului financiar. contul de execuţie a bugetului şi anexele nu răspund la toate nevoile de informaţii necesare conducerii şi controlului instituţiilor publice.

(de exemplu "construcţii în filiala TârguMureş". conturile analitice sunt la latitudinea instituţiei publice. în principiu.conturi deschise pentru elemente ale activului. precum şi datele privind justificarea acestora se pot găsi numai în datele prezentate în conturi.conturi deschise pentru elemente ale pasivului .33 - . reprezentând detalieri ale situaţiei din conturile sintetice.Din analiza bilanţului se pot obţine informaţii numai despre existenţele iniţiale şi existenţele finale. Din punct de vedere a sferei de cuprindere: .Conturi sintetice. Conturile sintetice se detaliază în conturi analitice în funcţie de situaţia concretă a fiecărei instituţii. "mijloace de transport".conturi deschise pentru venituri . Creşterile şi diminuările.autoturisme" "Mijloace de transportautocamioane"). conturile sintetice sunt definite prin dispoziţii legale. . care descriu o categorie unitară de elemente patrimoniale.Conturi analitice. "mijloace de transport. Există însă şi conturi analitice impuse de forurile superioare ale instituţiei.2 Tipologia conturilor Din punct de vedere al relaţiei cu patrimoniul a elementelor evidenţiate se pot identifica: . . Dacă. După funcţia contabilă: . care se referă la un anumit element particularizat dintr-o categorie de elemente patrimoniale. de exemplu "construcţii". 3.contruri deschise pentru cheltuieli .conturi deschise pentru elemente extrapatrimoniale Conturile de venituri şi cheltuieli se mai numesc şi conturi de procese economice.

.3 Structura şi conţinutul conturilor Conturile sunt definite prin: Denumirea sau titlul contului.Conturi de pasiv. reprezintă cele două părţi în care se reflectă separat creşterile şi diminuările produse de operaţiile economice asupra elementului patrimonial la care se referă contul. a doua cifră simbolizează grupa de conturi. exprimă conţinutul economic al contului. Contrile pot fi simbolizate cu două sau mai multe cifre.34 - . Părţile contului. Cifrele au o semnificaţie specifică.Conturi de activ. Simbolul numeric.conturi bifuncţionale. contul "Construcţii" simbolizează existentul de construcţii în cadrul unităţii.  regulile de funcţionare ale conturilor vor fi descrise într-un paragraf ulterior . care pot funcţiona în anumite situaţii după regulile de funcţionare aplicabile conturilor de activ. Prima cifră simbolizează clasa de conturi. reprezentând totalul operaţiilor înregistrate de-a lungul perioadei de gestiune în debitul şi creditul contului. 3. Părţile sunt denumite convenţional Debit (partea din stânga) şi Credit (partea dreaptă) Rulajul sau mişcarea contului.. sunt conturile care funcţionează după regulile aplicabile conturilor de activ . cifra a treia simbolizează contul sintetic de gradul 1 şamd. este o formă de identificare rapidă a conturilor. în alte situaţii după regulile de funcţionare aplicabile conturilor de activ. sunt conturile care funcţionează după regulile aplicabile conturilor de pasiv . De exemplu.

000 RD: 1.000 1.000 Contul 5311 “casa în lei” exprimat în forma unilaterală a contului: 1. reflectă existentul valoric la sfârşitul perioadei de gestiune.000. Contul 5311 "Casa în lei".000.000. Soldul conturilor.35 - . Debit SI: 1. plată. cuprind explicarea pe scurt a naturii operaţiei înregistrate. exprimat în forma didactică: 5311 "Casa în lei".500.000 Credit .000.000 TSD: 2. încasare.000 SFD:500.000 TSC: 1.000 RC: 1.Explicaţiile operaţiilor înregistrate.500. De exemplu. achiziţie.500.

36 - .500.000.12345 Încasare taxe studii 3 2 6 Depunere la trezorerie 5 1.500.5311 " Casa în lei" Nr Data crt 1 2 3 4 Sold Iniţial 1 01.01.000 1.000.000 2 01.123 Încasare 1.000 1.200 Ch.000.000.000 500.000 Data Ndp Explicaţi e Sume N r cr t 6 7 8 9 10 Data Credit Ndp Explic aţie Sume .000 Ndp Explicaţia Debit Sume Credit Sold 6 7 1.000 contul 5311 "Casa în lei".500.000.000 01. Ch.000 500.000 1.01.000 2.2 FV Depun 1.000 5 1.01.000.01.000 2. exprimat în forma bilaterală a contului: 5311 "Casa în lei" Debit N r cr t 1 2 3 4 Sold iniţial 1 01.000.000 Rulaje Total sume Sold final debitor 1.200 FV 123 3 1.500.000.

Regula 2. iar diminuările şi ieşirile în creditul conturilor de activ. Creşterile. Regula 1. Conturile de activ încep să funcţioneze debitare. iar diminuările şi ieşirile în debitul conturilor de pasiv. Regula Conturi de activ Debit 1 Solduri Credit Conturi de pasiv Debit Credit Solduri .000.2003 456 taxe studii 003 123 ere la trezor erie Rulaj debit Total sume debit Sold final debitor 1.000 2.000 Rulaj credit Total sume credit 1. creşterile sau diminuările precum şi soldurile finale. Creşterile.4 Reguli de funcţionare a conturilor Există o serie de reguli specifice privind modul de funcţionare a conturilor. majorările şi intrările elementelor de pasiv se înscriu în creditul conturilor de pasiv. prin preluarea în credit a existenţelor iniţiale. Conturile de pasiv încep să funcţioneze creditare.000 500. Prin intermediul acestor reguli se stabileşte în care parte a conturilor se vor înscrie sumele reprezentând soldurile iniţiale. Soldurile conturilor de activ sunt debitoare sau zero. Regula 3. Acestea sunt diferite în funcţie de natura elementelor evidenţiate în conturi.37 - .500.000 1. soldurile conturilor de pasiv sunt creditoare sau zero.500.000. majorările şi intrările elementelor de activ se înscriu în debitul conturilor de activ. prin preluarea în debit a existenţelor iniţiale.000 3.

iar conturile din clasa 8 sunt conturi care funcţionează în partidă simplă (nu au corespondenţe cu alte conturi) Fiecare clasă de conturi poate conţine maxim zece grupe de conturi. se bazează pe principiile de clasificare şi simbolizare ale sistemului zecimal. Clasele de conturi sunt: Clasa 1. Disponibilităţi băneşti. Conturi de stocuri Clasa 4. Majorări.5 Planul de conturi Sistemul de conturi care urmează a fi utilizat de instituţiile publice probabil din 2006. Acesta cuprinde 10 clase de conturi simbolizate de la 1 la 10. Conturi speciale Conturile cuprinse în clasele de la 1 la 5 sunt conturi patrimoniale . plasamente financiare pe termen scurt şi alte valori Clasa 6. Cheltuieli Clasa 7. Intrări Solduri finale 3. fiecare grupă de conturi poate conţine maxim zece conturi sintetice de gradul întîi.iniţiale 2 Creşteri. Majorări. Conturi de imobilizări Clasa 3. fiecare . Conturi de terţii (decontări) Clasa 5. Venituri şi finanţări Clasa 8. Intrări 3 Solduri finale Diminuări Ieşiri Diminuări Ieşiri iniţiale Creşteri. conturile cuprinse în clasele 6 şi 7 sunt conturile de procese economice şi execuţie bugetară. Conturi de capitaluri Clasa 2.38 - .

6 Formula contabilă 3. Editura Universităţii Petru Maior. 11 Cistelecan Rodica. Târgu Mureş 2000 pag. din care prima reprezintă clasa de conturi a doua grupa de conturi a treia cotul sintetic de gradul întîi iar a patra este cifra de identificare a cotului sintetic de gradul doi. 70 . De exemplu contul 5121 “Conturi la bănci în lei” face parte din clasa a 5-a “CONTURI LA TREZORERIE SI BANCI COMERCIALE” grupa 51 “CONTURI LA BĂNCI” contul sintetic 512 “Conturi curente la bănci în lei”. 3.1 Conţinutul şi tipologia formulelor contabile Formula contabilă este un mijloc de exprimare a modificărilor ce trebuie înscrise în conturi ca urmare a operaţiunilor economice înregistrate în documente. Astfel.cont sintetic de gradul întâi poate conţine maximum zece conturi sintetice de gradul doi. simbolul cifric al unui cont sintetic de gradul doi va conţine patru cifre. "Formula contabilă este modalitatea de reprezentare grafică în conturi pe baza principiilor dublei reprezentări şi a dublei înregistrări a patrimoniului unităţii"11 Elementele componente ale formule contabile sunt: -contul corespondent care se debitează -contul corespondent care se creditează semnul " =" între conturile corespondente.39 - . reprezentând egalitatea valorică dintre sumele înscrise în debitul sau creditul conturilor corespondente -suma cu care se modifică elementele patrimoniale în urma operaţiei înregistrate.6. “Bazele Contabilităţii”.

Există două tipuri de stornări (înregistrare de corecţie).  Formulele contabile de stornare sunt formule contabile care se întocmesc cu scopul corectării unor erori sau a anulării unor operaţii înregistrate greşit.40 - . Înscrierea unei sume "în roşu" se efectuează fie prin scrierea sumei cu culoarea roşie. presupune înregistrarea aceleaşi formule contabile cu formula anulată şi înscrierea valorii "în roşu". După numărul conturilor corespondente din care se compun formulele contabile pot fi clasificate în: . Sumele înscrise în roşu sunt valori cu semnul minus. Înscrierea sumelor are loc întotdeauna "în negru". o Stornarea în negru presupune inversarea formulei contabile ce trebuie anulată (conturile care s-au debitat anterior se creditează şi conturile creditate anterior se debitează) şi înscrierera sumei în negru. adică sumele au întotdeauna o valoare pozitivă. Sumele înscrise în conturi cu roşu se scad din valorile existente în cont. o Stornarea în roşu. Valorile înscrise în conturi "în negru" se însumează.Prin intermediul formulei contabile se exprimă într-un mod sintetizat o modificare a patrimoniului. Din punct de vedere al scopului întocmirii formulelor contabile se pot distinge: -formule contabile de înregistrare curentă -formule contabile de stornare  Formulele contabile de înregistrare curentă reprezintă formulele care se întocmesc pentru operaţiunile contabile curente sau uzuale. Această modificare afectează două sau mai multe elemente ale patrimoniului reflectate în conturi. stornare în negru şi stornarea în roşu. fie (în genere în cazul programelor de calculator) înscrierea sumei cu semnul "-" în faţă. fie înscrierea sumei în chenar.

din disponibilul instituţiei din venituri proprii.000.-formule contabile simple -formule contabile compuse -formule contabile duble O formulă contabilă care are un singur cont debitor şi un singur cont creditor se numeşte formulă contabilă simplă.000 de lei. Ambele modificări au valoarea de 10.000. un ordin de plată care are ca obiect efectuarea unei plăţi în valoare de 10.000.000 = Există situaţii în care modificările patrimoniale presupun debitarea mai multor conturi şi creditarea unuia singur sau creditarea mai multor conturi şi debitarea unui singur cont.000 = . şi modificarea datoriilor către furnizor. în situaţia în care se achită aceluiaşi furnizor 10. la capitolul aferent sursei de finanţare.000 pentru furnizarea unei aparaturi din categoria imobilizărilor prin intermediul unui singur ordin de plată.000.000. De exemplu.000 lei pentru servicii prestate de acesta şi 50.000. 560 "Disponibil din venituri proprii” 401 "Furnizori" 10.000 lei formula contabilă va putea fi scisă teoretic prin două formule contabile simple: 560 "Disponibil din fonduri proprii” 401 "Furnizori" 10. Acest tip de formulă contabilă se numeşte formulă contabilă compusă.41 - . De exemplu. în valoare de 60.000.000 lei dintr-un fond special către un furnizor generează modificarea disponibilului la trezorerie.

Practic aceste formule contabile sunt extrem de rar întâlnite.42 - .000 401 "furnizori" 404 "furnizori de imobilizări" 50. “Bazele Contabilităţii”.000 10. şi în genere nu sunt agreate de practica contabilă.404 "Furnizori de imobilizări"= 560 "Disponibil din fonduri proprii 50.2 Analiza operaţiilor economice şi întocmirea formulei contabile "Analiza contabilă constă în cercetarea distinctă a fiecărei operaţiuni economice sau financiare. Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea unor etape succesive: 12 Cistelecan Rodica. Acestea se compun din mai multe conturi care se debitează în corespondenţă cu mai multe conturi care se creditează.000 sau printr-o singură formulă contabilă compusă: % 60.000.6. 68 .000 = 560 "Disponibil din fonduri proprii” Teoretic pot exista formule contabile duble.000. pe baza documentelor justificative în scopul stabilirii conturilor care se debitează a conturilor care se creditează concomitent şi cu aceeaşi sumă şi întocmirea formulei contabile"12. Târgu Mureş 2000 pag.000. Editura Universităţii Petru Maior.000. Total Suma 1 Suma 3 % Cont 1 cont 3 = % cont 2 cont 4 Total suma 2 suma 4 3.

a. Identificarea tipului de operaţiune, pe baza documentelor şi a contextului economic al acestora (încasare, plată, consumuri, intrări, ieşiri de bunuri, etc) b. Identificarea elementelor patrimoniale care sunt implicate în operaţiune şi a naturii acestora (activ sau pasiv) c. Identificarea sensului modificării elementelor patrimoniale implicate (creştere, majorare, sau scădere, diminuare) d. Verificarea parţială prin identificarea tipului de modificare bilanţieră generată de operaţiunea analizată. e. Identificarea conturilor în care se va înscrie operaţiunea f. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor şi stabilirea părţilor conturilor în care vor fi înscrise sumele (debit sau credit) g. Întocmirea formulei contabile Pe baza formulei contabile se vor înscrie în conturi sumele cu care acestea se modifică.

- 43 -

4

OPERAŢIUNI CURENTE ALE INSTITUŢIILOR PUBLICE

4.1 Contabilitatea creditelor bugetare 4.1.1 Creditele bugetare şi ordonatorii de credite Creditele bugetare sunt:  sume nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, utilizate în interesul general al statului, sau al colectivităţii locale,  mijloace băneşti prevăzute în legea bugetara anuală ca limite maxime pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, în structura aprobată prin lege,  limite maxime de cheltuieli ce nu pot fi depăşite.  o forma de control si coordonare activă a execuţiei bugetului public Folosirea creditelor bugetare cu alta destinaţie decât cea aprobată de lege este interzisă prin lege, reprezentând infracţiune (deturnare de fonduri ). Creditele bugetare sunt puse la dispoziţia instituţiilor pe măsura realizării veniturilor de către bugetul statului şi bugetele locale,în limitele prevăzute în buget. Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care au competenţe şi responsabilităţi în ceea ce priveşte elaborarea si executarea bugetului, si a modului de gestionare a patrimoniului institutiei. Aceştia pot fi :  Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducatorii organelor centrale ale statului, preşedintii consiliilor judeţene, primarii municipiilor, oraşelor, comunelor etc. Ei repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituţiilor subordonate. Ordonatorii principali de credite pot delega, în condiţiile prevazute de lege, această autoritate altor persoane împuternicite în acest scop.

- 44 -

 Ordonatorii secundari de credite sunt coordonatorii unor instituţii publice subordonate ordonatorilor principali de credite şi finanţate de către aceştia, care au in subordine, si asigura finanţarea, altor instituţii subordonate total sau parţial.  Ordonatorii terţiari de credite, sunt conducătorii unor instituţii publice care utilizează finanţările primite numai pentru consumul propriu, neavând alte instituţii subordonate. Responsabilităţile ordonatorilor de credite sunt :  Angajarea cheltuielilor şi utilizarea creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuielile legate de activitatea instituţiilor publice, cu respectarea dispoziţiilor legale.  Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate  Realizarea veniturilor  Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare eficiente  Integritatea bunurilor si valorilor încredinţate instituţiilor  Organizarea si efectuarea contabilităţii, a raportărilor financiare privind patrimoniul, execuţia bugetară şi alte raportări solicitate de forurile tutelare  Organizarea sistemului de monitorizare (urmărire) a programelor de achiziţii publice, lucrări şi investiţii  Organizarea activităţii de control financiar preventiv si audit intern  Organizarea inventarierii instituţiei publice ( anuale şi de alte tipuri ) Contabilitatea creditelor bugetare se organizeaza in conturi extrabilantiere din clasa a 8-a de conturi, folosindu-se sistemul de contabilitate în partidă simplă

- 45 -

.4. precum şi majorările de credite bugetare aprobate. ţin evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor ( plăţilor ) aprobate prin buget. Contul 8061-Credite deschise de repartizat Cu ajutorul acestui cont. creditele bugetare aprobate. Soldul contului (debitor ) reprezintă creditele bugetare primite pentru a fi repartizate şi nerepartizate. indiferent de modul de finanţare sau subordonare. La ordonatorii secundari de credite. se înregistrează creditele repartizate de către ordonatorii principali pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine. În debitul contului 8060 se înregistrează la începutul exerciţiului bugetar. iar în creditul contului 8061. articole si alineate din cadrul fiecarui articol sau subcapitol al bugetului aprobat. În debitul contului 8061. Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ţine pe titluri.1. precum şi creditele bugetare retrase de la ordonatorii din subordine. instituţiile. În creditul contului 8060 se înregistrează diminuările de credite bugetare efectuate în cursul exerciţiului bugetar. în debit. Soldul contului reprezintă totalul creditelor bugetare aprobate la un moment dat. cu defalcarea pe trimestre. creditele repartizate precum si diminuările de credite bugetare de repartizat. ordonatorii principali de credite si ordonatorii secundari de credite finanţaţi de la bugetul de stat evidenţiaza creditele deschise cu scopul de a fi repartizate instituţiilor subordonate.46 - .2 Conturile utilizate pentru evidenţa creditelor bugetare Contul 8060 “Credite bugetare aprobate” Cu ajutorul acestui cont. ordonatorii principali de credite înregistreaza creditele deschise pentru a fii repartizate ordonatorilor secundari precum si creditele retrase de la aceştia. iar in credit se înregistreaza creditele deschise ordonatorilor subordonaţi precum si creditele retrase de la ordonatorii secundari de către ordonatorii principali.

ordonatorii de credite ţin evidenţa creditelor deschise de la buget pentru cheltuieli proprii. pentru cheltuieli proprii 2.Contul 8063 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii” Cu ajutorul acestui cont. 1. 2. iar în credit.000 din creditele deschise pentru a fi repartizate. din care 1.000. pentru un ordonator primar de credite. creditele retrase pe parcursul anului. 4.47 - . În debit se înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor Publice pentru cheltuieli proprii. Repartizarea creditelor bugetare: a.1. 25. Ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează in debit creditele primite prin repartizare de la ordonatorul superior pentru cheltuieli proprii.000 din creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii şi 9. Ordonatorul de credite retrage credite bugetare aprobate instituţiilor subordonate: a. Deschiderea de credite bugetare.500 de la institutia X b.3 Aplicaţii practice privind creditele bugetare Aplicaţii practice privind operaţiunile uzuale la nivelul unui ordonator primar de credite: 1.000 din care 95.000 lei. Retragerea de credite bugetare la ordonatorul primar de credite în valoare totală de 10. 30. 4. 5.000 urmează a fi repartizate instituţiilor subordonate şi 5.000 lei pentru instituţia subordonată Y c.000 lei.000 lei pentru instituţia subordonată Z 3.000 de la instituţia subordonată Y c. 40. creditele retrase. în valoare de 100. pentru instituţia subordonata X b. iar in credit.500 de la instituţia subordoantă Z Formule contabile: .

b 8061-Credite deschise de repartizat 30.000 4.a 8061-Credite deschise de repartizat 25.b 8061-Credite deschise de repartizat 8067 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii 95.000 2.000 3.500 .000 4.000 1.c 8061-Credite deschise de repartizat 8060 “Credite bugetare aprobate” 8067 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii 40.a 1. 8061-Credite deschise de repartizat 2.000 2.a.000 2.48 - .d 8061-Credite deschise de repartizat 1.b 8061-Credite deschise de repartizat 9.000 1.c 5.Nr op 1.000 3 10.a Debit 8060 “Credite bugetare aprobate” Credit Sume 100.b 8061-Credite deschise de repartizat 5.000 3.500 4.

000 1.000 2. elemente de pasiv (P) generând se înregistrarea valorii achiziţionate în creditul conturilor de furnizori (C). elemente de activ (A).500 5.49 - .000 4. concomitent cu creşterea datoriilor (+) faţă de furnizorii de imobilizări. 4.500 8067 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii D 5. .2.2 Operaţiuni privind imobilizările corporale Operaţiunile privind imobilizările corporale sunt abordate în mod diferit în funcţie de apartenenţa acestora la domeniul public sau la domeniul privat al statului.Evidenţa în conturi: 8060 “Credite bugetare aprobate” D 100.000 C 10.000 30. generând înregistrarea valorii imobilizărilor în debitul (D) conturilor de imobilizări.000 D C C 25. este o operaţiune care presupune creşterea (+) valorii imobilizărilor.000 C 1.1 Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului privat al statului Achiziţia unei imobilizări de la un furnizor.000 8061-Credite deschise de repartizat D 90.000 40.

Achiziţia unui autoturism pentru domeniul privat amortizabil al instituţiei în valoare de 10.000 2.000 C C 404 Autoturism A + 2133 „Mijloace de transport” D Sume 10.000 lei .000 lei Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/Cont D/C Achiziţie de imobilizări Furnizori de imobilizări P + 404 „Furnizori de imobilizări” C D Formula contabilă 2133 În conturi se va regăsi următoarea situaţie: 404 „Furnizori de imobilizări” D C 10.Formula contabilă generică pentru aceste operaţiuni este: 404 Furnizori de imobilizări = 21XX „Imobilizări corporale” Valoarea imobilizărilor Acelaşi raţionament se poate reprezenta schematic: 1.000 2133 „Mijloace de transport” D 10.50 - . Achiziţia unui utilaj pentru domeniul privat amortizabil al instituţiei în valoare de 20.

000 C .000 D/C Formula contabilă 2133 În conturi se va regăsi următoarea situaţie: 404 „Furnizori de imobilizări” D C 10.000 lei D C 2133 „Mijloace de transport” D 10.000.51 - .000 3. Achiziţia unui calculator pentru domeniul privat amortizabil al instituţiei în valoare de 5.000 2131”Echipamente tehnologice” D C 200.Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/Cont Achiziţie de imobilizări Furnizori de imobilizări P + 404 „Furnizori de imobilizări” Autoturism A + 2131 „Echipamente tehnologice” D C D C 404 Sume 20.000 20.

în urma celor trei operaţii.000 5. analizând situaţia instituţiei aşa cum se prezintă în conturi putem afla următoarele:  Instituţia deţine: mijloace de transport în valoare de 10.000 lei Înregistrarea amortizării imobilizărilor Amortizarea este o modalitate de reflectare a uzurii fizice şi morale a imobilizărilor deţinute de o instituţie.000 5.Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/Cont Achiziţie de imobilizări Furnizori de imobilizări P + 404 „Furnizori de imobilizări” Calculator A + 2131 „Echipamente tehnologice” D C 404 Sume 5. în valoare de 35.000 Astfel.000 lei.52 - . echipamente tehnologice în valoare de 25.000 20.000 D/C D Formula contabilă 2131 C În conturi se va regăsi următoarea situaţie: 404 „Furnizori de imobilizări” D C 10.000 lei. Acest procedeu se utilizează numai la imobilizările necorporale şi corporale care aparţin domeniului privat cu excepţia terenurilor.  Instituţia are următoarele datorii: la furnizorii de imobilizări. 2131 „Echipamente tehnologice” D 10.000 C .

Modelul de calcul al amortizării lineare anuale este: Ama = Amortizarea anuală Vi = Valoarea imobilizării Dr = Durata de amortizare exprimată în ani. Valoarea amortizării se poate determina conform legii prin trei metode. aparatura. Consumul va fi considerat o cheltuială privind amortizarea în timp ce pentru rezerva menţionată vom utiliza termenul de amortizare.67 lei . care presupune amortizarea uniformă a bunurilor pe parcursul duratei lor de viaţă prevăzută în cartea tehnică a acestora. metoda lineară. În mod convenţional.000 lei Aml = 4.calculul amortizării autoturismului achiziţionat la punctul 1: Ama = 10. utilajele şi celelalte imobilizări de acest gen în 5 ani.Înregistrarea amortizării presupune înregistrarea unui consum al valorii imobilizărilor concomitent cu formarea unei rezerve din aceste cheltuieli. construcţiile în 50 de ani. metoda degresivă şi metoda accelerată.33 . Modelul de calcul al amortizării lineare lunare este: Vi Ama  Dr Aml  De exemplu: Ama Vi  12 Dr *12 Aml = Amortizarea lunară .Calculul amortizării calculatorului de la punctul 3: .000/5 = 4.calculul amortizării utilajului de la punctul 2 Ama = 20.000/12 = 333.000 Aml = 2.000/12 = 166.000/5 = 2. Cel mai ades utilizată metodă este metoda lineară.53 - . imobilizările necorporale se amortizează în maximum 3 ani. mijloacele de transport.

67 C 281 Sume 416.67 C D 281 „Amortizări privind imobilizările corporale" C 416. Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale deţinute în valoare de 416.67 Amortizarea P + 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” C .000/12 = 83.54 - .67 lei.000 Aml = 1. Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/Cont Achiziţie de imobilizări Cheltuieli cu amortizarea A + 6851 „Cheltuieli operaţionale privind D/C amortizările” D D Formula contabilă 6851 În conturi se va regăsi următoarea situaţie: 6851 „Cheltuieli operaţionale privind amortizările D 416.Ama = 5.000/5 = 1.33 lei La sfârşitul fiecărei luni instituţia va înregistra amortizarea imobilizărilor utilizând formula contabilă: 6851 „Cheltuieli operaţionale privind amortizările” = 28X „Amortizări privind imobilizările” 4.

Operaţiunea de achiziţie presupune două etape şi anume: . sau operaţia prin care se înregistrază factura de achiziţie.3 Operaţiuni privind imobilizările aparţinând domeniului public al statului şi domeniului privat neamortizabil “Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. element de 13 Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice. din cele prevăzute în anexă la Legea nr.Achiziţia propriu-zisă. MFP Bucureşti. şi ieşirile adică casarea în condiţiile prevăzut de lege la sfârşitul duratei de viaţă a bunului.13 Domeniul public al statului cuprinde acele imobilizări care îndeplinesc cumulativ următoarele caracteristici: a. Elementele implicate în operaţiune sunt: furnizori de imobilizări. în ceea ce priveşte cadrul general al achiziţiilor publice şi prevederile legii bugetului în ceea ce priveşte desfăşurarea plăţilor aferente investiţiilor. Achiziţia de imobilizări aparţinând domeniului public presupune respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice.55 - . (4) din Constituţie. sau transferul la alte instituţii sau la domeniul privat. din transfer de la alte instituţii. din producţie proprie. sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege”.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia şi din orice alte bunuri care. este imprescriptibil (revendicarea în justiţie poate fi blocată de instituţia titulară a dreptului de proprietate) Operaţiunile care privesc de regulă imobilizările aparţinând domeniului public sunt intrările adică dobândirea prin achiziţie.35 alin. (Proiect). este insesizabil (nu poate fi urmărit de creditori) c. este inalienabil (sub nici o formă nu se poate ceda dreptul de proprietate) b. potrivit legii sau prin natura lor.4. 2003 .

elemente de pasiv (P) care se majorează (+) deci se creditează (C). Achiziţia unui teren pentru domeniul public al instituţiei în valoare de 20. fie al unităţilor teritorial administrative. Formula contabilă generică este: 68XX “Cheltuieli privind imobilizările” = 404 Furnizori de imobilizări Recepţia la domeniul public. 1. care se majorează (+) deci se debitează (D) şi fondul domeniului public fie al statului.000 Recepţie de imobilizări la domeniul public . element asimilat de activ (Aa) care creşte (+) deci se debitează. Elementele implicate sunt imobilizările achiziţionate. dar aceasta va fi tratată ulterior.000 lei Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/Cont Achiziţie de imobilizări la domeniul public Furnizori de imobilizări P + 404 „Furnizori de imobilizări” Cheltuieli cu imobilizările Aa + 6821 „Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile” D/C D Formula contabilă Tipul operaţiei 6821 C C 404 D Sume 20. Formula contabilă generică este: 2XXX „Cont de imobilizări” = 10X „Cont de fonduri” În mod logic după achiziţie urmează plata achiziţiei. sau operaţia prin care se înregistrează procesul verbal de recepţie a imobilizărilor întocmit de comisia de recepţie.56 - .pasiv (P) care creşte (+) deci se creditează (C) şi cheltuieli privind imobilizările. elemente de activ (A). după caz.

000 D 20. Formula contabilă generică va fi: 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc = 2XXX „Cont de imobilizări” . elemente de activ (A) care se diminuează (-) deci se creditează (C) şi fondul proprietăţii publice.000 C D C 20. este o operaţiune care se efectuează numai în situaţii excepţionale.Elemente implicate Utilaje Fondul domeniului public al statului A/P +/Cont A + 2111 „Terenuri” P + 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul D D/C D Formula contabilă 2111 În conturi se va regăsi următoarea situaţie: 404 „Furnizori de imobilizări” C 101 public al statului C Sume 20. Elementele implicate sunt imobilizările.57 - . element de pasiv (P) care se diminuează (-) deci se debitează (D).000 Ieşirea imobilizărilor aparţinând domeniului public.000 6823 “Cheltuieli cu instalaţiile tehnice …” D C 20. presupunând fie distrugerea bunului respectiv.000 C 2131 “Echipamente tehnologice” 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului D 20. fie transferul acestuia la o altă instituţie.

58 - .000 lei după trecerea duratei normate de utilizare de cinci ani. Tipul operaţiei Elemente implicate Casare de imobilizări aparţinând domeniul public Utilaje Fondul domeniului public al statului A/P +/Cont A 2112 “Amenajări de terenuri” P 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului D/C D Formula contabilă 101 C C 2112 D Sume 50.000 = 2XXX „Cont de În conturi se va regăsi următoarea situaţie (soldurile iniţiale presupun existenţa mai multor imobilizări aparţinând domeniului public din care numai o parte repreintă echipamente tehnologice): 2111 “Amenajări de terenuri” 113 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului . Casarea unei amenajări de teren aparţinând domeniului public al unei instituţii în valoare de 50. pentru unităţile teritorial administrative: 115 “Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul imobilizări” public al unităţilor administrativ teritoriale” 2.domeniul public al statului” sau.

000 200.000 . 250.59 - .250.000 1.D Si: Sf. C 1.250.000 Si: Sf.000 C 50.000 D 50.

toate aceste categorii au fost incluse. Totuşi. materialele de natura obiectelor de inventar.60 - Furnizori P - . În această categorie se includ de regulă materiile prime. sau achiziţia şi consumul acestora. Operaţiunile uzuale privind stocurile de materiale sunt aprovizionarea.4. cum ar fi materiale rezervă de stat şi de mobilizare. Unele instituţii depozitează materiale din categorii speciale. este o operaţiune care implică modificarea stocului de materiale.4 Operaţiuni privind stocurile de materiale Stocurile de materiale reprezintă bunurile achiziţionate de instituţiile publice şi depozitate în vederea utilizării lor ulterioare în cadrul instituţiei. formula generică de înregistrare a acestei operaţiuni este: 3XXX”Cont de stocuri” = Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/401 “Furnizori” 1.000 lei Achiziţie piese de schimb Piese de schimb A + . În mod normal. Instituţia achiziţionează piese de schimb în valoare de 1. având în vedere faptul că planul de conturi trebuie să acopere şi situaţiile care se întâlnesc mai rar. element de activ (A) în sensul creşterii acestuia (+) şi în consecinţă debitarea unui cont de materiale (D) şi a datoriilor către furnizori. element de pasiv (P) care se majorează (+) deci se va credita contul aferent acestora (C). ordine publica şi siguranţă naţională. Achiziţia de materiale. materialele consumabile. instituţiile publice nu au activităţi comerciale şi din acest motiv produsele finite. sau muniţie si furnituri pentru apărare naţională. mărfurile şi alte elemente care se întâlnesc frecvent la agenţii economici apar în contabilitatea instituţiilor doar ocazional.

Formula generică de înregistrare va fi: 60XX “Cheltuieli privind materialele” = 30XX “Stocuri de materiale” 2. Tipul operaţiei Elemente implicate Consum piese de schimb Piese de schimb Cheltuieli cu piese de schimb A/P +/Cont A 3024 “Piese de schimb” Aa + 6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb” D/C D Formula contabilă 6024 C C 3024 D Sume 500 Situaţia din conturi după cele două operaţii va fi următoarea: 3024 “Piese de schimb” 401 Furnizori . şi a cheltuielilor instituţiei.000 Formula contabilă 3024 Consumul de materiale este o operaţie care va modifica volumul stocurilor. Se înregistrează consumul de piese de schimb în valoare de 500 lei.Cont D/C 3024 Piese de schimb D D C 401 401 Furnizori C Sume 1. în sensul diminuării acestora (-). deci conturile care reflectă stocurile se vor debita (D). elemente de activ (A). elemente asimilate de activ (Aa) care se vor majora (+) deci conturile de cheltuieli se vor debita cu valoarea consumului (D).61 - .

62 - .1 Operaţiuni privind creanţele instituţiilor publice Creanţele reprezintă drepturile instituţiei de a cere debitorilor executarea unor obligaţii14.5. prestarea unor servicii sau livrarea unor bunuri. Înregistrarea creanţelor de natura impozitelor datorate de contribuabili.000 C 500 D C 1. fie ca efect a legii fie ca efect a plăţii unor sume de bani de către creditor în avans în vederea livrării unor bunuri sau a unor servicii de către furnizori.5 Operaţiuni de natura decontărilor cu terţii 4. element de activ (A + ) deci debitarea contului aferent (D) şi simultan constatarea unui venit al bugetului 14 Ciobanu E. Există o gamă variată de creanţe care pot apărea în urma desfăşurării activităţii instituţiilor publice. Dintre acestea vom trata în continuare doar cele mai reprezentative. Aceste obligaţii pot consta în efectuarea unor plăţi. este o operaţie care presupune apariţia unui drept de creanţă.D 1.000 6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb” D 500 C D C 4. Apariţia creanţelor este generată fie prin asumarea unor angajamente de către debitor. şi colectiv “Dicţionar român de neologisme” Editura Floarea Darurilor şi Editura RotehPro Bucureşti 2000 pag 125 .

Tipul operaţiei Elemente implicate A/P +/Cont Înregistrarea impozitului pe clădiri Creanţe ale bugetului local A + 464 Creanţe ale bugetului D/C local D D Formula contabilă 464 C 734 Venituri ale bugetelor locale Pa + 734 Impozite si taxe pe proprietate C Sume 1. elemente de activ (A) şi deci debitarea (D) unui cont de disponibilităţi băneşti. Formula contabilă generică va fi: 46X “Creanţe ale bugetelor”= 73X “Venituri fiscale” 1.000 lei. element asimilat de pasiv (Pa+) şi deci creditarea contului aferent. concomitent majorarea (+) disponibilităţilor băneşti.000 Încasarea creanţelor de natura impozitelor în contul propriu. presupune diminuare (-) creanţelor.500. elemente de activ (A) şi deci creditarea contului de creanţe aferent şi.aferent.63 - .500.000lei) prin intermediul trezoreriei Tipul operaţiei Încasarea impozitului pe clădiri prin trezorerie . O primărie înregistrează la începutul anului impozitul pe clădiri datorat de contribuabilul X în valoare de 1. Formula contabilă generică va fi: 52X “Disponibilităţi ale bugetelor” = 46X “Creanţe ale bugetelor” 2. Primăria încasează 50% din valoarea impozitului pe clădiri datorat de contribuabilul X (750.

2 Operaţiuni privind datoriile instituţiilor publice C D C C 750.000 734 Impozite si taxe pe proprietate D C 1.500.64 - .000 Se poate observa că bugetul local mai are de încasat 750.000 Sf: 750.000 După efectuarea operaţiilor (1) şi (2) în conturi se va regăsi următoarea situaţie: 464 Creanţe ale bugetului local D 1.000 lei de la contribabilul X.500.Elemente implicate A/P +/- Creanţe ale bugetului local A 464 Creanţe ale bugetului local Disponibil al bugetului local A + 5211 Disponibil al bugetului local Cont D/C D Formula contabilă 5211 C C 464 D Sume 750.000 .000 5211 Disponibil al bugetului local D 750. 4.5.

De asemenea aceste instituţii nu pot garanta. conform legii finanţelor publice. Datoriile instituţiilor publice pot fi considerate ca o fază tranzitorie în transformarea resurselor băneşti în bunurile şi serviciile necesare instituţiilor publice.Datoriile reprezintă angajamente de plată asumate de instituţiile publice în cursul desfăşurării activităţii lor în schimbul obţinerii de resurse băneşti. pot angaja credite bancare sau din emisiuni de obligaţiuni primăriile. ca efect al obligaţiilor legale ale instituţiei sau din orice alte motive. Datorii pe termen lung Se cuprind în categoria împrumuturilor pe termen lung împrumuturile bancare pe termen lung. împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni. bunuri şi servicii. a. Exceptând MFP. Un consiliu local. gira. instituţiile publice nu pot să angajeze datorii prin efectuarea de achiziţii fără a avea disponibile resursele necesare achitării acestor datorii. gaja sau angaja orice alte forme de datorii potenţiale de acest gen. consiliile locale. dar justificate legal şi economic. împrumuturile de la alte bugete pe termen lung. Atunci când există necesităţi de resurse băneşti mai mari decât disponibilităţile instituţiei. Pentru toate aceste instituţii creditele vor fi angajate numai de către MFP.65 - . Teoretic. Conform legii finanţelor publice instituţiile publice subordonate bugetului de stat şi altor bugete centrale nu au dreptul să angajeze împrumuturi. Practic există frecvent situaţii în care datoriile apar înainte de a se primi de la buget resursele necesare stingerii acestora. ele vor primi aceste resurse de la Ministerul Finanţelor Publice. poate angaja credite pe termen lung astfel încât plăţile să se încadreze în limita a 20% din valoarea veniturilor estimate a se realiza pe durata . judeţene sau alte instituţii de acest gen care beneficiază de acest drept numai în condiţiile şi în limitele legii. În categoria generală a datoriilor se includ datoriile pe termen lung şi datoriile pe termen scurt.

Angajarea unui credit bancar pe termen lung de către o unitate teritorial administrativă. dar numai cu avizul MFP (aviz care nu transformă MFP în garant al creditului). La angajarea creditului trebuie să fie specificate veniturile cu care se garantează împrumutul. este o operaţiune care presupune creşterea (+) datoriilor bugetului local faţă de bănci (P) şi deci creditarea (C) unui cont de datorii pe termen lung şi. element de pasiv (P) şi deci creditarea contului de dobânzi datorate (C) concomitent cu majorarea (+) cheltuielilor. concomitent. Formula contabilă generică va fi: 512X „Disponibil la bancă” şi mediu” Înregistrarea dobânzii datorate de unităţile teritorial administrative pentru creditele bancare. element de pasiv şi deci debitarea contului de dobânzi în corespondenţă cu diminuarea disponibilităţilor băneşti ale instituţiei. este o operaţie care presupune majorarea (+) dobânzii datorate băncii. şi deci creditarea contului de disponibilităţi. elemente asimilate de activ (Aa) şi deci debitarea (D) contului de cheltuieli cu dobânzile. element de activ. majorarea (+) disponibilităţilor la bancă ale consiliului local (A) şi deci debitarea (D) contului de disponibil la bănci. Formula contabilă va fi: 168X “Dobanzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” . Rambursarea creditului şi plata dobânzilor se poate realiza numai din veniturile prevăzute la angajarea creditului. Formula contabilă generică va fi: 168X “Dobanzi aferente împrumuturilor” dobânzile” şi datoriilor asimilate Plata dobânzii datorate este o operaţie care presupune diminuarea dobânzii datorate.împrumutului.66 - = 162X “Împrumuturi bancare pe termen lung = 666 “Cheltuieli privind =520 “Disponibil al bugetului local la trezoreria statului” .

67 - . şi deci debitarea contului de împrumuturi. element de activ şi deci creditarea contului de disponibil.Plata ratelor scadente din creditul pe termen lung. Datoriile faţă de furnizori. Datorii pe termen scurt Se includ în categoria datoriilor pe termen scurt datoriile faţă de angajaţi. reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de instituţii. element de pasiv care se majorează deci se creditează. Formula contabilă generică va fi: 162X “Împrumuturi pe termen lung şi mediu” = 520 “Disponibil al bugetului local la trezoreria statului” b. elemente asimilate de activ. în corespondenţă cu contul de cheltuieli aferent. Efectuarea achiziţiilor se tratează diferit în funcţie de natura şi valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate şi a prevederilor legale specifice achiziţiilor publice. impozitele şi taxele datorate la alte bugete. De regulă documentul în baza cărora se înregisrează aceste datorii îl reprezintă factura emisă de furnizor. Formula contabilă generică va fi: 6XXX „Cheltuieli” = 401 „Furnizori” . în corespondenţă cu diminuarea dispoinbilulului instituţiei la trezorerie. este o operaţiune care generează diminuarea valorii împrumuturilor bancare. Înregistrarea unei facturi de consum (sau o achiziţie de servicii). element de pasiv. este o operaţiune care presupune înregistrarea unei datorii faţă de furnizaori. care se majorează deci se debitează. datoriile faţă de furnizori. Aceaste datorii se regăsesc în contabilitate între momentul constatării lor şi momentul stingerii datoriilor prin efectuarea de plăţi sau prin alte mijloace. etc.

De exemplu. conform legii. contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate. Aceste datorii sunt stinse prin plata salariilor.68 - = 421 Personal-salarii = % . toate instituţiile publice datorează fondului asigurărilor de stat. Salariile se determină lunar şi se înregistrează în contabilitate pe baza statelor de plată. şi deci debitarea acestora. Înregistrarea fondului de salarii. apărând în contabilitate numai în intervalul de timp dintre momentul determinării lor şi momentul scadenţei lor. Formula contabilă de înregistrare va fi: 421 Personal-salarii datorate . este o operaţiune care presupune majorarea valorii salariilor datorate. elemente de pasiv. Impozitele şi contribuţiile reţinute din salarii sunt contribuţia la asigurările sociale. pensiile. Formula contabilă generică va fi: 641 Cheltuieli cu salariile personalului datorate Impozitele şi taxele datorate la alte bugete.Datoriile faţă de angajaţi sunt salariile. bursele şi celelalte drepturi de această natură fiind generate de desfăşurarea activităţii normale a instituţiilor. Contribuţia la Asigurările Sociale. contribuţia la fondul de şomaj şi impozitul pe salarii. Înregistrarea impozitelor reţinute din salarii. Întrucât acestea sunt reţinte de la salariaţi ele nu reprezintă o cheltuială pentru instituţie. aferentă salariilor personalului. şi deci creditarea acestora în corespondenţă cu majorarea cheltuielilor cu salariile. reprezintă impozitele pe care instituţia trebuie să le plătească altor instituţii conform legii. element asimilat de activ. este o operaţiune care presupune reducerea datoriilor faţă de angajaţi (element de pasiv care se diminuează deci se debitează) în corespondenţă cu majorarea datoriilor faţă de alte bugete (elemente de pasiv care se majorează deci se creditează).

4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj 444 Impozitul pe venit de natură salarială Înregistrarea cheltuielior patronale aferente salariilor. care se majorează şi deci se debitează) în corespondenţă cu majorarea datoriilor la alte bugete (elemente de pasiv care se majorează şi deci se creditează). Înregistrările contabile vor fi:  Înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale (CAS): 6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452 Contribuţia unităţii la asigurările pentru şomaj 6453 Contribuţia angajatorului = pentru asigurările sociale de sănătate  Înregistrarea altor contribuţii posibile 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială Plata datoriilor aferente salariilor.69 - = 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4371 Contribuţia unităţii la  Înregistrarea contribuţiei la fondul de şomaj (CFS): = bugetul asigurărilor pentru şomaj 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate  Înregistrarea contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate: = 4381 Alte datorii sociale . este o operaţiune care presupune majorarea cheltuielilor instituţiei (elemente asimilate de activ. este o operaţiune care presupune diminuarea disponibilităţilor băneşti (elemente de activ care diminuându-se se vor .

Încasările reprezintă operaţiunile prin care se majorează disponibilităţile băneşti ale instituţiilor în urma primirii unor sume de bani reprezentând impozite.credita) şi diminuarea datoriilor instituţiei (elemente de pasiv care micşorându-se se vor debita) % 421 Personal-salarii datorate 4311 Contribuţia unităţii la asigurari sociale 4312 Contribuţia individuala de asigurari sociale 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 4371 Contribuţia unităţii la asigurările pentru şomaj 4372 Contribuţia individuala de asigurari pentru şomaj 4381 Alte datorii sociale 444 Impozitul pe venit de natură salarială = 52X „Cont de disponibilităţi” 4. taxe. şi anume încasările. plăţile şi transferurile. Formula contabilă generică a încasărilor va fi: 5XXX „Cont de disponibilităţi băneşti” = 4XXX„ Cont de creanţe” Plăţile din disponibilităţi reprezintă operaţiuni prin care se diminuează disponibilităţile băneşti (elemente de activ care se diminuează deci se creditează) . Aceste operaţii presupun majorarea disponibilităţilor (elemente de activ care se majorează deci se debitează) în corespondeţă cu diminuarea creanţelor (elemente de activ care se diminuează deci se creditează). şi alte categorii de creanţe.6 Operaţiuni privind disponibilităţile băneşti şi finanţările Există trei categorii de operaţiuni semnificative privind disponibilităţile băneşti şi finanţările.70 - .

Inventarierea presupune o serie de activităţi care pot fi separate în trei etape distincte a. dar şi ori de câte ori conducerea instituţiei consideră necesară verificarea stării reale a patrimoniului. se efectuează inventarierea înainte de predarea gestiunii. Formula contabilă generică va fi: 4XXX „Cont de datorii” = 5XXX „Cont de disponibilităţi” Un aspect specific instituţiilor publice îl constituie plăţile din finanţare. De exemplu.prin achitarea unor datorii ale instituţiilor (elemente de pasiv care se diminuează deci se creditează). înainte de închiderea anului financiar-contabil. se impun o serie de proceduri care formează activitatea numită generic inventariere.X “Finanţări” . în acest mod se efectuează plăţi direct din conturile de disponibil ale bugetelor de către instituţiile subordonate din punct de vedere financiar acestora.7 Inventarierea Realitatea scriptică rezultată din înregistrarea documentelor justificative în contabilitate se impune a fi periodic comparată cu realitatea faptică. a elementelor patrimoniale. În genere se impune inventarierea ori de câte ori se transmite gestiunea unor elemente patrimoniale de la o persoană la alta. concrete.71 - 77X. Formula contabilă generică va fi: 4XXX „Cont de datorii” = 4. Inventarierea în genere se efectuează cel puţin anual. Pentru verificarea situaţiei reale. dacă în cadrul unei unităţi militare se schimbă gestionarul unui depozit de echipamente. Practic. Plăţile din finanţare reprezintă operaţiuni care majorează valoarea finanţării primite (element asimilat de pasiv care se majorează deci se creditează) în corespondenţă cu diminuarea datoriilor instituţiilor (element de pasiv care se diminuează deci se debitează). Pregătirea inventarierii .

Pregătirea inventarierii . . a bunurilor existente în gestiune -înscrierea în listele de inventariere a valorilor constatate -Listele se semnează filă cu filă de către comisie şi de către gestionari Există câteva reguli care se impun. Efectuarea inventarierii c.se ridică o declaraţie scrisă de la gestionar privind bunurile aflate în gestiune care nu aparţin instituţiei (proprietatea altor instituţii sau persoane). măsurare. b.72 - . şi dacă există alte informaţii care ar trebui aduse la cunoştinţa comisiei de inventariere. care cuprind lista tuturor bunurilor ce urmează a fi inventariate.se verifică starea echipamentelor de măsură şi control utilizate. unde este cazul . cantitatea scriptică şi valoarea acestora (trebuie să fie efectuate toate înregistrările contabile la zi). Stabilirea rezultatelor şi regularizarea lor a.numirea comisiei de inventariere.b. şi anume.stabilirea obiectivelor şi a caracterului inventarierii de către conducerea instituţiei. cântărire. Efectuarea inventarierii -verificarea la faţa locului prin numărare. dacă există modificări recente datorate unor operaţiuni neraportate. dacă au fost avizate metrologic. valori materiale nerecepţionate. .pregătirea listelor de inventariere. . să poată fi uşor identificate şi numărate.se sortează şi se etichetează. se vor verifica prin deschiderea ambalajelor. toate bunurile ce urmează a fi inventariate. de către personal. astefel încât acestea să fie accesibile. . dacă este cazul. în cazul în care există cantităţi mari de bunuri de acelaşi tip ambalate. .

Practic. probabil se vor găsi 300 kg mere cat I. fie înregistrarea unor consumuri suplimentare nejustificate. Acestea se înregistrează ca atare în contabilitate conform reglementărilor în vigoare. sau mere stricate. şi dacă în cutii se găsesc numărul de bucăţi prevăzute în documentaţie. care afectează situaţia unor elemente ale patrimoniului şi care nu pot fi regăsite în documente. chimice sau de altă natură.prin sondaj. Există două tipuri diferite de rezultate. inventarierea presupune stabilirea convenţională a cantităţii de materiale existente.000 kg de mere categoria I.fenomene naturale. De exemplu dacă înr-un bax se găsesc numărul de cutii de produse prevăzut. dacă se stochează o cantitate de 1. plusuri şi minusuri. după mai multe luni în care depozitul a fost sigilat. În unele cazuri.000 kg de mere categoria I. spaţiile inventariate se sigilează şi se închid cu cel puţin două chei. la încheierea activităţii. Dintre acestea putem identifica: . din sortimentele prevăzute. Stabilirea rezultatelor şi regularizarea lor După efectuarea inventarierii activitatea se reia în cadrul instituţiei. reprezentând fie intrări pentru care nu există documente de provenienţă. iar diferenţa va reprezenta pierderi de greutate datorate deshidratării. sau integral dacă se constată nereguli. fie rezultatul unor procese fizice. . Pierderile datorate fenomenelor naturale se numesc perisaje. Rezultatele inventarierii se stabilesc de către comisia de inventariere şi se prezintă spre aprobare conducerii instituţiei. în ce măsură acestea corespund specificaţiilor. Dacă inventarierea se desfăşoară pe mai mult de o zi. în cazul unui depozit de mere. 200 kg mere cat II şi 300 kg borhot. c. Plusurile la inventar reprezintă un surplus de bunuri neevidenţiat în documente. Minusurile la inventar se pot datora unei serii de fenomene. una aflată la comisie şi una la gestionar. De exemplu. în depozit ar trebui să existe scriptic 1.73 - .

Perisajele sunt considerate consumuri. după felul conturilor pentru care se întocmesc16 se pot identifica: -Balanţe de verificare a conturilor sintetice 15 16 OMFP 1917/2005. dacă valorile finale ale conturilor au fost corect stabilite. etc. pag 350 . Intră în această categorie lipsurile datorate sustragerilor sau furturilor. cu ajutorul căreia se controlează. Best Publishing 2006. .lipsuri şi deteriorări de bunuri şi valori datorate intervenţiei umane. dacă sumele au fost corect înregistrate în conturi.”15 Balanţa de verificare este unul din procedeele specifice contabilităţii. În această situaţie se impută persoanelor responsabile valorile din această categorie şi se iau măsurile administrative şi/sau judiciare care se impun.şi valoarea pierderilor din perisaje în genere nu se impută personalului. modul în care înregistrările contabile au respectat principiul dublei înregistrări. Bucureşti. 2001. Există mai multe tipuri de balanţe de verificare astfel. şi se sintetizează valorile din conturi în vederea întocmirii bilanţului. delapidări. editura Naţional. adică neînregistrarea sau înregistrarea greşită a unor documente în contabilitate.8 Balanţa de verificare „Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică.erori de înregistrare. "Bazele Contabilităţii". Concret balanţa de verificare este un tabel enumerativ care sintetizează valorile din toate conturile utilizate de instituţie. se efectuează corecturile necesare. . Ristea Mihai. pag 19 Oprea Călin. în diferite momente ale activităţii.74 - . şi se înregistrează ca atare. distrugeri voluntare sau involuntare. 4. precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situatiile financiare.

000. şi două pentru soldurile debitoare şi creditoare. care pot fi balanţe de sume sau de solduri.000 Credit 4 Sold final Debit 5 2. una pentru sumele sau soldurile debitoare.000 1.000 1. Balanţă de verificare exemplificativă cu o serie de egalităţi: Cont Denumire debit 1 Xxxx Yyyy 2 Cont generic de activ Cont generic de pasiv TOTAL 1.000. alta pentru sumele sau soldurile creditoare. cuprinde patru coloane două pentru sumele debitoare şi creditoare. cuprinde două coloane.75 - .000.-Balanţe de verificare a conturilor analitice După numărul egalităţilor pe care le cuprind se pot identifica: -Balanţe de verificare cu o serie de egalităţi.000 3 1.000. Balanţă de verificare exemplificativă cu două serii de egalităţi Cont denumire Total sume Debit 1 Xxx x 2 Cont generic de activ 3 1.Balanţe de verificare cu două serii de egalităţi.000. totalul sumelor sau soldurilor debitoare trebuind să fie egal cu totalul sumelor sau soldurilor creditoare.000 Credit 6 .000 Solduri finale credit 4 .000.

se prezintă sub formă tabelară.000. între totalul rulajelor debitoare şi creditoare şi între totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare. permit verificarea tuturor egalităţilor. între totalurile soldurilor iniţiale debitoare şi creditoare. cuprind soldurile iniţiale.000 2. precum şi calculul unor indicatori sau a unor corelaţii.000 -Balanţe de verificare cu trei serii de egalităţi.000 1.000 500 3 1.000 1. şi în genere reduce enorm timpul necesar realizării şi utilizării acestora. cu opt coloane. întrucât prezintă în cel mai sintetic mod valorile din conturi.000 Rulaje Debit 6 1. Balanţă de verificare exemplificativă cu trei serii de egalităţi Cont Denumire Sold iniţial Debit 1 Xxxx 2 Cont generic de activ Yyyy Cont generic de pasiv Total 1.000. .000.500 500 500 1.500 1.000. rulajele.000 1.Yyy y Cont generic de pasiv TOTAL 1. întocmirea balanţelor de verificare este în general asistată de calculator. Permite verificarea a trei serii de egalităţi. ceea ce simplifică enorm realizarea acestora.000.000 4 Credit 5 1. Acest tip de balanţe sunt cel mai adesea utilizate.000.000 1. reprezintă o balanţă care cuprinde soldurile iniţiale debitoare şi creditoare.76 - . totalul sumelor şi soldurile finale debitoare şi creditoare. rulajele debitoare şi creditoare şi soldurile debitoare şi creditoare.500 2.000 2. scade riscul erorilor.000 2. În prezent.500 Credit Sold final Debit 7 500 Credit 8 -Balanţe de verificare cu patru serii de egalităţi.000 2.

Balanţă de verificare exemplificativă cu patru serii de egalităţi Cont denumire Solduri iniţiale Debit 1 Xxx x Yyy y 2 Cont generic de activ Cont generic de pasiv Total 1. Credit 8 1.0 00 2. definire.77 - .000. dar într-o formă diferită. care cunosc semnificaţia conturilor şi a sumelor înregistrate în acestea.0 00 2.În cazul persoanelor avizate.000.0 00 2.000.0 00 1. Termenul “bilanţ” provine cuvântul latin “bilanx”.500.500.000 Credit 4 Rulaje Debit 5 1.500. balanţele de verificare reprezintă o sursă de informaţii sintetice extrem de utilă în administrarea instituţiei.0 00 500.0 00 1.1 Bilanţul.000 500.0 00 3.0 00 1.000.500. adecvată modului lor de finanţare.0 00 3.000 500. Bilanţul este un procedeu al contabilităţii utilizat şi de către societăţile comerciale. Într-o definire generică “bilanţul cuprinde în expresie valorică.000.500 Total sume Debit 7 2. totalitatea mijloacelor economice aflate la dispoziţia unităţii.500.500.9. surselor de provenienţă a .9 Bilanţul contabil al instituţiilor publice 4. conţinut Conţinutul patrimoniului instituţiilor publice se reflectă cu ajutorul bilanţului.000.0 00 1.000 Credit 6 1. Definirea bilanţului poate fi diferită în funcţie de obiectivele analizei acestuia.500 Solduri finale Debit 9 500.000 Credit 10 4.0 00 1.000 3 1. noţiune.

78 - . cu ajutorul căruia se prezintă într-o formă valorică. care reflectă modul de utilizare a resurselor economice şi pasivul care reflectă sursele de provenienţă a mijloacelor economice. mobilier. mijloace de transport. consumării şi reproducţiei capitalului (…)”17 Într-o definire financiară “bilanţul este un procedeu prin care se realizează generalizarea şi sintetizarea datelor din contabilitate privind structura mijloacelor economice şi a surselor de provenienţă a acestora”18. aparatura birotica si alte active corporale Terenuri si cladiri Alte active nefinanciare Active financiare 17 18 19 Cistelecan Rodica. bilanţul se compune din două părţi. Într-o definire administrativă “bilanţul reprezintă situaţia mărimii şi structurii patrimoniului la un moment dat”19. animale. 33 ibdem ibdem . Din punct de vedere aplicativ sau tehnic.acestora precum şi rezultatul obţinut ca urmare a investirii. Sub aspectul conţinutului. sintetică şi standarizată situaţia patrimoniului instituţiei preluată din evidenţa contabilă la un moment dat. “Bazele Contabilităţii”. bilanţul instituţiei este un formular elaborat de Ministerul de Finanţe. Târgu Mureş 2000 pag. plantatii. activul. Editura Universităţii Petru Maior. care cuprinde următoarele elemente: A. Sub aspect formal bilanţul instituţiilor publice se realizează sub formă de listă. ACTIVE Active necurente Active fixe necorporale Instalatii tehnice.

Capitaluri proprii Rezerve si fonduri . DATORII Datorii necurente Datorii (peste un an) Imprumuturi pe termen lung Provizioane Total datorii necurente Datorii curente Datorii (sub un an) Imprumuturi pe termen scurt Imprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent Venituri in avans Provizioane Total datorii curente Total datorii Active nete/Capitaluri proprii = Total active – Total datorii C.79 - .Creante (peste un an) Total active necurente Active curente Stocuri Creante (sub un an) Investitii pe termen scurt Conturi la trezorerie si banci Cheltuieli in avans Total active curente Total active B.

9. surplusurile de resurse. În această situaţie se prezintă comparativ situaţia încasărilor planificate cu cele realizate şi situaţia plăţilor efectuate comparativ cu cele planificate. resursele neconsumate. rectificările de buget. În cazul activităţii instituţiilor publice. .80 - . Acest cont permite efectuarea acestei operaţiuni. precum şi situaţia creditelor bugetare primite comparată cu creditele bugetare consumate.2 Contul de execuţie bugetară Contul de execuţie bugetară reprezintă o situaţie sintetizată a încasărilor şi plăţilor instituţiei publice pentru perioada studiată. Din acest punct de vedere. Această situaţie este necesară pe parcursul anului pentru a se efectua.Rezultatul patrimonial Rezultatul reportat 4. rezultate sunt returnate la bugetul central pentru a fi redistribuite. Acesta cuprinde: Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala. dacă este cazul.Plăţi din activitatea curenta Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii. Contul de execuţie bugetară este modul prin care ordonatorii de credite se justifică în ceea ce priveşte alocarea bugetului. iar la sfârşitul anului pentru a se fundamenta bugetul aferent anului următor.Încasări din activitatea curenta . plăţile se pot efectua numai dacă destinaţia plăţii corespunde cu destinaţia sumelor deţinute conform bugetului. sau excedentele. Instituţiile publice trebuie să respecte modul de alocare a resurselor prevăzut în buget. .Încasări rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe .

alocatii bugetare cu destinatie speciala .  Cheltuieli financiare  Venituri extraordinare  Cheltuieli extraordinare Indicatorii care se urmăresc sunt: Rezultat operaţional= Venituri operationale . ori alte surse financiare .finantari.Plăţi rezultate din imprumuturi primite si rambursate.10 Structura Contului de rezultat patrimonial  Venituri operationale . ori alte surse financiare 4.subventii.Cheltuieli financiare . subventii.Cheltuieli operationale Rezultat financiar = Venituri financiare . amortizari si provizioane . lucrarile si serviciile executate de terti .alte venituri operationale  Cheltuieli operationale .venituri din impozite si taxe.Plăţi rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare.cheltuieli de capital.cheltuieli privind stocurile.cheltuieli cu salariile si contributiile aferente .Încasări rezultate din imprumuturi primite si rambursate.81 - . transferuri. .venituri din activitati economice ..alte cheltuieli operationale  Venituri financiare. transferuri . contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor .

Cheltuieli extraordinare extraordinara Rezultatul = patrimonial Rezultat din activitatea +/ .Rezultat din activitatea curenta = Rezultat operaţional +/.Rezultat din activitatea curenta extraordinara .Rezultat financiar Rezultat din activitatea = Venituri extraordinare.82 - .

Bucureşti 2000 CIOBANU E. “Bazele Contabilităţii”. şi colectiv “Bazele contabilităţii agenţilor economici din România” ... Bucureşti 2000 CERNE S.C."Contabilitatea instituţiilor din administraţia publică locală" editura Economică. şi colectiv “Dicţionar român de neologisme” Editura Floarea Darurilor şi Editura RotehPro Bucureşti 2000 pag 125 CISTELECAN R. Bucureşti 2002 IONESCU L. 2001 MATIŞ D. (Proiect).. Bucureşti. Best Publishing 2006 OPREA C. Editura Universităţii Petru Maior.83 - . "Contabilitateainstituţiilor publice comentată şi actualizată" Vol I. CONSTANTINESCU M. "Bazele contabilităţii" editura Polirom Iaşi 2001 . MFP Bucureşti. Intelcredo 1996 NEAG R.. Cluj-Napoca 2001 TUŢĂ F. RISTEA M. 2001 SABĂU POP I.. CHILĂRESCU D.C. Editura Adevărul.BIBLIOGRAFIE BOTEA M. "Contabilitate de gestiune în industrie" Editura Intelcredo Deva 1997 GRECEANU-COCOŞ V. "Contabilitatea instituţiilor publice" Editura ASE. Târgu Mureş 2000 DUMBRAVĂ P. “Drept civil-drepturi reale” editura Accent. "Contabilitatea instituţiilor publice" Editura Universităţii Petru Maior. DASCĂLU. Târgu-Mureş 2001 Norme privind organizarea si conducerea contabilităţii patrimoniului la institutiile publice. Ed. "ghid financiar contabil pentru instituţiile de învăţământ superior" editura Paiedeia. ŞERBĂNOIU C. POP A. "Bazele Contabilităţii". PIŢURCĂ F. editura Naţional. 2003 OMFP 1917/2005.

aparaturii birotice. local. echipamentelor de protecţie a valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale 1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului 106* Diferenţe din reevaluare si diferenţe de curs aferente dobânzilor încasate (Sapard) 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 117.PLANUL DE CONTURI GENERAL PENTRU INSTITUTII PUBLICE 1 CONTURI DE CAPITALURI 10 CAPITAL. REZERVE. mijloacelor de transport. şomaj) . FONDURI 100 Fondul activelor fixe necorporale 101 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului 102 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului 103 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrative teritoriale 104 Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrative teritoriale 105 Rezerve din reevaluare 1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor si amenajărilor la terenuri 1052 Rezerve din reevaluarea construcţiilor 1053 Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice.01 Rezultatul reportat – instituţii publice finanţate integral din buget (de stat. asigurări. animalelor si plantaţiilor 1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului. sănătate.84 - .

117.bugetul de stat 121.instituţii publice finanţate integral din buget (de stat.bugetul fondurilor externe nerambursabile 121.02 Rezultatul reportat – bugetul local 117.bugetul fondurilor externe nerambursabile 117.bugetul asigurărilor sociale de stat 121.85 - .bugetul local 121.05 Rezultatul reportat – bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 117.instituţii publice si activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii 13 FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA 131 Fondul de rulment 132 Fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat .bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 121.02 Rezultatul patrimonial . asigurări sociale.bugetul asigurărilor pentru şomaj 121. şomaj.01 Rezultatul patrimonial .09 Rezultatul patrimonial .10 Rezultatul reportat – instituţii publice si activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii 12 REZULTATUL PATRIMONIAL 121 Rezultatul patrimonial 121.03 Rezultatul patrimonial .04 Rezultatul patrimonial .10 Rezultatul patrimonial .04 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor pentru şomaj 117. sănătate) 121.08 Rezultatul reportat .03 Rezultatul reportat – bugetul asigurărilor sociale de stat 117.08 Rezultatul patrimonial . local.05 Rezultatul patrimonial .09 Rezultatul reportat – bugetul de stat 117.

150/2002 134 Fondul de amortizare aferent activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local 135 Fondul de risc 136 Fondul depozitelor speciale constituite pentru construcţii de locuinţe 137 Taxe speciale 139 Alte fonduri 1391 Fond de dezvoltare a spitalului 15 PROVIZIOANE 151 Provizioane 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1518 Alte provizioane 16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE–pe termen mediu si lung 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 1611 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare in exerciţiul curent 1612 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni cu termen de răscumpărare in exerciţiile viitoare 162 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 1621 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare in exerciţiul curent 1622 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei .133 Fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.86 - .

publice locale cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare 163 Împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 1631 Împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare in exerciţiul curent 1632 Împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare 164 Împrumuturi interne si externe contractate de stat 1641 Împrumuturi interne si externe contractate de stat cu termen de rambursare in exerciţiul curent 1642 Împrumuturi interne si externe contractate de stat cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare 165 Împrumuturi interne si externe garantate de stat 1651 Împrumuturi interne si externe garantate de stat cu termen de rambursare in exerciţiul curent 1652 Împrumuturi interne si externe garantate de stat cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare 166 Sume primite pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat din contul curent general al trezoreriei statului 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate 1671 Alte împrumuturi si datorii asimilate cu termen de rambursare in exerciţiul curent 1672 Alte împrumuturi si datorii asimilate cu termen de rambursare in exerciţiile viitoare 168 Dobânzi aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni .87 - .

control si reglare . mărci comerciale. drepturi si active similare 206 Înregistrări ale evenimentelor cultural sportive 208 Alte active fixe necorporale 2081 Programe informatice 2082 Alte active fixe necorporale 21 ACTIVE FIXE CORPORALE 211 Terenuri si amenajări la terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări la terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice. mijloace de transport. animale si plantaţii 2131 Echipamente tehnologice (maşini. utilaje si instalaţii de lucru) 2132 Aparate si instalaţii de măsurare. licenţe.1682 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 1683 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 1684 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe contractate de stat 1685 Dobânzi aferente împrumuturilor interne si externe garantate de stat 1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi si datorii asimilate 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE 20 ACTIVE FIXE NECORPORALE 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni.88 - . brevete.

2133 Mijloace de transport 2134 Animale si plantaţii 214 Mobilier.89 - . aparatura birotica. echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si alte active fixe corporale 215 Alte active ale statului 23 ACTIVE FIXE IN CURS SI AVANSURI PENTRU ACTIVE FIXE 231 Active fixe corporale in curs de execuţie 232 Avansuri acordate pentru active fixe corporale 233 Active fixe necorporale in curs de execuţie 234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale 26 ACTIVE FINANCIARE (peste 1 an) 260 Titluri de participare 2601 Titluri de participare cotate 2602 Titluri de participare necotate 265 Alte titluri imobilizate 267 Creanţe imobilizate 2675 Împrumuturi acordate pe termen lung 2676 Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung 2678 Alte creanţe imobilizate 2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269 Vărsăminte de efectuat pentru active financiare 28 AMORTIZARI PRIVIND ACTIVELE FIXE 280 Amortizări privind activele fixe necorporale 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare .

brevetelor. brevetelor. drepturilor si activelor similare 2808 Amortizarea altor active fixe necorporale 281 Amortizări privind activele fixe corporale 2811 Amortizarea amenajărilor la terenuri 2812 Amortizarea construcţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor tehnice. drepturilor si activelor similare 2908 Ajustări pentru deprecierea altor active fixe necorporale 291 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor si amenajărilor la terenuri 2912 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 2913 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor tehnice. licenţelor. mijloacelor de transport. mărcilor comerciale. mărcilor comerciale. licenţelor.90 - . mijloacelor de transport. aparaturii birotice. aparaturii birotice.2805 Amortizarea concesiunilor. echipamentului de protecţie a valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale 293 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe in curs de execuţie 2931 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale in curs de execuţie . animalelor si plantaţiilor 2814 Amortizarea mobilierului. animalelor si plantaţiilor 2914 Ajustări pentru deprecierea mobilierului. echipamentelor de protecţie a valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale 29 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A ACTIVELOR FIXE 290 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe necorporale 2904 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor.

2932 Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale in curs de execuţie 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare 2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor active financiare 3 CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 Materiale pentru ambalat 3024 Piese de schimb 3025 Seminţe si materiale de plantat 3026 Furaje 3027 Hrana 3028 Alte materiale consumabile 3029 Medicamente si materiale sanitare 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 3031 Materiale de natura obiectelor de inventar in magazie 3032 Materiale de natura obiectelor de inventar in folosinţa 304 Materiale rezerva de stat si de mobilizare 3041 Materiale rezerva de stat 3042 Materiale rezerva de mobilizare 305 Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare 3051 Ambalaje rezerva de stat .91 - .

in proprietatea privata a statului 348 Diferenţe de preţ la produse 349 Bunuri confiscate sau intrate potrivit legii.92 - . potrivit legii.3052 Ambalaje rezerva de mobilizare 307 Materiale date in prelucrare in instituţie 309 Alte stocuri 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 331 Produse in curs de execuţie 332 Lucrări si servicii in curs de execuţie 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 347 Bunuri confiscate sau intrate. in proprietatea privata a unităţilor administrativ-teritoriale 35 STOCURI AFLATE LA TERTI 351 Materii si materiale aflate la terţi 3511 Materii si materiale la terţi 3512 Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la terţi 354 Produse aflate la terţi 3541 Semifabricate aflate la terţi 3545 Produse finite aflate la terţi 3546 Produse reziduale aflate la terţi 356 Animale aflate la terţi 357 Mărfuri aflate la terţi .

93 - .358 Ambalaje aflate la terţi 359 Bunuri in custodie sau in consignaţie la terţi 36 ANIMALE 361 Animale si păsări 37 MARFURI 371 Mărfuri 378 Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos comercial) 38 AMBALAJE 381 Ambalaje 39 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Ajustări pentru deprecierea producţiei in curs de execuţie 394 Ajustări pentru deprecierea produselor 3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terţi 3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi .

debitori 4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii si executări de lucrări 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE 411 Clienţi 4111 Clienţi cu termen sub 1 an 4112 Clienţi cu termen peste 1 an .94 - .3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956 Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396 Ajustări pentru deprecierea animalelor 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor 4 CONTURI DE TERTI 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de plătit 404 Furnizori de active fixe 4041 Furnizori de active fixe sub 1 an 4042 Furnizori de active fixe peste 1 an 405 Efecte de plătit pentru active fixe 408 Furnizori-facturi nesosite 409 Furnizori .

facturi de întocmit 419 Clienti .ajutoare si indemnizaţii datorate 424 Şomeri-indemnizaţii datorate 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Reţineri din salarii si din alte drepturi datorate terţilor 4271 Reţineri din salarii datorate terţilor 4272 Reţineri din pensii datorate terţilor 4273 Reţineri din alte drepturi datorate terţilor 428 Alte datorii si creanţe in legătura cu personalul 4281 Alte datorii în legătura cu personalul 4282 Alte creanţe în legătura cu personalul 429 Bursieri si doctoranzi 43 ASIGURARI ASIMILATE SOCIALE.4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 413 Efecte de primit de la clienţi 418 Clienţi .95 - .creditori 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE 421 Personal-salarii datorate 422 Pensionari-pensii datorate 4221 Pensionari civili-pensii datorate 4222 Pensionari militari-pensii datorate 423 Personal . PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI 431 Asigurări sociale 4311 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale .

taxe si vărsăminte asimilate 448 Alte datorii si creanţe cu bugetul 4481 Alte datorii fata de buget 4482 Alte creanţe privind bugetul 45 DECONTARI CU COMUNITATEA EUROPEANA PRIVIND FONDURILE NERAMBURSABILE (PHARE.96 - . BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT SI CONTURI ASIMILATE 440 Cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 441 Sume încasate pentru bugetul capitalei 442 Taxa pe valoarea adăugata 4423 Taxa pe valoarea adăugata de plata 4424 Taxa pe valoarea adăugata de recuperat 4426 Taxa pe valoarea adăugata deductibila 4427 Taxa pe valoarea adăugata colectata 4428 Taxa pe valoarea adăugata neexigibilă 444 Impozit pe venitul din salarii si din alte drepturi 446 Alte impozite.4312 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale 4313 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 4314 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate 4315 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale 437 Asigurări pentru şomaj 4371 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj 4372 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj 438 Alte datorii sociale 44 BUGETUL STATULUI.) . etc. BUGETUL LOCAL. ISPA. SAPARD.

ISPA 452* Sume datorate Agenţiilor de Implementare – PHARE. ISPA 4511* Sume de primit de la Fondul Naţional –PHARE. SAPARD.PHARE 4541* Sume de primit de la beneficiar –PHARE4542* Sume de restituit beneficiarilor – PHARE92 455* Sume de primit si de restituit bugetului (cofinanţare. SAPARD. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeana – PHARE. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeana . SAPARD. SAPARD.PHARE. ISPA454* Sume de primit si de restituit beneficiarilor*.97 - . SAPARD. ISPA 4502* Sume de restituit Comunităţii Europene – PHARE. ISPA 4512* Sume de restituit Fondului Naţional –PHARE. ISPA 456* Sume de primit de la bugetul de stat pentru cheltuieli neeligibile – PHARE. SAPARD. SAPARD.ISPA 4531* Sume de primit de la Autorităţile de Implementare – PHARE. indisponibilităţi temporare de fonduri de la Comisia Europeana . SAPARD. SAPARD. SAPARD.PHARE. ISPA 451* Sume de primit si de restituit Fondului Naţional – PHARE. ISPA4532* Sume de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE. SAPARD. ISPA 4552* Sume de restituit bugetului (cofinanţare. SAPARD. SAPARD. ISPA 4501* Sume de primit de la Comunitatea Europeana – PHARE. ISPA - . SAPARD. ISPA453* Sume de primit si de restituit Autorităţilor de Implementare – PHARE.450* Sume de primit si de restituit Comunitaţii Europene – PHARE. ISPA 4551* Sume de primit de la buget (cofinanţare.

457* Sume de recuperat de la Agenţiile de Implementare – PHARE, SAPARD, ISPA458* Sume de primit de la Agenţii/Autorităţi de Implementare (la beneficiarii finali)

46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI, DEBITORI SI CREDITORI AI BUGETELOR 461 Debitori 4611 Debitori sub 1 an 4612 Debitori peste 1 an 462 Creditori 4621 Creditori sub 1 an 4622 Creditori peste 1 an 463 Creanţe ale bugetului de stat 464 Creanţe ale bugetului local 465 Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat 466 Creanţe ale bugetelor fondurilor speciale 4664 Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj 4665 Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 467 Creditori ai bugetelor 4671 Creditori ai bugetului de stat 4672 Creditori ai bugetului local 4673 Creditori ai bugetului asigurărilor sociale de stat 4674 Creditori ai bugetului asigurărilor pentru şomaj 4675 Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 468 Împrumuturi acordate potrivit legii 4681 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul de stat
- 98 -

4682 Împrumuturi acordate potrivit legii din bugetul local 4684 Împrumuturi acordate potrivit legii din fondul de tezaur 4687 Sume acordate din fondul de rulment potrivit legii 469 Dobânzi aferente împrumuturilor acordate

47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 Cheltuieli înregistrate in avans 472 Venituri înregistrate in avans 473 Decontări din operaţii in curs de clarificare

48 DECONTARI 481 Decontări intre instituţia superioara si instituţiile subordonate 4811 Decontări privind operaţiuni financiare 4812 Decontări privind activele fixe 4813 Decontări privind stocurile 4819 Alte decontări 482 Decontări intre instituţii subordonate 483 Decontări din operaţii in participaţie

49 AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 4911 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi sub 1 an 4912 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi peste 1 an 496 Ajustări pentru deprecierea creantelor debitori 4961 Ajustări pentru deprecierea creanţelor debitori sub 1 an 4962 Ajustări pentru deprecierea creanţelor debitori peste 1 an 497 Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare
- 99 -

5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI SI BANCI COMERCIALE

50 INVESTITII PE TERMEN SCURT 505 Obligaţiuni emise si răscumpărate 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt

51 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI SI BANCI 510 Disponibil din împrumuturi din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului 511 Valori de încasat 5112 Cecuri de încasat 512 Conturi la bănci 5121 Conturi la bănci în lei 5124 Conturi la bănci în valuta 5125 Sume în curs de decontare 513 Disponibil din împrumuturi interne si externe contractate de stat 5131 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe contractate de stat 5132 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe contractate de stat 514 Disponibil din împrumuturi interne si externe garantate de stat 5141 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe garantate de stat 5142 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe garantate de stat 515 Disponibil din fonduri externe nerambursabile 5151 Disponibil in lei din fonduri externe nerambursabile 5152 Disponibil in valuta din fonduri externe nerambursabile 5153 Depozite bancare
- 100 -

516 Disponibil din împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 5161 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 5162 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 517 Disponibil din împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 5171 Disponibil in lei din împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 5172 Disponibil in valuta din împrumuturi interne si externe garantate de autorităţile administraţiei publice locale 518 Dobânzi 5186 Dobânzi de plătit 5187 Dobânzi de încasat 519 Împrumuturi pe termen scurt 5191 Împrumuturi pe termen scurt 5192 Împrumuturi pe termen scurt nerambursate la scadenta 5194 Împrumuturi primite din bugetul de stat pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii 5195 Împrumuturi primite din bugetul local pentru înfiinţarea unor instituţii si servicii publice sau activităţi finanţate integral din venituri proprii 5196 Împrumuturi interne si externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale 5197 Sume primite din fondul de rulment conform legii 5198 Împrumuturi primite din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului .101 - .

150/2002 528 Disponibil din sume încasate in cursul procedurii de executare silita 529 Disponibil din sumele colectate pentru unele bugete 5291 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul de stat 5292 Disponibil din sumele colectate pentru bugetul local 5299 Disponibil din sume colectate prin intermediul cardurilor 53 CASA SI ALTE VALORI 531 Casa .52 DISPONIBIL AL BUGETELOR 520 Disponibil al bugetului de stat 521 Disponibil al bugetului local 5211 Disponibil al bugetului local 5212 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 522 Disponibil din fondul de rulment al bugetului local 5221 Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local 5222 Depozite constituite din fondul de rulment al bugetului local 523 Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale 524 Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei 525 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 5251 Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat 5252 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 5253 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 526 Disponibil din fondul de rezerva al bugetului asigurărilor sociale de stat 527 Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.102 - .

103 - .5311 Casa în lei 5314 Casa în valuta 532 Alte valori 5321 Timbre fiscale si poştale 5322 Bilete de tratament si odihna 5323 Tichete si bilete de călătorie 5324 Bonuri valorice pentru carburanţi auto 5325 Bilete cu valoare nominala 5326 Tichete de masa 5328 Alte valori 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 Acreditive în lei 5412 Acreditive în valuta 542 Avansuri de trezorerie 55 DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA 550 Disponibil din fonduri cu destinaţie speciala 551 Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie speciala 552 Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit 553 Disponibil din taxe speciale 554 Disponibil din amortizarea activelor fixe deţinute de serviciile publice de interes local 555 Disponibil al fondului de risc 556 Disponibil din depozite speciale constituite pentru construirea de locuinţe 557 Disponibil din valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privata a statului .

558 Disponibil din cofinanţarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile 56 DISPONIBIL AL INSTITUTIILOR PUBLICE SI ACTIVITATILOR FINANTATE INTEGRAL SAU PARTIAL DIN VENITURI PROPRII 560 Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii 5601 Disponibil curent 5602 Depozite ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii 561 Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii si subvenţii 562 Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii 57 DISPONIBIL DIN VENITURILE FONDURILOR SPECIALE 571 Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 5711 Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 5712 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 5713 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 5714 Depozite din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 574 Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj 5741 Disponibil din veniturile curente ale bugetului asigurărilor pentru şomaj 5742 Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent 5743 Rezultatul execuţiei bugetare din anii precedenţi 5744 Depozite din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj 58 VIRAMENTE INTERNE .104 - .

105 - .581 Viramente interne 59 AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise si răscumpărate 6 CONTURI DE CHELTUIELI 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601 Cheltuieli cu materiile prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 Cheltuieli privind combustibilul 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind seminţele si materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6027 Cheltuieli privind hrana 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 6029 Cheltuieli privind medicamentele si materialele sanitare 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 606 Cheltuieli privind animalele si pasările 607 Cheltuieli privind mărfurile 608 Cheltuieli privind ambalajele 609 Cheltuieli cu alte stocuri 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI .

610 Cheltuieli privind energia si apa 611 Cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile 612 Cheltuieli cu chiriile 613 Cheltuieli cu primele de asigurare 614 Cheltuieli cu deplasări. taxe si vărsăminte asimilate 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile personalului 642 Cheltuieli salariale in natura 645 Cheltuieli privind asigurările sociale 6451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale 6452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj . reclama si publicitate 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 6241 Cheltuieli cu transportul de bunuri 6242 Cheltuieli cu transportul de personal 626 Cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 629 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale 63 CHELTUIELI ASIMILATE CU ALTE IMPOZITE. TAXE SI VARSAMINTE 635 Cheltuieli cu alte impozite.106 - . transferări 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 623 Cheltuieli de protocol. detaşări.

6453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 6454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale 6458 Alte cheltuieli privind asigurările si protecţia sociala 646 Cheltuieli cu indemnizaţiile de delegare. ISPA - 67 ALTE CHELTUIELI FINANTATE DIN BUGET 670 Subvenţii 671 Transferuri curente intre unităţi ale administraţiei publice 672 Transferuri de capital intre unităţi ale administraţiei publice . SAPARD.107 - . SAPARD. SAPARD. detaşare si alte drepturi salariale 647 Cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului 65 ALTE CHELTUIELI OPERATIONALE 654 Pierderi din creanţe si debitori diverşi 658 Alte cheltuieli operaţionale 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creanţe imobilizate 664 Cheltuieli din investiţii financiare cedate 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobânzile 667* Sume de transferat bugetului de stat reprezentând câştiguri din schimb valutar –PHARE. ISPA 669* Alte pierderi (cheltuieli neeligibile-costuri bancare) – PHARE. ISPA 668* Dobânzi de transferat Comunităţii Europene sau de alocat programului – PHARE.

673 Transferuri interne 674 Transferuri in străinătate 676 Asigurări sociale 677 Ajutoare sociale 679 Alte cheltuieli 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE. provizioanele si ajustările pentru depreciere 6811 Cheltuieli operaţionale privind amortizarea activelor fixe 6812 Cheltuieli operaţionale privind provizioanele 6813 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor fixe 6814 Cheltuieli operaţionale privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 682 Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile 6821 Cheltuieli cu activele fixe corporale neamortizabile 6822 Cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile 686 Cheltuieli financiare privind amortizările. provizioanele si ajustările pentru pierderea de valoare 6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor financiare 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 689 Cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare . PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE 681 Cheltuieli operaţionale privind amortizările.108 - .

6891 Cheltuieli privind rezerva de stat 6892 Cheltuieli privind rezerva de mobilizare 69 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 690 Cheltuieli cu pierderi din calamitaţi 691 Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe 7 CONTURI DE VENITURI SI FINANTARI 70 VENITURI DIN ACTIVITATI ECONOMICE 701 Venituri din vânzarea produselor finite 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrări executate si servicii prestate 705 Venituri din studii si cercetări 706 Venituri din chirii 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 708 Venituri din activităţi diverse 709 Variaţia stocurilor 71 ALTE VENITURI OPERATIONALE 714 Venituri din creanţe reactivate si debitori diverşi 719 Alte venituri operaţionale 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE ACTIVE FIXE 721 Venituri din producţia de active fixe necorporale 722 Venituri din producţia de active fixe corporale .109 - .

73 VENITURI FISCALE 730 Impozit pe venit. profit si câştiguri din capital de la persoane fizice 7311 Impozit pe venit 7312 Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 732 Alte impozite pe venit. profit si câştiguri din capital de la persoane juridice 731 Impozit pe venit. profit si câştiguri din capital de la persoane juridice 7301 Impozit pe profit 7302 Alte impozite pe venit. profit si câştiguri din capital 733 Impozit pe salarii 734 Impozite si taxe pe proprietate 735 Impozite si taxe pe bunuri si servicii 7351 Taxa pe valoarea adăugata 7352 Sume defalcate din TVA 7353 Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii 7354 Accize 7355 Taxe pe servicii specifice 7356 Taxe pe utilizarea bunurilor. profit si câştiguri din capital 7321 Alte impozite pe venit.110 - . autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi 736 Impozit pe comerţul exterior si tranzacţiile internaţionale 7361 Taxe vamale si alte taxe pe tranzacţiile internaţionale 739 Alte impozite si taxe fiscale 74 VENITURI DIN CONTRIBUTII DE ASIGURARI 745 Contribuţiile angajatorilor 7451 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale .

sponsorizări) 76 VENITURI FINANCIARE 763 Venituri din creanţe imobilizate 764 Venituri din investiţii financiare cedate 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 766 Venituri din dobânzi 767* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderilor din schimb valutar – PHARE. penalităţi si confiscări 7514 Diverse venituri 7515 Transferuri voluntare. pentru persoane cu handicap neîncadrate 7459 Alte contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori 746 Contribuţiile asiguraţilor 7461 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale 7462 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de şomaj 7463 Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate 7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale 75 VENITURI NEFISCALE 750 Venituri din proprietate 751 Venituri din vânzări de bunuri si servicii 7511 Venituri din prestări de servicii si alte activitatea 7512 Venituri din taxe administrative.7452 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de şomaj 7453 Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate 7454 Contribuţiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli profesionale 7455 Vărsăminte de la persoane juridice. eliberări permise 7513 Amenzi.111 - . ISPA . SAPARD. altele decât subvenţiile (donaţii.

TRANSFERURI. ISPA - 77 FINANTARI.SUBVENTII. SAPARD. FONDURI CU DESTINATIE SPECIALA 770 Finanţarea de la buget 7701 Finanţarea de la bugetul de stat 7702 Finanţarea de la bugetele locale 7703 Finanţarea de la bugetul asigurărilor sociale de stat 7704 Finanţarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj 7705 Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 771 Finanţarea in baza unor acte normative speciale 772 Venituri din subvenţii 7721 Subvenţii de la bugetul de stat 7722 Subvenţii de la alte bugete 773 Venituri din alocaţii bugetare cu destinaţie speciala 774 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile 7741 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile in bani 7742 Finanţarea din fonduri externe nerambursabile in natura 776 Fonduri cu destinaţie speciala 778 Venituri din cofinanţarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile 779 Venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit . ISPA 769* Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (Cheltuieli neeligibile-costuri bancare – PHARE.112 - . SAPARD.768* Alte venituri financiare – PHARE. ALOCATII BUGETARE CU DESTINATIE SPECIALA.

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERILE DE VALOARE 781 Venituri din provizioane si ajustări pentru depreciere privind activitatea operaţională 7812 Venituri din provizioane 7813 Venituri din ajustări privind deprecierea activelor fixe 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor financiare 7864 Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante 79 VENITURI EXTRAORDINARE 790 Venituri din despăgubiri din asigurări 791 Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului 8 CONTURI SPECIALE 80** CONTURI IN AFARA BILANTULUI 8030 Active fixe si obiecte de inventar primate in folosinţa 8031 Active fixe corporale luate cu chirie 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 Valori materiale primite in păstrare sau custodie 8034 Debitori scoşi din activ. urmăriţi in continuare 8036 Chirii si alte datorii asimilate 8038 Ambalaje de restituit 8039 Alte valori in afara bilanţului 8041 Publicaţii primite gratuit in vederea schimbului internaţional .113 - .

114 - .8042 Abonamente la publicaţii care se urmăresc pana la primire 8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioara 8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv 8046 Ipoteci imobiliare 8047 Valori materiale supuse sechestrului 8048 Garanţie bancara pentru oferta depusa 8049 Garanţie bancara pentru buna execuţie 8050 Disponibil din garanţia constituita pentru buna execuţie 8051 Garanţii constituite de concesionar 8052 Garanţii depuse pentru sume contestate 8053 Garanţii depuse pentru înlesniri acordate 8054 Înlesniri la plata creanţelor bugetare 8055 Cauţiuni depuse pentru contestaţie la executarea silita 8056 Garanţii legale constituite in cadrul procedurii de suspendare a executării silite prin decontare bancara 8057* Garanţie bancara pentru avansul acordat (ISPA) 8058 Creanţe fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului 8059 Garanţii acordate de autorităţile administraţiei publice locale 8060 Credite bugetare aprobate 8061 Credite deschise de repartizat 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii 8063* Fonduri de primit de la bugetul de stat 8064* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana – SAPARD 8065* Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana – PHARE 8066 Angajamente bugetare 8067 Angajamente legale 8068* Angajamente legale –SAPARD .

8069* Angajamente de plata 89 BILANT 891 Bilanţ de închidere 892 Bilanţ de deschidere .115 - .