LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE

Ingrijirile medicale de urgenta Ingrijirile medicale la domiciliu Ingrijirile paliative ASISTENTA MEDICALA DE URGENTA PRESPITALICEASCA INTEGRATA
Asistenţă medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprins de personal medical calificat, (medici şi asistenţi medicali) cu diferite grade de pregătire.(Legea MSP,nr.95/2006 ,Privind reforma in domeniul sanatatii) Asistenţă publică integrată de urgenţă - asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin Direcţia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2. ; include ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical, destinat în principal salvării şi păstrării vieţii.

Serviciulde urgenta integrat Urgenţă medicală - accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital, unde sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenţie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital local, judeţean ori regional, sau urgenţă fără pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceşti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital. Primul ajutor de bază - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de bază se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicaţiile personalului din dispeceratele de urgenţă; Primul ajutor calificat - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare şi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare 1

cu sau fără medic. încărcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare în mod automat.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE semiautomate. după caz. defibrilator semiautomat defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac într-un mod automat sau în urma apăsării unui buton de către salvator. cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta şi la stânga şi ridicării ei la o înălţime care să permită acordarea asistenţei medicale de urgenţă în mod corespunzător. targa fiind amplasată în mijloc. Ea poate fi. un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă. materiale şi medicamente de terapie intensivă. după caz. în aşteptarea solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă. asigurate de medic sau asistent medical. la comanda verbală şi/sau scrisă a defibrilatorului. aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi a autorităţilor de sănătate publică judeţene. respectiv al municipiului Bucureşti unităţile sanitare publice de importanţă strategică.transportul de urgenţă al pacienţilor care necesită monitorizare şi îngrijiri medicale pe durata transportului. alegerea energiei şocului în vederea defibrilării în mod automat. utilizând ambulanţe tip B sau C. fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie. Transportul sanitar neasistat se efectuează cu ambulanţe tip A1 sau A2. • ambulanţă tip A1 . urmând ca declanşarea şocului să se efectueze de către salvator. Echipajul ambulanţei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregătit. Ambulanţele de transport al nou-născuţilor aflaţi în stare critică fac parte din categoria ambulanţelor tip C. funcţionând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituţionalizat.ambulanţa destinată intervenţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor. iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părţile.ambulanţa destinată intervenţiei medicale de urgenţă la cel mai înalt nivel şi transportului medical asistat al pacientului critic. fiind dotată cu echipamente.transportul pacienţilor care nu se află în stare critică şi nu necesită monitorizare şi îngrijiri medicale speciale pe durata transportului. Serviciul de ambulanţă judeţean. aflate în dotarea serviciilor de ambulanţă. utilizată în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. precum şi cu alte tipuri de autovehicule decât ambulanţele tip B şi C. Transport medical asistat . având în structura lor un compartiment pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat. cu personalitate juridică. Compartimentul pentru asistenţă medicală de urgenţă funcţionează în regim de lucru continuu. Dotarea ambulanţei tip B este formată din echipamente şi materiale sanitare care includ. • ambulanţă tip C .ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient. respectiv a municipiului Bucureşti. Transport sanitar neasistat . • ambulanţă tip B . 2 . şi un compartiment pentru consultaţii medicale de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat. cu echipaje medicale de urgenţă.

cazurilor medicale de urgenţă care nu pun viaţa 3 . având în structura sa echipe integrate de reanimare. misiuni de ambulanţă aeriană . în colaborare cu medicii de familie. ce nu pot fi efectuate decât cu avionul sanitar.intervenţii primare sau secundare ce se desfăşoară utilizând aeronave special dotate. SMURD funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. Sistemul national de urgenta include pe langa serviciile de urgenta terestre si alte sisteme de interventie . • Serviciul mobil de urgenţă. Coordonarea se face de către personal special pregătit. primite prin centrul unic de apel de urgenţă sau la un număr propriu. în serviciu permanent. fără personalitate juridică. misiuni de salvare navală . specializat în acordarea primului ajutor calificat. . Misiunile de ambulanţă aeriană pot include şi cazurile critice transportate pe distanţe lungi. în serviciu permanent. • dispecerat medical de urgenţă . • dispeceratul integrat de urgenţă .transporturi sanitare. Dispeceratele medicale de urgenţă sunt coordonate de personal cu pregătire medicală superioară. pe lângă preluarea apelului la numărul de urgenţă. în care starea pacientului sau a pacienţilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriană.ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi pe targă şi/sau scaune. având un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanţă sau SMURD.structura specializată care. pot avea ca operator aerian structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. în colaborare cu spitalele judeţene. planificate în prealabil.structura specializată de preluare şi tratare a apelurilor de urgenţă cu caracter medical. regionale şi cu autorităţile publice locale.asistenţa medicală de urgenţă acordată de compartimentul de consultaţii şi transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanţă. de importanţă strategică. cu caracter medical şi nemedical. reanimare şi descarcerare (SMURD) . din aceeaşi locaţie fizică.unitatea de intervenţie publică integrată. precum şi echipe cu personal paramedical.misiuni primare sau secundare care se desfăşoară în zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcaţiuni special dotate. fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie. respectând standardele în vigoare. respectând standardele în vigoare. specializate în acordarea asistenţei medicale şi tehnice de urgenţă. asigură alarmarea şi coordonarea echipajelor de intervenţie ale tuturor serviciilor specializate de intervenţie. tip : • misiuni de salvare aeriană . în cazul serviciilor private de ambulanţă. în vederea salvării unei/unor vieţi aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute ori care se află într-un mediu ostil vieţii.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE • ambulanţă tip A2 . în vederea salvării persoanelor aflate în pericol din cauza unei accidentări sau îmbolnăviri acute • • Consultaţia de urgenţă la domiciliu .

luându-se în considerare resursele umane şi materiale de intervenţie disponibile în zona în care are loc accidentul. cel mai probabil. că numerele de apel nu sunt gratuite şi că serviciile se prestează contra cost. Asistenţa de urgenţă în cazul accidentelor colective. cu urmări deosebit de grave. care vor fi puse în aplicare la solicitarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. precum şi personalul nemedical care participă la acordarea asistenţei medicale private de urgenţă în faza prespitalicească este pregătit în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice. cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane. Personalul medical. calamităţilor şi dezastrelor va fi coordonată de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă. pe baza unui contract direct cu beneficiarul. 318 din 7 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea îngrijirilor la domiciliu. festivaluri şi manifestări sportive este solicită obligatoriu de către organizator. Autorităţile publice aprobă desfăşurarea acestor evenimente numai în cazul în care asistenţa medicală de urgenţă este asigurată în mod adecvat. Nr. Pentru situaţii de accidente colective. se vor întocmi planuri de acţiune comune şi cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu. Asistenţa medicală privată de urgenţă include şi misiuni de ambulanţă aeriană asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asigurătorii privaţi ai acestora Publicitatea şi reclama pentru asistenţa medicală privată de urgenţă cu scop comercial vor specifica întotdeauna. precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acordă aceste servicii. la domiciliul pacientului. Asistenţa medicală privată de urgenţă este asigurată de serviciile private de ambulanţă. pe baza unor contracte încheiate cu serviciile private sau publice de urgenţă prespitalicească. 4 . calamităţi sau dezastre. Ingrijirile medicale la domiciliu ORDIN MSF. Numărul victimelor pentru care este necesară declanşarea unui plan special de intervenţie diferă de la caz la caz. care contribuie la îmbunătăţirea stării de bine a acestuia. în mod clar.pentru un pacient • colectiva • de masa accident colectiv . conform normelor în vigoare. Prin îngrijire la domiciliu se înţelege orice activitate de îngrijire medicală prestată de personal specializat. care necesită declanşarea unui plan special de intervenţie utilizând forţe de intervenţie suplimentare faţă de cele aflate de gardă la momentul respectiv. cu consimţământul acestuia. din punct de vedere fizic şi psihic. respectiv al municipiului Bucureşti. sau direct de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă conform planurilor naţionale aprobate.evenimentul care implică un număr de victime.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE pacientului în pericol imediat şi care. Asistenta medicala de urgenta poate fi : • individuala. Asistenţa medicală de urgenţă la spectacole în aer liber. nu necesită transportul la o unitate sanitară.

a) concordanţa dintre obiectivele ce urmează a fi realizate de furnizorii de îngrijiri la domiciliu şi necesităţile şi priorităţile comunităţii.1 coordonator . truse medicale.etc. pe baza carora este intocmit planul de ingrijire. De exemplu structura minima a unei organizatii furnizoare de ingrijiri la domiciliu este de 7-10 persoane si anume :5 asistente medicale. Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afecţiuni acute şi/sau cronice. g) dotare care să permită realizarea obiectivelor propuse . Furnizarea serviciilor de ingrijiri la domiciliu: • în conformitate cu nivelul de pregătire profesională a furnizorilor acestor servicii. Planul de ingrijire este individualizat si cuprinde urmatoarele informatii : • Necesitatile de ingrijire si gradul de dependenta • Tipul de servicii recomandate • Obiectivele care trebuie atinse in cadrul procesului de ingrijire si termenul de realizare • Evolutia asteptata • Echipa implicata • Consemnarea evolutiei pacientului si rezultatele reevaluarii Structura echipei va fi in functie de necesitatile beneficiarului. 5 . f) existenţa spaţiilor pentru păstrarea şi accesarea documentelor medicale (bază de date. echipamente. cu precizarea nivelului de pregătire..LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE Îngrijirea la domiciliu se efectuează numai la indicaţia medicilor.mobilier corespunzător funcţionării ca dispecerat. d) existenţa fişei postului pentru fiecare persoană angajată. 2 kinetoterapeuti . produse farmaceutice . acesta echipa poate ingriji la domiciliu 60-80 persoane. arhivă). a competenţelor şi a atribuţiilor. care prezintă un anumit nivel de dependenţă şi o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară în vederea asigurării îngrijirilor ambulatorii recomandate de medici. mijloace de comunicare. prin implicarea sa in procesul de luare a deciziilor si asumarea responsabilitatilor privind viata sa personala. 1 asistent social. e) existenţa unui sediu autorizat de Autoritatea de Sănătate Publică teritorială. In urma procesului de evaluare a necesitatilor sunt completate fisele de lucru . fişe medicale. coordonatorii sunt profesionişti din domeniul medical şi / sau social şi care au experienţă în domeniul îngrijirii la domiciliu şi al lucrului în echipă. Pot fi furnizori de îngrijiri la domiciliu persoane juridice sau fizice autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru a presta aceste servicii. c) existenţa unei echipe capabile să susţină activităţile cuprinse în pachetul de servicii. formată din persoane care deţin diplomă (certificat de absolvire) şi autorizaţie de liberă practică. b) existenţa în statutul legal de înfiinţare a menţiunilor exprese privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu ca obiect de activitate. Scopul ingrijirilor la domiciliu este de a ajuta beneficiarul sa devina cat mai independent posibil . obţinute în condiţiile legii.

pe suprafaţa mucoaselor. Toaleta pacientului cu probleme medicale şi/sau imobilizat: . respiraţie. intravenos. Este stabilit clar în cadrul echipei cine are responsabilitatea dministrării medicamentelor. bandaj compresiv. modul de administrare şi orele de administrare a medicamentelor trebuie notate în fişa de lucru aflată la domiciliul beneficiarului şi care este disponibilă echipei de îngrijire. • în cadrul organizaţiei trebuie să existe proceduri clare . la 3 luni pentru cazurile acute. utilizarea colacilor de cauciuc şi a rulourilor pentru evitarea escarelor de decubit .schimbarea poziţiei.recoltarea produselor biologice (sânge. Monitorizarea parametrilor fiziologici: temperatură. puls. 5. Manevre terapeutice: . . intradermic.efectuarea de mobilizare.toaletă totală. .administrarea medicamentelor per os. fizioterapie respiratorie pentru evitarea complicaţiilor pulmonare . consilierea şi instruirea pacientului şi a familiei 2. aplicaţii medicamentoase pentru evitarea complicaţiilor vasculare la membrele inferioare Aplicarea tehnicilor de îngrijire Se face conform standardelor de lucru profesionale în domeniu.alimentarea pasivă a bolnavilor cu tulburări de deglutiţie.toaletă parţială. Evaluarea iniţială: preluarea pacientului în maximum 48 ore de la solicitare.clismă cu scop terapeutic.toaletă totală. .efectuarea de mobilizare. tapotaj. Implicarea beneficiarului în procesul de îngrijire 6 .alimentarea artificială pe sondă gastrică sau nazogastrică şi pe gastrostomă. Tehnici de ingrijire si investigatii . stabilirea planului detaliat de îngrijiri la domiciliu. scaun 4. aplicaţii medicamentoase. . tensiune arterială. intravezical pe sondă vezicală. Evaluarea de etapă. şi să fie accesibil beneficiarului • toate informaţiile privind dozele. peridural pe cateter. la 6 luni pentru cazurile cronice şi ori de câte ori este necesar dacă planul de îngrijiri la domiciliu cuprinde precizări în acest sens 3. subcutanat. urină. . scrise. 6. care să identifice riscurile care pot să apară în modalitatea de administrare a medicamentelor • este important ca locul de depozitare a medicamentelor pe perioada tratamentului să fie acelaşi. la baie. . Serviciile sunt nediscriminatorii. pe seringă automată. să nu fie schimbat pe perioada tratamentului. .clismă cu scop evacuator.spălătură vaginală. prin perfuzie endovenoasă. materii fecale).LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE LISTA îngrijirilor la domiciliu care pot fi asigurate de persoane juridice şi fizice autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei 1. diureză. intramuscular. împreună cu medicul care le-a recomandat. . la pat. cu ajutorul dispozitivelor de susţinere. .măsurarea glicemiei cu glucometrul.

prin participarea directă la activităţile incluse în planul de îngrijire. . comportament de refuz şi respingere. la domiciliul beneficiarului. 9. . Toate aceste fişe şi documente sunt disponibile personalului angajat în cadrul organizaţiei şi implicat în procesul de furnizare de servicii.îngrijirea canulei traheale. mulţumirile sau sesizările. 8. Organizaţia trebuie să păstreze toate fişele şi documentele necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de furnizare de servicii. Kinetoterapia individuală 10. Monitorizarea dializei peritoneale. atât pentru personalul angajat cât şi pentru beneficiari. . .îngrijirea stomelor şi fistulelor.îngrijirea tubului de dren. situaţiile de abuz şi cum s-a răspuns la acestea • documentele financiare în care sunt detaliate toate tranzacţiile. Tehnici de îngrijire chirurgicală: .Ingrijiri paliative Personalul angajat (inclusiv colaboratorii) sunt informaţi în scris asupra respectării Codului Muncii.acestea se discuta riscurile : 7 . furt sau minciună) • cunoaşterea şi aplicarea de metode şi tehnici de prim ajutor în caz de urgenţă. În situaţiile în care organizaţia identifică anumite riscuri.îngrijirea escarelor multiple. Asumarea riscului de către beneficiar se face în măsura capacităţii sale de decizie se specifică în planul de îngrijire 7. . fumatul sau consumul de băuturi alcoolice. Logopedia individuală 11 Examinare şi evaluare psihologica 12.suprimarea firelor.îngrijirea plăgilor simple şi suprainfectate.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE • • • Implicarea directă se face prin stabilirea împreună cu beneficiarul şi semnarea de către acesta a planului de îngrijire. Organizaţia elaborează un plan care să conţină modalitatea prin care riscurile şi tipurile de riscuri pot fi identificate în procesul de furnizare de servicii. . Fişele şi documentele din cadrul organizaţiei sunt: • fişele de evaluare ale fiecărui beneficiar • fişele de post • documentele persoanelor angajate şi ale colaboratorilor • documentele care includ reclamaţiile. Regulile în cadrul organizaţiei se referă la: • respectarea principiilor de bază în furnizarea de servicii • respectarea responsabilităţilor incluse în fişa postului • neutilizarea de practici necorespunzătoare la domiciliul beneficiarului (ton ridicat.sondajul vezical cu sondă permanentă şi cu scop evacuator.

pacientul avand 8 . 772 / 1999. se discută în cadrul şedinţelor şi se iau măsuri de prevenire.OMS . iar îngrijirea este orientată către asigurarea calităţii vieţii. Confidenţialitatea se referă la acele informaţii privind: • numele • adresa • diagnosticul • relaţiile asupra familiei beneficiarului Organizaţia trebuie să se asigure permanent de furnizarea necondiţionată a serviciilor de îngrijire din partea angajaţilor. totala acordata pacientilor a caror boala nu raspunde la tratamentul curativ. Situaţiile de abuz care pot să apară sunt comunicate coordonatorului de echipă. pentru care prognosticul este limitat. 1990 Ingrijire paliativa = ingrijire activa . Definitie . Prevenirea formelor de abuz asupra beneficiarului Formele de abuz ce pot fi identificate şi prevenite sunt: • abuzul fizic • abuzul psihologic • abuzul financiar • abuzul sexual • discriminare • neglijare. Pentru a asigura confidenţialitatea informaţiilor.Scopul acestor ingrijiri este asigurarea unei calitati cat mai bune a vieţii pentru bolnav si familia acestuia. se încearcă depăşirea situaţiilor de risc ţinând cont şi de dorinţele beneficiarului. În acest scop va răspunde reclamaţiilor şi sesizărilor ce pot să apară atât din partea beneficiarului cât şi a familiei acestuia. 1993 defineşte Medicina paliativă ca: studiul şi îngrijirea pacienţilor cu boală activă. În România .    În procesul de furnizare de servicii pot să apară modificări ale necesităţilor beneficiarului care pot determina ieşirea din evidenţă.. fără a compromite sănătatea şi securitatea acestuia. Prevenirea formelor de abuz asupra personalului Formele de abuz ce pot fi identificate sunt: • abuzul fizic • abuzul psihologic • abuzul sexual. progresivă şi avansată. Ingrijiri paliative În 1987.medicina paliativa a fost acceptată oficial ca supraspecializare medicală (Îngrijiri paliative) prin ordinul MS nr. ca o necesitate. Medicina paliativă a fost recunoscută ca specialitate în Marea Britanie.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE în echipă cu beneficiarul. Doyle et al. organizaţia dispune de bază de date accesibilă doar echipei. transferul şi / sau preluarea de către o altă organizaţie.

Inlaturarea sau reducerea durerii constituie componenta cea mai intalnita a tratamentului simptomatic. prelungirea duratei de viata a pacientilor cu boli cronice sau incurabile ca urmare a progreselor tehnologice sau succesele inregistrate in tratamentul lor. Membrii familiei beneficiază de sprijin • psiho-emoţional în timpul bolii pacientului • spiritual adecvat necesităţilor individuale • social după decesul acestuia Familia. Drepturile pacientilor) Îngrijiri paliative furnizate numai de medici de specialitate şi/sau cu competenţă/supraspecializare în îngrijiri paliative: . este veriga de legătură cu personalul medical şi asigură supravegherea şi îngrijirea la domiciliu 24 de ore din 24. Control ul durerii si al simptomelor. sociala si spirituala sunt esentiale. Scleroză multiplă (în plăci) • Malformaţii congenitale • Insuficienţe de organ • Bolnavi de vârsta a 3-a cu patologie multiplă. echipa trebuie sa aiba in vedere si sustinerea familiei. in sectia de oncologie paliativa.controlul durerii . din echipa care ofera ingrijiri paliative fac parte si psihologi. de exemplu in timpul tratamentului antineoplazic Cauzele care determina frecventa crescuta a cazurilor care necesita ingrijiri de acest tip se numara imbatranirea populatiei.care s-a adaugat compartimentului de geriatrie paliativa. Luca" din Bucuresti in 1995. Beneficiarii serviciilor de îngrijire paliativă În mod tradiţional îngrijirea paliativă se adresa bolnavilor de cancer în stadii incurabile.implică prescrierea şi conducerea medicaţiei. prin instruire adecvată din partea echipei hospice. pe lista de prioritati se numara asigurarea igienei corporale si gasirea unei pozitii antalgice. In plus fata de consilierea pacientului. Ingrijirea la domiciliu a pacientilor cu boli cronice si pentru care vindecarea nu mai este posibila este considerata in toata lumea ca o alternativa la reducerea numarului de paturi de spital ocupate si un pas inainte catre cresterea calitatii vietii . pe langa medici si asistenti medicali.consiliere pacientului .a actului medical.46/2003 . sociologi sau preoti . .. Ingrijirile paliative pot incepe si mai devreme in cursul evolutiei bolii.consilierea pacientului în vederea pregătirii pentru deces. precum si a autonomiei pacientului. . cu o capacitate de 51 de paturi.membrii echipei au pregatire adecvata in controlul 9 .Prin urmare. etc. Principiile ingrijirii paliative au fost aplicate pentru prima data in Romania in Spitalul "Sf.comunicarea diagnosticului şi a prognosticului. ( legea nr. Pe langa problemele respiratorii sau digestive. În timp îngrijirea s-a extins şi către nevoile altor categorii de bolnavi: • SIDA • Boli neurologice.LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate. asistenta psihologica.

LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE simptomelor specifice bolilor incurabile in stadii avansate si terminale si cu instruire in probleme ale comunicarii cu bolnavul incurabil. In prezent exista urmatoarele tipuri de servicii de ingrijiri paliative:  servicii de ingrijiri hospice la domiciiu  unitati hospice cu paturi (azil . filantropic)  echipe hospice mobile  centre de zi 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful