Transportul pacientului

*Transportul primar = transportul pacientului de la domiciliu (de la locul accidentului) într-o unitate spitalicească. *Transportul secundar = transportul pacientului deja asistat într-o unitate sanitară: într-o altă unitate spitalicească (transfer), între secţiile spitalului (internare, transfer, explorări), sau la domiciliu. Transportul primar Trebuie să: o Evite agravarea traumatismelor şi şocului traumatic; o Evite durerile; o Asigure ameliorarea (pe cât posibil) a funcţiilor vitale şi stării generale prin poziţie corectă de transport şi iniţierea tratamentului; o Asigure monitorizarea pacientului. Se efectuează: - cu brancarda - cu mijloace improvizate (brancarde improvizate, scaune) →pe distanţe mici (până la vehiculul de transport) →pe distanţe mai mari doar în cazul zonelor inaccesibile mijloacelor de transport motorizate (ex.: echipe Salvamont) Iniţial se asigură primele îngrijiri de urgenţă (prim ajutor de bază / calificat): o Îndepărtarea pacientului din mediul nociv; o Iniţierea resuscitării cardio-respiratorii; o Hemostază, toaletă chirurgicală primară, pansament; o Imobilizarea focarelor de fractură; o Îndepărtarea de la nivelul tegumentelor şi mucoaselor a toxicelor cu pătrundere transcutanată şi a substanţelor care provoacă arsuri chimice; o Iniţierea tratamentului medicamentos; instituirea p.e.v. Apoi pacientul este plasat pe brancardă: = 2 bare cu legătură flexibilă / rigidă, din material textil / impermeabil, material plastic (radiotransparentă) sau metal (politraumatisme, fractură de coloană vertebrală, bazin) - eventual cu posibilitatea ridicării unuia din capete - se acoperă brancarda cu cearşaf, eventual material impermeabil, iar bolnavul se acoperă cu folie de aluminiu, câmpuri sterile, pătură (după caz) Transportul brancardei se face: - pe cât posibil fără şocuri mecanice; - de către 2 sau 4 persoane ( în cazul a 4 persoane se schimbă poziţia lor la anumite intervale, pentru a preveni oboseala şi suprasolicitarea coloanei vertebrale). Pacientul va fi în continuare transportat cu un mijloc motorizat: - mijloace: ambulanţa, avionul sau elicopterul (urgenţe grad zero, zone inaccesibile autovehiculelor), nave sanitare (maritime sau fluviale); + continuarea îngrijirilor de urgenţă pe timpul transportului; + monitorizare şi notarea evoluţiei pe timpul transportului.

În prealabil se pregăteşte pacientul pentru transport: o pregătire psihică (+ se anunţă aparţinătorii şi se obţine consimţământul informat).2 Pe timpul transportului cu ambulanţa se va avea în vedere aşa-numita „patologie a transportului”: A. forţe centrifuge (în curbe) => aritmii. şocuri pe direcţie verticală (denivelări ale terenului). Maniera de conducere corespunzătoare a ambulanţei (trebuie să asigure un parcurs cât mai uniform): o Se evită accelerările / decelerările bruşte (prin folosirea frânei de motor înaintea celei de picior şi accelerare lentă). girofarul (în funcţie de starea pacientului) pentru ca trecerea în intersecţii pe roşu să se facă doar cu încetinire. o Se alege traseul cel mai descongestionat. efecte asupra focarelor de fractură / hemoragie. cu suspensii bune şi cauciucuri umflate la presiunea prescrisă. se va preveni pacientul asupra utilizării sirenei (îl agită). comă agitată. elicopter). tetanos. navă sanitară). răul de înălţime (avion. copii). nu neapărat cel mai scurt ca parcurs. nava sanitară. acoperirea pacientului în funcţie de anotimp.mijloace motorizate: ambulanţa. nu cu oprire. o Se va folosi sirena. o Se diminuează forţele centrifuge prin abordarea curbelor cu viteză redusă şi pe banda de pe convexitatea acestora. o Se menţine o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculul din faţă (pentru a evita frânarea bruscă). Transportul secundar A. În afara spitalului Se face cu: . elicopter / avion. B. o se asigură (prin cooperarea pacientului) eliminarea de materii fecale şi urină înaintea transportului. o se verifică hemostaza. intoxicaţie cu stricnină. preluarea bagajelor aflate la magazia spitalului.vagonul de dormit. Factori ce provoacă efectele negative ale transportului: o Efecte mecanice: accelerare / decelerare bruscă. o se alcătuieşte o trusă de urgenţă în funcţie de patologie. pot declanşa crize specifice la cazurile de: epilepsie. pansamentele. elicopterul / avionul sanitar. o Starea tehnică bună a ambulanţei. o Efecte termice: frigul / căldura excesive – mai ales în cazul transportului nounăscuţilor / bătrânilor. mijloacele de imobilizare (eventual vor fi refăcute). consecinţe asupra circulaţiei sangvine cerebrale. pacienţilor cu arsuri / degerături. o Ambulanţa va fi insonorizată. . o toaletare + îmbrăcare. cu brancarda bine solidarizată de caroserie. . o Răul de mişcare (ambulanţă. o Efecte sonore şi luminoase: => irită un pacient anxios (pacienţi cu psihoze / boli cardio-vasculare / astm bronşic.

căruciorul rulant. leucemii acute. anemii severe. o pacienţii cu intoxicaţii acute. comatoşi. o pacienţii cu tulburări de echilibru. continuarea tratamentului. . B. o pacienţii adinamici. asistenţa urgenţelor apărute. osteodiscite. o pacienţii cu insuficienţă cardio-respiratorie. o după transportarea pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase se va efectua dezinfecţia mijlocului de transport. o pacienţii cu afecţiuni neurologice care impietează mersul (AVC. o suporţi pentru susţinerea picioarelor. o pacienţii cu arsuri / degerături. În incinta spitalului Se transportă cu brancarda. sau ale membrelor inferioare (osteomielite. o + asistarea urgenţelor survenite pe timpul transportului. o pacienţii din sala de operaţii sau naşteri. o pacienţii cu alte afecţiuni ale coloanei vertebrale (tuberculoză. cu garnituri de cauciuc. sau cărucior port-brancardă pe care se aşează brancarda. etc. o pacienţii cu IM acut. o cu brancardă ataşată. miodistrofii. fotoliul rulant: o pacienţii somnolenţi. o pe timpul transportului cu ambulanţa este însoţit de echipajul ambulanţei + eventual asistenta care a avut în îngrijire pacientul în lipsa personalului calificat pentru efectuarea transferului. patul rulant. o pacienţii cu unele afecţiuni endocrino-metabolice decompensate. ischemie arterială acută. o pacienţi aflaţi în stare de şoc. o pacienţii cu unele afecţiuni hematologice: coagulopatii. c)pat rulant: o forma ideală: necesită mai puţine transbordări. etc.3 o pacientul pleacă cu toată documentaţia medicală (copie). o pacienţii cu traumatisme ale coloanei vertebrale. osteoartrite. pareze/paralizii. b)fotoliu rulant: o roţi cu camere pneumatice.).). o +monitorizare. epuizaţi. abdomenului. TVP). membrelor inferioare. o poziţia pacienţilor: şezând. o pe timpul transportului: se notează şi se raportează evoluţia pacientului. Mijloace de transport: a)cărucioare cu rotile: o 3 sau 4 roţi. o unele categorii de bolnavi psihici. artrite. toracelui. o pe timpul transportului: monitorizare.

dar în decubit lateral.edeme ale membrelor superioare: sindrom de traversare.arsuri ale membrelor inferioare. d)în decubit dorsal sau cu trunchiul ridicat la 45° se transportă pacienţii cu: . .pacientul comatos neintubat (PLS).fracturi ale oaselor membrelor superioare. . .„cocoş de puşcă”: pacienţii cu meningită. se admite transportul în acceaşi poziţie (cu membrele inferioare în semiflexie şi trunchiul la 45°). .şoc hipovolemic.fracturi ale coloanei vertebrale.abdomen acut chirurgical (peritonite).insuficienţa respiratorie. b)cu membrele superioare în poziţie proclivă se transportă pacienţii cu: .facilitează transportul între etaje. afecţiunile respiratorii dispneizante. h)în decubit dorsal.pleurezie (pe partea cu epanşament pleural). fracturi de bazin. .gravidele (trimestrul 3 de sarcină). . . c)cu trunchiul ridicat se transportă pacienţii cu: .EPA (= Edem pulmonar acut) (cu picioarele atârnând)./ hemopneumotorax). . solidarizat de brancarda rigidă se transportă pacienţii cu: .tromboze venoase profunde (în cazul venelor membrelor inferioare). . fracturi costale. Liftul .etc.pornirea / oprirea trebuie să se producă fără şocuri mecanice. . e)în decubit dorsal cu trunchiul la 45° şi membrele inferioare în semiflexie (=>relaxarea musculaturii abdominale) se transportă pacienţii cu: .risc de vărsătură şi aspiraţie). .traumatisme ale membrelor inferioare. . . .insuficienţa cardiacă stângă / globală.traumatisme ale viscerocraniului (+ eventual extremitatea cefalică în poziţie laterală + aspiraţia CAS).4 o necesită dimensionarea adecvată a coridoarelor şi lifturilor. .IM acut (= Infarct miocardic acut). entorse.traumatism toracic + comă (pe partea cu pneumotorax / hemo-pneumotorax). i)poziţii forţate: . . *Poziţii de transport a)cu membrele inferioare în poziţie proclivă se transportă pacienţii cu: . .traumatisme abdominale.colaps. degerături. f)în clinostatism cu genunchii flectaţi / decubit lateral stâng se transportă: .AVC (= Accident vascular cerebral) (PLS pe partea cu paralizie .traumatisme ale regiunii cervicale anterioare cu dispnee.abdomen acut medical – în cazul riscului de vărsături. g)în decubit lateral se transportă pacienţii cu: .arsuri ale membrelor superioare.traumatisme toracice cu dispnee (pneumo. .

pacienţi cu hemoragii. TRC.efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută. judeţean ori regional. • transport medical asistat . cazurilor cu febră / hipotermie) *Noţiuni generale privind condiţiile de transport în cazul unor urgenţe (nounăscuţi. degerături) LEGEA Nr.„rugăciunea mahomedană”: pacienţii cu pericardită. după caz.ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprinse de către personal medical calificat. . fracturi. sugarilor. după caz.transportul de urgenţă al pacienţilor care necesită monitorizare şi îngrijiri medicale pe durata transportului. • primul ajutor de bază . • urgenţă medicală . amplitudinea şi simetria mişcărilor respiratorii. .accidentarea sau îmbolnăvirea acută. .traseul EKG de monitorizare. *Monitorizarea pacienţilor pe timpul transportului În funcţie de afecţiune se monitorizează: a)funcţiile vitale: . unde este necesară / sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenţie în faza prespitalicească. continuând îngrijirile într-un spital local. de către persoane fără pregătire medicală. inclusiv defibrilatoare semiautomate. Sa O2. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de către medici şi asistenţi medicali cu diferite grade de pregătire.5 . la un spital. de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare şi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop.FR. după caz. • primul ajutor calificat .FC. PP. unde îngrijirile pot fi efectuate.pacientul cu funcţiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile şi care necesită intervenţie medicală de urgenţă sau îngrijiri într-o secţie de terapie intensivă generală sau specializată. b)starea de conştienţă (scorul GLASGOW) c)temperatura (în cazul nou-născuţilor. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii TITLUL IV Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat Definiţii • asistenţă medicală de urgenţă . sau urgenţă fără pericol vital. TA. arsuri. utilizând ambulanţe tip B sau C. fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. care necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă. asigurate de medic sau asistent medical.efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital. la unul sau mai multe niveluri de competenţă. • pacient critic . Primul ajutor de bază se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire. cu sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceşti. la indicaţiile personalului din dispeceratele de urgenţă. la un centru ori cabinet medical autorizat sau. funcţionând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituţionalizat.

de importanţă strategică.6 • ambulanţă tip C . de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. materiale şi medicamente de terapie intensivă. SMURD funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă.unitatea de intervenţie publică integrată. • Primul ajutor calificat se acordă într-un cadru instituţionalizat. utilizată în acordarea primului ajutor calificat sau în acordarea asistenţei medicale de urgenţă. targa fiind amplasată în mijloc. specializat în acordarea primului ajutor calificat.ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unui singur pacient. fiind dotată cu echipamente. • ambulanţă tip A1 . fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie. după caz. Primul ajutor de bază şi primul ajutor calificat • Acordarea primului ajutor de bază. • ambulanţă tip B . • ambulanţă tip A2 . Ambulanţele de transport al nou-născuţilor aflaţi în stare critică fac parte din categoria ambulanţelor tip C. • Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat şi ambulanţierii vor fi formaţi şi autorizaţi în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate.ambulanţa destinată intervenţiei medicale de urgenţă la cel mai înalt nivel şi transportului medical asistat al pacientului critic. fără personalitate juridică. având în structura sa echipe integrate de reanimare. inclusiv pentru defibrilare semiautomată. fără echipamente specifice. fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare acordării primului ajutor în caz de nevoie. Asistenţa medicală publică de urgenţă (art 91) Asistenţa medicală de urgenţă în prespital va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească: . având ca scop prevenirea complicaţiilor şi salvarea vieţii până la sosirea unui echipaj de intervenţie. după caz. în colaborare cu spitalele judeţene. reanimare şi descarcerare (SMURD) . Ea poate fi.ambulanţa destinată intervenţiei de urgenţă şi transportului medical asistat al pacienţilor. Dotarea ambulanţei tip B este formată din echipamente şi materiale sanitare care includ.ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi pe targă şi/sau scaune. se efectuează de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire prealabilă acţionând la indicaţiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau al serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD şi serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti. precum şi echipe cu personal paramedical. un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă. • Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice. cu posibilitatea mutării acesteia la dreapta şi la stânga şi ridicării ei la o înălţime care să permită acordarea asistenţei medicale de urgenţă în mod corespunzător. având ca operator aerian structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. în colaborare cu autorităţile publice locale şi structurile Ministerului Sănătăţii Publice. specializate în acordarea asistenţei medicale şi tehnice de urgenţă. regionale şi cu autorităţile publice locale. iar vehiculul este astfel construit încât să permită accesul la pacientul aflat în vehicul din toate părţile. Echipajul ambulanţei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregătit. • Serviciul mobil de urgenţă.

Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat • Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă are în dotare ambulanţe tip B şi C şi alte mijloace de intervenţie autorizate în vederea asigurării asistenţei medicale de urgenţă cu sau fără medic. pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă. la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă. Serviciile mobile de urgenţă. reanimare şi descarcerare (SMURD) Serviciile mobile de urgenţă. precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri. inclusiv salvarea aeriană. (2) Echipajele integrate de terapie intensivă mobilă din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă. utilizând. dintre care un conducător auto pompier şi un medic special pregătit provenit dintr-o structură spitalicească de primire a urgenţelor. reanimare şi descarcerare au în structura lor. • Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă efectuează şi transporturi medicale asistate ale pacienţilor critici şi ale celor cu accidentări sau îmbolnăviri acute. personal medical superior şi / sau mediu calificat la diferite niveluri. reanimarea. • Serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti au în structura lor două compartimente distincte: compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat şi compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat. reanimare şi descarcerare sunt structuri publice integrate de intervenţie. după caz. la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă. Serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti Serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti sunt servicii publice cu personalitate juridică. având ca operator aerian structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. • Serviciile de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti au ca scop principal acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul medical asistat. • Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă poate avea în organigramă personal medical cu studii superioare. în structura autorităţilor publice locale şi/sau a unor spitale judeţene şi regionale de urgenţă. În cadrul acestor echipaje pot acţiona şi voluntari special pregătiţi. echipaje de intervenţie specializate în acordarea primului ajutor calificat. • În cazul în care echipajele de urgenţă sunt fără medic. b) 20 de minute. operatori . personal medical cu studii medii. acestea vor funcţiona cu un asistent medical ca şef de echipaj. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensivă mobilă pot fi asigurate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă. în zonele urbane. de autorităţile publice locale şi/sau de structurile spitaliceşti. în zonele rurale. ambulanţieri. care necesită supraveghere din partea unui asistent medical ori medic şi monitorizarea cu echipamentele medicale specifice. care funcţionează în organigrama inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. concomitent. descarcerarea şi executarea operaţiunilor de salvare. după caz.7 a) 15 minute. fără personalitate juridică. Echipajele pot include şi personal voluntar special pregătit. respectiv a Unităţii Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă. după caz. pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă. reanimare şi descarcerare sunt formate din cel puţin 4 persoane. precum şi. (1) Serviciile mobile de urgenţă. • Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă funcţionează în regim de aşteptare.

• Coordonarea activităţii de transport sanitar neasistat se realizează de către un asistent medical. • În dotarea compartimentului de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar se află ambulanţe tip A1 şi A2. precum şi alte categorii de personal necesare funcţionării compartimentului. • Personalul medical. • Compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat funcţionează în regim de gardă şi/sau ture de cel mult 12 ore. ea putând fi contractată ori subcontractată de servicii private de ambulanţă şi de transport sanitar direct cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau sub forma unui subcontract cu serviciile publice de ambulanţă. • Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuată de ambulanţieri şi asistenţi sau doar de ambulanţieri. pe baza unui contract direct cu beneficiarul. cu consimţământul acestuia. în colaborare cu medicii de familie. precum şi autoturisme de transport pentru medicii de gardă în vederea efectuării consultaţiilor la domiciliu. anestezie-terapie intensivă ori cu atestat în domeniul asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească. aceasta putând fi realizată. • Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenţă se face prin dispeceratul medical de urgenţă. • La nivelul substaţiilor. personal medical cu studii medii. • Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenţă la domiciliu se va efectua de către un medic specialist sau medic primar în medicină de familie. compartimentul de urgenţă poate fi coordonat de un asistent medical. pediatrie ori medicină internă. Programele de . precum şi alte mijloace de transport autorizate conform standardelor şi reglementărilor naţionale şi europene. în lipsa unui medic. Compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat • Compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar funcţionează ca structură distinctă în cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.8 registratori de urgenţă şi dispeceri / radiotelefonişti. medicină generală. după caz. conducători auto ambulanţieri şi alte categorii de personal necesare funcţionării acestuia. având în organigrama sa personal medical cu studii superioare. Asistenţa medicală privată de urgenţă / Conform standardelor MS • Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile private de ambulanţă. • În cadrul compartimentului de consultaţii de urgenţă şi transport pot efectua gărzi şi medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanţă. Coordonarea • Coordonarea activităţii compartimentului de urgenţă se realizează la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti de un medic specialist sau primar în medicină de urgenţă. precum şi personalul nemedical care participă la acordarea asistenţei medicale private de urgenţă în faza prespitalicească sunt pregătite în centre de formare acreditate şi autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice. • Activitatea de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi de transport sanitar neasistat poate fi externalizată parţial sau total. unde este posibil. cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane.

. până la transferul acestora în condiţii de siguranţă la un spital public. . În cazul în care nu au în structură servicii de gardă. funcţii vitale (respiraţie. că numerele de apel nu sunt gratuite şi că serviciile se prestează contra cost. Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza spitalicească este asigurată de spitalele private. Trusă de urgenţă: . . antibiotice. Asistenţa medicală privată de urgenţă include şi misiuni de ambulanţă aeriană asigurate în baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asigurătorii privaţi ai acestora.soluţii perfuzabile (Ringer. Adrenalină. Atropină. Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească se organizează pe o zonă stabilită de furnizorul de servicii. . spitalele private au obligaţia de a acorda gratuit primul ajutor. indiferent de capacitatea financiară a acestora de a achita costurile tratamentului şi de calitatea sa de asigurat. Transportul pacientului cu hemoragii Hemostază provizorie = prima urgenţă în cazul traumei extremităţilor: . starea de conştienţă. cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a aparţinătorilor acestuia. Se notează şi se raportează evoluţia pe timpul transportului şi tratamentul efectuat.pansament steril compresiv = presiune directă pe plagă cu un bandaj . Indicaţii terapeutice la plecare (medicul care solicită ambulanţa) în cazul transportului cu ambulanţa tip B. În cazul pacienţilor cu funcţiile vitale în pericol. . necesităţile de formare continuă şi recertificarea acestuia. comprese. Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este coordonată la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de către personal medical cu studii superioare. Glucoză 5%). ace. Eventual tratament pe timpul transportului. injectomate.sonde de aspiraţie. aspirator portabil. incubator.compresia axului arterial sau venos pe suprafaţa osoasă subjacentă. pe baza unui contract direct cu beneficiarul. în mod clar. • • • • • • Transportul nou-născutului Ambulanţă tip C (nou-născut critic) cu sursă de O2. . monitor EKG. perfuzoare. Monitorizare: temperatură. Asistenţa medicală privată de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată cu ambulanţe şi echipamente care respectă normele şi standardele minime impuse serviciilor publice de urgenţă prespitalicească.etc.cateter venos periferic.truse sterile cu pense. seringi. HHC. spitalele private au obligaţia să acorde primul ajutor şi să alerteze serviciile de urgenţă publice prin numărul unic pentru apeluri de urgenţă 1-1-2. infuzomate.medicaţie: Miofilin.9 formare prevăd condiţiile de certificare a personalului medical. cu condiţia ca acesta să aibă mijloacele necesare acoperirii zonei respective în timpii prevăzuţi pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenţă. circulaţie). Publicitatea şi reclama pentru asistenţa medicală privată de urgenţă cu scop comercial vor specifica întotdeauna.

Transportul pacienţilor cu fracturi Poziţia de transport: în funcţie de localizarea fracturii: pacientul cu suspiciune de fractură de coloană vertebrală se transportă cu imobilizare în guler cervical.decomprimare la 30min.pansamente sterile cu care se acoperă orice fractură deschisă sau viscer expus . dacă transportul durează mai mult de 2 ore . soluţii electrolitice. fixarea voletului costal.garoul nu este aproape niciodată indicat (se notează ora.v. eventual coloide. unele studii indică chiar creşterea mortalităţii în cazul utilizării de rutină a MAST o Poate împiedica examenul fizic şi plasarea liniilor IV femurale o Cele mai multe complicaţii se asociază cu distensia abdominală o Este periculos dacă se dezumflă prematur sau rapid o Aplicarea prelungită poate determina sindrom de compartiment o Poate ajuta la:  reducerea sângerării în fracturile pelviene  fractura cominutivă de femur o Contraindicaţii MAST  Sarcina  Evisceraţiile  Suspiciunea unei rupturi de diafragm  Presiunea intracraniană crescută  Lipsa controlului hemoragiilor provenite din regiuni ale corpului (torace) neacoperite de MAST  Edem pulmonar Susţinere volemică: p. solidarizat de targa rigidă pacientul cu fracturi costale se transportă în poziţie Fowler.e. Monitorizarea funcţiilor vitale şi a stării de conştienţă. pacientul cu fractură de claviculă – bandaj triunghiular pacientul cu fracturi ale unor oase ale membrelor se transportă cu membrul respectiv în poziţie proclivă / în decubit dorsal     .10 . a axului arterial). Pantalonul antişoc (MAST = Military Anti-Shock Trousers) o Probabil ineficient în cele mai multe traumatisme. cu compresia 5-10min.rareori este necesară clamparea directă a unor artere lezate vizibile .

e. antispastice (în cazul în care se asociază şi traumatism abdominal . . Monitorizarea funcţiilor vitale (în special în cazul fracturilor de craniu.suspiciune de abdomen acut chirurgical . Se vor administra antalgice.v. TRC). femur.): fracturi de bazin.se preferă abţinerea de la administrarea antispasticelor). Eventual: susţinere volemică (p. alcoolului). Transportul pacienţilor cu arsuri Scoaterea pacientului din mediul nociv. coloană vertebrală. femur.11 Imobilizarea provizorie a focarului de fractură: o articulaţie deasupra şi una dedesubt. politraumatisme. fracturi deschise. + verificarea circulaţiei periferice şi documentarea în scris (PP. Îndepărtarea hainelor fierbinţi / impregnate cu substanţe care provoacă arsuri chimice (nu şi îmbrăcămintea din fibre sintetice topită) + spălare din abundenţă cu apă în cazul substanţelor care provoacă arsuri chimice (cu excepţia câtorva cazuri particulare). Fracturi de bazin: ex: centură de stabiliuzare London Pansament steril: fracturi deschise. bazin. Stingerea flăcărilor (cu spumă în cazul substanţelor petroliere. coaste).

Sa O2 şi stării de conştienţă). de mărire a zonei necrotice. Desfacerea elementelor compresive / cauzatoare de ischemie: şireturi. Administrare de O2 în cazul arsurilor căilor respiratorii. Monitorizarea funcţiilor vitale (FC.12 Acoperirea cu câmpuri sterile. inhalării de fum.nu se încălzeşte lent. parţial pacientul! (risc de re îngheţ pe timpul transportului. Transportul pacienţilor cu degerături Scoaterea pacientului din mediul nociv. Ce nu se va face: . apoi cu folie termoizolantă. TA. Instituirea unei linii venoase + administrare de antalgice. intoxicaţiei cu CO. pătură. .nu se frecţionează zona lezată cu zăpadă! . FR. desfacerea mănuşilor. curele. de infecţie precoce). Monitorizare. susţinere volemică (nu se administrează lichide sau medicaţie per os).

770 Legi .13 Bibliografie M 125. Prematuri. 767. 129 + nn.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.