GENERALITATI

Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri
artificiale , bine omogenizate de ciment ,apa , agregate si
eventual aditivi, care dupa intarire are un aspect de
conglomerat cu bune rezistente mecanice si la actiunea
mediului .
Betonul este in prezent unul din principalele materiale de
constructie , datorita proprietatilor sale si a avanatjelor tehnice
si economice pe care le prezinta.
Sistemul ciment – apa constituie partea activa a amestecului ,
care in urma reactiilor de hidratare si hidroliza se intareste si
formeaza piatra de ciment , care consolideaza granulele
agregatului , formand un monolit rezistent si durabil.
Agregatele alcatuiesc scheletul rigid al betonului si trebuie sa fie
inerte fata de ciment , pentru a nu influenta mersul intaririi si
pentru a nu afecta durabilitatea .
Aditivii sunt substante introduse in cantitati mici ,pentru a
modifica procesul de intarire al cimentului sau structura si
proprietatile produsului proaspat si intarit (oxid de zinc , borax,
fosfati alcalini , zaharuri ,fluoruri alcaline ,sulfatii ,clorura de
calciu, etc.) .

CLASIFICAREA BETOANELOR
1.Functie de densitatea aparenta , in stare
intarita la 28 zile, betonele se clasifica :
 Betoane foarte grele
 Betoane grele
 Betoane semigrele
 Betoane usoare
 Betoane foarte usoare
2.Dupa provenienta agregatelor:
 Cu agregate naturale
 Cu agregate artificiale
3.Dupa consistenta :
 Beton foarte vartos
 Beton vartos
 Beton fluid
 Beton foarte fluid
 Beton plasic
 Beton slab plastic
4.Dupa modul de turnare:
 Turnare obisnuita
 Turnare prin pompare
 Turnare prin injectare
 Turnare sub apa.

5.Dupa destinatie:
 Betoane obisnuite
 Betoane rutiere
 Betoane hidrotehnice-baraje,ecluze,canale
colectoare
 Betoane speciale:antiacide , refractare
,rezistente la uzura,pentru protectie contra
radiatiilor,cu polimeri,cufibre.
6.Dupa compactare:
 Necompactate
 Compactate manual
 Copactate mecanic cu maiul
 Indesate prin presare
 Indesate prin vibrare
 Indesate prin centrifugare
 Indesate prin vacuumare
7.Dupa intarire :
 Normala
 Aburire
 Autoclavizare
8.Dupa modul de preparare:
 Manual
 Mecanic –pe santier , in centre de beton ,in
fabrici , ateliere de prefabricate.

CLASIFICAREA BETOANELOR
9.Functie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate)–care

reprezinta numarul de cicluri de inghet-dezghet pentru care
rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade cu mai mult de
25%fata de cea a probelor martor pastrate in apa.Betoanele se
clasifica in clasele:G50,G100,G150.
G50,G100,G150 - marci de betoane in functie de gradul de
gelivitate(50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).
10.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la
care umectarea betonului supus incercarii se extinde pe un numar
prescris de cm(pe directia de patrundere a apei sub
presiune),betoanele se clasifica in clase de permeabilitate.
Pab a – presiunea apei( bari ,daN/cm2, N/mm2)
b - adancimea limita de patrundere a apei (cm).
Marci de betoane dupa gradul de impermeabilitate:P410, P420 ,P810/20,
P1210/20.
(P410 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cm2 , 0,4 N/mm2 )

CLASIFICAREA BETOANELOR
11.Functie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete
_cilindrii si cuburi la varsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de
rezistenta si marci .
 Dupa rezistenta medie la compresiune (daN/cm2) betoanele se
clasifica in marci :B25 , B50 , B100 ,B150, B200,B250, B300,B400.
Marca reprezinta rezistenta medie la compresiune la 28 de zile pe
cuburi cu latura 200mm, se masoara in daN/cm2si se noteaza cu ,,B’’.
 Dupa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in
clase de rezistenta : C ,Bc .
 Clasa (dupa standardele romanesti)reprezinta rezistenta minima la
compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura de 141mm.Se exprima in
N/mm2 si se noteaza ,,Bc’’: Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5;etc.
 Clasa (dupa SR-standare europene) reprezinta minima la compresiune
a betonului,exprimata in N/mm2, determintape cilindrii cu diametrul de
150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la
varsta de 28 de zile.
Se noteaza cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma
de fractie.
[C8/10 ; ( 8 = rezistenta cilindru N/mm2 , 10 = rezistenta cub N/mm2)]
Clase de rezistenta : C 4 / 5 , C 20/ 25 , C 40/ 50 , C 45/ 55 , etc.

PROPRIETATILE BETONULUI PROASPAT
Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii
componentilor pâna la punerea în lucrare , înainte de inceputul prizei.
 Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , având o comportarea
apropiata de acestea .
 Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.
1. Densitatea betonului proaspat – reprezinta masa 1m3 de beton proaspat,
compactat in conditii similare punerii in lucrare.
2. Compozitia reala a betonului proaspat - se verifica :continutul de apa ,
granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c.
3. Continutul de aer oclus- aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in
timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite - 5% volum de aer din
volumul betonului.
Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificarea cantitatii
de aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer –
poate fi depasita cantitatea admisa .
4. Priza betonului –se defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton
proaspat si starea rigida .
Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii.
Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea
rezistentelor mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum
practic constante .

5.Lucrabilitatea poate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de a asigura umplerea
tiparelor si înglobarea armaturilor. Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se
determina prin metoda tasarii, răspândirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru
fiecare metoda aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta .
Consistenta ca masura a lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . Fiecare
metoda determina clase de consistenta , functie de determinarile facute Ex. Clase :T; V ;F,C
1. Metoda tasarii – masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului tronconic
(hinitial) –inaltimea gramezii tasate de beton (hfinal).
t = hinitial – hfinal [mm] ; t = tasarea
Clase de consistenta – determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 , T4 , T5,
2. Metoda gradului de compactare (Walz) – se determina gradul de compactare Gc
Gc = raportul dintre h1 / h2
h1 – inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma data ,
h2 – inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data .
In functie de gradul de compactare exista clase de beton = clase de consistenta : C0 , C1 ,
C2 , C3.
C0 – Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ......
3. Metoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare VE-BE
se determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala tronconica in
forma final cilindrica , prin vibrare .
Se determina clase de consistenta , functie de gradul de remodelare : V0 , V1 , V2 ... V4
4. Metoda raspândirii – se masoara diametrele turtei de beton formata , pe masa de raspândire
, dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusa la 15 socuri . Se calculeaza media
aritmetica a celor doua diametre masurate : d=[cm]
Se determina clase de consistenta prin metoda raspândirii : F0 , F1 , F2 , F3 .
-betonul T2 –vârtos , aspect pamânt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin
compactare puternica .-betonul T3 – plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza
omogenitatea in timpul transportului , lucrului
-betoanele T3 , T4 -fluide , preparate cu plastifianti , aditivi ,

Proprietatile betonului intarit
Pentru determinarile betonului intarit se folosesc epruvete de forme cubice ,
cilindrice , prismatice , functie de determinare.
1.Densitatea aparenta a betonului intarit(ρa).
2.Compactitatea si porozitatea
Compactitatea se determina prin saturarea cu apa, se apreciaza ca volumul de apa
absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in realitate volumul de apa
este mai mic.
Compactitatea se calculeaza : C=Va-Vp/ Va = 1-Vp/Va
Porozitatea ,,n’’ se calculeaza : n=1-C.
3.Permeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa
betonului intarit.
Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea acestuia de a se
opune patrunderii apei sub presiune in masa sa .
4.Rezistenta la inghet – dezghet (gelivitate) este proprietatea acestuia de a
rezista la actiuni de inghet – dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de
exploatare .
5. Conductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate
termica (λ).
6.Deformatiile betonului datorita factorilor fizici (umiditate , temperatura )si
solicitarilor mecanice.
-dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de temperatura
-contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate
-deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare –deformatii elastice ,plastice.

Proprietatile betonului intarit
7.Rezistentele mecanice
 Rezistenta la compresiune
 Rezistenta la intindere
 Rezistenta la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de
beton.
 Rezistenta la soc si uzura
8.Rezistenta betonului la agresiuni chimice
Coroziunea betonului este un proces de degradaresau de distrugere sub actiuni
chimice ale mediului de exploatare.
Substante agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (CO2 ,,SO2),
aerosoli(in zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme .
 Protectia betonului impotriva coroziunii:
 Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari .

Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida placi
ceramice glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale (granit,
bazalt,gresie).
 Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poiesteri , rasini epoxidice )
 Adugare in beton la prepare a unui polimer.
 Protejare prin pelicule : vopsele , chituri , grunduri, bitum mastic , gudroane .
 Carbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu sub presiune cu CO2 gazos.
 Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu , fluorosilicati.

PRODUSE DIN BETON
 Plăcile din beton pentru pardoseli pot fi:
 plăci simple(de protecţie în jurul clădirilor sau pentru trotuare),
 plăci cu dimensiuni mai mari care se armează(pentru
platforme,locuri de parcat,terase circulabile)
 plăci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate pentru pardoseli
interioare sau exterioare.
 Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici
dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit ţeserea.Pavelele au
diverse geometrii care se îmbină între ele,iar marginile sunt
rezolvate prin borduri.Stratul de suport este,de regulă un
material măcinat de carieră,bine tasat.
 Bordurile din beton realizează încadrarea trotuarelor,spaţiilor
verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot avea
dimensiuni,forme şi calitaţi diferite în funcţie de domeniul de
utilizare.
 Dale
 Stalpi
 Tigle beton

ROLU L COM PO NENT ELO R SI INFLU EN TA
LO R AS UPR E PR OPR IETAT ILOR
BETO NULUI .

Rolul cimentului
Rol de liant , contribuie la formarea structurii si la obtinerea proprietatilor.
Dozajul de ciment influenteaza proprietatile betonului proaspat si intarit.
Rolul apei
Rol de reactant cu componentii mineralogici ai cimentului.
Asigura lucrabilitatea betonului.
Rolul agregatelor
Formeaza un schelet rigid si rezistent in masa betonului.
Reduce contractia la uscare si deformatiile datorate solicitarilor
mecanice.
Influenteaza structura betonului si proprietatile betonului dupa intarire.

ROLU L COMP ONE NTELOR S I INFLU ENT A LO R
AS UPRE P RO PRIE TAT ILO R BE TONUL UI.
Rolul aditivilor
Influenteaza proprietatile :
 Priza si intarirea
 Lucrabilitatea
 Rezistentele mecanice (initiale si finale)
 Comportarea la inghet – dezghet
 Gradul de impermeabilitaterezistenta la agresiunea chimica ,
Aditivi se pot clasifica in :
 Aditivi modificatori de priza si intarire(acceleratori de priza ,
acceleratori de intarire , intarzietor de priza)
 Aditivi modificatori ai continutului de aer(antrenori de aer,
generatori de spuma)aditivi crescatori de rezistenta la actiuni
fizice si chimice
 Aditivi modificatori di proprietatilor reologice ale betonului proaspat
(plastifianti , superplastifianti , antrenori de aer )

Et apele p rincipale in te hnologia
beto nulu i
Etapele principale obligatorii in tehnologia betonului sunt:
 Stabilirea compozitiei
Se face pe baza normativelor ,tinand cont de cerintele specificate in proiect :
 Clasa betonului
 Clasa de expunere
 Caracteristicile betonului obtinut
 Gradul de omogenitate dorit
 Gradul de impermeabilitate dorit
 Forma si dimensiunea minima in care va fi turnat betonul
 Agregatul utilizat
 Consistenta dorita
 Modul de transport
 Modul de punere in opera
 Tipul de aditiv utilizat

Eta pele prin cip ale i n te hnolo gia
beto nului
Prepararea betonului

 betoniere cu amestecprin cadere libera a componentilor
 Malaxoare cu amestec fortat

Transportul betonului
De la statia de preparare la locul turnariise face cu mijloace adecvate , pe
distante cat mai scurte , astfel incat sa nu se produca segregari sau
pierderi de lapte de ciment.

Turnarea betonului
 Turnarea si compactarea betonului trebuie sa se efectueze inainte de
inceperea prizei,
 Inaltimea de cadere libera nu trebuie sa fie mai mare de 1,50m ,
pentru a se evita segregarea ,
 Turnare continua a unui element ,pentru a evita formarea rosturilor de
lucru ,
 Se iau masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea
armaturilor si a cofrajelor,
 Betonarea elementelor masive se va face in straturi de 20 – 50 cm
grosime .

Eta pele prin cip ale i n te hnolo gia
beto
nului betoanelor
 Compactarea
la

Compactarea se face pentru eliminarea aerului din beton sau de
periferia cofrajului .Compactarea se face in functie de compozitia ,
lucrabilitatea betonului, forma si dimensiunile elementelor.
Procedee de compactare :
Manual
Mecanic : vibrare , presare , vacumare centrifugare , torcretare
,injectare ,
Procedee combinate :vibrovacumare , vibropresare ,
Tratarea betoanelor dupa turnare
Dupa turnare si compactare este necesara protectia impotriva
pierderii de apa prin evaporare .Suprafetele libere se vor
proteja cu materiale de protectie : prelate , strat de nisip folii
de polietilene , mentinute in permanenta umede.
Decofrarea betonului
Se executa numai dupa ce betonul capata rezistentele
mecanice necesare pentru a putea suprta greutatea proprie si
incarcarile ce apar in timpul executiei lucrarilor.

Influent a temperat urilor scazute asupra
propriet atilor betonului .
Beto nar ea pe timp fr igu ros.













-se considera timp friguros sub_ 5°C . Intarire lenta , rezistentele finale pot avea valori
ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La
temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de ciment se hidrateaza
, produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu mai putine defecte .
- la temperaturi sub 0°C betonul nu se mai intareste , reactiile de hidratare se
desfasoara foarte lent , iar in jur de – 10°C se opresc complet ,deoarece ingheata si apa
absorbita.
Inghetarea apei la temperaturi sub 0°C , slabeste adeziunea pietrei de ciment fata de
agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu cat raportul apa/ ciment este mai mare
La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asigure temperaturi minime
de + 5 °C , pe toata perioada de intarire .
La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri :
-cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ;
-utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau antigel ;
-prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de amestecare in conditii
normale ;
-incalzirea agregatelor ( t ≈ + 50º C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70° C );
-evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu
prelate ..
-curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ;
-compactarea betonului prin vibrare ;
-dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ;
Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in
aceleasi conditii .

Inf luenta tem per at uri lor r idicat e as upra
propri etati lor betonul ui .

 - la temperaturi peste + 35 ° C , procesele de priza si
intarire sunt infrânate datorita evaporarii apei de
amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile
pana la temperaturi de ≈ + 150° C .Peste aceste
temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale
betonului .
 -betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa
cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori
ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc
materiale stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi
refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..

Accel erarea

int arir ii betoanel or

 - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R ,
caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si
intarire mare .
 -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este
clorura de calciu .
 -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi
betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde
.Procese specifice fabricilor de prefabricate .
Dupa modul lor de realizare sunt :
-tratamente termice fara presiune
-tratamente termice cu presiune.

 Tratamente termice fara presiune _constau in
incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare,
la temperaturi de max. 100°C, in anumite conditii de
umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din
beton .
 Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la
presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de :
compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul apa
/ ciment , varsta betonului in momentul aburirii, regimul
de aburire ( incalzire , tratare , racire ) , sectiunea
piesei de beton.
 Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele
mecanice finale inferioare cu 10 – 20 % celor intarite in
conditii normale , au rezistente la inghet – dezghet , la
soc mai mici .

 Tratamente sub presiune de vapori_autoclavizarea

Se realizeaza in autoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de
170 – 200°C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore
in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea
temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 – 4 ore fiecare ), iar
tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente
mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de
intarire .
 Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului
cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .
 Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A .
 Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu
aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de
inalta frecventa .

Bet oane armate di spers

Fibrele utilizate pot fi :
- minerale : - naturale _ azbest
-de fabricatie_ de otel , sticla , carbon , bazalt
-organice : - naturale _ bumbac , in , exotice
- artificiale _poliesteri , polipropilena , poliamide.
Compozite armate dispers cu fibre
 Azbocimentul _ cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si
apa. Se fabrica placi simple si ondulate , tuburi
 Betoane armate cu fibre de otel (BAO)_ tuburi de beton , dale
parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide ,
piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole.

Bet oane de i nal ta rezi stent a

 Betoanele de inalta performanta se impart in patru
clase ( dupa Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa
IV .
 BIR _ betoane de inalta rezistenta _ se introduc aditivi
cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si
sporirea rezistentelor mecanice .
 BFIR _betoane de foarte inalta rezistenta _se introduc
aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina
( unele cenusi de termocentrala) .
 Utilizare : poduri , cladiri inalte , platforme marine de
foraj si extractie a petrolului , lucrari hidrotehnice
marine ,fundatii la lucrari cu deschideri mari.

Beto ane u soare

Caracteristici :
-densitate aparenta redusa
-capacitate de izolare termica ridicata
-rezistenta la foc sporita .
a) Betoane usoare compacte
- se executa cu agregate minerale usoare naturale sau artificiale( ex. nisip de
rau) , ciment de marca superioara .
Compactarea se executa prin vibrare , vibropresare .
b)Betoane macroporaoase
-se executa cu agregate grele compacte sau usoare poroase .Pasta de
ciment leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor ajunge pana
la 35% din volumul aparent al betonului .

c) Betoane celulare
Dupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare pot fi :

-gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza
curent de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii
liantului ,cu formare de hidrogen care induce porozitatea betonului.

-spumobetoane , se obtin prin amestecarea pastei de materii prime cu o
spuma preparata cu ajutorul unui sapun industrial .
Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin autoclavizare
in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm , temperatura de 180°C,
timp de 10-12 ore.
Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate aparenta redusa ,capacitate de
termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la foc , prelucrare usoara
( taiere ,cioplire gaurire ).
Utilizare : elemente de constructii simple sau armate , portante , neportante_ pereti
exteriori autoportanti si neportanti , pereti portanti , pereti despartitori ,plansee ,
acoperisuri hale industriale, pereti din panouri , pereti din blocuri mici .

d) Betoane cu agregate vegetale

-se obtin dintr-un amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas , rumegus , coji
orez ,puzderie in canepa)
Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti
interiori si exteriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura.

Betoni ere product ii BCU –
Bet oane C el ul are U soare BCf A

Pardoseli interioare din beton

Pardoseli interioare din beton

PAVELE

Borduri si
jgheaburi de scurgere

DALE

DALE

Pavaje din pavele

Pavaje din pavele

Pavaje din pavele

Pavaje din pavele

Pavaje din dale

Placaje pentru fatade ,garduri

Garduri din beton

Garduri din beton si fier forjat

Placaje exterioare

Pardoseala din beton amprentat

Stal pi str uctural i di n beton
betonul ui arm at cu fibre de otel

.

Fundatii cu solicitare dinamica

Rezis te nta l a s olicitarea
dinamica pentru m ajoritate a materialelor de constructie es
te
mai m ica de cât solicitarea s tatica.
Betonul arm at c u f ibre de otel este
avantajos în realizarea
fund atiil or de masini cu s olicitari dinamice, datorita
rezis tentei sporite la s
oc, a comportarii fa
vorabile la
amortizare s i la def orm are . Solicitarile v ariate, la socuri
repetate, pot f i ab sorbite de betonul armat cu fibre de otel.

Constructie beton

Constructie din beton

Gard din elemente prefabricate

Garduri din elemente prefabricate

Stalpi prefabricati

Fundatii prefabricate_pahar

Elemente prefabricate
scara

boltar

Elemente prefabricate pentru plansee

Elemente pentru siguranta
circulatiei pe drumurile publice

Grinzi prefabricate

Tigla din beton_Bramac

Structuri _cadre beton armat

Ansamblu de locuinte



Diafragme beton armat la pereti
Plansee beton armat tip dala fara grinzi
Invelitoare _tabla Lindab
Pereti despartitori –gips carton