P. 1
Istrita

Istrita

|Views: 0|Likes:
Published by Grigore Dana
Istrita
Istrita

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Grigore Dana on Jan 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/17/2013

pdf

text

original

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Pietroasa

Pepiniera Istri]a este situat` pe paralela 45° 29' latitudine nordic` [i pe meridianul 26° 34' longitudine estic`, la altitudinea de 134 m, pe teritoriul comunei S`h`teni, jude]ul Buz`u. Climatul este semi-umed, destul de c`lduros. Temperatura medie anual` este în jur de 11,3 °C, iar media anual` a precipita]iilor însumeaz` circa 500 mm. Distan]ele care o despart de centrele urbane mai importante sunt de 105 km fa]` de Bucure[ti [i 25 km fa]` de Municipiul Buz`u. Suprafa]a pepinierei se încadreaz` în regiunea de câmpie care începe de la poalele Dealurilor Subcarpatice (Dealu Mare), imediat sub Dealul Istri]a [i une[te aceast` zon` cu Câmpia B`r`ganului.

strita Cultura pomilor în ]inuturile Buz`ului este o îndeletnicire de baz` a locuitorilor din zona de deal [i de munte.I . . ale c`rei începuturi se pierd în negura vremurilor.

s-a urm`rit dezvoltarea patrimoniului pomicol din zona Subcarpa]ilor de Curbur`. unde se reg`sesc [i ]inuturile Buz`ului: „Regiunile din vecin`t`]ile mun]ilor produc cantit`]i a[a de mari de tot felul de fructe. Anul 1893 marcheaz` începuturile Pepinierei Istri]a. al XIV lea. Dispunând de condi]ii pedoclimatice favorabile. ˘ Primele atest`ri documentare provin de la sfâr[itul sec. Bacsici scria despre pomii din }ara Româneasc`. .Pepiniera Istrita . În acela[i timp. 1898). continuitate în pomicultura româneasca si . Walter Baltazar (istoriograful vie]ii [i domniei lui Mihai Viteazul) scrie despre desimea satelor între Br`ila-Buz`u-Bucure[ti [i alte ]inuturi de sub munte care „erau avute în tot felul de fructe [i vin asemenea celor din Polonia Mare [i din multe provincii ale Germaniei“. În 1895 exista deja o colec]ie bogat` cu soiuri din aproape toate speciile de pomi [i arbu[ti fructiferi [i se produceau puie]i portaltoi care erau folosi]i pentru altoirea soiurilor valoroase. În 1595. În 1693. de pere [i de prune. Acest lucru s-a f`cut prin „colec]ionarea [i studierea arborilor s`ditori care ar conveni bine regiunilor vecine” (Nicoleanu. pomicultura s-a dezvoltat permanent în aceast` zon` geografic` a ]`rii. sarcina ini]ial` a acesteia fiind de înmul]ire a materialului s`ditor viticol rezistent la atacul filoxerei care distrusese patrimoniul viticol românesc în numai 10 ani. c` e de mirare. În multe locuri se g`sesc adev`rate p`duri de pomi roditori pe care nu le p`ze[te nimeni”. traditie .

Dup` reintegrarea în anul 2005. prima {coal` practic` de altoitori din România. Ferma Istri]a a intrat într-un nou proces complex de modernizare [i retehnologizare. timp de peste 100 de ani. a apar]inut Institutului de Cercet`ri Horti-Viticole. acest „me[te[ug“ transmi]ându-se pân` ast`zi din genera]ie în genera]ie. Breaza. au altoit milioane de vi]e de vie [i pomi care au „îmbr`cat” dealurile multor jude]e din ]ar`. ca parte component` a Universit`]ii de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` Bucure[ti. dar [i cercet`torilor care au lucrat aici în perioada când Pepiniera Istri]a. Câmpurile pepinierei [i colec]iile pomicole existente au servit ca material de studiu genera]iilor de studen]i ai Academiei de Înalte Studii Agronomice [i apoi Institutului Agronomic din Bucure[ti (1929 – 1957). transformat` în Sta]iunea Experimental` Horti-Viticol` Istri]a (1957 – 1963). Locuitorii din comunele Greceanca. Pietroasele. .La Istri]a a fost creat` în 1902.

Producerea Vedere general` a Pepinierei Istri]a .

\n câmpul II Cais câmpul II – [coala de pomi .materialului saditor pomicol ˘ Tradi]ie [i continuitate. {coala de puie]i Plivirea l`starilor la prun.

Portaltoi viguros. folosit pentru altoirea cire[ului [i vi[inului. Portaltoi viguros. . Folosit pentru altoirea soiurilor de prun [i a unor soiuri de cais. Confer` rezisten]` la secet` [i productivitate ridicat`. Se preteaz` la plantarea pe soluri reci [i umede. Portaltoi generativ de vigoare medie. Mahalebul este ob]inut prin selec]ie proprie din tipuri locale de Cerasus mahaleb. inclusiv la soluri mai pu]in fertile. cais [i migdal. adaptabil la soluri dintre cele mai variate. Renclod verde [i Scoldu[. etc. pentru piersic.Mahaleb \n [coala de puie]i Portaltoiul CTS 212 \n marcotier` Portaltoi generativi Pepiniera Istri]a produce o gam` larg` de portaltoi generativi: Prunul franc este ob]inut din soiurile Ro[ior v`ratic. Mirobolanul este ob]inut din selec]ii cu fructe galbene. recomandat pentru majoritatea soiurilor de prun (cu excep]ia celor din grupa Tuleu). soluri cu exces de argil`.

recomandat pentru livezi intensive. productivitate ridicat` [i calitate superioar` a fructelor. înfiin]at` cu material certificat importat din Italia. Precocitate medie. Este cel mai r`spândit portaltoi pentru m`r în acest moment în România. productivitate foarte ridicat` (50-60 t/ha) [i calitate superioar` a fructelor. superioar` îns` portaltoiului M9. Pomii altoi]i necesit` sisteme de sus]inere [i de irigare. Portaltoiul M 26 clona FN CAV Portaltoi de vigoare slab`. Este rezistent la con]inutul de calcar activ din sol (7-8 %). Gutui Portaltoiul CTS 212 clona LACAV Portaltoi de vigoare mijlocie. Imprim` o productivitate ridicat` soiurilor altoite. Compatibil cu majoritatea soiurilor de p`r. Cel mai folosit portaltoi în cultura modern` a m`rului. pretabil pentru livezi superintensive. Are înr`d`cinare mai profund` [i se poate cultiva [i f`r` sistem de sus]inere [i irigare. imprim` precocitate. Portaltoiul MM 106 clona EMR1CAV Portaltoi de vigoare mijlocie.Portaltoi vegetativi M`r Portaltoiul M 9 clona T 337 KSB CAV Portaltoi de vigoare slab`. Portaltoiul M9 Pepiniera Istri]a produce [i comercializeaz` marcote înr`d`cinate în marcotiera categoria baz`. selec]ionat în Italia la Universitatea din Pisa. . Confer` soiurilor altoite precocitate.

.

gutui. cais. p`r. . cire[ [i vi[in. piersic. migdal. prun.Specii . soiuri si Florina Williams Centenar Pepiniera Istri]a produce o gam` larg` de pomi altoi]i sub form` de varg` [i cu ramuri anticipate. la speciile m`r. Pomii se produc în [coala de pomi în ciclu de doi ani.

de form` sferic` sau sferic u[or turtit`. deosebit de productiv. are textura fin`. pulp` ferm`. Are rezisten]` genetic` la rap`n (de tip Vf) [i f`inare. cu pulpa de culoare alb`. Fructul este de m`rime mijlocie (125 . rezistent la f`inare dar sensibil la rap`n. Epoca de coacere: prima decad` a lunii august. Este foarte atr`g`tor. crocant`. u[or acidulat`. dulce [i intens aromat`.Romus 3 Pomul este de vigoare mijlocie. suculent`. Fructul este sferic u[or aplatizat. un gust pl`cut. rezistent la transport [i p`strare. rode[te pe ramuri de tip spur. foarte precoce. cu aroma specific`. are coroana sferic–globuloas`. cu coroana deas` compact`. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii septembrie. suculent`. Epoca de coacere: prima decad` a lunii octombrie. are culoare zmeurie. Generos . Este imun la rap`n (Vf) [i par]ial rezistent la f`inare. Perioada de p`strare: cca.135 g) are form` sfero-conic` alungit`. de 150-180 g. cu pulpa ferm`. fructific` pe ramuri lungi. Fructul este mare. Pulpa este galben`. de culoare ro[ie aprins` pe 2/3 din suprafa]`. 1-2 s`pt`mâni în condi]ii obi[nuite Generos Pomul este de vigoare mijlocie. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii septembrie. Perioada de p`strare: în condi]ii de depozit se poate p`stra pân` în aprilie-mai. intr` repede pe rod. de culoare galben` aurie. aspectuos. fin aromat. cu gust bun. pe fond g`lbui. Perioada de p`strare: luna aprilie. Soiuri de mar Golden Spur Delicious Pomul este de vigoare redus`. Florina Pomul este de vigoare mare. Fructul este mare (160-190 g). Are rezisten]` la rap`n de tip poligenic. Perioada de p`strare: luna martie. suculent`. fructific` pe ramuri scurte [i are un poten]ial productiv foarte ridicat. are culoare ro[ie deschis` pe 60-70% din suprafa]`. este precoce [i foarte productiv. rode[te predominant pe ]epu[e este precoce [i productiv.

Curé Pomul este viguros. piriform alungit. galben ca paiul. Fructul: mare. produce constant [i abundent. Williams Pomul este de vigoare mijlocie. rezistent la ger. Conference. Este cel mai bun [i cel mai cultivat soi de pere. adeseori cu sant pe partea umbrita. tardiv. Polenizatori: B. brun`. Epoca de coacere: ultima decad` a lunii august. Produce regulat [i abundent. Fructul este mijlociu sau supramijlociu. piriform. nu este compatibil cu gutuiul [i se altoie[te cu intermediar. Kaiser (Untoas` Bosc) Pomul are vigoare mijlocie este preten]ios fa]` de sol [i c`ldur`. untoas`. Hardy. Epoca de coacere: ultima decada a lunii noiembrie. piriform alungit. cu pulpa fin`. Polenizatori: Williams. rustic. Înflore[te târziu. Kaiser Foto: prin amabilitatea dlui Brani[te Nicolae Soiuri de par . cu pulpa potrivit de dulce. Fructul este mare. Pastrare: februarie. Pe gutui se altoie[te cu intermediar. rode[te abundent [i în fiecare an. are foarte bun` afinitate cu gutuiul. rezistent la ger [i boli. Perioada de p`strare: noiembrie-decembrie. de culoare galben verzui. Epoca de coacere: ultima decada a lunii septembrie. de calitate superioar`. Williams. este foarte precoce. relativ rezistent la rap`n. înflore[te târziu. bun pentru masa. foarte bun pentru mas` [i industrializare. acoperit complet cu o rugin` groas`. rezistent la rap`n. Polenizatorul: Untoasa Bosc (Kaiser). destinat consumului în stare proasp`t`.

Este rezistent la factorii de stres climatic [i tolerant la antracnoz` [i monilioz`. mijlocie spre mare (7. cu gust excelent. suculent`. galben auriu acoperit cu ro[u corai. Stella. Epoca de coacere: ultima decad` a lunii iunie. Polenizatori: Van. Epoca de coacere: sfâr[itul decadei a IIa a lunii iunie. Rubin. Fructul este mare (6. terminat cu un mucron scurt ascu]it. cu vârf rotunjit. globulos. cordiform. r`coritor. Rubin. este precoce [i foarte productiv. cordiform. Fructul este mare spre foarte mare. Polenizatori: Van. Fructul este mare (7-8 g). rezistent` la cr`pare. Epoca de coacere: decada a III-a a lunii iunie . Polenizatori: Stella. Stella. cu gust dulce-acri[or.Van Pomul are vigoare mijlocie. Pulpa este pietroas`. bombat pe partea dorsal`. rode[te abundent [i constant. Pieli]a este ro[ie rubinie. Foto: prin amabilitatea dlui Segiu Budan Soiuri de cires Rubin Germersdorf Pomul are vigoare mare. suculent`. are pedunculul scurt [i pulpa pietroas` cu gust foarte bun. gust excelent. coroana conic` [i o bun` productivitate. Epoca de coacere: decada a II-a a lunii iunie.5-7 g). colorat în ro[u-închis. Fructul este de m`rime. cu pulpa crocant`. Boambe de Cotnari Pomul este de vigoare mare are coroana sferic. Pulpa este ro[ie.4 g). Rubin Pomul este de vigoare mijlocie. Fructific` pe buchete de mai [i rezist` bine la ger. lucioas`. pietroas`. rode[te constant [i abundent. sferic cordiform. de culoare ro[u închis spre bordo.

cu textur` ferm`. bine garnisite cu forma]iuni de rod scurte. Fructul de m`rime mijlocie spre mare (4. Este autofertil [i bun polenizator.5.0 g) are form` sferic`. lucioas`. cu gust u[or acidulat. Florile sunt autofertile. Nana Pomul de vigoare redus` are coroana globuloas`. Epoca de coacere: a doua jum`tate a lunii iunie Soiuri de visin Nana Ilva . Epoca de coacere: decada a II-a a lunii iulie. mijlocii [i lungi.0 g).5.Ilva Pomul este de vigoare mijlocie. cu coroana globuloas`. lucioas`. Datorit` taliei sale reduse se recomand` pentru livezi intensive. Pulpa este ro[ie. prezint` toleran]` la Monilia laxa [i antracnoz` (Blumeriella jaapii). neaderent` la sâmbure. ramuri de schelet scurte. are form` sferic` [i culoare ro[ie închis. de culoare ro[ie. suculent`. Fructul de m`rime mijlocie-mare (5.

cu gust dulce–acri[or. suculent`. Harcot. Earlyril. consistent`. pieli]a este fin catifelat`. aromat. este rezistent la ger [i la iernare. Epoca de coacere: perioada 1-10 iulie. coroana globuloas` [i fructific` predominant pe ramuri de rod scurte. Cytospora cincta [i Plum pox. fin`. aplatizat dorso–ventral. cu fructificare predominant` pe buchete. Stigmina carpophilla. Este rezistent la ger. are form` sferic`alungit`. Este rezistent la ger [i la iernare. form` sferic`. suculent`. Prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa. pieli]a este fin catifelat`. cu gust dulce u[or acidulat [i arom` pl`cut`. Soiul prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa. cu gust pl`cut [i arom` discret`. culoare galben`-portocalie. CR 2-63. coroana globuloas`. de culoare galben`-portocalie cu o tent` ro[ie pe partea însorit`. Pulpa este portocalie. Fructul este de m`rime mijlocie (40-45 g) are form` sferic`. acoperit` cu ro[u carmin pe 45% din suprafa]`.Tudor Pomul este de vigoare mare. înghe]uri târzii de prim`var` [i secet`. NJA 42. Goldrich. neaderent` la sâmbure. fin`. Epoca de coacere: 20 iunie-10 iulie. Foto: prin amabilitatea dnei Viorica B`lan Dacia Pomul are vigoare mijlocie. Pulpa este ferm`. Stigmina carpophilla. Pulpa este ferm`. Epoca de coacere: perioada 10-20 iunie. pl`cut. suculent`. Fructul este de m`rime mare (95-100 g). de culoare galben`-portocalie. cu coroana invers piramidal`. Soiuri de vais Carmela Dacia . de culoare portocalie acoperit cu ro[u carmin pe partea însorit`. Stigmina carpophilla. [i Cytospora cincta. Fructul este de m`rime mare (70-90 g). neaderent` la sâmbure. de culoare portocalie. Polenizatori: NJA 19. [i Cytospora cincta. Carmela Pomul are vigoare mijlocie. fructific` predominant pe ramuri de rod scurte. Soiul prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa. lucioas`.

produce abundent [i necesit` r`rirea fructelor. Pulpa este galben` [i are gust bun. Epoca de coacere: prima decad` a lunii iulie. are pulpa galben`. . este sferic. sferic. are flori campanulate. Epoca de coacere: a III-a decad` a lunii iunie. Fructul este mijlociu.Soiuri de piersic Cardinal Pomul este de vigoare mijlocie. aderent` la sâmbure. ro[u aprins pe partea însorit`. Springold Pomul este viguros. are flori campanulate [i este potrivit de productiv. galben cu ro[u marmorat. Fructul are m`rime mijlocie (120-160 g). de calitate foarte bun` pentru mas`.

u[or asimetric. coroana globuloas`. . sensibil la bolile [i d`un`torii specifici piersicului. roz-violacee. Sâmburele este aderent la pulp`. campanulate. Fructul de m`rime mijlocie-mare (65-95 g). colorat` în ro[u-grena pe circa 6070 % din suprafa]`. Delta Foto: prin amabilitatea dnei Viorica B`lan Soiuri de nectarin Delta Pomul are vigoare mijlocie. foarte suculent`. produce mult [i constant. dulce [i aromat`. Soi autofertil. de culoare galben lucioas`. suculent`. este autofertil. globulos. Este sensibil la bolile [i d`un`torii specifici piersicului. echilibrat.Cora Pomul are vigoare mare. cu gust dulce-acri[or. cu flori mici. f`r` infiltra]ii. acoperit` cu ro[u închis pe 60% din suprafa]`. Pieli]a este glabr`. Epoca de coacere: decada a III-a a lunii iunie – decada I a lunii iulie. Pulpa este galben`. este precoce. Fructul este de m`rime mijlocie (75-85 g). Epoca de coacere: decada a II-a. are form` sferic` alungit`. Pulpa este galben`. Sâmburele mic este aderent la pulp`. Are comportare bun` la ger. a III-a a lunii iunie.

colorat în vân`t ro[iatic. sferic. aproape negru. de culoare albastr` ultramarin. foarte productiv. Soi autofertil [i bun polenizator. Pulpa este de culoare galben`-verzuie. acoperit cu pruin` abundent` cenu[ie.50 g). Epoca de coacere: decada a III-a a lunii august. are un gust foarte pl`cut. rode[te pe buchete de mai ramificate. este indicat pentru livezi de mare densitate. Centenar Pomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie. rezistent la c`dere si transport. cu gust foarte pl`cut. Polenizatori: Stanley. Fructul este mare sau foarte mare. crocant`. Stanley. zah`rul [i aciditatea fiind armonios îmbinate. Epoca de coacere: începutul lunii august Stanley Pomul are vigoare mijlocie. invers ovoid alungit. Pulpa alb`-verzuie. Agen. rezistent la ger. pulpa neaderent`. Rode[te pe buchete. potrivit de consistent` [i de suculent`. fructific` pe ramuri scurte [i are capacitate de produc]ie bun`. Fructul mare de tip Renclod (45 . Fructul este mare (52 g). este foarte rustic [i productiv. Pulpa de culoare galben` deschis` este bun` la gust [i are sâmburele neaderent. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii iulie-începutul lunii august. Silvia Pomul are vigoare mijlocie. Are sâmburele neaderent [i pulpa cu gust aromat pl`cut. rotund u[or alungit. cu pieli]a violacee închis`. destul de suculent`. Este precoce [i foarte productiv. Este rezistent la boli. cu ramuri de rod predominante de tip spur (buchete). bun` pentru mas` [i industrializare. secet` [i ger. Polenizatori: Agen. are coroana globuloas`. Epoca de coacere: mijlocul lunii septembrie. cu pruin` albastr`. Silvia. Polenizatori: President. globulos alungit. de culoare vân`t`-violacee. secet`. Soiuri de prun . rode[te timpuriu [i are un poten]ial de produc]ie ridicat. Polenizator: Stanley. Sâmburele este mic [i neaderent. Fructul este mijlociu spre mare. Fructul este mare sau foarte mare (35-40 g). coroana sferic turtit`. Firenze 90 Pomul este viguros [i are o coroana columnar`. boli [i d`un`tori. cu pruina albastr` deschis`. Sâmburele este foarte mic [i neaderent. este acoperit cu mult` pruin` cenu[iu-alb`struie. Anna Späth.Anna Späth Anna Späth Pomul are vigoare mijlocie. Fructific` aproape în exclusivitate pe buchete de mai. formeaz` o coroan` sferic turtit`. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii iulie-începutul lunii august.

B.Epoca de coacere Specia Prun Soiul Centenar Silvia Firenze 90 Tuleu gras Stanley Anna Spath Carmela Tudor Dacia C.U Springold Cardinal Cora Delta Boambe de Cotnari Rubin Van Germersdorf Nana A Ilva A Schattenmorelle A II iunie III I iulie II III I august II III I septembrie II III Cais Piersic Cire[ Vi[in Not`: A – soiuri autofertile .M.

de consum si Soiul M`r Romus 3 Vf Iris Voinea Vf Pionier Vf Generos Poli Florina Vf Goldspur Idared Starkrimson Mutsu Ciprian Granny Smith P`r Williams Conference Untoas` Bosc Cure Euras I august II octombrie decembrie septembrie noiembrie ianuarie III I II III I II III I II III I II III I II III februarie I II III martie I II III aprilie I II III Note: Vf – rezisten]` monogenic`.Epoca de coacere . – perioada de consum . – perioada de coacere. Poli – rezisten]` poligenic`.

Sweetheart.soiuri cu rezisten]` genetic` la boli: Pionier. Anna Späth. Ferrovia. Pe terenul arabil [i în asolamentul pepinierei pomicole. • la cire[ soiuri noi foarte apreciate pe pia]a U. Patrimoniul pomicol al Istri]a este în continu` dinamic`. Starkrimson. Stanley. Celeste. • la prun (specie care ocup` primul loc ca suprafa]` [i produc]ie): Silvia. m`rul [i cire[ul. Idared. Lapins. sunt cultivate loturi semincere de cereale [i plante tehnice: grâu. sortimentul actual de soiuri fiind: • la m`r . Principalele specii plantate pentru produc]ia de fructe sunt prunul. Regina. porumb. Florina. dar [i Golden Spur Delicious. Firenze 90. floarea soarelui. .Productia de fructe .E. Se afl` în plin` desf`[urare un program de realizare a unor planta]ii pomicole cu densitate mare. Voinea.: Kordia. Generos. Centenar. altoite pe portaltoi de vigoare slab` (PHLC).

În mod obi[nuit. La plantare se recomand` fertilizarea cu 10-30 kg gunoi de grajd bine fermentat. uscate [i reînoirea t`ieturilor.30x0. pentru pomi [i de 0. r`d`cinile î[i caluseaz` rapid r`nile [i încep s` creasc` imediat dup` plantare. coceni. arbustilor fructiferi si Epoca optim` pentru plantarea pomilor este toamna. iar pomii cu ramuri anticipate la aproximativ 100-120 cm. Plantarea propriu-zis` se face a[ezând pomii cu r`d`cinile r`sfirate pe movila de p`mânt afânat de pe fundul gropii. Trunchiul pomului trebuie s` aib` o pozi]ie vertical`. în mijloace închise. pânz` de sac.4 cm deasupra nivelului solului. pomii sub form` de varg` se scurteaz` la 60-80 cm în`l]ime.Sfaturi privind plantarea pomilor . Dup` stabilirea locului definitiv pentru fiecare pom care se planteaz`. R`d`cinile s`n`toase au în sec]iune o culoare alb` sidefie. Avantajele plant`rii în aceast` perioad` sunt multiple: procentul de prindere este mai ridicat. în prim`vara anului urm`tor pomii pornesc în vegeta]ie devreme [i realizeaz` cre[teri mari pân` în toamn`. se sap` gropile având grij` ca p`mântul fertil de la suprafa]` s` se a[eze într-o parte a gropii. Se calc` apoi ap`sat de la exteriorul gropii spre centru. dimensiunile gropii vor fi de 0. Urmeaz` apoi mocirlirea r`d`cinilor într-o mocirl` de consisten]a unei paste semifluide. 200-300 g superfosfat [i 100-150 g sare potasic`.50x0. Dup` plantarea de toamn` pomii nu se scurteaz`. odat` cu t`ierile de formarea coroanei. Transportul pomilor dup` achizi]ionare trebuie f`cut cu grij`. pentru arbu[tii fructiferi. p`mânt galben [i ap`. Dac` este nevoie. . se face prin fasonarea r`d`cinilor. p`strându-se acele ramuri care vor fi folosite la formarea primelor elemente ale coroanei. care va proteja r`d`cinile de ger. separat. Protec]ia pomilor împotriva iepurilor este obligatorie [i se face prin învelirea acestora în hârtie. se ud` cu 10-20 litri de ap`. Preg`tirea materialului s`ditor în vederea plant`rii. Pomii se planteaz` cu punctul de altoire cu 3 .50x0. evitând deshidratarea r`d`cinilor sau înghe]area lor. iar dac` se planteaz` în rânduri (de regul` orientate pe direc]ia nord-sud). trebuie s` fie perfect aliniat.30x0. muceg`ite. O parte din p`mântul fertil rezultat din s`parea gropii se pune peste îngr`[`minte formând un mic mu[uroi. care se a[eaz` pe fundul gropii. Dac` terenul este afânat. preg`tit` cu baleg` proasp`t`. Peste r`d`cini se trage p`mânt reav`n pân` la acoperirea acestora. acest lucru f`cându-se prim`vara imediat dup` umflarea mugurilor. tulpini de floarea soarelui. pe direc]ia rândului. Mocirla are rol în protec]ia împotriva deshidrat`rii [i în stimularea înr`d`cin`rii pomului. iar cel de la fundul gropii. paie. care const` în scurtarea u[oar` a acestora pentru eliminarea por]iunilor r`nite.30 m. dup` c`derea frunzelor [i pân` cu aproximativ dou` s`pt`mâni înainte de înghe]urile puternice. Se umple apoi groapa cu p`mânt [i în jurul pomului se formez` un mu[uroi de 40-50 de cm în`l]ime. etc.50 m.

ro www. S`h`teni Sat Istri]a de Jos – 127535 jud.usamv.Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti pepiniera Com.ro .istrita. Buz`u telefon/fax +4 0238 545 566 mobil +4 0744 346 907 e-mail: post@info.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->