MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

www.cartiaz.ro
Carti si articole online

CURS DE

MASAJ CLASIC

S.R.YUMEIHO

pag

1/89

01.11.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

S.R.YUMEIHO

pag

2/89

01.11.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

CUPRINS
PARTEA 1-A GENERALITĂŢI 1. SCURT ISTORIC AL MASAJULUI 2. DEFINITII. CLASIFICARE 3. EFECTELE MASAJULUI

1. 2. 3. 4. 5. 6.

PARTEA A 2-A MANEVRELE MASAJULUI CLASIC MANEVRELE PRINCIPALE 1. NETEZIREA 2. FRICŢIUNEA 3. FRĂMÂNTATUL 4. TAPOTAMENTUL 5. VIBRAŢIILE MANEVRELE AUXILIARE CERNUTUL RULATUL SCUTURATUL TRAGEREA CIUPITUL PRESIUNILE PARTEA A 3-A MASAJUL PE REGIUNI 1.Masajul spatelui 2.Masajul gâtului şi al cefei 3.Masajul capului 4.Masajul regiunii fesiere 5.Masajul membrelor inferioare 6.Masajul abdomenului 7.Masajul regiunii toracice 8.Masajul membrelor superioare 9.MASAJUL GENERAL PARTEA A 4-A MASAJUL ŢESUTURILOR ŞI ORGANELOR 1. Masajul ţesuturilor 1.1. Masajul pielii 1.2. Masajul ţesuturilor conjunctive 1.3. Masajul ţesutului muscular 1.4. Masajul periostal 2. Masajul aparatului vascular 3. Masajul nervilor periferici
S.R.YUMEIHO pag

3/89

01.11.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

4. Masajul organelor profunde 4.1. Masajul conţinutului toracic 4.2. Masajul conţinutului abdominal PARTEA A 5-A CONDIŢII Şl REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI 1. LOCALUL Şl MOBILIERUL 2. PREGĂTIREA Şl APTITUDINILE EXECUTANŢILOR 3. REGULI DE IGIENĂ 4. REGULI METODICE 5. MIJLOACE AJUTĂTOARE 6. EXERCIŢII PREGĂTITOARE PENTRU MÂINI 7. INDICAŢIILE SI CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI PARTEA A 6-A MASAJUL TERAPEUTIC 1. AFECŢIUNI ALE ARTICULAŢIILOR ŞI TENDOANELOR 2. DEFORMĂRI ALE COLOANEI VERTEBRALE 3. AFECŢIUNI MUSCULARE 4. AFECŢIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR 5. AFECŢIUNI VASCULARE 6. AFECŢIUNI NEUROLOGICE 7. AFECŢIUNI DATORATE METABOLISMULUI l. BOLI DE NUTRIŢIE ll. BOLILE REUMATICE DE TIP INFLAMATOR lll. BOLILE REUMATICE DE TIP DEGENERATIV PARTEA A 7-A 1. Terapia YUMEIHO 2. MASAJUL REFLEXOGEN BIBLIOGRAFIE

S.R.YUMEIHO

pag

4/89

01.11.2010

în reactualizarea rolului şi efectuiui benefic al masajuiui (cel mai de seamă reprezentant. Pentru prima dată în istorie. Herolidos din Lentini şi Hipocrat au descris efectele şi indicaţiile masajului precum şi prescripţiile medicale ale acestuia. în secolul al XVI-lea reapar menţiunile despre efectele benefice ale masajului . Îndelungata practică medicală a dovedit de-a lungul timpului că orice dispozitiv. în scopul îndepărtării efectelor nocive ale unor suferinţe necunoscute. mecanism. în scop fiziologic sau curativo-profilactic". la nivel planetar. prin multiplele sale proprietăţi „devine prin practică îndelungată. Acelaşi reputat autor afirmă că mâna (maseorului). presiuni şi frământări ale părţilor moi începând cu faţa şi terminând cu membrele. răspândită şi eficace formă de abordare a părţilor moi ale corpului omenesc. Numeroase documente din istoria Egiptului antic şi despre medicina tradiţională chineză atestă că masajul era folosit în scopuri medicale de peste trei mii de ani. S. În India antică. nu poate înlocui masajul manual şi nu poate obţine efectele sale medicale şi sportive. Din aceste dovezi scrise. După secolele de „întuneric" ale civilizaţiei Evului Mediu. la toate popoarele. Timp de mii de ani aplicarea mâinilor pe locuri dureroase.anii 980-1037). India. Avicenna . Adrian lonescu). datorate lui Hyeronimus Mercurialis din Veneţia. Masajul manual este cea mai veche. Anglia. începând a se pune şi bazele sale ştiinţifice. în ţările avansate ale Europei (Suedia. Din timpuri imemoriale.11. se reactualizează rolul şi efectele masajului. Germania). cel mai valoros şi mai eficient aparat de masaj".R. Galenus.2010 . După lunga şi nefasta decădere a civilizaţiei care a cuprins şi a caracterizat Evul Mediu european. presiunile şi stoarcerile .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA 1-a SCURT ISTORIC AL MASAJULUI Una din cele mai corecte şi sintetice definiţii ale masajului a fost formulată de reputatul şi regretatul Profesor dr. netezirile. dr.YUMEIHO pag 5/89 01. putem şti cât de veche este practica masajului manual cu scop medical. însuşindu-l de la sclavii popoarelor subjugate (în special de la greci). diverşi reprezentanţi ai acestor naţiuni şi şcoli fundamentează şi răspândesc tehnicile masajului manual (medical şi sportiv). Masajul s-a practicat din vechime. masajul se practica fără a i se fi cunoscut efectele fiziologice şi medicale precise. a descris principalele manevre de masaj: fricţiunile. a urmat meritul influenţei arabe ce a pătruns în sud-vestul continentului nostru. din timpuri nedefinite. Franţa. dar cu efecte benefice recunoscute şi apreciate. gradate după intensitatea aplicaţiei şi durata şedinţelor. producea efecte subiective favorabile. ca fiind: „o prelucrare metodică a părţilor moi ale corpului. Din secolul XVIII. medic roman de origine greacă. instrument sau aparat acţionat mecanic sau electric. masajul consta din neteziri. Acest procedeu folosit empiric pe scară largă era mult răspândit în China. Romanii au răspândit şi dezvoltat progresiv masajul. La început treptat şi apoi rapid. putem spune. Cel mai cunoscut şi practicat tip de masaj tradiţional european este masajul suedez. prin acţiuni manuale sau mecanice. docent Adrian N. grecii antici au folosit masajul ca mijloc de pregătire fizică a diferitelor categorii de atleţi (Prof. fără o metodologie precizată. Egipt şi la alte popoare din trecutul îndepărtat care ajunseseră la un înalt grad de civilizaţie şi cultură. lonescu. oricât de ingenios a fost şi este conceput.

observându-se efectele benefice asupra organismelor bolnave. Manga (lucrarea. fototerapie. ca şi tehnica respectivă. magnetoterapie. aparţinând lui R. pe baze ştiinţifice. Cu timpul. CLASIFICARE Originea cuvântului masaj este incertă. ale cărei efecte şi rezultate sunt recunoscute şi în zilele noastre. la începuturi. De aceea această ramură medicală a căpătat denumirea de "Masaj şi tehnici complementare". ajutătoare. fie din cuvântul mass = a apăsa. Primii care l-au aplicat cu determinare medicală ţintită au fost „ortopediştii". S. descriere de tehnici. laseroterapie. Se presupune că derivă fie din grecescul massein = a frământa.2010 . mai ales în sanatorii şi staţiuni balneoclimaterice sub impulsul Prof. hidroterapie. dr. Sufixul de „terapie" arată locul său alături de celelalte terapii ale recuperării medicale (electroterapie. chirurgii. Indiferent de originea sa. cuvântul masaj s-a impus. Clasificarea masoterapiei se poate realiza după mai multe criterii: 1. După 1950. Acest medic de mare reputaţie în domeniul balneo-fizioterapiei. care după 1940 îl „implementează" şi la Bucureşti.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN dezvoltat de studentul Per Henrik Ling în Suedia în anul 1830. Prima lucrare despre masaj datează din 1885. dr. DEFINITII. Traian Dinculescu. masor). Primele cercetări experimentale care urmăreau stabilirea ştiinţifică a efectelor şi a indicaţiilor masajului pentru organismul sănătos şi bolnav au fost efectuate şi publicate în secolul al XIX-lea.automasajul. destul de complexă. al nevralgiilor şi al „artritelor"). Tudor Agârbiceanu. a creat o adevărată şcoală de maseuri medicali. Între cele două războaie mondiale a început să fie folosit ca tratament ajutător în reeducarea şi recuperarea răniţilor şi invalizilor de război. răspândirea sa tot mai largă şi cuantificarea sa metodologică şi tehnică justifică câştigarea denumirii de "Masoterapie". masajul este răspândit ca practică medicală. Hălmagiu (1889). După anul 1930. observaţii asupra efectelor masajului aplicat în tratamentul reumatismului. care se impune tot mai mult. Fundamentarea sa ştiinţifică din ce în ce mai profundă. al anchilozelor fibroase. dr. datorită eminentului cercetător şi practician. Masajul a fost întotdeauna asociat şi cu anumite procedee complementare. Ca masaj recuperator este considerat în premieră de N. au început să se pună bazele ştiinţifice (se apreciază că dezvoltarea masajului medical datează din a doua jumătate a secoluiui al XIX-lea). kinetoterapie. Şi în ţara noastră. După persoana care efectuează masajul: a . masajul a fost aplicat în mod empiric. cu a sa lucrare intitulată „Masajul şi mobilizarea ca tratament în unele fracturi".masajul efectuat de către o altă persoană (maseur. în cadrul noului Institut de Balneologie reînfiinţat de regretatul Prof. balneoclimatoterapie). Marius Sturza.11. traumatologii şi reumatologii. se referă la date istorice.R. b . masajul medical îşi câştigă un important şi binemeritat rol în terapia medicală. în Transilvania. P.YUMEIHO pag 6/89 01.

YUMEIHO pag 7/89 01. • masajul reflex: > masajul reflex conjunctiv.11. : petrisajul Jaquet & Leroy.limfatice : drenajul manual limfatic Leduc&Godard. > restrâns la părţile mai bogate în ţesuturi moi. ~ complementare : cernutul şi rulatul . : masajul tălpii venoase Lejars. > masajele reflexe speciale: ~ reflexologia vertebrală. După originea. După regiunea la care se aplică: a . manual (efectuat de către maseur): • masajul clasic: > tehnici clasice: ~ principale : netezirea. pentru membrul inferior. pe articulaţii. > segmentar pe porţiuni anatomice distincte. pentru membrul superior. : tracţiunile. > local pe porţiuni mici de piele şi ţesut subcutanat. > tehnici speciale: ~ pentru piele : kineplastia Morice. b . : masajul de apel al abdomenului. ~ pentru afecţiunile veno . : frământatul. pe grupe de muşchi. : vibraţia. scuturările. : fricţiunea.masajul occidental.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN 2. : metoda van der Mohlen. S. ~ pentru capsula articulară : masajul profund Cyriax. : masajul trofic Glerant. ~ reflexologia endonazală.R. 3. • parţial: > regional. > masajul reflex segmentar. ~ reflexologia limbii. elongaţiile. tehnica şi metodologia de aplicare: a . : presiunile şi tensiunile. ~ pentru segmente : masajul de apel al toracelui.masajul profund (asupra organelor interne). pe o parte importantă şi bine definită a corpului.masaj somatic (asupra părţilor moi superficiale) • general: > extins la întreaga suprafaţă a corpului.2010 . în special membre. : tapotamentul.

• Efecte: a.masajul periostal. ~ mano şi podopresura : pe punctele de acupunctură. • Efecte: a.11. c – după maniera de lucru asupra corpului: ~ masajul uscat (pe pielea uscată sau pe îmbrăcăminte). > digitopresura . neuralterapia. la distanţă.masajul oriental: > osteopresura .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ reflexologia auriculară. • Efecte: a. etc.) EFECTELE MASAJULUI Efectele masajului sunt multiple şi pot fi clasificate după mai mult criterii. > metode combinate.R. : Tao-lnn. reflexologia irisului. b. relaxante. b. reflexogene. întinderi şi masaj muscular decontracturant): ~ chinezeşti : Ngam. ~ thailandeze : thai – masaj. ~ rinofaciopresura: ~ auriculopresura. extracte alcoolice din plante –tincturi-. stimulante.presopunctura: ~ craniopresura. : Ann-ma. excitante. ~ japoneze : Do-lnn. reflexologia palmară. reflexologia plantară. > touch for health. : Tui –Na.2010 . (masaj pe puncte şi meridiane energetice combinat cu tehnici de manipulare articulară. creme create special. liniştitoare. directe asupra ţesuturilor (masajul somatic). parţiale (locale) . reflexologia dinţilor. reflexologia intestinului gros. creşterea S.gleznă ~ presura generală pe punctele de acupunctură ale meridianelor. hiperemie locală. calmante. : pe sistemul pumn . indirecte .profunde asupra organelor interne (masaj profund). ~ masajul cu substanţe ajutătoare (uleiuri.YUMEIHO pag 8/89 01. : Shiatsu. c. pulberi. pe membrul opus. : Yumeiho. b .calmarea durerii.

îmbunătăţirea stării psihice şi a somnului.11. tardive.vasodilataţie activă cu creşterea vitezei de circulaţie. b. .accelerează refacerea muşchiului obosit prin creşterea schimburilor vasculare cu aport de substanţe nutritive proaspete şi îndepărtarea reziduurilor. . favorizarea penetraţiei substanţelor grase.asuplizare. ce pot fi monitorizate de către medic prin metode clinice şi paraclinice. cu evacuarea mai eficientă a reziduurilor. . obiective. organelor profunde prin intermediul zonelor reflexe Dicke. . generale .creşterea pragului de recepţie al terminaţiilor nervoase cu analgezie. .stimularea funcţiilor aparatului respirator şi circulator. . • Efecte: a. imediate. contribuie la termoreglare. . îndepărtarea oboselii. ceea ce contribuie la menţinerea igienei acesteia. Asupra ţesutului conjunctiv (ţesutului celular subcutanat): .prin mecanism reflex. subiective. atrofii. Asupra elementelor aparatuiui locomotor: 1) asupra muşchilor: .creşte rezistenţa musculara la efort prin hiperemie. . • Efecte: a. • Efecte asupra structurilor: Asupra pielii: .creşte schimburile respiratorii la nivelul pielii.contribuie la resorbţia şi scăderea depozitelor de grăsime în cazul prezenţei obezităţii. accelerarea proceselor de resorbţie. . funcţiilor hormonale şi reacţiilor neurovegetative. creşterea schimburilor nutritive. schimburilor metabolice şi excreţiei. b.creşte viteza de refacere după traumatisme. S. dezvoltarea tonusului şi rezistenţei elementelor cu rol de fixare şi protecţie a organelor interne. ce influenţează circulaţia şi metabolismul.descuamarea pielii şi creşterea celulelor tinere.creşte performanţa musculară prin creşterea conductibilitătii.favorizează schimburile nutritive prin creşterea aportului de sânge. . prin creşterea elasticităţii muşchilor.2010 . .reface elasticitatea şi supleţea. influenţarea substanţei fundamentale şi a fibrelor elastice. declarate de către bolnav.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN circulaţiei locale. ceea ce determină favorizarea mişcărilor corpului.facilitarea secreţiei glandelor sudoripare cu creşterea secreţiei lor.influenţează organele profunde prin intermediul zonelor reflexe Head.R. b. creşterea metabolismului. îndepărtarea stazelor.YUMEIHO pag 9/89 01. creşterea pragului sensibilităţii cutanate. ceea ce determină menţinerea echilibrului dintre circulaţia profundă şi superficială.are influenţe reflexe asupra: circulaţiei sângelui şi limfei. a excitabilităţii şi a contractibilităţii. . .

accelerarea circulaţiei sanguine şi vasodilataţie capilară. . ambele determinând creşterea fluxului sanguin. .R. .creşte viteza de circulaţie şi uşor presiunea venoasă şi susţine valvulele venoase. stimularea proprioceptorilor. Asupra ţesutului şi organelor profunde: .creşte sau scade tonusul şi excitabilitatea. combaterea stazei sanguine şi limfatice.se intensifică schimburile nutritive cu creşterea temperaturii corpului.apar reflexe segmentare (prin interesarea segmentului medular şi a arcurilor reflexe) la care se asociază efectul reflex nesegmentar realizat prin acţiunea asupra zonelor Head (cutanate). Dicke (ţesut celular subcutanat).la nivel local se produce un reflex de axon cu vasodilataţie secundară. reducerea tonusului neuromuscular sau dimpotrivă creşterea acestora cu stimularea organismului. drenaj şi resorbţie cu ameliorarea secundară a troficităţii celulare. fasciilor.se stimulează în sens reglator circulaţia.la nivelul circulaţiei capilare există efecte pasive (indirecte) şi active (directe) cu stimularea vasomotricităţii (deschiderea capilarelor închise). existând şi un efect direct mecanic. . Efectele masajului general: . activarea circulaţiei locale. hematopoeza.circulaţia limfatică este intensificată de aproximativ 25 de ori. . S. Asupra circulaţiei sângelui şi limfei . .prin mecanism suprasegmentar de transmisie la nivel subcortical şi cortical apar efecte sedativ-relaxante şi chiar hipnotice. secreţiile endocrine. . procesele coagulării. Asupra sistemuiui nervos: . .11.prin masaj reflex de toate tipurile apar în mod indirect aceleaşi efecte. scăderea sensibilităţii. prin mecanisme mecanice.valorile tensionale pot fi controlate în funcţie de necesităţi (scad la masajul relaxant şi cresc la cel excitant). neurale şi prin eliberarea de mediatori chimici. .prin masajul peretelui abdominal apar efecte directe mecanice cu reglarea secreţiei / excreţiei şi motilităţii viscerelor.YUMEIHO pag 10/89 01. . . activarea volumelor sanguine periferice stagnante.2010 .se constată şi modificarea compoziţiei sanguine . aponevrozelor: creşterea supleţei şi consistenţei.munca inimii este astfel uşurată existând un efect de "digitalizare". 2) asupra tendoanelor şi tecilor tendinoase.se produce relaxarea.circulaţia arteriolară suferă un proces de adaptare secundar modificărilor de la punctele anterioare.la nivelul circulaţiei venoase .astfel se realizează mobilizarea masei sanguine. .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . procesele endocrine. McKenzie (musculare) şi astfel sunt influenţate viscerele. în funcţie de tehnică.creşte numărul de hematii şi leucocite şi cantitatea de hemoglobină. în funcţie de tehnica folosită.

faţa laterală a coapsei.R.degetele mâinii pot fi lipite între ele sau larg deschise. pumnul fiind închis. Tehnica de execuţie: 1. etc).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 2-A MANEVRELE MASAJULUI CLASIC A. cu ritm specific. fără avăntări bruşte. 4. S. Netezirea cu extremitatea degetelor: Degetul mare (policele) sau mai multe degete dispuse aproape perpendicular pe regiunea masată se deplasează încet .11.poziţia palmei poate fi paralelă. 2. . . Netezirea în greblă: Netezirea se execută cu nodozităţile articulare ale falangelor degetelor flectate. imitând acţiunea unui cleşte.policele se poate opune celorlalte degete. iar alunecarea pătrunzătoare (în spaţiile intermusculare sau în cazul unor regiuni acoperite de fascii puternice: plantă. MANEVRELE PRINCIPALE NETEZIREA Definiţie: . atingând un maxim la mijlocul suprafeţei şi scăzând intensitatea presiunii spre sfârşit. Netezirea simplă: Mâna maseurului alunecă cu palma ferm şi complet aplicată pe piele în sens centripet. iar mâinile dau impresia că se încrucişează sau că se deplasează una pe sub cealaltă. cu degetele strânse se mişcă în zig-zag în sens centripet. . Netezirea alternantă: Se lucrează alternant cu ambele mâini care execută acelaşi tip de manevră. Netezirea şerpuită: Mâna aplicată longitudinal. cu o presiune crescândă. în sensul circulaţiei de întoarcere (venoasă şi limfatică). perpendiculară sau oblică. faţă de direcţia mişcării.YUMEIHO pag 11/89 01. . 3.2010 . 6. Netezirea în cleşte: Degetul mare împreună cu celelalte degete. alunecă în această poziţie pe tot traiectul muşchiului sau tendonului masat.constă în alunecarea uşoară şi ritmică efectuată asupra tegumentelor. apăsând adânc ţesuturile. Se impun următoarele precizări: .mişcarea poate fi scurtă sau lungă.mâna poate fi împinsă sau trasă. 5. în funcţie de segmentul masat.

• Netezirea unui segment începe de la extremitatea cea mai îndepărtată de trunchi şi se termină cu zona cea mai apropiată de acesta. iar suprafeţele interne ale degetelor mâinii opuse apasă pe prima. timp de 3 . • Stimulatoare sau calmante asupra nervilor şi calmante asupra muşchilor periferici. cu presiune cât mai mică. Se execută mişcări circulare. Netezirea cu îngreuiere: 0 mână se aplică cu partea dorsală pe suprafaţa masată. • Netezirea nu se execută repede.R. Netezirea concentrică: Ambele mâini cuprind ca într-o brăţară articulaţia. Netezirea combinată: Această variantă este o combinaţie între două tipuri de neteziri. • În cazul durerilor. • Netezirea uşoară produce creşterea temperaturii locale. micşorarea contracturii ţesuturilor. se vor folosi cantităţi mici de ulei de masaj sau pudră de talc.2010 . Reguli generale: • Sensul în care se execută netezirea este cel al circulaţiei venoase şi limfatice. 10.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN 7. Netezirea încrucişată: Alunecarea în acest caz se face cu ambele mâini cu degetele încrucişate (în cazul masării muşchilor voluminoşi). S. • Presiunea cu care se execută netezirea trebuie să crească progresiv pe prima jumătate a segmentului masat. spre ganglionii limfatici şi cisternele limfatice. Netezirea lungă: Palmele cu degetele strânse se aplică paralel cu axul longitudinal regiunii masate sau uşor oblic. iar în palmă se pun degetele mâinii opuse sau o mână se aşează cu faţa palmară în contact cu suprafaţa masată. ci liniştit şi ritmic (limfa se mişcă încet prin vase .11.YUMEIHO pag 12/89 01. scăderea presiunii sanguine şi a fluidelor interstiţiale. să atingă maximul la mijloc şi să scadă treptat spre sfârşit. (pe toata lungimea sa). 8. 0 netezire de 15-30 minute este un adevărat calmant al durerii.4mm/sec). netezirea se execută ceva mai sus de zona dureroasă. 11.5 minute. Efecte: • Activarea circulaţiei superficiale (capilare şi limfatice). în aşa fel încât se va masa segmentul sau membrul întreg de la extremitatea sa înspre rădăcină. • Pentru că mâna trebuie să alunece liberă pe zona masată. 9. policele şi degetele arătătoare atingându-se. Netezirea se face fără întreruperi.

6. osos. Reguli generale: • se execută pe o porţiune limitată a suprafeţei cutanate şi poate fi executată atât în sensul circulaţiei venoase. rapidă şi energică a pielii cu ajutorul feţei dorsale a degetelor şi nodozităţilor lor. Fricţiunea circulară: Degetele ce masează păstrează o poziţie asemănătoare cu cea din varianta simplă însă pulpele degetelor fac o mişcare circulară. 3. forţa de presiune creşte gradat prin unghiul de înclinare al degetelor faţă de orizontală. • fricţiunile energice în locurile dureroase reduc starea de hiperexcitabilitate a nervilor. • forţa de apăsare folosită în timpul fricţiunii este destul de mare şi poate provoca leziuni şi traumatisme ale pielii. Fricţiunea cu îngreuiere: Degetele mâinii libere sunt aplicate perpendicular pe partea dorsală a mâinii care lucrează.R. Manevra se poate face cu: pulpa policelui. Fricţiunea în greblă: Constă în mobilizarea profundă. accelerează circulaţia locală şi îmbunătăţesc hrănirea ţesuturilor. Fricţiunea în spirală: Cu pulpa degetelor sau cu rădăcina mâinii aplicate pe regiunea masată se imprimă fricţiunii o direcţie în zig-zag.YUMEIHO pag 13/89 01. Fricţiunea rectilinie: Se mobilizează pielea până la limita ei elastică în sens rectiliniu. palma întreagă de la o singură mână sau de la ambele mâini. Tehnica de execuţie: 1. • în timpul fricţiunii.este apăsarea şi deplasarea pielii şi a ţesuturilor moi subcutanate pe ţesuturile profunde sau pe plan dur. 2. sau în spirală. rezistenţa şi elasticitatea aparatului articular. 5. pulpele celorlalte degete.11. trebuie să se acorde o atenţie deosebită tehnicii de execuţie. Deci. un maseur talentat poate recunoaşte modificările S. Fricţiunea în cleşte: Se formează un cleşte alcătuit din degetul mare şi celelalte degete şi se fricţionează elementele anatomice prin mişcări rectilinii sau circulare. cât şi în sens contrar circulaţiei limfei şi sângelui venos. 4. • este procedeul principal în majoritatea cazurilor patologice şi singurul care influenţează pozitiv mobilitatea. atât cât permite elasticitatea acestora.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN FRICŢIUNEA Definiţie .2010 . • cu ajutorul fricţiunii. a cărei intensitate şi extindere creşte treptat. cu pumnul sau cu cantul mâinii. îngreunând-o.

iar celelate degete pe marginea lui externă respectiv internă. sunt ridicati şi strânşi. Frământatul lung: Se aplică ambele mâini pe muşchiul masat astfel încât pulpele degetelor mari vin deasupra acestuia.R. Frământatul şerpuit: Degetele. Efecte: • fricţiunile se adresează ţesutului conjunctiv. profund. ridicarea şi străngerea acestora atât cât permite elasticitatea ţesutului respectiv. pe o parte şi degetul mare şi rădăcina palmei pe de altă parte. faţă în faţă . Efectele fricţiunii sunt de lungă durată. astfel încât arătătoarele şi policele se ating iar muşchiul. etc. Fricţiunea şi frământatul pot constitui împreună singurele manevre de masaj. cuprins ca într-un inel. realizând ridicarea şi stoarderea muşchiului. strângere propriu-zisă sau printr-o presare pe planul osos.prinderea în cută a muşchilor şi a ţesuturilor profunde. 6.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN patologice care au loc în ţesuturile profunde (în special în regiunea articulaţiilor).YUMEIHO pag 14/89 01. adipos. efectuându-se mişcări de rotaţie care ridică muşchiul şi în acelaşi timp execută o presiune asupra lui. muscular. • înlăturarea rezervelor de grăsime şi a reziduurilor infiltrate. stimulare cu efecte trofice şi circulatorii. ridicarea şi strângerea acestuia printr-o stoarcere. 3. în timpul deplasării înainte prin salturi mici. • sporirea elasticităţii şi supleţii pielii şi a ţesuturilor conjunctive. Frământatul în cută: Cuprinderea muşchiului (sau a ţesutului gras) într-o cută formată de către cele patru degete. Frământatul în cleşte: Muşchii scurţi sau laţi sunt cuprinşi într-un cleşte format de cele patru degete. de pe o parte şi degetul mare pe de altă parte. Frământatul în inel: Mâinile se aşează transversal pe muşchi. 2. printr-o mişcare de alunecare continuă. presează muşchiul aşa cum sar stoarce de apă un burete. policele se îndreaptă înspre celelalte degete. 4. uşor au un efect de relaxare musculară şi calmare nervoasă iar când se execută energic. trece dintr-o mână în alta.11. înaintarea S. Când se execută lent. ridicându-l şi strângându-l cu ambele mâini.2010 . Tehnici de execuţie: 1. 5 Frământatul cu pumnii: Cu pumnii strănşi se execută mişcări de frământare asemănătoare cu frământatul pâinii. FRĂMÂNTATUL Definiţie . au un efect de excitare.

aplicate pe ţesuturile moi. palmele sau canturile palmelor.2010 . frământatul sporeşte capacitatea de muncă a maselor musculare mari. • refacere. progresându-se treptat în sensul dorit. articulaţiile şi sistemul nervos.R. accelerând neutralizarea produselor de descompunere şi sporind procesul de nutriţie al ţesuturilor. În ceea ce priveşte muşchii striaţi. Tehnici de execuţie: 1. • frământatul produce mărirea considerabilă a mobilitătii tendoanelor. această manevră are o importanţă deosebită în cazul scăderii capacităţii de muncă a muşchilor. golul de aer care se formează între degete amortizând astfel loviturile. 2. alternativ. recuperare medicală. Se obţine astfel un zgomot asemănator cu pocnetele scurte sau cu picăturile mari de ploaie. • În timpul frământatului se vor evita manevrele bruşte. Reguli generale: • Frământatul este singurul procedeu care acţionează intens asupra vaselor limfatice şi sanguine mari. Palmele aşezate paralel. faţă în faţă. • Frământatul se execută într-un ritm lent şi continuu. • accelerarea circulaţiei sanguine. Tocatul. deci constituie un exerciţiu de gimnastică pentru muşchi. • în timpul frământatului profund apar numeroase impulsuri aferente care stimulează muşchii. Efecte: • tratarea atrofiei şi insuficienţei musculare. • în afară de faptul că fortifică muşchii şi ajută la regenerarea ţesutului muscular. fie cu muchia. cu degetele uşor flectate şi depărtate. Degetele cad fie cu partea latero-dorsală. pasive. TAPOTAMENTUL Definiţie . răsucirea muşchiului sau provocarea durerilor. prin strângerea muşchilor între degete se produce eliminarea elementelor de descompunere din fasciculele musculare. Plescăitul.YUMEIHO pag 15/89 01. Degetele sunt relaxate. tendoanele.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN spre zonele învecinate dă aspectul unui val al mişcării. intensifică hrănirea grupelor musculare şi resorbţia rapidă a substanţelor metabolice. locul masat în aşa fel încât ambele mâini să bată în acelaşi loc. • Frământatul măreşte puterea de contracţie a fibrelor musculare. lovesc într-un ritm vioi. Variantă : tocatul în nuiele – atunci când degetele cad pe piele unul după celălalt. întinderea fasciilor şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui şi a limfei.11. Derivă din varianta anterioară însă aici prin mişcări simple şi repezi se produce o S.constă în bătăi sau loviri uşoare şi ritmice. cu degetele.

• Aduce un aflux puternic de sânge spre regiunea masată. iar loviturile sunt scurte şi dese. pe corp căzând degetele flectate care parcă ridică de pe el un fir. când gradul de excitaţie al nervului este mărit.. În această variantă palmele şi degetele cad moi pe suprafaţa corpului de la o distanţă mică. Este o manevră mai puţin aspră. Se mai pot folosi şi lovituri uşoare cu dosul mâinilor.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN supinaţie alternativă. mâna îmbrăcând forma unei cutii. S. • Poate fi aplicat în orice direcţie.2010 . Bătătoritul cu palmele. • Ritmul de aplicare diferă de la o variantă la alta. Efecte: • Vasodilatator (la nivelul pielii şi al ţesutului conjunctiv). • Ajută la micşorarea şi încetarea durerilor. Ritmul de aplicare este rapid şi se practică cu ambele mâini care lovesc simultan sau alternativ.11. tocatul se execută cu o viteză de 1-3 lovituri / sec.R. determinând astfel îmbunătăţirea nutriţiei acelei regiuni. Astfel. Percutatul Loviturile în această variantă se efectuează cu pulpa degetelor uşor îndoite care cad oblic sau perpendicular pe regiunea masată. • Acţionează asupra sistemului vegetativ-simpatic. • Profunzimea este dată de varianta aleasă şi de pârghia folosită .YUMEIHO pag 16/89 01. Bătătoritul în căuş. etc. în funcţie de intensitatea de lovire şi viteză. 4. Variantă cu pumnul semiînchis. Loviturile produc un sunet clar specific care a dat şi numele acestei variante. Se mai pot executa şi mişcări cu degetele apropiate de palmă. 5. • Creşte excitabilitatea neuro-motorie. Se aude un sunet surd deosebit de cel al celorlalte variante. În această manevră mâna cu degetele uşor flectate se află într-o poziţie intermediară între pronaţie şi supinaţie. timp de 1-4 min. 3. Reguli generale: • Tapotamentul se adresează ţesutului superficial sau profund. Bătătoritul cu pumnii. bătătoritul cu palmele 10-70 de lovituri / minut. 6. Ea cade perpendicular şi cu degetul mic uşor depărtat de pumn. producând un sunet deschis caracteristic. fiind efectuată de palmele şi degetele strânse în aşa fel încât să creeze o adâncitură în care se formează o pernă de aer care amortizează loviturile. • Are o influenţă benefică asupra nervilor (în special asupra terminaţiilor căilor senzitive).

hipertermie (creştere locală a temperaturii). • Acţionează asupra nervilor vasomotori. mâinile putând aluneca pe segmentul masat.11. S. 2. acţionează în mod reflex pe locul de aplicare a loviturilor şi intensifică activitatea nervilor periferici. • cu podul palmei. • Când nu sunt însoţite de trepidaţii. Vibraţia combinată Vibraţiile asociate cu alte manevre dau fricţiune vibratoare. cuprinzând muşchiul. Reguli generale: • Vibraţiile necesită un antrenament prealabil din partea maseurului fiind unul dintre cele mai obositoare procedee de masaj. când se aplică la coloana vertebrală. la lovituri slabe se produce vasoconstricţie. frământat vibrator sau presiune vibratoare. • Ritmul oscilaţiilor este de peste 200 mişcări/minut. • Influenţează ritmul cardiac.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • Provoacă o hipertermie profundă. VIBRAŢIILE Definiţie .2010 . cuprinzând şi alte regiuni. în următoarele variante: • cu vârful degetelor sau cu faţa lor palmară. • cu degetele întinse. • cu toată palma.sunt mişcări oscilatorii pe un fond de presiune continuă şi constantă. la lovituri puternice se produce vasodilataţie.R. răreşte pulsul şi corectează aritmia. • Trepidaţiile se aplică pe grupe musculare mari. o înviorare a tonusului tuturor muşchilor. 3.YUMEIHO pag 17/89 01. se execută cu palmele. • cu pumnul deschis sau închis. Trepidaţia Vibraţiile ale căror mişcări oscilatorii au o amplitudine şi intensitate mare. având degetele depărtate. Vibraţia simplă Este vibraţia care se execută cu o singură mână. Tehnici de execuţie: 1. de intensitate redusă. având degetele depărtate cuprinzând muşchiul şi imprimându-i mişcări în spirală. . scăderea reactivităţii exagerate a nervilor şi muşchilor la excitaţii mecanice. vibraţiile devin presiuni. • cu rădăcina mâinii. • Produce modificări favorabile ale tensiunii arteriale. • Influenţează muşchii viscerali.

CERNUTUL Definiţie . intestine. Unele manevre secundare derivă din cele principale sau sunt o combinaţie între ele. senzitivi. Cernutul prin presare: Mobilizarea masei musculare este făcută prin ridicare şi presare a muşchilor. vasomotori şi secretori). nevralgii. muşchii. reduc durerea. • intensifică funcţionarea glandelor. glande sexuale etc. relaxant. Reguli generale: • Se adresează în special membrelor superioare şi inferioare. • influenţează secreţia majorităţii organelor şi glandelor (stomac. caz în care mâinile nu se desprind de pe regiunea masată.YUMEIHO pag 18/89 01. • calmează durerile în diferite afecţiuni (ginecologice. B. • acţionează asupra parezelor. ficat. 2.11. • influenţează organele şi ţesuturile profunde (inima.R. pereţii abdominali şi intestinali). Tehnica de execuţie: 1. energică şi ritmică a masei musculare prin mişcarea în sens lateral şi de jos în sus a mîinilor aşezate paralel de o parte şi de alta a locului masat. • Cernutul se intercalează între frămîntat şi bătătorit sau se aplică şi după netezire. glande salivare. Cernutul prin lovire: Mobilizarea masei musculare este făcută prin lovire şi ridicare a muşchilor. caz în care mâinile se desprind de pe regiunea masată. • îmbunătăţeşte capacitatea de efort. • reduce sensibilitatea nervoasă. • acţionează asupra nervilor periferici (nervii motori.).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Efecte: • calmant. în supinaţie şi cu degetele uşor flectate. mişcarea seamănă cu cernutul printr-o sită. spasmelor musculare.2010 .MANEVRELE AUXILIARE Întregesc acţiunea manevrelor principale. migrene). Se intercalează între manevrele principale sau se adaugă la sfârşitul lor. • Este o manevră intermediară între frămăntat şi bătătorit S.mobilizarea alternativă.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • Mâinile se deplasează de-a lungul regiunii masate din aproape în aproape. energice Efecte: • • • • Relaxarea muşchilor. Reguli generale: • • • • Se aplică de obicei după frământat. Efecte: • Acţiune de relaxare a muşchilor. • Este mai puţin traumatizant decât frământatul.11. Măreşte supleţea ţesuturilor.YUMEIHO pag 19/89 01. Rulatul acţionează în mod uniform asupra ţesuturilor moi din preajma zonei masate. executate sistematic cu segmentele membrelor (inferioare sau superioare). • Activează funcţiile circulatorii şi trofice. Mişcarea (rularea) se poate deplasa centripet prin mişcări circulare. SCUTURATUL Definiţie . a membrelor. • Măreşte supleţea ţesuturilor. • Se pot asocia cu tracţiuni uşoare în sens longitudinal. Activează funcţiile circulatorii şi trofice. • Nu acţionează în mod uniform asupra ţesuturilor moi din preajma zonei masate.2010 .R. RULATUL Definiţie – mişcarea (rularea) în toate sensurile.constă în mişcări oscilatorii mai ample şi ritmice. • Scuturatul corpului intreg se efectuează la copii sau la persoane care pot fi ridicate de maseur Efecte: • de relaxare dacă sunt efectuate cu blândeţe. Se aplică numai pe membre. S. energic şi cu o presiune crescută a masei musculare mobilizate între palme. într-un ritm viu. cu degetele întinse. Apăsarea este mai puternică decât la cernut. cu membrele în întregime sau cu corpul întreg Reguli generale: • Se aplică spre sfârşitul masajului.

Prinderea se face deasupra şi sub articulaţie. tragere. Efecte: • Excitant. dacă sunt efectuate cu blândeţe. 20/89 S. Manevrele de tracţiune se execută blând si cu prudenţă. într-un ritm energic.tracţiunea segmentului distal (terminal) în sensul axei lungi a membrului. 2. Reguli generale: • • • • Tracţiunile se aplică în masajul articulaţiilor. • Cuta poate fi deplasată în sens ascendent sau descendent. sau poate fi lăsată să scape brusc din strânsoare. Tehnica de execuţie: 1. tăiere. dacă sunt executate într-un ritm mai viu. ridicând mereu alte cute. CIUPITUL Definiţie – formarea unei cute din piele şi ţesut subcutanat sau chiar muşchi.2010 . Prinderea se face cu o mână sau cu ambele mâini. presiune. 3.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN • de înviorare şi stimulare generală. • Masarea se execută. la sfârşitul masajului. cel mai adesea. strângerea (pensarea) uşoară şi ridicarea ei atât cât permite elasticitatea acestor ţesuturi.R. 4.YUMEIHO pag 01. • Măreşte supleţea ţesuturilor.11. Ciupitul Ciupitul Ciupitul Ciupitul cu cu cu cu rulare. Reguli generale: • Se execută mai ales pe regiunea spatelui dar şi pe porţiunile cărnoase ale membrelor. Efecte: • De relaxare a articulaţiilor şi a tensiunilor periarticulare. TRAGEREA Definiţie .

• Întăreşte manevrele de netezire.reprezintă apăsări cu palmele. deplasănd apoi palmele în sus şi în jos. fricţiune sau frământat.R. Reguli generale: • Durata unei presiuni este de 1-5 secunde sau în funcţie de reacţia la durere a pacientului • Se aplică la sfăşitul masajului regional. având degetele întinse paralel. repetate pe acelasi loc. aproape întotdeauna pe spate.YUMEIHO pag 21/89 01. reducând durerea.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PRESIUNILE Definiţie . S.2010 . Se pot efectua şi folosind degetele şi pumnii.11. Efecte: • În masajul medical se foloseşte presiunea periostală şi presiunea pe nervi (metoda Cornelius) în afecţiunile dureroase ale nervilor. aplicându-se în special în masajul sportiv sau la persoanele robuste.

pumnul închizându-se pe partea laterală.11. • Palmele se trag.2010 . paralel cu coloana. împingând palmele una după alta (mână pe sub mână). Se fac 3 circuite complete şold-umăr. plecând de la jumătatea spatelui spre flancul stâng. • Se execută alunecări spre partea dreaptă (în cazul în care maseurul se află pe partea stângă a celui masat). cu mâna dreaptă spre dreapta şi cu mâna stângă spre stânga spatelui. S. până în zona umărului. pentru a lucra mai bine cu eminenţele tenare (părtile cărnoase ale mâinii). închizând pumnul pe margini.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 3-A MASAJUL PE REGIUNI 1. Se începe din zona şoldului şi se avansează treptat peste coaste şi omoplat. • Mână pe sub mână forma lungă. una pe sub alta. Se împinge limfa spre zonele inghinală şi axială iar sângele pe sistemul venos spre inimă. înspre partea stângă (în cazul în care maseurul se află pe partea stângă a celui masat). • Alunecări laterale executate simultan. paralel cu coloana (3 alunecări cu degetele lipite şi 3 alunecări cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o porţiune cât mai mare de piele).YUMEIHO pag 22/89 01. facând curse lungi din zona şalelor până la umeri. Mâinile alunecă de-a lungul coloanei vertebrale.R. Se începe din zona şoldului şi se avansează treptat peste coaste şi omoplat. Se execută 6 alunecări laterale (stânga + dreapta) şi se reia mişcarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru umeri). Mâinile alunecă una după alta (mână pe sub mână). mai întâi pe partea dreaptă (3 curse şold-umăr cu degetele lipite.Masajul spatelui Netezirea Se începe de la regiunea fesieră şi se termină în regiunea cefei. Netezirea spatelui are 6 manevre: • Alunecarea de la sacru spre ceafă. 3 curse cu degetele depărtate pentru a cuprinde o portiune de piele cât mai mare) şi în acelaşi mod apoi pe partea stângă. paralel cu coloana sau în lateral.

S. pornind din zona superioară a muşchilor trapezi coborând până la şolduri. pe umeri şi apoi lateral pe coaste.2010 . • Se execută la fel ca la punctul 1. Se execută de 6 ori numai pe mijlocul spatelui. Se execută 6 astfel de strângeri.11. Se fac 3 curse complete gât-şolduri. făcând mişcări circulare începând de la gât. Frământatul • Se prinde cu ambele mâini. • Se execută la fel ca la punctul 1. Se fac 3 astfel de curse pe lateral şi 6 pe mijlocul spatelui. folosind podurile palmelor în locul degetelor.R. de-o parte şi de alta a coloanei. în jos până la şolduri. câte o cută de piele şi muşchi.YUMEIHO pag 23/89 01. care se strânge între degete şi podul palniei. folosind pumnul închis culcat.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Fricţiunile • Se execută cu degetele. • Se combină frământatul cu fricţiunea cu podul palmei. Aceeaşi mişcare se execută apoi paralel cu coloana (pe muşchii paravertebrali) făcând 6 curse complete gât-şolduri.

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

Tapotamentul

Se execută de obicei pe mijlocul spatelui, pe muşchii paravertebrali, fără a coborâ mai jos de nivelul diafragmei. Mâna dreaptă bate pe partea dreaptă, iar stânga pe partea stângă, lovind ritmic spatele cu o intensitate care se reglează în funcţie de constituţia şi problemele celui masat. Se aplică toate formele de tapotament.

S.R.YUMEIHO

pag

24/89

01.11.2010

MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE

UZ INTERN

S.R.YUMEIHO

pag

25/89

01.11.2010

Vibraţiile Vibraţiile se execută de 3 ori pe partea stângă şi de 3 ori pe partea dreaptă. Mâna se aşează cu palma pe suprafaţa de masat şi antebraţul perpendicular pe această suprafaţă. Se execută vibraţii ale pielii, executând în acelaşi timp o presiune cât mai mare asupra spatelui. Se fac astfel de vibraţii pomind din zona muşchiului trapez şi coborând gradat până la şold, mai întâi pe partea stângă a coloanei, iar apoi pe dreapta. Manevre secundare: A. Ciupituri: - toate tipurile. Exemplu : se porneşte din partea de jos a spatelui şi se apucă între degete câte o cută de piele, care este apoi rulată în sus până în zona muşchilor trapezi. Mişcarea se face paralel cu coloana, mâna stângă mergând pe partea stângă, iar dreapta pe partea dreaptă. Se fac 3 curse complete şolduri-trapez, pornind cu mâinile cât mai apropiate una de alta şi deplasându-le câte puţin la fiecare cursă nouă, astfel încât ultima cursă să fie făcută pe marginile exterioare ale spatelui. B. Presiuni: • Pe coloană: mişcările de presare se efectuează prin următoarele procedee: - cu policele mâinii, şerpuit printre vertebre, de sus în jos, - cu două degete (police mână dreaptă şi stângă), şerpuit prin forfecare. • Pe lângă coloană: - cu degetele mari ale mâinilor se merge de sus în jos pe muşchii paravertebrali presând în dreptul fiecărei vertebre, mâna stângă acţionând pe partea stângă, iar dreapta pe partea dreaptă a coloanei vertebrale. - presiuni cu policele mâinii efectuate de sus în jos (gât - sacru) policele mâinii stângi fiind deasupra; - cu coatele mişcări de dute vino; C. Mişcări de întindere ale coloanei: antebraţele se poziţionează transversal pe coloană după care se execută o întindere. D. Manevre speciale pentru ţesutul de sub omoplaţi: se efectuează astfel, se ridică umărul, se duce mâna pe spate, cu cotul lăsat pe masa de masaj până când omoplatul se ridică pentru a introduce degetele sub omoplat. Manevrele se fac prin presiuni şi fricţiuni. Masajul spatelui se termină cu o netezire uşoară de încheiere, mână pe sub mână formele lungă şi scurtă efectuate lent şi apăsat.

în lateral pe gât. • se execută la fel ca la punctul 1. se începe cu rădăcinile mâinilor şi se termină cu vârfurile degetelor. Masajul gâtului şi al cefei Netezirea: Palmele alunecă în jos. • cu ambele mâini de aceeaşi parte a gâtului. continuând până la umeri.Fig. se execută o mişcare de frământare şerpuită a cutei prinse. Frământatul: • se efectuează cu ambele mâini: se apucă între degetele mari şi celelalte degete. • se execută la fel ca la punctul 1. Fricţiunile: • se execută cu degetele. se apucă între degetele mari şi celelalte degete câte o cută de piele şi muşchi. câte o cută cât mai mare de piele şi muşchi simultan pe ambele părţi ale coloanei cervicale. se execută 3 astfel de curse. Direcţiile de masaj 2. . pornind din regiunea cefei şi până la umeri. Pentru ca alunecările să fie cât mai lungi. Mişcarea o începem de pe partea stângă a gâtului. aceleaşi mişcări circulare ca mai sus. după care se trece la partea dreaptă. tot 3 curse. Aceeaşi mişcare se execută apoi şi pe mijloc. Se fac 3 astfel de curse. peste gât. aceleaşi mişcări circulare ca mai sus. pomind de la baza craniului şi până pe umăr. făcând mişcări circulare începând de la ceafă. folosind podurile palmelor în locul degetelor. folosind numai degetele mari.

spre regiunea lombară. făcând 3-4 astfel de mişcări. prin mişcări circulare urmărindu-se să deplasăm pielea pe planurile profunde. atât cât îi permite elasticitatea. care alunecă şerpuit printre vertebre. mâna stângă acţionând pe partea stângă. Tapotamentul: în picături de ploaie. care alunecă şerpuit printre vertebre.se fac mai energic. în plus. mai întâi cu degetele.Masajul regiunii fesiere Netezirea . de sus până jos pe toată lungimea gâtului. în jos până la plica fesieră.Masajul capului Netezirea: Mâinile maseurului vor aluneca de pe frunte. Manevre secundare: • Presiunile: . cu ambele mâini. cuprinzând simetric cele două părti ale regiunii feselor sau pe fiecare în parte. se poate adăuga tapotamentul din lateral în care lovirea se face folosind pumnii şi antebraţele. Se fac 3 curse pe lateral şi 3 pe mijlocul feselor. apucând fesele cu palmele şi scuturându-le în .se execută cele două forme de fricţiune. • Se relizează folosind degetele. • Folosind podurile palmelor se fac mişcări circulare alternative. Tapotamentul .se execută cu degetul mare de la mâna dreaptă. ca la spate. alunecând de la plica fesieră. 4. făcând de asemenea 3-4 curse. Degetele se mută din aproape în aproape pe toată suprafaţa capului. Se începe din regiunea lombară. până la ceafă. Se întrebuinţează manevre puternice făcute cu podul palmelor. Fricţiunile .se execută de sus în jos energic şi în forţă. Aici frământatul se combină foarte bine cu fricţiunea. pe tâmple . Masajul gâtului se termină cu o netezire uşoară efectuată lent şi apăsat dinspre ceafa spre umeri. apoi cu podul palmelor şi cu pumnii.se execută cu degetele mari ale mâinilor. Vibraţiile . presând în dreptul fiecărei vertebre. • Şerpuitul cu două degete: . rădăcina mâinilor şi chiar pumnii închişi. peste urechi. iar dreapta pe partea dreaptă a coloanei vertebrale. • Şerpuitul cu un deget: . dar aducând mâinile prin lateral. Frământatul . marginile lor cubitale.se pot executa toate formele de tapotament de la spate şi. Masajul se încheie cu o netezire relaxantă. iar apoi înspre lateral spre şolduri.Tapotamentul .se face prin neteziri executate cu ambele mâini. Se foloseşte stoarcerea şi presiunea cu pumnii.se fac aceleaşi forme de tapotament ca şi la spate. apoi pe fese. se merge de sus în jos pe lângă coloană. în acelaşi timp. de sus până jos pe toată lungimea gâtului. 3. în zig-zag. • Vom face aceeaşi mişcare ca la punctul 1.se execută cu degetele. peste creştet.

ţinând contră cu mâna stângă pe fesă.Se trage cu palma dreaptă de gleznă. iar apoi se presează înspre în jos.Se apucă talpa piciorului cu mâna dreaptă şi se scutură . In cută: . tapotamentul făcându-se doar pe coapsă şi gambă. piciorul se apucă cu putere din lateral între palme. folosind degetele în locul palmelor. • Rulatul . iar apoi se lasă piciorul uşor jos.are 3 forme-: 1. iar apoi se presează înspre în jos mişcări scurte şi energice.se prinde piciorul între palme şi se scutură muşchiul cu vigoare pentru a-l relaxa. Mişcarea se termină alunecând cu palmele înspre exterior spre fesă. Se începe de la plica fesieră şi se coboară până la tendonul lui Ahile. Muşchiul se scutură „aruncându-l" dintr-o palmă în cealaltă. în val sau şerpuit: se apucă cu ambele mâini o cută de muşchi şi piele din interiorul piciorului şi se rulează simultan de sus în jos ca un val.lateral. • Se face netezire mână pe sub mână. • Scuturatul .Se flectează gamba pe coapsă. Se fac 3 curse folosind degetele şi 3 cu podul palmelor. 3. formă scurtă se face alunecând cu palmele una după cealaltă de la călcâi până la fesă cu mişcări profunde. • Tracţiunile .Masajul membrelor inferioare Masajul părţii posterioare a piciorului Netezirea: • Ambele palme cuprind simultan piciorul şi alunecă de la călcâi spre plica fesieră. fortând uşor. ţinând cont de conformaţia specială a zonei de masat. Se face o tracţiune continuă timp de câteva secunde. • Cernutul . în cerc sau inel: piciorul se apucă cu putere din lateral între palme. • Tensiunile . 5. dar mai uşor. Tapotamentul . Fricţiunea . 2. Frământatul . • Netezirea mână pe sub mână. Această mişcare se execută de 5-6 ori. alunecând cu palmele una după cealaltă de la călcâi până la fesă cu mişcări continue şi lungi.Fricţiunea se face cu degetele sau cu podul palmelor. formă lungă. Manevre secundare – similare celor care au fost executate la masajul spatelui. !!! Nu se loveşte zona spaţiului popliteu.se pot face toate formele de tapotament de la spate. pornind de la fese cu mişcări circulare şi terminând la călcâi.Se execută la fel ca rulatul. ca şi cum am cerne cu o sită. pentru a aduce călcâiul cât mai aproape de fesă. Se poate plasa mâna stângă pe partea posterioară a încheieturii pentru ca tensiunea să fie mai eficientă.se prinde cu ambele mâini o cută de muşchi şi piele din interiorul piciorului se ridică şi se presează înspre în jos pe femur.

Fricţiunea în „fierăstrău": • Se face cu partea cubitală a mâinii drepte. una alunecând pe talpă. Se porneşte dinspre călcâi şi se termină înspre gambă.se face cu degetele mari de o parte şi de alta a tendonului. în sens circular în jurul maleolelor şi al călcâiului. sau în sens liniar în lungul tendoanelor şi al spaţiilor interosoase .piciorul (gamba + coapsa) cu vigoare. Masajul tendonului lui Ahile: Netezirea . Frâmântatul .Se ţin degetele în căuş şi se alunecă alternativ mâinile una după alta de la călcâi până la gambă. Se fac mişcări ca şi cum am tăia cu un fierăstrău tendonul.Se face cu ambele mâini. Masajul se termină cu o netezire uşoară de încheiere. folosind degetele. dinspre călcâi spre gambă. mâna stângă ţinând de călcâi. Se încheie cu netezire. în zig-zag. Masajul labei piciorului şi al tălpii: Netezirea . iar cealaltă pe faţa dorsală a piciorului. cu mişcări stânga-dreapta. • Se freacă energic tendonul cu podul palmei de o parte şi de alta a sa. Rulatul şi cernutul coapsei. Fricţiunile: • Se execută. dinspre degete spre maleole.

Masajul degetelor Se masează fiecare deget de la picior în parte. Fricţiunea . folosind perniţele musculare tenare şi hipotenare ale mâinii. • Degetele mari alunecă unul după altul în mişcări scurte şi dese de pe rotulă . Netezirea . palma fiind plasată pe partea anterioară. • în încheiere se face o netezire uşoră. Se prelucrează pielea. cu degetele sau cu nodozităţile acestora (în pieptene). dar pe partea antero-externă. alunecările pot fi scurte şi mai apăsate. Frâmântatul . format între tibie şi peroneu. • Din aceeaşi poziţie ca mai sus se fac tensiuni între metatarsiene mişcândule unul pe lângă altul în sus şi înjos. cu care se cuprinde partea externă şi posterioară a gambei. cu degetele şi cu pumnul închis. pentru a influenţa muşchii din jgheabul osos. Masajul părţii anterioare a gambei: Această portiune de masat prezintă unele particularităţi determinate mai ales de lipsa ţesuturilor moi pe creasta şi pe faţa antero-internă a tibiei. Se cuprinde fiecare deget în parte între degetul mare şi arătător al maseurului şi se fac mişcări circulare sau longitudinale pe toată lungimea lui (circumducţiei). Masajul genunchiului: Se execută cu piciorul întins şi sprijinit pe toată partea sa posterioară. presând cu putere. ţesutul conjunctiv subcutanat şi elementele articulare sau periarticulare accesibile.Se aplică pe întreaga faţă anterioară a gambei. Manevrele depăşesc în sus şi în jos regiunea articulară. Se trag degetele apăsând cu putere dinspre mijlocul tălpii înspre lateral. • Pe talpă se fac fricţiuni liniare. începând cu degetul mare şi terminând cu cel mic. Netezirea: • Se face cu podul palmei pe genunchi şi în imediata sa apropiere.are o importanţă redusă şi se aplică pe această regiune cu o singură mână. Manevrele pot fi efectuate cu podul palmei. Frământatul: • Se execută pe talpă cu mişcări circulare folosind degetele mari de la ambele mâini.metatarsiene. iar degetele pe talpă. mai ales pe partea anteroextemă a gambei. • Se apucă de-o parte şi de alta laba piciorului cu ambele mâini.se aplică în acelaşi fel cu netezirea. relaxantă.

picioarele se îndoaie şi se sprijină pe tălpi. spre simfiza pubiană.Masajul abdomenului La unele persoane. • Degetele mari alunecă înconjurând rotula de jos în sus. . pe partea laterală a genunchiului. Se repetă această mişcare de 6 ori. îndreptându-se în jos şi înăuntru. regiunea abdominală este foarte sensibilă. Fricţiunea: • Se face circular. se fac mişcări circulare atât cât permite mobilitatea acesteia. Mâinile se duc apoi în lateral. • Cu podul palmei drepte plasat pe rotulă. fapt care face imposibilă aplicarea manevrelor de masaj. folosind degetele sau podul palmei. spre flancuri şi. în lungul şanţurilor iliace. coboară peste regiunea sub-ombilicală. Masajul părţii anterioare a coapsei: Este identic cu masajul părtii posterioare a coapsei. în sfârşit.spre pulpă. 6. iar apoi de pe rotulă spre gambă. Pentru a înlesni relaxarea muşchilor abdominali. iar apoi revin pe acelaşi traseu de sus în jos. Netezirea: • Alunecările se încep din regiunea supraombilicală şi se îndreaptă în sus spre marginile costale.

Fricţiunea: • Se folosesc degetele de la ambele mâini pentru a descrie mişcări circulare pe ambele părţi ale abdomenului. în sensul acelor de ceasomic. iar apoi aceeaşi mişcare se face pe mijlocul abdomenului pe crestele muşchilor abdominali. Frământatul: • Datorită conformaţiei speciale a acestei zone. Netezirea: • Cu ambele mâini. mână pe sub mână. frământatul se face numai stratului de grăsime subcutanat. se alunecă simultan de la baza toracelui. circular. frământatul se face transversal. pe traiectul colonului. peste regiunea sternală şi apoi în lungul claviculelor până peste umeri. în val dintr-o parte în alta a abdomenului. • Se procedează la fel cu podurile palmelor.• Se fac alunecări circulare cu toată palma. • Tapotamentul abdomenului In încheiere se face o netezire uşoră. peste coaste. 7. în lateral. Se porneşte din regiunea coastelor şi se coboară pe lateral până în regiunea subombilicală. . iar apoi pe mijloc. • Nu este permisă folosirea altor procedee de tapotament. se alunecă simultan pornind din mijlocul toracelui. mâna stângă acţionând pe partea stângă. • Cu ambele mâini. Tapotamentul Se face uşor. După masaj sunt recomandate câteva mişcări active de respiraţie profundă. în cazul în care acesta există. Se descrie în acest fel un cerc pe marginea suprafeţei abdomenului.Masajul regiunii toracice La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sânilor. folosind vârfurile şi pulpele degetelor. până în regiunea coastelor. Fricţiunea: • Cu degetele. se descriu spirale. în sensul spaţiilor intercostale. peste muşchii pectorali. pe lateral. iar dreapta pe partea dreaptă. de sus din regiunea claviculei. însoţită de vibraţii uşoare şi relaxante.

Masajul membrelor superioare Se face pe rând la fiecare braţ. în mişcări circulare. este masat prin introducerea vârfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal şi se efectuează manevre vibratorii. simultan cu ambele mâini. se prinde o cută de piele şi muşchi şi se prelucrează şerpuind din regiunea cotului şi până în zona umărului. Frâmântatul: • Pe muşchii pectorali se execută frământatul "în cută". • Se continuă ca mai sus.Se poate efectua cu vârful degetelor. se va insista cu degetele. ocolind regiunea mamară. Tapotamentul: • • • • Este strict interzis tapotamentul în regiunea toracică a femeii !!! La bărbaţi se face un tapotament uşor. La sfârşit se face o netezire uşoră de încheiere.Se fac neteziri circulare peste umăr şi în jurul lui folosind o singură mână. Masajul umărului: Netezirea . Mâna celui masat se poate sprijini pe genunchiul maseurului sau îl poate ţine pe acesta de centură sau curea.• Aceleaşi manevre se fac cu podurile palmelor. Masajul braţului: Netezirea . cu o mână sau cu amândouă. • „Şerpuit" . pornind din regiunea umărului şi terminând cu degetele. şi se presează între degetul mare şi restul degetelor.se efectuează cu o singură mână. prinzând cu ambele mâini şi storcând muşchiul între degetele mari şi celelalte degete. 8. Vibraţia: • Diafragma. iar apoi cu podul palmei.Se execută cu degetele sau cu podul palmei.cu uşoare presiuni la baza toracelui în timpul expiraţiei. în special înjurul oaselor umărului. Fricţiunea .se execută cu o mână sau cu două.Se combină cu fricţiunea.Se apucă o cută de muşchi şi piele. Tapotamentul . acţionând cu vârfurile şi pulpele degetelor. Tapotamentul: . • „În cută" . Mai poate exista situaţia în care maseurul ţine cu o mână încheietura celui masat şi îl masează cu cealaltă mână.Cu ambele mâini de aceeaşi parte a braţului celui masat. Fricţiunea . Frământatul: • „În brăţara" . executându-se practic la fel. muşchi profund. combinând însă frământatul cu fricţiunea. dar cu mai multă forţă. se fac fricţiuni circulare mai întâi cu degetele. alunecând din regiunea cotului până la umăr pe toate feţele braţului. După terminarea masajului sunt indicate câteva respiraţii ample. pe toată lungimea braţului. în special fricţiunea vibrantă. Frământatul . începând de la umăr şi până la cot.Se cuprinde braţul cu ambele mâini şi se prelucrează muşchii prin manevre ondulatorii. folosind ambele mâini.

alunecând gradat de la umăr până la cot. alunecând cu degetele mari. Masajul palmei: . executate cu ambele mâini alternativ (mână pe sub mână). Fricţiunea: • Pe partea anterioară a încheieturii se fac mişcări liniare scurte. care descriu cercuri în jurul oaselor cotului. Fricţiunea cotului Masajul antebraţului: Netezirea: • Se fac alunecări lungi şi lente. palmele maseurului fiind mai depărtate între ele. • Masajul cotului se încheie cu o netezire uşoară. cu partea laterală a degetelor. plecând de la nivelul pumnului. Fricţiunea: • Cu degetele mari de la ambele mâini se face o mişcare continuă pe toată lungimea antebraţului. unul după altul. dar mai uşor. netezind antebraţul pe toate feţele şi urcând până la cot. Cernutul . executate cu ambele mâini simultan. Netezirea . • Se poate face un „plescăit" uşor cu degetele şi palmele pe partea anterioară şi posterioară a braţului. • Pe partea posterioară a cotului se folosesc degetele. „şerpuit" şi „în cută". • Tot pe partea posterioară a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face fricţiuni circulare relaxante. ţinând degetele unul lângă altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime mişcării. pe toată lungimea antebraţului. ţinând seama de conformaţia specială a zonei. • Pe partea cărnoasă şi pe tendoane se fac mişcări circulare folosind degetele ori podurile palmelor. dinspre antebraţ înspre braţ. prin mişcări circulare atât pe faţa anterioară cât şi pe cea posterioară a încheieturii.Se cuprinde braţul între palmele maseurului şi se rulează energic cu mişcări laterale.Se face uşor. cu toată palma. • Se fac alunecări scurte şi repezi. Masajul se încheie cu o netezire uşoară. Rulatul .Se face la fel ca rulatul. Frământatul: Se poate executa „în brăţară". Masajul cotului: Se face uşor şi delicat.• Se aplică în lungul braţului.

apoi cel stâng. fără schimbări prea dese de poziţie şi fără prea multe discontinuităţi în lucru. folosind degetele sau pumnul închis.se aplică insistent.Se frământă muşchii tenari şi hipotenari. folosind toată palma sau chiar pumnul închis. braţul şi umărul respectiv: trecem apoi la membrul superior stâng. după care se poate face o mobilizare activă a tuturor degetelor. în lungul tendoanelor şi a spaţiilor inter-osoase. • Se face o mişcare circulară pe faţa palmară. Frământatul . coapsa stângă. gâtului şi capului. continuăm masajul de unde l-am lăsat. Tracţiuni şi scuturări . Se masează laba piciorului.din vârful degetelor spre palmă se masează fiecare deget prin neteziri executate pe întreaga lungime a degetului şi pe fiecare falangă. gamba stângă. . Fricţiunea: • Se face o mişcare liniară pe faţa dorsală a palmei. MASAJUL GENERAL Succesiunea regiunilor de masat: Masajul general este bine să se execute după o anumită regulă logică. Acest frământat se poate completa cu scuturarea spaţiilor inter-osoase. regiunea fesieră.Se fac neteziri uşoare pe partea dorsală şi mai apăsate pe faţa palmară. Succesiunea manevrelor de masaj: Pentru a se obţine efectele cele mai bune în urma şedinţei de masaj. care se face ţinând palma de marginile sale între mâinile maseurului şi tensionând în sus şi în jos falangele. Urmează masajul abdominal şi toracic. Se masează mai întâi piciorul drept. Masajul degetelor: Neteziri . folosind degetul mare sau trei degete. • Manevre secundare • Vibraţii. Se trece apoi la masajul cefei. manevrele de masaj trebuie executate într-o anumită ordine şi anume: • Netezire introductivă. Din experienţa noastră cea mai bună succesiune a regiunilor şi segmentelor care vor fi masate se bazează pe cele două poziţii fundamentale: poziţia culcat pe partea anterioară (decubit ventral) şi culcat pe spate (decubit dorsal). antebraţul. Masajul se încheie cu o netezire uşoară. gamba şi coapsa dreaptă.Netezirea . • Tapotamentul. 9. • Frământatul. cât mai apăsat. urmând aceeaşi ordine.Masajul se încheie prin tracţiuni şi scuturări ale fiecărui deget în parte. Masajul se începe cu partea posterioară prelucrând fără a schimba poziţia: spatele. genunchiul. Masajul membrelor superioare se începe cu masajul degetelor mâinii drepte şi continuăm cu masajul mâinii propriu-zise. folosind pentru aceasta degetele. coapsa. gamba. Fricţiunile . • Fricţiunea. mai ales pe faţa palmară a degetelor. După schimbarea poziţiei în culcat cu faţa în sus.

15 minute. fese) sau superioare (antebraţ. . coapsă.• Netezire de încheiere. • Regiunea fesieră . care necesită 45-50 minute. • Combinarea unor regiuni învecinate cum ar fi aplicarea manevrelor de masaj pe toată întinderea membrelor inferioare (gambă.2x7= 14 minute. • Membre inferioare . • Membre superioare . Durata şedinţei de masaj: Masajul general executat pe segmente presupune aplicarea minuţioasă a manevrelor de masaj.3 minute. Se apreciază că timpul necesar pentru realizarea unui masaj general este de 60-70 minute. mâinile. Când din anumite motive nu se urmăreşte realizarea formei extinse a masajului general.5 minute ( facultativ ).5 minute. se poate reduce durata acestuia prin: • Excluderea unor regiuni sau segmente cum sunt: degetele.2x5= 10 minute.5 minute. Se poate realiza şi un masaj general redus. • Micşorarea numărului de repetări a unei manevre. • Ceafa şi gât . • Capul . picioarele şi chiar abdomenul şi toracele. umăr). adaptată caracteristicilor morfologice şi funcţionale ale fiecărui sector al corpului. braţ.2 minute. • Excluderea unor manevre secundare şi a vibraţiilor. • Faţa .Timpul necesar pentru masajul fiecărui segment al corpului este următorul: • Spate . • Abdomen şi torace . • Combinarea unor manevre: fricţiuni + frământări sau tracţiuni + scuturări.

executându-se cu o mâna sau cu ambele mâini.2010 . adică după direcţia fluxului sanguin în reţeaua venoasă. În general. Sensul mişcărilor va fi circular. semicircular sau liniar. cu mişcări mai lente şi mai uşoare. Legat de acest mod de acţiune. are o vascularizaţie bogată. stimulând astfel şi schimburile nutritive locale. Presiunea şi ritmul manevrelor de fricţiune se vor adapta efectelor urmărite. cu palma sau rădăcinile mâinilor. cele mai indicate procedee sunt cele uşoare şi superficiale. netezirile pot fi excitante (stimulante). este foarte răspândit în întreg organismul. pe suprafeţe mai restrânse sau mai mari. Tot în funcţie de caz. Prin acţiunea mecanică.1. sensul. viteza şi presiunea manevrelor. simultan sau alternativ. cu mişcări mai iuţi şi mai apăsate sau sedative (relaxante). Manevrele de netezire trebuie executate în funcţie de dispoziţia anatomică a reţelei vasculare superficiale. după cum se ştie. procedeele de masaj trebuie adaptate cât mai corect şi eficient din punct de vedere tehnic. are legături funcţionale complexe cu ţesuturile şi organele interne etc. Cele mai importante efecte ale fricţiunilor sunt menţinerea şi ameliorarea elasticităţii tegumentare şi subtegumentare. Vibraţiile realizează un eritem fiziologic cu încălzirea pielii şi o scădere a sensibilităţii nervoase cutanate. precum şi suprafaţa cutanată abordată sunt adaptate variabil.R. are un rol foarte important în termoreglare. bineînţeles că intensitatea manevrei va fi mai pronunţată. În aceste condiţii. La nivelul tegumentului. este o structură foarte bogată în diferiţi receptori neuroreflecşi. fricţiunile se pot executa cu vârfurile degetelor. după care se adaptează viteza şi ritmul mişcărilor efectuate (mai rapide pentru circulaţia venoasă. reprezentând o bogată şi importantă textură de „susţinere" anatomofuncţională intratisulară şi intertisulară (de unde şi elementul fundamental al ţesutului interstiţial).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 4-A MASAJUL ŢESUTURILOR ŞI ORGANELOR 1.2. Geneza. cu suprafaţa lor palmară. este înveliş protector al organismului. favorizând eliminarea metaboliţilor de dezasimilare (ajunşi în structurile tisulare superficiale) şi respiraţia cutanată. precum şi dislocarea aderenţelor formate între piele şi straturile profunde. natura şi S. Acest procedeu are un rol semnificativ şi asupra receptorilor nervoşi subcutanaţi. dar întotdeauna respectând tehnica de mobilizare a tegumentului în raport cu ţesuturile subiacente. Pentru tegument. El este reprezentat în mod covârşitor. Masajul ţesuturilor 1. Masajul pielii Învelişul cutanat are o serie întreagă de particularităţi şi roluri de care trebuie ţinut seamă: este primul ţesut cu care venim în contact în orice formă de masaj. tapotamentul cel mai indicat se va executa cu vârful degetelor şi cu faţa lor palmară. lente pentru circulaţia limfatică).11. cu roluri esenţiale în funcţiile de sprijin şi mobilitate în structura aparatului locomotor. masajul pielii stimulează secreţiile glandelor sudoripare şi sebacee. Intensitatea presiunii procedeului este în funcţie de grosimea stratului cutanat şi de profunzimea reţelei vasculare. iar durata manevrei variază în limite largi. în funcţie de scopul urmărit. capilară şi limfatică. Masajul ţesuturilor conjunctive: Ţesutul conjunctiv. netezirea şi fricţiunile. în funcţie de caz. În aceste cazuri. Scopul principal al manevrei de netezire constă în activarea circulaţiei superficiale şi degajarea celei profunde. 1.YUMEIHO pag 39/89 01.

fascii sau pe formaţiile fibroase. palmele. Masajul ţesutului muscular Ţesutul muscular striat reprezintă una din principalele componente ale aparatului locomotor.mai elastice sau mai rigide . de „brăţară". între zonele de inserţie tendinoasă. şerpuit sau în cută. procesele fiziologice regionale.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN procesele metabolice caracteristice îi conferă şi îi permit un înalt grad de regenerare. pe tendoane. neurologice. Manevrele de netezire se execută în lungul fibrelor musculare. procedeele şi manevrele de masaj corect indicate şi aplicate au o eficienţă deosebită. masajul influenţează favorabil şi circulaţia sanguină locală şi implicit. exercitând o presiune mai mare pe porţiunile de masă musculară. Dacă ne referim la ţesutul conjunctiv situat topografic mai superficial. dar tehnicile trebuie nuanţate în funcţie de situaţiile particulare tratate. 1. Vibraţiile au efecte relaxante locale. Tehnicile de netezire vor fi mai puternice. retracturi musculotendinoase. Manevrele de fricţiune vor prelucra mai ales zonele tendinoase (cu mişcări liniare) şi de inserţii musculare (cu mişcări circulare). pe anumite porţiuni circumscrise de periost. Frământatul este un procedeu de bază. Elementele constitutive. celulare şi fibrilare. Masajul musculaturii striate scheletice are variate şi multiple indicaţii şi efecte: atrofii şi hipotrofii musculare. aderenţelor şi retracţiilor tisulare locale. ele produc o durere locală vie. Bineînţeles. au proprietăţi diferite . mai ales sub formă de cută.YUMEIHO pag 40/89 01.R. post-traumatice.11. marginile cubitale. contracturi. oboseală musculară din cadrul diferitelor stări patologice.4. fricţiunile capătă preponderenţă ca presiune şi durată a aplicaţiei.în funcţie de regiunile şi zonele anatomice în care este reprezentat şi rolurile pe care le îndeplineşte.2010 . nu se aplică. Când prelucrăm regiuni cicatriceale. pentru straturile profunde folosim faţa dorsală a degetelor. suprasolicitări fizice etc. indispensabil tuturor mobilizărilor active şi pasive. Pe lângă efectele mecanice propriu-zise asupra fibrozărilor. în general.în funcţie de situaţia locală cu degetele. Ele constau din aceleaşi procedee. muchia mâinii şi nodozităţile (dorsale) ale pumnului. manevrele au o durată scurtă (2-3 minute) şi se repetă de câteva ori. se aplică în formă de cerc. boli de colagen. sunt indicate şi eficiente asupra depozitelor abundente de ţesut celuloadipos subcutanat. Tapotamentul este util mai mult prin manevrele de „tocat" şi „plescăit" (cu palmele deschise). Fricţiunile sunt foarte eficiente. În aceste situaţii. trebuie să consemnăm ca sunt foarte frecvente situaţiile în care acesta îşi reduce sau îşi pierde elasticitatea naturală şi supleţea: boli de colagen localizate sau generale. Cernutul şi rulatul produc o relaxare musculară semnificativă (ca şi netezirea şi vibraţiile). cu rădăcina mâinii sau cu pumnul închis. Regiunea anatomică a mâinii executantului şi presiunea folosită la masaj se adaptează stratului de profunzime prelucrat: pentru straturile superficiale se utilizează feţele palmare ale degetelor şi palmele. Ele se execută .3. intervenţii chirurgicale (cicatrice postoperatorii diverse) etc. 1. folosindu-se adesea manevrele în „pieptene" sau cu nodozităţile articulare ale degetelor (metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale). multiple şi diverse stări post-traumatice. Masajul periostal Constă în aplicarea unor presiuni simple sau vibratorii foarte puternice. Adaptat de la regiune la regiune. cel puţin egală S. Frâmântările. Muşchilor scheletici li se pot adresa (şi aplica) toate procedeele şi tehnicile de masaj. reumatismale.

precum îmbunătăţirea schimburilor nutritive. de la periferie înspre inimă. S. folosirea masajului în tratamentul nevralgiilor s-a rărit. aplicate în diferite regiuni dureroase. menţinerea efectelor şi după încetarea acestor manevre. mişcărilor succesive de presiune li se imprimă şi un caracter de vibraţie. Efectele superficiale ale manevrelor de masaj au însă consecinţe favorabile şi asupra circulaţiei profunde.YUMEIHO pag 41/89 01. este evidentă. 3. fricţiune. existenţa unor contraindicaţii imperfect cunoscute. Acţiunea de apăsare şi împingere asupra undei sanguine în sens centripet exercitată de manevrele de netezire. Când este cazul. nu se pot explica numai prin acţiunea mecanică. o pompare mai eficientă a sângelui arterial de către inimă. frământare. intervin fără îndoială şi mecanisme reflexe. obţinute mai ales prin manevre ca tocatul cu degetele. tratarea unor zone dureroase de la nivelul punctelor de excitaţie de la emergenţa unor nervi sau de pe traiectul ramificaţiilor nervoase din ţesuturile superficiale. Este influenţată inervaţia vegetativă perivasculară. se realizează o descongestionare şi o derivare a circulaţiei sanguine în ţesuturile şi organele profunde. In consecinţă. tracţiuni). Presiunile reprezintă o altă manevră importantă. în sensul că este antrenată şi o evacuare mai rapidă în vasele profunde.R. permiţând în cadrul dinamicii generale cardiovasculare. influenţarea termoreglării şi a secreţiilor endocrine etc. diminuarea produselor de dezasimilaţie. face ca masajul să aibă un rol important în reducerea şi combaterea stazelor şi edemelor periferice. nealegerea corectă a celor mai indicate manevre. care pot fi urmate de alunecări mai apăsate. pe traiectul nervilor. Dupa câteva aplicaţii durerea se reduce semnificativ. Principalul mod de acţiune al masajului asupra circulaţiei este cel mecanic. vibraţiile. se eliberează substanţe hormonale vasoactive. Dar.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN cu cea precedentă masajului. precum provocarea unor exacerbări ale durerilor locale. prin punerea la punct a tehnicilor corecte.2010 . Aceste efecte circulatorii au la rândul lor efecte metabolice şi fiziologice benefice. Se execută cu intensităţi variate. plescăitul şi tapotamentul cu palmele. Masajul aparatului vascular Prin masaj se urmăreşte o activare a circulaţiei de întoarcere. nervoase şi umorale. Pe regiunile cu contracturi şi retracturi dureroase se începe cu neteziri întinse şi ritmice. apăsând continuu şi uniform pe acelaşi loc (câteva minute) sau deplasând degetele din aproape în aproape. pentru efecte de durată. sunt necesare mai multe şedinţe (15-20). activarea circulaţiei în profunzime. dar în general. Se acţionează astfel în activarea circulaţiei şi descongestionarea infiltratelor şi stazelor din ţesuturile vecine. vibratii. Masajul modern a reconsiderat.11. au un efect calmant (neteziri. în regiunile vecine şi simetrice. Din mai multe motive. fricţiuni. 2. În anumite situaţii şi pe anumite zone (cum ar fi cele în care ramuri nervoase mai mari sunt acoperite de ţesuturi moi protectoare). Se continuă cu fricţiuni care pot fi aplicate pe toată zona dureroasă sau numai pe trunchiul nervos (prin manevre liniare executate cu presiuni mici sau medii. vibraţii. apoi se instalează o vasodilataţie de mai lungă durată. In aceste scopuri se utilizează neteziri. La început se produce o vasoconstricţie activă. Activarea şi facilitarea circulaţiei de întoarcere dinspre segmentele periferice. Masajul nervilor periferici De multă vreme s-a constatat că unele manevre de masaj. în funcţie de caz). presiuni.

). se aplică netezirea. bătătoritul cu palma şi presiunile vibrate. şi în scop excitant sau accelerator. membrele superioare şi inferioare sunt uşor îndoite. care reuşeşte să reducă ritmul cardiac. care pomeşte din spaţiul al doilea intercostal stang şi se termină la nivelul apendicelui xifoidian. fricţiunea. 4. aprecierea contraindicaţiilor. lovind suprafaţa uşor şi elastic şi continuând după lovitură să alunece lin pe piele.2010 . Pentru a obţine efecte liniştitoare. tocatul. care cad ritmic. care. motori etc. Masajul conţinutului toracic: Acest masaj este recunoscut şi descris în tratatele de specialitate pentru acţiunea şi efectele sale asupra aparatului cardio-circulator intratoracic şi asupra aparatului respirator. Netezirea se face cu palma dreaptă. Nu este împărtăşit şi aplicat cu mare frecvenţă sau de rutină. Manevrele mai puternice şi de mai lungă durată produc o vasodilataţie reflexă exteriorizată prin hiperemie tegumentară în zona masată (prin acţiune pe nervii vasomotori). selecţionarea riguroasă a cazurilor de către medicii specialişti. În acelaşi fel se aplică şi fricţiunea.1. experienţa şi tehnica ireproşabilă a executanţilor. Combinarea manevrelor de netezire. care reuşeşte să crească ritmul cardiac. apăsând uniform cu greutatea proprie şi fără a schiţa vreo altă mişcare activă. alunecă pe piele. cu intensităţi variabile. se obţine o reducere treptată şi semnificativă a sensibilităţii dureroase locale. care pornesc din regiunea de la vârful sternului (epigastrică). cu degetele întinse. la 8 centrimetri lateral de apendicele xifoid. fricţiune şi vibraţii este cea mai indicată şi eficace metodologie de masaj în suferinţele nervilor periferici. condusă din cot şi umăr. În vederea acţionării asupra funcţiunii circulatorii. dintr-o linie orizontală. Pentru a influenţa organele din cavitatea toracică şi anume. Se descriu forme speciale de masaj pentru regiunea precordială şi pentru funcţia respiratorie. datorită unor limite obiective: stabilirea cu precizie a efectelor benefice. Urmează un tocat lent şi rar. abia atingând pielea. Manevrele de vibraţii aplicate metodic (ca timp şi repetiţie) scad sensibilitatea nervoasă. Masajul se începe prin alunecări uşoare şi lente. în sfârşit. rezemate pe un plan oblic. Poziţia cea mai bună pentru executarea acestui masaj este culcat pe spate. care pleaca din acelaşi punct cu prima şi ajunge la nivelul coastei a şasea. urcă în sus pe faţa anterioară a sternului şi. În locul acestui tocat se poate aplica un bătătorit cu palma S.R. arcuindu-se uşor pe partea costală stângă. organele centrale ale aparatului cardiovascular (cordul şi vasele mari) şi ale aparatului respirator (plămânii. se aplică o formă specială de masaj al regiunii precordiale (regiunea precordială se delimitează pe faţa anterioară a hemitoracelui stâng. pielea şi ţesuturile moi subcutane de deasupra sternului şi a coastelor din această regiune. Masajul regiunii precordiale se poate face în scop calmant sau relaxator. Uneori această mişcare se face foarte superficial. care închide în jos această suprafaţă ). este nevoie să modificăm procedeele folosite în masajul peretelui toracic şi să le adaptăm la noile necesităţi. printro linie curbă. pleurele şi căile respiratorii).YUMEIHO pag 42/89 01. După o fază de senzaţii dureroase evidente. printr-o linie verticală laterosternală stânga.11. cu capul şi trunchiul uşor ridicate. Masajul organelor profunde 4. stimulează activitatea functională a nervilor (senzitivi. Executantul stă sau şade în dreapta celui masat. care mişcă lent. se termină spre vârful cordului. uşor şi uniform. executat cu degetele depărtate mult între ele.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN se utilizează şi loviturile ritmice prin manevre de tocat sau bătătorit. Se poate accepta şi aplica mai mult în cazurile de tulburări funcţionale cardiace şi respiratorii. activează circulaţia.

fricţiune. cu membrele inferioare flectate pentru relaxarea abdomenului. dar fără efort. Se începe cu manevre de netezire şi fricţiune ca la masajul abdominal superficial. Spre sfârşitul inspiraţiei ridică toracele asociind manevra cu uşoare trepidaţii. Masajul precordial influenţează funcţiunea cardiacă prin intermediul sistemului nervos. Pentru stimularea contracţiilor cardiace sunt indicate procedee mai energice de netezire. Important este că aceste manevre să se execute cu calm. al părţilor laterale şi apoi al părţii anterioare a toracelui. însoţite de tahicardie.80 de bătăi pe minut. Aceste forme nu se aplică decât de către specialişti. Vibraţiile se fac apăsând uşor pe stern şi coaste şi deplasând palma din aproape în aproape. prin intermediul masajului aplicat pe întrega suprafaţă a toracelui. bătătoritul se face cu pumnul deschis sau închis.2. exercită uşoare presiuni. 4. cu degetele îndreptate spre coloana vertebrală. precum şi în pauza care urmează. Putem masa întregul abdomen. Vom proceda la un masaj al spatelui. Masajul se aplică în legătură cu mişcările de respiraţie.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN strânsă în căuş sau ventuză. vom căuta să acţionăm asupra plămânilor şi căilor respiratorii. Tocatul se execută rapid. Masajul prin care urmărim să influenţăm funcţiunea organelor din cavitatea abdominală se deosebeşte de masajul peretelui abdominal prin modificări şi tehnica manevrelor şi prin câteva indicaţii metodice speciale. cu membrele inferioare îndoite şi cu tălpile sprijinite. căzând în ritmul de 70 . folosind procedee mai pătrunzătoare. Netezirea se efectuează prin mişcări scurte şi vii. Masajul toracelui este folosit în general cu scop stimulator pentru îmbunătăţirea schimburilor gazoase. Se acţionează asupra stomacului. de culcat-rezemat. profund şi ritmic. rezemat. pătrunde cu ambele mâini sub torace. forma excitantă accelerează ritmul încetinit şi ridică tensiunea arterială coborâtă. Masajul conţinutului abdominal Masajul abdominal profund se efectuează la indicaţiile stricte ale medicilor specialişti şi sub controlul clinic al acestora.YUMEIHO pag 43/89 01. colon. a colecistului şi a vezicii urinare. executate energic. vezică biliară. S. Din poziţia culcat pe spate . In timpul expiraţiei. Poziţionarea bolnavului va fi în decubit dorsal. iar palmele alunecă încet spre partea anterioară şi inferioară a coastelor. nelinişte. a doua formă este indicată în caz de brahicardie şi scădere a tensiunii arteriale. care au ca scop pregătirea regiunii pentru manevrele ulterioare.11. urmate sau combinate cu fricţiuni circulare. intestinului subţire şi gros (colonul). sau ne putem concentra asupra principalelor organe intraabdominale: stomac.R. Scopul principal este ameliorarea şi reglarea prin acţiunea mecanică a masajului a funcţiei de evacuare a tubului digestiv în principal şi a căilor urinare în subsidiar. care cade scurt şi elastic pe aceeaşi regiune. În vederea influenţării funcţiunii respiratorii. ficat.2010 . Este indicat deci în tratamentul insuficenţelor respiratorii şi al urmărilor unor boli ale plămânilor şi pleurelor. iar la sfârşitul expiraţiei. în ritm uniform şi cu frecvenţă rară. dar mâna şi degetele cad elastic şi uneori tangenţial pe regiune. însoţite de vibraţii sau trepidaţii. pentru activarea circulaţiei funcţionale şi degajarea căilor respiratorii. Forma calmantă tinde să scadă şi să regleze ritmul contracţiilor cardiace. palpitaţii. cel masat inspiră şi expiră activ. mai profunde. cu avizul medicului. Pentru executarea lui în bune condiţii se recomandă aceeaşi poziţie relaxatoare. toracele revine la poziţia iniţială. în sens circular. stând în dreapta lui. Executantul. tocat şi bătătorit. Prima formă se aplică în stările excitative.

palmele alunecă înainte. Această manevră se repetă schimbând de fiecare dată nivelul la care se aplică palmele. prin mişcări scurte. executată dintr-o parte într-alta. circulare.R. Frământatul întregului conţinut abdominal se realizează printr-o manevră amplă de presiune şi alunecare transversală. Se poate aplica pe colon şi un tocat uşor. Toate aceste aplicaţii ale masajului abdominal profund se fac după indicaţiile medicului specialist şi sub controlul său permanent. Masajul zonei suprapubiene (pentru vezica urinară) constă din presiuni vibrate. Înainte şi după aceste vibraţii sunt indicate alunecări lente în lugul şanţurilor iliace. Masajul stomacului se efectuează localizând manevrele de masaj pe zona epigastrică supraombilicală şi subcostala. Masajul colonului se execută segmentar. până la nivelul simfizei pubiene. alunecând şi presând în sensul evacuării conţinutului. între coaste şi crestele iliace.2010 . Vibraţiile se fac prin presiuni. Percutatul şi tocatul se execută la fel ca pentru peretele abdominal. iar din acest punct. liniare sau în zig-zag. mai ales în timpul expiraţiei. de la nivelul cecului în sus spre unghiul hepatic. continuând cu marginea radială a palmei şi apoi cea cubitală. dar urmând traiectul colonului. S. Cele mai utile manevre pentru ficat. executate cu rădăcina şi marginea cubitală a mâinii şi din presiuni vibrate aplicate pe aceeaşi regiune. pe sub şi deasupra coastelor. Masajul abdominal ajută în mod mecanic funcţiunile normale de evacuare pe căile intestinale. cu palmele aplicate pe părţile posterioare şi laterale ale abdomenului. vezicula şi căile biliare par să fie vibraţiile şi presiunile vibrate executate mai ales în timpul inspiraţiei profunde. se încrucişează pe linia mediană şi continuă să alunece spre partea opusă. Masajul ficatului şi al vezicii biliare se începe printr-o netezire uşoară a regiunii subcostale drepte. Apăsând uniform asupra conţinutului abdominal. căruia căutăm să-i imprimăm o mişcare de ridicare. continuând cu cea transversală şi terminând cu cea descendentă. Manevra principală a masajului pe colon este netezirea. Executăm alunecări îndreptate în lungul marii şi micii curburi a stomacului. transversal sau în ansă spre unghiul splenic şi apoi în sens descendent. mână după mână. sau suprapubiană. pentru a influenţa întregul conţinut al cavităţii abdominale. parcurgând acelaşi drum. biliare sau urinare. Fricţiunea se execută ca şi netezirea. pregătind regiunea pentru manevrele ulterioare.11. în jurul ombilicului.YUMEIHO pag 44/89 01. adică în cerc de la dreapta spre stânga. executat cu vârful degetelor şi urmând acelaşi traseu. începând cu porţiunea ascendentă. Influenţele reflexe ale acestui masaj sunt însă cu mult mai complexe. Aceste manevre introductive măresc relaxarea muşchilor şi scad sensibilitatea exagerată a peretelui. sau mână peste mână.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Masajul abdomenului întreg se începe executând manevrele de netezire şi fricţiune la fel ca în masajul peretelui abdominal. evacuarea reziduurilor şi tonificarea musculaturii netede a organelor. Masajul zonei renale constă din neteziri insistente aplicate pe regiunea lombară şi pe flancuri. executate de sus în jos. Masajul intestinului subţire constă dintr-o presiune circulară care se execută pornind cu rădăcina mâinii aplicată deasupra simfizei pubiene. cu presiune moderată pe zona epigastrică. constând în alunecări alternative pornind de la linia mediană spre spate. Vibraţiile se execută manual. care vor fi mai pătrunzătoare. subcostală dreaptă şi stânga. Pe aceeaşi regiune se aplică fricţiuni cu podul palmei şi cu marginea cubitală a mâinii. executată apăsat. Urmează fricţiuni destul de apăsate executate cu o mână sau cu mâinile suprapuse. urmate de fricţiuni apăsate. cu palmele aplicate oblic pe peretele abdominal. Pe calea activării circulaţiei funcţionale a organelor masate sunt stimulate secreţiile. absorbţia şi excreţia. spre fosa iliacă stângă.

Oricine practică masajul. Pereţii sălii de masaj trebuie să fie vopsiţi în ulei sau placaţi cu faianţă şi pardoseala să fie din mozaic sau gresie. are capacitatea de a-şi doza efortul. favorabile acestei activităţi pentru că tehnica şi metodele curente se învaţă şi se desăvârşesc prin practică îndelungată. nu se formează.2 metri. Este de la sine înţeles că temperatura microclimatului din încăperi trebuie să corespundă confortului termic al unui individ dezbrăcat. specific acestei activităţi.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 5-A CONDIŢII Şl REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI 1. 0 înălţime a corpului prea mare sau prea mică.11. o musculatură bine dezvoltată. pentru asigurarea unor condiţii igienicosanitare corespunzătoare. amplasate într-un circuit funcţional bine stabilit. lăţimea . Fiind pus deseori în situaţia de a lucra mai multe ore în şir. Încăperile în care se practică masajul trebuie să fie largi. Lungimea . adică minimum 20°C. PREGĂTIREA Şl APTITUDINILE EXECUTANŢILOR Despre pregătirea şi aptitudinile profesionale ale specialiştilor în practica masajului (masori) s-a discutat foarte mult. o musculatură insuficientă sau dezvoltată în exces. S.R. considerat şi denumit ca sală sau cabinet de masaj.70 cm.75 cm. de a se încorda sau relaxa. În sala de masaj sau într-o încăpere imediat alăturată şi cu o directă comunicare trebuie să fie instalată o chiuvetă pentru spălarea mâinilor maseurului. Patul trebuie să fie înalt. patul va fi acoperit cu un cearşaf. Pentru a nu obosi. o greutate în disproporţie cu înălţimea. După părerea noastră. Se afirmă că un bun masor se naşte. Un bun masor dispune de capacitatea de a se adapta cu uşurinţă la toate exigenţele privind efectuarea masajului. care nu trebuie să se aplece în timpul executarii manevrelor sale. Lângă sala de masaj trebuie amenajată o încăpere destinată vestiarului pentru dezbrăcarea-îmbrăcarea pacienţilor. o bună mobilitate articulară şi o mare abilitate manuală. obligatorie după fiecare pacient tratat. Deci. este un om de talie medie. Pentru executarea masajului trebuie să existe un pat special şi o banchetă (preferabil de lemn).YUMEIHO pag 45/89 01.2010 . LOCALUL Şl MOBILIERUL Masajul trebuie aplicat într-un spaţiu anume destinat. îşi va folosi mâinile pe rând şi va face mici pauze după fiecare regiune sau segment masat şi după fiecare şedinţă sau oră de lucru. Bineînţeles. această afirmaţie este adevărată numai în ceea ce priveşte aptitudinile fizice şi psihice naturale. dar mai ales masorul profesionist. bine luminate şi aerisite. nu sunt potrivite pentru această profesiune. înălţimea trebuie să fie de cel puţin 70. cu o constitutie robustă. el trebuie să acţioneze cu măsură şi calm. de a se controla şi rezista cât mai mult la efortul monoton şi de lungă durată. adică la o înălţime medie minimă convenabilă maseurului. Este de preferat ca patul să aibă 23 segmente separate şi articulate care să permită rabaterea acestora în vederea posibilităţii executării masajului în diverse poziţii. 2. altul fiind disponibil şi destinat acoperirii regiunilor nemasate ale pacientului. fără grabă şi cu o cheltuială minimă de energie.

Masorul. al constituţiei morfologice şi funcţionale şi al sensibilităţii. Aceste cunoştinţe îi vor ajuta să înţeleagă importanţa efectelor pe care le poate obţine prin masaj. supleţe şi îndemânare în lucru. Pentru a deveni un bun specialist. când ştie să gradeze intensitatea şi ritmul manevrelor în raport cu volumul ţesuturilor prelucrate şi cu sensibilitatea celui masat. Pregătirea teoretică îi dă convingerea în valoarea activităţii sale şi îl face să lucreze mai sigur de sine. dar cuviincios şi discret. fără a se expune la oboseală. cu seriozitate şi conştiinciozitate. masorul trebuie să-şi însuşească o serie de cunoştinţe de bază. înăspresc sau rănesc pielea palmelor. REGULI DE IGIENĂ Specialistul îşi dezvoltă şi îşi păstrează calităţile sale profesionale printr-un regim corect de viaţă şi de muncă. Pielea de pe palme trebuie să fie uscată. El dovedeşte o grijă meticuloasă. Despre un masor priceput se spune că are o "mână uşoară". circulaţia sângelui sau respiraţia liberă şi se descoperă complet regiunea sau segmentul care se prelucrează. pe lângă forţă şi rezistenţă. Spălatul pe mâini. calităţi care asigură întotdeauna succesul în practică. se acoperă părţile S. sau pot leza pielea celui pe care îl masează. în raport cu mijloacele tehnice şi principiile metodice aplicate. Va evita muncile fizice grele şi chiar sporturile care obosesc.11. Mâinile lui trebuie să aibă o mărime potrivită. Masajul manual se aplică în marea majoritate a cazurilor direct pe piele şi numai în împrejurări speciale se poate aplica şi peste rufele de corp.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Profesiune de masor necesită o perfectă stare de sănătate şi o bună capacitate funcţională a organismului. mai ales în ceea ce priveşte curăţenia. 3. ci şi printr-o înfăţişare care să inspire sănătate. El trebuie să corespundă tuturor împrejurărilor şi să satisfacă toate exigenţele. sensibilitate şi ritm. înainte şi după fiecare şedinţă de masaj. părul scurt sau acoperit şi nu poartă inele.R. este desigur mai bine să fie largi şi cărnoase decât lungi şi osoase. dar mobile. sexului şi stării sociale. moale şi caldă. permanentă pentru curăţenia corporală şi igiena echipamentului său. sau al stării de sănătate. Nu va folosi parfumuri sau pomezi cu miros puternic. El trebuie să fie întotdeauna bine dispus şi comunicativ. organice sau psihice. Pentru aceasta este nevoie de un simţ perfect al pipăitului şi de o bună coordonare a mişcărilor. despre forma şi structura corpului.YUMEIHO pag 46/89 01. bărbat sau femeie. Pentru a trece mai departe. este o regulă care are ca scop să evite transmiterea germenilor patogeni de la o persoană la alta. Înainte de şedinţa de masaj se scot hainele care ar stânjenii mişcările. La rândul lor. În raporturile sale cu cei pe care îi masează. specialistul reuşeşte să obţină rezultate foarte bune. degetele să fie puternice. brăţări sau alte podoabe care îl pot stânjeni în muncă. Practica masajului pune pe specialist în contact cu persoane foarte diferite din punct de vedere al vârstei. printr-o atitudine corporală controlată şi printr-o comportare foarte corectă. tehnicianul va proceda cu mult tact şi înţelegere. Printr-o bună pregătire fizică generală şi printr-un antrenament profesional metodic. are unghiile foarte îngrijite.2010 . nu va fuma şi nu va abuza de băuturi alcoolice. nu numai printr-o execuţie tehnică perfectă şi printr-o aplicare adaptată a procedeelor de masaj. Pentru această profesiune sunt contraindicate toate deficienţele fizice. despre funcţiunile organismului sănătos şi despre semnele cele mai caracteristice ale diferitelor stări patologice. el ajunge să capete. persoanele care doresc să fie masate trebuie să respecte câteva reguli elementare de igienă individuală. Lucrând raţional şi folosind mai multă abilitate decât forţă.

În anumite cazuri. Adaptarea acestor procedee la caracterele anatomice şi funcţionale ale fiecărei regiuni sau segment. orânduiala şi adaptarea manevrelor sunt de fapt reacţiile subiective şi obiective ale celui masat. masajul se începe prin manevre ample. dar mai ales după necesităţi. un fel de curbă ascendentă şi descendentă a intensităţii manevrelor. Masajul local poate dura 10-15 min.YUMEIHO pag 47/89 01. pentru a nu le expune corpul la răceli prin pierderea inutilă de căldură şi deseori pentru a menaja pe cât posibil sentimentele de pudoare ale fiecăruia.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN masate cu un cearşaf sau prosop. precum şi la necesităţile fiecărui caz în parte depinde întotdeauna de priceperea şi experienţa executantului. contracturile musculare sau alte semne de încordare şi nelinişte pe care le manifestă acesta.60 minute. vii şi cu intensitate crescută.11. Efectele masajului depind în bună măsură de felul cum sunt orânduite şi îmbinate între ele diversele procedee tehnice. după care scade treptat. Pentru masajul igienic. Vor apare desigur diferenţe evidente între masajul general al unui bărbat robust. fie unor greşeli de dozare şi gradare a lor. Nu este bine să dezbrăcăm pe cei pe care îi masăm mai mult decât trebuie. sau în aşa fel încât şedinţa să se termine cu cel puţin o jumătate de oră înaintea meselor principale. să-şi relaxeze musculatura şi să evite orice încordare fizică şi psihică. care se repetă pe fiecare regiune sau segment al corpului. ţesut sau organ. Oricine se prezintă la masaj trebuie să-şi satisfacă mai întâi nevoile naturale de evacuare a intestinului sau a vezicii urinare. cel regional 15-30 min. nu suntem obligaţi să pastrăm întotdeauna schema metodică. liniştitoare. În practică. Hotărâtoare pentru alegerea. orele cele mai potrivite sunt cele de dimineaţa sau dinaintea mesei de seară. De regulă.R. alteori sunt indicate manevrele scurte. iar şedinţa se încheie prin manevre lungi. Durata şedinţei de masaj variază după prefeinţe. iar cel general 50 . Sensibilitatea durerea. cât şi pentru cel care masează. care scurtează şedinţa. pentru că devine obositoare atât pentru cel masat. După şedinţele de masaj cu caracter stimulant. fizice sau intelectuale. Masajul terapeutic se poate executa şi peste zi. uneori sunt agreate manevrele lente şi uşoare. după cum se vede. care prelungesc durata masajului. 0 şedinţă de masaj nu trebuie să depăşească niciodată durata de o oră. Urmărim. Intinderea sau intensitatea. jena. până ce atinge intensitatea necesară. 4. Aceste modificări de metodică sunt necesae mai ales în aplicare masajului general. se recomandă câteva exerciţii fizice de înviorare şi de respiraţie. este recomandat să urmărească desfăşurarea manevrelor de masaj şi să comunice executantului tot ce simte. care permit reluarea oricărei activităţi. stabilită ca formă de bază a masajului şi nici să respectăm întocmai succesiunea cunoscută a procedeelor clasice de masaj. S.2010 . şi al unei femei fine cu muşchii subţiri şi ţesuturile moi. ritmul şi numărul de repetări al manevrelor pot fi schimbate după nevoie. la 2-3 ore după masă. se datoresc fie unei executări defectuoase a manevrelor. între masajul unui copil plăpând şi al unei persoane în vârstă. suple şi uşoare. cu muşchii tari şi ţesuturile dense. REGULI METODICE Cel masat este sfătuit să păstreze în timpul şedinţei o poziţie comodă de repaus. cu caracter pregătitor şi progresează încet în amplitudine şi forţă.

Tincturile sunt soluţii în aclool concentrat ale unor substanţe chimice. Este un foarte bun emolient. caseină. dar efectele lui slăbesc treptat în orele ce urmează. dar nu trebuie să fie prea des întrebuinţată în stare pură. Cremele sunt emulsii de grăsimi. iar cele din cacao. Tincturile aromatice sunt preparate din anurnite uleiuri volatile sau esenţe naturale ori artificiale. În masaj se foloseşte mai ales vaselina şi uleiul de vaselină. intră în compozitia unor creme sau pomezi cosmetice sau medicinale. dacă aceasta este bine executat. În măsură mai mare au fost folosite în trecut uleiurile vegetale de măsline. sulf.2010 . Grăsimile folosite în masaj sunt de origine vegetală şi minerală. cât şi pe regiunea ce urmează să fie masată. atât pe palmele şi degetele celui ce execută masajul. se dizolvă în apă şi se combină uşor cu acizii graşi. rezorcină. Aceste substanţe se întind într-un strat foarte subţinre şi uniform. emulsiilor săpunurilor şi altor produse medicinale şi cosmetice de uz curent. ricin. are o reacţie chimică neutră şi nu se alterează în contact cu alte substanţe chimice organice sau anorganice. migdale dulci etc. Pulberile întrebuinţate în masaj sunt de origine minerală sau vegetală. Efectele masajului se resimt chiar după prima şedinţă. oleic. Pot fi preparate şi creme negrase. cu miros agreabil şi înviorator. Grăsimile minerale sunt de regulă produse din distilarea petrolului.YUMEIHO pag 48/89 01. la care se adaugă diferite alte medicamente. absorbind secreţiile sudorale şi sebacee sau alte impurităţi şi căzând o dată cu ele. prin spălare cu apă caldă şi săpun şi prin ştergere cu tampoane îmbibate cu alcool diluat. MIJLOACE AJUTĂTOARE Pentru executarea masajului folosim mai întotdeauna metoda cea mai simplă a "mâinilor curate". seminţe de in. executate în serie. apare nevoiea de repaos şi de menţinerea relaxării.R. Pentru a obţine efecte de durată este nevoie de un număr mai mare de şedinţe. fără culoare şi fără miros. Glicerina intră în compoziţia cremelor. 0 serie minimă nu poate fi mai mică de 10 -12 şedinţe 5. stearic şi palmitic. gelatină şi alte albumine animale. care nu au miros. dar este un putemic absorbant al secreţiei sudorale.11. pentru a face pielea mai netedă şi mai alunecoasă. floarea-soarelui. Primele provin din oxizi şi săruri minerale. putem folosi pulberi fine. care poate să dureze de la câteva minute. după fiecare şedinţă de masaj. pentru că devine iritantă şi chiar caustică pentru piele. În săpunurile medicinale sunt încorporate diferite medicamente cu bază de borax. care are slabe proprietăţi sedative şi antiseptice. substanţe grase sau lichide. nu se alterează cu timpul şi nu aderă la pielea pe care o curăţă. lipsite de toxicitate care nu se alterează în contact cu substanţele organice. Talcul (silicat de magneziu hidratat) nu se combină cu alte substanţe chimice şi nu atacă ţesuturile. care servesc unor scopuri cosmetice sau terapeutice. Pudra de talc s-a dovedit a fi cea mai practică şi mai igienică. Apa de săpun este folosită foarte frecvent în masajul umed. Grăsimile animale şi vegetale pot fi transformate în săpunuri. S. rapiţă. Dintre oxizi indicăm "albul de zinc". cu reacţii chimice neutre. organice şi anorganice cu proprietăţi antiseptice şi stimulatoare pentru circulaţia şi nutriţia pielii. până ce dispar. Glicerina este o substanţă grasă de consistenţă siropoasă.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN După şedinţele lungi de masaj liniştitor. Preparatele care conţin substanţe grase sunt îndepărtate de pe piele. la o jumătate de oră şi chiar mai mult. vitamine sau hormoni. pe bază de stearină. acide sau alcaline. nu sunt absorbite de piele şi nu se alterează în contact cu substanţele organice. gudron etc.

În aceste preparate sunt cuprinse şi substanţe medicamentoase cu rol antiseptic. paradoxal.1.este o tentativă şi o misiune aparent facilă. antiinflamator. camfor. acid boric sau borax. dozarea şi gradarea lor. balsamuri. alcool. după ce cunosc bine conţinutul lor şi efectele substanţelor din care se compun. ale extremităţilor membrelor superioare.cum se obişnuieşte în alte domenii ale fizioterapiei . dar totodata dificilă şi. Pentru antebraţ se fac mişcări de pronaţie şi supinaţie. dar mai ales abilitatea şi adaptabilitatea lor se pot îmbunătăţi. Numărul acestor formule şi preparate creşte continuu. acid salicilic. vasodilatatoare şi vasoconstrictoare. .2010 .R. Dintre acestea. excitante sau sedative. INDICAŢIILE SI CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI 7. cât şi la avansaţi. riscăm să ne expunem criticii. Chiar dacă dorim să încercam o clasificare a acestora. prin exerciţii speciale constând din mişcări active şi pasive. EXERCIŢII PREGĂTITOARE PENTRU MÂINI Supleţea şi forţa mâinilor. soluţii. Pentru degete şi articulaţia pumnului se fac mişcări de flexie. 7. psihogene.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Pulberile uleiurile şi alte substanţe organice şi anorganice folosite în masaj pot fi combinate între ele după diferite formule şi procedee de preparare. salicilat de metil. Se atrage atenţia tuturor specialiştilor sau nespecialiştilor în tehnica masajului. Ele se găsesc în comerţ sau se prepară în farmacii. atât la începători. indiferent de localizarea. cu scopul de a reduce la minimum ignorarea sau necunoaşterea lor. loţiuni. neurologice. acid tanic. după ordonanţe medicale. extensie. cu sau fără tensiuni finale. rezorcină.YUMEIHO pag 49/89 01. Indicaţii: A întocmi un grupaj de indicaţii medicale adresate masajului medical .11. iar pentru cot flexii şi extensii. să folosească aceste preparate cu mult discernământ. preferând pe cele care nu se alterează cu timpul şi nu exercită nici o influenţă vătămătoare asupra organismului. eter şi altele. S. cele mai cunoscute sunt preparatele cu esenţă de terebentină. sub formă de uguente. substratul anatomofuncţional şi cauza acestora: reumatismale. Degetul mare va executa mişcările împreună cu celelalte degete separat. De ce ? Pentru că indicaţiile masajului medical sunt nenumărate. rezistenţa lor la oboseală. 6. Prezentăm o expunere aproximativă a acestor indicaţii. de lateralitare şi circumducţie. iar denumirea lor se schimbă de la ţară la ţară sau de la un fabricant la altul. emulsii. inutilă şi absurda. posttraumatice. datorită hazardului şi omisiunilor.nevralgii şi neuromialgii.

contracturi musculare. Nu se va face masaj pe regiuni ale pielii care acoperă un proces inflamator profund (furuncule.boli de sânge. întâlnite frecvent. . Contraindicaţii: Utilizarea masajului fară a se tine seama de contraindicaţii poate avea un efect dăunător chiar dacă a fost corect executat.afecţiuni acute febrile. laborator etc. ca: eczeme. hipertensiunea arterială în decompensare etc. . Nu se va executa masaj celor care prezintă pe piele boli de natură parazitară sau inflamatorie. cutanată etc.). mai ales cele cu manifestări sau cu tendinţe de manifestari hemoragipare. . distonii neurovegetative. sunt impuse de boli. osteoarticulară. cerebrală. după explorări paraclinice permisive (biologice. agrava sau contamina. tetanii cronice. tulburări sau leziuni uşoare şi trecătoare. Schematic. miogeloze. neurologice şi posttraumatice.geriatrie: tratament de întreţinere şi stimulare a musculaturii scheletice şi a metabolismului diminuat.afecţiuni infecţioase osoase şi osteoarticulare.afecţiuni dismetabolice: obezitate. periferice şi centrale: staze venoase şi limfatice. . aderenţe.2. intestinală etc.. contraindicaţiile masajului se împart în generale şi partiale.pediatrie: anemii diverse. gută. ptoze.afecţiuni acute ale tubului digestiv: gastrice. retracţii rnusculo-tendinoase.se hotărăşte doar în cazul unor boli cronice grave incurabile care s-ar putea înrăutăţi prin masaj.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN afecţiuni articulare: miozite.YUMEIHO pag 50/89 01.afecţiuni cardiocirculatorii acute: angina pectorală.afecţiuni şi suferinţe ale aparatului cardiovascular.). . anevrisme confirmate. definitive şi temporale. renală. insuficienţă cardiacă decompensată şi manifestă. . embolii cu diferite localizări. . ischemii vasculare periferice în stadii funcţionale. tulburări de ritm. incipiente. sindroame hipoanabolice de diferite cauze.presupune interzicerea aplicării oricărei tehnici de masaj pe oricare regiune a corpului. . Este foarte important de reţinut că masajul trebuie aplicat doar pe o piele perfect sănătoasă. Contraindicaţia generală.. erupţii. . fie la aplicarea doar a anumitor manevre. hepatice şi pancreatice etc..suferinţe pulmonare acute. 7.).R. celulite. intestinale. miofasciculite. S. În activitatea practică este foarte utilă cunoaşterea contraindicaţiilor în funcţie de tipul de afecţiuni. . .11. plăgi. nevrite şi polinevrite. hipotrofii şi atrofii musculare de diferite cauze (centrale şi periferice. inflamaţii cronice etc. . Contraindicaţiile temporare.se referă fie la aplicarea manevrelor de masaj doar pe anumite zone ale corpului.afectări psihogene de diferite etiologii: multiple forme de nevroză astenică. diabet.afecţiuni din sfera ginecologică: hipotrofii şi dezaxări ale uterului. flegmoane sau alte colectări purulente). arsuri sau alte manifestări patologice care prin masaj s-ar putea extinde. spasmofilii. . cu edeme circulatorii periferice. Apoi trebuie să menţionăm o serie de afecţiuni generale sau regionale precum: . rahitism. Contraindicaţia definitivă.2010 . infarct miocardic. abcese.tuberculoză cu diferite localizări: pulmonară. hipertensiuni arteriale în stadii funcţionale. . inflamatorii şi postinfecţioase etc.ateroscleroza cu manifestări periferice sau centrale (coronariană. Contraindicaţia parţială. Cele mai frecvente contraindicaţii sunt date de bolile de piele.tromboflebite şi flebotromboze în primele stadii de afecţiune.

Masajul este contraindicat cu desăvârşire în cazul tumorilor canceroase (formă generalizată).YUMEIHO pag 51/89 01. Nu se face masaj mai devreme de 2-3 ore după servirea mesei.11. se recomandă ca în toate cazurile în care masajul produce efecte negative sau chiar şi nesigure. . . dar şi în unele boli psihice cu caracter excitant şi confuzional sau stare de ebrietate.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . S.R. după mese copioase. Ca regulă generală.2010 .primum non nocere!" adică „în primul rând să nu faci rău!" şi să se renunţe la masaj. să aplicăm principiul hipocratic .stări de oboseală şi debilitate severă.bolile psihice.stări febrile (infecţioase sau de altă natură). în timpul unei furtuni.

2010 .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 6-A MASAJUL TERAPEUTIC Principalele afecţiuni beneficiare ale masoterapiei sunt: 1.11.sechele 5. Afecţiuni cu deformări ale coloanei vertebrale: . Afecţiuni musculare: atonii musculare atrofii musculare miozite miastenia gravis hipertrofia musculară distrofia musculară dureri radiante musculare miotonia congenitală .torticolis cefalee fibrozitică fibrozita 2. Afecţiuni vasculare: S.R.cifoza .boala Thomsen spasme musculare pleurodinita reumatism muscular lumbago ruptura musculară nevralgia de trigemen prin fibrozare 4.YUMEIHO pag 52/89 01. Afecţiuni traumatice ale aparatului locomotor: contuzii entorsa luxaţia întinderi musculare întinderi de ligamente cicatricea fractura .scolioza 3.lordoza . Afecţiuni ale articulaţiilor şi tendoanelor: omalgii contracturi musculare tendinopatii .

articulaţia scapulo-toracică. articulaţia acromioclaviculară.2010 . Afecţiuni datorate metabolismului -de nutriţie: – oboseala .sciatica .11.obezitatea .atrofia nervului . mialgia (la muşchi).diabetul -reumatismale de tip inflamator: .scleroza multiplă (sau în plăci) 7.stază limfatică 6. Algia .) .parapareza .nevralgia de sciatic . polialgie (multiplă).bursita .tetraplegia .artroza coloanei vertebrale (spondiloza) .articulaţia scapulo-humerală.Se referă la durerea provocată de periartrita scapulo-humerală.R. facială .nevrite . S. AFECŢIUNI ALE ARTICULAŢIILOR ŞI TENDOANELOR a.scleroza .hemiplegia .artritele .artroza .artroza articulaţiilor membrelor (gonartroza.polinevrite – polineuropatii.poliomelita .pareza .nevralgia de trigemen .paralizia de nervi periferici .poliartritele reumatismale . Umărul.nevralgii: . etc. articulaţia sterno-claviculară.redoarea articulară 1.reumatismale de tip degenerativ: .guta .dupuytrenul . . coxartroza. este alcătuit din mai multe articulaţii şi anume: .cu edeme cronice .paralizia: .debilitatea fizică .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . Omalgia . Afecţiuni neurologice .Este o sensibilitate dureroasa a unor zone localizate: nevralgie (la nerv).spondilita anchilopoetică .celulita . . b.p.hidrartroză . artralgia (articulară).îndeosebi de tip venos-varice .paraplegii.nevralgia intercostală .YUMEIHO pag 53/89 01.

. circumducţie. la faţă. crescând până la 90 de grade.Circumducţia braţului cu cercuri mai ample. Se vor face următoarele mişcări: .Fricţiuni ale spatelui după un masaj general. .Ridicarea braţului în grade diferite (180 de grade). . . Mâna pacientului se poate sprijini pe cea a masorului. înapoi şi înainte.) Poziţia pacientului . . intoxicaţii.Mobilizarea omoplatului în sens caudal. . de la jumătatea spatelui şi spre scapulă şi umerii care sunt dureroşi.R. infecţii. iar durerea radiază atât în regiunea cervicală.11. A. Tratament: -infraroşii. S. . dacă e posibil. .Rotatia medială sau internă şi externă a braţului. ciupituri în „mersul piticului". rotaţie internă. . solicitarea excesivă a muşchiului. etc.Mişcarea de joc articulară a articulaţiei gleno-humerale. adducţia braţului contra rezistenţă rotaţie extemă. cataplasme şi comprese calde. Contracturi musculare . îndelungată a unui muşchi sau a unor grupe de muşchi. cu abducţia braţului contra rezistenţă. etc.Rotaţia mediană sau internă. . cât şi în cea a braţului şi cea toracică. Se fac presiuni cu mâna dinspre umăr. .o ischemie cauzată de poziţia inadecvată. în poziţie verticală din ce în ce mai ample. . apoi în profunzime. Apoi se va invita bolnavul să facă mişcări active.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Fiecare dintre aceste articulaţii sunt învelite în muşchi şi ligamente.este o contracţie permanentă. succesive. La aceste mişcări active vom nota când apare durerea şi unde. .2010 .în decubit ventral.YUMEIHO pag 54/89 01.Circumducţia braţului (rotaţii de 360 de grade). . .Frământarea digitală.Se va face o combinaţie de mişcări active-pasive. iar cu cealaltă mâna se sprijină în partea înaltă a gâtului şi bărbiei pacientului. prin lipsa de elasticitate şi prin dureri fie spontane fie la palparea şi mobilizarea muşchiului.Ridicarea braţului şi punerea dosului mâinii la şold.Mobilizarea articulaţiei acromio-claviculare.toate acestea contra rezistenţă. cranio-medial şi lateral.Tracţiunea braţului aplicată succesiv.Un tratament complet al coloanei vertebrale şi cervicale. B.Flexie şi extensie a braţului.Abducţia şi adducţia braţului.Raze infraroşii.) Bolnavul în decubit lateral pe umărul sănătos: . către axilă. ca: . antepulsia braţului . Apar adesea la muşchii degetelor. ciupituri compresive. Se caracterizează printr-o consistenţă anormală (dură) la palpare.) Bolnavul în decubit dorsal (cu faţa în sus): . precum şi gradul de mobilitate integrală a umărului.Presiuni discrete în articulaţiile scapulo-humerale. în arcuri de amplitudine mare. . . Cauze: .Fricţiuni circulare ample cu ambele mâini şi care să cuprindă umărul şi zonele adiacente. ai membrelor.Ridicarea braţului şi aducerea mâinii în regiunea cefei. Capul pacientului va fi plasat în poziţie opusă cu umărul dureros.Vibroterapie. laterală sau extemă. C. Tratament: Masaj general: se va începe cu o palpare prin mişcări digitale. c. şi de aici cu ridicarea poziţiei încetul cu încetul.

Se va face un masaj general al spatelui. Tendinopatii . Tratament: -infraroşii. ele vor fi lente şi blânde. fricţiuni.netezire. .2010 .după toleranţa bolnavului.Se vor aplica fricţiuni la muşchii sternocleidomastoidieni. mai puţin dureroasă. se alternează fricţiunile cu frământările. vibraţii. . frământat uşor. în special al celui stemocleidomastoidian şi a trapezului). deltoid şi a regiunii cervicale. deci poate fi o tendinită. Torticolis („ gât de lup”). etc. care vor fi superficiale. Tratament: A. pantof incomod). cu manipularea muşchiului trapez. umezeală. care vor fi precedate de fricţiuni şi din când în când.Este o inflamaţie acută a unui tendon ca urmare a unei extensii prelungite şi forţate a muşchilor. extensie. . . cu foarte mare grijă . poziţii şi atitudini vicioase ale gâtului. primele mişcări se vor adresa părtilor mai puţin dureroase sau contractate urmând regula „non durere" şi mişcare inversă. Cefalee de origine fibrozitică . de întinderi. precum şi în regiunea cervicală. inflamaţii şi suferinţe ale aparatului ligamentar al articulaţiilor intervertebrale. .Se va efectua masajul spatelui. g. suferinţe vertebrale cervicale de origine reumatismale sau sechele posttraumatice (de ex. a unor traumatisme sau iritaţii mecanice (ex.tendinita . vibraţii.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN -masaj prin: . . . -masaj prin: netezire.Infraroşii în regiunea cervicală timp de 3 minute. concomitent cu regiunea umerilor şi cea cervicală. sau de raze infraroşii timp de 3 minute. S.Masaje şi fricţiuni blânde în regiunea cervicală.R. Tratament: A. d. . miozită.) Pacientul în decubit ventral: . Cauzele fiind determinate de expunerea la curenţi de aer reci. circumducţie lentă şi progresivă. e.Frământări digitale în zonele fără contractură sau a celor dureroase.Frământări digitale în zonele contracturate. B. f.Cu grijă se vor executa mişcări de rotaţie laterale la dreapta şi la stânga.Reprezintă blocajul total sau limitarea capacităţii de mişcare a gâtului în consecinţa inflamaţiei muşchilor gâtului şi spatelui (regiunea umerilor şi toracală superioară.poate fi acută sau cronică.Se lucrează pe partea dureroasă sau contractată. fiind atenţi la semnele de durere pe care pacientul le va manifesta. Fibrozita . . presiuni.YUMEIHO pag 55/89 01.Aplicarea de căldură.Se localizează în regiunea cervicalăoccipitală care iradiază până la umeri şi produce rigiditatea cefei. Tratament: se tratează la fel ca ruptura musculară. Este o inflamaţie a ţesutului fibros.) Bolnavul în decubit-ventral: .după toleranţa celui bolnav.) Poziţia bolnavului – şezând: Maseurul se va posta în faţa pacientului şi va executa următoarele mişcări: .Se vor aplica ventuze sau comprese calde sau raze infraroşii în regiunea cervicală incluzând muşchii stemocleidomastoidieni. fricţiuni. poziţii forţate menţinute timp îndelungat.Se vor face vibraţii pe întregul spate. Sindromul „loviturii de bici” din accidentele auto).Flexie.11. medii . .

) .Masaj manual facial cu o atenţie sporită la regiunea şi în punctele inervate de trigemen. S.Mişcări de mobilizare a capului. Tratament: A. genunchii în flexie. abdomen proeminent. din culcat şi din sprijin pe genunchi şi palme. prin rotaţii la stânga şi la dreapta.YUMEIHO pag 56/89 01. toracele este înfundat. . Hipercifoza . umeri căzuţi.exerciţii de escaladare şi echilibru. B.Se vor executa următoarele mişcări: Din poziţiile: stând.masajul părţii superioare a spatelui. bazinul înclinat înapoi. abdomenul supt.exerciţii de relaxare. răsuciri şi îndoiri laterale. la nivel de zonă lombară. . pe genunchi. rotări şi răsuciri efectuate cu trunchiul înclinat înainte.) . Tratament: A. c. formând a cocoaşă. Aprecierea torsiunii vertebrale se face prin evidenţierea arcurilor costale (deseori deformate) ce apar de partea convexităţii. în consecinţă apar asimetrii musculare de tonus şi de volum ce scot în evidenţă torsionarea.) Masaj cu precădere la coloana vertebrală. .11.) Pacientul în poziţie dorsală: . B.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN .Masaj neurosedativ şi kinetic în regiunea cervicală. . toate fiind executate în plan posterior (în faţă).) Efectuarea mişcărilor următoare din poziţiile: şezând pe genunchi cu sprijin pe palme. 2. atârnat.Vibraţii generalizate şi discrete în regiunea spatelui şi în cea cervicală. culcat şi mai ales atârnat. precum şi cele ale membrelor superioare şi inferioare. Hiperlordoza . C. B. masajul toracelui şi al cefei masaj special de osteopatie efectuat de specialişti. în forma literei C sau în forma literei S. Aceste exerciţii vor fi amplificate de cele ale capului şi gâtului. b. Astfel scoliozele pot fi simple. zona abdominală. DEFORMĂRI ALE COLOANEI VERTEBRALE a.2010 . Sunt indicate şi exerciţii de târâre. mişcări de braţe şi picioare care să amplifice flexia trunchiului. zona lombară.sunt contraindicate poziţiile lordozante şi mişcările de extensie. . . . membrele superioare în flexie. Conturul corpului prezintă curburi şi unghiuri mai accentuate.exerciţii de respiraţie.) Efectuarea de exerciţii dinamice prin: îndoiri înainte. Sunt contraindicate poziţia şezând şi mişcările de flexie. omoplaţii sunt depărtaţi şi desprinşi. exerciţii de atâmări cu braţele şi exerciţii de redresare pasive sau active.Este o deviaţie laterală a coloanei vertebrale în plan frontal. cu bazinul mult înclinat înainte. Atitudinea atrage o înclinare a capului şi gâtului înainte. Curbarea laterală a coloanei vertebrale determină şi o torsionare intervertebrală.este o curbare a coloanei vertebrale în plan anteroposterior cu convexitatea orientată anterior. rotiri. . se execută diverse exerciţii statice de angrenare a zonei lombare şi a abdomenului. Scolioza . Capul şi gâtul sunt înclinate înainte. care prezintă una sau mai multe curburi.Masaj manual cefalic.R. omoplaţi desprinşi. culcat pe spate. iar cele inferioare în hiperextensie. se vor executa exerciţii de trunchi prin: extensii.Este o deformare a coloanei vertebrale cu accentuarea convexităţii posterioare din regiunea toracică.exerciţii de târâre (mai ales din şezând).

Vibroterapia generală.) . Gravitatea scoliozei duce la tasarea vertebrelor şi a discurilor intervertebrale.în perioada de repaus (fâră să fie paralizie). dar se va insista pe cel abdominal. Pacientul oboseşte atât la mers. iar triunghiurile brahiotoracice sunt şi ele asimetrice. B.Amiotonia congenitală .11. Linia umerilor este înclinată în aceeaşi parte cu cea a bazinului. Tratament: În toate diagnosticele de mai sus se va aplica acelaşi tratament după cum urmează: . în funcţie de sensul curburii coloanei vertebrale . în caz de scolioză în formă de „S".normal. În cazul scoliozei în „C".MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Întregul trunchi va prezenta asimetrii concomitent curbării scoliotice. simple. cât şi în poziţia şezut.Este diminuarea capacităţii contractile a muşchilor. . .Pentru trunchi sunt indicate îndoiri laterale înspre partea convexităţii şi foarte multe extensii. -formarea reflexului stabil de atitudine corectă a corpului. omoplaţii sunt asimetrici. Exerciţii de căţărare cu priza asimetrică şi suspensii. adică manipulările vor fi S. . axa bazinului este înclinată de partea convexităţii. existând o mare diferenţă între forma celor două triunghiuri brahiotoracice.Masaj manual general care va urmări tonifierea concentrică a musculaturii din partea convexitătii şi excentrică a muşchilor din partea concavităţii . . omoplaţii sunt asimetrici. din stând pe genunchi cu sprijin pe palme. -corectarea asimetriilor umerilor şi bazinului.Aplicarea de metode vasoconstrictoare în zonele musculare cele mai afectate. Atrofia musculară . Atonia musculară . .Exerciţii statice sub forma poziţiilor.) . . În acest caz picioarele şi muşchii spatelui sunt cei mai afectaţi deoarece ligamentele sunt relaxate prin hipotonia musculară şi prin urmare articulaţiile sunt slăbite. iar pachetele musculare devin moi şi fără tonusul necesar .După primele trei şedinţe de masaj se va continua cu masajele circulatorii. linia umerilor este asimetrică. gâtul şi membrele vor amplifica mişcările trunchiului. b.YUMEIHO pag 57/89 01.Exerciţii de respiraţie şi redresare activă şi pasivă.Aplicarea de masaj manual circulator pe tot organismul. cu braţ şi picior opus în caz de scolioză în „C" şi cu braţ şi picior de aceeaşi parte. -corectarea asimetriilor toracelui. Tratament: A. cardio vasculare şi nervoase (prin compresiunea fibrelor nervoase radiculare ale măduvei spinării).Exerciţii de târâre din culcat. umărul din partea convexităţii este mai ridicat. în funcţie de ciclurile respiratorii consecutive ale pacientului. AFECŢIUNI MUSCULARE a. În fiecare şedinţă se va avansa în sensul creşterii energiei masajului. cel de partea cavităţii fiind mai mare.Masajul special executat de specialistul osteopat care va cuprinde: -detorsionare activă a coloanei. Scolioza în „S" este mult mai gravă. dar şi la dereglări respiratorii.Capul.2010 . 3.R. tratamentului se recomandă aplicarea de raze infraroşii. asimetrice. braţele şi picioarele vor lucra asimetric. .Este o tulburare caracterizată prin diminuarea volumului celulelor sau ţesuturilor musculare prin nefuncţionarea sau nesolicitarea acestora.în timpul.

YUMEIHO pag 58/89 01. Boala „Thomsen" sau miotonia congenitală .vasoconstricţii în toate zonele iradiante ale durerii. . Miozita traumatică . care pot produce infecţii.masaj manual în toată zona posterioară şi anterioară. Miastenia gravis . Pot fi afectaţi muşchii faciali.duş scoţian cald-rece.înainte de masaj se poate aplica tratamentul cu infraroşii.Este durerea care se manifestă la nivelul unuia sau mai multor muşchi putând radia în una sau mai multe zone ale corpului.Reprezintă o serie de spasme care se produc la nivelul muşchilor voluntari. în profunzime pentru a activa circulaţia sanguină.Spre deosebire de cea simplă. Un rol considerabil în acest tip de boală îl joacă timusul. în care bolnavul se epuizează foarte uşor. De fiecare dată când se S.vibroterapia.masajul manual: . urmând traseul unui nerv. e. în timp ce la celelalte grupe vor fi supuse acţiunii cu infraroşii.căldura prin infraroşii va fi bine controlată. In acest caz nu există atrofie.R. Tratament: Se va aplica: . . a muşchiului respectiv. d. timp de 2 -3 minute.Infraroşii 5 minute. ea trebuind a nu fi excesivă şi nici de lungă durată. se va termina cu cald.Este o slăbiciune generală a muşchilor voluntari. apoi mai dură şi la sfârşit. muşchi. muşchii toracici. va fi la început blândă. . tratamentul va consta în: . .masaj manual general circulatoriu. Miozite . se revine ca la început. în acest caz este vorba despre o acumulare de acid lactic sau alte substanţe rezultate din metabolismul muscular sau a unor alterări ale terminaţiilor nervoase şi senzitive.11. În miozita reumatică. . c.se vor urmării nervii şi fibrele (fasciculele musculare) pe întreg traiectul lor. cu unu sau mai multe degete.2010 . masaj tonifiant şi infraroşii.a. .vibroterapia se va face mai ales la muşchii cu dureri. deci va fi lent. Tratament: . În caz de dureri musculare radiante vezi mai jos.Spre deosebire de cea simplă. cu pauze de 30 de secunde. ş. Miozita reumatică . ca rezultat a unei leziuni sau tulburări musculare. . f.vibraţii generalizate. se datorează unor răni la suprafaţa muşchiului. Va fi altemativă. . fascie.Este o inflamaţie musculară care apare la unul sau mai mulţi muşchi şi care poate fi traumatică sau de natură inflamatorie. Tratament: În miozita traumatică se va trata infecţia ca atare. Dureri musculare . Se vor efectua mişcări lente de alunecare cu policele pe toată zona dureroasă. provocând inflamaţia.masajul manual aplicat va fi executat între circulatoriu şi sedativ (netezire).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN din ce în mai profunde.se va executa masajul unor anumite grupe de muşchi. care se va face lent şi cu pauze la muşchii care devin dureroşi.. . mergând spre profunzime. . membrele superioare şi inferioare.

Se vor repeta ultimii paşi şi la celelalte şedinţe ca la ultima şedinţă.In cea de-a 5-a şedinţă se vor combina masajul general. iar durerea este mai accentuată în inspiraţie. ceafa pe partea posterioară cu manevre neurosedative. intercostali şi pe marele dinţat. g.YUMEIHO pag 59/89 01. i. . Mai târziu acest proces se prelungeşte către regiunea scapulară. Tratament: .masaj general. plus ventuzele şi razele infraroşii la muşchii menţionaţi. de obicei. Tratament: . etc.Este creşterea exagerată a anumitor grupe de muşchi prin uzul lor constant. . Se vor face vibraţii uşoare şi discrete. h. Distrofia musculară sau miopatică .) Tratament: . S. adică în inspir şi expir profund al pacientului.manevre kinetice în zona poplitee.A treia şedinţă va consta dintr-un masaj general al abdomenului şi a muşchilor pectorali. Se va insista pe presiuni palmare superficiale. magneziu. şi anume: pectoralii şi intercostalii. .Este durerea muşchilor care formează peretele toracic. marele dinţat şi intercostali.acelaşi ca pentru atrofii musculare. mergând spre gigantism. se va face un masaj pe spate. iar mai apoi procesul atinge braţele. .R. superficiale la aceiaşi muşchi. bor. Aceasta se manifestă mai întâi prin afectarea muşchilor facial: gura rămâne deschisă.se tratează ca ruptura musculară. se manifestă încă din adolescenţă.In prima şedinţă se vor aplica ventuze pe muşchii pectorali.5 minute infraroşii. Pleurodinita . . . Aici se produce o îngroşare a acestor muşchi.La a patra şedinţă. pâna la cele de nartură neurologică (iritaţii radiculare. pleoapele se închid cu multă greutate şi sunt afectaţi muşchii interiori ai limbii şi ai ochilor.La a doua şedinţă. pentru ca buzele să slăbească şi să se îngroaşe. j. neurosedativ. a muşchiului prin mecanisme reflexe.11.Este o degenerare progresivă a muşchiului. tulburări piramidale şi extrapiramidale în suferinţele cerebrale. având grijă să nu se ardă pielea mai sensibilă în aceste zone. incepând cu tulburări electrlitice caracteristice carenţelor de calciu. aceşti muşchi se relaxează cu întârziere.2010 .Este durerea produsă prin contracţia involuntară. fricţiuni palmodigitale uşoare şi discrete. cu rigiditatea umerilor. fară repaus.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN produce o mişcare. Spasme musculare . Hipertrofia musculară . Tratament: . .masaj manual general relaxant. lombosacrată. simptomele distrofiei pot să se asemene cu distrofia musculară de tip infantil sau facio-scapulo-humeral care. La abdomen nu trebuie omisă fricţiunea palmodigitală de tip respirator. Aceasta poate lua o notă idiopatică. insistând pe fricţiuni şi frământări. Cauzele pot fi multiple şi complexe. Tratament: . mai ales la cea a muşchilor pectorali. se va aplica un masaj manual general al întregii regiuni anterioare şi posterioare. Uneori.

dorsalgia. cu noduli) şi au ca simptom durerea şi redoarea musculară.H. Miozitele recunosc stări lezionare mai avansate (muşchi tumefiaţi. Mialgiile.presiuni cu palmele în regiunea lombosacrată. .se revine la infraroşii. climatul rece şi umed etc. localizată la nivelul regiunii lombo-sacrate.se vor aplica fricţiuni. . apoi pe coloana vertebrală.YUMEIHO pag 60/89 01. intensivă. rinichii. Tratament: . traumatismele. . Tratament: . cervicalgia. dar totodată poate fi provocat şi de îmbolnăvirea organelor vecine: coloana vertebrală. Lumbago . prostata sau organele genitale la femei. .masaj manual superficial pe tot spatele mai întâi.Este o boală inflamatorie. Muşchii afectaţi sunt dorsal şi cei spinali.ramura nervului oftalmic. .masajul se face cu mişcări lente la început. superficiale. Tratament: S. medii. eforturile.vezi la ruptura musculară. MIALGIA = durere musculară. mialgia fesieră.infraroşii timp de 5 minute. iar apoi profunde.aplicarea de infraroşii în regiunea lombosacrată. .vibraţiile vor fi discrete şi generale. Exemple de mialgii: lumbago. . după care se va trece cu precădere la zona lombosacrată. mişcările vor fi compresive.R.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN k. . Această boală se manifestă prin mişcări rigide datorate muşchilor inflamaţi până la contractare. deveniţi rigizi.S. anume miofibrosita muşchilor lombo-sacraţi. .nervul temporal . articulaţia sacro-iliacă. m.11. sau grave.ramura nervului orbital situat deasupra zigomaticului. frig. timp de 5 minute cu pauze de 30 secunde între ele. ceafă.ramura terminală a nervului maxilar superior. efectuate de-a lungul coloanei vertebrale.nervul supraorbital. ramura nervului oftalmic.Este o boală inflamatorie a ţesutului muscular datorată inervaţiei provocate prin nevralgia de trigemen. caracterizată prin inflamaţia ţesutului conjunctiv din întregul organism. plus tapotament uşor şi ritmic în afara locurilor dureroase. l. . Este provocată de obicei de umezeală.2010 . Miozita se deosebeşte de mialgie datorită contracturilor (pe zona de muşchi afectată) dobândite în plus faţă de mialgie. ce trece dedesubtul ochiului. infecţiile generale.Este o boală inflamatorie. Ca puncte nervoase inflamate ce cauzează fibrozita din zonă.nervul infraorbital . crescut). Exemple de miozite: miozita reumatică (cu V. Nevralgia de trigemen prin fibrozita . cu durere bruscă. .se va face un masaj de tip circulator la extremităţile inferioare. enumerăm: . curent de aer rece sau efort fizic neobişnuit. neuromialgiile şi miozitele au aceeaşi factori etiologici cunoscuţi: infecţiile de focar. se va creşte intensitatea încetul cu încetul. . Uneori durerile ţin doar câteva secunde. produsă de alergia organismului la infecţia cu streptococul hemolitic. Reumatism muscular . Aceasta este diferită faţă de nevrită de trigemen. spasmele musculare sunt uneori scurte dar tăioase. ascuţite. .se va executa netezire în toată regiunea pusterioară.nervul supratrochlear.

Tratament: .Se vor aplica mişcări digitale pe portiunile dureroase inervate de trigemen. frământări uşoare în partea afectată şi în zona cu rigiditatea crescută. impotenţă funcţională. .In caz de durere inter-spinoase (fără artroze). . Ruptura musculară . prin lovire.2010 . timp de 5 minute (cu perioade de pauză de 30 de secunde). fără să intervină însă deplasări de la normal ale segmentelor osoase care alcătuesc articulaţia. antiinflamatoare.11.) Pacientul în decubit ventral . Tratament: Acest tratament se aplică nu numai în caz de ruptură musculară. se vor aplica proceduri din lumbago. .Se vor aplica presiuni în aceleaşi zone. producând o întindere sau/şi ruptură parţială sau totală a ligamentelor articulare. AFECŢIUNILE TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR a. Contuzia . 4.vom folosim neteziri. b. S. Tratament: . Vom folosi manevre pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine şi menţinerea tonusului muscular din jur. B. . . ci şi la fibrozita. sau reumatism muscular după cum urmează: .Se aplică infraroşii pe. . În forme uşoare se produce o hemoragie capilară producătoare de echimoze. în cazuri mai grave însă sângele de sub ţesuturile invadate se poate infecta formând cangrene.masaj manual de prevenire a inflamaţiilor. Dacă ruptura se produce la nivelul fibrelor musculare. .comprese locale cu apă şi alcool sau uleiuri esenţiale de aromaterapie. .în combinaţie cu fricţiuni. grupa de muşchi afectaţi.Terapia va fi generalizată şi discretă. se va masa spatele în fiecare şedinţă. fricţiuni uşoare. tumefiere. Se manifestă prin dureri.Aplicarea de infraroşii în zonele tratate (din nou.R. se produce cheag de sânge. spasm muscular. Masajul poate fi aplicat chiar şi în acest caz traumatic.Se aplică infraroşii cervicale. care se acumulează şi produce durere intensă.Este o leziune articulară produsă printr-o mişcare forţată ce depăşeşte limitele mobilităţii fiziologice normale. proximal.Vasoconstricţii în zonele musculare afectate. care are ca efect o compresiune a ţesuturilor fără rupturi externe. echimoze.Este vorba de ruptura tendonului fibrei musculare sau a fibrei în sine. n.Se va efectua un masaj de drenaj limfatic. inflamaţii articulare.comprese reci. tulburări de circulaţie locală.Se vor face fricţiuni.Se va face un masaj manual generalizat în regiunea posterioară sau anterioară care va cuprinde regiunea amintită anterior. Entorsa . . 3 min. mergând la distanţă de locul lezat.) Pacientul în decubit dorsal: . . .YUMEIHO pag 61/89 01. . echimoze şi uneori impotenţă funcţională. Contuzia se manifestă prin dureri locale. .masaj uşor. locale. cu manipulări generale. chiar exudaţia articulaţiei (hidrartroză).).MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN A. altemativ cu fricţiuni.Este leziune tisulară a articulaţiilor sau muşchilor cauzată de acţiunea mecanică.Masaj sedativ cu fricţiuni în regiunea cervicală. vibraţii.Frământări digitale .

în sechele. prevenirea hipotrofiei musculare. fricţiuni circulare urmând ca pe parcurs să crească gradat intensitatea. masaje blânde relaxante sau acolo unde este cazul de menţinere a tonicităţii musculaturii inactive. Frământatul. Luxaţia . La început mişcările vor fi mai uşoare: neteziri. Cicatricea . . tapotamentul ventuză. Şedinţa durează 30 de minute şi se repetă de 2 ori pe zi. în scopul reducerii inflamaţiei.kinetoterapie. Tratament: . Tratament: .R.2010 . . fricţiuni în cută. prevenirea hipertrofiei musculare. Tratament: .se repune articulaţia în poziţie normală prin metode ortopedice.vibraţii. poate merge până la scăderea funcţionabilităţii.aparat gipsat sau bandaj de imobilizare articulară la zona afectată.YUMEIHO pag 62/89 01. . fricţiuni. capul articular iese din cavitatea articulară.kinetoterapie. cernut. după vindecare şi eliminarea aparatului gipsat.tocatul sau bătătoritul. . . îmbunătăţirii circulare sanguine. E cauzată de slăbirea sau traumatizarea ligamentelor articulare. rulatul. . rulat.11. Mişcările aplicate vor fi neteziri uşoare. tapotament ventuză .masaj pentru ameliorarea circulaţiei sanguine. S. neteziri. . tocatul şi bătătoritul se vor aplica cu discemământ şi după caz pe segmentele învecinate articulaţiei afectate. care au o cauză comună: trauma prin extensii prelungite şi forţate a musculaturii (respectiv a ligamentelor). neteziri ascendente. menţinerea tonusului musculaturii învecinate. . c. după caz. . o întindere de ligamente care produce jenă sau dureri mici ca intensitate şi de scurtă durată şi acestea îndeosebi după revenirea din stare de repaus în activitate.Kinetoterapie.mişcări de flexii şi extensii adresate segmentelor articulare sau musculare învecinate. în jurul plăgii având scop de revitalizare a ţesuturilor plăgii şi grăbind vindecarea. .masaj de reglare a circulaţiei sanguine locale. inflamaţii uşoare şi când aceasta este la forma maximă a gravităţii. care se va executa distal.masaj manual pentru facilitarea circulaţiei sanguine dar totodată şi pentru energizarea zonei. chimice. rece-cald.masaj manual aplicat la distanţă proximală pe segmente distale. Când ligamentele articulare se rup.infraroşii. Ele se manifestă prin dureri locale. Întinderi musculare . arsuri etc. e. frământat în cută.infraroşii.Este o dislocare traumatică a capetelor articulare a oaselor şi fixarea lor în această poziţie malefică.infraroşii. prin contractură musculară. . rămânând ca atare pe această nouă poziţie.aparat gipsat la nevoie. de pildă o febră musculară putemică care produce o mişcare greoaie.Este un nou ţesut care s-a format prin unirea marginilor unei leziuni provocate din incizii chirurgicale. masajul va consta în neteziri cu palma.duş scoţian.Este o afecţiune musculară sau ligamentară. întinderi de ligamente . proximal şi pe segmente spre zona afectată iar musculatura din jur. fricţiuni cu vârful degetelor. . . reducerea tulburărilor vasculare. traume mecanice. d.are loc pe parcursul procesului de cicatrizare. .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN .

cu tulburări trofice. Fracturile oaselor capului se recunosc prin hemoragii nazale.Se foloseşte netezirea pe gambe şi coapse în sens centripet. vorbim de o fractură indirectă. plagă deschisă. poate fî multiplă când pe acelaşi os lezat s-au produs mai multe fracturi sau fractura poate fi cominutivă prin fârâmiţarea osului la nivelul traumei. presiuni executate cu vârful degetelor. . sau fractura poate fi închisă când părtile moi din jur rămân intacte. când osul lezat prezintă o singură fractură. atunci când capetele deschise prin ruptură ale osului. reglarea drenajului limfatic. care uşurează hemodinamica venoasă. dar dacă aceasta s-a produs la o anumită distanţă de locul traumat. . Mişcările de masaj vor cuprinde neteziri şi fricţiuni pentru zona articulară ca o protecţie împotriva depunerilor de aderenţe şi tonifierea capsulei.Purtare de bandaje elastice sau ciorapi elastici. Dacă fractura s-a produs la nivelul traumei. Varice . urmând rulatul sau frământatul blând. Se aplică fricţiunea mai ales contra tulburărilor S. dacă urmează părăsirea camerei.cu contraindicaţie în tromboflebite. vorbim de o fractură directă. . cemutul şi tocatul uşor ca stimul al tonusului muscular.11. cu piciorul ridicat pe diagonală de până la 90 de grade . terminându-se cu temperatura care se află în cameră sau afară. crampe musculare şi oboseală pe membrele afectate. frământat uşor. .R. edeme. restabilirea şi îmbunătăţirea elasticizării şi tonifierii musculaturii. Masajul se poate lucra intercalat cu infraroşii. urmează un masaj pe segmentele zonei învecinate fracturii.Este o afecţiune circulatorie venoasă.Se aplică un masaj specific acestei părţi de corp. deformarea prin dislocare. perforează părtile moi din jur sau de deasupra.2010 . putând străbate până la exterior cauzând astfel plagă. f. Se manifestă prin vene vizibil dilatate. Fractura poate fi deschisă.masajul manual va avea scop reglarea circulaţiei sanguine. înlăturarea tulburărilor vasculare şi tonifierea lor. Fractura se manifestă în primul rând printr-o tumefiere rapidă. Fractura.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Mişcările constau în neteziri.kinetoterapie după aparatul gipsat. AFECŢIUNI VASCULARE a.masaj . prin altemanţă apă rece cu apă caldă. Tratament: A. Ea poate fi fractură unică. sau chiar o hemoragie deschisă. dure fiind. Tratament: .vibroterapia.YUMEIHO pag 63/89 01.) Masajul manual al membrului afectat: . . duş scoţian. mobilizarea capsuloligamentelor articulare pentru ameliorarea mobilităţii acestora. .imobilizarea improvizată a osului. mobilitatea anormală şi durere.Hidroterapie. care constă din neteziri lucrate cu palma. B.) Pacientul în poziţie culcată în repaus.Ruptura unui os cauzată fie de un traumatism fie apărută spontan în urma unei boli de oase (osteoporoză). o insuficienţă venoasă cronică. cât şi de evitare a atrofiilor musculare din jur. sechele după aparat gipsat . incompletă sat doar o fisură.infraroşii. fricţiuni alternate cu neteziri. . Ruptura poate fi completă. fricţiunile cu degetele urmează celor executate cu palma în scopul de a facilita circulaţia şi a înlătura inflamaţiile. 5. bucale sau la nivel de ureche sau paralizii.repoziţionarea (readucerea) şi imobilizarea oaselor rupte prin aparat gipsat şi tratarea complicaţiilor intervenite care de regulă apartin medicului specialist ortoped. .

încetinirea circulaţiei limfei în urma unor obstacole. . . pulmonare etc. AFECŢIUNI NEUROLOGICE a. de drenaj limfatic descris mai jos. mai S. c. .R.Masaj manual general. . Nevralgii . b. la nivel de prima vertebră dorsală. Cauza care o produce: insuficienţe circulatorii.2010 . retrobulbară.Masaj manual general uşor. Nevralgia de trigemen . frământări. pelviană. Urmează tapotamentul percutat cu scopul de a tonifia pereţii venoşi. spre inimă. mâini. Tratament: . în sens invers.11. . şi a favoriza resorbţia edemelor.Se aplică tapotament uşor urmat de netezire. 6. lasă o urmă persistentă.YUMEIHO pag 64/89 01. Afecţiuni vasculare cu edeme cronice . Este vizibilă cel mai adesea la picioare. Afecţiuni vasculare de stază limfatică . boli renale sau prezenţa unui obstacol pe vase sanguine sau limfatice. hepatice.Reprezintă o creştere a cantităţii de lichid la nivelul unui ţesut datorită insuficienţei circulatorii. .Masaj manual general. Masajul special pe zona afectată va consta din netezire. .mai adesea pielea . de drenaj limfatic. Edeme . Bineînţeles totul se va executa dinspre exterior. Tratament: . sciatică etc. tocatul cu degetele. Tratament: se vor executa: .Este un sindrom dureros localizat pe traseul unui nerv al cărui nume îl poartă: facială.datorită insuficienţei circulatorii.se elimină cauza. de trigemen. a nervului trigemen. faţă. Se manifestă prin inflamaţii care la presiunea cu degetul. interstiţială progresivă.masajul zonei afectate urmat de un masaj general ce favorizează drenarea limfei. optică etc. . vibraţii.pentru a ajuta circulaţia limfei. gen „non durere". Tratament: . Regiunea inflamată la presiunea cu degetul lasă o urmă rezistentă numită godeu.Vibroterapia.Masaj manual în zona muşchiului trapez. intercostală. d.Neteziri profunde în sens circular pentru a realiza mobilitatea pielii şi ţesutului subcutanat în toate sensurile şi pentru a facilita circulaţia limfatică urmate de fricţiuni cu ambele mâini pentru a îmbunătăţii circulaţia sanguină.Vibraţii generalizate .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN vasculotrofice ale pielii şi ţesuturilor subcutanate. sedativ.Se aplică infraroşii în regiunea trigemenului timp de 3 minute. . cardiace. A nu se confunda cu nevritele care se diferenţiază de nevralgii datorită tulburărilor care le manifestă ex. presări. Tratament: . urmat de un masaj local pe nerv sau zonă afectată.vibroterapie.Masajul părţii care prezintă inflamaţia.Creşterea cantităţii de lichid la nivelul unui ţesut .Este o suferinţă inflamatorie foarte dureroasă. b.Se aplică infraroşii. apoi pe coloana vertebrală. renale.

atât pe interiorul cât şi pe exteriorul membrului inferior. gambă până la călcâi. fricţiuni uşoare urmate de frământat blând. din care cauză adesea mersul se produce greoi. Tratament: . diabet.Este inervaţia unui nerv. . tumoarea medulară. expunerea la curenţi de aer rece.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN exact la jumătatea distanţei între acesta şi articulaţia umărului. d. rulat şi în încheiere netezire calmantă. datorită suferinţei nervilor intercostali. manifestată prin durere de-a lungul nervului. tasări). apoi fricţiuni. . netezire şi vibraţii. -Vibroterapie. Cauza acestei inflamaţii poate fi de natură traumatică.R.Sau nevralgia de sciatic. Tratament: . Etiologia (cauzele) polinevritelor poate fi: boli infecţioase. fricţiunilor uşoare. Nevrita .Masaj manual prin netezire pe tot spatele urmat de masarea centurii scapulare şi a cefei. etc). Nevralgia intercostală . mişcări bruşte (având în consecinţă subluxaţii vertebrale). cauzată de inflamaţii sau infecţii.masaj stimulent al circulaţiei sanguine. rece. . Tratament: A. . neteziri. e. vibraţii pentru calmarea durerilor. frământări digitale şi în încheiere o netezire. apoi a coloanei vertebrale.kinetoterapie. se aplică vibraje manuale. B. circulare. Masajul se va executa prin fricţiuni şi frământări digitale. amorteală. cernut.kinetoterapie. Tratament: . cald. pe toată cutia toracică. înţepături. manifestată. parestezii (tulburare de sensibilitate. Polinevritele sau polineuropatii . cu mişcări de netezire. Se manifestă cu precădere asupra membrelor inferioare degenerând în paralizii flasce. printr-o serie de tulburări în funcţie de particularităţile şi funcţiile nervului afectat. furnicătură.Se va urmări eliminarea cauzelor de iritaţie a nervului afectat.) . . în zona lezată care poate fi cuprinsă de la zona lombosacrată. . Sciatica .) .2010 .Sunt nevrite ce afectează mai mulţi nervi concomitent. tutun. -Se urcă apoi în sus continuând cu un masaj neurosedativ pe toată porţiunea afectată. altemativ mişcări de extensie urmate de aplecări. la intensitatea suportată de pacient.Mişcări de rotaţie a trunchiului spre stânga şi apoi spre dreapta. este o inflamaţie a nervului sciatic. algii.Masaj neurosedativ şi kinetic. S.11.masaj manual pe tot trunchiul la nivel anterior şi posterior. după cum îi spune şi numele.Se aplică infraroşii. amiotrofii. cu insistenţe asupra mişcărilor de neteziri circulare. după care masajul zonei lombosacrate mai întâi cu mişcări blânde care se vor transfoi-ma mai apoi din ce în ce crescendo în intensitate. c. Se continuă masajul urmând traseul nervului sciatic descris mai sus.Masaj sub aplicare de infraroşii în zona lombosacrată. discopatii lombare (hernii discale.vibraţii manuale. consum în exces sau intoxicaţii de medicamente sau chiar alcool.YUMEIHO pag 65/89 01. coborând pe coapsă. continuând pe jumătatea feselor. f. după care se încheie cu netezire. efort fizic deosebit şi neobişnuit.Este o durere localizată la nivelul toracelui. carenţe de vitamine. manifestată sub formă de arsură.

masajul trofic de menţinere a elasticităţii musculaturii denervate. De regulă cauzează o rigiditate. .R. prevenirea atrofierilor musculare. Majoritatea sunt partiale (hemiplegii a unei jumătăţi de corp cuprinzând una dintre părţi stânga sau dreapta) paraplegii.masajul se va efectua cu manevre energice începând cu zona afectată.Este o afecţiune ce se manifestă prin nefuncţionarea unor muşchi ai membrelor. caracterizată printr-o limitare a mişcărilor membrelor. . Tratament: .11. insistând asupra deblocajelor energetice la musculatura rigidă sau energizând musculatura atrofiată. infecţii. cu fricţiuni. Masajul se încheie cu tapotament ventuză asociat cu alte forme de tapotament adecvate masei musculare. corpului sau organelor inteme.kinetoterapie. . Chiar dacă se lucrează la picior. combătând edemele. Parapareza sau paraplegia . g.2010 . plăgi sau fracturi. o contractură puternică a muşchilor nefuncţionabili ducând la atrofia acestora în timp. deci mai uşoară. în funcţie de gradul leziunii. care poate fi datorată leziunilor sistemului nervos central sau periferic. Este cauzată de regulă după traumatisme.Este o paralizie la nivel de nervi periferici cauzată de inflamaţii putemice. Masajele vor fi energice. compresiuni.insistând energic pe zonele afectate) fie o altă cauză o constituie traumatismele. de favorizare a circulaţiei sanguine. cemutul şi rulatul adecvate musculaturii hipotrofice.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . De exemplu la picioare sau mâini prin contuzii. h. chiar şi netezirile vor S. luxaţii. ciupituri şi terminate prin stimulare efectuate cu mişcări de tapotament.acelaşi ca pentru paralizie.vibraj stimulator al musculaturii. tulburări de sensibilitate sau vasculare ale pielii.Este o tulburare de origine piramidală a sistemului nervos.Boală infecţioasă ce cauzează paraliziea membrelor inferioare. compresiuni. afecţiunea e mai gravă sau parţială. . . Afectează copii.ca mai sus. Paralizia de nervi periferici . prevenind instalarea tulburărilor trofice.YUMEIHO pag 66/89 01. i. favorizând circulaţia sanguină.masajul va urmări ameliorarea circulaţiei sanguine locale. Masajul va fi executat ca un stimulent cu manevre energice.masaj pe toată zona afectată. urmate de frământarea în cută. Tratament: .masaj de drenaj limfatic inclusiv pe zona afectată. poate cuprinde părţi inferioare ale corpului.vibraţii de stimulare musculară. ischemii sau viroze (în care caz tratamentul constă în masaj . apoi se aplică fricţiunile pentru reglarea circulaţiei sanguine. prin amiotrofie. j. Tratament: . . Poliomielita . respectiv cu segmentul distal al piciorului şi continuând cu cel proximal. monoplegia (paralizia unui singur picior sau o mână). menţinerea elasticităţii şi excitabilităţii musculaturii denervate. netezirea se va efectua cu ambele mâini. Tratament: . Paralizia se manifestă prin dispariţia mişcărilor voluntare ale muşchilor cu inervaţia datorată nervului afectat.kinetoterapie. Paralizia .

infraroşii. Fricţiunile cu palmele sau chiar efectuate cu pumnul (partea dorsală a lui) activează asupra circulaţiei sanguine. Tetraplegia – Este paralizia tuturor membrelor corpului uman. Pareza . Tratament: . l. S. traumatisme cranio-cerebrale.Masaj manual circulator pe tot organismul.Este paralizia unei jumătăţi de corp.Se indică tratamentul specific paraliziilor. corticale. . vorbim de hemipareză. . musculare.Este o tulburare caracterizată prin diminuarea volumului unor celule. A nu se confunda cu paralizia generală de care se diferenţiază. Aceasta poate să fie flască sau spastică. k. Atrofia nervului . ţesuturi. va favoriza excitaţia musculaturii denervate.11.Este datorată proceselor ischemice. Tratament: . Tratament: .Este specific paraliziilor.Este o paralizie de formă uşoară a unui muşchi. . Paralizia facială . . hepatită. o. Masajul se continuă cu fricţiuni şi ciupituri şi se termină cu mişcări de tapotament percutat. Tratament: .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN avea o notă energică. m. se vor urmări nervii pe traiectul lor în mişcări aplicate cu policele. Se caracterizează prin scăderea capacităţii de control asupra muşchiului afectat şi tulburări trofice. Hemiplegia .După primele 3 şedinţe de masaj se va continua cu masajele circulatorii crescând în intensitate.Aplicarea metode vasoconstrictoare în zona musculaturii deservite de aceşti nervi. n.Vezi paralizie. descris deja la diagnosticul paraliziei.Infraroşii. . structuri nervoase sau organe cu consecinţe însemnate asupra funcţionabilităţii acestora sau prin lezarea centrilor nervoşi.Vibraţii. se va insista pe masajul abdominal în funcţie de respiraţie ca ciclu respirator consecutiv al pacientului.YUMEIHO pag 67/89 01. energic. senile etc. prin păstrarea funcţionalitaţii unei părţi a corpului. tumori. Fricţiunile şi ciupiturile vor fi mai profund efectuate pentru a putea străbate până la nervul lezat care stimulat fiind. Netezirile se fac cu vârful degetelor începând de la linia mediană a feţei până spre marginile feţei. Se manifestă prin pareza diferiţilor muşchi ai feţei pe partea nervului afectat. Tratament: . inflamatoare sau virotice a nervilor faciali. Ea survine în hemoragiile cerebrale.kinetoterapia prin mişcări de mimică în oglindă cu participarea muşchilor afectaţi. Frământatul în cută.Masaj stimulator. rulatul şi baterea sub formă de tocat urmate de tapotament vor finaliza masajul prin tonusul dat şi excitabilitatea muşchilor hipotrofici. tapotamente. Atrofia nervilor poate apare în consecinţa bolilor cronice degenerative: cerebrale. În cazul în care mobilitatea este doar partial pierdută. . fricţiuni.R. frământări uşoare.2010 .

Masajul se va încheia prin scuturări.care intră în alcătuirea tecii unor nervi.Duş scoţian.Este o stare trecătoare de epuizare musculară sau nervoasă. mers dezordonat. dar care intervine atât de benefic în rezolvarea problemelor de sănătate. Dupuytrenul . pentru a ajunge la sistemul nervos în scopul de a fortifica şi nervii. cu insistenţă pe zona palmară şi a degetelor. care se caracterizează în funcţie de locul unde este instalatâ şi în care se găseşte ca focar procesul de demielinizare. dismetrie.infraroşii. Concluzie : în tratamentele pe care omul şi le aplică se recomandă să nu lipsească tratamentul de bază: masajul -cel mai eficace şi natural tratament uitat parcă de toată lumea. AFECŢIUNI DATORATE METABOLISMULUI l. BOLI DE NUTRIŢIE a. Tratament: . de medici chiar şi de bolnavi.masajul general al spatelui.grăsimi constituite din alcooli şi acizi graşi .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN . Masajul asupra degetelor se va efectua de la vârf către palmă.YUMEIHO pag 68/89 01. apoi centura de comunicare şi în sfârşit coloana vertebrală în zona centurii (scapulare).Se tratează ca fîbroza cu deosebirea că. s. a mâinii. Oboseala marcată creează rezistenţă scăzută la infecţii. Ea reprezintă o modalitate de reparaţie a unor ţesuturi sau organe lezate. vom lucra mai în profunzime acolo unde întâlnim o zonă fără răspuns al nervilor. forma uşoară. cu predilecţie asupra spaţiilor intermetatarsienelor.kinetoterapie cu executarea de mişcări ale membrelor din articulaţia umărului.Este o afecţiune neurologică. apoi fricţiuni. rece-cald-rece.Acelaşi ca la scleroză.Este înlocuirea unui anumit ţesut parenchimatos specific prin ţesut conjunctiv fibros (a se vedea fîbroza). S. datorită mijloacelor scăzute de apărare (reglate de nervi).2010 . r. denaturată. spre exemplu arteroscleroza care se referă la pereţii arteriali. a coloanei vertebrale. Mielina = substanţă albă de origine lipidică . . în care prin înlocuirea ţesutului funcţional cu ţesut conjunctiv. Oboseala .R. p. . Scleroza multiplă sau scleroza în plăci .Masaj de reglare a metabolismului. Noi de ce n-am putea? 7. nevrită optică etc. Boala de regulă se manifestă prin: hiper-reflectivitate osteotendinoasă. aceea de gheară. În Orient oamenii sunt mult mai sănătoşi decât noi pentru că practică masajul. . Mişcări clonice involuntare ale globilor oculari. Tratament: . vibraţii ce cuprind întreg membrul afectat de la vârful degetelor până la articulaţia de bază. apoi a degetelor.11. apărută după o activitate intensă şi îndelungată (fără antrenament) sau după o boală acută (febră) sau cronică (anemie). coborând pe membrul afectat cu mişcări circulare. abolirea reflexelor abdominale. Scleroza . Tratament: . se produce o scădere a capacităţii funcţionale respective.Este o boală caracterizată prin diminuarea volumului unor celule ce au cauzat retragerea tendoanelor degetelor dând o nouă formă. precum şi de gradul întinderii ori de numărul plăcilor diseminate în întreg sistemul nervos.

. c.înlăturarea cauzelor şi a simptomelor.linişte şi izolare. din cauza unei lipse de oxigen (hipoxie) sau chiar din cauza producerii cataboliţilor din organism într-un ritm mai accentuat decât pot fi oxidaţi şi eliminaţi.Este o stare patologică.acumularea produşilor de catabolism în muşchi. Mişcările vor fi blânde şi superficiale la început pentru activarea circulaţiei şi calmarea sistemului nervos.repaus imediat şi total.masaj complex ca factor de odihnă activă.infraroşii după primele trei şedinţe de masaj.vibroterapie.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Oboseala este cauzată de: . . . Obezitatea . sau cronice: în surmenaj. Oboseala se poate prezenta în forme grave.masaj general trofic primele 3 şedinţe mai uşoare. şi aceasta datorită faptului că persoana epuizată face un exces de activitate. dură sau slab organizată. lipsa condiţiilor igienice. după care intensitatea va creşte în scop energizant. . forţând nota printr-o supraactivitate la care nu face faţă.alimentaţia raţională.exerciţii uşoare de respiraţie şi inhalaţii. . e.R. Surmenajul .intoxicaţii cu produşi catabolici (uree) care împiedică funcţionarea celulelor musculare sau nervoase. dintre care cele mai pronunţate sunt cele ale sistemului nervos central. . subnutriţie.odihna activă.lipsă de material energetic (glucoza) necesar proceselor musculare sau nervoase. vitamine. malnutriţie. la care se mai adaugă şi greşeli în alimentaţie şi odihnă. predominant acute: în caz de epuizare şi supraîncordare. un sindrom metabolic constând în S. Organismul fizic este puţin rezistent la orice formă de efort. în celulele nervoase (acidul lactic şi dioxidul de carbon). când se vor intercala în timpul masajului. . polen).kinetoterapia. cumulativă. sucuri naturale de fructe sau legume dulci. sau executată fără o dispoziţie psihică favorabilă etc. d.administrarea de substanţe întăritoare. Debilitatea fizică . Tratament: . muncă exagerată în intensitate. Epuizarea este facilitată de unele stări predispozante ca debilitatea fizică. etc. tulburări glandulare. .Este o stare de slăbire a organisrnului care este de obicei consecinţa unei subnutriţii sau a unei boli îndelungate. .masajul este recomandat în zilele următoare pentru a ajuta la refacerea organismului.încălzirea corpului. convalescenţa după boli cronice. .mişcări profunde de respiraţie.YUMEIHO pag 69/89 01. . Tratament: . .11. b. Tratament: . de recuperare şi recondiţionare. băuturi dulci şi calde. . . astenia. tonice cardiace (mierea de albină. boli decompensate ale inimii. suprasolicitare sau boli cronice consumptive. inaniţia (foame). Oboseala nervoasă o precede pe cea musculară.2010 . manifestată prin tulburări complexe ce cuprind aproape toate funcţiile vitale ale organismului.este o stare de oboseală cronică.

Celulita este mai răspândită la femei decât la bărbaţi. . genunchilor şi a gleznelor este cea mai răspândită.YUMEIHO pag 70/89 01. De multe ori celulita se prezintă însoţită de alte manifestări.).kinetoterapie.care pot fi luate ca afecţiuni separate şi care acum apar drept complicaţii.R. de regulă. tapotament. mărirea sensibilităţii la ciupit printr-o durere mai vie. apărută independent sau ca o complicaţie la boli infecţioase. cartofi. care alături de legume vor completa necesarul de vitainine şi săruri.consumul zilnic de minim 2. Manifestarea acestei dereglări este vizibilă prin mărirea volumului şi greutăţii corpului.mişcare multă. f. consumul de fructe crude. Cauza provine din introducerea în organism de calorii mai mult decât sunt necesare mai mult decât are nevoie organismul. Tratament: -alimentaţia raţională reducând caloriile în toate cazurile până la 1000-1200 de calorii pe zi cu reducerea în special a glucidelor (pâine. etc. formând câte o mică cocoaşă cauzatoare de suferinţe locale sau la distanţă (cauzate de tulburări circulatorii.combaterea constipaţiei.varicozităţile . suprarenală sau diminuarea funcţiilor glandelor genitale. De regulă celulita se instalează la ceafă. Uneori obezitatea este cauzată de o tulburare endocrină (hormonală) cu origine hipofizară. dulciuri. Celulita se manifestă prin mărirea volumului ţesutului subcutanat. Cea mai obişnuită zonă de depunere a celulitei este zona şoldurilor şi coapselor. iritaţii al e nervilor locali. De exemplu. rulat şi cernut şi încheiat cu vibraţii. depusă în ţesutul conjunctiv dintre piele şi muşchi.5 litri de lichid. Celulita coapselor. are un aspect neregulat ca o coajă de portocală sau ca o conopidă. zonă foarte sensibilă la atingere. dându-i un aspect de umflare. inestetice şi ele la rândul lor la fel ca celulita . .MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN creşterea excesivă a ţesutului lipidic (grăsos).) pe maxilare şi sub bărbie. Din această cifră se pot scade până la 10 kg sub vârsta de 20 de ani şi putem adăuga ceva de până la maxim 10 kg peste vârsta de 40 de ani. plimbări. formând bărbia dublă. apariţia de noduli care se simt la pipăit şi care cu timpul se pot transforma în adevărate plăci celulitice. Greutatea ideală a corpului este egală cu atâtea kilograme câţi centimetri înălţime are corpul respectiv peste 100. prin supraalimentaţie. consumând de preferinţă multe salate de legume.Este o inflamaţie a ţesutului celular subcutanat.11. la 1. sau în jurul cicatricelor postoperatorii. frământări. .70 m înalţime optim ar fi 70kg. De asemenea se va face o diferenţiere în funcţie de sex (la femei se scad circa 5 kg. . care umplu stomacul şi creează senzaţia de saţietate fără un aport caloric semnificativ.vinişoare colorate la nivel de coapsă determinate de presiunea S. Celulita .2010 . continuând mai apoi cu mişcări din ce în ce mai energice şi profunde. sau din jurul organelor. întrucât ele au mai mult ţesut conjunctiv decât bărbaţii. fricţiuni. Ea este favorizată şi de lipsa de mişcare (sedentarism). la spate unde poate provoca mari dureri în deosebi la nivelul coloanei vertebrale pe care o poate înconjura cu infiltraţii celulitice (deseori comprimând ramurile nervoase si vasele de sânge care tranzitează regiunea afectată). Celulita nu trebuie confundată cu adipozitatea. tiroidiană.Masaj manual general efectuat la început cu mişcări uşoare. . făinoase şi grăsimi). Acestea sunt: . diminuarea mobilităţii pielii şi dificultatea de a forma un fald prin ciupire şi atunci când se formează. atunci când persoana nu favorizează consumul de calorii ingerate. dar nu este ocolită nici partea de sus a braţelor.

. presiuni de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Nu uitaţi fricţiunile aplicate la articulaţia umărului. tiroidei şi hipofizei. celulita fiind o afecţiune cu sensibilitate deosebită la durere şi cu echimoze ce se formează la presiuni mici.R. şi hepatice. cu scopul de a activa circulaţia sanguină şi de drenaj limfatic dar totodată şi anticelulitic în zonele afectate.mişcări de respiratie şi inhalarea de oxigen.YUMEIHO pag 71/89 01. . dacă zona ne permite putem adăuga rulatul muşchilor. .consumul unei cantităţi insuficiente de lichide zilnice. pentru înlăturarea depozitelor adipoase.o ruptură a fibrelor elastice ale dermului datorită unor extensii a ţesutului subcutanat provocate de nodulii celulitici.vibromasajul. Coborând spre umeri. având ca rezultat picioare reci şi umflate ori de multe ori roşii.11. frământat. partea de după urechi spre umeri.excesele de ceai. . posterioare. . după netezire aplicaţi fricţiuni circulare urmate de frământări la baza gâtului. dar atenţie la durere. Masajul va fi aplicat general.consumul unui număr prea mare de medicamente fară o necesitate absolută. . Masajul feselor şi al şoldurilor. Faceţi după neteziri. mişcările se vor face de sus în jos. până la baza gâtului şi peste umeri. .alimentaţia prea abundentă şi prea bogată în calorii. Atenţie la frământatul care se face numai în părţile de jos. Tratament: . fricţiuni. dacă nu. ciupituri.odihnă suficientă. masaj prin mişcări auxiliare asupra coloanei vertebrale şi netezirea finală.dezechilibrul endocrin. Cauzele celulitei sunt: . surmenajul. rămânem la fricţiunile circulare terminând prin netezire. .vergeturile . de la gât.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN nodulilor celulitici care au provocat staze venoase şi de congestie locală asupra venelor superficiale.viaţa sedentară. mişcări profunde. proasta funcţionare a ovarelor. oboseala. mişcări şi fricţiuni circulare în jurul omoplaţilor. .echimozele .tulburări intestinale (constipaţia sau colita). depresii nervoase. fricţiuni şi tapotament.tulburări de circulaţie. Pe partea anterioară începeţi tot de sus în jos. Spatele cuprins de celulită merită o atenţie deosebită.2010 . frământaţi-i ascendent. . cu mişcări tonifiante. Se vor lucra anticelulitic. după aplicarea netezirilor faceţi fricţiuni circulare şi fricţiuni cu pumnul pe talpă. tutun. .alimentaţia raţională.mişcare. . . S. Astfel masajul cefei va consta din netezire. . Fricţiunea se va face prin mişcări circulare cu vârful degetelor. . tapotamente.tensiuni nervoase. suboxigenarea. după care se aplică un tapotament uşor urmat din nou de o ultimă serie de neteziri. Coborând la membrele inferioare. care după ce aţi aplicat netezirea şi petrisajul bicepşilor putem insista cu fricţiuni pe zona cu celulită. care îşi pierd elasticitatea. framântaţi gamba părăsind zona cu netezire. . tapotamente. cafea.kinetoterapie. închideţi ieşind cu o netezire şi coborâţi pe braţe.masajul executat la început cu mişcări uşoare. . datorită celulitei picioarelor care la nivel de genunchi şi glezne în special blochează circulaţia.pată de mărime şi culoare diferită apărută în urma unei hemoragii subiacente. de regulă roşie-violacee obţinută în urma unei loviri.înlăturarea cauzelor. ale gâtului. petrisaj. alcool.

inflamaţia şi pigmentarea roşuviolaceu a zonei afectate. care beneficiază de un masaj separat prin netezire şi mişcări de fricţiune uşoare. Genunchiul trebuie lucrat conştiincios pentru îndepărtarea stratului de celulită şi depozitelor de grăsimi. de acid uric. cernut şi netezire finală. h. extraarticular. Diabetul zaharat . Gamba va fi lucrată în special pe muşchii gemeni.cauzând deformări sau chiar distrugeri de articulaţii. numiţi tofi gutoşi. Este o meserie grea care cere îndemânare. distrucţii osoase cu formare de geode. fricţiunile la câlcâi. este mai bine ca masajul să fie făcut de o persoană de specialitate. în ţesutul cartilaginos în special la articulaţiile mici de la mâini şi picioare. Asupra coapselor se începe cu o netezire lungă pornind de la genunchi. prin ciupit. uraţii. Aceste depozite de uraţi duc la apariţia de mici noduli cu consistenţă dură.11. evitând mişcările traumatizante. producând şi manifestări alergice cu tulburări digestive. boala mai poartă numele de „artritism" sau gută viscerală. apoi în spre lateral în jos. De asemenea se va acorda o importanţă deosebita regiunilor perimaleolare. Pentru că se aseamănă mult cu o artrită reumatismală. tapotamentul se va executa uşor. calciu. iar pe creasta tibială aplicaţi neteziri ascendente. pierderea funcţionalităţii. caracterizată prin creşterea glucozei în sânge (hiperglicemie) şi eliminarea ei prin urină (glicozurie). de regulă localizaţi pe haluce sau pe degete . polifagie (foame exagerată) şi S. împotriva celulitei vom aplica frământatul insistând cu podul palmei şi cu rădăcina mâinii. Boala se manifestă prin dureri. mai ales dacă nu este antrenat. Netezirile se aplică pe partea de deasupra. circular în jurul ombilicului în cercuri mai mari şi mai mici. frisoane. ascendent. Guta cu nodulii specifici se instalează la pavilionul urechii. Dacă nu stăpâniţi bine tehnicile.Este o boală metabolică. Dacă pacientul nu prezintă varice. unde masajul are o tradiţie veche. de nutriţie. recurgeţi la frământări. Acest proces provoacă inflamaţii care stau la originea crizelor dureroase. . Pe abdomen netezirea se lucrează mai întâi din regiunea subombilicală în sus dar apoi şi în spre înăuntru cu pomire din acelaşi loc. consumul sucurilor naturale obţinute în casă. dacă are varice faceţi numai neteziri şi fricţiuni. g.masaj manual indicat la artrite. . renale etc. frământat.reglarea alimentaţiei. subombilical. cu localizare pe tendoane şi sinoviale (rotulă. va fi uşor istovit. tapotări. Se caracterizează prin creşterea acidului uric în sânge şi depunerea sărurilor sale. evitând zona sânilor. rulări. Tocatul. consum de ceaiuri din plante diuretice şi regulatoare a metabolismului. Cel masat are o senzaţie plăcută. musculare. de nutriţie. formarea unui maseur necesită 7 ani şi de obicei este o meserie care se moşteneşte din tată în fiu. dar cel care masează. dar şi nodulii articulari. Ca atare guta are două forme: articulară şi abarticulară. Se manifestă prin polidipsie (sete exagerată). Tratament: . ciupituri.2010 .kinetoterapie. fistulizări. Toracele se continuă cu fricţiuni după netezire cu care se şi termină în final.Este o boală metabolică.YUMEIHO pag 72/89 01. muşchii tibiali anteriori. craniu). tendonul lui Achile. febră. forţă şi tehnică. Apucaţi coapsa cu mâinile de o parte şi de alta ca o brăţară şi faceţi o alunecare ascendentă. colesterol. Piciorul cu laba va suporta mai întâi masajul fiecărui deget în parte după care urmează o scuturare a fiecăruia. În Japonia. respectiv al „decolteului" la femei începând de la stern spre umăr. renunţarea la carne şi înlocuirea ei printr-un consum lacto-vegetarian.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Masajul pectoralilor la bărbaţi. cauzată de consumul frecvent de carne (mai ales vânat şi organe). Guta sau podagra . cu vârful degetelor.R.

2010 . se vor consuma sucuri naturale din legume şi fructe. Este predominantă la bărbaţi.cu afectare coloanei vertebrale.masaj de întreţinere a mobilităţii coloanei. inflamaţii articulare. deci consumul în exces de glucoză sau pentru evitarea şi eliminarea depozitelor de grăsime. transpiraţii. Cauza este de origine infecţioasă. datorată unor formaţiuni osoase numite sindesmofite. Tratament: . îndepărtarea inflamaţiilor şi drenaj limfatic. şi prevenirea atrofiei musculare paravertebrale. urmată de frământări şi ciupituri iar acolo unde dimensiunea musculaturii o permite.masaj de prevenire a hipertrofiei musculare locale. Pentru tonus şi excitabilitate când durerile au mai cedat după câteva şedinţe. . frământatul în cută cu intensitate mică.masaj care să ajute la stimularea procesului de ardere din organism. se pot aplica şi S. calmarea circulaţiei sanguine. prin sudarea vertebrelor între ele. Aceasta se datorează incapacităţii pancreasului endocrin de a sintetiza insulina unul din hormonii importanţi secretaţi de acesta.După puseul acut şi tratamentul cu antibiotice: . cu febră.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN poliurie (urinare excesivă).Masaj la fel ca mai sus. masaj pentru buna circulaţie sanguină şi limfatică. dietă prin reglarea consumului de glucide.alimentaţia raţională. Este o incapacitate a organismului de a utiliza glucoza. şi rareori a articulaţiilor membrelor.kinetoterapie pentru păstrarea mobilităţii articulare. dureri articulare. Boala debutează ca o infecţie. ireversibile. Dacă nu este instituit un tratament corespunzător pot surveni complicaţii grave. hipotrofie musculară şi tendinţă la cifoză dorsală. îndeosebi articulaţiile mici. Manevrele se execută cu prudenţă în funcţie de limita de suportabilitate a pacientului. Artritele . În faze avansate se instalează anchiloza coloanei vertebrale.YUMEIHO pag 73/89 01. ll. se vor aplica şi tapotamente mai uşoare sau baterea cu procedee mai blânde: frământare.R. tonifierea tegumentelor afectate. Boala se manifestă cu dureri la nivelul coloanei şi al articulaţiilor sacroiliace. . masaje reflexe.sunt afecţiuni reumatismale de tip inflamator manifestate la articulaţii. roşeaţă şi căldură locală. Tratament: . vibraţii. hipotrofie musculară. care de altfel constituie principala sursă de energie pentru majoritatea ţesuturilor. BOLILE REUMATICE DE TIP INFLAMATOR a. local timp de 4 ore. limitarea mişcărilor. percutat.pe lângă tratamentul cu antibiotic. b. În acest scop se aplică un masaj blând şi relaxant. Tratament: . de la mâini şi degete în mod predominant la femei şi copii. insistând la mâini asupra muşchilor dintre metatarsiene şi la nivel de falange. se continuă cu fricţiuni. Ea se manifestă prin dureri articulare. redori articulare. .antiinflamator se fac badijonări cu frunze de varză dulce. După o netezire calmantă. cu pulpa policelui.Infraroşii.11. diminuarea durerilor.Este o afecţiune cronică inflamatoare ce vizează mai multe articulaţii.Este o boală inflamatorie reumatismală – autoimună. îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. Netezirea se execută cu degetele. a articulaţiilor sacro-iliace. . . tumefieri articulare fusiforme. a cotracturilor musculare. Tratament: . cute plescăit. Poliartrita reumatoidă . c. Spondilita anchilopoetică .

d. mai pot fi prezente şi tulburări circulatorii şi neurologice generatoare de cefalee (dureri de cap) vertij (ameţeli). în funcţie de suportabilitatea pacientului. suprafeţele neregulate. cartilajul devine mai subţire. c. Când este afectată rădăcina S-1. Pe marginea acestora se poate depune calciu sub diverse forme. a contracturilor şi miorelaxant în manevre blânde. Când este afectată rădăcina L 5 iradierea durerii este pe faţa posterioară a coapsei. tulburări metabolice şi endocrine. contractură musculară lombară şi limitarea mişcărilor coloanei vertebrale şi a membrului inferior afectat. la sportivi. BOLILE REUMATICE DE TIP DEGENERATIV a.kinetoterapie după remisiunea fazei dureroase.YUMEIHO pag 74/89 01. d. cu repetare îndelungată. Artroza cervicală . Bursita .Se manifestă cu dureri în zona posterioara a gâtului. lll. lombalgie cronică şi lombosciatică (atunci când durerea din zona lombară radiază dea lungul nervului sciatic). durerea iradiază pe faţa posterioară a coapsei. . Din zona lombară durerea iradiază spre unul din membrele inferioare.Este o afecţiune degenerativă a ţesuturilor cartilaginoase şi osoase ce formează articulaţia. articulaţie coxofemurală (coxartroza). iar la zona lombară bătătoritul.se manifestă cu dureri lombare instalate brusc. ciocuri. punţi.R.Se poate manifesta clinic prin: lombalgie acută. pinteni. De asemenea. care se pot vedea prin radiografii. S. la genunchi (gonartroza) .masaj în vederea reducerii durerilor.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN frământări mai energice. etc. . a gambei şi a plantei piciorului. tocatul. b.2010 . la persoanele care depun efort fizic. Lombalgia s-a studiat la lumbago. în timpul ridicării unei greutăţi.Este o afecţiune inflamatorie provenită de la BURSA SEROASĂ (o formaţiune anatomică ce se aseamănă cu un sac închis ce conţine lichid care permite lubrefierea articulaţiilor). generând nevralgia cervicobrahială. Tratament: . Cauza acestor boli este pe de-o parte vârsta. acufene (zgomote. Tratament: . Artroza . ţiuituri în urechi).SPONDILOZA. la persoanele supraponderale. şi chiar tulburări de vedere. Există parestezii. ca atare spaţiile articulare mai înguste. Durerile mai pot radia şi în membrele superioare. accentuându-se progresiv.Infraroşii. Una din localizările frecvente este coloana vertebrală . a cefei şi contractura musculaturii cervicale.Vezi mai sus. continuând cu fricţiuni şi frământări în cută. Vibraţiile se fac cu vârful degetelor. Lombosciatica . Artroza lombară . Aceasta se poate instala la persoanele în vârstă. Una din manifestările frecvente a spondilozei cervicale este torticolisul (gâtul înţepenit). uşoare. tapotamentul. dar şi la tineri. Suferinţele articulare sunt favorizate (odată cu înaintarea în vârstă) de uzura datorată presiunii şi frecării suprafeţelor articulare. articulaţiile degetelor. Tratament: . în zona afectată. faţa externă a gambei şi faţa dorsală a piciorului.11.Masaj local aplicat ca pentru reumatism în zona afectată. sau la redresarea coloanei vertebrale. dar şi traumatisme şi microtraumatisme repetate. Are rol de a diminua frecarea dintre muşchi sau tendoane şi planul osos. în alte cazuri durerea se instalează lent.

contractură musculară. ruptură de menisc. Se insistă pe cvadriceps pentru prevenirea hipertrofiei ce afectează acest muşchi. tonifierea musculaturii abdominale. g. .cu precădere a genunchiului. mai poate apare în reurnatism. frământări pe muşchi.kinetoterapie. reacţia sinovială (sinovită) cu hidrartroză. fricţiuni cu rădăcina mâinii.11.repaus pe pat tare. .YUMEIHO pag 75/89 01. . presiuni. poziţie inadecvată timp îndelungat etc. Artroza genunchiului sau gonartroza .comprese locale. Afecţiunea se manifestă deobicei la persoanele de peste 50 de ani prin: dureri la primele mişcări după ridicarea din pat sau în legătură cu schimbările meteorologice. distensii. Redoare . . . hipertrofia musculară. fricţiuni şi se încheie cu trageri în caz că nu avem prezent fenomenul de congestie sau hidrartroză. impotenţă funcţionala superficială. ciupiri. Tratament: .2010 . Tratament: . Tratament: . frământări în cută combinate cu cernut sau rulat şi tapotament energic sub formă de tocat sau bătătorit.R.combinarea masajului specific leziunilor musculo-ligamentare cu cel specific afecţiunilor neurologice (în sciatică).Este o afecţiune degenerativă -inflamatorie (sau mai degrabă consecinţa unei inflamaţii a ţesuturilor moi ale genunchiului). frământări. a ligamentelor şi a musculaturii din zonă.). Masajul articular al genunchiului constă în neteziri.reducerea greutăţii corporale.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Tratament: . f.Este o acumulare de lichid în sinovie şi destinderea articulaţiei într-o umflătură nedureroasă. e. Hidrartroza . S. Este cauzată de entorse. o imobilitate a unei articulaţii cauzate de traumatisme locale.masaj pentru favorizarea circulaţiei sanguine şi elasticizarea articulaţiei. fricţiuni circulare. Se manifestă prin dureri locale. tapotamente.vibroterapia.kinetoterapie. tapotamente cu degetele.vibromasaj. . tratamente greşite. etc. oboseli ale muşchilor solicitaţi în exces şi respectiv a articulaţiei . imobilizări prelungite (aparat gipsat.Masaj adjuvant pentru circulaţia venoasă şi limfatică prin mişcări executate atât asupra articulaţiei cât şi asupra musculaturii învecinate prin netezire. artroze. TBC.Este o înţepenire. . Se vor aplica neteziri.Masajul se aplică la genunchi şi coapsă prin neteziri cu palmele. mai ales la nivelul cvadricepsului.

El constă în masarea anumitor zone limitate ale corpului. subcutanate. apăsarea blândă pe globii oculari era folosită de vechii clinicieni în tratamentul de urgenţă al tahicardiei paroxistice. Reflexele pot fi cutanate. medicii germani. de Cornelius. pe cale reflexă. Intemeietorul reflexoterapiei moderne este considerat Barczewski. de zone hiperalgice apărute pe piele în anumite boli. impulsul nu ajunge până la sistemul nervos central. încrucişate. care apare în unele boli. Van Veen (Haarlem) a comunicat rezultate terapeutice interesante obţinute tot prin stimularea unor zone de pe piele. Către anul 1860.Bossy defineşte reflexul ca fiind un răspuns rapid al structurilor biologice la un stimul anume. într-un articol publicat în revista Brain. Acest răspuns este trimis direct la organul sau muşchii deserviţi de acesta. fiind dirijat către ganglionii nervoşi paravertebrali (sau medulari). Mackenzie intuieşte rapoartele reflexe dintre anumite organe şi unele zone de pe piele. încetinit sau chiar aberant). autonome etc. Despre S. muşchi. In 1893 neurologul englez H. prin care sunt reglate relaţiile existente dintre diferitele părţi ale organismului. în anumite zone.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN PARTEA A 7-A MASAJUL REFLEXOGEN Un alt masaj. În astfel de cazuri. cu masaj digital. medicul englez J. El a folosit pentru prima dată masajul digital al unor puncte de pe piele în scopuri terapeutice (1911). actul reflex nu mai are loc. specific şi localizat cu precizie. în scopul obţinerii unui efect la distanţă de zona masată (la nivelul unor organe. este masajul reflexogen. cât şi cele dintre organism şi mediul înconjurător.2010 . Head vorbeşte. După numai şase ani. sau se produce alterat (exagerat. Metzgers. reflexus=reflectat. vechii clinicieni mai foloseau şi o altă metodă: atingerea omuşorului (luetei) cu vârful degetului sau cu coada unei linguri.) Reflexele (lat. În reflexul autonom.YUMEIHO pag 76/89 01. Mecanismele reflexe au o valoare terapeutică recunoscută ştiintific. de Miiller şi Kirchberg exersează stimularea unor puncte reflexe de pe piele. generând un răspuns reflex la nivelul acestora. produce. J. (suferinţă caracterizată prin creşterea bruscă şi rapidă a bătăilor inimii la 120-220 pe minut) pentru rărirea bătăilor inimii.R. care se practică astăzi pe scară mare în întreaga lume. El spunea că „fiziologia trebuie înţeleasă şi explicată prin fenomene mecanice". Cam în acelaşi timp. în 1937 profesorul W. s-au obtinut rezultate surprinzătoare în foarte multe suferinţe.11. Câteva exemple de mecanisme reflexe: introducerea piciorului sănătos întrun vas cu apă caldă. Filozoful. Dacă la nivelul acestor căi sau al centrilor nervoşi se produc anumite modificări. Kohlrausch observă contractura persistentă a unor muşchi. matematicianul şi fizicianul Rene Descartes (1596-1650) a fost primul om de ştiinţă care a vorbit despre actele automate ale organismului uman. posturale. vasodilataţie la piciorul bolnav (procedură folosită la tratamentul arteriopatiilor cronice obliterante). cărora le-a dat numele de reflexe. care ar putea fi folosite în scopuri terapeutice. Prin stimularea acestor zone. funcţii ale sistemului nervos. Reflexele sunt de două categorii: necondiţionate (congenitale) şi condiţionate (dobândite prin repetiţie). etc. răsfrânt) sunt activităţi fundamentale ale sistemului nervos. Aceste zone sunt cunoscute astăzi sub numele de „Zonele Head".

Masajul muscular reflexogen foloseşte o serie de manevre. care studia de multă vreme acest fenomem. Hipertonia musculară reflexă se întâlneşte în numeroase boli: entorse. angină pectorală. elementare (cutanate.Masajul muscular reflexogen. mucoasă nazală etc. mereu în acelaşi loc. El a descoperit. într-o anumită zonă a corpului. ulcer varicos. După lungi observaţii. printr-o acţiune reflexogenă care inhibă durerea îndepărtată.2010 . In practică se folosesc mai multe feluri de masaj reflexogen: pe muşchi. ei denumind respectiva contractură musculară „sfoară". pe care o descoperea printr-o palpare minuţioasă cu vârful degetului. o maseoză germană. în scopuri terapeutice. Cel dintâi medic care a descoperit creşterea tonusului muscular. hernie discală. ce este jos este şi sus. mâini. traheo-bronşită acută. bronşită cronică. pe nume Dicke. în cazul îmbolnăvirii unui anumit organ.YUMEIHO pag 77/89 01. a fost Mackenzie. ca de exemplu în suferinţele ficatului numai între omoplatul drept şi coloana vertebrală. angiospasme. Principiile reflexoterapiei îşi au rădăcina în vechile doctrine filozofice. pe ţesutul conjunctiv. boli de inimă. Şi tot Jean Bossy mai spune: „Reflexele cele mai simple. în funcţie de contractură. dureri lombare. . unul sau mai mulţi interneuroni scurţi". adesea viscerală". din Egipt şi nu numai. întâmplător.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN un astfel de fenomen vorbeau şi vechii chinezi. . scleroemfizem pulmonar. în funcţie de localizarea contracturii (hipertonie musculară). a reuşit să stabilească organul bolnav şi chiar suferinţa sa. crampa scriitorului. Aşa a luat naştere masajul muscular reflexogen. afirmând că: „Ce este sus este şi jos. descoperise. În felul acesta el a obţinut ameliorarea câtorva suferinţe. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital. În concluziile sale el spune: „Masajul unui punct dureros de pe piele poate avea o acţiune directă. dureri de cap. contractură care era sensibilă la mişcări şi persista o bucată de vreme după vindecare. care au rolul de a stimula tonusul respectivelor organe. pe tălpi.pentru o hipertonie limitată vibraţii sau fricţiuni blânde. lui Kohlrausch i-a venit ideea acţionării asupra acestor contracturi prin masaj digital. În acest caz se folosesc fricţiuni sau frământări energice. fracturi. cel mai adesea ele având trei elemente situate în acelaşi segment: un neuron aferent. 1. un neuron eferent. o contractură neobişnuită în unele boli acute (gastrita acută. boli de stomac. Acelaşi Mackenzie a mai observat că suferinţele unor organe se manifestă prin contracturi. osteo-artro-musculare) sunt excepţional monosinaptice. boli genitoS. În foarte multe cazuri. picioare.11. vasculare.R. apendicita acută. masajul conjunctiv reflexogen. varice.pentru o hipertonie întinsă vibraţii ceva mai energice. suferinţa se manifestă nu prin hipertonie locală. ureche. senzitiv (protoneuron). Profesorul Kohlrausch. în timpul palpării. În suferinţele subacute contractura era mai puţin evidentă. acţionând pe o zonă. luxaţii. boli de ficat . motor (motoneuron) sau autonom. ci prin hipotonie (asociată cu atonia organului respectiv). dureroasă sau nu. Bazele neurobiologice ale reflexologiei moderne (reflexo-diagnostic şi reflexoterapie) le-a pus profesorul francez de anatomie Jean Bossy de la Facultatea de Medicină de la Montpellier. S-au mai încercat şi alte mijloace pentru suprimarea contracturilor musculare în anumite zone ale corpului. Mai înainte de Kohkausch. Filozofii antici vorbeau despre asemănările şi corespondenţele dintre macrocosmos şi microcosmos. colecistita acută). totul corespunde în univers". ritmice.

cu multă răbdare. „miraculosul" tratament fiind preluat de o clinică medicală universitară din Fribourg. Toţi medicii practicieni erau convinşi că masajul ţesutului conjunctiv acţionează asupra sistemului nervos vegetativ. Tehnica: Mai întâi se inspecteazâ şi se palpează zona respectivă. ea stătea mult timp în pat. în acelaşi timp. Aceste modificări. neurologice. intitulată „Segmentherapie ". Dicke. Suferindă de arteriopatie cronică obliterantă. conţinând şi 23% din apa întregului organism. iar periferia infiltrată. face legătura între ţesuturi şi între acestea şi organe. bolnava a observat apariţia unor furnicături la nivelul piciorului bolnav şi uşoare senzaţii de căldură locală. Dr. reprezintă 16% din greutatea corpului. Pentru aprecierea tensiunii ţesuturilor din zonă. în care şi-a prezentat propriile sale observaţii. Cu această ocazie a vorbit şi despre masajul lui Dicke. în cartilagii. tensiunea ţesutului subcutanat creşte. ultimul publicând o lucrare de specialitate. zona respectivă devenind palpabilă şi chiar vizibilă. executate ore întregi. injecţii locale cu substanţe anesteziante. Kohlrausch şi Kliber. de la Paris. denumit de medicii germani „Bindegewebsmassage" (masaj conjunctiv) a fost folosit ulterior în clinicile germane de pediatrie. prin manevre mai energice. mai mult sau mai puţin evidente. a avut ideea de a-şi masa cu vârful degetelor câteva zone împăstate de pe piele. ortopedie. sunt în funcţie de cantitatea ţesutului conjunctiv din acea zonă. Într-una din zile. Ţesutul conjunctiv. La Congresul Mondial de masaj şi kineziterapie. În unele boli.2010 . la unul din membrele inferioare. obţinând. în stratul adipos.11. Acest masaj. Ulterior şi-a extins masajul şi în regiunea trohanteriană (faţa externă a coapsei). Funcţiile sale sunt reglate de sistemul nervos şi sistemul endocrin. nevralgii. descoperirea lor prin palpare minuţioasă depinzând de experienţa terapeutului. cu vârful degetelor.Masajul conjunctiv reflexogen Această metodă terapeutică a fost descoperită întâmplător în anul 1929 de către maseoza germană. 0 contribuţie importantă la dezvoltarea masajului conjunctiv au avut-o medicii germani Teirich-Leube.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN urinare.YUMEIHO pag 78/89 01. paralizii etc. în muşchi etc. ameliorarea unor tulburări funcţionale ale anumitor organe. Zonele ţesutului conjunctiv sunt mai mult sau mai puţin vizibile. din 1959. hipertensiune arterială etc. care l-a aplicat şi în alte boli: miocardită. insuficienţă coronariană. în oase. din cauza retractării pielii. în raport direct cu disfuncţia organului. şi un rol de susţinere. După nenumărate zile de automasaj. ceea ce explică acţiunea sa reflexogenă. 2. ginecologie etc. zilnic. Zona respectivă este fermă la pipăit. Cazul a făcut multă vâlvă în lumea medicală. pe care le descoperise întâmplător în regiunea sacrată şi pe crestele oaselor bazinului (iliace). Unii dintre ei stimulau zonele respective nu numai cu masaj. având.. în felul acesta. Ţesutul conjunctiv. se palpează. printrS. Teirich-Leube a prezentat o comunicare privind studiile şi cercetările sale în domeniul masajului reflex terapeutic. care se găseşte în piele.R. Ea are centrul retractat. dar şi cu alte mijloace: căldură locală (împachetări). După trei luni de automasaj energic. format din celule cu aceeaşi structură şi aceleaşi funcţii. Ţesutul lax subcutanat conţine fibre elastice (care îi conferă elasticitatea) şi fibre colagene (care îi conferă rezistenţa). durerile din membrul bolnav s-au ameliorat simţitor.

împingeri. Percuţia apofizelor spinoase ale vertebrelor acţionează asupra ganglionilor şi viscerelor corespunzătoare. într-un ritm de 65 pe minut. varice. căpătând un aspect zebrat. pielea este uşor deplasată pe ţesuturile subiacente.YUMEIHO pag 01. Bazele reflexoterapiei vertebrale moderne (spondilo-terapie) au fost puse de Albert Abrams. la începutul secolului al XX-lea. tulburări circulatorii periferice: picioare grele. Rezultatele sunt pozitive după 4-5 şedinţe. medicină osteopată şi vertebroterapie.R. pauză de 2-3 minute. In acelaşi timp pielea se înroşeşte. boli reumatice cronice.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN o rulare uşoară.kheir=mană. şi reflexele vertebrale produse prin percuţia cu vârful degetului a apofizelor spinoase sau prin exercitarea de presiuni paravertebrale.Masajul vertebral reflexogen 0 metodă terapeutică mai puţin cunoscută la noi în ţară. După masaj se recomandă repaus de 1-2 ore. Cu toate că masajul este digital. răsuciri şi masaje. dureri precordiale. Percuţiile vor fi blânde. apoi presiuni paravertebrale (10-15 secunde). Masajul constă din presiuni şi frecări putemice cu vârful degetelor. ficat. dar foarte răspândită în America de Nord şi Europa de Vest. senzaţiile produse dau impresia că manevrele respective au fost efectuate cu unghia. lumbago. unilateral sau bilateral. Abrams a studiat. etc. boli cardio-respiratorii: astm bronşic. Ea mai este cunoscută şi sub alte denumiri: osteoterapie. therapia=lecuire) constă din folosirea mâinilor. Manipulările provoacă reflexe la distanţă. se reliefează uşor. regulate. osteopatie. Foarte multe dintre efectele acestor manipulări erau asemănătoare celor obţinute prin acupunctură. cu ajutorul cărora terapeutul imprimă anumite mişcari unei articulaţii. boli ale aparatului digestiv: stomac. etc. spun profesioniştii..11. menopauză.2010 . bronşite cronice. pe anumite puncte. Descoperirea acestor zone reflexogene se face după o lungă practică. pliul pielii. La începutul tratamentului se face câte o şedinţă pe zi. apoi la 2-3 zile. fenomene care persistă în următoarele 36 de ore. în acelaşi timp. mai ales în tulburările cronice. chiropractică. Mişcările respective sunt de mai multe feluri: presiuni. crampe musculare. pe cale reflexă.. 79/89 S. boli ginecologice. a unor suferinţe locale sau la distanţă. Acestea. pancreas. este chiroterapia. manipulări. Despre reflexele produse cu ocazia manipulărilor vertebrale sa ocupat. în scopul ameliorării sau chiar vindecării. migrenă. Principalele indicaţii: dureri. paravertebral. 3. sunt reacţiile normale ale masajului conjunctiv. manevre care produc senzaţii de „smulgerea" pielii. timp de 10 secunde. de „tâietură" sau „ruptură" locală. etc. Manevrele vor fi alternate cu pauze: percuţii (4-5 secunde). tracţiuni. Stimularea locală poate fi făcută cu vârful degetului sau prin percuţia (cu marginea mâini) pe degetul aplicat pe vertebră. care au o influenţă pozitivă asupra unui organism bolnav. Se mai folosesc presiuni cu vârful degetelor. În timpul unui astfel de masaj. medicul american Albert Abrams. Chiroterapia (gr. manevra respectivă producând dureri foarte vii. constipaţie.

intestin gros. cu 44 de puncte pe picior. este o practică foarte veche. splinăpancreas. În timpul masajului bolnavul va sta culcat cu faţa în sus. Masajul tălpilor picioarelor sunt folosite astăzi în foarte multe ţări occidentale. răni. pe cale reflexă. Înainte şi după tratament. Masajul punctelor de pe tălpi şi picioare (podopunctura) se practică astăzi pe scară mare în estul Asiei. cu vârful degetului. normalizarea funcţiei organului respectiv.zonele Sokushindo. În China se folosesc 32 de puncte pentru podopunctură. ilustrate prin cartografii precise. cu vârful rotunjit al stiloului. durata lor putând fi până la 30 de minute. ficat. printre care: Fitzgerald. şi de japonezi. Reflexodiagnosticul constă din reperarea punctelor sensibile sau chiar dureroase de pe tălpi. stomac. La rândul lor.). Un merit deosebit în răspândirea acestei metode îl are specialistul america.). ea aflându-se de milenii în arsenalele terapeutice ale medicinii tradiţionale din China şi India. plămânii. specialitatea lor fiind cunoscută sub denumirea de sokushindo. în ordinea indicată pentru fiecare boală. cu palma.La nivelul piciorului se găsesc proiectate: arborele bronşic. intestin subţire. . 2-3 şedinţe pe săptămână. Masajul se execută nu numai pe tălpi. în scopuri terapeutice. în scop diagnostic şi terapeutic.R. plămâni.A. situate în afara meridianelor. Fitzgerald. Punctele se masează câteva minute până la dispariţia durerii locale şi a granulaţiilor de sub piele. iar masorul într-o poziţie cât mai comodă. Aceste manevre deblochează energiile din corp şi îmbunătăţesc circulaţia sângelui şi obţin. iar pentru cele cronice. R. Riley (cercetările sale fiind preluate de suedeza Eunice Ingham). El se va concentra strict asupra S. nu numai presopunctura tălpilor şi picioarelor în scopuri terapeutice. . În Japonia zilelor noastre există specialişti care practică. H. în care coloana vertebrală se află pe marginea internă a labei piciorului. timp de 20-30 de secunde. printr-o palpare minuţioasă cu vârful unui deget. Medicii vremurilor au observat că unele zone de proiecţie devin sensibile când organul respectiv se îmbolnăveşte. se execută masajul blând al tălpilor.zonele Shiatsu. cu un instrument improvizat (beţigaş de lemn.Dale. fiind preluată. dar şi diagnostice. vezică biliară. organe genitale. Pentru suferinţele acute se recomandă 1-3 şedinţe pe zi. printre care şi picioarele. metodă adoptată la jumătatea secolului trecut şi de numeroşi terapeuţi naturişti din Europa şi America de Nord.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN 4. vezică. inima. aşezat pe un scaun.11. inimă. fiecare fiind în relaţie cu un anumit organ: trahee şi bronşii.Masajul reflexogen al tălpilor şi al picioarelor Masarea unor puncte de pe tălpi şi picioare. sunt reprezentate toate organele. dar şi la nivelul picioarelor pe o piele curată şi sânătoasâ (fără bătături. din secolul al VI-lea. ficatul şi vezicula biliară.YUMEIHO pag 80/89 01. De aici ideea de a fi masate cu degetul sau cu alte mijloace pentru ameliorarea unor suferinţe. specialiştii taiwanezi folosesc 25 de puncte situate pe picior. rinichi. tumori etc. În SUA podopunctura a constituit obiect de studiu pentru numeroşi specialişti. În antichitate se credea că pe suprafaţa unor segmente ale corpului. Punctele sensibile semnifică suferinţa organelor proiectate în acel loc. În Japonia profesioniştii folosesc următoarele zone reflexogene: -zonele Hirata: reprezentate de 12 benzi orizontale. W.2010 . care a denumit-o zonoterapie. al unei baghete de sticlă etc. Reflexoterapia constă din stimularea punctelor sensibile.

Modificările apărute pe proiecţia unui organ semnifică suferinţa sa. Bossy a întocmit reprezentarea inervaţiei somatice şi viscerale pe pavilionul urechii. semnfifică suferinţa lor. Bossy. alte activităţi simultane (conversaţii. crăpături. Ulterior. situate în afara meridianelor.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN masajului. De asemenea.Masajul lingual reflexogen Din cele mai vechi timpuri limba a fost una din oglinzile sănătăţii omului.2010 . prin masaj cu un stilet metalic sau din sticlă. japonezi (Hirata. a unui făt cu capul în jos. cu un cârlig de rufe. culoare. Autorii chinezi vorbesc de puncte de acupunctură pe mâini (faţa palmară şi dorsală). haşurate sau brăzdate de mici crăpături. care stabilesc diagnosticul şi cu ajutorul modificărilor descoperite pe limbă. cu pulpa degetului. sau chiar cu unghia. timp de câteva secunde. după care este deplasată spre regiunea dorită.11. Un aport deosebit în această privinţă l-a avut profesorul francez J. spălat şi badijonat cu alcool. Punctele sensibile sau chiar dureroase pot fi stimulate prin masaj digital. Prima sa cartografie. cel care a pus bazele teoretice şi practice ale acestei metode. Limba ocupă un loc important şi în medicina tradiţională chineză. Importanţa degetelor mâinilor este cu mult mai mare decât a picioarelor. Pe faţa dorsală. inimă. timp de 2-3 minute.Zonele organelor proiectate pe limbă. prin apăsări continue sau printr-un masaj circular. 0 mare importanţă asupra acestui aspect îl acordă şi medicii homeopaţi.) sunt elemente preţioase în stabilirea unui diagnostic. care a întocmit şi o cartografie a mâinilor. subţiri. 5. care încadrează mâinile în microsistemele de acupunctură. pe faţa internă a pavilionului urechii. splină. 7. Zonele mai mari pot fi stimulate prin apăsări cu coada unei linguri. gri. se găseşte meridianul „Trei focare" şi proiecţia următoarelor organe: rinichi.YUMEIHO pag 81/89 01.R. Reflexodiagnostic: . pielea spaţiilor interdigitale posedă zone reflexogene. rugozităţi etc. Dale). cu ace S. . Pe ureche sunt proiectate toate organele corpului.Masajul reflexogen al mâinilor Ca şi picioarele. Unii terapeuţi folosesc pentru zone mai întinse stimulări cu dinţii unui pieptene sau ciupirea pielii. folosită în scopuri terapeutice dar şi diagnostice.Masajul reflexogen pe ureche 0 altă zonă reflexogenă. este pavilionul urechii. chinezi. J. pe linia mediană. mai ales degetul mare pe care se găsesc numeroase astfel de zone. privit la televizor) fiind interzise. mai ales la vârful degetelor. Nogier a fost cel dintâi care a intuit proiecţia.Zone uşor împăstate sau uşor dureroase către centrul limbii semnifică suferinţe ale mâinilor şi picioarelor. completă. aparţine medicului francez Paul Nogie considerat şi părintele auriculoterapiei moderne. ficat. Pe limbă se găsesc şi zone reflexogene care pot fi stimulate cu vârful degetului. mâinile prezintă numeroase zone reflexogene ce pot fi folosite în scopuri diagnostice şi terapeutice. acoperite cu depozite albicioase. Şi astăzi modificările limbii (formă. pete. vezicula biliară şi plămân. ca de exemplu cel dintre degetul mare şi arătător. Yamamoto) şi. bineînţeles. care se aplică mai întâi pe vârful limbii. câteva secunde. De reflexologia mâinilor s-au ocupat cercetători americani (Fitzgerald. 0 limbă este examinată prin inspecţie şi palpare cu vârful unui deget. 6. Stimularea punctelor de proiecţie ale organelor respective. Tot el a întocmit şi prima cartografie completă pavilionului urechii.

R. Manevre reflexogene la îndemâna oricui: tragerea de lobul urechii şi purtarea de inele mici. stimulează acuitatea vizuală. din partea mijlocie.YUMEIHO pag 82/89 01. tragerea în sus a pavilionului urechii.11. ca şi frecarea întregului pavilion. Urechea este şi ea oglinda sănătăţii noastre: lobul inferior bine dezvoltat înseamnă o vitalitate crescută. un lob inferior umflat şi roşu semnifică o proastă circulaţie periferică. tragerea înapoi. insomnie etc. o ureche rotundă şi mare este întâlnită la persoane cu activitate intelectuală intensă. migrenă. astm bronşic. rinită alergică. generaţi de aparate speciale.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN speciale. cu anumiti curenţi electrici. de partea sa superioară. un lob inferior subţire şi brăzdat pe centru înseamnă scăderea vitalitătii.2010 . creşte forţa braţelor. poate produce ameliorarea unor suferinţe: dureri de orice fel. mai ales cea a limfei. ciupirea marginii pavilionului produce revigorarea organismului. creşte forţa membrelor inferioare. S. tragerea de lobul urechii măreşte atenţia (manevră folosită la unii şcolari).

Având oasele bazinului drept bază. situat fiind predominant la stânga sau la dreapta. membrele inferioare vor fi solicitate inegal (prin distribuţia asimetrică a greutăţii asupra lor). Care sunt urmările unei poziţii defectoase ale coxalelor? . Dacă omul pierde această capacitate. terapia yumeiho corelează o anumită tipologie patologică cu o anumită poziţie (predominantă) a centrului de greutate al corpului uman. În consecinţă membrul inferior suprasolicitat v-a obosi primul. iar funcţia sa slăbeşte. este singura modalitate de a ne menţine în viaţă.YUMEIHO pag 83/89 01. starea şi biomecanica acestora) şi starea coloanei vertebrale (deci implicit a întregului organism). Această tulburare contractă S. tehnica yumeiho propune abordarea terapeutică începând cu diagnosticarea stării articulaţiilor bazinului.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Terapia YUMEIHO Terapia yumeiho constă în manipulări articulare. Fiecare parte a corpului omenesc. Deoarece este o strictă interdependenţă între articulaţiile bazinului (poziţia. el nu poate rezista în faţa bolii şi apare ca simptom durerea. îmbolnăvirea. noi suntem obligaţi să trăim mult timp într-un mediu de viaţă neplăcut şi mişcarea noastră este insuficientă atât sub aspectul cantităţii cât şi al calităţii. Această terapie este cel mai bun remediu pentru a creşte capacitatea proprie de vindecare prin restaurarea echilibrului corpului uman. sunt durerile uşoare de şold şi slăbiciunile membrelor inferioare. În acest fel centrul de greutate oscilează stânga dreapta (şi deseori anterior-posterior) în funcţie de capacitatea membrelor inferioare de a-l susţine. corpul uman. la nivelul articulaţiilor sacro-iliace. (alteori şi la nivelul articulaţiilor coxo-femurale). Omul are capacitatea naturală de a corecta aceste dezechilibre. Bolile apar din cauza dezechilibrelor din corp. De asemenea. După cum se cunoaşte. plecând de la structuri anatomice care por fi corectate – echilibrate manual şi influenţând astfel structuri şi funcţii care nu pot fi influenţate în mod direct prin metode terapeutice manuale. aceasta deoarece prin înclinarea laterală a bazei coloanei vertebrale (prin dezechilibrul bazinului) se induc curburi patologice ale acesteia (scolioze). de a fi sănătoşi . simetric. Aceasta este capacitatea de autovindecare sau forţa vitală. Tulburările de poziţie ale vertebrelor datorate acestor curburi patologice au repercursiuni grave asupra stării de sănătate a întregului organism (facilitează: artroza vertebrală. iritaţiile radiculare care pot genera tulburări funcţionale ale organelor interne. Restabilirea echilibrului organismului uman este o prioritate absolută. degenerări discale-. se atrofiază şi degenerează. afectarea coloanei vertebrale şi a musculaturii întregului corp. masaj şi presopunctură.Suprasolicitarea unuia dintre membrele inferioare. Simptomele timpurii ale unor boli.2010 . cu ştiinţe puternic dezvoltate. coloana vertebrală este stâlpul în jurul căruia este distribuit. şi greutatea corpului v-a fi transferată asupra celuilalt. tasări.R. Această diferenţă de lungime are grave consecinţe asupra corpului uman. Deseori însă putem constata anomalii de simetrie (şi poziţie) ale oaselor coxale. În cazul în care centrul de greutate al corpului este deplasat din poziţia sa centrală. discopatiile –hernieri. dacă nu este pusă în funcţiune după legile naturii. De ce slăbeşte membrul inferior drept? Această slăbire este cauzată de o anomalie de poziţie sau/şi funcţională a coxalului drept. Aceste anomalii de poziţie sau pur funcţionale duc la evidenţierea unor inegalităţi (aparente!) în lungime ale membrelor inferioare. Să cunoaştem mai în detaliu cazul slăbirii membrului inferior drept (centrul de greutate al corpului deviat spre stânga). rezultând diferite boli. greutatea corpului uman este distribuită în mod egal la nivelul membrelor inferioare.11. În societatea modernă cu un grad înalt de civilizaţie.

Ca urmare apar dureri şi tulburări în zonele comprimate sau în organele inervate de aceşti nervi. piciorul stâng trebuie să suporte mai mult decât jumătate din greutate. cu şoldul drept mai înalt decât stângul. Bolnavul în acest caz are o constituţie slabă. Ca rezultat dislocarea coxală se agravează.2010 . coloana vertebrală ia forma de S şi patologia se va complica din ce în ce mai mult. muşchii. suferindul de acest tip simte slăbirea unui membru şi îşi sprijină corpul pe celălalt. având membrul inferior drept mai scurt decât stângul. Bolnavul de acest tip este obez. Pentru a susţine corpul înclinat. mobile. dislocarea vertebrelor afectează ligamentele. În terapia yumeiho această situaţie este definită ca "tip de dislocare a coxalului drept" sau „tipul devierii poziţiei centrului de greutate spre stânga”.YUMEIHO pag 01. cu membrul inferior drept mai scurt (aparent) decât cel stâng. Când coloana vertebrală se intersectează cu linia coxalelor formând un unghi drept. Suferindul de dislocare a coxalului drept trebuie să-şi încline corpul spre dreapta. membrele inferioare au aceeaşi lungime. Coxalul dislocat se răsuceşte înspre înapoi.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN şi produce dureri ale muşchilor în consecinţă împiedică circulaţia sângelui la nivelul piciorului drept. Dacă oasele bazinului (coxalele cu articulaţiile acestora). toate strădaniile de a îndrepta coloana vertebrală şi de a reda simetria funcţională a acesteia (deci şi a aparatului musculoligamentar care o deserveşte). Apoi acesta puţin câte puţin slăbeşte din cauza greutăţii corpului excesiv sprijinită asupra sa. nervii şi obstrucţionează circulaţia sângelui şi a limfei. Umărul drept. diskinezii biliare. inflamaţii intestinale. nu sunt îndreptate. Vertebrele. asemenea şi linia umerilor. stângul va arăta mai înalt decât dreptul. dacă sunt dislocate încep să apese măduva spinării şi (sau) baza nervilor spinali. Prin urmare apar multe suferinţe.11. În afară de aceasta. iar vertebrele cervicale spre stânga şi capul se înclină spre dreapta. răceşte uşor şi adesea suferă de constipaţie şi insuficienţă cardiacă şi pulmonară. atitudinea corporală este normală. hiperciditate gastrică. Vom explica mai jos situaţia în care coxalul drept este dislocat. Deoarece coxalul drept dislocat se mişcă spre înainte. influenţat de curbarea spre dreapta a coloanei vertebrale. Slăbirea ambelor membre inferioare este numită "tipul mixt". Coloana vertebrală constând din 24 vertebre adevărate. la un om cu oasele şoldului normale greutatea corpului se repartizează egal pe cele două membre inferioare. în calitate lor de bază de susţinere. deseori subponderal şi va fi predispus la suferinţe (tulburări funcţionale) ale organelor digestive cum ar fi: diaree.R. vertebrele toracale şi lombare se curbează spre dreapta. Femeia cu acest tip de dislocare suferă frecvent de afecţiuni ginecologice. 84/89 S. Linia coxalelor devine înaltă în partea stângă şi joasă în partea dreaptă. (Vezi figura B). Stând sau mergând. Articulaţia şoldului din dreapta se răsuceşte intern din cauza dislocării coxalului drept. se mişcă spre înainte şi corpul se răsuceşte spre stânga. insuficienţă hepatică. este partea cea mai instabilă a corpului uman. Slăbirea membrului inferior stâng o numesc "tipul dislocării coxalului stâng". În ce stadiu este dislocarea oaselor şoldului? Linia umerilor şi linia ce uneşte coxalele sunt paralele şi orizontale la oamenii cu oasele şoldului normale fie că se stă în picioare sau culcat (vezi figura A). Primul stadiu al dislocării coxale: În clinostatism ventral (culcat pe burtă) latura dreaptă a liniei coxalelor este mai înaltă decât cea stângă. Pentru a menţine poziţia verticală a corpului. La început. iar linia umerilor devine astfel ca la poziţia culcat (Vezi figura C).

membrul inferior drept încă mai poate suporta greutatea. ea poate numai să utilizeze curbura spre stânga a coloanei de deasupra pentru a menţine echilibrul corpului.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN Al doilea stadiu al dislocării: Dacă dislocarea coxalului drept rămâne necorectată timp îndelungat. piciorul stâng oboseşte datorită supraîncărcării. se roteşte puţin spre exterior. Pentru a menţine echilibrul coloanei vertebrale curbate supraiacente. în ciuda dislocării coxalului drept.R. Al treilea stadiu al dislocării coxale: Când situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult. partea supraiacentă a coloanei vertebrale deja curbată spre dreapta nu se mai poate îndrepta ca şi înainte.11. iar membrul inferior drept devine tot mai lung. Deoarece greutatea se transmite piciorului drept. (Vezi figura D). care deja s-a curbat intern. În cazurile serioase S. Un astfel de corp este numit "corp de şarpe". articulaţia coxală dreaptă. treptat. Umerii se mişcă spre înainte şi se rotesc spre dreapta. linia umerilor se ridică în stânga şi coboară în dreapta.2010 . membrul inferior drept. devine la fel de lung ca şi stângul.YUMEIHO pag 85/89 01. În acest timp. când persoana este culcată ventral. care ar trebui să fie mai scurt decăt cel stâng. Când greutatea se transmite membrului inferior drept. Iată de ce întregul corp ia forma de "S".

gleznelor şi degetelor picioarelor. simptome generale de tipul (1) şi (2).hipofuncţii ale ficatului şi stomacului. adipozitate. dislocarea coxalului stâng se impune. ci chiar şi la coaste. slăbire. În afara acestora. deci membrele inferioare par identice ca lungime.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN membrul inferior drept devine ceva mai lung decât stângul pentru a-l proteja de suportarea unei sarcini prea mari. Dislocarea coxală devine mai serioasă.hipofuncţii ale inimii şi plămânilor. (1) Tipul dislocării coxalului drept (tipul tensionării articulaţiei coxale drepte) .tip de afectare a nervilor simpatici . Dislocarea coloanei vertebrale se extinde nu numai la articulaţiile umerilor. Aceasta prin tulburările de biomecanică articulară induse (care se transmit prin lanţurile cinetice la nivelul întregului aparat locomotor. Caracteristicile combinate ale dislocării coxalelor drept şi stâng se numesc "tipul mixt". coloana vertebrală desenând figuri complicate în zig-zag. constipaţie şi diaree (alternativ). Similar. răceală şi altele.11. Mai jos este redat rezultatul analizei acestora în urma unui studiu îndelungat.apetit selectiv. diaree.tip de afectare a nervilor parasimpatici . Într-o situaţie şi mai gravă. (3) Tipul mixt (tipul dislocării coxalului drept combinat cu tipul tensionării articulaţiei coxale stângi sau tipul rigidizării articulaţiilor coxale drepte şi stângi. coatelor. dislocarea coxală se extinde la articulaţiile genunchilor. boli ginecologice şi altele. S.R. pumnilor şi degetelor. şi articulaţiile coxale dreaptă şi stângă se dislocă continuu în acest stadiu. constipaţie. sau tipul dislocării coxalului stâng combinat cu tipul tensionării articulaţiei coxale drepte. Ce fel de boli produce dislocarea coxală Bolile produse de dislocarea coxală sunt foarte diverse.YUMEIHO pag 86/89 01.2010 . deoarece greutatea corporală se transmite alternativ de la membrul inferior drept la cel stâng şi invers. Prin corectarea anomaliilor şi suferinţelor instalate la nivelul aparatului locomotor se va ameliora starea generală de sănătate a omului. (2) Tipul dislocării coxalului stâng (tipul tensionării articulaţiei coxale stângi) . sau tipul tensionării articulaţiilor coxale drepte şi stângi) . greutate corporală variabilă.

Orizonturi universitare Timişoara 1999 6. E. SABIN IVAN – Masajul pentru toţi.11. ed. MASAYUKI SAIONJI – Miracolul secolului XX. A. aplicaţii în sport.RĂDULESCU. IONESCU – Masajul. ADRIAN N. ALL 1994 4. LIVIU BULUŞ – Masajul terapeutic clasic suedez . ed.Coresi. efecte. ed. ed.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN BIBLIOGRAFIE 1. ed. ION DAN AURELIAN NEMEŞ – Masoterapie – masaj şi tehnici complementare. metode.YUMEIHO pag 87/89 01. Bucuresti 2003 3.TEODOREANU – Fizioterapie – masaj terapeutic. Eurobit 1994 S. ed. SYLVI 2001 5.2010 . ed. Fundaţia „România de mâine”. Medicală 2002 7.R. 2001 2. ELENA LUMINIŢA SIDENCO – Masajul în kinetoterapie. procedee tehnice.

1. PERCUTAT 4. SPIRALA CLESTE GREBLA CIRCULARA CU INGREUIERE . COMBINATA S.11.YUMEIHO pag 88/89 01. 4. 6. CUTA 2. CU PUMNII 6.2. PLESCAIT 3. GREBLĂ 3.2010 . CU DEGETELE 6.1. ALTERNATIVA 7. CLESTE 5. CONCENTRICA 9. COMBINATA . CLESTE 5. CU INGREUIERE 8. CAUS VIBRATIE . TOCAT 2. SIMPLA 2. INEL 3.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN MANEVRELE PRINCIPALE ALE MASAJULUI CLASIC NETEZIRE FRICTIUNE 1.3. CU PUMNII 6. SERPUITA 4. 5. RECTILINIE FRAMANTAT TAPOTAMENT 2.1. LUNGA 10. INCRUCISATA 11. LUNG 4. TREPIDATIE . CU PALMELE 5. 3.R. SERPUIT 1. SIMPLA .

PRESIUNE PRESIUNE - S.2010 . PRESARE RULAT SCUTURAT TRAGERE CIUPIT .R.1.MASAJ DE INTRETINERE SI RELAXARE UZ INTERN MANEVRELE AUXILIARE ALE MASAJULUI CLASIC - CERNUT .11. TAIERE 3.1. RULARE 2.YUMEIHO pag 89/89 01. TRAGERE 4. LOVIRE 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful