Alcatuirea corpului uman

Topografia organelor si a sistemelor de organe: a)Segmentele corpului uman 1.Cap - partea craniala (neurocraniu – cu encefal) - partea faciala (viscerocraniu) 2.Gat (regiunea cervicala) - posterioara (dorsala – ceafa, muchii,articulatii,oase) - anterioara ( muchi, articulatii, oase, si organe viscerale – trahee,tiroida,laringe) 3.Trunchi - torace –cavitate toracica - abdomen – cav abdominala(viscere) - pelvis – cavitate pelvina(viscere)/ reg fesiera 4.Membre - centura - scapulara (s) - pelvina (i) - membrul propriu zis - seg proximal - brat (s) - coapsa(i) - seg intermediar - antebrat(s) - gamba(i) - seg.distal - mana (s) - picior(i) - regiune palmara(volara) - regiune plantara(talpa) - deget mare(police)(mana)/halux(haluce)  picior b)Planuri si axe anatomice - permit stabilirea pozitiei organelor, a sistemelor de organe, fiind elemente de localizare - corpul uman este tridimensional, cu simetrie bilaterala, fiind strabatut de trei planuri si trei axe;  axe – axul longitudinal (polul superior-cranial  polul inferior/caudal) - axul sagital (antero-posterior) -> ventral si dorsal; - axul transversal ->stang – drept  planuri - frontal – paralel cu fruntea - sagital – stanga/dreapta - transversal – superioara (craniana) - inferioara (caudala) c)Regiunile corpului - cefalica - neurocraniu(craniana) - viscerocraniu - cervicala - reg trunchiului - toracica - abdominala - pelvina - reg.membrelor

1

Functiile de relatie Sistemul nervos . conjuctiv .excitabilitate . cerebrale 2 .proprietatile celulei: . sist.dupa structura si functie: 1) S.Organismul Functiile fundamentale ale organismului uman A. 5.sisteme de organe(preponderent dintr-un tesut): sistem nervos. Muscular .Nivel subcelular .crestere si diferentiere .slab specializate :epitelial.N.embrionar) –specializare--> organism .Vegetativ 1)SNC  maduva spinarii.Nivelul tisular( histologia studiaza tesuturile) . .citoplasma .puternic specializate : muscular.tesuturi . intestinul 6.autoconservare . 2.N.celula – un sistem deschis biologic (transf factorii de mediu in factori proprii) . 3.Niveluri de organizare in corpul uman 1.organite celulare .metabolism .biomolecule-acizi nucleici si proteine.Nivel nuclear .autoreproducere .histogeneza : celula ou –diviziuni mitotice--> embrion(t.Nivelul organelor .osos.nucleu 4.  encefal  trunchi cerebral cerebel diencefal  emisf.aparate (din mai multe tipuri de tesuturi): stomacul.membrana . sist.Nivelul celular . .componente : . SNP) 2) S. nervos .Somatic ( de relatie ) – (SNC.

senzitivi. corpusculi senzitivi.V. Centrii nervosi – primesc inf. Efectorii – muschii striati. organe specializate (retina.portiune periferica (exista in SNP)  repr de nervi vegetativi.polisinaptice (2) 3 .proprioceptori(in muschi.N. a)Functia reflexa a maduvei spinarii R.monosinaptice (1) . le prelucreaza si elaboreaza comenzi coresp:  distribuiti pe 3 niveluri: -medular (mad.SNP  nervi  spinali – 31 perechi (micsti)  cranieni – 12 perechi (motori.  schimb pozitiei) .controlul cortical este realizat de neuronii motori din scoarta cerebrala.exteroceptori(piele) . SNC) . dat de organism la actiunea unui stimul asupra unui camp receptor. art. . Arcul reflex = baza anatomica a actului reflex. dendritele neuronilor senzitivi. Spinarii) -subcortical(trunchi cerebral.somatice . Calea eferenta -axonii neuronilor motori din maduva spinarii sau trunchiul cerebral. cerebel. stress)  parasimpatic (intervine in conditii obisnuite) -ambele componente au: . . Stimul  Receptor (cai senzitive/aferente) Centru nervos (cai motorii/eferente)  Efector  Raspuns. Functia reflexa a SN Somatic Actul reflex = procesul fiziologic de raspuns.pot fi: celule senzoriale.portiune centrala (centrii nervosi. micsti)  ganglioni nervosi  simpatic (actioneaza in conditii neobisnuite. fibre vegetative si de ganglioni vegetativi  latero-vertebrali.diencefal) -cortical (scoarta cerebrala). organ cortic) . le analizeaza.interoceptori (org interne) Calea aferenta – dendritele neuronilor din ganglionii spinali sau cei cranieni. Receptorii = receptioneaza informatii din mediul int si ext si le transf in impulsuri nervoase.  pre-viscerali  intra-murali Neuronul  conducere centripeta (dendrite)  conducere centrifuga (axon) 2)S.

neocerebel 3) 1) . .statice si stato-kinetice(pt pozitie) .  ref de orientare a capului spre o sursa luminoasa.arc reflex cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1 neuron intercalar) .reflexe neconditionate .reactia de aparare . d)Functia reflexa a emisferelor cerebrale . .de flexie sau nociceptive. -punte: supt. voma. . punte. de cordoane . mezencefal.(1) .nervi perifierici – spinali si cranieni. tuse.timp de latenta scurt . .miotatice sau osteotendinoase sau de extensie .arhicerebel 1) .coliculii cvadrigemeni sup. c)Functia reflexa a cerebelului -dpdv functional si filogenetic: .sunt strict limitate . din bulb.inf de la ap. Proprioceptiva.subst alba/prelungirile neuronilor. -bulb: stranut. 2) reglarea tonusului muscular.asig de substanta alba si nervii spinali. care contine fascicole conducatoare. somatice din trunchiul cerebral sunt localizati in nucleii motori.  ref de orientare a capului spre o sursa sonora.caract: . clipire.ascendente .coliculii cvadrigemeni inf. -mezencefal: .reflexe conditionate Functia de conducere a S. 4 . 3) reglarea miscarilor fine.nu iradiaza .N. (2) . b)Functia reflexa a trunchiului cerebral Centrii nervosi ai refl. .paleocerebel 2) .ref de indepartare a mainii la o intepatura. Functia de conducere a maduvei spinarii .deglutitie. ahilian. vestibular si de la sensibilit.Somatic Asig de: .nucleul rosu are rol in reglarea tonusului muscular. rotulian.reglarea echilibrului. masticatie.subst alba – 3 p.in cordoane exista cai de conducere: -scurte (de asociatie/intersegmentale) -lungi (de proiectie) . .ex: bicipital.arc reflex cu 2 neuroni – 1 senzitiv si 1 motor( din coarnele anterioare) .

dendrite  inf de la proprioceptori .I neuron este localizat in gangl. spinal) .conduc impulsul nervos de la R la centrii nervosi. formand fascicole spino – bulbare (Goll si Burdah). 1.nespecifice(sens. .specifice(sens exteroceptive si proprioceptive) . de pe partea opusa.calea sensibilitatii tactile fine(epicritica) . .. termica.axonul  al II-lea neuron (din cornul post.are 2 neuroni: . post.simtul pozitiei si al miscarii (constiente) . Caile sensibilitatii proprioceptive 1. formand fascicolul spino talamic lateral  inf termice si dureroase.calea sensibilitatii proprioceptive constiente (kinestezice) . .fascicolele fac sinapsa cu III neuron (tritoneuron). formand fascicolul spino-talamic anterior  informatii tactile .descendente.axonul lui  III neuron(din talamus) . spinal. . in aria somestezica primara (termica si dureroasa) sau aria somestezica secundara. in aria somestezica primara.identica cu calea sensibilitatii tactile fine 2. axonul lui va proiecta in cortex.se proiecteaza in cortex.proiecteaza in paleocerebel Caile ascendente nespecifice 5 .axonul celui de-al II-lea neuron: .axonul primului neuron (deutoneuron) (cornul posterior) .calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente .protoneuron (in ganglionul spinal) . a)Caile ascendente .cai senzitive (ale sensibilitatii) .calea sensibilitatii exteroceptive tactilo-grosiera (protopatica) a sensibilitatii termice si dureroase . din talamus. spino-cerebelos direct . 2. din bulb .fie patrunde in cord.axonul patrunde in maduva. a nerv. medular) .fie patrunde in cordonul lateral de pe partea opusa. Interoceptive) Caile sensibilitatii exteroceptive (tactila.dendritele aduc informatii de la Receptor.patrunde in cord lat.dendrite culeg informatii de la receptor  le transf in impuls nervos.fac sinapsa cu II neuron. ant. De pe aceeasi parte  fasc. . in cordonul posterior.primul neuron – localizat in ganglionul spinal (de pe rad. .patrunde in cord lat de pe partea opusa  fasc spino-cerebelos indirect(incrucisat) . dureroasa) -formate din 3 neuroni.

 cornul anterior medular 6 . . ajungand la piramidele anterioare ale bulbului.axonul celui de-al doilea neuron ajunge. nespecifice intr-o zona imprecisa a scoartei cerebrale ( pe ariile somestezice) determinand o stare de hiperexcitabilitate a scoartei cerebrale.intervin in declansarea miscarilor det de unele stari emotive 1. in al doilea caz  fascicol piramidal direct. II.controleaza motilitatea voluntara. primesc colaterale de pe caile specifice si transmit inf.cai extra piramidale .  cai corticostriotectospinale.transmit comenzi care coordoneaza miscarile voluntare.motilitatea voluntara din reg capului si restul gatului. .axonul I neuron se incruciseaza la dif. dupa care trec(se incruciseaza) in cornul anterior opus. neuron  cornul anterior medular . Niveluri alre trunchiului cerebral.2 neuroni. lente. tonusul muscular.cai ale miscarii .au 2 neuroni: I. asociate cu unele activitati dobandite(mers. stereotipe.coordoneaza/controleaza miscarile involuntare.neuron  neocortexul motor (in aria motorie primara) II. automate. rapide. b)Caile descendente .in primul caz  fascicol piramidal incrucisat. avand traseu descendent prin trunchiul cerebral. . de la nivelul trunchiului. scris. patrund in maduva prin cordonul anterior.pleaca de la encefal  maduva  muschi.  corpii striati. organe (efectori) I.cai piramidale . precise. .controleaza alaturi de corpii striati. . aria primara .ganglioni bazali = 2 reg dense de substanta cenusie situate la baza emisferelor cerebrale 2)cai cortico-bulbare . .. unde 75%-80% din fibre se incruciseaza( in decusatia motorie) si patrund in maduva prin cordonul lateral.I neuron – neocortex motor. 1)cai cortico-spinale.fac parte din subst reticulata medulara.axonul I neuron trece printre corpii striati ( sau ganglioni bazali).cai corticostriorubrospinale I. ajungand la al II-lea neuron.  trunchiul cerebral II. vorbit). restul de 2025%(fibre) au traseu descendent prin maduva spinarii. 2.II neuron – in nucleii motori ai trunchiului cerebral ( adica in nucleii de origine pt nervii cranieni) .  neocortex . pozitia organismului. 1) cortico-spinale.cai care pleaca din cortex(2 neuroni) I. prin rad anterioara a nervului spinal. 2) cortico-bulbare. . la musculatura striata . II. membrelor si o parte din regiunea gatului.

n. Calea aferenta  dendrite + axoni ai neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali.in nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral (apartine SNV) . poarta numele de dermatoame.plexul sacrat  nervii rusinosi si sciatici .zonele tegumentului inervate de perechile de nervi spinali. .coordoneaza activitatea org interne. 7 .n.de comanda – in coarnele lat.n.plexul brahial  se desprind nervii membrelor superioare .cele 2 componente pot avea actiune antagonica ( asupra inimii  simp: stimuleaza activitatea inimii.n. Accesor al nervului 3 (mezencefal) . . apartine nervului VII) .parasimpatic.Nervi spinali Distributia nervilor spinali: . Sistemul nervos vegetativ .are 2 neuroni: -unul preganglionar – din centrii nervosi de comanda. subst. sacrata(s2-s4) (parasimpatic) .12 perechi toracali (dorsali) distr.lacrimal si salivator superior(in punte. Metameric intercostal. .31 perechi de nervi spinali micsti: . apartine nervului IX) . . apartine nervului X) .2.8 perechi cervicali – form plexul cervical + p. bradicardie si hipotensiune)  act similar ( ex: gl salivare) . dorsala si lombara (simpatic) si mad.de control si integrare vegetativa -in sc. . Hipotalamus. . Cerebrala – aria somestezica 1.5 perechi lombari  plexul lombar .plexul lombar  nervii femurali .salivator inferior (in bulb.brahial. Reticulata Calea eferenta .SNV . tahicardic si hipertensiunea arteriala.1 pereche cocigieni  plexul coccigian.simpatic. paleocortex. .dorsal ( in bulb.majoritatea organelor au dubla inervatie ( simp si parasimp) . Medulare (sunt reprezentate de neuronii visceromotori) –cervicala.Centrii nervosi : .  parasimp : inhiba activitatea inimii.pancreas – inervatie parasimpatica Arcul reflex vegetativ Receptori  visceroceptori.5 perechi sacrali  plexul sacrat . determinand scaderea cardioacceleratiei. determina cardioacceleratia.

depinde de supr pe care act stimulul .adrenalina – simp.de distanta (fotoreceptori.stimulul indeplineste 2 coordonate: .central ( de analiza) Segmentul receptor .acustici) Stimulul produce la nivelul receptorului un potential de receptor.receptor .fotoreceptori .mecanoreceptori . Analizatorii . transformarea acestora in impuls nervos.formatiuni morgo functionale. mezentelic superior si mezentelic inf. conducerea impulsurilor nervoase. . .dupa modul de actiune al stimulului .fibre post ganglionare – amielinice .are o intensitate min(prag. cu rol in receptionare ingormatiilor. . .tonici .3 segmente .acetilcolina – parasimpatice.de conducere .baroreceptori .acetilcolina – mediator . prelucrarea si elaborarea senzatiilor cerespunzatoare . Dupa atingerea potentialului de repaus  se transf in potential de actiune(consta in schimbarea polaritatii membranei) Pt pot de actiune: .lungi pt parasimpatic .de contact ( r gustativi.dupa locul de actiune . -fibrele preganglionare .scurte pt parasimpatice .scurte pt simp.-unul postganglionar – simpatic  ganglion latero-vertebrali si in plexul celiac. analiza. cu urm caract: .nocivoreceptori .mielinice . r.este cu atat mai mare cu cat creste intensitatea stimulului.depinde de gradul de diferentiere intre stimuli si de durata lui.dupa natura stimulului – termoreceptori .parasimpatic  gangl pre-viscerali si intramurali.fazici .) – se aplica legea tot/nimic 8 .chemoreceptori .lungi pt simp . tactili) .

fovea centralis are numai conuri . De aria din scoarta cerebrala.VI).primul neuron  neuron bipolar de la niv retinei .in seg central.stratul granular extern . si elab.conuri – 5-7 milioane. vedere diurna.fibrele se incruciseaza in chisturi optice si form structuri optice .trebuie sa actioneze brusc.reprezentat de caile ascendente specifice si nespecifice .stimulul < prag  raspuns vid ..  fen de conv scade de la periferie spre centrul retinei si dispare in fovea centralis b)Seg de conducere .limitanta interna .IV.primul neuron primeste inf de la cel fotoreceptoare . receptori pt vederea scotopica (intuneric) . reticulate.la nivel de retinei.stratul neuronilor multipolari . impreuna cu toti neutonii bipolari care converg spre acesta si cu toate celulele fotoreceptoare care converg spre neuronii bipolari formeaza o unitate functionala.al III-lea neuron  proiecteaza in cortex. contin rodopsina. de tip reticulo-corticular (cortico-reticulo-cortical)  S. la coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal si la maduva si la coarnele lat ale maduvei cervico-dorsale(reflexul pupilodilatator) 9 .membrana limitanta externa . senz.R.convergenta  mai multe cel fotoreceptoare transmit ing spre acelasi neuron bipolar  mai multi neuroni bipolari fac sinapsa cu un neuron multipolar  un neuron multiplar.bastonase si cornuri) .ele fac sinapsa cu al III neuron din corpul geniculat lateral din metatalamus . nr lor creste de la periferie spre centru .A.stratul plexiform intern .stratul plexiform extern .grad de excitabilitate scazut.repr de retina ( cu 10 straturi celulare: stratul celulelor pigmentare – rol.axonul lui formeaza nervii optici . corespunzatoare  Analizatorul vizual .o parte din fibrele tracturilor optice ajung la nucleii nervilor cranieni (III.stimulul >= prag  acelasi raspuns .nespecif : subst. unde are loc analiza. Segmental central .specif: spino-talamo-corticale (cai rapide si precise) .bastonase – 125-130 mil. stimulate de lumina slaba. prag de excitabilitate ridicat.al doilea neuron  neuronul multipolar(din retina) .fibre optice . iodopsina. predomina la periferie. . colorata.3 segmente: a)Receptor . apare fen de convergenta . 2) stratul celulelor fotoreceptoarea . prelucrarea inf.stratul neuronilor bipolari . metabolic/producerea pigmentilor /* si rol protector. Segmentul de conducere(intermediar) .repr.A.

Acomodarea ochiului . in jurul santului calcarin si de aria de asociatie.acromatopsia – vederea in alb-negru. suspensor si bombarea cristalinului(pt vederea de aproape) (r.contractia lor det dilatarea pupilei(mitrioza) Circulari .pana la proiectia lor(retina) . .inervati de fibre simpatice ale maduvei cervico-dorsale.conducerea si refractia razelor luminoase.parasimpatic) .inervati de fibrele parasimpatice ale nervului al III(oculomotor) .6m  punct remotum . .diferitele nuante excitarea conurilor diferite 10 .selectarea razelor luminoase(in iris-pupila) . cauzata de lipsa vit A Mecanismele fotoreceptiei .razele luminoase det descomp. verde.campul vederii binoculare este suprapunerea campurilor monoculare.modificarea curburii fetei anterioare a cristalinului: .teorie  Young si Hehmholtz  3 tipuri de conuri. .intuneric 30 min .repr de aria vizuala.4 min Vederea cromatica .3 refractie  fata aut a corneii. Adaptarea vizuala . cu rol in interpretarea imag si in memoria vizuala. det relaxarea lig.lumina 3. subst fotosensibile (reodopsina  retinen si scitipsina si iodopsina  fotopsina)  apare un potential de receptor det un potential de actiune  creste permeabilitatea ionului de Na+. pt 3 culori fundamentale  rosu.marimea irisului: radiari .  2 fete ale cristalinului.prin contractie mioza(micsoreaza pupila) .hemerolopia(orbul gainilor) – afectata vederea la intuneric. deplasarea ionilor de K+)  conducere  aria vizuala.simpatic) . localizata in jurul ariei vizuale. prin contractie.15cm punct proximum . localizata in lobul occipital. Tulburarile vederii .muschii ciliali circulari.mioza (micsorarea pupilei) .c)Seg central .. . Formarea imaginilor .corectarea axelor oculare – ambii ochi sa priveasca acelasi obiect.muschii ciliali radiari det contractia ligamentului suspensor si aplatizarea cristalinului(pt vederea la distanta)(r.6m  15 cm are loc acomodare .stimularea celulelor fotoreceptoare(retina) . albastru.

axonul I neuron formeaza ramura cohleara a nervului 8.axonul lui proiecteaza in cortex. din lobul temporal.Seg de conducere .creste ampulare – la baza canalelor semicirculare membranoase. det depolarizarea membranei cel.axonul celui de-al II.pe organul Corti.Seg.neuron face sinapsa cu III neuron. !Membrana bazilara functioneaza ca un rezonator Reg de la baza melcului vibreaza la sunetele cu frecventa mare. .Seg receptor . 1. . iar cele de varful melcului – la sunetele cu frecventa mica. care se continua cu membrana bazilara. . membrana tectoria (aici sunt ancorati cilii celulelor receptoare – medial  1 strat.pe membrana bazilara se gaseste org Corti.  Analizatorul vestibular 1. receptoare. 11 .negru  lipsa stimularii  Analizatorul auditiv . Mecanismul auzului . .exista si celule de sustinere. se afla membrana reticulara si peste ea.localizat in urechea interna .alb  stimularea tuturor in prop. scarita(amplificarea sunetelor cu int mica)  vibratia ferestrei ovale  perilimfa  endolimfa  deplasarea m tectoria  deplasarea cililor cel. cu terminatii nervoase senzitive (dendrite ale I neuron) . receptor – in directia normala. din corpii geniculati mediali.stimulul: undele sonore [I(0-140 db). 20-20000Hz] .  inversa  det hiperpolarizarea membranei  diminuarea frecv pot de actiune  seg de conducere  aria auditiva. . central . Egala .I neuron  ganglionul spiral Corti..de la al II-lea neuron pleaca colaterale spre coliculii cvadrigemeni inf din mezencefal (unde se inchid reflexele acustico-cefalo-gir) 3.timpanul poate amplifica suntele cu intensitate mica  ciocan (diminuarea suntelor prea puternice). loc in nucleii auditivi din Puntea lui Vorolio.acuitate auditiva maxima: 1000  4000 Hz. nicovala.Seg receptor Pagina 11 din 18. din metatalamus. lateral  3. .melcul osos este strabatut de lama spirala. loc in girusul temporal superior.cele 2 structuri separa canalul cohlear in 2 rampe: vestibulara(rampa superioara) si timpanica(situata inferior) . . 2.axonul I neuron face sinapsa cu al II-lea neuron.aria auditiva.principalul rol: perceperea sunetelor . aria auditiva. cele 2 rampe comunica printr-un orificiu – helicotrema.la vf melcului.sunetele sunt captate de pavilion  cond auditiv extern  timpan  det de vibrarea lui . frecv.4 straturi. . format din celule receptoare ciliate (la polul apical).

. par .la contactul cu membrana bazala.glandulare: sudoripare.Seg central . presionala si vibratorie .  Analizatorul cutanat -are receptorii la nivelul pielii Straturile pielii 1.Derm – tesut conjuctiv dens.prin conturarea cutelor (inregistrarea) = amprenta digitala. informeaza S.deplasarea engolimfei determina deplasarea membranelor gelatinoase (+ otolitic) si determina deformarea cililor celulelor receptionate rezultand potentialul de receptor si de actiune. 3. . sebacee A) Sensibilitatea tactila.aparatul otolitic (macula) – loc in utricula si sacula.stimulii: repr de .acc.N.colaterale spre arhicerebel. pluristratificat si cheretinizat . .corpusculii Meisner – situati in epiderm si derm |  receptori pt tactili .org receptor : .membr gelatinoasa are otolite ( cristale de CaCO3) 2. . circulara(misc de rotatie a corpului sau doar a capului) . . lineara (inainte – inapoi si lat)  recep din ap. 3.rapid repetata (vibratie) 1.strat generator bazal (inferior) 2. formeaza cute = papile dermice.celule de sustinere acoperite de o membrana gelatinoasa.axonul II neuron .I neuron  ganglionul spiral Scarpa.Calea de conducere . . .strat cernos (superior) .terminatii nervoase senzitive.celule receptoare – cili .profunda (presiune) . nucleul rosu din mezencefal..cernoase: unghii.lobul tamporal. din nucleii vestibulari din bulb.Epiderm – tesut epitelial de acoperire.stimului  deformarea tegumentului – superficiala (tact) .sinapsa cu II neuron. maduva spinarii. nucleii nerbilor cranieni.Hipoderm – tesut conjuctiv bogat in celule adipoase(rezerva de grasime a organismului) Productiunile pielii .discurile Merkel – epiderm si derm ( foloculii pelosi si papile dermice) | 12 .C asupra modificarii pozitiei corpului.Receptorii . asigurand comenzi pt redresarea poz corpului.axonul celui de-al III-lea neuron  cortex.face sinapsa cu cel de-al III-lea neuron din talamus . transmis prin seg de conducere. in girusul temporal superior Mecanismul echilibrului . . . .axonii protoneuronilor formeaza ramura vestibulara a nervului 8 (vestibulo – cohlear) .acc. otolitic.

terminatii nervoase libere. se face in functie de sensibilitatea zonelor si nu de suprafata acestora. deformata.viscerala – spasmul organelor interne. limba) B) Sensibilitatea termica . localizate in tegument si in organele interne 2.hipotalamusul – rol termoreglator(centrii termolizei si ai termogenezei) C) Sensibilitatea dureroasa . termic.durere – tegumentara – orice excitant(tactil.Segment de conducere .corpusculii Vater. * Tegumentul – reactii vegetative si invers. unda sonora) foarte puternic care produce leziuni celulare . tactila grosiera (presiune si vibratie) . *! Proiectia centrala ( lobul parietal. centralaterala(repr. buze.Receptorii .fascicole spinobulbare (Goll si Burdach) 3. cald 2.corpusculii Krause – pt frig(in derm) .corpusculii Golgi | |  presiune si vibratii ( in hipoderm) + terminatii nervoase libere | 2.fascicolul spino-talamic lateral.corpusculii Ruffini – pt cald(in hipoderm) *nr recept.calea spino-talamica(proiecteaza anterior) – pt sensib.Segment de conducere . aria somestezica I) se numeste homunculus senzitiv – proiectie rasturnata.Segmentul central .aria somestezica I – homunailus senzitiv .Receptorii .Segment central . pe cand cea viscerala iradiaza.fascicolul spino-talamic lateral .partea viscerala + hipotalamusul * Localizarea durerii tegumentare este precisa.Segment central . 1.pt durerea viscerala – caile spino – talamice si formatia reticulata 3. inflamarea 1. cel mai larg reprezentate sunt zonele: degete. Glande endocrine 13 . 3.Segment de conducere . distensia.stimulul – variatia temperaturii.Pocini .ariile somestezice I si II – localizate in lobul parietal..zona somestezica (ariile I si II) . frig > nr recep.corpusculii Ruffini .

H. a masei osoase si a masei viscerale  cresterea organismului. (luteotrop) 14 .stroma(rol structural  tesut conjuctiv + vase de sange + fibre nervoase ) A) Lobul anterior ( adenohipofiza ) . pancreozimina. timus. metacarpienelor. ) 2.structura: .copil: gigantism . . Hiperglicemia.intensifica sinteza proteinelor . .retine ionii de Na+. Alte structuri cu rol endocrin: formeaza sistemul paracrin (antru piloric  secreta glucogen. dintilor  moarte)  hipersecretia STH .. K+.stimuleaza oxidarea lipidelor. -hipoglicemia stimuleaza secretia de STH  hiposecretia STH . -reglarea secretiei este realizata de hipotalamusul mijlociu.adult: cosexia hipofizata (caderea unghiilor.adult: acromegalia(marirea carpienelor. a urechilor. prin 2 neurohormoni. .cresterea masei musculare. formata din:  sist. suprarenale. . in saua turceasca a osului sfenoid. secretina. paratiroide. tarsiene.parenchim(celule dispuse sub forma de cordoane) glandular ( tesut epitelial glandular) . colecistobilina. b) pirotropina ( TSH – tireotrop) c) gonadotropine  FSH – (foliculostimulant) . Mg+.copil: nanism hipofizat(piticism) (dezvoltare somatica redusa. Ca+. renina)  Hipofiza . dar armonioasa si dezvoltare psihica normala) .  efecte – stimuleaza patrunderea aminoacizilor in celule .det. mucoasa duodenala  gastrina.parului. .75% din masa glandei 1.stimuleaza cresterea si secretia glandelor corticosuprarenale. port hipotalamo-hipofizar (sistem vascular care incepe si se termina cu acelasi tip de vase: capilare – vena – capilare) (intre hipotalamusul mijlociu si hipofiza anterioara)  tractul nervos hipotalamus-hipofizar(form din axonii neuronilor hipotalamusului anterior ce conduc hormonii in lobul posterior hipofizar) . a nasului. hormonii glandulari tropi: a)corticotropina(ACTH – adenocorticotrop) . Glande endocrine temporare: placenta Glande endocrine mixte: pancreas.produc hormonii care sunt descarcati in mediul intern Glande endocrine tipice: tiroida. sub diencefal. epifiza.stimuleaza productia hormonala de estrogen . necesara sintezei proteice. genade. hormonul de crestere – STH – somatotrop. eliberand energia.glanda hipofiza este legata de hipotalamus prin tija pituitala. hipofiza. rinichieritropoetina(stimuleaza formarea globulelor rosii..localizare : la baza encefalului.diferentierea tubilor seminiferi si spermatogeneza  L. falange.cresterea si maturarea foliculilor ovarieni .

Ocitocina (oxitocina) .det..cea mai mare glanda endocrina . ADH ( anti-diuretic) 2.stroma (tesut conjuctiv. 2. . declansand nasterea. efect asupra pigmentarii pielii. B) Lobul intermediar . prolactina – secretia lactata. declanseaza eliminarea laptelui.) . dispersia granulelor de melanina in melanocita( celule. . in dreptul cartilajului tiroidian al laringelui  configuratie externa .  stimuleaza peristaltismul intestinal. prea mare de urina) .  in doze mari. dispuse in foliculi) .melanocitostimulator.hormoni: 1.2% din masa glandei.  hipersecretie: .  stimuleaza contractia musculaturii netede din uterul gravid.  Tiroida  localizare .parenchim glandular (celule glandulare.folicul – cavitate care contine un coloid (cu tiroglobulina) . declansand cresterea tensiunii arteriale.poliuria ( elim.  hiposecretie: diabet insipid.formata din 2 lobi laterali.  determina contractia musculaturii netede din peretii arteriolelor (vasoconstrictie).epiteliu folicular ( cu celule glandulare) 15 . H)  configuratie interna .secretia de progesteron . vase si nervi) .legat de hipotalamusul anterior prin tractul hipotalamohipofizar (axonii neuronilor din hipotalamusul ant.ovulatia . Epidermice cu melanina).secretia de testosteron 3.  determina scaderea volumului urinar si cresterea concetratiei urinei. unei cant. C) Lobul posterior (neurohipofiza) . se numeste vasopresina .In partea anterioara a gatului.MSH – h.  stimuleaza reabsobtia apei la nivelul tubilor uriniferi distali si colectori. uniti prin istm tiroidian ( in forma lit.  stimuleaza contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofere.diureza = cant de apa eliminata intr-o zi(24 h) 1.polidipsia.stimuleaza secretia corpului galben .depoziteaza si descarca in mediul intern 2 hormoni produsi de neuronii hipotalamusului anterior .

hiperfagie.determina boala Basedaw-Graves(gusa exoftalmica)  reglarea secretiei . asigurand mentinerea secretiei lactate.formarea tecii de mielina .H 16 . scadere in greutate . hipofiza) in functie de nivelul sangvin al hormonilor tiroidieni Hipotalamus sistem port→ Adenohipofiza____→Tiroida____→hormoni tiroidieni(tiroxina) T.• in activitate – epiteliu plat • in inactivitate – epiteliu inalt. creierului si testiculelor) .  hipersecretia tiroidiana .prin iodarea aminoacidului tirozina din structura tiroglobulinei se obtin hormonii tiroidieni (triiodotironina si tetraiodotirenina  tiroxima)  efectele hormonilor tiroidieni .  hiposecretia .S. cu exceptia uterului.diferentierea neuronilor .dezvoltarea gonadelor si mentinerea activitatii normale .tremuraturi ale mainilor .actioneaza.nevrozitate .H(+) T.in principal prin mecanism nevros (hipotalamus.caderea parului . .metabolism glucidic • stimuleaza catabolismul glucozei • stimuleaza glicogenoliza (degradarea glicogenului in glucoza)  hiperglicemie *! Hormonii tiroidieni cresc eliminarile apei sub forma de urina.  efecte asupra sistemului nervos . alaturi de prolactina.L.determina intensificarea catabolismului .iritabilitate si neliniste .asupra metabolismului energetic: • stimuleaza catabolismul (oxidari celulare) • stimuleaza consumul de oxigen • efect calorigen • cresc metabolismul bazal(in tesuturile metabolic active  pana la 50-60%. de colesterol scade .formarea sinapselor . tiroidian ( sau cretinism gusogen) – dez fizica si psihica redusa.asupra metabolismului proteic: • stimuleaza catabolismul proteinelor si excretia de azot .asupra metabolismului lipidic: • stimuleaza catabolismul lipidic • scad rezervele adipoase • cant.in copilarie – nanism.anemie .

acinii glandulari (gl.sucul pancreatic (se varsa in duoden) 2) componenta endocrina .se pot acumula corpi cetonici si se poate ajunge la coma diabetica si chiar moarte d)hipersecretia insulinei .insulele Langerhans .hormon hiperglicemian 17 .*! de la hormoni tiroidieni la hipotalamus este feed-back lung *! de la hormoni tiroidieni la adenohipofiza este feed-back scurt  Pancreasul endocrin  localizare .stimuleaza patrunderea glucozei in celulele a caror membrana plasmatica nu permite patrunderea libera a glucozei si consumul celular (tisular) al acesteia .hipoglicemie accentuata – coma hipoglicemica (moartea organismului)  Glucagonul .coada  structura (glanda mixta) 1) componenta exocrina .prin hiperglicemie.efecte inverse fata de insulina .retroperitonial  morfologie externa: . glucozurie.prin feed-back in functie de concentratia glucozei din sange c)hiporsecretia insulinei  diabet zaharat .celule A(20%)-secreta glucagonul . polifagie .stimuleaza glicogenogeneza (in ficat si muschi) .corp . poliurie.inhiba gluconeogeneza  metabolism lipidic .stimuleaza lipogeneza din glucoza  metabolism proteic .stimuleaza lipogeneza din glucoza .cap .stimuleaza anabolismul proteic prin cresterea aminoacizilor si sinteza proteica b)reglarea secretiei .celule B(70%)-secreta insulina .celule D(10%)-secreta somastatina  efecte  Insulina a) hipoglicemia  metabolism glucidic .tubulo-acinoasa. gl salivara abdominala) .

.stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi si glicogenoliza (in special hepatica dar si musculara) 18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful