SCOALA POSTLICEALA SANITARA ”FUNDENI„ SOS. FUNDENI NR.

254 SECTOR 2 TEL/FAX 0212413297 BUCURESTI

Absolvire 2011 Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. A Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot B Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2. A 1 2 3 4 5 Anorexie Bulimie Polifagie Deshidratare Casexie a b c d e B Foame exagerata, fara control Scaderea cantitatii de lichide din corp Absenta sentimentului de satietate Slabire extrema in faza terminala Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3. 1 2 3 4 5 A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce a b c d e B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30’ pana la adormire 4. A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata B a b c d e 36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C

1 2 3 4 5

a b c d e

1 2 3 4 5

Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare

3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte

Este manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea . b) 12 – 16 resp. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24./min. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie 15. In bradipnee. Respiratia dispneica este un act reflex constient. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp. apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23./min. c) 8 – 12 resp. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22.14. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata./min 20.

Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. frison sau senzatie de frig c. in etapa de stationare. stare generala buna 34. limba umeda b. 39° C 33. administreze un regim alimentar bogat in lipide . seara la culcare b. ficatul 35. ambele 32. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. inima b. Hipertermia poate fi insotita de: a. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29.25. Pentru a reduce febra . Combaterea insomniei se poate face prin: a. seara 30. consta in: a. interzicerea consumului de excitante. 40° C b. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. Hipertermia reprezinta: a. rinichiul c. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. ingerarea de lapte cald cu miere. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. Organul principal al termogenezei.asistenta medicala poate sa: a. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezechilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate 26. 38° C c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. In pneumonie. aplice comprese reci la extremitati b. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei. este: a.

zilnic b. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. 30 – 40/zi 41. consum de mucilagiu de orez c. Diareea poate fi determinata de: a. In holera numarul de scaune este de: a. Constipatia spastica este urmare a: a. consum de antibiotice b. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi 37.36. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. constipatie b. In dizenterie numarul de scaune este de: a. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. 10 – 20/zi b. hiposensibilitatii nervului vag b. 10 – 20/zi b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. hiposensibilitatea nervilor intestinali . diaree c. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. ambele 44. cefalee si astenie b. pacientul are scaun : a. 25 – 35/zi c. ileus 46. 25 – 35/zi c. In enterocolita numarul de scaune este de: a. In constipatie . Diareea se manifesta prin: a. peristaltismul intestinal 39. In timpul diareei creste: a. secretia tubulara c. la 3 – 4 zile 43. consum de zeama de morcovi 38. reabsorbtia tubulara b. consumul crescut de laxative c. 25 – 35/zi 40. 3 – 6/zi 42. pacientul poate prezenta : a. In constipatie. la 2 zile c. carenta de lichide 45. consumul crescut de lichide b. 80 – 100/zi c. apetit crescut c. 20 – 30/zi b.

poluarea 55. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor . stresul 56. constipatie atona 49. Cianoza reprezinta: a. Comunicarea deficitara la nivel motor. este: a. deficitul functiei auditive c. este data de: a. Retinerea frecventa a defecarii. conditii de viata si munca nefavorabile c. eruptii cutanate 57. este: a. afectarea aparatului locomotor b. hemiplegie b. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic. Paloarea pielii este cauzata de: a. constipatie habituala b. Paralizia celor patru membre se numeste: a. transpiratii excesive c. Afectiunile anusului pot genera: a. duce la: a. constipatie sigmoida c. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic. diaree b. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. tulburari de motilitate 51. Comunicarea deficitara la nivel senzorial. este data de: a. ce duce la o comunicare deficitara. cresterea functiei tactile 50. monoplegie 52. ce duce la o comunicare deficitara. ce duce la o comunicare deficitara. paraplegie c. pareza b. tetraplegie c. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. intoxicatia medicamentoasa b. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic. constipatie 48. cresterea sensibilitatii cutanate b. dezorientarea c. cresterea functiei vizuale b.47. anemii si deficit de irigarea pielii b. parapareza spastica 53. neglijarea fata de propria persoana 54. lipsa dintilor b. autoizolarea c. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. este: a. ileus c.

sange 67. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. toata fata c. cianoza pielii 59. bolile venerice b. Excoriatia este: a. Acneea juvenila survine in perioada: a. adulta c. In pneumonie. edemul generalizat 62. paloarea pielii c. rosiatic c.58. o boala renala 61. o boala respiratorie b. pubertara 68. puroi c. carenta de vitamine . plasma b. prescolara b. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. o leziune a unghiei 64. carenta de igiena tegumentara c. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. pielea toracelui 60. violaceu 66. indepartarea celulelor cornoase din derm c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. bolile sangelui c. Eruptia cutanata este prezenta in: a. aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. Descuamatia reprezinta: a. o leziune a pielii c. o leziune a corneei b. edemul fetei b. Anasarca este: a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. roseata pielii b. bolile infectioase acute 65. clar/ galbui b. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. edemul localizat c. o boala infectioasa c. tulburari de coagulare a sangelui b. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a.

o eliminare de sange din plamani b. palme c. venoasa patologica b. venoasa fiziologica c. mucoasei duodenului c. o eliminare de sange prin urina c. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. Hemoptizia este: a. concomitent cu administrarea antibioticelor b. mucoasei stomacului b. Varicele reprezinta o dilatare: a. Escara apare in urma: a. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. Epistaxisul este: a. Furunculoza este produsa de: a. administrarea medicamentelor . o eliminare de sange prin varsatura 71. fata b. o eliminare de sange din rect 72. o eliminare de sange din stomac c.69. o hemoragie nazala c. tegumentelor membrelor inferioare 76. interdigital 74. deficitului de nutritie locala c. o hemoragie anala 70. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. deficitului hidric Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a. dupa administrarea antibioticelor c. inainte de administrarea antibioticelor 2. deficitului alimentar b. o hemoragie bucala b. o eliminare de sange pe nas b. stafilococ auriu c. gonococ 73. Hematemeza este: a. Intertrigo este localizat la: a. streptococ ß hemolitic b. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. capilara 75.

9. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. Este sonda de compresiune esofagiana : a. Spalatura oculara este indicata in: a. Faucher. Spalatura oculara reprezinta: a. c. . oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. Este sonda vezicala : a. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c. prelevare de urina 5. Faucher 4.. 11. Sonda Einhorn c. 12. extragerea continutului duodenal c.. Kocher b. b. greata. Sonda Blakemore c.. Nelaton. b. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. pregatirea pentru cistoscopie.3. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. tratamentul otitelor cronice. c. introducerea unui curent de lichid in vagin. indepartarea corpilor straini. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. Sonda Blakemore 7. 10. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a. Sondele gastroduodenale sunt utilizate pentru: a. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. b. Sunt sonde uretrale : a. evacuarea continutului stomacal toxic. 13. Sonda Einhorn 8. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. pentru extragerea continutului duodenal 6. Sonda Nelatan b.. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c.patrunderea sondei in laringe. Einhorn. Spalatura gastrica reprezinta: a.bronhopneumonii de aspiratie b. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. spalarea conductului auditiv extern. evacuarea continutului gastric c. c.senzatie de varsaturi. in procesele inflamatoare ale conjunctivei . Thieman. Sonda Faucher b. Scopul explorator al sondajului vezical este: a.

5 ml citrat de Na 3.8% cu 4. venele plicii cotului .5 ml sange. 18. c. a. c. explorator pentru examinari macroscopice . c. administrarea de medicamente. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. eliminarea a 300-500ml in hipertensiunea arteriala. c. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.5 ml oxalat de K cu 4.8%. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. 0. b. jugulara.bacteriologice . venele de pe fata dorsala a mainii. 21.4 ml citrat de Na 3. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20.4 ml citrat de Na 3. 5 ml sange simplu. . interventii chirurgicale asupra rectului. b.8% 23. b. antebratului . 2 ml sange cu 0.6 ml sange cu 0.5 ml oxalat de K.4 ml citrat de Na 3.humerala. 17. 16. 1. arterele femurala. Hemocultura reprezinta. viteza de sedimentare a hematiilor . Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza : a. radiala.v. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.venele jugulare si epicraniene.8% c. c. c.6 ml sange cu 0. 5ml sange simplu. 15. b. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. Tubul de gaze se introduce pentru : a. b.5 ml sange cu 0. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. b. Scopul terapeutic al clismei este: a. c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.5 ml sange. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. 2ml sange pe cristale de EDTA. alimentarea sau hidratarea pacientului. parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. 0. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. 22. b. Scopul recoltarii sputei este: a. 19. Pentru determinarea fibrinogenului se recolteaza: a. b.4 ml citrat de Na 3. evacuarea continutului intestinului gros. c. 1. Pentru determinarea timpului de protrombina se preleveaza : a. explorarea pentru examinari ginecologice.14. citologice .6 ml sange cu 0. poplitee. b. 4.8% c. arterele cubitala. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. 1.

totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. Asepsia este o metoda profilactica. b. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. Materialul moale (campuri. 28. cancer gastric. 3. staza gastrica. intoxicatii cu substante caustice. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. astenici . hemoragii digestive superioare c. c. infectii ale mediastinului. lichid de ascita c. comatosi. 9. b. c. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.) se sterilizeaza la autoclav. . 26. b. 5. 6. b. In laboratoarele de bacteriologie. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a. mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. halate. continut gastric eliminat spontan. comprese. etc. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. etc. Paracenteza se efectueaza : a. 2. linia Monroe – Richter. 8. 7.cu deficit motor la membrele superioare Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii. colectii inchistate de lichid b. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. 10. c. in fosa iliaca dreapta. sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. Paracenteza se efectueaza pentru a evacua: a. hemoragii digestive. 11. Dupa spalare. cu deficit motor la membrele inferioare c. de pe obiecte.cu exceptia: a. 12. 25. adinamici. 4. din plagi. cu tulburari de deglutitie. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. lichid pleural 27. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 29. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. de pe mucoase. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele. paralizii prin lezarea nervului sciatic. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. inconstienti .24. in fosa iliaca stanga . Exsudatul faringian este: a.

Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. A 1. anse de prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla A 1. 3. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale. Asociati termenii din cele 2 coloane B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese. Sterilizare la autoclav (la cald) 4. a bailor. 1. Sterilizarea prin flambare 2. halate. inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. II. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura. plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. Marcati cu X raspunsul corect 1. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice . din incaperi 2. Sterilizare la pupinel 3. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte. Alcoolul 70˚ 2 Tinctura de iod 3 Apa oxigenata 4 Rivanolul 5 Cloramina solutie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III. Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. 15. campuri.14.

5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav. ameliora sau vindeca bolile. 6. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9.animala utilizate cu scopul de a preveni. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7.4. .Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. 3.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C c) 100 ˚C 5. 5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. 4.vegetala. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale. este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala. in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10. cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1. 2.

Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece.calciparine.Pe cale orala.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism 3.este obligatorie.clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata. B.injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora. 1. 2. Asociati termenii din cele 2 coloane 1.Inhalatii.clisme medicamentoase.tincture.Doza letala.Embolie gazoasa.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.Fraxiparine. 12.Pe cale rectala. C. 2.infuzii.uleiuri.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.decocturi. 15. Doza maxima A. C.Supozitoare.Atingerea nervului sciatic.Medicamente solide si lichide(ceaiuri .inainte de utilizare.Alifii. 11. 13.oxigen.comprese medicinale. . 1. D. 3.Necroza tesuturilor.Doza toxica. A. 2. A.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare. 10.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B.7.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. C.droguri.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.Doza care conduce la decesul pacientului.Pe cale respiratorie.Pe cale percutanata 4. 3.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic. 3.mixturi.solutii tablete.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. 9.capsule). siropuri.emplastre medicinale.pudra. 1.Doza terapeutica.Durere vie. 2. D.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. 14. 4. 8. B. 16.Dozele de insulina se masoara in unitati.

Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. 4. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3. 1. A.4. 3.Absorbtia se face lent pe calea: a) orala b) intravenoasa c) intramusculara 4.Flebita sau necroze Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. D.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase.nesterile C.Frison si stare febrila.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa. 4.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.Hematom D.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie c) embolie gazoasa . B. 2.Embolie gazoasa insotita de sincopa.Dispnee si dureri precordiale.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5.

Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11. pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local 8.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda .Sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.7.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze .Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) hidro-zaharat-lactata b) completa c) cu sucuri carbogazoase 16.Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.

Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. 16. . bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice.5-39 grade C. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 4. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 8. 17. 5. Doza de medicament care nu produce efect toxic se numeste: a. 3.18. 2. maxima b. 14. terapeutica c. 6. 18. jena laringiana. 9. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. gust sarat usor metalic. toxica Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. tuse. 15. 13. 12.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul c) nu este necesara nici o verificare 19. 19. In starea de rau astmatic . In astmul bronsic . Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 7. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 20. 10. 11. 1.

nitroglicerina II. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. ulcer gstro-duodenal 4. caverna E. caverna B. miofilin D. bronsita cronica 4. hepatizatie rosie D. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . 1. 1. aer in cavitatea pleurala A. pneumonia pneumococica 3. mucolitice B. tuberculoza primara 2. penicilina G E. tuberculoza pulmonara 5. primo-infectia tuberculoasa III. dispnee paroxistica expiratorie C. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. pneumonia pneumococica 3. astmul bronsic Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. sancru de inoculare E. rifampicina C. dispnee paroxistica . pneumonia pneumococica 3. febra in platou – 40 C D. angina pectorala A. ftizia 5. ftizia 5. astmul bronsic 2. virajul la tuberculina C. 1. A. astmul bronsic 2. bicarbonat de sodiu B. pneumotorax 4.Asociati termenii din cele 2 coloane : I.

8. . In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural. 11. spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic.4. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. aspiratie bronsica. c) respiratie deficitara permanenta. spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. 7. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei . Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. inflamatiei . Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie 5.

Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min. tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25. 23. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie 16. antispastice .sidefie cu aspect perlat. simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul.15. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice . 19. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut.insuficienta respiratorie 22. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta .emfizemul pulmonar b) emfizemul pulmonar . evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale” corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare c) bronsitei cronice 20. 18. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice .3 ore b) 30 min c) 2 ore 17.v. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate. tratamentul infectiilor rino-faringiene.fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb. Conduita de urgenta in astmul bronsic consta in: a) administrarea de bronhodilatatoare .

aerata 32. cu exceptia : a) sancrul de inoculare . febra 37. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica. junghi toracic 28. adenopatiile traheo .perlata c) spumoasa . Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. greata b) expectoratie mucopurulenta . Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie . Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. febra in platou c) frison unic . aderenta b) sidefie .5 – 38 grade.bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. febra 39-40. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie . Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele.26. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33.regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. vascoasa. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural 27.

37. cu exceptia: a. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40.scaderii aportului de oxigen.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.hemoragia nazala c.hemoragia otorinolaringiana b.contaminarii cu pneumococ c.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a. cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective . este datorata: a.afectiuni cardiovasculare b.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.Dispneea. in bolile pulmonare.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.afectiuni pleuropulmonare c.dispnee expiratorie c.Hemoptizia reprezinta: a. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice 38. tahicardie b.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.Definitia astmului bronsic include.ambele 47. cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor .caldura retrosternala si jena respiratorie c.varsatura 46. bradipnee 44. tahipnee c.comprimarii organelor abdominale 45. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele.senzatie de voma b.

frison unic 30 – 40 minute 50.pleurezia sero-fibrinoasa 49. expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57. a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele.lipotimie.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corecta. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele. imunoterapia .IDR la tuberculina b.volumele si capacitatile pulmonare 51.febra 39 – 40 grade C b.pneumotorax c.hematemeza 52. colaps b. tratament farmacalogic. folosind substanta de control c.48.Bronhoscop c.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. cu exceptia: a.emfizemul pulmonar c. educarea pacientului.IDR Cassoni c.arborele traheo-bronsic. mucolitice.Spirografia exploreaza: a. cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56.bronsita cronica b.Complicatiile pneumoniei sunt: a.Sanda Metras b.volumele pulmonare dupa efort b.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.Aparat Roentgen 54. In perioadele febrile se recomanda.IDR Dick 53. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea.

rezolutie c) leziuni infiltrative. 11. electrocardiografia. 14. 2.59. In peste 95% din cazuri. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.K. cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 13. 6. cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62. . In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 7. In hemoptiziile mijlocii. hepatizatie rosie. 3. apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 8. adenopatii traheobronsice. In angina pectorala. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele.. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale. 5. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare. 15. L. sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara. 9. G. M. In infarctul miocardic. calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee.B. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing 60.D.. 10. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei.A. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. maxilarului. Radiologia. reprezinta examinari paraclinice invazive..D. cazeoase.. principalul factor cauzal al I.) 12.M.H. mai rar precordial sau epigastric. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C. indiferent de stadiul si severitatea bolii.P. leziuni condensate b) congestie.T. 4. fibrioase 61. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.O. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.B. fundul de ochi si probele functionale renale.hepatizatie cenusie. iar in jos pana la nivelul ombilicului. H. este obstructia coronariana.

Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. Nefrix 3.A d. In peste 95% din cazuri. Heparina c. principalul factor cauzal al I.M.A. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2.A. lipsit de manifestarile prodromale B a. Propranolol 5. actiune pe receptorii betaadrenergici b. actiune asupra volumului sanguin e. actiune vasodilatatoare d.M. factor influentabil pentru aparitia I. A 1. Obstructia coronariana 5. la pacientul cu I. c.II. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M. A 1.A. inhibitor al enzimei de conversie c. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. A 1.A. este: a) obstructia coronariana b) fumatul c) sedentarismul . antianginos 4. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit. manifestare clinica importanta la debutul I. B a. Sindrom coronarian intermediar 4.C. Infarctul silentios 3.M. In HTA cu valori mari. Aspirina e.A. Durerea B a. Diazepam d. Captopril 3. Morfina b.N. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. principalul factor cauzal al I. Nitroglicerina Marcati cu X raspunsul corect 1. Clonidina 4. b. anticoagulant 5. opiaceu 3.M. Nifedipina 2. sedativ 2.M. actiune asupra S. es. 4. medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. antiagregant plachetar 2.

In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. complicatiile mai frecvente sunt. hiperglucidica b) hipocalorica.5.M. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. In I. hipolipemianta c) hipercalorica. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele.A. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator 6. cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual . In hipertensiunea arteriala benigna. cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica. cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10.

Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19. in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara. Cei mai importanti factori de risc pentru I. la trezire b) apare spre seara. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism. feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice. infectii ale tractului respirator 17. infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18.16. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. tumorale sau inflamatorii ale creierului 23. accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. sunt: a) stresul. HTA.A. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. violenta ca „o lovitura de pumnal” . cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei . In HTA. In angina pectorala durerea este: a) brusca. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele. cefaleea: a) apare de obicei dimineata. fumatul c) hipotensiunea arteriala. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani. unilateral 21.M. cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26.

regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat 28. fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort. In hipertensiunea arteriala. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 80/min b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor sub 14 /min 34. radiologic b) EKG. ex. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv. In IMA.5 g sare/zi b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele. sputei 31. b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min.27. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal. insotita de insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0. durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace . cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. ex.

In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: a) indicele de protrombina b) creatinina c) colesterolul 42. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. vasodilatatoarelor. blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut . Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45.38. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. avand drept urmare necroza portiunii respective a miocardului 39. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44.

7.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.In ulcerul gastro-duodenal.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.49.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. urmata de peritonita . 13. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. factorii de risc sunt: a) ereditatea. obezitatea b) ateroscleroza coronoriana.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 11. starile de incordare nervoasa. 4. lucios “ ca pacura”. 12. 10.stresul.In ulcerul gastro-duodenal . In HTA. 5. 9. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2. pofta de mancare scade pana la anorexie. 14. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma c) probe de coagulare 50.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului .Melena reprezinta scaunul cu sange digerat .Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 8. continutul crescut de sodiu din alimentatie.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline . de culoare neagra . Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3.obezitatea c) umiditatea si poluarea atmosferica Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1.

. evacuator sau terapeutic b. hemoptizie b) hematemeza. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea 5. curativ.4. drenaj sau hemostatic 13. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. radiografia abdominala pe gol.Paracenteza este: a.stenoza b) stenoza.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza. diagnostic. perforatie.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. cancer gastric c) dureri mari si repetate. varsaturi 9.cancer gastric c) dureri mari si repetate.perforatie . 7. ecografia c. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11. tomografia b. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. de drenaj sau hemostatic c. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12. varsaturi 6. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara. hematurie b) stenoza. diagnostic. melena c) hematemeza. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatia mucoasei duodenale. hemoragii masive.hemoragii masive . hematurie 10.

Urografia 3. 12.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. nedureros.In stadiul anuric al IRA.prezenta sangelui in urina c.prezenta puroiului in urina e. se mai numeste “rinichi artificial” d.Calculii renali pot fi de acid uric.“pe gol”. 1.Retentia de urina este emisia involuntara de urina.emisia involuntara de urina . 3. moale. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c. 5.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. 7. caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 11. de oxalati sau de fosfat de calciu.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat. permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.Hemodializa a.In colica renala durerea este atroce. 2. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 1.Radiografia abdominala pe gol 2.Edemul renal este alb. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e. 4. asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.cresterea frecventei mictiunilor d.Cistoscopia 4.Modulul 26 : Nefrologie.Hematuria totala este de origine uretrala.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina. 6. 4. Asociati termenii din cele 2 coloane. 8. 1. 14.Radiografia simpla . prezinta mictiuni rare si dureroase. urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 15. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b. 2. 3. 5.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore b. cu intensificari paroxistice. Polakiurie Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria a. permanenta.IRA este o suferinta renala grava. 13.Polakiuria este o tulburare a diurezei.Nefrograma izotopica 5. 9.

dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. hipostenurie. direct din mijlocul jetului urinar. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. oligurie. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. pana la anurie b. dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. 1. prin clisme alimentare 5.insuficienta cardiaca 7. izostenurie 4. cu exceptia: a. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. Pentru examene bacteriologice. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. supraincarcare sodica si hidrica b. in perioada de mentinere a edemelor . 2 3 4 5 Disurie Retentie de urina Anurie Nicturie Oligurie a) b) c) d) e) scaderea cantitatii de urina in 24 ore suprimarea secretiei urinare dificultatea sau durerea la mictiune imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. cu exceptia: a. Infectia urinara este favorizata de: a. numai pe cale parenterala c. adenomul de prostata 2. traumatisme b. va fi alimentat: a. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. HTA. prin sonda duodenala sau intestinala b. in perioada de formare a edemelor b. prin urinarea directa intr-o eprubeta b. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente. hipokaliemie si hipercalcemie c. HTA c. recoltarea urinei se face: a.3.

Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut. In faza compensata a IRA. dureros. dieta trebuie sa fie: a. volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. hiperglucidica b. suprimarea brusca a functiilor renale b. Oliguria apare in urmatoarele cazuri. leziuni degenerative renale c. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele. cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi . tare c) alb. hipoproteica. normolipidica. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. In cazul fazei de vindecare a IRA. emisia involuntara de urina c. moale b) alb. suprimarea secretiei urinare b. tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica 9.8. nedureros. moale 16. hiperglucidica 11. hiperglucidica c. hiperproteica. Edemul renal este: a) rosu. Retentia de urina reprezinta: a. in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. nedureros. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. moderat hipoproteica. normolipidica. hipolipidica.

tenesme vezicale c) anemie 20. In oligurie. Edemul renal are urmatoarele caracteristici. fata. moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. galben-bruni b) albiciosi.17. dur. cu exceptia: a) este alb. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala 18. In colica renala. asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. moale b) este violaceu. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie. maleole 25. In poliurie. Calculii uratici sunt: a) duri. excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. nedureros. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu . dureros c) debuteaza la pleoape.

halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele. din IRA. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze. cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37. In litiaza renala. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. fara exces de lapte. In insuficienta renala acuta. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat. cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii. legume si fructe 29. In cursul fazei de vindecare a IRA.27. volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. In stadiul de reluare a diurezei. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante 28. conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentative 31. cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata . In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32.

sete.5 – 1 mm b) 1 . lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii. somnolenta. sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. edeme declive 46. stare confuzionala 48. astenie c) facies teros. musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta.38. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie. cu exceptia: a) aport alimentar de fructe. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit. In stadiul preanuric al IRA. cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. disurie b) agitatie psiho-motorie. legume.5 mm c) peste 2 mm 39. recuperarea functionala. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele. Avantajele dializei sunt urmatoarele. anorexie b) oboseala. anatomica necesita: a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni c) 1-2 luni 40. transpiratie c) tenesme vezicale. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele. Calculii renali au un diametru de: a) 0.1. In stadiul compensat al IRA. senzatie de greutate in anus . In cazul formelor medii de IRA.

49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic

60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.

Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara 2).Litiaza biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice. B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena). C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.

3).Colecistita acuta

4).Angiocolitele

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric

subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17.bolnavului i se administreaza: a) antialgice.7.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate. In colica biliara.Dupa interventia chirurgicala. dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.cu capul intors intr-o parte c) decubit dorsal. in umarul drept.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral.cu perna b) decubit lateral.O complicatie de temut a rahianesteziei este: a) cefaleea persistenta b) tusea cu expectoratie sangvinolenta c) greata si varsatura 9. tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13. cu capul intors lateral 12.antiemetice b) antitermice c) antibiotice .antispastice.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata.

11. prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. 9. 14. 2. incepand cu pozitia de decubit ventral. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. traumatologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. Afectiunile articulare. 7. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. 12. bastonului. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat. cadrului. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. 8. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale.Modulul 32 : Ortopedie. Actiunile asistentei medicale. 3. in cazul unui pacient imobilizat. Mobilizarea pacientului se face progresiv. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. 6. asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. 13. se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. enunturile de mai jos: 1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare . Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. 15. Una din problemele bolnavului imobilizat. In timpul mobilizarii. poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 5. 10. 4.

Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9. La bolnavul imobilizat. EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. In cazul bolnavilor imobilizati. 7. stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat . Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5.2. se face: a) la cada b) la pat c) la dus 4. salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc al membrelor 11. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. In cazul unui pacient imobilizat. La bolnavul imobilizat.V. Toaleta bolnavului imobilizat la pat. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant b) patul c) cadrul 6.

Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. 5. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. II. 9. 6. 7. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti. produce febra inalta. 1 A 1 2 3 4 5 Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada .Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV. Pacientul seropozitiv. Hipertermia se combate prin impachetari reci. 12. necesita ajutor in practicarea religiei. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. 8. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. Prevenirea escarelor se face prin igiena. educatie 15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat. imobilizat la pat. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare. 4.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. 15. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. 14. tact. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi. depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. schimbate la 5’. 11. schimbarea pozitiei si a lenjeriei. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.13. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 3. enunturile de mai jos: 1. 10. 13. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 2.

Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange. secretie vaginala c) sange. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. A Pneumocystis carinii Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae B Cotrimoxazol + Sulfadiazina Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon a b c d e B Nistatin Chimioterapice si interferon Eritromicina Ciprofloxacina Tratament antivirotic 1 2 3 4 5 a b c d e Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice . Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. sperma. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4.2. LCR 5. secretie salivara. sperma. secretie otica b) sange. 1 2 3 4 5 A Tratamentul antifungic Tratamentul sarcomului Kaposi Tratamentul limfomului malign Tratamentul infectiei stafilococice Tratamentul infectiei cu salmonela 3.

este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Gravidelor seropozitive. in cazul unui pacient cu SIDA. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10.B. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala. 2. Primul obiectiv al asistentei medicale.C.D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12.7. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A.evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. .

7.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire.Hepatita virala A se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.etc) constituie o eventualitate posibila.stomacul si duodenul. 9. 4. solutii care contin: a) arginina.3 ml/kg corp.ci si tuturor sugarilor.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari. 15. 8.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C.pancreasul sunt implicate in procesul infectios. 12.plosnite.1-0. 6. Aspatofort. 14.comunala si alimentara.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. Metaspar.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13. 5.Essentiale. Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4. sorbitol b) insulina c) aminoacizi .Pentru scaderea amoniemiei.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala.cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.Pe langa sindromul icteric.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta. 10. lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor.supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Caile biliare.3. intravenoasa.in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm. 16.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 11. se administreaza in perfuzie lenta.

poliurie b) polipnee. polidipsie.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.de nutritie si nursing specific Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului. polidipsie. apnee 3.Starea confuzionala.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7. delirul si halucinatiile.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ .6 luni c) 2-23 saptamani Modulul 37 : Boli metabolice.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9. tahicardie. pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice 6. agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Un semn clinic negativ.La pacientul cu diabet zaharat apar: a) polifagie. polifagie c) puls saltaret.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor .5.Dupa diminuarea icterului.cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2. dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala. in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.

Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip І b) hipoglicemii c) diabetul de tip П 7.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic. 6. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: a) diabetul zaharat tip І b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip П 6. 7. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. normoprotidic c) hiperprotidic. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. Torsiunea fibromului pediculat.i. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 3. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. 4. uter. hipoglucidic 5. 10.4. 11. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. rect. 12. cresterea fibroamelor uterine inceteaza. .Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10. tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 5. genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. O u. 8.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. Dupa menopauza. 9.La varstnicii care au complicatii renale. Local. hipolipidic b) hidrozaharat. fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare. 2. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.

sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia Marcati cu „x” raspunsul corect : B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local B a b c d e Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3. sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. K in perfuzie. 14. In hemoragiile mari. 15.13. In tumorile uterine. La femeile tinere. durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica . Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. In fibroamele uterine. A Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos B Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine 1 2 3 4 5 a b c d e 2. cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin 1 2 3 4 5 1. date de fibroame.

La externare. fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie . pentru depistarea permeabilitatii 13. pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie. in ginecologie.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie. unul din obiectivele de mai jos vizeaza: a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie. Printre interventiile mutilante. in afectiunile ginecologice. se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c) igiena locala si controlul medical 7. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta. este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. Pentru scaderea fricii de operatie. interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. Dupa histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4.3. Interventiile chirurgicale conservatoare. Dupa histerectomie. Paloarea exagerata a pacientei. postoperator.

10. 12. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee. tuse seaca apoi productive. hipotensiune. 5. cianoza. 3. accidente cu implicarea craniului. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece. rahitismul florid. infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare. 2.M.A este cea mai recomandata varstei. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic.V. praful sau labilitatea emotional a unor copii. La externarea pacientei. Klebsiella pneumonia.D. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. 9. 11. oligurie. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. . Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. predispozitie familial. 8. 4. asistenta va reflecta asupra: a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic Modulul 47 : Puericultura. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 13. Haemophilus influenza. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.14. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ. sau Fenobarbital I. 7. fumul.pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 6. Alimentatia sugarului cu B.

administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare). polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. corticosteroizi. il linisteste. ofera tavita renala pentru captarea sputei. de obicei in cursul noptii. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie. poli vitamine c) Miofilin. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc. il supravegheaza pana la incetarea crizei c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand. indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. anorexie. siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante. tuse.14. dispnee harcata cu polipnee. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. febra moderata. febra si frison. inregistreaza frecventa respiratorie. a) Crize paroxistice cu debut brusc. bronhodilatatoare. wheezing. 15. tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare. simpaticomimetice 3. uneori pirodermite. dispnee cu polipnee 6. stare de oboseala 2. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata. aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand. dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha. tuse obositoare b) Debut brusc. geamat expirator. stare de agitatie c) Debut insidious. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic. administreaza sirupuri expectorante si oxygen. stare alterata. tiraj intersi subcostal. linisteste copilul. desensibilizare specifica antipiretice. slabira. administreaza sirop expectorant. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min . dispnee expiratorie. seara atat in cursul zilei cat si al noptii. febra moderata.

tensiune arteriala normala. pericardite c) Anemii se vere 9. miocardite. pleurezii. supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale.C. pneumotorax 10. ecografie. ceanoza b) Dispnee. aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave. tahicardie.7.C.L.C . scaderea tensiunii arteriale c) Edeme dimineata la sculare.C. desodat. raluri ronflante 14. durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe.V. edeme declive. masurarea presiunii venoase.G c) Rezonanta magnetica nucleara. tahicardie. greata. ceanoza. dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. tuse seaca. tuse cardiaca. cianoza 12. greturi. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital.G. varsaturi b) Jugulare turgescente. masurarea tensiunii arteriale E. tahicardie. raluli fine ascendente b) Dispnee. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric. mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. diureza crescuta. oscilometrie. tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee. H. bradicardie 15. Insuficienta cardiaca dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arteriala. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite. edeme. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva. normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie). Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie. oligurie. endocardite. ecografie cardiaca P. varsaturi. obositoare cu sputa rozata. hepatomegalie dureroasa. P. apare la efort. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13.V. scintigrafie. tuse spastic.G b) Radiografie toracica E.

salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. stafilococ. antibiotice de protective 18.16. pliu cutanat persistent. pneumococ b) Escherichia. sete accentuata. oligurie c) Tegumente cu eritem fesier. apetit diminuat .colici abdominale c) Apetit diminuat . Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos. antitusive. pliu cutanat elastic. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca. pliu cutanat de 4 centimetri. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ. fontanela cutanata de ½ cm. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. deprimarea fontanelei anterioare la sugar. In gastroenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie si tratament cu antibiotice si chimioterapice b) Dietoterapie si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma . Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine. tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. colii. Recoltarea coproculturii se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Din scaunul captat intr-un recipient curat si uscat 23. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor. varsaturi . oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. oligurie b) Tegumente si mucoase roz.colici abdominale. stare generala alterata b) Scaune semiconsistente. desodatin cantitati mici si repetate 20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate semilichide sau lichide. stare generala buna 21. shigella.

hipotensiune 28. ceaiuri indulcite . hipoglucidic. norfin. antihipertensive. hipertensiune arteriala b) Edeme declive care apar in cursul zilei. oligorie. dispnee.25. acidul uric c) VSH. urocultura sterila.proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. hematurie macroscopica. Analizele de sange modificate la pacientul cu glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) VSH. oligurie. dureri lombare c) Edeme declive. hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. angine repetate mai ales cele pultacee 27. frig. natremia 30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta. in sediment hmatii in masa. calcemia. apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila. vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice. dureri lombare. greturi. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: a) Varsta sub 3 ani. diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice. hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric. proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina. ureea. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare. oligurie. infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani. magneziemia. sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata. frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani. glicemia. ASLO. frig. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde : a) Antibiotic. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. uneori cefalee. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric. titrul de anticorpi. natremia b) VSH.

P. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35.E. hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.V cu S. lent 0.v. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40.C 37. traumatisme cranio-cerebrale. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.33. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine.N. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite. encefalite.m. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta 34. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp .

urda c) Sunca. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono. manifestari digestive dureri abdomninale.S.T. lapte. banana c) Mamaliga. slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofta de mancare exagerata. cas 45. piersici. bomboane. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. pepene galben.l. fasole.S. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H. curmale. caise. cefalee. bere. paloare marcata. cartofi. loboda 46. In diabetul zaharat sunt permise la discretie : a) Paine.A. orez. rahat.H.sau in zaharuri: a) Ciocolata. oboseala. arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. manifestari digestive. struguri. siropuri b) Fragi.H c) Glicozurie V. must. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47.41. ardei gras. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt: a) Stare de oboseala. conopida.G 43. vasa. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. peste. tensiune arteriala scazuta b) Oboseala. eliminari urinare abundente. gris. sete exagerata. pierdere in greutate 42. tensiune normal. diureza normal . capsuni. H. sete pe perioada sezonului cald. morcovi b) Stafide. tensiune normala c) Stare de oboseala. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei. halena acetonica.

Probele de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl. somnolent. oboseala. foame intense. iar gustarile cate 15% . V. pH sanguin scazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara. hipercolesterolemie. restul gustari c) cate 20% mic dejun si cina.S. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. P.A) H. paloare.L. T. T. tranzitul intestinal. glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee. tranzitul intestinal.G.H. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic dejun. P. tahicardie.50. glicozuria. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R. T. glicemia. P. stare de neliniste. somnolenta. pierderi de apa prin transpiratie 52. corpi cetonici in sange si urina. apetit diminuat 54. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee. glicemie-glicozurie crescute.si cate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic dejun. transpiratii. ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl. cetoza b) Functiile vitale (R. apetit normal b) Cefalee. cate 30% pranz si cina . glicemie-glicozurie ridicate. pranz si cina. febra. tremuraturi. 30% la pranz. comportament c) Functiile vitale (R. pierderea starii de constienta. ionograma modificata. glucozurie masiva. diureza. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. glucoza in urina in limite normale.A) culoratia tegumentelor. pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51.A) coloratia tegumentelor. tremuratur.

Crisan. Tratat de Nursing. Nanu. Bucuresti.Marcean. C. Chiru. 10.Bucuresti.BIBLIOGRAFIE SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST ABSOLVIRE AUGUST 2011 1. Boli infectioase si epidemiologie. G. Simion. Bucuresti. 1996 6. Editura Medicala. Indreptar pentru asistentele medicale. Tehnica ingrijirii bolnavului.C. 2001 4. Editura All..F. Ingrijirea omului sanatos si bolnav. C..C. Societatea Stiinta si Tehnica. Manual de medicina interna pentru cadre medii.. Bucuresti. Editura Cison. Mozes. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor.Puericultura si pediatrie. Chiru. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos. S. Bucuresti.Morariu. 2003 5. Bucuresti. Colectia Fundeni.Editura Medicala. Ginecologie.L. Marcean. V. Titirca. C.Manual-Sinteza pentru asistentele medicale. M. . Mihailescu. Bucuresti.1999 7. C. D. Bocarnea. L. Titirca. Chiru.. Iancu. Bucuresti. Marcean.Sinteze. E. F.Editura RCR Print. 2010.. Editura InfoTeam. Editura Viata Medicala Romaneasca.. Urgente medico-chirurgicale.1994 11. 2000 2.L.Editura RCR Print. Chirurgie pentru cadre medii. Editura Medicala.2004 9.. S. Urgente medicale. N. 8. Borundel. 1999 3. Bucuresti. Daschievici.2000 . Mihailescu. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful