Stadiile de dezvoltare STADIILE DEZVOLT RII COGNITIVE ± JEAN PIAGET 1.

Stadiul inteligen ei senzorio-motorii (0-2 ani) De la ac iuni reflexe la activit i orientate de scop Permanen a obiectului (copilul începe s caute obiectul dup ce a disp rut din raza lui vizual ) Diferen ierea schemelor de ac iune integrate într-un ansamblu organizat Acomodarea (adaptarea la noile informa ii) este mai accentuat decât asimilarea (înv area noilor informa ii) 2. Stadiul preopera ional (2-7 ani) Abilitatea de a gândi în simboluri Ireversibilitatea perceptiv Abilitatea de a opera logic într-o singur direc ie (ex: A+B=C, dar nu i B+A=C) Comunicare verbal Este posibil schematizarea obiectelor în desen Egocentrism ± dificult i în a sesiza punctul de vedere al celuilalt 3. Stadiul opera iilor concrete (7-11 ani) Capacitatea de a rezolva logic problemele prin manipularea concret a obiectelor (ex: num r toarea) Surprinderea invarian ei În elegerea legii conserv rii Capacitatea de a clasifica i seria În elegerea reversibilit ii 4. Stadiul opera iilor formale (11 ani-adult) Capacitatea de a rezolva probleme abstracte Ra ionamentul ipotetico-deductiv Operare asupra posibilului Preocup ri privind probleme sociale i de identitate

STADIILE DEZVOLT RII PSIHOSOCIALE ± ERIK ERIKSON 1. Încredere versus neîncredere (0-18 luni) Eveniment: hr nirea Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în persoana care îl îngrije te în func ie de felul în care este îngrijit(hr nit) ± existen a sau nu a unui program bine stabilit, constan în îngrijire. 2. Autonomie versus nesiguran (1,6-3 ani) Eveninent: controlul propriului corp Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoileii (ru inii) în func ie de nivelul abilit ilor de autoservire, de reu ita autocontrolului sfincterian i a mi c rilor 3. Ini iativ versus vinov ie (3-6 ani) Eveniment: independen a Dezvoltarea spiritului de ini iativ sau a sentimentului de vinov ie în func ie de cum reu e te s - i organizeze spa iul personal 4. Competen versus inferioritate (6-12 ani) Eveniment: coala Dezvoltarea sentimentului competen ei sau al incompeten ei în func ie de nivelul succesului în activitate 5. Identitate versus confuzie de roluri (adolescen ) Eveniment: rela iile cu cei de-o seam Conturarea identit ii prin exersarea de roluri specifice ocupa iilor, genului, politice sau crearea unei situa ii de confuzie de roluri 6. Intimitate versus izolare (tinere e) 7. Generativitate versus stagnare (maturitate) 8. Integritatea eului versus disperare (batranete)

STADIILE DEZVOLT RII PERSPECTIVEI SOCIALE (A IMAGINII CELUILALT) ± R. SELMAN

1. Preluare de perspectiv nediferen iat (3-6 ani) Se face diferen a eu-cel lalt ca gândire i sentimente, dar cu frecvente confuzii 2. Preluare de perspectiv diferen iat i subiectiv (5-9 ani)

Sinele i cel lalt sunt recunoscu i ca fiind diferi i Reciprocitate bilateral în privin a aspectelor concrete 3. Perspectiva celei de-a doua persoane (7-12 ani) Capacitatea de a se transpune în situa ia altuia Recunoa terea faptului c cel lalt poate face la fel Reciprocitate bilateral în privin a gândurilor i sentimentelor 4. Preluare de perspectiv mutual i specific (perspectiva celei de-a treia persoane) (10-15 ani)

Posibilitatea de imaginare a unei a treia persoane care îi vede impar ial pe el i pe cel lalt 5. Perspectiva social (14 ani-adult) În elegerea faptului c perspectiva celei de-a treia persoane poate fi influen at de sistemul de valori sociale STADIILE DEZVOLT RII MORALE ± L. KOHLBERG A. Nivelul preconven ional al judec ii morale (copil ria mijlocie) Judecata bazat pe nevoi personale i pe regulile altora Stadiul 1, al pedepsei i supunerii: regulile sunt respectate pentru a evita sanc iunea; binele i r ul sunt evaluate dup consecin ele fizice ale ac iunii: este bine ceea ce este recompensat, r u ceea ce este pedepsit. Stadiul 2, al scopului i schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele i r ul sunt evaluate dup nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje, r u ceea ce nu aduce un beneficiu; orientarea se face în direc ia ob inerii recompensei. B. Nivelul conven ional al judec ii morale (13-16 ani) Judecata bazat pe aprob rile celorlal i, pe a tept rile familiei, pe valorile i legile comunit ii Stadiul 3, al conformit ii reciproc interpersonale (moralitatea bunelor rela ii): binele i r ul sunt apreciate dup cum ac iunile produc pl cere i dup cum sunt acceptate de al ii

cu ce jucarii vrea sa se joace. al sistemului social i al con tiin ei (moralitatea ordinii i datoriei): orientare spre lege i ordine. demnitatea uman i egalitatea Varsta scolara mica reprezinta o readaptare a copiilor la noi roluri. acesti neuroni sa se specializeze pe diferite arii -pruning. in incipit are loc procesul numit proliferare sinaptica ce implica nasterea de neuroni noi pentru ca. abilitatea de a urma instructiuni. al drepturilor prioritare i al contractului social: binele este apreciat dup ceea ce socialul stabile te ca standarde ale drepturilor individuale Stadiul 6. dandu-i astfel copilului oportunitatea de a alege astfel incat deciziile pe care le ia vor fi favorabile si premergator setate de parinte. atentie. La varsta de 6-7 ani.d.Stadiul 4. autoritatea trebuie respectat i ordinea social men inut C. Nivelul postconven ional al judec ii morale (16-20 ani) Stadiul 5. Ce am invatat azi? y y y Elevul de clasa intai are nevoie de suport social din partea parintilor datorita schimbarilor de rol si personalitate prin care trece. planificarea activitatilor s. Copiii intra in clasa intai inarmati cu o serie de prerechizite scolare. Cum ii putem facilita acest proces? Dandu-i oportunitatea de a alege cu ce hainute vrea sa se imbrace. rezolvare de probleme. astfel ii este asigurata o dezvoltare sociala optima Prescolarul si scolarul mic se dezvolta cognitiv prin procesele proliferare sinaptica si pruning Este important ca parinti sa incurajeze dezvoltarea autonomiei si autodisciplinei scolarului mic . al principiilor etice universale: binele i r ul sunt probleme ale con tiin ei individuale i implic o serie de concepte abstracte ca justi ia. Toate aceste actiuni trebuie gazduite intr-un context prestabilit. Este important ca de la o varsta frageda copilul sa invete sa fie autonom si sa se autodisciplineze.a.optimizand astfel viteza timpului de reactie si a procesarii informatiilor. Piaget sustine ca acesti copii de varsta scolara mica se afla in stagiul operatiilor concrete cand pot rationa logic.acele competente necesare pentru o buna adaptare la scoala: capacitate de memorie.m. ce vrea sa manance. copiii trec printr-o dezvoltare cognitiva ce consta intr-o serie de schimbari la nivel cerebral.Datorita acestor procese neuronale. incep sa rezolve eficient probleme si isi pot planifica comportamentul in functie de feedbackul primit in urma experientelor anterioare. imediat dupa. noi atributii. noi cereri. in jurul varstei de 7 ani se dezvolta ariile responsabile de planificare a activitatilor. cum vrea sa-si petreaca timpul liber.

COPIII INVATA RABDAREA. COPIII INVATA GENEROZITATEA. COPIII INVATA PRETUIREA. COPIII INVATA CA ESTE BINE SA AI UN TEL. COPIII INVATA SA SIMTA INVIDIA. DACA TRAIESC IMPARTIND CU CEILALTI. COPIII INVATA CA E PLACUT SA TRAIESTI PE LUME. DACA TRAIESC IN OSTILITATE. DACA TRAIESC IN PRIETENIE. DACA TRAIESC IN ACCEPTARE. COPIII INVATA SA CONDAMNE. DACA TRAIESC IN CORECTITUDINE. COPIII INVATA RESPECTUL. DACA TRAIESC IN RUSINE. DACA TRAIESC IN INCONJURARE. DACA TRAIESC IN LAUDA. COPIII INVATA RESPECTUL PENTRU ADEVAR. DACA TRAIESC IN TEAMA. COPIII INVATA SA FIE INCREZATORI. COPIII INVATA SA FIE AGRESIVI. DACA TRAIESC INCONJURATI DE RIDICOL. . COPIII INVATA SA AIBA INCREDERE EI SI IN CEILALTI. DACA TRAIESC IN SIGURANTA. COPIII INVATA AUTOCOMPATIMIREA. DACA TRAIESC IN BUNAVOINTA SI CONSIDERATIE. COPIII INVATA SA FIE TIMIZI. COPIII INVATA SA IUBEASCA.DACA TRAIESC IN CRITICA SI CICALEALA. DACA TRAIESC IN APROBARE. COPIII INVATA SA SE SIMTA VINOVATI. DACA TRAIESC INCONJURATI DE MILA. COPIII INVATA SA FIE DREPTI. COPIII INVATA SA FIE ANXIOSI. DACA TRAIESC INCONJURATI DE RECUNOASTERE. COPIII INVATA SA SE PLACA PE SINE. DACA TRAIESC IN GELOZIE . DACA TRAIESC IN ONESTITATE. DACA TRAIESC IN TOLERANTA.

Astfel. colarul mic (6-12 ani) Eul ca factor ra ional 1. p rin ii. lovire sunt forme de agresivitate. Trebuie s inem cont de faptul c nu toate comportamentele. evaziune. copilul are nevoie de în elegere. Are nevoie ca noi. î i poate exprima tumultuos iubirea sau poate fi ambivalent. negativism) Diferen ierea între standardele parentale i standardele extrafamiliale Identificarea ca principiu important al înv rii . de pav z i îndrumare . ci nu repro uri i pedepse. vom realiza c scopul acestor tipuri de manifest ri este exprimarea de sine sau ob inerea unui beneficiu. rochia favorit a mamei este sacrificat pentru garderoba p pu ii«. Prin urmare. mândria Nevoia de autonomie Stadiu critic în dezvoltarea con tiin ei de sine 4. murd rire. Copilul mic explorând lumea poate fi neîndemânatic. Imaginea de sine depinde de al ii Sim ul individualit ii este rudimentar Revolta ca rela ie în c utarea identit ii M suri de prevenire a r nirii respectului de sine (defens . implicare). rezultatul ac iunilor sale produce frustrare adultului: ceasul primit mo tenire este desf cut în buc ele. pere ii sunt picta i cu mare ´art ´.STADIILE ELABOR RII EULUI (DEZVOLTAREA CON TIIN EI DE SINE) ± G. care implic distrugere. Copil ria mic (0-4 ani) Eul corporal Identitateade sine Respectul de sine. Etapa pre colar (4-6 ani) Extensia eului (spiritul de competi ie i sim ul propriet ii) Imaginea eului rudimentar Egocentrism i început de reciprocitate Bazele sim ului responsabilit ii morale i ale cunoa terii de sine 5. Adolescen a Efortul personal este central 2. neatent. Proprium Eul a a cum este el sim it i cunoscut Eul ca obiect al cunoa terii i tr irii Existen a con tiin ei de sine Ce se afl în spatele furiei i agresivit ii copilului Analizând din punct de vedere psihologic agresivitatea i furia copilului.ALLPORT 3. interes. în fa a agresivit ii proprii sau a altora.W. s -i oferim o alternativ comportamental acceptabil social. de i gestul s u are în sine o motiva ie pozitiv (curiozitate.

Dac limitarea este prea brutal . Copiii î i folosesc agresivitatea pentru a se integra într-un grup.Un copil mic. r nit. model ce va fi preluat i interiorizat de c tre copil. Reac ia sa este un exemplu. ochii devin agresivi i r i. Cauze ale agresivit ii y Ambivalen a afectiv . a nevoii celuilalt). A a se face c agresivitatea copilului în raport cu adul ii ajunge s fie mult mai puternic i mai violent decât cea din rela iile cu copii. deoarece nu o în elege. interzic sau impun. folosirea pozi iei proprii). fapt ce duce la accentuarea acestora. dac nu se ap r prin nep sare. Copilul se simte în siguran . Aceste negocieri sunt permanente. Sentimentele de neputin . î i poate proiecta aceste afecte asupra p rintelui. un model pentru copil. dar îi i ur te atunci când frustreaz . este fascinat de rezultatul ac iunilor sale. El nu poate în elege c provoac o durere. va ipa cât îl in puterile. tr s turile se schimb . descoperind lumea. Ambivalen a fa de p rintele de sex opus (perioada Oedipian ). invocarea autorit ii. Pentru el ceasul de perete este ceva fascinant. Manifest rile de agresivitate dintre copii sunt un mod de a rela iona. ca form de cunoa tere a celorlal i i ca form de închegare a rela iilor. speriat sau r nit. Un copil care vede c fratele mai mic acapareaz . aproape toat aten ia mamei. de i diferen iate secven ial. Adesea izbucnesc conflicte aprinse ivite din senin i care se sting la fel de repede. prin nevoile sale. va face i el ce poate pentru a atrage aten ia (va sparge o farfurie. o vor folosi ca form de atac i de ap rare. c ci are nevoie de ei. negat (bun voin exagerat . Cu cât regulile impuse de adul i sunt mai clar explicate prin consecin e i consecvent aplicate. agresivitatea acestora apare cosmetizat (ca agresivitate verbal ). dar ea are un rol important în dezvoltarea copilului. y y y . Iubirea i ura. se va sim i el însu i furios. iar starea de tensiune se diminueaz . pe m sur ce membrii grupului se cunosc. Agresivitatea copilului în perioada oedipian este greu de în eles i de suportat. ei î i negociaz pozi ia i raporturile cu ceilal i. cu atât copilul se va supune mai u or lor. atunci ea este întoars c tre sine ca autoagresivitate (dureri de cap. iar manifestarea agresivit ii copilului nu este permis nicicum. P rin ii au tendin a de a dramatiza în leg tur cu manifest rile de agresivitatea ale copilului. r celi«). numai c . devalorizare) sau sublimat ( în competi ie. ceva magic ce ascunde cu înc p ânare tainele fizicii. mascat (prin autoimpunere. Reac ia adultului la agresivitatea copilului este i un model de gestionare. g sind o modalitate de a-l face s le simt pe propria-i piele. Copilul î i iube te p rin ii ca repere deja interiorizate. Ele nu sunt niciodat prea puternice dac nu intervin adul ii cu spaima lor i tenta ia reprim rii. Astfel. Adultul. utilizarea rela iilor. dar din ce în ce mai pu in violente. îl va agresa pe cel mic«). culoarea fe ei trece prin mai mule registre de la paloare la îmbujorare i invers. Atragerea aten iei. Este o modalitate practicat i de c tre adul i. însp imântat. se adreseaz acelea i persoane ceea ce prinde copilul la mijlocul unor tr iri contradictorii. O fa furioas este un spectacol. P rintele ce supravie uie te f r a deveni nep s tor sau r zbun tor în fa a agresivit ii copilului s u îi ofer o bun con inere afectiv . de schimb rile pe care le produce. copilul furios.

dac se simte amenin at. Spaima. Dac îi cerem prea insistent unui copil s . Un copil are drept de proprietate asupra hainelor sale. dac nu simte sprijinul p rin ilor. O palm primit de la bunica. altui copil care o revendic ± este de a teptat ca el s i-o dea«. f r pat i gre eal . un copil interiorizat sau. copilul va fi nedumerit i-l va provoca din nou. atunci când este excesiv de intruziv. R spunsul la a teptarea agresiv . fiecaruia dintre noi ii vine mai usor in a identifica aspectele negative decat cele pozitive. este de fapt un adult ce îl provoac pe cel lalt s . Copilul furios este cople it.în cap. relativ . Cand suntem pusi sa enumeram propriile calitati si defecte.copil. nu suntem fericiti. rareori reusim sa facem alegerile bune in viata. P rintele îi mai poate impune copilului comportamentul agresiv. Increderea in sine ² cununa de Lauri sau calcaiul lui Ahile? Stima de sine-recunoasterea sentimentului de capabilitate. Un copil poate fi agresiv pentru c este provocat de p rinte sau pentru c p rintele are nevoie s fie a a. atunci cauza se afl în intoleran a adul ilor. Studiile arata ca in jurul varstei de 8 ani. va fi o urmat de o palm dat unui coleg. Dac un copil nu se simte în siguran . de nefunc ionalitate din rela ie. El se orienteaz în mod natural c tre p rin i pentru a-i întreba cum reac ioneaz ei atunci când sunt furio i. el este este cel care poate cugeta pentru a schimba ceva. pentru ca mai apoi s se descarce. are i aspecte negative. Nevoia unui model de autogestiune. Indiferent de forma de manifestare a agresivit ii trebuie s re inem c un copil nu are for a de a ie i din acest cerc. Copilul se r zbun pe mama pentru c nu-l ia în seam . un p rinte care are nevoie s se simt eminamente bun. copiii incep sa dezvolte o constiinta de sine. unul hiperactiv. pe bunica pentru c -l alint din nevoia de a se sim i bun i util . ca orice rela ie uman . Proiectarea. este foarte posibil ca el s se manifeste agresiv. transformându-se din victim în agresor. Panica de a nu fi în eles. Acestea nu sunt simple obiecte. Deposedarea. cu caracteristici fizice proprii.. De pild .i asume partea de ´r u´ . Un copil for at s se joace în oapt risc s devin un copil care nu se mai joac deloc. sa se identifice ca personalitate individuala.y y y y y y y Nevoia desc rc rii tensiunilor i frustr rilor pe care le suport pasiv. Începând cu propriul comportament.i cedeze juc ria. ele fac parte din sinele s u i constituie lumea existen ei lui. Dac p rintele va reac iona i el la rândul lui furios. dimpotriv . cand ne indoim de noi insine. Consolidarea unei imagini de sine pozitive si puternice incepe inca din copilarie. speriat i nu tie cum s reac ioneze. Dac jocul copilului deranjeaz prea mult sau prea adesea. asupra juc riilor i realiz rilor proprii. De ce? S-a constatat ca atunci cand nu ne iubim. P rintele este cel care trebuie s spun STOP. se în elege c i se impun copilului spre preluare. cand nu ne stimam. pe tat pentru c -i impune s nu fie cuminte. copilul are astfel dou motive întemeiate pentru a deveni agresiv: ap rarea propriet ii i afirmarea de sine. Rela ia p rinte . Dac acestea r mân neasumate de p rinte.

ei dezvolta o acceptanta sociala si constientizeaza ca apartin uniui grup ( familie. aptitudini sportive. prieteni) Cele mai importante cinci domenii in constituirea stimei de sine a copilului sunt: aspectul fizic.Prin acceptarea diferentelor individuale ± fiecare copil invata diferit un comportament si reactioneaza diferit intr-o situatie. nu persoana ( Ai avut un comportament egoist cand nu i-ai imprumutat Mariei papusa vs. fiu/fiica. favorizeaza dezvoltarea personalitatii si luarea deciziilor. Bravo! Ai reusit!» 2. popularitatea in grup. Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului. afiseaza incredere in tine Stima de sine a unui infant poate fi stimulata prin intermediul jocului. conformismul comportamental si reusita scolara. scoala. Disciplinarea pozitiva O disciplinare eficienta incepe intotdeauna cu dezvoltarea increderii in sine a copilului. ( ex: daca nu se descurca bine la scoala asta nu il face un fiu prost) Asa nu y y y Incearca sa nu-l lasi influentat de mass media. Acesta dezvolta competente ca spiritul de echipa. In acelasi timp. Esti un egoist! ) Asa da J y y y y y y Lauda-i eforturile Cand greseste. Cum incurajam ca parinti dezvoltarea increderii in sine? Cum puteti face acest lucru? 1. ³Ma bucur cand tu ´       . foloseste tehnica sandvis: incepi cu aspecte pozitive (multumesc ca ai incercat sa cureti masa). autodisciplina. aspecte pozitive ( apreciez ca ai vrut sa ma ajuti) Un mod organizat de viata Ajuta-l sa-si dezvolte inteligenta emotionala ( sa fie capabil sa costientizeze. mai degraba explica-i ce poate imbunatati Nu-l eticheta. prieten etc. eticheteaza-i comportamentul. numeasca si gestioneze emotiile sale) Participi direct la activitatile copilului tau Fii un bun exemplu pentru copilul tau. ceea ce duc la o imagine de sine stabila in timp. seteaza un bun exemplu de urmat prin comportamentul tau si copilul va adopta aceleasi credinte si valori Chiar daca nu are cele mai bune performante. Prin atentia acordata progreselor facute de copil si a aspectelor pozitive ale situatiei. Daca a facut ceva impropriu. ceea ce a gresit ( doar adultii au voie sa stearga masa cu detergent).diferite de ale celorlalti. capacitatea de planificare. Este foarte important de retinut ca un copil nu trebuie sa se identifice cu un singur atribut al sau: elev. ³Apeciez modul in care ai rezolvat ´ 3. nu-l compara cu cei care au rezultate mai bune.

´ in loc sa spuneti: ³Esti obraznic!´ spuneti: ³Spune-mi te rog ce anume te deranjeaza in comportamentul prietenului tau? ´ in loc sa spuneti: ³Niciodata nu faci ce trebuie!´ spuneti: ³iti faci temele si apoi sa te joci pe calculator asa cum am stabilit impreuna! ´ sau ³Ma ingrijoreaza cand ajungi tarziu acasa!´ Disciplinarea inseamna invatarea unor comportamente. Modul in care d-voastra ca parinte reactionati sau rezolvati o problema este un foarte bun moment pentru copil de invatare. Primul mod in care copilul invata un comportament este imitarea si observarea celorlalti. de atentia si incurajarile permanente ale parintelui. responsabile. 5.Prin evitarea comparatiilor si a competitiei dintre copii. ca . ³Pentru mine esti special!´ Care sunt principiile de baza ale invatarii unui comportament sau ale disciplinarii eficiente? Disciplinarea inseamna focalizarea pe comportament si nu pe persoana. independent. asteptari adaptate nevoilor si potentialului lui de dezvoltare. Jucariile au un loc al lor. Disciplinarea inseamna focalizearea pe aspectele pozitive ale unui comportament. Disciplinarea este o buna oportunitate pentru copil pentru a invata comportamente pozitive.Prin increderea zilnica pe care i-o acordati. Ganditi-va cum invata un copil sa mearga sau sa citeasca. Are nevoie de ghidaj.4. Comportamentele se invata prin exercitiu. ce anume din comportamentul lui este realizat in conditii optimale. La fel se invata si comportamentele sociale cum ar fi respectarea unei reguli. Comportamentele sunt rezultatul invatarii. Pentru a invata comportamente pozitive copilul. altfel te vei imbraca cu haine murdare. Ce este recomandat? De exemplu. rezolvarea unui conflict. Rolul d-voastra ca parinte este de a-i oferii copilului cat mai multe oportunitati de invatare a acestor abilitati esentiale pentru a deveni un copil responsabil si autonom. Putem calca pe ele si se pot strica. ³Sunt mandru/a cand «´ 6. cooperarea in grup. in loc sa spuneti: ³Esti rau!´ este recomandat sa va adresati comportamentului: ³Ma deranjeaza cand arunci jucariile pe jos.Prin asteptari realiste fata de copil. Copii au nevoie pentru a invata comportamente sa stie ce anume au facut bine. Copilul nu se Änaste´ cu aceste abilitati. ´ in loc sa spuneti: ³Esti dezordonat!´ spuneti ³Hainele murdare se pun in cosul de la baie.

sunt nemultumit » .evitati sa il intrebati pe copil de ce se simte . Cu cat copilul va fi implicat in mai multe activitati placute cu atat scade probabilitatea de a se implica in comportamente problematice. daca la un moment dat dorim sa stopam un comportament nedorit al copilului ii putem promite ca il vom duce in parc. ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ ¡ . Ofera copilului oportunitatea de a alege intre doua sau mai multe optiuni. Cum pot face parintii sa previna problemele de comportament ale copiilor? Ofera copilului oportunitatea de a exersa cat mai multe activitati placute care il fac sa se simte valoros si competent. frecventa. ce sa faca. ci stopeaza comportamentul pentru o foarte scurta perioada de timp. intrebarea de ce » este de cele mai multe ori perceputa ca o forma de judecata sau critica atat de catre adult cat si de catre copil. Pedeapsa nu il invata pe copil un comportament. In consecinta: .´ poti sa ii spui ÄPoti sa te joci cu lego sau sa desenezi. esti dezordonat si de aceea nu iti mai gasesti lucrurile » . Astfel. il ajuta mai mult daca il intrebati ce s-a intamplat ? » sau ce crezi ca s-a intamplat ? ».si adultul are nevoie de intarire/recompensare constanta. sau trist ? » . este recomandat sa il ajutati pe copil sa isi exprime verbal.. Aceasta este o foarte utila si eficienta modalitate prin care copiii invata sa ia decizii.´ in loc de La culcare ! » poti spune copilului e ora de culcare. . Altadata sa fii cuminte ! » . .evitati sa ii spuneti copilului ce trebuie sa faca. Sunt intrebari la care copilul nu va poate raspunde. in cuvinte ceea ce simte sunt furios ». Aceasta metoda ii distrage atentia copilului de la comportamentele problematice si in acelasi timp ii ofera alternative de a-si petrece timpul la fel de interesant. ii vom spune ca daca sa se spala pe dinti mai repede vom avea timp sa citim 2 povesti in loc de una la culcare. nervos. Cand folosim NU » la o cerere a copilului acesta va invata sa foloseasca aceeasi metoda cu d-voastra. Cand ii veti cere ceva ce nu vrea sa faca va spune mai usor NU » ! in loc de ÄNu arunca jucariile pe jos. in loc sa spui ÄNU´ (nu face X sau Y) ofera-i copilului alternative. iti iei pijamaua bleu sau alba ? » Evitati intrebarile de tipul De ce ai facut comportamentul X ? » sau De ce esti nervos/furios ? ». Acestea ii cer copilului sa va spuna cauza comportamentului sau sau a emotiei sale. cum te simti cand te gandesti la ce s-a intamplat ?» . sa ii dati solutii. Daca de exemplu copilul ne-a cerut sa mergem in parc intr-o zi si nu am putut. sociala si emotionala a copilului. Specialistii in psihologia copilului afirma ca un copilul cu cat este mai mult implicat in multe activitati placute de joc cu atat comportamentele problematice vor fi mai scazute ca frecventa. il ajutati mai mult pe copilul d-voastra prin intrebari de tipul cum crezi ca poate fi rezolvata situatia?». cum sa rezolve situatia : Nu te mai bate cu George ». Implicarea parintelui in jocul copiilor sau in activitatile preferate ale copiilor este extrem de valoroasa pentru dezvoltarea cognitiva. acest lucru ii da sentimentul ca este inteles si acceptat de catre d-voastra . ce alternative crezi ca exista in aceasta situatie ? ». furios. daca de exemplu copilul refuza sa se spele pe dinti la culcare. Cand ii spunem unui copil ce sa NU faca ii este foarte dificil sa aleaga in loc un comportament alternativ. Recompensele pe care le primesc de la parinti trebuie sa fie in functie de interesele copilului. Una din cele mai apreciate recompense de catre un copil este timpul petrecut impreuna cu parintii. Important este insa ca intr-o situatie copilul d-voastra sa invete cum se rezolva o problema si e mai putin important de ce a facut acel comportament.evitati sa folositi exprimari in care spuneti copilului care este cauza comportamentului : esti neatent si de aceea ai luat o nota proasta ».

in acest fel. daca in casa aveti o regula si o consecinta cum ar fi lucrurile murdare se pun in cosul de rufe » si consecinta nererspectarii acestei reguli este cine nu pune rufele murdare in casul de rufe va purta hainele murdare ». copiii se vor simti responsabili si vor accepta mult mai usor deciziile decat daca le impuneti d-voatra. Ca ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ . Studiile de psihologie au aratat ca implicarea tatalui in invatarea metodelor de educatie si disciplinare pozitiva este un factor care contribuie la scaderea problemelor de comportament ale copiilor.. parinti. Exprima acest lucru in cuvinte si prin timpul petrecut impreuna. Ceea ce faceti impreuna: cititi o poveste. bunici. spuneti-i ca in cinci minute este gata masa. pozitive. un telefon de exemplu. De exemplu. Reaminteste-ti ca parinte ca orice comportament problematic este o oportunitate pentru el sa inveti comportamente noi. Disciplinarea o aplicam cand invatam un copil un comportament si nu ca metoda de a rezolva » pe termen scurt problema de comportament al copilului ».dati-i timp sa schimbe activitatea: in loc sa termine joaca acum si sa treaca la masa. Momentul familiei ». Metodele de invatare a comportamentelor sau de disciplinare se aplica de catre toti adultii din viata copilului. Este ineficient daca doar mama sau doar tata aplica o metoda sau alta. daca observi ca parinte ca la locul de joaca copilul d-voastra imbranceste un alt copil pentru a lua o jucarie aceasta situatie este o modalitate in care il puteti invata pe copil cum sa ceara in cuvinte o jucarie si cum sa interactioneze cu un alt copil fara sa foloseasca agresivitatea. Copilul are nevoie sa stie ca in fiecare zi petreceti cel putin 10-15 minute cu el si pentru el. ceea ce inseamna cu nu strange mama sau tata rufele murdare dupa copii prin casa sau ca regula se aplica doar in cazul copiilor. ci calitatea timpului petrecut impreuna. Un comportament problematic al copilul poate avea mai multe cauze. Copilul are nevoie sa se simta util si valoros in familie. foame.» Ofera-i copilului d-voastra in fiecare zi momente in care sa se simta apreciat si iubit de d-voastra.). De exemplu. ii este foame sau este plictisit este mult mai probabil sa nu respecte regulile de comportament. Pentru a invata un comportament copilul are nevoie de consecventa. Ce poate face un parinte pentru a incuraja comportamentele pozitive? Mai jos va prezentam cateva sugestii de activitati pe care le puteti face cu copilul d-voastra si care au ca si consecinte dezvoltarea si mentinerea comportamentelor pozitive/dezirabile. Primul lucru pe care il are de facut un parinte in acest caz este sa identifice si sa rezolve cauza (oboseala. este timpul pentru Ana». Timpul meu pentru tine. Astfel ii invatati cum se ia o decizie si cum se rezolva eficient o problema. Nu cantitatea de timp este importanta. cel mai potrivit este sa spuneti : Acum nu pot vorbi. Cere-ti ajutorul copilului pentru rezolvarea unor probleme de familie. va jucati jocul preferat al copilului. Si parintii respecta acceasi regula. ceea ce inseamna ca atat mama cat si tata vor aplica aceeasi metoda si vor comunica copilului acelasi mesaj. foarte important este ca toti sa respecte regula si consecintele. lipsa unor abilitati etc. Faceti o rutina din a avea o data pe saptamana un moment special al familiei in care impreuna cu copiii d-voatra rezolvati problemele familiei si luati deciziile de familie. Daca intre timp ceva va intrerupe. Cand un copil este obosit. Evitati sa aplicati o metoda de disciplinare cand d-voastra sau copilul d-voastra sunteti nervos sau iritat ! Asteptati un moment pana copilul sau d-voastra va linistiti si apoi va ganditi cum puteti preveni astfel de situatii problematice. il ascultati ce vrea sa va povesteasca despre ce a facut cu prietenii sau la scoala este foarte important pentru copil si ii da sentimentul ca il apreciati si iubiti.

De exemplu.prin consecintele pe care un comportament le are: de exemplu. cauta informatii despre modul de petrecere a timpului liber in familie. un copil invata cum sa se joace cu mingea prin modelul oferit de un alt copil sau de catre parinte . Cum invata un copil un comportament? Comportamentele umane se invata. . sau un copil alege sa se joaca cu un copil pentru ca acesta imparte jucariile cu el. . un copil alege un produs alimentar daca dupa ce l-a gustat i-a placut. un copil invata sa spuna multumesc dupa ce primeste ceva daca si adultul face acelasi lucru de fiecare data cand primeste ceva. Fiti atent ca parinte sa oferiti imediat feedback pozitiv pentru comportamentele pozitive pe care le-a facut copilul d-voastra. Nu va asteptati ca parinte ca un copil dupa ce ii spunem o data ce are de facut sa stie acest lucru! Sau cand mergem la cumparaturi este foarte important ca de fiecare data sa ii spunem intr-un limbaj simplu care vor fi lucurile pe care le vom face acolo si care sunt regulile de comportament si pentru copil si pentru adult.prin imitarea comportamentelor celorlalti: de exemplu. un copil invata cum sa se spele pe dinti observand parintele face acest lucru . consecinta (placerea gustului) ii determina sa ceara din nou acel produs .prin modelul oferit de adulti sau ceilalti copii: de exemplu. Evitati sa ³vanati´ greselile! Studiile de psihologie ne arata ca un comportament se invata in primul rand prin incurajari si feedback-uri positive si mai putin prin feedback-uri negative. trimite felicitarile de Craciun prietenilor. Copilul invata comportamente prin : . Greseala este o oportunitate de invatare invata-ti pe copii ca greselile sunt excelente oportunitati de a invata! Oferiti copilului un model din modul in care d-voastra faceti fata greselilor: recunoastem greseala ³activitatea X nu mi-a iesit asa cum am dorit. comportamentului il intreb pe Mihai daca se joaca cu mine » este urmat de consecinta se joaca cu mine si imparte jucariile » ceea ce face ca si alta data sa fie interesat sa merga sa se joace cu Mihai. A da feedback inseamna a spune ceva imediat ce ati sesizat un comportament ³Bravo! Apreciez foarte mult faptul ca ai ajutat-o pe sora ta sa stranga jucariile din camera ei!´ . . Copii au nevoie de foarte multa repetitie si exercitiu pentru a invata un comportament. Este recomandata aceasta metoda mai ales pentru parintii care sunt foarte ocupati si au un program de lucru prelungit. daca vrem sa invatam copilul cum trecem strada in siguranta repetam cu el de fiecare data regula dupa care facem acest comportament. in acest mod le va fi mult mai usor copiilor sa isi reaminteasca momentele speciale petrecute copiilor. Contributia ta conteaza!» Ofera-i copilului d-voatra responsabilitati in familie care sa il faca sa se simta ca are o contributie importanta: ingrijeste florile. Renuntati la ideea ca pentru a-l face pe copil sa isi schimbe un comportament el trebuie sa se simta vinovat sau umilit! Cea mai buna alternativa este sa asteptati un moment pana va linistiti si d-voastra si copilul d-voastra si apoi va ganditi la alternative de rezolvare.observarea adultilor sau a celorlalti copii: de exemplu. am facut o greseala´ sau ³imi pare rau ca am gresit fata de tine´ si identificam altenative de solutionare fara sa ne invinovatim sau sa ii invinovatim pe ceilalti ³ce alternative am sa rezolv problema?´.exercitiu va puteti realiza calendarul familiei » in care notati in fiecare saptamana momentele sau lucrurile pe care le-ati facut impreuna.´ £ £ £ £ £ .

Copilul nu progreseaza numai din punctul de vedere al oralitatii: il intereseaza scrisul. prietenii si animalele. Ii plac povestile realiste. Are mare usurinta si precizie in miscari. Sa participe la activitatile adultilor este ceea ce-si doreste mai mult decat orice. Serios. spiritul logic face progrese mari. toate aceste activitati ale celor Ämari´ si doreste sa fie initiat. poate deduce din context mai multe informatii (e iarna fiindca e zapada si pomii nu au frunze). picioare. umeri. Din punctul de vedere al limbajului. ci isi si ofera cu placere ajutorul si coopereaza bucuros la diferitele sarcini. nu atat etc. neputand sa stea imobili mai mult de zece minute. inca putin. Notiunile legate de cantitate incep sa-si faca aparitia: jumatate. schi si jocuri cu mingea. Copilul care are o motivatie este. In schimb. Isi distreaza publicul. in cursul celui de-al saselea an al sau. inot. Isi schimba tot timpul pozitia. si trec rapid de la o activitate la alta. copilului ii face placere sa fie vorbaret. din placerea pe care i-o provoaca faptul de a face cifrele sa defileze. Este atras de cuvinte. Foarte afectuos. Dar ii mai plac tamplaria. Nu din intamplare aceasta varsta corespunde cu inceperea scolii elementare si cu inceputul sistemului fundamental de invatare. Deseneaza cu mai multa indemanare si cu intentie de a reprezenta ceva: o papusa cu cap. Pentru ca ii place sa construiasca si sa strice. apoi elaboreaza legi care il ajuta sa dea un sens lumii care il inconjoara. Cand copilul doreste si este pregatit pentru a invata ceva nou. Practic. mai ales din punct de vedere emotional. isi iubeste parintii. Invata zilele saptamanii. Face mai clar distinctia dintre real si imaginar. o mana este predominanta fata de cealalta si aceasta este preferata pentru toate activitatile de finete. Unele jocuri ii pot ajuta in aceasta directie. face mult mai putine prostioare. Tine la parerile sale si le sustine energic.Povesteste cursiv intamplarile sale sau ale altora. pune intrebari cu buna stiinta si reflecteaza mult. ajunge pana la o . educatoarea. Ii place sa povesteasca si o face corect.Spuneti-le µNu¶ copiilor atunci cand este cazul. broderia. se gandeste inainte de a actiona si doreste sa faca totul bine. Pentru aproape toti copiii. masini. oferind o explicatie scurta. Deseneaza stiind bine ce are de facut: oameni. patine cu rotile. In felul acesta ii invatati si pe copii sa spun µNu¶ in viata! Copilul de la 5 la 6 ani (No Ratings Yet) Spre cinci ani. gatitul. Vocabularul sau este format din aproximativ doua mii de cuvinte. Numara bine si fara pauze. cu ajutorul adultului. Numara fara incetare. prefacandu-se ca citeste o carticica a carei poveste a retinuto. Este momentul pentru bicicleta. calm si ascultator. Acest comportament indica faptul ca este timpul sa-i alimentati curiozitatea si sa raspundeti la setea sa de cunoastere. el defineste obiectele prin intrebuintarea acestora. Incepe sa deseneze litere mari de tipar si sa le recunoasca pe unele din ele.petrece timp indelungat cu jocuri de constructie sau facand castele de nisip. face diferenta dintre adevar si inchipuire. Copilul numara mult mai bine si ii place tare mult acest lucru. cifre si carti. si repetand ferm explicatia daca sunteti provocat. generalizeaza informatiile. animale. cifre si litere mari. Pornind de la ceea ce constata sau invata. Interpreteaza si stabileste semnele. avion. copilul de cinci ani dispune si de un echilibru imbunatatit. Este . iar exigentele sale permanente au tendinta sa se diminueze. Cu o mare dezinvoltura in miscari si cu o coordonare mai buna. catel cu coada. Multi dintre copiii de cinci ani reusesc destul de greu sa se concentreze. case. Isi face timp ca sa ceara informatii. acrobatii. Nu numai ca devine competent intr-o multime de domenii. Ziua in care. copilul intra din nou intr-o faza mai echilibrata si mai stabila. Copilul stie care este stanga si care este dreapta. foarte performant pe plan intelectual. acest proces se desfasoara cel mai adesea cu usurinta. intelege ce inseamna ieri sau maine. Manifesta un interes spontan pentru desenul literelor si cifrelor.

superioritate con tient . dorin a de a tr i într-un mediu securizant. .dizarmonia . Initiati-l in activitatile adultilor.ro u . .utilizarea excesiv indic anxietate. pace. Il intereseaza calendarul si ar fi bine sa atarnati unul la indemana lui ca sa-i atrageti mai usor atentia.suta. cum sunt pozitionate limbile la ora pranzului. Expresia grafica la copii Prin activit ile de expresie grafic se exteriorizeaz i se completeaz universul interior al copilului. Il intereseaza orele si cunoaste care sunt orele cele mai interesante ale zilei: este timpul sa-i aratati. Cum il ajutati: incurajati-l sa fie ascultator si prietenos. energie. sa se comporte civilizat in societate.indic un dezechilibru afectiv. preocupare deosebit pentru cenzurarea oric ror comportamente care ar dezavantaja persoana. . relev o mare dependen a copilului fa de adul i. . sofatul.culoare vesel .echilibru emo ional. . dându-i posibilitatea s se exprime liber i s devin creator de frumos. oamenii din casa. comunicativ . rezisten la schimbare. cunoa terea mediului ambiant sau a obiectelor / animalelor pe care le reprezint . temperament auster. Culorile: .indic o personalitate deschis . tendin de control excesiv a sinelui. . copilul care se apropie de sase ani se localizeaza mai bine in timp.lipsa galbenului din desene indic faptul c persoana dore te s se protejeze pentru a . siguran . . . optimist . la ora la care se trezeste. sentimente de mândrie. .utilizarea excesiv indic rela ii sociale tensionate. Stie mai bine sa numere obiecte de acelasi fel. dorin de a de ine controlul asupra situa iilor de via i asupra persoanelor din jur. luminoas .peste ase ani indic tendin a agresiv . dorin a de a tr i via a din plin. str lucitoare. labilitate.albastru . gatitul. dar ii este inca greu sa numere folosind aratatorul si o ia de mai multe ori de la capat.fermitate. lips de control emo ional. este o mare victorie.absen a culorilor . ordonat. masinile pe care le intalneste.nevoia de lini te. . In sfarsit. s r cie sufleteasc .for vital . concordan a culorilor cu lumea real . .vid afectiv. o persoan care tr ie te dup principii morale solide. cu intensitate.galben . .excesiv.verde . El intelege ce inseamna ieri sau maine si cunoaste unele zile ale saptamanii si unele luni ale anului. .indic un spirit calm. pe care si le doreste atat: medicina. în care rela iile cu cei din jur s fie bune. .pân la ase ani utilizarea excesiv este normal . bun imagine de sine. la pendula.armonia. constan . la ora la care se culca etc. Ii place sa-si numere degetele. armonie.

ro ul.un copil extrovertit. galbenul. .tonuri de ro u ± team de . .violet . . cu raze ± rela ii bune cu tata. compania celor dragi. . . . abandon. . Simboluri .linii abia conturate.. sub iri.sentiment de izolare.culorile închise exprim triste e. opozi ie. indic dorin de rela ii bune cu familia.în cuib. ezit ri permanente.indic neîncredere în propria persoan .gri . gri.culorile deschise. fericire. presiunea instrumentului de scris. i .gratii.agresivitate.rar utilizat de copiii mici: nelini te.maro nu pierde ceva sau a nu fi decep ionat din nou. Linii. . portocaliul. team .animalele sunt mici i izolate ± traum suferit .team de tat . linii paralele frecvente ± animale ± animale domestice ± animale feroce (lupi. tigri. care stabile te pu ine contacte sociale (cu una. crocodili) ± p s ri ± pe ti ± soarele . care dore te s cunoasc lumea i care î i exprim sentimentele cu c ldur va utiliza în desene albul. alegerea este important deoarece de regul se identific cu animalele pe care le reprezint .la orice vârst .adaptare bun dac sunt executate corespunz tor. . . separare de ceilal i. dou persoane). verde.c lduros. .un copil introvertit. utilizat excesiv indic angoas .relev importan a dat suportului vie ii: casa. încercare de autoprotec ie.negru Exemplu: . simboluri: Linii . calde indic un bun echilibru emo ional i o mare capacitate de adaptare. negru i violet.decep ie personal . comportamente de compensa ie. . izolare.libertate. . Concluzie: y . va folosi mult albastru. conflicte interne ale copilului (copii înc p âna i). corecturi frecvente .linii puternic marcate .excesiv: proast adaptare familial .indic o rela ie afectiv între copil i animal. securitatea social familial . .o dificil coordonare a musculaturii fine a pumnului (observa i i scrierea copilului). ..

al arborelui i al casei.omule ul desenat are o dimensiune foarte mare deoarece acum se manifest o adev rat expansiune interioar .± luna ± apa ± omisiunile.înseamn c are o foarte bun reprezentare a sa . ÄDeseneaz înc un copil dar de sex opus!´ 3. î i proiecteaz pe hârtie propriul corp. í coborâte ± pesimist.dorin a de maturizare). optimism. vârsta mai mare. gr dini.copilul se deseneaz pe sine. o gur . urechi. omul desenat are cam aceea i vârst cronologic cu a copilului i acela i sex. În jurul vârstei de 10 ani.tendin de regres.aceasta indic o tulburare ( vârsta mai mic . excluderile (unei p r i din desen care trebuia neap rat s apar ) tata.indic traume sau sentimente negative în leg tur cu un eveniment petrecut i care este redat în mod incon tient în desen. ploaia desenat frecvent pot indica tulbur ri enuretice. se pot ob ine informa ii despre mediul de via i rela iile ce-l caracterizeaz . . Informa ii utile despre copil i lumea sa furnizeaz desenele tip teste proiective i anume testul omule ului. urechi. precum i rela iile personale cu lumea exterioar . În mod incon tient. are o fa . por i). . Când apare o discrepan între vârsta real i cea a personajului. . Testul casei ÄOrice construc ie seam n omului. cu toate p r ile corpului. Când o parte a corpului lipse te sau este desenat exagerat indic o problem legat de acel organ i se cer l muriri.râurile. Când copilul deseneaz un omule complet. ornamente) precum i mediul înconjur tor dac apare (drumuri. ÄPoveste te despre copiii pe care i-ai desenat´(vârst . Bra ele copilului ± ridicate ± vivacitate. Astfel. Testul omule ului: I se ofer copilului o foaie de hârtie A4 i i se d urm toarea sarcin de lucru: 1. Desenul ofer informa ii despre universul s u interior i rela iile cu lumea. bariere. func ii i chiar suflet´ (Bachelard). a a cum vrei tu!´ 2. degete. preocup ri). lips de încredere. De regul . Dac în descrierea personajului copilul îl identific cu unul dintre membrii familiei. I se ofer copilului o foaie de hârtie cu latura mare a ezat orizontal i i se cere s deseneze o cas (cum dore te). ea este antropomorf .dificil de interpretat. ÄDeseneaz un copil. .se analizeaz casa îns i (ferestre. u i.

multe detalii . .care aproape iese din spa iul paginii . arbori mari. ata at de mam egoist. Copiii orfani deseneaz multe obiecte (avioane. .în l imea ± tendin spre spiritualitate. înclinat spre progres. circular ). paginii .drumul care se termin brusc . gratii la ferestre i multe garduri.tulbur ri afective.orice Äaccident´ pe trunchi .tendin e nevrotice.dou case pe aceea i pagin . cu atât este reprezentat mai sus pe trunchi). Dac aceast reprezentare persist dup vârsta de 10 ani.incon tientul.castel.crengi încâlcite . cu ferestre mari deschise.r d cina . analizând desenele copilului. i poate În acela i timp.zona intelectual . instinctele. . Testul copacului ÄCopacul este simbolul omului. prost plasate. ea indic o întârziere mental În analiza copacului este important pozi ia pe pagin : . în afar de brad. despre bucuriile i nepl cerile pe care le resimte i care îi afecteaz capacitatea de înv are. . . ferestre mici.ÄE´-ul stabil al copilului.partea inferioar .crengile .imagina ia..traum tr it de c tre copil(cu cât s-a produs mai recent.labilitate afectiv . . echilibrat.dac este orientat spre stânga ± copilul este introvertit. .cas bine centrat în pagin .copil mincinos. despre tr irile interioare. spiritual . .cas foarte mare. . I se cere copilului s deseneze orice copac. Pân la 8-10 ani este reprezentat sub form de Äsfer ´ (trunchiul i frunzele apar ca o linie curb .trunchiul . dorin de dragoste i stabilitate.copaci asimetrici . .. armonios.extravertit.partea stâng a paginii . .frunzele .p rin i desp r i i care locuiesc separat. în raport cu vârsta copilului. . team .baza lat ± materialism. u i . .cas mic .partea dreapt . Copacul este desenat diferit. i afectiv . para ute. se pot ob ine informa ii despre tipul de personalitate. . ma ini. contactul cu mediul. prin analogie cu statura dreapt ´ (Didier Anzieu).crengi goale .refugiul ideal.± partea superioar a .verdea ) drumuri numeroase.copil deschis. ata at de tat . dispropor iona i .sete de afectivitate. .coroana.sadism.

spus la sfârsitul secventei de numarare. sa adaptam complexitatea indrumarii spre un nivel superior. identitate etc) ale itemilor setului nu altereaza numarul de itemi adaugarea de itemi creste valoarea numerica/scaderea unor itemi duce la reducerea valorii numerice daca adaugam ³ceva´ si apoi luam inapoi (+1-1) se ajunge la aceeasi valoare numerica si egalitatea numerica doua siruri cu acelasi numar de elemente sunt egale Cunostintele conceptuale: 1. (se dezvolta la 5-6 ani) Este important ca parintii sa adapteze nivelul si tipul de sprijin oferit copiilor in achizitionarea conceptului de numar. conteaza doar numele numerelor. Principiul Ordinii Stabile. fii sau fiice. gatitul (sa mai putem doua lingurite de zahar). da valoarea numerica a setului 4.numele numarului final. ei au acum mai multe roluri si reusesc de cele mai multe ori sa si le indeplineasca cu succes.fiecarui item numarat i se poate atasa o singura eticheta lingvistica (se dezvolta la 2-3 ani) 2.a. In plus. chiar si la numaratoarea inversa 3. Conceptul de numar e constituit din 3 tipuri de cunostinte: simbolice (scrierea cifrelor). algoritmice (operatiile matermatice) sau conceptuale (principii). Principiul Irelevantei Ordinii. Acest proces de adaptare urmeaza cursul zonei proximei dezvoltari elaborate de Vigotsky in care parintele ofera suport sau esafodare adaptata in functie de performanta copilului. e bine sa adoptam instructiuni mai specifice. Psihologul sustine ca sarcinile care ii sunt destinate copilul trebuie sa se afle ca si complexitate in zona promixei dezvoltari. citirea orei (mai ai 5 minute).d. Cand cel mic face o eroare.toate acestea confirmand intr-un cadru informal importanta achizitionarii conceptului de numar. primirea notelor (ai luat nota 10) s. in povesti ³Cei trei purcelusi´ sau ³Alba ca zapada si cei 7 pitici´. . Sistemul de invatamant se axeaza pe informatia propriu-zisa si mai putin pe procesul de achizitie a acesteia. Principiul Abstractizarii. In cele ce urmeaza vom vorbi despre dezvoltarea cognitiva a celor mici.numele numerelor trebuie sa fie intotdeauna spuse in aceeasi ordine. exista referiri numerice in cantecele ³Un elefant se legana«´. in sporturi ³sa sarim coarda de 10 ori´. Cunostinte algoritmice: y y y y schimbarea unor caracteristici externe (culoare. Principiul Cardinal.m. Principiul Unu la Unu. copilul nu le va face fata.putem numara orice entitate (se dezvolta la 4 ani) 5. altfel. Inca din primii ani de viata copiii sunt cufundati in activitati cotidiene ce implica utilizarea numerelor: asezarea mesei (sa punem 4 furculite). prieteni.nu conteaza in ce ordine (spatiala) sunt enumarate obiectele de numarat. iar cand copilul reuseste. Ei sunt la varsta la care pot utiliza eficient strategii de memorare si reactualizare a informatiilor.cum achizitioneaza copii conceptul de numar si ce putem face ca parinti sau invatatori pentru a facilita acest proces.Competentele matematice si conceptul de numar Scolarii mici sunt elevi.

ro Iata care sunt acestea: Cartonase ± meserii Deseneaza cum vezi tu fiecare meserie prezentata pe cartonas! Hai sa vedem care dintre meserii iti plac si de ce? Ce reprezinta fiecare imagine. ex: galben. Alege unul dintre cartonase si inceara sa il reprezinti.Sarcinile mentale pe care copilul trebuie sa le indeplineasca trebuie sa se afle in zona proximei dezvoltari Cateva idei de jocuri Cartonasele educationale sunt instrumente ideale pentru o multime de jocuri educative pentru copii. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. meserie? Gaseste alte 10 meserii. Manaca in fiecare zi cate un fruct prezentat in set.Ei dobandesc cunostinte algoritmice si conceptuale inca din perioada prescolara . Ne-am gandit sa va propunem cateva idei de joc pentru fiecare din cartonasele educationale pe care le gasiti pe websitul www. in afara de cele prezente in set.jucariieducationale. Cartonase ± culori Gaseste printre cartonase culoarea ta preferata. profesori sau specialisti. apoi deseneaza-l sau picteaza-l. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase ± fructe Care sunt fructele tale preferate? De ce este important sa mancam fructe? Cartonase ± forme si culori Imagineaza-ti propria gradina cu fructe. Cartonasele pot fi folosite cu usurinta atat de parinti cat si de educatori. .soare.Scolarii mici utilizeaza eficient strategii de memorare si reactualizare a informatiilor . Deseneaza fructul tau preferat apoi decupeaza-l. Gateste impreuna cu parintii o salata de fructe.Ce am invatat azi? . Asociaza culorile de pe cartonase cu un obiect specific. etc.Parintii isi adapteaza cantitatea si tipul de sprijin in functie de performantele copilului . Construieste o casuta cu ajutorul formelor si culorilor de pe cartonase. Ce fructe ai dori sa culegi din gradina ta? Da exemple de alte 10 fructe pe care le cunosti. Deseneaza un curcubeu folosind culorile de pe cartonase.

Fi un mic gradinar si planteaza cel putin una dintre legumele prezente pe cartonase. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Cartonase ± legume Deseneaza leguma ta preferata dintre cele prezentate in setul de cartonase.etc. apoi decupeaza-le.: A ± avion. un copil care se joaca cu mingea. Cartonase ± animale Alege 5 dintre cartonase si gateste impreuna cu mama o supa de legume. Alege 3 sau mai multe flori din setul de cartonase. sora. Ce alte legume cunosti? De ce este important sa mancam legume? Care este animalul tau preferat? Care dintre animalele prezentate in set sunt domestice si care sunt salbatice? Gasete 5 exemple de animale domestice si 5 exemple de animale salbatice in afara celor prezente in set. ia fiecare cartonas in parte si numara motaneii. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Ce reprezinta fiecare imagine? Ex. Mananca in fiecare zi cate o legume dintre cele prezentate in setul de cartonase. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta.Desneaza formele de pe cartonase. alege 5 sau mai multe litere din set si gasiti cat mai multe exemple fiecare.: vaca ± lapte. Cartonase ± cifre Invata cifrele cu ajutorul cartonaselor. Ce folosim de la animale? Ex. Alcatuieste propozitii simple folosind cuvintele gasite. . Gaseste cate 3 exemple de cuvinte care sa inceapa cu litera sau grupul de litere de pe fiecare cartonas. matusa. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Formeaza un grup (colegi sau familie). bunica. Cartonase ± flori Care sunt florile tale preferate? Cartonase ± alfabetul limbii romane Deseneaza un camp cu flori folosindu-te de cartonase. etc. Creeaza propria ta ferma! Alege dintre cartonase. Efectueaza operatiuni de adunare si scadere cu ajutorul cartonaselor. Decoreaza camera cu setul de cartonase. Alege alte 4 cartonase si gateste o salata de legume. un lac.) Ce alte flori mai cunosti?(5 exemple). Picteaza un peisaj cu ajutorul formelor de pe cartonase care sa contina: o casa. La final fiecare le numara si vedeti care dintre voi a gasit cele mai multe. animalele pe care ai vrea sa le cresti. fa un buchet si daruieste-l persoanei dragi (mama. Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta. Picteaza floarea preferata a mamei tale si fa-i o surpriza! Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta.

Alcatuieste propozitii folosindu-te de imagini. Ex. Ce obiecte prezenate pe cartonase le regasesti acasa sau in sala de clasa? Jocurile sau sarcinile pot fi adaptate in functie de varsta.Cartonase ± alfabetul limbii engleze Invata semnificatia fiecarui cuvant de pe cartonase.: This apple is red. Recunoaste litera de inceput a fiecarui cuvant. . gaseste alte exemple de cuvinte care sa inceapa cu aceasta litera.

cresterea pozitiva a copiilor presupune in primul rand intensificarea emotiilor pozitive. sa identificati aceste calitati. Curiozitatea a) Afirmatie ÄChiar si atunci cand sunt singur nu ma plictisesc niciodata´: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄAtunci cand vreau sa aflu ceva. explorarea favorizeaza dorinta de invatare. ma uit intr-o carte sau caut pe computer. Katherine Dahlsgaard a creat un test pentru tineri. si pe copilul dvs. Sondaj pentru evaluarea calitatilor copiilor 1.Asadar. Placerea de a invata a) Afirmatia ÄSunt incantat atunci cand invat ceva nou´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄNu-mi place deloc sa vizitez muzee´: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 . 2. ci si descoperirea calitatilor caracteristice ale copilului dvs. Pentru a va ajuta pe dvs. mai mult decat majoritatea copiilor de varsta me´: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru curiozitate.SONDAJ PENTRU EVALUAREA CALITATILOR COPIILOR Emotiile pozitive favorizeaza explorarea. iar dorinta de invatare are ca rezultat nu numai mai multe emotii pozitive.

ma inttegrez intotdeauna. 3. imi dau imediat seama care este cauza ei´: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄParintii imi spun mereu ca judec gresit´: Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru judecata. 4. Inteligenta sociala a) Afirmatia ÄIndiferentd e grupul de prieteni in care ma aflu.Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru placerea de a invata. . Judecata a) Afirmatia ÄDaca apare o problema in timpul unui joc sau al unei activitati cu prietenii. 5. Inventivitatea a) Afirmatia ÄMereu imi vin idei noi legate de lucrurile distractive pe care le pot face´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄAm o imaginatie mai bogata decat ceilalti copii de varsta mea´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru inventivitate.

trist sau furios. 7. Vitejia a) Afirmatia ÄImi apar principiile chiar daca imi este frica´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄChiar daca ceilalti copii m-ar necaji stiu ce e bine sa fac´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 . 6. Simtul perspectivei a) Afirmatia ÄAdultii imi spun ca am un comportament foarte matur pentru varsta mea´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄStiu care sunt lucrurile care conteaza cel mai mult in viata´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru simtul perspectivei. stiu intotdeauna de ce´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru inteligenta sociala.Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄDaca sunt fericit.

´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru perseverenta. 10. Integritatea a) Afirmatia ÄNu citesc niciodata jurnalul sau corespondenta altcuiva´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄUneori mint ca sa nu am probleme´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru integritate. 9. 8. Perseverenta a) Afirmatia ÄParintii ma lauda mereu pentru ca reusesc sa duc lucrurile pana la capat´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄCand obtin ceea ce imi doresc acest lucru se intampla pentru ca imi doresc foarte tare. Bunatatea a) Afirmatia ÄFac un efort ca sa fiu dragut cu baiatul nou-venit la noi in clasa´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄIn ultima luna mi-am ajutat parintii (sau pe un vecin) fara sa mi se ceara ajutorul´ .Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru vitejie.

12. 11. Iubirea a) Afirmatia ÄStiu ca sunt cea mai importanta persoana din viata altcuiva´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄChiar daca ma cert de multe ori cu fratele. tot tin la ei foarte mult´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru iubire.Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru bunatate. sora sau cu verisorii mei. Responsabilitate cetateneasca a) Afirmatia ÄImi place foarte mult sa fac parte dintr-un grup sau dintr-un club extrascolar´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄLa scoala reusesc sa lucrez foarte bine in cadrul unui grup´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru responsabilitate cetateneasca. Impartialitatea a) Afirmatia ÄChiar daca nu imi place de cineva tratez persoana respectiva obiectiv´ . 13.

´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄMereu sunt in intarziere cand trebuie sa ajung undeva´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 . 14.Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄAtunci cand gresesc. Autocontrolul a) Afirmatia ÄImi este usor sa ma opresc din joc sau din vizionarea unui program la televizor daca trebuie sa fac acest lucru. 15. vor sa fiu lider´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄIn calitate de lider. mi-am castigat increderea si admiratia prietenilor sau a colegilor de echipa´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru spiritul de conducere. Spiritul de conducere a) Afirmatia ÄAtunci cand joc un joc sau practi un sport impreuna cu ceilalti copii. recunosc intotdeauna´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru impartialitate.

18. 16. prefer sa ii las pe ceilalti copii sa vorbesca despre ei. Chibzuinta a) Afirmatia ÄEvit situatiile sau copiii care m-ar putea face sa am probleme´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄAdultii imi spun mereu ca fac alegeri inteligente cand spun sau fac ceva´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru chibzuinta. Umilinta a) Afirmatia ÄIn loc sa vorbesc despre mine. sa vad filme sau sa dansez mai mult decat majoritatii copiilor de varsta mea´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 . Aprecierea frumusetii a) Afirmatia ÄImi place sa ascult muzica. 17.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄOamenii m-au descris ca fiind un copil care se da mare.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru umilinta.Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru autocontrol.

b) Afirmatia ÄImi place sa vad cum frunzele copacilor isi schimba culorile toamna.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄCand am sa fiu mare cred ca am sa fiu un adult foarte fericit. 20.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru aprecierea frumusetii.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru recunostinta. 19.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄUit sa le [multumesc] profesorilor mei atunci cand ma ajuta. Speranta a) Afirmatia ÄDaca iau o nota proasta la scoala ma gandesc intotdeauna ca data viitoare voi avea un rezultat mai bun. Recunostinta a) Afirmatia ÄCand ma gandesc la viata mea. . imi vin in minte multe lucruri pentru care pot sa fiu recunoscator.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru speranta.

Spritualitatea a) Afirmatia ÄConsider ca fiecare persoana este deosebita si are un scop important in viata.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄAtunci cand lucrurile imi merg rau in viata. credinta mea religioasa ma ajuta sa ma simt mai bine. 23.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄIi iert pe oameni pentru greselile lor.21.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru iertare. nu incerc niciodata sa i-o platesc respectivei persoane sau sa ma razbun. Simtul umorului a) Afirmatia ÄCei mai multi copii ar spune ca se distreaza foarte bine cu mine. Iertarea a) Afirmatia ÄDaca cineva m-a facut sa sufar. 22.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 .´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru spiritualitate.

El va avea si cateva rezultate mici. Intelepciunea si cunoasterea 1. 24. apoi ordonati-le descrescator. va avea cinci sau mai putine rezultate de 9 sau 10. Recunostinta: 20. Scrieti mai jos punctajele obtinute de copil. Iubirea: . Bunatatea: 11. Autocontrolul: 16.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru simtul umorului.In acest moment ati obtinut rezultatele copilului. Spritualitatea: 22. Incercuiti-le. Aprecierea frumusetii: 19. Integritate: Umanitatea 10. Vitejia: 8. Iertarea: 23. Judecata: 4. Inteligenta sociala: 6. intre 4 (sau mai putin) si 6.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 Calculati rezultatul total obtinut la aceste doua intrebari si scrieti-l aici: Acesta este punctajul pentru entuziasm. Entuziasmul: Conform regurilor generale copilul dvs.Umilinta: Transcendenta 18. in caz ca le descrie corect. Dreptatea: 12. Perseverenta: 9. Entuziasmul a) Afirmatia Ä Imi place la nebunie viata. Placerea de a invata: 3.´ Mi se potriveste perfect 5 Mi se potriveste 4 Este neutra 3 Nu mi se potriveste 2 Nu mi se potriveste deloc 1 b) Afirmatia ÄCand ma trezesc in fiecare dimineata sunt incantat ca incepe o noua zi. Inventivitatea: 5.b) Afirmatia ÄCand unul dintre prietenii mei este trist sau eu sunt nefericit. acestea fiind calitatile sale. Simtul umorului: 24. Chibzuinta: 17. Spriritul de conducere: Cumpatarea: 15. Curiozitatea: 2. spun sau fac ceva hazliu pentru a inveseli situatia. Simtul perspectivei: Curajul 7. Responsabilitatea cetateneasca: 13. Impartialitatea: 14. Speranta: 21. acestea reprezentand slabiciunile sale.

Atemporal ± nici un sens cu timpul. executându-le în ordine.Despre Creativitate Pân nu demult. p. credeam despre creativitate c este un fenomen ce se localizeaz în emisfera dreapt a creierului. Concret ± se raporteaz la lucruri a a cum sunt ele în momentul present. descrie. 1999.descoper lucrurile etap cu etap . elemente de informare.44) Stânga Verbal ² utilizeaz cuvinte pentru a numi. Spa ial ± vede obiectele în real ii unele cu altele i cu p r i care formeaz un tot. V propun s vedem ce spun cercet rile neurobiologice despre cele dou emisfere cerebrale i creativitate. la fel ca multe alte persoane. au o preferin pentru detaliu i pentru prezentarea logic a faptelor. în elege metaforele. al în elegerii nonverbale. Studiile arat ca func ia principal a emisferei stângi este de a traduce orice percep ie în reprezent rile logice. Numeric sau digital ² utilizeaz numerele i modul lor de folosire. al recunoa terii formelor. diferite i complementare. Contrar ideilor exprimate de unii. Creativitatea depinde de ambele emisfere . 1983). Global ± percepe ansambluri. sentimente. asocia ii ale p r ilor. Persoanele care au emisfera stâng mai dezvoltat tind s g seasc cauze i explica ii. Sarcina ei fiind de a sintetiza i a exprima experien ele noastre într-o imagine. În tabelul de mai jos pute i vedea caracteristicile celor 2 emisfere (Betty Edwards. Intuitiv ± procedeaz prin salturi. Emisfera dreapt este universul gândirii f r limbaj. creativitatea nu este localizat în emisfera dreapt . Nonra ional ± nu are nevoie de fapte i ra ionalitate. al percep iei spa iale. Ra ional ² trage concluzii fondate pe fapte i ra ionalitate. semnatice i fonice ale realit ii i de a comunica cu exteriorul pe baza acestui colaj logicoanalitic al lumii (P. imagini vizuale. Simbolic ² folose te simboluri în locul lucrurilor Abstract ² extrage o informa ie folosind-o pentru a reprezenta totul Temporal ² urmeaz firul timpului. Dreapta Nonverbal ± con tiin a lucrurilor dar conexiune minimal cu cuvintele.Watzlawick. Linear ² gânde te în termini ideilor legate de altele. al intui iei i a imagina iei. se încadreaz în timp organizând lucrurile secven ial. elemt cu element. Tendin a de a nu judeca. gândire covergent . arti tii i oamenii în general manifestând abord ri variate. Analogic ± vede leg turile între lucruri. pleac de la impresii. concluzii divergente. Sintetic ± plaseaz lucrurile împreun pentru a forma întreguri. Analitic . define. . Logic ² trage concluzii fondate pe organizare logic .

Fiind l murit acest lucru hade i s vedem ce este creativitatea. Poate sunte i de accord cu mine c acest cuvânt îl g sim i îl auzim mereu în jurul nostru, dealtfel sunt sute de defini ii i teorii care încearc s explice acest fenomen. În vechime creativitatea avea conota ii mistice. Persoanele creatoare primeau inspira ie de la zeit i, cu ajutorul c rora realizau idei sau obiecte noi. Deasemenea Platon afirma c poetul crea numai ce-i dicta Muza. Teoria psihodinamicii a pornit de la principiul conform c reia creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea con tient i impulsiunile incon tiente, sus inând c produsele creative ale scriitorilor i arti tilor reprezint modalitatea exprim rii dorin elor incon tiente într-o form acceptabil din punct de vedere social. Teoria cognitivi tilor abordeaz creativitatea prin prisma reprezent rilor i proceselor ce stau la baza gândirii creative. Au existat tendin e de a limita creativitatea la productivitate, utilitate, valoare, calit i care sunt necesare dar nu i suficient pentru delimitarea creativit ii. (vezi defini ia din Dic ionarul de Pedagogie, 1979) D.W.Mackinnan (1961) considera creativitatea ca fiind un fenomen multifa etat, ce cuprinde diferite aspect: produsul creativ, procesul crea iei, personalitatea creatoare, mediul social creativ/noncreativ, grupul creativ, factori cognitivi i noncognitivi, gândirea divergent /covergent , imagina ia creatoare, abordarea algoritmic /euristic , rezolvare de probleme, probleme bine structurate /slab structurate, metode creative, etc. Al.Ro ca (1981) considera creativitatea ca ansamblu unitar al factorilor subiectivi si obiectivi care duc la realizarea unui produs original i de valoare, conceput de un individ sau grup. Dup J.P. Guilford, creativitatea este asociat în mod deosebit cu gândirea divergent , exprimat prin anumite tr s turi (fluiditate, mobilitate, flexibilitate, etc.). Alte defini ii simpatice g site pe internet: ³Creativitatea este extinderea entuziasmului nostrum (Earl Nightingale).´ ³Creativitatea înseamn s î i permi i s faci gre eli. Arta înseamn s Adams).´ tii pe care s le p strezi (Scott

³Creativitatea este capacitatea de a pune ordine în haosul naturii (Eric Hoffer).´ ³Creativitatea nu este o evadare din disciplin , este o evadare înso it de disciplin (Jerry Hirschberg).´ În concluzie, din punct de vedere al cercet rilor din domeniul tiin ific, creativitatea este un fenomen extrem de complex, care antreneaz , presupune toate structurile personalit ii i implic aventura descoperirii i inven iei ambelor emisfere, defapt tot creierul (N.Herman, 1982). Dar oare care e diferen a dintre arti ti i oameni în general ? Sunt arti ii mai creativi ? La aceast întrebare voi încerca s r spund în articolul urm tor.

Standarde dezvoltare copii prescolari Limbaj, comunicare Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s asculte i s în eleag limbajul vorbit. Standard 2: Copilul ar trebui s demonstreze capacitatea de a vorbi coerent i a comunica eficient cu copiii i adul ii. Standard 3: Copilul ar trebui s demonstreze utilizarea unui vocabular bogat i progrese în vorbire. Standard 4: Copilul ar trebui s fie capabil s vorbeasc corect gramatical i s pronun e corect cuvintele. Standard 5: Copilul ar trebui s fie capabil s foloseasc un limbaj expresiv. Premisele citit-scrisului Standard 6: Copilul ar trebui s demonstreze în elegerea sunetelor limbii. Standard 7: Copilul este con tient de conceptul de mesaj scris i semnifica ia lui. Standard 8: Copilul ar trebui s manifeste interes pentru carte i pentru citit. Standard 9: Copilul ar trebui s utilizeze diferite modalit i de comunicare grafic : desene, semne, forme, pregrafisme. Gândirea logic , reprezent ri elementare matematice Standard 10: Copilul ar trebui s demonstreze abilitatea de a investiga i a descoperi Standard 11: Copilul ar trebui s aib cuno tin e despre cantitate, numere i num rare. Standard 16: Copilul ar trebui s fie capabil s numeasc unele caracteristici ale lumii vii (plante i animale). Standard 17: Copilul ar trebui s fie capabil s observe i s descrie caracteristici ale lumii nerte. Standard 18: Copilul ar trebui s fie capabil s descopere omul ca parte a lumii vii i ca fiin social . Standard 12: Copilul ar trebui s demonstreze cunoa terea conceptelor de m rime i form . Standard 13: Copilul ar trebui realizeze opera ii de seriere, grupare, clasificare, m surare Standard 14: Copilul trebuie s fie capabil s explice fenomene, s fac predic ii, s rezolve probleme Cunoa terea i în elegerea lumii Standard 15: Copilul ar trebui s dobândeasc informa ii despre mediu înconjur tor prin observarea i manipularea obiectelor.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitiv A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului A.1.1. Aspect specific: Limbaj i comunicare Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s asculte i s în eleag limbajul vorbit. Indicator 1. Ascult i în elege indica iile i sarcinile educatoarei, conversa iile din grup , povestirile altor copii. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Adresa i întreb ri referitoare la sarcinile pe care le are de f cut în cadrul activit ilor în grupuri mici sau individual. Încuraja i conversa iile, povestirile între copii. Pune i întreb ri despre con inutul acestor conversa ii, povestiri.

Utiliza i ghicitori. 2. Pune întreb ri clare despre ceea ce nu în elege. Oferi i copiilor în timpul activit ilor posibilitatea de a pune întreb ri despre ceea ce nu în eleg. Încuraja i dorin a de a întreba i ajuta i-i în clarificarea întreb rilor. 3. În elege con inutul i emo iile (fericire, triste e, ner bdare etc.) transmise în pove ti. Organiza i activit i de dramatizare a pove tilor, povestirilor preferate de copii, în care personajele tr iesc evenimente si sentimente diverse. Încuraja i copiii s î i aleag ce personaj doresc i s -l interpreteze, s realizeze o c rticic a personajului. Organiza i activit i în grupuri mici în care copiii s aleag o poveste i s o repovesteasc celorlal i colegi. Realiza i Äinterviuri´ cu copiii despre o poveste audiat sau citit . Organiza i activit i de audiere a unor pove ti i oferi i copiilor posibilitatea de a desena o secven din poveste care se afl la începutul pove tii, la mijlocul pove tii i la sfîr it. L sa i copiii s realizeze lucr ri artistice cu secven e din diferite momente ale unei pove ti. Solicita i-i s le expun în ordinea evenimentelor în spa iul destinat începutului, mijlocului i sfîr itului pove tii.

4. Identific partea de început, de mijloc i final a unei pove ti.

R spunde corespunz tor i respectuos într-o convorbire sau discu ie cu copiii i cu adul ii. la plecare. în timpul activit ilor (organiza i activit i unde s vin p rin i i alte persoane invitate). în toate momentele i încuraja i discu iile dintre copii prin activit i în grupuri mici. utilizarea în comun a materialelor în activit i în grupuri mici. 9. ce implic limbajul atît verbal cît i non-verbal. momentul gust rii. 6. personalul din institu ie. Oferi i copiilor oportunitatea de a comunica atît cu al i copii cît i cu adul i (p rin i. de polite e i adresare respectuoas : sosirea la gr dini . strîngerea materialelor. Vorbe te suficient de clar pentru a fi în eles de to i. Discuta i. explica i i oferi i-le copiilor posibilitatea de a identifica personajele. Utiliza i orice oportunitatea din timpul zilei pentru a solicita formule de salut. plecarea de gr dini . intrarea în sala de grup . 8. Oferi i copiilor oportunitatea de a pune întreb ri pe tot parcursul zilei. de a împ rt i experien e tr ite de ei. din c r i. Face diferen a dintre realitate i imaginar. Indicator 7. Implica i copiii s fac predic ii în anumite momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini prezentate ceea ce i se poveste te sau de la imagini v zute. gustarea. Implica i copiii în realizarea de c rticele dup o poveste. punînd întreb ri de tipul: Ä i ce crede i c s-a întîmplat?´ demonstrînd în elegerea mesajului vorbit. la masa de prînz. Propune i un joc prin care copiii adreseaz verbal întreb ri . invita i) în diferite momente i situa ii: la venirea la gr dini . Standard 2: Copilul ar trebui s demonstreze capacitatea de a vorbi coerent i a comunica eficient cu copiii i adul ii. masa de prînz.5. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor oportunitatea de a povesti momente din via a lor fa de al i colegi. Face predic ii pornind de la ceea ce i se cite te. 10. Implica i copiii în continuarea unei pove ti fantastice i discuta i dac este real sau nu ceea ce se întîmpl în poveste. reviste. Pune întreb ri i r spunde la întreb ri cu în eles. obiecte reale din via a cotidian . Utilizeaz limbajul verbal i non-verbal pentru a Folosi i imagini cu personaje ce reflect st ri diferite pentru a stimula formularea de întreb ri i r spunsuri comunica în scopuri diferite.

Cunoa te semnifica ia cuvintelor pe care le utilizeaz . Standard 3: Copilul ar trebui s demonstreze utilizarea unui vocabular bogat i progrese în vorbire. colaj i cere i s v explice ce au realizat. poezii care exerseaz pronun ia. ac iuni. Aprecia i utilizarea de cuvinte noi i extinde i discu iile utilizînd aceste cuvinte. fiin e. Pronun corect i clar toate sunetele limbii materne. sau a onomatopeelor unor animale. c r i.). Oferi i sarcini de grup mic care solicit utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte. Oferi i copiilor posibilitatea de a. Solicita i copiilor explica ii atunci cînd realizeaz o activitate sau un produs. obiecte. Dar tu cum crezi c era mai bine? etc.). respectând succesiunea secven elor. Încurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete. materiale. modelaj. de imagini. 14. Utilizeaz cuvinte noi în discu iile cu ceilal i. fie valorificînd contexte din activit i precedente. silabe ritmice. Indicator 15. Vorbe te utilizând propozi ii simple i dezvoltate pân la fraze. . Pune i întreb ri suplimentare. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Propune i copiilor jocuri de pronun ie utilizînd imagini. fie prin exploatarea unor situa ii spontane din activitatea zilnic .i r spund prin limbaj non-verbal. fie pornind de la unele imagini. însu iri etc. Implica i copiii în activit i de intonare a unor cîntece. 13. solicita i explica ii cînd copilul v poveste te ceva (Dar de ce s-a sup rat«?. juc rii. Implica i copiii în activit i de povestire a unor experien e din via a lor care au leg tur cu tema activit ilor. persoane. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 11. 12.i exprima gîndurile prin desen. Numi i întotdeauna obiectele din jur. st ri. Repoveste te o povestioar simpl ajutându-se Organiza i activit i de repovestire pornind de la imagini din pove ti alese de copii. Standard 4: Copilul ar trebui s fie capabil s vorbeasc corect gramatical i s pronun e corect cuvintele.

Indicator 17. Recit expresiv poezii i interpreteaz roluri ale Planifica i permanent activit i în Centrul de Joc Simbolic. mama e tîn r /tata e tîn r etc. timp. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Valorifica i permanent unele momentele de rutin . Domeniu: Dezvoltarea cognitiv A. Utilizeaz corect în vorbire acordul la gen. Valorifica i orice moment al zilei pentru a solicita formularea de propozi ii simple sau compuse acordînd aten ie acordului gramatical. explorarea unor obiecte vii i nevii. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor oportunitatea de a se implica în jocuri simbolice în care copiii interpreteaz roluri diferite. persoan . Subdomeniu: Limbaj. pentru utilizarea acordului gramatical. Modela i exprimarea corect a copilului printr-o exprimare corect a dumneavoastr în întreb ri. cerînd copiilor al c ror nume începe cu un anumit sunet . Standard 5: Copilul ar trebui s fie capabil s foloseasc un limbaj expresiv.1. r spunsuri. explicarea unor experimente. comentarii.1. obiecte) care solicit utilizarea acordului gramatical: copilul bea ap /copiii beau ap . premisele citit-scrisului A.16. tonul i ritmul vorbirii în func ie de context i scop. num r. Aspect specific: Premisele citit-scrisului Standard 6: Copilul ar trebui s demonstreze în elegerea sunetelor limbii. comunicare. Moduleaz volumul. Recunoa te sunetul cu care încep cuvintele. observa ii. diferitelor personaje.2. pune i la dispozi ie recuzit pentru interpretarea diverselor personaje. Jocuri cu suport concret (imagini. ma ina e alb /ma inile sunt albe. Încuraja i copiii s se înve e reciproc poezii. 18. Indicator 19. Valorifica i povestirea dup imagini. A.

Standard 7: Copilul este con tient de conceptul de mesaj scris i semnifica ia lui. animale. 25. Construie te rime din cuvinte familiare. cartona e cu cuvinte. 21. alfabetar. Demonstreaz c tie c o propozi ie e format Oferi i copiilor materiale scrise cu propozi ii scurte. diapozitive. 24. Valorifica i toate oportunit ile de expunere a copiilor la materiale scrise în toate centrele de activitate i în sala de grup . c r i i încuraja i recunoa terea de litere i cuvinte pe care copiii le-au mai întîlnit. Juca i jocuri de rime: oferi i prima silab a cuvîntului i copiii s o g seasc pe cea de-a doua: ma-s . materialelor care încep acela i sunet. În elege c limbajul scris exprimat prin imagini Utiliza i re ete scrise de membrii ai familiei i utiliza i-le în sala de grup pentru a g ti împreun cu copiii. Recunoa te unele litere i cuvinte familiare în texte scrise. postere i discuta i despre mesajul transmis de acestea. 20. cu dansul. Audia i poezii cu rim i cântecele scurte. Atrage i-le aten ia asupra lor i citi i împreun cu copiii ce scrie. Incuraja i construirea de rime prin asocierea lor cu mi carea ritmic . Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor un mediu în care textul scris este prezent în toate spa iile.s aranjeze tacîmurile pe mas sau s împart anumite materiale. cu acela i sunet. car-tof. etc. fenomene. Indicator 22. Recunoa te textul scris în toate contextele unde îl întâlne te. materiale. pan-tof. Implica i copiii în activit i de construc ii în care le pune i la dispozi ie imagini i mesaje scrise pe care le pot utiliza. 23. Încuraja i compunerea de poezii i cîntecele scurte. Pune i la dispozi ia copiilor în mod curent materiale scrise. diafilme. i cuvinte con ine informa ie. Implica i copiii în jocuri de recunoa tere a obiectelor. Recunoa te dou sau trei cuvinte care încep cu Pune i la dispozi ia copiilor juc rii. Încuraja i formarea de din cuvinte. c într-o propozi ie cuvintele se separ . ca-s . ce încep cu acela i sunet. Oferi i copiilor c r i cu imagini. fiin e. imagini ce denumesc obiecte.

Propune i copiilor sarcini în grup mic sau individuale care solicit utilizarea de c r i de pove ti. enciclopedii. Utiliza i h r i geografice pentru a identifica semne conven ionale geografice. Indicator 28. Acorda i timp copiilor în fiecare zi s poat Äciti´. cuvinte i propozi ii. semne rutiere etc. 29. Demonstreaz interes pentru c r i i pove ti citite cu voce tare. forme. de relaxare prin lecturarea unor c r i potrivite vîrstei copiilor. Demonstreaz c tie s foloseasc o carte. anul apari iei. ultima copert . Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Valorifica i momentele de activitate în grup mare sau grup mic.i alege o carte preferat pentru a r sfoi i a citi. oportunitatea de a alege ce vor s scrie: o poveste/povestire sau o poezie? Standard 8: Copilul ar trebui s manifeste interes pentru carte i pentru citit. autorul. semne. Recunoa te diferen a dintre o poezie i un text Încuraja i copiii s realizeze c rticele de poezii sau de pove ti în cadrul activit ilor tematice. Indica i detalii ale c r ii precum prima copert . 27. reviste etc. i s citeasc Standard 9: Copilul ar trebui s utilizeze diferite modalit i de comunicare grafic : desene. num rul de pagini etc. de preg tire pentru somn. 26. Încuraja i utilizarea semnelor conven ionale în scrierile copiilor. Oferi i zilnic copiilor posibilitatea de a. i de a se retrage într-un loc lini tit al s lii 30. Discuta i despre prognoza meteo i identifica i semnele conven ionale. Recunoa te unele semne conven ionale folosite în scris. cuprinsul.prin spa iu i c un cuvânt e format din silabe i litere. Dore te s r sfoiasc independent. Oferi i-le în proz . pregrafisme. Pune i la dispozi ia copiilor c rticele cu dialoguri i încuraja i curiozitatea copiilor în privin a semnelor conven ionale. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic .

Scrie i împreun cu copiii cuvinte în timpul activit ilor în grupuri mici sau a sarcinilor individuale. Realiza i împreun cu copiii etichete pentru diverse locuri i materiale din sala de grup . cuno tin e elementare matematice. cuvinte simple 34. Aspect specific: Gândirea logic .1. sentimente: s deseneze ce le-a pl cut mai mult dintr-o poveste.2. despre animale preferate. s realizeze un afi în care s invite p rin ii la un eveniment etc.2. sentimente.Incuraja i activit i în pereche în care un copil Ädicteaz ´ i cel lalt Äscrie´.) dintre fenomene. idei. idei. Experimenteaz pentru a descoperi rela iile cauzale (dac « Oferi i copiilor posibilitatea de a experimenta: s pun ghea în ap pentru a vedea cum se atunci. 32. s pun zah r. f in în ap etc. s pun l stare în ap pentru a vedea cum dau r d cin .. reprezent ri elementare matematice Standard 10: Copilul ar trebui s demonstreze abilitatea de a investiga i a descoperi Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 35. în care s le scrie gîndurile i sentimentele lor. Propune i copiilor sarcini care implic exprimarea în scris a unor gînduri. Subdomeniul: Gândirea logic . Încuraja i copiii s realizeze mici c rticele despre personaje preferate. Utilizeaz pregrafisme pentru a reda gânduri. Domeniul: Dezvoltarea cognitiv A. Exploreaz coresponden a dintre sunet i liter scris în timp ce scrie.31. Utilizeaz forme i desene familiare pentru a reda gânduri. 36. dizolvarea. Scrie i pe fiecare lucrare realizat numele copiilor i rosti i-l împreun cu ace tia. Experimenteaz pentru a descoperi rela iile temporale (mai Realiza i experimente în care factorul timp este important: dezghe ul. sentimente. idei. Scrie propriul nume sau alte nume. tope te. 33. cunoa terea i în elegerea lumii A.    A. . ulei. invita ii c tre persoane din familie sau persoane cunoscute pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de na tere a acelor persoane. Propune i copiilor s realizeze felicit ri.

i alege un obiect dintr-un ir de obiecte. al cincilea) . îngrijirea unei mici r ni. mâine) dintre fenomene deshidratarea. a unui burete. Recunoa te cu u urin cifrele de la 1 la 10. Estima i un num r de obiecte pe care îl ave i sau îl vede i i num ra i cu glas tare. uscarea unui perete. Estimeaz raporturile cantitative dintre dou obiecte sau dou Oferi i ocazii de a compara dou obiecte sau grupuri de obiecte prin estimare: Sunt mai grupuri de obiecte (mai mult/mai pu in/tot atât. Juca i jocuri de estimare a cantit ii: Sunt destule«. numere i num rare. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 38. Nume te ordinea unui obiect dintr-un ir de 10 (al doilea. Încuraja i copiii s scrie vîrsta lor. num rul de apartamente etc. cî i au terminat o sarcin etc. lâng . 40. Atrage i aten ia asupra rela iilor de timp. peste pu in timp. Incuraja i jocurile de construc ii în grupuri mici sau individual pentru a exploata rela iile spa iale. mai sus. mai jos) dintre obiecte.Oferi i oportunitatea de a. a unei vopsele etc. etc. a gr dini ei. Realiza i calendarul zilelor de na tere ale copiilor i stabili i în fiecare lun în ce ordine î i vor s rb tori zilele. mai multe/mai multe piese în co ulet decît pe mas sau mai pu ine? Sunt mai multe linguri decît furculi e pu ine/tot atâtea) sau tot atîtea? 39. cî i copii lucreaz la m su . Num r cu u urin pân la 20. Juca i jocuri care necesit pozi ionarea obiectelor în raport cu altele. num rul str zii pe care locuiesc. azi. Realiza i o hart a s lii de clas . Experimenteaz pentru a descoperi rela iile spa iale (deasupra. 41.pentru to i copiii? Solicita i frecvent copiilor s numere cî i copii sunt prezen i în grup . dedesubt. la farmacie ± num rul pastilelor. Încuraja i utilizarea de numere în jocurile simbolice: la magazin ± inventarul produselor. pozi ionarea pieselor pentru a rezista construc ia. vîrsta p rin ilor. Standard 11: Copilul ar trebui s aib cuno tin e despre cantitate. numindu-i 42.târziu. 37. Utilizeaz numerele i num rarea pentru a determina cantitatea.

modelaje. 47. grosime): S facem ordine în cutia cu lego!. iar p tratul camerele. Alege i împreun cu copiii criterii dup care s aranja i obiectele într-un raft. formele geometrice. m rime. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Realiza i scenete cu obiecte. 45. Ordoneaz obiecte în ordine cresc toare sau descresc toare în func ie de lungime. cerc i p trat/dreptunghi Crea i oportunit i pentru activit i de colaje în care copiii s utilizeze în mediul înconjur tor i în materiale tip rite. Identific i nume te obiecte care au form de triunghi. Standard 12: Copilul ar trebui s demonstreze cunoa terea conceptelor de m rime i form . . m surare Indicator 46. clasificare. Realizeaz modele geometrice prin alternarea formelor i m rimilor.ordinea. cuburi. m rime. grupare. Propune i copiilor în Centrul de Jocuri de mas activit i de construc ii cu obiecte de form geometric . m rime. Juca i jocuri de recunoa tere a formelor geometrice în spa iul din grup sau în materiale scrise afi ate. lego. Realiza i în grupuri mici sau individual activit i de art în care copiii s creeze modele artistice (colaje. 44. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 43. Standard 13: Copilul ar trebui realizeze opera ii de seriere. p pu i de m rimi diferite în care copiii trebuie s le a eze în ordine cresc toare sau descresc toare. numind formele: Triunghiul acesta poate fi acoperi ul unei case. puzzle-uri. etc. Grupeaz obiectele dup un anumit criteriu (culoare. form . Juca i jocuri de selectare a obiectelor cu form geometric dup un criteriu sau dup dou criterii (culoare.). desene. nume. Compar obiecte de aceea i form dup unul sau dou criterii.

Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Implica i copiii în experimente de genul Ädac « atunci´: Dac pun ap prea mult în aceast ce cu ce se va întîmpla? Dac pun prea mult greutate în punga aceasta de plastic ce se va întîmpla? Pune i probleme simple copiilor i oferi i posibilitatea de a g si solu ii. În elege c exist mai multe c i de a rezolva o problem .) i neconven ionale (buc i de sfor . Domeniul: Dezvoltarea cognitiv . sticlute. rigla. M soar corpuri lichide i solide utilizând m suri conven ionale (cîntarul. centimetru pentru m surarea lungimii. 49. de plastic. Pune i la dispozi ia copiilor diverse instrumente de m surare. greutate. s fac predic ii. 50. volum. Ex: Trebuie s construim acest palat. 52. Trebuie s ducem toate materialele acestea în dulapuri i nu tiu cum ar fi cel mai simplu«. Realiza i grafice cu m sur torile copiilor. m sura pasului. 53. cîntar etc.gen) 48. Utiliza i vase pentru m surarea volumului lichidelor. Utilizeaz strategii simple pentru a rezolva probleme. dar nu avem suficiente cuburi mari«. Face predic ii în baza fenomenelor observate. A. centimetrul. s rezolve probleme Indicator 51. timp.) în cutii. Cunoa te caracteristici ale obiectelor i fenomenelor dup care pot fi m surate: lungime. continere de diferite m rimi de plastic etc. Indica i copiilor avantajele i dezavantajele mai multor solu ii ale unei probleme i ajuta i-i s o g seasc pe cea mai bun . Standard 14: Copilul trebuie s fie capabil s explice fenomene. temperatur . termometrul etc. Explic gruparea unor obiecte.

poze. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Încuraja i copiii s strîng date (desene. Indicator 56. Propune i-le copiilor s spun o poveste sau s deseneze despre un animal care se schimb în timp. Demonstreaz grij i interes pentru animale i plante. explor rii mediului dimprejurul gr dini ei. Aduce i plante. cunoa terea i în elegerea lumii A. echipamentelor. lumina. Pune i la dispozi ia copiilor instrumente.  A. atrage i-le aten ia asupra consecin elor neîngrijrii lor corespunz toare. Propune i copiilor sarcini de explorare cu ajutorul instrumentelor i fenomenele care îl înconjoar . Standard 16: Copilul este capabil s numeasc unele caracteristici ale lumii vii (plante i animale). cuno tin e elementare matematice. echipamente pentru a putea explora obiectele i lupe. cresc.2. animalele apar pe lume. În elege i poate descrie ciclul vie ii în lumea vie (plante i animale). 55. Subdomeniul: Gândirea logic .2. 57. microscop etc. Indicator 54. Nume te câ iva factori care infuen eaz lumea vie (apa.) pentru a strânge informa ii despre lucrurile i fenomenele din jur. observarea. manipularea i conversa ia. Poate utiliza obiecte. materiale i echipamentele (magne i. Aspect specific: Cunoa terea i în elegerea lumii Standard 15: Copilul ar trebui s dobândeasc informa ii despre mediu înconjur tor prin observarea i manipularea obiectelor. 58. pe ti pentru a le îngriji copiii i în baza discu iilor despre factorii care influen eaz via a. aerul). Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Realiza i în sala de grup activit i de îngrjire a plantelor pentru a observa ce factori infuen eaz cre terea unei plante.2. . c ldura. Citi i copiilor c r i despre cum plantele. Colecteaz informa ii despre mediu utilizând sim urile. se dezvolt i mor. obiecte) în urma observ rii. Orienta i observarea copiilor asupra schimb rilor de la o zi la alta.

Citi i pove ti despre animale care au fost îngrijite corespunz tor. 61. i descrie caracteristici ale lumii nerte. . o s pt mîn . a somnului. Dac e înnorat. lun i stele. dou s pt mîni. descrie i deosebe te caracteristicile de baz ale anotimpurilor. Realiza i un calendar al naturii cu cele patru anotimpuri i propune i-le copiilor s -l completeze cu imagini care reflect schimb rile din natur survenite în fiecare anotimp. Dac sunt stele înseamn c este senin. despre animale pe care le au copiii acas i cum le îngrijesc. ani). al enciclopediilor i experien a personal a copiilor pentru a în elege ce sunt soarele. 60. se ud gr dina i plantele vor putea cre te. ore. Descrie importan a apei i luminii i c ile de protec ie împotriva lor. 64. etc. Cîte zile mai sunt pîn la ziua ta? Peste cîte s pt mîni vine Cr ciunul? etc. Nume te i face diferen a între surse naturale i artificiale de c ldur . Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Discuta i despre rolul apei i luminii în via a de zi cu zi. Stimula i observarea fenomenelor naturale pentru a în elege rela iile dintre ele: de ex. Analiza i sursele naturale i artificiale de lumin i c ldur i discuta i despre consecin ele lipsei lor sau ale abunden ei lor. Demonstreaz cuno tin e de baz despre soare. Dac plou . Introduce i o tem i preciza i durata ei: o zi. Copilul cunoa te unit ile de timp (minute. s-ar putea s plou . s pt mâni. Ajuta i copiii în observarea schimb rilor naturii.Valorifica i zilnic momentele de activitate i rutin pentru a preciza orele sau minutele pîn la ora mesei. 62. Valorifica i con inutul pove tilor. 63. Standard 17: Copilul observ Indicator 59. zile. Recunoa te unele rela ii între fenomene naturale. stelele. luni. luna. precum i beneficiile lor. despre m suri de protec ie. Utiliza i momente din via a copiilor pentru a percepe timpul: de ex. Cunoa te.

67. Discuta i asem n rile i deosebirile. Analiza i condi iile de via (clima. lucr ri artistice despre locul în care tr iesc. Demonstreaz începutul în elegerii impactului activit ii umane asupra mediului. Corela i informa iile despre caracteristicile lumii vii cu caracteristicile omului. Exprim interes pentru activit ile de protejare a mediului. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Utiliza i experien a de via cotidian a copiilor. poezii etc. despre locuri pe care le-au vizitat. Citi i pove ti despre alte popoare i ri i condi iile lor de via . animale Organiza i copiii în grupuri mici care reprezint : oameni. 69. plante.Standard 18: Copilul descoper omul ca parte a lumii vii i ca fiin social . Merge i cu copiii în parcuri sau în excursii i observa i mediul cum este îngrijit. desene. Cere i-le ca în grup i plante.) i importan a lor pentru om. 66. Întreba i-i ce ar face pentru a îndrepta aceste comportamente? 68. . Cunoa te condi iile specifice ale vie ii umane i semnifica ia lor. alimenta ie etc. locuin e. Încuraja i observarea corpului uman i a condi iilor de via ale omului în medii diferite. s g seasc caracteristicile lor i s le prezinte folosind imagini. relief. Propune i copiilor s realizeze c rticele. despre locul în care tr iesc bunicii lor. despre consecin ele defri rii p durilor. Enumer câteva asem n ri i deosebiri între oameni. Discuta i despre poluare i rolul ei asupra mediului. animale. Valorifica i experien e i tiri despre fenomene naturale pe care copiii le aud în jurul lor pentru a discuta despre impactul activit ii umane asupra mediului. Cunoa te principalele caracteristici ale omului ca fiin vie. Discuta i cu copiii despre consecin ele unui astfel de comportament asupra mediului. Indicator 65.

1.1. 41).2. A înv a cum s fii în jurul celorlal i este esen ial.4. Dezvoltarea expresivit ii emo ionale Dezvoltarea socio-emo ional ÄOamenii sunt fiin e sociale. Dezvoltarea auto-controlului B. cu al i copii i adul i. alte persoane din familie. Interac iunile sociale reu ite fac posibil dezvoltarea unei imagini de sine pozitiv i a autocontrolului.2. Ambele dimensiuni se completeaz reciproc i sunt interdependente. Dezvoltare emo ional Aspecte specifice B.3. p. Interac iunile cu adul ii B.2.1. Respectarea diversit ii Subdomeniu B.1. Interac iunile cu copiii de vârst apropiat B.2. În toate etapele vie ii. Într-adev r. oamenii interac ioneaz unul cu cel lalt.3. Înc din primele clipe ale vie ii copiii stabilesc interac iuni cu p rin ii. copiii î i construiesc cunoa terea lumii prin interac iune social . Copiii s n to i în toate culturile dezvolt ata ament fa de adul i importan i pentru ei´ (1.2. Interac iune în grup B. Calitatea acestor interac iuni stimuleaz dezvoltarea socio-emo ional adecvat a copiilor. Dezvoltarea conceptului de sine B.Domeniul dezvolt rii socio-emo ionale Subdomeniu B. din comunitate.1. de la gr dini . de ceilal i. Dezvoltarea social i emo ional reprezint fundamentul rela iilor i interac iunilor care dau semnifica ie experien elor copiilor de acas .2.1.1. Dezvoltarea social Aspecte specifice B. Ea influen eaz semnificativ succesul copiilor în via i la coal . Specificul acestui domeniu este dat de strînsa leg tur care exist între planul social i cel emo ional. .

preferin e. fric . de a. apartenen i astfel hr nind dorin a de înv are ale copilului. Dezvoltarea emo ional Capacitatea copiilor de a. de negociere.i exprima sentimentele într-o manier acceptat social. respectarea ei prin stabilirea de rela ii pozitive. vin ) constituie competen e specifice domeniului emo ional. Prin interac iunea cu copiii. cînd sunt capabili s se adapteze diferitelor contexte sociale i sunt implica i în activit i de grup. dorin e. de a le controla. ru ine. contactul social cu ceilal i copii este o surs important pentru a observa diferen ele i asem n rile dintre oameni. Adaptarea la diversitate. Încetul cu încetul copilul va ajunge s . De asemenea. disponibilitate i confort emo ional. de a i le st pîni. explorare. oferind sentimentul de stabilitate. convingerea c poate face ceea ce î i propune. securitate. Exprimarea i în elegerea propriilor emo ii i a emo iilor celorlal i de la emo iile primare (bucurie. diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. copilul exerseaz cooperarea. motiva ii.i r spund la întrebarea ÄCine sunt eu?´. Interac iuni cu adul ii . Rela iile pe care le stabile te copilul cu ceilal i necesit siguran . de a în elege i a r spunde emo iilor altora reprezint pa i importan i în dezvoltarea emo ional a copilului. înva s le exprime i s le recunoasc . precum i empatia reprezint competen e importante ale dezvolt rii sociale. receptivitate. mînie) la cele mai complexe (mîndrie. descoperire. sentimente care alimenteaz i sus in dorin a natural a copiilor de cunoa tere. Rela iile sociale ale copilului cu adul ii vizeaz capacitatea copilului de a avea încredere i a interac iona cu u urin cu ace tia. de a lega prietenii. Locul central îns îl constituie dezvoltarea conceptului de sine.Dezvoltarea social Rela iile sociale pozitive se formeaz atunci cînd copiii în eleg semnifica ia diferitelor comportamente. Încetul cu încetul copiii dezvolt abilit i de cooperare. capacit i. Pentru domeniul dezvolt rii socio-emo ionale au fost elaborate urm toarele standarde: Dezvoltare social Interac iuni cu copiii de vîrst apropiat y Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s stabileasc rela ii pozitive i de respect cu copiii de aceea i vîrst sau de vîrst apropiat Standard 2: Copilul ar trebui s poat manifesta empatie fa de copiii cu care interac ioneaz . precum i capacitatea lor de a recunoa te diferitele roluri sociale ale acestora. La fel de important în ecua ia dezvolt rii emo ionale este încrederea în sine. roluri sociale. independen a i responsabilitatea personal .i recunoa te i exprima propriile emo ii. capacitatea de a stabili i a men ine rela ii de prietenie. de a conduce i a fi condu i. înva s in cont de dorin ele i nevoile celorlal i. a percep iei i imaginii de sine a copilului: tr s turi. Copilul înva s le simt . înva s respecte drepturile altor copii. Interac iunile cu cei apropia i joac un rol central în Äs n tatea´ socio-emo ional a copilului. nevoi.

Standard 11: Copilul ar trebui s demonstreze responsabilitate personal Standard 12: Copilul ar trebui s manifeste independen în ac iunile sale Dezvoltarea expresivit ii emo ionale Standard 13: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc emo iile. Dezvoltare emo ional Dezvoltarea conceptului de sine Standard 8: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze cunoa terea însu irilor proprii Standard 9: Copilul ar trebui s manifeste satisfac ie pentru propriile reu ite i încredere în sine Dezvoltarea autocontrolului Standard 10: Copilul ar trebui s fie capabil s î i controleze propriile emo ii.Standard 3: Copilul ar trebui s fie capabil s stabileasc rela ii pozitive cu adul ii. Standard 7: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste respect fa de deosebirile dintre oameni. i s î i exprime corespunz tor . Respectarea diversit ii Standard 6: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc asem n rile i deosebirile dintre oameni. Standard 4: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste încredere i respect în comunicarea cu adul ii din anturajul s u Interac iune în grup Standard 5: Copilul ar trebui s demonstreze abilit i de cooperare în interac iunile de grup.

72. Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B. la serviciul relateze despre prietenul (prietena) s u (sa). Discuta i i în interac iunea cu copiii. Demonstra i personal modele de a acorda ajutor copiilor. Ofer ajutor copiilor din jurul s u atunci cînd au nevoie. 74. despre ce înseamn s fii prieten cuiva i s ai prieteni. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i frecvent copiilor oportunitatea de lucru în grup.B. Discuta i cu copiii despre rela ii de prietenie. Subdomeniul: Dezvoltarea social B. Încuraja i copiii s se apropie i s fac cuno tin cu nou veni ii în grup.1. . de a.Încuraja i sprijinul reciproc între copii.1. f r a-l implica pe adult. s formuleze propuneri de joc. Oferi i copiilor sarcini în grup mic care necesit colaborarea între copii. Aprecia i copiii care g sesc solu iile unor situa ii problematice f r a apela la adult. Caut solu ii pentru rezolvarea problemelor ap rute Selecta i situa ii problematice în interac iunea dintre copii din diverse povestiri. 71. povestiri situa iile cînd cineva are nevoie de ajutor. Cere ajutor altor copii atunci când are nevoie. Aspect specific: Interac iunile cu copiii de vârst apropiat Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s stabileasc rela ii pozitive i de respect cu copiii de aceea i vîrst sau de vîrst apropiat Indicator 70. la bloc. imagini. 73. Selecta i din via a cotidian i din pove ti. Demonstra i personal modele de ini iere a contactelor cu persoane noi.i alege partenerii de joc sau de activitate. Se identific drept prieten al unor copii din diverse Realiza i un studiu tematic despre prietenie. ajutorul reciproc.1. propune i s medii apropiate (la gr dini . p rin ilor. la bunica) i îi identific pe ei ca prietenii s i. Interac ioneaz din proprie ini iativ cu copii de aceea i vîrst sau de vîrst apropiat în diferite contexte. Întreba i ce ar face ei dac s-ar afla într-o situa ie asem n toare. c uta i solu ii împreun cu copiii. întrebîndu-i ce ar face dac ei ar fi în acea situa ie. de prietenie.

Valorifica i momentele potrivite din situa iile cotidiene pentru a aprecia copiii care in cont de dorin ele i nevoile altora (de ex. Oferi i-le solu ii.1. Valorifica i situa ii de via pentru a discuta despre cît de important este s î i pese de ce simte cel de al turi. ine cont de dorin ele i nevoile altor copii.i place altuia nu-i face´. Indicator 76. Standard 2: Copilul ar trebui s poat manifesta empatie fa de copiii cu care interac ioneaz . s compenseze pierderile.75. Demonstreaz compasiune fa de al i copii din grup . s se bucure de succesele colegilor. propunând alte solu ii. a unui material. Atrage i aten ia copiilor asupra ac iunilor reu ite ale altor colegi i propune i-le sa-i felicite. . B. Aspect specific: Interac iunile cu adul ii Standard 3: Copilul ar trebui s fie capabil s stabileasc rela ii pozitive cu adul ii. cerându. îndemna i-i s încerce s repare situa ia. 78.i cear iertare. Folosi i proverbe precum ÄCe ie nu. Subdomeniul: Dezvoltarea social B. 77.2. a unei op iuni.i scuze. Citi i pove ti despre întîmpl ri cu copii c rora nu le p sa de ceea ce simt ceilal i. Observa i situa iile conflictuale i încuraja i copiii s . Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Selecta i situa ii din via a copiilor i demonstra i copiilor c fiecare copil are dorin ele i nevoile sale. Aprecia i copiii care demonstreaz compasiune. Recunoa te gre elile în rela iile cu al i copii i încearc s le repare. Î i exprim emo iile f r a r ni al i copii.1. acceptarea unei propuneri/dorin e diferite) Îndemna i copiii s se apropie i s -i sprijine pe cei care au o nepl cere. cedarea unei juc rii.

capacitatea de a v recunoa te gre elile i de a le repara. Identific diferite tipuri de rela ii între copii i Acorda i copiilor posibilitatea s vorbeasc despre persoane din via a lui i clarifica i ce tipuri de rela ii pot adul i în experien a sa (familiale. Standard 4: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste încredere i respect în comunicarea cu adul ii din anturajul s u Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic i sinceritate. demonstra i bun voin . Explica i copiilor necesitatea de a urma indica iile adul ilor. p rin i. încuraja i respectarea lor. 85.Indicator 79. Discuta i i demonstra i copiilor regulile de comportare. Explica i copiilor ca i adul ii au nevoie de ajutorul lor. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Formula i permanent indica ii clare. etc. de prietenie. Accept adultul în anumite situa ii de joc. 80. Jocul ÄCuvinte magice´. al i invita i) i saluta i-i i vorbi i-le politicos de fiecare dat cînd v adresa i acestora. 83. Discuta i despre întîmpl ri cotidiene sau povestiri în care copiii s-au comportat sau nu s-au comportat respectuos. partener. Invita i adul i în sala de grup (cadre didactice. Discuta i cu copiii despre rela iile dintre copii i educator. Demonstreaz încredere într-un adult apropiat. consilier. Acord ajutor adultului fiind solicitat. copil exista între oameni. Aprecia i copiii care utilizeaz formulele de polite e. Trata i copilul cu respect. încuraja i-i s le îndeplineasc . ± educator/înv tor.) 81. Urmeaz indica iile adultului. Organiza i plimb ri i vizite în locuri publice. corectitudine i în elegere. Atrage i aten ia asupra modului de adresare. în interac iunea cu copilul. Recunoa te gre elile în rela iile cu adul ii i încearc s le repare. copii i înv tor. Oferi i exemple de modalit i de a repara situa ia. Solicita i sprijinul copiilor în variate situa ii i aprecia i permanent ajutorul acordat. Implica i-v în jocul copiilor în diverse ipostaze: organizator. Se comport adecvat i cu respect cu adul ii. grij 86. 82. . Demonstra i. Întreba i copiii cum î i ajut p rin ii în diverse situa ii.

Caut ajutor. Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B. demonstra i-le cum pot fi distribuite rolurile. Aminti i regulile înainte de începerea activit ilor i aprecia i respectarea lor. Modela i situa ii în care copiii trebuie s ac ioneze coordonându. prin exemple. Accept roluri diferite în joc i în alte activit i. 91. protec ie i confort la adul ii apropia i. importan a fiec rui rol pentru succesul activit ii. . Demonstra i copiilor. Remarca i cazuri din via a cotidian . de confort. filme. Face schimb de juc rii i alte obiecte cu al i copii.1.3. 92. Selecta i situa ii i moduri de a cere ajutor de la adul i i antrena i copiii s formuleze cererea de ajutor. Oferi i-le copiilor posibilitatea de a. Respect regulile în activit i desf urate în grup. Coreleaz ac iunile i interesele sale cu ale altor copii din grup. din pove ti. când au nevoie. 89. Propune i-le copiilor sarcini care necesit schimbul de materiale între ei. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Demonstra i copiilor cum pot fi distribuite juc riile într-un joc sau alte obiecte.i alege grupul în care dore te s lucreze.1. Propune i copiilor s stabileasc împreun reguli de joc în grup. B.i ac iunile proprii cu cele ale altor copii i încuraja ii s coopereze. mici. de sprijin. Selecta i un joc potrivit un joc potrivit i explica i copiilor necesitatea de a coopera cu al i copii. Înv a i copiii s a tepte la rând. Aspect specific: Interac iune în grup Standard 5: Copilul ar trebui s demonstreze abilit i de cooperare în interac iunile de grup.87. Coopereaz cu al i copii în activit ile în grupuri Propune i copiilor sarcini care pot fi realizate în grupuri mici. 90. care ilustreaz cum s procedeze copiii când au nevoie de ajutor. Indicator 88. Subdomeniul: Dezvoltarea social B.

) diferi i i totodat ne asem n m.). etc. Propune idei pentru dezvoltarea/continuarea Solicita i copiilor s se gândeasc i s propun variante de dezvoltare a activit ii. Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B.3.93. a imaginilor. mam . vârst . vîrstei. propuse de fiecare dintre ei. Pune i la dispozi ia copiilor imagini cu persoane diferite din punct de vedere al genului. cultura. Propune i copiilor s unei activit i sau pentru solu ionarea cu succes a aleg varianta cea mai atractiv de continuare a activit ii. etc. etniei. Atrage i aten ia copiilor asupra ideilor interesante expuse. ca de exemplu. cultura.1. Atrage i-le aten ia c to i suntem gen. Introduce i-le ca personaje în jocuri de rol. este angajat la«.) . Implica i-i în jocuri simbolice în care trec de la un rol la altul. vârst . Subdomeniul: Dezvoltarea social B.). vecini. Aspect specific: Respectarea diversit ii Standard 6: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc asem n rile i deosebirile dintre oameni. religiei. tat . Este capabil s observe c aceea i persoan poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 95. unei sarcini în grup. Acorda i copiilor posibilitatea s observe i s relateze despre rolurile diferite ale p rin ilor (spre exemplu.1. gen. pe baza observ rilor i a descrierilor. este fiica bunicii lui. aprecia i-le i accepta i-le ca variante pentru finalizarea unei activit i. Identific existen a asem n rilor i diferen elor Înv a i copiii s deosebeasc persoanele dup diferite criterii (aspect exterior. dintre persoane dup diferite criterii (aspect exterior. etc. 96. 94. Accept sugestii din partea altui copil. B. copii ai bunicilor. despre cum s termine un joc. angajat. etc. pe baza ilustratelor.

B. profesionale.2. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 97. Particip cu pl cere la activit i cu caracter intercultural. Respect drepturile altor persoane. copii i adul i.Standard 7: Copilul ar trebui s fie capabil s manifeste respect fa de deosebirile dintre oameni. atrage i aten ie copiilor la emo iile pozitive tr ite de cei care au s rb torit împreun cu ei i au sim it c fac parte din aceea i comunitate. surprize pentru persoanele de alt cultur . indiferent de modele pozitive de atitudine i atrage i aten ia copiilor asupra acestora. Preg ti i. despre familie. Subdomeniul: Dezvoltarea emo ional B. Ar ta i interes pentru cunoa terea caracteristicilor altor culturi i a frumuse ii acestora.2. Audia i cîntece si prezenta i imagini ale diverselor popoare i ri. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine Standard 8: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze cunoa terea însu irilor proprii Indicator 100. Propune i-le copiilor s realizeze desene despre ei. etnie sau cu nevoi speciale. la diferite ocazii. împreun cu copiii. Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B. Selecta i toate persoanele din mediile familiare. sociale. Cunoa te informa ii cu caracter personal (numele s u. Folosi i jocuri pentru a memoriza numele celorlal i. Relata i-le copiilor despre drepturile proprii i drepturile altor persoane. al p rin ilor. despre . 99. al Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Adresa i-v copiilor pe nume i cere i lor s se adreseze unul altuia pe nume.1. al rudelor apropiate. aminti i-le despre necesitatea respect rii drepturilor altor persoane. culturale ale acestora. 98. caracteristicile fizice. Manifest atitudine pozitiv i echidistan fa de Sugera i copiilor ideea ca fiecare persoan merit s fie tratat cu respect i bun voin .

interese. Propune i copilului s . 103. date biografice). Are o imagine pozitiv despre sine. Men iona i eforturile depuse pentru a ob ine un rezultat mai bun. 101. de eviden iere a propriilor abilit i. s se autocaracterizeze dup gen i vârst .i fac . ce poate s fac . Jocul meu preferat´. reflectând la ce poate face mai bine i ce prefer . aprecia i eforturile lor. Aprecia i-i i în fa a p rin ilor lor. Propune i p rin ilor s fac acela i lucru. autoportretul. a reu itelor lor. Consolida i imaginea pozitiv prin eviden ierea calit ilor copiilor.Propune i copiilor exerci ii de autoevaluare a succeselor. Caracterizeaz aspectul s u exterior. Aprecia i contribu iile lor. 105.i aleag activit i în sala de grup. a persoanelor.i caracterizeze verbal exteriorul. 106. Încuraja i copiii s . adresa domiciliului.Propune i o lucrare colectiv .i examineze i s . dup preferin e. G si i ocazii pentru a l uda copiii. dac doresc. la care fiecare copil s spun cu ce poate ajuta. etc. a mânc rii. locul unde locuiesc etc. discuta i individual i în grupuri mici despre preferin ele copiilor. poveste te despre sine). . Î i exprim liber ideile i opiniile sale. ÄLocul meu preferat´. Îi ofer satisfac ie faptul c adultul observ reu itele lui. Propune i-le copiilor s realizeze interviuri între ei în care s se prezinte. a obiectelor. cu ce poate contribui. Jocul ÄS facem cuno tin ´(copilul se prezint . Standard 9: Copilul ar trebui s manifeste satisfac ie pentru propriile reu ite i încredere în sine Indicator 104. a faptelor bune pe care le fac.educatorilor. Observa i permanent copiii i progresele pe care le fac. Propune i copiilor s . ale copiilor în general. Cunoa te abilit ile sale. 102. Încuraja i copiii s .i expun ideile i opiniile sale în diverse situa ii cotidiene. Expune i lucr rile copiilor de fiecare dat cînd le realizeaz . Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Pentru formarea imaginii pozitive men iona i succesele copiilor. Convorbiri pe teme ÄActivitatea mea preferat ´. Î i cunoa te preferin ele personale în privin a activit ilor. Încuraja i copiii s descrie ac iunile sale. discuta i despre ce poate face fiecare din ei. ce poate face.

apelând la experien a copiilor. încuraja i copiii s .2.2. a personajelor din operele de art . sus ine memorizarea regulilor i aplicarea lor în afara institu iei pre colare. propune i s inventeze ei ritualuri. Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B. Respect regulile de joc i de conduit în Explica i i exersa i regulilor de joc i de conduit în situa ii potrivite din cotidian. Sus ine i i situa ii. cîntecele etc. Poate trece inten ionat de la o activitate Inventa i i propune i copiilor ritualuri de trecere de la o activitate la alta. Se implic cu încredere în activit i i rela ii noi. la alta semnale. Subdomeniul: Dezvoltarea emo ional B. Implica i p rin ii pentru a medii diferite. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 108. A teapt înainte de a ac iona în anumite Organiza i jocuri cu mi care la semnale. Standard 11: Copilul ar trebui s demonstreze responsabilitate personal .i amâne realizarea dorin elor pe un timp. încuraja i copilul s se gândeasc înainte de a face o ac iune (ÄE ti sigur? Te-ai gîndit bine?´) 109. Î i poate controla emo iile negative i impulsive. Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului Standard 10: Copilul ar trebui s fie capabil s î i controleze propriile emo ii. 110. Insista i asupra consecin elor exprim rii acestor emo ii. 111. când vrea s realizeze ceva independent sau g se te o solu ie bun în interac iunea cu al i copii. Discuta i despre emo ii pozitive i negative. Dezvolta i. B.2.Valorifica i-le. Sus ine i copilul când acesta încearc s fac ceva nou. nu critica i opiniile copiilor. 107.

î i aranjeaz lucrurile proprii) 117. juc riilor. apoi s apeleze la ajutorul adul ilor. de anumite centre de activitate. 114. c r i. Solicita i copiii s reflecte i s compare. Exersa i prin jocuri i dramatiz ri regulilor de . despre fapte i consecin ele lor.). Realizeaz ac iuni de autoservire (se îmbrac . c r ilor proprii. Standard 12: Copilul ar trebui s manifeste independen în ac iunile sale Indicator 116. Selecta i situa ii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de recuperare. juc rii. Discuta i cu copiii individual i în grup despre ac iuni. beau ap rece etc. de aranjarea mesei. de p strare a obiectelor de uz comun. 115. Folosi i momente cotidiene potrivite pentru a forma copiilor abilit i de men inere a ordinii în grup. etc. Solicita i copiilor s . dac simt c este nevoie. Stimula i copiii s participe la aranjarea obiectelor în sala de grup. Poate aprecia consecin ele ac iunilor sale din punctul de vedere al impactului lor asupra sa sau a altor persoane. sale. preg te te locul i obiectele necesare pentru activit i. 113. Încearc s repare sau s corecteze Pe baza exemplelor din pove ti. familiariza i copiii cu modele de conduit în situa iile când au comis o consecin ele eventual distructive ale ac iunilor gre eal .i aminteasc regulile înainte de activitate. ce se poate produce dup anumite ac iuni: preg tesc pentru fratele mai mare o surpriz .Indicator 112. Are grij de obiectele personale. Aprecia i comportamentele care exprim grij pentru obiecte. obiectelor de desen. poezii. Aplic independent regulile într-o gam Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Solicita i copiilor în situa ii cotidiene s ac ioneze independent cu lucrurile sale personale (haine. Are grij de juc riile i obiectele colective. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Exersa i copiii s diferen ieze obiectele personale de ale altor copii i de cele colective.Propune i copiilor s î i asume responsabilit i la nivelul grupei: s aib grij de flori. Încuraja i copiii s caute mai întâi singuri solu ii. Schimba i periodic responsabilit ile. Exersa i cu copiii ac iunile de aranjare a hainelor.

felul de mîncare. a culorilor. Este capabil s opereze o alegere dintre Acorda i copiilor ocazii de a face alegeri (centrul de activitate. culoarea preferat etc. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 119. fotografii. B. Poate relata verbal despre emo iile sale. etc. Demonstra i unele variante dans.)Sus ine i copii în alegeri. dansuri. desen. audierea pove tilor. sentimente. Examina i poze. Identific emo iile proprii i emo iile altor Dialoga i cu copiii despre emo iile tr ite la activit ile din grup (vizionarea filmelor. propunând modele de examinare a oportunit ilor. a mi c rilor cu diverse emo ii.2. partenerul de joc. sarcina. pove tilor despre dispozi ie. Domeniul: Dezvoltarea socio-emo ional B. a poeziilor. .larg de activit i. mai multe oportunit i. Î i exprim emo iile prin joc. Aplica i jocuri de tip ÄOmul vesel.2. 121.Utiliza i jocuri de selectare a cuvintelor despre emo ii. versuri. Discuta i cu copiii despre muzic i emo ii. propune i copiilor s identifice emo iile. pantomim . prin compara ii cu de exprimare a emo iilor. Familiariza i p rin ii cu unele reguli i recomanda i-le s -i ajute pe copii s le respecte oriunde. cânt. omul trist´ 120. persoane.3 Aspect specific: Dezvoltarea expresivit ii emo ionale Standard 13: Copilul ar trebui s fie capabil s recunoasc Indicator i s î i exprime corespunz tor emo iile. personaje din literatur . Propune i jocuri de asociere a sunetelor.Aprecia i de fiecare dat aplicarea independent a regulilor. Subdomeniul: Dezvoltarea emo ional B. conduit . s redea verbal i prin mimic emo iile personajelor din filme i c r i. audierea muzicii. Stimula i copiii s vorbeasc despre emo iile sale. 118.).

Dezvoltarea fizic Aspecte specifice C. Atît motricitatea grosier cît i cea fin .1.2. De la mers. a proceselor cognitive. motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de înv are i reprezint pietre de temelie pentru o via activ i un stil de via s n tos.1. iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimb rilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimb ri simple la cele mai complexe. Dezvoltarea senzorio-motorie Subdomeniu C. c r ri. S n tatea fizic aduce energie. Dezvoltarea fizic .1. Capacitatea copiilor de a implica. de desen. De i pa ii schimb rilor sunt mai mult sau pu in aceia i pentru to i copii.2.C. alergare. Dezvoltarea fizic normal . de t iere sau deprinderi de îmbr care i mîncare este un proces plin de încerc ri. bun starea fizic i dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de cre tere i dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. Con tientizarea sim urilor i utilizarea lor. a competen elor sociale i emo ionale. în în l ime i a dimensiunilor corpului. Dezvoltarea motricit ii fine C.2. rostogoliri pîn la realizarea unor opera ii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris. dac i se ofer copilului suportul de care are nevoie. dar i de descoperire i con tientizare a propriului corp. exerci iu i sprijin. Dezvoltarea s n t ii i igienei personale C.2. Dezvoltarea motricit ii grosiere C. Dezvoltarea motricit ii este strîns legat de dezvoltarea limbajului. precum cre terea în greutate. Dezvoltarea securit ii personale Dezvoltarea fizic . echilibru i disponibilitatea de a fi implica i în experien e de înv are. Dezvoltarea s n t ii i igienei Aspecte specifice C.1. chiar dac cre terea se refer la anumite schimb ri de ordin fizic. a s n t ii i igienei S n tatea. Mi carea i bun starea fizic au o contribu ie important la dezvoltarea creierului. .1. Cre terea i dezvoltarea reprezint procese complementare.3. ritmul schimb rilor prezint o puternic variabilitate individual . s n tatea. motricitatea i coordonarea oculo-motorie reprezint bazele unui comportament func ional al copilului. s rituri.2. dar i reu ite. a s n t ii i igienei Subdomeniu C.1. a coordona i a controla mu chii i p r ile corpului în realizarea de mi c ri de la cele mai simple la cele mai complexe necesit timp. precum i coordonarea senzorio-motorie reprezint modalit i de cucerire a mediului înconjur tor.

mirosul etc. Standarde: Dezvoltarea s n t ii i igienei Standard 8: Copilul ar trebui s demonstreze comportamente de p strare a s n t ii i igienei personale. nutri ie. cum i cui s cear ajutor atunci cînd au nevoie. Standard 3: Copilul ar trebui s fie capabil s . .Ceea ce înso e te o dezvoltare fizic s n toas este însu irea deprinderilor de igien personal celor de securitate personal . De asemenea. copiii trebuie s înve e cînd. sp lat. Deprinderile de somn. sim ul tactil. s se r neasc sau s îmboln veasc . ia Vulnerabilitatea copiilor datorat fragilit ii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personal . îmbr care i activitate fizic se dezvolt de la na tere i constituie repere importante în prevenirea îmboln virilor. Standard 6: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze mu chii mici ai fe ei i gesturile pentru a transmite un mesaj.) în interac iunea cu mediul. a s n t ii. Copiii înva de mici ce înseamn un program de via s n tos. y y Standarde: Motricitate fin Standard 5: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze mâinile i degetele pentru scopuri diferite. Standarde : Dezvoltare senzorio-motorie y Standard 7: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze utilizarea sim urilor (v zul. auzul. Copiii trebuie s înve e s se fereasc de situa ii periculoase în care prin manipulare sau mi care pot s produc accidente. Pentru domeniul dezvolt rii fizice.i coordoneze mi c rile cu un scop al mi c rii. trebuie s înve e s respecte anumite reguli în diferite contexte i s fac distinc ia dintre siguran i pericol. igienei i securit ii personale urm toarele standarde au fost elaborate: Standarde: Motricitate grosier Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s men in echilibrul corpului y Standard 2: Copilul ar trebui s fie capabil s . Standard 4: Copilul ar trebui s demonstreze c este con tient de rela ia dintre corpul lui i obiectele care se mi c i cele stabile. Standarde : Dezvoltarea securit ii personale Standard 9: Copilul ar trebui s demonstreze deprinderi de securitate personal .i controleze p r i ale corpului i stabilitatea în combinarea unor secven e de mi care.

implica i-v personal în Ädans´. Standard 2: Copilul ar trebui s fie capabil s .i pierde echilibrul. Antrena i urcu ul i coborâtul. P e te peste un obstacol f r a. Subdomeniu: Dezvoltarea fizic C. Solicita i copiii s redea în mi c ri comenzile auzite. de se învîrte în jurul axei corpului i se ghemuie te. utilizînd cuburile i piesele mari. Merge înainte i înapoi inînd un obiect în mîn . de întindere. . un traseu în clas pe care trebuie sa îl parcurg trecînd peste mici obstacole construite de ei. Î i mi c corespunz tor p r i ale corpului pentru a prinde o minge. 124. (1) f r a se ine de palier. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i posibilitatea de a executa mi c ri cu obiecte. Urc i coboar sc rile inînd un obiect cu ambele mîini. (2) având un obiect mic într-o mînâ. Indicator 125.C. aplecare. Aspect specific: Dezvoltarea motricit ii grosiere Standard 1: Copilul ar trebui s fie capabil s men in echilibrul corpului Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 122. (3) inînd un obiect cu ambele mîini. realizînd mi c ri de rotire.i controleze p r i ale corpului i stabilitatea în combinarea unor secven e de mi care. 123. Realiza i împreun cu copiii. Dezvoltarea fizic i a s n t ii C. acompaniate de muzic . s rituri. Prevede i suficient spa iu pentru mi care. 126.2. Dansa i cu copiii. Î i p streaz echilibrul în timp ce se întinde. Juca i cu copiii jocul ÄRobo elul cu telecomand ´.1. Încuraja i efectuarea mi c rilor în diferite momente ale zilei.1.

Standard 3: Copilul ar trebui s fie capabil s . dînd-o înapoi. Sare peste cîteva obstacole mici în alergare. Love te mingea. în convorbiri. . s rituri. Standard 4: Copilul ar trebui s demonstreze c este con tient de rela ia dintre corpul lui i obiectele care se mi c i cele stabile. a unor mi c ri de dans.)Organiza i jocuri de mi care în aer liber în fiecare zi (dac vremea permite). persoanelor. balon. de ghicire a personajelor pe baza mi c rilor. exerci ii cu mingea mic .) Valorifica i mi carea în jocurile cu subiect pe roluri. fug . demonstra i-le mi c ri noi i îndemna i-i s încerce i ei. tenis pentru copii. triciclet ) Aplica i jocuri cu mingea. creeaz forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc. un p trat). escalad ri. ale personajelor din poveste. Încuraja i imitarea de corp în realizarea unor mi c ri . pentru a antrena s riturile. Pozi ioneaz corpul i membrele în mod corespunz tor pentru a imita ceva sau pe cineva. încuraja i copiii s utilizeze mi carea în descrierea obiectelor. Încuraja i copiii s reprezinte personaje din pove ti i din ambient prin mi care. mi c ri ale animalelor. baz : mers. Demonstreaz coordonarea p r ilor propriului Propune i jocuri de imitare a mi c rilor.i coordoneze mi c rile cu un scop al mi c rii. 131. 130. Îndepline te activit i ce solicit mi c rile de Stimula i copiii s efectueze mi c ri grosiere în scopuri practice în via a cotidian (aduce un obiect repede. Jucând împreun cu copiii cu mingea. sare s ajung obiectul la în l ime. etc. Indicator 129. folose te scara. viet ilor. etc 128. a fenomenelor naturii. Indicator 132. Utilizeaz mu chii mari pentru a manipula obiecte (minge. Propune i copiilor rostogolirea mingii mari.127. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Valorifica i ocaziile oferite de cotidian. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Juca i jocuri de imitare fidel a mi c rilor unor animale. un cerc. c rare. realizarea de forme împreun cu corpul altui copil (un pod.

135. valorificând situa ii de diverse forme. Prinde mingea cînd îi este aruncat de la o mic distan . Propune i copiilor jocuri cu ap i nisip pentru antrenarea degetelor. modela. asigurând copiilor un mediu securizant. Propune i copiilor activit i de decupare pentru confec ionarea de h inu e pentru personajele lor preferate. 136. ine foarfecele i taie în linie.Oferi i copiilor materiale i instrumente de desen i pictur . aplica ii din frunze. Propune i sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizînd instrumentele de scris. masa. preg tirea materialelor distributive pentru anumite activit i.1. etc. s rituri cu ajungerea obiectului suspendat. în lungime de pe loc (cu elan). s rituri de la în l imi cu aterizare moale pe saltea. s rituri din cerc în cerc. linii. Propune i copiilor jocuri cu aruncarea ± prinderea mingii. Aspect specific: Dezvoltarea motricit ii fine Standard 5: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze mâinile i degetele pentru scopuri diferite. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 134.133. pete. picta. Exersa i regulile de utilizare a instrumentelor. C. s rituri de pe un picior pe altul.2. Dezvoltarea fizic i a s n t ii Organiza i jocuri cu s rituri pe ambele picioare. . aranjarea juc riilor. C. Utilizeaz independent cu u urin materiale pentru a Elabora i împreun cu copiii compozi ii plastice din puncte. Încuraja i-i s se implice în activitatea cu astfel de materiale i instrumente. orizontal . rutin : aranjarea mesei. prinderea ± transmiterea mingii. aruncarea mingii (a altui obiect) în int vertical . ine în mîn un creion i deseneaz linii drepte i de Prevede i timp în fiecare zi pentru activit i de dezvoltare a motricit ii fine.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizic C. ornamentarea obiectelor.

creta. gustul) în interac iunea cu mediul. Poare reda expresii ale fe ei cu semnifica ii diferite: zîmbet.). copilului ac iunea i acorda i-i ajutor s o însu easc .137. Exercita i abilit ile copilului de autoservire în fiecare situa ie potrivit . cânt. miros): Ce-i ascuns în s cule ? .1. Utilizeaz independent cu u urin vesela pentru a mînca. Indicator 140. sunetelor prin implicarea sim urilor (auz. 138. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie Standard 7: Copilul ar trebui s fie capabil s demonstreze utilizarea sim urilor (v zul. în caz de necesitate. ha urare. Oferi i copiilor seturi de juc rii: vesel . vat . markere. auzul. pronun ri de sunete. Demonstreaz con tientizarea sim urilor în ac iuni (recunoa te obiecte ascunse prin atingerea lor f r s le vad . recunoa te mirosuri etc. din imagini.). Demonstra i prin exemplu propriu. Propune i jocuri de imitare a mimicii. sim ul tactil. C. ireturile la pantofi. Standard 6: Copilul ar trebui s fie capabil s utilizeze mu chii mici ai fe ei i gesturile pentru a transmite un mesaj. punctare. 139. pensula. sup rare. execut mi c ri la auzirea unor comenzi. etc. Subdomeniu: Dezvoltarea fizic C.3. bure i. materialelor. Î i pune singur pantofii i î i leag Implica i copiii în activit i plastice (modelare. mobil . pip it. oboseal . Dezvoltarea fizic i a s n t ii C. poze. haine pentru p pu i i timp pentru a se juca cu ele. bucurie. creioane. uimire. modele de utilizare a veselei. Executa i împreun cu copiii mi c ri înso ite de num r tori. etc.) Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Juca i jocuri de recunoa tere a formelor. experimenta i împreun diverse instrumente (desen cu degetele. de redare a dispozi iei i caracterului personajelor din pove ti i filme. Demonstra i. eventual aten iona i special. mirosul.1.

144. Aspect specific: Dezvoltarea s n t ii i igienei Standard 8: Copilul ar trebui s demonstreze comportamente de p strare a s n t ii i igienei personale. Propune i jocuri cu schimbarea mi c rilor la semnal. folose te batista). igienei i securit ii C. sunet. Organiza i activit i de preparare a unor salate i implica i-i pe copii în preg tirea lor. Dezvoltarea fizic i a s n t ii C. singur pe mîini. cînd tu e te. Schimb ritmul.141.2. Transpunerea într-o posibil situa ie-problem de îmboln vire a unei persoane imaginate i discu ii despre m surile de prevenire. folose te independent toaleta. î i acoper gura cu mîna cînd str nut . Încuraja i copiii care le respect igiena personal (se spal i se terge i aminti i constant de importan a respect rii lor. Respectarea igienei vestimenta iei. Respect reguli ale alimenta iei s n toase. Propune i jocuri cu imagini de corelare a . 143. Discuta i despre fiecare aliment utilizat i despre importan a igienei alimentare i a unei alimenta ii s n toase. 145. Oferi i zilnic copiilor suficient timp pentru activit i în aer liber i mi care. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 142. Demonstreaz interes pentru participarea în activit i fizice zilnice. ÄDe-a cabinetul´. 146. Observarea vestimenta iei celor din jur i a anotimpului în care sunt.i exersa deprinderile de igien personal .2. la de natur diferit (culoare. jocuri cu schimbarea direc iei i vitezei de mi care C. simboluri grafice) schimbarea ritmului muzicii. viteza mi c rilor la semnale Utiliza i în jocuri exerci ii de tipul Ästop-start´. Demonstreaz independen în Oferi i zilnic copiilor posibilitatea de a. Subdomeniu: Dezvoltarea s n t ii. Jocuri cu p pu ile ÄDe-a medicul´.1. direc ia. Demonstreaz abilit i elementare de prevenire a bolilor.

Elabora i împreun cu copiii scheme.. medici. de flac r etc. C. poli isti etc. situa iile periculoase.vestimenta iei cu starea timpului. în transportul public i în alte orientare într-un mediu nou. la magazin. la medic. Indicator 148.2. etc. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Utiliza i imagini pentru a ilustra situa ii de risc (consum de lichide din sticle necunoscute. de evitare a pericolelor etc. Propune i în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu.2. Eviden ierea asem n rilor i deosebirilor între igiena locuin ei i igiena s lii de grup. 150. Dezvoltarea fizic i a s n t ii C. Subdomeniu: Dezvoltarea s n t ii. . Respect regulile de comportare pe Propune i jocuri pentru cunoa terea semnifica iei culorilor semaforului. Aspect specific: Dezvoltarea securit ii personale Standard 9: Copilul ar trebui s demonstreze deprinderi de securitate personal . ) i propune i copiilor s v spun ce ar face ei dac s-ar afla într-o astfel de situa ie.). apropierea de un fier de c lcat în priz . povestiri ce prezint situa ii periculoase si discuta i despre posibilitatea evit rii lor sau a riscurilor pe care le presupun. Realiza i h r i rutiere cu copiii. Invita i lucr tori ai poli iei. pompieri. 147. igienei i securit ii C. Identific situa iile periculoase. Exersarea prin joc i încurajarea aplic rii deprinderilor de igien colectiv . Respect regulile igienice colective. desene ale surselor i persoanelor c rora li se poate cere ajutor. Citi i pove ti. a semnelor rutiere. Relateaz unde i când trebuie s se adreseze dup ajutor. pompieri.2. locuri publice pentru a evita accidentele. Discu ii i jocuri de strad . la pia i exersa i regulile rutiere. 149. Realiza i un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situa ii de risc (medici.

Ini iativa: indic motiva ia intrinsec a copilului de a realiza anumite sarcini. interesul lui de a afla i c uta informa ii noi. le utilizeaz ca resurse.1. st ruie într-o activitate de înv are? Toate aceste capacit i depind în mare m sur de experien ele trecute ale copilului i modul în care cei din jur l-au expus i l-au stimulat în înv are. Creativitate: vizeaz capacitatea copilului de a utiliza informa ia i abilit ile dobîndite în strategii i contexte noi. Domeniul atitudinilor în înv are cuprinde: y y y y Curiozitatea i interesul pentru lucruri noi: indic dorin a de investiga ie a copilului.4. stiluri. activit i. Ini iativ D. de a comunica i desf ura sarcini împreun cu al i copii sau adul i. opiniile emo iile în forme noi. cum se raporteaz la procesul de înv are: este curios. Standard 2: Copilul ar trebui s demonstreze ini iativ în interac iuni i activit i. Standard 3: Copilul ar trebui s fie capabil s persiste în realizarea unei activit i rezistând provoc rilor. dep ind tiparele conven ionale ale gîndirii i situa iilor curente. . are ini iativ . dar i constituie baza dezvolt rii în celelalte domenii. atitudini pe care copilul le manifest în activitatea de înv are i care reflect modul în care acesta se implic pe sine în procesul înv rii. Curiozitatea i interesul pentru lucruri noi D. În cadrul acestui domeniu au fost elaborate urm toarele standarde: Standard 1: Copilul ar trebui s fie curios s înve e lucruri noi i s întâlneasc noi experien e. de a. este creativ. chiar dac este întrerupt sau distras.3. obi nuin e. Atitudinile în înv are au un statut aparte pentru c sunt dimensiuni importante ale personalit ii copilului în devenire i au un impact deosebit asupra înv rii de-a lungul întregii vie i. precum i de temperamentul lui i contextul cultural în care a crescut. Creativitate Atitudini în înv are Acest domeniu vizeaz dispozi ii. Persisten a în activit i: vizeaz capacitatea copilului de a st rui într-o activitate.2. de a se implica în contexte variate de înv are.D. aceste capacit i traverseaz celelalte domenii de înv are. cum abordeaz sarcinile i experien ele de înv are. Atitudine în înv are Subdomenii D.i extinde propria înv are utilizînd imagina ia. de a. de a.i concentra aten ia i a duce un lucru la bun sfîr it. Standard 4: Copilul ar trebui s manifeste creativitate în activit ile zilnice. curiozitatea în situa ii noi i dorin a de a înv a lucruri noi. motiva ii. Persisten în activit i D.i exprima ideile.

Extinde i activit ile i jocurile copiilor. policlinic . Domeniu: Atitudinea în înv are D. 153. Discuta i cu copiii despre interesele lor. face i Äprezentarea´ lor.1. Indicator 151. ad ugînd informa ii noi. materiale noi. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Pune i întreb ri deschise copiilor. punîndu-le la dispozi ie c r i. Demonstreaz satisfac ie descoperind i discutând informa ii i Încuraja i întreb rile copiilor i recomanda i i p rin ilor s le încurajeze. cinematograf. prim rie. Prevede i timp i ocazii pentru copii s exploreze mediul mai larg al comunit ii (excursii în diverse institu ii publice: biblioteca. Pune i la dispozi ia copiilor materiale: fotografii. dorin elor lor de cunoa tere. personaje noi. Discuta i cu copiii despre surse diverse de informa ie. Solicit informa ii noi despre ceea ce îl intereseaz . în comunitate. contexte diferite (în sala de grup . s -i întrebe despre Äplanurile´. în afara s lii. interesele lor. R spunde i situa ii noi. Crea i centre de activitate în sala de grup care prin materialele expuse stimuleaz curiozitatea copiilor. . Subdomeniu: Curiozitatea i interesul pentru lucruri noi Standard 1: Copilul ar trebui s fie curios s înve e lucruri noi i s întâlneasc noi experien e. echipamente. vizite etc). pentru a le stimula interesul i curiozitatea. jocuri. 154. s discute cu ei la diverse teme. materiale. 152. crea i ocazii pentru a le aplica. capacit i. Demonstreaz curiozitate în fa a unei situa ii noi. coal . despre noua tehnologie. c r i ilustrate. în parcuri. pentru a ti s le valorifice.D.)Implica i p rin ii. despre propriul viitor. etc. Utilizeaz strategii i surse diverse pentru a afla informa ii noi. recomanda i-le s r spund nevoii copiilor de a cunoa te. despre calit i. opinii. de explorare. decupaje.

D. c r i care s încurajeze copiii s lucreze în perechi sau grupuri mici pentru a r sfoi c r i. 157. Oferi i copiilor posibilitatea de a. jocuri. 156. copii i adul i (invit din proprie ini iativ al i copii sau adul i s citeasc . cînd acesta ini iaz interac iuni i teme de joc.Acorda i timp în fiecare zi pentru jocul liber al copilului. Ini iaz jocuri i activit i cu alte persoane. Stimula i ini iativa copiilor prin acordarea oportunit ilor de manifestare a ini iativei: copiii sunt solicita i s propun ocupa ii. etc.i alege activitatea. Pune i la dispozi ie materiale.2. s audieze muzic sau alte activit i). subiecte de discu ie. Manifest ini iativ în a înv a i realiza diverse ac iuni. Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor posibilitatea de a lucra în grupuri mici i în perechi în cadrul activit ilor. Subdomeniu: Ini iativ Standard 2: Copilul ar trebui s demonstreze ini iativ în interac iuni i activit i. Înfiin a i un col i or al propunerilor. s se joace cu cuburile.i alege partenerii. Oferi i ilustrate. Subdomeniu: Persisten în activit i Standard 3: Copilul ar trebui s fie capabil s persiste în realizarea unei activit i rezistând provoc rilor. Indicator 155. Domeniu: Atitudinea în înv are D. subiecte pentru activit ile artistice. . Se implic în comunicare cu copii i cu persoane adulte din ini iativ proprie. Sus ine i ini iativele care vin din partea copilului. ini iativelor copiilor. cu apa i nisipul. s audieze pove ti. h inu e pentru p pu i. s priveasc desene animate.3.D. materiale care s stimuleze copiii s ini ieze activit i de confec ionare a unor suporturi de c r i. de a. Domeniu: Atitudinea în înv are D. a asculta ceva împreun . enciclopedii pentru copii.

Activitate de înv are recomandat cadrului didactic Oferi i copiilor o mare varietate de sarcini care s r spund intereselor lor. (Se pun întreb ri: i ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întîi? i apoi? Crezi c ai tot ce î i trebuie? Ai timp suficient? 161. se examineaz alte posibilit i de abordare i se propune copilului se revin la ea. Se implic puternic într-o activitate i o duce la bun sfâr it. 159. Demonstreaz capacitatea de a se concentra în timp asupra unei sarcini Antrena i capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de sarcini dozate. Motiva i copilul s finiseze.Indicator 158. Domeniu: Atitudinea în înv are D. 160.i elaboreze un plan de realizare a acesteia. Continu activitatea dup câteva încerc ri f r succes. în caz de necesitate. propunându-le. Ajuta i-i s finiseze ac iunile i aprecia i efortul lor de a le duce la bun sfîr it. insistînd asupra reu itelor în pa ii realiza i i amintindu-le despre rezultatul pe care îl vor realiza.i men ine încrederea în for ele proprii. Schimb con inutul unor pove ti cunoscute i introduce personaje create Propune i copiilor s înlocuiasc unele personaje din pove ti.Se discut individual sau în grup sarcina. Încuraja i copiii. filme cu desene . D. Propune i copiilor s î i aleag o activitate dorit i s . în ciuda întreruperilor sau a distragerii aten iei. s înainteze cu pa i mici c tre finisare. Îndemna i copilul s reflecteze asupra sarcinii i s revin . Subdomeniu: Creativitate Standard 4: Copilul ar trebui s manifeste creativitate în activit ile zilnice. Oferi i copiilor ajutor pentru a solu iona problemele i a. Indicator Activitate de înv are recomandat cadrului didactic 162. Planific o activitate din 3-4 pa i i o realizeaz . Da i-le posibilitatea de a alege sarcinile.4.

dansul. 166. Introduce elemente noi în activit ile cunoscute. Încuraja i copiii s utilizeze cele însu ite în situa ii noi: s formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute. desen. propune i copiilor s încerce. cu ce poate fi înlocuit o vaz . Demonstra i copiilor cum pot fi combinate diferite ac iuni. elemente i ob inute obiecte interesante. pentru a fi valorificate. G se te forme i mijloace noi de exprimare a gândurilor i emo iilor (prin Valorifica i jocuri în care regulile interzic comunicarea verbal . cum pot fi folosite cutiile de carton sau alte de euri. schimbând astfel întregul fir al pove tii. Combin materiale i strategii în modalit i noi pentru a explora sau rezolva probleme. un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie utilizînd materialele de care dispun. solu ii. desenul. 165. Încuraja i ideile i ac iunile noi ale copiilor. mi carea.de el. . Propune i copiilor sarcini noi (organizarea unei s rb tori pentru cineva. 163. s utilizeze ac iuni de aplica ie i modelare în jocul liber. Inventeaz jocuri i activit i noi. amenajarea s lii de grup) i solicita i-le idei. 164. s compun un cântecel pentru versurile memorizate. propunându-le muzic . Reflecta i împreun cu copiii. joc simbolic) copiilor s utilizeze cântul. dans. animate i s presupun ce s-ar produce. s transfere materiale dintr-un centru într-altul pentru a îmbog i produsul final.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful