România

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale

Vreau să ştiu !

ABC-ul integrarii în UNIUNEA EUROPEANĂ
Bucureşti, 2005

1

Cuprins
I. UNIUNEA EUROPEANĂ
a. b. c. d. Ce este Obiective Scurt istoric Principalele institutii europene Parlamentul European Consiliul European Consiliul Uniunii Europene Comisia Europeană Curtea de Justitie a Comunitătilor Europene Comitetul Economic şi Social Curtea Europeană de Conturi Comitetul Regiunilor Mediatorul European Banca Centrala Europeană Banca Europeană de Investitii Fondul European de Investitii Alte institutii

e. Simbolurile Uniunii Europene Steagul Imnul Moneda unica - euro Ziua Europei

II.

ASISTENTA PENTRU ROMANIA
a. PHARE b. ISPA c. SAPARD

III.

PROCESUL DE EXTINDERE A UE
Istoric Când va deveni România membră a UE? Etapele şi criteriile de aderare Subiectul negocierii Procesul negocierii Capitolele de negociere Actorii negocierii Concesiile negocierii Scopurile negocierii Durata negocierii Tratatul de aderare Clauza de salvgardare

IV. COSTURI SI BENEFICII ALE INTEGRARII
Beneficiu Standard de viaţă Termen de aderare Oportunităţi de munca Statut Suvernitate Moneda euro Sprijin de preaderare Extindere

2

V. PACHETUL FINANCIAR PENTRU ROMÂNIA
Prezentare Pachetul financiar pentru România şi Bulgaria o Agricultura o Fondurile structurale şi de coeziune o Politici interne Noua perspectivă financiară

3

avand drept suport solidaritatea. Uniunea Europeana are astazi 25 state membre. Slovenia si Ungaria). Acestea au condus la convingerea ca in unele domenii se pot obtine rezultate mult mai bune la nivel european decat la nivel national. intr-o maniera coerenta. 2004: Cipru. Obiectivele Uniunii Europene promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993. pe baza unor interese comune. 1981: Grecia. pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale). UNIUNEA EUROPEANÃ Ce este ? Uniunea Europeana este rezultatul unui proces de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951. 1995: Austria. Finlanda si Suedia. Letonia. intre sase tari europene (Belgia. impreuna cu tratatele fondatoare). Irlanda si Regatul Unit. Franta.I. instituirea cetateniei europene (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza. afirmarea identitatii Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre. o politica externa si de securitate comuna. Germania. securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor). Existenta politicilor comune confera unicitate Uniunii Europene. Luxemburg si Olanda). Lituania. 460 milioane locuitori si se pregateste pentru a şasea extindere. 4 . La baza intregii constructii europene sta vointa de a lucra impreuna. dezvoltarea unei zone de libertate. Italia. implicare in rezolvarea crizelor internationale. Malta. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora. conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni). Estonia. Polonia. Dupa cincizeci de ani si cinci valuri de aderare (1973: Danemarca. pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a suveranitatii statelor membre catre institutiile europene. Slovacia. 1986: Spania si Portugalia. Asa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre. iar moneda unica a fost lansata in 1999). existenta si consolidarea relatiilor in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene. Cehia. elaborate si adoptate de institutiile comunitare cu aplicabilitate pe intreg teritoriul Uniunii.

denumite generic “Tratatele de la Roma”. Malta. concurenţă.al treilea pilon. propune. construcţia europeană s-a concretizat după cel de-al Doilea Război Mondial. Irlanda şi Marea Britanie în 1973. pe baza unei idei a lui Jean Monnet. Tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Italia. după ce a fost ratificat de fiecare stat membru. cooperarea în domeniul securităţii şi justiţiei (integrarea acquis-ului Schengen în competenţele Uniunii Europene). Tratatul de la Nisa. Grecia în 1981.a. La apel au răspuns încă patru state. 9 mai: Robert Schuman. semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999.primul pilon. urmând obiectivul de coeziune economică şi socială. Tratatul CECO a intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Tratatul de instituire a Comunităţii Economice a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO) fiind semnat la Paris. Politica externă şi de securitate comună (alegerea unui Înalt Reprezentant pentru PESC) şi consolidarea democraţiei. stabileşte ca obiectiv dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător. Robert Schuman. Comunităţile Europene. protecţia consumatorilor. sănătate.Scurt istoric al Uniunii Europene 50 DE ANI DE ISTORIE Creată în scopul de a garanta o pace durabilă. Austria. moneda unică. conferă Uniunii Europene o nouă competenţă în materie de ocupare a forţei de muncă. ocuparea forţei de muncă. protecţia drepturilor fundamentale). Tratatul de la Amsterdam extinde aria politicii de protecţie a consumatorilor. educaţie. având la bază cei trei piloni: . transporturi. ş. Belgia.al doilea pilon. La cele trei Comunităţi au aderat în anii următori nouă state: Danemarca. zece state au semnat Tratatul de Aderare: Cipru. Tratatul de la Amsterdam. inspirat de Jean Monnet. fie prin referendum. Politica externă şi de securitate comună. Republica Cehă. de către Franţa. . Slovenia.). ministrul de externe al Frantei. propune planul ce va sta la baza Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului sau CECO ("Declaratia Schuman"). cultură. protecţia mediului. Letonia. se constituie Uniunea Europeană. Germania. Estonia. Prin Tratatul de la Maastricht. cele şase state membre ale CECO semnează. consolidează protecţia socială în domeniul egalităţii de şanse şi al luptei împotriva excluderii. este cadrul cooperării dintre organele de poliţie şi de justiţie din cele 15 state membre pentru consolidarea securităţii interne. Lituania. La 16 aprilie 2003. conţine prevederi pentru a asigura o bună activitate instituţională în momentul când Uniunea va avea aproape 30 de membri. fie prin vot în parlamentul naţional. . Slovacia. La 25 martie 1957. reprezintă cadrul acţiunilor comune ale statelor membre ale Uniunii Europene în acest domeniu. Spania şi Portugalia în 1986. semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Polonia. cercetare. Finlanda şi Suedia în 1995. la Roma. considerat indispensabil viitoarei extinderi. permite instituţiilor Uniunii să coordoneze politici comune în diverse domenii (Piaţa unică. conţine prevederi în următoarele domenii: drepturile cetăţenilor (în special. Cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală. Tratatul de la Nisa a fost semnat de către Miniştrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene la 26 februarie 2001 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 2003. Istoria Uniunii Europene se bazeaza pe cronologia celor mai importante realizari ale Uniunii si institutiilor sale: 1950. agricultură. procedura de decizie din cadrul Consiliului de Miniştri şi consolidarea cooperării între instituţii. la 18 aprilie 1951. Luxemburg şi Olanda. înscriindu-se deci în viziunea unei reforme instituţionale ale cărei 3 axe principale sunt: componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor europene. La 9 mai 1950 Ministrul francez al Afacerilor Externe. Ungaria. 5 . punerea în comun a resurselor de cărbune şi de oţel ale Franţei şi Germaniei în cadrul unei organizaţii deschise către celelalte ţări europene.

odata cu respingerea de catre Parlamentul francez. libertate. 4 noiembrie: Primele Rapoarte anuale referitoare la stadiul de indeplinire a conditiilor de aderare la UE. Slovacia. 1 noiembrie: Intra in vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene. 1957. regiuni indepartate si relatii externe. 26 februarie: Tratatul de la Nisa a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre. protectia mediului. Germania. siguranta si sanatatea consumatorului. a aprobat agenda sociala europeana. care trateaza reforma institutionala a UE. EURATOM si CEE). 10 februarie: Piata Comuna a carbunelui si otelului devine functionala. de asemenea. 1 iulie: Intra in vigoare Tratatul de constituire a unui singur Consiliu si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene. 1987. 25 martie: Sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM) si Comunitatea Economica Europeana (CEE) de catre cele sase tari Belgia. impreuna cu Politica externa si de securitate comuna si Justitia si afacerile interne reprezinta cei trei piloni ai UE. in discutie politica de securitate si aparare europeana.pentru o Europa mai puternica si mai extinsa". prezinta viziunea asupra extinderii Uniunii si opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la UE ale celor zece tari central europene. printre altele. Franta. 1 iulie: Intra in vigoare Actul Unic European (AUE). Luxemburg. 8 noiembrie: Comisia Europeana adopta rapoartele anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate si revizuieste parteneriatele pentru aderare. 2000. Italia. 14 februarie: Incepe Conferinta interguvernamentala cu privire la reforma institutionala a Uniunii Europene. 18 aprilie: Este semnat Tratatul de la Paris pentru constituirea CECO. 1993. 2000. ca "eforturi speciale sa fie dedicate asistentei acordate Bulgariei si Romaniei". Comunitatile Europene (CECO. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale. 30 august: Proiectul de tratat pentru crearea unei Comunitati politice europene esueaza. 1 mai: intra in vigoare Tratatul de la Amsterdam. de catre Belgia. Luxemburg si Olanda. 2000. cultura. 1999. Finlanda. Italia. Portugalia. a tratatului asupra Comunitatii Europene a Apararii. 2 ianuarie: Grecia devine cel de al 12-lea membru al zonei euro.1951. 16 iulie: Este adoptata "Agenda 2000 . Belgia. in august 1954. Consiliul a luat. Romania. 7-11 decembrie: Consiliul European de la Nisa este in favoarea accelerarii negocierilor de aderare cu statele candidate si apreciaza pozitiv efortul acestora de a indeplini conditiile pentru adoptarea si aplicarea acquis-ului. Olanda. Conferinta Interguvernamentala s-a incheiat cu un acord politic privind Tratatul de la Nisa. Austria. Letonia. Belgia. 1967. 2000. Italia. Irlanda). la Bruxelles. 2001. siguranta maritima. 9 mai: Institutiile europene celebreaza a 50-a aniversare a "Declaratiei Schuman". 2001. 2001. coordonarea politicilor economice. 6 . Germania. Germania. 1999. securitate si justitie. Franta. care adauga cooperarea politica celei economice. 2000. Lituania si Bulgaria are loc la Bruxelles. Cele sase state fondatoare inlatura barierele vamale si restrictiile cantitative cu privire la materiile prime mentionate. 1954. 1997. Belgia. 1953. Luxemburg si Olanda. servicii de interes general. 15 ianuarie: Sesiunea inaugurala a Conferintei ministeriale interguvernamentale pentru negocieri de aderare cu Malta. tratatele de infiintare sunt cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma si au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. in ce priveste extinderea UE si procesul de aderare. 1 ianuarie: Lansarea monedei unice europene in 11 state europene care au indeplinit criteriile de convergenta (Franta. 1998. 15-16 iunie: Consiliul European de la Goteborg a decis. Spania. a trecut in revista procesul de cercetare european.

Slovenia si Ungaria) 2005. decide sa convoace o Conventie privind viitorul UE. la Bruxelles. 7 . 1 ianuarie: monedele si bancnotele euro intra in circulatie in cele 12 state participante la zona euro: Austria. 2001. Estonia. Luxemburg. Italia. 13 noiembrie: Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale asupra progreselor inregistrate de statele candidate si revizuieste Parteneriatele de Aderare. 28 februarie: perioada circulatiei monetare duale ia sfarsit si euro devine singura moneda a celor 12 state participante la zona euro. Letonia. 10 tari adera la Uniunea Europeana (Cipru. Polonia. Zece tari candidate isi propun sa incheie negocierile in 2002. 14-15 decembrie. 2002. 2001. Olanda. Consiliul European de la Laeken. Slovacia. Finlanda. evalueaza situatia internationala dupa atacurilor teroriste care au avut loc la 11 septembrie in New York si Washington.2001. Belgia. Germania. Grecia. Belgia. Lituania. Are loc. Malta. Irlanda. si stabileste liniile directoare pentru riposta UE. Portugalia si Spania. SUA. 2002. 1 mai: Ziua Extinderii. Franta. Cehia. sesiunea inaugurala a Conventiei privind Viitorul Europei. 25 aprilie: România şi Bulgaria semnează la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. prezidata de Valéry Giscard d'Estaing. Belgia. 2004. 21 septembrie: Consiliul European extraordinar de la Bruxelles.

Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) si Banca Centrala Europeana (raspunzatoare de politica monetara in zona euro). "popoarele statelor reunite in cadrul Uniunii Europene". intrat in vigoare la 1 februarie 2003). in viziunea Tratatului de la Roma. Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc in iunie 1979. 338 milioane de alegatori din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene isi aleg cei 732 de reprezentanti in Parlamentul European (aceasta cifra a fost stabilita prin Tratatul de la Nisa. Consiliul (reprezentand guvernele statelor membre).PRINCIPALELE INSTITUTII EUROPENE Institutiile Uniunii Europene au fost create pentru a realiza "o uniune cat mai stransa intre popoarele europene". Avocatul Poporului in Uniunea Europeana (care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la nivel european). Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozitiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare). 8 . Pe masura ce competentele Uniunii s-au extins. dar functioneaza ca organisme cu autonomie deplina. în functie de marimea acestora. Agentiile. Fundatiile si Centrele au fost infiintate pe baza deciziilor adoptate de Comisia Europeana sau de Consiliul Uniunii Europene. din 1957. Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). Curtea de Justitie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar). institutiile s-au dezvoltat si au devenit mai numeroase. Incepand cu 2004. Comisia (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie). Principalele institutii europene sunt: Parlamentul European Consiliul European Consiliul Uniunii Europene Comisia Europeana Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene Tribunalul de Prima Instanta Comitetul Economic si Social Curtea Europeana de Conturi Comitetul Regiunilor Mediatorul European Banca Centrala Europeana Banca Europeana de Investitii Fondul European de Investitii Parlamentul European Parlamentul European reprezinta. Cinci institutii sunt implicate in conducerea Uniunii Europene: Parlamentul European (ales de catre popoarele statelor membre). Numarul de mandate este repartizat pe tari.

adopta bugetul in intregime. Consiliul are urmatoarele responsabilitati: 9 . Unele sedinte. are atributii legislative. Rolul principal al Consiliului European este definit de Articolul 4 al dispozitiilor comune din Tratatul Uniunii Europene: "Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii sale si ii defineste orientarile politice generale". prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. unde au loc sedinte o saptamana in fiecare luna. cel putin un Consiliu European per Presedinte se tine in Bruxelles. exercita un control democratic asupra Comisiei. In ultima instanta. se tin la Bruxelles. De asemenea. arbitrand sau oferind solutii in probleme dificile. in mod special Tratatul de la Maastricht din 1992 si Tratatul de la Amsterdam din 1997. decizii). Consiliul European reuneste sefii de state sau guverne ai celor 25 state membre ale Uniunii Europene si Presedintele Comisiei Europene. Aceste lucrari se constituie intr-un eveniment important: prezenta intr-un oras european a celor douazeci si cinci reprezentanti investiti cu legitimitate democratica incontestabila. lucrari gazduite de statul membru care asigura presedintia Consiliului. exercita un control politic asupra ansamblului institutiilor. cele pe comisii. au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ intr-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele nationale. Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi întâlnirile bianuale ale Şefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene. Acestea. directive. constituie . imparte autoritatea in domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene. adica adopta legislatia Uniunii (regulamente. Consiliu. iar Secretariatul General se afla la Luxemburg. fie dand un impuls Uniunii sau definind orientarile politice generale. Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimitatii democratice a textelor adoptate. Comisie.un eveniment politic asteptat cu mare interes. Dupa extinderea Uniunii se asteapta ca toate intalnirile Consiliului European sa aiba loc la Bruxelles.Legitimat prin vot universal direct si ales pentru un mandat de 5 ani. Parlamentul are trei functii esentiale: alaturi de Consiliul Uniunii Europene. Aproba desemnarea membrilor Comisiei si are dreptul de a cenzura Comisia.de aproape douazeci si cinci de ani . Lucrarile Consiliului European sunt gazduite de statul membru care asigura presedintia Consiliului si participa la viata politica si evolutia Uniunii Europene prin intalniri organizate cel putin de doua ori pe an (de obicei in lunile iunie si decembrie). Spre deosebire de Parlamentul European. Sediul Parlamentului European este la Strasbourg. Parlamentul European sia sporit continuu influenta si puterea prin intermediul unei serii de tratate. Din 2002 si in conformitate cu Tratatul de la Nisa. Curtea de Justitie si Curtea de Conturi. fie coordonand. Consiliul Uniunii Europene Este cunoscut drept Consiliul de Miniştri şi este principalul for de decizie al Uniunii Europene In baza Tratatului de constituire a Comunitatii Europene. el joaca un rol esential in toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Cu toate acestea. insotiti de alti ministri si colaboratori apropiati. Consiliul European nu este. din punct de vedere juridic. o institutie a Comunitatii Europene. Nu trebuie confundat cu Consiliul Europei (care este un organism international) sau cu Consiliul Uniunii Europene (care este format din ministri ai celor douazeci si cinci state membre).

iar toti cetatenii si participantii la Piata Unica sa poata beneficia de conditiile unitare asigurate. pe baza orientarilor generale trasate de Consiliul European. veghind la respectarea Tratatelor incheiate. care s-a ridicat la 97 miliarde Euro in 1999. de cand a fost infiintata. institutii comunitare. impreuna cu Parlamentul European formeaza autoritatea bugetara care adopta bugetul Comunitatii. astfel incat legislatia UE sa fie corect aplicata de catre Statele Membre. Comisia Europeană este formată din 25 de membri: un preşedinte şi 24 de comisari. Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse curtii din anul 1952. in numele Comunitatii. având responsabilitatea implementarii si coordonarii politicilor. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de comun acord. La data aderarii la UE si Romania va avea un comisar european. din care cinci sunt şi vicepreşedinţi ai Comisiei. acordurile internationale dintre aceasta si unul sau mai multe state sau organizatii internationale. incheie. Comisia functioneaza ca organ executiv al Uniunii Europene. Membrii Comisiei sunt alesi din tarile UE. Consilul Uniunii Europene: adopta deciziile necesare pentru definirea si punerea in practica a politicii externe si de securitate comuna. al caror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate si cele mai sarace ale Uniunii. Curtea de Justitie numara 25 judecatori si 8 avocati generali. semnifica personalitatea Uniunii. pe durata unui mandat de sase luni. insa fiecare dintre ei depune un juramant de independenta. si a Fondurilor Structurale. In anul 1978 se solutionau deja 200 de cazuri noi pe an. Cea de-a treia functie a Comisiei este aceea de organ executiv al Uniunii. In plus. pentru un mandat de sase ani. Comisia indeplineste trei functii de baza: Dreptul de initiativa: rolul sau de initiator al politicilor comunitare este unic. O alta functie a Comisiei este aceea de a veghea la respectarea tratatelor UE. cu 10 . In baza Tratatului privind Uniunea Europeana. Presedintia Consiliului este asigurata. Ea reprezinta interesul comun si in mare masura. In exercitarea atributiilor sale de revizuire. Curtea este deseori chemata sa hotarasca in probleme de natura constitutionala sau de importanta economica majora. prin rotatie. de fiecare dintre Statele Membre. Curtea de Justiţie a Comunitatilor Europene Curtea de Justitie are competenta de solutionare a litigiilor in care se constituie ca parti state membre.este organismul legislativ al Comunitatii. Una dintre atributiile sale executive consta in gestionarea bugetului anual al Uniunii. intreprinderi sau persoane fizice. Principala sa preocupare este aceea de a apara interesele cetatenilor Europei. Curtea are rolul de a mentine echilibrul intre prerogativele institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite Comunitatii si cele pastrate de statele membre pe de alta parte. iar in 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze. in rezolvarea unei game largi de probleme comunitare isi exercita aceasta putere legislativa impreuna cu Parlamentul European (a se vedea mai jos) coordoneaza politica economica generala a Statelor Membre. Comisia Europeana De la 1 noiembrie 2004. coordoneaza activitatile statelor membre si adopta masurile necesare cu privire la cooperarea politieneasca si juridica in materie penala.

Ei sunt alesi din randul juristilor de o incontestabila independenta si competenta profesionala.au fost atinse obiectivele propuse in materie de gestiune. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti si au experienta in domeniul auditarii finantelor publice. in conditii de completa impartialitate si independenta.fiind vorba in acest caz de rolul Comisiei de a veghea asupra intereselor Comunitatii. Comitetul Economic si Social Comitetul Economic si Social (CES) este organismul consultativ european in cadrul caruia sunt reprezentate diversele categorii de activitati economice si sociale. dintre care circa 250 sunt auditori. Curtea de Conturi verifica daca incasarile si cheltuielile UE s-au efectuat legal si corect. intreprinderile mici si mijlocii. Dupa ce va adera la UE. tarile EUROMED. Curtea Europeana de Conturi este formata din 25 membri provenind din cele 25 State Membre si numiti pentru un mandat de 6 ani.si in ce masura . Avocatii generali acorda asistenta Curtii in indeplinirea atributiilor sale. iar. in acest scop. CES este format din 320 de membri ce reprezinta patronatul. prezentand in sedinte deschise. Turcia. Comitetul are rolul unui forum de dezbatere si reflexie. cooperativele. cat va numara acest organism european in momentul extinderii de la 25 la 27 de membri (conform Tratatului de la Nisa). Independenta Curtii Europene de Conturi in raport cu alte institutii Comunitare si cu Statele Membre garanteaza obiectivitatea activitatii sale de audit. de a promova dialogul organizat cu reprezentantii acestora si constituirea unor organisme similare in zonele vizate: Europa Centrala si de Est. Curtea Europeana de Conturi Curtea Europeana de Conturi are ca principala atributie verificarea conturilor si a executiei bugetului Uniunii Europene. Consiliul si Comisia). muncitorii. din totalul de 344. atat la nivel european cat si la nivelul statelor membre. comertul si asociatiile mestesugaresti. verificandu-se daca . cu dublul scop de a imbunatati gestionarea resurselor financiare si informarea cetatenilor Europei cu privire la utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile cu responsabilitati de gestiune. Romania va avea in cadrul acestui Comitet 15 membri. sa sporeasca rolul organizatiilor si asociatiilor societatii civile in tarile nemembre (sau grupuri de tari). La Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea 550 de profesionisti de inalta clasa din cele 25 tari ale Uniunii Europene. organizatiile pentru protectia mediului. ("dezvoltare institutionala") Dupa aderarea la UE. si MERCOSUR etc. agricultorii. Judecatorii il aleg din randul lor pe Presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani ce poate fi reinnoit. Atributiile lor nu trebuie confundate cu cele ale unui procuror sau ale unui asemenea alte oficialitati . profesiunile liberale. România va avea un judecator la Curtea Europeana de Justitie si cel putin unul la Curtea de Prima Instanta. ACP. CES are trei misiuni fundamentale: o o o sa ofere consultanta celor trei mari institutii (Parlamentul European. consumatorii. Presedintele conduce lucrarile Curtii si prezideaza audierile si dezbaterile. ONG . precum si costurile 11 .posibilitatea de reinnoire. sa asigure o mai mare implicare/contributie din partea societatii civile la initiativa europeana si de a edifica si consolida o Europa apropiata cetatenilor sai. Membrii Curtii isi aleg Presedintele pentru un mandat de 3 ani.urile cu caracter "social" etc. Se pune un accent deosebit pe corectitudinea gestionarii financiare. societatile de intrajutorare. familiile. Curtea de conturi are deplina libertate in ceea ce priveste organizarea si planificarea activitatii sale de audit si publicarea rapoartelor. avize referitoare la spetele deduse curtii.

numiti pentru o perioada de patru ani de catre Consiliul Uniunii Europene. CR are 317 de membri si un numar egal de membri supleanti. Comitetul Regiunilor este un organism complementar celor trei institutii Comunitare (Consiliul. regionala sau locala din Statele Membre. Comitetul Regiunilor Infiintarea Comitetului Regiunilor (CR) prin Tratatul de la Maastricht a raspuns cererii formulate de autoritatile locale si regionale de a fi reprezentate in Uniunea Europeana. de 15 membri din totalul de 344 (conform Tratatului de la Nisa). asociatiile sau alte organisme inregistrate oficial in Uniunea Europeana. Romania va avea un membru la Curtea Europeana de Conturi. urmarind interesul general al Uniunii Europene. Cei care pot depune plangeri sunt cetatenii Statelor Membre sau care traiesc intr-un Stat Membru. Membrii sai nu se supun nici unor instructiuni obligatorii. In cazul in care auditorii descopera nereguli. CR joaca un rol important in procesul de integrare europeana. Curtea Europeana de Conturi garanteaza astfel cetatenilor europeni ca bugetul UE a fost gestionat si executat corect si in modul cel mai eficient posibil. Obiectivele acestui sistem sunt: Definirea si implementarea politicii monetare a zonei euro 12 .aferente. Se reunesc de cinci ori pe an in sesiune plenara. Mandatul membrilor poate fi reinnoit. Unul din principalele sale obiective il reprezinta consolidarea coeziunii economice si sociale a statelor membre. Romania va fi reprezentata. Acestia vor fi politic responsabili in fata electoratului de la nivel regional sau local. dupa aderarea la Uniunea Europeana. Comisia. ocazie cu care adopta recomandarile facute pe baza datelor furnizate de diversele comisii. Banca Centrala Europeana Sistemul European de Banci Centrale (SEBC) este compus din Banca Centrala Europeana (BCE) si toate celelalte banci centrale nationale ale statelor membre. Termenul "Eurosistem" defineste Banca Central Europeana si bancile centrale/nationale ale statelor care au aderat la zona Euro. Comitetul Regiunilor reprezinta o "punte" de legatura intre institutiile europene si regiunile. Dupa aderarea la UE. Ei actioneaza complet independent pentru indeplinirea atributiilor specifice. In sistemul institutional comunitar Comitetul si-a castigat un loc bine definit datorita experientei politice a membrilor sai la diferite niveluri locale si a cunoasterii aprofundate a problematicii regionale si locale. comunele si orasele Uniunii Europene. organismele comunitare competente sunt informate neintarziat spre a lua masurile necesare. inclusiv frauda. In prezent. firmele. Membrii CR detin mandate (administrative) pe plan regional sau local. Parlamentul). Mediatorul European Mediatorul European (sau Ombudsman) investigheaza plangerile privind functionarea defectuoasa a institutiilor si a organismelor din cadrul Comunitatii Europene. nu functioneaza permanent la Bruxelles si ca urmare mentin constant legatura cu cetatenii. CR este un organism independent. Curtea de Conturi nu are prerogative jurisdictionale. Mediatorul nu se ocupa de plangerile care privesc administratia nationala. care isi desfasoara activitatea in exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea statelor membre.

face recomandari Directorilor cu privire la hotararile pe care urmeaza sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora. ascesta va deveni si membru al Consiliului Guvernatorilor. cresterii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. compozitia si functionarea acestuia putand fi modificate de Consiliu. Comitetul de Audit verifica operatiunile si contabilitatea Bancii. Comitetul Executiv este compus din Presedintele BCE. FEI este un parteneriat public privat. conduce sedintele Comitetului de Management. Consiliul stabileste politicile de creditare. Dupa aderarea la UE. in absenta sa. Din structura tripartita a actionariatului sau fac parte Banca Europeana de Investitii. controleaza toate operatiunile curente. Romania va deveni actionar al Bancii. unul dintre Vice-Presedinti. Banca Europeana de Investitii (BEI) este institutia financiara a Uniunii Europene. precum si din guvernatorii bancilor centrale din toate statele membre UE. alesi dintre profesionisti recunoscuti in domeniul monetar bancar. La momentul aderarii Romaniei la moneda unica. in baza mandatelor acordate. Dupa aderarea la UE. Uniunea Europeana reprezentata de Comisia Europeana si un numar de banci si institutii financiare 13 . pe baza activitatii desfasurate atat de organele interne de control si audit cat si de auditorii externi. Vice-Presedintele ei si alti patru membri. dezvoltarea echilibrata si coeziunea economica si sociala a statelor membre. Consiliul General este compus din Presedintele si Vice-Presedintele BCE. aproba bilantul si raportul anual. Consiliul Directorilor este compus din 26 de directori. numeste membrii Consiliului Directorilor. Banca Europeana de Investitii Rolul Bancii Europene de Investitii este de a contribui la integrarea. reprezentata in Consiliul Guvernatorilor de catre un membru si de catre un numar adecvat de Directori sau Adjuncti in Consiliul Director.Derularea operatiunilor externe Pastrarea si administrarea rezervelor Statelor Membre Promovarea unui sistem eficient de plati SEBC este guvernat de structurile de decizie ale BCE. De asemenea. Romania va fi reprezentata in Consiliul General de catre Guvernatorul Bancii Nationale. organ executiv colegial. fie de la Banca Europeana de Investitii sau Uniunea Europeana. de regula Ministrii de Finante. Infiintata in temeiul Tratatului de la Roma in anul 1958. ai Comitetului de Management si ai Comitetului de Audit. Structura BEI Consiliul Guvernatorilor este format din ministrii desemnati de fiecare dintre Statele Membre. Fondul intervine in principal cu capital de risc si instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii. Consiliul Director este compus din membrii Comitetului Executiv si din guvernatorii bancilor centrale nationale din statele zonei Euro. Fondul European de Investitii Fondul European de Investitii (EIF) este o institutie europeana in a carei competenta intra sprijinirea aparitiei. Comitetul de Management. Fondurile sale finanteaza proiectele prin care se materializeaza obiectivele UE in cadrul Uniunii precum si in alte 120 de tari din intreaga lume. Presedintele Bancii sau. conform negocierilor pentru capitolul 30 – Institutii. autorizeaza operatiunile de finantare in afara Uniunii si ia decizii cu privire la majorarile de capital. cate unul din fiecare stat membru si un reprezentant al Comisiei si 16 membri supleanti numiti de catre Consiliul Guvernatorilor. si anume Consiliul Director si Comitetul Executiv.

Activitatea EIF este complementara celei a actionarului sau majoritar. Alte instituţii europene: Agentia Europeana pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) Agentia Europeana a Mediului (EEA) Fundatia Europeana pentru Formare Profesionala (ETF) Agentia Europeana pentru Reconstructie (EAR) Oficiul European pentru Selectia Personalului (EPSO) Oficiul pentru Publicatii Oficiale ale Comunitatilor Europene (EUR-OP) Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca (OSHA) Autoritatea Europeana pentru Securitate Alimentara (EFSA) Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri (EMCDDA) Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei (EUMC) Centrul European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale (CEDEFOP) Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca (E. Banca Europeana de Investitii. Institutul European pentru Studii de Securitate (ISS) Centrul European pentru Observatii din Satelit (EUSC). conform negocierilor la capitolul 30 – Institutii (finalizat in 19 aprilie 2002). Numarul de parlamentari europeni din partea Romaniei este de 35. Acestea au fost purtate pe baza Tratatului de la Nisa. FOUND) Oficiul Comunitar pentru Varietati Vegetale (CPVO) Oficiul pentru Armonizare in Piata Interna (OHIM) Europol Centrul de Traduceri pentru Institutiile Uniunii Europene Europe Aid Oficiul de Cooperare. Romania va fi reprezentata in toate institutiile comunitare. Dupa aderarea la Uniunea Europeana. Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF).europene. 14 . asumand data de 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii Romaniei la UE.

iar. In acea zi. In anul 1985. la Paris. reprezinta perfectiunea. cat si cu prima litera din cuvantul “Europa”. Cele doua linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilitatii euro. Intai. moneda unica a intrat propriu-zis in circulatie si. Tratatul Uniunii Europene (1992 Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice. statele membre UE l-au adoptat ca steag al Comunitatilor Europene (CEE). Statele Membre UE l-au adoptat. inseamna unitatea si identitatea popoarelor Europei. el este utilizat de catre toate institutiile Uniunii Europene. ca “prima fundatie concreta a unei federatii europene”. Moneda unica – EURO La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene. iar in 1985. Alegerea acestei melodii ca imn subliniaza aspiratia spre valorile comune.9 mai Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea a ceea ce este astazi Uniunea Europeana. Uniunea Europeana nu a urmarit. moneda unica si ziua de 9 Mai. imnul. desi numai 13 din cele 15 state membre au adoptat-o. Ministrul de Externe al Frantei. organizatie internationala aparatoare a drepturilor omului si valorilor culturale europene. pace si solidaritate care stau la baza Uniunii Europene. Reprezentarea grafica a monedei unice a fost inspirata de litera greceasca epsilon. Istoria steagului incepe in 1955. ea a devenit un simbol al Uniunii Europene. Robert Schuman. Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de “euro”. pe un fond albastru. Incepand cu 1 ianuarie 2001. el a fost folosit de Consiliul Europei. Imnul Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis. prin aceasta decizie. 15 . incepand cu 1986. in 1972. asezate in cerc. Germania si celelalte popoare ale Europei sa isi uneasca productiile de otel si carbune.SIMBOLURI EUROPENE Simbolurile Uniunii Europene sunt: steagul. si ele. in numar de 12. Steagul Steagul. ea trebuind sa faca legatura atat cu leaganul civilizatiei si democratiei europene. iar stelele. unitatea in diversitate si idealurile de libertate. ca “Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a IXa de Beethoven) sa devina imnul sau. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia. ca imn oficial al Uniunii Europene. sa inlocuiasca imnurile nationale ale Statelor Membre. Ziua Europei . iar in decembrie 1995. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o “uniune mai stransa intre popoarele Europei”. a citit presei internationale o declaratie prin care chema Franta. cu cele 12 stele.

16 . au hotarat ca ziua de 9 mai sa devina Ziua Europei. cand proiectul constructiei europene era deja clar conturat.In 1985. cele zece state membre care formau la acea data Comunitatea Europeana.

România a identificat patru domenii prioritare care sa fie finantate în cadrul acestui program: Imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole. precum si în implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna. 17 . În afara de acestea. care sprijina eforturile sale in pregatirea pentru aderare.Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) sprijina tarile candidate în abordarea reformei structurale din sectorul agricol si din alte domenii legate de dezvoltarea rurala.Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanteaza in perioada 2000-2006 proiecte de infrastructura in domeniul transporturilor si al protectiei mediului. Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale. ISPA si SAPARD. Dezvoltarea resurselor umane. România beneficiaza anual din partea Uniunii Europene de o asistenta financiara substantiala.Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstructia Economiei) are trei obiective principale: consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala). Obiectivele ISPA sunt: sprijinirea tarilor beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene. Asistenta UE este acordata in principal prin intermediul a trei instrumente financiare: PHARE. mai multe programe comunitare sunt deschise participarii României. sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare). promovarea coeziunii economice si sociale (investitii in sectoare cheie pentru dezvoltarea regionala). extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele transeuropene. ASISTENTA UNIUNII EUROPENE PENTRU ROMÂNIA In calitate de stat candidat. SAPARD (Special Pre-Accession Programme for Agriculture si Rural Development .II. PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy . ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession . familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. Dezvoltarea economiei rurale.

Slovenia semneaza Acordul European si Inainteaza cererea de aderare la UE 1997: Este adoptata Agenda 2000. 1993: se semneaza Acordurile Europene cu Bulgaria. Slovaciei. Principalele momente ale extinderii sunt: 1991: se semneaza Acordurile Europene cu Ungaria si Polonia. Estonia. 1999: martie. Slovacia. Lituania. Romania. De asemenea. Romania si Slovacia. Romaniei. si acorda Turciei statutul de tara candidata la UE. Estonia. Republica Ceha si Slovenia) 1998: Pe 4 noiembrie sunt publicate primele Rapoarte Anuale (privind stadiul indeplinirii criteriilor de aderare). 1999: 10-11 decembrie. EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE Procesul de extindere a UE In anul 1951 a demarat un proces de cooperare si integrare care a inceput intre sase state europene. 1998: Pe 31 martie incep negocierile cu sase state candidate (Cipru. Lituaniei si Bulgariei. Consiliul European de la Helsinki decide sa deschida negocierile de aderare cu inca sase tari candidate: Bulgaria. 10 state devenind deja membre ale UE. Letonia. la Bruxelles. Comisia Europeana adopta a doua serie de rapoarte anuale si revizuieste parteneriatele pentru aderare. in concordanta cu politice Uniunii Europene. 1999: 13 octombrie. Statele candidate in acest moment sunt : Bulgaria. este prezentat punctul de vedere al Comisiei asupra lansarii procesului de aderare si asupra consolidarii strategiei de pre-aderare. o asigurarea unei bune functionari a pietei interne. Cehia. justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului. Malta. Sunt publicate opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la Uniunea Europeana ale tarilor candidate. care in acest moment numara 25 State Membre si se pregateste pentru cea de a sasea extindere. Romania. Polonia. Ungaria. o atentie speciala acordandu-se domeniilor agriculturii. Acest proces are ca scop extinderea pasnica a zonei de stabilitate si prosperitate catre noi membri.III. 2000: Are loc. sesiunea de deschidere a Conferintelor Interministeriale cu privire la negocierile de aderare ale Maltei. Tarile candidate sunt atentionate cu privire la importanta urmatoarelor aspecte: o adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar. Letonia si Lituania. care este inclusiv si ireversibil. bazate pe Criteriile de la Copenhaga. 18 . o alinierea la practicile Uniunii Europene in ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale. Letonia si Lituania inainteaza cererea de aderare la UE 1996: Cehia inainteaza cererea de aderare la UE. statele candidate au primit asigurari ca fiecare cerere de aderare va fi evaluata in functie de meritele proprii. Letoniei. care are o sectiune referitoare la extinderea UE. care a condus la aparitia Uniunii Europene. Tarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice. Romania si Bulgaria fac parte din valul de extindere cu 12 state. Bulgaria. Romania si Slovacia. Turcia şi Croaţia. Consiliul European de la Berlin adopta deciziile privind fondurile de pre-aderare si cheltuielile legate de aderare. 1994: Ungaria si Polonia inainteaza cererea de aderare la UE 1995: se semneaza Acordurile Europene cu Estonia. culturale si socio-economice in perspectiva aderarii.

ratificarea Tratatului de catre toate Parlamentele nationale ale statelor membre si de catre Parlamentul României. pe când Portugaliei iau trebuie 80 de luni. Austria. precum si a ministrilor de afaceri externe si finante ai tuturor celor 13 tari candidate. 25 aprilie: România şi Bulgaria semnează la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Letonia. alaturi de omologii lor din statele membre UE. 2002: Consiliul European de la Barcelona. din 15-16 martie. Slovenia si Ungaria) 2005. 1 mai: Ziua Extinderii. 2003: Pe 16 aprilie zece state semneaza Tratatul de Aderare: Cipru. Statele Membre au adoptat o noua formula institutionala a Uniunii Europene. 2001: 13 noiembrie. Republica Ceha. 10 tari adera la Uniunea Europeana (Cipru. Comisia Europeana adopta o noua serie de Rapoarte Anuale privind progresul inregistrat de tarile candidate. Când toate aceste etape au fost parcurse cu succes. din 7-11 decembrie. cu cât un stat candidat este mai bine pregatit. Slovacia. 2004. s-a remarcat prin participarea istorica a sefilor de stat sau guvern. Lituania. Durata negocierilor variaza foarte mult de la o tara candidata la alta. Polonia. intrucat contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decizional in cadrul Uniunii. adopta proiectul noii Constitutii Europene. precum si prin organizarea unui referendum (acolo unde Constitutia sau considerentele politice o cer). semnarea Tratatului de aderare de catre toate statele membre ale UE (25) si de catre România. sau. 2003: Consiliul European de la Salonic. stat care a negociat de doua ori aderarea si de fiecare data aceasta a fost respinsa de populatie în referendumurile nationale cerute de Constitutia tarii pentru ratificarea Tratatului de Aderare la UE. Comisia Europeana adopta Rapoartele Anuale si reinnoieste Parteneriatele de Aderare. Când va deveni România membra a Uniunii Europene? Încheierea cu succes a negocierilor nu conduce întotdeauna la aderarea propriu-zisa la UE. din 19-20 iunie. 2000: La summitul de la Nisa. cel mai târziu. Slovacia. Între încheierea negocierilor si aderarea propriu-zisa mai sunt câteva etape importante de parcurs: redactarea si convenirea Tratatului de aderare de catre UE si statul candidat. Letonia. Malta.2000: 8 noiembrie. În principiu. cu atât mai repede se încheie negocierile. Malta. Finlanda si Suedia au avut nevoie de 16 luni pentru a negocia aderarea lor la UE. De exemplu. tratat international ce prevede drepturile si obligatiile partilor în vederea dobândirii calitatii de membru al UE. Slovenia si Ungaria. Polonia. Estonia. 2002: La 1 martie are loc lansarea Conventiei privind Viitorul Europei. 19 . România va deveni membră a UE la 1 ianuarie 2007. Lituania. România poate deveni membra a Uniunii Europene. Cehia. Tratatul de la Nisa reprezinta o premisa necesara a procesului de extindere. 2001: La 26 februarie Tratatul a fost adoptat de catre guvernele Statelor Membre. in contextul unei structuri cu 27 de State Membre. Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea sa de catre toate parlamentele nationale. exprimarea consimtamântului Parlamentului European prin adoptarea Tratatului de aderare. Un caz clasic este cel al Norvegiei. la 1 ianuarie 2008. Estonia.

partile se pun de acord asupra ordinii în care se negociaza diferitele capitole. Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare Care sunt criteriile care trebuie îndeplinite înainte de deschiderea negocierilor de aderare? Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999 a hoarât ca singurul criteriu care trebuie îndeplinit înaintea deschiderii negocierilor este criteriul politic (existenta unor institutii democratice stabile. Celelalte criterii ramân neschimbate. ca si ansamblul politicilor si institutiilor create pentru a asigura aplicarea. Criteriul legislativ: acquis-ul comunitar trebuie sa fie pus în aplicare în statul candidat în momentul aderarii la UE. se observa ca întotdeauna se începe cu capitolele mai usoare. respectarea si dezvoltarea corespunzatoare si continua a acestei legislatii. de vreme ce el constituie esenta însasi a constructiei comunitare. majoritatea acquis-ului comunitar trebuie preluat ca atare de statul candidat. acesta primeste ajutor din partea Uniunii pentru a se pregati pentru aderare si este permanent monitorizat pentru a se vedea în ce masura îndeplineste criteriile aderarii. aplicarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar. De fapt. Din momentul în care candidatura unui stat este acceptata. respectiv dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene. care reprezinta întreaga legislatie primara si derivata. cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acest statut. Criteriul administrativ: capacitatea statului candidat de a-si asuma obligatiile de stat membru al UE. Din experienta negocierilor anterioare purtate de UE. numai aspecte concrete si dificile putând fi supuse negocierii. pentru a permite realizarea unor progrese absolut necesare crearii unui climat de 20 . Ce a negociat România? Obiectivul final al negocierilor este aderarea la UE. respectarea drepturilor omului si protejarea drepturilor minoritatilor). Pe baza rapoartelor anuale de tara întocmite de Comisia Europeana. Cum au loc negocierile de aderare? Odata ce Consiliul European a luat decizia de începere a negocierilor cu un stat candidat. Între timp. mai trec câteva luni pâna la momentul în care cele doua parti se aseaza efectiv la masa negocierilor.Care sunt principalele etape înaintea deschiderii negocierilor de aderare? Statul care doreste aderarea la UE trebuie sa depuna Presedintiei Consiliului UE o cerere de aderare (o scrisoare în care îsi exprima dorinta de a deveni membru al Uniunii Europene). Într-adevar. Consiliul UE decide daca îi este sau nu conferit statutul de candidat la UE. Acesta nu este un proces automat (Turcia nu a fost acceptata ca stat candidat decât dupa multi ani de la depunerea cererii de aderare). Aderarea la UE consta în adoptarea. principiul fundamental al aderarii la UE este ca cea mai mare parte a acquis-ului nu este negociabila. îndeplinirea lor fiind necesara în momentul aderarii. Aceste criterii sunt: Criteriul economic: o economie de piata functionala si care sa poata face fata presiunilor concurentiale de pe Piata Unica a UE.

1.Mediul înconjurator 21 .încredere între cele doua parti. Capitolele mai dificile sunt lasate pentru o etapa mai avansata a negocierilor. Aceasta trebuie sa fie adoptata în unanimitate de statele membre ale UE (proiectul de pozitie comuna este pregatit de Comisia Europeana).Energia 15.Agricultura 8.Statistica 13.Dreptul societatilor comerciale 6.Libera circulatie a capitalurilor 5.Cultura si audio-vizual 21.Impozitarea 11.Politica în domeniul transporturilor 10.Uniunea Economica si Monetara 12.Întreprinderile mici si mijlocii 17. UE raspunde “documentului de pozitie” al statului candidat prin propria-i pozitie de negociere.Pescuitul 9.Politica industriala 16.Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale 22. Care au fost capitolele de negociere? Acquis-ul comunitar este grupat în 31 de capitole.Telecomunicatii si tehnologia informatiei 20. pentru a identifica acele domenii în care statul candidat ar avea dificultati reale în aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii. Pentru fiecare capitol de negociere statul candidat trebuie sa-si pregateasca pozitia de negociere sub forma unui “document de pozitie”.Libera circulatie a serviciilor 4.Stiinta si cercetare 18. ce sunt deschise succesiv negocierii.Libera circulatie a bunurilor 2.Libera circulatie a persoanelor 3. cunoscuta drept “pozitie comuna”.Politica de concurenta 7. când partile au o vedere de ansamblu asupra pozitiilor de negociat.Politica sociala si de ocupare a fortei de munca 14.Învatamânt si formare profesionala 19. Acest proces este precedat de o examinare analitica (screening) bilaterala a acquis-ului.

Daca cele doua pozitii de negociere sunt diferite. ea nu poate fi acceptata decât cu acordul unanim al statelor membre.Cooperarea în domeniul justitiei si afacerilor interne 25. capitolul respectiv se poate închide provizoriu. Negocierile oficiale se desfasoara în cadrul unei Conferinte de negociere la care participa negociatorul tarii candidate si Consiliul UE. Care sunt concesiile pe care le poate solicita România? Daca statul candidat are dificultati serioase si demonstrabile în aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii într-un anumit domeniu.Protectia consumatorului si sanatatea publica 24. el poate formula doua tipuri de cereri: Perioade de tranzitie.Politica externa si de securitate comuna 28. permite Uniunii Europene sa-si adapteze politicile pentru a tine cont de prezenta unui nou stat membru.Altele Cu cine s-a negociat aderarea? Doua institutii ale UE sunt implicate în procesul de negociere: Consiliul Uniunii (alcatuit din ministri de resort reprezentând fiecare dintre statele membre) si Comisia Europeana (Directia Generala pentru Extindere).23. Derogari. Este sarcina Comisiei Europene sa identifice împreuna cu statul candidat acele concesii ce ar putea fi acceptate de catre Consiliul UE. acorda noului stat membru perioada de timp necesara punerii în aplicare a anumitor dispozitii ale acquis-ului si crearii institutiilor necesare aplicarii si asigurarii respectarii acestor dispozitii. Oricare ar fi concesia ceruta de statul candidat. chestiunea ramâne în discutie pâna când se gaseste o solutie. 22 .Participarea la Institutiile Uniunii Europene 31.Uniunea vamala 26.Controlul financiar 29. Perioadele de tranzitie pot fi agreate de cele doua parti pentru a: permite adaptarea economiei noului membru la cea a UE.Relatiile economice internationale 27. si cu Consiliul UE acele concesii pe care le-ar putea accepta statul candidat. Daca cele doua parti se pun de acord.Prevederile financiare si bugetare 30. Cele doua parti îsi prezinta pozitiile de negociere asupra câte unui capitol al acquis-ului.

Odata cu acest Consiliu au fost prezentate asa-numitele “foi de parcurs” care furnizeaza României si Bulgariei obiective identificate clar si dau fiecarei tari posibilitatea de a stabili ritmul procesului de aderare. la fondurile structurale etc. 23 . etc. Documentul contine o parte generală. Este un Tratat comun pentru valul format din România si Bulgaria. Tratatul de Aderare Negocierile de aderare a României la UE au fost lansate oficial în 15 februarie 2000. Lituania. Comisie. la politica agricola comuna. România a lucrat la Tratat din mai 2004. Protocolul de aderare / Actul de aderare (câte 5 părti plus anexele) si Actul final (plus declaratii politice). când se va produce aderarea efectivă. Cu aceasta ocazie s-a salutat încheierea negocierilor de aderare cu Cipru. Pe 12 si 13 decembrie 2002 Consiliul European s-a întâlnit în Copenhaga. De aceea. atunci cand normele comunitare de la care s-a solicitat exceptarea sunt abrogate sau modificate astfel incat ea sa devina lipsita de obiect. si în special modificarea institutiilor UE (stabilirea numarului de membri în Consiliu. Republica Ceha. Stabilirea perioadelor de tranzitie. Cât dureaza negocierile de aderare? Negocierile sunt considerate încheiate când partile s-au pus de acord asupra tuturor capitolelor de negociere. Ungaria. Ea poate lua sfarsit intr-un singur caz. Malta. Estonia. Curtea de Justitie. Polonia. Care sunt scopurile concrete ale negocierii? Modificarea Tratatelor constitutive pentru a include noile state membre. Principiul general este ca nimic nu este convenit pâna când totul nu este convenit. Stabilirea contributiei noului stat membru la bugetul UE si a alocatiei pe care o va primi din acest buget (prin participarea la programe. si anume. Parlamentul European.Perioadele de tranzitie nu pot functiona decât pentru o perioada limitata de timp. având colaborarea expertilor din UE si a celor din structurilor institutionale românesti implicate”. Tratatul de aderare (6 articole).). fiecare capitol de negociere este inchis provizoriu pana la finalizarea negocierilor la toate capitolele.) ca urmare a extinderii. poate fi redeschis pe parcursul negocierilor daca între timp a survenit o schimbare în acquis sau pentru orice alt motiv care justifica negocieri suplimentare. Experienta ultimelor extinderi ale UE arata ca astfel de perioade de tranzitie au variat de la 1 la 10 ani. Tratatul de aderare reprezintă actul care consfinteste sub aspect juridic aderarea României la Uniunea Europeană. Stabilirea conditiilor participarii noului stat în aplicarea politicilor comune ale UE si a eventualelor modificari necesare. cand acestea se inchid definitiv. Derogarea este o exceptie permanenta de la aplicarea normelor comunitare intr-un domeniu precis determinat. Letonia. Intrarea în vigoare a Tratatului va fi la 1 ianuarie 2007. Republica Slovacia si Slovenia. Asta înseamna ca un capitol asupra caruia s-a cazut în principiu de acord. Modificarea legislatiei derivate a UE astfel încât ea sa fie aplicabila în noile state membre.

precum si la clauzele de salvgardare. justiţie şi afaceri interne. “Clauzele de salvgardare generală” sunt valabile pentru toate statele noi membre. Comisia nu va ezita să recomande aplicarea clauzei de salvgardare. modalitătile de aplicare a actelor institutiilor comunitare fată de Bulgaria si România si prevederile finale. respectiv clauza de amânare. prevederile institutionale si prevederile financiare. precum si referirea la mecanismul si conditiile în care se va realiza această adaptare. Partea a doua contine prevederile institutionale.2006. În concluzie. 24 .Prima parte a Actului de aderare / Protocolului de aderare contine definitii si prevederi privind caracterul obligatoriu pentru România si Bulgaria al tratatelor fundamentale si al actelor adoptate de institutiile comunitare si de Banca Centrală Europeană anterior aderării acestora la UE. care poate duce la amânarea aderării celor două state cu un an. respectiv participarea României si Bulgariei la institutiile Uniunii Europene. în vederea amânării pentru 2008 a intrării României în UE”. În plus. pentru România şi Bulgaria se aplică o clauză de salvgardare specifică. Partea a patra (Prevederile temporare) se referă la măsurile tranzitorii (continute în anexă). România şi Bulgaria sunt evaluate individual. Aceste clauze se referă la: • • • economie. de parlamentele României si Bulgariei si ale statelor membre UE Conform tratatului de aderare semnat cu Uniunea Europeana în aprilie. în funcţie de performanţele proprii. aplicabilă doar României. Aceste clauze au fost valabile şi pentru noile State Membre şi se aplică prin votul unanim al Statelor Membre din Consiliu. Clauza de salvgardare Clauzele de salvgardare sunt folosite de Comisia Europeană în situaţia in care apar probleme legate de îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. Mai există o clauză specială. În perioada 2005. până în 2008. intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007 depinde exclusiv de guvernul de la Bucureşti. sau în perioada ulterioară aderării. înainte de aderare. Partea a treia (prevederile permanente) cuprinde obligatia adaptării actelor adoptate de institutiile Uniunii Europene în diferite domenii. admiterea în blocul celor 25 de naţiuni poate fi amânată cu un an dacă aceasta nu îşi îndeplineste angajamentele. Dacă până în luna aprilie a anului viitor (data prezentării celui de-al doilea raport de evaluare al Comisiei) se va constata că guvernul de la Bucureşti nu a îndeplint cerinţele necesare. “Justiţie şi Afaceri Interne” şi “Concurenta”. Partea a cincea (Prevederi referitoare la adaptările institutionale) cuprinde dispozitii privind adaptările institutionale care sunt necesare în urma aderării României si Bulgariei. şi care se referă strict la două din cele 30 de capitole negociate. piaţa internă. Tratatul trebuie ratificat de Parlamentul European. Tratatul de aderare conţine trei clauze de salvgardare ca mecanism ultim de intervenţie. Deşi fac parte din aceeaşi etapă a extinderii şi sunt incluse într-un Tratat de aderare comun. Clauzele de salvgardare generală Pentru situaţiile de încălcare gravă a angajamentelor.

a fost stabilita o perioada de tranzitie care poate sa dureze sapte ani. COSTURI SI BENEFICII ALE INTEGRARII Va fi intrarea în Uniunea Europeana benefica pentru România? Da. Cum se va modifica standardul nostru de viata dupa aderare? Experienta extinderilor anterioare ale Uniunii arata ca unul din efectele aderarii unui stat mai putin dezvoltat este cresterea nivelului de trai al populatiei acestui stat. Când va intra România în Uniunea Europeana? În 2007. atât înainte cât si dupa aderare. Pe de alta parte. Uniunea Europeana sprijina România în eforturile de pregatire pentru aderare. unul din principiile de baza ale Uniunii este solidaritatea în vederea reducerii decalajelor economice. timp în care. în perioada urmatoare. De altfel. a bunurilor si capitalului. medicii. legislative si administrative. în Consiliul European (Consiliul de Ministri) si în Parlamentul European. orice locuitor al Uniunii poate lucra fara permis de munca în orice stat. cetatenii lor vor ajunge sa se bucure de conditii identice cu cetatenii din cele 15 state membre actuale. Toate statele sunt egale din punct de vedere politic. la 1 miliard Euro în 2006. România va avea acces liber la o piata de aproape 500 milioane de locuitori. Cum vor fi primiti românii în Uniunea Europeana? Statutul de cetatean al Uniunii Europene este acelasi pentru toti locuitorii statelor membre. iar cetatenii si firmele românesti vor beneficia de cele patru libertati economice: libera circulatie a fortei de munca. întreprinzatorii. atât cu experienta statelor sale membre. a serviciilor. în 2003. Acest lucru înseamna egalitatea în drepturi a cetatenilor. Este de asteptat ca o politica similara sa fie aplicabila si României. în aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv. La fel ca si celelalte state din Uniune.IV. daca sunt mai mult sau mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. iar marimea beneficiilor depinde în mare masura de capacitatea României de a folosi eficient fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeana. daca pâna atunci România va demonstra ca poate îndeplini toate conditiile aderarii: politice. daca sunt de mai mult sau mai putin timp membre. ce urmeaza sa creasca. Pentru tarile care vor adera la Uniune înaintea României. Ce oportunitati de munca vom avea? Cetatenii Uniunii Europene au acces egal la oportunitatile de munca în toate tarile membre. acestia fiind reprezentati în toate institutiile europene. economice. România va fi reprezentata în Comisia Europeana. cât si cu fonduri nerambursabile. indiferent daca sunt mari sau mici. de la o medie anuala de 640 milioane Euro. mestesugarii si practicantii de profesiuni liberale (de exemplu: juristii. artistii) vor putea sa lucreze fara restrictii în Uniune imediat dupa aderare. 25 . Ca membru al Uniunii. Mai precis.

Când va fi introdusa moneda Euro în România? Euro nu va fi adoptat automat în momentul aderarii la Uniunea Europeana. astfel încât ele sa poata fi folosite în totalitate si cu maximum de eficienta si impact. 26 . iar documentele importante vor fi traduse si în limba româna. pâna în 2006. limitarea deficitului bugetului de stat si stabilitatea cursurilor de schimb. Adoptarea monedei unice de catre România poate avea loc la câtiva ani dupa aderare. În aceste domenii. România va ramâne un stat democratic suveran. guvern si constitutie proprie. parlament. În anumite domenii. România îsi va uni eforturile cu celelalte state membre. probabil nu mai devreme de 2010. Ca urmare. iar România va deveni beneficiarul celui mai mare volum de finantare oferit de Uniunea Europeana unui stat din afara sa. Ce sprijin ne ofera Uniunea Europeana pâna la momentul aderarii? Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002 a decis sa mareasca progresiv sprijinul financiar acordat României începând cu 2004. care va deveni una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. când vor atinge nivelul de 1 miliard Euro. Europa unita va fi mai stabila si va reprezenta o voce pe scena politica internationala. toate statele membre îi permit Comisiei Europene sa actioneze în numele lor. pentru ca Uniunea este compusa din astfel de state. România va trebui sa-si adapteze capacitatea de administrare a fondurilor. Fondurile de pre-aderare vor creste anual. Conditiile pentru ca o tara sa poata adopta moneda Euro au fost stabilite în anul 1993 si sunt cunoscute ca fiind criteriile de convergenta de la Maastricht.Va putea România sa influenteze deciziile Uniunii si sa-si pastreze suveranitatea? România va fi absolut egala în drepturi cu toate celelalte tari membre: va avea reprezentanti în institutiile europene. Data introducerii monedei unice va fi stabilita prin hotarârea comuna a Uniunii si a României. Acestea se refera la controlul inflatiei. Extinderea are doua coordonate. cum ar fi comertul exterior. Pentru a face fata acestei cresteri substantiale a finantarii primite. va avea în continuare un presedinte. De ce este extinderea o prioritate pentru Uniunea Europeana? Toate statele membre si majoritatea locuitorilor Uniunii Europene actuale sprijina extinderea spre Europa Centrala si de Est. iar din punct de vedere economic ea va fi mai puternica si va avea o influenta sporita asupra pietelor mondiale. ceea ce îi va da posibilitatea sa dobândeasca o mai mare influenta în lume. de egala importanta: din punct de vedere politic.

21 – “Politica regionala şi coordonarea instrumentelor structurale” şi 29 – “Prevederi financiare si bugetare”. 800 milioane euro. Suma aferentă dezvoltării rurale reprezintă 2. Agricultura Pentru agricultură se are în vedere. Având în vedere că multe proiecte şi acţiuni ale UE se desfăşoară pe o perioadă mai mare de 1 an. PACHETUL FINANCIAR PENTRU ROMANIA Prezentare Prin “pachet financiar” se înţelege totalitatea implicaţiilor financiare şi bugetare ale negocierilor de aderare pentru capitolele 7 – “Agricultura”. Ungaria. pornind de la 25% nivelul plăţilor directe alocat celor 15 state membre în 2007. stocare. conform actualei metodologii (Agenda 2000). Suma acordată pentru măsurile de piaţă în valoare de 732 milioane euro nu necesită co-finanţare. contribuţia României la bugetul UE în 2007 se cifrează la aprox. De exemplu. Din acest motiv.424 milioane euro angajamente în cei trei ani. Pachetul financiar pentru România şi Bulgaria Statele membre s-au angajat politic că România şi Bulgaria vor beneficia de tratament nediscriminatoriu în raport cu cei 10 şi vor aplica aceleaşi principii şi metodologie după care a fost elaborat pachetul financiar pentru cei 10 şi că România şi Bulgaria nu vor fi state net contributoare în primul an al aderării. introducerea graduală a plăţilor directe. Agenda 2000 prevedea iniţial costuri cu extinderea pentru 6 state 42. proporţional în fiecare an. Finanţează măsuri cuprinse în Pilonul I al PAC: preţuri. propunerea privind pachetul financiar pentru România şi Bulgaria este limitată la o perioadă de 3 ani.24% din PNB comunitar. etc 27 . Polonia. Reprezintă un flux de numerar care va fi împărţit “phasing-in” pe cei trei ani. Finanţează măsurile cuprinse în pilonul II al PAC: pensionarea anticipată. Bugetul Uniunii Europene este instrumentul prin care se finanţează programele şi acţiunile UE pentru îndeplinirea politicilor sale comune. Conform metodologiei de acordare a acestor fonduri.6 miliarde pe angajamente în perioada 2004-2006 (Estonia. Cehia. pe termen mediu se foloseşte „perspectiva financiară”. 2010 şi 2011. care nu pot depăşi 1. Sumele vor fi acordate începând cu anul 2007. pentru asigurarea disciplinei financiare şi a încadrării în resursele de finanţare disponibile. Slovenia. agricultura ecologică. în condiţiile în care costurile aderării celor 10 state au fost menţinute la plafonul stabilit de Agenda 2000 (42.V. restituţii la export. sumele angajate în anul 2009 vor fi cheltuite pe parcursul anilor 2009. 1. Este introdus conceptul de „ring fence”. Cofinanţarea de la bugetul de stat este 25%. servicii. Din calculele efectuate până în prezent. •Nu necesită cofinanţare de la bugetul naţional. Aceasta presupune definirea în avans a priorităţilor bugetare pentru următoare perioadă (de regulă 7 ani) şi a plafonului cheltuielilor UE în această perioadă. Suma propusă pentru plăţile directe pentru România în cei trei ani este de 881milioane euro. atragerea tinerilor în mediul rural. agro-turism. Aceste sume nu necesită cofinanţare de la bugetul naţional. sumele angajate în anul n trebuie cheltuite până în anul n+2. Cipru – Grupul Luxemburg – negocierile au fost deschise cu aceste state în decembrie 1997). pe o perioadă de 10 ani. acest lucru însemnând că nu vor putea fi transferate sume prevăzute pentru cei 15 la costurile aferente extinderii şi nici invers – nu vor putea fi transferate sume prevăzute pentru extindere la celelalte cheltuieli UE .15.6 miliarde euro). Consiliul European de la Sevilia – iunie 2002 – confirmă închiderea negocierilor cu 10 state. similar celorlalte 10 state.

piaţa muncii şi inovare tehnologică. Aceste sume se co242. eContent (2001-2005).2 milioane euro pentru cheltuieli cu traducerea şi interpretarea. Politici interne Pentru România ar reveni o sumă de 765.2. Cultura 2000 (2000-2004). audiovizual.8 milioane euro (70% din total România – Bulgaria). Prin Agenda 2000. decizia privind sumele de care va beneficia România. România participă în prezent la programe cum sunt: Programul Cadru 6 pentru cercetare. Procedura de accesare a acestor fonduri –selecţia proiectelor . statelor candidate li s-a permis încă din anul 2000 să participe la aceste programe comunitare. 3. pregătire profesională. Cooperare judiciară în materie penală AGIS (2003-2007). 28 . Din momentul semnării Tratatului de aderare. cultură. Life III (2000-2004). Instrumente structurale suma propusă de Comisia 765. dezvoltare şi Euratom (2002-2006). În ceea Agricultura 4 037 ce priveşte fondurile 5 973 structurale şi de coeziune. României i se va putea permite participarea cu statut de observator la aceste discuţii. Sumele aferente fondurilor de coeziune se finanţează de la bugetul UE până la maxim 80% din valoarea proiectului şi în cazuri excepţionale până la 85%. Sumele aferente fondurilor structurale se finanţează de la bugetul UE până la maxim 75% din valoarea proiectului. Pachetul financiar pentru Romania 2007-2009 Sumele au fost estimate prin aplicarea unui procent de 70% din suma globală acordată României şi Bulgariei. mediu. fiind doar înregistrate ca şi cheltuieli ale bugetului UE).2 * finanţează de la bugetul Cheltuieli administrative naţional. reţele de transport trans-europene. întrucât propunerea Comisiei nu prezintă defalcat sumele pe cele două ţări. în Alocări plăţi 6339. Socrates II (20002006).fiecare stat trimite proiecte pentru programele pentru care este interesat. dacă proiectul este bun şi este aprobat de Comisia Europeană. În ceea ce priveşte perioada 2010 .2 * timp. în condiţiile în care acestea plătesc o contribuţie de participare. Fondurile structurale şi de coeziune Total 2007 – 2009 (în milioane euro) Sunt destinate să reducă disparităţile dintre regiuni şi Alocări pe angajamente să promoveze dezvoltarea economică şi socială. urmând ca.8 * Europeană este 5 973 milioane Politici interne euro. tineret. De asemenea. cele mai importante fiind: cercetare şi dezvoltare tehnologică. pentru politici existente şi construcţie instituţională. să fie finanţat de la bugetul UE. Şi în acest caz funcţionează regula: sumele alocate în anul n trebuie cheltuite eşalonat până în anul n+2. pachetul mai conţine alocări pentru cheltuieli administrative în valoare de aproximativ 242. (Aceste sume nu vor fi transferate efectiv României. Antreprenoriat şi Imm-uri (2001-2005). Politicile existente sunt programele comunitare pentru o multitudine de domenii. capacitatea de absorbţie a României se va îmbunătăţi. Eşalonarea pe cei Total alocări angajamente 11 018 trei ani se va face gradual.2013. Acestea sunt programe multianuale care se pot întinde pe perioade cuprinse între 4 şi 7ani. Fiscalis (2003-2007). Leonardo da Vinci II (2000-2006). învăţământ. au fost stabilite de Parlamentul şi Consiliul European. plecând de la premisa că.

şi se cifrează la 10.6 miliarde euro anual. Pentru România. definitivarea bugetului comunitar a reprezentat o prioritate pentru reducerea decalajelor economice şi sociale dintre zonele UE şi a celor sărace.Propunerea privind noua perspectivă financiară În ziua de 17 decembrie 2005. cele 25 de state membre ale UE au adoptat Bugetul Uniunii Europene. România va trebui să aibă o capacitate de absorbţie de 4. în cadrul Summit-ului de la Bruxelles. Alocaţia ce revine acum României permite realizarea proiectelor în cercetare-dezvoltare. 29 . pentru perioada 2007-2009. Pentru perioada 2007-2013. precum şi reducerea decalajelor economice.8 miliarde de euro.

int/ .eu.Contacte utile: www. fundaţiile şi agenţiile Uniunii Europene sunt disponibile pe site-urile oficiale ale acestora.iss-eu.ecb.int/ .eu.org/ .cedefop.eu.etf. site interactiv: www.gr .eu.eu.html Mai multe informaţii despre instituţiile.int/index.eu.Agenţia Europeană pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) http://www.int/ .Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă http://www.ces.int/ .eu.Comitetul Economic şi Social http://www.trainingvillage.eu.org/ .htm Tratatele sunt disponibile spre descărcare la: rubrica “Publicaţii şi resurse” a site-ului http://www.ro/ serverul Europa.publicinfo.eu.Centrul European de Monitorizare a Rasismului şi Xenofobiei (EUMC) http://www.Centrul European pentru Formare Profesională (CEDEFOP) .infoeuropa.ro Pentru mai multe informaţii despre istoricul Uniunii Europene.int/ .org/ .int/ .eu.Banca Centrală Europeană http://www.int/abc/treaties_en. Tribunalul de Primă Instanţă.Mediatorul European http://www.Institutul European pentru Studii de Securitate http://www.Agenţia Europeană pentru Siguranţă şi Sănătate la Locul de Muncă (OSHA) http://europe.eu.eu.eusc.int/comm/ -Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.cdt.europarl.eu.int/ . vă recomandăm să consultaţi: Site-ul Centrului de Informare al Comisiei Europene în România: http://www.Oficiul Comunitar pentru Varietăţi Vegetale (CPVO) http://www.europol.Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie (EAR) http://www.int .eu.org/ .Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri (EMCDDA) .efsa.cpvo.int/ .ro www.int/en/info/eurocouncil/ . rubrica ABC http://europa.eu.eu.Oficiul pentru Armonizare în Piaţa Internă (OHIM) http://oami.Curtea Europeană de Conturi http://www.eurofound.ie/ .eu.emcdda.int/eurlex/en/search/search_treaties.eu.europa.eu.int/ .int/abc/history/index_en.Parlamentul European http://www.emea.Centrul de Traduceri pentru Instituţiile Uniunii Europene http://www.Comisia Europeană http://europa.int/ .int/ .Fundaţia Europeană pentru Formare Profesională (ETF) http://www. rubrica “Uniunea Europeană pe scurt” (“EU at a glance”) http://www.Site-ul oficial al CEDEFOP: http://www.eif.Consiliul European http://ue. la adresele: .int .eu. mie.eu.osha.infoeuropa.Agenţia Europeană a Mediului (EEA) http://www.cor.int/ .int/ .ro/ Serverul Europa al Uniunii Europene.int/ . http://curia.Centrul European pentru Observaţii prin Satelit http://www.ear.eib.int .Fondul European de Investiţii http://www.Europol http://www.eu.eumc.htm şi EUR-Lex http://europa.Banca Europeană de Investiţii http://www.Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară (EFSA) http://www.Comitetul Regiunilor http://www.Consiliul Uniunii Europene http://ue.eea.euro-ombudsman.int/ .eca.htm .eu.int/ .org/ 30 .http://www.eu.

ro • • se difuzează GRATUIT informatii preluate de pe site-ul Centrului de Informare al Comisiei Europene si cel al Ministerului Integrarii Europene 31 .1. nr. sector 1.GUVERNUL ROMÂNIEI Agentia pentru Strategii Guvernamentale Piaţa Victoriei. Bucureşti www.publicinfo.