l. cognitive. in cadrul unor unitSli educalionale (cregd. 3. au instrucliuni aplicare foarte clare. Un astfel de program (N. 5.Peterson. multidimensional. infornea{ii privind au21.q. Evaluarea statutului general ai dezvoltirii copilului screening. inforrnalii recoltate prin sursi directS.1994. fidelitate qi validitate inalte. gddinild) sau in cadrul unor centre specializate. Organizarea unei astfel de testdri se poate face. Istoria dezvoltdrii copilului . chestionare sau liste de controi. scorare. sisteme ti#pJ. 1987) poate inciude ca activitdli: rt L(/ 2.*p.interviul$drinfi&. dezvoltarea psihomotorie.a domiciliul copilului.) ci gi pe interacliunea dintre acestea. statutui familiai. informa{ii de la pdrin}i sau cei care ingrijesc copilul. verificarea stdrii de sbndtate fizicd. Recornandhri privind comportamenhrl examinatorului: sensibiiitate pentru preocupdriie qi grijile pirinfilor.oblinute printr-un test . gi este introdusd gi experimentatd in Ronadnia de echipa condusd de N. comunicalionale etc.de la phrinli sau persoane care au in grije 1. Aspectele de bazdale inforrnaliilor test6rii de tip screening (trierdffi#ff{hiu\t decAt o singur[ sursd de informalii. prezintd ugurinlE gi rapiditate in dezvoitare. Date privind probleme speciatre . dezvoltarea psihologicS. comporLamentul verbal. 4.uare qi mdsurare a copiilor. Cuprinde tr05 itemi de 4 tipuri: comporLamentul social. Revizuirea dezvoltdrii in patru domenii: statutul frzic. in general. comportamentul de adaptare. vdzul qi . alt 'un caraGter de .-t- trtlJ Caracteristicile testeior de tip screening cuprind ur. . Mitrofan in 1993 . statutul socio-economic.cel care il are in grt6. famiiiarLzare& cu copilul monitorizarea influenlelor datorate intertelaliilor copi'l . monitorizarea condiliilor fizice ale locului de testare. .n[loarel€ I etaionarea se face pe baza ururi egantion reprezentativ. atenlia trebuie focalizatd nu numai pe ariile dezvoltiri (motorii. comportamentul rnotor. Examinarea pediatricd copilul. Testul scneening Senver Fraba urmdreqte evidenlierea achiziliiior de dezvoltare. Utilitate gi organizaro: Testele tip screening sunt utiiizare de obicei in cadrul unui program comprehensiv de eval. Pentru fiecare domeniu sunt diferen{iate comportamentele principale care definesc domeniui respectiv gi care au o evolulie progresivd cu vArsta. Originea ideilor testdrii este in Tabelele de dezvoltare Gessel.. cu ajutonrl unor unit61i mobile.

strucfi. Aparilia retarduiui attage atenfia asllpra necesitdlii cunoaqterii cauzelor care au deterurinat situalia. denumire de imagini): activitatea de construcfie. Rezultatele conduc La conturarea unui scor care poate fi considerat: normal.xclude posibilitatea de a crea norrne. percepiia independenli (preferinle active. control.IJtllizeazd materiaie precr. vertical. Componentele celor 4 domenii pentru. opozilie) gi autoservirea (deprinderi de hrdnire. Se recomandd repetarea testdrii la intervale de 5 luni pdnd la v6rsta de 2 ant. sau prin surprinderea avansurilor sau retardului fal6 de V.3" Scate cle dezvoltare: Scsle\e Buyley peyat{w dezvoltsrew c*ptlalwi.ca gi criterii . minge tenis. de la o comunitate educalionalb ia alta. posturi de echilibru. deplasare pe verticald (urcat . Bramet .tionale . motricitate in decubit ventrai. activitatea de reproducere graficd. trunchi. suspect.Lezirce tn timp ce testele de tip screening su. .ra gramaticalS a limbajului vorbit. motricitatea find a rn6ini. clopofel.nt rnai raportate la norrne. jucdrie pentru sugari zornditoare. imitalia gi comunicativitatea afectivS. instabil. igien6.pot fi diferite de la un instrument la altul. pronunlia de silabe. limbajul activ. rnernoria verbaii (recunoagtere. ortostatisrn.la interval de 1 an p6nd la vArsta de 5 ani.Cr. in cazul testelor de dezvoltare. Obiectivele instruc. testele de rndsurare a dezvoitdrii presupun compararca achiziliilor psiho-coniportamentale ale copilului cu obiectivele instruclionale. pentru a gdsi modalitalite individuale de arneliorare gi recuperare care sd asigure norrnalitatea. de reguiS nu sunt standardizate in baza unui criteriu na{ional. frrd a se e. limbajul pasiv.aprecierea dezvoltdrii neuropsihice sunt: Comportamentul moton: motricitate in decubit dorsatr (rup. Cornportamentutr venbal: gdngurit (vocale. . coli de h6rtie. Metoda permite aprecierea gradului de dezvoltare atdt gtrobal cdt gi pe componente gi ofer[ capacitatea de a urmdri in dinamicd dezvoltarea. Dinamica se reflectd atdt prin atingerea cotei normale a vArstei. sticld transparent[. mers. Scala de dezvoltsre psihomotorie trc priwaw copil&rie. imbrdcare. Dacdlaprimeierdspunsulgiperforrnan!asuntraportate.sc@+e1aunetalon. consoane). anormal. 8 cuburi colorate. stafide. activitatea de joc cu copii qi adullii. membre). gi rcprezerrtarea. Cornpontarnentul socio-afectiv: diferenlierea reacliilor afective. pozilie gezdnd. creion. manifestdri de Comportamentul cognitiv: receptivitate generald la stimuli. caracteristici calitative de vdrst6.cobordt scbri). alergare.nn: ghem cle 16nd rogie.

Depistarea niveluiui real de dezvoitare a copilului precum gi depistarea cauzelor unor deficien{e poate conduce la adecvarea mdsurilor de intervenfie. reac{iile de respingere posibiie. utilizarea unor jucdrii aclecvate) .. farniliafizarca anterioarS a copilului pentru a se sirnli confortabil.depistarea copiilor din comunitatea datd care se situeazi in afara nivetr el or normale aie dezvo lt6rii p siho-c ornportarnentale . determinarea nevoilor de servicii educalionaie speciale . monitorizarca progresului. specificul instal5rii oboselii. cadre didactice. prevenind instalarea unor abateri grave. 3. 4 . pregdtirea in dorneniul m[surdrii copiilor. trebuie sd acorde timp suficient pentru comunicare informa{iei gi sd aprecieze nivelul diferit . evaluarea programului. Manualele la unele scale indicd qi tipuri de activitdli ce se pot folosi * astfel cd pr:tem considera de fapt cd avem de A face nu doar cri simpla activitate de testare ci cu rin sistem complex de evaluare gi planificare a acliunilor de intervenfie corectiv . introducerea unor modificdri atre difelitelor componente ale programului. la nevoie. iar psihologul trebuie sdifie congtient gi sd manifeste toleranld qi inlelegere pentru nivelul de anxietate al membrilor familiei legat de dezvoltarea copilului qi rezultatul testului.i unr*ite caracteristici psihologului care aplic6 testele precum: alegerea mijloacelor de testare corespllnzdtoare. in testarea copilului mic se. terapeuli. trierea . stabiiirea gi menlinerea raportului cu subiectr"li testat (este una dintre cele mai sernnificative aspecte gi cere rd. Programul include aspecte care intereseaz6 pdringii. prin verificarea gi testarea repetatd gi.in urtna testdrii se presupune un prograrn de acfiune. de intervenlie.bdare. revederea itemilor testului qi delirnitarea secliunilor de interes in testarea respectivd. observafi. 2. timpul de reacfie diferit ai diferiqiior copiii. experienla practicS. 5. probierneie de sdndtate. 4.constructiv6. orgarrizarea rnaterialelor. Scopul testdrii porneqte de la conceplia cd depistarea timpurie a unor deficienle a copilului determind luarea unor mdsuri imediate de tratament educalional qi terapeutic . . fl exibilitate c omporLarnental [. de compensare a deficienletror constatate. de motivalia copitrului fa16 de materialetre testului qi chiar fa{d de persoana care il examineaz6.prin instrumente specializate se precizeazd disabihtalile sau niveiul de tntArziere in dezvoltare. Psihologui trebuie si !in[ seama de conduita obiqnuitd a copilului ( nu se programeazd gedinla imediat dupd-amiaz6 cdnd de obicei copilui doarme). de recuperare. Pagii unui astfel de program 1. Sistemul se aplicd pe grupuri mari de copii gi presupune cooperarea mai muitor persoane qi specialil[1i: psihologi. planificarea unui program de acliune educalionald gi terapeuticd care include rnXsurarea deprinderilor gi achiziliiior gi stabilirea niveiului tra care poate incepe intenvenlia.recuperator. utilizAnd instrumente psihodiagnostice raportate la criterii )teste de mdsurare a dezvolt5rii). liste de controi. pdrinli.

evide/1a timpurie a \gAndiri abstracte. lnva obiectului. o entdrii. .T.iterni. c61 i. atAt pentru cei a fost constniit pentru Un alt grup de instrurne foarte mici. Scala B. Carolina Curui lum ur pro compl numit Sistem de Evaluare. pre$c i cu nevoi speciale. imitarea metric fi mdinilor gi is-ul olnannlc. lmirarea 1or. controiui iului corporal. habituarea. . Exami I trebuie'lsd determine vArsta de baz6 qi vArs plafon a copiiului. comunlcarea verbald.masurare de impiicAle a membrilor faililiei in procesul de cregtere. atenliei. achizilionarea constanlei achizilii s abilitAli precu gi rezol a de probieme. chestio 198 I . Dutiov iii pregcoiari. vocalizarea qi 0rarea.tsrunet gi I-ezine. cuprinde evalu[ri ale ernl. Este dedicatd copiiior intre 1 lund qi 42 de luni. vArsta plafon dup6 numfirul de itemi la care de clezvoltare psihomoforie in prima copilinieo ts . Dubou'itz gi V. ifice: scala mentald. reglSrii lionale pi calitdlii motrici 1. pentru comportamentul co copilului. migcarea dinami postural6. Ca tip de teste. cAnd achizifile plan psiho-cornportamental se gi pentru cei intre 3 qi 6I unor institulii preqcolare sau sociaiizare in realizeoed ?n cadrul gi pentru copiii foarte mici cu nevoi ina Currricul gcolare. intre 0 gi 3 { pentru ertaluarea achin ilor din invilarea timpurie.. speciale. Scala este tradus si utilizat5 in RomAnia. Vdrsta baz[ se determin6 prin num6rul iternilor succesivi ia reugegte copiir-rl (10 suc (10 succesivi). rfinii condifiei psihice instrumente s-au constituit cu scopul Un prim grup ilului nbscut inainte de a nou-niscutul ( astfel: m6"surarea comportamentului a comportamenfului neotennen.v'oltirii ea motorie. scala motorie" te scaie cu obi VE Cuprinde mai entali este dedicatd mdsurdrii unor a comportamentr/ui. scaia de f m6surarea neurologicd a ui. Scala scala de eval ptuale. Scala repreze mentaid. irli). . Brazelton 973. : I.Lezime Ssala es creatd de O. aranjali in Iternii inea vArstelor. limbajy'l complex qi f. motrici : nivelul musculard. copilului. praKs-ut dinarnic. Exemple: Testul L. respectiv ve la care 50% din copiii testati indicatd v6rsta !int[ 5i lirnitele 'o dintre copiii testati. conceptului matematic. Mdsurare 1992. Ia de evaluat'e a comportamentului. este dedicat mdsurdrii dez. Testul este pubii copiilor pe direcl Iele Bayley pe in 1969 qi revi cognitiv-mentald dezvoltarea copilului i993.. care corespunde gi Programare pentru c ii foarte t. Testul AEPS.

foarte devreme. incepAnd de la 4 luni. spune legate trei cuvinte. pune trei piese pe planqet[.. Gruparea se realizeqzELin funclie de diferite etape de vdrst6 pentru dezvoltarea psihic[.Sirnonn Scala de inteligeNe{fi .. Itemii: urcS gi coboard singur scara. Bateria este format[ din 10 probe pentru fiecare etapd de vdrst[. acliunile pentru luna a 12-a se refer6 la urmitoarele comportarnente: merge dacd este linut de mdini. Intrebdrile incluse faciliteazd primul contact gi dau posibilitatea de consemnare a condiliilor sociale gi afective in care. imitd zgomotul iingurii pe care o lovegte de farfurie. Pentru iuna a 24'a acliunile cerute sunt: la cerere dA cu piciorul rningii. Testele sunt foarte utile pbrin{ilor pentru a ordona gi direcliona observa}iile cu privire la copiiul mic. coeficientului de dezvoltare.. De exemplu.i nivelul Q. se numegte prin prenufiie.Cr.. Noua Scal6 metricd de inteligenfd .D. incepe sd mingdleascd dupd demonstralie. Examinarea se desffigoard prin intrebdri gi experimente.D rezulte din V.se dezvoltd copilul. V. construiegte un tum din 6 cuburi. Testul nonvenbal de intetigenfi genereEd Dearborn. dintre care 6 sunt considerate ca teste ce pun copilui in condilii experimentale controlabi-le .S. Sjuta la aranjarea lucrurilor sale.P. pentru cd servesc ca introducere in problematica primei vdrste. 30 minute. se coreleazd coeficientul intelectual al pdrinfilor cu coeficientul de dezvoltare al copiilor 1or.4. W.P. repune cubul in locul lui pe planqetd. aruncd un cub in ceaqcS. presupun cele dou6 autoare. x 10 )VD reprezint* vdrsta de dezvoltare. Scatra de dezvoltare intelectuald Binet .D. vdrsta cronologicd). prinde un al treilea cub privind la cele douS pe care le line deja. Durata este de aproxirnativ 20 minute pentru copii intre 4 qi 12 luni. Itemii: st6nd in picioare coboard pentru a ridica o juc[rie. / V. imita o trisdturi. Q.Cr. Stanford . gi posibilitdlile de manipulare a obiectelor.Binet. Testele de inteligen{5 pentru pre$colari gi gcolari x'$ics. Scala de inteligen{i pentru copiii prepcolari $i qcolarii mici. Se poate urrndrii ritmul dezvoltirii psihice . numeqte sau aratd 4 imagini.I l. Inkebdrile determinb gi surprinderea gradului de influenld al mediului. repetd actele care au provocat rdsul. pentru cei peste 12 luni p6n[ la 4 ari.. Dupd un an gi jumdtate se pune accentul pe caracteristicile achiziliilor verbale. dd obiectul la cerere sau la indicalia prin gest. pentru c[ determin6 surprinderea gradului de influenfd a rnediutrui.I. incearcd si indoaie o hArtie dxd.in prezenla unui rnaterial ugor de procurat. face fraze din mai multe cuvinte. Pfln* la 1 an este de interes controlul posturai gi motricitatea.

pentru adulli. 1967. convalescen. fald de cei mai mari gi de adul1i o atitudine franc6. precum: Scala de inteligenld pentru copii mici Cattell. Durata examindrii nu trebuie sd treacd" de anumite limite in timp.Wechsler. Cdnd se examineazd copit de scoald si li se recomande sd nu comunice celorlai$ elevi probele la care au fost supugi. prin explicarca rostului examinS. Scale pentru diferenlierea abi1it61ilor construite de C.Eiliot. qi a copiilor bolnavi. 9-12 ani timp de 40-50 minute.Simon: Scala de dezvoitare Binet . degi este recomandabil ca examinarea si se faci intr-o singuri gedin!6. 1986.tie pentru exarninarea obiectivd este respectarea riguroasd a norrnelor pi instrucliunilor date pentru fiecare test. totul adaptat de Ia caz la caz> linAnd searna de felul in care priveqte subiectui examinarea. Terman face urmdto arel e recomanddri : pentru copii de la 3-5 ani dureaad25-30 minute.jin parte. revizuitErin 1980. o intrerupem gi continudm alta dat6 sau facem o pauzd de cca.Simon a fost revizutd gi adaptat6 de $tefrnescu Goangd in limba romAn6. Scala de dezvoltare intelectualE Binet . D. Se va evita examinarea copilului prea obosit de joc. Copilul sd nu fie luat de la orele sau activitdlile care l-ar interesa mai mult decdt testul. DacE examinarea nu s-a terrninat in acest interval de timp.rii. De asemenea sd nu i se ia timpul liber. Scalele McCarthy pentru abilitilile copiilor. 13-15 ani timp de 50-60 minute. 1983. de exemplu sd fie examinat in timp ce colegii sdi se joacb. sau au ore distractive. 1972. 60-90 minute. lipsit de odihnS sau de sofirn. ar fi de pulin ajutor pentru colegii lor mai - inteligenli. etc. 1940. revizuit 1989. care chiar dacd ar vroi. Atitudinea examinatorului fald de subiect kebuie sd fi.ti. de munc6. 10 minute in care iopilul este ldsat sd se joace sau sd se plimbe pe afar5. Tonul in care sunt date instrucliunile gi atitudinea examinatorului trebuie sd fie r#* naturale dar nu se . pentru a exclude de la inceput orice posibilitate de ajutorare mutr:ai6 este recomandabil sd fie examinali mai intdi copiii ceva rirai pulin inteiigenfi. indispugi. dacd se observd cd renun!6 greu la ei. 1990. Scala de inteligenld Stanford-Binet. Bateria Kaufinan pentru mdsurarea cogiilor.D. etc. fafd de copiii mai mari degteptarea amorului propriu gi a tendinfei dQ emuiafie. 6-8 ani pentru 30-40 minute. Bineinfeles. Pentru examinare se pot utiliza orele obiqnuite de iucru. Scala de inteligenl6 Weschler pentru preqcolari gi gcolari mici.I Mdsurarea inteligenlei la pregcolari qi gcolari mici include o serie de teste de inteligen{d. Tehniea exarninirii Prima condi.e in linii generaie urmdtoarea: fa!6 de copiii mici o atitudirie de joc.

in timpul examin6rii urmdrim atent miqcdrile copilului gi comportamentul shr. il reexamin[m Plste c slptdnadn[. pentru a nu face copiiul s[ agtepte. Este recomandabil ca aceastd a doua examinare s5 fie frcut6 de un alt examinator. in felul acesta se economisegte timp. Dacd un copil se incdp6!6neazd gi nu vrea sd r6spund6. nu ne vom bizui niciodatd pe memorie. p[rdndu-i-se prea ugoare. fEra sd mai amintim de examinarea anterioarl. la care egecul s[ fie evident pentru subiect. Examinato*} tt*b. Dacdinsd subiectul nu rezolvd chiar numai un singur test de ia etatea cu care am inceput ne cobordm la testele de la etatea mintald imediat inferioarS. Materialul care se utiiizeazi pentru examinare trebuie s[ fie dinainte pregdtit in ordinea in care va fi aplicat. in timpul examinarii voi fi consernnate numai datele absolut necesare. CunoscAnd etatea rnintald $i pe cea cronologic5 a persoanei examinate pritera stabili coeficientul de inteligent6. ii ddm cdteva teste grele.L qi categoriile diagnostice tradilionale 0-22 Idioli 23-49 Imbecili 5A-69 Moroni . degi este necesar ca instrucliunile sa fie cunoscute pe de rost. de cazurile cAnd este evidentd o stare de inapoiere sau debilitate mintala gi tn care caz:vrl examinarea va ?ncepe cu un an sau doi sub vdrsta rnintai[ presupus6 . . Cdnd un subiect este prea increzut gi are o atitudine de persiflare a testelor. sd nu fie gribit qi sd nu fac[ rnigcSri inutile. Totdeauna se va utiliza textul complet. dar nu-l privim prea insistent sau drept in ochi pentru a nu-l intimida. toate testele. care se obline imp6rlind etatea mintalS prin etatea cronologicd gi inmullind rezultaful cu 100. in astfel de cazuri stabilirea cotei se va face numai dup6 terminarea examindrii. peste aceasti etap[ nu mai continubm. Q. ceea ce ar produce o scSdere a atenlier qi a interesuiui pentru test. iar pe de altd parte subiectul nu este l6sat sb aqtepte.I admite nici o abatere de la instrucliuni. iar consemnarea rczvLtatelor sd se faci cAt mai repede gjrfe cAt posibii flri s5 se atragd atenlia subiectului.tie sd fie calm.: 70-79 Mdrginili . Fisa de_ cotare trebuie sb fie linuti la o anumitd distanti de subiect pentru a nu se vedea ce se scrie acolo. afard. sau dacd este nevoie ne cobordm gi mai mult pdn6 ajungem la etatea la care subiectul rezalvd. r6spunsul intreg nu va fi decit in cazui in care nu se poate decide imediat asupra cotdrii pozitive sau negative & rdspunsului. in sus continuAm cu examinarea penA la etatea la care subiectul nu mai rezolvd nici un test. j: Stabilirea nivelului mintal in mod obiqnuit examinarea poate incepe cu un an sau doi sub etatea cronologic[ a subiectului.

atenfie. 3. perceplie.vizual. care include teste de tip: cantitativ (reflectE experienla cu numerele. constnrirea egalit[1ilor ( cunoagterea conceptelor qi procedurilor matematice. privitoare la cdte o trislturi se dau rdspunsuri posibile dintre care examinatorul alege pe aceea care crede c5.globale prin prezentarea unei largi varietSli de sarcini de dificultate crescflnd[. coordonare mdnS . discriminarea. cunoagtereA conceptelor gi proceduriiolmatematice). in cursul examindrii un observator. concentrarea.ude teste de vocabuiar (reamintirea unor cuvinte expresive qi infelegerea verbal6). ralionamentul inductiv. analiza structurii. ' verbal6. ralionamentul inductiv).. care incl. a ciror instrucliuni de intrebuinlare le ddrn aici este sd mdsoare gradul de dervoltare a inteligenfei. serii de numere (raf. de temperament qi caracter. Aga. se potrivegte mai bine persoanei examinate. cunoqtinle sociaie. Se adreseazi v6rstelor cuprinse intre 2 qi 23 ani. exprirnarea 2. conline 15 sub teste centrate pe 4 arii largi de activitate intelectuale: 1. Din acest motiv se anexeazEla scald.ochi). Pentru fiecare intrebare din fi$d. etc. discrimina. care include analiza structurii (abiiitate . fi ' Scatra de inteligenfi Stanford . fi exibilitatea. formarea conceptului. informalii factuale. exprimare verbal6.Rafionamentul verbal. vrzualizare spalia1a. de exemplu. exprimarea verbaid. vintaLizare spafiald. daci persevereazdsau renun!6 ugor la o probh care i se pare grea. coordonare vizual . conceptele Se adreseazd.ralionamentul inductiv. didcriminarea detaliilor'esenfiale). care pot observate in timpul examin6rii.motorie). percep\iavizutalL. matrici (aten1ia. abilitate vizual motorie. concentrarea. absurditili (percepfia vintall.re. incercarea qi eroarea). logica. dacS lucreazd congtiincios sau nu.onamentul logic.mai rnultor nivele de vArstd gi are ca obiective: misurarea inteligenlei matematice gi de calcul. deprinderile de calcul.Binet generale . Ralionamentul cantitativ. inlelegere (infelegerea verbal6. rnotorie. copierea (r-eprezentare vizual6. atent poate si adune date foarte utile cu privire la trdsituri social e. dezvoltarea vocabularuiui. de temperament pi de caracter. se poate vedea dac[ subiectuE este timid sau tndrizne!. inforrnalii actuaie). de trdsdturi sociale. experienlE social6) gi relalii verbale (dezvoltarea vocabutra:-uiui. dacd ii place si stea de vorb6 (sociabilitate). Ralionamentul abstract .i' 80-89 Progti 90-109 Normali 110-119 Degtepfi Observarea conduitei in timpul examinXrii Scopul testelor individuale verbale. ln afarb de figa de cotare a nivelului mental gi o figa de observare a conduitei.

doud categorii de teste. recomandate de cercetdrile lui Delany pi Hopkins. memoria bietelor ( inleiegerea vizuai6. Testul cuprinde.P. Munca de perfec{ionare a testelor va continua. Testele verbale mdsoard deprinderile verbale prin 6^ probe de: inforrna{ii. W. la fel ca celelalte forrne pentru copii mai mari gi adulli. tn 1955. propozifii. desen geornetric. testul de cuburi 10 . iar in 1967. conceputd pentru adolescenli gi adulli. perceplia. o noud revizuire a sc[rii pentru adulgi (WAIS R).P. similitudini. inlelegerea verbal6. respectiv v6rsta ia care copiiul reugegte la toli itemii gi nivelul plafon. a scdrii pentru copii (WISC R). perceplie gi analiz[ vizval6. concentrarea. vocabular. verbale qi de performanld. revizuind scara pentru adul1i o va numi WAIS (Wechsler Adults Inteligence Scale). discriminarea. in 1949 apare o extensie a scirii pentru vdrste mai mici. concentrarea. memoria pentru propozilii (mervroria auditivi de scurtS durat6. in 1939.analiza vtntal6. forrnelor.spaliaie prin 5 tipuri de probe: casa animaiului completare imagini. 4. intr-o primd variant[. Se stabiiesc doui nivele: nivelul bazal. aritmetic[. ralionamentul inductiv). denumitd Scara Wechsler pentru copii (Wechsler Inteligence Scale for Children . Rezultatul s-a concretizat..MSC). in L971. Pentru copiii cu dizabilite$i $i pentru cei cu retard mental examinarea se face in condilii speciale. Memoria de scurt5 duratd. Scala de inteligenfi pentru copiii prepcolari gi geolarii mici. neputdnd oferi un bun fundament pentru comparafii ce depdgesc nivelul diferenlelor in dezvoltare. apare gi scara pentru pregcolari WPPSI (Wechsler Preschool and Primary Scale for Inteligence). . Testele de performan!5 urmdresc evaluarea deprinderilor vinlal . rafionament inductiv). Wechsler. infelegere. prin extinderea probetror la vArsta de 4-6 tlT arri. memoria vizuald). indoirea gi tdiatul hAniei (abilitate spa!ia16. memoria viruatrE. cunoscuti sub numele de Wechsler-Bellevue. 1987. reprezentarea vizual6. concretiz6ndu-se prin revizuirea. conceptul de vdrstd mintald pe sare se baza aceasta. aten{ia. Bateriile Wechsler s-au ndscut din nevoia pe care o resimlea autorul in caiitatea sa de psiholog gef al clinicii Bellevue din New York de a dispune de un instrument de rn[surare a deteriordrii intelectuale produse in cazul maladiilor psihice. Scara cle tip Binet-Simon nu era utilS in aceasti situalie. agerimea pentru detalii). foarte recent. labirint. vizvalizarea spafiali. si. vArsta ia care copilul egueazi la toli itemii. meqtoria pentru cifre (memoria auditivd). In varianta revizuitd s-a addugat qi proba "cuiele animalului" care nu participd la calcuiarea coeficienfilor de inteligeng. atenfia).SJ. care includa memorarea mbrgelelor ( memoria iJe scurt5 duratd..

gi permite folosirea doar a unor subteste. ceea ce face ca el sI fi devenit principalul instrument de mdsurare a inteligenlei in toate !5ri1e in care a pdtruns. coeficient de stabiiitate)qi validit ate ( validitate predictiv[. Inteligenfa este astfel in acelagi timp energie mental6.rd" optim i*lrn-. nu sunt identice. de asemenea s-au asigurat 'reprezentativitatea loturilor pentru. favorizeazd in egald mSsur6 testarea copiilor orbi. restandardizarea testelor. influenla factorilor negativi. rezultatul put6nd fi folosit nu numai pentru a eticheta pur gi simplu copilul. deqi Wechsler nu admite acest procedeu. de a ac}iona cu scop gi de a rela{iona adecvat cu mediul sdu.. Ori.. fle ea gi de un inalt grad de generalitate.. Sunt importante in cazul ambelor teste experimenteie care au determinat valorilJ inalte de fidelitate (fidelitate test . motivalional ridicat.6.. de data asta de ordin teoretic.Scorarea necesiti reguli speciale. categoria "celor care invatS. nivelul gi caracterul performantelor unor copii de 4.rl Binet-Simon: 6 ani. Caracteristicile psihometrice ale acestor instrumerete tre asigurd un grad inait de obiectivitate gi valabiiitate in interpretarea datelor. acord6ndu-se gi puncte bonus timpul total in general este intre 15 qi 30 de minute in anumite si€uatii . Aceste limite derivd din conceplia asupra inteligenfei ca aptitudine specificl. ca oboseala gi egecul fiind relativ slabd.. Se pot folosi gi probe prescurtate. Vom dispune tn acest mod de o descriere mult mai nuanlatd a subiectului. Prezenfa unor subteste foarte clare verbale qi nonverbale. Structurarea subtestelor ajutd ia prevenirea sau ameliorarea frustrSrii menlindnd un nivel. "r. ceea ce dd posibilitatea pentru copiii defavorizafi cultural si nu fie supuqi subtestelor penalizatoare. punctdnd problemele specifice emofionaie gi perceptive ce contribuie la dificultdliie qcolare ale acestor copii. validitate concurent[) a acestor probe. capacitate complex5 a subiectului uman de a g6ndi ra{ional.. Testul realizeazd. aptitudinald. surzi sau handicapali frzic.retest. ceea ce implicd alli factori aptiftrdinali dar qi o puternicd impregnare motivalional6. dar gi capacitatea subiectului de a o utihza.t copiii cu retard intelectual de normali. incet". ': 11 al .intervine gi o altil deficienti major6. variabile diferite aie personatitilii in ansarnblu. o bund diferentiere in eadrul normalit[1ii gi separi ne. Mai . argumenteazi Wechsler. avdnd aceeaqi vArstd mintalE la Lesfi. qi 10 ani.. standardizare gi respectiv. Avantaje gi limite ale testului Avantajele folosirii sale sunt deosebit de importante. de "cantitate" precisb de inteligent6. a punctelor sale forte gi a celor slabe. permildnd de il d. Vdrsta mintald ajunge sd capete un in{eles suplimentar de nivel specific delimita-t. Wechsler pornegte in structurarea testeior sale de la conceperea inteligenfei ca parte a personaiidtii globale. ci pentru a inilia un demers terapeutic compensatar sau ca spnjin important in procesui educativ recuperator.

.

.

.1996. a copilului mic.Lisievici. Editura Universitlgii Titu Maiorescu. Albo. Pan.. Incd dinainte de inceputul secolului XX scriu despre scopul psihologiei individuaie ca studiu al omuiui evidenliind trei probleme importante ale acesteia: studiul diferenfelor individuale ale proceselor psihice fEri s[ se studieze special relagia cu indivizii care prezintd aceste procese.[. pentru descrierea profiluh:i wrei persoane. Clusium. Bucuregti 3.M. care depdgesc sarcinile ca atare ale testului Testul poate fi utilizat. in anumite condilii date. BucureEii 5.199B. I . Construirea gi utilizarea testelor psihologice. Ed.Aparilia gi dezvoitarea unor instrumente psihologice este legat5 de psihologia experimentali (mdsurarea diferitelor procese psihice sau psihoJizice simple). in sens mai larg pentru selecfie. Analiza predicfiei semnificd in mod obignuit o estimare in timp.. situalia poate evolua in viitor..2001. Minulescu. Testarea psihologic5. in cele din urm5. de dezvoltarea treptatd a gcolii de psihoiogie clinicd de la Faris.2001.M. Evaluarea psihologici in seleclia profesional[. Cluj Napoca 2. Binet gi Sirnon incep inci din 1900 primele interviuri sistematice pentru mS. Bazele psihodiagnosticului.P. egantioane de comportamente pebaza c[rora se fac aceste evalu6ri diagnostice qi prognostice asupra altor comportamente rnai complexe.i997. Tehnici de evaluare educationalS. BItsLIOGRAFIE: 1. Mihael4 Bucuregti 1A . Ed. Bucuregti 4. Mitrofao. Analiza scopurilor gi tipurilor de utilizdri ale testelor psihologice include in primul rdnd aspectele de evaluare a situaliei prezente qi de evaluare a modului cum.M.Concluzie .surarea inteligenlei. Diagnoza se concentreazd mai mult pe starea prezerrt1" a subiectului evaluat. studiul raportului diferitelor pracese psihice intre ele in cadrul aceluiagi individ. Testele sunt. prec{1p qi a lnceputului cercetirilor de psihologie diferenfiaiE. pentru clasificare. pentru decizii privind evaluarea unor activitdli sau pentru verificarea unor ipoteze qtiinlifice. S..N. Editura Titu Maiorescu. studiul diferenlelor individuale ale indivizilor izolali sau a grupelor de indivizi. Minulescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful