P. 1
entnopshipopatologie

entnopshipopatologie

|Views: 6|Likes:
Published by Anca Ursache
patologie
patologie

More info:

Published by: Anca Ursache on Jan 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2014

pdf

text

original

Etnopsihopatologia

Etnopsihopatologia reprezinta studiul raportului existent între tulburările psihopatologice şi cultura de origine a pacientului. Interesul acordat acestei abordări se explică prin faptul că practicienii sînt din ce în ce mai frecvent nevoiţi să diagnosticheze şi să trateze persoane aparţinînd unor culturi diferite, ca urmare a migraţiilor economice, a refugierilor, efectuării studiilor în străinătate, dar şi eterogenităţii(legată de multiculturalismul şi diferenţele socio-economice) societăţilor occidentale. Numeroase date arată că studiul psihopatologiei dintr-o perspectivă culturală nu este un fapt recent. De exemplu, Esquirol avea obiceiul de a-şi trimite elevii să însoţească bolnavii convalescenţi pe durata unor lungi călătorii, iar Kraepelin, a făcut o călătorie la Java şi în Malaezia, pentru a verifica dacă nosografia sa avea o validitate universală.

Etnopsihopatologia isi datoreaza dezvoltarea si lui Freud care a fost în mod constant interesat de implicaţiile psihopatologice ale faptului cultural, precum şi ale unor reprezentanţi ai şcolilor culturalistă şi neo-freudiană americană ( Ruth Benedict, Margaret Mead, Ralph Linton, Abraham Kardiner, Karen Horney, Sandor Rado sau Harry Stack Sullivan).

Un aport important este cel al lui Georges Devereux, care a contribuit la dezvoltarea etnopsihiatriei şi etnopsihanalizei, domenii conexe etnopsihopatologiei, orientate în egală măsură spre terapie şi spre studiul tulburărilor psihopatologice, cu o fundamentare clar psihanalitică.

Printre temele studiate in etnopsihopatologie se afla:      influenţa modelelor culturale de gîndire asupra teoriilor psihiatrice primitive şi moderne diferenţierea culturală a expresiei teoriile etiologice tradiţionale reprezentarea, locul şi valoarea evenimentelor vieţii studiul practicilor culturale şi analiza ecologiei social-cognitive

Sindromurile cu „specificitate culturală" sau „legate de cultură" reprezintă entităţi clinice descrise la persoane aparţinînd unor anumite comunităţi culturale şi care, în consecinţă, nu apar decît în zone geografice bine definite.
1

latah apare aproape exclusiv la femei. Simons propune ca sindromurile similare sa fie grupate sub acelasi nume. insistă pe unicitatea culturală a sindromurilor şi pe faptul că ele nu pot fi abordate decît în contextul lor socio-cultural (Kenny. Indonezia. în special la soldaţi şi slujitori o persoanele afectate nu prezentau nici un fel de tulburare în afara episoadelor de latah o aveau frecvent inteligenţe deasupra mediei o în zilele noastre. pentru a pune în evidenţă similarităţi. 1983). Shookyong care se aseamănă cu koro insa aduce mai mult. de un zgomot. al masturbării sau ejaculărilor nocturne. în cursul raporturilor sexuale. cu isteria epidemică referitoare la infecţia imaginară sau teama de fantome. în nordul Japoniei. care prezintă şi simptome ale unei alte tulburări mintale sau al căror nivel intelectual este inferior mediei. Siberia. provocînd moartea Apariţia: frecventă si duce la crearea unor instrumente speciale pentru reţinerea penisului în timpul crizelor Jiryan reprezinta teama ca forţa vitală să fie pierdută prin spermă. Koro(nevroze sexuale) Manifestare: sub formă de crize Constă in: teamă ca penisul să nu se retragă în abdomen. în forma sa epidemică. 2 .In urma cercetarilor s-a demonstrat ca exista diverse denumiri locale pentru acelasi fenomen. în toate culturile în care apar. triburile bantu din Africa. în special de vîrstă medie. Latah sau stările de tip latah o unul dintre cele mai cunoscute sindromuri cu specifitate culturală Apare in: Malaezia. canadienii francezi Declanşat de: stimuli minimi. Clinicieni. o spaimă sau o situaţie jenantă. în Africa de Nord. Constă în: reacţie de surpriză şi stupefacţie implicînd. o pierdere a controlului şi coprolalie. susţin necesitatea comparării elementelor comune din punctul de vedere bio-psihosocio-cultural al acestor sindromuri. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale. pe durata cîtorva minute. Categorii: o întîlnită la subiecţi de ambele sexe o mai frecvent la bărbaţi.

care se hrăneşte cu carne de om şi care poate. pacientul începe brusc să atace persoanele pe care le întîlneşte. Pibloktoq o isteria arctică apare în anumite grupuri de eschimoşi o stare de excitaţie violentă asociată cu fuga fără ţintă o criza poate fi precedată de o perioadă de iritabilitate şi poate fi urmată de convulsii sau stupoare Susto o este un sindrom întîlnit în America de Sud o constituit din insomnie. prin posedarea unei persoane. folosind în general o sabie scurtă numită Kris sau începînd cu 1959 se notează. o pacientul nu prezintă. utilizarea grenadelor. aranjare hainelor în dulapuri 3 . acestea curata toată ziua casa o îşi părăsesc foarte rar casa o alte activităţi de tip obsesional: tricotare interminabilă. nici un semn de tulburare mintală. astenie. în Laos. depresie şi anxietate o este atribuit. să o forţeze să facă acelaşi lucru o unii pacienţi pot să atace şi să mănînce alte persoane. o după o frustrare minoră care nu conduce la nici o reacţie (cu excepţia unei tristeţi pentru cîtva timp). pierdere a apetitului. Windigo o psihoză descrisă la indienii din Nordul canadian. şocului rezultat din pierderea sufletului Nebunia sau nevroza curăţeniei o întîlnită în special în cantoanele de limbă germană ale Elveţiei o constă în tendinţa de a curăţa casa într-o manieră exagerată şi iraţională o afecţiunea este întîlnită numai la femei. uneori chiar cu ochii închişi. o acest atac este realizat de către subiect fără vreo grijă pentru propria viaţă. în mod tradiţional. o pacientul crede în spiritul windigo.Amok o sindrom de tip psihotic care afectează aproape întotdeauna bărbaţii. de obicei. apatie.

o tulburările psihiatrice asociate includ diagnostice foarte diferite : tulburări de personalitate.teama de efectul produs asupra altei persoane de propria privire Cum nu toate problemele cu care erau confruntaţi psihiatrii japonezi puteau fi încadrate în tiparele germane. o sindromurile legate de cultură au componente comune cum ar fi. Explicaţii şi ipoteze privind relaţia dintre simptomele sindromurilor şi mediul cultural al pacienţilor: o apar în culturi adesea foarte diferite şi separate nefiind strict „legate de cultură" . in timp ce cultura europeana este o cultura a culpabilitatii. . 1973. fuga fără ţintă. OMS a elaborat mai multe proiecte avînd drept obiectiv punerea la punct a unor metode de evaluare. aplicabile la nivel internaţional. neurastenie.dismorfofobia (teama de a fi urît) . rezultatele au fost sustinute de urmatorul argument: cultura japoneza este o cultura a rusinii. psihoză schizofreniformă şi schizofrenie. crize sau tulburări de adaptare. recunoscută drept o subcategorie a clasei generale a nevrozelor . depresie majoră. Tulburările depresive constituie o preocupare majoră a OMS(organizatia mondiala a sanatatii). delir indus de medicamente. clasificare şi notare a tulburărilor depresive. cum ar fi cazul pentru amok şi koro . În cadrul Studiului Pilot Internaţional asupra Schizofreniei (OMS.Taijin kyofusho (antropofobie) o constituie o categorie diagnostică frecvent utilizată de psihiatrii japonezi o stare considerată a nu afecta decît pe japonezi. sindromuri cerebrale organice. retragerea socială etc.ereutofobia (teama de a nu roşi în prezenţa altor persoane). manie. 1979). un grup de 256 de bolnavi afectaţi de depresie au fost selecţionaţi pentru a permite comparaţii cu grupuri de schizofreni. amnezia. de exemplu. anxietatea. 4 . japonezii fiind sensibili la opiniile celorlalti. frica. o adesea numărul cazurilor scade sau creşte o dată cu trecerea timpului şi putem asista la adevărate „epidemii" bruşte şi extinse. .autodisosmofobia (teama de a degaja un miros dezagreabil).

idei de insuficienţă. tehnică. Echipa de cercetare a selecţionat un total de 573 de bolnavi care au fost supuşi unui bilanţ detaliat în toate centrele. absenţa bucuriei. În ceea ce priveşte schizofrenia. pierderea capacităţii de concentrare. semantică. însa pentru a asigura utilizarea corectă a unui instrument de diagnostic într-un nou context cultural. lipsă de energie. Tokyo şi Bale. că bolnavii depresivi provenind din nouă ţări foarte diferite din punct de vedere cultural au numeroase caracteristici comune. de exemplu. dezinteres. Programele de cercetare ale OMS asupra tulburărilor depresive şi schizofreniei aduc argumente în favoarea acestei poziţii. anxietate. pe de o parte. de incapacitate şi devalorizare. Studiul descris în acest raport a fost conceput în 1970. 5 . evoluţia tulburărilor este mai favorabilă în ţările în curs de dezvoltare. Una dintre tendinţele actuale în etnopsihopatologie . iar pe de altă parte. în acelaşi timp. este indispensabilă verificarea echivalenţei a cinci dimensiuni majore: echivalenţa conţinuturilor.diversificarea metodelor de evaluare diagnostică şi introducerea strategiilor cantitative .S-a demonstrat ca pacienţii prezentau practic acelaşi „nucleu" de simptome : tristeţe. de criteriu şi conceptuală. se constată că. în ciuda diferenţelor culturale şi socio-economice care există între aceste populaţii. Cele cinci zone de studiu alese prezintă diferenţe din punct de vedere demografic. rezultatele obţinute arată că probabilitatea de apariţie a sindromului schizofrenic „central" în diferite populaţii este aproximativ egală. Teheran. dacă simptomatologia iniţială este similară.merită o atenţie specială. cultural şi social. tensiune. Nagasaki.Rezultatele obţinute arată. că este posibilă punerea la punct a unor metode normalizate pentru evaluarea depresiei în diferite contexte culturale. prin colaborarea unor centre de cercetare situate la Montreal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->