http://www.rs.ro/cresterea-caprelor-1480.

html CRESTEREA CAPRELOR CARPATINA Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezen te la ambele sexe dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la cond itiile de mediu,nepretentioasa la intretinere. Greutate medie :kg F si kg M Prec ocitate :prima fatare la 2 ani Prolificitate : buna 1-2 iezi Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 6,5%, cu maxima de 10% ALBA DE BANAT Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger; Greutate m edie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :buna 1-3 iezi Productivitate :50 0l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxi ma de 8% SAANEN Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetri c cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara c oarne: Greutate medie :65kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi

coarne. culoare alba. uger. uger. principala productie este parul foart e fin din care se face MOHAIRUL. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : 100% slaba 1 rareori 2 iezi Productivitate :l cu maxima de l.7% grasime . rasa sensibila. si un procent de grasime situat intre %. coarne prezente la ambele sexe. uger salb dezvo ltat. coarne. Gr eutate medie :55kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l. cu ma xima de % ALPINA FRANCEZA Descriere:talie. si un procent de 3. cu maxima de % TOGGENBURG Descriere:talie medie. par scurt sau mediu. culoare. culoare. si un procent de g rasime situat intre %. par. cu maxima de % ANGORA Descriere:talie mica.Productivitate :l cu maxima de l. s i un procent de grasime situat intre %. Greutate medie :5560kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l.

apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea.mai). aceasta depinzând de tipul de sol.INTRETINERE EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pãsunatului Dupã o primã sa rjã de pãsunat primãvara. D cizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covor ului vegetal. Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu). determinã o schimbarea a florei ruminale. bogatã în azot solubil. -pãsuni de pe terenuri slabe sau fertili zate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului. Astfel. Este greu de apreciat numãrul de capre la hecta r pentru o anumitã perioadã. o tranzitie prea rapidã co nduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (d iaree. scurtã apoi pe mãsurã c va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în m artie si numai 3 ha în aprilie. 50-100 unitãti l a ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie. în mãsura în care pot dispune de un refugiu p entru apãrarea împotriva ploii. însilozatul sau trecerea altor animal e parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii. încãrcãtura pe pãsune variazã între 20-40 capre /ha. climat. la care se adaugã cositul. . Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã). Caprele sunt sensibile la umidit ate dar nu sunt sensibile la frig uscat. În perioada de crestere maximã a ierbii. Trecerea d e la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habita tului si schimbarea regimului alimentar. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãto area încãrcãturã: -pãsuni cu un potential foarte mare. fertilizare . tetania de ierbã). Caprele sunt lãsate mai mul te sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce. Pentru adaptarea florei ruminal e este necesarã integrarea progresivã a noii ratii. fertilizate cu azot. În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zil ei.

lucerna.Iarba tânãrã de pe pãsune. orz. frunze. O bunã tranzitie alime ntarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni. bogatã în apã. SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu dist ribuitor automat de furaje. estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. 11 . trifoi. Aceeasi recomandare este valabilã si cân d caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. unde activit de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. grau. secara. în a doua sãptãmânã ratii treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche. cum este şi cazul ţării noastre. reprezentate fie ca a mestecuri de graunte sau brichete furajere APA: la discretie REPRODUCTIE Comportamentul sexual În zonele tropicale şi subtropicale. iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge l a acelaşi raport. Nu acelaşi luc ru se întâmplă în regiunile cu climă temperată. care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9. când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte. unde vegetaţia se găseşte din a bundenţă. azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu ul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. timp în care papilele si populatia microbianã din rume se adapteazã noilor conditii de alimentatie. Se va creste progresiv ratia de masã verde : în prima sãptãmânã o treime iarbã si douã treimi din ratia veche. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. mazare furajera. Sezonul prin cipal este cel de toamnă. 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor in trand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale ace stora FURAJE GROSIERE: fanuri FURAJE SUCULENTE: iarba. . CONCENTRATELE: porumb.

Dacă capra acceptă. se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor. mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tr roductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul. dacă aceasta este foarte apropiată de fermă. mărime şi prezenţa coarnelo ru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau a altor obiecte din casă. urinări frecven salt pe alte capre. la cele din Africa. Pentru de pistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc. în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propri -zisă. Acesta este de fapt un comportament natural. Mirosul este determinat în principal de urină şi glandele sebacee: • când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu botul. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm ccesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul opac). scade drastic producţia de lapte. scade pofta de mâncare. Un ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an. distribui ndu-i-se 10-12 capre. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpos t ci “va pluti” în toată ferma. prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială. Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi s tr-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau v a urina pe propria barbă şi membrele anterioare. ţap re montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţa p pentru a imprima mirosul acestuia. Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an. producând răni grav e. dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. în afara sezonului de montă. • glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii. cască gura şi încreţeşte buzele l într-un „rânjet” specific. evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. 18-24 zile. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ri dică pe membrele posterioare. pro duc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miro s foarte puternic. Un ţap adult poate efectua 1 0-15 monte/zi. Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al c aprelor. De obicei. La apropierea de o capră în c l se orientează spre trenul posterior. miroase urina. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi reco ltării de embrioni. . Principalele semne sunt: v oce „plângăcioasă”. Actul copulator are o durata de cca. ea va căuta materialul du pă miros şi va pufăi pe nări. Un ţap a dult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt). Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la păm loveşte solul cu membrele anterioare.. gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul. Astfel. Rareori o loveşte.Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă. iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 k g). Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de tim p ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature. Se poate afi rma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu. Comportamentul şi mirosul de ţap în timpul sezonului de montă este un al t aspect „notoriu” ce caracterizează specia caprină. libidoul şi calitatea spermei sunt mai r eduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează ţapul care în scurt tip va fi gata s fectueze monta. În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul. din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine a lbicios şi mai opac. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului. 10 secunde.

de asemenea si alimentatia. behãie. Sezonul sexual al caprelor în zona noastrã este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lu ngi). dupã ce sunt castrati sau prevãzuti cu un sort abdominal (tapi încercãtori) C APRELE. i se mai spune si metoda „în harem”. se agitã. Numãrul inconvenientelor este mai mare: -dacã în turmã sunt si iedute. Tipuri de montã naturalã Metoda liberã. La rasele sezoniere întoarcer ea în ciclu (cãlduri) nu se produce decât în sezonul sexual. altfel cresterea lor este curmtã si întreaga viatã a caprelor este compromisã. îs i miscã frecvent coda.trebuie sã fie în stare de întretinere foarte bunã. factori sociali). ace stea vor fi montate chiar dacã sunt subponderale. încale cã alte capre si acceptã sã fie încãlecate. (nu au 50-60% din greutatea de a dultã) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual. Durata normalã a ciclului sexual la caprã de 21 zile. IEDUTELE trebuie sã aibã 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivã) pentru a fi date la montã. D3. Existã o corelatie înte greutatea corporalã si fertilitatea caprelor: o supral imentatie temporarã înainte de montã dã rezultate bune. este acompaniat de ovula tia care intervine la 30-36 ore dupã debutul estrului. apetitul alimentar scade. temperatura. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinatã de interactiunea genotip/ me diu (în spedial fotoperioadã-durata zilei. mamã). tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea cãldurilor la capre. E. în perioada de montã apetitul lor sexual (libidoul) se diminueazã. vulva se congestioneazã si se observã o scurgere de mucus. DETECTAREA CALDURILOR: Comp ortamentul caprelor se modificã la intrarea în cãlduri: devin nervoase. pentru detectarea unor eventuale defecte. fãrã control este cea mai rãspânditã si cons entinerea în permanentã în turma de capre a unui numãr de tapi. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai bunã metodã de detectare a caprelor în cãlduri cu conditia ca ele sã fie imediat în semnate. Este necesarã o examinare prealabilã a testiculelor prin palpare de cãtre un specialist. Înainte cu trei sãptã i de începerea campaniei de reproductie este bine sã se procedeze la o deparazitare a animalelor si sã li se administreze un aport de vitamine A. altfel. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comodã pen tru crescãtori.MONTA NATURALÃ Pregãtirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPI I . -sunt riscuri de consa ncvinizare (tapul îsi monteazã propriile fiice. . realizatã în urma unei alimentãri sup imentatã cantitativ si calitativ cu douã luni înainte de începerea montei (sau colectare a de material seminal). se imobilizeazã într-o osturã caracteristicã.

Monta la mânã . inclusiv în lapte.constã în împerecherea separatã a unui tap cu o caprã. Melaton ina provine din transformarea enzimaticã a aminoacidului triptofan . -nu se va sti data montelor si deci. DESEZONAREA HORMONALE REPRODUCTIEI CAPR INELOR FÃRÃ TRATAMENTE In Franta. tapii având un libid ou crescut si o productie maximã spermaticã de bunã calitate toamna pânã la începutul sau ch iar în mijocul iernii. adicã din iulie si se continuã din ce în ce mai intens odatã cu descresterea duratei zilelor.se gãseste în sânge si alte tesuturi sau fluide . secretie care are loc numai noaptea. Cauza este secretia de melatoninã. iar toamna cantitatea de melatoninã circulantã în sânge este mare durata secre tiei fiind mai lungã ca si durata noptilor. Monta liberã dar controlatã: constã în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupã numãrul matricol. fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulatã la maxim. Este o metodã foarte bunã de reproductie dirijatã care rãspunde unui program de selectie si ameliorare. care au sezonul de montã toamna . fortã de muncã. Acestia din urmã însã au nevoie de materie primã (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitãtii lor si pãstrarea fortei de muncã fapt pentru care sunt dispusi sã ofere un pret mai bun p e litrul de lapte în extra sezon. numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul durat ei luminii în adãpostul caprinelor .-imposibilitatea realizãrii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerec herilor dirijate. naturalã a reproductiei caprinelor. cãldurile caprelor demarând când fotoperioada diminuea zã toamna dupã zilele lungi din timpul verii. fara sa tina seama de sezo nalitatea strictã. care sã-i stimuleze pe producãtori. primãvara când noptile sunt scurte secretia de melatoninã este scãzutã. În cursul anului. adicã primãvara. în st fel se înregistreazã exact nu doar numãrul matricol dar si data montei si deci a fãtãri i. fiind degradatã în ficat si rinichi. activitatea sexualã se întrerupe când incepe cresterea vertiginoasã a zilei luminã. nici a fãtãrilor. O metodã de stimulare a reproductiei primãvara este tocmai . permitând o mai bunã organizare a muncii. eliberarea ei în sânge este intermitentã cu un vârf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6. dar este greu de realizat.Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza rep roductia la capre. toamna fiind sezon mort pentru procesatori. livrarea laptelui cãtre unitãtile procesatoare are loc numai în perioada pr imãvarã-varã. hormonul care stimuleazã act ivitatea sexualã la toate mamiferele. Acest lucru se poate real iza prin tratamente hormonale dar existã si o metodã care nu foloseste aport hormona l . La rândul lor. s-a constat cã activitatea lor sexualã demareazã când începe scãderea duratei zilei luminã. Cele douã curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si cãldurilor la capre evolueazã în sens invers. nivelul ei în sânge variind între 50 -150 pg/ml. în acest caz iezii rezultati si crotaliati v or avea o origine precisã. Se poate practica în sistemele intensiv e de crestere a caprelor. Rezolvarea problemei constã în desezonarea reproductiei. Acelasi fenomen are loc si la t api: activitatea sexualã are evolutie inversã fatã de durata zilei. Ce legãturã existã între luminã si reproductia la capre si tapi? Referi tor la capre. Desi secretia ei are loc numai noaptea. cre scãtorii de capre sunt obligati sã producã lapte non stop . necesitã spati u pentru lotizarea animalelor.

Între 15 martie si 1 oc tombrie se constituie perioada naturalã de zile lungi cu maximum în ziua solstitiulu i din iunie-16 ore. în rest adãpostul rãmâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). în acest caz la orele 21-22 si dureazã 2 ore. A doua fractie luminoasã (fle s) începe la 16 ore dupã prima. neavân d nici o consecintã asupra animalului. tra nsmisã pe cale nervoasã pânã la glanda pinealã (epifizã) care secretã hormonul melatoninã. Pânã în 15 mai se actioneazã cu perioade luminoase (flesuri). Dacã se re spectã programul alternantei luminã-întuneric. Pr intermediul hipotalamusului si al hipofizei. intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul. Stimularea zilelor scurte :notiunea de z i scurtã implicã o perioadã de luminã de mai putin de 12 ore din 24. b) dacã s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungã mai târziu si se terminã dupã 15 martie atunci este necesarã simularea artificialã a zilelor s curte prin crearea obscuritãtii adãpostului. Tapii trebuie tinuti în boxã separa tã dar în acelasi adãpost cu caprele. Aceastã simu lare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie. cuspe rmã congelatã sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplicã si tapilor pentru s timularea libidoului si a productiei spermatice. durata secretiei si deci cantitatea de melatoninã secretatã functie de lungimea noptii.suplimentarea cantitãtii de melatoninã prin implanturi artificiale. se poate conside ra cã între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. influenteazã elaborarea de hormon i sexuali FSH si LH. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de spermã în vederea . Între cele douã flesuri luminoase caprele pot sta la luminã sau obsuritate. Simularea zilelor lun gi. nelãsând caprele sã stea în luminã decât 8-10 or e zi. 2. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sã aibã loc între 7-16 sau 8-17 . caprele pot fi mulse sau scoase la pãsune în periada de luminã. ienuarie. are urmãtoarele etape: 1. Prima fractie luminoasã (fles) de aproximativ 3 ore este un rãsãri t artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pânã la orele 8-9 când lumina naturalã devine destul de puternicã. zi lungã fiind consideratã cea cu mai mult de 12 ore luminã. februa rie). dar acesta fiind hormon. Realizarea artific ialã practicã a perioadei de zi scurtã implicã 2 variante: a) dacã tratamentul luminos se terminã înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pânã la 15 februari e ) se vor întretine în continuare caprele în adãpost sau afarã la luminã naturalã care pânã martie este de zi scurtã. s-a co nstatat cã în cursul unei zile (24 ore) existã o perioadã la care animalele sunt sensibi le la luminã. Acest lucru se realizeazã prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodicã (luminã sau obscuritate) este captatã de ochi prin retinã. nu se foloseste pentru cresterea biologicã a caprelor ci este înlocuit de a lte metode de exemplu fotoperiodismul. protocolul de desezonar e a reproductiei prin luminãîntuneric. Dupã terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminat e artificial sau montate natural la sfârsitul lunii mai începutul lunii iunie. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupã 21 de zile de la prima montã. Cea mai scurtã zi est e la solstitiul de iarnã pe 22 decembrie cu 8 ore de luminã din 24. Bazat pe acestã constatare stiintificã. numitã fazã fotosensibilã situatã la 16-17 ore dupã rãsãrit (punctul de reper a itmului circadian).

se cheamã cã s-a efectuat o încrucisare de întoarcere. Încrucisarea de ameliora re a unui anumit caracter constã în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupr a femelelor rasei locale. dupa performantele pe care le-au avut parintii lor. Nu toate caprele vor rãspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fãta toamna. generatie dupã ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare).în ceputul lui noiembrie. Animalele rezultate în u rma încrucisãrii beneficiazã de un potential genetic superior rasei locale. se introduc astfel gene favorabile. SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie. Când asupra unui gru p de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A localã. Aplicând si respectând strict protocolul metodei de desezon are a reproductiei prin fotoperiodism. Se considerã cã absorbtia a fost realizatã dupã patru genera tii (93. În conditii de mediu favorabil.7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96. dupa p erformantele obtinute de produsii lor. SELECTIA DUPA ASCENDENTA se reali zeaza pentru reproducatori. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa localã A si rasa amelioratoare B. INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎnc rucisare simplã sau de primã generatie (hibridare). Alimentând artificial iezii. De exemplu: între cantitatea de lapt e si compozitia lui existã o corelatie negativã SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproduc tie a animalelor purtatoare de tare (defecte). caprele se pot mulge iar lapte le se livreaza începând din 15 noiembrie. INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezintã înlocuire a unei rase A cu rasa B utilizând. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE .refrigerãrii sau congelãrii. caprele vor fãta la sfârsitul lui octombrie. încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. Se efectueazã doar o singurã datã. de aceea se va împãrti turma de capre în 2 grupuri: un ul cu capre ce vor fãta primãvara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu cap re care vor fãta în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie).8%). La reali zarea unui program de ameliorare trebuie sã se tinã cont de faptul cã nu toate caracte risticile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul cã po t exista si corelatii negative între caractere.

De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. Se continuã bonitarea si clasarea iezilor. prin îmbãieri profilactice sau prin injectarea de iverme ctine.CALENDAR ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE Pentru o bunã desfãsurare a activi tãtii de crestere si întretinere a caprelor este necesarã cunoasterea principalelor ac tivitãti zootehnice si sanitar. de douã ori pe an. si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehn ie. IANUARIE: se iau mãsuri pentru campania de fãtãri la capre. Se face bonitarea iezilor nãscuti timpuriu. în special cu Fasciola si se aplicã tratamente si lucrãri de as anare. FEBRUARIE: se continuã urmãrirea campaniei de fãtãri si bonitarea iezilor.veterinarã ce se efectueazã obl igatoriu în aceastã lunã este vaccinarea profilacticã anticãrbunoasã. pentru combaterea echinococozei si cenurozei.veterinare care trebuiesc urmãrite si respectate în di feritele faze ale anului. se face clasarea iezilor proveniti din inseminãri artificiale cu material seminal de la tapi de rasã curatã si cu perfor mante deosebite si se retin iezii pentru îngrãsare. Se efectueazã tratamente de deparazitare internã (strongilato zã gastro-intestinalã. Se organizeazã stânele si se deli miteazã zonele de pãsunat. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. MAI: Se boniteazã întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nãscut în anul precedent. stiut fiind faptul cã acesti câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine.vet erinar se urnmãreste starea de curãtenie a adãposturilor. Ca actiune sanitar. monieziozã. Crescãtorii care doresc insem inãri artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicil or veterinari pentru tratamente. s trongilatoze gastro-intestinale si . pentru caprele fãtate cu iezi si b oxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fãtãrii. în vederea trecerii la turma de bazã în acest an a animal elor bonitate. Se fac dehelmintizãri la câinii care vin în con tact cu turma de capre. Din punct de vedere sanitar. se amenajeazã maternitatea cu boxele individuale. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru ob tinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. câinii ciobãnesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echino cocozei si cenurozei. Animal ele sunt tratate pentru râie. Se va continua dehelmintiz area pentru fasciolozã si monieziozã (la iezi). MARTIE: se continuã campania de fãtãri la capre si se creazã conditii pentru crester ea iezilor. Se acordã o îngrijire deosebitã iezilor în scopul retinerii femel elor pentru reproductie. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamen te. Se vor examina pãsunile pentru identif icarea parazitismului. APRILIE: se supraveghe azã fãtãrile si se continuã bonitarea si clasarea iezilor. De asemenea. S e amenajeazã spatii ferite de curentii de aer si mai cãlduroase pentru iezii nou-nãscu ti.

fãrã curenti de aer. se fac deratizãri. Ca actiuni sa nitar.monieziozã. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în martie. AUG UST: se pregãteste campania de montã. NOIEMBRIE: se continuã actiunea de inseminare artifi cialã si montã naturalã. OCTOMBRIE: începe campania de montã naturalã si se continuã sincronizãrile pentru inseminarea artificialã a caprelor.veterinar de prevenire se executã vaccinarea anticãrbunoasã si tratamentele gen erale antiscabioase. dezinsectii si dezinfectii. Se pregãtesc adãposturile pentru pe rioada de stabulatie. IUNIE: se urmãreste starea de sãnãtate. strongilatoze gastro-intestinale si m onieziozã.veterinare de preventie se face vaccinarea anticãrbunoasã si deparazitãrile înain te de perioada de stabulatie. Se pregãtesc adãp osturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în mai. respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce v or fãta în cursul lunii ianuarie BOLI MEDICALE INDIGESTII . precum si de ouã care au efect benefic asupra ca litãtii spermei. Se izoleazã ferestrele. SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a cãldurilor la capre în functie de perioda în care crescãtorul doreste sã aibã grupate fãtãri Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în aprilie. IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozã. contra monieziozei. DECEMBRIE: se fac ver ificãri ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor. Lucrari de podotehnie. Ca actiuni sa nitar. Se fac îmbãieri antiscabioase si trata mentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. pregãtinduse pentru etapele urmãtoare. prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentra te si administrarea de premixuri. În aceastã perioadã se urmãreste întãrcarea iezilor organizeazã turme de iezi ce vor iesi la pãsune. Se stabileste numãrul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre. se completeazã geamurile astfel încât sã se asigure adãpos turi confortabile. Se organizeazã turmele de capre pentru iernat si perioada de st abulatie. apreciindu-se performantele zootehni ce în vederea bonitãrii fenotipice si clasãrii lor înainte de a intra în stabulatie când se vor stabili si cârdurile pentru prãsilã. Lucrari de podotehnie. Se întocmeste planul de montã în cazul în care se doreste sincronizarea cãldurilor si inse minarea artificialã a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu spermã de la rase din import.

) verificarea LEPTOSPIROZA mai des decât la cele care copitelor se face păşunează pe terenuri accidentate şi pietroa se. Pe de alta parte regimul alimentar influenţează calitateaNECROBACILOZA de culoar e închisă sunt mai cornului. Datorită multitudinii factorilor de influenţă.PNEUMONII INFECTIOASE AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb) ETIOLOGITEHNICA AJUSTĂRII UNGHIILOR LA OVINE ŞI CAPRINE E: CARACTERE EPIZOOTOLOGICE: TABLOU CLINIC: MODIFICA RI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNOÎntocmai ca la om. iar unghiile rezistente. PREVENIRE SI COMBATERE: Viteza de creştere a unghiilor este d iferită şi influenţează direct durata BRUCELOZA CAPRINA dintre două ajustări. unghiile ovinelor şi caprinelor au o creştere continuă STIC: şi din acest motiv trebuie tăiate periodic. la oil e şi caprele întreţinute pe o pardoseală moale (pământ. Neglijarea acestui l ucru poate duce la TRATAMENT: infirmitate şi la imposibilitatea animalelor de se d eplasa şi de a se hrăni. verificarea copitelor se face MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru) SCR APIA ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA AVORTUL . nisip etc. Astfel.

mişcările acesteia. ca în anumite situaţii. pilă sau disc abraziv. Aleger a materialelor necesare se face uşor prin consultarea unor cataloage de specialita te elaborate de către firmele care comercializează aceste produse. În caz contra nevoie de încă o persoană care să ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitar ea mişcării animalelor. cleşte acţi nat manual sau pneumatic. (pentru o curăţire superficială sau fin isare). mai sperioase şi pot reacţiona violen t ceea ce face. • În etapa a doua se va cură teriorul unghiei de bălegar sau de pământ cu vârful cuţitului sau al cleştelui şi cu o perie spră. mâna dreaptă fiind utilizată pentru mânuirea u telor. prin aducerea unor bolovani mari în padoc. mănuşi din piele pentru protecţia mâinilor împotriva tăieturilor. ajustarea ung hiilor se desfăşoară fără probleme şi poate fi efectuată de o singură persoană. La capre. caprele sunt mult mai agile. prin presare cu genunchii. la un interval de 3-5 luni. Pentru a evita accidentarea caprei şi a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel în cât acesta să nu poată fi împins în spate şi să lovească mâna în care se ţine cuţitul sau cle tă temperamentului vioi al acestor animale mulţi crescători preferă folosirea cleştelui în s chimbul cuţitului care poate provoca tăieturi adânci atunci când mişcările caprei sunt greu de controlat. Dacă toaleta . cu unul sau două margini tăioase. Dacă caprele sunt d ocile. iar operatorul este destul de robust pentru a le contenţiona. Acestea se vor căţăra frecven t (le place la înălţime) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafaţa abr azivă a pietrei. La membrele la anterioare se adoptă poziţia ghemuit lângă corpul animalulu i cu aducerea piciorului acestuia până deasupra genunchilor operatorului pentru a lu cra mai uşor. creşterea unghiilor poate fi controlată. Contenţia ovinelor se face în poziţia şezând sau în decubit dorsal toate membre e rămânând libere la dispoziţia celui care efectuează ajustarea. Faţă de ovine. într -o oarecare măsură. Cu mâna stângă va ridica şi va ţine membrul posterior. Modul de lucru presupune parcurgerea următoarelor etape: • După ce animalul a fost pri ns se adoptă o poziţie ca cea prezentată în figura alăturată. perie aspră. Operatorul va sta cu spatele s pre trenul anterior al animalului şi cu picioarele de o parte şi de alta a corpului caprei astfel încât să poată controla.după un interval de timp stabilit de crescător. această operaţie să devină un calvar. Uneltele necesare pot fi achiziţionate din magazinele de specialita te şi sunt reprezentate de: cuţit bine ascuţit. în funcţie de rasa animalelor şi de condiţii le de hrănire şi întreţinere existente în fermă. În mod obişnuit această acţiune se efectueaz c.

va afecta producţia obţinută indiferent de natura e i (lână. Se va finisa până când. Uneori ul poate fi foarte tare. În acest caz. prin porţiun albă a copitei. Orice greşeală se va manifesta în scut timp prin apariţia defectelor de aplomb care. Contenţia ovinelor . asupra cărora se poate exercita mai multă forţă “controlată” decât asupra cu Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o porţiune mai mică operaţiunea reluând u-se după câteva zile. • Pasul următor îl reprezintă îndepăr n tăiere a cornului copitei crescut în exces. Forma unghiei şi modul în care calcă un ied sau un miel de cât eva săptămâni reprezintă modelul ideal după care operatorul se poate ghida. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a cărei suprafaţă mobilă poate fi aplicat un disc abraziv. Dacă ca vitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat să taie mai mult pentru a o elimina făcând mai dificilă menţinerea la nivel a ambelor părţi. Se va acorda deosebită atenţie unghiului d e tăiere astfel încât suprafaţa unghiei să îi permită animalului că calce uniform pe un teren an. Pentru a verifica acest lucru se lasă jos. prin stresul produs.ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate creşte astfel încât să aco pere cavitatea formată unde s-a strâns murdăria. din când în când. creând condiţii pentru apariţia necrobacilo zei. atât la ajustare cât şi la finisare. Această afecţiune mai apare în situaţia în care unghiile cresc şi nu se îndoaie formând gol mare în interior unde se va tasa pământ şi bălegar. • Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. justarea călcâiului se face mai uşor. se poate zări un ţesut de culoare roz. este indicată utilizarea uneltelor cu mâner. Copitele sunt mai moi dacă animalele s-au plimbat prin iarbă umedă anterior ajustării. ad ică a cleştilor. Cele mai multe greşeli au loc la ajustarea vârfului unghiei. membrul la care se lucr ează şi se apreciază dacă acesta calcă corect şi dacă ajustarea a fost făcută uniform. Aceasta e vascularizat şi dacă este tăiat se produc hemoragii. lapte sau carne).

1. anterior tăierii lui. La masculii adulţi vasele sanguine au un diametru mai m are şi nu pot fi smulse fără a provoca hemoragii grave. În Ang stipulează că la tineretul ovin şi caprin în vârstă de peste 2 luni. imediat după ce testiculele au coborât în scrot. ţapii în vârstă de până la o lună sunt castraţi chirurgical fără anestezie. Tineretul mascul destinat îngrăşării e trat în perioada de alăptare. anterior perioadei de recondiţionare. castrarea trebuie efectuată anterior sacrifi cării pentru a evita “mirosul şi gustul neplăcut” al cărnii. cu un bis turiu ascuţit. Cu cât acţi nea se desfăşoară mai târziu cu atât stresul este mai mare şi creşte riscul îmbolnăvirii anim i. timp de câteva minute. pentru a re duce efectele negative asupra sănătăţii şi implicit asupra sporului mediu zilnic. fiecare cordon testicular. se pun în evidenţă testiculele şi se smulg fără a tăia cordoanele testiculare. . Sunt însă şi crescători care păstrează masculi necastraţi pe considerentul că aceştia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). Pentru a evita astfel de probl eme se folosesc pense hemostatice cu care se strânge. operaţia . rană se aplică un antiseptic. În SUA. Prin castrarea masculilor destinaţi îngrăşării productivitatea muncii creşte nefiind nece sară constituirea unor turme separate pe sexe. Ţapii şi berbecii destinaţi repr i vor fi castraţi după reformare. Animalele castrate se introduc într-un ţarc curat şi vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apariţia infecţiilo r. Se face o incizie a scrotului. CASTRAREA CHIRURGICALĂ Iedul este contenţionat de membrele posterioare astfel încât spatele animalului să se af le sprijinit pe pieptul celui care îl ţine.Tehnici de castrare la berbeci şi ţapi Sorin Voia Castrarea este o acţiune care se aplică la vârste diferite în funcţie de opţiunea crescătorul i şi destinaţia masculilor: îngrăşare sau reproducţie. În acest caz. Indiferent de metoda utilizată este necesară vaccinarea contra tetanusului.

cu ajutorul căruia se strivesc cordoane le testiculare. Temperatura con stantă a corpului are efect negativ asupra maturării spermatozoizilor şi induce steril itatea parţială sau totală. Testiculele se atrofiază în aproximativ 30 -40 de zile după desfăşurarea acţiunii. după anestezia animalului. decât masculii castraţi sau necastraţi. Cleşte pentru aplicarea inelelor de cauciu c Inelele de cauciuc pot fi utilizate şi pentru a induce criptohidia. Inelul are un diametru mai mic decât circumf erinţa scrotului şi va efectua o stază puternică asupra cordoanelor spermatice şi arterial e. Burdizzo). În cazu e mai grave se administrează antibiotice. de forme diferite. Str este minim. Testiculele se usucă în 20-30 zile.de castrare se efectuează numai de către medicul veterinar. Fieca re cordon testicular v-a fi strâns separat. se strânge puternic cleştele la baza scrotului imediat sub joncţiunea acestuia cu corpul unde există o zonă mai îngustă. CASTRAREA CU AJUTORUL CLEŞTILOR Se poate utiliza un cleşte special destinat acest ui scop (ex. Când apar infecţii. După ce ne asig urăm că ambele testicule se simt la palpare se aplică un inel de cauciuc. Nu au loc hemoragii şi riscul infecţiilor este re dus. Metoda este recom ndată în cazul fătărilor târzii când temperatura mediului înconjurător este mai ridicată. Dacă testiculele au coborât în scrot. Procedeul constă în împingerea testiculel or înapoi în organism prin orificiile inghinale şi aplicarea unui inel de cauciuc la b aza scrotului pentru a le împiedica să coboare în pungile testiculare. Nu se provoacă răni deschise care să atragă muştele î irea poate fi incompletă şi unul sau ambele cordoane să rămână funcţionale. Pe baza mai mu ltor studii efectuate în Australia s-a demonstrat că masculii tineri sterilizaţi cu aj utorul inelului de cauciuc se dezvoltă mai rapid. cu ajutorul unui cleşte special. După efectuarea acestei acţiuni testiculele produc încă hormonii are au ca efect creşterea sporului mediu zilnic şi a cantităţii de carne în carcasă. se intervine săptămânal cu iodură de potasiu aplicată local. depun mai puţină grăsime şi mai mult ţesut muscular. Activit atea sexuală este însă redusă sau . CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începând cu vârsta de cel puţin 10 zile. 2. creşterea este influenţată foarte puţin şi se elimină riscul apariţiei infecţiilo 3. la baza scro tului.

nu trebuie sã prezinte miros s i gust anormal . RETETE Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare ne fiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de ca pra. notându-se ora când s-a adãugat cheagul.inexistentă. După o perioadă mai mare de timp.nu trebuie sã continã impuritãti vizibile . Nu se recomandă a fi utilizată pentru producerea de mascu li încercători. se a mestecã laptele. Indiferent de metoda de castrare aleasă acţiune a este motivată prin creşterea calităţii cărnii care poate fi valorificată la preţuri mai mar atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. adicã închegarea laptelui.nu trebuie sã continã antibiotice. iar dacã este moale se fac 2-3 tãieturi cu cutitul si se mai lasã 13ore. MODELAREA. se adaugã cheagul în cantitate de 0. pro duse de curãtat . Brânzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA In Franta majoritatea brânzeturilor de caprã sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prim a zi de fabricatie si pânã dupã mai mult de o lunã de maturare. Se ia temperatura laptelui car e trebuie sã fie 20-24oC . se verificã lapt ele prins care trebuie sã fie tare. neted si dezlipit de marginile recipientului. se adaugã zer (lactoser) 2-3%. se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore). Se face anali za aciditãtii zerului care trebuie sã fie 50-65o T. 18o Torner (Dornic) .nu trebuie sã continã germeni patogeni ETAPELE tehnologiei de fabric atie a brânzei din pastã lacticã FILTRAREA si determinarea aciditãtii laptelui (prin tit rare cu biuretã) COAGULAREA. Metoda se aplică la vârsta de aproximativ o lună. Pentru modelarea .aciditatea sã fie apropiatã sau usor superioarã laptelui din momentul mulsului. un lapte de calitate trebuind sã îndeplineascã urmãtoarele conditii : . unele din celulel e lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantităţi reduse de estrogeni şi i nduc apariţia unor caractere feminine.8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozinã ) cu o seringã sau eprubetã. animalul numindu-se cript orhid (testicule ascunse).6-0. antiseptice. în testiculele reţinute.

În timpul uscãrii se întorc calupurile de brânza zilnic MATU RAREA: se pun grãtarele cu bucãtile de brânzã într-o încãpere aerisitã. depinzând de flora ce trebuie sã se dezvolte. cu temperatura de 12-16oC. timp de 24 or e în medie (între 1-3 zile). foart e usor ca sã nu se sfãrâme prea mult si se umplu aceste forme.Temperatu ra camerei de maturare trebuie sã fie constantã (8-12oC). adicã niste cutii din plastic cu perforatii d ese dar mici atât pe fund cât si pe pereti. doza de sare fiind de 1-2gr. timp de 1824 ore. umiditatea 70-85%. Pentru întãrire. semiuscatã sau uscatã. Sãrarea se efectueazã cu scopul conservãrii brânzei . asa încât brânza rezultatã sã aibã gramajul dorit. Uscarea este de preferat sã se facã într-o încãpere specialã. Se cântãreste brânza înainte si dupã uscare :dupã tipul de brânz ierde în greutate cam 10-25%. durata maturãrii (1 sãptãmânã –1 luna) depinde de stadiul la care se consuma brânza. la 100 grame cas. u prevãzutã cu ventilator. Întãrirea brânzei are loc la temperatura de 16 -18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora doritã). se aseazã pe un grãtar în sala de fabricatie se sãreazã fatã de deasupra. Se ia laptele închegat cu polonicul. la temperatu ra de 18-23oC. se scot bucãtile de brânzã din forme.pastei sunt necesare forme speciale. dar umedã. formãrii crustei si definitivãrii gustului. ÎNTARIREA SI USCAREA brânzei au ca scop completarea scurgerii zerului. stabilizarea brânzei s i buna implantare a florei de maturare. umiditatea 80-85% sau chia r 90%. apoi se întoarce în formã si se sãreazã din nou. se pãstreazã 20% din lapte pentru adãugarea lui ulterioarã. . Dupã primele 6-7 ore de scurgere pasta se sãreazã. ca sã se d o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri). SCURGEREA SI SARAREA brânzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masã de inox timp de 12-24 ore. Dupã 2-3o scurgere se adaugã în forme si cantitatea opritã. În timpul maturãrii se întorc bucãtile de brânzã la 2-3 zile . si anume : proaspãtã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful