Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara

Facultatea de Management Agricol Specializarea: IMAPA

REFERAT
la disciplina

GASTRONOMIE ŞI OENOLOGIE

Coordonator: Conf.Dr. Luminiţa Pîrvulescu

Studenti: Lazăr Iulia Preda Cătălina Ursu Alexandra

TIMIŞOARA 2012

TEMA REFERATULUI:

BUCĂTĂRIA FRANCEZĂ

CUPRINS

2

Introducere …………………………………………………………………………………………… 4 1. Caracterizare generala…………………………………………………………………………. 5 1.1. Asezare geografica ……………………………………………………………………….. 6 1.2. Scurt istoric ……………………………………………………………………………….. 6 1.3. Cadrul natural……………………………………………………………………………... 6 1.3.1. Relief ………………………………………………………………………………. 6 1.3.2. Hidrografie ………………………………………………………………………… 8 1.3.3. Clima ………………………………………………………………………............ 8 1.3.4. Soluri ………………………………………………………………………............ 8 1.3.5. Vegetatie si fauna …………………………………………………………………. 9 1.4. Populatia ………………………………………………………………………………….. 9 1.5. Cultura si religia ………………………………………………………………………….. 9 1.6. Economia …………………………………………………………………………........... 10 1.7. Transporturile …………………………………………………………………………… 10 1.8. Turismul ………………………………………………………………………………… 10 2. Traditii si obiceiuri …………………………………………………………………….......... 14 3. Gastronomia franceza ………………………………………………………………………... 19 3.1. Istoric ……………………………………………………………………………………. 19 3.2. Bucataria franceza ………………………………………………………………………. 22 4. Zone viticole in Franta ……………………………………………………………………….. 35 Bibliografie…………………………………………………………………………………………... 54

3

INTRODUCERE

Francezii sunt foarte mari gurmanzi si mari curiosi sa guste din bucatele altor popoare. Bucataria franceza cuprinde un numar foarte mare de retete culinare in comparatie cu bucatariile altor popoare, dar o parte din acestea sunt insusite ca specialitati culinare in intreaga lume. Bucataria de zi cu zi, nu este deloc scumpa, se poate prepara acasa de oricine. Tipica pentru bucataria traditionala frantuzeasca este masa cu mai multe feluri, cel mai simplu exemplu fiind un meniu compus din aperitiv, un fel principal si desert, insotit mai ales de un vin, rosu si apa. Vinurile si branzeturile dau nota distincta bucatariei franceze, fiind utilizate ca ingrediente sau consumate separat. Franta se distinge prin gama sa variata de vinuri fine, branzeturi, fructe de mare dar si specialitati mai ciudate pentru alti europeni: melci, picioare de broasca, scoici. Faima bucatariei franceze este data de asa-numita “haute cuisine” un stil culinar elaborat, care necesita multa migala si ingredientele de cea mai buna calitate. Haute cuisine a preluat traditiile culinare regionale si le-a transformat in adevarate delicatese, prepararea lor necesitand mult timp, uneori chiar cateva zile. Fiecare provincie are propriul sau stil culinar, retete si ingrediente specifice. Astfel, in nordvestul Frantei (Normandia, Bretania) se folosesc untul, merele si smantana; in sud-vest specialitatile sunt foie gras (pate de ficat de gasca), armagnac (rachiu produs in regiunea cu acelasi nume) si ciupercile. Zonele mediteraneene sunt marcate de influentele culinare italiene, folosindu-se din belsug uleiul de masline, plantele aromatice si rosiile. In regiunile din est se simte influenta germana, iar printre bucatele traditionale se numara carnatii, slanina, sauerkraut (varza murata) si berea. Dintre specialitatile culinare franceze se mentioneaza mancarurile cu sosuri diverse, consommeurile, bitfecul, muschiul Chateaubriand, sparanghelul gratinat, salatele, preparatele cu suc de lamaie si undelemn, sosuri reci si calde, care se prezinta la masa si se servesc separat in sosiere s.a. Branzeturile fac parte din componentele meniului de pranz si cina, unde sunt servite in finalul meniului, cu paine incalzita si cu unt. Cine nu a auzit de „foié gras“, „truffe“, „bouillabaisse“, „coq au vin“ sau renumitele „crępes“ ? Cea mai poluara bautura din Franta este vinul. Diferite de la regiune la regiune, sortimentele sunt aproape toate, foarte cunoscute, fie ca se numesc Bordeaux, Burgundy, Loire, Rhone sau Champagne. Recomandabile sunt si lichiorurile Charteuse, Framboise si Genepi (facut din plante aromate).

4

Capitolul 1 FRANŢA – CARACTERIZARE GENERALĂ

1.1. Aşezare geografică, vecini
Franţa este situată în emisfera nordică, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord între 41º20' şi 51º5' latitudine. Acest fapt ne arată că Franţa este aşezată în zona temperată, zonă ce nu cunoaşte căldurile copleşitoare din ţinuturile tropicale şi nici gerurile aspre ale regiunilor polare. Franţa se situează în extremitatea vestică a continentului european, ca o punte între Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, deafăşurându-se pe aproape 13º longitudine. Dintre ţările din vestul continentului, este ţara care are cea mai mare suprafaţă: 551500 km ², este de 18 ori mai mare decât Belgia şi Olanda şi de două ori şi ceva mai întinsă decât România. Este o ţară mică dacă o comparăm cu Rusia, China, Statele Unite fiind, spre exemplu, de 14 ori mai mică decât SUA, dar raportată la suprafaţa Europei, este statul situat imediat după Germania şi Anglia, reprezentând circa 11% din Europa (fără Rusia). Harta Franţei poate fi asemănată cu un hexagon, cu trei laturi formate de ţărmuri maritime şi trei laturi de graniţe continentale. Are ca vecini: în nord Belgia şi Luxemburg, în nord-est Germania, în est Italia, Elveţia, Monaco, în sud-est Spania şi Andora, în vest Oceanul Atlantic, iar în sud Marea Mediterană. “Hexagonul” are un ţărm maritim la Oceanul Atlantic, Marea Mânecii, Marea Nordului, Marea Mediterană, ţărm cu puternice maree la primele două şi aproape lipsit de maree la Mediterană, unde a putut să formeze Delta Rhônului. Ţărmul vestic, nord-vestic se remarcă fie prin existenţa plajelor acoperite cu dune fixate (Regiunea Landelor), fie prin fabere: Capul La Hève domină Pas de Calais, sau estuare (Saône, Seine) şi peninsule (peninsula granitică Cotentin). Un ţărm foarte complex în largul căruia se disting: capuri (Raz), golfuri (Morbihan), estuare sau riass (Rance), numeroase insule şi peninsule îl reprezintă Peninsula Bretagne. În sud, ţărmul mediteranean este dominat fie de faleze, ca la marginea Pirineilor şi Alpilor, fie de nisipuri, cordoane, lagune şi delte precum regiunea Languedoc-Rhône. Însă Franţa nu are numai teritoriul din interiorul Europei, ci şi diverse departamente şi teritorii peste ocean: Guadalupe, Martinica, 2 colectivităţi teritoriale (Mayotte şi Saint-Pierreet, Miquelon) şi teritorii peste mare : Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Insulele Wallis şi Futuna.

5

poporului francez.si campii) si alpine (Alpii si Pirineii). Limou-sin) si continuate spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxima 1. transformat în provincie romană şi supus unui intens proces de romanizare. Cuceririle din a doua jumătate a secolului 19 şi începutul sec. Alianţa cu Rusia şi Anglia pune bazele Triplei Alianţe (1904) care în primul război mondial (1914-1918) obţine victoria asupra Puterilor Centrale. Franţa devine astfel prima putere europeană.Masivul Armonican hercinic in partea de N-V ( Bretagne. printre altele: . In prezent. sub 1. Prin Pacea de la Versailles (1919) Alsacia şi Lorena sunt retrocedate de Germania. Revoluţia franceză (14 iulie 1792-cucerirea Bastiliei) culminează cu proclamarea la 22 septembrie 1792 a primei republici. Relief Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice ( unde exista podisuri. Francii.care sunt erodati. este încoronat împarat al Occidentului (Imperiul romano-german) la Roma. larg valurite (Marche. Puy de Dome 1.1. marchează apogeul absolutismului francez (“statul sunt eu“). Domnia lui Ludovic XIV (1643-1715). 20 (Africa septentrională. Normandie) Podisul Ardeni ( Ardennes) situat in partea de N-E. Franţei. Republica Franceză este un stat unitar fiind o democrație organizată ca o republică semi-prezidențială. popor germanic stabilit în secolul 5 în Galia. Regele Soare. Frecventele războaie din timpul lui Ludovic XIV şi XV (1715-1774) accentuează tensiunile sociale. ecuatorială şi occidentală.3.3. Treapta podisurilor si campiilor situata in jumatatea nordica a Frantei cuprinde.858 m. 6 .702 m) ce domina valea larga a fluviului Rhone. Cel mai de seamă reprezentant al dinastiei carolingiene. populat în antichitate de triburi celtice (galice) este cucerit în 59-51 î. Carol cel Mare (768-814). munti josi. pierderea Tratatului de la Paris (10 februarie 1763). Parisul se eliberează printr-o insurecţie victorioasă (19-25 august 1944) şi în capitala Franţei se instalează un guvern provizoriu condus de generalul de Gaulle. în secolul următor.886 m.Masivul Central cu inaltimi vulcanice ( Puy de Sancy 1. avântul patriotic permite încheierea victorioasă a îndelungatei confruntări. inconjurat de suprafete mai joase. Este o națiune dezvoltată având cea de-a cincea economie mondială în 2008. adâncind criza economică şi cea a credibilităţii absolutismului Burbonilor. Cadrul natural 1. Indochina şi Oceania) transformă Franţa în a doua putere colonială în lume (dupa Marea Britanie). După înfrângerile franceze din prima parte a Războiului de 100 de ani purtat împotriva Angliei (1337-1453). La 3 septembrie 1939 Franţa declară război Germaniei fasciste. la granita cu Belgia. cu execuţia lui Ludovic XVI (21 ianuarie 1793) şi cu dictatura iacobină.485 m). Plomb du Cantal 1. . În iunie 1944 are loc Debarcarea din Normandia. a posesiunilor din India şi a Canadei. dar este invadată în mai 1940 şi obligată să semneze (în iunie 1940) actul de capitulare. Scurt istoric Teritoriul Franţei.2. ale cărui baze au fost puse de către Clovis (481-511) din dinastia Merovingienilor. Războaiele de apărare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte. se contopesc cu galo-romanii şi dau naştere.000 m. de legiunile lui Caesar. Valorile pe care aceasta le apără și de care se simte foarte atașată sunt exprimate în Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. 1.Hr.1. în anul 800.

la granita cu Elvetia. Quercy. vita-de-vie. mai inalt in N-V. situati in estul tarii.Muntii Alpi (altitudinea maxima de 4810 m pe varful Mont Blanc. de-a lungul tarmului golfului Biscaya. avand pe varful Cret de la Neige altitudinea de 1. in nordul lacului Geneva. numai câteva ajungând în Marea Mediterană. drenata de Loire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si argila in nord. Corsica. restul fiind acoperita de paduri. portocali. Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa.723 m. unde inaltimea maxima ajunge la 2710 m pe varful Monte Cinto. se cultiva cu maslini. Higrografia Cea mai mare parte dintre râuri se varsă în Oceanul Atlantic şi mările anexe. Micul oras Girolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului insulei. . depresiuni si suprafete structurale in est. cu podisuri calcaroase in est si nord (Perigord.aflat pe granita cu Italia).mai abrupti spre campia Alsaciei. 1.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de zid intre Franta si Spania. creste ascutite. avand altitudinea maxima de1.000 locuitori.404 m in Pic d' Aneto si 3. cu exceptia Muntilor Caucaz. Are o suprafata de 8. cu o zona joasa.Bazinul aquitanian in sud-vest.680 km si 250. cu relief tipic de cueste.000 locuitori. Numai aceasta parte.424 m pe Ballon de Guebwiler. .Bazinul parizian in partea central-nordica. Acestea sunt: 7 .Muntii Pirinei. a devenit parte integranta a Frantei in 1768. iar in partea estica se afla o campie litorala fertila (Plaine d'Aleria). principal port.2. cea mai mare unitate naturala a Frantei. .3. este Bastia cu 90. dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei in orasul Ajaccio. situati in partea de S-E a tarii. Treapta muntoasa include: . ce reprezinta 2% din suprafata insulei. de la granita cu Asia. . Cel mai mare oras. lacuri.vai).Muntii Jura. au o masivitate accentuate. cu vai adanci si relief glaciar tipic ( ghetari.Muntii Vosgi. Charente ) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest. insula a Marii Mediterane. au caracter disimetric. Corsica are un relief accidentat.. . se afla in sud-vestul tarii( cu altitudinea maxima de 3. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta. Aceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana.

ridicată.Loire îşi are izvorul în Masivul Central.Rhônul izvoraste din apele gheţarului Furca (Elvetia) .Sena izvorăşte din podişul Langres de la altitudinea de 471 m străbate podişul Bourgogne. iar câmpiile şi litoralul cuprind Languedoc şi Landes. de exemplu. Cea mai mare arie de răspândire o au solurile brune de pădure care se alfă în regiunile Flandra. În Franţa există numeroase lacuri. În regiunea mediteraneană (Roussillon. cu veri uscate. Nivelul precipitatiilor in zona occidentala este de peste 800 mm. Dauphiné) sunt solurile roşii. 1. datorită reliefului.3.Rhinul izvorăşte din Alpi în aproprierea Rhônului şi face pe o parte a cursului său mijlociu (de la Bâle până la confluenţa cu râul Lauter) hotar între Franţa şi Germania. în general. Spre interiorul tarii. Munţii Alpi sunt foarte bogaţi în lacuri de origine glaciară cum sunt. precipitatiile sunt de peste 1. Solurile În Franţa. Annecy şi Leman (Geneva). . se varsă în Marea Mânecii..3. câmpia Parisului şi regiunea Normandiei. Masivul Central şi în cursul mijlociu al Rhônului. vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. Pe munţii înalţi se găseşte sol scheletic. unde clima este mai rece. ce cad mai ales vara . sărace în săruri minerale. Franta se afla sub influenta climatului subtropical circumscris litoralului Marii Mediterane.Escaut izvorăşte din colinele Vermandois şi se varsă în Marea Nordului. Vegetatia si fauna 8 . iernile sunt mai friguroase. iar precipitatiile. cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica) si de orientarea reliefului. iar de-a lungul fluviilor se întind soluri aluvionare. sunt mai scazute. climei şi vegetaţiei. Blanc Vert si Langemer. cu o fertilitate. 1. Alsacia. În Masivul Central sunt numeroase lacuri de origine vulcanică. Ile-de-France. Languedoc. Auvergne. clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracterizeaza prin veri racoroase. traversează lacul Geneva si se varsa in Mediterana. . Uneori aici bat mistralul si tramontul. ploioase.3.000 mm. În Munţii Jura. fierbinti si ierni blande. Astfel. Provence. . ierni blande si precipitatii bogate. În nord-vestul Franţei (Normandie. in est numai in unele locuri atinge 600 mm. în nordul Masivului Central şi în sudul Bazinului Parizian se găsesc soluri podzolice. Bretagne).4. Aquitania. “terra rosa”. spre exemplu lacurile Bouchet şi Aydat. pe care-l străbate printr-o vale cu numeroase chei şi se varsă în Oceanul Atlantic. Ca lacuri glaciare pot fi citate lacurile: Noir. are în tot timpul anului un debit important de apă. situate în diferite forme de relief. lacurile Bourget.3. 1. formate pe calcare. lacurile Saint-Point şi Nantua sunt cele mai mari. Bazinul Parizian. . Lorena. care in mare parte cad iarna sub forma de zapada . In sud.5. de origine şi dimensiuni variate. regiunea Champagne. Clima Clima Frantei este temperata. se găseşte o mare diversitate de soluri. iar in munti.

2‰ iar populatia urbana reprezinta 74%. Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comto(50-70loc /km²). 1.8% marocani. Se intalnesc: ursii. Diversitatea climei şi a reliefului Franţei face ca şi fauna locală să fie foarte variată. 1. in ChampagneArdenne(52 loc/km²) in regiunea Limousin (43 loc/km²) si in insula Corsica (30 loc/km²). amfibiene. Vegetaţia naturală a fost mult modificată de om.6 mil. tunisieni.13% italieni. Cultura si religia Cultura franceză este bogată.20% algerieni. barza alba. În prezent 20% din suprafaţa ţării este acoperită de păduri. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in Lyon(1.3% din populatia tarii(dintre care 22% portughezi. Astfel.3‰ iar mortalitatea este de 9. pe baza unui postual prin care statul respecata toate religiile .262 mil locuitori) Marseile(1. Din principiu statul francez interzice recensamintele cu caracter religios astfel incat datele din acest domeniu sunt oferite doar de institutii neoficiale. 1.Franţa cuprinde mai ales formele de vegetaţie care se întâlnesc în regiunile cu climă temperată. rozmarinul etc. diversificată şi veche. natalitatea este de 13.5.14% spanioli. ceea ce permite mai multor religii sa coabiteze. capitala sa. Francezii sunt 3. iar 19% de păşuni şi fâneţe.dar nu recunoaste nici una. şi reflectă culturile sale regionale şi influenţa numeroaselor valuri de imigraţie de-a lungul timpului.4. clădiri şi altele). Din punct de vedere constitutional Franta este un stat laic. 31% se declara fara religie. in Bazinul Acvitaniei pădurea de pini si stejar. Populatia In Franta sunt 60. Parisul. găzduind artişti de diverse origini. Imigrantii reprezinta 6. lupi. 3% protestanti. Ţinuturile din jurul Mării Mediterane se disting printr-o vegetaţie veşnic verde ce cuprinde: măslinul. regiuni întregi fiind cultivate.087 mil locuitori) Lille (950 mii locuitori) Bordeauz(685 mii locuitori ) Toulousel(608 mii locuitori) Nantes(491 mii locuitori) Nice(475 mii locuitori) Toulon(438 mii ocuitori) Grenoble(400 mii locuitori) Strasburg(388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). a fost de-a lungul timpului un important centru cultural. cât şi animale specifice regiunilor montane. Laitatea franceza antreneaza o separare reciproca intre Stat si Biserica. fiind actualmente oraşul care adună cel mai mare număr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee. Trăiesc aici atât diferite specii de animale marine sau care preferă zonele de coastă. Economia 9 . capre negre. Marseile-Nice(290loc/km²). adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii) . numit şi Oraşul Luminilor (în franceză la Ville lumière).424. Conform unui sondaj in Franta sunt:51% catolici. Lyon-St Etienna(280loc/km²) si in Alsacia(196loc/km²). turci. mirtul. în Normandia şi Bretania domină păşunile. moluste. Pe înălţimile mari ale Munţilor Alpi. plate. 1% evrei si 10% nu se pronunta.000 locuitori.6. cerbi. În plus. aceste situri sunt consacrate unei mari varietăţi de teme. in regiunea Nord-Pas de Calais (320 loc/km². iugoslavi. Jura şi Pirinei cresc muşchi şi licheni. 4% musulmani. senegalezi si malieni) Cele mai mari destinatii ale populatiei se inregistreaza in regiunea Paniziana (890 loc/km².

Cel mai mare trafic de mărfuri se înregistrează prin ansamblul portuar Marseille.7%). pentru că traficul se dezvoltă şi transportul este mai ieftin. permanente sau sezoniere. Lungimea totală a reţelei urbane este de 197 km. aflându-se pe locul 1 în Europa şi pe locul 2 pe Glob. Sena inferioara. valea Rhônului. Franţa depăşind în această privinţă Statele Unite ale Americii. In ansamblul economiei mondiale. Productia industriala este extrem de diversificata. Lungimea şoselelor era de aproximativ 810000 km. 1. Franta dispune de variate resurse minerale. punctul terminus la limitele suburbiilor. Acesta este un succes pentru ambele economii. branzeturi si vinuri). Eurotunelul. 1. Numeroase areale turistice cu valenţe culturale se pot identifica: 10 . Ţara este vizitată anual de aproximativ 73 milioane turişti. iar puternica infrastructură turistică permite practicarea unor forme diferite de turism. Lungimea căilor ferate franceze este de 32. Bordeaux. aflându-se într-o continuă extindere şi modernizare. Industria are un ridicat nivel tehnologic. utilajelor industriale. industria alimentara. a fost iniţiat de preşedintele Mitterrand şi primul ministru al Angliei. Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana. Marea Britanie şi Germania. porcine si ovine. din care 12.7. aeronautica. Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc. Franţa se situează printre primele ţări ale Europei. având . zona Lyon. valorificat într-o largă măsură. energia nucleara.986 sunt electrificate. Se cresc bovine. dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux. pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autovehiculelor. Lyon. Cele mai mari aeroporturi sunt cele ale oraşului Paris. Agricultura antreneaza 7% din populatia active. Reţeaua subterană de transport a fost inaugurată în anul 1900 în Paris.727 km. O trăsătură distinctă a reţelei de şosele o constituie convergenţa lor deosebită spre oraşul Paris. pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8. Lille. “La Grande Nation” dispune de un mare potenţial turistic. de regulă. chimia de sinteza si industria alimentara (unt. competitiv mai ales in aeronautica. Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob). din care 4700 km (în 1980) reprezintă autostrăzi.2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5. dispusă pe trei nivele de galerii.Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale. Prin reţeaua liniilor aeriene interioare. Turismul Prin varietatea cadrului natural şi bogatul patrimoniu cultural. Marseille.8. apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prime si semifabricate. În prezent metroul parizian 16 linii care străbat Parisul în toate direcţiile. Transporturile Franţa dispune de o reţea de căi de comunicaţie numeroasă şi diversificată. O gamă de nave de diferite tipuri asigură transportul maritim al mărfurilor şi al călătorilor. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). una din realizările inginereşti ale secolului trecut. Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. din care 174 km sunt în subteran. prin traficul de călători. din Cote d’Or de langa Dijon si din Champagne. material rulant. dar cu o productie modesta si in scadere.

parcul Vert-Galant. . Turnul Eiffel este o constructie faimoasa pe schelet de otel din Paris ce masoara 324 m. .Bulevardul Champs Elysées.celebra Sainte Chapelle este o bijuterie a artei gotice cu cele 15 vitralii. clopotul de alamă de 16 tone pe care îl trăgea cocoşatul Quasimodo din romanul lui Victor Hugo.palatele Elysées (1718). 11 . cu un diametru de 9 m. Ile de la Cité-Ile Saint Louis: . Acesta este simbolul Frantei cel mai raspandit la nivel mondial. cand a fost construit era cea mai mare cladire din lume.Parcul Tuilleries. Prefecturii. . “Notre Dame de Paris”. angajati la Eiffel si Co. biserici. Lanzun (1650). Maurice Koechlin si Stephen Sauvestre.a) Paris-Champagne .cel mai mare centru de convergenţă turistică al Franţei împreună cu localităţile din împrejurimi sale.Arcul de Triumf . Louvre – Touilleries: .000 tone.hotelurile Lambert. biserici şi catedrale. . iar dedesubtul ei Rozeta. Între turnuri se întinde o galerie lungă. edificii arhitecturale în cele mai variate stiluri. Etoile – Champs Elysées: . formând o aureolă deasupra statuii Fecioarei Maria.clădirile Palatului Justiţiei. Vizitatorii pot urca să vadă Bourdon-ul .Muzeul Naţional Louvre.Arcul de Triumf “Carrousel”. Spirala centrală (82 m) este mărginită de două turnuri pătrate. dispune de numeroase obiective turistice: monumente istorice şi de artă. . Turnul are 300 m inaltime fara antena din varf si o greutate de 10. monumente de artă plastică. . muzee. Poliţiei (stil gotic).Catedrala Notre Dame de Paris capodoperă a artei gotice. Bourbon. muzee dintre cele mai diverse. . A fost conceput de Emil Nouguier.

Metz şi Thionville în Lorraine şi Muelhouse în Alsacia. spre est. Camargue . Nice.unde se practică turismul deltaic. Raphael. defilee). b) Lorraine – Alsacia. situat în estul Franţei. care trece spre est în Munţii Cevennes. Limoges. iar în vest în Podişul Limousine. Monte Carlo. Cele mai recunoscute centre turistice sunt: Vichy (renumita staţiune balneară cu ape minerale şi termominerale) şi Clermont – Ferrand. cascade – Gavarme. Montpellier. fotosafari. sediul Parlamentului European. Monaco etc. domenii schiabile. e) Riviera Franceză are ca principale staţiuni Carcassonne. iar zestrea cultural-artistică moştenită peste veacuri întregeşte patrimoniul turistic al arealului care este pus în valoare printr-o puternică infrastructurătehnică şi echipare turistică. precum şi Câmpia Lorenei. f) Pirinei se suprapune munţilor omonimi la sud-vest spre graniţa cu Spania şi se impune prin peisajele alpin şi glaciar în interiorul munţilor şi carstice de pe versantul nordic (peşteri – Lascaux. dar şi centre turistice importante cum sunt: Strasbourg. Staţiunile de atractivitate turistică sunt Cannes. pescuitul sportiv. pentru speoturism şi alpinism. etalând peisaje variate şi pitoreşti. având un relief muntos care cade în apă. Coasta de Azur reprezintă unul dintre cele mai atrăgătoare litoraluri din Franţa şi din Europa. d) Rhone – Alpes – Jura. vânătoarea. Antibes. Marsilia. St. lin între Hyeres şi Cannes şi mai abrupt în continuare. respectiv Masivul Central. Cadrul natural se impune prin peisaje de mare varietate şi spectaculozitate. Toulon – staţiune balneară permanentă. cuprinde podişurile şi Munţii Vosgi.Versailles. chei.în sud-vestul Parisului. Tropez şi St. c) Auvergne – Bourgogne ocupă partea central-sudică a Franţei. 12 .

turme de mufloni ce trăiesc liberi în singurul loc din Europa. Din punct de vedere turistic se impun câteva centre şi numeroase staţiuni de pe litoralul atlantic: Toulouse – cu numeroase vestigii romane. Peninsulele Bretagne şi Cotentin. h) Bazinul Loire reprezintă un compendiu al istoriei civilizaţiei franceze. forme carstice interesante. de mare rafinament. biserici. muzee. cu ţărmuri înalte şi plaje frumoase. cu un relief pitoresc. Peisagistic şi turistic se impune ţărmul oceanului la Golful Biscaya sau la Marea Mânecii. parcuri şi vestigii romane. vile şi hoteluri 13 . roşii şi roze recunoscute pe mapamond. se înscrie printr-un peisaj tipic de câmpi colinară şi de litoral. ce se regăseşte în prezent în castelele medievale de o mare valoare istorică şi artistică. iar în interior numeroase obiective culturalistorice. o câmpie variată ca aspect peisagistic. Bastia şi Calvi. k) Insula Corsica este muntoasă. Între centrele turistice importante amintim: Lille. dar şi prin numeroase şi valoroase obiective cultural-artistice. respectiv Bazinul Aquitaniei. Fâşia de plajă este amenajată în hinterlandul oraşelor Ajaccio. catedrale. catedrale. muzee. la care se adaugă peisajele pitorşti cu renumitele podgorii cu vinurile albe. Le Havre. areal localizat în nord-vestul Franţei. cu golfuri mlăştinoase sau înalte. importantă fiind Marea Mănăstire. plaje întinse cu staţiuni de litoral. Dunkerque. Roubaix. păduri de castani şi tufişuri de maquis. Bordeaux – cu ansambluri arhitecturale.g) Aquitania – Garonne ocupă vestul Franţei. i) Bretagne – Normandia ocupă partea vestică a Franţei. parcurile cu o peisagistică deosebită. j) Picardie – Flandra. Bonifacio. ce dispun şi de monumente istorice şi de artă. brăzdat de râuri şi canale şi influenţat de climatul oceanic. pieţe. Cele mai importante centre turistice sunt Brest. Rennes. care sunt şi principalele centre turistice. medievale.

galerii. trairi.Capitolul 2 OBICEIURI ŞI TRADIŢII Oamenii sunt asemeni culturii din care provin. Exista dealtfel patru catedrale célèbre construite in acest stil: Notre-Dame de Paris. baletul. teatrul sau cinematografia sunt domenii care reflecta natura umana. Intreaga evolutie a umanitatii dedica un capitol important Frantei. muzee. Pentru a-i intelege trebuie sa le vizitam tara. muzica. sa le gustam vinurile si mancarea. pictura. In materie de muzica si balet opera. Cultura Republicii Franceze este vasta. Sculptura. pe stadioane sau in parcuri. Toate curentele artistice au reprezentanti din Franta. Astazi este metropola care aduna cel mai mare numar de situri cu un caracter cultural din lume. a fost locul in care s-au intalnit si au lucrat numerosi artisti. bucataria. pana la scoala impresionista sau cea contemporana ne incanta in marile muzee ale lumii. 14 . ce dateaza de acum 32. in cafenele sau bistrouri. palate. in muzee. cel mai mare monument gotic din Franta si catedrala din Reims. sa petrecem timp pe strazi. cu multe implicatii la nivel regional. opereta. cladiri. arhitectura. din a doua jumatate a veacului al XII-lea. miscarea contemporana aduna un public numeros in orice colt al lumii. catedrala din Chartres. Parisul supranumit si “Orasul luminilor”. loc de incoronare a regilor.000 de ani. ai carui oameni magnifici au plamadit istoria. Pictura franceza. Daca vorbim despre cea franceza atunci trebuie sa vorbim despre rafinament in orice domeniu. de la picturile rupestre de la Grotte Chauvet. Stilul gotic in arhitectura isi are originile in constructia Bazilicii Saint Denis. la concerte. catedrala din Amiens. Daca vorbim de sculptura trebuie sa ne amintim de magica intalnire dintre Brancusi si Auguste Rodin. specificul national.

Jean Nouvel sau Andree Putman comunica lumii viziunea lor despre flexibilitatea spatiilor de locuit. Legatura cu natura este sursa inepuizabila de viata si sanatate. Ca şi în alte ţări. Lunea de Rusalii a fost transformată în urmă cu trei ani din zi liberă în sărbătoare naţională oficială. pentru a le vedea. trufele cu vin.Paştele. mobilierul. Pe 15 august se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului (Assomption). pentru ca difera in functie de zona si de buget. Carnavalul de la Dunkerque aduce in oras voie buna si ritmuri alese de dans. iar modul în care se sărbătoreşte diferă de la o regiune la alta. Cel mai vechi si cel mai renumit festival din nordul Frantei. se sărbătoreşte încheierea celui de-al doilea război mondial. Parizienii pleacă de obicei din capitală pentru a petrece Crăciunul la rude sau prieteni la ţară. ceramica sau metal se regasesc in fiecare zona a casei. Case. Le Corbusier. Arhitectura.de exemplu ziua de 21 iunie este considerată o săbătoare a muzicii. cu o excelentă glazură de ciocolată crocantă. sunt elemente ale stilului frantuzesc. primind numele de Ziua Solidarităţii. cu nuante calde si atmosfera de familie. Gradinile cochete. iar Nisa si Bordeaux sunt printre orasele care aduna localnici si vizitatori in cadrul unor ceremonii grandioase. Acestea au o atmosferă extrem de plăcută. iar pe 8 mai . verdele care purifica si calmeaza. manastiri sau biserici toate vorbesc despre diversitate si inspiratie. Crăciunul începe pe 25 decembrie. de muzică sau artă populară. despre inovatie si creatie. Targul de la Paris. bineînţeles. Nu lipsesc niciodată slujbele religioase însoţite de coruri tradiţionale.Ziua militarilor în retragere. Maison et Objet ne aduce in atentie.Mergand pe strazile marilor orase sau admirand peisaje romantice de provincie iti poti face o idée despre cat de vasta este arhitecura franceza. In multe orase din Franta traditia carnavalului se respecta si astazi. În afara sărbătorilor oficiale. turneele de tenis sau Grand Prix în Monaco sunt foarte apreciate nu numai de localnici. Art Nouveau–ul a adus prospetime in acele vremuri. în Burgundia. bijuteriile au stralucit cu adevarat si o fac si azi cu aceeasi mandrie. Înălţarea şi Rusaliile. unde se pot bucura de spaţiu şi de linişte. este incantator prin paleta cromatica. În tot timpul anului se desfăşoară în Franţa diferite festivaluri şi expoziţii de film. prin varietatea si prin programele sale. O vizita la Louvre pentru a admira apartamentele Napoleon III si mobilierul Boulle ne poate da masura grandorii si a spectacolului cromatic. Ziua Naţională a Franţei este pe 14 iulie. Eleganta si bunul gust. dar cu siguranta are un numitor comun. Sărbătorile naţionale sunt în general aceleaşi ca în celelalte ţări europene. un rafinament extrem al detaliilor. iar din august şi până în noiembrie au loc numeroase sărbători ale vinului la Colmar. isi dau intalnire aici. 1 noiembrie este Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor (Toussaint) iar 11 noiembrie .Ziua Victoriei. Au creat stiluri inconfundabile si sunt exemple pentru noile generatii de arhitecti. de faptul ca Franta da tonul in materie de valori estetice. Traditiile si mostenirile de familie se regasesc pretutindeni.Ziua Muncii. Trebuie menţionate şi sărbătorile cu date variabile . francezii sărbătoresc şi cu alte ocazii . Cel rustic. poduri. sticlaria. în formă de buturugă. cuvantul “chic”. fie ca sufera influente mediteraneene sau de munte. precum cele din lemn. forme fluide. palate. data căderii Bastiliei. Dijon şi. Pe masa de Crăciun sunt de nelipsit specialităţi ca melcii. dintre care mulţi vin special chiar de la distanţe mari. Elementele de decor specifice fiecarei zone. Casa tipic frantuzeasca este greu de definit. Participantii defileaza pe strada in costume 15 . gari. Evenimente sportive importante precum Tour de France. fie ca este vorba despre o mansarda romantica sau de o vila somptuoasa. precum şi desertul tradiţional buche de Noel. 1 mai . fiind însoţite de muzică şi dansuri. Pe 1 ianuarie este Anul Nou (Jour d´An). ci şi de turişti.

Ajunsa in 2010 la editia cu numarul 126. Daum Nancy sau Galle. alaturi de regina carnavalului care este insotita de personaje traditionale. Ei sunt acompaniati de fanfare si animatori care mentin atmosfera de sarbatoare.Carnavalul invita mereu toti participantii sa se costumeze si sa defileze pe strazile din Paris. 16 . muzicieni si actori ce numara cateva sute. Traditia acestui eveniment este una foarte veche. Este o sarbatoare a umorului cu satire uimitoare si in care un grup foarte mare de calareti defileaza pe o distanta de 3. aruncand catre publicul participant cu bomboane. dar si de adulti in egala masura. in cadrul acestui festival au loc plimbarile de sambata si de duminica cand adultii sunt plimbati pe cai. Carnavalul din Paris a fost anul acesta organizat pe data de 14 februarie. sarbatoarea dureaza 15 zile in care sunt organizate festivitati printre care doua mari spectacole. in intervalul orar 14. Givenchy sau Lacroix sunt cateva nume ce au facut istorie. Jean Paul Gaultier. Carnavalul organizat in Nisa este unul la fel de popular ca si celelalte evenimente de acest gen organizate in Franta. inainte de Postul Mare. pot viziona animatii si piese de teatru. mobilierul Tonet fac parte din cultura franceza. Inainte de acest carnaval se organizeaza si activitati dedicate copiilor. Carnavalul de la Chalon-sur-Saone dureaza o saptamana si este cunoscut in regiunea Chalon-sur-Saone in special pentru cei 1200 de participanti care defileaza pe strazi in calesti frumos colorate. produc bijuterii opera de arta.5 kilometri. iar traditiile nu pot fi folosite pentru a castiga bani.19. Acestia pot participa la ateliere de creatie. De asemenea. portelanul de Sevres. In fiecare an. Sticlaria Lalique. Dior.00. Pentru localnici aceasta este o traditie. Casa Cartier sau Faberger. Plimbarile de sambata sunt dedicate doar copiilor. Dis de dimineata la eveniment se strang peste 40. Tata Reuse. Carnavalul din Bordeaux este un eveniment special pentru toti locuitorii orasului. sunt de asemenea foarte asteptate de copii. Personajele gigantice precum Mama Reuze. iar cetatenii sunt pregatiti de sarbatoare. Bataliile cu confetti nu pot lipsi in finalul carnavalului.30 .000 de participanti.000 de participanti care pornesc sa defileze pe strazi alaturi de dansatori. Chanel. ultima duminica este dedicata acestei festivitati. Moda vestimentara nu are egal. Carnavalul Granville incepe pe 12 februarie si se incheie pe 16 februarie. gratis. dar si pentru cei din localitatile invecinate.frumoase. La fel ca cel din Dunkerque acesta este foarte cunoscut in Franta si aduna an de an peste 120.

În 1950. urmată de creaţii trăsnite de modă. şi mintea se eliberează de gânduri stresante privind trecătorii. Cafeneaua este şi locul de întâlnire al prietenilor. faimoasele baghete sunt doar cativa dintre actorii unei povesti incantatoare. Un domeniul ce releva personalitatea franceza in intreaga sa varietate. Astăzi creaţiile vestimentare haute couture sunt purtate de o mână de femei bogate. închizându-se foarte multe de-a lungul timpului. Deşi „zincurile” autentice sunt încă uşor de găsit şi multe dintre ele sunt prospere. Paul Galliano şi Alexander McQueen. Ele trezesc totuşi inspiraţia creatorilor de a-şi extinde linia de modă prin accesorii. Parisul a ajuns din nou în vârf. patiseriile. În Paris fiecare cafenea şi-a dezvoltat propriul ei caracter. al cuplurilor într-o ambianţă romantică sau locul de încheiere de afaceri Prima cafenea care s-a deschis vreodată a fost Le Procope în 1686 (Rue de l’Ancienne Comedie nr. cu rochii confecţionate din plastic şi cu corset din lanţuri. angajamentul casei Chanel de a lansa îmbrăcăminte mai lejeră au deschis drumul unor creaţii pentru femeile cu un stil propriu mai liber. Acum există o alternanţă între strălucirea tradiţională a imaginii sale şi eleganţa radicală a multora dintre creatorii de moda de azi. începând de la cel mai modest sortiment de brânză sau vin de pays până la foie gras sau „vintage claret”. Branzeturile. înlesnind tranzitul dintre dodo-metroboulot. viaţa acestora este acum într-un grav pericol de faliment. în secolul al XX-lea. căci noul look al casei Christian Dior a dat lovitura prezentând pe scenă fuste de tot felul şi materiale de lux. a devenit o parte importantă a structurii vieţii francezilor. Cafeneaua este camera de relaxarea a parizianului. saloanele discrete şi vendeusele lor au favorizat dezvoltarea modei. Mâncarea şi vinul. Dior etc. retele rafinate. dealtfel primii care au gasit o reteta pentru a imbutelia un "vin cu bule de aer" au fost calugarii benedictini. „Zincul” învecinat. salamurile. Chanel. parfumuri şi cosmetice. este gastronomia. mesele s-au răspândit pe trotuare. ale casei Courreges şi Pacco Rabanne. Mai multe stabilimente au luat fiinţă şi în secolul al 18-lea.13) şi oamenii de cultură au început curând să se întâlnească acolo. adică somn-metrou-muncă. sunt subiecte de interes constant. având în frunte casele Dior şi Givenchy. Sampania nu poate fi altfel decat frantuzeasca. Prin stilurile extravagante şi culorile şocante ale casei Christian Lacroix din 1980. La sfârşitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. majoritatea caselor de modă celebre ale secolului al XXlea au fost franţuzeşti. odată cu largirea bulevardelor.Poiret. Asigură o pauză relaxantă în care se savurează un expresso petitnoir sau un aperitiv. salatele. Dar marea lovitură a avut loc în 1960 prin moda viitorului lansată de Yves Saint Laurent. Francezii sunt şovini în materie de 17 . numit după metalul propriu-zis al tejghelei. dornici să discute între ei. atrăgând diferite tipuri de clientelă şi.

asa ca daca te invita undeva vor vrea ca totul sa fie perfect. salata. Pietonii trebuie sa fie foarte atenti cand traverseaza strada. Are posibilitatea să o facă pentru că are un teritoriu cu o diversitate climatică şi agricolă deosebită. Vei vedea ca locuitorii Parisului pot fi foarte primitori. dar odata ce te considera prietenul lor este o relatie serioasa. Este tipic orasului si este un semn de prietenie. este nelipsit alaturi de un ziar. dar nu te lasa inselat de aparente. deoarece francezii au multe feluri de mancare (urmeaza felul principal. motociclete. cât şi de Marea Mediterană. in timp ce folosesti cuvintele magice: “bonjour” (buna). In weekend. Atentie la masini. care oferă o mare varietate ispititoare de fructe de mare. espresso-ul de dimineata. Uite-te in ambele sensuri inainte sa traversezi si respecta. branza. in timp ce se grabeste ingandurat din punctul A in punctul B. chiar daca nu vorbesti limba. sa se relaxeze la o cafenea pe malurile raurilor sau in parc vara. Pasiunea naţiunii franceze pentru mâncare bună este firească pentru că Franţa oferă o mare varietate de produse. serile sunt rezervate celor mai noi baruri si cluburi. stransa. Desigur. desertul). nu ceva casual. Francezii au o conceptie diferita despre prietenie: se imprietenesc greu. Cateva cuvinte in franceza pot face minuni. ci sa intarzii 15 minute. este mereu gata sa sarbatoreasca. Daca esti invitat undeva la ora 8. Sa nu fii surprins daca vezi barbati si femei ce se saluta unii pe altii cu 4 sarutari pe obraz. iubeste sa iasa seara sa incerce un nou restaurant si sa viziteze des cinematograful si teatrul. pentru parizieni. se bucura de compania prietenilor si a colegilor in cafenele. Nu incerca acest lucru! Francezii sunt perfectionisti. Parizienii de toate varstele risca sa se strecoare in ultima secunda. Efortul va fi apreciat. Obiceiurile vieț ii pariziene Parizianul poate parea distant. Nu aduce un vin in dar gazdelor: probabil au ales ele deja vinul pe care il considera cel mai potrivit pentru ocazie. Daca insa nu ai ajuns la acest stadiu. dar au şi motive să fie aşa. inainte de a merge la munca. ar fi bine sa nu apari la ora fixa. fie ca esti in magazine. spre deosebire de unii soferi. sa se simta bine. Atlantic. Asemeni majoritatii francezilor.gastronomie. Pentru un schimb de succes cu oamenii buni ai Parisului. scutere si chiar la persoanele ce merg cu role. iar linia de coastă este scăldată atât de Oc. sau a multumi unui vanzator sau cuiva care te-a ajutat. nu ezita sa zambesti cat se poate de sarmant. “s’il vous plaît” (te rog) si “merci” (multumesc). cafenele sau doar cerand directii pe strada. trecerea de pietoni si luminile de la semafor. chiar daca iti plac. Parizianului ii plac lucrurile frumoase in viata. Capitolul 3 18 . restaurante. Pregateste-te pentru o masa lunga si nu manca prea multe hors d’oeuvres. o strangere ferma de mana este de asemenea o modalitate buna de a saluta pe cineva.

erau cuvinte-cheie pentru bucătarii medievali. fără prea multe grăsimi. Pregătirea Regăsim în Evul Mediu numeroase preparări tipice pentru antichitate: bulete. Bucătarii medievali stăpâneau perfect arta legării sosurilor şi a texturilor fine. . produse de lux). tocate. prea aromate. Aceste legi dietetice permiteau. uşor de digerat: păsări. Guillaume Tirel. Numeroase formule sunt foarte uşor realizabile astăzi şi încă mai bine. pudra de migdale. Taillevent scrie şi clasează toate reţetele şi tehnicile cunoscuteşi utilizate. friptura de clapon. caracterizată de aromele orientale (considerate. Ei excelau în arta sosurilor. zis Taillevent. să dea subtilitate celor grosiere şi să marcheze deosebirile sociale). precum carnea de vită ( pentru ţărani. 'ierburi". hrănitoare. legate cu gălbenuş de ou. de asemenea. "noua bucătărie" preluând din acest fond documentar pentru a readuce gustul pentru somonul cu măcriş. este autorul celei mai vechi cărţi de bucate scrise în franceză:"le Viandier". şi întocmită cu multă grijă de către specialistii vremii. Cartea a fost realizată la cererea lui Charles V. carne tocată.alimente " reci şi uscate". mascarea inegalităţilor sociale . dar dificil de digerat. cu pâine prăjită şi rasă. apropiate de modurile de preparare din Provence. colorate. legumele (noua bucătărie nu a inventat nimic!) erau tocate şi apoi strecurate prin etamină. Aportul său se va traduce prin reţetarul de sosuri aromate. În secolul al XIX-lea. cele pentru peşte. aşa că reţetele păstrate au fost cele simple. bucătăria lui Taiillevent a fost uneori considerată ca o succesiune de mâncăruri grele. Clasificarea dietetică a alimentelor În Evul Mediu alimentele erau clasate după proprietatea lor de a încălzi sau a răci temperamentele umane. orezul şi mai rar amidonul.1. complicate. Taillevent sau naşterea bucătăriei ( 1310-1395 ) Ne imaginăm adesea oameni medievali hrănindu-se cu "rădăcini'. lucrători). peşte. care îi încălzesc pe cei "reci": plantele aromate (al căror rol este să facă alimentele digestibile. chiar periculoase : fructe ( pepenele galben). strecurată prin etamină şi pusă în sos. se impunea filtrarea prin etamină (a laptelui de migdale.alimente "reci şi umede". Cum texturile erau bine apreciate. nici prea calde. Istoric 1. . Dar. laptele de migdale. . Tăiate în bucăţi. a amestecului de apă. sau din Perigord. Aromarea mâncărurilor nu era inexistentă: Pudra fină de arome. pâine şi unt pentru legarea sosurilor). dificil de digerat. desigur. carne cu gust rânced mascat de puterea aromelor. realitatea istorică ne dezvăluie o bucătărie plină de imaginaţie. uşoare (fără grăsime şi făină).a. în special. claponi (pentru înalta societate). strecurate prin etamină.alimente nici prea reci. ostropelul de iepure sau jambonul proaspăt cu praz. pusă într-un lichid.GASTRONOMIA FRANCEZA 3. grosiere. Arta tăierii cărnii prinde forma celei deja 19 . aperitive cu legume fin tocate.alimente "calde şi uscate". piureul omogen de migdale. umplutură. preparau delicios ficatul de pasăre. precum supele de ţipari sau de bibani ş.

mâncarea puţin la cuptor pentru a se rumeni. grâu verde. exemplul celebru este. 4. galben. care permiteau diversificarea modurilor de preparare. păuni "îmbrăcaţi". în secolul al XV-lea. prăjiturile bouchées à la reine. Vocabularul vorbeşte despre importanţa culorilor: "auriu" (din gălbenuş sau şofran).dar si o alta noutate: frigul sub forma de zapada si gheata. stridiile fierte (calde sau gratinate). Bucătarii rivalizau în ingeniozitate pentru a surprinde şi a triumfa: preparate cu coaje de pâine. Carnea era frecvent "bronzată" (ex. produse travestite ("nisetru din carne de viţel" . se lucrează la asocierea culorilor. 20 . iaurtul isi face marea aparitie in Franta: majestatea sa. prevenea uscarea cărnii înainte de a o face friptură. care se lansează în creaţii culinare şi lasă numele lor unor noi feluri de mâncare. care fixa culoarea şi îndepărta amăreala legumelor. care vor fi un criteriu de deosebire sociala. nu iti mai murdaresti mainile! Gratie lui François I. termenul de restaurator/birtaş apărea pentru prima dată într-un text de lege. piftia de pasăre. după fierbere. În 1786.cunoscute pentru legume. de culoarea cămilei). ghimber şi zahăr ). iepurele era puţin perpelit înainte de a fi făcut ostropel). Carnea este friptă şi "aurită" după dorinţă. pâinea prăjită. noi punem. BrillatSavarin. Datorăm acestei epoci unele feluri precum mâncarea de pasăre cu raci de apă dulce. ca şi numeroase sosuri precum maioneza. In aceasta perioada apar carnatii de porc. alb de ou (culoarea albuşului). carnea presarata cu ghimber. alb de mâncare (presupune utilizarea unor ingrediente albe). se folosesc numeroşi coloranţi: şofranul. Recunoasterea bunului gust (sec XVII) Pana in prezent nu exista distinctia dintre “bun” si “rau” in privinta gustului. XVIII) Bucătăria îi preocupă pe bucătari dar şi pe diverşi maeştri în ale bucătăriei. desemnarea sosurilor prin culoarea lor (ex. Dar este sigur că bucătarii medievali se distingeau în privinţa culorilor. "bouillons restaurants". Renasterea si gustul pentru mancaruri delicate (sec. autorizându-l pe cel ce serveşte într-o încăpere. vizualul era foarte important. carne şi peşte în aspic. O diferenţă notabilă faţă de epoca precedentă: apariţia cuptoarelor.XV . preparate umplute cu păsări vii. gustul ca pe o calitate. sosul alb cu smântână. carne de pasăre. gălbenuşul de ou. care avea puterile sleite . Secolul luminilor recunoaşte. ne-a lasat gustul pentru produsele de patisserie si pentru prajituri. Furculita cu doi dinti isi face de asemenea aparitia si este apreciata pentru virtutile sale. roşu de cedru. desigur. busuioc. Şi. Prezentarea şi desfătarea privirii La începutul Evului Mediu. sunt folosiţi coloranţi artificiali (suc roşu din lemn de santal zis sângele dragonului. roşu violaceu sau albastru de licheni). colorând diferit fiecare jumătate de preparat. sosul spaniol (bazat pe mai multe sosuri închise la culoare).pătrunjel.. administrat de un medic turc ce a refuzat sa divulge secretul: iaurtul! 3. Procedeul era invers decât astăzi. să nu uităm simbolistica unor culori. a fost salvat miraculous printr-o cura de lapte misterios. 2. Vârsta de aur a bucătăriei franceze (sec. mai puţin cunoscute în antichitate.carne de viţel care imita nisetrul ). produsele pentru "înverzire" . cunoscuta in Italia. măcriş. Primul birtaş era un anume "Boulanger". Era o logică a culorii care o impunea pe cea a gustului (sos alb cu carne albă). In secolul al XVII-lea sunt definite gastronomia si regulile de bun gust. orez. Se proceda adesea la o prefierbere. spanac. a albului ( migdală. care servea la birt supă cu carne.XVI) Renasterea. Moduri de preparare Importanţa dată condimentării şi sosurilor o depăşea pe aceea a preparării propriu-zise. frunză de viţă. în sfârşit. pasări care scot flăcări. preparatele cu coaje de pâine sunt colorate cu şofran. Erau apreciate produsele preparate cu coaje de pâine. în special. lapte.

supranumit "Împăratul bucătarilor". XIX şi prima jumătate a sec. este cel ce a implantat noile restaurante Le Fouquet's. incep sa lucreze produse industriale. el renunţă la "bucătăria decorativă" a lui Carène şi la decorările necomestibile şi foarte excentrice. Escofier. Sampania Gosset pastreaza vie amintirea unui remarcabil mestesug. Acest interes pentru gust este cu totul special in Franta. răstoarnă. cea mai veche casa de vinuri din Champagne si-a invaurit propriul stil ce elogiaza un mod de viata elegant si de gust. Cartea sa "Ghidul culinar" este şi în zilele noastre una de referinţă în gastronomia franceză. va fi marele codificator al marii bucătării franceze şi va face totul pentru a găsi gustul propriu. inovatia este complet controlata. Expert in analize senzoriale el permite in toate sectoarele (produse lactate. Apărător al bucătăriei burgheze. mai precisă. cand imita tehnicile foarte vechi. cresterea animalelor) stabilirea planurilor de calitate. sos verde şi maioneză. prefereta la curtea regilor Frantei. marcat prin explozia biologica a noilor produse. Ceva mai târziu. Retele traditionale sunt adaptate la gustul zilei. prepeliţă Michel şi Marjolaine. in mod special. carne). Institutul National de Cercetare Agronomica este. vinetele sau branzeturile. cu stil. aparea “noua bucatarie”. Demersul creator se inverseaza: se lucreaza aici pentru aprecierea savorilor inainte de a le trece in retete. Alte tari europene impartasesc ideea de buna-stare. Această perioadă.5. amareala unor produse precum andivele. Bucătăria celei de a doua jumătăţi a secolului XX Timp de 400 de ani. Acesta. garantii bunului gust. Bucătăria à la belle epoque (sec. pentru prima dată. impulsionată de Curnonsky. XX) Extravaganţa gastronomiei se va micşora şi se va îndrepta către o bucătărie mai tehnică. Candva expresie a unei indeletniciri traditionale de familie. este astazi savurata atat de connoisseur-i cat si de toti aceia ce iubesc vinurile tari. marca/sampania Gosset. Se termina cu jocul de alimente. purtatorul de cuvant al gustului. branzeturi. sanatate. Putem cita un exemplu de meniu de la Expoziţia Universală de la Paris (1910): somon. bucătăria regională recâştigă titlul său de nobleţe. placile cu inductie. racirea rapida. de pilda. etichete (nationale sau regionale) se inmultesc garantand gustul original. de asemenea. Fabricantii supun produsele la analize senzoriale. In 1992. micro-undele. 6. fastă pentru bucătăria franceză. mâncarea dietetică va fi percepută. cuptoarele cu gaze. Marii maestrii bucatari. tocmai pentru a-si pastra gustul fructat si longevitatea. ca un factor esenţial pentru igiena vieţii. ajutat de către Escofier. de natural. natural. Acest sfarsit de secol va fi. începând din 1890. Acest institute a cercetat. 21 . bucatarie efectueaza un nou viraj. din păcate uitat. Plecând din 1930. Chef Point (Vienne) şi Chef Pic (Valence). A doua jumatate a secolului XX va fi pretutindeni marcata de explozia inovatiilor tehnologice: concelarea. Montagné. Suntem permanent preocupati ca vinurile noastre sa nu ajunga in faza de fermentatie malolactica. Nu se vorbeste de retete. de asemenea. Intre anii 1975. Francisc I si Henry al IV-lea. cu mult rafinament. ci inainte de toate. fine. Cei trei mari maeştri francezi dintre cele două războaie vor fi Chef Dumaine (Saulieu). Maxim's. Putem spune ca “gandim dustul”. scrumbie Maitre d'Hotel. de gust. incrucisarile dau nastere la noi legume insolite. va fi marcată de apariţia unor noi tehnici precum răcirea sau îmbunătăţirea cuptorului cu cărbune. Secolul XX sau exprimarea gustului Fiecare epoca a dat definitia sa gustului. regulile stabilite. file de vită Bellevue. prezenta cateva teme de cercetare asupra texturii unor alimente (vin. Le Café de la Paix.1980. 7. XX. folosirea metodei sub vid. In sec. Semne.

unele extrem de complicate care servesc drept baza. condimentele si rosiile. foie gras (pateu de ficat de gasca) si ciuperci porcini (cèpes). In plus. Retetele in sine raman constante si clasice.2. in Provençe (sud-est). Aceste diferente regionale sunt mai estompate decat in trecut datorita migratiei populationale. crème fraiche (un tip de smantana specifica) si merele. bucataria locala de tara franceza trece printr-o perioada de renastere puternica. 22 . si acest lucru e valabil atat pentru asparagus. Fiecare provincie a Frantei are o bucatarie distincta: in nord-vestul Frantei se folosesc untul. spre exemplu Pessac pentru capsuni. untul din Isigny si multe altele. in nord-est se simte influenta germana si se foloseste slanina. asemanatoare cu cea Catalana. Pe tot teritoriul.3. carnatii. uleiul de masline. Bucatarii trebuie sa acorde maxima atentie celei mai simple preparari a unui fel. ceea ce se traduce prin ignorarea timpului acordat. cat si pentru conopida. comparabila cu bucataria chinezeasca sau cu cea indiana. berea si sauerkraut. exista multe tipuri de bucatarie locala. Elementul comun este seriozitatea cu care gatitul este privit in orice regiune. deoarece se bazeaza pe maiestria sosurilor si aluaturilor. Tehnicile de baza au nevoie de maiestrie deosebita ca si de o intelegere intima a ingredientelor. Pe langa aceste patru regiuni principale. mazarea din Saint-Germaine. gatitul este o arta. in sud-vest grasime de rata. dar si din ce oras. Pentru francezi. cum ar fi Vallée de la Loire (Valea Loirei) faimoasa pentru felurile de mancare delicate din peste de apa proaspata ca si pentru vinurile albe. Maestrul bucatar (le chef) stie nu numai din ce regiune vin cele mai fine boabe de mazare tanara (petits pois). bucataria franceza este caracterizata printr-un numar mare de tehnici. Orice bucatar va poate spune ca mancarea frantuzeasca nu tolereaza “scurtaturi” in domeniu. dar sunt in continuare clar delineate. sau bucataria din Rousillon. Multe mancaruri sunt cunoscute datorita orasului care le-a facut faimoase. Bucătăria franceză Bucataria franceza este caracterizata printr-o nemaipomenita diversitate. bucataria din Basque caracterizata prin rosii si chili. atunci cu siguranta puteti paria ca exista un reprezentant deosebit. Daca exista un ingredient care merita sa fie mancat si gatit.

dar rar fara mancare.este reprezentata de specialitatile regionale. asociate de straini cu bucataria franceza. Cea mai inalta categorie este cunoscuta drept haute cuisine. Ea este caracterizata printr-un timp de gatit mai scazut. O masa frantuzeasca poate incepe cu un hors d’oeuvre fierbinte (sau pentru gustari. mai degraba consuma felurile traditionale ale regiunii in care locuiesc sau in care au crescut. Rinichii.include feluri de mancare clasice care nu mai sunt specific regionale si au fost adaptate sa corespunda gusturilor claselor influente. porc. salata. servita in restaurante la preturi piperate. rece). Francezii obisnuiti nu mananca si nu prepara felurile in acest fel in viata de zi cu zi. 23 . ele reprezentand “inima” meniului burghez. deoarece stilurile regionale de gatit pot fi destul de diferite de felurile elaborate vazute in restaurantele franceze. Aceasta relatie stransa intre mancare si vin justifica evolutia paralela a gastronomiei si a vinului. cu ajutorul unor ingrediente fantastice cum ar fi untul. sosurile si carnatii de sange. Acest tip de gatit include sosurile de smantana bogate si tehnici de gatit complexe.Aceasta bucatarie este influentata de bucataria regionala din nord. in traditia taraneasca. acest gen de mancare este rezervat pentru ocaziile speciale. vinul se gaseste atat in felurile de mancare cat si in pahar. vita. Cuisine nouvelle . poate urma. regiunea Champagne nu este recunoscuta pentru bucataria locala. Francezii sunt ferm convinsi ca exista o bautura potrivita pentru fiecare fel de mancare si ocazie. fructele de mare fiind “sufletul” si vegetalele “trupul”. sosuri mult mai usoare si portii mai mici prezentate intr-o maniera rafinata si decorativa. Vinul se bea la masa. Multe feluri de mancare din aceasta categorie pot aparea ca nefiind specific franceze.or nouvelle cuisine s-a dezvoltat in 1970 ca o reactie la bucataria traditionala. Faptul ca cea mai buna bucatarie franceza coexista in regiunile cu cel mai bun vin nu este doar o coincidenta. smantana. limba. In realitate. Acest tip de bucatarie a avut o influenta profunda asupra stilurilor de gatit in lumea intreaga. Aceste ingrediente nu sunt considerate exotice. Sunt incluse uneori si tehnici din alte bucatarii (in special Asia). si reprezinta o mandrie nationala. folosind produsele locale de calitate. Bordeaux. pui si vanat. creierul. felul principal. Franta este o cultura a consumului de vin. Sampania ca bautura nu acompaniaza mancarea cu gratie. o abordare extrem de complexa si de rafinata a mancarii. Berea este populara in randurile tineretului in mod special. timusul si pancreasul animalelor tinere. Pentru francezi. Cuisine du terroir . Din cauza faptului ca haute cuisine este servita in strainatate sub numele de bucatarie frantuzeasca. merele si bogatiile marine a produs o bucatarie minunata fara ajutorul vinului. Un aperitiv (o bautura alcoolica slaba de exemplu Lillet) preceda masa si un digestif (ceva mai puternic cum ar fi coniacul). O exceptie notabila de la aceasta regula (sunt desigur si altele) este Normandia care. gatitul este intr-adevar o parte din cultura.Bucataria franceza se imparte in trei categorii: Cuisine bourgeoise (Bucataria burgheza) . si asemanator. branza si in final desertul. branza. Provence si Touraine. dar mai sunt si alte bauturi spirtoase. Vinul si branza sunt parti integrale ale bucatariei franceze (atat cea rafinata cat si cea regionala). cu o nota marcata de rafinament. Alte bauturi include pastis (lichior de anason cu diluat cu apa rece din sud-est) sau cidru in nord-vest. piciorul de oaie. mesele tipice fiind mai simple. intestinele si peritoneul sunt comune in gastronomia franceza pe picior de egalitate cu carnea de miel. In Burgundia.Traditional. urmat de supa. Ceea ce este recunoscuta in afara Frantei drept “gastronomie franceza” este de fapt bucataria elaborata a claselor bogate haute cuisine. multi cred gresit ca o masa tipica include feluri complexe si nedietetice. atat ca ingrediente cat si separat.

gasca si curcanul. Francezii au o maniera complet diferita de a aborda gastronomia fata de toate celelalte popoare. In general. este evident ca noutatea este o calitate in sine. Nu exista bucatarie regionala occidentala care sa nu fi adoptat o serie de modalitati frantuzesti de a prepara mancarea. precum iepure de camp. Sosul maroniu de baza este demiglace. Bucataria franceza a fixat standardele internationale pentru gastronomia fina. Si pentru ca noutatea este o calitate in sine. care in urma cu cativa ani era ultimul racnet in materie de rafinament gastronomic. Ea include carne de pasari. preparare in stil secolul XXI sau pregatirea mancarii in stil new age. Pentru a-i intelege pe francezi este esential sa intelegem felul in care se intrepatrund aceste doua aspecte. pictura sau muzica. Bucataria franceza este ca painea frantuzeasca: maine este deja veche. Ei mananca in oras nu numai pentru a savura preparata gustoase. Sosul Hollandaise este facut in principal cu oua. îndeplineşte condiţiile pentru a fi inclusă pe "lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii". In consecinta. rosiile. untul. Experţii UNESCO au considerat că gastronomia franceză provine "dintr-o practică socială cutumiară. nu este surprinzator faptul ca francezii creeaza denumiri pentru stiluri de gatit. In opinia francezilor.Franta a fost prima tara a carei gastronomii face parte din patrimoniu UNESCO. sosuri albe si sosuri maronii. deja nu mai era la moda in Franta cand in restul lumii abia incepea sa fie acceptata. dar are un gust cu totul diferit datorita tarhonului adaugat. francezii au inventat una dintre cele mai 24 . Ele ofera unui anume fel de mancare gustul sau caracteristic. faina. decat una careia nu-i pasa ce mananca. sosurile sunt considerate esenta bucatariei franceze. cu ritualurile şi cu modul ei original de prezentare. morcovii. Pe langa spiritul de aventura. si. dar si iepure domestic. precum si tehnologia adecvata. N-are nici o importanta daca nu poti sa discuti despre ultimile curente in literatura. Poate fi gasit in nenumarate variante. ci si din spirit de aventura si din dorinta de a afla lucruri noi. precum rata. sosuri cu unt. Bechamel este sosul alb de baza si include intotdeauna lapte si deseori branza. a lua masa in oras este ca si cum te-ai duce la niste cursuri foarte placute. in functie de felul de carne cu care urmeaza a fi consumat. atata timp cat accepti orice provocare de a vorbi sau chiar de a tine un discurs despre cele mai recente descoperiri facute la aragaz. Bucataria franceza foloseste o gama mult mai vasta de feluri de carne decat orice alta bucatarie europeana. nicaieri in lume nu exista atat de multi oameni care sa se duca la restaurant de lux din pura curiozitate in Franta. Totusi. Cu exceptia stilului nouvelle cuisine. carnea de miel (dar este mai putin folosita decat in Marea Britanie) si foarte multe soiuri de vanat. sunca. Cea mai simpla clasificare a sosurilor frantuzesti ar fi: sosuri pentru peste si sosuri pentru alt fel de carne. precum nouvelle cuisine. Cu cat restaurantul este mai rafinat. Exemple de sosuri cu unt ar fi Bernaise si Hollandaise. Daca privesti o masa in oras ca pe o aventura. Francezii sunt mereu in cautarea celor mai noi tendinte in domeniul gatitului si servirii unei mese. cu atat mai multe sunt preparatele frantuzesti incluse in meniu. Nu trebuie sa fim surprinsi de termini ca bucatarie post moderna. Alte ingrediente des folosite sunt supa de carne sau de peste. Opinia publica franceza iarta mai degraba o persoana careia nu-i pasa cu ce se imbraca. Aceasta caracteristica se datoreaza in principal folosirii a doua ingrediente: smantana si vinul. Iar nouvelle cuisine. ci cei care nu au suficiente cunostinte de gastronomie fina. a lua masa in oras reprezinta si un aspect al cultivarii educatiei. imbunatatindu-si astfel educatia. Pestele si fructele de mare ocupa un loc mai putin important in gastronomia franceza decat in cea italiana si spaniola. prin urmare. cimbrul si frunzele de dafin. ceapa. pe cea mai de jos treapta a societatii nu se afla cei care nu au citit anumite carti sau nu au vazut anumite opere de arta. sosurile frantuzesti au un gust mai elegant decat sosurile din restul lumii. cel Bernaise are la baza sosul Hollandaise. concepută pentru a celebra cele mai importante momente din vieţile indivizilor şi ale grupurilor". mistret. caprioara. A fi bine informat in domeniul gastronomic este o chestiune de educatie generala si.

rulate si umplute cu ciocolata sau fructe. Mirodenia se extrage din floarea plantei si este nevoie de sute de flori pentru a produce un singur gram de sofran. adica ingredientele sosului italian pentru salate. Este nevoie doar de o supa groasa de peste (obtinuta din fierberea indelungata a oaselor de peste). de fapt. in general branza se serveste dupa felul principal si inainte de desert. uneori se adauga si maduva osoasa. o portie normala de spanac sau branza cu albus de ou batut si intins dedesubt. ape 25 . mai intai se scoate carnea. de fapt. In loc de supa mai poate fi servit un preparat din peste sau un sufleu. cateva rosii si cepe si niste zarzavaturi. caci mai urmeaza cafeaua si coniacul (French brandy). De fapt. ceea ce le da dreptul sa fie foarte exigenti. masline. Celebra supa franceza de ceapa este rareori servita ca parte a unui meniu. probabil un consommé. Micul dejun contine o bautura calda. de departe cea mai scumpa mirodenie din lume. cacao). iar o cina luxoasa ocupa o seara intreaga. inghetatele de fructe si variatiile acestora. In Franta. cu sos de otet si ulei de masline. cu pauze lungi intre ele. preparate din oua. De remarcat ca la o masa frantuzeasca in stil britanic branza se serveste dupa desert. se serveste un paltou cu legume. peste care se toarna un sos crema.celebre retete cu peste din lume. masa inca nu s-a terminat. adica o fiertura din carne de vita preparata cu numeroase ingrediente. rosii. Pentru un consumul dublu se foloseste o cantitate dubla de carne de vita. Ca si sufleul. miere. Dupa desert. de pe coasta Mediteranei) este. caci rezulta din incorporarea intr-o crema de ciocolata sau fructe a unor albusuri de ou batute spuma. O reteta extrem de originala de preparat pescaresc este cea de homar a la Thermidor. Dupa o perioada de timp in care felul principal si branza sunt lasate sa se aseze bine in stomac. Pentru a prepara astfel un homar. Gastronomia franceza este celebra pentru ordinea servirii felurilor caci imparte o masa in cinci pana la zece feluri. Sunt premise serbeturile. un serviciu prompt. de obicei cu unt topit turnat peste ele. mai multe feluri de peste taiat in bucati. bouillabaisse. Crepes sunt clatite foarte subtiri. fiind atat de groasa. cornuri. preparat cu ou si diferite mirodenii. Gustarea este urmata de o supa. mai degraba in stil italian decat francez. Daca se adauga mai tarziu niste legume (dar nu cele care si-au sacrificat gustul pentru pregatirea consommé-ului). exista anumite limite in care trebuie sa se incadreze acest dulce. unt. Sofranul. sosul frantuzesc. caci. Culoarea portocalie aprinsa a acestui fel de mancare si gustul sau special. va dura cel putin doua ore. fripturi reci. ton si ansoa. dar este cultivat si produs pe scara larga in sudul Frantei. nealcoolica (ciocolata sau cafea cu lapte. paine prajita. dulceata. provin de la sofran. floral. aceasta consta din charcuterie (un anume fel de carnat). Ei prefera mesele complete. provine din Asia. Salata Nicoise (denumita dupa orasul Nisa. care se indeparteaza inainte ca supa sa fie servita. spuma este mai mult aer. Ceea ce urmeaza in ordinea servirii pare destul de ciudat pentru un strain: este un entremet. Cel mai definitoriu sos de salata este. Sofranul este folosit in bucataria franceza de astazi in principal pentru aromatizarea supei bouillabaisse. Preferintele culinare ale turistilor francezi Francezii sunt fini cunoscatori culinari. Totusi succesiunea corecta a felurilor constituie un permanent subiect pentru discutii aprinse in contradictoriu. gem. care este amestecata cu sos de branza si introdusa la loc in homar. dar nu pe aceeasi frafurie. Cel mai adesea. Ceea ce se serveste intr-un vas incapator este. Solicita si diferite sucuri de fructe sau legume. Ea este consumata mai degraba ca o masa de sine statatoare in timpul zilei. Un sufleu este alcatuit in cea mai mare parte din aer. Totusi. Cele mai tipice deserturi franceze sunt mousse (spuma) si crepes. O masa relativ usor preparata si ieftina. un fel de dulce care se consuma inainte sa fie adus la masa principalul preparat din carne. reteta pentru aceasta supa din peste este uluitor de simpla. este prea satioasa pentru a fi consumata la o cina cu mai multe feluri. se serveste desertul. preparate de calitate si bauturi fine. O data cu principalul fel din carne. Ca sa mananci ai nevoie de timp. Contine salata verde (marole). intr-un restaurant din Franta. rezultatul se numeste supa julienne. In loc de serbeturi mai poate fi servita si o salata. desigur. O cina rafinata incepe cu un hors d`oeuvre rece (o gustare).

cu un pic de lamaie. renumita. soteuri. Urmeaza friptura. porc sau pasare.un fel de tocanita din legume ca la noi). De asemenea. francezii doresc multe legume si sosuri. Preparatul de baza poate fi din carne de miel sau berbec.minerale. bitter-uri. Salatele sunt nelipsite si sunt servite in asociere sau ca serviciu distinct. aciditatea sosului). Francezii. La aproape fiecare masa se mananca aici fasole verde sub toate formele: salata. Dimineata un ou. se mananca (o masa care se respecta) un fruct. etc). fructe sau inghetata. clima calda permanenta duce la o bucatarie sanatoasa. brie. se prefera aperitivele pe baza de vermuturi. insotite de paine prajita si unt. contin mult iod. foarte sanatoase. Seara se mananca cat mai lejer: o supa. Aici. Nu se mananca la pranz supa (ca la noi. In sudul Frantei se gateste mult cu ulei de masline si ulei de cozla (care contine omega 3). seara de seara. este celebra branza (camembert. Cina este mai lejera. un iaurt. vanat. bleu d'Auvergne. doar aurita un pic pe foc. apoi celebra. Aici este aproape un cult bucataria. apoi vinuri de calitate superioara. are 480 de sortimente. Din multitudinea de branzeturi care exista. Turnedouri. Dejunul incepe cu o gustare asortata calda sau rece. este tara cu accidente cardio-vasculare cu risc aproape zero tocmai datorita bucatariei sanatoase. intre orele 12 si 14. jus de fruits (natural daca se poate. Se mananca multe tarte cu fructe. branza de capra. doar seara si. toata lumea la masa. Ca bauturi. Ce sa mai vorbim de salatele lor celebre din toate legumele la care se adauga ton (un peste bun fara oase) sau sunca taiata cubulete. sa arda stomacul. Ca desert. francezii isi aleg 1-2 sortimente. daca se poate. la gratar. coniacuri si lichioruri de marca. Franta. cafea. cu legume si salate si un desert de cofetarie. bazata pe multe legume (populara este la jardiniere . nu exista masa sa nu se bea un pahar cu vin ( este motivul pentru care legislatia circulatiei rutiere permite acoolemia redusa la volan. iar cine are posibilitate face si o mica siesta dupa masa:) Fructele de mare sunt foarte apreciate (scoicile de roca mai ales -sunt consumate crude. De asemenea. este tara cu cea mai rafinata bucatarie si cea mai sanatoasa. medalioane. fiind preferata aceasta ordine. doar supele. vaca. sunt foarte gurmanzi si mari curiosi sa guste bucate din alte tari. la tava sunt preparatele si modalitatile de pregatire cele mai solicitate. francezii consuma cu placere sampanie. Se pot adauga in aceste salate orice "resturi" din frigider. continua cu un preparat din peste sau antreu. fructe sau inghetata. blanchet. de regula la tava. ca si romanii. 26 . La cafea se adauga bauturi digestive. garnitura. un fruct. fiind compusa dintr-o supa-crema sau consommé la primul serviciu. Nu are nici un succes ciorba aici. la frigare. Poate nu stiati. Franta este campioana mondiala in privinta branzeturilor. Desertul poate fi un dulce de bucatarie sau cofetarie-patiserie. nu este nici un secret pentru nimeni. albe sau rosii. Nu se gateste cu ceapa prajita. Toate sosurile rosii se fac cu un adaos de putin zahar (ca sa nu oxideze. Dupa branza. cereale cu lapte.o transa de jambon(sunca). nici o activitate nu mai "misca".

supă concentrată din carne fiartă în două reprize. carne de rata sau gasca carne de porc.contine granule din faina de grau care atunci cand este gatit devine pufos si usor (asemanator cu orezul).este o mancare traditionala frantuzeasca pe baza de fasole. Deoarece este foarte concentrat. Couscous-ul este de obicei servit ca baza pentru carne sau tocanita de legume. carnati de Toulouse. Cassoulet toulousain . a doua oară cu anumite ingrediente care să o limpezească. timp îndelungat. de obicei în castronele încălzite dinainte. Numele ii vine de la “cassole”. Se fierbe la foc mic. După prima fierbere. se serveşte în cantităţi mici. 27 . consomé-ul se lasă la răcit ca să se poată aduna şi elimina toată grăsimea.MANCARURI TRADITIONALE Consomé . Couscous . vasul de ceramica folosit la prepararea acestui fel de mancare.

Foie gras . smantana. Quiche . Umplurile unui quiche sunt fie pe baza de carne tocata. fie legume sau branza. parfait sau pate si de obicei insoteste alte feluri de mancare precum friptura. lapte.este obtinut din ficat de rata sau gasca ingrasate fortat. 28 .este un preparat ce consta in pulpa de rata ce a fost conservata in propriai grasime resultata din prajirea acesteia.este o tarta sarata cu diverse umpluturi si un sos facut din oua. Poate fi consumat ca atare sau preparat sub forma de spuma.Confit de canard . Este una din cele mai cunoscute delicatese ale bucatariei frantuzesti.

Contine verdeturi (patrunjel. Acesta este un file de piept de rata decupat cu tot cu grasime si servit de obicei prajit alaturi de o mare varietate de sosuri.Geziers . curcan sau rata ele pot acompania diverse mancaruri si salate.traditional. Se obisnuieste a se turna branza topita peste cartofi fiind servita alaturi de carne si de o garnitura de muraturi sau felii de ardei. Branza Raclette este incalzita pe foc sau cu ajutorul unei masini speciale pana se topeste.sau bucatica de carne cea mai cautata de la mielcotletul . Magret de canard este foarte popular si apreciat de catre gurmanzi. Varianta moderna de servire implica un aparat special pentru raclette. prevazut cu palete individuale pentru incalzirea branzei. si deasupra are un gratar folosit pentru legume si carne sau peste. totul fiind servit rece ca aperitiv. 29 . se poate prepara in diverse moduri. rosii si couscous. raclette este un tip de branza de vaca sarata dar in acelasi timp si un fel de mancare. Souris d’agneau .sunt de fapt bine cunoscutele pipotele fie ca sunt de pasare. rosii sau alte legume. Raclette . menta proaspata) amestecate cu castravete. Taboule – este un preparat originar din Africa de Nord care a fost preluat de catre francezi intr-o varianta usor modificata.

Cele mai intalnite tipuri sunt le boudin blanc si le boudin noir. fiind preparat dint-un amestec de carne fara grasime (de pasare. Traditional. vita sau porc) la care se adauga smantana.practic este carne cruda de vita sau cal tocata fin si uneori insotita de ceapa.Tartiflette.unt amestecat cu pătrunjel verde tocat mărunt şi zeamă de lămâie. peşte. Se serveşte tăiat cubuleţe srondele care se pun pe preparatul fierbinte. unt si un amestec de lapte. acesta nu contine sange de porc. piper sau alte condimente. acesta este servit in debutul mesei de Craciun. Toate retetele de tartiflette contin cartofi. Boudin blanc. cele mai uzuale fiind merele si castanele. melci. branza si carne sau bacon fiind o mancare populara in sezonul rece de ski datorita continutului bogat in calorii. Unt Maître D’Hótel . 30 .spre deosebire de boudin noir.mancare originara din regiunea Savoia a carei denumire provine probabil de la cuvantul tartifla insemnand cartof in dialectul francez vorbit in zona. legume. Boudin noir: culoarea usor neagra si numele ii vin de la fapul ca sangele de porc este unul din ingredientele principale pe langa grasime. Boudin – este o varietate de carnati a caror preparare dateaza inca din secolul al XIV-lea. In functie de regiunea unde este preparat poate contine si diferite fructe. oua sau chiar paine. Viande tartare. ceapa si diferite condimente. care este de obicei servit cu pui.

crema de zahar ars ce are un strat tare de caramel la suprafata. Ile flotante . paine care apoi se trec prin amestecul de branza topita.diverse tipuri de branza se incalzesc folosind un aparat electric special creat pentru acest tip de mancare.Crème caramel sau flan este practic crema de zahar ce are un strat lichid de caramel deasupra spre deosebire de crème brûlée. Varianta romaneasca a acestui desert este laptele de pasare. iar cu ajutorul unor frigarui se creeaza diverse combinatii de legume. Aparatul se pune pe masa. 31 .sau insula plutitoare este o insula de bezea care pluteste pe un ocean de crema de vanilie (crème anglaise). Fondue au fromage.

Tarte aux pommes-tarta cu mere. Daca pe langa merele taiate bucati i se adauga si o compozitie de oua. Atunci cand se serveste. piersici sau alte fructe. O varianta a tartei cu mere este tarta Tatin sau tarta cu mere rasturnata. Tarta Tatin se poate prepara nu doar cu mere ci si cu prune. caise. lapte si smantana atunci tarta cu mere devine à l’alsacienne (de la regiunea Alsace a Frantei). Este un desert clasic ce se poate servi alaturi de inghetata sau smantana.Moelleux au chocolat prajiturele cu ciocolata al caror mijloc ramane usor curgator de unde si numele ce desemneaza ceva foarte moale. tarta Tatin se rastoarna. unde merele sunt caramelizate iar crusta este pusa deasupra lor. merele caramelizate ajungand deasupra. 32 .

creveţi. lapte si suc de lamaie iar deasupra tartei se pune un strat de bezea. Tarte aux pruneaux .produs de patiserie în care mici coşuleţe de foetaj sunt umplute cu ciuperci.tarta cu crema de lamaie. Crema este pe baza de oua. 33 .tarta cu prune. fructe. Vol au vent .Tarte au citron . brânză.

Bistrot à Vin este un bistro care are si un bar de vinuri si ofera feluri de mancare obisnuite. branza. pain aux noix (paine cu nuci sau alune). salata. Felurile de mancare sunt specifice regiunii si includ coq au vin (cocos gatit cu vin. facuta in Normandia). pain brie (o paine cu crusta foarte groasa. ceaiuri si bauturi alcoolice rafinate dar si crochete. pot-au-feu (un fel de tocana de vita cu legume). este deschisa toata ziua si ofera numeroase tipuri de vin si bere si de asemenea feluri de mancare traditionale: Sauerkraut (varza acra) si fructe de mare. Astazi exista peste 5000 de restaurante. sandwich-uri. echivalentul francez al berariei. se spune ca bucataria franceza este placuta pentru stomac dar nu si pentru inima. De obicei aceste cafenele sunt deschise numai in jurul pranzului. O cafenea serveste cafele. diferite tipuri de salata. cu variatii de meniuri si preturi. Intrun Salon de Thé nu vei gasi bauturi alcoolice. Tot de la boulangerie poti cumpara unul din numeroasele tipuri de paine pe care le fac francezii. insa vei gasi prajituri. Este un loc extraordinar pentru o cina romantica. . Brasseria. pain de campagne (paine gtraditionala facuta la tara).Gastronomia pariziană In decursul ultimilor ani. Micul dejun traditional parizian include neaparat un croissant pe care il poti cumpara de la o patiserie locala sau boulangerie. carnaciori. Un bistrot parizian este un restaurant mai mic unde meniul variaza in fiecare zi si este scris in creta. Avand in vedere ca o masa tipica la parizieni este foarte bogata in colesterol. carne. numai in Paris. cartofi prajiti. Cea mai renumita este baguette dar poti alege si varietati precum pain o chocolat (paine cu fulgi de ciocolata). calves’ liver (pe baza de ficat). entrecote (antricot de vita) siturbot au beurre (turbot este o specie de peste). confit de canard (specialitate de rata). ciuperci si optional usturoi). bucataria pariziana a devenit mult mai sanatoasa prin deschiderea la cea globala. Exista eticheta “Tradition” ceea ce inseamna ca paine este facuta numai cu ingrediente si procedee traditionale sau “Maison” care arata ca a fost facuta chiar in acea brutarie.

în decursul anilor excepţionali. reprezintă 15. Din acest soi. fructat. destul de suple şi uşor de băut. sec. Adevărata zonă viticolă alsaciană o reprezintă. Vinul Muscat de Alsacia provine în principal din soiul Muscat ottonel. Lasă impresia de a muşca din boabele proaspete. . se obţine un vin alb.C. în principal. foarte productiv. sec. Regiunea viticolă Alsaciană este o provincie încă rurală şi regrupează 8000 de viticultori. Pot fi vinificate în combinaţii sau separat. dar. şi care prezintă caracteristici de vinuri fructate. Soiuri cultivate sunt în număr de 8 dintre care 7 sunt albe: Sylvaner: cel mai răspândit. din Franţa. proaspăt. crocante. dealurile Sub-Vosgiene. chiar licoroase. Vinul din Alsacia reprezintă 38% din vinurile albe A. Cele mai multe vinuri produse în Alsacia sunt vinuri albe seci. cunoscute sub numele de "Vendanges Tardives" şi "Selection de Grains Nobles" (Recolte Târzii şi Selecţie de Boabe Nobile). Alsacia Originalitatea Alsaciei rezidă în faptul că şi-a creat reputaţia producţiei vinicole pe vinuri obţinute dintr-un singur soi (monosoi). bine echilibrate. uşor de evaluat.Capitolul 4 ZONE VITICOLE IN FRANŢA 1. Muscat: cu o pondere mai scăzută: 2. de struguri.7% din regiune. obţinute din Pinot Noir. Pinot Blanc: este Pinot Auxerrois reprezentând 20.O. nervoase. vinuri roşii şi roze. culesul viei este întârziat şi se obţin vinuri dulci. Klevner.2 % din suprafaţa totală.4%. cu buchet caracteristic şi cu o puternică aromă de fructe. Din acest soi se obţine un vin alb. în general suficient de fructate. de asemenea. Se obţin vinuri seci. numite Pinot şi uneori. Se produc.

fără a avea o aromă de fructe pronunţată. utilizat pentru Edelzwicker (singurul vin de asamblaj din Alsacia).4°. Soiul este cultivat de secole în Franţa şi nu provine din Ungaria. Strugurii pentru producerea de vin "Cremant d'Alsace" sunt culeşi primii pentru că necesită o anumită aciditate. Se obţin vinuri puternice. Muscat: 10°. Vinurile din Alsacia au conţinut mare de alcool. Tehnici de vinificare Culesul viei Data fixată pentru începutul culesului viei -"le ban". care posedă un buchet caracteristic de trandafiri. aşa cum cred unii.65 din suprafaţa regiunii. prin originalitate. Gastronomie în Alsacia Alsacia este o regiune magnifică. nu este transformat tot zahărul în alcool. dar se poate decala pentru "Recoltele Târzii" şi "Selecţia de Boabe Nobile" până în luna noiembrie. în general. Constituie o selecţie cu aromă deosebită. Strugurii au boabele albăstrii. Vinificarea După vinificare se obţine. Este. îi este caracteristică maturizarea deplină în condiţii de temperatură relativ scăzută. Din acest soi se poate obţine un vin extraordinar de fin şi rasat. Chasselas: ocupând 1. conform AOC. Nu se obţine vin numai din Chasselas. dintr-un vechi soi cunoscut în Alsacia: Traminer rose. vinul alb de Alsacia. altfel spus. din secolul al 16-lea. Acelaşi lucru este valabil pentru soiurile SGN cu un grad alcoolic potenţial încă şi mai ridicat (pornind de la 15. Pinot Noir: ocupă 8. Se obţine un vin rasat. gurmandă şi întotdeauna susţinută de vinurile caracteristice. Muscat 15° iar Gewurztraminer sau Pinot Gris 1.1 din total. Pentru recoltele târzii. în acelaşi timp austeră şi primitoare. Nu rămâne zahăr rezidual.5% din suprafaţa totală a regiunii. Gewurztraminer: acoperă 17. Un Riesling obţinut din selecţie de boabe nobile are o gradaţie alcoolică de 15°.2%.este proclamată prin decret şi este variabilă.6° pentru Gewurtz şi Tokay). fructe exotice. deseori temperate. tot zahărul se transformă în alcool în timpul fermentaţiei. sec. plin. de foarte puţină moliciune. Soi târziu. există un grad alcoolic potenţial destul de ridicat (pornind de la 13° pentru Muscat şi Riesling şi 14° pentru gewurtz şi Tokay). din care se obţin vinuri dulci. În Alsacia. Din acest soi se obţine un vin roşu. .9% din suprafaţa regiunii viticole. ananas. prin excelenţă. dar în timpul vinificării. unde arta de a trăi este la mare preţ. uşor sau roze. Pinot Noir şi-a făcut un nume în regiunea viticolă Alsaciană.2° pentru Muscat şi Riesling şi 16. astfel se obţine conţinutul de alcool necesar şi zahăr rezidual. un vin alb. destul de fructat. Armonia mesei si preparate culinare Servire la masă Sylvaner şi Pinot Blanc: 8° la 10°. Pinot Gris sau Tokay de Alsacia: corespunde la 9.Riesling: acoperă 22. O bucătărie adevărată. Riesling: de la 10° la 12°. culesul viei începe în general la sfârşitul lui septembrie. "charpente" (bine legat).

Grand Moulin cu aer de Beaujolais nou. de asemenea inseparabil al gastronomiei alsaciene. acestea sunt mai structurate. având conţinut în tanini mai strâns. În ceea ce priveşte vinurile noi şi cele AOC Beaujolais. acoperind aproximativ 22870 ha. "choucroute". Beaujolais Regiunea viticolă Beaujolais este situată în departamentul Rhone. În ce priveşte viticultura. Vinurile albe sunt seci. Abundenţa de bunătăţi este continuă. Alsacia este în esenţă o ţară a traiului bun. iar zona de vinuri noi corespunde sudului. fructate. de Beaujolais. "baeckoffe" într-o sărbătoare îmbelşugată a papilelor gustative. . se observă o diferenţă între modurile de "tundere". Acesta nu vă va lăsa indiferenţi. Viile sunt plantate la înălţimi variind între 150 şi 550 de metri. corespunde nordului. atât pentru micul dejun cât şi pentru aperitive şi gustări. Cultura viilor este mono-soi cu Gamay Noir cu suc alb (98% din culturi). acestea sunt vinuri roşii. Zona de calitate cu 10 podgorii. iar în sud o tăietură Guyot.mezelărie. Plăcerile mesei sunt legate intim de traiul zilei 2. acompaniat de un bun Gewurtztraminer. uşoare. având destul de des aromă de piersică.Vizitatorii Alsaciei sunt asaltaţi fără încetare. Nu uitaţi inegalabila varză acră şi extravagantul "munster" cu aromă şi gust puternice. "munster". "kougelhopf". de cuvinte: "bretzel" . "charcuterie" . Produsele de brutărie se găsesc peste tot. e indicat să fie consumate cât sunt tinere. dar cu o ofertă de vinuri relativ fructate. În ceea ce priveşte vinurile de calitate. având sau nu potenţial de învechire. este mezelăria: lista de produse este nesfârşită.pahar fără picior. de toate sortimentele. "cru".covrigei.varză acră. suficient de aromatice. regiunea viticolă domină câmpia Saone. În nord se foloseşte o tăietură scurtă sau tip "gobelet". întinzându-se pe 55 km lungime şi între 12 şi 15 km lăţime. Un element. Chardonnay este soiul folosit pentru vinurile Beaujolais albe. el este unicul secret al vinurilor de Beaujolais. fără glumă! Şi vă sfătuim să profitaţi din plin.

de asemenea o excelentă structură taninică.Beaujolais comportă 12 denumiri. AOC Cote de Brouilly: podgoria înconjoară. AOC Chiroubles: situată pe înălţimi. Uşoare. Brouilly şi poate fi considerată "Grand Cru". suple. Sunt vinuri fructate. practic. cu Coasta Brouilly. Vinurile roşii reprezintă cvasi-totalitatea producţiei deoarece din cele albe sunt doar 0. în unele cazuri. se dezvoltă bine de-a lungul anilor şi devine suplu prin învechire. uneori puţin "pământoase" şi destul de bogate. de băut când sunt noi. are puterea de a fi învechit pentru foarte mult timp. de asemenea.5%. condimentat. Melon de Burgundia). este podgoria care dă vinul cel mai parfumat din Beaujolais. sunt 37 de sate recunoscute care au dreptul de a utiliza această denumire. Cele mai bune vinuri sunt pline. Împrăştie rapid un buchet floral şi intens. taninică şi corpolentă. AOC Saint-Amour: este podgoria ce ofera vinuri fermecătoare. Aligote. Se mai produc puţine vinuri albe şi roze. AOC Julienas: este. înţelegând prin aceasta latura lor tulbure. Sunt vinuri pline. destul de generoase şi cei mai buni producători obţin vinuri seducătoare. şi învechite sunt de apreciat. cu un buchet intens de fructe roşii. podgoria cea mai puţin cunoscută şi mai subestimată din regiunea Beaujolais. ocupate înainte de stejari. foarte fructate. AOC Moulin a vent: este "regele" regiunii Beaujolais. consistent ("a de la mache". Se spune despre aceste vinuri că ele sunt "morgonnent". este singura care permite adăugarea de alte soiuri în vinificare (Chardonnay. probabil. Se produc de asemenea şi câteva vinuri roze. Toate cele 10 podgorii Beaujolais produc vinuri rosii: AOC Brouilly: este cea mai întinsă podgorie din regiunea viticolă Beaujolais şi. deasupra câmpiei Beaujolais. Vinurile au o culoare intensă şi o aromă de fructe extraordinară. Nu este aşa delicat cum s-ar putea crede. pe o structură suplă şi fructată. Vinurile roşii reprezintă majoritatea producţiei. chiar dacă. AOC Regine: este ultima podgorie apărută în Beaujolais. Este bogat. sunt încă şi mai concentrate. Prin caracterul său excepţional de bogat. dintre care 10 sunt de podgorii: AOC Beaujolais: corespunde la jumătate din producţia globală a regiunii şi mai mult de jumătate este vândută ca vin nou. sunt vinuri delicioase. AOC Chenas: este cea mai mică podgorie din regiune şi este situată pe pantele de deasupra localităţii Moulin a Vent. bogate şi "stufoase". Partea fructată îl suprapune peste partea pământoasă a vecinului său Brouilly. bogate şi aromatice. AOC Fleurie: este vinul cel mai "încărcat" din regiune şi cele mai bune sunt chintesenţa vinurilor Beaujolais. Vinurile sunt uşoare şi fructate şi au un potenţial scăzut de învechire. de unde provine şi numele. cea mai sudică. iar cele provenite din Mont du Puy din centrul comunei. Se dezvoltă rapid. AOC Morgon: sunt vinuri destul de concentrate. . structura lor taninică le permite dezvoltarea de-a lungul mai multor ani. AOC Beaujolais villages: la fel ca mai sus.se "mestecă").

Să profităm de viaţă şi să ne înfruptăm! Această reputaţie provine atât din simplitatea reţetelor. Moulin a Vent). Se pot face mai multe treceri nerecoltând decât strugurii atinşi.. Acestea se potrivesc foarte bine cu vinurile roşii uşoare. aceasta fiind valabil pentru vinurile "cru" şi în cazul vinurilor noi. Tehnici de vinificare Culesul viei Recolta în Sauternais se face prin teceri succesive. cât şi din calitatea produselor folosite: păsări crescute la fermă. fără chichiţe. brânzeturi. Cele care au un conţinut mai mare de tanin (Morgon. Aici sunt 13000 de viticultori. fără "blabla" inutile. când boabele sunt atinse de putregaiuri nobile şi aceasta graţie ciupercii botrytis cinerea. 3. d. produse pe plan local. Regiunea se împarte în 4 mari zone. peşte.Vinificarea În regiune există mai multe tipuri de vinificare. Fără sosuri superflue. fructe. Suprafaţa este de aproximativ 115000 hectare cu o producţie de 855 de milioane de butelii (date din 1996). Preparate culinare regionale Regiunile Lyon şi Beaujolais sunt în mod special cunoscute pentru specialităţile lor de mezelărie şi produse din carne de porc (afumături) reci şi calde (picior de oaie. Bucătăria din Lyon este simplă şi îmbietoare. Libournais. porc de Dauphine. Aceasta corespunde unei fermentaţii intracelulare sub atmosferă de CO2. Bordelais Regiunea viticolă Bordelais se întinde pe singurul departament din Gironde. Grave. uneori de fructe exotice (ananas). Medoc. trebuie servite la o temperatură mai moderată. dintre care 5000 sunt regrupaţi în 60 de cooperative. Lyon este capitala gastronomiei. "gras-double"prapure de porc). . b. c. Entre-deux-Mers. vin de Beaujolais şi din valea Rhonului.5°C). existând de asemenea 400 de case de comerţ. O vinificare specială numită "maceraţie carbonică". astfel că recolta poate să întârzie uneori până în noiembrie. Cine vrea să cunoască oraşul Lyon nu poate să nu ia în seamă gastronomia locală. fiecare cu particularitatile sale: a. şi câteva roze. Vită "charolais". Această tehnică scoate în evidenţă aroma fructată de Gamay şi dezvoltă aromele de fructe roşii. cea tradiţională cu fermentaţie mai îndelungată în funcţie de vinul dorit. cel mai mare departament al Franţei. Armonia mesei si preparate culinare Servire la masă Sunt vinuri care se servesc reci (9. constituie profilul tipic al vinurilor sale noi. trufe. Vinificarea prin maceraţie carbonică împreună cu soiurile şi teritoriul. de banane.

trebuie avut grijă să nu existe atac bacterian. furnizează unele din cele mai bune vinuri din Franţa. Se obţin vinuri albe dulci. în măsura în care ele trebuie să suporte un grad alcoolic ridicat. trecând prin Beaune. Pământ imuabil. pentru a obţine ultimele grade de alcool. Cote Chalonnaise: De la Chagny în nord până la Montagny în sud. Cote d'Or şi Saone et Loire. Aligote: Celebru datorită Chonoine Kir care a inventat băutura pornind de la excedentul de producţie. pentru că mustul este bogat în zahăr . parcelele se succed una după alta.caracteristica de vin bun. ocupând versanţii dealurilor şi se întinde pe podiş (100 la 200 m). fructate. Trebuie să folosim drojdii numite "finisseuses". deci utilizarea de doze de sulf mai ridicate decât în cazul restului vinurilor bordelaises este justificată. Le dă vinurilor "vinozitatea" . Pommard şi Meursault. 4. dar prezent şi în Maconnais şi în podgoriile burgunde. regrupează denumirile Rully. Chardonnay: Face renumele marilor vinuri albe de Burgundia.de finisare (bayanus). Mercurey. Gamay Noir (cu suc alb): Regele Beaujolais-ului. consistenţa .Vinificarea Este remarcabilă tehnica vinificării vinurilor licoroase. de la Gevrey-Chambertin trecând prin Nuits Saint-Georges. De asemenea drojdiile folosite sunt puţin diferite. Montagny. cu o suprafaţă vinicolă de aproximativ 45 ha."corpul" şi supleţea. Bourgogne Parcurgând regiunea viticolă vă reamintiţi sensul bogăţiilor trecutului. Chablis: Exclusiv soiuri albe. pământ al viţei de vie. Cote de Beaune: Urmează după Cote de Nuits şi se întinde de la Ladoix Serrigny până la Cheilly. După recoltarea boaboelor prin treceri succesive. podgoria se află pe valea Serein. Cote de Nuits: De la Corgolion până la Fixin. . Burgundia este formată din trei departamente: Yonne. cu altitudine maximă de 400 m. Soiuri cultivate Pinot Noir (zis noirien): Este soiul pentru marile vinuri roşii. oferind un lux excepţional frumuseţea feerică a naturii sculptate de mâna omului poet. dă un vin fructat şi proaspăt. fine şi de culoare aurie. regiune accidentată şi stâncoasă. Cote de Nuits.

Chambolle Musigny. Rouges nouveaux -Roşii noi. născute dintr-un pământ bogat şi un subsol specific. Mercurey. Chorey Les Beaune. Saint-Romain. Nuits Saint-Georges. Pentru a atinge culmi în învechire este necesar ca anii de recoltare să fie excepţionali. nu produc Grand Crus dar rivalizează în manieră forte cu acestea. tocană. la 18°. Producţia comunelor se obţine de pe numeroase parcele numite "lieu dit" . 40 Premiers Crus..loc precizat sau "climats" (parcelă) dintr-un sat. deoarece asta ar putea altera buchetul. Gevrey-Chambertin. broască ţestoasă niverneză. Monthelie. desemnează marile vinuri obţinute de pe marile teritorii (Bonnes Mares. desemnează vinurile produse de comune (Pommard. Chambertin-Montrachet.. "Grand Crus" de Burgundia sunt în fruntea ierarhiei. urmată în general de o menţiune de origine. Cote de Nuits: Fixin. Les Clos. Vosne-Romanee. Spre deosebire de Bordeaux.... Reprezintă 1% din producţie. Vamar şi Vaudesir. Vinurile obţinute de pe aceste parcele ilustre au acces la distincţia supremă de "Grand Cru". Vieux Bourgognes . vinurile de Burgundia nu trebuie decantate. înainte de Premiers Crus. Auxey-Duresses. locuri precizate şi "climats" (terenuri) particulare.ca în Burgundia.Burgunde vechi. În Burgundia sunt 562 de "climats" (parcele) clasificate ca Premier Cru. Romanee-Conti. ştiucă supreme ca la Dijon. Richebourg). ea se trăieşte! . de soi sau de vinificare. Clasament al vinurilor din Burgundia Vinul numit "cru" se defineşte ca un produs emanând din sol. Saint-Aubin. Bucătăria burgundă nu se povesteşte. Beaune. Au dreptul de a folosi menţiunea "Bourgogne". la 15°. Figurează doar numele "climat"-ului (parcelei) urmat de menţiunea "Grand Cru". Chablis acoperă mai mult de 1180 ha iar Petit Chablis acoperă 120 ha.). Contrar celor de Bordeaux. Bougros. Grenouille. Mersault şi Blagny. Pernard-Vergelesses. Unele sate care produc Premiers Crus foarte cunoscute. Corton. Volnay. vită burgundă. caracterizat printr-un buchet original care se menţine şi în condiţiile modificărilor climaterice. Savigny Les Beaune. Vougeot. "pouchouse" şi ouăle "meurette". Armonizarea cu preparatele culinare regionale Este sărbătoarea melcilor preparaţi a la bourguignonne . desemnând parcele cultivate. Între acestea este Bourgogne Villages 561 Premiers crus. Există 33 de denumiri "Grand Cru". Meursault. Chablis: 7 "climats" (parcele) Grand Cru: Blanchot. Armonia mesei si preparate culinare Servire la masă Pentru vinurile albe şi roze la 14°.. 42 AOC comunale numite AOC Villages.Denumirile sunt 96 AOC repartizate în mai multe categorii: 21 AOC regionale produse în întreaga regiune de producţie. Pommard. sturz de vie. cocoş chambertin. Preuses. Puligny şi Chassagne. 31 AOC Grands Crus. Beaune. Aloxe-Corton. Grand Cru este cel mai căutat deoarece este cel mai rar. Cote de Beaune: Ladoix-Serrigny. Morey Saint-Denis.

Tehnici de vinificare Culesul viei În Champagne. se întinde de-a lungul malurilor Marnei până la Epernay. octombrie. .Albul de Albi. Este regiunea viticolă cea mai nordică din Franţa. Se efectuează manual. bucuria. reuşita. mai rustic decât celelalte 2 soiuri. dă "le Blanc de Blancs" . Pinot Meunier: reprezintă 35% din suprafaţă. Aube. Vinificat singur. cultivat în Montagne de Reims şi pe Cote des Bar. tăierea se face cu foarfece de grădină. Două soiuri roşii: Pinot Noir: ocupă o treime din regiune. Chardonnay: reprezintă un sfert din regiune. la 120 de km de Paris. Sec. Seine-et-Marne şi Haute-Marne.5. Aisne. Demi Sec. vinul de Champagne (Şampania) se dovedeşte a fi unul dintre marii ambasadori ai imaginii Franţei. Prin tradiţie. strugurii se transportă la presă în coşuri de 50 de kg. Are 5 departamente: Marne. În general este combinat cu alte două soiuri. Începutul culesului e hotărât prin ordin al prefecturii. Este apreciat pentru rezistenţa la climat. Extra Brut. la sud de Reims până la confluenţa Vesle cu Ardre. Doux (Dulce). Regiunea Champagne. Brut nature (natural). Din această plantă de origine burgundă se obţin vinuri consistente şi puternice. în perioada septembrie. eroismul şi răspândesc optimism şi jovialitate. Are struguri de culoare negru-albăstrui cu suc alb. Champagne Vinurile de Champagne sunt cunoscute încă din epoca romană. Aceste vinuri simbolizează sărbătoarea. Poate fi: Brut. mai frecvent în Cote de Blancs. Extra dry (Foarte sec). culesul viei începe când strugurii sunt copţi.

Se fac două presări. "degorgement" . Armonia mesei si preparate culinare Servire la masă Şampania se bea rece. Metoda "Champenoise" Amestecul de vinuri în cuvă (tocitoare). vin de desert. (zahăr şi drojdie). caltaboş alb. dar astăzi este deseori înlocuit de utilaje. Gastronomia regională ne oferă preparate culinare interesante: "tantimolle". ocupă mai mult de 1500 de ha. şi trei ani pentru "millesimes". sortarea boabelor putrezite. Este o operaţie ce constă în a antrena spre gâtul sticlei depunerea de drojdii. Vinurile ocupă pantele joase. fără corespondent. favorabile ale Alpilor. Haute-Savoie şi Ain cu vinurile de Bugey.ani excepţionali. "vautes" sau "chialades" (clătite moi în tigaie). După prima se obţin 2050 de litri de must numit "a cuvee" . Apoi.din cuvă.Vinificarea Este o anumită tehnologie. Culcate pe rafturi. este semnătura ei. Apoi se pune în butelii pentru a doua fermentare. Înclinate pe pupitre. în Etoile şi 50 în Château-Chalon. diferite soiuri şi ani diferiţi.curăţare.prima scoatere. Jura & Savoie In regiunea Jura sunt patru denumiri cu o suprafaţă de 1850 de ha. vin de aperitiv. în aşteptarea etapei următoare. Şampania este unică. dominând lacurile şi râurile. între 7° şi 9°.. transvazare. Începe cu culesul şi curăţarea. Numai vinurile obţinute plecând de la acest must pot purta denumirea de Champagne. "collage" -legare şi filtrare. din care: 900 în Arbois 720. numit "remueur". Combinaţiile încep în primăvară şi conţin vinuri provenind din diferite podgorii. Vinificarea urmează schema tradiţională: sulfitare. o adevărată artă. în Côtes du Jura 80.licoare de tiraj. fermentare în cuvă. este ştiinţa de a o face. Se produc două vinuri AOC: Mac Vin du Jura şi crémant du Jura. curăţare de impurităţi. având 3 departamente: Savoia. Fiind în expansiune. 6. "nonettes" de reims. urmează o a doua presare din care rezultă 500 de litri de suc numit "premiere taille" . Producţia totală este de aproximativ de 80000 hl. Şampania este un vin potrivit în orice ocazie. se beau între 12° şi 14°. Raci a la champenoise sau iepure cu cuişoare sunt delicioase cu un Blanc de Blancs. Alte delicatese: picior de porc a la Sainte-Menehould. În fiecare teasc se pun 4 tone de struguri din care se obţin 2550 de litri de must. Această operaţie are ca scop eliminarea depunerilor adunate la gâtul sticlei. buteliil sunt întoarse cu un sfert la fiecare manipulare. Specialistul care efectuează această operaţie. rinichi de vită preparaţi sote cu şampanie. După această perioadă de învechire urmează operaţia numită "remuage". Vinurile din Coteaux Champenoise. a perpetuat tradiţia acestei tehnici.ani obişnuiţi. buteliile sunt aşezate cu gâtul în jos. În urma fermentaţiei se va forma spuma. o uşoară încălzire până la 10° va permite exalarea gustului vinului. este sufletul Şampaniei. Regiunea Savoia se întinde de la Lacul Léman până la Valea Isčre. rămâne în egală măsură un vin ce se poate bea şi între mese. Degustarea făcută de profesioniştii viei şi vinului va da naştere viitorului elixir. care merg cu şampanie "brut". Pentru anii excepţionali. Salata cu slănină şi "matelot champenoise" se potrivesc cu un vin Coteaux Champenoise alb. Elaborarea acesteia necesită o lungă succesiune de operaţii: "Metoda Champenoise". După obţinerea amestecului se adaugă o cantitate mică de "liqueur de tirage" . . vinuri liniştite. buteliile sunt depozitate în cramă cel puţin 15 luni pentru "non millesimes".

Jacqučre. cu tentă de migdale şi cu o uşoară perlare. Se obţin vinuri de bună calitate potrivite pentru învechire. cu buchet de zmeură. proaspăt şi lejer care trebuie băut de tânăr. Vin de Savoie Pétillant sau Pétillant de Savoie. dintre care unele în cantitate mică. Molete. Saint Jean de la porte. Roussette de Savoie: vinurile trebuie să provină din soiurile: Altesse. Mouseuz de Savoie: aceste două denumiri se adresează vinurilor preparate printr-o a doua fermentaţie în butelie. Vinurile albe se obţin din soiurile Aligoté. Savoia : Datorită dispersării podgoriei se folosesc numeroase soiuri. dă un vin suplu. Trousseau este un soi roşu. Denumirile Jura: Arbois: Decretul din 1936 rezervă denumirea pentru vinurile roşii (primul AOC din Franţa). pentru vinurile galbene şi vinurile "de paille" (vinuri dulci) care au fost recoltate pe parcelele din cantonul Arbois. cel mai răspândit. cu arome florale. Charpignat. recoltate din câteva comune delimitate. Vinul este excepţional. Savagnin. Ripaille. violete. robust. Apremont. fin. Cabernet Sauvignon. cu un randament slab de 30 de hl la hectar. cultivate cu soi unic. roşii sau roze pentru 15 podgorii: Abymes. este singurul autorizat pentru a face vin galben. de unde şi frecventa asociere a lui cu poulsard şi trousseau. vin galben. uneori este asociat cu Chardonnay. fiind mai puţin sensibil la modificările bruşte de climă decât soiurile tradiţionale. Chasselas. Malvoisie. Château Chalon: Decretul din 1936 rezervă denumirea pentru vinurile galbene. Roussanne (Bergeron) in care se obţin vinurile Chignin şi Chignin Bergeron. Pinot Noir este tot mai prezent în Jura. Mondeuse Blanche. Côtes du Jura: Decretul din 1937 rezervă denumirea pentru vinurile albe. cu aromă de miere. obţinute din soiurile Gamay. puţin intens. Ayze. suficient de pline având "onctuozitate" caracteristică. roşii. Altesse (Roussette de Savoia). Celelalte soiuri albe sunt: Chardonnay. produse în 3 comune delimitate cu un randament mai mic de 40 de litri la hectar. Altesse. Gringuet. Arbin. soiurile dominante sunt în număr de 6 (două negre şi patru albe): Gamay care dă un vin proaspăt şi lejer. Se găsesc şi vinuri spumoase. Cruet. care sunt destul de sărace. Mondeuse şi Pinot Noir cu câteva soiri locale. Chardonnay (50% maximum) şi Mondeuse Blanche. un soi alb. Chardonnay (Gamay alb în sud. având o tendinţă florală. fragi şi violete. cu buchet. trandafirii sau roze. vin "de paille"(dulce) şi spumoase. cu perlare lejeră. Altesse. roze sau "gris" şi albe. . Vin de Savoie + Nume de podgorie: se foloseşte pentru vinurile liniştite albe. Savoia: Vin de Savoie: vinuri roşi. Mondeuse care dă vinuri bine legate. Saint Jeoire Prieuré. Se mai găsesc Pinot Noir. Aduce un plus de culoare între vinurile din Jura. Roussette de Savoie + nume de podgorie: se foloseşte pentru vinurile liniştite recoltate de pe 4 teritorii. Marignan.Soiuri cultivate Jura : Poulsard sau Ploussard este un soi roşu tipic pentru Jura. care dă vinul Crépy auriu. necesitând o învechire prelungită. cabernet franc şi Persan. Sunt vinuri fine. Melon în Arbois) este preţuit în Jura şi produce un vin foarte fin. Chignin-Bergeron sau Bergeron. Malvoisie. Numele "Pupillin" poate fi adăugat denumirii Arbois pentru vinurile obţinute în comuna Pupillin. Montbélian. Chardonnay. Jacqučre. foarte bun pentru învechire. se cultivă în două varietăţi: Savagnin verde şi Savagnin galben. care se învecheşte foarte bine. Sainte Marie d'Alloix.

cu un randament de 40 hl / ha. la suprafaţa vinului se formează o peliculă de drojdii care permite oxidarea lentă şi formarea anumitor componenţi care dau acest gust atât de particular. să ajungă la o supramaturaţie. care se însoţeşte cu un vin alb sec de Savoia. prin excelenţă de catari. cu titlu (chimic) de 14. peisaje sublime care-ţi taie răsuflarea. Mondeuse alb (max. Vinificarea Două vinuri sunt supuse unei vinificări speciale în Jura: Vin galben: obţinut din soiul Savagnin. astfel încât au o mare concentrare de zahăr care înrăutăţeşte fermentaţia. Altesse. fără îndoială. altădată. cu acelaşi vin. aşezate pe paie sau pe pat de nuiele. unde totul rămâne de descoperit. Seyssel: se recoltează în valea Ronului. aminteşte de celebrul Fendant elveţian.Vin de Savoie Ayze (spumos sau sclipitor) folosită pentru vinurile recoltate din trei comune provenind din soiurile Gringet. lăsând vinul în butoaie deschise pentru a se evapora natural fără a reumple butoiul. . Languedoc înseamnă o arhitectură bogată şi înălţimi incitante şi magnifice. Corbičres reprezintă aproape jumătate din AOC Languedoc. 7. acest vin sec cu pronunţat parfum de nuci. bine înţeles. auriu pal cu nuanţe verzui. servită cu vin de Savoia alb sau cu un Gamay du Jongieux. de tip Apremont. produc vinuri excepţionale.5 până la 17 % vol. Podgoriile acoperă mai mult de 300. Abymes. când strugurii au atins maturitatea completă. Cât despre Jura. ţinuturi locuite. datorită învechirii cu oxidare controlată. Roussette d'Ayze.000 de hectare de la Nîmes la frontiera spaniolă. Chignin sau Crépy. Vin cu buchet fin de violete. cocoşul cu Vin galben. specialitate de brânză topită în care se înmoaie pâinea. pierzând din aciditate şi câştigând o savoare de alune şi violete. teritorii energice şi regionale care oferă astăzi lumii întregi vinuri mari. magnificele teritorii din Corbičres. încărcate de cultură şi pasiune Denumiri a) Corbičres AOC în 1985. Obţinut din soiul Chasselas. izvorâtă din asprimea peisajului. astfel că aici găsim tarta cu "Reblochon" de Savoia. Friptura de vită "à la tome" din Bauges. Clar. care au fost lăsate să se coacă. Astfel. înseamnă o gastronomie ospitalieră şi gurmandă. Andive gratinate "à la savoyarde" se degustă cu Abymes sau Chignin. Să nu uităm tradiţionala "fondue savoyarde". Armonia mesei si preparate culinare Brânzeturile sunt la mare preţ în regiunea Savoia. cel mai faimos este. Vinul "de Paille" se conservă extrem de mult timp. de origine recunoscută. servită caldă şi însoţită de un vin de Savoia alb sau un Crépy şi chiar de un vin roşu tip Mondeuse. recoltă târzie. obţinute prin a doua fermentaţie în butelie sau prin metoda Gaillacoise. se învecheşte foarte bine. aceşti struguri nu sunt presaţi decât după 3 sau 4 luni după ce au fost culeşi. atât albe cât şi roşii. După 3 sau 4 ani de învechire în butoaie se obţine un vin îndulcit natural. 30%). care se serveşte. Languedoc Languedoc Roussillon este cea mai vastă zonă de producţie din lume. poate ceva mai sec. Roba sa roşie purpurie vă transmite o moştenire veche şi mândră. cu aromă de fructe. Crépy: se recoltează de pe malurile lacului Leman. Vin de Paille: Provine din combinarea de diferite soiuri.

Câtă muncă pentru a-şi învinge trecutul. vinuri albe obţinute din soiurile bourboulenc şi marssane. Vinul născut umple de bucurie podgorenii.Chinian se găsesc mai multe păduri decât oriunde în altă parte în Longuedoc. cu arome de fructe şi mirodenii. La Faugères se produc vinuri bine structurate. cât şi pământurile şi altele. vântul bătând încontinuu. care folosesc soiurile carignan. e) Faugères Fiind situată în apropierea. Saint-Chinian produce vinuri cu aromă de fructe. iar pământul este sărac. roşii şi roze. una montană şi cealaltă maritimă.b) Coteaux Languedoc De la Narbonne la Nîmes. producţia de vinuri cu această denumire este repartizată pe 11 comune unde se găsesc 3 podgorii şi 12 teritorii. grenache. acesta defineşte separarea acestor podgorii. f) Fitou Nu revenim asupra explicaţiei termenului Fitou dar. c) Minervois-la Liviničre Între canalele Midi şi Causses. Total opuse. La Saint. în sine. Despre climat putem spune că este chiar teribil. Cele mai bune teritorii se găsesc pe platoul Causses sau la poalele Cévennes. Faugčres este cu adevărat podgoria care îşi merită cel mai mult denumirea. natura ostilă la plantarea viilor. se disting prin producţia de vinuri albe. Minervois produce vinuri puternice şi fine. ceea ce permite climatului să parcurgă cu toată blândeţea viile din împrejurimi şi să le poarte cea mai mare grijă. . consistente şi uleioase. La Clape şi Picpoul-dePinet. Două comune la modă. syrah şi mourvčdre în cea mai simplă expresie de rezistenţă pentru a realiza dulci capodopere. Soiurile sunt cultivate în respectul traditiilor şi astăzi se obţin vinuri excelente. d) Saint-Chinian Pe contraforturile şistoase din Cévennes. atât în ceea ce priveşte clima.

Cinsault. Carignan. Clairette. rotunde şi catifelate din mauzac şi cu arome florale din chenin. Clairette. mauzac şi chenin. Cassis: Vinuri roşii şi roze: Barbaroux. Mourvèdre şi Grenache cu 80%. Pentru vin alb: Bourboulenc.g) Limoux În Limoux fermentarea în butelie se practica înainte de inventarea şampaniei de către Dom P? rignon. Grenache negru. Ugni alb şi Sauvignon. ceea ce îi conferă avantajele Mediteranei şi ale Atlanticului. Fuella. Cabernet Sauvignon. benedictinii din Saint Hilaire utilizau acest procedeu periculos. Var şi Alpes Maritimes. Soiuri cultivate Bandol: Roşu: Cinsault. demne de marile vinuri de Bordeaux. folosite des în vii pentru îngrijirea acestora şi pentru tratarea bolilor ce apar în viile din regiune. Bourboulenc. În zilele noastre se culeg roadele moştenirii transmise de aceste vinuri. Doar pe marile domenii se poate face vinificarea în butoaie. vinurile de Cabardčs încântă mesenii. Viile sunt plantate pe rânduri pentru a permite trecerea maşinilor. soiurile Merlot. încercaţi-l şi nu veţi fi dezamăgiţi Vinificarea Languedoc este o regiune agricolă. Tibouren cu 20%. Grenache şi Mourvèdre. Numai trei soiuri sunt permise la Limoux : chardonnay. 8. deoarece. Pentru alb: Clairette. i) Côtes de Malepčre La porţile Carcassonne-ului. Carignan. Cinsault. Fuella. Vinificarea rămâne foarte tradiţională fiind determinată de profitul redus care nu permite mari investiţii. din care se obţin vinuri bogate în arome de citrice din chardonnay. acestea sunt tratate cu tot respectul cuvenit. Syrah. Cultivate pe soluri variate. Cât despre vinurile AOC. roze şi albe. Vinurile sunt originale şi apreciate de amatori pentru generozitatea lor şi pentru aroma de fructe. Marsanne. Domeniile sunt importante astăzi în Languedoc şi aproape că nu mai sunt vii plantate neregulat. Bellet: Pentru vin roşu: Braquet. Cinsault şi Syrah se combină în cel mai potrivit mod pentru a ne oferi vinuri roşii pline de căldură. Provence & Corsica Vinurile de Provence se cultivă în trei departamente: Bouches du Rhône. obţinute exclusiv din Clairette alb. Cinsault. Pentru roze: Braquet. cu tehnici specifice pentru cele roşii. h) Cabardčs Cu orice ocazie. Grenache. Să nu mai lungim vorba. suple şi agreabile de băut. este denumirea aflată cel mai la nord şi la est de Languedoc. Pignerol şi Mayorquin. . cele mai fine din Languedoc. Ugni alb şi Sauvignion. în 1531 deja. j) Clairett du Languedoc Sunt vinuri albe seci. Doucillon. Este soiul local aflat chiar în inima regiunii Languedoc. Calitor.

ciorbă de peşte. anumite brânzeturi de capra. Grenache şi Mourvèdre. "bouillabaisse" . Calitor. sau "bourride". Clairette şi Cabernet cu 40%. cum ar fi "tapenade". Mourvèdre. 9. se vor servi în compania unui roze. Roussan şi Chardonnay. de asemenea. Ugni alb şi Rolle. Tibouren şi Carignan cu 40%. Roşii şi roze: Cinsault. se îmbină perfect cu vinurile roze. menţionând vinurile dulci. Rolle. Palette: Roşii si roze: Cinsault. Barbaroux. Denumiri . Provence oferă o gamă de vinuri rafinate. Syrah. scoici şi crustacee şi. Vinurile roşii sunt potrivite pentru grătarul de miel cu verdeaţă de Provence. în timpul călătoriilor lor pentru comerţul cu fier din Pirinei. Cabernet Sauvignon Armonia mesei si preparate culinare Bucătăria meridională. cu soiuri aduse de marinarii greci din Corint. Côtes de Provence: Denumirea Côtes de Provence aparţine podgoriei care se întinde de la Aix en Provence la Nisa. Vinurile albe vor însoţi peştele la grătar. Roussillon Primele vii au apărut în Roussillon între secolele al VII-lea şi al VIII-lea înaintea erei creştine. Brun-Fourcat. "pot au feu" rasol de carne sau pulpă de miel cu usturoi. Vinuri albe: Clairette. Sémillon. Pliniu cel Bătrân l-a elogiat primul. Mâncărurile specifice.Pentru alb: Mayorquin. bogată în savori. "anchoîade". Având o istorie însemnată şi o tradiţie puternică. Grenache.

În Roussillon sunt 8 denumiri AOC : Côte de Roussillon. diferite tipuri de vin : sec. AOC din 1977 cu o suprafaţă de 6. ceea ce duce la blocarea fermentării şi păstrarea unei părţi din zahărul din boabe. Macabeau. Muscat : Soi alb recunoscut în lumea viticolă. Poate avea mai multe utilizări : struguri de masă.500 de ha de pe care se obţin 300. Grenache Noir. Diferă după zonă şi tipuri de vinificare. Soiuri principale: Grenache Noir. Grenache Noir : Soi adesea asociat cu Carignan pentru a-i mări conţinutul de alcool. Lladoner Pelut. Côtes du Roussillon Villages. Pentru vinurile roşii şi roze este necesar să se utilizeze trei soiuri şi cel puţin două pentru vinurile albe. Se obţin vinuri cu o savoare agreabilă şi fină. maceraţia se face pentru vin alb. Boabele de culoarea chihlimbarului galben şi cu miez cărnos conferă multe arome acestor vinuri. Mourvedre : numit şi Mataro. Muscat de Rivesaltes. uneori cu o uşoară maceraţie. vin roşu sau roze AOC. de asemenea. 2.000 de hectolitri. acestea fiind următoarele : Caramany. pentru a-i spori aroma de fructe şi supleţea. pentru a face fin. pentru a obţine. Syrah. Cinsault : Dă un vin foarte fructat. Sunt conservate de obicei în cuvă pentru a evita orice contact oxigenul. Pentru soiurile Muscat. Banyuls AOC din 1972.000 de hectolitri. Vinificarea În Roussillon se folosesc diferite tehnici de vinificare în funcţie de soi. Maury şi Banyuls ating toată plenitudinea după o perioadă de păstrare pentru dezvoltare. Pentru Vinurile Dulci Naturale Albe se face o vinificare din soiuri albe. o Denumire Banyuls Grand Cru în 1972. stafide. şi. Collioure. pentru must alcoolizat sau Vinuri Dulci Naturale. Syrah : Foarte folosit ca soi complementar cu scopul de a personaliza şi a parfuma vinurile. se coace târziu şi necesită zone foarte călduroase. în care fenomenele de oxido-reducere joacă un rol fundamental în formarea buchetului. Roussane. Maury şi Grand Roussillon pentru Vinurile Dulci Naturale. Vinurile din Rivesaltes. mai există şi 4 Denumiri Controlate din Roussillon Villages.000 de hl. este produs în regiunea Banyuls. Sensibil la secetă. Cea mai mare parte a acestor vinuri sunt ţinute în butoaie de lemn pentru a spori oxidarea astfel încât capătă o tentă de ambră sau cărămizie şi arome terţiare caracteristice.000 de hl producţie. Cinsault. cu vinuri liniştite cu o suprafaţă de 350 de ha şi o producţie de 10. Latour de France. în timpul fermentării. Malvoisie. are ciorchini mari şi compacţi care putrezesc uşor. se face "mutage". AOC din 1971. pentru a-i mări conţinutul de alcool. . Boabele cu coaja groasă sunt aurii cu o pată roz. Pentru Vinurile Dulci Naturale. Macabeau : De asemenea de origine spaniolă. care constă în a adăuga alcool făcut din vin. Carignan : Soi garantat pentru vinuri de calitate. Din acest soi se obţine un vin care este necesar să fie învechit.000 de ha şi o producţie de 280. Pentru Vinurile Dulci Naturale Roşii se face o maceraţie simplă. originar din Spania. Marssane. demi-sec. după dorinţă. păstrându-i astfel mai bine aromele. Rivesaltes AOC din 1972 cu o suprafaţă de 17. Mourvèdre. Malvoisie : Acest soi a regresat mult datorită degenerescenţei infecţioase. după ce se ţine câteva zile în cuvă. cu aromă de fructe şi fin. Soiuri complementare: Carignan şi Cinsault.000 de ha exploatate şi 25. Pe lângă aceste 8 AOC. De producţie medie. Mourvèdre. Vinul obţinut. se bucură de o reputaţie excelentă. se face transvazare şi "mutage" pe sucul scurs. uşor colorat. dulce şi demi-dulce. Côtes de Roussillon şi Côtes du Roussillon Villages se produc din mai multe soiuri: Carignan. Syrah. dar acest soi nu este foarte răspândit în Roussillon. Lesquerde et Tautavel. majoritatea vin roşu şi Collioure. Grenache Blanc şi Rolle. se obţine un vin colorat şi bine legat.

Anjou (AOC în 1957). vinuri roşii. Coteaux de Layon (Dealurile Layon) (AOC în 1950) sunt vinuri albe licoroase obţinute din Chenin Blanc. 10. care. produce vinuri aromatice roze şi roşii. Spiritul Văii Loarei se estompează în faţa influenţei Atlanticului. Loara dă caracteristici foarte particulare fiecăreia dintre podgoriile sale. sunt vinuri albe. Muscadet (AOC în 1937). Cot şi Grolleau pentru roze care oferă vinuri lejere şi uşor de băut. . Chenin Blanc. Le Saumur Champigny (AOC în 1957. Savennières (AOC în 1952). Cu brânzeturile se potrivesc Vinurile Dulci Naturale. Armonia mesei si preparate culinare Vinurile de Roussillon se potrivesc la toate felurile de mâncare. Sfaturi pentru însoţire : vin Côtes du Roussillon roze pentru a pune în valoare un platou de Saint-Jaques. iodat şi sec. cu pepene. vin alb obţinut din Melon de Burgundia zis Muscadet. 1. La aperitiv cu mezeluri. doi ani în cuvă. Cabernet Saumur. graţie aromelor complexe. roze şi albe sclipitoare.Vinurile de Nantes Ultima podgorie din Loara. în medie. 2. modificat în 1968) este exclusiv vinificat în roşu din soiurile Cabernet Franc şi Cabernet Sauvignon. Collioure. pline de sevă. sunt cunoscute pentru două din cele mai bune "crus": Coulée de Serrant şi La Roche aux Moines. vinurile roşii sunt îmbunătăţite prin păstrarea în butoaie de stejar. sau "foie gras" cu un vin Banyuls sau Rivesaltes. pentru cele roze se face o maceraţie de câteva ore şi se aplică procedeul "saignée"(scurgere). fructate şi uleioase în cavitatea bucală. îl acompaniază armonios. 5 la numar. Sunt obţinute din Chenin Blanc. Coteaux de l'Aubance (AOC în 1950) se găseşte pe malurile râului Aubance. uşoare obţinute din Chenin Blanc.Côtes du Roussillon roşu. Chardonnay şi Sauvignon pentru vinuri albe. iar pentru unele vinuri se face în butoaie de lemn. Cabernet d'Anjou. pentru carne cu sos sau altele se potriveşte un vin Côtes du Roussillon roşii. denumire reputată şi prestigioasă. Quarts de Chaume (AOC în 1954) şi Bonnezeaux (AOC în 1951). Valea Loirei si centrul Loara se întinde pe mai mult de o mie de kilometri de la muntele Gerbier-de-Jonc la estuarul Saint-Nazaire. Vinurile Côtes du Roussillon Villages sunt numai roşii şi sunt vinificate şi dezvoltate în aceeaşi manieră ca cele Côtes du Roussillon. fruct al soarelui. vinuri albe obţinute din Chenin Blanc. uimitoare vinuri demi-seci şi uşoare. Producţia este diversă: găsim soiuri Cabernet Fanc (care posedă şi aromă de zmeură). este vinul Atlanticului. care le aduc rotunjime. Dezvoltarea durează. roze şi alb sunt vinificate după tehnici diferite : vinurile roşii prin vinificare clasică sau prin maceraţie carbonică. produce pe o suprafaţă de două ori mai mare decât Touraine.Anjou-Saumur Bine cunoscut pentru dulceaţa sa. vinuri roze obţinute din soiurile Cabernet Franc şi Cabernet Sauvignon care fac renumele vinurilor roze de Anjou. Pentru deserturi ce poate fi mai natural decât un Rivesaltes sau un Rimage cu arome de fructe roşii. Cabernet Sauvignon (care aduce osatura vinului) şi Pineau d'Aunis roşii. Gamay. pentru vinurile albe se face o maceraţie peliculară de câteva ore sau prin presare directă şi selecţia diverselor sucuri.

roze (Gamay) şi albe (Chardonnay). Touraine Pétillant(sclipitor) şi Touraine Mousseux (spumos). Merg perfect cu mezelurile din Auvergne. Muscadet Grand Lieu AOC şi Muscadet des Coteaux de la Loire (AOC în 1936) sunt celelalte denumiri din regiune.Podgoriile din Centru Châteaumeillant. vin roze şi alb spumos obţinut din Aligote. Reuilly (AOC în 1962). roşii şi roze. 3. vinuri roşii. Cabernets. Chardonnay. la fel ca vinurile Orléannais (VDQS în 1951) vinuri roşii. Vinificarea cu Gamay oferă o versiune mai lejeră decât cea cu Beaujolais.oferă vinuri roşii şi roze obţinute din Pinot Noir şi Gris. . roşii şi roze obţinute din Gamay Noir cu suc alb. Touraine Azay-le-Rideau. roze şi albe. Menetou-Salon (AOC în 1953) oferă vinuri roşii şi roze obţinute din Pinot Noir. 4. Touraine Mesland. Limagne Găsim 4 denumiri: Côtes d'Auvergne (VDQS în 1956) vinuri roşii. roze şi albe. Sauvignon şi Chardonnay pentru albe. Côtes Roannaises. de culoare aurie şi care răspândeşte un miros de "piatră de puşcă" (cremene). sunt vinuri bune de carafă. vin alb obţinut din Chasselas şi Pouilly-Fumé (AOC în 1937) vin alb obţinut din Sauvignon. Pouilly-sur-Loire.Touraine (Turania) Touraine (AOC în 1939). datorită apropierii geografice de Paris. Touraine Amboise. Cel alb se obţine din Sauvignon.Muscadet de Sevre şi Maine (AOC în 1936). 5. Găsim denumirile: Touraine. Seamănă mult cu cele de Côtes du Forez. zis alb afumat. din Pinot Noir şi Gris. Sauvignon. având un istoric de vinuri ale regelui. vin roşu obţinut dintr-un soi mai degrabă burgund de Gamay Noir cu suc alb şi din Pinot Noir. Saint-Pourçain (VDQS în 1951). Côtes du Forez (VDQS în 1956). şi vinuri albe din Sauvignon. (VDQS în 1965) oferă vinuri roşii şi roze obţinute din Gamay Noir cu suc alb. se află în departamentul Allier. Tressalier. Côtes de Giens (VDQS în 1954) vinuri roşii şi roze obţinute din Gamay şi Pinot Noir. Începând din 1975 denumirea "Crémant de Loire" este adăugată vinurilor spumoase. Sancerre (AOC în 1936 alb şi 1959 roşu şi roze) sunt vinuri roşii şi roze obţinute din Pinot Noir. Cele albe sunt obţinute din Sauvignon. (AOC în 1955). Se obţin din soiurile tradiţionale Gamay. Acest soi este cultivat pe malurile râului Cher. sau albe obţinute din Sauvignon. Cot pentru roşii şi Chenin blanc. pentru a fi băute când sunt foarte noi (Gamay Noir cu suc alb) sunt foarte agreabile pentru consum. Quincy (AOC în 1936) este un vin alb obţinut din Sauvignon.

Mai mult de 2 milioane de hectolitri de vin sunt produse în fiecare an în Côtes du Rhône de pe 42000 de hectare. adunându-se în jurul unui numitor comun: vinul de Loara. Sunt cele mai bune vinuri roşii din Loara. gurmandă şi maiestuoasă. Cabernet franc. :bucătăria este echilibrată şi plăcută. Valençay (VDQS în 1970). originar din Valea Loarei. În Valea Loarei nu s-au conturat reţete tipice dar există o mulţime de stiluri: din Nantes. ştiucă. Valea Rhonului Côtes du Rhône este a doua regiune franceză pentru producerea vinului AOC.Chinon este un excelent vin lejer. Cabernet Sauvignon. biban. Denumirea Côtes du Rhône Villages oferă . Vinul dă naştere unui preparat. fructe. Este plăcută precum climatul. Pe toată lungimea Loarei. Aceste vinuri sunt mai lejere decât vinurile de Vouvray. fâţă. oferă o infinită paletă de opţiuni pentru bucătari: un vis într-o mănuşă de catifea. roşii. Jasnières (AOC în 1937). Montlouis (AOC în 1938) se învecinează cu Vouvray dar rămâne totuşi o denumire distinctă. Alte: Coteau de Loire (AOC în 1948). calm şi voluptate": vânat. roze şi albe. albe şi spumoase sunt vinificate din numeroase soiuri: Gamay. Sunt vinuri ferme şi elegante cu buchet de coacăze negre. Gastronomia în Valea Loarei Gastronomia din Valea Loarei se aseamănă cu peisajul de pe malurile Loarei: autentică. 11. Vinurile roze: provin în principal din Cinsault şi din Grenache. care se poate servi cu orice sos. Cabernet Sauvignon. toate proaspete. bogăţia gastronomică a Văii Loarei se exprimă prin diversitatea sa. Armonia mesei si preparate culinare La fel ca în cazul vinurilor sale. Côt Chardonnay. sparanghel. Dacă aveţi Syrah. Sauvignon şi oferă vinuri roşii lejere şi uşor de băut iar cele albe sunt acidulate şi seci. amintim Grenache. din Anjou. Ele provin din soiuri tradiţionale din Côtes du Rhône. roşii. şi Saint-Nicolas de Bourgueil (AOC în 1937). care merg cu toate vinurile locale. Vouvray (AOC în 1936) este cea mai nobilă denumire din Valea Loarei. plină precum peisajul. din Turania. Poate fi alb sclipitor şi spumos şi este obţinut din Chenin Blanc şi Menu Pineau. Este numele celei mai vaste dintre cele trei regiuni din Turania unde se vinifică Cabernet Franc şi eventual Cabernet Sauvignon. Denumirea regională Côtes du Rhône produce cele trei culori dedicate vinului: roşu.. legume. ţipar. roşii. roşii şi roze sunt obţinute din soiuri Cabernet Franc sau Breton. Haut-Poitou (VDQS în 1970). Bourgueil (AOC în 1937). vinuri cu aromă de piper şi de zmeură. vinurile din Thouarsais (VDQS în 1966). bourboulenc şi viognier. Din familia vinului roşu. Loara este bogată în peşte. sunt renumite pentru vinurile roze obţinute din Pineau d'Aunis şi din Gamay. roussanne. Cheverny şi Cour Cheneny (VDQS în 1973).. roze sau albe. boiştean. fără să uităm de peştele prăjit. roze şi alb. Coteaux du Vendomois (VDQS în 1968)."alose". fără condimente pentru a păstra aromele naturale. aşa cum îl însoţeşte şi îi oferă caracterul său. acesta va aduce structură şi culoare. marsanne. apreciată dintotdeauna de cei mai mulţi. În Loara sa găsesc peşti de apă dulce. şalău. Vinurile albe: provin din îmbinări bogate în culoare sau uşoare şi spumoase. cel care oferă rotunjime şi alcool vinului. preparatele culinare au o istorie comună. peşte. oblete. În Grădinile Franţei totul este "lux. mai ales cu sos alb de unt.

se pun vinurile în butelii şi se păstrază până la 36 de luni. Este un vin bine legat. Unele se culeg manual. Tavel şi Lirac sunt cunoscute în principal pentru excelentele vinuri roze. doar soiurile "viognier" sunt vinificate. Câteodată se procedează ca în Beaujolais pentru a obţine o aromă de fructe mai puternică. ştiţi de acum. Vacqueyras este în principal vinificat pentru a da un vin roşu provenit din Syrah şi grenache. Vinurile provin din soiuri din Valea Ronului. vinurile roşii şi roze se afirmă ca valori sigure. apoi sunt depozitaţi în cuvă sau în butoi. fermentarea "malolactique". Strugurii sunt striviţi. Se produce şi vin alb din soiurile marsanne şi din roussanne. Gigondas care este o podgorie mică la poalele Dentelles de Montmirail. se curăţă ciorchinii. Strugurii pentru vinurile albe sunt striviţi şi apoi presaţi. proaspăt şi aerisit când e alb sau generos când e roze. cea mai cunoscută. Nu se produce. Tehnici de vinificare În Côtes du Rhône culesul viei se face în mod tradiţional. Vinurile roşii vor fi astfel mult mai vioaie. Acest suc va fermenta la temperatură mai scăzută pentru a intensifica sromele. Se prelevează o parte din sucul din cuva de maceraşie. astfel: strugurii sunt vinificaţi cu boabele întregi pentru a se produce o fermentare intracelulară. Beaumes de Venise. Pentru aceste vinuri albe grele. roşu. fine. altele cu maşini. aşa zisa scurgere. din care Tavel a creat o producţie exclusivă. de Vénisse produce un vin dulce natural. Nu se face fementaţia alcoolică pentru a conserva prospeţimea vinului. Începând de câţiva ani. apoi se pun în tocitoare unde se lasă la fermentat între 3 şi 15 zile. ca în cazul vinurilor albe. fermentaţia "malolactique". Pentru a încheia cu denumirea Côtes du Rhône. generoase şi fructate după solul de provenienţă. acesta se învecheşte foarte bine. Crozes-Hermitage este cea mai importantă podgorie ca suprafaţă şi ca volum de producţie. În continuare se fac combinaţiile. Trbuie servit bine răcit pentru a putea savura aromele florale. Vinurile roze sunt vinificate prin tehnica drenării. Vinurile roşii se produc în manieră simplă. Vinurile urmează să fie filtrate şi puse în butelii. roze şi albe de bună calitate. Ele cer bucate rafinate şi se asociază de minune cu bucătăria provensală. Hermitage se obtine din Syrah. Se obţin vinuri roşii şi albe agreabile pentru băut. Urmează a doua fermentare. Aroma puternică e ciocolată şi zmeură şi durata lungă de păstrare îi conferă un statut mondial.consumatorilor vinuri elegante. Vinul său roşu foarte bine legat nu permite nici unui alt vin roşu să i se alăture. Se produce vin alb liniştit şi sclipitor. în funcţie de vinul dorit. Două vinuri excepţionale se nasc din teritoriile Château Grillet şi Condrieu. Cât priveşte Saint Péray. Strugurii sunt apoi presaţi şi se face combinaţia. de excepţie după câţiva ani de învechire. ultimul dintre vinurile " cru " din Côtes du Rhône. . acesta este situat în departamentul Ardèche. Vinurile roşii sunt vinuri de gardă medie şi ar fi de preferat să fie consumate tinere cele albe şi roze. nu vom lăsa deoparte vinurile din Coteaux du Tricastin şi din Côtes du Lubéron care oferă consumatorilor vinuri roşii. Provenit din grenache.

artgastro.ro/Traditii_Carnavaluri_in_Franta_-23472-1-n.ro/lifestyle/geografie-culinara/bucataria-franceza. http://en.culinario. M.com. 11.com/2009/02/bucataria-frantuzeasca. Franţa.BIBLIOGRAFIE: 1.artline. Geogarfie regională : Europa.culinario. Coordonator Chica Luciana Alexandra. 2. Prisnea Elisabeta. 8. http://www.html. http://bucataria-lumii. http://www. http://www.html. http://www.html.gustos.ro/lifestyle/geografie-culinara/bucataria-franceza. Enciclopedia Uniunii Europene editia a II-a. .casamea. Ştiinţifică Bucuresti 1957. Editura Meronia Bucuresti 2006. http://www. 7. 6. 5.blogspot.html. Universitară Bucureşti 2000. Edit. http://www. I. 10.html. 9. Ed. 4.artline.org/wiki/French_cuisine.ro/lifestyle/zilele-nationale-ale-statelor-lumii/franta/obiceiuri-sitraditii-din-franta-3641. Marin. 3. 12.wikipedia. Marin. http://www.html.ro/articole/newsletter-gustos-ro/bucataria-franceza.ro/Traditii_Carnavaluri_in_Franta_-23472-1-n.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful