MASAJUL REFLEXOGEN

Un alt masaj, care se practica astazi pe scara mare în întreaga lume, este masajul reflexogen. El consta din masarea anumitor zone, mai mari sau mai mici, de pe piele si obtinerea la distanta, la nivelai organe, prin intermeunor diul centrilor nervosi, amel 14514m125o iorarea functiilor anumitor organe. Reflexele (lat. re/fe*w.s=ref]ectat, rasfrânt) sunt activiiA|i luiuliunemnle ale sistemului nervos, prin care sunt rejjliile religiile existente dintre diferitele parti ale organismului, nu ,-ji cele dintre organism si mediul înconjurator. J Hossy defineste reflexul c^ fiind un raspuns rapid al sti neturilor biologice la un stimui anume, specific si locah/at eu precizie. Reflexele sunt de dou^ categorii: neconditionate (congenitale) si conditionate (dobândite prin repetitie). Reflexele pot fi cutanate, subcutanate, încrucisate, posturale, autonome etc. în reflexul autonOm, impulsul nu ajunge pâna la sistemul nervos centr^ fiind dirijat catre ganglionii prevertebrali, de unde revjne la organele corespunzatoare. Aceste reflexe au o valoare terapeutica recunoscuta stiintific. Daca la nivelul acelor cai sau al centrilor nervosi se produc anumite modificari, actul reflex nu mai are loc. si medicina clasica folo^este reflexoterapia. Câteva exemple: introducerea piciorut sanatos într-un vas cu apa calda, produce, pe cale reflexa, vasodilatatie la piciorul bolnav (procedura folosita 1^ tratamentul arteriopatiiloi cronice obliterante); apasarea blânda pe globii oculari eni 78

l

folosita de vechii clinicieni în tratamentul de urgenta al tahicardiei paroxistice, suferinta caracterizata prin cresterea brusca si rapida a batailor inimii la 120-220 pe minut; pentru rarirea batailor inimii, în astfel de caruri, vechii clinicieni mai foloseau si o alta metoda: .itingerea omusorului (luetei) cu vârful degetului sau cu coada unei linguri. Filozoful, matematicianul si fizicianul Rene Descartes (1596-1650) a fost primul om de stiinta care a vorbit despre actele automate ale organismului uman. El spunea ca "fiziologia trebuie înteleasa si explicata prin fenomene mecanice", carora le-a dat numele de reflexe. Catre anul 1860, medicii germani, Metzgers, de Cornelius, de Miiller si Kirchberg exerseaza stimularea unor puncte reflexe de pe piele. în 1893 neurologul englez H. Head vorbeste, într-un «rlicol publicat în revista Brain, de zone hiperlagice apauite pe piele în anumite boli. Aceste zone sunt cunoscute uslazi sub numele de "Zonele Head". Cam în acelasi timp, medicul englez J. Mackenzie intuieste rapoartele reflexe ilintre anumite organe si unele zone de pe piele, care ar puica fi folosite în scopuri terapeutice. întemeietorul reflexoterapiei moderne este considerat Uiirczewski. El a folosit pentru prima data masajul digital ni unor puncte de pe piele în scopuri terapeutice (1911). Dupa numai sase ani, Van Veen (Haarlem) a comunicai ir/uitate terapeutice interesante obtinute tot prin stimulaii-ii unor zone de pe piele. în 1937 profesorul W. Kohlrausch observa contractura pi-rsistenta a unor muschi, care apare în unele boli, în .muinite zone. Prin stimularea acestor zone, cu masaj diMlal, s-au obtinut rezultate surprinzatoare în foarte multe iiiU-rinte. Despre un astfel de fenomen vorbeau si vechii lunezi, ei denumind respectiva contractura musculara .sfoara". 79

Mai înainte de Kohlrausch, o maseza me Dicke, descoperise, întâmplator, reflexogen, despre care vom vorbi de îndata.

germana, masajul

pe nuconjunctiv

Principiile reflexoterapiei îsi au radacina în vechile doctrine filozofice, din Egipt si nu numai. Filozofii antici vorbeau despre asemanarile si corespondentele dintre macrocosmos si microcosmos, enuntându-le în felul urmator: "Ce este sus este si jos, ce este jos este si sus; totul corespunde în univers". Bazele neurobiologice ale reflexologiei moderne (reflexodiagnostic si reflexoterapie) le-a pus profesorul francez de anatomie Jean Bossy de la Facultatea de Medicina de la Montpellier. în concluziile sale el spune: "Masajul unui pimcl dureros de pe piele poate avea o actiune directa, ac(ionâiul pe o /oua, dureroasa sau nu, printr-o actiune reflexot>eiii1 cai e inhihil durerea îndepartata, adesea viscerala". !>i loi Jean Mossy mai spune: "Reflexele cele mai simple, elementare (cutanate, vasculare, osteo-artro-musculare) suni exeeplional monosinaptice, cel mai adesea ele având trei elemente situate în acelasi segment: un neuron aferent, senzitiv (protoneron); un neuron eferent, motor (motoneuron) sau autonom; unul sau mai multi interneuroni scurti". în practica se folosesc mai multe feluri de masaj reflexogen: pe muschi, pe tesutul conjunctiv, pe talpi, picioare, mâini, ureche, mucoasa nazala etc.

Masajul muscular reflexogen
Cel dintâi medic care a descoperit cresterea tonusului muscular, într-o anumita zona a corpului, în cazul îmbolnavirii unui anumit organ, a fost Mackenzie. El a descoperit, în timpul palparii, o contractura neobisnuita în unele boli acute (gastrita acuta, apendicita acuta, colecistiUi acuta), contractura care era sensibila la miscari si persista
80

In suferintele subacute i ontractura era mai putin evidenta. în functie de localizarea contracturii (hipertonie musculara). . traheo-bron- I . boli de inima. care studia de multa vreme acest fenomem. a reusit sa stabileasca organul bolnav si chiar suferinta sa. în acest caz se folosesc frictiuni sau framântari energice. lui Kohlrausch i-a venit ideea actionarii asupra acestor nmtracturi prin masaj digital. în felul acesta el a obtinut . lureri lombare. mereu în acelasi loc. în functie de contractura. . suferinta se manifesta nu prin hipertonie locala.pentru o hipertonie limitata vibratii sau frictiuni blânde. angina pectorala.r boli: entorse. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital. l l fi l l l t) bucata de vreme dupa vindecare. ulcer varicos. Hipertonia musculara reflexa se întâlneste în numeroa. S-au mai încercat si alte mijloace pentru suprimarea conItacturilor musculare în anumite zone ale corpului.pentru o hipertonie întinsa vibratii ceva mai energice.uneliorarea câtorva suferinte. luxatii. dureri de cap. Masajul muscular reflexogen foloseste o serie de manevre. Dupa lungi observatii. caprin hipotonie (asociata cu atonia organului respectiv).i de exemplu în suferintele ficatului numai între omoplat i coloana vertebrala. . care au rolul de a stimula tonusul irspectivelor organe. crampa i riitorului. Acelasi Mackenzie a mai observat ca suferinetele unor i'igane se manifesta prin contracturi. varice. în foarte multe cazuri. Asa a luat nastere masajul muscular reflexogen.p . angiospasme. hernie discala. fracturi. ritmice. în scopuri iiTapeutice. pe care o descoperea printr-o palpare minutioasa cu vârful degetului. Profesorul Kohlrausch.

etc.ila acuta. boli pa81 . ficat. scleroemfizem pulmonar. boli genito-urinare. nevralgii. bronsita boli de cronica. Ic stomac.

.

migrena bronhii (astm) inima Cei interesati pot practica masajul muscular reflexogen stomac folosindu-se de imaginile alaturate (fig. Puncte cu maxima contractara musculara (dupa W. 15 si 16). H v ficat 9! vezicula biliara constipatie Fig. 15. Kohlrausch) 82 .

Trahee Migrena .

Fig. Puncte cu maxima contractura musculara Bronhii (Astm) Ficat si vezicula biliara Intestin Rinichi (dupa W. 16. Kohlrausch) .

83 .

la unul din membrele inferioare. a avut ideea de a-si masa cu vârful degetelor câteva zone împastate de pe piele. durerile din membrul bolnav s-au ameliorat simtitor.miraculosul" tratament fiind preluat de o clinica medicala universitara din Fribourg.. insuficienta coronariana. Ulterior si-a extins masajul si în regiunea trohanteriana (la|a externa a coapsei). Dupa nenumarate zile de automasaj. executate ore întregi. Cu/ul a facut multa vâlva în lumea medicala. care 1-a aplicat si în alte boli: miocardita.Masajul conjunctiv reflexogen Aceasta metoda terapeutica a fost descoperita întâmplator în anul 1929 de catre maseza germana. prin manevre mai energice. bolnava a observat aparitia unor furnicaturi la nivelul piciorului bolnav si usoare senzatii de caldura locala. /linie. pe care le descoperi- se întâmplator în regiunea sacrala si pe crestele oaselor bazinului (iliace). . Dupa trei luni de automasaj energic. hipertensiune arteri- . Intr-una din zile. ea statea mult timp în pat. Suferinda de arteriopatie cronica obliteranta. Dicke.

Acest "Bindegewebsmassage" ulterior în clinicile rologice. neu- O contributie importanta la dezvoltarea masajului conjunctiv au avut-o medicii germani Teirich-Leube. intitulata "Segmentherapie ". în felul acesta. obtinând. denumit de medicii germani (masaj conjunctiv) a fost folosit germane de pediatrie. ortopedie. ameliorarea unor tulbu 84 . Toti medicii practicieni erau convinsi ca masajul tesutului conjunctiv actioneaza asupra sistemului nervos ve getativ.ala etc. masaj. ginecologie etc. în care si-a prezen tat propriile sale observatii. Kohlrausch si Kliber. ultimul publicând o lucrare de spe cialitate.

85 în . format din celule cu aceeasi struclura si aceleasi functii. sunt în functie de cantitatea tesutului conlimctiv din acea zona. din caun\ retractarii pielii. ceea ce explica actiunea sa n'llexogena. injectii locale cu substante anesteziante. zona respectiva devenind palpabila si chiar vizibila. Cu aceasta ocazie a vorbit si despre masajul lui Dicke. în raport direct cu disfunctia organului. Cartografiile pentru masaj conjunctiv (dupa dr. tensiunea tesutului subcutanat creste. în muschi etc. i'eirich-Leube) sunte prezentate în fîg. în acelasi timp. mai mult sau mai |ui|in evidente. Ţesutul conjunctiv. continând si 23% din apa întregului organism. care se gaseste în piele. 17. reprezinta 16% din greutatea corpului. în stratul adipos. Aceste modificari. Unii dintre ei stimulau zonele respective nu numai cu masaj. si un rol de sustinere. Dr. Ţesutul conjunctiv. iar periferia infiltrata. descoperirea lor prin palpare minutioasa depin/ftnd de experienta terapeutului. Ea are centrul retractat. în oase. Functiile sale sunt reglate de sistemul nervos si sistemul endocrin. din 1959. în cartilagii. Zona icspectiva este ferma la pipait. de la Paris. unele boli. dar si cu alte mijloace: caldura locala (împachetari). Ţesutul lax subcutanat contine fibre elastice (care îi confera elasticitatea) si fibre colagene (care îi confera re/islenta). având. face legatura între tesuturi si între acestea si organe.. Teirich-Leube a prezentat o comunicare privind studiile si cercetarile sale în domeniul masajului reflex terapeutic. Zonele tesutului conjunctiv sunt mai mult sau mai putin vi/ibile.rari functionale ale anumitor organe. La Congresul Mondial de masaj si kineziterapie.

Fig. situata supra santului interfesier. 6. Zona vezicii urinare (A): retractie distincta si pabila. 10. 17. Brate 1. 2. 86 paldea- . Teirich-Leube: 1. Intestin. Zonele reflexogene (tesut conjunctiv). 3. dupa H. Sistem venos si limfatic. 12. Constipatie. Hipomenoree. Inima. 8. Sistem arterial al membrelor inferioare. 11. 9. 5. se observa la bolnavii de cistita. Cap. Zona hepatobiliara. Menstruatie. Vezica. 4. Stomac. de marimea unei monede de 100 de lei. 7.

dupa un stat prelungit în picioare. 3. cu exceptia unei mici portiuni situate sub spina omoplatului. lata de 5-8 cm. pâna la la persoanele care se plâng genunchi. Zona hepato-biliara (B): retractie larga pe fata posterioara a toracelui (dreapta). 5. foarte vizibila si net palpabila la persoanele predispuse la diaree si digerare rapida. retractie larga între articulatiile sacro-iliace. în treimea mijlocie a osului sacrum. 87 . situata deasupra osului sacrum. vizibila si palpabila în hepatita (în timpul bolii si dupa). net vizibila si palpabila. Zona constipatiei (A): retractie sub forma unei bande. paralel cu creasta iliaca. 4. seara. înainte de menstruatie ele. înainte de menstruatie si la persoanele aflate într-o calatorie lunga. net vizibila si palpabila în dismenoree. aproximativ egala cu zona menstruatiei. începând de la sacrum spre exterior. Zona intestinului (A): retractie larga.chiar cioare care. la nivelul treimei superioare a osului sacrum. Se observa la bolnavii cu varice si crampe nocturne. Zona menstruatiei (A). Se observa în constipatie. tulburari functionale ale ficatului. în insuficienta coronariana. Zona sistemului venos si limfatic la nivelul gambelor (B): retractie. sub forma unei bande late de aproximativ 5 cm. net vizibila $i palpabila în tulburari cardiace. 8. 7. 6. net vizibila si palpabila. când se duc de la picul- 2. edeme la glezne. Zona stomacului (B): coincide în mare parte cu zona inimii. spre exterior. Zona inimii (B): retractie larga la nivelul fetei posterioare a toracelui (stânga) sub omoplatul stâng. mai ales la femei. în tulbuari gastrice functionale. vizibila si palpabila sub forma unei retractii. hiper si hipoaciditate si ploza gastrica. dupa reci vindecare.

9. Zona sistemului arterial al membrelor inferioarea .

i-oasu-le inferioare. si vizibile cronice. miic omoplati (retractie palpabila). cu afectiuni arteriale spastice.pe osul sacrum. sau unilaterala. Zona bratelor (D): pe omoplati cu extindere pe muschii deltoizi. nevralgii. pe fese. bilaterala membrului afectat. . organe genitale infantile s. . palpabila în 10. printr-o rulare usoara. (retractie palpabila). pi. cu multa rabdare. pliul pielii. fracturi. cu vârful degetelor. în urmatoarele parestezii nocturne tulburari trofice ^ n sufela dupa TEHNICA MASAJULUI CONJUNCTIV REFLEXOGEN Mai întâi se inspecteaza si se palpeaza zona respectiva. articulatiilor sacro-iliace. la dreapta si stânga (letiiKtn. Pentru aprecierea tensiunii tesuturilor din zona. se palpeaza. migrene. iar cea de pe ceafa si în cazul comotiilor cerebrale. Zonele sunt palpabile rinte: tulburari circulatorii nivelul bratelor.iui întotdeauna palpabila si vizibila).(C): o banda subtire. de partea directie oblica. deasupra zonei vezicii (retractie palpabila). insomnii. fata posterioara. 11. nevrite. o banda subtire.. Aceste /onc suni vi/ibile în dureri de cap cronice. Descoperirea acestor zone reflexogene se face dupa o lunga practica. crampa scriitorului etc.a. 12. feselor.la nivelul cefei. în urmatoarele cazuri: menstruatie redusa. amenoree secundara. Zona hipomenoreei (C): retractie vizibila la nivelul osului sacrum. curi: Zona capului (D):poate fi descoperita în patru lo.

tulburari circulatorii periferice: picioare grele.boli cardio-respiratorii: astm bronsic. manevra respectiva producând dureri foarte vii. unele dureri precordiale etc. lumbago etc. sunt reactiile normale ale masajului conjunctiv. menopauza. în timpul unui astfel de masaj. . bronsite cronice. Acestea. Principalele indicatii . de "taietura" sau "ruptura" locala.dureri. Dupa masaj se recomanda repaus de 1-2 ore. pancreas. manevre care produc senzatii de "smulgerea" pielii. spun profesionistii.. La începutul tratamentului se face câte o sedinta pe zi. -boli ale aparatului t unstipatie. digestiv: stomac. In acelasi timp pielea se înroseste. crampe musculare. ficat. varice etc. NC reliefeaza usor. este chiroterapia. capatând un aspect zebrat. pielea este usor deplaMita pe tesuturile subiacente. Rezultatele sunt pozitive dupa 4-5 sedinte.. Ea mai este cunoscuta noi si în Eu89 . apoi la 2-3 /ile. senzatiile produse dau impresia ca manevrele respective au fost efectuate cu unghia.Masajul consta din presiuni si frecari puternice cu vârlul degetelor. mai ales in tulburarile cronice. Cu toate ca masajul este digital.boli reumatice cronice. . . . fenomene care persista în urmatoarele 36 de ore. dar foarte raspândita în America de Nord ii»pa de Vest. migrena. Masajul vertebral reflexogen O metoda terapeutica mai putin cunoscuta la (iirfi.boli ginecologice.

.

TEHNICĂ t Pentru întelegerea mai buna a reflexoterapiei vertebra le. Ahiams a sludiat. Foarte multe dintre efectele lUTsini manipulari erau asemanatoare celor obtinute prin nciipuiKiiirfl. într-un ritm dr 65 pe minut. Stimularea locala poate fi facuta cu vârful degetului sau prin percutia (cu marginea mâini) pe degetul aplicat pi' vertebra. în acelasi timp. la începutul secolului al XX-lea.si sub alte denumiri: osteoterapie. chiropractica. tractiuni. regulate. osteopatie. therapia=\QC\\vco) consta din folosirea mâinilor. a unor suferinte locale sau la distanta. cu ajutorul carora terapeutul imprima anumite miscari unei încheieturi. Bazele reflexoterapiei vertebrale moderne (spondilo terapie) au fost puse de Albert Abrams. Manipularile respective provoaca reflexe la distanta. cititorul are le dispozitie cartografia maduvei spinarii si nervilor rahidieni (fig. Chiroterapia (gr. 90 '*- . în scopul ameliorarii sau chiar vindecarii. 18). manipulari. medicina ortopedica si vertebroterapie. Percutia apofizeloi spinoase ale vertebrelor actioneaza asupra ganglionilor si viscerelor corespunzatoare. împingeri. pe cale reflexa. rasuciri si masaje. Miscarile respective sunt de mai multe feluri: presiuni. Percutiile vor fi blânde. care au o influenta pozitiva asupra unui organism bolnav. si reflexele verte hralo produse prin percutia cu vârful degetului a apofi /clor spinoase sau prin exercitarea de presiuni paraver tchralc. medicul iimoiionn A l ho n Ahrams.£/ze/r=mâna. Despre reflexele produse cu ocazia manipularilor vertehnilo s-a ocupai.

Jli .

~ -_...^^s ^S \G-CEUAC ^>t ---------------1 .-. c-».-::..- -- INIMĂ xs * ----------------- ---.T\.« *%"" \~\.BRONHII _--. timp de 10 secunde.v --SX vv^ " "" :: V%..x--.:^:-: :-:::: ---------------ESOFAG --^^ . pe anumite puncte. unilateral sau bilateral. paravertebral.Se mai folosesc presiuni cu vârful degetelor..>*i-.v ^. ~'-J K--C >x> . lnerva)ia motone ti tenzitlvipieHi \x -y x --^x "cV.-*.

Inervatia vegetativi simpatica $i parasimpaticâ Fig. pauza de 2-3 minute. Greissing si H. Topografia maduvei spinarii si nervilor rahidieni (dupa H. apoi presiuni paravertebrale 15 secunde). Preiss) r Manevrele vor fi alternate cu pauze: percutii (4-5 senile). 91 . 18.

BOLI sI ACŢIUNEA REZULTATĂ DUPĂ MANEVRELE AMINTITE (dupa Abrams.Vertebrele dorsale sau toracale -prima vertebra dorsala sau toracala (D. boala Parkinson etc. activiatii paratiroidelor. (mai dinti. ameteli. -a treia vertebra dorsala muleaza functiile plamânilor si plexului solar.). astm corzi ales ginbronsic. sti 92 . auz. . . (D3): contracta pilonii. parali/.Vertebrele cervicale -prima vertebra cervicala Atlas (C.): contractiii ansei sigmoide.ia membrelor superioare.a cincea vertebra cervicala (C5): membre superioare. ameliorarea respiratiei.): vedere. faciala si urechi. -a (reia vertebra cervicala (C3): amigdale. excitatia glandelor suprarenale între C2 si C. Leprince si van Steen): . cervicala tahicardie (C6): boala paroxistica. . . aritmie. ~u fHilrn vertebra cervicala si'U'ionnli/em pulmonar.CORESPONDENŢELE VERTEBRELOR CU UNELE ORGANE. -a doua vertebra cervicala -Axis (C2): vocale.a saptea vertebra cervicala (C7): reanimare. nevralgie cervico-occipitala. colnice frontala. tlifliiii. dilata pupila (percutia sa este contraindi cata în glaucom). contractia stomacului. creier. insuficienta hipofizara.i (C4): cap. hiperti roidie. -a sasea vertebra (reduce tremuraturile). sughit. amnezie.a doua vertebra dorsala (D2): scade tensiunea arteri ala. paiK'ii'ax. tremuraturi. FUNCŢII. gii. Parkinson crestere.

. pancreas.a opta vertebra dorsala (D8): splina. dilata vnnalul coledoc. îmbunatateste «c'tivitatea pancreasului. diabet zaharat. arterita. -a sasea vertebra tracta vezicula biliara.. anemie. . relaxeaza muschii.utinenta urinara. con- . .a doua vertebra lombara (L 2): ficat. . hipertensiune arteriala. -a noua vertebra dorsala (D 9 ): litiaza biliara. pancreas. rinichi. dorsala (D 6 ): litiaza biliara. stimuleaza ovarele.a patra vertebra lombara (L4 ): contractia ansei signiMide si a rectului. goleste stomacul. impotenta itt'xuala. dismenoree.a douasprezecea vertebra dorsala (D12): prostata.): ne (combinat cu L2). calculi renali. dorsala (D 4 ): dilata plamânii si . ficat. boli de ovare. -a unsprezecea vertebra dorsala (D. hiperfunctia hipofi/ei.a cincea vertebra lombara (L5): atonia vezicii urina" enurezis. insomnie. celulita.spatiul dintre vertebra dorsala 3 si dorsala 4: hipotiroidie. edeme. . -a patra vertebra iiinelioreaza functiile sale.Vertebrele lombare -prima vertebra lombara (L.a zecea vertebra dorsala (D10): cistita. . . guta. -a treia vertebra scendente a intestinului gros. coni'tia portiunii transversale a intestinului gros.): irtia portiunii ascendente a intestinului gros. lombara (L 3 ): contractia portiunii ficat.a cincea vertebra dorsala (D5): deschide pilonii. in. conboli de intesti- . .a saptea vertebra dorsala (D7 ): evacueaza vezicula hi l iara.

93 .

.

.a treia \ertebra sacrala (S3): hemoroizi. pau/.a cincea vertebra sacrala (S5): hemoroizi. 94 . Arterita (bolnavii sa nu percutia vertebrei dorsale 10. Astm bronsic: percutia vicale 4 si 5. ori câte câte un Celulita: percutia vertebrei dorsale 10. de trei ori. manevra unui litru de apa în interval de doua ore. discutii Acr»ia|{k'.ft doua minute. a vertebrei dorsale 10.): favorizeaza erectia. de trei 45 de secunde. pauza doua iiiiiuili*. (ÎIIII) TKRAPEUTIC vertebrale subiecte de continua. percii|in vi'itehrei dorsale 5. percutia vertebrei dorsale 11. cu pauze de acelasi loc cu vârful degetului. timp de un minut. -apatra vertebra sacrala (S4): hemoroizi. cu pauze de doua minute. . pauza doua minute. |K'i cutia vertebrei cervicale 7.. cu pause executa dupa consumarea spatiului dintre vertebrele certimp de 30 secunde. de prezinte tulburari cardiace): minut. Cercetarile asupra reflexoterapiei multe din datele mentionate fiind înca între specialisti. cu pauze de doua minute Cistita: percutia vertebrei dorsale 10. presiuni în timp de doua minute. percutia vertebrei cervicale 7. favorizeaza erectia. doua minute. cu pauze de un minut. un ze de doua minute. Anemie: percutia în fiecare zi trei ori câte un minut.a doua vertebra sacrala (S2): contractia rectului. timp de 45 de 1 (tcciiiuli (o lovilunl pe secunda). . de trei ori.Vertebrele sacrale -prima vertebra sacrala (S. timp de 45 secunde. de trei ori minut. timp de doua minute.

percutia vertebrei cervicale 7. Manevrele se executa 15 zile la rând. timp de ii/it 2 minute. fiecare vertebrei timp câte dorsale de un un 10. Diabet zaharat: 11 mp de 45 de secunde. percutia lombare. dorsale 12. Lipotimie: percutia usoara cu vârful unii proeminenta vertebra cervicala de la baza cefei de lapte): degetului pe percutia cea 95 . Hipertensiune arteriala: presiuni unui deget de o parte si alta ilicptul spatiului dintre vertebrele dorsale 3 si 4. fiecare timp de 45 de secunde. Colita: percutia vertebrelor minut. 7. la interval de 3-4 luni. pauza 3 minute. blânda dorsale a 10. cu pauze de iloua minute. cu pauze de doua1 minute. de trei ori la rând. rcunde. în de pade Hipotensiune arteriala: percutia usoara. npoi percutia vertebrei dorsale 10. ou pauze de doua minute. timp de 30 de secunde. timp de 25 de n Ic. presiuni bilaterale în dreptul vertebrei dorsale 10. timp de un minut. lombare 5. timp-de 45 de secunde. mi- Edeme: percutia vertebrei nut. percutia vertebrei dorsale MX-unde. pauza 3 minute. a vertebrei dorsale 5. în timpul tratamentului se recomanda o cura de ape minerale. timp de 30 45 de secunde. Manevrele se vor executa zilnic. cu pauze de 2 minute. timp de 45 Impotenta sexuala: percutia usoara a vertebrei dorsale 10. timp de un minut.Colica biliara: percutia vertebrelor dorsale 7 si 10. fiecare câte un minut. de trei ori. percutia vertebrelor sacrate. Lauzie (pentru cresterea secretiei uTtebrelor dorsale 3 si 4. cu pauze de doua minute. Guta: percutia vertebrei dorsale 10. a puternice coloanei cu vârful vertebrale.

o lovitura pe secunda.l doua minute. câte 30 secunde. un minut. de trei pe zi. un minut. percutia vertebrei dorsale 11. presiuni puternice ilr o parte si alta ale aceleiasi vertebre. cu patru zile înainte de menstruatie. Surditate: percutii usoare asupra vertebrei cervicale 7.si alta a vertebrei dorsale 7. de o parii. 96 . de trei ori pe zi. 30 secunde.rliilin. de trei ori câte un minut. Manevrele se executa zilnic. Nevralgie faciala: presiuni puternice cu vârful unui deget. un minut. de câteva ori. tim|> de 45 secunde. Menstruatie dureroasa (dismenoree): percutia verte brei dorsale 9. Lumbago acut: percutia vertebrei dorsale 5. un minut. cu pauze de doua mi nute. timp de un minut. pauza doua minute. câteva luni la rând. apoi ori Menstruatie (menoragie): presiuni puternice cu vârful ik'V. Oboseala: masajul energic al cefei.Litiaza biliara: percutia vertebrei dorsale 7. cu pauze de 30 secunde. Retentia de urina: percutia vertebrei dorsale 8. de o parte'si alta a vertebrelor cervicale l si 2. pauza doua minute. de o parte si alta . cfite o lovitura pe secunda. o lovitura pe secunda. Manevrele se executa zilnic. Migrena frontala: percutia vertebrei cervicale 3. 0 lovitura pe secunda. de trei ori. timp de 1 ^ /ile Li rând. percutia vertebrei dorsale /. timp de 30 secun do. percutia vertebrei dorsale 5. pau/. trei saptamâni numai vertebra dorsala 7. zilnic. percutia vertebrei dorsale 10. pauza doua minute. un inimii. timp de M) siTiimk*. percutia vertebrei dorsale 10. apoi presiuni bilaterale câteva secunde. un minut. pauza doua minute. pauza doua minute. zilnic.i coloanei cervicale.

în scopuri terapeutice. este o practica foarte veche. stomac. si de japonezi. intestin gros. sunt reprezentate toate organele. în Japonia profesionistii folosesc urmatoarele zone rcllcxogene: zonele Hirata: reprezentate de 12 benzi orizontale. Un merit deosebit în raspândirea acestei metode îl are specialistul umerica. De aici ideea de a fi masate cu degetul sau t1 u alte mijloace pentru ameliorarea unor suferinte. cu 44 de puncte pe picior. zonele Sokushindo. organe genitale. ilustrate prin cartografii precise. specialitatea lor l'iind cunoscuta sub denumirea de sokushindo. ficatul si vezicula biliara. rare coloana vertebrala se afla pe marginea interna a i-ci piciorului. splina-pancreas. dar si diagnostice. Fitzgerald. Medicii vremurilor au observat ca unele /one de proiectie devin sensibile când organul respectiv se îmbolnaveste. l. fieHIIV (lind în relatie cu un anumit organ: trahee si bronsii.Masajul reflexogen al talpilor si al picioarelor Masarea unor puncte de pe talpi si picioare. din secolul al Vl-lea. intestin subtire. printre care si picioarele. Masajul punctelor de pe talpi si picioare (podopuncIura) se practica astazi pe scara mare în estul Asiei. vezica biliara. inima. vezica. inima. plamânii. nu numai presopunctura talpilor si picioarelor în scopuri terapeutice. ea aflându-se de milenii în arsenalele terapeutice ale medicinii traditionale din China si India. metoilii adoptata la jumatatea secolului trecut si de numerosi Inapeuti naturisti din Europa si America de Nord. zonele Shiatsu. W. care a denumit-o zonoterapie. rinichi. în Japonia zilelor noastre exista specialisti care practitfl.a nivelul piciorului se gasesc proiectate: arborele Nonsic. In antichitate se credea ca pe suprafata unor segmente ale corpului. plAmâni. fiind preluata. H. ficat. 97 .

La rândul lor.Lant simpatic laterover tebral . Fig.A. Bossy).în China se folosesc 32 de puncte pentru podopunctura.Dale. Riley (cercetarile sale fiind preluate de suedeza Bunice Ingham). 19. situate în afara meridianelor. specialistii taiwanezi folosesc 25 de puncte situate pe picior. Circuitele nervoase ale reflexogiei piciorului LV . în SUA podopunctura a constituit obiect de studiu pentru numerosi specialisti. R. printre care: Fitzgerald. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe fata plantara a piciorului (dupa J.

T: Toracice.Plex celiac PCP . în scop diagnostic si terapeutic. astazi în foarli 98 . J. 19).Lant previsceral SS . Co: coca giene) în Franta.Plex mezenteric PV . S: sacrale. Masajul talpilor picioarelor sunt folosite multe tari occidentale.Plex hipogastric : PM .Plex cardio-pulmonar PH . Bossy. L: lom bare. a întocmit o schema cu reprezentare u inervatiei somatice si viscerale pe pe talpi si circuitele net voase ale reflexologiei piciorului (fîg.PC .Segmente spinale (C: cer vicale. profesor la Facultatea de Medicinii din Montpellier. si o schema cu cartografia talpilor (fîg. 20).

Drapt ficat 51 Cai triere stâng Fîg. 20. Proiectia organelor pe talpi (dupa J. Bossy) coton drepl intestin subtire cac apendice .

cu vârful degetului. printr-o palpare miPunctele sensibile semnifica punctelor sensibile.Reflexodiagnosticul consta din sibile sau chiar dureroase de pe nutioasa cu vârful unui deget. în cu reperarea punctelor sentalpi. un instrument improvizat (betigas de . cu vârful ro- Reflexoîerapia consta din stimularea ordinea indicata pentru fiecare boala. suferinta organelor proiectate în acel loc. lemn.

Aceste manevre deblocheaza energiile din corp si îmbunatatesc circulatia sângelui si obtin. normalizarea functiei organului respectiv. 24 25: canale galactofore. testicule. 14: ganglioni limfatici (abdomen). 27: maxilar inferior. 24: ganglioni limfatici (abdomen inferior).tunjit al stiloului. 6: dureri în timpul menstruatiei. interna (b) si su perioara ale piciorului (c) 100 .25 roizi). 22: vertebre cervicale. 13: rect (hemo. 11: umar. Zonele reflexogene de pe fetele externa (a). 21. pe cale reflexa. curata dar si si la sanatoasa nivelul (fara l: ganglioni limfatici (torace si subsoara). 27 7: articulatia soldului. 4 9: genunchi. 4: amigdale. 28: maxilar superior Fig. 3: sâni. 16: vagin.). 23: nas.28 ple. penis. 15: uter. ureter. 10: zona sciaticului. 21) bftlillmi. nu pe numai pe o piele talpi. rani. Masajul se executa picioarelor (fig. 8: ovare. 5: tâm. Punctele se maseaza câteva minute pâna la disparitia durerii locale si a granulatiilor de sub piele. 21: paratiroide.). 26 12: centrul echilibrului. 18: vezica. trahee. 19: vertebre lombare. al unei baghete de sticla etc. 20: vertebre dorsale. 17: coccis si sacrum. 26: laringe. (umori etc. 9 2: difragma.

l .

vezica urinau. Bronsita acuta: bronhii. rinichi. hipofiza. tiroida. sold. 101 . iar pentru cele cronice. cai limfatice. alte activitati simultane (conversatii.). glande suprarenale. pancreas. colon. Alergie: rinichi. vezicula biliara. iipendice. iar masorul într-o pozitie cât mai comoda. intestin energic al gros. Ateroscleroza: ficat. privit la televizor) fiind interzise. tiroida. Pentru suferintele acute se recomanda 1-3 sedinte pe zi. timp de 20-30 de secunde. pancreas si articulatia sufennda (genunchi. tiroida. în palma. cu palma. rinichi.înainte si dupa tratament. uretere. intestin. vezica urinara. în timpul masajului bolnavul va sta culcat cu fata în sus. uretere. Alcoolism: hipofiza. paratiroide. pro- Anorexie: stomac. durata lor putând fi pâna la 30 de minute. metabolism. vezica urinara. glande sexuale. Angina: laringe. Ameteala: cap. rinichi. în ordinea specifi- Acnee: ficat. coloana vertebrala etc. rinichi. paratiroide. rinichi. ficat. asezat pe un scaun. nprarenale. masaj rminentei musculare de la baza degetului mare. amigdale. puncte limfatice. zonele mentionate mai jos: pot fi masate. Anemie: splina. ficat. vezica urinara. pancreas. paratiroide. vezica biliara. 11 cat. ureche. Astm bronsic: plex solar. bronhii. GHID TERAPEUTIC în functie de afectiune cata. splina. se executa masajul blând al talpilor. Iii se va concentra strict asupra masajului. paratiroide. plamâni. 2-3 sedinte pe saptamâna. suprarenale. suprarenale. Artroza: suprarenale. uretere. vat limfatice.

intestine. vezicula biliara. Celulita: puncte limfatice. Hemoroizi: rect. Diabet zaharat: duoden. tiroida. urinara testicule. intestine. coccis (manevre energice). rinichi. vezica urinara. uretere. plex solar. intestine. puncte limfatice. plex solar. hi Halena: stomac. liitiioulc. Guturai: pofiza (febra). suprarenale. bronhii. Frigiditate: hipofiza. uretere. amigdale. Iu-/. pancreas hipol'i/. vezica urinara. stomac. painima. cap. > puncte limfatice. Creata: stomac. intestine. colon.Bronsita cronica: puncte limfatice.deine: suprarenale. rinichi. vivic.1 biliara. puncte limfatice. Cistita: rinichi. (pe aceasta rinichi. plex solar. ovare. vezica ovare.a. suprarenale. splina. Guta: suprarenale. l'Vhra: limladce. plex solar. suprarenale. vezica urinara. Colita: energice). rect. plamâni. se va insista mai mult). l'. uretere.emit: rinichi. hipofiza. "> . lnpol'i/. hciii. puncte limfatice (manevre Constipatie: stomac. Diaree: stomac. intestine. Crampe musculare: tiroida. rinichi. vezica urinara. amigdale. suprarenale.a. puncte limfatice. ficat. Hipertensiune arteriala: ficat. |tmu ic limliilice. Gripa: nas. ficat. puncte (aici se va insista). uretre. uter. sinus. zona Colica biliara: ficat si vezica biliara (manevre energice).

apoi masajul în întregime al talpilor si mâinilor timp de câteva secunde. Insomnie: masajul blând al pulpelor degetelor mari de la picioare. hipofiza. în pat.Hipotensiune arteriala: pancreas. seara înainte de culcare. plex solar. suprarenale. :' 102 . Impotenta sexuala: organe genitale. tiroida plex solar. cap.

puncte limfatice. uretere. vezica. laringe. Migrena: centrul echilibrului. Oboseala: rinichi. vezicula biliara. puncte limfatice. Orgelet: ochi. tiroida. uter. uretere. uretere. uter. ficat. tiroida. hipofiza. rinichi. puncte limfatice. hipofiza. Lumbago acut: lombara. stomac. vc/ica urinara. hipofiza. Menstruatie (tulburari): uter. it >ide. vezica. cap. . bronhii.it. puncte limfatice. hifi- paratiroide. splina. Rinita alergica: pori/a. ficat. paratiroide. ficat. tiroida. Psoriazis: suprarenale. coloana piele: vertebrala. Nevroza: rinichi. Ragusala: limfatice.Leucoree: uter. ficat. puncte limfatice. vagin. uretere. amigdale. paratiroide. Poliartrita reumatoida: suprarenale. uretere. . cap. pe zona suprare- hipofiza. paratiroide. intestine. paratiroide. ovare. Prostatita cronica: rinichi. suprarenale. hi- Sinuzita: sinusuri. vezica urinara. Obezitate: vezi celulita. Menstruatie dureroasa (dismenoree): ovare. tiroida. . ovare. gât. puncte limfatice. insistând tiroida. Menopauza: hipofiza. paratiroide. stomac. vezica. Mâncarimi de nale. Litiaza biliara: ficat. plex solar. paradpuncte rinichi. pofiza. vezicula biliara. Rau de calatorie: centrul echilibrului. prostata.

Zgomote în urechi: ureche (talpa din partea respectiva). Varice: suprarenale. plex solar. paratiroide.Tuse: plamâni. 103 . suprare- Ulcer gastro-duodenal: stomac. intestine. vezica. duoden. coloana lombara. lu'iit. rinichi.ilc. vezica biliara. intestine. n. puncte limfatice. ficat.

care încadreaza mâinile în microsistemele de acupunctura. situate lor. japone/. mâinile flexogene ce pot fi folosite peutice. GHID TERAPEUTIC de în acupunctura pe afara meridiane- . mai prezinta numeroase zone reîn scopuri diagnostice si teramâinilor este cu mult mai ales degetul mare pe care se gasesc numeroase astfel de zone (fîg. De rellexolotMa mâinilor s-au ocupat cercetatori ameriumi (hi/j. cu pulpa degetului. sau chiar cu unghia. Dale). Bossy. Yamamoto) si. cu un cârlig de rufe. ca de exemplu cel dintre degetul mare si aratator. 22). pielea spatiilor interdigitale poseda zone reflexogene. chiue/i. Importanta degetelor mare decât a picioarelor. mai ales hi vârful degetelor. Unii terapeuti folosesc pentru zone niiii întinse stimulari cu dintii unui pipetene sau ciupiteii pielii. care a întocmit si o cartografie a mâinilor. Un aport deosebit în aceasta privinta l-a avut profesorul francez J.'eijil(l. Punctele sensibile sau chiar dureroase pot fi stimulate prin masaj digital. hmcin|eles.i (Mirata. De asemenea. Autorii chinezi vorbesc de puncte mâini (fata palmara si dorsala).Masajul reflexogen al mâinilor Ca si picioarele. timp de câteva secunde.

. rinichi. Ameteala: splia. suprarenale. ficat. pancreas. în functie de afectiune. tiroiparatiroide.Se vor masa. pancreas. vezica ficat. zonele precizate. gonade. Alergie: apendice. suprarenale. echilibru. în ordinea prezentata. rinichi. 104 hipofiza. vezicula biliara. uretere. Alcoolism: da. Acnee: ficat. urinara. ureche. cap.

6: vezicula. 13: plex solar. 16: hipofiza.11 . penis. 22. stânga): 1: sinusuri. Zonele reflexogene de pe palme (dreapta. 18: glanda pineala. 3: umar: 4: ficat: 5: pancreas. 8: colon. 25: uter. 27: splina. . 17: zona cerebrala. 23: coloana vertebrala. 24: intestin subtire. testicule. 2: plamân. 19: cap. 10: sold. 20: gât. 9: vezica. prostata.Flg. 7: apendice. 12: ureche. 22: tiroida. 11: ovare. 21: stomac. 14: suprarenala. 15: rinichi. 26: inima.

vezica.nciiiilc. vezica urinara. ra. tiroida. rinichi. rinichi. Cistita: rinichi. puncte limfatice. plamâni. ovare. intestine. vezicula biliara. colon. plex solar. ficat. intestin. intestine. Eczema: rinichi. aratator si mijlociu. vezica urinara. intestin gros.Anemie: splina si metabolism. vezica. vezica urinara. Astm bronsic: plex solar. coccis. suprarenale. colon. Colica biliara (în timpul crizei): ficat. rinichi. Colita: stomac. Celulita: puncte limfatice. ficat. puncte limfatice. limfatice. suprarenale. rinichi. llrnii>ihl iiuita: bronhii. hipofiza. cai limfatice. vezica ciupirea urinavâr- Alt'rosclero/a: ficat. în palma. pancreas. paratiroide. intestine. vezica urinara. rinichi. Constipatie: stomac. uretere. Angina: laringe. uretere. bronhii. Diabet zaharat: suprarenale. plex solar. vezica urinara. rinichi. uretere. rect. uretere. siipi. colon. vezicula biliara. paratiroide. JMIIU ic limhilKT. pancreas si articluatia bolnava. amigdale. Diaree: stomac. uretere. tiroida. uretere. Crampe musculare: tiroida. Artroza: suprarenale. plex solar. ficat. paratiroipuncte . rinichi. masaj energic al proeminentei musculare de la baza degetului mare. tiroida. suprarenale. puncte limfatice. Edeme: suprarenale. hipofiza. paratiroide. lironsitu cronica: puncte limfatice. duoden. Anorexie: stomac. testicule. de. puncte limfatice. I uri lor degetelor mare.

puncle 106 . suprarenale. .Febra: limfatice.* splina. hipofiza. amigdale.

Oboseala: rinichi. vezica. uter. c/ica. Hipotensiune plex solar. Poliartrita reumatoida: suprarenale. hipofiza. tiroida. frecarea dosului unui piepten. vezicula biliara. paratiroide. cabronhii. ovare. prostata. uretere. sinus. în întregime al mâinilor. suprarenale. amigdale. puncte limfatice. Mâncarimi de nale. . Guta: suprarenale. suprare- Menopauza (tulburari): hipofiza. Hipertensiune arteriala: ficat. vagin. Migrena: i'i l iara. Hemoroizi: rect. Gripa: nas. paratiroide. rinichi. începând de la vârful degetelor. plex solar. hipofiza. plamâni. splina. Halena: stomac. echilibru. hipofiza. puncte limfatice. puncte limfatice. vezicula ficat. ficat. uretere. vezica. uretere. Leucoree: uter. Lumbago: coloana vertebrala. rinichi. stomac. pofiza. tiroida. Guturai: cap. articulatiile interesate. vezicula biliara. himâinilor cu dintii Impotenta sexuala: organe genitale. tiroida. intestine. ovare. nprarenale. ic va secunde. puncte limfatice. ficat.Frigiditate: hipofiza. paratiroide. intestine. tiroida. ciupirea vârfurilor degetelor. vezica. piele: ficat. cap. arteriala: apoi masajul pancreas. Greata: stomac. Litiaza biliara: ficat. uter. uretere. Prostatita cronica: rinichi. segmentul lombar.

Psoriazis: suprarenale, rinichi, uretere, . ude, puncte limfatice, ficat, hipofiza, tiroida. Kagusala: laringe, ficat, intestine, i MI 11atice. Sinuzita: sinusuri, puncte limfatice, "ii vârfurilor degetelor 10 minute.

vezica, amigdale, paratiroide,

paratipuncte ciupi107

Surditate: degetului mic

presiuni puternice si inelar de la

cu unghia ambele mâini,

pe articulatiile presiuni puter-

nice cu unghia la extremitatea special pe inelar, de mai multe ori pe zi. Tuse: plamâni, nale, ficat, intestine, aratator. puncte presiuni cu

degetelor limfatice, unghia

de

la

mâini,

în

paratiroide, pe degetul

supraremare si

Ulcer gastroduodenal: stomac, duoden, plex solar. Varice: suprarenale, rinichi, lombara, ficat, vezicula biliara, intestine. Zgomote în urechi: urechi. /unde pre/entate sunt folosite în scopuri terapeutice si loiiihpu|m pentru diagnostic. Se observa ca reflexoIruipiii piiliiii'loi foloseste aceleasi zone ca si reflexoteliipia talpiloi Din acest motiv terapeutul nu le aplica niciodata pe amândoua, în aceeasi sedinta, preferând una din ele. Cei mai multi prefera reflexo-diagnosticul si reflexo-terapia talpilor. uretere, vezica, coloana

Masajul lingual reflexogen

Din cele mai vechi timpuri limba a fost una din oglinzile sanatatii omului. si astazi modificarile limbii (forma, culoare, pete, crapaturi, rugozitati etc.) sunt elemente pretioase în stabilirea unui diagnostic. Modificarile aparute pe proiectia unui organ semnifica suferinta sa. O mare importanta asupra acestui aspect îl acorda si medicii homeopati, care stabilesc diagnosticul si cu ajuto rul modificarilor descoperite pe limba. Limba ocupa un loc important si onala chineza. Pe fata dorsala, pe linia mediana, se gii 108 în medicina tradiji

l .

prin apasari continue sau printr-un masaj circular. vezicula biliara si plamân.seste meridianul "Trei focare" si proiectia urmatoarelor organe: rinichi. splina. 23) care pot fi stimulate cu vârful degetului. /onele mai mari pot fi stimulate prin apasari cu coada unei linguri. O limba este examinata prin inspectie si palpare cu vârful unui deget. Pe limba se gasesc si zone reflexogene (fîg. Dreapta SOr at Dul ce . spalat si badijonat cu alcool. care se aplica mai întâi pe vârful limbii. timp de 2-3 minute. ficat. câteva secunde. inima. dupa care este deplasata spre regiunea dorita.

6: ileon. 7: jejun. 3: colon descendent. Zonele reflexogene ale limbii: l: rect. 8: duoden 109 . 5: colon ascendent. 2: sigmoid. 4: colon transvers. 23.Stânga Fig.

apoi deplasare spre zona dorita (hemoroizi. gri. menstruatie dureroasa.Reflexodiagnostic Zone usor împastate sau usor limbii semnifica suferinte ale mâinilor si picioarelor. Prin (cântareti. guturai. artisti. tractiunea limbii (înainte si lateral) cu în tifon. dureroase catre cu mici centrul decra- Zonele organelor proiectate pe limba. acoperite pozite albicioase. oratori). timp de 2-5 minute. câteva seumdc. semnfifica suferinta lor. tuse. presiuni cu coada lingurii. cât mai aceasta manevra sunt stimulate meridi- . tuse convulsiva. hasurate sau brazdate de paturi. angina. guturai. iiH-iistruatic dureroasa). cât mai departe posibil de vârful limbii. Reflexoterapie Hemoroizi. bronsita acuta: presiuni cu degetul pe linia mediana. Oboseala vocala gripa: se recomanda doua degete. timp de 1-2 minute. învelite blând posibil.

în secolul XX masajul reflexogen endonazal era denumit de Bonnier centroterapie. regulatorul si aparatorul organismului nostru. El si-a motivat termenul în felul urmator: stimularea endonazala actioneaza asupra centrilor bulbari. în primul rând. pentru ca el actioneaza. guverneaza corzile vocale.anele care respiratorii. o terapie cu ajutorul unui "centru nervos". laringele si caile Masajul endonazal reflexogen Un astfel de micromasaj reflexogen mai este cunoscut si sub numele de simpaticoterapie. Deci. cu ajutorul carora pot fi regularizate functiile perturbate. care este animatorul. 110 . asupra sistemul nervos simpatic.

rect. ' gât. nas. faringe. 13: tonus general. membru inferior. 17: miros. 8: rinichi.inisfetari fizice (varsaturi. pancreas. 111 . 23: vedere. termoreglare. 10: anxietate cu m. i intestine. cu suprafete foarte mici.Metoda consta din micromasajul anumitor zone (fîg. membrul superior. l S: scurgeri patologice. 3: vezica urinara. mijlociu (corespunde toracelui) si superior (corespunde capului $i gâtului). 24). Cartografia mucoasei nazale (dupa Bonnier si Klotz Guerard): l inima. 2: organe genitale. 5: stomac. 21: nas. tensiune. ameteala. 14: sciatica. 6: anus. oculomotricitate. esofag. 20: trahee. de pe mucoasa peretelui lateral al foselor nazale. 18: anxietate cu manilcstari respiratorii. cât si pe cele situate în zona anterioara a cornetului mijlociu. 7: ficat. 19: fata. începatorii stimuleaza numai punctele situate pe acest ultim cornet (este mai usor abordabil). plamâni. 22: vasomotricitatea fetei. 24. 16: bâlbâiala. 11: auz. ! '. bronhii. pe care stau atârnate cele trei cornete: inferior (corespunde abdomenului). insomnie. depresiune). Fig.

.

intestinului gros (colon). . corespunde ganglionului asupra ochiului de partea externe. pelvina. afectiunilor cerebrale cervical respectiva). tusei spasmodice. obtinea rezultate remarcabile la bolnavii cu rinita alergica si astm bronsic prin cauterizarea (metoda totusi brutala) mucoasei nazale a cornetului inferior. în hemoroizi. constipatie. La acest nivel mai exista o a patra zona (situata anterior) cu actiune asupra astmului bronsic. (ameteli. 25). gastrite. care corespunde urmatoarelor zone: abdominala. urinara si genitala. rinitei alergice etc. prin caute rizarea acestei zone. pancreasului. în tulburari de menstruatie etc. emfizemului pulmonar. 112 T Cei endonazala au si reprezentarea si a siste- . ficatului.Cornetul inferior are trei zone: .anterioara. ameliorarea crizelor de astm bronsic. veziculei biliare. cunoscutul orelist clujean.mijlocie. care stipenoi (cu . spasmelor laringiene si migrenei. Micromasajul punctelor de pe aceasta zona se recomanda în suferintele vezicii urinare. în prurit anal. intestinului subtire. postcrioara. diaree si chiar diabet /aharat. hepatita.ic(iunc urechii mieriusi migrena). Mihai lubu. stomacului. Tehnica interesati sa practice reflexoterapia la dispozitie cartografia mucoasei nazale endonazala a sistemului nervos cerebro-spinal mului nervos autonom (fîg. Micromasajul punctelor din aceasta zona se foloseste în ulcer gastro-duodenal. care corespunde plexului solar. esofagului. Cu multi ani în urma. La sfârsitul secolului al XlX-lea Hack si Hering au obtinut.

foarte fin (confectionat din argint. 25. In /ona respectiva. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe mucoasa nazala (dupa J. timp de câteva . aur). Cu acest instrument se patrunde în cornetul inferior. Bossy) Se foloseste un betigas de lemn sau un stilet metalic. apoi muiata într-o solutie aromata.ganglion cervico-toracic ganglion cervical superior plex cardiac ptox pulmonar plex mezentenc superior Fig.cu capete rotunjite ti bine înfasurate în vata. apoi se maseaza blând.

cu degetele aratatoare. punctul respectiv.linului gros). de multe ori.iflplamâna. cu doua degete i« nniribuie la cresterea atentiei si concentrarii). frecarea nasului. Se . Aceasta metoda terapeutica este ule putin folosita astazi. de jos în sus. fiind însotita. Alte manevre reflexogene: presiuni la radacina nasului. obrajilor (ajuta digestia si activitatea in| . pâna la obtinerea rezultatului dorit. executa 2-3 sedinte pe Manevra este nedureroasa. 113 .KCI unde. lacrimare si stranuturi. >|M>i a pometilor.

este pavilionul urechii. Bossy a întocmii reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe pavilionul urechii (fig. folosita în scopuri terapeutice. aparatului circulator. umflat în permanenta. 27). Ulterior. O alta . completa. 28). un nas mic si Masajul reflexogen pe ureche zona reflexogena. pe fata interna a pavilionului urechii. un sanatos. 26). J. a unui fat cu capul în jos (fîg.si nasul este oglinda sanatatii laceu. omului: nasul rosu. apartine medicului francez Paul Nogier. dar si diagnostice. Nogier u fost cel dintâi care a intuit proiectia. cu semnifica tulburari serioase ale nas mare semnifica un tub digestiv rotund semnifica sexualitate redusa si veleitarism. viovenule pe suprafata sa. considerai si parintele auriculo-medicinii moderne. Prima sa cartografie. Tot el a întocmit si prima cartografie completa a pavilionului urechii (fig. cel care a pus ba/de teoretice si practice ale acestei metode.

Fig. 26. .

l" 114 .

poate produce ameliorarea unor suferinte: dureri gonade . generati de aparate dale.dagtte picior organe genitale externa anus Mg. 27. cu ace l'i'dale. Proiectia organelor pe pavilionul urechii (dupa P. cu anumiti curenti electrici. subtiri. imn masaj cu un stilet metalic sau din sticla. Stiarea punctelor de proiectie ale organelor respective. Nogier) Pe ureche sunt proiectate toate organele corpului.

un lob . Urechea este si ea oglinda sanatatii noastre: lobul inor bine dezvoltat înseamna o vitalitate crescuta. migrena. o ureche rotun115 . rinita alergica. un lob inferior umflat si rosu semnifica o proasta ulatie periferica. astm bronsic. insometc.rior subtire si brazdat pe centru înseamna scaderea viilatii. mai ales cea a limfei.orice fel.

nerv msinos v nerv coccigian segmenta spinale . lant latero-vertebral lant pre-vertebral .

de partea sa superioara. f Fig.n vizuala. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe pavilionul urechii (dupa J. tragerea în sus a pavilionului m chii. creste forta membrelor im . t. tragerea de lobul urechii mareste atentia (manifolosita la unii scolari). stimuleaza acuit.da si mare este întâlnita la persoane cu activitate intelectuala intensa. Bossy) ' Manevre reflexogene la îndemâna oricui: tragerea lobul urechii si purtarea de inele mici. 28.

l 116 .

l .

Masajul reflexogen se segmente ale corpului: Crunte. partea colorata data.rioare. ciupirea marginii pavilionului produce gorarea organismului. mai poate practica si craniu. tragerea înapoi. spate. din partea mijlocie. Irisul. numai în scopuri diagnostice. este folosit. piramida a ochiului. deocam- . ca si frecarea întregului pavilion. pe forta revialte nazala. dinti etc. creste bratelor. fata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful