În dimineața asta ceva, în mod categoric, e diferit.

Soarele se prelinge ușor prin fereastrș și mș trage de plapumș și se aude muzicș de afarș. O vrabie stș pe pervaz și – nepșsștoare cș unii totuși mai dorm la ora aia – cântș de mama focului învitând și alte pșsșri la vacarm. Lângș mine, cea mai frumoasș femeie din lume respirș regulat, cu ochii închiși și chipul senin. Mș ridic ușor, cu gândul la mirosul cafelei fșcutș proaspat pe care-l voi lșsa sș parfumeze toatș casa. Tabloul înrșmat de fereastra bșii îmi oferș o priveliște de care mi-a fost foarte dor în ultima lunș. Apa din ibric fierbe și mș cheamș la ea, dar trebuie sș deschid ferestrele, sș învit aerul dimineșii care, pare foarte simpatic – în sfârșit, nu mș mai tem de el absolut deloc. Bunșdimineașa... Am cana de cafea în mânș și stau pe marginea patului privindu-mi iubita, deschizându-și ochii aproape verzi. Mirosul cafelei se amestecș cu mirosul aerului nou de afarș. Anca mș întreabș cât e ceasul, mmm ce bine miroase cafeaua în dimineața asta și dacă am pus ceva în ea. Bunșdimineașa... o sșrut și abia acum sunt sigur: a venit primșvara!

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful