P. 1
Arme de Vanatoare

Arme de Vanatoare

|Views: 496|Likes:
Published by Rares Pop

More info:

Published by: Rares Pop on Jan 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2014

pdf

text

original

Arme de vanatoare

a) Dupa configuratia interiorului tevii si, implicit, dupa tipul munitiei folosite, armele moderne de vanatoare se impart in trei mari categorii si anume: - arme de vanatoare cu alice sau cu tevi lise, din care se trag cartuse cu alice si cartuse cu proiectil unic confectionat din plumb; - arme de vanatoare cu glont sau cu tevi ghintuite, din care se trag cartuse cu proiectil blindat (glont); - arme de vanatoare mixte, care au in componenta atat tevi lise, cat si tevi ghintuite. b) Din punct de vedere al constructiei si al manipularii pentru incarcare, armele moderne de vanatoare pot fi: - arme cu tevi basculante, care pentru a fi incarcate si descarcate se frang in jurul unui ax denumit ,,saniera”; - arme cu tevi fixe, care se incarca si descarca prin manipularea unui incarcator sau inchizator, a unei culate ori semiautomat; c) Dupa modul de incarcare, aceleasi arme de vanatoare se clasifica in: - arme cu incarcare manuala dupa fiecare foc tras, care necesita frangere si inchidere; - arme cu repetitie, care se incarca prin manipularea unui incarcator (inchizator); - arme semiautomate, care se autoincarca pana la epuizarea cartuselor din magazie. Atentie: Armele semiautomate cu mai mult de doua cartuse in magazie, ca si cele automate, sunt interzise la vanatoare. d) Dupa numarul de tevi, armele de vanatoare pot fi: - arme de vanatoare cu o singura teava, lisa sau ghintuita; - arme de vanatoare cu doua tevi, lise, ghintuite sau combinate; - arme de vanatoare cu trei tevi, in diverse combinatii, denumite drilling-uri; - arme de vanatoare cu patru tevi, in diverse combinatii, denumite vierlling-uri. e) Dupa modul de constructie al cocoaselor, armele se impart in: - arme cu cocoase exterioare (aparente, in afara), denumite simplu arme cu cocoase; - arme cu cocoase ascunse, denumite impropriu si arme fara cocoase, cunoscute ca arme sistem ,,Hammerless”,.

.0. Sina superioara. un locas pentru rama cartusului si o lungime variabila in functie de tipul tubului: de 65 mm. pe un calapod. iar pe cea .16 mm sau prelungit la 35 – 50 mm.60 mm distanta fata de gura acesteia. basculante.arme de putere mijlocie (calibrele 12. lise sau ghintuite.arme de mare putere (calibrele 4. antepatul. depinde de panta racordarii si. serveste. 28. prezinta. si fixate la varf.4 . semi-choke cand ingustarea este de 0. de diverse forme.1. Din acest motiv prezinta la partea superioara striatii care impiedica reflectarea luminii.arme cu tevi (asezate) in plan vertical. in: . la randul ei. forata cilindric pana la choke. 32 si 36). . Profilul acestui al doilea con de racordare poate fi uniform (drept) sau cu panta variabila (parabolic). pana la 15 . . incepand de la 50 . inscrisa de regula pe tevile armelor de fabricatie moderna. armele cu doua tevi.3 mm.0 mm. . 8 si 10).Bock”. Choke-ul (se pronunta soc-ul) reprezinta o ingustare a diametrului tevii. de valoarea strangularii. se impart in: . mai ales. dupa putere.f) La randul lor. sunt cositorite pe toata lungimea lor. Camera cartusului se continua cu un con de racordare.0. 16 si 20). si la ochire. de a strange snopul de alice. sunt: tevile.arme de putere redusa (calibrele 24. atat la armele cu tevi juxtapuse cat si la bock-uri. Pe aceasta sina superioara este pozitionata catarea. de unde teava redevine cilindrica. Se obisnuieste ca choke-ul sa fie exprimat astfel: choke plin sau full-choke cand ingustarea este de 0. a) Tevile Profilul interior al tevilor cuprinde: camera cartusului. patul cu bascula. care face legatura cu teava propriu-zisa. de 70 mm. Partile componente ale unei astfel de arme lise. insa usor ingustata. forata intotdeauna usor conic pentru a permite extragerea fara dificultate a tuburilor trase.1 . Tevile sudate sau alamite la baza. Camera cartusului sau camera de incarcare. de 76 mm (in cazul armelor Magnum) si chiar mai lunga (in cazul armelor super Magnum).8 . Arme de vanatoare cu tevi lise Aceste tipuri de arme pot fi clasificate in continuare. cu ajutorul sinelor.25 mm. juxtapuse sau cu tevi paralele. la tevile de calibrul 12. suprapuse sau tip . teava cilindrica si chokeul. precum si trecerile de la camera cartusului la teava cilindrica si de la aceasta la choke prin asa-zisele conuri de racordare.7 mm si sfert-choke cand ingustarea este de 0. Efectul choke-ului. pe portiunea camerei cartusului. limitat la 6 .arme cu tevi (asezate) in plan orizontal.

exista o corelatie directa. apoi prin lungime si prin greutate. din una sau doua bucati. caracteristica armelor cu tevi basculante. Importante pentru exploatarea in siguranta a armei sunt si sistemul de zavorare si piedica de siguranta. Purdey si Kersten.inferioara este fixata agatatoarea curelei de arma. Toate cele trei sisteme de zavorare au cate un zavor dublu in parteainferioara a basculei. Tevile prezentate se deosebesc intre ele in primul rand prin calibru. Mecanismul de dare a focului poate sa fie pe platine (otele). mecanismul extractorului sau ejectorului. cu o precizie de zecime de milimetru. zavorand insa diferit prelungirea tevilor: printr-un cui care trece orizontal prin prelungirea comuna a tevilor. trei sunt considerate moderne si se utilizeaza in prezent pe scara larga: Greener. Prezinta in schimb dezavantajul unor greutati mai mari. ce se pot confectiona dintr-o livra (453. in cazul armelor cu cocoase in exterior si a celor valoroase cu cocoase ascunse. printr-un zavor care se inchide deasupra prelungirii comune a tevilor. piedica de siguranta care functioneaza automat este de preferat. Din multitudinea sistemelor de zavorare. un compromis intre performanta si lejeritate. In ceea ce priveste piedica de siguranta. Spre bascula. sistem Anson-Deely. si a unei maniabilitati mai scazute a armelor. de peste 1. in cazul sistemului Kersten. ori fara platine. precum si cu un carlig pentru zavoare. dupa caz. tevile armelor de vanatoare mai sunt prevazute cu un extractor.472 g) de plumb.75 m/s pentru fiecare 1 cm in plus la lungime). b)Patul si bascula Bascula este piesa metalica de legatura intre tevi si pat. in cazul sistemului Greener. sistemul de inchidere sau de zavorare. in cazul sistemului Purdey. de 76 cm la calibrul 12. in fond. . de 74 cm la calibrul 16 si de 67 cm la calibrul 20. Folosirea uneia sau alteia dintre tipurile de sigurante depinde insa de constructia armei si de preferintele vanatorului. un grupaj cu ceva mai bun si o linie de ochire mai sigura (lunga). Intre acest numar si diametrul tevii exprimat in milimetri. pentru cele mai multe dintre armele cu cocoase ascunse. prin doua zavoare care trec transversal prin prelungirea celor douatevi. pentru extrasul cartuselor si respectiv pentru aruncarea cartuselor trase in cazul armelor cu ejectoare. asigura o viteza mai mare a alicelor (cu 0.500 kg. Calibrul se exprima printr-un numar conventional care reprezinta de fapt numarul de bile (proiectile sferice) cu diametrul egal cu cel al tevii. Lungimea tevilor reprezinta. Tevile lungi. care contine intregul mecanism de dare a focului. si piedica de siguranta. ea poate functiona automat la deschiderea arme sau facultativ. Din punct de vedere al prudentei. niciodata inutila in cazul manipularii armelor de foc.

De exemplu cu un pat prea scurt sau cu inclinarea prea mare se greseste tragandu-se prea jos si invers. pornind de la calibre foarte mici.5 mm (la iepure si fazan). la care deosebim un calcai si un varf al acesteia. Primele folosesc forta reculului sau a gazelor pentru aruncarea tubului tras. pana la epuizarea cartuselor din magazie. dar si ca sprijin pentru armarea arcurilor in cazul armelor cu cocoase ascunse. ori cartuse de 3. In acelasi timp. La un pat de arma distingem: gatul patului. Arme de vanatoare cu glont Aceste arme isi au originea in armele militare. ori prin manevrarea antepatului.. ochirea este extrem de dificila si tirul ingreunat. este piesa de care se fixeaza rigid bascula. modificate insa in privinta calibrelor si a adaptarii componentelor acestora pentru vanatoare. deviatia sau abaterea laterala. pentru ochire si tragere.. Aceasta fiindca s-a constatat din practica si se sustine ca teava . De retinut ca acest tip de arme prezinta marele dezavantaj al folosirii consecutive doar a cartuselor de aceeasi dimensiune a alicelor.impusca. cu o singura teava fixa. prin folosirea gloantelor expansive in locul celor perforante.. Lungimea patului trebuie sa fie egala cu lungimea antebratului. de la antebratul tinut in unghi drept fata de brat pana la jumatatea degetului aratator. chiar si in cazul unui vanator cu experienta. corpul patului (cu sau fara obrazar si pistolet) si talpa patului. Calibrele armelor cu glont folosite la vanatoare in Romania sunt mult mai diversificate decat cele ale armelor lise. focul va fi tras usor spre dreapta si invers. denumit popular si pana. deoarece nu este posibil sa fie cunoscuta dinainte ordinea venirii diferitelor specii de vanat pentru a sti ordinea asezarii cartuselor in magazie.. Asadar pot fi folosite ori cartuse cu proiectil mic (la mistret).ocheste. semiautomate sau mai rar. taliei vanatorului. Mai mult decat armele. este cea de a treia piesa libera intalnita la armele basculante. armarea mecanismului si reincarcare. 401 W si 416 Rigby. munitia pentru aceste arme a fost transformata astfel incat sa dea lovituri mortale. Principalele caracteristici ale unui pat de arma sunt: panta sau inclinarea.6 x 35.Patul. c) Antepatul. ca si in cazul armelor cu glont. Trebuie retinut ca patul armei de vanatoare trebuie adaptat. . Sunt insa din ce in ce mai frecvent utilizate si armele de vanatoare lise.0 mm (la prepelite). pana la calibre foarte mari. si lungimea acestuia. precum un costum de haine. pe cand celelalte se reincarca prin manipularea inchizatorului. S-au descris partile componente ale armelor de vanatoare basculante cu tevile lise. din lemn. dar patul . ori cartuse de 2. Daca patul nu este potrivit. Are menirea de a ajuta la sustinerea tevilor si la fixarea armei in umar.. denumita si avantaj. ca de exemplu 5. cu repetitie. daca avantajul (deviatia laterala) este prea mare.. nu sa raneasca vanatul. cum ar fi 375 W Mag. care foloseste pentru asigurarea prinderii tevii de pat.

pentru a da posibilitatea ochirii precise la distante mari.dioptru” montat aproape de ochi. forma proiectilului. lungimea acestuia si greutatea lui. astfel incat ochirea sa nu fie influentata negativ printr-o apasare cu forta pe tragaci. care imbraca partial sau pana la gura teava ghintuita. totusi. de percutie. Aceasta adaptare usureaza ochirea pentru cei cu vederea mai slaba si permite. in aceasta relatie. calibrul armei cu glont nu corespunde intotdeauna exact masurii reale a diametrului tevii. precum si multe alte mici secrete de fabricatie. Apar insa multe modificari si la mecanismul de dare a focului. iar proiectia catarilor apare ca un triunghi. a unor tinte dificile prin pozitia lor orizontala. sub forma unui tragaci fals sau unui mecanism care lucreaza prin impingerea tragaciului inainte (sistem francez). corelate cu formele catarilor.De retinut ca cifrele. care corespunde diametrului tevii (prima cifra). inaltatorul este inlocuit sau suplimentat cu un . De regula catarea este protejata printr-un inel de otel. reprezinta diametrul proiectilului. o ochire mai sigura. Mecanismul de dare a focului la armele cu glont cu tevi fixe este alcatuit din: inchizator. - La armele ghintuite apare in plus acceleratorul. Patul confectionat din lemn. dar si fine in acelasi timp.. piedica de siguranta. La putine carabine. care corespunde lungimii camerei cartusului (ceade-a doua cifra). Desigur ca intervin. Dispozitivul de ochire este adaptat si acesta exercitarii vanatorii. calitatile pulberii. ale armei si ale munitiei. asigura si o zavorare solida.U”.. forma si dimensiunile ghinturilor armei. corelat cu o greutate mai redusa. Rolul acestui accelerator este de a sensibiliza tragaciul. sunt diverse: in . dreptunghiulare sau in forma de . Cu cat tubul cartusului este mai lung si mai gros. . taliei vanatorului. Toate armele ghintuite sunt prevazute cu inaltator fix sau cu vizor si cu o catare fina.V”. permitand declansarea focului la o apasare minima. in scopul apararii acesteia de lovituri. si cu cat proiectilul are diametrul mai mic. De pat este prinsa veriga pentru curea. deci cu cat incarcatura de pulbere este mai mare. cunoscut si sub denumirea de schneler (sistem german). un dreptunghi sau un cerc pe piciorus. In plus. ingaduind folosirea unor cartuse cu mult mai puternice decat in cazul armelor lise. precum si unele adaptari la patul armei. ca si la arma lisa. Formele inaltatoarelor. care fac sa fie inregistrate multe abateri de la regula enuntata. adica ochirii rapide. este adaptat. in acelasi timp. Deosebiri esentiale intre armele de vanatoare cu glont si armele de vanatoare lise se intalnesc la teava si la dispozitivul de ochire. putin folosit de vanatori. Dioptrul a fost si ramane. prin care se exprima calibrul armei cu glont.. in care se gaseste sistemul de armare. si lungimea tubului. gheara pentru extragerea cartusului. cu atat viteza initiala va fi de regula mai mare si traiectoria proiectilului mai razanta.

utilizate astazi pe scara larga. Tuburile cartuselor moderne de vanatoare difera si ele extraordinar de mult. deoarece tubul mai lung gatuie diametrul deschiderii tevii imediat dupa conul de racordare. La un tub.25 mm. presiunii dezvoltate de un cartus prea puternic in comparatie cu sistemul de zavorare al armei respective. este prins solitar de fundul cartusului cu ajutorul tamponului amintit. a aceluiasi tip de cartus. din carton sau din material plastic. fie din cauza neconvergentei loviturilor la distanta in cazul celor doua tevi. aproximative. care prezinta marele avantaj al biodegradabilitatii. de unde recomandarea folosirii. recul mai puternic si o imprastiere mai mare a alicelor in tinta. se poate trage doar munitie corespunzatoare. care limiteaza intrarea cartusului in teava armei. confectionata in general din alama. foarte mult timp. calitatea cartuselor de acelasi tip difera mult de la producator la producator. ca si armele lise. care nu se mai folosesc decat extrem de rar. indiferent de materialul din care este confectionat. dar si de calitatile diferite ale tuburilor. se inregistreaza o eficienta mai redusa a focului.Armele ghintuite cu teava fixa. pe cat se poate. deosebim: fundul cartusului alcatuit dintr-o dulie la exterior. riscului spargerii. de diferite calibre si cu diferite lungimi ale camerelor cartuselor. pana la tuburile din material plastic. Daca. cu repetitie. Aceasta prezinta un orificiu central. pot fi. dublate sau nu spre exterior printr-o dulie din alama ambutisata peste forma acestuia. La armele vechi. Prezinta in interior. de calitatea diferita a componentelor acestora. alicelor si rondelelor. pe cand invers se poate deteriora arma. determinand presiuni mai ridicate. Exista si tuburi confectionate complet din material plastic. tubul cartusului confectionat din material plastic sau din carton. pe aproximativ 1/3 din lungime incepand de la fundul cartusului. Nici folosirea cartuselor de 70 mm in arme cu camerele de 65 mm nu este indicata. Mai mult decat atat. in timp. De la tuburile complet metalice. capselor. o intaritura care poate sa fie metalica. care nu va rezista. inalta de 5 . arme cu repetitie sau semiautomate. fie din cauza jocurilor capatate la bascula. ultimul fiind confectionat din mai multe straturi de hartie impermeabila lipite intre ele. asa cum armele ghintuite cu tevi fixe raman mai sigure in folosire decat cele cu tevi basculante. se folosesc cartuse de 65 mm in camere de 76 mm. are o rama la exterior. cu acelasi locas prevazut pentru capsa. compusa dintr-o dublura metalica a fundului si un tampon din carton sau din material plastic. Superioare ca putere de lovire si precizie la distanta raman totusi armele clasice. prezentate pana acum. in primul rand. din acelasi motiv. Principiile dupa care functioneaza sunt aceleasi. si o intaritura la interior. tevile indelung folosite sunt supuse. pentru un anumit tip de capsa. Diferentele dintre aceleasi tipuri de cartuse fabricate de diversi producatori sunt date. Cartuse pentru armele cu tevi lise: Din armele de vanatoare lise. - . de exemplu. burelor. in special a pulberii. s-au folosit si inca se mai folosesc tuburile din carton. Ultimele devin.

La cartusele sertizate modern. folosit la vanatoarea de vanat mare. diversitatii calibrelor acestora. fiind alcatuite din: . contine in interior explozivul de aprindere a pulberii. Cele mai uzitate si mai apreciate raman inca proiectilele traditionale de tip Brenneke. molibden si cateva aliaje ale acestora). nu orice capsa este potrivita pentru orice tip de pulbere. Taria capsei. Diametrul ei trebuie sa corespunda perfect diametrului interior al tubului. se altereaza la umezeala. rolul sertizajului. Se confectioneaza din pasla impregnata cu parafina. pulberea folosita pe scara larga acum. care impiedica pierderea presiunii dupa explozie. ori din material plastic. confectionate din plumb intarit prin adaugare de antimoniu. cu sau fara rondela. este pulberea fara fum. in stea. Se prezinta sub diverse forme. bura are rol dublu. rondelele lipsesc. la randul lor foarte diversificate in privinta granulatiei si a calitatii. tungsten. In prezent se pune tot mai acut problema inlocuirii alicelor din plumb cu alice din otel. este confectionat. in marea majoritate a cazurilor. iar lungimea trebuie corelata cu lungimea acestuia. Aceasta se aprinde mai greu si arde progresiv. uscate si fara variatii mari de temperatura. dar si din alte materiale (zinc. tot din plumb. a buzei cartusului. fiind necesare capse tari pentru pulberi care se aprind greu. dar si in numere conventionale. Ambele categorii de pulbere. datorita. alicele sunt proiectile sferice. cu ajutorul masinii de sertizat. este de a impiedica raspandirea alicelor la soc si de a opune o oarecare rezistenta dupa explozia pulberii. cum este pulberea mai grosiera fara fum. - - - - Cartuse pentru armele cu glont: Prezinta o si mai mare varietate decat cartusele cu alice. Componenta lor este insa mai simpla. delimitata prin doua coli de hartie impermeabila. bismut. Se mai numeste si pulbere vie deoarece imprima alicelor o viteza initiala mai mare. de forma unui paharel cu rama. se coreleaza intotdeauna cu tipul de pulbere folosita. Indiferent de modul de sertizare. care arde exploziv. cel putin in cazul vanatorii la pasari la balta.7 mm si 5 mm. care impinge alicele spre gura tevii. spre interior. in primul rand. motiv pentru care trebuie tinute in incaperi aerisite.- capsa. si invers. iar mai nou. cu sau fara container (cosulet) pentru alice. deoarece alicele din plumb sunt considerate responsabile de saturnismul multor exemplare din aceastacategorie. proiectilul unic. cu diametru cuprins intre 1. saturnism determinat de ingerarea alicelor din mal. Gualandi si Stendebach. proiectilele moderne cu sabot. in sensul puterii de aprindere a pulberii. rondela este capacelul de inchidere a unora dintre tuburi spre exterior. ceea ce favorizeaza arderea completa a pulberii si viteza initiala mai mare a alicelor. diferite de la o grupa de producatori la alta. initiat la o percutie (lovire) relativ slaba. Asadar. si joaca rolul unui piston. fiind stransa pe alice prin indoirea. in proportie de 13%. Marimea alicelor se exprima in mm. Realizeaza o inchidere etansa a tubului si a tevii. dand o presiune continua si un efect mai mare de lansare a alicelor. comparativ cu pulberea neagra.

in acelasi scop. iar blindajul folosit este. Gloantele moderne imbina armonios anumite pretentii de razanta a traiectoriei si de precizie la tinta. prezentand insa si varianta simplificata. La gloantele moderne se practica insa o combinatie de plumb moale spre varf si plumb mai dur spre baza. Doar in cazuri speciale pot fi utilizate proiectilele cu blindaj complet sau. Modalitatile de determinare a expansivitatii glontului sunt de a limita blindajul. Pulberea folosita la cartusele cu glont moderne este pulberea vie. capsa este confectionata asemanator capsei cartuselor cu alice. pe de o parte. de efectul socului produs corespunzator energiei consumate la trecerea glontului prin organism. incat sa perforeze corpul vanatului fara a produce efectul omorator scontat. pe masura perfectionarilor aduse tevilor si pulberilor folosite. La un tub deosebim corpul tubului. denumit si glont. proiectilele confectionate din alte materiale decat plumb. dupa tipul extractorului armei din care se trage. Exista insa si abateri de la aceasta regula. 3800 atm. in scopul imbunatatirii efectului omorator si al coeficientului sau balistic. care prin ambutisarea pe glont asigura sertizajul. La unele gloante se practica. De regula. asa incat sa se sfarame ori sa ramana in piele si la suprafata oaselor. trebuie sa fie expansiv sau controlat expansiv.- tub . motiv pentru care nu se recomanda incarcarea cartuselor cu glont de catre amatori. iar cele folosite in armele cu tevi fixe prezinta sant. Sunt frecvente armele moderne basculante din care se trag cartuse cu sant. Asadar glontul nu trebuie sa fie exagerat de moale. iar pe de alta parte. Prezinta un locas central pentru capsa si rama sau un sant pentru extragere. ceea ce determina o mare varietate a presiunilor dezvoltate la acelasi volum.se confectioneaza din otel sau din alama si are o forma usor conica. mai mult sau mai putin spre varf. de capacitatea patrunderii acestuia in organismul animalului si de marimea leziunilor provocate aici. Caracteristica acestei pulberi este arderea progresiva. efectul lui omorator este determinat. De mentionat ca pulberile folosite pentru incarcarea cartuselor cu glont sunt de foarte multe tipuri si compozitii. Asadar glontul. a carui lungime exprimata in milimetri intregeste definirea calibrului armei.) decat cea dezvoltata in cazul cartuselor cu alice (600-700 atm. si gatul tubului. mai lenta decat in cazul pulberilor folosite la cartusele cu alice. Un efect asemanator se obtine prin folosirea unor camasi tari la baza glontului si moi spre varf. care dezvolta o presiune in teava mult mai mare (cca. care poate fi ascutit. rotunjit sau tronconic. de regula. dar nici exagerat de puternic si de tare. motiv pentru care este confectionat din plumb. in cazul armelor de vanatoare. partial. si de a da o forma potrivita varfului de plumb. cu efectul lor omorator. Indiferent de modul in care este confectionat glontul. cartusele folosite in armele basculante prezinta rama. a avut o evolutie continua in decursul timpului. - - . in care nicovala constituie parte a tubului. pentru a se putea extrage fara dificultate din camera cartusului. mai nou. dat de deformarea controlata a glontului si de ramanerea acestuia in organismul vanatului. un orificiu conic ce patrunde dinspre varf spre interior. proiectilul. imbinandu-se astfel benefic deformarea cu puterea de penetratie a glontului.).

Aceasta fiindca presiunea gazelor. ci si inapoi asupra patului armei. prelungind fenomenul arderii pe aproape toata lungimea tevii. presiunea din teava armei creste. la momentul exploziei. dupa caz. Asadar. practic. care se aprinde mult mai usor. la iesirea prin teava. in interiorul tevii se produc. Asadar reculul nu influenteaza direct precizia tragerii. decat incarcatura de alice. pulberea prea puternic presata si camera cartusului fara toleranta determina sporuri de presiune. Puterea de aprindere a capsei. Reculul este izbitura pe care vanatorul o simte in umar. Presiunea dezvoltata in teava armei nu depinde doar de tipul de pulbere utilizat. in acelasi moment. De exemplu. De regula. Trebuie mentionat faptul ca reculul se simte numai dupa ce incarcatura a parasit teava armei si are loc destinderea gazelor. pulberile cu ardere progresiva sunt folosite mai mult la confectionarea munitiei pentru armele cu glont. si de fetele netede si de porozitatea particulelor de pulbere. Aprinderea capsei si a pulberii se produc. Viteza de ardere a pulberii este favorizata. Din momentul percutarii capsei. de forma sferica. Pulberea. arde cu atat mai repede cu cat suprafata totala a particulelor este mai mare. Arderea incarcaturii de pulbere (explozia) are loc aproape instantaneu dupa aprinderea acesteia. Se mai poate aprecia ca reculul este cu atat mai mare cu cat arma este mai usoara si incarcatura cartusului mai puternica. Dar acest lucru depinde si de compozitie. in plus. fiind recomandate si la incarcarea cartuselor cu proiectil unic in cazul armelor lise. din motivele aratate. printr-un orificiu calibrat. Presiunea dezvoltata de pulbere in teava mai depinde de forma tubului cartusului. aproape instantaneu. Este usor de inteles ca brenneke-ul opune o rezistenta mai mare. Pulberea de forma lata sau cilindrica arde.Notiuni de balistica interioara: Sunt cunoscute elementele componente ale unui cartus de vanatoare. mai incet decat cea sferica. dar intr-un timp extrem de scurt. ca de altfel si sertizajul foarte rezistent. de modul de presare al burei. determina viteza initiala a incarcaturii. la randul ei. data de marimea flamei transmise. pentru pulberea vie este nevoie de o capsa mai puternica decat pentru pulberea neagra. la gura tevii. dar mult inferioara unui glont. doua fenomene distincte: aprinderea capsei si a pulberii. Capsa lovita de percutor transmite o flama de aprindere a pulberii. Un tub conic (gatuit). de uniformitatea marimii acestora. nu actioneaza doar asupra incarcaturii de alice sau asupra proiectilului unic. cu atat se aprinde mai usor. De regula. de marimea camerei cartusului etc. Pe masura arderii. caruia inaintarea ii este franata de ghinturi. Presiunea dezvoltata prin arderea pulberii si modul in care aceasta este eliberata. de temperatura mai ridicata a mediului si de umezeala mai scazuta din aer. cu o anumita viteza initiala spre gura tevii. urmate de arderea acesteia si dezvoltarea concomitenta a unui volum foarte mare de gaze care imping incarcatura spre gura tevii. dar pot . arde teoretic cel mai rapid. precum si de rezistenta opusa la trecerea prin teava a incarcaturii sau a proiectilului unic. la momentul exploziei. trebuie sa corespunda insa tipului de pulbere folosit. ca urmare a exploziei determinate de arderea pulberii in teava armei. Vibratiile tevii se produc la cursa prin teava a incarcaturii cu alice sau a proiectilului unic. exploziv sau progresiv (expansiv) pe toata lungimea tevii. cu cat pulberea este mai fina. pulberea marunta. ci si de rezistenta opusa de sertizaj. determinand aruncarea incarcaturii de alice sau a glontului. Evident ca aceste vibratii ale tevii sunt foarte mici.

traiectoria unui proiectil va fi o curba care coboara treptat de la linia de tragere. spre pamant. armele lise sunt marcate diferit de la un producator la altul.influenta precizia tirului. va trebui sa fie si el mai mare. este necesara o verificare prealabila a acestora. cu cat sageata este mai mare. Armele cu razanta mare sunt in schimb arme de vanatoare recomandate pentru tirul in teren deschis. traiectoria si razanta. Aceasta din cauza fortei gravitationale si a rezistentei aerului. mai intai pentru tevi. care se inregistreaza la gura tevii. aflata in prelungirea axei tevii. respectiv noi sau vechi. dintre linia de ochire si cea de tragere. . sunt arme de padure si se poate trage cu ele suficient de precis doar la mica distanta. Indiferent de viteza initiala a incarcaturii. inainte de a fi cumparate si de a fi intrebuintate la vanatoare. mai ales in situatia in care arma este rezemata pe un suport dur sau cand teava armei cu glont este prinsa. rezistenta initiala. in tuneluri balistice. Nu este recomandabil ca proba de rezistenta sa fie refacuta in conditii de improvizatie. Practic astfel de arme sunt extrem de rare acum. apoi pentru armele gata montate. rigid. Balistica exterioara: Elementele care caracterizeaza balistica incarcaturii sau a proiectilului unic. sau de catre producatorii de munitie. Mai mare va fi si sageata traiectoriei. la mare distanta. Cu cat viteza initiala este mai mica si cu cat greutatea proiectilului si suprafata sectiunii acestuia sunt mai mari. Verificarea armelor de vanatoare: Nu toate armele produse sau comercializate. armele din care se trag proiectile grele sau lenese (incete). cu razanta mica. cu atat caderea proiectilului va fi mai mare si cu atat unghiul de ochire. Se face de catre producatori. cu atat razanta traiectoriei este mai mica. sunt: viteza. Garantia marcii este si ea relativa in cazul armelor vechi. datorita folosirii indelungate. care au experienta ceruta in materie. de patul prelungit al acesteia. Dupa efectuarea acestei probe. Lipsa marcii de pe o arma lisa de vanatoare conduce la concluzia ca arma respectiva nu a fost omologata decat pentru folosirea cu munitie incarcata cu pulbere neagra. De aceea. dupa parasirea tevii armei de vanatoare. ci doar de catre fabricanti. In continuare. deoarece acestea isi pierd. de catre persoane care nu au cunostintele necesare. Altfel spus. Proba oficiala de rezistenta. Consta in efectuarea unor trageri cu munitie care dezvolta in teava o presiune mai mare decat munitia obisnuita cu cel putin 30%. sunt suficient de rezistente la presiunea dezvoltata prin arderea pulberii in teava si nu toate au un randament foarte bun la tragere.

Grupajul se considera foarte bun daca in cercul mic sunt regasite 30-40% din numarul total de alice. scandura de rasinoase de 2 cm grosime. Tinta pentru verificarea puterii de patrundere este fie o scandura de rasinoase uscata. dintr-o regretabila neatentie. poate fi: slab. cunoscuta si sub denumirea de putere de penetrare sau de penetratie. la numarul total de alice din cartus. excelent. ceea ce conduce fie la necesitatea schimbarii acesteia. de exemplu. plesni sau inela. teava poate exploda. Sub 10%. buna. de exemplu cartuse magnum in arme obisnuite. La armele cu glont proba oficiala de rezistenta nu trebuie repetata. sau daca. a diferentei dintre numarul de alice intrate in cercul mare si a celor intrate in cercul mic. infunda teava armei cu zapada. Puterea de patrundere.5 mm si se efectueaza trageri de la 35 de metri. cu pamant sau cu alte corpuri straine. Consta in verificarea procentajului. deoarece acestea se decalibreaza si nu mai pot fi folosite cu mult mai inainte ca rezistenta la presiune sa scada periculos pentru vanator. superioara. cand este cuprins intre 45 si 49%.40% din numarul total de alice din cartus strabat. superior. grupajului. fie la necesitatea repararii ei in cazul inelarii spre gura tevii. cu grosimea de 2 cm. iar celalalt cu diametrul de 37. bun.5 cm. se apreciaza si se considera buna doar daca 30. unul cu diametrul de 75 cm. cand este cuprins intre 50 si 54%. . cand este sub 14%. Verificarea randamentului armelor lise.Daca vanatorul foloseste munitie necorespunzatoare armei. Tinta pentru determinarea procentajului.In scopul efectuarii acestor verificari se folosesc cartuse de 3. fie un pachet gros de cartoane sau de hartie. Regularitatea poate fi: suficienta. cand este cuprins intre 55 si 64%. a grupajului si a regularitatii raspandirii alicelor consta intr-un panou pe care se traseaza un centru si doua cercuri concentrice. cand este sub 45%. cand este de peste 25%. calculat in functie de numarul de alice intrate in cercul mare din numarul total de alice din cartus. grupajul este slab. Regularitatea se calculeaza prin raportarea. daca foloseste mai multa pulbere sau pulberi necunoscute ce dezvolta presiuni mai mari. regularitatii si puterii de penetratie a alicelor. Procentajul. suficient. foarte bun. in tinte-panou speciale. cand este cuprins intre 65 si 70%. cand este cuprinsa intre 20-14%. cand este de peste 71%.

Se intelege ca cei care executa tragerile trebuie sa aiba experienta si siguranta necesare. Din acelasi motiv. nici precisa. dar in alta portiune a tintei decat in centrul acesteia (decat in punctul ochit). . arma nu este nici justa. ci dupa media a cate 5 focuri trase din fiecare teava. cand focurile merg imprastiat. cu teava rezemata corect pe un saculet de nisip. departe sau in jurul punctului ochit. Pentru concluzii cat mai corecte sunt necesare insa comparatii cu puterea de penetrare a unor cartuse recunoscute ca fiind eficiente din acest punct de vedere. tragerile se fac cu arma prinsa intr-un dispozitiv special sau din pozitia culcat. 200 m). Verificarea preciziei armelor ghintuite. 150 m. Se precizeaza ca: arma este justa si precisa cand cele 5 focuri intra grupat in centrul tintei. in tinte situate la diferite distante (100 m.La aceste verificari nu se trag concluzii dupa un singur foc tras. arma este doar precisa dar nu justa cand cele 5 focuri intra grupat. pentru a nu influenta subiectiv rezultatul obtinut. Aceasta verificare se face tragandu-se serii de cate 5 focuri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->