Capitolul II – Descrierea initiatorilor

Exista o literatura de specialitate foarte bogata care trateaza problematica

intreprinzatorului si, in particular, caracteristicile comune celor care au succes in afaceri. Totusi, cele mai relevante trasaturi personale ale potentialilor intreprinzatori sunt: A. Capacitatea de a-si asuma riscuri Inainte de a initia o afacere, intreprinzatorul trebuie sa accepte posibilitatea ca, in cazul unui esec, sa piarda capitalul investit si celelalte resurse investite, dar si reputatia si situatia sociala. Pe de alta parte, activitatea oricarui intreprinzator se desfasoara intr-un mediu caracterizat de incertitudine. Deoarece aceste riscuri sunt specifice activitatii antreprenoriale, intreprinzatorul trebuie sa si le asume. El incearca insa permanent reducerea lor printr-un control cat mai bun al afacerii. Exemplul clasic este reprezentat, in majoritatea cursurilor cu aceasta tematica, de Bill Gates care a abandonat cursurile celebrei Universitati Harvard pentru a incepe o afacere cu computere, intr-un garaj, intr-o perioada cand acest concept nu avea nici un fel de impact in societate - decat, poate in mediile academice. Evolutia ulterioara a firmei creata atunci, Microsoft, reprezinta unul din modelele cele mai frecvent utilizate de succes indiscutabil. B. Spiritul independent Majoritatea intreprinzatorilor se bazeaza numai pe propriile actiuni si abilitati pentru a reusi. Astfel de persoane care lucreaza in organizatii mari, suporta o presiune psihologica suplimentara, care ii stimuleaza sa aleaga calea antreprenoriatului. C. Creativitatea Intreprinzatorul este caracterizat de capacitatea de inovare pe diferite niveluri (produse, metode de organizare, abordari ale pietei etc.), care ii creeaza un avantaj relativ. Aceasta creativitate il deosebeste pe intreprinzator de manager. D. Nevoia de implinire Foarte multi intreprinzatori sunt animati de dorinta de a atinge anumite obiective pe care le considera importante. Nevoia de implinire este o componenta psihologica importanta a personalitatii intreprinzatorilor. E. Increderea in fortele proprii Aceasta multiplica forta de actiune a intreprinzatorului fata de forta conferita de suma resurselor economice investite.

Increderea in fortele proprii influenteaza si atitudinea partenerilor si colaboratorilor firmei. Finantatorii si clientii sunt inclinati, in mod firesc, sa investeasca si sa cumpere produse in care firma are incredere. F. Viziunea si realismul Intreprinzatorul anticipeaza si recunoaste oportunitatile pietei, pentru a caror valorificare el mobilizeaza toate resursele la care acces. In acelasi timp, intreprinzatorul nu bate la porti inchise. El isi modifica metodele si obiectivele, atunci cand strategia initiala nu da rezultatele scontate. G. Harnicia Intreprinzatorii au capacitatea de a lucra un timp indelungat si sunt dispusi sa-si dedice majoritatea timpului activitatilor antreprenoriale, reusind sa se auto-motiveze prin indeplinirea unor obiective intermediare. H. Capacitatea de organizare si planificare Majoritatea intreprinzatorilor de succes au un plan scris care le ghideaza actiunile pe parcursul initierii si dezvoltarii afacerii. Este foarte important ca intreprinzatorul sa aiba o viziune clara asupra actiunilor necesare in fiecare situatie /etapa. Cel putin la fel de importanta este, in acelasi timp, capacitatea de a ajusta aceste planuri in cazul unor schimbari bruste ale conjuncturii. In continuare vom prezenta echipa care se ocupa de demararea proiectului „Baloo”, aceasta fiind formata din 4 membrii ai Academiei de Studii Economice - Bucuresti, Facultatea de Comert, an II: Marinescu Silvia, Nastase Adriana, Nita Madalina si Radu Mihaela. Mihaela – Adriana Radu, este o persoana dinamica, cu o gandire analitica, orientata catre rezultate, ceea ce o face potrivita pentru ocuparea postului de Director Economic in cadrul firmei. Capacitatea de analiza si sinteza, rezistenta la stres, abilitatile foarte bune de comunicare si de lucru in echipa sunt atuurile ei ce confirma pozita de lider. Toate acestea sunt completate de spiritul organizatoric, seriozitate, obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice. Cunostintele de contabilitate dobandite pe parcursul Facultatii, asigura organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu al societatii. Si nu in ultimul rand, Mihaela este o persoana echilibrata, avand capacitatea de a gestiona cu responsabilitate resursele financiare ale intreprinderii.

Adriana Nastase se considera a fi o persoana dinamica, pentru care orice schimbare reprezinta o provocare, iar lipsa de experienta este compensata de o reala motivatie si de o mare capacitate de asimilare. Vesela si comunicativa, ii plac oamenii, adaptandu-se usor muncii in echipa. O idee, oricat de inovatoare si de bine articulata, poate fi transpusa in realitate numai cu multa rabdare, munca si insistenta. Unele idei de afaceri, care nu ar fi incadrate de obicei in categoria ideilor de aur, pot fi dezvoltate, treptat, pana la stadiul la care dau roade. Poate ca nu este o persoana cu astfel de propuneri marete, dar sigur este muncitoare, rabdatoare si perseverenta, niciodata dandu-se batuta. Un alt lucru care o caracterizeaza si care o ajuta in afacerea pe care dorim sa o demaram este gandirea critica. In fiecare zi suntem bombardati cu sute, poate mii de informatii, insa nu toate sunt utile. Capacitatea de a le sorta si de a alege numai ce este important este esentiala. Marinescu Silvia-Gabriela se autocaracterizeaza ca fiind o persoana analitica, cu o inclinatie usor neobisnuita catre actiune. Ambitioasa, perseverenta pana la pragul de incapatanare, va incerca intotdeauna sa parcurga intregul proces necesar ajungerii de la stadiul de idee la un rezultat concret. Rabdarea nu este una din calitatiile sale marcante, insa acest lucru este compensat prin entuziasm, viziune si dorinta de a se implica in lucruri noi. Capacitatea de a lucra in echipa, in conditii optime este insotita de un puternic spirit organizatoric si tendinta de a prelua initiativa. Referitor strict la ideea de afacere pe care o vom prezenta mai departe, putem preciza ca aceasta ocupa in prezent functia de Secretar General al Asociatiei „Lead”, organizatie non guvernamentala axata pe lucrul guvernamentala axata pe lucrul cu tinerii si pe ajutarea formarii acestora ca viitori leaderi ai societatii romanesti. In ceea ce priveste lucrul cu copiii, a participat la programul „P.L.A.Y- Promoting Leadership trough Active Youth” ocupand functia de coordonator. Acest proiect a fost realizat in parteneriat cu I.S.M.B-ul si avand ca participanti 90 de elevi din doua scoli generale din Bucuresti. Madalina Nita este o persoana hotarata, intuitiva, cu o gandire pozitiva. Ii plac provocarile si cosidera ca prin seriozitate si munca poate avea success in tot ce isi propune. Rezistenta la stres si rabdarea o ajuta sa ia intotdeauna cele mai potrivite decizii chiar si in situatiile mai putin favorabile.

lipsa de experienta. relatii deficitare din punct de vedere profesional. abordam cu tact si discretie si problemele care depasesc cadru profesional. framantarile si satisfactia noastra. lipsa de experienta poate fi compensata cu entuziasmul de care dam dovada si sprijinul unor persoane care au experienta in domeniul economic. date. Dupa parerea sa entuziasmul este cea mai importanta calitate a sa deoarece pornirea unei afaceri noi necesita o dedicare totala pentru timp indelungat. sunt: lucrul in echipa. Deficientele cu care echipa se intalneste sunt: o structura organizatorica dezvoltata insuficient. cu calitati frumoase. aspiratii si scopuri la fel d legitime ca ale noastre. intrucat nu transformam divergentele de opinii in motive de cearta. dezvoltam si consolidam sentimentul de prietenie. nume sau figuri vor fi de ajutor in afacerea pe care ea impreuna cu cele trei colege sunt hotarate sa o inceapa. le privim ca pe ceva firesc si incercam sa gasim elementele comune. . relatiile profesionale se vor realiza in timp. ne tratam asa cum am vrea noi sa fim tratate. Compensarea punctelor slabe se va face astfel: o masura de viitor pentru structura organizatorica dezvoltata insuficient o reprezinta pe extinderea ca si colectiv. ne respectam. comunicam curent. de asemenea intretinerea unor relatii de colaborare cu specialisti din domeniu. memoria si capacitatea sa de a retine usor diverse evenimente. ca pe oameni capabili. avand taria de a recunoaste si de a aprecia deschis ideea ceiluilalt atunci cand este mai buna. ne informam reciproc si ne ajutam in procesul pregatirii si derularii unei actiuni. impartasim din trairile. Principalele caracterisitici si abilitati ce indica o potrivire intre membrii echipei de proiect si afacerea pe care dorim sa o initiem.Ea considera ca imaginatia.

In prezent locatia dispune de toate utilitatile (apa. Acest gen de servicii s-a integrat foarte bine pietei locale. gaz. insa chiar si aici sunt insuficiente. Pentru demararea afacerii este necesara stabilirea unor amanunte esentiale. Mamele casnice sunt tot mai rare ca procent fata de anii trecuti. situat la 15 km departare de Bucuresti. de care depinde reusita si profitabilitatea ei. cablu tv). Suprafata totala a terenului este de 5000 mp. intr-o zona in care infrastructura nu ofera spatii de joaca pentru copii. Rezultatul este ca sunt centre care la inceputul anului scolar nu fac fata cererilor de inscriere. luminoasa. acces internet. 3 sali de studiu in functie de varstele copiilor. demararea ei este o chestiune de timp. Baloo va fi un after school infiintat pentru copiii dumneavoastra in Bragadiru ce va functiona intr-o vila noua spatioasa. 2 grupuri sanitare. au dezavantajul insuficientei socializari a acestuia. 534. din care 230 mp sunt ocupati de casa (demisol. pe Sos. in caz ca exista posibilitatea.plina de jucarii si jocuri interactive. Se pune atunci problema cu cine lasi copilul dupa scoala. Intuind o astfel de cerere sau luandu-se dupa situatia din Vest. Alexandriei. Marea parte a centrelor se afla in Bucuresti. unde cererea de servicii se diversifica foarte repede. Nr. Amplasarea sediului social se va face in Bragadiru. parter + etaj) si 4770 mp de curtea aferenta. un cabinet medical si 2 terase. cererea este semnificativa . pentru ca aceasta zona a devenit o prelungire a Bucurestiului si prin urmare. cu ajutorul unui plan de afaceri bine pus la punct. Spatiul disponibil oferit de cladire va impartit in felul urmator .Capitolul III – Descrierea serviciului oferit Numarul mare al orelor petrecute la serviciu lasa putin timp parintilor pentru a se mai ocupa de copii. Un avantaj important al acestor centre este acela ca se pot oferi o serie de servicii extrascolare in acelasi loc. unele persoane au ales sa deschida centre „after school“. Afacerea se află încă în stadiul de proiect dar. Intentionam sa amenajam sala de mediateca. De ce am ales aceasta locatie? Pentru ca se afla la 15 kilometri de Bucuresti. Variantele cu bunica sau cu anumite persoane special angajate. energie electrica. Principalul motiv pentru care am ales aceasta locatie este ca detinem o proprietate in zona respectiva si totodata este o artera intens circulata (E70/DN6) .

acesta reprezinta.grup sanitar copii . copiii vor iesi in natura si se vor putea transforma in temuti pirati.terasa 12:00-12:30 Receptia si transportul copiilor de la scoala la sediul nostru 12:30-13:00 Program recreativ si pregatirea pentru masa de pranz 13:00-13:30 Masa de pranz in conformitate cu normele de igiena si nutritie 13:45-15:30 Program educativ (pregatirea temelor. Sceneta si defilarea de moda vor fi niste transpuneri ale lumii adultilor in lumea copiilor.sala de joaca .sala de calculatoare . lectura. diverse noduri si chiar notiuni de supravietuire. spiritul de echipa. . la varste fragede.• Parter: • Etaj .mediateca . La taberele noastre tematice. cavaleri.3 sali de studiu . un mijloc valoros prin care isi pot insusi cunostinte variate (copii vor invata prin experiente personale notiuni ce ajuta la dezvoltarea personalitatii si a unor aptitudini precum creativitatea. pictura si “tabere tematice*”.sala de masa . Prin intermediul unor diverse jocuri cei mici vor invata mai multe despre natura.birou administratie . Le provocam imaginatia celor mici cu cele mai creative activitati. Participantii vor insusi pe parcursul acestei tabere notiuni de orientare. totul fiind privit din perspectiva lor. initiativa. In mainile lor lutul va lua mii de forme si pensulele vor trasa intr-o multime de culori lumea vazuta prin ochii copiilor. lectura suplimentara) 15:30-16:00 Gustare 16:00-18:00 Program liber In timpul programului liber se vor organiza alternativ activitati cum ar fi vizonare de materiale video. leadership-ul si respectul fata de mediu). Toate aceste informatii vor fi asimilate cu ajutorul unor jocuri si concursuri. Avand in vedere ca jocul este prima modalitate prin care copiii intra in contact cu lumea.cabinet medical . O alta actiune pe care firma noastra o va intreprinde este aceea de a organiza petreceri cu ocazia aniversarii fiecarui copil si in plus se pot realiza in afara programului party-uri cu invitati din afara.terasa Programul propus . gingase domnite sau bravi ocrotitori ai naturii.

pe care le vom organiza impreuna cu cei mici sunt un alt atuu al firmei noastre. Desi pe teritoriul tarii noastre aceasta idee ar putea parea bizara.Denumirea aleasa trebuie inregistrata si rezervata la Registrul Comertului. . Prin ce ne diferentiem noi de celelalte After School-uri? Noutatea afacerii noastre o reprezinta monitorizarea video permanenta a copiilor.taberele tematice pot fi organizate si in week-end in functie de cereri. materiale si financiare.Elaborarea actului constitutive. Astfel am constituit un plan estimativ al acestora in felul urmator: Resurse umane: .contabil. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice). Din punct de vedere al resurselor necesare functionarii intreprinderii. ce ofera parintilor posibilitatea de a-i supraveghea pe cei mici chiar si de la serviciu. a fost deja implementata si se bucura de un real succes. . -Obtinerea recunoasterii din partea Ministerului Educatiei si a unei aprobari de la Sanepid si Directiei de sanatate publica. . in tari precum Japonia sau SUA. Taberele tematice si petrecerile aniversare.Constituirea dosarului pentru înregistrarea în registrul comertului. Se vor incheia contracte de colaborare cu un profesor de engleza. . .administrator. . acestea se impart in resurse umane. cu ajutorul unor sisteme de transmisie live performante. înregistrarea fiscala si autorizarea functionarii societatilor cu raspundere limitata si aprobarea acestuia de catre Ministerul Justitiei.* .sofer.Verificarea disponibilitatii numelui “Baloo” la Registrul Comertului. . locul si data nasterii.medic pediatr . -2 cadre didactice.director general. . .Procedura inmatricularii societatilor (trebuie sa cuprinda numele si prenumele. Proceduri legale necesare infiintarii afacerii sub forma unei Societati cu Raspundere Limitata .ingrijitor.

semi-internat sau after-school . dupa ce. in prezent. sunt peste 20 in functiune la nivel de judet”. spune inspectorul general adjunct Nicolae Pellegrini. „Daca. Resurse financiare pe baza carora se initiaza afacerea sunt in valoare totala de 20. in 2007. care se va face printr-o firma de catering. . posibilitati de extindere Capitolul IV . „In prezent. in urma cu doi ani. bazinul “Miramar” si profesorii de engleza. Mai mult. pupitre. Toate serviciile oferite vor fi de natura interna exceptand aportul alimentar.locuri initiale -30 .Descrierea pietei si a concurentei Indiferent de denumire . In Arad erau mai putin de 10 asemenea centre acum doi ani. seful inspectoratului judetean. dotari sala de joaca. mobilier sala de mese. de la ISMB. Prahova si in celelalte judete. dar Nicolae Catrina. scaune. Trendul ascendent a fost remarcat de oficialii Ministerului Educatiei. aveam in evidente 28 de unitati de invatamant cu centre de zi. aparatura supraveghere. am identificat alte 45 de scoli si gradinite in care se poate dezvolta acest program”.Resurse materiale: imobil + teren intravilan. potrivit datelor de la inspectoratele scolare judetene si de la cel al municipiului Bucuresti. Situatia este similara si in Iasi. dulapioare persoanale. consumabile. dotari cabinet medical si grup sanitar. centrele after-school sunt acum de aproape patru ori mai numeroase ca in urma cu doi ani. care apreciaza numarul centrelor la peste 1. Judetul Sibiu avea doar cinci after-school-uri in 2007. aparatura electronica mediateca. abia daca erau 300. In Capitala.000 in toata tara. a numarat in acest an peste 25. 2 autoturisme.locurile unde se desfasoara astfel de activitati si-au marit numarul de cateva ori in doar doi ani.centru de zi. Analiza concurentei din Bucuresti si din judetul Ilfov . a precizat inspectorul Marian Banu.000€. numarul acestora se ridica la 92. De asemenea vom avea colaborari cu un complex sportive.

atunci cand sunt mai multi copii intervine si competitia. Aceasta avertizeaza ca micutii care sunt lasati in grija bonelor pot sa ajunga foarte rasfatati. MICII MAGICIENI CEI TREI MUSCHETARI. bunica. sa termine primul tema sau sa gaseasca solutia. „Ca sa nu mai planga copilul. pe care le considera mult mai benefice decat o bona. mai spune Cristiana Levitchi. TEDDYBÄR. in Romania. VERONICA. a fost deja implementata si se bucura de un real succes. Din aceasta cauza sunt si copii care ajung sa se ataseze mai mult de bona. Desi pe teritoriul tarii noastre aceasta idee ar putea parea bizara. ce ofera parintilor posibilitatea de a-i supraveghea pe cei mici chiar si de la serviciu. este de parere psihoterapeutul Cristiana Levitchi al Cabinetului Sensart. Aceeasi parere o au si psihologii care le recomanda parintilor sa aleaga programele after school. bunica sau cheia de la gat ? Din punctul nostru de vedere serviciile substituibile celui pe care noi il oferim sunt : bona. After – Schooluri 16 19 12 11 9 12 2 81 Exemple CHITZI-BUSH. decat de propria mama“. ZANE SI VOINICI MICA PRINTESA. De asemenea. in tari precum Japonia sau SUA. iar fiecare copil vrea sa fie cel mai bun. este o ocazie ideala pentru copil de a socializa“. In plus. cu ajutorul unor sisteme de transmisie live performante. bona ii va face orice pofta. . CASUTA PITICILOR ARICEL.school. Taberele tematice si petrecerile aniversare. Variantele cu bunica sau cu anumite persoane special angajate. au dezavantajul insuficientei socializari a copilului. pe care le vom organiza impreuna cu cei mici sunt un alt atuu al firmei noastre. LA CASA BUNICILOR BUBURUZA MARE. in caz ca exista posibilitatea. bona. ci o necesitate. ALICE SI CLUBUL FERMECAT URSULETUL DE PLUS. HAPPY UNIVERS - After . si « cheia de la gat » . Copilul trebuie sa-si petreaca cat mai mult timp in colectivitate. un astfel de program.Zona Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Ilfov Total Nr. „After school nu este o moda. BARBA-COT AFTER SCHOOL TWEETY. Noutatea afacerii noastre o reprezinta monitorizarea video permanenta a copiilor.

Strategia de marketing Marketingul serviciilor a aparut. Acesta in general nu include cheltuielile de transport si diferite activitati organizate in cadrul intreprinderii. in practica . generalizarile cu privire la dezvoltarea si lansarea lor ce trebuie facute cu precautie. cei 4P reprezinta mixajul ingredientelor constitutive ale “prajiturii” marketingului. a formei lor de livrare. a proceselor etc. Noi vom practica un pret de 850 RON. aparitia marketigului serviciilor este de data recenta. Asemanator unei retete culinare. dezvoltarea sa in continuare fiind marcata de o serie de limite. Pe piata after school-urilor se constata un pret mediu de 900 RON . acestea sunt usor imitabile. fiind departe de poluarea si traficul bucurestean si totodata nu dispunem de concurenti directi in oras. iar pentru a te mentine pe piata trebuie sa fi capabil sa aduci intotdeauna ceva nou si de calitate. dar si de premise favorabile. Anumite aspecte specifice serviciilor pot crea probleme deosebite marketingului din acest domeniu si. in care sunt incluse: transportul elevilor. In ceea ce priveste serviciile. In urma cercetarii efectuate putem afirma ca aceste cheltuieli efectuate pentru asigurarea serviciilor de substitutie sunt aproximativ egale cu tarifele practicate de noi. Capitolul V . initial utilizand metode. in tarile dezvoltate. masa si activitatile recreative ( “tabere tematice” ) . iar mai apoi prin punerea la punct a unor elemene specifice care s-au amplificat si s-au diferentiat tot mai mult.uri fiind in Sectorul 5 al Capitalei. In tara noastra.O alta diferenta o reprezinta amplasarea. mai intai.data fiind natura speciala a serviciilor. ce urmeaza a fi prezentata cumparatorilor potentiali. tehnici si instrumente afirmate in domeniul bunurilor. Marketingul din domeniul servciilor poate profita foarte mult de cunostintele deja existente despre dezvoltarea si lansarea de produse care au aparut din studiile de pe pietele de consum si industriale. Cele mai apropiate after – school . Mixul de marketing reprezinta setul de instrumente pe care le utilizeaza intreprinderea pentru a-si atinge obiectivele de pe piata tinta.. (1) .

. in scopul patrunderii rapide in segmentele vizate ale pietei serviciului. Stanley Thornes Ltd. varianta strategica a firmei va fi penetrarea pietei . Anglia. Din punct de vedere al tipului relatiilor firmei cu mediul extern vom stabili urmatoarele alternativele strategice: • relatii de parteneriat (preferentiale – cu clientii si de cooperare – cu partenerii care contribuie la constituirea input-urilor intreprinderii – firma de catering. Bragadiru. sub forma unor programe. prin combinarea intr-un tot unitar. Scoala Generala 145). Se realizeaza prin atragerea de noi clienti.exprimata prin actiuni la nivelul pietei existente. ceea ce presupune practicarea unor niveluri de pret aproape identice pentru servicii asemantoare. in functie de conditiile pietei si resursele interne.. care pot fi: masa. Scoala Generala 139. • relatii concurentiale (cu celelalte after school-uri). numita alinierea la preturile firmelor concurente. Este absolut necesar ca serviciul nostru sa fie foarte bine diferentiat fata de produsele similare ale concurentei. Fundamentals of Marketing. alta subiectiva. 1995. Mai concret se va stabili un pret initial relativ scazut. Este o oferta globala. cu grade de importanta diferite din perspectiva consumatorilor. Oferta de servicii a firmei se constituie din mai multe servicii distincte.(1) – Leader W. de asteptarile lui si atributele atasate serviciului. a elementelor politicii de produs. G. acestea vor fi constituite din personal atent selectionat avand un . sporirea vanzarilor/consumator. N. prin conceptul de marketing-mix se poate intelege deci orientarea activitatii de marketing a intreprinderii. Ulterior se va recurge la o alta politica. care se refera la aspectele suportului fizic. de distributie si promovare. Calitatea serviciului este conditionata de calitatea resurselor utilizate. indrumarea si supravegherea atenta a copiilor. de pret. coerent. formata din servicii elementare. conferita de satisfactia consumatorului fata de serviciile percepute. Kyritsis. problema calitatii poate fi privita din doua perspective: una obiectiva. fidelizarea consumatorului (transformarea lui in client). cu serviciile actuale. Luand in considerare matricea piata-servicii. p 228. Scoala Generala Nr 1. Astfel. Din punct de vedere al resurselor umane. In servicii. si servicii suplimentare: transportul si activitatile recreative..

tariful pentru al 2-lea va fi redus cu 50 %. cu evolutia relatiilor de piata si in conditiile sporiii concurentei intre agentii pietei si produsele oferite de acestia.nivel de instruire ridicat. Cel de-al IV-lea P al mixului de marketing este reprezentat de promovare. Odata cu dezvoltarea activitatii economice. iluminatul. vom publica anunturi pe internet (pe siturile specializate)si in presa. astfel in cat sa se reuseasca si o acoperire a eficenta a cheltuielilor efectuate in vederea demararii si functionarii afacerii ( politica preturilor orientate dupa competitie: alinierea la preturile firmelor concurente si politica preturilor orinentate dupa costuri ).to – door (vom tine prezentari in scoli) si vom exploata relatiile profesorilor care colaboreaza cu noi. s-au multiplicat si diversificat si formele concrete de realizare a publicitatii. date fiind particularitatile acestora – intangibilitatea. special concepute pentru desfasurarea activitatilor in conditiile optime. De asemenea in prima luna se va practica un tarif redus cu 30 %. In timp ce resursele materiale sunt moderne. imposibilitatea miscarii lor in spatiu – actul de vanzare – cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea lor. Politica de distributie se referã in principal la anumite facilitãti pe care acestea ar trebui sã le ofere utilizatorilor pentru a-i stimula sã apeleze la serviciile prestate in cadrul acestora. De asemenea vom utiliza tehnica door. atitudinea personalului. aceasta luna fiind considerata perioada de acomodare. Acest tip de canal este specific. Pretul a fost stabilit analizand tarifele practicate de ceilalti ofertanti ai pietei. mobilierul etc. distributiei serviciilor. Reducerea tarifelor are un efect promotional incontestabil. de tipul „producator – consumator”. Accesul la spatiul de desfasurare a activitatilor se va asigura de catre firma. zgomotul. programul de functionare. Vom realiza o publicitate de informare prin crearea unui portal online. spatiul. inseparabilitate de producator si in consecinta. in primul rand. Canalul de distributie pe care il vom utiliza va fi fara intermediari. . microclimatul. conditiile de studiu (cromatica.). Aceste facilitãti au in vedere: amplasamentul. in cazul in care 2 frati vor beneficia de serviciile noastre.

gasirea resurselor se doveste a fi poate cea mai grea etapa. Foarte multi .Mobilizarea resurselor necesare De cele mai multe ori. Analiza SWOT Localizarea factorilor Intreprindere Tipul de factor favorabil Puncte forte • • Entuziasm Tehnologia avansata nefavorabil Slabiciuni • • • Lipsa experientei Relatii profesionale insuficiente Structura organizatorica Mediul extern Oportunitati • • Ritmul rapid de dezvoltare a pietei Potentialul amplu al pietei segmentului tinta • Absenta unor • • concurenti directi sau • dezvoltata Amenintari • Instabilitatea economica politica Penetrarea pietei de catre puternici Procesul inflationist din economie Crestera cotelor de piata concurentilor ale concurenti si slab Capitolul VI .Optam si pentru o strategie promotionala concentrata. pe care sa si-l consolideze. etapa in care foarte multi se opresc si nu gasesc o cale de mers mai departe. intreprinderea orientandu-si efortul promtional spre un singur segment de piata.

superlativul in materie de calitate a serviciilor prestate. jucarii. personalul nostru se va fi alcatuit din: doua cadre didactice. sa intre in contact cu lumea. printr-un test psihologic. un mediu calduros. Pe langa toate acestea. Aceste resurse sunt esentiale. din . va fi cea mai dificila etapa. intrucat exigentele noastre in ceea ce priveste resursele umane sunt ridicate. vom alege cu atentie firma cu care vom colabora. proiectul neavand nicio validitate.o tabla smart. In ceea ce priveste terenul si cladirea. privind aptitudinile sale esentiale de conducator auto. After – schoolul nostru isi propune sa-i invate pe copii sa dezvolte diferite aptitudini. covoare. De ce punem accent pe aceasta testare a personalului? Este foarte important pentru noi sa le oferim copiilor o ambianta placuta. ca in cazul scolilor. materiale didactice. scutind astfel din cheltuielile cu dotarea bucatariei si cu pesonalul angajat. sa le provoace imaginatia si sa ii invete lucruri practice – nu doar teorie. Pentru a asigura stabilitatea aprovizionarii. persoanele care se afla in jurul lor. 11 mese si 34 de scaune pentru sala de mese. Suprafata totala a terenului este de 5000 mp. vom apela la o firma de catering. jaluzele. 30 de dulapioare. 2 canapele de odihna. trebuie sa stie cum sa faca acest obiectiv fezabil. Pentru a ne putea ne putea desfasura activitatea avem nevoie de urmatoarele resurse materiale: 2 masini cu care vom transporta elevii la unitatea noastra. Soferul. va fi si el tesat. se va face in Bragadiru. subordonati ai directorului general. 2 imprimante. va trebui sa dotam cabinetul medical. un contabil si un administrator. vrem sa le oferim copiilor masa de pranz si o gustare. vom incerca sa stabilim niste relatii bune din punct de vedere profesional cu aceasta prin respectarea termenilor contractuali si plata la timp a facturilor. Intrucat. un medic pediatru. De asemenea. a caror pregatire o vom testata in prealabil pentru a fi siguri ca le oferim clientilor nostrii. terasa. amplasarea sediului social care 230 mp sunt ocupati de casa (demisol. unde dispunem de o proprietate. parter + etaj) si 4770 mp de curte. 3 televizoare. fara ele nu ne-am putea desfasura activitatea. in care sa revina cu placere de fiecare data. consumabile si aparatura de supraveghere. alegerea persoanelor cu care vom colabora. atunci cand responsabilitatile nu sunt foarte mari iar riscurile nu sunt foarte ridicate. locul de joaca exterior si baile aferente. Probabil ca. 10 calculatoare. 33 de scaune. 3 bilblioteci.antreprenori de succes isi incep activitatea la o varsta tanara. sa socializeze. Vom mai avea nevoie si de un ingrijtor. Acestia nu au in spate responsabilitatea unei familii sau a unor costuri ridicate in ceea ce priveste viata de zi cu zi. De aceea. si asta sigur ca reprezinta un atuu important.

Activitatea de conducere se defineste ca o activitate complexa ce are drept scop eficientizarea eforturilor oamenilor in procesul muncii. lista prezentata in urmatorul tabel: SCHEMA PROFILULUI PSIHOSOCIOPROFESIONAL AL UNUI MANAGER . Increderea ca partenerii si angajatii se vor stradui sa isi indeplineasca sarcinile si vor munci pentru succes este esentiala. Conducerea unei afaceri implica zeci de sarcini de realizat in acelasi timp si de aceea este important ca organizarea echipei sa fie bine pusa la punct. Exercitarea procesului de conducere presupune existenta unor persoane care efectueaza activitati specifice procesului de mamagement. manageri. aceste persoane fiind denumite.Capitolul VII – Conducerea firmei Creearea conducerii s-a impus din necesitatea coordonarii si dirijarii eforturilor colectivitatilor umane pentru realizarea unor obiective comune. Un manager bun trebuie sa indeplineasca o lista de cerinte.

de aceea un intreprinzator ar trebui sa fie sociabil si sa fie capabil de a dezvolta relatii cu ceilalti. Conducerea unei afaceri reprezinta contact permanent cu oameni ori sub forma de clienti. angajati-cheie(cu un renume). angajati sau parteneri. in postura lor de intreprinzator colectiv. creditori. In principal o afacere noua nu costa numai bani ci timp si devotare. accentuând asupra punctelor slabe si a solutiilor de compensare a decalajelor (se vor analiza cerinte de . parteneri. Increderea in sine este ceea ce defineste un intreprinzator bun. Cu un management potrivit se poate realiza acea credibilitate ce va ajuta la atragerea de clienti. crt I 1 2 3 4 5 II 1 2 III 1 2 3 4 5 6 7 IV 1 2 3 V CERINTE Pregatire Profesionala Stiinta managementului Cunostinte economice Cunostinte juridice Cunostinte de administratie Cunostinte de psihologie Experienta In profilul unitatii conduse De conducere Calitati psihologice Inteligenta generala Flexibilitate a gandirii Capacitate creatoare Motivatie cu valoare sociala Trasaturi caracterologice pozitive Calitati volitionale Temperament puternic echilibrat mobil Comportament Sociabilitate Vorbire cursiva Tinuta corecta Starea sanatatii Buna ABSOLUT NECESARE X NECESARE DE DORIT X X X X X X X X X X X X X X X X X X Un lucru necesar debutului ca intreprinzator este crearea unei credibilitati a business-ului. Detin initiatorii afacerii. toate calitatile necesare conducerii afacerii? Echipa de proiect va investiga cerintele unui management performant si vor evidentia modul in care intentioneaza sa satisfaca aceste cerinte.Nr.

dar inainte de toate trebuie sa stabilim care va fi structura organizatorica a firmei noastre. se merge pe ce ne-au invatat parintii.). pentru folosirea eficienta a resurselor intreprinderii si cresterea profitului. experienta. Structura organizatorica a firmei se prezinta astfel: Director General Marinescu Silvia Director Relatii Publice Nastase Adriana Director Financiar Radu Mihaelea Director de Marketing Nita Madalina Director General – Marinescu Silvia Se considera ca managerul unei intreprinderi este persoana care actioneaza pentru transformarea sarcinilor in actiuni concrete.educatie. Cineva spunea ca acela care stie 'cum' se fac lucrurile isi va gasi intotdeauna un job. perseverenta pana la pragul de incapatanare. pentru mobilizarea salariatilor in procesul muncii si motivarea acestora. Ce fel de caracter trebuie sa ai ca sa fii un bun manager? Noi nu inventam apa calda sau mersul pe jos. Un manager bun trebuie sa aiba bunsimt. Ma consider o persoana analitica. aspecte de ordin relational etc. Ambitioasa. cu o inclinatie usor neobisnuita catre actiune. insa cel care stie si 'de ce' va fi intotdeauna seful primului. voi incerca intotdeauna sa parcurg intregul proces necesar ajungerii de la stadiul de idee la un rezultat concret. Director Relatii Publice – Nastase Adriana Directorul de Relatii Publice in principal planifica si conduce programele de relatii publice construite pentru a crea si mentine o imagine publica pozitiva si favorabila a . nivel de cunostinte.

Capacitatea de a le sorta si de a alege numai ce este important este esentiala. obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice. In cazul in care se implica in strangerea de fonduri. calitatile mele se potrivesc cu cerintelele unui Director Financiar eficient . ce-ti doresti si in special de ce anume ai nevoie. rezistenta la stres. antreprenoriat si contabilitate. In ceea ce priveste nivelul de cunostinte. analizand descoperi ce vrei. insa nu toate sunt utile.capacitatea de analiza si sinteza. Primul dintre ele este cel de a asigura introducerea cu succes a bunurilor din organizatie sau a serviciilor pe piata si este fara indoiala cea mai importanta dintre sarcinile directorului de . Ma consider a fi o persoana dinamica.Nita Madalina Munca unui Director de Marketing se desfasoara pe doua planuri esentiale. oamenii nu stiu ce vor! Doar discutand. reprezinta un avantaj. abilitatile de lucru in echipa sunt atuurile mele principale. practic toti depind de tine. iar lipsa de experienta este compensata de o reala motivatie si de o mare capacitate de asimilare.organizatiei in ochii clientilor si ai opiniei publice. marketing. Director de Marketing . Nu sunt de neglijat nici punctele slabe: lipsa de experienta sau necunoasterea in profunzime a detaliilor finaciare. insa ambele pot fi compensate prin dorinta de cunoastere si deschiderea mea catre noutate. In fiecare zi suntem bombardati cu sute. imi plac oamenii. parcurgerea cursurilor de management. Director Financiar – Radu Mihaela In calitate de Director Financiar. pentru care orice schimbare reprezinta o provocare. Vesela si comunicativa. esti direct responsabil de operarea eficienta a Departamentului Financiar si de dezvoltarea strategiilor financiare ale afacerii. Un alt lucru care ma caracterizeaza si care ma va ajuta in afacerea pe care dorim sa o demaram este gandirea critica. sa-l ajuti sa-si lamureasca in primul rand lui insusi ce anume cauta…de multe ori. Toate acestea sunt completate de spiritul organizatoric. chiar daca le-am urmat doar pentru un semestru. In ceea ce ma priveste. poate mii de informatii. planifica si conduce inclusiv activitatile de solicitare si gestionare de fonduri pentru proiecte speciale sau pentru organizatii non-profit. seriozitate. Munca cu oameni este o arta! Ca sa fii un bun trebuie sa stii sa asculti si totodata sa recunosti cerintele clientului. adaptandu-ma usor muncii in echipa.

marketing. Cel de-al doilea este. de asemenea.Ipoteze si riscuri Initierea propriei afaceri implica un risc mai mare spre deosebire de lucrul intro multinationala. Capitolul VIII . de care voi tine seam ape viitor. neacceptarea frecventa de perioade de gratie la creditele penru investitii sau fixarea de perioade prea reduse. La acestea putem adauga si interzicerea prin lege a . Riscul deriva in principal din faptul ca resursele financiare avute la dispozitie (care de cele mai multe ori nu se obtin foarte usor) sunt de regula atrase sau imprumutate. durata insuficient de mare pentru care bancile accepta sa acorde credite. dezvoltare redusa oglindita din conditiile restrictive de acordare a creditelor: garantii excesive. Unul dintre punctele slabe cu care as putea sa ma confrunt ca director de marketing ar fi lipsa de experienta. Consider ca sunt persoana potrivita pentru aceasta sarcina deoarece am un spirit al observatiei dezvoltat si voi gasi cu siguranta cea mai buna oportunitate si metoda de a introduce serviciile oferite de firma noastra pe o piata déjà destul de dezvoltata. creativitate si munca intensa. De acest rol depinde atat relatia cu echipa pe care directorul de marketing o conduce. iar acest lucru nu va fi o problema deoarece sunt rabdatoare si capabila de a asculta atat alte opinii cat si critici. important se refera la rolul politic al acestei functii. dar mai ales cea cu directorul general si actionarii. dar acest dezavantaj va fi combatut prin aprofundarea acestui domeniu cat si prin seriozitate. Procurarea resurselor financiare este dificila având in vedere gradul redus de dezvoltare in România a institutiilor din sistemul financiar-bancar cu aport substantial in finantarea intreprinderilor mici si mijlocii (in special a microfirmelor). dobânzi foarte mari. iar noi suntem principalii raspunzatori de modul de utilizare a resurselor si de efectele obtinute in cadrul afacerii.

greseli umane si etc. fiecare dintre noi raspunzand de un anumir sector. Acest risc ar fi generat in principal de lipsa de experienta.acordarii de credite doar pe baza de plan de afacere. persoana care se va ocupa de angajarea personalului va avea o mare responsabilitate. firma noastra va avea o organigrama foarte bine pusa la punct. neaplicarea corecta a procedurilor de lucru. Pentru acesta. intreprinzatorul trebuind sa aiba grija ca angajatii sa-i fie loiali si sa lucreze eficient. Salariatii sunt una din cele mai importante resurse intr-o afacere. dat fiind faptul ca cel putin la inceput firma va avea putini angajati. In momentul in care vom aparea pe piata. In cazul in care intrarea after-school-ului Baloo pe piata va fi un succes. dar consideram ca printr-o observare atenta am putea gasi idei inovatoare pentru a face fata acestor schimbari. ci trebuie sa investeasca si in procesul de angajare. nu ?”). noi. Riscurile operationale se refera la domeniul reprezentat de pierderile prin fraude interne si externe. exista riscul ca organizatiile concurente sa doreasca sa ne inlature si de aceea vom incerca sa avem o legatura mai stransa cu clientii si cu piata-tinta. firma noastra s-ar putea confrunta cu un alt risc si anume imposibilitatea de a tine pasul cu noile tendinte ale pietei. In plus. indiferent de cât de complex si convingator este el. Pentru a se putea evita astfel de intamplari. Noi credem ca putem face fata after-school-urilor cu notorietate prin promtitudinea cu care o sa raspundem la cerintele pietei si oferirea unor servicii de calitate. in calitate de proprietare ale afacerii vom avea tendinta (cel putin la inceput) de a supraveghea si controla absolut tot ceea ce se intâmpla in firma („doar sunt banii nostrii in joc. si fiecare salariat va avea foarte multe responsabilitati si sarcini de indeplinit. metode inacdevate de control. De asemenea. el trebuie sa aiba in vedere permanent nu numai situatia financiara. Un alt dezavantaj major al demararii propriei afaceri consta in consumul mult mai mare de timp. distrugerea documentelor si a bazelor informatice. . instruire si coordonare a personalului. intrucat fraudele si neaplicarea corecta a procedurilor de munca sa nu existe.

36 unitar Cost total (RON) 71151.Acest credit ipotecar are o dobanda de 8% si va fi returnat pe parcursul a 5 ani.infrastructura si 3000 de euro disponibil bancar (fiecare membru al echipei contribuind cu 750 de euro).rata lunara ajungand la aproximativ 450 de euro.Capitolul IX – Planul financiar Scopul fiecărui agent economic este de a obţine rezultate cât mai înalte.36 4020 2400 13000 900 1800 4000 1000 418 4400 1610 180 2000 700 (RON) 35575. Astfel.68 60 800 1300 30 600 4000 500 209 400 1610 180 Cheltuieli cu infiintarea companiei . care evidenţiază raportul dintre rezultatele obţinute şi cheltuielile suportate. Forma concretă de manifestare a acestui principiu este eficienţa economică.ne propunem sa realizam o imagine cat mai clara asupra cheltuielilor pe care le vom suporta si a veniturilor atrase prin mobilizarea resurselor disponibile. Dar orice activitate economică necesită cheltuieli. Obiectivul principal al agenţilor economici este obţinerea rezultatelor dorite cu cheltuieli minime. Pentru demararea afacerii avem la dispozitie terenul. Costurile initiale se refera la cheltuielile efectuate pentru achizitionarea de resurse materiale si la cele realizate pentru infiintarea persoanei juridice astfel: Cheltuieli aferente achizitionarii de bunuri materiale Cost Denumire Masini Scaune Bilblioteci Calculatoare* Dulapioare Televizoare Tabla smart Canapele Imprimante Mese Pachet supraveghere video Birou Alte cheltuieli** Unitati 2 67 3 10 30 3 1 2 2 11 1 1 106879.In vederea obtinerii resurselor financiare necesare achizitionarii suportului material am decis sa apelam la un credit ipotecar in valoare de 25 000 de euro.

mouse-ul si tastatura **In aceata categorie intra consumabile.24 euro (la o rata de schimb de 4.06 700 700 31756496.64 31728 29728 2000 28170.provizioane pentru riscuri 31757196.36 RON echivalentul a 25401.Datorii cu scadenta mai mica de un an E. Bilantul initial al companiei va arata in felul urmator: A.In urma acestor cheltuieli o sa ne ramana disponibili 2598.jucarii si alte abiecte cu rol decorativ 107579.36 Se poate observa ca suma la care se ridica costurile initiale este de 107579.Active imobilizate 1.252 RON).Cheltuieli inregistrate in avans D.Datorii cu scadenta mai mare de un an Credit bancar H.64 28170.7 114804 114804 si 0 .Casa si conturi la banci Disponibil bancar C.Total * In costul unui calculator sunt incluse unitatea centrala.7 20600940 71151.Imobilizari necorporale Cheltuieli constituire 2.Stocuri Obiecte de inventar Consumabile 2.Total activ G.64 0 0 59898.06 11080404.Active circulante curente F.76 euro in cazul unor situatii neprevazute.Active circulante 1.Imobilizari corporale Terenuri Constructii Autoturisme Aparatura si mobilier B.36 4000 59898.64 31817094.

42 7686.Venituri inregistrate in avans J.13 571.Capitaluri proprii 0 31702290.92 47. Cont de profit si pierdere Denumire indicator Prima luna Cumulat 12 luni 312000 288000 24000 Venituri totale 26000 Venituri din activitatea de baza Venituri din alte activitati* 24000 2000 .7 Total pasiv 31817094.61 640.55 anuala Amortizare (RON) 592. Denumire Logan MCV Tabla Smart TOTAL Perioada normata de Amortizare (RON) 7115.cheltuieli I.53 lunara functionare(ani) 5 7 Contul de profit si pierdere a fost realizat pentru a oglindi imaginea raportului venituri cheltuieli dupa prima luna respectiv primul an de la functionare.7 Pentru a ne face o idee asupra eficientei afacerii noastre am conceput contul de profit si pierdere.Insa pentru a avea totalitatea informatiilor necesare am calculat amortizarile pentru masini si pentru Tabla Smart.

52 14801.Cheltuieli totale Consumabile Cheltuieli de intretinere Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite taxe Alte servicii Transport Amortizari Alte cheltuieli Rezultatul (brut) exercitiului 45309.76 72530.63 31728 3600 105141.pe care l-am conceput cu valorile anuale estimative.96 239469.64 .76 29778 300 8761.37 *Se va obtine un venit suplimentar prin inchirierea celor doua masini In prima luna se va obtine o valoare negativa a exercitiului din cauza scoaterii bunurilor corporale cu valoare mai mica decat minimul legal de 1800 din stocuri si introducerea acestora la cheltuieli.81 19457.7 1558.32 1558.64 Cumulat 12 luni 312000 212747.15 5000 8703.6 5000 72000 5639.81 -19309.8 si 6000 469. Un alt instrument prin care se studiaza eficienta unei afaceri este studiul fluxurilor de trezorerie. Situatia fluxurilor de trezorerie Soldul mijloacelor banesti la inceputul perioadei Denumirea elementului Total incasari Plati catre furnizari si angajati Dobanzi platite Rate anuale credit Impozite si taxe platite Impozitul pe profit 28170.

92 92703.47 4552.8 416.47 25 250 5000 469.98 3384.96 5719. Costuri fixe Rata bancara Abomament telefon+internet Cheltuieli salariale* Cheltuieli cu impozite si taxe Total 1905.85% din valoarea fiecarui salariu brut Costuri variabile Nr clienti 10 15 Denumire Utilitati Servicii catering Transport Total 100 2000 234.96 30 300 6000 469.66 11134.98 150 3000 234.72 Se poate observa ca profitul rezultat in contul de profit nu este unul inregistrat doar pe hartie.3 *In cheltuielile salariale sunt incluse 4 salarii medii pe economie + totalitatea taxelor pe care trebuie sa le plateasca o persoana juridica cu rol de angajator.98 2334. In continuare vom stabili pragul de profitabilitate.84 50 8761.In urma efectuarii tuturor platilor (inclusiv a ratelor pentru creditul bancar) disponibilul banesc a crescut dupa un an de activitate.Pentru a face acest lucru va trebui sa stabilim costuri fixe si costuri variabile.98 20 200 4000 352.96 .Taxele se ridica la 28.96 6769.Total plati Sold mijloace banesti la sfarsitul anului 247466.

77 16904.28 14569.74 Venituri din alte activitati 2000 Venituri din activitatea de baza Total venituri 30000 8000 12000 16000 Evolutia costurilor si veniturilor 10000 -3519. Nr.26 17954.Din cauza naturii afacerii pe care am ales-o.98 20 11184.47 25 11184.numarul de clienti este constant pe parcursul unui an scolar si costurile variabile (cum ar fi transportul sau utilitatile ) nu pot fi calculate pt fiecare beneficiar in parte.3 5719.3 4552.28 18000 2263.3 6769. Elevi 10 Costuri fixe Costuri variabile Costuri totale 11184.74 2000 24000 26000 8045.96 30 11184.28 15736.98 15 11184.3 3384.3 2334.26 2000 2000 2000 20000 22000 5095. elevi 25 30 .96 13519.23 Rezultat lunar 25000 Unitati monetare 20000 15000 10000 5000 0 10 Costuri fixe Costuri variabile Total venituri Costuri totale 15 20 Nr.28 14000 -569.

se calculează ca diferenţa dintre încasările totale (cifra de afaceri. CA) şi cheltuielile totale. firma a activat în pierdere.Se poate observa ca pragul de profitabilitate se obtine in momentul in care scoala are scoala are 16 elevi. Pb. Profitul este o parte a valorii adăugate în urma activităţii economice desfaşurate pe baza consumurilor de materiale şi muncă. In practica economică sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului: profitul brut. Ct: Pb = CA . Întrucât eficienţa economică este determinată ca raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). profitul impozabil şi profitul net. Profitul brut al firmelor. Profitul firmei reprezintă diferenţa dintre încasări şi cheltuielile efectuate pentru o activitate economică. Dacă încasările sunt mai mici decât cheltuielile. Este evident că activitatea unei firme poate fi considerată mai mult ori mai puţin raţională numai în cazul în care mărimea profitului este pozitivă.Ct . trebuie să stabilim indicatorii cu ajutorul cărora se exprimă mărimea efectului. După cum am menţionat în calitate de efect al activităţii economice este considerat profitul. Profitul unei firme se determină prin scăderea din încasările totale a cheltuielilor efectuate .

în fond. Pn. amenzilor. de la activitatea investiţională şi de la alte activităţi. scopul fiecărei firme în condiţiile economiei de piaţă a devenit obţinerea unui profit cât mai mare în raport cu capitalul utilizat. financiară. sursa de stimulare economică a angajaţilor. exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. cheltuielilor pentru deplasări.Profitul brut este rezultatul tuturor activităţilor firmei şi include profitul obţinut de la activitatea de bază. În economia de piaţă profitul este imboldul principal în stimularea economisirii şi investiţiilor. cum ar fi plata penalităţilor. în lărgirea sferei de producere şi în asigurarea creşterii economice. Maximizarea profitului este o lege obiectivă a funcţionării economiei de piaţă. profitul impozabil reprezintă profitul brut al firmei. ceea ce generează sporirea competitivităţii şi creşterii economice. mărimea profitului impozabil deseori diferă de mărimea profitului brut. Totodată tendinţa maximizării profitului impulsionează întreprinzătorii la iniţiativă şi în asumarea riscului. Profitul impozabil al firmei se stabileşte prin scăderea din venitul total brut al cheltuielilor ordinare şi necesare. Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile depuse. profitul este sursa principală de autofinanţare şi de asigurare a creşterii economice. este diferenţa dintre profitul brut şi impozitul pe profit. Astăzi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenţilor economici la asigurarea creşterii economice permanente. a cărui mărime determină şi eficienţa economică. Ip: P n = P b . în plus. activitatea comercială. O astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilităţii.Ip În cele din urmă. sponsorizărilor şi altele. Astfel. întrucât codul fiscal limitează deducerea unor tipuri de cheltuieli din veniturile firmelor. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că estimarea eficienţei activităţii economice a unei firme nu poate fi facută numai pe baza valorii profitului obţinut. Profitul este un indicator sintetic care exprimă rezultatele activităţii economice. Dar. a donaţiilor. deoarece el este o sursă considerabilă pentru formarea bugetului de stat. Estimarea corectă a eficienţei activităţii economice poate fi efectuată numai prin compararea masei profitului obţinut cu eforturile depuse. practic. achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal. Sporirea masei profitului obţinut de firme reprezintă o mare importanţă şi pentru societate. profitul exprimă realizarea interesului personal al întreprinzătorului şi a interesului personalului firmei. Profitul net. .

R a .Rata rentabilităţii consumate.37 60925. Teoria şi practica economică operează cu mai mulţi indicatori de exprimare a rentabilităţii. ea poate avea diferite forme. Rrc.Ca indicator al eficienţei economice. 2. 1 2 3 4 Indicatorii 2 Cifra de afaceri Profit brut Profit net Notarea convenţională 3 CA Pb Pb = CA .24% 6 Rentabilitatea resurselor consumate RRc Rrc = Pb ⋅100 Ct 30.28% . Rata rentabilităţii activitatii. % Ra = 23. se determină ca raportul dintre profitul brut şi suma cheltuielilor totale pentru obţinerea lui: Rrc = Pb ⋅ 100 Ct Nr Crt. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.Ct Pn P n = P b . în funcţie de mărimile folosite în calitate de efect şi efort. exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (cifra de afaceri): Ra = Pb ⋅100 CA Unde: CA este totalitatea veniturilor (cifra de afaceri). printre care: 1. care se mai numeşte şi rata rentabilităţii costurilor.51 5 Rata rentabilităţii activitatii.Ip Ra Pb ⋅ 100 CA Rezultat la sfarsitul primului an de activitate 4 312000 72530.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful