UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢELE COMUNICĂRII I. D. D.

DISCIPLINA

ISTORIA PRESEI ROMÂNE

TITULAR

Conf. univ.dr. MARIAN PETCU

Tutorat I şi II Partea I

APARIŢIA PRESEI ÎN SPAŢIUL CULTURAL ROMÂNESC
Motto <Şcoala şi gazeta s-au născut deodată în România. Din aceiaşi nevoie. Prin aceleaşi voinţi. Cu aceeaşi oameni. Putem spune (...) că gazetarul a fost descălecătorul de carte în ţara noastră. Aiurea, presa s-a ivit ca o eflorescenţă practică şi lucrativă a culturii. La noi, ea a fost abecedarul însuşi al naţiei. Primii dascăli ai Românilor au fost şi primii ei gazetari. La început a fost gazetarul...> (Dem. Theodorescu, 1939)

Deschidem cursul de faţă cu evocarea unor momente fundamentale pentru evoluţia presei în spaţiul cultural românesc, ceea ce nu înseamnă că unele repere nu fac obiectul diferitelor controverse în cadrul comunităţii ştiinţifice. Bunăoară, debutul presei. Considerăm ca fiind primul periodic apărut la noi, Calendarul întocmit şi tipărit în anul 1731, de dascălul Petcu Şoanul din Şcheii Braşovului, la 1731? (1). Sau Chrestomaticul românesc, editat la Cernăuţi de Teodor Racoce, la 1820? Vom urmări în cele ce urmează că stabilirea reperului iniţial pare să fie o falsă problemă, deoarece aventura presei începe la noi mai de timpuriu şi este marcată de nemeritate amânări. Mărturii despre circulaţia presei în provinciile româneşti sunt destul de vechi, bunăoară în anul 1776, domnitorul Grigore Ghica Vodă aloca diverse sume pentru procurarea gazetelor - < 69 de lei s-au dat cheltuiala gazeturilor de la Braşov prin mâna domniei sale Saule Serdar pe şase luni>, fiind vorba de titluri din Aachen, Koln, Viena, Utrecht (2). Este posibil ca cercetarea arhivelor să ne ofere surprize şi în această privinţă.
1

Să amintim că ungurii editează primul ziar în limba naţională în anul 1780, la Bratislava Maghyar Hirmondo, în Transilvania primul periodic maghiar apărând în Sibiu, la 1790 Erdely Maghyar HirVivo, imprimat în tipografia lui Martin Horchmesiter ( 1740 - 1789). Acest tipograf , beneficiar al unui privilegiu acordat de Maria Tereza, a editat la Sibiu şi gazeta Theatral Wochenblatt, începând cu 1 iunie 1778, care pare să fi fost primul periodic apărut pe teritoriul ţării noastre (3).

Tentativele de editare a publicaţiilor pentru români încep în anul 1789, când oculistul şi profesorul Ioan Piuariu Molnar, din Cluj, solicită autorităţilor permisiunea de a tipări Walachische Zeitung fur den Landmann / Foaie românească pentru Săteni. Deşi guvernatorul transilvănean Gh. Banffy îi va acorda sprijinul său (erau colegi de lojă masonică), datorită faptului că cerea şi scutirea de unele taxe, Curtea de la Viena va refuza să-i acorde privilegiul cerut. În anul 1793, Molnar fonda, împreună cu alţi intelectuali, Societatea Filosoficească a Neamului Românesc din Mare Prinţipatul Ardealului, în numele căreia, la 1795 lansa o înştiinţare (tipărită de Petru Bart) privind apariţia unei gazete cu titlul Vestiri Filosofeşti şi Moraliceşti, ce urma să apară miercurea şi sâmbăta. Iată programul proiectatei gazete: <Întâiu: urmează Theologia Bisericii Răsăritului; şi lăsând aceasta tiparului vom trimite şi alte Istorii Bisericeşti, care până acum în limba rommânească n-au eşit în tipar. A doua: Geografie ce cuprinde în sine împărţirea Pământului şi cei ce locuesc pre dânsul, cu obiceiurile lor, dimpreună numele cetăţilor şi oraşelor, de cronografii cei vechi şi cei noi însemnate vor eşi tipărite. A treia: Fisica, Matematica şi cuprinsul învăţăturii Filosofeşti, spre luminarea celor ce voiesc a şti întemeierea Cerului cu toate Planetele le vom învăţa. A patra: Se va ivi Biografia Principilor Ungrovlahiei şi ai Moldovii de la începutul ocârmuirii lor. A cincea: Este Istoria Românilor pre larg culeasă din cele mai vechi adevărate Istorii şi alte deprinderi ale lumii vrednice a le şti>, la care se adăugau diverse informaţii utile de tipul <regulilor dieteticeşti> şi altele. Publicaţia nu a apărut datorită refuzului autorităţilor de a permite editarea ei (4).
La 1814, în Buda, cărturarul ardelean Alexie Lazaru făcea o nouă încercare de editare a unei publicaţii în limba română, motiv pentru care va răspândi o înştiinţare adresată <iubiţilor mei români> cerându-le să se aboneze - < atâta număr de prenumeranţi cât să poci purta cheltuiala tiparului aici în crăiasca cetate Buda, la crăiasca tipografie> (5). ÎNŞTIINŢARE < Toate neamurile Evropei cele deşteptate au aflat cum că a scrie Gazete sau Novele, şi a le împărtăţi oamenilor neamului său, e cea mai încuviinţată mijlocire de a lumina noroadele, cu întâmplatele ale altora fapte a le abate de la rău şi a le aduce spre cele mai bune. Prin Novele ne înştiinţăm aşa zicând că mai este lume şi afară de ţara noastră, şi ni se descopere a şti şi cele ce se întâmplă în toate zilele prin alte împărăţii şi ţări departe; cu care nu numai că desfătează inima şi mintea omului, carea din fire aşa e întocmită, cât pururea se luptă spre ştiinţă şi agonisire de cunoştinţe nouă, ci şi sufletul se îmbunătăţează, de vreme ce cetitele fapte rele ale altora cele ce s-au întâmplat asupra părinţilor şi a fraţilor săi, asupra domnilor şi boiarilor săi, asupra patriei sale cu fărădelege, cu necredinţă, îndărătnicie îndreznite ne fac a ne îngrozi, precum de pedeapsa şi certarea unor fapte ca acestea, aşa mai vârtos de necuviinţa şi răutatea ce o cuprinde în sânul său; aşa ne învăţăm a nu lucra unele ca acestea. Dimpotrivă, cunoscutele ale altora fapte bune de credinţă şi de cucerie spre împăratul şi spre patrie, de dragoste frăţească către deaproapele, de ascultare către domnul şi boiarii locurilor, de vitejie în oaste şi de linişte în vreme de pace, ne aprind inima noastră şi cu putere ne îndeamnă a urma unora ca acestea.
2

<în limba moldovenească> o publicaţie cu titlul Gazeta moldovenească. aflările omeneşti cele mai folositoare. se poate zice cu tot adevărul. studii liceale la Cluj.almanah. funcţionar al guberniului din Lemberg. cu sârguinţă dau Novele. cancelarist la Cernăuţi. Singuri noi. sântem de acel scump vistiari lipsiţi. după ce au început a se revărsa în Europa razele ştiinţelor. Din Gazete bine rânduite nu numai ştimu toate întâmplările minunate.Nu numai dară frumos şi desfătat lucru iaste a ceti Novele. mutările împărăţiilor. de voi fi înştiinţat de la iubiţii mei români că bucuros ar primi un lucru folositor ca acesta. aici. a înfrumuseţării limbilor şi a politurii neamurilor. întru care întâmplare pururea şi necurmat cinstiţi prenumeranţi în toată săptămâna de câte două ori ar primi de la mine Novele pe câte o jumătate de coală. şi a bunelor învăţături. în crăiasca cetate Buda.1780. iară în bani turceşti pe un an 30 lei. mă voi încumeta a mă apuca şi de acest lucru pentru dragostea neamului. nici la întâmplările generale cu caracter politic şi statistic.ca şi întru acest lucru să slujesc neamului meu. când va şi răspândi înştiinţarea despre apariţia de <Novele sau Gazeturi româneşti>: << Înştiinţare pentru Gazetele romăneşti În puţină vreme. Teodor Racoce (n. înaintea lumii şi înaintea neamurilor celor străine. dela neam la neam. dară ca şi într-o oglindă vedemu ce să lucrează în toate părţile lumii. carele părinteşte doreşte ca şi românii să vie la mai buna învăţătură. şi de se va aduna atâta număr de prenumeranţi cât să poci purta cheltuiala tipariului. Pentru aceea. neamului său. nu numai cu bucurie. că începutul politicirii a toate Europii şi cultura neamurilor ei sau făcut cu iveala Gazetelor publice. prin care şi împărtăţire aceloraş ştiinţe. adecă de la romani. Însă supt stăpânirea preabunului împărat al Austriei Franţisc Întâi. pănă la cele mai depărtate părţi a lumii. ce se tipăresc la Viena. Lazăr. că nu cruţă acea puţină cheltuială ce au a face pentru Novele. Cunoaştem starea neamurilor. voi anumi şi locurile unde. ce din vreme în vreme în osebite ţări depărtate. De aceea. cca. fie întru rândul ştiinţelor. În anul 1816. iată că şi grecii. latină şi germană ) se decidea să editeze o revistă . fără românii să se arate. a cărora preţ. la Crăiasca Tipografie. traducător din greacă. Intenţia sa era să tipărească săptămânal. precum şi cel sârbesc. şi la care cinstiţii neguţitori să numere mai sus arătaţii bani. 3 . uneori încă şi mai multe alte vrednice lucruri vom adăoge. Cu un cuvântu. ca să-i poci primi la vremea sa. Alexie Lazaru >(6). adecă o coală pe săptămână. dobândind de la înălţatul împărat al Austriei privileghium spre acela. ci şi de lipsă celui ce nu vrea să rămâie orb de ammândoi ochii. Va primi aprobarea necesară în anul 1817. Gazetele sau înştiinţările de obşte sunt organul tuturor bunelor învăţături. mi s-au învăpăiat inima de dragoste . Nu lipseşte alta. românii. numai pe o jumătate de an. a neguţătorii (comerţului) sau a agonisirii de câmpu. aşa ne procopsim cetind gazetele. întru totu sau lesnitu. arătând că <între toate naţiunile Europei numai naţiunea moldovenească sau valahă singură pănă în timpurile prezente nu ia parte deloc. 10 forinţi nemţeşti. pe jumătate de an 15 lei. a poliţii. va fi de la un prenumerant 20 de forinţi nemţeşti pe an sau carele va avea. ba şi sârbii. nici la cele cu caracter ştiinţific> deoarece nu are gazete. şi neamului atâta cel grecesc. şi vrednice de luare aminte. ci şi mulţămită le primesc. măcar că ne tragem viţa de la cel mai slăvit neam în lume. precum se procopseşte oarecine cetind istoriile cele vechi. Când vom fi înştiinţat despre vrerea românilor în treaba aceasta. dară cu aflare Gazetelor nu se poate spune cât folosu sau adusu la toate ţările Europii. ce se pot zice istorie vieţuitoare împreună cu noi. cu toată cheltuiala. împreună cu Ghe. motiv pentru care va solicita autorităţilor aprobare. sau pusu la iveală. sau aflat folositoare măestriei a Tiparului.

Acesta de obşte cugetu au socotitu mai jos iscălitul să-l împlinească prin tipărire. se va putea pune o coală şi jumătate. şi cu aceea rânduială. 3. 4. 1. ca să se poată apoi împreună lega în tomuri deosebite. câte odată şi o coală şi jumătate. numeru 8772. vor da supt numele: Dascălul romănesc toate învăţăturile tălmăcite pre romănie. adecă celor de suptu împărăţia austrii se vor da la poştele orânduite. cu care cel mai jos iscălitu se îndatoreşte a lua asupra sa această osteneală. porecla. totuş o limbă are. sau Gazete romăneşti. Ponturile tocmeli. numa atâte câte se vor întocmi mai înainte. staroşti de agenţii. pentru aceasta cel mai jos iscălitu. şi vrednicia. Câte odată. precum este a înştiinţării aceştii. ce se vor tipări pentru lucruri învăţate. pentru ca să nu se smintească la poştă. pentru tipăritu şi plătire poştelor. de Berlinu. Aceasta încă trebuie să se ia aminte. deşi românii socotiţi împreună facu o naţie de mai multe milioane. de Paris în ţara franţozască. şi cu toate alte povestiri vrednice de ştiutu ce se vor afla întru gazetele neamurilor Europii. care demult simţeşte bunătăţile politicirii şi doreşte a fi părtaşă culturii acelora lalte neamuri Europii: Dară până acum i-au lipsitu acest organu. Alcătuirea lor va fi întru acestu chipu: o coală întreagă tipărită. cu tot feliu de vestiri. va eşi în toată săptămâna la lumină. ce se află în gazeturile de Londinu în Englitera. şi să aibă trecere. Hamburgu şi alte Eparhii a Germanii precum şi la Gazetele din Eparhiile Italiii şi Ispanii. cându gazetele aceste să se primească dela mai mulţi. aceeaş lege şi tot aceleaş obiceiuri. adecă: numele. precum gazetele aşa şi cele. şi după cărţile de obşte priimite. ca să-ş trimată Adresul său. la întâmplare. Aceste adresuri se pot trimite prin chesaro-crăieşti agenţii. cu însemnare locului unde voeşte a primi aceste gazete. pentru aceasta au socotit a fi de trebuinţă ca să arete acest cugetu de obşte folositoriu neamului românesc prin această înştiinţare. şi trăind supt osebite stăpâniri. sântu următoare. pe toată săptămâna dela două până la trei coale tipărite. şi de procopsire limbii patrioticeşti. Iară cei din ţara moldovii şi din ţara muntenească vor primi prin Agenţiile austriaco. Fiindcă nu se potu tipări mai multe exemplare de gazeta. şi numai pentru acele persoane. iarăş la locurile unde vor hotărî aceiaş ţiitori de gazete. şi dela acele poşte va primi fieştecare gazetele cu adresul sau titulaţiea sa dela aceleş poşte unde va pofti să-i fie trimisă. Dar fiindcă această osteneală este cuprinsă cu multe cheltuieli. care se vor scrie. după aşezământurile besericii greceşti. iar din afară. şi se va trimite fără nice o cheltuială de poşte la toţi cei care se vor scrie (prenumerui) pănă la locul hotărâtu. 2. precum va cere trebuinţa. Intru acesta feliu întocmita gazetă de doao. la care se vor pune tot felul de vestiri ce se fac pentru cărţi şi lucruri învăţate. pentru ţinerea Gazeturilor streine.împărăteşti din Iaş şi din Bucureşti. că aceste gazete întru acel chipu se vor tipări şi se vor însemna cu numărul. sau trei coale tipărite. şi întracest chipu o gazetă de împreună va ţine doao coale. Deci el voeşte să dee afară Gazete romăneşti precum s-au obicinuit la toate neamurile în Europa. începându dela gramatică până la Theologie. Iară cele alte ştiinţ după isvoadele celor mai învăţaţi bărbaţi. unde vor voi să o primiască. Forma gazetelor va fi. spre care scoposu au şi căpătat pozvolenie dela pre înalta curte după Decretu Gubernialnic dela 25 Februarie a. precum este obiceiul. franţuzeşte 4 . va fi numai cu osebite veşti şi înştiinţări din toate ţările. sau Gazetelor româneşti. Novelelor. trebuie să se scrie titlu nemţeşte. prin care să poată primi toate acele procopsiri de care au avutu parte alte noroade. precum şi aceleaş cărţi şi aceeaş scrisoare. ca să binevoiască a-l sprijini întru această apucare sau luare înainte.Neamul românesc măcar că împărţitu întru mai multe ţări. adecă cele duhovniceşti. şi se va chema: Novele. Oricare oameni învăţaţi şi iubitori de neam. şi a se recomendui mare sufleţii celor iubitori de neamu.c. cât să între la aceleaş gazete toate lucrurile vrednice de ştiutu. Din lăuntru poate să se scrie ori în ce limbă. care esu la lumină în ţările Europii. sau îndatoritu celui mai jos iscălitu cumcă. sau prin poştă drept la jos iscălitul la Leov. Altă coală tipărită se va adăoge la aceste gazeturi cu titula: Pentru învăţătură şi ştiinţ. pofteşte pe toţi ce ar dori a se face părtaşi acestora gazete.

să binevoiască a pune împreună silinţă spre împlinire acestui dimpreună folositori scoposu (lui). K. profesor la Sfntul Sava (Bucureşti).se află în Biblioteca Brukenthal. La rândul său. Trifu (I. În anul 1821 aromânul Zaharia Carcalechi.Cantor de avis şi comers (Biroul de avize şi comerţ) 1837 (8). u. Rosetti (din Muntenia) şi Anastasie Lascăr (din Moldova) vor lua iniţiativa editării unei publicaţii pentru români. Racoce va edita. la Bucureşti. datorită modestei susţineri cu abonamente. I. prin care dorea să ajute la < creşterea limbei daco-româneşti>. Aşa se face că I. gubernialnic tălmaciu>> T. sprijinit financiar de boierul progresist Dinicu Golescu. printre altele.şi cuprindea litografii realizate de pictorul Lecca. Dinicu Golescu va lua legătura cu Ion Heliade Rădulescu. Lecca. Rădulescu va fi înştiinţat din partea Divanului <vei pune în 5 . Gojdu şi alţii. D. În numele lui I. editată la Iaşi. care constituie un prim şi foarte interesant contract între editor şi abonat (prenumerant) apărut la noi (de altfel. pentru fondarea de jurnale în limba română. Pe lângă aceasta se poftescu toţi cei înalţi şi preasfinţiţi Arhierei. Trebuie să amintim în această repede privire asupra începuturilor şi revista Courier de Moldavie. 5. publicaţia se va numi Fama Lipschii pentru Daţia. în acelaşi an primind aviz favorabil de la contele rus Pahlen (vezi războiul ruso-turc) cu avertismentul <de a nu supăra niciodată religia. Sibiu). Aceste adresuri se poftescu cât mai în grabă. în anul 1820. M. k.vezi războiul ruso-turc din anii 1787-1791). între altele. abolirea monopolului tipografic. de trupele ruse conduse de mareşalul Grigore A. şi de înalt neam Arhonde. angajat la Tipografia Universităţii din Buda. publicaţia nu mai apărea şi se restituiau banii ori îşi înceta apariţia. precum precinsitite. ajutat fiind de I. la 1790 (Iaşiul fusese eliberat de ocupanţii turci în septembrie 1789 . 6. ca cu începutul lunii lui Mai a anului curgători să înceapă tipăritul. Având mai jos iscălitul aceste adresuri va da al doilea înştiinţare. Teodor Racoce. adecă: cu 30 florini în valuta de Viena sau cu 15 florini bani buni. Aceasta a fost prima revistă românească. Mihail K. besericeşti şi mireneşti Persoane după vredniciile sale. încurajarea traducerilor etc. şi prima revistă de publicitate apărută la noi . Acesta preţu tot deauna pe o jumătate de anu se va plăti înainte. în iunie 1827. De observat textul înştiinţării de mai sus. Sau dat în Leov la 8 Martie 1817. I. Rădulescu. Preţul pe tot anul pentru gazeta se aşează la 60 florini (lei) în valuta de Viena. istorie naţională şi universală. Damaschin P. Rosetti începe publicarea periodicului Fama Lipschii. se restituiau banii sau se oferea o altă publicaţie în locul celei iniţiale). Acesta a fost primul ziar tipărit în limba română (9). care a avut ca subtitlu <Adunare atot felul de istorii şi alte fapte scoase din autori de osebite limbi> (7).. În anul 1827. C. Em. în cazul în care numărul acestora nu era suficient de mare. Publicaţia era realizată într-o tipografie de campanie. Revista avea un profil cultural . k. doi studenţi români aflaţi la studii în Lepzig. În anul 1826.Sibiu. dar a cărei apariţie nu a fost de lungă durată. după Theatral Wochenblatt . Courier. H. cinstite şi de bun neamu. pentru utilizarea alfabetului latin ( nu s-a păstrat decât numărul 7 . programul editorial militând. fiindcă mai jos iscălitu au hotărâtu. Golescu va solicita aprobare pentru editarea unei gazete cu titlul Curierul român. fiecare număr conţinând comunicate oficiale. revista Chrestomaticul românesc. va <izvodi>revista Biblioteca românească. şi va hotărâ zioa în care va da cea mai întâie Gazeta. dar şi ştiri externe.sau lătineşte. şi împreună cu alţi intelectuali vor fonda o societate secretă care va milita. morala şi buna cuviinţă>. toate publicaţiile apăreau prin creditarea editorului de către cititori. sau de 30 de lei bani buni. Potiomkin. după o călătorie în Occident. editor şi publicist. Maiorescu).. îndeosebi militare şi politice. Carcalechi va edita mai târziu. la Cernăuţi. vell Boeri. reprezentâdu-i pe domnitorii moldoveni şi munteni. Începând cu numărul al doilea. H.literatură. ar fi cel de-al doilea periodic apărut pe teritoriul ţării noastre. în anul 1828. Bojincă. 1778 (10).

tineri. El astăzi cunoaşte mai mai toate limbile Evropii. Însemnări pentru creşterea şi sporirea literaturii rumâneşti. dată prea cinstitului divan. 4. Vânzări şi mezaturi deosebite. şi asudătorul plugar. îndrăzneţul şi neastâmpăratul războinic se desăvârşeşte într-însa.. şi înmulţindu-şi ideile având cunoştinţă şi ţiind un şir de întâmplările lumii. băgătorul de seamă neguţător dintr-însa îşi îndreptează mai cu îndrăzneală spiculaţiile sale. sau cel mult a anului astronomicesc. precum pentru curăţenia oraşelor. pentru cheltuiala poştiilor. se va numi Curierul românesc (1829). Nu este nici o treapă. Acuma poate cineva vedea pe simţitorul rumân curgându-i lacrămi de bucurie. care încă în turburările şi neodihnile lor au simţit lipsa şi trebuinţa lui. făgăduim că acest Curier al Bucurescilor va coprinde în sine: 1. nu este nici o vârstă care să nu afle plăcere şi folos într-această aflare vrednică şi cuviincioasă cuvântării omului. Folosul gazetei este deobşte şi deopotrivă pentru toată treapta de oameni: într-însul politicul îşi pironeşte ascuţitele şi prevăzătoarele sale căutări şi se adâncează în gândurile şi combinările sale . După înalta slobozenie prin strălucirea-sa graful. <ÎNŞTIINŢARE pentru Curierul Bucureştilor. de atâţia ani cunoscut de neapărată trebuinţă în luminata Evropă. şi foarte trist era pentru noi. 5. şi. voinţi ale divanului pentru publicarea a vreunei pricini ş. a ajuns astăzi a îşi împrăştia vestirile sale şi între neamurile cele mai necunoscute. Înştiinţarea ce a precedat apariţia revistei anunţa ca titlu <Curierul Bucureştilor>.c. avem cinstea a face cunoscut cinstitului public că. 2. Preţul fieştecărui trup pe un an ţine aci în Bucuresci doi galbeni împărăteşti . când el încă până acum nu cunoştea limba noastră. şi noi vestirile lui le priimeam în limbi streine. o vei pune dumneata mai întâi în cercetarea cenzurei după cum se porunceşte. în cele din urmă însă. povăţuindu-se din norocirile sau greşalele altor războinici.l. ş. se va încărca analoghiceşte după depărtare. Acest vestitor de obşte.c. va putea cineva vedea încă şi pruncii cei mici lăsându-şi jocurile lor cele nevinovate şi adunându-se împrejurul mumelor şi taţilor ca să citească ei singuri sau să asculte gazeta. Pentru aceasta.lucrarea alcătuirea aceştii gazete ca un lucru folositor naţiei rommânilor. să vor ivi şi începuturile gazetei rumâneşti Curierul Bucureştilor. şi el poate afla aceea ce înlesneşte ostenelile sale şi face să umple câmpurile de îmbilşugătoarele sale roduri. în sfârşit. văzând în toate casele bătrâni. pentru depărtarea boalelor celor grele ş. în sfârşit. bărbaţi. cele din judeţile dincolo de 6 .l. dar. în vreme ce ne aflăm în pământul nostru şi trăim supt legile şi cârmuirea noastră. care gazetă alcătuind-o.c. Înştiinţări pentru cele mai folositoare articole ale negoţului. precum şi judecăţi însemnate. adică în gazetă. încât cele ce vor ieşi din ţinutul Ţării Româneşti se vor sui până la 40 de sfanţi . încă şi ale acelor naţii ce trăiesc supt apărarea şi ocrotirea altor legi. îndeletnicindu-se şi petrecând cu gazeta în mână. iubiţilor rumâni. 3. învăţaţi şi mai de rând. sfaturi şi hotărâri ale divanului pentru îmbunătăţirea patriei . femei. iar nu spre vătămare. pentru păzirea sănătăţei. cu începerea anului nou. adică cu începutul lui martie 1829.O culegere de cele mai folositoare şi interesante lucruri din gazeturile Evropii. iar afară. multe însemnări folositoare. aci liniştitul literat şi filozof adună şi pune în cumpănă faptele şi întâmplările lumii. de aceea sunt rugaţi câţi vor cunoaşte invederat folosul şi trebuinţa aceştii gazete să binevoiască a se prenumera spre înlesnirea cheltuielilor ei şi spre păstrarea şi statornicirea ei. până când.l. Acest Curier va pleca de două ori pe săptămână din Bucuresci cu expediţia în forma aceştii Înştiinţări ce se vede şi într-o jumătate de coală. Cele din lăuntru şi slobode săvârşiri ale statului nostru. şi apoi s-o publicuieşti urmând condiţiile ce se arată>. Dar fiindcă o acest fel de întreprindere nu se poate aduce la sfârşit decât cu destule şi grele cheltuieli.

alături de Curierul românesc (1829 .Focşani. tipărit la Iaşi. În Sibii. Între anii 1830 şi 1847 a avut şi câteva suplimente . Mărimea şi forma gazetei va fi pe săptămână de o coală şi jumătate în 4. Oltul. în limba franceză. despre care pentru toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicată în ţările politicite. Niculae şi I. a pădurilor. a velniţilor. proprietar şi redactor era Gheorghe Asachi. Tieri librerul. a pometelor. <După Courrier de Moldavie. În Peştea. A.Rădulescu. nu pregetă a înştiinţa pe evgheniştii boieri şi pe toţi simpatrioţii că jurnalul acest politico-literal să va tipări în Ieşi supt nume de Albina românească. Luătoriul-aminte. Gazetă politico-literară. şi de Gazeta de Transilvania a lui G. periodicul Albina Românească.1850). cetitorul gazetei. al cărui iniţiator. să nu aibă în limba naţiei un jurnal periodic. atât despre mai buna lucrarea pământului. Constantin Pop. 3.Adaos literar. ca într-o oglindă în ea vede înfăţoşate toate interesantele întâmplări de carile el însul atârnă. Sporiul acel vrednic de mirare în carele acum au ajuns ştiinţele. redacţia gazetei. buletine de la teatrul războiului. lăsâdu-şi numele înscris. H. 2. a stupilor. a viilor. să minunează de fenomenele firei. şi ca un călători de pre rătunzimea pământului culege folositoare pilde şi învăţături. câtşi povăţuiri pentru ferirea şi vindecarea epizotiei (boalei vitilor) şi alte folositoare pentru 7 . la dătătorii gazetelor. Moroiu > (11) Curierul românesc a fost primul ziar în limba română care a avut o apariţie îndelungată şi un rol foarte important în trezirea conştiinţei naţionale a românilor(12). Albina va avea şi un supliment literar. 36 sfanţi . de la Braşov. la Bucureşti. Heliade . filologice. Tot în anul 1829. Şi fiindcă cunoscut poate să fie fieştecăruia cheltuielile cele dintâi ale gazetii. În puterea sus-arătatei înalte învoiri. Dătătorii gazetelor : I. Înştiinţare despre Gazeta Românească din Ieşi Nu se află astăzi în lumea politicită neam. apărea în Iaşi. de aceea sânt rugaţi toţi iubitorii de această începere să binevoiască a plăti pe acest an cu banii înainte. la Sameşul judeţului. Eliad şi C. În Craiova. la d. aude vorbirile străluciţilor bărbaţi. la d. culegeri istorice. adecă soţietatea alcătuitoare. îi va număra la locurile cele de jos însemnate : În Bucuresci. Bucovu. aga Asachi însărcinându-se cu direcţia acestui lucru. ce pentru binele public păstrează cătră patria noastră scutitoare împărăţia Rosiei. În Iaşi. Alăuta românească. d. 34 de sfanţi. Grabofski. începând cu 1 iunie. Argeşul. Începând de la 15 mai viitori Albina românească se va tipări de două ori pe săptămână. şi cele din Vlaşca. morale. la casa d. şi mai ales adese se vor împărtăşi din vrednici scriitori povăţuiri despre economia câmpului. profesorul normal. Ea va cuprinde : politiceşti şi interesante novitale din toate ţările lumei. a viermilor de mătase.Olt. Iată textul Înştiinţării ce a precedat apariţia Albinei. în următoarele condiţii : 1. Muzeul Naţional. literale. cele din judeţ. Unufrie. carele. la d. stă la baza presei periodice româneşti>(14). Curier de ambe sexe (13). acele despre folositoare aflări. Buzăul. Banii fieştecare. 32 de sfanţi. Muşcelul. la d. întru alte ale sale folositoare instituţii. În Blaj. Bariţiu. Teliormanul. deşi mai mic la număr decât românii. Pan. redactat de I. În Arad la…În Bucovina la… În Basarabia la…sau. Dâmboviţa şi Ialomiţa. măiestriile şi negoţul au răsărit în parte din asemene împărtăşitoare mijloace. Întru părintească îngrijire. îndămnează traiul însoţitori. la… În Braşov. care. în sfârşit. Gazeta Teatrului Naţional. înalta orcârmuire au binevoit a da voie să se tipărească la Ieşi Gazeta românească. martor să face cruntelor bătălii. vede faptele. În judeţe. datat 17 aprilie 1829. Albina este primul ziar în limba română din Moldova. prin carile lăcuitorii dispărţiţi de munţi şi de mări se fac vecini şi. împrumutându-se cu rodul cercărilor. orice oraş la neguţătorul de cărţi ce să va afla acolo. spre siguranţă.

Asemenea. a fost întemeietorul învăţământului românesc în Moldova (Academia Mihăileană. supt a lor iscălitură întărită de dregătoria locului. mai neşters din inimile şi minţile noastre. Ce să atinge de stilul gazetei aceştia. când Albina românească va cuprinde în filile sale toate înştiinţările adevărate ale altor jurnale. trimiţându-li bileturile cuviincioase şi împuternicire de a priimi preţul sus-arătat de la prenumeranţi şi de a le da bileturile însemnate cu sigiliul redacţiei. vânzările şi înştiinţările particulare. şi pe carile orice filolog ideat îl va afla potrivit. adăogând şi cheltuiala publicaţiei. primul ziar politic şi cultural al românilor din Transilvania va apărea la Braşov. le vor trimite cătră : Redacţia Albinei româneşti. editorul Albinei va acorda un spaţiu însemnat literaturii. cătră carele strălucitul ei început o împuterniceşte. al presei moldovene (Albina românească. acele ce atingându-se de negoţul Moldovei se vor slobozi în megieşitele ţări. 1835). rămân numai şapte luni şi jumătate. Amintim că Gheorghe Asachi (1788 – 1869). scriitor. Bariţiu: Gazeta de Transilvania (în anul 1849 a avut titlul Gazeta Transilvană. Suflete al meu! găteşte-te a-ţi vărsa toate simţimintele cele mulţămitoare 8 . A fondat şi editat publicaţiile Adaos la Foia sătească (1846).Dar pentru că de la 15 mai. 30 parale. editor şi tipograf. atuncea. până la încheierea anului 1829. Ca şi alte publicaţii editate în etapa de început a presei noastre. iar paradigma cultivitilor sale surori o îndeamnă. poet. Ieşii. Prenumerantul ce-şi va păstra şirul între al acestor gazete va avea în casa lui un honograf deplin de întâmplări în mijlocul cărora însul viază şi carile în adevăr întrec pe multe alte epohe.moşinaşi şi posesori. 4. pictor. fără carile nu se va putea înfiinţa. redacţia va urma după cel cerut de regulile limbei. În Ieşi prenumeraţia se va face deodată în Mănăstirea Sfinţilor Trii Ierarhi. când se va începe gazeta. Albina românească se va tipări cu mai mare deplinătate. Adaos la Buletinul Oficial al Moldovei (1851). iar pe la ţinuturi redacţia s-au adresuit cătră persoane binevoitoare. ziarist. de la începutul anului 1830. începând cu 12 martie 1838. În acel suplement se vor mai publica mezaturile. 17 aprilie 1829 Redacţia Albinei româneşti. Arhiva Albinei pentru arheologie română şi industrie (1844) şi altele. săptămânal. Almanah de învăţătură şi petrecere (1842). sub redacţia lui G. pentru care în zilele aceste ne veni slobozenie deplin de la înaltul tron ca să o putem da de aci înainte nempiedecaţi la o naţie care prin întârzierea în cultura duhului putem să zicem cum că ridică mila iubitorilor de omenire din veacul nostru. numele prenumeranţilor cari unui lucru obşteşte folositori vor da razemul şi îndemnul dorit. În suplementul ce să va adăogi câteodată se vor tipări poroncile ocârmuirei ce au să fie tuturor cunoscute. 1829) şi al teatrului din Moldova (1816). apoi Gazeta Transilvaniei) De la redacţie (Gazeta de Transilvania) Lucru mai nou totdeauna şi mai scump. Acei cari vor avea trebuinăă a li se tipări asemenea cuprinderi. Aşa cum arătam mai sus. decât înştiinţarea despre însuşi foaia aceasta a noastră politică. Cu ace întâie gazetă se vor tipări pe o filă. spre pomenire. Precum de datorie este a nu mai întârzie de a aduce limba vorbită de mai mulţi decât patru milioane români la gradul deplinirei. Alăuta Românească (1837). cu nou tipari şi pe fină hârtie. mai nepreţuit. Preţul acestei gazete pentru Moldova va fi patru galbini pe an. prin carele-şi vor cere gazeta la locul şi ziua arătată. aşadar analogul ce să cuvine acuma la prenumeraţie este de 78 lei. care preţ foarte măsurat este în alăturare cu cele mai ieftine străine gazete. mai vrednic de nemurire nu sunt în stare a arăta vrednicilor mei cetitori. Dacă această gazetă va căpăta doritul spor de care în toate chipurile redacţia se ca sârgui a să învrednici.

trânteşte cărtile şi clasicii cei scumpi. Negreşit că o limbă straină. o facere de bine nepreţuită. nu le simte pe acele. ostaşi. iar dulceaţa nu o au simţit niciodată. dar am nădejde că nici unul dintră cititorii noştri nu va fi care să nu-şi închipuiască şi sa-şi numere acele folosuri cu cea mai mare vioiciune. aceştia parte mare simţesc ce ne trebuie nevoindu-se deodată a-şi căuta mijloace de ajutor. şi ni s-au dat atunci cînd celelalte naţii cu noi împreuna lăcuitoare încă au ajuns să cunoască cum că singură luminarea şi dezvoltarea ideilor unui popor. iar nu îndemnător la o cultură mai slobodă şi mai înaltă. nu-i preţuim din destul! Dar să lăsăm aceste că sunt prea supărăcioase Atâta zic numai cum că. cum scapă dintr-un clas într-altul. o mastehă oricare rău nu va hrăni. Cezar au fost generali şi scriitori totdeodată. şi de alte feliuri de scrieri periodice. Câţi sunt care petrec şcoalele toate. şi totuşi. Fieştecare trage folos la oala sa: vorba românească. Să ne uităm împrejur în toate părtile. Cinstiţi cetitori. Împovărarea memoriei cu apăsarea înţelesului şi a judecăţii tinerilor. şi ne vom încredinţa cum că metodul şcoalelor noastre au fost până acum în praxi împiedecător. aceasta este caracteristica şcoalelor noastre. fără sa ştie care mai sunt alte cărţi de acest feli. o priveghere. Toate alte mijloace sunt nesigure şi înşelatoare. puţine câte le avem. poate să-l puie în stare a contribui fiziceşte şi moraliceşte la fericirea patriei. dar ele mă năpădesc prea multe deodată şi tocma prin aceasta îmi precurmă cuvântarea şi îmi năduşă graiul. câte scrieri nemuritoare lasă la lume! Plinie era consul. literatura. a căror el numai spinii. un strein de-ar fi înţeleptul înţelepţilor. iubiţi români. asa şi faceti. un dar deosebit. citea singur jăluirile supuşilor săi. o pronie părintească cu ochi ageri strălucitoare asupra-ne şi la toate lipsele şi trebuinţele noastre! Lăţirea ştiinţelor şi a cunoştinţelor. craiul Vorusii. păzeste înainte împreună cu noi. nu . Aceasta o cunoaştem cu toţii. Un strain nu scrie în limba româneasca. Xenofon. toate stăpânirile cele înţălepte şi părinteşti : mijloacele la aceste sunt cărţile. Oh. împărtăşirea ideilor la toate clasele de oameni! Strigă astăzi toate naţiile. şi cei care aruncasă teologia morală în Murăş. Cicero era de dimineaţa până sara cuprins în forum cu trebile republicii. cosmopolitul cosmopoliţilor. va fi mai mult! Nici de aceea nu cred să fie mulţi între români care să zică: tocma novele politiceşti pot să citesc cu mult mai bune în limbi străine – oh. şi totuşi i-au rămas timp ca să scrie şi cărti de mult preţ. cum este al nostru. sunt de vină la aceea. cum că adică gustul de cetit este până acum la noi foarte puţin. doftori. care ar trebui să ne fie cea mai scumpă hrană pentru mintea şi inima noastra. Ce e mai mult? înseşi frumoasele noastre au început să sprijinească întreprinderile cele folositoare. cu atâta mai puţin în duhul românesc. mari pilde aveţi spre acestea în bărbaţii veacurilor? Tucidid. Profesorii prin Franţa si 9 . Ce mirare dară dacă tânărul sau junele. iată o îngrijire noua. că cu atât mai luminat să se cunoască facerea de bine ce o avem prin slobozenia de nou câştigată. domnii mei. De altă parte iar – precum de la Anul nou încoace mă încredinţai – vedem unii bărbaţi cu cele mai grele slujbe împrejuraţi a nu-şi pregeta a să cuprinde şi cu produceri literare. priimeşte şi cultivă în inima ta iubirea de dulcea noastră patrie[…] Cu toţii ştiu şi pricep cum că cunoaşterea unei naţii pe o cale mai uşoara şi mai scurtă nu este altfel cu putinţă decât prin însăşi lucrarea şi îmbogaţirea limbei şi literaturei sale. Nouă acestea ne lipsea. prin urmare nici nu ştie prescrie mijloacele ajutătoare […] De una ar fi să ne temem mai mult. au venit totuşi timpul în care un număr mare de naţionalişti simţesc cu fiebinţeala şi ştiu de ce avem trebuinţă neapărată. Şi aici ar fi locul a vorbi acum aplecat la o foaie politică în limba naţională ce folosuri poate aceasta să aducă. scrierile periodice lăţite şi propovăduite la toţi. Polibie. afară de cele prescrisă prin clasuri. mai are soţi destui într-alt înţăles. nu cunoaşte scăderile noastre. şi noi suntem scăpaţi de întunerecime. Şcoalele noastre.înaintea preabunului nostru suveran şi părinte Ferdinand I-ul. căci fieştecare ştie cum că acele nu sunt scrise în interesul şi amăsurat trebuinţelor românului. Bine este. Mulţămită celor care strigă astazi cu glas puternic: deşteaptă-te şi tu. Ce au folosit la toate neamurile aceeaşi ne va folosi şi noua – oh. române. Clasicii. într-a căria sân ne am născut şi ne hrănim. Frideric cel Mare. Plutarh profesor. Venim mai încoace. La acestea să se dea zbor nempidecat. pricina încă o ştim. O mulţime de bărbaţi într-alte plase – cum ca să tăcem de câţiva episcopi cu rîvna adevărat apostolească – dregători politiceşti. iată ca ni s-au dat. I.

Catalaog alfabetic. 1968. 2002. dascălul. ediţie de I. se pare cum că greutătile unei dregătorii dau putere duhului omenesc. care ar avea să-i jărtfească pe cărti şi pe alte mijloace trebuincioase spre înmulţirea cunoştinţelor şi poleirea sa? După aceste toate ar fi să descoperim la cititorii noştri şi planul după care vom purcede lucrând la Novala noastră. cu o introducere de D. Braşov. Bucureşti. 1996. Sărăcia i-ar pricinui cineva de cea mai mare piedecă a sporirei noastre. Chişinău. Mircea Avram . Bucureşti. 14. op. lucru care el nu văzuse nicări şi au typărit nişte calendare. El fondează. Editura Tritonic. în anul 1829. note. dar oare unde să afla omul acela care după ce cheltuieste sume pentru trupul său să nu-şi ţie duhul vrednic de doi-trei galbini. Publicaţia s-a situat pe poziţii democratice şi iluministe. Din istoria jurnalisticii româneşti. p. Hangiu. Istoria presei româneşti de la primele începuturi pănă la 1916. Ştiinţa. Editura Fundaţiei Culturale Române. Radu Tempea.Foişoară pentru răspândirea cunoştinţelor folositoare şi a iubirii de carte şi Foaie pentru minte. După cum am fost înştiinţat la începutul anului. O istorie ilustrată a publicităţii româneşti.Moroiu. (2) Nicolae Iorga. cit. cuprinşi cu cele mai grele catedre. (12) I. scriitor. numele autorului primului calendar este redactat Petru Şoanul). Hangiu. şi negreşit cum că odihna prea multă şi comoditatea nu este bună. 1820 . Este aşa. Cluj Napoca. Heliade Rădulescu (1802 – 1872) a fost ziarist. 1778 .Istoria presei literare româneşti din Transilvania. Editura pentru literatură.. Din anul 1867 a devenit academician şi a condus Academia Română pînă în anul 1870. Hangiu. reviste). 1992.. Taşcu. NOTE (1) <1731. atunci vom urma cu foaia politicească a o da de două ori pe săptămână. cit. 1899. Text reprodus după Presa literară românească.[…] Redactor: G. op.. profesor şi traducător. Sibiu. 100. om politic. la Bucureşti.Germania. Însă dacă vom vedea cum că numărul cetitorilor noştri să înmulţeşte. Au început a face Typografie Petcu Şoanul. Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti. Editura Tritonic.. dar nu poate fi considerată reper pentru presă de la noi. Notă: în anul 1581. Bucureşti. 2002 (9) I. Tot subt aceeaşi condiţie făgăduim cum că vom începe o foiţă cu litere lătineşti. prima gazetă în limba română din Ţara Românească. vol. I. p. p. prenumeranţi să binevoiască a ne ajuta la jărtfele noastre cele împovărătoare trimiţându-ne banii de prenumeraţie cât mai în grab. editată de apropiaţi ai împăratului Rudof al II-lea. inimă şi literatură. Întradevăr. I. Micu.18. 1913 (7) Istoria presei române. Hangiu.1970. 1790 -1990. de la începuturi până în 1918. antologie de Marian Petcu. Bucureşti. I. Editura pentru literatură. Descriere bibliografică . (5) Presa literară românească. Bucureşti. 11 (11) I.1906. (4) Mircea Popa. 1968.14 (8) Marian Petcu. Prenumeraţia să poate face în toate provinţiile la toate dregătoriile de poştă.> cf. dau în lume lucruri clasice nemuritoare. (În unele lucrări. de apărare a intereselor naţionale şi sociale ale românilor din Transilvania. Articole-program de ziare şi reviste ( 1789-1948). Istoria beserecei Scheilor Braşovului. p. C. o data sau de doua ori pe luna după stările împrejur. tom. împreună cu I. Ediţie. pentru Transilvania. V. ca şi apa stătătoare. Bucureşti. gazete. p. Editura Dacia. Totodată poftim pe d. 6 (6) I. Bucureşti. Bariţ Editor: Ioan Gott Gazeta de Transilvania a avut şi suplimente . 175 (10) Dumitru Coval.Ed. 132 10 . Curierul românesc. 1971. Introducere la Publicaţiunile periodice româneşti (ziare. lîncezeşte puterile mintţii. Valentin Taşcu . Articole-program de ziare şi reviste (1789 – 1948). Almanachu literaru pe anul 1839 şi altele. Dicţionarul presei literare româneşti. ea moleseşte. 6 şi Mircea Popa. p.d. 1980. bibliografie şi indici de I. şi materiile de tipărit încă ne vom strădui a le îmbunătăţi. lingvist. p.. p. noi vom urma regulat o dată pe săptămână cu darea foilor noastre amândouă pe câte o coală.Presa sibiană în limba germană. Bianu.1922. p. deoarece era editată într-o altă ţară. la Nurberg/ Germania apărea gazeta Siebenburgische Zeitung. dar acesta încă lesne îl va afla oricine care ştie cum că noi suntem începători în patriile noastre şi voim iarăşi parte mare începătorilor să dăm hrană. p. 13 (3) Elena Dunăreanu. vol. căreia i-au urmat Curier de ambe sexe (1837).

La 1822. Heliade . Aceste jurnale. este tribuna în care glasul mulţimei răsună până la marginile lumei civilizate. Puţin după aceea G.) şi sub cenzura impusă pentru întâiaşi dată Principatelor prin ocârmuirea provizorie(4). are a face din tot neamul omenesc o singură familie mare. D. precum drumurile de fier le uneşte prin legătura intereselor. Şi aşa ceilalţi puţini bărbaţi ce pe atuncea ar fi putut coopera la introducerea presei periodice între români pierdură mai sperarea de-aţi realiza planul. care erau îndatoraţi de către Poarta Otomană de a aduna ştiri din toate părţile Europei şi de a le împărtăşi la Constantinopol. este o inovaţie a cărei origine datează abia de ieri. Editura Univers Enciclopedic.(2). Ion Heliade Rădulescu. Eliad la 1827 ceruse asemenea voie de a publica o foaie românească în Bucureşti. literaturii şi chiar gustului românilor. şi acestea încă abia se citeau în casele a câţiva boieri şi cu deosebire în cabinetul domnilor. şi care a exercitat mai mare înrăurire asupra opiniei publice. II.o biografie. Numai doi bărbaţi păstrară încă curajul. tot ce se zice. publica în adevăr prospectul unui jurnal ce era să iasă pentru întâiaşi dată româneşte. cit. care în ţările libere se numeşte a patra putere în stat şi care pretutindeni. până şi în părţile pământului cele mai despotic ocârmuite. cap. prin presă tot ce se face. tot ce se descopere în vreo parte a lumei se răspândeşte pe toată întinderea globului şi se face proprietatea omenirii întregi. în 1 iunie aceluiaşi an. 1986 sau Mircea Anghelescu. ea sguduie şi surpă în fiecare zi vechea barieră a urelor naţionale şi pregăteşte aşa triumful fraternităţii universale care. K. dar ocârmuirea de atunci nu-i încuviinţă cererea. prefăcută astăzi în Gazeta Moldovei. Nu sunt cincizeci de ani când în Principate nu străbăteau poate cinci jurnaluri franceze şi două germane. K. el publică întâiul număr al Curierului românesc. asupra ideilor. Obiografie a omului şi a operei. Presa periodică. In 1828. fără întrerupere în timp de 26 ani s-a ţinut şi se ţine până astăzi. Albina românească.n. jurnal care s-a acufundat în catastrofa anului 1848. această presă. Carcalechi. într-o zi viitoare. Presa este ehul (1) prelungit al graiului omenesc. iar unul din organele cele mai principale ale opiniei publice este presa în general şi presa periodică sau jurnalismul.Mircea Anghelescu. au ajuns a fi o necesitate şi pentru guverne şi pentru popoare. o asemenea întreprindere. Hangiu. în sfârşit. aţteptând toate de la timp şi de la împrejurări. 23 Anexă JURNALISMUL ROMÂNESC ÎN 1855 de Mihail Kogălniceanu În zilele noastre. 2001. Asachi. emise în timpul ocupaţiei rosiene (ruseşti . decanul jurnaliştilor români de astăzi. veteranul jurnalelor. jurnalul cel mai bun pe care au avut românii până acum. op. aplicată la drumurile de fier. Spiritul acesta se manifestă prin opinia publică. (14) I... Bucureşti. încercă pentru a doua oară. Bucureşti. (3) translator românesc în Lemberg. devreme ce. Eliad în a doua cercare fu mai norocit. Z. joacă în lumea materială. spritul a ajuns a fi o putere atât de mare şi câteodată chiar şi mai grozavă decât oricare alta. însă planul său nu se putu aduce la îndeplinire. a publicat în Iaşi. Echilibru între antiteze.n. Racocea. Nu nedrept s-a zis dar că . fură însă o adevărată revoluţie 11 . Roseti din Valahia publică în Sacsonia câteva numere a(le) unui jurnal politic românesc numit Fama Lipţcăi.. p. Nu sunt treizeci de ani când românii n-aveau încă o singură foaie periodică în limba lor. Editura Minerva. C. dar aceasta era mai mult o revistă literară şi care curând şi căzu. ea lucrează a uni popoarele prin legătura puternică a ideilor. la români. cărei şi unele şi altele îi fac complimente şi îi solicită aplauze. În anul l8l7. în special.Presa şi mai ales presa periodică joacă în domeniul inteligenţei rolul ce maşina de abur. în Buda.(13) Pentru mai multe informaţii despre Curierul românesc şi fondatorul său . în 1 april 1829.

mai multe idei. Ea este încă martoră şi dovadă a puterei ce tinerimea exergia atunce asupra opiniei publice şi chiar asupra ocârmuirei. literatură. ele.. cu o bărbăţie. noi campioni ai civilizaţiei şi naţionalităţii se iviră în curând în toate puncturile ţărilor româneşti.n.. votată de Adunarea obştească şi întărită de Domnul Mihail Sturza în 31 ianuarie l844 (6). Amvon mai înalt decât toate amvoanele. încă am putea face mari lucruri. arte. Curiozu. Dar censura. lega într-un singur trup şi suflet toată tinerimea Principatelor.. propăşirile şi mai ales driturile (drepturile-n. când ne aducem aminte de unirea frăţească şi tinerească care. în starea de mijloc mai ales. prefăcut apoi în Vestitoriul românesc de astăzi etc. sunt acum zece ani. ne-au despărţit. se apucaseră de lucrul. au costat ţării atâte şi atâte milioane! şi cu toate aceste au produs până astăzi rezultaturi atât de mici! Drumul inteligenţei odată deschis de Curier şi de Albină. materialismul vârstei coapte. Bălcescu. toate discordiile se uită. România. Foae pentru minte etc. şi palma mi se sfinţeşte!. Chiar în întâia decenie (1830-1840) ieşiră la lumină în Transilvania Foaea duminicei . în sfărşit. pe la 1840-1847. sub alt titlu. care.. această foae isbutise a exergia (5) o mare înrâurire asupra întregii desvoltării a vieţii sociale. auditorul lor era pretudindeni. un jurnal se oprea. în locu-i se ivi în Bucureşti Magazinul istoric pentru Dacia care. cu un stil necunoscut încă în jurnalistica românească. plini de entuziasm. Dacia literară şi Propăşirea avură o soartă şi mai tristă! Şi una şi alta fură definitiv oprite. Mozaicul. a dominat popoarele. Spicuitorul.Gazeta de Transilvania. şi aceea ce Magazinul nu putea publica. exergiat şi asupra presei româneşti înrăurirea înmulţitoare ce a avit asupra presei din toate ţările. cu toate împidicările unei cenzuri aspre care. trată chestiile istorice şi sociale cu o vervă. la un asemine suvenir. tânăr în care era numai inimă. sau orgoliul poziţiilor câştigate. cu curagiul juneţei ce nu se îndoieşte de nimică şi pentru care stavilă nu este. Muzeul naţional. până la 1847 a fost neobositul campion a dreptăţilor Principatelor româneşti. Dacia literară. Ele le deschidea o lume nouă. O mână caută pe a altuia. din zi în zi se făcea mai aspră. morală. Curierul românesc fu suspendat pe o bucată de vreme. reorganizate încă înaintea introducerii presei periodice. se reproducea de Gazeta de Transilvania. deşi în scurt. Foaea sătească. o ordonanţă princiară statornici o censură 12 . deşi necomplet. cea dintâi gazetă zilnică. sub redacţia lui N. Propăşirea închisă. Pământeanul. luminate şi chemate la viaţa publică. împreunaţi ca odinioară într-o singură şi aceeaşi voinţă. Atunce era epoha când roiuri de tineri. uniţi toţi. arătându-le faptele. Gazeta. În Ţara Românească Eliad având curagiul a ataca censura în chiar persoana censorului. Mai multe jurnaluri au ieşit şi în Transilvania şi în Valahia şi chiar în Bucovina. Dunărea etc. în Valahia. Curierul de ambe sexe. visurile ambiţiei neîmplinite. ştiinţe. a izbutit a-i precurma existenţa. crezând în viitorul patriei lor şi al lor. Şi aşa putem zice că Curierul şi Albina au răspândit. Mişcarea intelectuală era pretutindene mare şi neobosită. Curagiul prin aceste nu se pierdea. Politică (pe cât le era iertată).Ziua de douăzeci şi nouă martie pusese capăt influenţei tinerimei.între români. căci numai tinerimea a isprăvit emanciparea ţiganilor clerului şi a statutului. au tratat toate. mai multe nobile credinţe. Clase întregi fură prin ele deşteptate. şi glasul lor străbătu în palaturile bogaţilor şi în căsuţele rezeşilor şi posesoraşilor. În Moldova. În Moldova Alăuta românească. Mercurul. Astăzi greutăţile împrejurărilor politice care au trecut peste ţerile noastre. În Moldova singură efectul fu contrar!. punându-i în contact cu celelalte popoare mai civilizate. Neştearsă este încă din aducerea aminte a românilor acea râvnă care învăpăia tinerimea. au pus între noi diversităţi de interese şi de idei.). Orisis. dar cu toate aceste. Arhiva. mai multă învăţătură decât însuţi şcoalele naţionale care. altul. şi dacă am vrea. Propăşirea a fost organul ei cel mai însemnat. sub redaţie capabilă şi naţională a lui Bariţ. plantă necunoscută în pământul românesc şi impusă prin o ocârmuire străină. ce de la un capăt a Europei până la celălalt. adresându-i în public şi prin tipar aceste cuvinte care în veci se vor păstra în istoria presei noastre: Dar. ieşea mai zdravăn şi mai energic decât cel oprit.. spartă şi izgonită din ţară. Anul 1848 cu efervescenţa sa. Domnule! te pălmuiesc. Cantorul de avis.

Patria. pentru un articol religios împrumutat Gazetei de Transilvania. Istoria românilor de T. Teatrul lui Alecsandri şi al lui Milo ne-au dovedit asemine că în Moldova viaţa intelectuală nu pierise şi nu aştepta decât răsărirea soarelui popoarelor spre a se deştepta sdravănă. Ca cărţi istorice au ieşit colecţia deplină a Letopisiţilor Moldovei. de T. care despreţueşte ş-ameninţă lanţurile cele mai grele. deşi avea un redactor (8) care o dată scrisese pe Alexandru Lăpuşneanu. poeziile lui Bolintineanu. de la 1849 până la 10 septembrie 1854. Gazeta de Transilvania. În Valahia rămase în picioare singurul Vestitorul românesc mărginit a publica numai actele Ocârmuirei şi a da. Bogdan şi Petru Rareş. apăsarea spiritilor fu mai blândă. Codrescu. altele suspendate. Laurean. Bălcescu. În Moldova. redigat de exilaţii din Cernăuţi. Zimbrul redigat de D. Numai Albina românească. însă ce folos!. pamfletele care ploua(u) din toate părţile şi chiar şi în Moldova străbăteau cu toate măsurile guvernului de atunce. Domnii. Poezia. În Iaşi. oareşicare mici notiţii despre întâmplările străine. care nu se ocupa decât cu articole pastorale.cea mai mică încercare de a ieşi din stânsele mărginiri impuse de censură şi care făceau din aceste Foi simple efimeride era aspru pedepsită. însă secfestruirea acestor scrieri revoluţionare la graniţa Principatelor şi strâmtoritele mijloace a redactorilor din început le ameninţa pieirea. şi pre care şi Rosia a recunoscuto prin toate tractatele sale cu Turcia . Albina românească nu se putea făli cu mai multă libertate. Presa periodică a făcut şi ea oareşcare timide propăşiri. proscrişii au produs o literatură specială şi până şi încercări de o presă periodică. fiind silită a se desţăra. În străinătate. O asemenea stare de lucruri care era negaţia a orice desvoltări nu putea să exerceze decât o tristă înrâurire asupra presei în general şi a presei periodice îndeosebi. Poporul suveran etc. foae sătească de D. organ al guvernului. alte poezii a lui G. De aceea şi inteligenţa a dat mai mult semn de viaţă. toată activitatea mărginindu-se în simple traduceri. cea mai mare parte romanuri. În Moldova. broşurile. cel puţin meritul său nu l-a făcut să străbată dincoace de Milcov. însă pururea într-un ton demn şi conform cu misia tiparului. ce nu putea publica nimic patriotic. Prin convenţia de (la) Balta-Liman. rânduiţi de-a dreptul şi numai pe şapte ani. cu dânsa emigrase şi toată viaţa intelectuală a Tării Româneşti. Dar.închizeşluite prin tractatele încheiate cu Înalta Poartă de către vechii Domni Mircea. fu închis. trei tomuri a Uricarului. care nu inspira aceleaşi îngrijiri revoluţionare. editată de M. Alecsandri.. 13 . Organul luminării din Blaj. au ridicat presa românească la o înălţime ce până atunci îi fusese necunoscută. toată mişcarea intelectuală. din Bucureşti. cu patimă în adevăr. Cronica lui Şincai. În Valahia. Patria de D.au publicat în acest period. tipărită de Departamentul instrucţie publice după un manuscris hărăzit de Domnul Stăpânitor. a înălţat glasul libertăţii şi ne-a vestit viitoarea deşteptare.care nu putea decât a sugruma orice jurnal. Zimbrul. autonomia Moldovei şi Valahiei .. cu toate restricţiile unei aspre censuri. Codresu şi Fotino. Kogălniceanu. proclamaţiile. Sion s. precum (7): Albumul peregrinilor de Bolintineanu. ades şi cu exageraţie. Vlad. de aceea şi existenţa lor n-a fost decât efemeră. sub foarfeca celei mai aspre censuri. C. Gusti. toate aceste jurnaluri luară sfârţit o dată cu ocupaţia Principatelor de către armia rusiană. fură mărginiţi de-a proceda la cea mai mică şi neapărată reformă în ţară fără învoirea a comisarilor şi apoi a consulilor ruseşti. frumoasă şi naţională. însă jurnalul Bucovina. Vrabie au înmulţit numărul jurnalelor româneşti. Junimea română şi România viitoare de N. Septămâna. Baladele şi Doinele lui V.fu înlăturată! Toate driturile istovitoare din ea fură unele desfiinţate. nu ştiu ca să se fi publicat vreun alt jurnal. Pruncul român. cu greu am putea cita o singură producţie literară de o oareşcare valoare. Afară de Vestitorul românesc. Septămâna. Nici un drit. putu a se păstra. chiar străin politicei. Toată mişcarea intelectuală fu suspendată. care a fost consecvenţia ocupărei rosieneşti în 1848. nici o chestie nu rămase fără a fi tratată. căzu pentru că nu avea pentru ce a fi sprijinită. Negruţi. căci cea mai mare parte din junime. deşi organ a(l) guvernului. conteni o dată cu subvenţia ce i se da din venitul şcoalelor. în Galaţi.

Vântul apusului a început a străbate şi la noi. În această privire. devreme ce ele nu cearcă a intra pe o cale propăşitoare nici măcar în privinţa regulelor gramaticale. nimănuie nu-i este iertat de a rămâne neutru? Românii au astăzi şase jurnaluri politice: două în Moldova. ce de pe atunce încerca de a se ivi. era nevoit de a avea recurs la jurnalele Franţiei şi a Germaniei. Acţia politică a sa până acum e însă foarte mărginită. Vestitorul românesc şi Timpul. ea se mărgineşte în extracturi din Gazeta de la Iaşi şi din Vestitorul din Bucureşti.. redigată acum de dl. pentru expunerea a orice drit.România literară. Un câmp larg este deschis jurnalismului românesc. ca în timpul lui Solon. şi cât poate. acesta este negreşit un panegiric ce i sa trimis din Moldova sau din Valahia. Dar să vedem cum publiciştii români au conştiinţa misiei lor? cum ei se folosesc de libertatea ce li se dă şi. rămase dar iarăşi singură şi autocrată Albina românească care. Timpul este o nouă înfăţăşare în jurnalistica noastră. asupra viitorului românilor. pretutindeni răsar organe a publicităţii. sau calităţile. Este oare aceasta din lipsă de corespondenţi. asupra intereselor. În sfârşit mai avem a vorbi de Timpul din Bucureşti. Cu interesele Prinţipatelor se ocupă numai ca o chestie secundară. Această neagră epocă însă a contenit. două în Ardeal. pentru o mai bună soartă. pre cât îi este învoit. 14 . Ilariu. lepădându-şi adjectivul românesc. ori din neputinţă? Nu o putem hotărâ. unde. iar rămăşiţa paginelor înşiră noutăţi din afară traduse din jurnaluri străine. Cele mai bune articole despre driturile şi interesele românilor eşia odinioară în acest jurnal în care publiciştii cei mai însemnaţi îşi deduseră rendez-vous. Am văzut pre redactorul plângând seara despre injuriile ce dimineaţa trebuia să publice asupra puterilor şi bărbaţilor celor mai mari ai Europei. fu oprită înainte de a-şi respândi cel întâi număr. care luaseră în mână apărarea driturilor Principatelor. odinioară agent puternic de naţionalitate.Când câteodată înşiră vreun articol original. toate opiniile zilei fără nici un sistem. într-acest timp unde nimine nu trebue să şează cu braţele încrucişate. Suplementul literar ce-l întovărăţeţte o dată pe septămână îi întrece cu mult partea politică. Gazeta de Transilvania. Bosueceanu. Zimbrul este cam spărieat. toate întâmplările. românul. măsurile adoptate de ocârmuire. Gazeta de Moldavia şi Vestitorul sunt jurnaluri de un caracter semi-oficial. Gazeta de Transilvania se poate lăuda că acum ocupă cel întâi loc în jurnalismul românesc. şi libera discuţie a driturilor. căci a îmbucat trimbiţa renumirei cu mult curaj şi ades cu foarte puţin tact. ca într-un dagherotip. Renumele ei a fost mare numai până la 1848 cănd a dirigat-o pana lui Bariţ. altădată. mai ales de comerţ şi agricultură. sub vălul celui mai strict anonim. simpatiile. ce. Nu este dar treaba noastră de a le spune defectele. l-a înţelepţit. Iacob Murăşeanu. ce iese la Sibiu sub redacţia d-lui Vasici. Gazeta de Moldova şi Zimbrul. se transformă în Gazeta de Moldavia. fără credinţă politică. redigat de D. Mai rămân dar Zimbrul şi Timpul. el s-a făcut cu totul mititel. deşi încă plină de frică şi îndoinduse dacă poate. Telegraful român. de aceea îi şi menim o vieaţă îndelungată. În ele se reproduc. ele comunică novelele curţei. interesele şi chiar naţionalitatea românilor! şi aceasta de bărbaţi care odinioară se fălea(u) de a fi români şi de a predica Românismul. deşi îţi arată corniţele în toate zilele. cu interesele materiale a(le) românilor de peste Carpaţi. fu osândită în timpul ocupaţiei rosieneşti din 18531854 nu-l vom spune. Gazeta de Transilvania se ocupă. ie (ia) şi numele de G. cum ei îţi îndeplinesc datoria lor. când nu cu mult mai înainte pentru orice aspiraţie a inimei. Apăsarea străină a încetat cel puţin a ne înăduţi mişcarea intelectuală. Crima sa înaintea diplomaţilor străini era pentru că purta titlul de Românie. două în Valahia. are ades bune articole. articole de fond şi discuţii politice intră foarte rar în coloanele lor. este în mare decadenţă. iar încât priveşte Prinţipatele. prin urmare. Gazeta de Transilvania şi Telegraful. Proverbul: Paza bună trece primejdia rea. au început a se ivi şi în foile noastre. am văzut profanându-se credinţele. Nenorocitul rol la care această foae.. pentru apărarea a orice împilări.

au onorat jurnalismul românesc. el are o opinie. Eliad. dar încă de a ne cultiva natura morală. Vezi suplimentul la nr. el este menit de a reprezenta şi a apăra vieaţa şi interesele stărei de mijloc. Brătianu. în faţa epocei serioase de astăzi.. 1828-1834 5. . Bălcescu. Exergia . 1855. apărută sub redacţia lui C. Rezultatul muncii unui asemine jurnal ar fi că ar lumina clase întregi care astăzi n-au nici o instrucţie şi care nici ar ave(a) unde să o găsească aiurea. întemeind nobilele credinţe. care să-ţi puie de singur scop a stăruinţelor sale de a forma nu numai educaţia noastră politică. Roset. două însuşiri neapărate unui bărbat ce pretinde a fi organul unei opinii. istoric. de piedicile care sunt în posiţiea de faţă.exercita 6. ne place a crede că partea defectuoasă a acestei foi provine numai din neispita redactorului întru a purta o armă atît de ascuţită ca presa. Prin urmare. cea mai mare nevoie pentru noi este de a avea un jurnal serios. anul I. Dar până acum n-avem încă un singur jurnal care să răspundă trebuinţelor naţiei. cu chipul acesta jurnalul său jicneşte morala publică şi. desvoltând în inimile noastre sentimentul frumosului şi a(l) onestului.K. supus numai legilor adevărului. la l851 15 . scriitor. dând ocârmuirei un sprijin credincios şi neinteresat. 77-78) Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891).) Sumă totală. când celelalte foi periodice se târesc în vechiul hogaş a tăcerei despre orice chestie politică privitoare cătră Prinţipate. recunoscute astăzi în princip de Europa întreagă. jurnalismul trebuie să se iee după pilda lui Franklin (11) carele a practicat. Artaud. Aşa s-a judecat această foae şi de Presa de Orient (10)..1. C. Se referă la ocupaţia Principatelor din perioada Regulamentului organic. El singur până acum a îndrăsnit a scrie pe steagul său: driturile românilor. mai ales. Encyclopedie des gens du monde 3. totodată să ţie seamă de împrejurările locale. şi fiind în toate apărătorul şi sprijinitorul bunelor moravuri. se sileşte a o face să prevaleze asupra ideilor contrare. am văzut că D. arta de a poporaliza adevărurile folositoare şi de a înfăţişa sfaturile moralei practice sub forma atrăgătoare şi uşor de înţeles pentru numărul cel mare a(l) cititorilor. dar totuşi nu socot că ar fi peste putinţă de biruit. Propăşirea şi Steaua Dunării. Aşa. cu părere de rău. jurnalist.crăiesc. Redactorul său pare a fi plin de bună voinţă la lucru şi de încredere în viitorul cauzei sale. adică austriac 4. acel sentiment a(l) frumosului şi a(l) onestului care trebuie pururea să povăţuiască pana unui scriitor şi mai ales a unui publicist (. în mijlocul gravelor împrejurări ce se adună.Rosetti. înaintea presei străine care zilnic se ocupă de români. (România literară. A fost omisă Republica Română. fraţii Hurmuzăcheşti şi alţii.ecoul 2.. Noi am avut şi avem încă publicişti. academician (1868) şi preşedinte al Academiei Române (1887-1890). isprăvile ce învăţatul sau gânditorul descopere în fundul cabinetului său. pentru trebuinţa mulţimii întregi. stare astăzi atât de importantă în Europa. p. K.5 al Propăţirii (1844) 7.. şi cu toate aceste. o sprijină.. om politic. transformând în mică monedă. care. care zilnic să proclame şi să apere driturile Prinţipatelor. A fondat publicaţiile Dacia literară. însă mai totdeauna într-un chip ignorant sau ostil. Timpul este singurul jurnal care a abordat discuţia politică. 66-67. Trebuie numai ca bărbatul ce s-ar hotărâ să iee asupră-şi asemine importantă însărcinare şi răspundere. cu atâta iscusinţă. Maiorescu. Bosueceanu nu este îndestul de aspru în alegerea articolilor. şi la noi d-abea născândă.sprijinit de casele cele mari de negoţ din Bucureşti.A. Spre a ajunge la aceasta. Negreşit că greutăţile de a realiza un asemine program sânt mari şi mai ales la noi unde libertatea tiparului este încă atât de mărginită.Chezar. Note 1. neatârnat. Murgu.52-54. profesor universitar. nr. ar fi că atunce am găsi mai mult decât astăzi idei sănătoase şi impresii mântuitoare într-un popor pentru a căruia viaţă spirituală s-a făcut până acum atât de puţin! Binele ce un asemine jurnal ar produce ar fi peste măsură. ehul . să-i desvelească abuzurile ce se fac fără ştiinţa şi spre paguba ţării. şi mai ales de nepregătirea poporului pentru a primi deodată şi în mari doze hrana veşnicului adevăr.

Dem.D.. Trompeta Carpaţilor d’abia îţi ţinea zilele. “Era o adunătură de ziarişti săraci şi începători.Gr.cit.Urechia (Informaţiunile). se dovedise “cameleonic în politică”. Presa. Congresul Presei liberalo-democratice”.8.Bibicescu. În cuvântul său însă. Războiul. Haşdeu l-a exclus din această serie pe Kogălniceanu. o rezoluţie în l5 puncte. Dar această societate nu va avea această viaţă. despre care avea să afirme că deşi era merituos în literatură. Ziarul La presse de l*Orient apărea la Constantinopol 11. în realitate.Rosetti era cel 16 . Naţiunea Română. era pătimaş.astfel încât “se putu organiza câteva întâlniri la localul Curierului Financiar. l3 ziarişti de la l3 ziare.C. M.Nerone Popp (Opinia Publică). Eliade.Telegraful şi Dorobanţul erau liberale. M. Timpul . Iaşi). Al. B.) hotărârea de a forma o societate a ziariştilor”.Iorga în termenii “dezvoltarea presei.Dumitru Severeanu (Gazeta medico-chirurgicală).Teodorescu (Ghimpele).Haşdeu. “fiindcă ziarele conservatoare -guvernamentale n’au participat”. al doilea că avea şi sânge grecesc în vine. dar în politică vedea strâmb.Rosetti se vindea.al conservatorilor catargişti.Bacalbaşa. Dem. Bârlad). Iată componenţa congresului.Laurian. n’avea lărgimea de orizont a lui Rosetti.T. În luna noiembrie l87l acest ziar anunţa că Cesar Bolliac îşi vindea colecţia de tablouri spre a susţine ziarul”. N. Eminescu. Bucureşti). celelalte prevederi ale rezoluţiei erau mai degrabă politice decât profesionale. Haşdeu a reuşit să intre în conflict şi cu Ion Ghica. G. moment evocat de N.Minovici casier. Cum “mergeau”ziarele? “Ziarul Românul nu-şi putea plăti dările şi fotoliul lui C. după două săptămâni de dezbateri.P. Participanţii. PARTEA a II-a FORME ASOCIATIVE ALE JURNALIŞTILOR DIN ROMÂNIA Primul moment important din istoria presei româneşti.A. Este cert că cele mai multe dintre publicaţiile din epocă aparţineau unor formaţiuni politice ori le susţineau deschis – în anul l877.Al. Motivul nealegerii lui Rosetti a fost Eminescu care.Orăşanu (Daracul). Societatea Ziariştilor. Artaud. Missail şi Barbu Constantinescu membri. op. George Mihail (Gazeta de Bacău). când au avut loc lucrările “întâiului congres al presei din România”. Dr. aprecia G. Al. alături de alte libertăţi fundamentale “sunt punctele cardinale pe care se reazămă edificiul nostru public”. V. “Acest Congres a fost. Reuniunea nu a fost lipsită de surprize . cu nici un preţ nu a voit să admită preşedinţia directorului Românului. Eminescu era un om mare căci era un poet genial.. în care se afirma că libertatea presei. nu erta lui Rosetti cele două păcate . P. I.Lăzărescu (Informaţiunile din Galaţi). Alexandru Lupaşcu (Semănătorul. România liberă “cu înclinaţiuni junimiste”. inspiră câtorva ziarişti (. s-au reunit la hotelul Lazăr Nou de pe Podul Mogoşoaiei şi au adoptat. şi colonel Skeletti.A. Negruzzi 9. unul din motive este că preşedinţia nu a fost dată lui C. afară de Cesar Bolliac. Cesar Bolliac (Trompeta Carpaţilor).Pandrav (Asmodeu). ziarul economico-financiar săptămânal al lui Mina Minovici”. (de) întemeietorii ziaristicii româneşti”. De reţinut că în afară de punctul XV. “cu conservatorii de nuanţă Vasile Boerescu” .George Missail avea să propună cu această ocazie deschiderea lucrărilor “printr-un vot de recunoştinţă faţă de Asachi. Patria 10. o adunătură de necunoscuţi”.Rosetti. pe care îl acuza că a îmbrăţişat o poziţie “cosmopolită”.“Ce era atunci presa română?” se întreba C. înmulţirea ziarelor şi dovada făcută cum că ziarismul începe să devină o carieră. Al.alături de care se mai editau L’Orient.Călugăru (l926). tot la Bucureşti.Holban (Unirea Liberală.Musceleanu (Biserica Română). Referire la prospectul unei noi publicaţii. în care ziariştii au decis să promoveze forme profesionale de asociere s-a înregistrat în noiembrie l871.Ciurcu. Pr. Românul . vice-preşedinte D. Bariţiu. din cele nouă cotidiane câte apăreau în România. Este vorba de C. B.. In anul l883 avea să se constituie. întâiul că era liberal. Mai multe amănunte ne oferă tot Bacalbaşa :”Treizeci şi trei de ziarişti se adună şi aleg următorul comitet: Preşedinte.Emil Costinescu ( Românul. libertatea cuvântului.

comisia formată din N. între care pictorul N.ale cărui obiective . C. Alte surse bibliografice atestă faptul că în anul l883. Mina Minovici şi D. oarecum.Rosetti.Comitetul de administraţie avea să fie format din B. prezidat de C.m. ziariştii erau şi ei. amintind că în anul l883 s-a făcut o încercare în acest sens. Dim . Datele sunt uşor contradictorii.d.. au urmat alte două încercări şi mai puţin norocoase . totuşi glasul lui Eminescu a avut mai multă trecere şi Rosetti a fost înlăturat(.Laurian ca preşedinte.Z. J. după cum rezultă din documentele consultate. numite “cluburi de presă”.Minovici şi alţii (vezi Aristiţa şi Tiberiu Avramescu.Rosetti. La 5 aprilie l900 avea să se constituie Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti(S. erau “ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştior.B. strângerea legăturilor de colegialitate şi solidaritate profesională între ziarişti . Franţa şi S. G. În ianuarie l897. Se pare că primele organizaţii profesionale. directorul ziarului România liberă”. apăruseră în Marea Britanie.).A. ziarismul pur profesionist nefiind încă destul de dezvoltat. În scurta prezentare a Societăţii Ziariştilor din “Anuarul Presei Române şi al Lumei Politice”(Bucureşti. De această dată . îngrijitorii ediţiei l993 a lucrării lui C.U.G. I.Bacalbaşa – “Pe vremea aceea ziariştii erau încă împărţiţi în tabere ostile.Rosetti”:”durata i-a fost scurtă. l935). George Costescu.Bibicescu şi alţii. înainte de anul l880 (Kubka.dintâi ziarist al epocei lui. I. în toamna anului l899 actualul Sindicat al Ziariştilor”.A. în Tările de Jos . Alexandru-Dorna şi alţii. Păucescu(Timpul).Haşdeu ca preşedinte.A.) Izbuti Haşdeu. Nordenstreng.Bacalbaşa. D. alături de care activau I. În luna ianuarie l883.după două zile de dezbateri. care a avut o durată mai lungă .Bibicescu(Românul). în anul l884 D.Bacalbaşa.A.Xenopol. în lucrarea “Bucureştiul şi Vechiul Regat”(l944) nota că “dezvoltarea presei prin înmulţirea ziarelor a provocat şi înfiinţarea unei Societăţi a Presei. Asociaţia presei elveţiene. cine-i putea contesta aceasta .Roco s-a reunit de mai multe ori în redacţia României libere pentru a elabora şi vota statutul Societăţii Presei.Laurian (România liberă). M.A. Barbu Constantinescu.Laurian. Dar Haşdeu îşi dete demisia.Obedenaru.Bacalbaşa vicepreşedinte. în l888.Vemont.preşedinţia unei societăţi de presă se cuvenea de drept omului care luptase o viaţă pentru libertatea presei . în legătură cu “prima societate a presei sub preşedinţia lui C. C. l987) iar numele actual al profesiei –jurnalist. D. în Marea Britanie apărea o primă Uniune Naţională a Jurnaliştilor s. şi se combăteau cu violenţă. O explicaţie pare să fie cea oferită de C.D. s-a semnat o rezoluţie. K. Ziariştii dintr’însa sau retras(. “dar ideea n’a prins”.Elian.a fost menţionat pentru prima oară. aşa cum rezultă din statut. acei cari scriau în gazeta aveau toate patimile partidelor ce reprezentau.. iar dorinţa ziariştilor de se reuni s-a manifestat inegal. “Bucureştii de altădată”). la începutul secolului al XVIIIlea.G.Eminescu. Societatea încetă a mai trăi”(C. a treia. societatea presei fiind năpădită de alţi profesionişti. oficializată în februarie l883. M. crearea unei Case de ajutor şi pensiuni 17 . precum şi pentru a aproba includerea a noi membri. Acesta ar fi fost punctul de plecare spre constituirea unui comitet al presei care urma să apere interesele profesionale ale jurnaliştilor.a. în periodicul francez “Journal de Trevoux”.)aproape cu totul şi au întemeiat.Misail. în anul l883 se înfiinţa. De aceea era greu de găsit formula care să poată întruni la un loc pe toţi oamenii condeiului gazetăresc”. în sediul Curierului Financiar s-a constituit un Comitet general al presei care avea interese exclusiv filantropice. din iniţiativa şi sub preşedinţia lui Dumitru Laurian.A. respectiv Franţa sunt fondate diferite organizaţii sindicale.A. la Berna.dar a degenerat.. Steriade vicepreşedinţi.. ridicarea şi menţinerea prestigiului şi demnităţii corporaţiunei . Dacă partidele erau rivale. Gr. apoi mulţumită mai ales stăruinţelor ziaristului Dionisie Miron. membri. Laurian şi G.Rosetti fu ales preşedinte şi rămase până la moartea sa în aprilie l885. Un alt “prim” congres al presei avea să fie convocat la l/l3 iulie l884 din iniţiativa directorilor ziarelor Naţiunea şi Românul .Laurian avea să propună înfiinţarea unei societăţi a presei. Societatea Presei se reunea în adunare generală (32 de ziarişti) pentru a alege conducerea breslei. în l907.A. poetul A. în anii l884 şi l886. l9l2) se menţiona. Spre exemplificare.Totuşi.. pentru a studia posibilitatea de a lua unele măsuri prin care să se asigure libertatea alegerilor. publiciştii Pepin Mirto..P. antagonişti.Brătianu şi C.A.

I.C.Duca. consolidarea solidarităţii profesionale. Printre cei care au deţinut funcţia de preşedinte al S.B. precum şi conflictele profesionale dintre jurnalişti. Asociaţia Generală a Presei Române.m. avea să apară şi prima publicaţie de cultură profesională. ceea ce poate fi interpretat ca un semn de maturiate profesională. după F. sau dintre ziarişti şi persoane particulare. la 26 noiembrie l906 începea să funcţioneze Cercul PRESA al Ziariştilor din România. cursuri şi conferinţe. S. Remarcăm. N. dacă aveau o vechime de trei în profesie ori dacă lucrau la un periodic ce apăruse. Al. într-un unic număr (Bucureşti. s-au aflat Ion Procopiu.B. ce avea ca obiective “susţinerea intereselor şi a prestigiului corpului ziariştilor”. înfiinţarea unei case de ajutor. directorul ziarului Universul. instituirea de tribunale arbitrare care să poată rezolva incidentele dintre ziarişti şi directori ori editori de ziare. din iniţiativa a 11 ziarişti ieşeni lua fiinţă Sindicatul Ziariştilor din Moldova. Sindicatul Ziariştilor . va fi chiar Regina Maria. 18 .Popescu Duţu.Bacalbaşa .Labin şi D.Grossman. precum şi alte obiective. fără întrerupere. au fost oferite de Luigi Cazzavilan (l852 – l902). din venitul cărora se pot ajuta la trai”. Primul comitet de conducere a fost format din Th.Z. 9 februarie l902). deoarece puteau face parte din organizaţie “Toţi ziariştii.pentru membri sindicatului”. de la revista Traian.B. G.(după unele surse . timp de cinci ani.Catina. S. Numărul ziariştilor bucureşteni este greu de aflat cu precizie. În plus. Sindicatul avea şi un juriu de onoare. Peste doi de la înfiinţare. fie că mai au şi alte îndeletniciri. De reţinut că primele fonduri ale S. în acel an activau 80 ziarişti . Ciurcu. era condiţionat de o vechime neîntreruptă de trei ani în presă. Menţionăm că unul dintre cei mai energici iniţiatori ai sindicatului a fost ziaristul Dionisie Miron. care pe lângă obiectivele specifice tuturor sindicatelor de acest tip avea stabilită.Rădulescu. instituirea unei comisii de arbitri cu competenţa de a judeca în primă instanţă conflictele dintre ziarişti. puteau intra în Asociaţie şi directorii de publicaţii. În ceea ce priveşte calitatea de membru. preşedinte de onoare al S. Unul dintre punctele statutului prevedea organizarea de biblioteci. fie că se susţin numai din salariul ce primesc de la ziar. excluderea din sindicat. crearea de aşezăminte menite să sporească cultura profesională a membrilor Asociaţiei. dintre care 3l erau pensionari. de la ziarele cotidiene sau periodice. obiectul desbaterilor sau manifestărilor de orice fel ale sindicatului. apt să rezolve toate “actele de natură a compromite prestigiul şi demnitatea de ziarist”. data înfiinţării ar fi 4 martie l9l4) cu scopul “de a păra interesele morale şi materiale ale membrilor ei. prin statut. tot la Bucureşti. aveau naţionalitate română şi se bucurau “de o perfectă şi ireproşabilă reputaţiune din punctul de vedere moral”.din păcate. de aceea preluăm datele oferite de un anuar editat de Carol Gobl la l900. apărarea şi înălţarea prestigiului presei în genere prin toate mijloacele ce-i vor sta la îndemână şi. aceasta putea fi dobândită de ziariştii bucureşteni care lucrau într-o redacţie “a unei gazete zilnice”.Mănescu.B. Juriul putea decide administrarea următoarelor sancţiuni – avertisment. ca element inedit. întrajutorarea membrilor Cercului s. din Iaşi. Primul preşedinte al acestei forme asociative a fost ziaristul Constantin Mille (în anul l926 numărul celor înscrişi ajunsese la 240). Este cert că în anul l926 sindicatul avea l66 membri.Z. niciodată sub nici un cuvânt.Z.M. S.Dame. potrivit căruia . format din 20 reprezentanţi ai organizaţiei. suspendare din toate drepturile de membru pe timp nelimitat. între care.P. sub pedeapsa de despăgubiri reciproce la caz contrar”. şi de apartenenţa la personalul redacţional retribuit al unui cotidian sau săptămânal.. In anul l9l8. mai cu deosebire ori de câte ori presa va fi atinsă în drepturile şi libertăţile ei consfinţite prin legi şi Constituţie sau un membru al ei ar suferi o jignire nemeritată” . Accesul în A. pentru ca la l906 să se înregistreze un număr de 205 ziarişti. C.a.G.Z. aveau un stagiu în presă de cel puţin trei ani consecutivi.R. fără distincţie de religie şi sex. In anul 1913 se constituia. era mai deschis în ceea ce priveşte dobândirea calităţii de membru. cunoscut mai ales pentru culegerea şi publicare de folclor. fondatorii afirmau că “Sindicatul va stărui să se prevadă prin lege chiar . dintre ziarişti şi patronii de ziare ori directorii de ziare.G.d. comitetelor sau delegaţiunilor sale “. Alături de S. precum nici ziariştii nu pot părăsi locul din capriciu.Z.Preşedintele acestui sindicat a fost ziaristul Robert Soutzu. precizarea statutară conform căreia “chestiunile de politică nu vor putea face.că patronii şi directorii de ziare nu-i pot concedia pe ziarişti fără motive întemeiate.

Cocea (Chemarea). Constantin Mille “avea să fie atras de către Stelian Popescu. Primul congres al Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat va avea loc în perioada l920 ianuarie l92l. Până în anul l927...personal şi mai de aproape. Cu totul remarcabilă era prevederea statutară.) româneşti apar două (Ţara şi Banatul românesc).Z. Timişoara era “al doilea oraş gazetăresc al nostru”.Costa-Foru. în numele căruia ziaristul craiovean Horia Tăriceanu îi scria lui Camil Petrescu:”ai fost ales delegat din partea sindicatului.. a cărei principală particularitate consta în aceea că obiectivele sale priveau mai degrabă relaţiile cu patronatul (patronii de publicaţii nu erau admişi în U. în organizarea unui “sindicat”al directorilor de ziare. Cunoscându-se ziariştii între ei. Epoca şi altele. Bucureşti.R. anonimi semănători de idei.2l/l4 decembrie l920. În anul l920 au avut loc două evenimente importante pentru comunitatea jurnaliştilor – la Bucureşti s-a constituit Asociaţia Presei Periodice. Iată care ar fi fost avantajele ce ar fi decurs din constituirea unui sindicat profesional în viziunea lui Camil Petrescu: “Ceea ce e mai important sunt marile avantaje morale pe care un sindicat al ziariştilor le-ar fi prezentat membrilor săi. 1906). la ora l2 a avut loc. care să se prezinte ca un organism omogen atât în faţa lucrătorilor care cereau justificat majorarea salariilor cât şi în relaţiile cu fabricile de hârtie controlate de finanţa liberală”. Căci e sigur că mânuitorii condeiului .) o îndulcire a atacurilor din presă.)Sperăm că. N. cu drept de salariu pentru această perioadă. o întrunire a ziariştilor din localitate. Rosenthal (Izbânda).. “Sindicatul” a fost anunţat în presă la 25 februarie l9l9. Uniunea obţinuse următoarele drepturi :a) repaus duminical (nici un jurnalist nu mai lucra duminica decât în situaţii de excepţie). Printre susţinătorii activi ai acestui proiect se afla Camil Petrescu. telegrafic “să lupte cu bărbăţie pentru revendicările profesionale ale tuturor 19 . care în cursul lunii decembrie l920 a publicat mai multe articole în acest sens. în localul ziarului Ţara. iar la Timişoara apărea iniţiativa constituirii unui sindicat regional :”Ieri. după Bucureşti. pe atunci politician takist. directorii cotidianelor Dacia. Să reţinem că cele l2 titluri editate în Timişoara erau realizate de 70 ziarişti.. C. desigur că le va veni mai greu să atace cu aceeaşi violenţă”(Ţara. să faci legătura cu camarazii din Banat cu cei din Oltenia(. duminică. cu sediul la Cluj (l92l). afirma cunoscutul ziarist şi scriitor. din el făcând parte şi I. asimilabilă clauzei de conştiinţă.. c) acordarea unui preaviz cu trei luni înainte de concediere.) Aşteptăm anume de la el (sindicatul-n..) în ungureşte două (.nr.în modul acesta nu-l vom mai vedea făcând anticameră pe la uşa cine ştie cărui şef de birou pe gazetarul care nu cere nimic pentru el decât să servească publicul (. l9l9. la Craiova sau la Timişoara”(l august l920).. alături de două reviste ungureşti şi una românească” (Curierul Banatului).Frecventele conflicte dintre ziarişti şi patroni i-au determinat pe gazetari să fondeze Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. toate ne-liberale. prilej cu care redactorii Banatului Românesc (Timişoara) le urau participanţilor. condusă de C. directorul Universului. când reunea l47 membri. al cărui comitet era format din l4 membri între care Simion Mehedinţi. aminteşte Tiberiu Avramescu (l982). ci se afilia sindicatului “din Ardeal şi Banat”.n.P. notau redactorii Ţara. În unanimitate s-a hotărât constituirea unui sindicat al ziariştilor din Banat”.. Deşi cei mai mulţi dintre ziariştii bănăţeni îşi exprimaseră dorinţa formării unui sindicat. După ce reprezentase România la Congresul Internaţional al Presei de la Liege (l905) şi la Adunarea Comitetului Central al Societăţilor de Presă (Munchen. nu se prea bucură de stima la care frumoasa lor activitate le dă dreptul(.Rădulescu-Motru şi alţii. pentru a aminti doar două dintre prezenţele sale remarcabile. Vasile Goldiş. b) concediu plătit de 30 zile pe an. arătând că în capitala Banatului apăreau nu mai puţin de nouă cotidiane –“cinci din ele sunt tipărite în nemţeşte (.D.. Amintim că în anul l920 exista deja Sindicatul Presei din Oltenia. ce avea redactarea :”trecerea ziarului întro altă proprietate se consideră încetare a ziarului şi ca atare personalul are dreptul să se pună în situaţia de preavizat şi să reclame de îndată despăgubirea materială respectivă”.acesta nu se va constitui. directorul cotidianului Ţara.27 /2l decembrie l920). la Cluj.)am dori să înscrii cât mai mulţi gazetari şi publicişti în sindicat (indiferent de naţionalitate)şi în urmă să convocăm un congres al ziariştilor şi publiciştilor din Oltenia şi Banat.). în nr.

În anul l927 S.dar nu deţinem date despre momentul constituirii. Demn de reţinut este.M. apărarea intereselor materiale. ediţia l927. Timişoara. iar recunoaşterea calităţii de membru era condiţionată de rezultatele candidatului la două examene profesionale . fac parte din redacţia unui ziar cotidian din ţară”.apare în unele documente în anul l936. la Cluj .B. includea peste l00 de ziarişti şi avea filiale în oraşele Oradea Mare. de regulă. La 4 decembrie l927 . al cărei scop era « strângerea relaţiunilor între membrii societăţei. Ion Clopoţel. cu sediul la Bucureşti.a apărut în mai l922 . din inţiativa unui grup format din ziariştii Victor Bilciulescu. Arad. Cehoslovacia. mulţi dintre ei fiind fotoreporteri. Dacă ziariştii sportivi voiesc să fie consideraţi şi respectaţi de celelalte bresle. fondată la Sinaia. patriarhul Miron Cristea şi alţii. de a milita pentru crearea a ceea ce s-a numit Mica Înţelegere a Presei. A. condiţia ca din Cerc să facă parte doar ziarişti “cari nu practică o altă profesiune decât ziaristica. Alexandru Vaida Voievod. A.Kaufman. Braşov. şi un almanah propriu. Dintre fondatori îi amintim pe Ion Agărbiceanu. la a proba “o activitate publicistică şi o reputaţie de publicist recunoscută. Verificarea unor asemenea calităţi se va face de către adunarea generală . deoarece la Oradea se constituia Asociaţia Fotografilor Profesionişti.R.R. În luna decembrie are loc şi primul congres al presei din România reîntregită. prin primirea sau neprimirea solicitantului în asociaţie”. în anul l925.Hefter puseseră şi bazele S. Adrian Maniu.susţinute după un an şi după patru ani de activitate în presă. şi se intensifică dezbaterile privind constituirea « Federaţiei societăţilor. O parte dintre fondatori. condiţiile necesare înscrierii reducându-se. M.P. In luna octombrie a anului l922 lua fiinţă Cercul Ziariştilor Profesionişti din Iaşi. angajat la un cotidian. gestul lui Constantin Mille. Sindicatul avea sediul la Cluj şi filiale în şapte mari oraşe din zonele centrală şi central-vestică a României. ajutorarea membrilor în caz de boală » ş. în acest context.A. care să îmbrăţişeze publicistica noastră din toate domeniile specialităţilor existente”. Tot acum se constituie şi Sindicatul Ziariştilor Minoritari din Transilvania şi Banat.m. prezintă şi o Societate a personalului administrativ al presei române. Fondatorii. al cărei statut cuprindea pricipiul :”Să dovedim prin ponderaţie. M. Ion Greculescu şi Leontin Iliescu s-a redactat şi aprobat statutul Asociaţiei Publiciştilor Români. în care erau integraţi gazetari profesionişti maghiari. congresul fiind pentru ei un gest de consolidare a “piedestalului demnităţii ziariştilor”(potrivit enciclopediei lui Lucian Predescu . din moment ce peste numai opt ani de activitate număra 365 de membri şi deţinea un cămin de odihnă la Balcic. pe Vasile Goldiş. cu sediul la Cluj . pe lângă prevederile curente. dar care a rămas doar în faza de proiect. care adera la statut şi plătea taxa de înscriere şi cotizaţia. trebuie în primul rând să se respecte şi considere 20 .acest sindicat ar fi fost constituit la 26 noiembrie l92l). iar la 8 noiembrie acelaşi an. va edita.R.acelora care în domeniul gazetăriei şi-au tăiat un drum drept”. Gib I. Cezar Petrescu. sindicatelor şi asociaţiilor de presă ». Târgu Mureş şi Satu Mare. începând cu anul l938 .Mihăescu.Miereanu. La începutul anului l930. Octavian Goga.P. Almanahul dicţionar al presei din România. Iugoslavia. între care Robert Soutzu.Z. au de puţin şase ani de profesiune zilnică gazetărrească şi nu au contravenit la obligaţiile morale de ziarist şi de om.P. Ioan Lupaş. în capitală lua fiinţă Asociaţia Presei Sportive din România. Un Sindicat Central al Ziariştilor Români din Ardeal şi Banat. Anul l922 pare să fie unul dintre cei mai bogaţi în evenimente de tipul celor enumerate. seriozitate şi onestitate profesională că instituţiunea ce am creat este valabilă şi sortită unui rodnic viitor. din care au făcut parte România. au reuşit să dea un ecou considerabil Asociaţiei. iar un sindicat autonom numit Sindicatul Ziariştilor Profesionişti din Banat se pare că a existat . Onisifor Ghibu. J. al cărui statut cuprindea.Din această formă asociativă nu puteau face parte patronii din presă.a. care consideraseră “că ar fi la timp venită o asociaţie. (l9l8).aveau să se desfăşoare lucrările Congresului Fotografilor Profesionişti din Transilvania. iar dintre membrii de onoare. germani şi sârbi (îşi câştigau existenţa din activităţi în cadrul redacţiilor de publicaţii cotidiane) . programată în anul 1923. în aprilie l924). “Membru ordinar”al sindicatului putea fi doar un ziarist profesionist . unde s-au pus bazele Uniunii Generale a Fotografilor din România (constituită la Bucureşti.d. reunea publicişti şi ziarişti profesionişti.

F.Ralea.B. iar începând cu anul l935.Gafencu şi alţii.În anul l936..A. octombrie l934. Cercul Ziariştilor din Bucureşti. După încheierea celui de-al doilea război mondial. Cluj (.S. La un moment dat statul va fi cel ce va decide şi în materie de organizare profesională – la l3 mai l944. iniţiat de Vatican.al cărui preşedinte de onoare a fost A.C.din iniţiativa lui Stelian Popescu.Fagure.M. “Anuarul de adrese din cuprinsul municipiului Bucureşti” (Editura Rudolf Mosse) prezenta următoarele organizaţii profesionale: Asociaţia Corectorilor de Ziare şi Editură.B.A. M.la Braşov... Pledoarii mai mult sau mai puţin explicite despre necesitatea unei şcoli de jurnalism am găsit şi în volumul lui Gh.000 de oameni în serviciul presei”(I.M.. bunăoară. Asociaţia Ziariştilor Creştini din România. pentru un congres al presei catolice. Asociaţia Directorilor de Ziare (l3 ianuarie l935) din conducerea Asociaţiei făcând parte Al. G. însă.Z. 27l. numit Sindicatul Ziariştilor Profesionişti (Bucureşti . principalul obiectiv al Federaţiei fiind <gruparea într-un corp a celor 13 organizaţii de presă din provincie şi transformarea lor într-un colegiu naţional>. Pamfil ªeicaru. Sindicatul Ziariştilor. În urma desfăşurării lucrărilor Congresului Internaţional al Proprietarilor şi Directorilor de Ziare.de exemplu.P.(nu este exclus să fi fost parte a Uniunii Ziariştilor Români).) Acest comitet are de preşedinte pe canonicul Ion Agârbiceanu>. Ion Vinea. redactat de membrii Sindicatului Presei din Oltenia. la Bucureşti va lua fiinţă . In perioada interbelică au apărut asociaţii profesionale şi în alte provincii româneşti – Uniunea Ziariştilor din Basarabia (Chişinău) şi Sindicatul Ziariştilor Bucovineni (Cernăuţi). la adunarea generală de constituire a unui nou Sindicat al Presei . În fine. a existat şi Asociaţia Presei din Maramureş.R. astfel încât la l932 . săptămânalul Graiul Mureşului. 1946 . Em.În timpul dictaturilor de dreapta (l938-l944) nu au mai apărut alte asocieri. O interesantă radiografie a presei româneşti.Z.calitatea de ziarist o puteau dobândi doar cetăţenii români absolvenţi de studii superioare. Menţionăm că în perioada interbelică s-a manifestat un oarecare interes al ziariştilor de a se reuni.P. la Craiova apărea PRESA. regimul condus de mareşalul Ion Antonescu reglementa exercitarea profesiei de ziarist şi înfiinţa Colegiul Ziariştilor din România..cinci forme asociative reprezentative formaseră Federaţia Generală a Presei din Provincie (U. a funcţionat Uniunea Ziariştilor Români din ţinutul Mureş .între ei” (în anul l936 A. de la Paris. Pentru a apăra mai eficient interesele membrilor săi. Autorul mai remarca şi faptul că < pentru pregătirea ziariştilor nu e nici o şcoală. Începând cu luna octombrie l930. al cărui statut era aprobat de Ministerul Propagandei Naţionale). Consiliul de Disciplină al Colegiului includea reprezentanţi ai statului desemnaţi de Ministerul Justiţiei şi doi ziarişti profesionişti. De aici aflăm că Federaţia generală a presei din provincie era prezidată de Stefan Vlădescu din Bucureşti.R.Ţara Bârsei. naţional. prin legea nr. Sindicatul Presei Periodice din România. Asociaţia Publiciştilor Români. l996).. S. cu excepţia Sindicatului Presei Creştine (l938). În ani ‘30 bunăoară. Potrivit legii. Puterea presei în lupta lumii. cu istoria şi tehnica sa proprie este evident că această ştiinţă trebuie învăţată.Kiriacescu.Cuza. diferite burse ( când 2 când 4 anual) elementelor tinere şi capabile ca să se perfecţioneze în străinătate>. confirmaţi de Colegiu (organism unic. care edita propriul organ de presă. câştigarea « independenţei desăvârşite şi a corectitudinii gazetăreşti »şi altele (I. Jurnalismul fiind o ştiinţă socială. l8 octombrie 21 . ce urmărea « reabilitarea presei de provincie ». Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti acordă. Le rămâne şcoala vieţii..Hangiu. redacţia având sediul la Sighet.R. al cărui principal obiectiv a fost lupta contra cenzurii în statele care au fost reprezentate prin delegaţi. că ea îşi are metodele şi instituţiile sale proprii. iar preşedinte executiv Ilie Rădulescu. aşa cum arăta aceasta la 1938.<ªcoala de jurnalism. < ziariştii şi publiciştii uniţi şi cei catolici de rit latin şi limbă românească sunt grupaţi într-un comitet al presei în cadrele AGRUului. S.).P. s-a afiliat la Asociaţia Internaţională a Presei Sportive ). S.P. Ţinutul Bucegi etc.P.. a fost elaborată de preotul şi publicistul Ioan Georgescu. Amintim că la acea dată “funcţionau circa l0.Z. Micle. în anul l938 . Uniunea Ziariştilor Profesionişti şi Asociaţia Generală a Presei Române s-au afiliat la Federaţia Internaţionlă a Ziariştilor. dar care făcea parte dintr-o formă asociativă organizată pe ţinuturi. l999). ziar independent. exista o breaslă a ziariştilor locali (l5 membri) a cărei denumire nu am identificat-o.>.Opriş.

Iaşi.A. ceea ce l-a făcut să lunece spre fascism”(la acea dată S. prilej cu care Ion Pas a prezentat raportul asupra activităţii Sindicatului Ziariştilor Profesionişti. Casa Ziariştilor iniţiase cinci cercuri profesionale . de reportaj literar. pentru câteva decenii. instituţiei de presă . nr. şi care aderă la Statut. instituise primul premiul anual pentru cel mai bun reportaj fotografic..Presa noastră. cu sediul central în capitală. b.D. U. va edita şi o publicaţie de cultură profesională. a cărei cercetare ar oferi importante informaţii despre jurnalismul comunist. pe baza recomandă rii a doi membri ai colegiului de redacţie ai ziarului. Jurnaliştii sovietici. radio sau tv respective. Stelian Popescu (Universul ).S.P. Trebuie să subliniem că toată organizarea comunităţii jurnalistice era un amestec de structuri funcţionale asemănătoare celor din ţările democrate. <Scopul U. precum şi organizarea de filiale şi case regionale ale Uniunii. oraşul Stalin (Braşov) şi Timişoara funcţionând cercuri locale ale Uniunii. Târgu Mureş. Alexandru Hodoş. Cel de-al doilea congres al U. organizat în anul l947.pare să fi fost justificată nu numai de considerente de ordin ideologic. Em.Z. deoarece numărul ziariştilor crescuse semnificativ .R. dramaturgie etc. Presa noastră (l956).Z. Din articolul 6 aflăm că < Poate deveni membru al Uniunii orice ziarist profesionist care desfăşoară o activitate la un organ de presă.Z. Să colaboreze cu Organizaţia Internaţională a Ziariştilor şi cu organizaţii de ziarişti din alte ţări. a constituit momentul declanşării “realismului socialist”. era prima formă asociativă naţională.. pentru a se constitui în Uniunea Ziariştilor Sovietici. Ilie Rădulescu (Porunca Vremii). Să organizeze manifestări pentru popularizarea ideilor şi acţiunilor care au drept scop aprarea păcii şi colaborarea între popoare>.P.P.R.Z. din anul l973 Presa Noastră va avea ca subtitlu « revistă de dezbatere profesională. Antip.R. abia în 1956 vor ieşi din Uniune Profesională a Lucrătorilor din Domeniul Culturii.Z.A. colaborare cu hitlerismul şi fascismul. politic şi cultural al ziariştilor. Potrivit articolului 2 din Statut. Jebeleanu. c. reţinem un fragment din articolul semnat C. La 4 decembrie l955 avea să se formeze Uniunea Ziariştilor din Republica Populară Română. ziarişti a căror orientare de stânga era evidentă. N. este: a. Pamfil ªeicaru (Curentul).Serghie .. literatură. cu titlul <Învăţămîntul ziaristic în R.R. S. partidul nostru s-a preocupat 22 . Primirea se face individual. Nichifor Crainic.R. în capitală s-au desfăşurat lucrările de constituire a Uniunii Sindicatelor de Artişti. care certifică că solicitantul face parte din efectivul redacţional al ziarului. despre care nu deţinem informaţii deocamdată). Să mai amintim că în anul l946 S. consideraţi responsabili de exaltare naţionalistă. atitudine antisovietică etc.Z. număra 388 centre regionale şi raionale. Romulus Dianu.P.1/1956 : <. Documentul citat prevedea organizarea Casei Ziariştilor. Radu Demetrescu –Gyr. Scriitori şi Ziarişti.S. Dacă în anul fondării se prezenta ca « revistă lunară a Uniunii Ziariştilor din România ».l944) prezidiul va fi format. întreaga presă.. La nivel central. antisemitism. editată de Consiliul Ziariştilor din cadrul Uniunii Sindicatelor din Presă . numit “Iosif Berman”. instituţiei de presă..avea 644 membri). U.R. Emanoil Socor.R.Z. redacţiei de radio ssau tv respective>. Să contribuie la ridicarea nivelului profesional. sub controlul politic al partidului unic. Poligrafie şi Edituri (şi-a încetat apariţia în decembrie l989). doctrină ce va mutila toate formele de discurs public. cu elemente instituţionale de provenienţă sovietică.2179 în anul 1956. publicat în Presa Noastră. de fotoreporteri. Pantelimon Vizirescu şi alţii.P. aşa cum s-a manifestat el în România. de această dată. U.Încă din primii ani de după eliberare. evident . de politică internaţională şi de secretariat de redacţie.S. dintre care 1791 lucrau în Bucureşti. Editarea unei reviste profesionale . bunăoară. radio şi tv. în memoria primului fotoreporter profesionist din ţara noastră (până la declanşarea celui de-al doilea război mondial a existat şi un Sindicat al Fotografilor de Presă . dar şi cu accente originale. ci şi profesionale.P. din Al. motive pentru care au făcut şi detenţie. în care nu a ezitat să îl acuze vechiul sindicat de faptul că “a fost întotdeauna călăuzit de un spirit reacţionar şi antisemit.de satiră şi umor. în Cluj.Cocea. Cât priveşte formarea profesională. La 30 august l945.S. legionarism. organizarea de cabinete de metodică şi case de creaţie ale ziariştilor.îi exclusese din rândurile sale pe ziariştii reprezentativi ai acelei perioade.>.Z.P. la cerere. Scarlat Callimachi. pe care Partidul Comunist o va crea şi o va “confisca” pentru a-şi realiza obiectivele ideologice.

n. Principala formă de pregătire a jurnaliştilor a rămas. care avea cursuri de zi şi fără frecvenţă. precum şi alte discipline de specialitate. reportajul.>.a. Istoria literaturii universale... Secţia de Ziaristică a Academiei de Studii Social-Politice de pe lîngă C.. Bazele esteticii marxist-leniniste şi altele dau posibilitatea ziaristului să-şi ridice nivelul cunoştinţelor generale. incusiv din ţări capitaliste. cu fost înfiinţate pe lîngă şcolile superioare de partid secţii de jurnalistică.R. Uniunea Ziariştilor Profesionişti. de lungă durată (4 ani).S.) o constituie trecerea la crearea învăţămîntului ziaristic pe linie de stat. Istoria presei comuniste şi muncitoreşti de peste hotare. al P. Pregătirea ideologică a studenţilor este asigurată prin disciplinele: Bazele marxismleninismului. în afara formelor de pregătire profesională existente în redacţiile ziarelor (s. ca în general în activitatea întregii prese. precum şi diferite forme de pregătire post-universitară.. foiletonul. de asemenea. Economia politică. Asemenea discipline ca: Geografia economică şi politică.C.doar 33 în anul 1955. un ajutor preţios l-a constituit exemplul şi experienţa învăţămîntului ziaristic de stat din Uniunea Sovietică. Se instituie un premiu anual pentru jurnalişti .. informaţia etc. Formarea stilului literar este ajutată de studiul în facultate al limbii şi literaturii romîne.) Activitatea facultăţii de ziaristică contribuie în mare măsură la formarea viitorului ziarist.(. În această problemă. proces la care comunitatea jurnaliştilor nu a contribuit . prin înfiinţarea. Următoarea etapă (.P. cea care va deveni Asociaţia Ziariştilor Români. Începând cu anul 1968 se constată o oarecare reconsiderare a pregătirii jurnalistice. Asociaţia Presei Sportive (reînfiinţată).) Astfel..d. experienţa Facultăţii de Ziaristică a Universităţii Lomonosov din Moscova şi a facultăţilor similare din alte oraşe ale U. Materialism dialectic şi istoric.) Un accent deosebit se pune pe formele şi metodele de muncă folosite în redacţiile ziarelor centrale şi locale. Uniunea Ziariştilor Democraţi din România . cu teoria ştiinţifică a presei de partid (. ocupă un loc important în cadrul pregătirii de specialitate a studenţilor. Asociaţie redactorilor de ştiinţă şi tehnică din presa romînă. germană). a secţiei de ziaristică în cadrul Facultăţii de filosofie a Universităţii din Bucureşti şi transformarea. Numărul absolvenţilor acestei facultăţi nu a fost niciodată prea mare . corespondenţa. vizite de documentare în redacţii din mai multe ţări ş. Aceasta reiese limpede chiar şi dintr-o sumară trecere ăn revistă a programului de învăţămînt al facultăţii. Istoria presei din Romînia. 23 . ca şi a formelor asociative în general. care să merite cinstea de îndrumător al opiniei publice . Istoria R. în anul 1951. Asociaţia Fotoreporterilor din România. După prăbuşirea regimului comunist din România. Tehnologia producţiei poligrafice. Studierea şi însuşirea principalelor genuri publicistice: articolul. acestei secţii în facultate independentă în cadrul Universităţii.aşa cum s-a întâmplat în celelalte state comuniste. revista presei. Istoria artelor. o atenţie deosebită însuşirii de către studenţi a limbii ruse şi a altor limbi străine (franceză. ale căror cursuri au fost absolvite de un detaşament numeros de lucrători din presă.de crearea unui sistem organizat de învăţămînt ziaristic. Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de specialitatea ale profesiunii de gazetar este asigurată prin disciplinele de specialitate: Teoria şi practica presei. Facultatea acordă. Cursul de teoria şi practica presei înarmează pe studenţi cu principiile marxist-leniniste ale presei de partid. cu o durată de 5 ani. recenzia. Au fost traduse diferite manuale de jurnalism. Bazele organizării industriei şi agriculturii în R. engleză. Asemenea secţii şi cursuri de ziaristică există şi acum pe lîngă şcolile superioare de partid. carea au jucat un rol important în îmbunătăţirea conţinutului şi nivelului publicistic al organealor de presă.R.. schiţa.R.<Alexandru Sahia>(1969). în 1953.. activist de stat pregătit din toate punctele de vedere. au fost create cursuri de gazetari de scurtă durată. Asociaţia Presei Sportive.S.m. Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România..( fosta Facultate de Ziaristică transferată de la Universitatea Bucureşti la Academia Ştefan Gheorghiu). meritul său fiind acela de a fi stimulat decomunizarea şi instaurarea unui regim politic democratic. jurnaliştii promovează o diversitate de forme asociative pe care le vom trece în revistă.. Asociaţie ziariştilor şi scriitorilor de turism.R. de corespondenţi muncitori şi ţărani.P..C. s-au organizat <schiburi de exprerienţă>. Asociaţia Ziariştilor Liber Profesionişti . Apar Asociaţia fotoreporterilor şi Asociaţie ziariştilor şi scriitorilor de pe lîngă Uniunea Ziariştilor. până în anul 1989. al stilisticii. Istoria relaţiilor internaţionale. Istoria generală.

în Presa Nostră. din iniţiativa unor ziarişti profesionişti care se vedeau nereprezentaţi de structurile profesionale existente la acea dată.cit. l922. Bucureşti Anghelescu.« Ziaristica română din zilele noastre ».R. « constituirea S. cu 6. Asociaţia Tinerilor Gazetari(Timişoara). Asociaţia Presei Timişorene. l. Asociaţia Jurnaliştilor din Domeniul Medical. cuprindea 98 de sindicate profesionale.Z.R.P. respins categoric de toţi jurnaliştii.In anul l992 S.15-17 Avramescu.Z. Ed. l982.O biografie a omului şi a operei.Z. fiinţează Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România . la ajutor de şomaj pe o perioadă determinată. va adopta Statutul. l932. Minerva.I. a drepturilor constituţionale ale salariaţilor din presă. Universul . religie.C.« Adeverul ». 1956 .R.P. la locuinţă şi condiţii civilizate de trai. prin toate mijloacele legale şi pe toate căile admise. l986. C.>>. începând cu anul l995. care îşi propune ca obiectiv asigurarea protecţiei statutului ziaristului.R. p.. În România funcţionează.C. elaborează şi propune spre adoptare un prim proiect de lege a presei. S. BIBLIOGRAFIE Antip.<<Învăţămîntul ziaristic în R. Statutul său a fost revizuit la cel de-al IV-lea congres . Societatea să vină cu o nouă propunere –Legea libertăţii presei –la redactarea căruia contribuse şi U. naţionalitate.).J. M. se vor reuni în cadrul Societăţii Ziariştilor din România-Federaţia Sindicatelor din Întreaga Presă(data oficială a constituirii : 25 ianuarie l990) al cărei prim congres.8-l0 octombrie l998. După ce precizează că Societatea « este deschisă tuturor sindicatelor salariaţilor din unităţile de presă şi tuturor persoanelor-active şi pensionari care au lucrat în presă-reunite în sindicat propriu.P.Politică.Bucureşti Bacalbaşa.T.R. are drept scop asigurarea unităţii de acţiune în domeniul specific de activitate(presa) pentru apărarea intereselor comune ale membrilor săi »(art. bunăoară.Z. la salariu minim garantat. întreprinzătorii şi editorii unităţilor de presă ». Mişcarea Democratică şi Socialistă (l8951920). Societatea acţionând « pentru apărarea.R. Asociaţia Naţională a Editorilor din România.Iorga. anul 1. pentru ca în a doua parte a anului l990. cum ar fi aceea că « în cadrul S.Bucureştii de altădată.l). a fost fondată Asociaţia Free Lancer.. precum şi la Confederaţia Jurnaliştilor din Balcani (Salonic). La 19 septembrie l990 Societatea a adoptat Carta Libertăţii Presei. Minerva.Z. fără nici o distincţie de opinie politică.. cum ar fi Asociaţia Ziariştilor din Presa Minorităţilor. o secţie a Uniunii Internaţionale a Jurnaliştilor şi Presei de Limbă Franceză (U.LF. organizat la Braşov în perioada 3-5 mai l990. însă a avut o existenţă de scurtă durată.909 membri. Asociaţia Presei Sportive. Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale.Z. cum ar fi dreptul la muncă şi odihnă.Bucureştii de altădată. Asociaţia Presei Auto. vârstă sau sex »(art. ceea ce a provocat apariţia unui alt proiect. ceilalţi membri ai societăţii urmând să beneficieze de condiţii specifice profesiei »(art.l2) documentul include la articolele 2o şi 24 menţiuni importante.Uniunea Naţională a Creatorilor Emisiunilor de Radio şi altele.are statut propriu şi autonomie » inclusiv faptul că din sindicatele S.U. nr. op. s-a afiliat încă de la înfiinţare la Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor(Bruxelles). 24 ..Ion Heliade Rădulescu. document reprezentativ pentru comunitatea jurnalistică . nu pot face parte « patronii. Asociaţia Română a Ziariştilor de Mediu. l993.3).Z.Z. în N. În perioada ce a urmat au continuat să se formeze diverse asociaţii. precum şi apărarea şi promovarea drepturilor profesionale ale ziariştilor profesionişti. ediţie de Aristiţa şi Tiberiu Avramescu. la protecţia şi securitatea muncii. Asociaţia Jurnaliştior Generaţia ’90România. Potrivit acestui document. organizaţie profesională al cărei sediu se află la Paris.C.R.. Bucureşti Bacalbaşa. asociaţie cu caracter profesional.la Organizaţia Internaţională a Jurnaliştilor (Praga). In anul l995. iniţiat de Ministerul Justiţiei. Clubul Român de Presă. Demn de remarcat este faptul că imediat după constituire. Asociaţia Ziariştilor Ieşeni şi altele.P. în acelaşi an fiind fondat şi un periodic propriu –Curierul ziariştilor . Bacalbaşa..dreptul la pensie cu încadrarea în grupa I pentru ziariştii profesionişti. Asociaţia Presei Turistice. S. origine etnică.

Institutul Naţional de Informaţii. nr.L. Minerva. l98l =============================================================== ANEXA RAPORTUL ASUPRA ACTIVITĂŢII SINDICATULUI ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI prezentat de tov. Bucureşti. Bucureşti. l998. Bucureşti. în Presa Noastră . Vestitorul. 1996.Bucureşti Caliga. sufletul lui cald şi generos .. l852-l950. ediţie de Florica Ichim. E.Cluj-Napoca Dascălu. l974.V. l932. Bucureşti Roşca. Iaşi Petcu. Organisation Internationale des Journalistes.R. l9l8 ***Anuarul de adrese din cuprinsul municipiului Bucureşti..Repertoriul vechilor ateliere fotografice din Oradea. .. Bucureşti Călugăru. Adevărul. Minerva. Bucureşti Vişinescu. Bucureşti.Victor.Almanah dicţionar al presei din România şi a celei româneşti de pretutindeni. l790-l990.Rosetti ».O istorie a presei româneşti. K.Procesul ziariştilor « naţionalişti ». Bucureşti Sandu. Oradea Cosma.de Telefoane Bucureşti şi judeţul Ilfov. Iaşi Samoilă.Ziaristica. Bucureşti.Puterea presei în lupta lumii. N.. Iaşi Petcu. Bucureşti. 1999 -<< Forme asociative ale jurnaliştilor din România>>..Din presa periodică din România. l936 *** Abonaţii S. în Psihosociologia & Mass media.l reprezint.Cultură şi reclamă în Transilvania interbelică. Tip. l940 *** Colecţia revistei Presa Noastră. A.Bucureştii şi vechiul regat. Bucureşti Crăciun. A. Polirom. Imprimeria Fundaţiei Culturale Principele Carol. daţi-mi voie să vă amintesc că astăzi se împlinesc l0 ani de când pe pământul Uniunii Sovietice închidea ochii marele scriitor francez şi cetăţean la lumii Henry Barbusse. Minerva. Editura Confederaţiei Generale a Muncii din România. Gh. l999. Editura Fundaţiei Culturale Române. Bucureşti Ştefănescu. Institutul European..Formarea identităţii profesionale a jurnaliştilor.. Viaţa literară. Adevărul. l922..Lecons utiles de l’histoire. Bucureşti.« C. Bucureşti. Bucureşti.Publicistica. Bucureşti Micle. 2000. Prague. 2000... L. ediţia a III-a. Nordenstrend.A. Bucureşti Petcu. G.. Bucureşti Cornea.. Bucharest Georgescu..U. Universul.. Bucureşti *** Almanahul Asociaţiei Publiciştilor Români . l944. l927. I. l984. Muzeul Ţării Crişurilor.Enciclopedia Cugetarea. în volumul Lui C.V. Premiere partie. Oradea Hangiu. tome XIX. vol. Bucureşti Kubka.1972 ***Dezbaterile Congresului Uniunii Sindicatelor de Artişti.S.Puterea şi cultura.11. au fost puse în serviciul ideilor de dreptate şi omenie... I.II. 1956 .Istoria presei româneşti..R.2 Petrescu. 1946. L.Tipologia presei româneşti. M.Publicistica lui Haşdeu.P. 29-30 august l945 « Tovarăşi şi colegi. l980..C.an XIV. l987. Scriitori. nr.. noiembrie Costescu.. A. fiindcă talentul lui mare. Ziarişti. C.. ». G. Iorga. l944. puterea lui de muncă. 2000.. ediţie de Florica Ichim. Jacques Roth.N.« Le regime de la presse de Roumanie pendant la periode de l’entre –deuxguerres ». Înainte de a prezenta raportul de activitate al sindicatului pe care.R.Dicţionarul Presei Literare Româneşti.A.A. Bucureşti Opriş.. l969.G. Adevărul.I. l936.Rosetti. Scriitori. Memoria lui ne este scumpă şi va rămânea tot atât de scumpă generaţiilor următoare. J.. 25 .. l9l6. Ziarişti. M. l908 ***Anuarul Bucureştilor...Almanahul dicţionar al presei din România. Polirom. N. Cercul de Studii P..C. Academia R. M. Rudolf Mosse. l999. l 999.O istorie a cenzurii. anul l. l945 *** Scrisori către Camil Petrescu.. în cadul Dezbaterilor Congresului Uniunii Sindicatelor de Artişti.L. Ion Pas.2-3.. P.G. l926. *** Anuarul Presei Române şi al Lumei Politice.« De la o iniţiativă a lui Camil Petrescu. în Revue d’Histoire. nr.. Sindicatul Ziariştilor din Bucureşti.Voyage dans l’histoire du mouvement international des journalistes. Bucureşti Predescu. 29-30 august. Albatros.

membri ai Sindicatului. Prelungirea existenţei lui ar fi însemnat o sfidare a ordinei democratice. desvoltând în special spiritul de solidaritate colegială.pe linia înaintaşilor lor cari îşi dăduseră seama că.000 lei pe lună. Fără absolut niciun leu în momentul înfiinţării sale.) A izbutit . Celelalte două organizaţii. Patru au fost la număr până atunci. Asociaţia generală a presei române. lua în anul l9l9 fiinţă Uniunea ziariştilor profesionişti a cărei activitate a fost. şi că sunt datori să meargă alături de ei. A obţinut câştig de cauză în numeroase litigii dintre salaraţi şi direcţiile ziarelor. Cele câteva drepturi definitiv dobândite de profesioniştii scrisului.-în momentul acela :Comisia Generală de Organizare Sindicală. Sindicatul nostru a desfăşurat o activitate ale cărei obiective au fost : îmbunătăţirea situaţiei materiale a ziariştilor. pentruca astăzi să putem aduce servicii preţioase ţării şi să putem servi ideile de mai bine. în locul celor trei organizaţii. desfascizarea presei. serviciile de presă să fie conduse de ziarişti. Afiliat din primul ceas Confederaţiei Generale a Muncii. am onoarea să-l prezidez. apoi de 75. eliminarea elementelor anti-democratice puse în serviciul dictaturii hitleriste-legionare-antonesciene. Uniunea ziariştilor profesionişti.inspirat de spirit democratic. care-şi refăcea organizaţii de luptă. să desăvârşim ceeace fiecare dintre noi am început prin sindicatele noastre. ataşat sincer şi ferm ordinei instaurată prin actul dela 23 August 1944. pentru abonamentele pe tramvai ale membrilor săi.Costa-Foru au pus. împărţindu-şi membrii între ele. Cu atât mai curioasă apare denumirea ce i s’a dat când întreaga lui activitate de 46 de ani arată că el n’a fost niciodată o organizaţie de apărare a intereselor materiale şi morale ale membrilor săi.000 lei lunar din salariul lunar al ziaristului. ziariştii democraţi Const. cu mai bine de o jumătate de veac în urmă. dar a ţinut să facă precizarea. sub impulsul momentelor de largi şi adânci prefaceri determinate de sfârşitul primului război mondial. o reducere de 50 la sută. antisemiţi. şi pentru ca la toate instituţiile publice. şi o voinţă capabilă să imprime acţiunii lor un spirit deluptă democratică. a muncitorilor din artele grafice şi a funcţionarilor. interesele lor sunt strâns legate de acelea ale celorlalţi munictori manuali şi intelectuali. dacă suntem cu toţii pătrunşi de nevoia ralierii noastre la eforturile muncitorimii manuale. Când. pe urmă. anul trecut. Constituirea Sindicatului unic al ziariştilor profesionişti.-unii fără să ştie. în ziua de l Mai 1913. a combătut militarismul. s’a pus problema afilierii la Confederaţia Generală a Muncii.000. în anul l9l3. cu prilejul constituirii Sindicatului ziariştilor profesionişti. retrograd. pe urmă. Când ziarul Curierul şi-a încetat apariţia.mulţumită înţelegerii şi sprijinului Ministerului Propagandei. A mai obţinut scutirea de impozit pentru o sumă de 25.-ei i se datorează. şi urmând exemplul muncitorimii. prin încrederea confraţilor mei. bazele Asociaţiei Generale a Presei Române în care ziariştii. celelalte categorii de muncitori deopotrivă interesaţi de dreptul de odihnă : pe lucrătorii tipografi şi pe funcţionarii din magazine.adăpost gratuit la Timiş şi Mangalia pentru ziariştii cari aveau nevoie să se odihnească. Sindicatul a izbutit să creeze un fond de ajutorare a membrilor săi. a însemnat împlinirea unui vechiu deziderat al slujitorilor conştienţi din sectorul scrisului cotidian. dreptul la preaviz. al acestei organizaţii. Îngăduiţi-mi. organizaţiile care aveau chemarea să reprezinte interesele profesioniştilor scrisului zilnic în România. Pentru a apăra repaosul duminical în presă. Sindicatul ziariştilor înlocuia Societatea Presei şi nu ştim ce capriciu i-a inspirat titulatura aaceasta într’o vreme când ideia sindicală era abia n faşă la noi. entuziastă. ceeace l-a făcut apoi să lunece spre fascism. Dar.000 lei şi 26 .. cu adeziunea însufleţită a unanimităţii ziariştilor cinstiţi. salariaţi fiind.. în ziua de 4 Noembrie l944. Sindicatul ziariştilor profesionişti.. De aceea. să schiţez în câteva linii împrejurările care audus la constituirea lui. Uniunea a întreprins prin anul l922 o campanie care. participarea la acţiunea de redresare morală şi materială a ţării şi la aceea de consolidare a democraţiei. A fost. în l9l9.130. erau departe de a reprezenta o forţă în măsură să servească interesele materiale ale ziariştilor. apoi un spor de 20.000 lei. energică şi bogată în rezultate.ca. cu participarea de câteva mii de persoane. poate. ideile susţinute de Barbusse au pătruns în sufletele noastre. Societatea Presei. A avut loc atunci o întrunire comună a ziariştilor.A combătut războiul. respectaţii noştri înaintaşi în presă. Sindicatul ziariştilor a fost întotdeauna călăuzit de un spirit reacţionar şi antisemit. pentrucă dacă astăzi noi ne găsim aici în congres. care are în prezent 664 de membri. ea raliind acţiunii ziariştilor. A obţinut reintegrarea şi despăgubirea ziariştilor cari în anii dictaturii fasciste fuseseră concediaţi din motive rasiste. A dus şi continuă să ducă actiune. în primii ani. Ridicându-se împotriva spiritului îngust. fond care în 7 luni de zile a atins cifra de 3. puteau să intre fără oprelişti de ordine rasială. pentru ca locurile de consilieri de presă din străinătate să fie încredinţate ziariştilor profesionişti. de exemplu. la început 50. nu sunt în fond decât efecte ale unei cauze care trebuia extirpată : nedreptatea socială (. fascişti..a fost unică la noi şi’n alte ţări. Permanent acaparat de conducătorii reacţionari. dreptul de preaviz. A obţinut.G.credem. a obţinut pentru salariaţii gazetei suma de 800. Pe plan material. şi a luat fiinţă în anul l898 Sindicatul ziariştilor. a luat fiinţă. publiciştii. conştienţi de drepturile şi îndatoririle lor. apărarea demnităţii lor. ziariştii s’au fixat. Memoria lui va rămânea vie în sufletele intelectualilor şi în sufletul munictorilor de pretutindeni. înainte de a face un bilanţ succint al activităţii Sindicatului Ziariştilor Profesionişti pe care. A obţinut. dreptul la concediu. a ţinut să înfiltreze în conştiinţa tuturor că militarismul. Mille şi C. este pentrucă încă de acum un sfert de veac. Sindicatul nostru a impus pentru întâia oară în presă salariul minimal. vechiul Sindicat al ziariştilor nu mai avea raţiunea de a exista după actul istoric dela 23 August 1944.000 lei lunar la salariile care nu depăşeau minimalul. cu consecinţa lui războiul.

. Preocupată de grija uşurării condiţiilor de viaţă ale membrilor săi. pentru interesele adevărate ale poporului. Ziarişti ! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii ! » NOTĂ Lucrările Congresului au fost deschise de Mişa Levin. case de odihnă pentru oamenii artei. Este un reper semnificativ al procesului de comunizare a tuturor formelor de comunicare publică. aprovizionându-i în răstimpul dela 15 Decembrie 1944 la 8 Aprilie 1945. Aceste pensii au fost dealtfel. eliminând din presă. Cooperativa a distribuit în răstimp de mai puţin de cinci luni cantităţi importante de mărfuri.I. Comitetul veghează cu grijă ca membrii Sindicatului să se comporte cu demnitate şi cinste. ». primul ministru. Vom cere contracte colective. după care au vorbit Ion Pas. ar fi rămas numai în sectorul realizării unor mai bune condiţiuni de viaţă materială pentru membrii săi. Prin instituirea delegaţilor pe redacţii şi prin convocarea acestora la şedinţe săptămânale. sărbătorind alături de întreaga muncitorime ziua de 1 Mai. la preţuri mult inferioare acelor ale pieţii.ziarişti cari s’au pus în slujba unor interese străine şi duşmane intereselor poporului român.Lenin asupra presei şi arteicondiţionarea exercitării profesiei de apartenenţa la noile instituţii comuniste. putinţa de a folosi condeiul şi de a-şi difuza ideile care au corupt sufletele. Ziarişti. Miron Constantinescu. Sindicatul n’a uitat nici pe pensionari. au năruit asezămintele democratice. astfel că o comisie alcătuită din membri ai comitetului său a lucrat la un proiect de lege pentru reorganizarea Casei de Pensii şi pentru majorarea pensiilor care până acum erau pensii de foame. cari au susţinut fascismul. dar că nu recunoaştem folosirea acestui drept decât acelora cari au făcut şi fac neîncetat dovada ataşamentului lor pentru ideia de democraţie progresistă.. prin oferirea de avantaje materiale certe s. evaluarea activităţii pe baza criteriilor ideologice. ca oameni şi ca profesionişti. şomeri sau cu grele sarcini familiare. alţi participanţi. Petru Groza.a. este informat asupra situaţiei din redacţii şi face acţiune de educaţie sindicală membrilor săi. iar atunci când a constatat abateri din partea lor. Raportul general al Comisiei de organizare a Congresului a fost prezentat de Nicolai Moraru. în rezoluţia Congresului se stabilea ca « şomajul în presă. la Stat. de întărire a regimului cu adevărat democratic în România. toată puterea noastră de muncă. dacă acţiunea sa. instituţii. şcoli de ziaristică ».pe unii definitiv. de sancţioare a celor cari. La 8 Aprilie a luat fiinţă Cooperativa Sindicatului Ziariştilor Profesionişti care are un număr de 800 membri. Îngrijindu-se de situaţia ziariştilor în măsură să-şi câştige existenţa muncind. fasciştilor cutezători de eri şi celor cu diferite măşti de astăzi. cari au militat pentru idei antidemocratice. Trăiască Uniunea Sindicatelor de Artişti. să rezolve prompt toate problemele.într’o form sau alta. cari au îndemnat la jaf şi la omoruri.m. nici pe văduvele şi urmaşii celor decedaţi. pe alţii pe un termen dela 6 luni la 5 ani. Le vom înfăptui pe cele în legătură numai cu interesele moastre specifice în cadrul şi cu mijloacele Sindicatului nostru. El a socotit că-i incumbă şi o altă chemare : să contribuie la opera de însănătoşire morală a ţării. în raport cu vina fiecăruia. comune. la alcătuirea căreia am aderat cu însufleţire din primul moment şi pentru reuşita căreia făgăduim să depunem tot devotamentul. artiştilor etc. aplică sancţiuni severe. să primească toate sugestiile şi să facă în acelaş timp cunoscute ziariştilor toate comunicările şi toate instrucţiunile. pe temeiul unei legi cu sancţiuni gradate. majorate sensibil chiar înainte ca legea să intre în vigoare. Impunând respectarea demnităţii ziaristului profesionist în înlesnirea condiţiunilor de exercitare a profesiunii lui. Sindicatul a înfiinţat o secţie de economat.200. Comitetul se găseşte în contact strâns cu masa ziariştilor. Scriitori. Preşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii era Gheorghe Apostol. Rămân o serie de alte lucruri pe care avem datoria să le înfăptuim. iar preşedinte al Sindicatului Ziariştilor Profesionişti.din care au fost acordate până în prezent 2. valori de inspiraţie sovietică (România era la acea dată sub ocupaţie sovietică).au contribuit la istaurarea dictaturii fasciste şi la aruncarea ţării în războiul nedrept din Răsărit. au pus lanţuri poporului şi au svârlit ţara în dezastru. democrată. prin practici. Refuzăm anti-democraţilor mărturisiţi sau camuflaţi. Ne-am socotit întru început muncitoricinstiţi ai scrisului cotidian şi luptători pentru democraţie. Din aceleaşi considerente noi am întreprins o dreaptă dar aspră acţiune de epuraţie. Presa să devină un uriaş organism pentru mobilizarea masselor largi populare. cu alimentele necesare. ziariştii arată o nouă şi sănătoasă orientare. Printre altele. In seviciile de presă. « cumpărarea » conştiinţei ziairştilor. '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 27 . un număr de 111 ziarişti. Scriitori. cari au cerut şi suţinut răsboiul împotriva Naţiunilor Unite. Nu e însă mai puţin adevărat că ne-am străduit să imprimăm Sindicatului nostru un caracter de luptă şi că membrii noştri se arată tot mai mult câştigaţi pentru principiile democraţiei. manifestând în corpore împotriva guvernului Rădescu. Comitetul este în măsură să cunoască toate chestiunile care-i interesează pe salariaţi. participând cu prezenţa şi cu cuvântul la comemorarea victimelor zilei de 13 Decembrie. Documentul de mai sus este important şi prin aceea că integrează şi oficializează în România viziunea lui V. îndrumătorul lui. reforma învăţământului profesional artistic. Vom recunoaşte cu sinceritate că nu am îndeplinit tot ceea ce imperativul momentului de faţă impunea pe planul acţiunii de sprijinire a efortului colectiv pentru ca ţara să se refacă şi pentru ca regimul democratic să fie ajutat să se consolideze. În felul acesta vom servi şi interesele noastre de muncitori ai Spiritului. ca şi în toate domeniile profesiunilor noastre trebuie să dispară. dar şi patria noastră liberă. de desfascizare a ţării.. În felul acesta.000 lei ziariştilor bolnavi. Dar Sindicatul ziariştilor profesionişti şi-ar fi făcut numai în parte datoria. cel care avea să afirme că « Scriitorul trebuie să devină un inginer al sufletului omenesc. prin intervenţia conducerii Sindicatului.Vom dobândi condiţii omeneşti pentru cei care muncesc noaptea. Aderând din primul moment la platforma Frontului Naţional Democrat. un capital de 8 milioane lei şi care a rulat până în prezent 74 milioane lei. Am declarat fără ocol că suntem partizanii libertăţii scrisului. întreprinderi ca şi în posturile de ataşaţi de presă în străinătate trebuie numiţi ziarişti profesionişti cu recomandarea sindicatului ziariştilor. încadrarea tuturor profesiunilor noastre în asigurări sociale.d. pe celelalte cu un caracter mai general în cadrul Uniunii Sindicatelor de Artişti. independentă.

Albina românească. Gazeta de Transilvania . Precizare In cazul în care studentul nu prezintă temele la întâlnirea cu titularul de curs.'' TEME 1. ordonată cronologic. de ani şi de titluri). Citiţi cu atenţie sinteza redactată de Mihail Kogălniceanu şi redactaţi o cronogramă a presei româneşi de la începuturi până în anul 1855 (cronograma .4 puncte. acestea nu vor mai fi luate în considerare .Curierul românesc.o succesiune. aşa cum rezultă ele din pledoariile fondatorilor publicaţiilor . Citiţi cu atenţie articolele . Pentru aceasta puteţi apela şi la un dicţionar al presei -3 puncte 3. din alte cauze decât cele medicale (dovedite).3 puncte 2.argumentele editorilor despre necesitatea presei la noi.şi explicaţi: . ordonată şi pe criteriul geografic (pe provincii istorice) . .program (Înştiinţări) ale primelor publicaţii româneşti reprezentative .funcţiile presei.vor fi notatea cu 1. Realizaţi o cronogramă a formelor asociative ale jurnaliştilor. 28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful