Aparatul genital femel

Marius Pentea

APARATUL GENITAL FEMEL Este reprezentat de organele genitale femele (Organa genitalia feminina), alc tuite din cele trei segmente majore: gonadele feminine reprezentate de ovare; c ile de conducere ale ovulului constituite din tubele uterine, uter, vagin i vestibulul vaginal; organul copulator reprezentat de vulv i clitoris. O parte din organul genital femel completeaz morfofunc ional aparatul urinar, asigurând astfel eliminarea urinii la exterior. OVARUL Ovarul (Ovarium) este un organ pereche, de form sferic , constitu ie ferm i aspect neregulat datorit foliculilor ovarieni sau corpilor galbeni prezen i pe suprafa a ovarului. Sunt organe plasate în regiunea sublombar , ventral de procesele transverse ale vertebrele lombare I-IV i caudo-ventral de rinichi. În organism îndeplinesc atât func ie gametogen cât i func ie endocrin . Fiecare ovar prezint dou fe e, dou extremit i i dou margini. Fa a lateral (Facies lateralis) i fa a medial (Facies medialis) sunt mai mult sau mai pu in neregulate în func ie de ciclul sexual. Marginea liber (Margo liber), în general convex este orientat ventral, excep ie face iapa la care aceast margine este concav i marcat de fosa ovarului (Fossa ovarii). Marginea mezoovaric (Margo mesoovaricus), situat dorsal este caracterizat prin prezen a hilului ovarului, locul unde p trund i ies din ovar artere, vene i nervi. Extremitatea tubar (Extremitas tubaria) numit i pol cranial este situat în vecin tatea infundibulului tubar, iar extremitatea uterin (Extremitas uterina) este opus precedentei, situat înspre cornul uterin corespondent de care este legat prin ligamentul propriu al ovarului (Lig. ovarii proprii). Ovarul este suspendat în cavitatea abdominal de mezoul ovarian (Mesovarium) care reprezint extremitatea cranial a ligamentelor largi, prin care marginea mezoovaric este consolidat de peretele abdominal. Mezoul ovarian poate fi sistematizat într-un mezou distal care este plasat între ovar i originea mezosalpinxului (mezoul tubei uterine) i mezou proximal care se continu de la originea mezosalpinxului pân la peretele abdominal. Marginea cranial a mezoovarului reprezint ligamentul suspensor al ovarului (Lig. suspensorium ovari). Bursa ovarian (Bursa ovarica) este un reces peritoneal alc tuit din mezoul distal i mezosalpinx, cu aspect de "capi on" i care acoper mai mult sau mai pu in ovarul în func ie de specie. Ovarul prezint tunica seroas , ce acoper albugineea, care la rândul s u înconjoar esutul propriu al ovarului format din cortical i medular . Tunica seroas învele te organul la exterior, originea sa fiind în peritoneul visceral. Corticala este plasat la periferia ovarului, cu excep ia iepei la care se g se te la interior, are structur parenchimatoas , iar la nivelul ei se g sesc foliculi ovarieni în diferite stadii de dezvoltare, corpi galbeni i celule intersti iale.

prezentând imediat caudal de infundibul o dilata ie numit ampula tubei uterine (Ampulla tubae uterinae). fimbriile aplicându-se pe ovar în vederea capt rii ovulului. Coarnele uterine (Cornua uteri) sunt ni te conducte musculare divergente. o form intermediar între uterul simplu de la primate i uterul dublu de la iepuroaic . Din sens cranial în sens caudal uterul este alc tuit din coarnele uterine. situat în cavitatea pelvin . musculoas mai slab reprezentat în regiunea pavilionului. corpul uterin i cervixul uterin. termina iuni nervoase i celule intersti iale cu rol endocrin. având lungime variabil în func ie de specie. Este aplatizat dorsoventral i prezint o fa dorsal (Facies dorsalis) care vine în contact cu rectul i o fa ventral (Facies ventralis) care este în contact cu vezica urinar . Cele dou coarne uterine sunt unite medial prin ligamentul intercornual (Lig. ce vor forma fimbriile tubare (Fimbria tubae). Istmul tubei uterine (Isthmus tubae uterinae) reprezint un segment foarte îngust care este cuprins între ampula tubar i extremitatea uterin . Corpul uterin (Corpus uteri) reprezint por iunea mijlocie a uterului. Împreun cu uterul i cu vaginul se dezvolt ontogenetic din canalele Müller. variabil dezvoltat în func ie de specie i care este dublu numai la vac . dintre care numai una se deta eaz i se fixeaz pe ovar constituind fimbria ovaric (Fimbria ovarica). oviduct. fiecare corn uterin prezint marginea mezometric (Margo mesometricus) de care se prinde ligamentul lat corespondent. iar medio-ventral se afl marginea liber (Margo libera). În timpul ovula iei infundibulul devine turgescent. este plasat cranial de cervix i circumscrie cavitatea uterin (Cavum uteri). este un conduct par.Aparatul genital femel Marius Pentea Medulara este plasat central. foarte flexuos i îngust. UTERUL Uterul (Uterus) este un organ musculo-membranos. Lateral. cu excep ia iepei. tromp uterin sau trompele lui Fallope. TUBA UTERIN Tuba uterin (Tuba uterina) se mai nume te salpinx. Este sus inut de mezoul tubei uterine (Mesosalpinx) i are rolul de a transporta game ii de la ovar la cornul uterin corespondent. care are aspect conic. Prin marginile stâng . Traiectul tubei uterine este lung i flexuos. este alc tuit din esut conjunctiv lax. prin care comunic cu cornul uterin corespondent. deoarece este format dintr-un singur strat de fibre musculare. cu rolul de a primi. ad posti i hr ni produsul de concep ie i care datorit contrac iilor sale asigur transportul spermatozoizilor spre trompa uterin . Deriv embriologic împreun cu tubele uterine din canalele Müller. Extremitatea prin care tuba uterin se prinde pe ovar se nume te infundibul (Infundibulum tubae uterinae) sau pavilionul tubei uterine. iar marginile sale libere sunt franjurate de o serie de pliuri. con ine vase sanguine i limfatice. Structura trompelor uterine este reprezentat de mucoas . constituind i locul unde se realizeaz cuplarea game ilor. contopite par ial i care la toate femelele mamiferelor domestice formeaz uterul bicorn. iar la exterior seroasa învele te organul. intercornuale).

cu originea pe plafonul cavit ii abdominale i pe peretele dorso-lateral al bazinului i termina ia pe marginile mezometriale ale coarnelor i corpului uterin. Ligamentele late (Lig. relativ groase. latum) stâng i drept sunt ni te mezouri.Aparatul genital femel Marius Pentea i dreapt (Margo uteri sinister et dexter) uterul este fixat în cavitatea abdominal de c tre ligamentele late. 1990) . Schema aparatului genital la vac (dup Barone.

iar ventral cu vezica urinar i cu uretra. pisic i inconstant la oaie. Tunica mucoas (Tunica mucosa) sau endometrul formeaz numeroase cute. accesul în cavitatea uterin fiind foarte dificil. Tunica seroas (Tunica serosa) sau perimetrul reprezint peritoneul care acoper la exterior organul. Himenul (Hymen) este un pliu mucos transvers. musculoas i mucoas . plasat pu in cranial de orificiul extern al uretrei. dispus între cele dou straturi musculare i care se continu bilateral cu mezometrul VAGINUL Vaginul (Vagina) este un conduct musculo-membranos. Vestibulul vaginal (Vestibulum vaginae) este un conduct uro-genital. Peritoneul nu acoper vaginul în totalitate. u or aplatizat dorso-ventral i care formeaz împreun cu vestibulul vaginal i cu vulva organul copulator femel. scroaf i c ea pe plan eul i/sau în peretele lateral al vestibulului vaginal se deschid glandele vestibulare mici (Gll. subseroas . La toate mamiferele domestice uterul este alc tuit din seroas . îngust i care comunic cu uterul prin orificiul uterin intern (Ostium uteri internum) i cu vaginul prin orificiul uterin extern (Ostium uteri externum). bine individualizat la femele mamiferelor domestice. Por iunea vaginal a cervixului proemin în vagin i formeaz floarea involt . . La vac . având rolul de a lubrefia vaginul. Tunica musculoas (Tunica muscularis) sau miometrul este alc tuit din fibre musculare netede. În jurul por iunii vaginale a cervixului. Sunt prezente la vac . Dorsal.Aparatul genital femel Marius Pentea Cervixul (Cervix uteri) sau colul uterin face leg tura între uter i vagin. vestibulares major) denumite i "glandele lui Bartholin" sunt plasate câte una în pere ii ventro-laterali ai vestibulului vaginal i se deschid în vestibul printr-un canal mic. iar datorit unor substan e odorante atrag masculii în perioada c ldurilor. Reprezint continuarea caudal a vaginului i se întinde pân dup orificiul extern al uretrei. limfatice i nervi. oaie. vaginul vine în contact cu rectul. situat la limita dintre vagin i vestibulul vaginal. bogat în vase sanguine. care la nivelul cervixului se m resc i se orienteaz longitudinal i transversal determinând închiderea orificiului uterin extern. Glandele vestibulare mari (Gll. musculoas i mucoas . vagina formeaz fornixul vaginal (Fornix vaginae). Prezint o por iune prevaginal (Portio prevaginalis) i o por iune vaginal (Portio vaginalis) str b tute de canalul cervixului (Canalis cervix). asigurând închiderea cavit ii uterine. prezen i numai la iap i c ea. Structura vaginului este reprezentat de seroas . bogat vascularizate i plasate în submucoasa vestibular . care lipse te la scroaf . astfel c 1/3 caudal a vaginului este acoperit de adventice. Bulbii vestibulari sunt forma iuni erectile. dispuse pe dou straturi. în dreptul labiilor vulvare. Parametrul reprezint un esut conjunctiv flasc. vestibulares minor). stratul intern alc tuit din fibre circulare sau fibre dispuse plexiform i stratul extern alc tuit din fibre longitudinale.

Aparatul genital femel Marius Pentea Schema aparatului genital la iap (dup Barone. 1990) .

rotunzi sau ovali. PARTICULARIT I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL FEMEL La iap ovarele sunt mari i globuloase. nud sau prev zut cu peri fini. curbate caudo-ventro-lateral i spiralate asem n tor coarnelor de berbec. Vulva este pigmentat . situat în cavitatea abdominal . formând floarea involt . vertical. neseptat. Tubele uterine sunt relativ lungi. putând fi palpat transrectal. Bursa ovarian este foarte larg . Clitorisul prezint analog penisului. unite dorsal i ventral la nivelul comisurii dorsale i ventrale (Commissura labiorum ventralis et dorsalis) i care delimiteaz . Fornixul vaginal este mai profund în sens dorsal decât ventral. Infundibulul trompei uterine se prinde de ovar în jurul fosei de ovula ie. iar infundibulul acoper aproape total ovarul. Vulva este situat ventral de anus. iar ligamentul intercornual este dublu. Cervixul prezint 3-4 pliuri circulare astfel c floarea involt apare dubl sau tripl . iar clitorisul bine dezvoltat. dar cu flexuozit ile terse. câte 10-14 carunculi. Tuba uterin este lung i flexuoas . de care este desp r it prin perineu. Mezoul ovarian este lung. Ligamentul intercornual este simplu. Suprafa a carunculilor este convex i rugoas datorit criptelor în care se angreneaz placenta. Vestibulul vaginal este scurt. Uterul este bicorn. iar corticala la interior. comisura dorsal este ascu it . Vaginul este relativ lung i extensibil. Au marginea liber br zdat de fosa de ovula ie. de forma unui bob de fasole la vacile negestante. numite carunculii uterini (Caruncules). Peritoneul acoper ovarul cu excep ia fosei de ovula ie. . Mucoasa uterin prezint pliuri longitudinale i este prev zut cu proeminen e mucoase. Uterul este bicorn. dou r d cini. Bursa ovarian este plasat lateral pe ovar. Coarnele uterine sunt lungi. Ovarele pot fi palpate transrectal în dreptul tuberului coxal al iliumului. ajungând pân în vecin tatea ovarelor. un organ erectil. bulbii vestibulari bine dezvolta i. Medulara este situat la exterior. Por iunea vaginal a cervixului proemin în fornixul vaginal. cu aspect reniform. Vulva) reprezint singurul segment extern al organului genital femel. omolog penisului de la masculi. Suprafa a lor este neregulat datorit prezen ei a numero i foliculi ovarieni sau corpi galbeni în diferite stadii de evolu ie. Labiile vulvare sunt acoperite la exterior de piele fin . dispu i pe 4 rânduri. Coarnele uterine sunt divergente i u or curbate cranio-dorsal. La vac ovarele sunt mici i neacoperite de peritoneu. un corp i un gland. având originea pe arcada ischiadic . având mucoasa u or plisat longitudinal. iar comisura ventral este rotunjit . La nivelul comisurii ventrale a vulvei se g se te clitorisul (Clitoris). par ial septat.Aparatul genital femel Marius Pentea VESTIBULUL VAGINAL VULVA Vulva (Pudendum femininum. Labiile vulvare sunt groase. fiind plasate ventral de vertebrele lombare IV-V. iar glandele vestibulare mici sunt prezente pe plan eul i în pere ii laterali ai vestibulului. fanta vulvar (Rima pudendi). s. fiind alc tuit din dou labii vulvare (Labia pudendi). dar care în gesta ie se m resc considerabil ajungând de m rimea unui cartof.

Ligamentele largi sunt bogate în esut adipos. dar spiralarea lor este mai strâns . Tubele uterine sunt foarte lungi i flexuoase. fiind prev zut cu o forma iune cartilaginoas . în num r de 10-12 i au suprafa a u or concav . uniforme i divergente. iar comisura dorsal este rotunjit . în schimb canalul cervixului este oblic. Corpul uterin este relativ scurt. Coarnele uterine sunt lungi. Corpul uterin este scurt. eviden i. Clitorisul este foarte dezvoltat. La scroaf ovarele au form neregulat i datorit numero ilor foliculi ovarieni i a corpilor galbeni au aspect de "mur ". Glandele vestibulare mari i mici sunt prezente ocazional numai la oaie. Coarnele uterine sunt foarte lungi (pân la 150 cm). Uterul este bicorn. Vaginul este lung i lipsit de fornixul vaginal. În vestibulul vaginal se deschid glandele vestibulare mici. cu suprafa a neregulat i sunt dispuse ventral de vertebrele lombare II-III. în vestibulul vaginal se deschid i glandele vestibulare mari. Labiile vulvare sunt relativ sub iri. comisura dorsal rotunjit . flexuoase. La oaie i capr ovarele sunt foarte mici i plasate ventral de vertebra lombar V. Coarnele uterine sunt asem n toare cu cele de la vac . Trompele uterine sunt lungi i sinuoase. În vestibulul vaginal sunt prezen i bulbii vestibulari. fiind absente la capr . Clitorisul este mai redus. Bursa ovarian este larg . care se angreneaz reciproc. iar glandele vestibulare mici sunt dezvoltate. Uneori corpul galben poate fi de dou ori mai mare decât ovarul. Ligamentul intercornual este scurt. având comisura ventral ascu it i prev zut cu un smoc de peri lungi. Floarea involt este unic .Aparatul genital femel Marius Pentea În vestibulul vaginal exist un diverticul suburetral evident. asigurând etan eitatea cervixului. Labiile vulvare sunt dublate lateral de câte un pliu cutanat. Carunculii uterini sunt dispu i pe dou rânduri. de constitu ie ferm . La feline. iar fornixul vaginal are aspect de papil . Clitorisul este mic. La iepuroaic ovarele sunt mici i alungite. Bursa ovarian este slab dezvoltat i nu acoper ovarele. Mezosalpinxul con ine o mare cantitate de esut adipos la c ea i mai pu in la feline. Uterul este bicorn. par ial septat. asem n toare osului penian. iar ligamentul intercornual este unic. iar în plan eul vestibular sunt prezente glandele vestibulare mari. par ial septat. La capr . Sunt plasate caudo-ventral de rinichi. par ial septat i plasat în cavitatea abdominal . acoperind în totalitate ovarul. comisura ventral ascu it i prev zut cu un apendice cutanat conic. Uterul este bicorn. iar fimbriile tubare sunt reduse sau lipsesc Mezosalpinxul este foarte amplu i bogat vascularizat. în dreptul vertebrelor lombare III-IV. fiind prezent i diverticulul suburetral. Vulva are comisura ventral ascu it i prelungit de un apendice conic. Vulva este pu in pigmentat . Clitorisul este evident i are glandul ascu it i curbat caudal. num rul carunculilor uterini este mai mare i suprafa a lor este plan . infundibulul este larg. La c ea i pisic ovarele sunt mici. iar canalul cervical se închide prin intermediul unor perni e cervicale (Pulvinus cervicales) sau cuzine i. în schimb cervixul este foarte lung. La feline uterul seam n cu cel de la c ea. . ovale i acoperite total de bursa ovarian .

Clitorisul este lung i înconjurat de un veritabil prepu . ci se continu spre vagin prin dou canale independente care se deschid fiecare prin câte un cervix propriu. total septat ca i la marsupiale i monotreme. . iar cea ventral este rotunjit . fiind dublate medial de câte o cut a mucoasei care vor constitui labiile mici. Labiile vulvare sunt acoperite de peri lungi i fini.Aparatul genital femel Marius Pentea Uterul este bicorn. Coarnele uterine sunt cilindrice. flexuoase i nu se deschid în comun în cavitatea uterin . Comisura dorsal este ascu it .

vaginul.Aparatul genital femel Marius Pentea Uterul. vestibulul vaginal i vulva la vac (dup Barone. 1990) . 1990) Cervixul uterin la vac (dup Barone.

vestibulul vaginal. vaginul i vulva la scroaf (dup Barone. 1990) .Aparatul genital femel Marius Pentea Uterul.

uterul.Aparatul genital femel Marius Pentea Ovarele. vaginul. vulva la c ea (dup Barone. 1990) .

dispuse pectoral. La limita dintre corpul mamelei i papila mamar se plaseaz sinusul lactifer care este format din dou por iuni. La exterior mamela este acoperit de o capsul tegumentar . toracic intern i toracic extern . fiind organizat în lobi glandulari de la care pornesc conductele lactifere (Ductus lactiferi) care converg în partea ventral a corpului mamelei în sinusul lactifer (Sinus lactiferi) numit i sinus galactofor. lombare i sacrale. inghinale (1). ugerul este format din patru mamele. în num r de 4-6 perechi. gros i str b tut de un singur canal papilar. Glanda mamar numit i uger este o gland sudoripar modificat a c rei dezvoltare începe înc din perioada intrauterin . Venele sunt satelite arterelor i pot forma importante plexuri far echivalent arterial. Mamelonul este foarte dezvoltat. La vac . situate bilateral de linia alb a abdomenului. Papila mamar (Papilla mammae).Aparatul genital femel Marius Pentea GLANDA MAMAR Glanda mamar (Mama) sau mamela este o forma iune anatomic alc tuit din dou sau mai multe complexe glandulare. care provin din arterele pudend extern i epigastric caudal superficial . abdominale (4). La scroaf exist 7 perechi de mamele. suspensorium uberis). Au aspect conic i fiecare mamelon este parcurs de câte 2-3 canale papilare. La oaie i capr ugerul este format din dou mamele inghinale. volum i num r variabil în func ie de specie. Inerva ia mamelei este senzitiv i organo-vegetativ . Dou mamele simetrice sunt desp r ite între ele prin an ul intermamar. Corpul glandei mamare (Corpus mammae) este format dintr-un esut glandular i din stroma conjunctivo-adipoas . fiecare mamel prezint câte o papil mamar care este str b tut de 2 canale papilare. . Mameloanele sunt scurte i str b tute de 8-12 canale papilare. dar i de ramuri mamare provenite din arterele epigastric cranial superficial . Mamela este considerat o forma iune anex a aparatului genital femel. abdominal i inghinal. asigurat prin perechi rahidiene toracice. Sunt sistematizate în toracale (2). situat ventral este str b tut de un conduct papilar (Ductus papillaris) care porne te din sinusul lactifer i se deschide la exterior prin ostiul papilar (Ostium papillae). La iap i vac lamele mediane se unesc în plan median i formeaz ligamentul suspensor al ugerului (Lig. onctuoas i prev zut cu peri fini. La c ea mamele sunt situate ca i la scroaf . fiind situat inghinal. Fiecare mamel este alc tuit din corpul mamelei i din papila mamar sau mamelonul. a c rei dezvoltare i func ie este coordonat neurohormonal. glandular i papilar . format dintr-o singur pereche de mamele. de form . Func ia sa esen ial este de a produce lapte. iar papila mamar este parcurs de un singur canal papilar. La iap . numite i sferturi. Glanda mamar este ancorat de trunchi prin aparatul suspensor (Apparatus suspensorius mammarius) care este alc tuit din dou lame laterale i o lam medial . din crestele mamare. ugerul este plasat în regiunea inghinal . Vasculariza ia arterial este asigurat de arterele mamare.

care se deschid la exterior prin 5-7 canale papilare. 3 perechi toracale. Conforma ia i structura papilei mamare (dup Barone. fiecare fiind str b tute de unul sau mai multe canale papilare. 2 perechi toracale mai dezvoltate i 2 perechi abdominale mai reduse. 1 pereche abdominal i 1 pereche inghinal .Aparatul genital femel Marius Pentea La feline exist 4 perechi de mamele. Iepuroaica prezint 5 perechi de mamele. 1990) .

1990) Structura glandei mamare la c ea (dup Barone.Aparatul genital femel Marius Pentea Structura glandei mamare la scroaf (dup Barone. 1990) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful