Cap 4.

CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE
4.1. Generalităţi privind activele circulante Conform OMFP nr. 306/2002, un activ se consideră ca şi activ circulant, atunci când: a) Activul este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; b) Este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; c) Este reprezentat de numerar sau echivalenţe de numerar, a căror utilizare nu este restricţionată. Ciclul de exploatare în înţelesul economic al unei persoane juridice îl reprezintă perioada de timp din momentul achiziţiei materiilor prime şi materialelor consumabile ce se procesează şi finalizarea acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar. Prin echivalenţe de numerar se înţeleg investiţiile financiare pe termen scurt, care se pot converti uşor în numerar, cu riscuri nesemnificative. Structural, activele circulante cuprind: • stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmita încă factura; • creanţele; • investiţiile financiare pe termen scurt; şi • casa şi conturile la bănci. În contabilitatea curentă, activele circulante sunt evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, ori la valoarea nominală, fiind supuse procesului de depreciere, motiv ce impune posibilitatea constituirii de provizioane. 4.2. Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie 4.2.1. Definirea şi structurarea costurilor Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, a OMFP nr. 94/2001, şi 306/2002, stocurile sunt active circulante care: • sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; • sunt în curs de producţie în vederea vânzării pe parcursul desfăşurării activităţii; şi • sunt sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Deci, caracteristica esenţială a stocurilor este consumul acestora într-un ciclul de exploatare, respectiv fazele circuitului economic: aprovizionare, producţie şi desfacere. După faza circuitului economic şi locul de gestionare al stocurilor, deosebim: • stocuri pentru producţie; 109

• stocuri de produse; • stocuri de producţie în curs de execuţie; • stocuri de mărfuri şi ambalaje, specifice în deosebi sferei comerciale, şi • stocuri aflate la terţi. Indiferent de faza circuitului economic sub care se află, stocurile se diferenţiază tipologic, astfel: • stocuri de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială sau sub o formă transformată; • materialele consumabile, sub forma: materialelor auxiliare, combustibilului, materialelor pentru ambalat, pieselor de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile care ajută la procesul de fabricaţie sau exploatare fără a se regăsi, de regulă în produsul finit; • materiale de natura obiectelor de inventar; • produse, respectiv: o semifabricate, prin care se înţeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie sau fază de fabricaţie şi care trece în continuare în procesul tehnologic al altei secţii sau faze de fabricaţie sau se livrează terţilor; o produsele finite care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expedierii direct clienţilor. Acestea au fost predate în magazia de produse finite, sau întocmit documentele de predare şi corespund din punct de vedere tehnic, fiind verificate de controlul tehnic de calitate. o rebuturile, materialele recuperabile sau deşeurile, reprezentate de bunurile care nu corespund calitativ scopului pentru care au fost fabricate. • Animalele şi păsările, respectiv animalele nou născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji, etc.) crescute şi folosite pentru reproducţie; animalele şi păsările la îngrăşat; coloniile de albine precum şi animalele pentru producţie, cum sunt cele pentru lână, lapte sau blană. • Ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate la terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute de contract. • Mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cumpără în vedere revânzării • Producţia în curs de execuţie, reprezentată de producţia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, impuse de tehnologia de fabricaţie, precum şi produsele care au fost predate la magazia de produse finite, dar pentru care nu s-au întocmit documentele de predare la magazie. De asemenea, se cuprind în producţia în curs de execuţie şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate.

110

Toate elementele de stocuri menţionate se cuprind în categoria activelor circulante, şi care pot sau nu să fi intrat fizic în unitate, şi care pot sau nu să facă parte din patrimoniul societăţii. Dacă avem în vedere apartenenţa stocurilor, putem deosebi: • Stocuri aflate în gestiune, care fac parte din patrimoniu, indiferent că sunt în depozitele proprii sau în depozitele diverşilor terţi, şi • Stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu, aparţinând diverşilor terţi. Privite din punct de vedere al provenienţei stocurilor, putem să deosebim: • Stocuri provenite din cumpărări, şi • Stocuri provenite din producţia proprie. Structurarea stocurilor din diferite puncte de vedere prezintă importanţă pentru evaluarea acestora, dar în mod deosebit şi pentru contabilizarea corectă a lor. 4.2.2. Evaluarea stocurilor Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, este interzisă deţinerea de bunuri sub orice formă, precum şi efectuarea de operaţii economice, fără a fi înregistrate în contabilitate. Pentru a fi înregistrate în contabilitate, activele circulante de natura stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie trebuie evaluate. Evaluarea stocurilor are loc în diferite momente ale circuitului lor economic, şi anume: 1. La intrarea în gestiunea unităţii patrimoniale, când evaluarea are în vedere modul de dobândire a stocurilor, şi anume: • materiile prime, materialele consumabile, mărfurile, ambalajele şi alte stocuri procurate cu titlul oneros, se evaluează la costul de achiziţie; • producţia în curs de execuţie, semifabricatele şi produsele finite, ambalajele şi alte materiale consumabile obţinute din producţie proprie se evaluează la cost de producţie; • animalele şi păsările se evaluează la cost de achiziţie dacă sunt procurate din afară, sau la cost de producţie dacă sunt obţinute din unitate; • bunurile dobândite cu titlu gratuit sau provenite din donaţii se evaluează la valoarea de utilitate în funcţie de preţul pieţei, starea şi locul unde acestea se află. Valoarea de utilitate exprimă dimensiunea preţului pe care un potenţial client l-ar accepta în funcţie de utilitatea bunului pentru unitatea respectivă; • bunurile aduse ca aport în natură se evaluează la valoarea de aport, stabilită, de obicei, prin evaluare de către evaluatori autorizaţi. Conform IAS nr. 2 „Stocuri” stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate cheltuielile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc.

111

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al bunurilor şi serviciilor produse şi destinate unor comenzi distincte. La ieşirea din gestiune stocurile se pot evalua la unul din următoarele două tratamente contabile. Conform metodei CMP se calculează costul fiecărui element de stoc pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor. Aplicarea acestor metode nu prezintă particularităţi faţă de cel prezentate de OMFP nr. b) tratamentul alternativ. Deci. Bunurile fungibile sunt bunurile de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele. iar pe măsura epuizării lotului. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al ultimei intrări. Conform OMFP nr. • efectele sale asupra rezultatului. 2. în contabilitate. în comerţul cu amănuntul. în ordine cronologică. conform căruia evaluarea ieşirilor de stocuri se face prin: • metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO). îndeosebi în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul. Costul mediu ponderat poate fi calculat periodic. 94/2001 şi IAS nr. conform căreia evaluarea ieşirilor de stocuri are loc conform metodei ultimul intrat – primul ieşit (LIFO). conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate: a) tratamentul de bază. prin aplicarea uneia dintre următoarele metode: a) metoda primul intrat – primul ieşit (FIFO). 112 . Trebuie aplicată aceeaşi metodă de evaluare a stocurilor pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similară.Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii utilizatorului stocurilor. b) metoda costului mediu ponderat (CMP). după fiecare recepţie din stocul respectiv. Metoda aleasă de evaluare a ieşirilor de stocuri trebuie aplicată consecvent. mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi a costurilor necesare cedării acestora. se evaluează şi înregistrează. iar schimbarea ei trebuie justificată prin: • motivarea schimbării metodei. pentru determinarea costului pot fi folosite. 2. trebuie determinate prin identificarea specifică a costurilor individuale. ieşirea din gestiune a stocurilor şi a altor active fungibile. conform principiului permanenţei metodelor. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anteriori. c) metoda ultimul intrat – primul ieşit (LIFO). 306/2002. în ordine cronologică. de asemenea. şi: metoda costului standard. • metoda costului mediu ponderat (CMP) Conform metodei FIFO. al primului lot. După specificul activităţii. Pe măsura epuizării lotului. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări.

Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. pe grupe sau categorii de stocuri. • pentru stocurile de mărfuri şi ambalaje. apar diferenţe între aceste evaluări şi costul efectiv de achiziţie.2. Evidenţa operativă şi analitică a stocurilor Evidenţa operativă a stocurilor se conduce diferit şi anume: • pentru stocurile pentru producţie. cu ajutorul formularului „Fişă de magazie” cod 14–3–8. care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei.3. prevăzute în planul general de conturi. prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie. evidenţa operativă se conduce pentru fiecare 113 . Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ. 4. care se calculează astfel: Coeficient de repartizare (K) Soldul iniţial al diferenţelor de preţ = Soldul iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare + + Diferenţele de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei. care trebuie evidenţiate distinct în conturi rectificative (de diferenţă de preţ) şi trebuie repartizate asupra conturilor de cheltuială în care s-a înregistrat şi consumul de stocuri. gestionate prin unităţile comerţului cu ridicata. cumulate la începutul anului Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare. însă orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. produse reziduale) evidenţa operativă se conduce similar cu cea pentru stocurile pentru producţie. care se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. deschisă pentru fiecare element stocabil. rezultând suma aferentă diferenţelor favorabile sau nefavorabile.În cazul evaluării stocurilor la costul standard sau la preţul de înregistrare. şi în care gestionarul operează în baza documentelor justificative pentru fiecare intrare sau ieşire de stoc reevaluând noul stoc. evidenţa operativă se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare. pot fi calculate la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II. Metoda preţului cu amănuntul se foloseşte în comerţul cu amănuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă. Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient de repartizare (K). produse finite. • pentru stocurile de produse (semifabricate. cumulat de la începutul anului x 100 Cu coeficientul (K) astfel calculat se înmulţeşte valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare.

Conform Legii contabilităţii nr. la locul de depozitare. iar contabilitatea analitică se conduce cantitativ – valoric la compartimentul gestiunii stocurilor. în care evidenţa este detaliată pe specii de animale şi pe categorii de vârstă. Metoda inventarului permanent este obligatorie pentru întreprinderile mari şi opţională pentru IMM – uri. magazine. în contabilitate. Conform acesteia. în cele mai frecvente situaţii. conform căreia evidenţa operativă se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare cu ajutorul fişelor de magazie. A. republicată. la care se anexează documentele justificative înaintându-l la compartimentul gestionării stocurilor. cu precizarea persoanelor care le au în folosinţă. evidenţa operativă se conduce cu ajutorul formularului „Fişa de evidenţă a efectivelor de animale şi a mişcării acestora”. 82/1991. • pentru urmărirea realizării contractelor pentru aprovizionări de stocuri se conduce la compartimentul „Aprovizionare – desfacere” formularul „Registrul pentru evidenţa realizării contractelor (comenzilor)” sau „Fişa de evidenţă a realizării contractelor cu furnizorii” şi separat cu beneficiarii. dar separat pentru mărfuri şi ambalaje. La acest compartiment se deschide o „Fişă de cont analitic pentru valori materiale” pentru fiecare element stocabil pentru care s-a deschis şi fişa de magazie. contabilitatea stocurilor. deschisă pentru fiecare element stocabil. • pentru stocurile consumabile de natura obiectelor de inventar existente în depozit se foloseşte documentul „Fişa de magazie”. se poate conduce cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau intermitent. cu identificare pe fiecare obiect de evidenţă şi calcul. În acest caz contabilitatea analitică se conduce cu una din următoarele metode: a) Metoda cantitativ – valorică sau metoda fişelor de cont analitice. gestionate prin unităţile cu amănuntul. în care aceasta este evidenţiată cantitativ. • pentru stocurile de animale. 114 . După înregistrarea în evidenţa operativă a mişcărilor de stocuri. formularul „Borderoul de predare a documentelor”. la compartimentul gestiunii stocurilor. cu ajutorul documentului „Raport de gestiune”. ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a existenţei şi mişcării cantitative şi valorice a stocurilor.sortiment de marfă. evidenţa operativă se conduce global – valoric pe fiecare unitate de desfacere cu amănuntul. pentru calculul şi înregistrarea în contabilitatea analitică şi sintetică a stocurilor. la locul de depozitare. • pentru stocurile de producţie în curs de execuţie se întocmesc „Inventare cu producţia în curs de execuţie”. toate operaţiunile de intrare şi de ieşire de stocuri se oglindesc cu conturile din clasa a 3 – a. se întocmeşte de către gestionar. • pentru stocurile de mărfuri şi ambalaje. respectiv. la locurile de depozitare a stocurilor. tot cu ajutorul fişelor de magazie. după care aceasta este evaluată după unul din procedeele practicate de către unitate. iar pentru cele date în folosinţă „Inventarele individuale”.

iar la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează numai evidenţa global valorică cu ajutorul „Fişei de cont pentru operaţiuni diverse”. Registrul stocurilor se deschide anual şi se conduce la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor. iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate. sold). Verificarea concordanţei dintre stocurile existente la locurile de depozitare şi soldul global valoric din „Fişele de cont pentru operaţiuni diverse” se face periodic. Metoda inventarului intermitent care poate fi aplicată la toate IMM. şi 2. toate stocurile scriptice din „Fişele de magazie”. Aceste stocuri se evaluează potrivit procedeelor de evaluare adoptate de către unitate. ieşiri. prin confruntarea concordanţei dintre datele cantitative din „Fişele de cont analitic pentru valori materiale” şi datele înscrise tot cantitativ în „Fişele de magazie”. încât pe fiecare grupă de elemente stocabile în parte. evaluarea stocurilor scriptice din „Fişele de magazie” prin procedeele concordante cu evaluarea intrărilor şi ieşirilor şi confruntarea sumei acestora cu soldul global valoric din „Fişa de cont pentru operaţiuni diverse”. în care lunar se centralizează pe grupe de elemente stocabile pentru care s-a deschis şi „Fişa centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de stocuri”. Concordanţa dintre stocurile scriptice din „Fişele de magazie” şi datele contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul formularului „Registru stocurilor”. b) Metoda operativ – contabilă (pe solduri) conform căreia. confruntarea lor cu stocurile scriptice din „Fişele de magazie. evaluarea stocurilor faptice din listele de inventar şi confruntarea sumei lor cu soldul global – valoric din „Fişa de cont pentru operaţiuni diverse” B. constând în stabilirea ieşirilor de stocuri din gestiune şi înregistrarea acestora în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor. în care înregistrările se fac numai valoric (intrări. la locurile de depozitare se conduce evidenţa operativă cu ajutorul „Fişelor de magazie”. de obicei lunar. 115 . Conform acestei metode. în locul „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” se conduce formularul „Fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de stocuri”. stocul valoric din Registrul stocurilor trebuie să fie egal cu soldul din „Fişa centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupa de stocuri”. inventarierea faptică a stocurilor. prin confruntarea concordanţei dintre datele valorice din „Fişele de cont analitic pentru valori materiale” şi totalurile balanţelor de verificare analitice ale conturilor de stocuri. evidenţa operativă a elementelor stocabile se realizează la locul de depozitare cu ajutorul „Fişelor de magazie”. la finele perioadei.Controlul gestionar – contabil al existenţei mişcărilor de stocuri se efectuează sub două modalităţi: 1. sau 2. prin: 1. c) Metoda global – valorică care se poate aplica atunci când nu există obligaţia legală şi când managerii unităţilor patrimoniale nu pretind ţinerea unei evidenţe cantitativ-valorice pentru stocurile ce fac obiectul unei gestiuni.

2. în cazul aplicării inventarului permanent cu ajutorul contului 301 „Materii prime”. Contabilitatea stocurilor de materii prime Contabilitatea stocurilor de materii prime se realizează.4. b) să se calculeze coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ şi să se înregistreze aceste diferenţe în contabilitate. Exemplu ipotetic: O societate comercială primeşte de la furnizori. se foloseşte alături de contul 301 „Materii prime” şi contul 308 „Diferenţe de preţ la materiile prime şi materiale”. Contabilitatea stocurilor pentru producţie 4. Dacă evaluarea are loc la cost standard sau preţ de înregistrare.000 lei. • evidenţa stocurilor de materii prime se conduce prim metoda inventarului permanent. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale la care se adaugă valoarea intrărilor din care se deduce valoarea stocurilor finale stabilite pe baza inventarierii. la cost standard şi la preţ de înregistrare sau factură. Se cere: a) să se facă înregistrările de intrare şi de ieşire din gestiune în condiţiile evaluării stocurilor de materii prime la cost de achiziţie.4. 4. • jumătate din stocul de materii prime se dă în consum.000 lei. • TVA deductibilă 19%: 2. conform relaţiei: E = Si + I – Sf Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune: • folosirea costului efectiv de achiziţie pentru evaluarea stocurilor procurate din afară şi a costurilor de producţie pentru stocurile obţinute din producţie proprie.000 lei.000.000.090.000 lei. • cheltuieli de transport – aprovizionare. pe bază de factură fiscală. • costul standard : 15. • în procesul de contabilizare şi mişcare a stocurilor nu se folosesc conturile de diferenţe de preţ.2. materii prime despre care se cunosc următoarele date: • preţul din factura furnizorului: 10. cuprinse în factură: 1. ci numai controlul pentru existenţa operativă a stocurilor. aceste mişcări se trec direct pe cheltuieli. dacă evaluarea intrărilor de stocuri se face la cost efectiv de achiziţie. 116 . • nu se organizează contabilitatea analitică a stocurilor. când se ridică şi problema repartizării diferenţelor de preţ pentru materiile prime şi materialele ieşite din gestiune şi pentru cele rămase în stoc.Conform acestei metode în cursul perioadei de gestiune nu se folosesc pentru mişcarea stocurilor conturile din clasa a 3 – a.1.000.

000.000. prin înregistrarea: ----601 x ----.000.500.000 2.090.000 x 10% = 500.000 ----- x ----.000 × 100 = 10% 0 + 10.000 ----.000.000 11.000 ----601 x ----. Recepţionat materii prime conform Notei de intrarea – recepţie şi a facturii fiscale: ----x ----.66% ≈ 2.000 2.6% 0 + 15.= Si ct 308 + Rd ct 308 Si ct 301 + Rd ct 301 x 100 K 308 = 0 + 4.090.000.000 2.x ----- ------------ 3.----------- ---- x ----.000 ----- x ----.------------ ----- x ----..x ----401 = 5121 -----------13.x ----- ------------ ----.500.-----------601 = 308 500.x ---.090.----------- 4.-----------401 13.500.-----------401 13.x -------.-----------= 301 5.090.------------ 117 .000 x 26.000 10. Eliberat în consum jumătate din materiile prime achiziţionate.000 4.000 5.-----------401 13.000 ---. Rezolvare: A. conform Bonurilor de consum (Fişelor limită).000 401 = 5121 13.090.------------ ----- x ----.----------301 5.----------= 301 7. conform Ordinului de plată şi Extrasului de cont. prin înregistrarea: ---.------------ 2.------------ ----- x ----.000.090.000 ----601 x ----.000.000 15.x ---.000.----------- ---.090.000 ----- x ----. INVENTAR PERMANENT Evaluarea la cost de achiziţie Evaluarea la cost standard Evaluarea la preţ de înregistrare (factură) 1. Calculul coeficientului de repartizare a diferenţelor de preţ (K). conform relaţiei: K308 .000.090.----------= 308 2.000.000.000 ----- x ----.c) să se facă înregistrările în contabilitate şi în cazul aplicării inventarului intermitent.090.000 % = 301 4426 = % 301 308 4426 = % 301 308 4426 ----- x ----. Achitat factura furnizorului.000 Diferenţa: 7.000 ----.000.000 K 308 = 0 + 1.x ----401 = 5121 -----------13.000 1.000.000 ---601 x = ----.x ------------------------------.000 × 100 = 26.

pe lângă eliberările în consum. oglindite în conturile sintetice de gradul II.000 ----. Trecerea pe cheltuieli a stocului de materii prime la începutul lunii următoare: ----. ieşirile de stocuri de materii prime. conform inventarului: ----. Se cuprind în grupa de materiale consumabile următoarele categorii de stocuri consumabile. cum ar fi: intrări de materii prime aflate la terţi. Stornarea stocului de materii prime neconsumat la sfârşitul perioadei (de obicei lunar). livrări la societăţi din cadrul grupului.-----------% = 601 4426 401 13.000 2. sau diverse alte modalităţi de ieşire.090.x ----. Recepţionat materii prime conform Facturii fiscale şi a Notei de intrare recepţie: ----.-----------3. lipsuri constate la inventar. valoarea semifabricatelor şi produselor finite reţinute şi consumate ca materie primă în aceeaşi unitate. plus de materii prime din reevaluări.-----------601 = 301 5. trimise spre prelucrare la terţi sau în custodie. altor societăţi legate prin participaţii. de la unitate sau subunitate.x ----. donaţii şi pierderi din calamităţi. pierderi din deprecieri. unităţilor sau subunităţilor.-----------601 = 301 5. materii prime constate în plus la inventar.500.000 ----.x ----. Contabilitatea stocurilor de materiale consumabile Contabilitatea acestor materiale se conduce cu ajutorul contului 302 „Materiale consumabile” care ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale consumabile.090.000. şi anume: • 3021 „Materiale auxiliare”. alte societăţi legate prin participaţiuni. aporturi în natură ale acţionarilor şi ale asociaţilor.4. De asemenea. 118 . valoarea materiilor prime de la societăţile din grup.2.2. obţinute din producţia proprie sau rezultate prin diverse alte modalităţi. pot avea loc şi prin: vânzări. primiri de materii prime cu titlu gratuit.500.000 ----.x ----.x ----.x ----. intrări pe seama avansului de trezorerie. INVENTAR INTERMITENT 1.-----------Pe lângă intrările de materii prime de la furnizori pot avea loc şi intrări de materii prime şi prin alte modalităţi.B. 4.000 11.-----------2.

precum şi costurile de desfacere sunt costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor. Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fin obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia. 119 . metoda inventarului permanent sau metoda inventarului intermitent şi pot evalua intrările de stocuri la cost de achiziţie. Pierderile de materiale. • 3023 „Materiale pentru ambalat”. În bilanţ. cost standard sau la un preţ de înregistrare şi pot evalua ieşirile din stoc conform tratamentului de bază (CMP şi FIFO) sau conform tratamentului alternativ (LIFO). care nu participă la aducerea stocurilor în locul şi forma finală. aferente aceleiaşi perioade. unităţile economice pot folosi pentru contabilizarea stocurilor de materiale consumabile. 94/2001. Conform OMFP nr. construcţia sau producţia acestuia.• 3022 „Combustibili”. taxele nerecuperabile. • costul de producţie – cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi combustibililor. iar când evaluarea acestora se face la alt cost decât cel efectiv de achiziţie. cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie. • 3024 „Piese de schimb”. cheltuielile de depozitare. 306/2002 prin active cu ciclul lung de producţie se consideră un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. Precizăm că în cazul activelor cu ciclu lung de fabricaţie pot fi incluse în costul bunurilor şi dobânzile plătite la creditele bancare contractate pentru achiziţia. Ca şi în cazul stocurilor de materii prime. Conform IAS. până la finalizarea sa. cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv. anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. componentele costului cuprind: • costul de achiziţie – include preţul de cumpărare. toate acestea sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care s-au efectuat. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste cotele admisibile. celelalte cheltuieli directe de producţie. şi • 3028 „Alte materiale consumabile”. Contabilitatea operaţiilor de intrare şi de ieşire a stocurilor de materiale consumabile are loc similar celor privind mişcarea stocurilor de materii prime. mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării. cheltuielile generale de administraţie. 94/2001 şi OMFP nr. • 3025 „Seminţe şi materiale de plantat”. cu precizarea că se folosesc conturile corespunzătoare de cheltuieli şi de stocuri. 306/2002. direct atribuite activului. OMFP nr. intervine şi contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. stocurile se evaluează în baza IAS şi OMFP nr. cu precizarea că reducerile comerciale nu fac parte din costul de achiziţie. la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. • 3026 „Furaje”.

de la alte societăţi legate de participaţii.4. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 345 „Produse finite” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” ------------------------------------------------- În creditul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează: 120 . de la unitate sau subunităţi. se înregistrează: ------------------------------------------------303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” ------------------------------------------------• x --------------------------------------------------= 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” x --------------------------------------------------- plusul de materiale de natura obiectelor de inventar. etc. obţinute din producţia proprie. operaţional. cele constatate în plus la inventar. cele aportate în natură de acţionari sau asociaţi. De exemplu: • aportul în natură a materialelor de natura obiectelor de inventar făcut de acţionari sau asociaţi. În debitul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate. conform procesului – verbal de inventariere. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” ------------------------------------------------• materiale de natura obiectelor de inventar.3. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” ------------------------------------------------• materiale de natura obiectelor de inventar primite cu titlul gratuit. evaluate la preţ de înregistrare. cele obţinute din producţia proprie. constat cu ocazia inventarierii. mişcării şi folosirii materialelor de natura obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”. Contabilitatea stocurilor de materiale de natura obiectelor de inventar Evidenţa existenţei.2. primite de la societăţile din grup.4. cele primite cu titlu gratuit. Acesta este un cont sintetic de activ. cele aduse de la terţi.

se înregistrează: x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------4511 „Decontări în cadrul grupului” ------------------------------------------------• valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar distruse ca urmare a calamităţilor: 121 . conform Bonurilor de consum. prin înregistrarea: x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------% 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” ------------------------------------------------• lipsuri de la inventar şi deprecieri ale materialelor de natura obiectelor de inventar. reflectate. se reflectă: x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------371 „Mărfuri” ------------------------------------------------• trimiteri de materiale de natura obiectelor de inventar la terţi. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------351 „Materii şi materiale aflate la terţi” ------------------------------------------------• livrările de materiale de natura obiectelor de inventar către unităţile din cadrul grupului.• valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă. descărcate din gestiune. înregistrate prin formula contabilă: x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” ------------------------------------------------• vânzări de materiale de natura obiectelor de inventar.

------------------------------------------------671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” ------------------------------------------------• x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- donaţiile de materiale de natura obiectelor de inventar. reamintim că în cazul în care evaluarea materialelor de natura obiectelor de inventar se face la alt preţ decât costul efectiv. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” ------------------------------------------------- Soldul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de această natură existentă în stoc.000. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu grupa de conturi 33 „Producţia în curs de execuţie”. intervine în filiera de înregistrări şi contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”. la sfârşitul perioadei.2. evaluată la cost efectiv.000 lei. În debitul conturilor se înregistrează. în prezent. valoarea producţiei în curs de execuţie. urmând ca în luna următoare să fie trecute din nou asupra contului 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. respectiv. şi a căror valoare se recuperează pe calea amortizării pe o perioadă de cel mult 3 ani. conturi de activ. 4. De asemenea.4. ori prin metoda indirectă sau contabilă. prin înregistrarea: ------------------------------------------------% 331 „Producţia în curs de execuţie” 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” ------------------------------------------------x --------------------------------------------------= 711 „Variaţia stocurilor” x --------------------------------------------------- 122 . stabilită prin metoda directă sau a inventarierii. în cadrul căreia s-au nominalizat şi simbolizat două conturi. Facem precizarea că există şi imobilizări de natura obiectelor de inventar. contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” intervine numai la sfârşitul perioadei de gestiune (lună) pentru a oglindi dimensiunile stocurilor din aceste valori. respectiv: • 331 „Produse în curs de execuţie” • 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” Ambele sunt conturi sintetice.4. operaţionale. În condiţiile aplicării metodei inventarului intermitent. au o valoare mai mică de 8. fără a prezenta particularităţi faţă de funcţionarea lui pentru materii prime şi materiale consumabile. constate la inventar. cele care.

În funcţie de dimensiunea reală atribuită producţiei neterminate sau în curs de execuţie depinde exactitatea calculului costului efectiv al produselor fabricate. TVA 19%. în categoria produselor fabricate se includ: semifabricatele. Unitatea conduce evidenţa stocurilor după metoda inventarului permanent. conform bonului de consum: 123 . evaluate la cost efectiv. în volum de 10. 94/2001 şi a OMFP nr.5. a jumătate din semifabricatele obţinute. • obţinerea semifabricatelor conform notelor de predare semifabricate: ----------------------------------------341 „Semifabricate” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 711 „Variaţia stocurilor” x ---------------------------------------- --------------10. în fazele următoare de fabricaţie.2. Aceste diferenţe pot fi nefavorabile. iar jumătate se vând la preţul de vânare de 8. 306/2002. Produsele pot fi evaluate la cost efectiv sau la cost standard (prestabilit). conform notelor de predare semifabricate. a lucrărilor şi serviciilor aflate în această situaţie. republicată. Contabilitatea produselor Conform Legii contabilităţii nr. diferenţa între acest cost şi cel efectiv se oglindeşte cu contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”. 82/1991.000. În creditul conturilor menţionate se înregistrează la începutul perioadei de gestiune următoare (lună) scăderea din gestiune a valorii producţiei în curs de execuţie.000 lei. Dacă evaluarea lor se face la cost standard. pentru care s-a nominalizat contul 341 „Semifabricate”. lucrărilor executate şi serviciilor prestate.000. pentru care s-a nominalizat contul 345 „Produse finite” şi produsele reziduale pentru care s-a instituit şi nominalizat contul 346 „Produse reziduale”.000.000 lei.4. când se înregistrează în negru. din care jumătate se consumă în fazele următoare de fabricaţie. precum şi mărimea reală a rezultatelor financiare stabilite lunar de fiecare agent economic. sau favorabile. cost efectiv. când se înregistrează în roşu. reflectând dimensiunea stocurilor de produse din situaţiile financiare. a OMFP nr. 4.000 --------------- trecerea în consum. Exemplu: Se obţin semifabricate. prin înregistrarea: ------------------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” x --------------------------------------------------= % 331 „Producţia în curs de execuţie” 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------- Soldurile conturilor menţionate pot fi numai debitoare şi reprezintă valoarea producţiei şi lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie. produsele finite.

TVA 19%. preţ standard 12.000 lei. primite de la societăţile din grup.000 --------------- vânzarea semifabricatelor. Exemplu (cu produse finite): În condiţiile aplicării inventarului permanent. preţ de vânzare 9.000. conform Notelor de predare produse. TVA 19%.000 lei. şi sunt calamitate produse în valoare de 1.000 lei.000 8. costul efectiv 11.520.000.000.000 --------------- calculat şi înregistrat diferenţa de preţ la produsele finite obţinute conform fişelor de postcalcul din contabilitatea de gestiune.000 lei.000 --------------- ----------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” ----------------------------------------• încasarea valorii semifabricatelor vândute.000 lei.000.000.000 1. Jumătate din produsele finite se vând conform facturii fiscale. semifabricate aduse de la terţi.000. distruse ca urmare a calamităţilor şi diverse alte situaţii.000.000 lei şi se trec în magazine proprii de vânzare cu amănuntul produse finite la preţ standard 3. şi preluate în 124 . conform facturii fiscale. se obţin produse finite. se înregistrează: x ---------------------------------------= 4111 „Clienţi” x -----------------------------------------------------9.000. adaosul comercial este de 30%.520. evaluate la cost standard: ----------------------------------------345 „Produse finite” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 711 „Variaţia stocurilor” x -----------------------------------------------------12. cum ar fi: constatări de plusuri sau de minusuri la inventar. se înregistrează: x ---------------------------------------= % 702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor” 4427 „TVA colectată” x -----------------------------------------------------9. se înregistrează: x ---------------------------------------= 341 „Semifabricate” x -----------------------------------------------------5.000.000 --------------- ----------------------------------------4111 „Clienţi” ----------------------------------------• descărcarea gestiunii pentru semifabricatele vândute. Se donează produse pentru 2.000 --------------- ----------------------------------------5121 „Conturi la bănci în lei” ----------------------------------------- În contabilitate.520.----------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 341 „Semifabricate” x ---------------------------------------- --------------5.000. consumate în aceeaşi unitate. • obţinut produse finite. în legătură cu semifabricatele mai sunt posibile şi alte situaţii de mişcare a acestora.

conform facturii fiscale: x ---------------------------------------= % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 „TVA colectată” x -----------------------------------------------------10.710.000 --------------- facturat jumătate din produsele obţinute terţilor. inclusiv diferenţa de preţ aferentă: 2.000 --------------- ----------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” ----------------------------------------• calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ.000.000 lei = 1.000.33% ≈ 500. aferente produselor finite vândute: o calculul diferenţelor de preţ: Si ct 348 + Rd ct 348 Si ct 345 + Rd ct 345 x 100 = 0 + 1.000.000.000 --------------- ----------------------------------------4111 „Clienţi” ----------------------------------------• descărcarea gestiunii de produse finite vândute.600 125 .000 --------------- contabilizat produse finite donate.000.000 lei).000.000.000.33% = 166.000 o înregistrarea diferenţei favorabile: ----------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 348 „Diferenţe de preţ la produse” x ---------------------------------------- --------------500.000.000 lei – 11.000 1.000 = 8.33% K348 = o stabilirea mărimii diferenţelor de preţ aferente produselor finite vândute: Suma absolută a diferenţelor de preţ = aferentă vânzărilor Rulaj creditor cont 345 x K348 = 6.000 0 + 12.000 9.contabilitatea financiară: (12.000 lei x 8.710. în roşu: ----------------------------------------348 „Diferenţe de preţ la produse” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 711 „Variaţia stocurilor” x -----------------------------------------------------1.000 x 8.000. la cost standard: x ---------------------------------------= 345 „Produse finite” x -----------------------------------------------------6.

600 --------------- trecut produse finite în magazinul propriu de vânzare cu amănuntul.000 741.000 83. ţinând cont de adaosul comercial şi TVA aferentă: o calculul mărimii adaosului comercial: 3.400 2.900 --------------- ----------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” ----------------------------------------• contabilizat produsele finite calamitate: 1.700 1.640.000 3.000 lei + 900.900 lei x ---------------------------------------= 348 „Diferenţe de preţ la produse” x -----------------------------------------------------249.000 lei x 8.000 900.000.300 --------------- ----------------------------------------671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” ----------------------------------------- 126 .000.000 lei) x 19% = 741.833.33% = 83.000 166.000 lei x 8.000 --------------- descărcarea gestiunii pentru diferenţele de preţ aferente produselor finite trecute în magazinul propriu de vânzare.33% = 249.300 lei x ---------------------------------------= % 345 „Produse finite” 348 „Diferenţe de preţ la produse” x -----------------------------------------------------916.000.000. se înregistrează: 3.000 lei o contabilizat trecerea produselor la magazinul propriu de desfacere cu amănuntul: ----------------------------------------371 „Mărfuri” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= % 345 „Produse finite” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 „TVA neexigibilă” x ---------------------------------------- --------------4.000.000 lei x 30% = 900.000 lei o calculul TVA colectată: (3.000.000.----------------------------------------6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= % 345 „Produse finite” 348 „Diferenţe de preţ la produse” x ---------------------------------------- --------------1.

se înregistrează: x --------------------------------------------------= 345 „Produse finite” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------354 „Produse aflate la terţi” ------------------------------------------------- 127 . cu precizarea că are o sferă mai restrânsă de utilizare. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi Contabilitatea stocurilor aflate la terţi se conduce cu grupa de conturi 35 „Stocuri aflate la terţi”. reflectând existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime.În practica unităţilor economice apar diverse alte situaţii de mişcare a produselor finite.2. trimiterea de produse finite la terţi. materiale de natura obiectelor de inventar. următoarele conturi şi anume: • 351 „Materii şi materiale aflate la terţi” • 354 „Produse aflate la terţi”. iar în unele cazuri prevăzute de lege. produselor. nu se calculează TVA pentru valorificarea acestora. în cadrul căreia s-au nominalizat. materiale consumabile. materialelor consumabile.4. • 357 „Mărfuri aflate la terţi”. materiilor de natura obiectelor de inventar la terţi. şi • 358 „Ambalaje aflate la terţi”. evaluate la preţul de înregistrare. operaţionale. care vor fi exemplificate la activităţile seminariale.6. funcţionează şi contul 346 „Produse reziduale”. reflectate în contul 345 „Produse finite”. Exemple: • trimiterea materiilor prime. animalelor. se contabilizează: ------------------------------------------------351 „Materii şi materiale aflate la terţi” ------------------------------------------------• • x --------------------------------------------------= % 301 „Materii prime” 302 „Materiale consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” x --------------------------------------------------- primirea acestor materiale de la terţi se face printr-o înregistrarea inversă. 4. Similar funcţionării conturilor 341 „Semifabricate” şi 345 „Produse finite”. Toate aceste conturi sunt conturi de activ. • 356 „Animale aflate la terţi”. mărfurilor şi ambalajelor aflate la terţi.

generează următoarele înregistrări: o trecerea produselor finite aflate la terţi. asupra mărfurilor aflate la terţi: x --------------------------------------------------= 354 „Produse aflate la terţi” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------357 „Mărfuri aflate la terţi” ------------------------------------------------• descărcarea gestiunii de mărfuri aflate la terţi. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 361 „Animale şi păsări” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------356 „Animale trimise la terţi” ------------------------------------------------- 4. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 357 „Mărfuri aflate la terţi” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------607 „Cheltuieli privind mărfurile” ------------------------------------------------• trimiterea de animale la terţi. miei. purcei.4. cum ar fi pentru lână. mânji.2. în plus sau în minus. Animalele de natura stocurilor obţinute din producţie proprie sunt evaluate la cost efectiv sau la cost standard. iar cele din aprovizionări la cost de achiziţie. conform facturii fiscale. animalele nou născute şi cele tinere. Cu contul 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” se conduce evidenţa diferenţelor. cum ar fi: viţei. lapte şi blană. generând înregistrări contabile diferite şi anume: • achiziţii de animale şi păsări de natura activelor circulante. după cum s-a mai amintit.7. în vederea creşterii şi folosirii lor pentru muncă şi/sau pentru producţie. Contabilitatea animalelor de natura stocurilor Evidenţa animalelor cuprinse în categoria activelor circulante se conduce cu grupa de conturi 36 „Animale şi păsări” şi 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări”. între preţul de înregistrare standard şi costul de achiziţie.• scăderea din gestiune a produselor finite aflate la terţi facturate. animalele şi păsările la îngrăşat pentru valorificare. Cu contul 361 „Animale şi păsări” sunt contabilizate. respectiv costul de producţie. coloniile de albine precum şi animalele pentru producţie. se înregistrează: ------------------------------------------------% 361 „Animale şi păsări” 4426 „TVA deductibilă” ------------------------------------------------x --------------------------------------------------= 401 „Furnizori” x --------------------------------------------------- 128 .

în negru sau în roşu. între preţul standard şi costul efectiv de achiziţie sau producţie.4. ori achiziţionate ca stocuri pentru producţie. din producţie proprie. provenite din cumpărări. dar vândute apoi ca mărfuri. Contabilitatea mărfurilor x --------------------------------------------------= % 361 „Animale şi păsări” 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” x --------------------------------------------------- Mărfurile sunt active circulante destinate vânzării. Ele pot fi procurate din afara unităţii. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 711 „Variaţia stocurilor” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------361 „Animale şi păsări” ------------------------------------------------• descărcarea din gestiune a animalelor şi păsărilor vândute. se înregistrează. 129 . se înregistrează: x --------------------------------------------------= 361 „Animale şi păsări” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările” ------------------------------------------------• obţinerea de animale şi păsări din producţie proprie şi contabilizarea sporului de creştere în greutate al acestora. se înregistrează: x --------------------------------------------------= 361 „Animale şi păsări” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------711 „Variaţia stocurilor” ------------------------------------------------• contabilizarea diferenţelor de preţ favorabile sau nefavorabile.• scoaterea din gestiune a animalelor şi păsărilor vândute.8. după caz: x --------------------------------------------------= 711 „Variaţia stocurilor” x --------------------------------------------------de animale din calamităţi. se ------------------------------------------------368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” ------------------------------------------------• contabilizarea înregistrează: valorii pierderilor ------------------------------------------------671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” ------------------------------------------------4.2. provenite din producţia proprie.

iar contabilitatea analitică după metoda global – valorică. sau la preţ cu ridicata. care se vând apoi unui client. după metoda cantitativ – valorică sau operativ . se înregistrează: 130 .000 lei. cu ajutorul „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” sau după o altă metodă de contabilitate analitică. Se fac înregistrările necesare. În acest caz. conform extrasului de cont şi ordinului de plată: x ---------------------------------------= 5121 „Conturi la bănci în lei” x -----------------------------------------------------11. circuitul material al mărfurilor constă din trecerea acestora de la unităţile producătoare la unităţile comerciale cu ridicata şi/sau cu amănuntul. când evaluarea lor se face. TVA 19%. TVA 19%. la locurile de depozitare cu ajutorul „Fişelor de magazie”.000 lei.000 1. preţ de vânzare 13.900.Evaluarea mărfurilor se poate face la cost de achiziţie. de obicei. de obicei. şi anume: a) circulaţia cu ridicata. evidenţa operativă se conduce cu ajutorul „Raportului de gestiune”.000.000.000 10. În principiu.contabilă pe sold.000 --------------- ----------------------------------------401 „Furnizori” ----------------------------------------• vânzarea mărfurilor conform facturii fiscale. iar contabilitatea sintetică cu contul 371 „Mărfuri” b) circuitul cu amănuntul.000 --------------- achitarea furnizorului. când evaluarea se face la preţ de vânzare cu amănuntul. În acest caz evidenţa operativă se conduce. inclusiv regularizarea TVA. şi de aici la consumatorul final. iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate se conduce evidenţa analitică. Exemplu în comerţul cu ridicata: Se achiziţionează mărfuri la o societate comercială cu ridicata.900.000. la preţ cu ridicata şi la preţ de vânzare cu amănuntul. Dacă unitatea de vânzare cu amănuntul are în structură şi depozit de repartizare este obligatorie conducerea contabilităţii analitice. Contabilitatea sintetică a mărfurilor din unităţile cu amănuntul se conduce cu ajutorul conturilor 371 „Mărfuri”. 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA neexigibilă”.900. • achiziţionat mărfuri conform Facturii fiscale şi Notei de intrare recepţie: ----------------------------------------% 371 „Mărfuri” 4426 „TVA deductibilă” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 401 „Furnizori” x ---------------------------------------- --------------11. la cost de achiziţie. Se deosebesc două forma ale circulaţiei mărfurilor. cu ajutorul „Fişelor de cont pentru operaţii diverse”. preţ factură 10.

Unitatea aplică un adaos comercial de 20%. mişcarea acestora nu se conduce cu ajutorul contului 371 „Mărfuri”.000 --------------- ----------------------------------------4427 „TVA colectată” ----------------------------------------• vărsarea TVA de plată.470.000 lei. Conform borderoului vânzărilor zilnice rezultă vânzări totale de 600. Exemplu în comerţul cu amănuntul Se achiziţionează de către o societate comercială cu amănuntul mărfuri la preţ de factură de 500.000 lei.000. ci direct cu contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”.000 13.000 --------------- ----------------------------------------5121 „Conturi la bănci în lei” ----------------------------------------• descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute: x ---------------------------------------= 371 „Mărfuri” x -----------------------------------------------------10.000. pentru evidenţa stocurilor de mărfuri.000 1.000 1.470.000 570.000 --------------- încasarea contravalorii mărfurilor vândute. TVA 19%.470.000.----------------------------------------4111 „Clienţi” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” x ---------------------------------------- --------------15. conform Extrasului de cont şi a Facturii fiscale: x ---------------------------------------= 4111 „Clienţi” x -----------------------------------------------------15. conform ordinului de plată şi extrasului de cont: x ---------------------------------------= 5121 „Conturi la bănci în lei” x -----------------------------------------------------570.000. Se 131 .000 --------------- ----------------------------------------607 „Cheltuieli privind mărfurile” ----------------------------------------• regularizarea TVA. TVA 19%.900. conform Decontului de TVA: x ---------------------------------------= % 4426 „TVA deductibilă” 4423 „TVA de plată” x -----------------------------------------------------2. Contul 371 „Mărfuri” intervine numai la sfârşitul şi începutul lunii pentru a oglindi valoarea mărfurilor rămase în stoc şi trecute apoi pe cheltuieli.000 --------------- ----------------------------------------4423 „TVA de plată” ----------------------------------------- În cazul adoptării metodei inventarului intermitent.470.

...760.000.....000.000 600...000 --------------- ----------------------------------------371 „Mărfuri” ----------------------------------------• calcularea şi înregistrare mărfurilor vândute conform Borderoului vânzărilor zilnice şi/sau a monetarelor: a) calculul componentelor preţului de vânzare cu amănuntul: 1.000...000 lei) x ---------------------------------------= 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” x -----------------------------------------------------100..cere să se facă înregistrările în condiţiile inventarului permanent şi intermitent..000 2...000) 132 ..000.000 lei x 20% = 100..000 = 504..000. 600.504...000 95........000 – 95...000 lei 100 + 19 3.000 --------------- achitarea facturii fiscale pentru mărfurile procurate: x ---------------------------------------= 5121 „Conturi la bănci în lei” x -----------------------------------------------------595.000.000 x 19 = 95.......000 500..000 --------------- ----------------------------------------401 „Furnizori” ----------------------------------------• calculat şi înregistrat adaosul comercial (500....000 lei) x 19% = 114..000..000 lei: x ---------------------------------------= 4428 „TVA neexigibil” x -----------------------------------------------------114...760.000.000. ştiind că adaosul mediu aferent vânzărilor este de 18%. TVA aferent mărfurilor ..000. A..... se înregistrează: ----------------------------------------% 371 „Mărfuri” 4426 „TVA deductibilă” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 401 „Furnizori” x -----------------------------------------------------595.000 lei + 100...240....240...000.000. 95..........000.760.. preţul de vânzare FTVA . Inventar permanent • achiziţionat mărfuri conform Facturii fiscale şi a Notei de intrare – recepţie.......000 (600. preţul de vânzare inclusiv TVA...000...000 --------------- ----------------------------------------371 „Mărfuri” ----------------------------------------• calculat şi înregistrat TVA aferent mărfurilor din magazinul de vânzare cu amănuntul (500.

800 90.000 --------------- ----------------------------------------• descărcarea gestiunii de mărfuri vândute: a) calculul costului mărfurilor vândute: 1.. 90........ costul mărfurilor vândute ...000 --------------- ----------------------------------------% 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 4426 „TVA deductibil” ----------------------------------------• x ---------------------------------------- achitarea furnizorului pentru mărfurile primite: x ---------------------------------------= 5121 „Conturi la bănci în lei” x -----------------------------------------------------595.200 lei (504......000.240... se înregistrează: x ---------------------------------------= 401 „Furnizori” --------------595. 600.. 413.000 lei 4..000....000 lei 2.......... 504. TVA aferent vânzărilor de mărfuri . adaosul mediu aferent mărfurilor vândute ..000 lei 3.....b) înregistrarea în contabilitate a vânzării mărfurilor cu amănuntul: ----------------------------------------5311 „Casa în lei” x ---------------------------------------= % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” x -----------------------------------------------------600..000 504.760.763.. preţul de vânzare inclusiv TVA ... Inventar intermitent • achiziţionat mărfuri conform Facturii fiscale şi Notei de intrare recepţie..000 --------------- ----------------------------------------% 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 4428 „TVA neexigibil” ----------------------------------------B...476.240..763......763....240...000 95..000 413.000..760. 95.....476...000..240...200) 5..760..200 x ---------------------------------------95......000 lei – 90..000....000 500.000 --------------- ----------------------------------------401 „Furnizori” ----------------------------------------- 133 .000 lei x 18% = 90...200 lei = 413..000 95... preţul de vânzare fără TVA (rd.000.1 – rd....800 lei (504.......763.000..2) .476...800 lei) b) contabilizarea descărcării gestiunii: x ---------------------------------------= 371 „Mărfuri” --------------600.

......9........ la începutul lunii următoare: x ---------------------------------------= 371 „Mărfuri” x -----------------------------------------------------86.......523.. intrări de mărfuri în cursul lunii .760.....000 3.000 95............000 --------------- ----------------------------------------5311 „Casa în lei” ----------------------------------------• • contabilizat stocurile de mărfuri......... 134 ...4) .. la sfârşitul lunii. conform înregistrării: x ---------------------------------------= 607 „Cheltuieli privind mărfurile” x -----------------------------------------------------86........... 95.....000 lei (600.96% = 95.2..• vândut mărfuri conform Borderoului zilnic de vânzări şi a Notelor de intrare recepţie: o calculul elementelor de preţuri de vânzare cu amănuntul: 1...200 --------------- ----------------------------------------607 „Cheltuieli privind mărfurile” ----------------------------------------- 4. preţ vânzare FTVA (rd.240.000 lei) 3. TVA aferent vânzărilor ... preţ de vânzare inclusiv TVA ..200 --------------- ----------------------------------------371 „Mărfuri” ----------------------------------------• trecerea pe cheltuieli a valorii stocurilor de marfă..800 = 86.....000...000...000......000..000 504..523..........476.000....476... total (1+2) .....000 lei x 15... conform inventarului şi anume: 1.. 500...000 lei 2.........000....800) 5..........000 – 413.......760.760.... 0 2.200) contabilizat stocul la sfârşit de lună........2) .........523............. 413.........200 + 95.....523... În această categorie se includ ambalajele refolosibile care se pot achiziţiona sau fabrica şi care se pot afla în unitate sau la terţi...............3 – rd.4. Contabilitatea ambalajelor Ambalajele sunt active circulante destinate păstrării şi circulării bunurilor.000) = 413.......... stocurile de mărfuri la cost efectiv (rd.763.... 600. 86.000 lei o contabilizarea vânzării: x ---------------------------------------= % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” x -----------------------------------------------------600......760.000 – (90.1 – rd.476....240..... 504..000 4..800 (600. 500..000.. vânzări de mărfuri în cursul lunii la cost efectiv .... stocuri de mărfuri existente în stoc la începutul lunii ....200 (500..

b2) ambalaje de transport sau de circulaţie. Dacă ambalajele de transport circulă pe principiul restituirii intervin şi conturile 409 „Furnizori . şi b. care la rândul lor pot fi: b1) ambalaje de natura obiectelor de inventar. 6. şi b3) ambalaje de natura materialelor de ambalat. şi b. la cost efectiv sau de producţie. şi b. după apartenenţă. ambalaje care circulă după principiul vânzării – cumpărării. Structura ambalajelor după criteriile mai sus menţionate prezintă importanţă deosebită pentru gestionare. facturate separat de preţul mărfurilor. ambalaje de natura imobilizărilor. şi b. urmărire şi control şi mai ales pentru contabilizare. după rotaţia ambalajelor. deosebim: a. după posibilitatea folosirii lor. ambalaje de transport. Contabilitatea ambalajelor de transport se conduce cu ajutorul contului 381 „Ambalaje”. se înregistrează: 135 . se utilizează şi contul 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”. ambalaje care nu se mai pot refolosi după prima utilizare 2. ambalaje cuprinse în patrimoniul unităţii. distingem: a. după provenienţa lor deosebim: a. Aceste conturi având cifra 9 pe ultima treaptă de simbolizare au funcţie inversă decât cel din grupa din care fac parte. ambalaje ce nu aparţin patrimoniului unităţii. Ambalajele sunt de o mare diversitate impunându-se structurarea lor. după modul de circulaţie. Exemple de înregistrări posibile de efectuat cu conturile de ambalaje de transport: • achiziţionat ambalaje de transport la preţ standard. putem deosebi: a. distingem: a. ambalaje de natura activelor circulante. şi b. indiferent de locul unde se găsesc. 5. 4. reflectate cu conturile speciale în afara bilanţului. ambalaje din import 3. ambalaje indigene. dacă se evaluează la cost efectiv de achiziţie sau de producţie. cuprinse în categoria materialelor consumabile.Evaluarea ambalajelor se poate face la cost standard. ambalaje care circulă după principiul restituirii. b. conform facturii fiscale şi a notei de intrare-recepţie. după modul de facturare. ambalaje refolosibile. ambalaje de transport cuprinse în preţul mărfurilor. distingem: a. deosebinduse: 1.debitori” şi contul 419 „Clienţi – creditori”. reflectate cu conturi patrimoniale. iar dacă evaluarea se face la preţ de înregistrare sau standard.

odată cu facturarea produselor finite. dar care circulă pe principiul restituirii: x --------------------------------------------------= % 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 419 „Clienţi – creditori” 4427 „TVA colectată” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------4111 „Clienţi” ------------------------------------------------• recepţia mărfurilor şi ambalajelor care circulă pe principiul restituirii. se oglindeşte: x --------------------------------------------------= % 381 „Ambalaje” 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------608 „Cheltuieli privind ambalajele” ------------------------------------------------• facturarea ambalajelor. odată cu facturarea mărfurilor. se înregistrează: x --------------------------------------------------= % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi diverse” 4457 „TVA colectată” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------4111 „Clienţi” ------------------------------------------------• descărcarea gestiunii de ambalajele vândute.------------------------------------------------% 381 „Ambalaje” 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje” 4426 „TVA deductibilă” ------------------------------------------------• x --------------------------------------------------= 401 „Furnizori” Cost achiziţie Cost standard Diferenţă ± TVA aferent x --------------------------------------------------- facturarea ambalajelor de transport. la beneficiar: x --------------------------------------------------= 401 „Furnizori” ------------------------------------------------% 371 „Mărfuri” 409 „Furnizori – debitori” 4426 „TVA deductibilă” ------------------------------------------------- x --------------------------------------------------- 136 .

• restituirea a jumătate din ambalajele primite. ambalajelor + 4111 „Clienţi” 4427 „TVA colectat” TVA în roşu x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------419 „Clienţi – creditori” ------------------------------------------------• contabilizat la venituri valoarea ambalajelor reţinute la client: x --------------------------------------------------= 708 „Venituri din activităţi diverse” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------419 „Clienţi – creditori” ------------------------------------------------• încasarea valorii ambalajelor reţinute de clienţi. reflectate prin înregistrarea: x --------------------------------------------------Valoarea = 409 „Furnizori – ambalajelor debitori” ------------------------------------------------% 4014 „Furnizori” 4426 „TVA deductibilă” ------------------------------------------------• Valoarea ambalajelor + TVA TVA în roşu x --------------------------------------------------- recepţia a jumătate din ambalajele păstrate la beneficiar: x --------------------------------------------------= 409 „Furnizori – debitori” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------381 „Ambalaje” ------------------------------------------------• achitarea valorii ambalajelor reţinute: x --------------------------------------------------= 5121 „Conturi la bănci în lei” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------401 „Furnizori” ------------------------------------------------• contabilizarea ambalajelor restituite de client: x --------------------------------------------------= % Valoarea ambalajelor Val. conform extrasului de cont: x --------------------------------------------------= 4111 „Clienţi” x --------------------------------------------------- ------------------------------------------------5121 „Conturi la bănci în lei” ------------------------------------------------• descărcat gestiunea pentru ambalajele reţinute de clienţi care circulă pe principiul restituirii: 137 .

000.000 378 „Diferenţe de preţ la 200. După recepţie.------------------------------------------------608 „Cheltuieli privind ambalajele” ------------------------------------------------- x --------------------------------------------------= % 381 „Ambalaje” 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje” x --------------------------------------------------- În cazul materialelor de ambalat costul lor se suportă de unitatea de desfacere a mărfurilor cu amănuntul.000 lei/kg (100 kg x 40. când odată cu plata mărfii.000 3023 „Materiale pentru ambalat” 200.000 2. se achită şi valoarea ambalajului.000 --------------- x ---------------------------------------- trecut materialele de ambalat în magazinul de vânzare cu amănuntul. • achiziţionat materiale de ambalat. din care 10 kg la vânzarea cu bucata şi 90 kg la vânzarea cu amănuntul brută/netă.000 2.000. dacă se foloseşte la vânzarea cu bucata de către cumpărător.000 lei 10 kg x 20. TVA 19%.000 lei -----------------------------------. folosite la vânzarea cu bucata: 10 kg x 40.000.000 2. considerându-se realizare pentru unitate.000 lei/kg = 200.000 lei) x ---------------------------------------= % 3023 „Materiale pentru ambalat 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” x -----------------------------------------------------4. materialele de ambalat se trec la magazinul de vânzare cu amănuntul la preţul mediu al mărfurilor desfăcute de 40.380.000. dacă vânzarea se face brută/netă.000 lei/kg.000. Exemplu cu ambalajele de natura materialelor de ambalat O societate comercială cu amănuntul achiziţionează 100 kg pungi de ambalat la preţul de factură 20.000 380.000 lei = 4. la preţul de 40.x ---------------------------------------------------371 „Mărfuri” = % 400.000 mărfuri” -----------------------------------.x ---------------------------------------------------- 138 .000 --------------- ----------------------------------------371 „Mărfuri” ----------------------------------------• stornarea valorii materialelor de ambalat din gestiunea de mărfuri. Rezultă ca s-a folosit toată cantitatea de pungi procurată. conform facturii fiscale şi notei de intrare recepţie: ----------------------------------------% 3023 „Materiale pentru ambalat” 4426 „TVA deductibilă” ----------------------------------------• x ---------------------------------------= 401 „Furnizori” --------------2.000 lei/kg.000 lei/kg = 400.

000) --------------200. asigurând o informare corectă a utilizatorilor de informaţii asupra dimensiunii reale a acestor elemente patrimoniale. În cadrul acestei grupe de conturi s-au instituit şi nominalizat următoarele conturi: • 391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”. de regulă. la sfârşitul exerciţiului financiar. conturile de stocuri de ambalaje intervin numai la sfârşitul perioadei de gestiune (luna) şi la începutul lunii următoare. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie este expresia respectării principiului prudenţei. • 392 „Provizioane pentru deprecierea materialelor”.2. şi s-a avut în vedere că unitatea aplică metoda inventarului permanent.• contabilizat valoarea pungilor de ambalat asupra cheltuielilor cu materialele de ambalat (10 kg pungi de ambalat x 20.10. stabilită de către comisia de inventariere. de utilitate. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie Provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se constituie. mai mică. la vânzarea brută/netă x ---------------------------------------= 371 „Mărfuri” ----------------------------------------% 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 378 „Diferenţa de preţ la mărfuri” ----------------------------------------- x ---------------------------------------- În filiera de înregistrări privind ambalajele nu s-a ţinut seama de TVA. care nu prezintă particularităţi. Contabilitatea deprecierii acestor elemente patrimoniale se conduce cu grupa de conturi 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie”.000 --------------- ----------------------------------------.000 lei/kg = 200. • 393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”. Deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie apare ca diferenţă între preţurile de intrare sau costurile istorice şi valoarea lor de piaţă. pe baza inventarierii acestora. În cazul aplicării metodei inventarului intermitent.x ---------------------------------------• descărcarea gestiunii de desfacere a mărfurilor cu amănuntul pentru pungile de ambalat folosite.4. 4. 139 .x ---------------------------------------6023 „Cheltuieli privind = 3023 „Materiale pentru materialele pentru ambalat ambalat” ----------------------------------------. • 394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”.

140 . Soldul creditor al conturilor de provizioane menţionate. prin creditul contului 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”. şi se debitează cu diminuarea sau anularea provizioanelor rămase fără obiect. creditându-se cu mărimea provizioanelor constituite sau majorate prin debitul contului 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante”. reprezintă dimensiunea provizioanelor constituite la sfârşitul perioadei. • 396 „Provizioane pentru deprecierea animalelor”. Toate conturile menţionate sunt conturi operaţionale. • 398 „Provizioane pentru deprecierea ambalajelor”. • 397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”.• 395 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”. cu funcţie de pasiv.