1.

OBLIGAŢII ALE AUTORITĂŢILOR LOCALE ŞI JUDEŢENE
Baza legală: Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor 1.1.OBLIGAŢII ALE CONSILIULUI LOCAL ŞI ALE PRIMARULUI

Obligaţii ale consiliul local (art. 13):
a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează; b) emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă; c) instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale; d) înfiinţează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgenţă şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia; e) desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului; f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora; g) cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru asigurarea de persoane şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice; h) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; i) analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia; j) asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzător pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar, precum şi mijloacele de comunicaţii necesare; k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.

Obligaţii ale primarului(art.14):
a) asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia; b) asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia; c) coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului; d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice; e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice; f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite;

g) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; h) organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu; i) asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi pregătirea profesională şi antrenarea acestuia; j) asigură condiţiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a cercurilor de elevi Prietenii pompierilor; k) asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă durată; l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unităţii administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează şi trimite acestuia raportul de intervenţie; m) analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare; n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a oricărei autospeciale de intervenţie, precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenţie noi; o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie antiincendiu a populaţiei; p) analizează şi soluţionează petiţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor; q) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a comunităţii locale.

1.2.Obligaţiile consiliului judeţean
Consiliul judeţean are următoarele obligaţii principale (art.15): a) aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor aferent judeţului după caz, şi stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia; b) instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale; c) analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi hotărăşte măsuri de optimizare a acesteia; d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum şi a căilor de acces pentru intervenţie în caz de incendiu; e) prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor; f) hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă, cu acordul Inspectoratului General; g) sprijină organizatoric, material şi financiar organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor; h) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege. 1.3. Obligaţiile prefectului Prefectul are următoarele obligaţii principale (art.16): a) coordonează activităţile de apărare împotriva incendiilor din responsabilitatea autorităţilor centrale din teritoriu, conform legii; b) aprobă schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, întocmită de inspectorat; c) instituie, în condiţiile legii, măsuri obligatorii în domeniul apărării împotriva incendiilor;

d) analizează rapoartele întocmite de organele de specialitate şi dispune măsuri pentru respectarea legalităţii în domeniu; e) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege în domeniul apărării împotriva incendiilor.

2.SERVICII VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Baza legală: Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor

Serviciile de urgenţă sunt profesioniste sau voluntare, publice ori private (Art. 31) : (2) Serviciile de urgenţă profesioniste funcţionează în subordinea Inspectoratului General, potrivit reglementărilor specifice. (3) Consiliile locale au obligaţia să constituie servicii de urgenţă voluntare, iar operatorii economici şi instituţiile, care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu, servicii de urgenţă private, potrivit legii. (4) În domeniul apărării împotriva incendiilor pot funcţiona şi servicii de urgenţă private constituite ca societăţi comerciale. 2.1.Constituirea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă voluntare sau private (art. 32) (1) Serviciile de urgenţă voluntare/private sunt structuri specializate, altele decât cele aparţinând serviciilor de urgenţă profesioniste, organizate cu personal angajat şi/sau voluntar, în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau a celui privat împotriva incendiilor şi a altor calamităţi, în sectoarele de competenţă stabilite cu avizul inspectoratelor. (2) Serviciile de urgenţă voluntare/private au în structură compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor, care pot fi şi cadre tehnice specializate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform art. 12 alin. (1), formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, precum şi, după caz, ateliere de reparaţii şi de întreţinere. (3) Constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se realizează pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General şi aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. (4) Organizarea şi funcţionarea serviciilor de urgenţă voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate, după caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici şi instituţiilor care le-au constituit, cu respectarea criteriilor de performanţă. (5) Înfiinţarea, extinderea sau restrângerea activităţii, precum şi desfiinţarea unui serviciu de urgenţă voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului. Serviciile de urgenţă voluntare/private au următoarele atribuţii principale(art. 33): a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor; b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competenţă; c) asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de urgenţă. Formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private se realizează de centre de formare şi evaluare abilitate prin lege, avizate de Inspectoratul General (art. 34); Statutul personalului din serviciile de urgenţă voluntare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă voluntare se asigură din bugetele locale (art. 35, alin.1).

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital aferente activităţii serviciilor de urgenţă private se asigură de operatorii economici şi instituţiile care le-au constituit (art. 35, alin.2). (1) Pe baza hotărârii consiliului local şi în condiţiile prevăzute de lege, serviciul de urgenţă voluntar poate presta, contra cost, către orice persoană fizică sau juridică, fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor, unele servicii cum sunt: a) supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la târguri, expoziţii, manifestări cultural-sportive, activităţi de filmare şi altele asemenea; b) transport de apă, evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni; c) limitarea, colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante; d) efectuarea de lucrări la înălţime; e) transport de apă. (2) Costurile pentru prestările de servicii efectuate sunt stabilite prin hotărâre a consiliului local, iar sumele încasate se constituie ca venituri ale bugetului local (art. 36, alin.1 şi 2). 2.2. Drepturi, indemnizaţii şi despăgubiri ce se acordă personalului serviciilor de urgenţă voluntare sau private În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, personalul serviciilor de urgenţă voluntare sau private are următoarele drepturi (art. 37): a) să solicite de la persoanele fizice şi juridice date, informaţii şi documente necesare îndeplinirii atribuţiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor; b) să stabilească restricţii ori să interzică, potrivit competenţei prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului, utilizarea focului deschis şi efectuarea unor lucrări cu substanţe inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii; c) să propună persoanelor în drept oprirea funcţionării sau demolarea construcţiei incendiate, precum şi a celor vecine ori a unei părţi din acestea, în scopul limitării propagării incendiilor; d) să utilizeze, în funcţie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenţii la incendii; e) să se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul intervenţiei, pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice ori pe alte terenuri, dacă cerinţele de operativitate şi de lucru impun aceasta; f) să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfăşurării operaţiunilor de intervenţie; g) să intre în locuinţa persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimţământul acestora, în condiţiile prevăzute de lege; în cazul când se impune înlăturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieţii, integrităţii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimţământul nu este necesar. Personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private se încadrează în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste (art. 38 alin.1,2 şi 3). Personalul serviciilor de urgenţă voluntare/private are obligaţia să poarte uniformă, echipament de protecţie şi însemne distinctive, ale căror descriere, condiţii de acordare şi folosire se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, aprobat prin hotărâre a Guvernului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Consiliul local, administratorul sau conducătorul instituţiei asigură gratuit personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private uniforma şi echipamentul de protecţie adecvate misiunilor pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care pe timpul intervenţiei i s-au degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, îl despăgubeşte în mod corespunzător. Pe timpul intervenţiei, personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură antidot adecvat naturii mediului de lucru.

În cazul operaţiunilor de lungă durată, personalului serviciilor de urgenţă voluntare/private i se asigură hrana, gratuit, în echivalentul a cel puţin 2.000 de calorii. Obligaţia asigurării drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) revine consiliului local, administratorului sau conducătorului instituţiei, după caz. Personalul serviciilor de urgenţă voluntare are dreptul la indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului. Cuantumul orar al indemnizaţiei prevăzute la alin. de mai sus se stabileşte şi se acordă de consiliul local, diferenţiat pe categorii de funcţii. (1) Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire şi concursuri profesionale, organizate în afara localităţii în care funcţionează serviciul, personalul serviciilor de urgenţă voluntare beneficiază de toate drepturile de deplasare, cazare şi de diurnă ca şi personalul serviciilor de urgenţă profesioniste, care se acordă de consiliul local. (2) Personalul serviciilor de urgenţă voluntare, salariaţi ai altor instituţii publice sau operatori economici, îşi păstrează drepturile de salariu la locul de muncă pentru perioada cât participă la intervenţii, cursuri de pregătire ori concursuri profesionale(art. 41, alin.1 şi 2).. Persoanele juridice care organizează servicii de urgenţă voluntare/private au obligaţia să asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurări pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe timpul intervenţiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice. (1) Anual se organizează concursuri profesionale ale serviciilor de urgenţă şi cercurilor de elevi Prietenii pompierilor. (2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgenţă se desfăşoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfăşoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, în colaborare cu autoritatea naţională pentru reglementarea activităţilor de învăţământ, aprobat prin ordin al acestei autorităţi şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

H.G. nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare (extras)
(3) Consiliul local în subordinea căruia funcţionează serviciul de urgenţă voluntar încheie contract de voluntariat cu fiecare persoană selecţionată, în condiţiile prezentului statut. ART. 6 (1) Beneficiarul voluntariatului are obligaţia să informeze semestrial instituţiile şi operatorii economici ai căror salariaţi fac parte din serviciul de urgenţă voluntar despre programul şi activităţile de pregătire ale acestora. (2) Instituţiile şi operatorii economici vor facilita salariaţilor prevăzuţi la alin. (1) participarea la activităţile de pregătire şi de intervenţie ale serviciului de urgenţă voluntar.

ORDONANŢĂ GUVERNULUI Nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă (extras)
(2) Serviciile publice comunitare sunt profesioniste şi voluntare. ART. 19. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care înfiinţează servicii publice comunitare potrivit prezentei ordonanţe vor prevedea, distinct, în proiectele bugetelor proprii, resursele financiare necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii

atribuţiilor legale de către serviciile respective şi vor exercita controlul folosirii acestora conform atribuţiilor legale. H.G. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă (extras) ART. 9. (4) Membrii comitetului pentru situaţii de urgenţă sunt: a) în comitetul ministerial: persoane cu funcţii de conducere din aparatul propriu şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea ministerului sau instituţiei publice centrale ori sub autoritatea acestora; b) în Comitetul Municipiului Bucureşti: viceprimarii de sectoare, şefii de servicii publice deconcentrate, descentralizate şi de gospodărire comunală, conducători ai unor instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale, ai agenţilor economici care, prin specificul activităţilor desfăşurate, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă; c) în comitetul judeţean: şefii de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărire comunală, conducători ai unor instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale, ai agenţilor economici care, prin specificul activităţilor desfăşurate, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă; d) în comitetul local: secretarul comunei, oraşului, municipiului ori ai sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activităţii, constituie factori generatori de situaţii de urgenţă. Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă (extras) ART. 10. Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al agenţilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în: a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă; b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă; c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile; d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate; e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă; ART. 45. (2) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. (3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile de urgenţă de la toate nivelurile de competenţă vor identifica şi vor stabili posibilităţile de utilizare pentru adăpostire a unor galerii de mină, tuneluri, peşteri, grote etc. existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevăzute pentru amenajare de tabere de sinistraţi, evacuaţi sau refugiaţi. ART. 25. Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale: a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine; g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie. ART. 38. Periodic, pe baza planurilor şi a programelor de pregătire şi cu aprobarea primarului localităţii, se efectuează exerciţii de alarmare publică. (2) Consiliile judeţene ale judeţelor în care funcţionează centrele de pregătire zonală pentru pregătirea specifică protecţiei civile vor pune la dispoziţie acestora terenul, clădirile, precum şi cheltuielile de întreţinere aferente acestora. ART. 65.(1) Înzestrarea şi dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate cu tehnică, aparatură şi materiale specific militare se asigură de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pe baza normelor de înzestrare şi dotare aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. (2) Înzestrarea şi dotarea structurilor de protecţie civilă cu bunuri materiale specifice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se execută pe baza normelor de înzestrare şi dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor. ART. 69. (1) Finanţarea cheltuielilor cu protecţia civilă se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice autonome, ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi din bugetele proprii ale agenţilor economici, după caz. ART. 26.Prefectul are următoarele atribuţii principale: a) aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; c) dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formaţiunilor de intervenţie; d) aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmită de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă; e) asigură condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor; f) prezintă consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului; g) exercită controlul aplicării măsurilor în situaţiile de protecţie civilă. ART. 27. Primarul are următoarele atribuţii principale: a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale; h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora; i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;

k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă; l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă; o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate; p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun; r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate. ART. 33 (1) Pregătirea profesională a serviciilor de urgenţă şi a altor forţe cu care se cooperează se realizează pe baza programelor anuale de pregătire, aprobate de şefii acestora. (2) Planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de cooperare privind protecţia civilă la care participă, potrivit specificului acestora, serviciile de urgenţă, forţele de protecţie şi sprijin şi populaţia se aprobă de prefect, primar sau de ministrul administraţiei şi internelor, după caz. ART. 38. Periodic, pe baza planurilor şi a programelor de pregătire şi cu aprobarea primarului localităţii, se efectuează exerciţii de alarmare publică. ART. 44. (1) Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. ART. 57. (1) Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent. ORDINUL M.A.I. nr. 160 din 23 februarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă; Art. 3 Scopurile activităţii de prevenire sunt: a) asigurarea respectării prevederilor actelor normative şi ale celorlalte reglementări privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă; b) identificarea, evaluarea şi analizarea pericolelor potenţiale prin aprecierea posibilităţilor de apariţie a lor şi a consecinţelor acestora asupra vieţii oamenilor, mediului şi bunurilor materiale; c) conştientizarea riscurilor prin schimbul reciproc de informaţii dintre personalul care execută controlul de prevenire, factorii de decizie, personalul angajat şi alte persoane interesate sau implicate; d) informarea populaţiei şi a salariaţilor privind pericolele potenţiale, precum şi modul de comportare în situaţii de urgenţă. Art. 5 (1) Planificarea activităţilor de prevenire se întocmeşte anual, prin graficul de control, pe baza Programului de măsuri în vederea acordării asistenţei pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei şi evidenţei operatorilor economici din subordinea consiliului local şi a instituţiilor publice din sectorul de competenţă, de către şeful serviciului voluntar şi se aprobă de către primar. Art. 8 (1) La nivelul localităţii activitatea de prevenire este coordonată de primar. Art. 17 (1) Controalele se finalizează astfel: a) prin consemnarea neregulilor în carnetele cu constatările rezultate din controale - cele de la gospodăriile populaţiei;

b) prin notă de control - cele de la instituţiile publice şi operatorii economici din subordinea consiliului local, de la unităţile de învăţământ şi de la operatorii economici din sectorul de competenţă, cu care s-au încheiat contracte de intervenţie. (2) Constatările rezultate în urma controalelor executate la gospodăriile populaţiei sunt aduse la cunoştinţă proprietarilor prin consemnarea semnăturii acestora în carnet, iar nota de control prevăzută la alin. (1) lit. b) se întocmeşte în două exemplare, exemplarul numărul unu fiind înmânat reprezentantului unităţii controlate. (3) Modelul Carnetului cu constatările rezultate din control este prezentat în anexa nr. 4 la ordin iar cel al Notei de control, în anexa nr. 5, care fac parte integrantă din prezentul regulament. (4) După finalizarea activităţii de control, personalul compartimentului de prevenire prezintă şefului de serviciu carnetele cu constatările rezultate sau notele de control. (5) Şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă înmânează primarului, săptămânal, toate documentele de control încheiate în săptămâna anterioară pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, conform reglementărilor în vigoare. ORDONANŢA GUVERNULUI Nr. 88 din 30 august 2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă ART. 7 modificat de art. 1 ordonanta de urgenta 25 Activitatea serviciului public comunitar este coordonată de preşedintele consiliului judeţean şi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor capitalei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful