P. 1
Contractul de Franciza

Contractul de Franciza

|Views: 134|Likes:
Published by M_Eddie
Contractul de Franciza - Rezumat
Contractul de Franciza - Rezumat

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: M_Eddie on Jan 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

Cap.

VIII CONTRACTUL DE FRANCIZA
8.1 Istoric

- este un contract asemănător celui de concesiune comercială (apărut în dreptul continental-european); - a luat naştere şi cunoaştere o mare dezvoltare în S.U.A., unde a apărut cu multe decenii în urmă, când legislaţia antitrust a interzis distribuirea mărfurilor (automobile în acel moment) de către însuşi producătorul lor; vânzarea către consumatorul direct a fost concesionată unor societăţi comerciale specializate în desfacere, concesiune ce constituie însuşi obiectul franchisingului (franciză în dreptul român); - în România este în vigoare Legea nr. 70/1998 (Monitorul Oficial nr. 147/13.IV.1998) pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 52/1997 (Monitorul Oficial nr. 224/30.VIII.1997) privind regimul juridic al francizei. 8.2 Definiţie franciză Conform legii 79/98, „Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă altei persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie, un serviciu”. Este contractul care constă din acordarea de către un comerciant (FRANCIZOR) producător sau prestator de servicii, a dreptului de a vinde anumite bunuri sau de a presta anumite servicii şi de a beneficia de un sistem de relaţii ce

Contractul de know-how = contractul prin care o persoană deţinătoarea unui know-how (denumită cedent.plata unei redevenţe pentru utilizarea mărcii. produs.conferă beneficiarului dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere.2 conţine marca. transmiţând beneficiarului doar folosinţa cunoştinţelor. o tehnologie sau un serviciu.utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale. know-howul şi asistenţa sa. furnizor sau comunicant de know-how) comunică unei alte persoane. . un . numit beneficiar. taxă de intrare în reţea . numită beneficiar. 8. . know-how-ului (franchise fee). Beneficiarul este un comerciant. în schimbul unui preţ. contractul poartă denumirea de licenţă de know-how.asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate şi o asistenţă tehnică şi comercială pe durata contractului. . în schimbul unui preţ convenit. ce alcătuiesc know-how-ul. Know-how = ansamblul formulelor. pentru cercetare.o sumă fixă. selecţionat de francizor care aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză. Când se păstrează de către comerciantul cedent dreptul de dispoziţie. procedurilor care servesc la fabricarea şi comercializarea unui produs. persoană fizică sau persoană juridică. reţelelor. 8.3 Plata cuprinde: . unui alt comerciant (persoană fizică sau persoană juridică). modelelor.4Părţi contractante Francizorul este un comerciant care: - este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate. semnele. marketing. publicitate. un ansamblu de cunoştinţe tehnice. definiţiilor tehnice. documentelor. . în vederea întăririi reţelei de franciză.

a taxei redevenţelor. precum şi pentru dezvoltarea producţiei şi distribuţiei unui produs sau serviciu. model nou. Know-how-ul se poate concretiza fie într-o cunoştinţă sau perfecţionare tehnică. legea impune forma scrisă doar ad probationem.3 Spre deosebire de invenţie. în scopul promovării unei tehnologii. 8. export şi direct investment cuprinzând deci „fabricaţie. spre administrare rentabilă. Principiul omogenităţii reţelei implică egalitatea de tratament între beneficiarii aceleiaşi reţele francizate. . deci o noutate subiectivă. concesionarul. Reţeaua de franciză cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între francizor şi mai mulţi beneficiari.5 Caracterele contractului: . „lifreding” = licensing. concedentul. dar nebrevetate. management”). franchising. Cu contractul de concesiune prin care o parte. . iar pe de alta parte a stabili taxele de intrare în reţea.consensual. formulă nouă. constând în oferirea de condiţii similare: acelaşi „pachet francizabil” (Ex. unui produs sau serviciu. o nouă formulă de comercializare a produselor etc. o metodă de administrare a societăţii comerciale.intuitu personae. dar şi din alte domenii decât cel tehnic.6 Comparaţie cu alte contracte A. marketing.sinalagmatic (bilateral). pe un termen . în cazul în care se transmit şi drepturi de autor forma scrisă se cere ad validitatem. transmite de publicitate. know-how-ul sau savoire faire-ul nu implică neapărat condiţia noutăţii absolute.cu titlu oneros (patrimonial). 8. de exemplu. Know-how-ul poate conţine cunoştinţe nebrevetabile sau brevetabile. . a celeilalte părţi.

un activ sau un teren aparţinând proprietăţii publice a statului. Nu este o activitate ce se poate confrunta cu filiala sau sucursala. C. Asemănare: . . pe cont propriu.transmiterea termporară a folosinţei unor drepturi. Beneficiarul nu este nici salariat al francizorului pentru că fiecare este titularul unei afaceri proprii. în schimbul unei redevenţe. B. clauza de exclusivitate fiind de esenţa contractului de concesiune exclusivă. putând îmbrăca forma francizei industriale (de produse) sau de servicii. Deosebiri: .prin concesiunea exclusivă înţelegând un contract prin care concesionarul primeşte dreptul de a fi aprovizionat cu anumite mărfuri de un concedent. beneficiarul de franciză se bucură de asistenţa francizorului. beneficiind de transmiterea permanentă a know-how-ului.concesionarul aplică strategii proprii şi metode. franciza nu este întotdeauna un contract de distribuţie.clauzele privind licenţa de marcă sau alte semne distinctive sunt de esenţa francizei. francizorul şi beneficiarul rămânând două persoane distincte din punct de vedere economic şi juridic. putând lipsi la franciză. . pentru a le comercializa în nume propriu.4 determinat. (respectiv dreptul de administrare în cazul concesiunii şi a unor drepturi de proprietate intelectuală în cazul francizei). o activitate economică. un serviciu public. . fiind comercianţi independenţi.

8. Într-o concepţie modernă a literaturii de specialitate diferenţele caracteristice sistemului de franciză duc la necesitatea unei tipologizări mai nuanţate a sistemului. beneficiarul asumându-şi obligaţii legate de reţeaua de franciză. tarife speciale. În această ordine de idei. deci nu se poate vorbi despre un tip absolut unitar. în funcţie de caracterul afacerilor care determină obiectul societăţilor din acest sistem. se poate stabili o diversitate de genuri (de tipuri) de franciză. Franchising-ul de prestări de servicii. Franchising-ul de distribuţie.la know-how există doar obligaţia de comunicare a cunoştinţelor. 8. neexistând obligaţii legate de atribute de identificare (firmă.la franciză redevenţa reprezintă plata şi pentru alte prestaţii decât transmiterea de know-how.: redevenţa de publicitate. Tipologizarea sistemului de franciză se poate face pe baza unor criterii bine determinate. .5 D. inexistentă la know-how.7 TIPURI DE FRANCIZĂ Din punct de vedere al tipologiei sistemului de franciză. conform obiectului de activitate desfăşurat. Deosebiri faţă de contractul de know-how: . 2.1Tipuri de franciză ce pornesc de la obiectul de activitate Extinderea sistemului de franciză asupra diferitelor sfere de activitate economică presupune delimitarea acestuia. marcă) sau alte drepturi intelectuale (brevet). beneficiarul de know-how plătind doar o redevenţă sau sumă forfetară din beneficiul obţinut nu şi o taxă de intrare în reţea. . care să corespundă unei logici de gândire orientată spre o clasificare ştiinţifică a acestei noţiuni complexe. Ex.7. pentru a face mai transparente şi mai selective formele lui de apariţie pe arena economiei mondiale. se disting patru categorii importante de franciză: 1.

4.6 3. Franchising-ul de distribuţie este cel mai frecvent tip de organizare din sistemul de franciză în cadrul economiei mondiale. de gradul de perfecţionare a know-how-ului. de politica de informaţii şi comunicare a formatorului de sistem. în schimb. Franchising-ul de producţie. deoarece în frecvente cazuri companiile de franciză desfăşoară o activitate mixtă şi mult mai complexă. În cadrul acestuia. obiectul activităţii îl reprezintă serviciile selective. Obiectul lanţului de franciuză îl reprezintă desfacerea selectivă a unui produs. prestatori de servicii. Reuşita acestui tip de franciză depinde în mare măsură de calitatea nivelului de dezvoltare a sistemului de cunoştinţe. Ca exemple specifice acestui lanţ de franciză pot fi enumerate: „Hertz” şi „Avis” pentru închirieri de maşini. Franchising-ul de prestări de servicii este un model deosebit şi este în plină dezvoltare. În general în cazul acestui tip de franciză. contrar activităţii francizei de distribuţie unde se vehiculează mărfuri. problema separării în trei grupe principale a afacerilor de franciză pare a fi mai dificilă. de la închirieri. Mărfurile pot să provină de la un producător. deci a francizorului. „Howard Johnson” şi „Holiday Inn” pentru . dar foarte variate. servicii hoteliere. francizorul poate să fie o întreprindere mai mare de prestări de servicii sau un comerciant en gros ce practică şi activitate de prestări de servicii. Exemple de lanţuri de franciză care acţionează ca franciză de distribuţie (desfacere) al sistemului sunt: „Yves Rocher” pentru produse cosmetice. În practică. comerciant en gros (cu ridicata) şi eventual de la comercianţi intermediari. „Bleyle” pentru mărfuri textile şi nu în ultimul rând „Vobis”. Această clasificare clasică se face pe baza categoriei de activitate practicată de francizor. Francizaţii sunt. grupe de produse sau sortimente de mărfuri. până la prelucrarea electronică a datelor. dar în realitate pot să apară şi companii cu forme combinate. Franchising-ul „business-format”. din gama celor patru categorii de tipuri de franciză.

în calitate de francizor. Potrivit denumirii are ca obiect de activitate realizarea şi desfacerea produselor industriale în sistemul de franciză. „Mc Donald’s” şi „Burger King” pentru produse gastronomice. Franchising „business-format”. În acest caz. producătorul.strategia conceptului de studiere a pieţei din partea centralei de sistem. Exemple din această categorie sunt: „Coca-Cola” pentru băuturi răcoritoare şi „Yoplaid – Franchising” pentru produse lactate şi iaurt. Un exemplu elocvent în această privinţă este lanţul de franciză Mc Donald’s. . denumit şi „franchising de program de activitate”. Acest tip de franciză se bazează pe existenţa unui program general de activitate stabilit de către francizor care.punerea la dispoziţie de către francizor a unui know-how important. de altfel reprezintă cheia succesului acestui tip de lanţ de franciză. transmite francizaţilor dreptul de producţie şi de distribuţie a unui număr de produse restrînse.7 servicii hoteliere. pe baza unor licenţe care stabilesc metode şi tehnologii de producţie precum şi reţete speciale. Prin această cooperare în sistem de franciză producătorul în calitate de francizor se află permanent într-o legătură ideală cu . Această separare a grupelor de afaceri de franciză este o clasificare teoretică ce se bazează pe caracteristicile principale în primul rând ale francizorului şi pe legăturile contractuale pe care le au aceştia cu francizaţii. împreună cu licenţa şi marca specifică. are ca obiect atât distribuţia produselor materiale. cât şi unele prestări de servicii. .un istoric de firmă unic. Acest tip de franchising este cel mai puţin răspândit formă dar cuprinde câteva mari companii internaţionale. .transfer de idei în plan vertical. Elementele componente caracteristice acestui tip de franciză sunt următoarele: . al cărui succes se bazează pe un concept de distribuţie foarte sever şi bine structurat până la ultimul amănunt şi pe un concept de activitate complet standardizat. Franchising-ul de producţie.

unde se realizează dominaţia francizorului şi mai slabe unde dominaţia francizatului este mai accentuată. franchising subordonativ. Se poate vorbi de lanţuri de sisteme de franciză mai puternice. b) franchising de coaliţie.8 francizaţii. În Germania. prin strategia de sistem şi de marketing. 8.7. Principiul de dominaţie este influenţat de mulţi factori în relaţia dintre francizor şi francizat. franchising de parteneriat. franchising-ul de parteneriat se poate clasifica dijn punct de vedere al formei de organizare şi al relaţiilor de putere între partenerii din lanţul cooperării de franciză în următoarele trei categorii: a) franchising de coordonare. Prin acest sistem de marketing vertical şi contractual se realizează o formă de cooperare. de divizare şi de delimitare a riscurilor de afaceri între francizor şi francizaţi. c) franchising confederativ.2 Tipuri de franciză în funcţie de dominantă Acest criteriu se bazează pe relaţiile şi structura cooperării între francizor şi francizat în derularea afacerilor de franciză. francizorul. În cazul franchising-ului subordonativ asistăm la o relaţie de subordonare între francizor şi francizat. 2. În baza puterii asimetrice. franchising-ul subordonativ şi-a pierdut din importanţă deoarece unele reglementări legislative au îngrădit în oarecare măsură existenţa aparentă a independenţei juridice şi în parte financiară a francizatului şi tendinţele . Conform acestui criteriu de dominaţie distingem două grupuri de mari lanţuri din sistemul de franciză şi anume: 1. care asigură o reţea de desfacere locală şi foarte bine structurată. poate să subordoneze câteodată chiar autoritatea francizatului. Conform unor studii de specialitate.

9 subordonative ale francizorului în cadrul intereselor de sistem. Relaţiile juridice sunt stabilite între francizor şi francizaţi prin contracte de franciză conexate. Franchising-ul de coaliţie este un subtip al franchising-ului de parteneriat care este mai puţin rîspândit decât franchising-ul de coordonare. Interesele comune unui astfel de franchising sunt în primul rând cu caracter economic. ca un subtip al franchising-ului de parteneriat. pe cooperarea sistematică a activităţii de distribuţie (de desfacere) a produselor. pentru exprimarea intereselor partenerilor. Prin noţiunea din limba engleză „partners for profit” s-a dezvoltat tipul de franchising de parteneriat care. francizaţii sunt obligaţi prin forţa împrejurărilor să negociere un contract de franciză la nivelul cerinţelor moderne. Franchising de parteneriat. prin acordarea unor posibilităţi mai largi de influenţă şi de concilieri ale francizaţilor. deci între francizor şi francizat. Conform reglementărilor amintite poziţia cvasi dominantă a francizorului va trebui să fie obţinută printr-un know-how deosebit de eficient şi printr-un management de sistem de mare succes acceptat şi de francizaţi. se bazează pe conctracte cu clauze contractuale identice dintre francizor şi francizaţi şi partenerii din reţeaua de franciză care sunt consideraţi parteneri cu drepturi egale în privinţa sistemului de marketing. . Acesta se întemeiază. În acest context. care să reglementeze relaţiile de parteneriat al afacerilor de franciză şi să protejeze independenţa juridică a acestei categorii din lanţul de marketing vertical contractual a sistemului de franciză. Ascest tip de franchising contribuie la realizarea unei cooperări mai bune între parteneri. a condus la un proces de organizare mai evoluat şi democratic. Franchising-ul de coordonare. bazată pe un concept de solidaritate în înţelesul unui parteneriat cu drepturi apropiat egale şi în condiţii de relaţii de putere relativ echilibrate. Acest tip de franchising este cel mai frecvent întâlnit în sistemul de franciză al ţărilor dezvoltate din economia mondială. în primul rând.

exprimate prin contracte de sistem vertical. pe parcurs sau după curgerea perioadei de leasing? De ce? 9. Se poate confunda activitatea beneficiarului de franciză cu cea a sucursalei francizorului? De ce? 3. Ce înseamnă: valoare de intrare. Pe durata contractului. valoare totală şi reziduală? 10. Ce cuprinde preţul plătit de beneficiar francizorului? 4. poate francizorul să transmită dreptul de a exploata afacerea şi altor beneficiari? Când? 5. fără acordul finanţatorului? BIBLIOGRAFIE . Care este tripla opţiune ce aparţine utilizatorului în contractul de leasing? Când poate opta: chiar la încheierea contractului.10 Franchisin-ul confederativ. Folosinţa mărcii francizorului constituie obiect al francizei? De ce? 2. Cui revine obligaţia de asigurare a bunului pe durata leasingului? De ce? 8. Relaţiile contractuale în cazul acestei forme de parteneriat nu se rezumă numai la promovarea intereselor economice. TESTE DE REZOLVAT 1.De ce nu poate utilizatorul să greveze de sarcini bunul ce face obiectul contractului de leasing. Ce avantaje prezintă pentru beneficiar recurgerea la contractul de franciză? 6. Ce bunuri nu pot face obiectul leasingului? De ce? 7. ci şi la un scop comun al tuturor participanţilor în acest lanţ de sistem. denumit în limba engleză şi „BlockFranchising” este folosit în general în afara distribuţiei şi a prestărilor de servicii.

„Tratat de dreptul comerţului internaţional”. Ed. 1999. Bucureşti. Bucureşti. Octavian Căpăţînă şi Brânduşa Ştefănescu. „Franciza sau cum să faci bani pe reuşita altuia”. Cauza – Iaşi. Viorel Roş. . 2. vol.11 1. Ed. Ioan Macovei. 1987. Univ. 2002. I. Academiei. „Dreptul proprietăţii intelectuale”. Rentrop şi Straton. Al. 3. Ed. II.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->