Capitolul I Caracterizarea generala a disciplinei DREPT 1.1 Originea cuvantului drept si corespondentul sau in alte limbi.

Drept in italiana - diritto Drept in germana - recht Drept in franceza - droit Drept in engleza - law Drept in spaniola - derecho Drept in latina - ius 1.2 Scoli de drept. Hugo Grotius [scoala dreptului natural] - dreptul se intemeiaza pe principii imuabile* si universal valabile pentru orice societate umana, indiferent de tip si loc. Legea este o expresie a rationalismului. Dreptul o creatie a ratiunii.
*drept imuabil - vesnic acelasi, constant. fr. immuable Sophocle – “poruncile nu pot incalca legile nescrise si nepietoare, care nu sunt de azi nici de ieri in viata omenirii ci din totdeauna, cu o origine prea veche pentru a fi cunoscuta.”

Charles von Savigny [scoala istorica a dreptului] - nu ratiuea reprezinta fndamentul dreptului ci vointa poporului sintetizata in cutume. August Comte [scoala pozitivista] - realitatile sociale sunt determinante conceptului de drept, nu rationalismul si/sau conceptiile teoretice. In societate omul nu are drepturi ci numai obligatiuni. Opus - Istrate Mincescu - niciun drept nu ia nastere dintr-o obligatie, obligatia insoseste dreptul.

1.3 Dreptul afacerilor 1.3.1 Definitie: este o disciplina interdisciplinara, ce cuprinde ansamblul nejuridic ce reglementeaza relatiile sociale ale
intreprinderii, relatiile dintre stat si comerciant, relatiile de drept privat. Dreptul: Disciplina/Sistem/Concept social – omul, face sistemul/disciplina descoperind si elaborand datele pe care le ofera realitatile sociale. Tehnica – omul, face o arta in sens de tehnica, elaborand si aplicand ca legiutor normele necesare guvernarii societatii. Ideologie – omul da ascultare ideologiei care anima viata societatii umane. *NU este o disciplina exacta, legile nu sunt observate in natura ci create de om avand la baza observatiile sociale. Relatia: Drept – Morala Celsus – “ Dreptul este arta echitatii si a binelui.” Ulpian – “Dreptatea este vointa statornica si perpetua de a da fiecaruia ceea ce este al sau!” *Prin urmare, dreptul nu este produsul dreptatii, ci dreptatea este produsul dreptului. Dreptul poate fi privit ca o morala a celor ce nu stiu sa si-o impuna singuri si e nevoie de forta de coercitie a statului.

“Malitiis a nobis non est indulgendum” – Fata de raul facut oamenilor. 1.” – Multa justitie. *1Explicatie: nimeni nu poate sa obtina foloase invocand propria vina.1 Delimitari a) fata de dreptul comercial: dr. ex: operatiuni legate de marfuri. . nu putem fi iertatori “Nemo auditur propriam turpitudinem allegans” – Auzit fie nimeni. “Summum jus summa injuria. pe cand dr. se suporta influentele dreptului public. comercial reglementeaza doar componente de drept privat. Nota: Diferentele fata de dreptul civil nu au fost niciodata de substanta.3. multa nedreptate. afacerilor reglementeaza un domeniu mai larg. ci numai de nuanta. Astfel se poate observa relatia de parte si intreg dintre cele doua. Maxima completa este “Nemo auditur propriam turpitudinem allegans in pari causa turpitudinis cessat repetitio” si este folosita cu scopul de a opri interventia legii intr-o disputa unde ambele parti sunt vinovate prin uzul de contracte ilegale. Dreptul comercial este o parte esentiala a intregului reprezentat de dreptul afacerilor. ce invoca propria indecenta*1.Maxime Latinesti in Dreptul Civil: “Non omne quod licit honestum est!” – Nu tot ce este permis este si cinstit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful