INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE  ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII  Biroul executiv  DECIZIA NR.

 127  din 2 noiembrie 1982  PENTRU APROBAREA ”INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE  PRIVIND COMPOZIŢIA  ŞI  PREPARAREA  MORTARELOR  DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ”, INDICATIV C 17­82  Având  în  vedere  art.  5,  litera  d,  din  Decretul  Consiliului,  de Stat  nr. 170/1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare  în  construcţii,  avizul  CTE  nr.  437  din  31  august  1982  şi  referatul  Direcţiei  directivare, norme, normative, prescripţii nr. 7289 din 25 octombrie 1982, Biroul executiv  al  Consiliului  ştiinţific  al  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare  în  construcţii emite următoarea  DECIZIE:  1.  Se aprobă  ”Instrucţiunile  tehnice  privind  compoziţia  şi  prepararea  mortarelor  de zidărie şi tencuială” având indicativul C 17­82.  2.  Instrucţiunile  tehnice  de  la  p ct.  1   intră  în  vigoare  la  data  publicării  în  Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.  La  aceeaşi dată încetează  valabilitatea  ”Instrucţiunilor  tehnice  privind  compoziţia  şi prepararea mortarelor de zidărie şi  tencuială”,  indicativ C 17­78, aprobate de  ICCPDC  cu Decizia nr. 180/1978.  PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV  DIRECTOR GENERAL  Ing. VALERIU CRISTESCU 

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA  ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE  ŞI TENCUIALA  Indicativ: C 17­82  Elaborate de:  INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC 

Director adj. Ştiinţific .........................Dr. Ing. Romulus Constantinescu  Şef laborator.......................................... Ing. Ştefan Enescu  Responsabil de lucrare........................ Ing. Angela Stănescu  Responsabil din partea ICCPDC......... Ing. Aurelian Rădulescu

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI  PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ 

Indicativ C17­82  Înlocuiesc C17­78 

1. PREVEDERI GENERALE  1.1. Prevederile  din  prezentele  instrucţiuni  tehnice  se  referă  la  compoziţia,  prepararea  şi  transportul mortarelor obişnuite de zidărie şi de tencuială la care liantul poate fi varul, şlamul  de  carbid,  argila,  cimentul,  ipsosul,  precum  şi  liantul  mixt  ciment­cenuşă  de  centrală  termoelectrică.  Mortarele de zidărie şi tencuială se referă la suport: cărămidă, înlocuitor de cărămidă, beton  şi beton celular.  Indicaţii privind compoziţia mortarelor speciale (mortare cu rezistenţe mari la agresivitate  chimică, mortare refractare, mor­tare pentru izolaţii  hidrofuge) sunt date în reglementări tehnice  speciale.  1.2. Mortarele de zidărie sunt caracterizate prin marcă.  Marca  mortarului  reprezintă  o  valoare  convenţională  privind  rezistenţa  la  compresiune  considerată  la  proiectare  şi  care  trebuie  realizată  de  mortarul  pus  în  lucrare,  verificarea  efectuându­se conform STAS 2634­80.  Scara de mărci precum şi rezistenţa minimă care trebuie realizată sunt, stabilite prin STAS  1030­70.  2. MATERIALE  Lianţi  2.1. Var hidratat conform STAS 9201­80 ”Var hidratat în pulbere pentru construcţii”.  Se poate utiliza oricare dintre cele 3 calităţi de var prevăzute în standard.  2.2. Var pastă conform STAS 146­78 ”Var pentru construcţii”.  Se  poate  utiliza  oricare  din  cele  2  calităţi  de  var  prevăzute  în  standard.  Densitatea  aparentă a pastei de var corespunzătoare consistenţei 12 cm, este indicată în tabelul 1.  Tabelul 1  Densitatea aparentă a pastei de var  3  (kg/m  )  1250 … 1300  1301 … 1350 

Calitatea pastei  I  II 

În locul pastei de var se poate utiliza şlamul de carbid cu o densitate aparentă de 1301...  3  1350 kg/m  corespunzătoare consistenţei de 12 cm.  Şlamul  de  carbid  trebuie  să  îndeplinească  următoarele  condiţii  (determinate  conform  STAS 3910­76):  ­ consistenţa max. 12 cm;  ­ conţinutul de substanţe inerte > 3 mm, max. 3%  ­ (CaO + MgO) activi raportaţi la substanţa uscată 50 %  Pentru dozarea corectă a pastei de var sau şlamului de carbid de altă consistenţă şi deci de  altă densitate aparentă, se va aplica un coeficient de corecţie calculat cu formula: 
K = 

d a 12 - 1000  d a  - 1000 

2  1  3.  2.40  max. cu  rosturi subţiri se utilizează următoarele tipuri:  ­ aracet DP 25 sau DP 50.1. având marca  maximă 25.  Nisipurile de mare se pot utiliza numai la mortarele de zidărie şi tencuială.  Aracet  2. 5  min.  indicativ C 140­79.1  min. 12  max.10. conform MICh ­ NII 5314­73.15  7.  Granulozitatea nisipului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 2.în care:  K ­ coeficientul de corecţie;  δa12 ­ densitatea aparentă a pastei la consistenţa 12 cm;  δa  ­ densitatea aparentă a pastei în momentul între­buinţării.  fabricat  de  Uzina  Chimică  Râşnov conform caietului de sarcini. 70  max.3  Argilă conform STAS 4686­71 ”Argilă pentru mortare pe bază de ciment” sub formă  de pastă de consistenţă 13­15 cm.  În  locul  aracetului  se  poate  utiliza  crilorom  3080.  În  cazul  mortarelor  de  ciment  se  poate  utiliza  ca  aditiv  plastifiant antrenor de aer ”Disanul”. conform STAS 8625­70. conform STAS 7058­80;  ­ aracet CPMB.  2.  Plastifianţi. 95  max. tabelul 7. anexa IV.  În  cazul  utilizării    altei  surse.6  Cenuşă de centrală termoelectrică  care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute  în STAS 8819/1­80.9  La  prepararea  mortarelor  adezive  pentru  zidării  din  blocuri mici de b. 75  max.  apa trebuie să corespundă condiţiilor STAS 790­73. conform MICh ­ NII 5314­73. 100  ­  min. .5  Se  pot  utiliza  cimenturile  prevăzute  în  STAS  1  500­78  ”Cimenturi  cu  adaosuri”  conform  prevederilor  din  ”Normativul  pentru  executarea  lucrărilor  de  beton  şi  beton  armat”. 35  min. 54  min.  asigurându­se  însă  un  conţinut  de  cel  puţin  50% nisip natural.  Agregate  2.  LIMITELE DE   GRANULOZITATE ALE NISIPULUI PENTRU MORTARE  Tabelul 2  % treceri în masă prin sita Ø mm:  0.  Nisipul natural de carieră sau de râu poate fi parţial înlocuit cu:  ­  nisip provenit din concasarea rocilor naturale;  ­ nisip de mare.  Aceste  nisipuri  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  tehnice  prevăzute  în  STAS  1667­76  ”Agregate  naturale  grele  pentru  mortare  şi  betoane  uşoare”:  Proporţia  în  care  se  vor  utiliza  în  amestecul  de  mortar  se  va  stabili  prin  încercări.a.8  Se  va  utiliza  apa  de  la  reţeaua  de  alimentaţie.c. 100  Granula  maximă  3  7  Apa  2. 25  min.30  max. 3  min.  2. producător Uzina chimică Râşnov;  ­ aracet CIC.7 Nisip  natural  de  carieră   sau  de  râu.   conform STAS 1667­76.  Aditivi  2. producător Uzina chimică Râşnov. 90  ­  max.4  Ipsos de construcţii conform STAS 545/l­80 ”Ipsos de construcţii”.  2.

  În anexa 1 sunt date indicaţii cu privire la modul de preparare a soluţiei de clorură de  calciu precum şi dozajul clorurei de calciu în mortare.18  1. 2%.  de  aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund.3  Dozajele  uzuale  pentru  mortarele  de  tencuială  pe  bază  de  var  şi  ciment.23  1.c. sunt prezentate în anexa 5.  Clorura  de  calciu  se  adaugă  în  apă  de  amestecare. sunt date în tabelul 6.  în  cazul  construcţiilor de  locuinţe  şi  social  culturale. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de  întărire pentru mortarele de zidărie.  Pentru  mortarele  de  ipsos  se  va  utiliza  întârzietorul  de  priză fabricat de ICPILA conform caietului de sarcini ”întârzietor de priză pentru ipsos”.  3. COMPOZIŢIA MORTARELOR  3.Dozarea plastifianţilor organici se va face pe bază de încercări preliminare.12  Întârzietori  de  priză. sunt prezentate în anexa 5. la  lucrările executate pe timp friguros.23  1. se va limita adaosul de clorură de calciu la max.  2.1.  sub  formă  de  soluţie  cu  concentraţia de 10% (cu densitatea 1.  Mortarele pentru tencuieli pentru pereţi interiori sau exteriori din blocuri mici şi plăci din  b.18  1 660  1 660  1 600  1 600  1 600  3.  Pentru  evitarea  apariţiei  eflorescentelor.  Adaosul  de  clorură  de  calciu  dă  rezultate  bune  în  cazul  mortarelor  cu  consistenţă  până la 8 cm la conul etalon.100  0. sunt indicate în tabelul 3.4  Stratul  vizibil  al  tencuielilor  se  va  executa  dintr­un  mortar  denumit  ”tinci”. care pot  fi  utilizate  fără  încercări  preliminare  în  cazul  folosirii  nisipurilor  naturale  (conform  STAS  1667­76). Acceleratorii de întărire.  2.  3. pentru mortarele de tencuială  pe bază de ciment­cenuşă de centrală termoelectrică şi var în tabelul 7.  Se pot folosi şi alţi întârzietori pe bază de prescripţii speciale.c.  în  cazul nisipurilor naturale (STAS 1667­76).  DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU VAR ŞI CIMENT  Tabelul 3  Tipul  Marca  mortarului  mortarului  şi notaţia  Ciment  F  25  M 30  (kg)  (kg)  3  Materiale  pentru   1  m  mortar  Var  hidratat  Var  Nisi p  Var pastă  pastă  sau  3  sau şlam de  şlam de  (m  )  (kg)  carbid  carbid  3  (m  )  (kg)  M 10 Z  M 25 Z  M  50  Z  M  100 Z  M  100 Z  var­ciment  ciment­var  ciment­var  ciment­var  ciment  117  165  230 ­  ­  112  157  219  275  323  0.100  0. pentru mortarele de zidărie pe bază de ciment cenuşă  de centrală termoelectrică şi var în tabelul 4. eventual cu o cantitate mai  mare de var şi  nisip fin . iar cele pentru mortarele de zidărie pe bază de  argilă şi ciment sunt indicate în tabelul 5. iar cele pentru mortarele  de tencuială pe bază de argilă­ciment sunt date în tabelul 8.11.a.a. în proporţie de  max.177).060  ­  130  130  115  75  ­  1.090  0. de ciment şi ciment­var de marcă 50 sau mai mare.083) sau de 20% (cu densitatea 1.2  Compoziţiile  uzuale  pentru  mortarele  de  zidărie  pentru  blocuri  mici  din  b.18  1. 3% faţ ă de masa cimentului. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie pe bază de var şi ciment.  3.

18  1 450  290 275  110  0.045  1.18  1600  DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE TENCUIALĂ CU VAR ŞI CIMENT  Tabelul 6  Materiale pentru 1 m  mortar  Ciment  Nisip  Var  hidratat.200  1.20  1 500  180  171  260  0...  Var pastă  F 25  M 30  var pastă  sau şlam  3  (kg)  (kg)  (kg)  sau  şlam  de carbid  (m  )  de carbid  (kg)  3  (m  )  0.1.  în scopul accelerării întăririi.060  75  1.060  115  1.18  1600  ­  275  0.375  1.până la 1 mm.  DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU CIMENT.085  1.23  1660  165  157  0.075  130  1.090  115 1.045  80  1.25  1 550  ­ ­  500  0.00  1350  275  M 100CT­Z  ­  DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZIDĂRIE CU ARGILĂ   ŞI CIMENT  Marca  betonului  Tipul  mortarului  M 10 Z  M 25 Z  M 50 Z  M 100Z  argilă­ciment  ciment­argilă  ciment­argilă  ciment­argilă  Tabelul 5  Materiale pentru   1 m 3  de mortar  Ciment  Argilă  Nisip  3  3  F 25  M 30  (m  )  (kg)  (m  )  (kg)  (kg)  (kg)  117  112  0.  ­  La mortarul de marcă 4 se pot adăuga 0. VAR ŞI CENUŞĂ  DE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ (CONSISTENŢA LA CON  ETALON = 8 cm)  Tabelul 4  3  Marca  Materiale pentru 1 m  mortar  mortarului  Ciment  Ciment  Cenuşă  Var  Var  Nisip sort  Apă  şi notaţia  M 30  centrală  hidratat.100  130  1. .20  1 500  145  138  325  0.0.250  1.7 mm  ( l  informa tiv)  F2 5  termo­  var pastă  sau şlam  3  electrică  sau şlam de  de carbid  (m  )  (kg)  3  (kg)  carbid (m )  (Kg)  ­  160  0.25  1 550  ­  ­  ­  3  Marca  mortarului  şi  notaţia  Tipul  mortarului  M 4T  M 10T  M 25T  M 50T  M 100T  M100T  var  var­ciment  var­ciment  ciment­var  ciment­var  ciment  Obs.1  1480  260  M 10 CT­Z  80  ­  200  0.04  1400  255  M 25 CT­Z  115  ­  240  0..2 părţi ipsos  pentru.075  130  1.100  130  1.00  1350  265  M 100CT­Z  ­  225  225  ­  ­  1.23  1660  230 219  0.04  1400  260  M 50CT­Z  160 190  190  0.  pastă  0..10  1 350  ­  370  60  385  1.  1  parte  var.

20  1500  290 275  0.035  60  1. în care caz se vor reduce dozajele de ciment cu 5 %..06  1300  300  M  50CT­T  225  ­ 170  0.  var pastă  sau şlam  0.98  1200  320  M 100CT­T  ­  280  210  ­  ­  0.300  500  1.045  60  0.085  110  1. utilizate  la  lucrările  de  zidărie  şi  tencuială sunt indicate în tabelul 9.  3.  3.3.02  1250  325  M 100CT­T  ­  295  220  0..7  În cazul în care varul hidratat se utilizează după o perioadă mai mare de 60 zile de  la fabricarea sa.200  260  1.200  260  1.25  1550  3.. Dozajele indicate pentru mortarele de tencuială sunt stabilite pentru  cazul  utilizării  nisipului  natural  sort  0.20  1500  180  171  0.150  260  1..190  325  1.3  (1 informativ)  (kg)  (kg)  termo­  sau şlam  de  carbid  mm  3  (m )  (kg)  electr.25  1550  ­  385  0.  verificându­se  îndeplinirea  condiţiei  tehnice  prevăzute  în  STAS  1030­70..060  110  1.6  Pentru calcularea dozajului de var hidratat în unităţi de masă se va ţine seama de  densitatea aparentă a fiecărui lot de var care se determină conform STAS 3910/2­76. se va determina coeficientul de segregare al mortarului respectiv conform STAS  2634­80.7  mm  cu  umiditate  de  2%  sau  mai  mare  şi  densitatea  aparenta  în  3  grămadă de circa 1350 kg/m  .  pentru  coeficientul de segregare..  Var pastă  Nisip Sort  Apă  notaţia  F 25  M 30  centr.  3.3  mm.9  Dozajele  indicate  pentru  mortarele  de  zidărie  sunt  stabilite  pentru  cazul  utilizării  nisipului  natural  sort  0.8  Dozajele uzuale pentru  mortarele pe bază de  ipsos.  DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE ZTENCUIALĂ CU CIMENT.06  1300  315  M 25CT­T  140  ­  140  0.15  1400  145  138  0.  cu  umiditate  de  2%  sau  mai  mare  şi  densitatea  3  aparentă  în  grămadă  de  circa  1220  kg/m  . .5  Pentru mortarele de zidărie sau tencuială de marcă 100 se poate utiliza şi cimentul Pa  35.  În  tabelele  3  şi  6  pentru  calculul  dozajelor  s­a  3  considerat varul pastă calitatea I cu consistenţa 12 cm şi densitatea aparentă de 1 300 kg/m . VAR ŞI  CENUŞĂ DE CENTRALĂ TERMOELECTRICĂ  (CONSISTENŢA LA CON  ETALON = 10 cm)  Tabelul 7  Marca  Materiale pentru  1 m  mortar  mortarului şi  Ciment  Ciment  Cenuşă  Var hidratat.  carbid  (kg)  3  (kg)  (m )  M 10CT­T  110  ­  165  0.98  1200  320  3  DOZAJE UZUALE PENTRU MORTARE DE TENCUIALĂ CU ARGILĂ ŞI CIMENT  Marca  mortarului  şi notaţia  M 4T  M 10T  M 25T  M 50T  M 100T  Tipul  mortarului  argilă  argilă­ciment  ciment­argilă  ciment­argilă  ciment­argilă  Tabelul 8  Materiale pentru  1  m 3  de mortar  Ciment  Argilă pastă  Nisip  3  3  F 25  M 30  (m )  (kg)  (m )  (kh)  (kg)  (kg)  ­  ­  0.

13 Alegerea  tipului  de  mortar  de  zidărie  se  face  de  către  proiectantul  lucrării. 2.  condiţiile  specifice  regiunii  şi  construcţiei  (seismicitate.  va  face  pe  bază  de  încercări  preliminare.  în pasta de ipsos.  ţinându­se  seama  de  felul  lucrării. solicitări etc. În mortarele de  marcă  25 sau 50.  umiditatea  mediului  exterior  sau  interior.  pentru o  mai bună elasticitate şi  comportare în timp.  sau  atunci  când  se  urmăreşte  reducerea  consumului de  lianţi  sau  precizarea  proporţiei  de  aditivi.  nisip  de  mare  etc).  materialele  pe care se aplică şi categoria mortarelor.  3.  mărimea    şi    natura  agregatului.  În  funcţie  de  aceste  elemente  se  stabilesc  tipul  mortarului.  Pentru gleturi se utilizează pastă de ipsos. 4.170  ­  ­  ­  Nisip  (kg)  1 325  1 400  1  090  ­  (kg)  220 ­  ­  ­  3  (m  )  1. se  poate  introduce pasta de var sau şlam de carbit în proporţie de 0.  cantităţile  în  volume  de  nisip  din  tabelele 2.  3.8 se vor reduce în funcţie de sortul şi respectiv densitatea aparentă a nisipului.  vârsta  la  care  urmează  a  fi  supus  la  diferite  solicitări.2.  ţinându­se  seama  de  solicitările  la  care  sunt  supuse  părţile  de  construcţii  respective. asigurându­se următoarele condiţii:  ­ dozarea gravimetrică a componentelor  solide  ale  mortarului  ±  2%  pentru  lianţi  şi .  Rezistenţa  mortarelor folosite la diferite straturi trebuie  să scadă de la  suprafaţa  suportului spre exterior.Tabelul 9  Marca  mortarului  40 25 50 50  ipsos­var  ipsos  ipsos  pastă de ipsos  Tipul  mortarului  Ipsos  (kg)  300  490  750  1000  Materiale pentru 1 m 3  mortar  Var pastă sau  şlam de carbid  3  (m  )  0.  umiditatea  mediului exterior  sau  interior.  Alegerea  tipului  de  mortar  de  tencuială  se  face  de  către  proiectantul  lucrării.00  1.10  În  cazul  în  care  se  utilizează  nisipuri  care  nu  provin  din  balastiere  omologate  (nisip  din  exploatări  locale.  La  definitivarea  compoziţiilor  se  va  avea  în  vedere  realizarea  condiţiilor  tehnice  prevăzute  în  STAS  1030­70. precum şi de prescripţiile tehnice specifice diferitelor  materiale. PREPARAREA MORTARELOR  4.  cu  menţiunea  că  pentru  rezistenţele  mecanice  valorile  medii  obţinute  în  încercările  de  laborator  trebuie  să  depăşească cu minim 20% pe cele prescrise.12  Cantitatea  de  apă  adăugată  la  prepararea  mortarelor  variază  în  funcţie  de  consistenţa indicată pentru tipul mortarului şi felul lucrării (vezi pct.  Mortarul M 10­T se foloseşte numai în încăperi cu umiditate până la 60 %; în încăperi  cu umiditate peste 60% se va folosi mortarul M 25­T. conform  indicaţiilor din anexa 3.  3..1  Prepararea  mortarelor  pe  bază  de  ciment  şi  var  hidratat  se  face  numai  prin  procedee mecanice.5 părţi la 1 parte ipsos.  Când  se  utilizează  nisip  uscat  (sub  2%  umiditate).  stabilirea  compoziţiei  mortarelor  se.3).07  0..84 ­  Obs.  precum  şi marca mortarului.  În  cazul  folosirii  unui  var de altă consistenţă  se va  efectua  corecţia  conform prevederilor  de  la  pct. mod de exploatare).  4. var sau pastă de var sau şlam de carbid  cu adaos de ipsos; pentru profile se utilizează pastă de ipsos.  de  materialul  şi  grosimea  zidăriei.

  iar  dozarea  componentelor  se  va  efectua  gravimetric sau volumetric.8  c)  a)  pentru zidărie de piatră sau blocuri de beton  Mortare de tencuială:  Mortare de tencuială aplicate manual:  ­ pentru şpriţ  ­ pentru grund  ­ pentru stratul vizibil executat din mortar care  ­ pentru strat vizibil. respectându­se toleranţele indicate  la  pct.. C 18­75.  8.  4..12  7.± 3% pentru agregate;  ­ amestecarea îngrijită a mortarului până la omogenizarea completă.8  12  10...7  9  7.4  Pentru  prepararea  mecanizată  a  mortarelor  se  folosesc  malaxoare  cu  amestecare  forţată sau betoniere cu cădere liberă. executat din mortar fără  4. pentru mortarele de tencuială..1.  În cazul acestor mortare intervin operaţiile de stingere a varului sau de preparare a  pastei de argilă conform anexei 4 şi respectiv 5.  În  cazul  utilizării  varului  hidratat  nu  mai  este  necesară  operaţia  de  stingere  a  varului.  4.. .  pentru  lianţi  şi agregate.13  b)  pentru zidărie de cărămidă cu găuri sau blocuri  7.2  Prepararea  mortarelor  pe  bază  de  ciment  şi  var­pastă  sau  şlam  de  carbid  sau  argilă­pastă şi a celor pe bâză de ciment cenuşa de centrală termoelectrică şi var hidratat se  face  prin  procedee  mecanice  sau  manuale.  5.  se  pune  în  mişcare  tamburul până ce se obţine un lapte omogen şi numai după aceea se introduc agregatele şi cimentul;  ­  pentru  mortarele  de  ciment­cenuşă  de  centrală  termoelectrică  şi  var..3  În  funcţie  de  tipul  mortarului  de  aplicat  şi  de  felul  lucrării. pentru mortarele de  zidărie  şi  între  limitele  prevăzute  în  ”Normativul  pentru  executarea  tencuielilor  umede”.  ind. ordinea de introducere a componentelor este următoarea:  ­  pentru  mortarele  cu  var  hidratat:  se  introduce  la  început  apă  şi  apoi  componentele  solide;  ­  pentru  mortarele  cu  var­pastă  sau  şlam  de  carbid  sau  argilă­pastă:  se  introduce  la  început  apa.8  9.12 b)  Mortare de tencuială aplicate mecanizat  ­ pentru şpriţ  ­ pentru grund  Prepararea mecanizată a mortarelor  4...5  În  cazul  în  care  prepararea  mecanizată  a  mortarelor  se  face  la  locul de  aplicare  a  acestora.  consistenţa  mortarelor trebuie  să  fie cuprinsă între lipitele  indicate în tabelul 10.  Tabelul 10  Tiptil mortarului şi felul lucrării  Consistenţa [cm]  Mortare de zidărie  a)  pentru zidărie de cărămizi pline sau din blocuri  cu agregate naturale sau artificiale.  apoi  componentele  solide  şi  după  malaxarea  acestora  se  adaugă  apa  .  4..  ordinea  de  introducere  a  componentelor  este  următoarea:  se  introduce  la  început  o  parte  din  apa  de  amestecare...  apoi  pasta  de  var  sau  şlamul  de  carbid  sau  pasta  de  argilă..

 tomberoane. .  6.  agregate dozate în cantităţile prevăzute în tabelele 4 şi 7;  ­ la punctul de aplicare se va adăuga cimentul în cantitatea prescrisă pentru tipul şi marca  mortarului  solicitat.  la  staţie  se  va  prepara  un  mortar  format  din  cenuşă  de  centrală  termoelectrică­var  hidratat. se va proceda după cum urmează:  ­ în funcţie de tipul şi de marca mortarului solicitat.  ­ să permită. transportul se face cu autocamioane.  4. elevatoare.  4.11  Prepararea manuală a mortarelor se face conform indicaţiilor din anexa 6. se face cu roaba.3 Transportul pe verticală se face cu macarale. basculante. la staţie se va prepara un mortar  format din apă.  ­ să fie curate (fără mortar vechi aderent).9 Pentru obţinerea unor mortare mai omogene se recomandă ca varul pastă să fie mai întâi  transformat în lapte de var.  bene  sau  pompe.8  La  prepararea  mortarelor  de  ipsos­var  cu  întârzietor  de priză.2  Transportul pe orizontală.suplimentară necesară obţinerii consistenţei.  5.  după  ce  s­a  introdus  în  malaxor  sau  betonieră  apa  necesară  se  adaugă  şi  întârzietorul  de  priză.  6. pe distanţe mici.6 În  cazul în  care  prepararea  mecanizată  a  mortarelor  se face în  staţia de mortare.  de  la  staţia  de  preparare  a  mortarului  până  la  punctul de punere în lucrare. Clasificare şi condiţii tehnice”.  4.  se  fluidifică  şi  se  omogenizează.  de  locul  de  amplasare  a  instalaţiei  de  preparare  a  mortarului.  4.  în  staţiile  pentru  prepararea  centralizată  a  mortarelor.7  Durata  de  amestecare  a  mortarului  este  în  funcţie  de  caracteristicile  tehnice  ale  utilajelor respective şi este limitată în general la un minut.  4.  Ca  urmare. cerute.10  La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării mortarului pe o durată mai  mare de 1/2 oră.  amestecându­se  bine. este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu apă amestecată cu pietriş.  se  va  amesteca  manual  mortarul  de  var  cu  cimentul  adăugat  şi  se  va  suplimenta cantitatea de apă până la obţinerea consistenţei dorite.1  Determinarea  caracteristicilor  mortarelor  de  zidărie  şi  tencuială  se  va  face  conform  metodelor  prescrise  în  STAS  2634­80  ”Metode  de  încercare  a  mortarelor.2  Condiţiile  tehnice  pe  care  trebuie  să  le  îndeplinească  mortarele  vor  fi  conform  STAS 1030­70 ”Mortare obişnuite de var.4 Condiţiile principale pe care trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport sunt  următoarele:  ­ să fie etanşe. CONTROLUL CALITĂŢII MORTARELOR  5.  4. var sau şlam de carbid şi agregat dozate în cantităţile prevăzute pentru mortarul  respectiv în tabelele 2.  pasta  de  var  de  consistenţa  12  cm  se  introduce  într­un  buncăr  prevăzut  cu  un  agitator. dumpere  pitice. fără eforturi.  6. bene speciale sau  autoagitatoare. pompe sau trolii instalate pe  sol. ciment sau ipsos.  în  stare  proaspătă  şi  întărită”. golirea totală şi rapidă.  5. după care se introduce în toba de malaxare a utilajului respectiv.  6.  Amestecarea  se  consideră  terminată  când  pe  suprafaţa  apei  nu  mai  plutesc  cocoloaşe  de  praf  întârzietor de priză; după aceea se introduc celelalte componente în ordinea arătată mai înainte.1  Alegerea   utilajelor  pentru   transportul  mortarului se face în funcţie de gradul de  mecanizare  a  şantierelor. de  unde urmează a fi transportate pentru a fi aplicate la lucrare.  de  distanţele şi nivelurile la care urmează a se face transportul. 5 şi 6;  ­ pentru  mortarul pe bază de ciment­cenuşă de centrală termoelectrică şi var hidratat.  iar  pe  distanţe  mari. 3. TRANSPORTUL ŞI PERIOADA DE PUNERE ÎN LUCRARE A MORTARELOR  6.

Mijloacele de transport vor fi curăţate şi spălate:  ­ la sfârşitul schimbului de lucru.1  La  executarea  lucrărilor  se  vor  respecta  prevederile  din  ”Normele  republicane  de  protecţie  a  muncii”.   Ind.  Este interzisă descărcarea mortarelor direct pe pământ.  de  unde  se  împarte  în  găleţi  ce  urmează  a  fi  transportate  cu  dispozitive speciale de agăţare.  ­ ori de câte ori se schimbă natura materialului transportat.  pentru  mortarele  de  ciment  sau  ciment­var  fără  întârzietor.  bene  speciale pentru transportul pe verticală sau în tomberoane basculante;  ­  lăzi  de  primire.  Punerea. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII  7.  7.  la  manipularea  acestuia  la  prepararea  mortarelor  se  vor purta ochelari de protecţie şi mănuşi de cauciuc.6  Durata  maximă  de  transport  va  fi  astfel  apreciată.  încât  transportul  şi  punerea  în  lucrare a mortarelor să se facă:  ­  în  maxim  10  ore  de  la  preparare.5 Descărcarea mortarului  din  autobasculante sau autoagitatoare se face în:  a) dispozitive aşezate la nivelul solului.  6.  aprobate  de  Ministerul  Muncii  şi  Ministerul  Sănătăţii  cu  ordinele  nr.  în  operă  a  mortarelor  se  va  face  conform  normativelor  în  vigoare  pentru  executarea zidăriilor şi tencuielilor. prin bascularea mortarului în:  ­  buncărul  de  transfer.  34/1975  şi  60/1975  şi  din  ”Normele  de  protecţia  muncii  în  activitatea  de  construcţii­montaj” aprobate   de   M.  b)  dispozitive  aşezate  sub  nivelul  solului  sau  autocamionului  (exemplu:  bene  speciale  aşezate în gropi prevăzute cu ramă de ghidaj a mortarului sau în bene speciale la nivelul solului  sub ramele pe care vin autobasculantele). . tip candelabru.  6. cu   ordinul   nr. 1233/D 1980.  din  care  la  rândul  său  prin  basculare  se  încarcă  în  pompe.C.  În  cazul  utilizării  varului  hidratat.  ­ la fiecare întrerupere a transportului mai mare de 2 ore.  pentru  mortarele  de  ciment  sau  ciment­var  fără  întârzietor;  ­  în  maxim  16  ore  de  la  preparare.

 mai întâi gol  şi uscat.083  20. se  determină din tabelul 1.0  15. Cantitatea de clorură de calciu ce se utilizează la prepararea  mortarelor poate  fi de 2.  Se  recomandă  prepararea  soluţiei în  cantităţi  corespunzătoare  volumului  de mortar  prevăzut a se prepara în ziua respectivă de lucru. faţă de masa cimentului).  conform  STAS  2073­75).  4.  2.  se  poate  verifica  concentraţia  soluţiei prin determinarea densităţii. Cantitatea corespunzătoare de soluţie se adaugă în timpul preparării mortarului. în modul următor:  ­  se  cântăreşte un vas de  sticlă gradat.ANEXA   1  PREPARAREA SOLUŢIEI DE CLORURĂ DE CALCIU ŞI INDICAŢII PRIVIND  STABILIREA  NECESARULUI  DE   SOLUŢIE   ÎN  AMESTECUL  DE MORTAR  1..G  1  G  ­ greutatea vasului gol ;  G 1  ­ greutatea vasului plin cu apă;  G 2  ­  greutatea vasului plin cu soluţia de clorură de calciu.1  Densitatea  Cantitatea de soluţie de clorură de  soluţiei  calciu în litri la 100 kg ciment pentru  procentul de clorură de calciu de:  2%  3%  1. exprimată  in litri.  4). 3 .0  30.  Soluţia  de  clorură  de  calciu  se  prepară  prin  dizolvare  într­un  litru  de  apă  a  cantităţii  necesare  de  substanţă  solidă  (clorură  de  calciu  tehnică  tip  C.G  2  G  .1.  după ce s­a introdus aproximativ jumătate din apa de amestecare.  în  funcţie de concentraţia soluţiei şi de procentul ce se urmăreşte a se adăuga  mortar.1 (col. după cum urmează:  110 g ­ pentru soluţia de 10% concentraţie şi respectiv  220 g ­ pentru soluţia de 20% concentraţie. de 1 litru.  Concentraţia.  La  prepararea  soluţiei  sau  în  cursul  utilizării. ţinând seama de prevederile din tabelul 1.0  1.  soluţiei  %  10 20  Tabelul 1. până la  semnul cu apă.3% (exprimată în substanţa solidă.177  10. în lipsa acestuia.  ­ densitatea soluţiei se calculează cu formula:  D =  în care:  G  .0 .  Densitatea se determină cu areometrul sau.  apoi  plin  până la semnul de 1 litru cu soluţia de clorură de calciu şi în cele din urmă plin. 1..  corespunzătoare  pentru  100  kg  ciment. pură şi uscată.  Cantitatea de  soluţie.  Clorura  de  calciu  se  utilizează  sub  formă  de  soluţie  de  concentraţie  10%  sau  20%;  concentraţia  de  20%  este  preferabilă  în  cazurile  în  care  mortarele  se  prepară  mecanizat.  3.

3  0.3 mm ­ (tabelul 5).1  Umiditatea nisipului  (%)  0  1  2  0  1  2  0  1  2  0. pentru  pentru  nisip umed  nisip uscat  2  0  1350  165  0..  (continuare ANEXA 2)  Densitatea aparentă  în grămadă  Sortul nisipului  (mm)  0. SORT 0.7 mm  Dozaj  Dozaj corectat  conform  pentru  tab.230  1660  1700  165  0....7  1450  1210  1100  1550  1340  1220  1700  1430  1350 . 3.ANEXA 2  EXEMPLE  DE CALCUL   PENTRU CORECŢIA DOZAJULUI VOLUMETRIC DE  NISIP ÎN CAZUL  UTILIZĂRII LA   PREPARAREA MORTARELOR A NISIPULUI  USCAT..7 mm  ­ (tabelul 3);  ­ mortarul de tencuială de marcă 25 cu nisip 0.7 mm şi 0...200  1220  1. indicate informativ în tabelul alăturat..100  1.  ´  2  = 0 95  .....110  1350  1.. pentru  nisip uscat  nisip umed  2  0  Nisip  0...3 mm  Exemplele de corecţie din tabelul de mai jos sunt calculate pentru:  ­ mortarul de zidărie de marcă 25 cu nisip 0.98x1700=1660  1220  180  0.200  1500  1550  180  0.  ´  23  = 0 98  .. 5..  Caracteristicile  nisipului şi  componentele  mortarului  ­ umiditatea vasului %  ­ densitatea aparentă în  grămadă a nisipului  3  kg/m  3  3  ­ ciment m  /m  mortar  3  3  ­ var m  /m  mortar  3  3  ­ nisip m  /m  mortar  3  ­ nisip kg /m  mortar  Nisip  0.3 mm  Dozaj conform  Dozaj corectat  tab.  1700  0.  1550  0.95x1550=1470  Notă:  Corecţiile de mai sus s­au făcut pe baza densităţilor aparente în grămadă a nisipurilor de  diferite sorturi cu sau fără umiditate..200  1.

 prin care se scurge pasta de var în groapa de var.50  m.  lăţimea  2  m.  Varul în bulgări trebuie să fie stins la interval cât mai scurt după ce a fost aprovizionat.S. procedându­se în acelaşi fel.  După  închiderea    portiţei    de    evacuare.  Varul stins manual nu se poate întrebuinţa decât după un anumit timp de la stingere şi  anume:  ­ pentru mortare de zidărie. Adâncimea gropii se va stabili ţinând seama de natura pământului. a varului se face cu stingătoare de var în conformitate cu instrucţiunile  de utilizare a stingătoarelor respective. de durata  de utilizare a gropii şi de problemele care le ridică consolidarea pereţilor. În cazul gropilor ai căror  pereţi  nu  sunt  sprijiniţi.R. cu grosimea de 23.  După încetarea fierberii.  Pentru a se preîntâmpina uscarea excesivă a pastei de var in groapă.  3  un volum de 27 m  ..  se  recomandă  următoarele:  Varniţa:  lungimea  2.  2.. .  La stabilirea volumului gropii de var. se va avea în vedere pentru fiecare lot de var. după cel puţin 2 luni de păstrare în groapă.  ţinând  seama  şi  de  posibilitatea înmuierii pământului.5.10 cm..  evitându­se pe cit posibil depozitarea lui pe şantier; stingerea se face după ce în prealabil au fost  luate toate măsurile necesare pentru a­l feri de acţiunea umidităţii atmosferice.  se  vor  lua  mâluri  de  tehnica  securităţii  muncii. Se mai adaugă apoi apă astfel încât cantitatea totală să fie  de 2.  Pentru  stingerea  manuală  a  varului  este  necesară  o  varniţă  din  scânduri  prevăzută într­unul din pereţii laterali cu o deschidere în care se găseşte fixată o plasă metalică cu  ochiuri de 3 mm şi o portiţă mobilă.  Pentru a uşura scurgerea pastei.  Caracteristicile  tehnice  ale  stingătorului  de  var  termomecanic  fabricat  în  R. fundul varniţei va avea o uşoară înclinare spre portiţa de  evacuare; varniţa se aşează pe un strat de nisip gros de 5. bulgări.  Stingerea varului se face astfel: în varniţă se toarnă apă până la 1/4 din volumul ei şi apoi  se introduc bulgări de var cu lopata.ANEXA  3  STINGEREA VARULUI  1.  înălţimea  0.  Stingerea mecanizată  Stingerea mecanizată.40 mm; portiţa de evacuare va fi făcută  într­unul din pereţii scurţi şi înspre groapa de depozitare. elaborat de INCERC şi publicat în  1972.  sunt  indicate în ”Catalog de utilaje pentru lucrări de construcţie”...  În  ceea  ce  priveşte  dimensiunile  varniţei  şi  ale  gropii  de  depozitare. muncitorul amestecă încontinuu cu  sapa.. pasta se va acoperi cu  un strat de nisip de cca 15 cm. se ridică portiţa varniţei şi prin sita existentă se scurge laptele  de var în groapă.  Stingerea manuală.35  m;  dulapii  din  care  se  confecţionează varniţa vor fi de brad. până ce amestecul din varniţă se transformă într­un lapte de var consistent şi uniform.3 ori volumul varului din varniţă.. după cel puţin două săptămâni de păstrare în groapă;  ­ pentru mortare de tencuială. În timpul stingerii.  se  procedează  la  stingerea    altei  cantităţi  de  var  bulgări.

 Această pastă se prepară în felul următor:  Argila sub forma în care a fost scoasă' la suprafaţă. Se menţine astfel saturată cu apă câteva zile. amestecându­se cu o  sapă de lemn până ce se obţine o pastă cu aspect omogen şi cu o consistenţă între 13 şi 15 cm.  se  aşează  în  grămezi'  şi  se  stropeşte abundent cu apă. după îndepărtarea stratului de pământ  vegetal  şi  după  ce  s­a  stabilit  că  îndeplineşte  şi  condiţiile  din  STAS  4686­71  şi  că  este  corespunzătoare  în  ceea  ce  priveşte  conţinutul  de  argilă  şi  de  nisip. Prepararea pastei se poate face şi într­un malaxor obişnuit pentru mortare.  În cazul mortarelor de mărci mai mari de M 10 pasta se trece printr­o sită cu ochiuri de 3 mm. .  după care se poate întrebuinţa; bulgării de  argilă care  au rămas pe  sită  se  introduc din nou în  ladă. după care se pune într­o  ladă de scânduri asemănătoare cu varniţa pentru stins varul şi se adaugă apă.ANEXA  4  PREPARAREA PASTEI DE ARGILĂ  Argila  se  utilizează  în  mortare  sub  formă  de  pastă  având  o  consistenţă  de  13­15  cm  determinată cu conul etalon.  împreună  cu  o  nouă  cantitate  de  argilă  din  care  urmează  a  se  prepara pasta  aşa  cum  s­a  arătat mai sus.

 cu compoziţia.. Mortare adezive pentru zidării cu rosturi subţiri:  Aracet DP 25 sau D 50. ciment;  var pastă sau şlam de  carbid: nisip  (1 : 0.. ciment:  var pastă­sau şlam de carbid:  nisip (1 : 2 :  8 părţi în volume).  Reţeta  1:  ­  amorsa  preparată  din  Aracet  CPMB  sau  ARACET  C.  b. MORTARE PENTRU ZIDĂRIE DIN  BLOCURI MICI  a..  ciment: var pastă sau şlam de  carbid: nisip  (1 : 1 : 10 părţi în volume). CPMB sau CIC: nisip 0.I.  amestecat  cu  apă  în  raportul 1 : 3 părţi în volume; în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080;  ­  mortar  adeziv  preparat  din  nisip  0.4 : 5 părţi în volume)..1  mm  şi  amorsă  în  raportul  1  :  1  parte  în .7 : 7 părţi în volume);  ­ Ciment­var marca 10.. Mortar de poză din ciment şi nisip ( 1 : 3  părţi în volume) şi apă până la realizarea  unui mortar de consistenţă vârtoasă (determinată cu conul etalon). Mortare pentru zidării cu rosturi obişnuite:  ­  Ciment­var marca 25.C. din ciment şi  nisip  ( 1 : 3  părţi în volume) şi apă până la realizarea uni mortar de consistenţă fluidă (determinată cu  conul etalon).  ciment:  var pastă sau  şlam de  carbid:  nisip  (1 : 0. Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare.  MORTARE PENTRU PEREŢI DIN ELEMENTE ARMATE  a.1 mm.  4.  Mortar­adeziv  pentru  lipirea  între  ele  a  elementelor  de  beton  celular  autoclavizat. cu compoziţia.c.  3.  Tencuieli exterioare:  ­ mortar cu compoziţia ciment: var: nisip (1 : 2 : 6 părţi în volume).ANEXA  5  MORTARE DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ PENTRU ZIDĂRIE DIN  BLOCURI MICI ŞI PLĂCI DE b. MORTARE PENTRU PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI NEARMATE  ­  Ciment­var marca 50.  Tencuieli interioare:  ­ mortar M  10 cu compoziţia.3 mm: apă ( 1 : 3   :  1 : 1 părţi în volume); în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080.  b. MORTARE PENTRU TENCUIREA PEREŢILOR  interiori şi exteriori din blocuri mici şi plăci cu rosturi obişnuite.. nisip 1.  2.a.  c.  1. cu compoziţia.

.0. ..  La  prepararea  mortarelor  adezive  se  va  adăuga  apă  până  la  consistenţa  13  cm  determinată cu conul etalon.volume.  Reţeta 2:  ­  amorsă  preparată  din  Aracet  DP  25  amestecat  cu  apă  în  raportul  1  :  2  părţi  în  volume; în locul aracetului se poate utiliza crilorom 3080;  ­ mortar adeziv preparat din nisip fin 0.2 mm şi Aracet DP 25  în raportul 2 : 1  părţi în volume.

  Dacă  mortarul  nu  are  consistenţa  necesară. după terminarea amestecării;  ­  pasta trebuie preparată  în  cantităţi mici..5  minute  înainte de prepararea pastei de ipsos.  b) Cu întârzietor de priză  Când  se  utilizează  întârzietorul  de  priză  în  praf.  3. Pastă de ipsos­var  Prepararea  pastei  de  ipsos  var  se  face  diluându­se  mai  întâi  pasta  de  var  sau  şlamul  de  carbid  cu  apa  necesară  şi  în  laptele  obţinut  se  presară  ipsosul.  în  masa  lichidului.Pastă de ipsos  Pasta de ipsos se utilizează fără sau cu adaos de întârzietor de priză.  amestecându­se  bine cu o lopăţică până când se obţine o pastă cu aspect uniform.  Pasta de ipsos var  sau şlam de carbid poate fi pusă în lucrare în circa  20 minute  de  la  confecţionare.  care  trebuie  să  corespundă  prevederilor  din  STAS  1030­70..  în  cantitatea  corespunzătoare  dozajului stabilit. care se omogenizează bine prin amestecare  cu  o  sapă. .  se  mai  poate adăuga  apă.60% din greutatea ipsosului (nu se va turna apa peste ipsos);  ­ amestecarea se va face cât mai repede până când pasta obţinută capătă consistenţa  dorită;  ­ nu  se admite diluarea pastei cu apa.  Peste  pasta  de  var  sau  şlamul  de  carbid  se  adaugă  apă..  în  cantitatea  necesară  pentru a o transforma într­un lapte consistent. care se va amesteca în prealabil cu  apa cu care se va dilua pasta de var.  Mortarul de var  Prepararea mortarului de var se face într­o ladă de scânduri bine încheiată în care se  pune  pasta  de  var  sau  şlamul  de  carbid  (consistenţa  12).  amestecându­se  încontinuu până  se  obţine  consistenţa dorită.  până  când  praful  nu  mai  pluteşte  la  suprafaţă  şi  nu  mai  rămân  cocoloaşe.  a) Fără întârzietor de priză  Când  nu  se  utilizează  întârzietor  de  priză.. un aspect omogen. se va utiliza întârzietor de priză..  Dacă  este  necesar  să  se  prelungească  termenul  de  punere  în  lucrare  peste această limită.  care  să  poată  fi  puse  în lucrare în 10.  acesta  se  va  amesteca  în  prealabil  cu  apa  necesară  amestecului..  Această  operaţie  se  face  cu  2.  Se  adaugă  apoi  nisipul  necesar  şi  se  continuă  amestecarea  până  ce  mortarul  capătă.  2. Cu ajutorul conului etalon se determină consistenţa mortarului.  trebuie  să  se  respecte  la  prepararea  pastei următoarele reguli:  ­  ipsosul  se  va  presăra  întotdeauna  peste  apa  de  amestecare  care  trebuie  să  fie  în  cantitate de 50.  15 minute.ANEXA 6  PREPARAREA MANUALĂ A  MORTARELOR  1.

 nisip şi apă. amestecându­se bine până la omogenizare. Dacă este necesar  un  termen  mai  lung  de  punere  în  lucrare  se  va  utiliza  întârzietorul  praf  în  acest  caz  cantitatea  necesară  de  întârzietor  de  priză  se  amestecă  cu  apa  de  preparare  a  pastei  de  ipsos.  pentru  mortarul  de  var.  Se  amestecă  mortarul­cu  lopata  până  ce  capătă  un  aspect  uniform.4. conform prevederilor de la punctul 2 b.  În  cazul  utilizării  mortarului  de  ipsos  fără  întârzietor  de  priză  în  pasta  de  ipsos  fluidă  preparată  conform  indicaţiilor  de  la  pct.  a) Fără întârzietor de priză.  2  a  se  introduce  nisipul  dozat  în  prealabil.  apă  şi  nisip.  aşa  cum  s­a  arătat  la  pct.  1.  iar  după  terminarea  amestecării.  Dacă  mortarul  astfel obţinut nu are consistenţa necesară.  În  pasta  astfel  pregătită  se  toarnă  amestecul  de  ipsos  cu  nisip  având  grijă  ca  înainte de turnare pasta să mai fie încă o dată bine amestecată cu lopata.  până  când  tot  praful  se  desface  în  apă  şi  nu  mai  rămân  cocoloaşe.. i se mai poate adăuga apă curată. 10 minute.  Nu se admite utilizarea mortarului după ce a început să se întărească.  Toate aceste operaţii nu trebuie să depăşească timpul de 3 minute. amestecându­  se încontinuu până la obţinerea consistenţei dorite.  b) Cu întârzietor de priză  În  cazul utilizării  mortarului de ipsos  cu întârzietor de priză prepararea mortarului  se face astfel:  Într­o  ladă  de  scânduri  se  pune  mai  întâi  nisipul  peste  care  se  adaugă  ipsosul  în  cantitatea necesară şi se amestecă cit  mai bine cu lopata. Într­un vas se pune cantitatea  de  apă  de  40.  apoi  se  adaugă ipsosul sub forma unei paste fluide.    de  întârzietor  de  priză în masa lichidului. .  Cu  ajutorul  unei  lopeţi  se  amestecă  apoi  bine. Datorită prizei şi  întăririi  rapide. pasta  se amestecă  în  tot  timpul introducerii  nisipului.50%  din  greutatea  ipsosului  în  amestec.  acest  mortar  nu  poate  fi  folosit  decât  în  amestecuri  care  să  fie  puse  în  lucrare în max. fără sau cu adaos de întârzietor  de priză.  Deoarece varul pastă sau şlamul de carbid are o acţiune de întârziere a prizei. nu se  recomandă  la  mortarele  de  ipsos­var  folosirea  unui  întârzietor  de  priză  special.  Se  recomandă  ca  ipsosul  să  se  adauge  la  locul  de  muncă.  Pentru obţinerea unei mai bune omogenizări.  5.  Mortarul  astfel  preparat  poate  fi  utilizat  într­un  termen  care  este  în  funcţie  de  cantitatea de întârzietor de priză întrebuinţată şi de eficacitatea acestuia  (vezi anexa 2).. Mortarul de ipsos  Mortarul de ipsos se prepară din ipsos. Mortarul de ipsos­var  Mortarul de ipsos­var se prepară făcându­se întâi mortarul de pastă de var sau şlam  de  carbid. mortarul să fie imediat întrebuinţat.  peste  care  se  toarnă  cantitatea  necesară  de  praf  de  întârzietor  de  priză.  dacă  mortarul poate  fi pus în lucrare în circa 20  minute de la preparare.

  pe  o  platformă  alăturată  se  amestecă  bine.  Se  adaugă  apoi  treptat  apă.  7.  cenuşă.  se  mai  adaugă  apă.  se  pune  într­o  ladă  de  scânduri.6. Mortarul de ciment  Prepararea  manuală  a  mortarului  de  ciment  se  face  în  felul  următor:  pe  o  platformă  de  beton  sau  de  scânduri  bine  încheiate. indicate în  tabelele  3  sau  5. Mortarul de ciment­var  Pasta de var sau şlamul de carbid. pasta de var sau şlamul de carbid trebuie  să aibă consistenţa 12.  până  la  omogenizare.  În  momentul  măsurării  volumelor  componentelor.  amestecându­se din nou până la omogeni­zare. .  var  hidratat  şi  nisip. Se veri­fică consistenţa cu ajutorul  conului  etalon  şi  dacă  nu  corespunde  prevederilor  STAS  1030­70.  se  amestecă  cu  lopata cantităţile  necesare  de  ciment.  cu  ajutorul  sapei  de  lemn.  În  acelaşi  timp. Mortar de  ciment­cenuşă de centrală termoelectrică  Prepararea manuală a mortarului de ciment­cenuşă de centrală termoelectrica se face  în  felul  următor:  pe  o  platformă  de  beton  sau  de  scânduri  bine  încheiate.  se  amestecă  cu  lopata  cantităţile  necesare  de  nisip  şi  de  ciment.  amestecându­se  încontinuu  cu  lopata până ce se obţine un amestec cu aspect uniform şi de consistenţă necesară punerii în  lucrare.  Se  adaugă  apă  până  ce  se obţine un amestec uniform şi de consistenţa necesară punerii în lucrare.  amestecându­se bine până ce se obţine o pastă omogenă.  8. Se toarnă  apoi  apă  şi  se  amestecă  bine  până  la  omogenizare. în cantitatea corespunzătoare dozajelor.  Se toarnă apoi amestecul de nisip şi de ciment peste pasta din ladă în cantităţi mici.  nisipul  împreună  cu cimentul.

 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul  construcţiilor. 127 din 02 noiembrie 1982  INSTITUTUL CENTRAL DE  CERCETARE. emite următoarea  DECIZIE:  1. arh.  2. 348 din 28 iulie  1988;  în  temeiul  Decretului  nr.  170/1976. proiectare  şi directivare în construcţii;  Avînd  în  vedere  prevederile  art.  PROIECTARE  ŞI   DIRECTIVARE  ÎN  CONSTRUCŢII  ­ ICCPDC ­  cu decizia nr.  Se aprobă completările la „Instrucţiunile tehnice privind compoziţia şi prepararea  mortarelor de zidărie şi tencuială" avînd indicativul C 17­82.  80 din 25 noiembrie 1988  PENTRU  APROBAREA  COMPLETĂRILOR  LA  „INSTRUCŢIUNILE  TEHNICE  PRIVIND  COMPOZIŢIA  ŞI  PREPARAREA  MORTARELOR  DE  ZIDĂRIE  ŞI  TENCUIALĂ" INDICATIV C 17­82.  proiectare  şi  directivare  în  construcţii.  PREŞEDINTELE  BIROULUI  EXECUTIV  DIRECTOR  GENERAL. cit şi a Legii nr.  Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului central de cercetare.  Completările de la pct.  litera  „d"  din  Decretul  nr.  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare.  modificat  prin  Decretul  nr.  5.  Dr.  170/1976.  31/1983. GHEORGHE POLIZU . PROIECTARE ŞI  DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII  Biroul executiv  DECIZIA Nr. conform anexei la prezenta  decizie. 5/1978.  precum  şi  avizul CTE— ICCPDC nr.Elaborate de:  INSTITUTUL DE  CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI  ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  Aprobate de:  INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE.

  Calcar dolomitic cu brucit de la Exploatarea minieră  Valea Mare Budureasa  — jud.6.  Tabelul  11  Marca  Marca  Dozajul  Dozajul  Nisip  Apa (1)  3  mortarului  cimentului  de ciment  de  calcar  (kg/m  )  3  (kg/m )  dolomitic  cu  brucit  3  (kg/m  )  30 1 660  MZ 25­CD  150  130  260  25 1 660  MZ 25­CD  165  130  290  30  1 550  MT 50­CD  275  110  280  :  După anexa 6 se introduce anexa 7 după cum urmează: .   MORTARELOR   DE  ZIDĂRIE   ŞI   TENCUIALĂ"  INDICATIV C  17­82  Pct.1 cu următoarea   redactare:  „  2.  3. 1988  COMPLETĂRI    LA    „INSTRUCŢIUNILE    TEHNICE  PRIVIND    COMPOZIŢIA ŞI  PREPARAREA.ANEXA  la  Decizia  ICCPDC   nr.14 cu următoarea redactare:  „3.6.   Bihor.1. 2. 3.   80 din  15.6 se completează cu subpunctul 2.  După pct.XI.   care   trebuie   să   îndeplinească   condiţiile   prevăzute in  anexa  7".14.13 se introduce pct.  Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie de marcă 25 şi de tencuială de  marcă 50 pe bază de calcar dolomitic cu brucit şi ciment sîiit  indicate ui  tabelul   11".

  Nr.  6.celeaşi  tipuri  de  mijloace  ca  şi  cele  utilizate  la  transportul  varului  pastă.   Bazinele  de depozitare  se  marchează  distinct cu menţiunea  „Calcar dolomitic cu brucit".  Prezentele  condiţii  tehnice  de  calitate  se  referă  la  calcarul  dolomitic  cu  briicit de la Exploatarea minieră Valea Mare Budureasa — jud. conform STAS 8819­88. Caracteristicile  care  trebuie  verificate  şi  condiţiile  de  admisibilitate  sînt conform tabelului 7.1.  8  g/dm  STAS 2386­85  STAS 9201­80  4  Densitatea aparentă  max.Calcarul  dolomitic  cu  brucit  se  depozitează  în  bazine. utilizat ca  adaos activ la prepararea mortarelor.  Activitatea  puzzolanică  trebuie  verificată  de  staţia  de  betoane cel puţin o dată pe lună.  marcate  distinct  cu  menţiunea „Calcar dolomitic cu brucit".  7.65.  CONDIŢII GENERALE DE  CALITATE  1. Bihor.  Condiţii de  admisibilitate  Tabelul 7.ANEXA 7  CALCARUL DOLOMITIC CU BRUCIT. crt.  5  STAS 3832­85  —  0.  3. .  Calcarul  dolomitic  cu  brucit  se  transportă  cu  a.  producătorul  este  obligat să verifice dacă mijloacele de transport sînt curate.  Înainte  de  încărcarea  calcarului  dolomitic  cu  brucit.  2. Livrarea  fiecărui  lot  de  calcar  dolomitic  cu  brucit  va  fi  însoţită  de  un  certificat de  calitate.  1000  5.  Calcarul  dolomitic  cu  brucit  prezintă  un  indice  de  activitate  puzzola­  nică  de  IA 24  min  =  0.65  STAS 8819­88  3  Constanţă de volum  în prezenţa cimen­  tului  Să nu prezinte fi­  suri specifice fe­  —  nomenului de  umflare sau con­  tracţie.  Caracteristici  U/M  1  Umiditatea  2  Indice de activitate  puzzolanică IA 24  min.1  Metode de  verificare  %  max.  ferindu­se  amestecul      de  impurităţi sau  alte  substanţe.  4.

 5/1978.  proiectare  şi  directivare în construcţii;  Avînd  în  vedere  prevederile  art.  5.  dr. 46  din 30 decembrie 1989  PENTRU APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PROVIZORII PRIVIND  COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ  CU  PLASTIFIANŢI”  INDICATIV   NP 60­89  Biroul  executiv  al  Consiliului  ştiinţific  al  Institutului  central  de  cercetare.  privind  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare.  l  intră  în  vigoare  la  data  publicării  în  Buletinul  construcţiilor şi au valabilitate pînă la data de 31 decembrie 1991.  170/1976.  proiectare  şi  directivare  în  construcţii. arh. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice provizorii privind poziţia şi prepararea mortarelor de  zidărie şi tencuiala cu plastifianţi avînd indicativul NP 60­89.  PREŞEDINTELE BIROULUI  EXECUTIV  DIRECTOR GENERAL. 450 din 12 septembrie 1989;  În  temeiul  Decretului  nr.  17 0 /1 97 6. emite următoarea  DECIZIE:  1.  modificat  prin  Decretul  nr.  litera  „d”  din  Decretul  nr. PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE  IN CONSTRUCŢII  Biroul executiv  DECIZIA Nr.  Instrucţiunile  provizorii  de  la  pct.  2.  cît  şi  avizul  CTE­ICCPDC nr.  31/1983.INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE. cît şi a Legii nr. GHEORGHE POLIZU .

C. Victor Gioncu  E laborator:  dr.C:  arh. ing. Claudiu Popeşteanu . ing.P.C.D.C.P.C. Dan Vasiliu  Responsabil din partea  I.INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII PRIVIND  COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA MORTARELOR  DE ZIDĂRIE ŞI TENCUIALĂ CU PLASTIFIANŢI  INDICATIV NP 60­89  Elaborate de:  I. ­  FILIALA TIMIŞOARA  Şef filială:  dr.C.D.

  Nisip natural de carieră sau de rîu conform STAS 1667/76.2.  Cenuşa  de  termocentrală  va  trebui  să  îndeplinească  condiţiile  STAS  8819/1­88. FILIALA TIMIŞOARA  în colaborare cu  INSTITUTUL DE CERCETĂRI  PENTRU CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA  CONSTRUCŢIILOR – INCERC –  Aprobate de:  INSTITUTUL CENTRAL DE  CERCETARE.D.3.3.  Se vor utiliza cimenturile cu adaosuri STAS 1500­78 de tipul: F25; M 30; Pa 35.  În  stare  întărită  mortarele  cu  plastifianţi  realizează  rezistenţele  la  compresiune  corespunzătoare  mărcii  pentru  care  sînt  preparate  şi  au  o  bună  adeziune  la  stratul  suport  din  cărămidă  sau  beton. care nu conţin var. efectul de realizare a unei bune  lucrabilităţi  la  aplicare  şi  de  reducere  a  segregării  este  asigurat  de  acţiunea  unor  substanţe  denumite „plastifianţi pentru mortare”.  Mortarele  din  plastifianţi au o foarte bună rezistenţă la îngheţ­dezgheţ şi o durabilitate sporită.  Marca  mortarului este considerată. Elaborate de:  INSTITUTUL CENTRAL DE  CERCETARE.XII. în acelaşi fel ca şi la mortarele cu var. PROIECTARE ŞI  DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII  ­ ICCPDC  cu decizia nr.1. Nisipul natural de carieră  sau de rîu poate fi înlocuit în proporţie de pînă la 50% cu nisip provenit din concasarea rocilor  naturale sau cu nisip de mare.  aderă  bine  pe  suprafeţele  de  cărămidă  sau  beton. PROIECTARE ŞI  DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII  I. La aceste mortare.  se  întind  uşor  în  straturi  subţiri  şi  se  prelucrează  foarte  bine  cu  dreptarul  sau  cu  drişca.  Cimentul  2. 46 din 30.C. conform Normativului C17­  82.P. PREVEDERI GENERALE  1.  2.  1.C.  Plastifiant pentru motoare  2.  MATERIALE  Agregate  2.1.  Prezentele  instrucţiuni  tehnice  provizorii  se  referă  la  compoziţia  şi  prepararea  mortarelor cu plastifianţi.C.  Au  o  segregare  redusă  şi  se  pot  transporta  cu  pompa  de  mortar.  Plastifiantul pentru mortare se produce de către întreprinderea de detergenţi Timişoara .  Mortarele  de  zidărie  şi  tencuieli  cu  plastifianţi  sînt  caracterizate  prin  marcă.  1.1989  2. Mortarele cu plastifianţi au aceleaşi performanţe în  stare proaspătă ca şi mortarele cu  var:  au  o  bună  lucrabilitate  la  aplicare.  Se  poate utiliza cenuşa tip B STAS 8819/1­88. Utilizarea nisipurilor de mare este permisă la mortarele de zidărie  şi tencuială numai pentru mărcile 10 şi 25.4.INSTRUCŢIUNI TEHNICE PROVIZORII  PRIVIND COMPOZIŢIA ŞI PREPARAREA  MORTARELOR DE ZIDĂRIE ŞI  TENCUIALA CU PLASTIFIANŢI  Indicativ:  NP 60­89  Completează:  C 17­82  1.2.

 Dozarea  materialelor  componente. Nu este  toxic.5%.  Compoziţiile  uzuale  ale  mortarelor  cu  plastifianţi. Amestecarea se va efectua în butoaiele în care este  livrat. Se menţionează că dozajele de ciment ale mortarelor cu plastifianţi  sînt  egale  cu  cele prevăzute de Normativul C 17/­82 la mărcile aferente.  cu  excepţia  apei.1.sub  denumirea  de  „plastifiant  pentru  mortare  UD”  şi  se  livrează  prin  ICECHIM  ­  Laboratorul  de detergenţi Timişoara.2. fără miros.  bene.  conform  prevederilor din Normativul C 17­82. Concentraţia de livrare este de 46.  4  minute pentru omogenizare.  2.  Prepararea  mortarelor  cu  plastifianţi  se  va  face  numai  prin  procedee  mecanice.  camioane.  3.  4. Plastifiantul UD este un lichid VÎSCOS.  4. culoare brun închis.  4.2..  basculante .  4.1.  5.2. Se păstrează în încăperi cu temperaturi pozitive..  3. Stratul  vizibil  al  tencuielilor  se  va  executa  dintr­un  mortar  cu  nisip  fin  0/1  mm.  care  pot  fi  utilizate  fără  încercări  preliminare. Se livrează în butoaie din  tablă sau din material plastic.  La  terminarea  preparării  mortarului  sau  la  întreruperi  mai  mari  de  1/2  oră. Transportul mortarelor cu plastifianţi pe distanţe mici se va face cu tomberoane.  toba  betonierei se va spăla cu apă amestecată cu pietriş.  cu  malaxoare cu amestec forţat sau cu betoniere cu cădere liberă.  5. La mortarele de zidărie şi tencuială marca 100 se poate utiliza şi cimentul Pa 35. TRANSPORTUL  ŞI  PERIOADA  MOTOARELOR CU PLASTIFIANT  DE  PUNERE  ÎN  LUCRARE  A  6.3..  Mortarele  cu  plastifianţi  trebuie  să  îndeplinească  cond iţ iile  tehnice  prescrise    de  STAS 1030­85.  3. Mortarele cu plastifianţi se prepară astfel:  ­  se introduce în malaxor o parte din apa de amestec în care se dizolvă plastifiantul  UD;  ­  se introduce apoi cimentul.6. anexa 2.5.  denumit „tinci”.6.  3.  3.1. roabe.  4. Compoziţiile mortarelor de tencuială s­au stabilit pentru cazul utilizării nisipului 0/3  3  mm cu o umiditate de 2% sau mai mare şi cu densitatea în grămadă de 1 250 kg/m  .  La  începutul  fiecărei  zile  de  lucru  plastifiantul  UD  se  va  amesteca  energic  3  . Compoziţiile mortarelor de zidărie s­au stabilit pentru cazul utilizării nisipului 0/7 mm  3  cu o umiditate de 2% sau mai mare şi cu densitatea în grămadă de 1 350 kg/m  . şi nu provoacă alergii.  se  va  face  cu  o  precizie  de  +  2%  pentru  ciment  şi  plastifiantul  UD  şi  de  +  3%  pentru  nis ip  şi  cenuşă  de  termocentrală.  COMPOZIŢIA MORTARELOR  3.5. Plastifiantul UD se produce pe baza caietului de sarcini ICECHIM nr.  Determinarea  caracteristicilor  fizico­mecanice  ale  mortarelor  de  zidărie  şi  tencuială  cu plastifianţi se va face conform metodelor prescrise  de STAS 2634­80. CONTROLUL CALITĂŢII MORTARELOR  5. sau pompe de mortar.4.  sînt  indicate  în  tabelul  2  pentru  mortarele  de  zidărie  şi  în  tabelul  3  pentru  mortarele de tencuială. Trasportul cu pompa de mortar este deosebit de indicat pentru acest  tip de mortare.5. cu şipci  sau cu lopeţi înguste de lemn. PREPARAREA MORTARELOR  4.  3. care va avea aceiaşi compoziţie şi consistenţă ca şi cea a grundului.  164 LD/89.  Transportul  pe  distanţe  mari  se  va  face  cu  autoagitatoare.1. In  acest caz dozajele de ciment se vor reduce cu  5%. cenuşa şi nisipul;  ­  se completează cantitatea de apă pînă se obţine consistenţa prescrisă în  tabelele 2 şi  3;  ­  după terminarea dozării apei se amestecă încă 30 s.  6.2. În cazul utilizării nisipului uscat (sub 2% umiditate) volumele de nisip din tabelele 2  şi  3  se  vor  reduce  în  funcţie  de  sortul  şi  de  densitatea  în  grămadă  a  nisipului. opac.  6.3.

Ind.93  0.  adică intervalul  de  timp dintre  terminarea  preparării şi punerea în lucrare a mortarului.  Punerea  în  lucrare  a  mortalelor  cu  plastifianţi  se  va  face  în  acelaşi  fel  ca  şi  în  cazul  mortarelor cu var. Durata maximă  de  transport  şi  manipulare. cu ordinul nr.  6.  6. 1233/1980.1.85  1 100  1 100  1 250  1 100  1 250  1 100  1 150  310  233  — 195  —  125  —  0. bena sau cu pompa.  La  executarea  lucrărilor  cu  mortare  cu  plastifianţi  se  vor  respecta  prevederile  din  „Normele  republicane  de  protecţie  a  muncii”.50 . TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII  7.82  0.82  0. 25  5  peste 25  4  În cazul depăşirii valorilor din tabelul 1 şi a modificării consistenţei mortarelor se interzice  adaosul de apă şi reamestecarea în vederea  realizării consistenţei de lucru.63  0.25  1. conform normativelor existente pentru executarea zidăriilor şi tencuielilor.63  0.10  1. Mijloacele de transport şi modul de descărcare al mortarului va  trebui să îndeplinească  condiţiile din  Normativul­C 17­82 punctele 6.etanşe sau bene speciale.4 şi 6.70  0.70  0.82  0.4.  6.70  1. nu va depăşi valorile din tabelul 1.82  0.  6.63  0.3. Transportul pe verticală se va face cu tomberonul.6.98  1.5.  7.  precum  şi  „Normele  de  protecţie  a  muncii în activitatea de construcţii­montaj” aprobate de M.5.93  0.  aprobat  de  Mnisterul  Muncii  cu  ordinul  nr...C.70  0.  Tabelul 2  COMPOZIŢIILE  UZUALE  ALE  MORTARELOR  DE   ZIDĂRIE  CU  PLASTIFIANT   UD  Consistenţa   con   etalon   10   cm  3  Materiale  pentru 1m  mortar  Ciment  Nisip  Plastifiant UD  Cenuşă  F 25  M 30  3  3  kg  m  kg  kg  dm  kg  kg  Marca mortarului şi  notaţia  MA 10 CT­Z  MA 25 CT­Z  MA 25­Z  MA 50­CT­Z  MA 50­Z  MA 100­CT­Z  MA 100­Z  80  115  165  160  230  — —  — —  153  140  220  290  320  0.  Tabelul 1  Temperatura mediului ambiant (  C)  Durata maximă de transport şi manipulare (ore)  o  sub 18  6  18 .40  1.70  1.34/1975  şi  de  Ministerul  Sănătăţii  cu  ordinul  60/1975.50  1.

40 .Tabelul 3  COMPOZIŢIILE UZUALE  ALE MORTARELOR DE TENCUIALA CU  PLASTIFIANT UD  Consistenta con etalon  12 cm  3  Materiale  pentru 1m  mortar  Ciment  Nisip  Plastifiant UD  Cenuşă  F 25  M 30  3  3  kg  m  kg  kg  dm  kg  kg  Marca mortarului şi  notaţia  MA 10 CT­T  MA 25 CT­T  MA 25­T  MA 50­CT­T  MA 50­T  MA 100­CT­T  MA 100­T  110  140  180  225  290  — —  — —  170  210  270  295  370  0.40  2.88  0.70  2.70  1.88  1.40  2.70  2.70  2.40  2.95  0.10  2.00  0.40  2.70  2.40  2.88  0.88  0.70  2.88  1 100  1 100  1 250  1 100  1 200  1 100  1 100  250  210  — 175  —  100  —  2.85  2.