Cancerul bronhopulmonar

Factorii
• Carcinogenii chimici:
– Tabagismul: Aproximativ 87% din cazurile de cancer pulmonar sunt legate de fumat. Chiar expunerea la fumul de tutun secundar. – Poluarea atmosferică, poluarea profesională etc.: Azbest, arsenic, beriliu, hidrocarburi aromate,nichel, crom, siliciu, formaldehide, fibresintetice.

• • • •

Carcinogenii radioactivi: radiatii gamma si raze X. Factori genetici Factori alimentari Infectii pulmonare cronice (tbc pulmonar,BPOC).

Are dimensiuni mari şi format polilobat • Small cell carcinoma (SCLC = carcinomul cu celule mici). . Se localizează central sau mai frecvent periferic. (carcinom epidermoid) – Adenocarcinomul -> din epiteliile de acoperire ale bronhiilor mici sau din glandele mucoasei bronşice şi bronhiolare incluse în zone de fibroză sau cicatrici vechi. invadând pleura şi structurile vecine. care cuprinde: – carcinomul scuamos -> din celulele ciliate ale epiteliului bronşic ca urmare a iritaţiei locale şi a efectelor carcinogenice ale fumului de ţigară. cel mai frecvent periferică. Carcinomul cu celule mari apare sub forma unei mase mari.Clasificare: • Non small cell carcinoma (NSCLC = carcinomul fără celule mici). necrotice. – carcinomul cu celule mari -> se găseşte în glandele mucoasei bronşice. mai ales din bronhiile periferice.

adenocarcinom (25%). deocamdată. pe locul întâi se situează. . – – – – carcinomul epidermoid (45%). carcinomul cu celule mari (10%) carcinoamele cu celule mici (20%). • Manifestările clinice ale cancerului bronhopulmonar sunt de o mare diversitate în raport cu forma anatomoclinică. – însă cele mai multe cancere sunt diagnosticate datorită dezvoltării unui semn sau simptom nou sau înrăutăţirii simptomatologiei existente. – Unii pacienţi prezintă o leziune asimptomatică care este descoperită accidental la radiografia toracică.• În România. tipul histologic şi stadiul bolii.

– Hemoptizia – Dispneea sau respiraţia dificilă (apare tardiv) – Durerea toracică (apare de asemenea tardiv) – Episoade infecţioase recidivante bronşitice sau pneumonii – Wheezing.Tablou clinic • Semne funcţionale respiratorii (semne date de tumoră): – Tusea: unul dintre simptomele cele mai constante. . este seacă. rebelă la tratament.

• Semne date de extensia loco-regională: – Disfonie – Disfagie – Pleurezie sau apă la plămâni. prin extensia la inimă. – Tulburări de ritm cardiac şi pericardită. care se reface rapid după puncţie evacuatorie. .

. măduva osoasă. • Alterarea stării generale: lipsa poftei de mâncare. dezgust faţă de tutun. glandele suprarenale.Alte semne • Semne date de metastaze: – Potenţialul metastazant al cancerului bronho-pulmonar este crescut. ganglionii. febră etc. ficatul. – Cele mai frecvente organe în care metastazează cancerul bronhopulmonar sunt: sistemul osos. • Sindroamele paraneoplazice apar datorită secreţiei de către tumoră a unor hormoni sau peptide: – Evoluţia acestor sindroame este legată de cea a tumorii: pot precede manifestările respiratorii ale cancerului pulmonar. dispar după rezecţia tumorală şi reapar în caz de recidivă sau metastazare. 60-70% dintre pacienţi au metastaze la prezentare. – În medie. creierul.

Exemple de semne paraneoplazice in CBP: • Endocrine – – – ACTH ectopic => Cushing Hipercalcemia Ginecomastia • • Neurologic – Sindromul paraneoplazic vizual Acanthosis nigricans Cutanate şi musculoscheletale – – – Acanthosis nigricans Dermatomiozită degete hipocratice • Cardiovasculare şi hematologice – – – – – – Endocardita trombotică abacteriană Hipercoagulare anemia. tromboctoza/trombocitopenia Eosinofilia Coagulare intravasculara diseminata Degete hipocratice • Renal – – Glomerulonefrite Sindrom nefrotic Dermatomiozită .

Examene paraclinice: • • • • • • • Radiografii toracice. Examene din spută pentru celule canceroase. Tomografii computerizate (CT). Bronhoscopii. Biopsii din fragmente din bronşii. . Echografii. Analize de laborator etc.

neoplazice precoce (carcinom in situ şi carcinom microinvaziv). evaluarea extensiei şi operabilităţii cazului. 3. detectarea leziunilor preneoplazice (displazia). 2. stabilirea tipului histopatologic. . 4. • Fibrobronhoscopia constituie cea mai utilă investigaţie diagnostică la cazurile cu suspiciune de cancer bronhopulmonar deoarece permite: 1. stadializarea TNM.Bronhoscopia • Constă în vizualizarea directă a arborelui traheobronşic cu ajutorul bronhoscopului rigid sau flexibil.

.

.

Examenul citologic al sputei • Este o metodă excelentă în diagnosticul CBP. . • Această metodă se bazează pe capacitatea de exfoliere celulară de la nivelul tumorii bronşice şi pe identificarea celulelor maligne în spută sau lichidul de spălătură bronşică. după fixarea şi colorarea preparatului.

metastaze.Stadializare Pentru a evalua operabilitatea cancerului bronho-pulmonar.ganglioni. • M . denumit TNM : • T . • N . se utilizează un sistem de codificare a extensiei cancerului. Această stadializare se poate face numai prin aportul coroborat al datelor oferite de investigaţii specifice.tumoră. pentru a stabili un prognostic şi pentru a compara eficacitatea diferitelor protocoale terapeutice. .

din cauza: – absenţei unei depistări precoce eficiente (insuficienţa depistărilor radiologice şi citologice) pe de o parte. din cauza evoluţiei rapid metastatice a acestui cancer. – iar pe de altă parte.Prognosticul • Este mediocru. .

. • însă numai unu din cinci bolnavi poate beneficia de ea. Chimioterapia • Reacţiile adverse sunt numeroase şi adesea severe.Tratamentul cancerului bronhopulmonar Tratamentul chirurgical : • singurul tratament care aduce o speranţă de vindecare. Radioterapia • constă în iradierea patului tumoral şi a ganglionilor.

prevenirea fracturilor patologice). prevenirea tulburărilor de somn. prevenirea şi tratamentul reacţiilor adverse medicamentoase. . • Nespecifice: – – – – Tratamentul suprainfecţiilor. – evacuarea apei din pleură. prevenirea / atenuarea răsunetului psihologic al cancerului. – tratamentul specific al metastazelor osoase (radioterapie antalgică. Ele includ două categorii de intervenţii: • Specifice: – dezobstrucţia bronşică prin laser. tratamentul durerii.Tratamentele cu scop paliativ Au o importanţă capitală în cursul evoluţiei acestui cancer.

Cancerul esofagian .

Cele mai frecvente tipuri de cancer esofagian sunt numite dupa tipul de celule care devin maligne: • Carcinomul scuamos (60%): cancerul care apare in celulele scuamoase. • Adenocarcinomul (40%): apare în celulele glandulare (secretorii). Carcinom scuamos adenocarcinom . plate care tapeteaza esofagul. care produc și elibereaza mucus. celulele subtiri.Cancerul esofagian este o tumoare malignă care se formează în stratul superficial si pe măsură ce crește se întinde spre straturile din grosimea esofagului.

.localizarea cea mai frecventa este în 1/3 inferioara (>50%) si doar 20% în 1/3 superioara.macroscopic: cea mai frecventa forma este ulcero-vegetanta. . .

Factori de risc pentru carcinom scuamos: • fumatul • consumul de alcool • Antecedente cancer ORL .

Stari patologice care predispun la aparitia adenocarcinomului esofagian: • Reflux gastro-esofagian • esofagul Barrett (afecțiune în care celulele care tapetează partea inferioara a esofagului s-au modificat sau au fost înlocuite de celule de tip gastric sau intestinal. care pot duce la adenocarcinom) .

• • • • megaesofagul diverticulii esofagieni stenozele postcaustice stenozele peptice. .

agenti infectiosi (Papiloma-virus). expunerea la radiatii ionizante.Alte conditii: • • • • consum de lichide excesiv de fierbinti (ceai). . factori genetici.

Simptome: Simptomul cel mai important este disfagia: • apare precoce. • este descrisa diferit de bolnav. • poate sa fie ușoară sau pronunțată. • hematemeza. • vărsăturile. • eructațiile. • regurgitarea. „nod in gat". „nu trece mancarea". • poate sa apară brusc sau progresiv. Într-un stadiu mai avansat apare: • voce răgușită (disfonie). • Tuse la deglutitie (cale falsa). Ulterior se instalează: • durerea retrosternala. „se opreste ceva in piept". • melena. Un alt simptom important este pierderea în greutate .

ginecologice sau a altor forme de cancer): se poate identifica la tuseu rectal • Ganglionul Troisier Carcinomatoza peritoneala Ganglionul Troisier .Identificarea extinderii: • Dureri mediastinale = invazie • Hepatomegalie • Carcinomatoza (diseminarea locală/regională a neoplaziilor digestive.

util în caz de stenoze esofagiene nepasabile endoscopic. cu posibilitatea prelevarii si de biopsii. • Se poate folosi si radiologia (bariu pasaj).Diagnostic: • în principal endoscopic. .

pentru stadializarea preoperatorie. la fel si tomografia computerizata (CT). .• Ecoendoscopia (EUS) este necesara si utila.

• Este important de stiut stadiul bolii pentru a planifica tratamentul. • Un cancer esofagian progreseaza din stadiul 0 in stadiul IV. . celulele maligne crescand prin straturile peretelui esofagian si afectand nodulii limfatici sau alte organe.Stadii • Stadializarea este procesul prin care se cuantifica gradul de extindere al celulelor maligne in esofag si in alte organe.

– hemoragii. cu prognostic rezervat si o supravietuire la 5 ani de doar 5%. • Complicatiile înrautatesc prognosticul bolii: – pneumonia de aspiratie. . – perforatii. – fistule eso-bronsice.Evolutie si complicatii: • Evolutia: este rapida.

sau radiochimioterapie .Tratament: • Tumora superficiala: mucosectomie • Tumora la nivelul esofagului cervical: exclusiv Radio-chimioterapie • Tumora la nivelul esofagului toracic: – Stadiul II (invadeaza toate straturile esofagului dar nu ajunge la structurile adiacente): esofagectomie uneori precedata de chimioterapie – Stadiul III (ajunge in structurile adiacente): Scuamos: exclusiv: Radiochimioterapie Adenocarcinom: esofagectomie uneori precedata de chimio.

radiochimioterapie . chimio-.• Daca metastaza: NUMAI chimioterapie • Daca tumora nerezecabila cauzatoare de disfagie: proteza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful