You are on page 1of 434

Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

ca dracul). ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. a-şi arăta călcîiele. a-şi arăta coarnele.i singur ploile.M. a rînji. a arăta cu (sau a pune în) scriptură.CAR. a pleca repede. 1) a avea o înfă işare de muribund. a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. a avea o înfă işare (ne)plăcută. a(-şi) aranja ploile. a-i arăta cotul (cuiva).POP. a se apuca pe cap..a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare..ISP. (fam.DOS. ghearele. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). 2) a alunga. (ne)sănătoasă. a-şi arăta col ii (sau din ii. . a avea un acces. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). băiatul le arătă coltucul. ) a-i dovedi (cuiva). pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. a-şi face de cap. publică-le sub numele meu. de ninsoare. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine.LET. a-i întoarce spatele (cuiva). 2) a avea o figură tristă. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul . a se cumin i.STANCU. a-l apuca pîr agul (pe cineva). a nu da nimic: zînele . a-l apuca (sau a-l găsi. 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. în mod demonstrativ. a supune oprobriului public (pe cineva). a apuca trenul. (fam. ) a rîde cu gura pînă la urechi. despre oameni) a apărea. a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. a refuza sfidător. a-l apuca nervii.AL. a-şi arăta fasolele. de viscol). arătîndu-i apoi drumul. (înv. a-l apuca ploaia (sau furtuna. ) a-i sări muştarul (cuiva). băiete! STANCU. nefiind putin ă a le pune în scriptură. 3) v. a rînji. a-şi ieşi din pepeni. 2) a rîde cu gura pînă la urechi. o criză de nervi.POP. . a arăta ca scos din cutie. a fugi (de undeva). ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. a arăta coltucul (cuiva). impecabil. (înv. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“. ninsoarea. a o lua la sănătoasa. batjocoritor (pe cineva).POP. (fam. (pop. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. . (pop. ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează. 2) a se obrăznici. a se ticăloşi. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). viscolul) (pe cineva). şii vedea! NEGR. fildeşii. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). a-l trece) neputin a (pe cineva). 1) a lua pozi ie de apărare. valoarea unui lucru. 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. (reg. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul. a arăta bine (sau rău. a se destrăbăla. a-şi scoate ghearele. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. 2) a acuza. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. a refuza.POP. 1) a indica. de înmormîntare. a fi surprins de ploaie (sau de furtună. a se arăta cu ponos. măselele). (reg. a arăta drumul (cuiva).CAR.

i trag palme. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa. se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. răuvoitor (cu cineva). 2) (fig. 1) a arunca o privire. are balta peşte. a se purta cu ostilitate. a lumina.).. atavismului. a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. mă-n elegi? CAR. 3) (fig. (sau spre . a se uita (întîmplător) la . a arde (sau a croi. Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. a nu lua în seamă. a ancora..: cînd aruncai ochii asupră-i. a întemni a (pe cineva). cu coada ochiului (la cineva).VLAH. a arunca în temni ă (pe cineva). a arunca ancora. a lipi.. a da. a tăia frunză la cîini. 2) a trage cu ochiul. fără să se manifeste. să learunce în pustie. a se purta distant.CR. a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva).POP. a neglija. a arde de nerăbdare. a arăta răceală (cuiva). a arde cu fierul roşu. a arunca o lumină (asupra .a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). a cheltui fără rost. a se uita cu în eles (la cineva). pe vale).POP. 1) a cauteriza. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre. a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. (reg. rece (cu cineva). necru ător.). a spune deschis. într-o doară. a se uita de jur-împrejur. se găseşte din abunden ă. a arunca în pustie (pe cineva).CAR.POP. a fi risipitor. a arăta uşa (cuiva). ca s-ară i pumnul stăpînirii. a şterge. a arunca în traista dinapoi.SAD. ... a se amesteca într-o discu ie. a se arunca în gura lupului.. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra . a privi spre . a fi foarte nerăbdător.. a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . a sim i o durere. a pierde vremea. a-şi expune via a (pentru cineva). a trage) (cîteva) palme (sau o palmă.. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea.. a scoate în stradă. a nu mai avea răbdare. a învinui pe nedrept pe cineva. a rade. în fa ă. a frige) la inimă. a face orice sacrificiu (pentru cineva). o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). a trece cu vederea.AL. personalită ii etc. ) a fi neînduplecat. ceva.. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti.... mi se păru că văd icoana din Santa Maria. a arde (sau a încinge. o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua. a arunca (sau a băga) moartea în igani. 1) a se uita pe furiş. a da afară (pe cineva). a(-şi) arunca ochii roată. a arunca ocheade (cuiva). ) a distruge. a spune... a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). verde (ceva cuiva). a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid . a se expune primejdiilor. a arunca o vorbă. arde focu-n paie ude. fără menajamente. (despre sentimente) mocneşte. a primi) o palmă (sau o scatoalcă). a zice) de la obraz (ceva cuiva). a trata cu răceală (pe cineva). a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. a arde gazul degeaba (sau de pomană). a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . ) a stigmatiza. a pedepsi exemplar. a izgoni (pe cineva). a arunca o ochire (sau o ocheadă).

) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!.ISP. pulbere.NEGR. a vorbi aiurea. ) a da cu şperlă în ochii lumii. asta-i problema!. asta mai e de făcut. a asculta orbeşte (de cineva). BARI IU. a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte. asta întrece orice!. astă-seară. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. arză-te-ar focul!. a-şi arunca via a în şan ... ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. atîta tot. a ascunde cuvîntul. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. asta-i prea de tot! astă-primăvară.. a prezenta denaturat realitatea.BĂLC. ascunzînd cuvîntul. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne. asta e cu totul altceva. în timpul verii trecute.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste .COSTIN.. ) a ine secret. a asculta încul pămîntului. a-şi asigura spatele. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. (fam. ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. asta-i altă mînecă. (mil. să înşele (pe cineva). asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . (sau asupra . asta-i buba!.. a-şi ascunde gîndurile. (reg. (reg. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). a-şi disimula inten iile. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . (înv. 1) a orbi pe cineva... asta (sau aia) e altă căciulă!. (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. în timpul serii de astăzi.POP. ) an-vară). a asculta teacă de pămînt. 2) (fig..). a ascunde. asta-i altceva.CĂL. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. a face afirma ii necontrolate. îmbla cu înşelăciune. DELAVR. a băga intrigi. a ascunde ac în miere.. arză-te focul. a tăinui. ) a proteja spatele armatei. îşi aruncau via a în şan . pădure! POP . . astă-vară (sau (pop. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. astă-toamnă. prin inuta lor. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne.. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. asta (sau aia) e altceva!. a se preface: craiul . ) a încerca să inducă în eroare. zicînd: mă doare pu in capul.ISP. mi-a lăsat nişte căr i.POP. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. adevărul. a arunca vorbe în vînt. ) asta nu se poate!. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine. fără a crîcni (de cineva). asta depăşeşte orice limită. (înv. mărăcine. ) a dormi profund. a asculta supus. diseară: vai. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. asupra crimelor lor. şperlă. asta-i altă mîncare de peşte.

să. aşa ceva. aşa vine vorba. vor alerga acolo ca să-şi potolească setea. ) aşa vreau eu (tu.. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. a culca. ce noroc. (pop.): ie. crezînd că plouă cu apă. aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă.VINEA. (reg. aşa să trăiesc (să trăieşti etc. acum mai vii de-acasă.CR. să paşti iarbă verde! a aştepta. a da) la pămînt (sau pămîntului). a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul. aşa să trăieşti. î i vine uşor..i ajute etc. şi fam.. a împiedica pe cineva să vorbească.)!. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost.) se cuvine: aşa i-a trebuit. aşa colac!. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. asta i (mi etc.. a dărîma.a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea). aşa merge cîntecul. aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a .).. fătul meu. a doborî. (sau să . cu mare poftă. a aştepta cu nerăbdare. al lui etc.ISP..). (fam. aşa să-mi ajute (să.CR. aşa vrea muşchiul meu (al tău. asta este situa ia. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. aşa colac! AL. mai rabdă. aşa i-i a . ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL. a aşterne (sau a trînti. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). ) aşa stau lucrurile (?). omule. aşa i-i a zice. (sau să .CR.. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor.) trebuie!. aşa (sau acum) mai vii de-acasă. (p. aşa se spune. aşa pui problema (?). tot ce se poate.ISP. murgule. i-a fost) povestea (?). aşa meri i (merit etc. ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt . a astupa (sau a închide) gura cuiva. î i convine a . murgule.. e un fel de a spune.STANCU. ) a petrece noaptea. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. roagă să-l ieu .) chef. dacă a lunecat pe nesim ite. că nu şezi în casă toată ziulica. să paşti iarbă verde!. ) aşa mai în eleg.. acum ai devenit rezonabil. aşa se prezintă lucrurile. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva).. el etc. iată despre ce este vorba.POP.) Dumnezeu!: ia spune-mi. pînă. limpede!: aşa să şti i. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă . a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. (arg. aşa am eu (tu. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine. aşteaptă.). a mînca (sau a bea).. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR. nu mai dau pe datorie.i (sau să vă) fie clar..). ca mortul colacul.ext.. aşa o fi. aşa-i cîntecul. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva.NEGR. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva). 1) pe sănătatea mea (a ta etc. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul. tot mai adînc. (înv. ce baftă. aşa î i (îmi etc. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. acum ne putem în elege: ia. aşa e (sau i-e. el etc. în robie. aşa se zvoneşte.)!.. aşa stă treaba.i vine apa la moară.URECHE.

LET.i (îi.DELAVR. a auzi cîinii în Giurgiu... a atinge în punctul sensibil (pe cineva).. şi al ii..a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că . a-şi a inti ochii asupra . . a avertiza (pe cineva). îndată face cî iva paşi spre dînsa. (înv.: trăgea nădejde altul de domnie. a se distinge. a a îta spiritele. a auzi de numele cuiva.. a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta. a cunoaşte pe cineva din auzite. a măguli orgoliul cuiva. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor ..COŞBUC. a instiga. a fi surd.. a-şi fixa privirea pe . cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu . a spînzura (pe cineva): tatăl miresei . vă etc. şi pop..ISP.. a cădea lat: cît e de lung.. a provoca mînia (sau antipatia. a atrage aten ia (cuiva). a alimenta ambi ia (sau curiozitatea.. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci. a a î a ambi ia (sau curiozitatea..POP..CR. a trezi. a aten iona... atît mai trebuie!. s-aşterne ărînii. atîta rău!. poftele) (cuiva).. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal... îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. (înv.. şi unii. numai că . ostilitatea. a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac.. a se uita intă la . ) a fi beat. a atîrna de un fir de păr. din reputa ie: de nume i-am auzit. atîta pagubă! atîta rău! atîta.CR. a se atîrna ghimpii de cineva. ) a auzi în treacăt. asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit.. să face i etc.CANT. a pune) în furci (pe cineva). a avea o pozi ie. vă etc.) ferească Dumnezeu să faci (să facă. a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. atunce cu . ei!. atîta (numai sau doar) că . a-şi a inti ochii asupra . a se culca la pămînt. aversiunea. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul. ostilitatea. a atîrna (sau a ridica. dar de văzut nu te-am văzut. să te (îi. a sensibiliza (pe cineva).) trebuie!... .. a fi tare de urechi. a atinge la manşetă (pe cineva).. nu-i nici o pagubă!. a atrage după sine. a auzi-n gură. (pop. atîta pagubă! atîta.. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva). aversiunea. o situa ie precară. cît şi al ii.) asta! atît(a) i-a trebuit. ) a da un bacşis (cuiva). (arg.i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!. ca cucul a se aşterne ărînii.POP.. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul. ura) (cuiva). poftele) (cuiva). a se remarca. ca cucul. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea... atunce cu mersul boierilor la Poartă. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă. a stîrni. ura) (cuiva). a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. ) cînd cu . (despre voce) a se auzi de departe: strigă . atîta jaf în ciuperci! ISP. auzi colo!.POP. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat. ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva). a atrage aten ia. asta mai lipseşte! atît unii..

. a avea acoperire... ) a avea justificare.. dar unul cu altul nu se aveau bine.. a (nu) se în elege (cu cineva). pică pe cineva. a duce. a avea beregata curcanului.: avea aplecare spre ştiin ele exacte . a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). . (arg.. a avea boală să . a avea bani cu carul. a avea bumbac (sau cîl i. 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. fra i erau ei. ) a nu auzi (bine). a fi foarte bogat. a nu avea adversar (sau potrivnic.. a avea bosă.. printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). a fi putred de bogat. a avea bani groşi (sau gîrlă).. a avea avere cît praful de pe tobă. (fam. a nu se auzi nimic. a fi unic: la drept vorbind. a purta cu sine (ceva). a avea acces (sau intrare. ) a avea noroc.. păunul n-avea potrivnic de mîndru. a fi lihnit de foame. vată) în urechi. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate . a avea baftă (chioară). uşă deschisă) (undeva sau la cineva).. a avea bujori în obraji. a formula o propunere (sau o idee.. necazuri. a se distinge printr-o însuşire.. dar ai a face acuma cu un bărbat. 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd. . a da. a i-o face cuiva. (reg. a fi pornit împotriva cuiva.. a avea (sau a găsi. a nu avea linişte. a avea bătaie de cap. a avea a face cu .. a înghi i repede şi nemestecat. ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee. mălai). o ipoteză). (fam. (fig. ) lovele. 1) a fi bicisnic. 1) (despre persoane) a avea de lucru. (fig. rival)... crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare.CAR.. a avea bani număra i. a fi bursier. ) gologani. a avea bani. a fi dotat. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să .. a avea argint viu în vine. a nu avea astîmpăr. a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva). înzestrat.. a lăsa impresia că .POP. a avea asupra sa (ceva). a avea burta lipită de spate. a avea aerul că . a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie. o ipoteză). a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. a avea (sau a ine) bani la ciorap.POP. a avea bursă. a avea apă în vine. ) a nu avea nimic.POP. a putea intra. 2) a se răzbuna pe cineva. a nu-şi găsi locul. a avea o sumă limitată de bani. a avea ciudă.a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul.CAR. a fi roşu în obraji.. a fi fără egal. probleme. a avea (sau a face) economii. 2) a fi fricos.. a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a se avea bine (sau rău) (cu cineva). a avea atuul (sau avantajul). a avea înclina ie spre .. a avea boală pe cineva.. a avea a face cu . a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva. a fi linişte deplină. de furcă (cu cineva). a avea aplecare spre . a avea greută i. a se adăposti îndărătul legilor.POP. a fi iute ca prîsnelul. ) a avea poftă nebună să .. a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că . auzi vorbă!. a avea apă în vine a avea aplecare spre ..

inteligent.: rea bucată-i dragostea. ) a fi deştept. 1) a nu avea ocupa ie.): el are drept agiutor zece ărani secui. eşti cam greu de cap. a avea cerbice eapănă.. se muie. (nici) purcel. a avea cele necesare traiului. a pretinde. a avea ca (sau drept) ajutor (pe . nici un fel de căpătîi.. 1) a (nu) avea existen a asigurată. a fi prost ca noaptea. a nu avea voie să vină. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. a avea canon. a avea burtă de popă.a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap.. a delira. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să . a persecuta... a nu avea nici un adăpost..NEC..: aici.. au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea.. a (nu) fi în stare să .. a aiura. să stea undeva. a avea (sau a fi cu) caş la gură. a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu .i vreau nici rău nici bine. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . a avea capăt (sau cap). a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el. a nu se mai sătura mîncînd.. MOXA. purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . cine prinde-a o gusta. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie)..CR.POP.. ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă . a avea ceva cu cineva. (reg.. a (nu) putea să . a nu avea ce căuta undeva.. a avea căldură la cap.). a vrea ceva de la cineva: ce ai. a se sfîrşi. (înv. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie.: nu. domnule.AL. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale. a avea căderea să . da urîtu’ n-are cap. a nu avea ce face (sau ce să facă). 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură. n-are cap de-a o lăsa. numai el are căderea de a decide. 2) a avea capăt. n-am cale.AL. a nu avea nimic în comun cu . a avea capul ca dovleacul. nici nevastă..POP. a nu avea nici o legătură cu . a fi prost: cum văd. a avea cap. a avea antecedente penale. a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag. 2) a mînca foarte mult.. a avea calitatea de a .POP.. a fi pedepsit. a avea cazier.. a fi imatur. 1) a dori. a fi ajutat (de .. că-s flăcău şi n-am nevastă.). (sau de a .... (înv. nici copii.... a avea căutare. 1) (fam. a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să . am ce mînca la casa d-tale. ) a fi foarte sărac. n-am ce împăr i cu tine. şi tot îmi fac. a avea casa cucului.CR. a avea ce mînca.POP.... cu mine? . a se termina: toată boala are leac. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac. a (nu) avea ce pune pe masă.CR. 1) a fi (foarte) gras. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă.. a avea din ce trăi: slava domnului. cu greutate. a avea cale (pe undeva)... a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva . 1) a nu avea griji materiale. a fi lipsit de experien ă. a nu avea (nici) că el.. a avea cale cuvintelor. 2) a fi foarte sărac. (despre mărfuri) a se vinde uşor. a avea casă şi masă. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. a avea căpătîi. a în elege cu dificultate..

.). a avea cu cine (sau cui) să semene. a avea cinstea să . primejdios. a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva.). a avea coastele lipite. a se bucura de încredere. a avea considera ie (pentru cineva). 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva. avîndu-le în sînge. a nu putea să . obraz..SAD. a nu avea posibilitatea să . a avea onoarea să . mijloacele (să .).): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei . cu cine mi-am făcut treabă.): pentru atîta încredere. a avea bani puşi la o parte. nu am cum să. a cîştiga. a nu avea deloc. a nu avea ce bea. a avea culoare (în obraji). a fi mort de foame.. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva). a (nu) avea timp (să . a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a nu avea cîtuşi de pu in. a purta pică cuiva. a avea trecere. ) a-i fi simpatic.. a nu avea chip să . ruşine. a avea conştiin a pătată.POP. a cinsti (pe cineva).. a nu avea cherestea. a cunoaşte în amănunt. a (nu) avea cînd (să . a dori. a avea cinstea să ...ISP.P.OD. a avea crezămînt. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea. a fi foarte flămînd. a avea cîrlig (la cineva).. (sau de a . a avea condei (sau pană). a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a stima.. a avea cheag (la pungă). ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă.).: azi n-ai chip. a avea col i. par’că joi n-am avut cînd... a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA . a avea obrajii rumeni.. a avea ciudă pe cineva. a fi comis fapte imorale.. a scrie bine. a respecta. a fi bine informat.a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a avea clavir la cap.EM... a avea ceva în sînge. detaliat.DELAVR. a ob ine o victorie (asupra cuiva).CEZAR. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne... în toată voia... a se bucura de încredere... a avea ceva să-şi reproşeze. a nu avea posibilitatea. a (nu) şti.i mul umesc.): mă dusei vinerea-n tîrg. ) a nu avea caracter. a fi într-o ureche. a avea cheresteaua groasă..AL. a-i fi imposibil (să . a fi gros de obraz. 2) (reg. a avea credit. în privirea-i să te pierzi. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a fi bogat: ce te milogeşti. (sau de a . cu talent... a fi periculos.. ce zici.. a avea chef de ceva. a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. a avea ceva pe conştiin ă.. (pop.POP. tăcură. supus. a avea ceva la bază. a avea cîştig de cauză. a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc.. fiecare mai avînd ceva după perdea. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui.. Prutescule? CONTEMP. a nu avea (sau a nu şti) cum (să . a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe. a avea (sau a purta) coarne. a nu avea coloană vertebrală. a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. drag (cuiva). că ai cheag destul. a fi servil.. (fam. a se întemeia pe ceva sigur.

a-i face plăcere să . a avea doar zestrea nativă: bine. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi.. ) drit). d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea. a nu avea după ce bea apă. .. a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire. de soco i că ai de treabă acolo. să mă însor... a fi sărac lipit (pămîntului).PANN. a avea fericirea să . a avea dreptul (sau (înv.): pe d. (înv. ) a fi neastîmpărat. v. ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni.GHICA. (fam. o sinecură.. a avea două chei pentru o încuietoare. a avea fa ă la cineva.... a nu avea decît sula şi căciula. a avea grijă (de cineva). ) a trage la măsea. a avea draci. ) a avea trecere. a fi un bun vorbitor.. precum mă vezi: sula şi căciula. . (reg..... a fi şiret.CAR. n-are de ce te trage cîinii. ..: are fa ă de şef . a (nu) avea o slujbă. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem.). credit la cineva: boierii. a avea onoarea.: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. a nu avea de ce-l trage cîinii. ) a aduce a .a nu avea cuvinte a avea darul să . a avea de gînd. a avea din i de lapte..): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură. răspunse flăcăiaşul. dară eu n-am de nici unele. a păzi. a avea un lapsus. (fam. (fam. a se exprima fluent. a fi lung de mînă.POP. a (nu) avea (ceva) de ros.. 2) a avea hachi e. şi pop. (sau de a . a avea de treabă.LIT... sînt golan.. a avea draci pe urloaie. plăcerea să . a avea de mul umire . ) 1) a fi deosebit de nervos. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva).. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă. a avea fa ă. (reg. a (nu) gîndi bine.CONV.. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire .POP.DRĂGHICI... (sau de a .... a nu avea din ce trăi. a avea de lucru (sau de treabă). (reg.CAR. a avea (sau a fi cu) din ii cunună. drept: în privin a amicului. 2) a fi ocupat: tu. a i se permite. care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut. (sau a . a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult.AL. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. ) a fi mul umit să . a avea darul să . a fi bun de . a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). 1) a avea un loc de muncă. a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă. a(-i) avea (cuiva) de ştire.POP. a nu avea de moară.ISP.. a avea darul vorbirii. avusese dreptate. a fi de natură să .... a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să . a avea de lucru. a (nu) avea dreptate.. a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte.. toane. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. (înv.. a fura. a avea caş la gură. a nu avea de furcă. dar n-avu mult de furcă.CAR.. a avea datină. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva).. a avea darul suptului. (înv. a avea dantura întreagă... a avea degete lungi. ) a fi foarte sărac.CAR..COSTIN.. (sau de a . .).

a avea (sau a fi cu.. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. încă mai ai gură să întrebi? CR. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz.CR.. a avea minte. a fi înfumurat.. a fi lipsit de noroc. de şansă.POP. vină-n crîşmă să bem vin. . a inten iona să . că vă scot eu gărgăunii din cap! CR.PRAV. a avea intui ie.CR. ia sta i oleacă.. a nu strica. a avea fler. a avea fum (sau cea ă) în creieri. a avea (de) gînd să .CR. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată. NEGR. a avea girul cuiva. a avea gura spartă (sau de cîrpă). a cînta frumos. a nu avea greş. a fi zorit: ş-apoi ve i duce. aşa s-a întîmplat. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. vrei s-ajungi senator! AL. a (nu) (mai) cuteza să . a avea gînduri negre. la) cap. a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. ) a semăna cu cineva. numai pleavă şi puzderii. a se naşte.. a avea gînduri mari. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. a avea ghinion. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. ) a fi beat. năstruşnice. a fi sarcastic.. de unde să-l iei. a avea fumuri. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă. cum a cobit el. a avea gură pocită: afurisit drac. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a avea glas bun. a băga de seamă. . îndrăzneala să .: de ai gînd să ne iubim. a avea mîncărime la limbă.. a (nu) (mai) avea curajul.. a avea grăun e în cap. a avea (sau a pune în) gînd. (înv. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide... a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. cel mai nerod.POP.. a exista..CR. a avea cap bun. a nu avea minte. a nu putea păstra o taină. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă. a voi să . a fi potrivit.CR. . . a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. a avea limbă ascu ită..EM. a fi grăbit. a avea (de) grijă.. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă. tupeu) să . proiecte de amploare. a da în gropi de prost.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să . îndrăzne e. a avea idei extravagante.. a avea gura ca o sabie. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. a-i intra.. a dori foarte mult. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. toane. a avea (sau a fi cu) gura mare. a fi perspicace. (pop. ifose... ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui.. a nu fi în toate min ile. stigle i) în (sau din.POP. . a avea foc la inimă. a sim i un gust amar în gură (după un chef).. (pop. a fi indiscret. a avea acordul.EM. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară. a fi preocupat de gîndul sinuciderii. a avea fiin ă (pe lume). a umbla cu. parcă-i fu gura seacă. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . a avea planuri..: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a avea glagore în cap.. a lua seama. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă. a avea gură să .

nu i-i hasnă de cei cîni. a avea inten ii cu . a avea inimă tare (sau de piatră. a avea vedenii... a avea haz. a avea inten ia să . a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun.. a pălăvrăgi.NEGR. a avea obiceiul să . a avea aptitudini pentru . că cu mine ai în cîrcă.. a avea inima îndoită. a cobi. (reg.: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. a avea înclina ie spre .. a nu avea habar (de cineva sau de ceva). a se exprima vulgar..a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . a (nu) avea însemnătate. . a avea gură de cîrpă. a fi foarte trist. 2) a avea farmec... şi de plată n-ai habar! AL. a crede că . a nu putea ine un secret.. a avea inimă de aur.CAR.. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu. a fi un bun orator.. stingherit (de cineva). simpatic.CAR. rău.. (fam. a-şi da aere.. ) 1) a avea. a fi incomodat. a (nu) avea importan ă. a nu avea hal să . a avea igrasie la cap. a nu sim i milă. a avea gură de aur..... a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar. a avea (bun) gust. . a avea gură scîrnavă (sau spurcată).POP.. a trage folos de pe urma cuiva. (cuiva sau a ceva)... bucurie: ce haz am să merg acasă. a (nu) conta: pentru el. a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că .AGÂRB. a fi nostim. a vorbi mult şi repede. a fi deprins să . a avea inten ii (serioase) cu . a fi nepăsător.. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva).. a nu fi în stare să . a avea în coaste .: avusese de mic înclina ii spre desen... a flecări. a fi foarte bun. a avea sub control (pe cineva)... împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva). a avea influen ă (sau înrîurire) asupra .. valoare.).. a avea ifose. a inten iona... a fi într-o doagă. a nu putea să . a voi să ia în căsătorie pe . a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre .i iei tălpăşi a. a avea inimă largă. mărinimos. a fi înfumurat...... a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor].. a avea inima grea.POP. nimic n-avea importan ă. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine.i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP.... a avea iluzii optice. compasiune. a avea impresia că . trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea.: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i..COSTIN. a şovăi.. a i se părea că . a avea gustul (să . a avea de gînd să .. a avea gură pocită sau a fi pocit la gură.AL.PANN.. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva. 1) a sim i plăcere. a fi plin de griji. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva). cumsecade. a avea influen ă asupra .... a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să . 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini. a prevesti lucruri neplăcute. a fi nehotărît.. ca copiii are haz.. a spune obscenită i. a fi darnic.. a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare)... a avea în coaste (pe cineva). trivial.. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă. a avea de furcă cu cineva: să.: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei. a avea (sau a-i fi) inima neagră. a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă... ) a fi prost. a avea în buzunar (pe cineva). a fi guraliv. cînd n-am nevastă frumoasă?POP.: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale. .EM. nesim itor.

a conta (pe cineva). îl avui ca-n palmă. trebuie să stea fa ă. a avea în tăşcu ă (pe cineva). a se resemna: n-am încotro. aranjamente secrete cu cineva. a fi nevoit să accepte. . (înv. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).i gard la gură! AL. abia dacă erau la degetul lui mic . a se bizui. a avea la mînă (pe cineva). ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său. a avea la inimă (pe cineva). a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. a avea în minte (pe cineva sau ceva). a avea încredere (în cineva).EM. ) a avea în vedere. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . (reg. . pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. a tăcea. a avea în vedere (pe cineva). la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş .MAIOR. a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. a nu spune nimic. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva). mort copt. CAR. a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău).VLAH. a avea la mînă (pe cineva). a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. .NEGR.EM. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. a nu (mai) şti ce să facă. ) a avea la dispozi ie. ) a dispune (de cineva).CR. după cum zic turcii.. îl vor avea în vedere. a-şi impune tăcerea: Florico. a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva). li se puse condi ii. a avea la suflet (pe cineva). la discre ie (pe cineva). a inten iona. a inut să meargă la Kissingen incognito. a avea experien ă.LET. ICHINDEAL . pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. ) a alinta (pe cineva). a avea în vedere (ceva).. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva).CAR. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i.STANCU. a avea la activ (ceva).. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . a avea întîietate. a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . a avea înştiin are. a nu (mai) avea altă posibilitate. n-are-ncotro cotigi. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ.. a avea în puterea sa. 1) (înv. a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). a avea la cherem (pe cineva). a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. a avea în vedere. a se baza. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles. şi reg. cotigi). a (nu) avea noimă. pune.BĂLC. trebuie să te iau cu mine. a menaja (pe cineva). a simpatiza (pe cineva). ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. a răspunde (de ceva). 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte .. a avea (sau a lua) în privire. a avea legături. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva).. (reg. (înv. a avea prioritate. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. a lua în considerare. a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens).GHICA. a avea în elegere cu cineva. a avea în primire (ceva). (înv.a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge.

a fi foarte instruit. de şarpe). a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . a avea maşină la scară. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă). palavragiu. meschin. ) a nu gîndi. la desen). (sau a .CAR. a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. ) a fi slobod la mînă. a fi generos. şi împăratul. a avea motive temeinice să . a nu avea deloc (ceva). a fermeca.. a nu avea creier.DOS. a avea un post însemnat. a avea milă (de . a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). a avea memorie (sau memoria) scurtă. (sau a . prosteşte. a nu (mai) avea loc de cineva. a avea loc. a fi copilăros. a fi rău.NEGR. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. 2) a fi milos. (la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile.). a fi orfan.PANN. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă..): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. (fam. 1) a fi incomodat de cineva. 1) a fi îndemînatic. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova). a avea mila cucului. 2) a fi indiscret. 2) a fi neîndemînatic (la scris.. a avea (sau a da.. a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar. a uita repede ceva. a avea mari cuvinte să .M. a avea limbă ascu ită (sau rea. ) a avea o situa ie bună. (înv. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. a fi zgîrcit.. a da semne de prostie.. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). a avea mai multe coarde la arc. a avea minte de cocă (sau de prunc). a avea la plăcere (pe cineva). 1) a-i curge mucii (cuiva). a nu avea mijloc să . a avea la mînă (pe cineva)...a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să .. . a avea lumînări la nas. 1) a fi răutăcios... a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. 2) a se purta copilăreşte.GHICA.. a avea lipici..CAR. 1) a se întîmpla. a nu avea posibilitatea să . s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit. a avea (sau a fi la cineva) mîna. ai milă de-a mele rugămin i! EM. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . a atrage.. 2) a fi loc. s-aibă milă de izbîndă.. avea şi alte coarde la arc.. a avea mîna curată (sau mîinile curate).GHICA. (înv. a avea mînă grea. imatur.BOL. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie .AL. a avea miere de şarpe la inimă. a seduce. 2) a nu mai încăpea de cineva. a avea minte fragedă. a avea mîinile legate. 2) a purta noroc: ai mînă bună.. ) a proteja (pe cineva).. 1) a lovi primedios. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă. a fi prost ca noaptea. a avea mai mult de-o grămadă (ceva). a avea minte de vrabie. marmură. a fi în imposibilitate de a ac iona. 1) (înv.).. (fam.. însoară-mă şi pe mine. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. a fi cinstit. ) a avea parte (de . a se îndura: o. a fi uituc: au memoria scurtă. ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. a-l avea la taşcă (pe cineva). 1) a fi flecar. a avea mintea (bine) mobilată. necopt. darnic. 2) a fi rău de gură.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul..

a avea nervii slabi.: ai nas să te ară i? . şi-n casă nici cenuşă n-au. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). a (nu) avea nas să .. pe .. a nu avea ce mînca. 1) a (nu) îndrăzni să . a avea (sau a fi cu) nas de cîine... a fi etern. a fi durabil. a (nu) avea mod să .). a avea năvalnic. a avea nevoie de .. a nu avea nimic. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea.. ) a fi fără ruşine.)..). a nu mai avea mult. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă. a avea neamuri (bune). să n-ai la mine nici o nădejde.COSTIN. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă... (cineva sau ceva). a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie. a sim i mereu nevoia de a pleca. a avea (sau a fi) nevoie să .PANN. a nu avea (nici o) nevoie de . a nu avea nici casă.. (sau de către . (sau a . ) a avea neplăceri..OD. a nu avea nici cap.) (cineva sau ceva). a (nu) avea tupeul să . a fi uşor iritabil sau impresionabil. a considera (sau a fi) necesar.COŞBUC. a nu avea posibilitatea să . a fura.. (reg. pre . nici coadă a nu avea nici casă.. a fi dintr-o familie bogată.a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să ..... a fi ar ăgos. nici un în eles. 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i.... nici coadă. (reg.FIL. a nu şti nimic... a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră. despre . trecere: mincinosul nu are nas.... nervos. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele . a nu putea sta mai mult timp într-un loc. ) 1) a se bucura de simpatie. nici masă. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă. a avea (sau a fi cu) natură. a nu avea nici cap. în care stau...... a avea natură a avea nădejde în .N. a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni. (sau a . (înv. 2) a (nu) avea autoritate.... a fi cu nervii la pămînt. ) a nu avea nici o grijă.. a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în . a nu avea moarte. a avea nevoie să ... (sau de a .): acele petreceri cinegetice. dificultă i....COŞBUC. a(-i) fi necesar. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal.. spre .. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor. 2) (reg. periculos... a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să .P. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă. PANN .: eu sînt bătrîn şi sărac. a nu se putea controla. ) a nu avea habar... a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt). a nu avea nici o noimă.. a nu avea nici de unele. a trebui să ..) sau a se lăsa în nădejdea cuiva.. a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i.CEZAR.. ) către . în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos... a se bizui pe . a nu avea nevoie de .... a fi vorbăre . (sau de a . a avea nevoie a avea nevoie de .. a avea mîncărime la tălpi. a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare). a fi sărac lipit pămîntului. limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă.. 1) (înv.. ) a fi violent. a avea nervi. a fi irascibil.. credit. (reg.. aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare.. (înv.AGÂRB. (sau la .. a avea mîncărime la degete.CAR.. a nu avea absolut nimic. a fi pe moarte..

sau norocul .. a nu avea (nici o) noimă. a nu avea ruşine. (pop. a avea noroc de . a i se ivi prilejul favorabil pentru a . a nu mai avea încotro: vezi şi tu.: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre.. a nu avea nici tăciune în vatră.. a nu avea nici o legătură. a nu avea nici mî ă la casă. nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are. a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. a reuşi la ..) (cineva sau ceva).: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR. a nu avea nici un chip.. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu .. din fericire .. să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. a avea succes... ) de obicei).... a avea avantajul de a putea fi ajutat.a nu avea nici în clin. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin.CAR.NEGR. a fi slab ca un îr.. pudoare. (reg.. a nu avea nici un haz.EM. a nu avea nimic a face cu .. a nu avea nimic. ) a fi foarte sărac. a nu avea nici în clin..: avură noroc de vreme bună.. nici în mînecă? GHICA. a fi perfect sănătos: jucăm. bine că . a avea ruşine. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el.. boabă) chioară (sau frîntă).. a avea (atîta) obraz.... a avea noroc porcesc a avea noroc să . a nu ine seamă de nimic. (sau cu . a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a nu crede în nimic. . a nu (mai) avea număr.COSTIN.. a fi foarte sărac... a nu avea nici un chichirez. cu care ei nu au avut nici în clin. a avea succes la ... zău... a avea obicei (sau obiceiul. să mă îmbăt şi de scîntei din stele. N.. sprijinit (de cineva sau de ceva). a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii. a avea (sau a fi cu) noroc.SAD.. a fi fără sens. că n-avem nici un chip... a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate.... a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva).. a avea noroc la .. a avea noroc (sau norocul) că . bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. a nu avea (nici un) în eles... a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu... a avea noroc de .. a nu avea nimic comun. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic.. a avea noroc porcesc (sau orb.SAD. chior.. absurd: condamnă muzica clasică. a nu avea nici o perdea. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul). care n-ar avea nici o noimă. a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz .. a fi foarte zgîrcit. VLAH. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a avea o bună (sau proastă) reputa ie. norocul îi curgea gîrlă.. a nu a avea nici o legătură cu . toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. a avea nume bun (sau rău). că . nici o para frîntă! AL.CR. a avea parte de ..CR. nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a nu avea (sau a nu face) nici o scofală. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă. a avea numai sufletul în oase... a avea noroc la . a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva). a întrece măsura bunei cuviin e. a avea nouă suflete.: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare.BĂLC. a avea noroc (sau norocul) să . nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i. a avea noroc că .

(sau a . a vorbi mult şi zgomotos.. plăcerea să . a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să . a avea ochii duşi în fundul capului. a avea o re inere. a avea o andără în cap.): noi avem onoarea să cunoaştem pe d.. a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece).. a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. suporta pe cineva. ) a fi lipsit de ruşine. a avea oftică pe cineva. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR.. ca un broscoi în pierzare. a presim i (ceva).. viclean. (reg. a avea lipsă. a vedea foarte bine. a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. STANCU. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. a avea ochii căzu i. a şti. a fi sănătos tun. a avea cinstea. a (nu) avea osebire. ) a fi într-o ureche. a simpatiza. (înv. (fam. Ureche. 2) (fig. a avea o gură cît o şură. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier. 1) a nu vedea seara. ) a (nu) se distinge (unul de altul). a (nu) (mai) avea gură să . a avea oftică. a iubi numai pe cineva. a avea o presim ire. o păsărică). a fi bolnav de plămîni. 1) a avea privirea foarte ageră. 2) a fi susceptibil.. a fi supărat pe cineva. striga. 2) a fi perfid. a avea ochi la spate. a o ine una şi bună. a avea ochi prelungi. (fam. ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. a se uita numai la cineva. a purta pică cuiva. a fi înstărit. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. a avea o idee fixă (sau o marotă. ) a-i fi necaz pe cineva.ext. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă. a avea nevoie.. ) a i se citi durerea. a avea ochelari de cai.. după apusul soarelui.. a nu avea ochi să vadă pe cineva.. a avea o slăbiciune (pentru cineva). a pre ui... a avea ochi de pisică (sau de cotoi).. nebun. a avea onoarea să . a (nu) (mai) avea obraz să . a semăna ca două picături de apă.CAR. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. . ) a fi miop.). a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă.VLAH.. a avea ochi coda i. (p. bogat. de a .. a avea o foame de lup. a avea o constitu ie robustă. a fi deosebit de flămînd. suferin a pe figură.. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. a fi deosebit de rezistent. a nu putea suferi. a avea ochii cîrpi i (de somn). . a nu-i scăpa nimic. a ine în mod deosebit (pe cineva). a avea orbul găinilor (sau al găinii). a avea o mutră de înmormîntare... a avea inima îndoită.. a fi lat în spate. de a . şi pop. (fam.. 1) a fi bine crescut..). cu ochii cîrpi i de somn. a nu avea ochi decît pentru cineva.. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să . 2) (fig. zurliu. a nu putea suferi pe cineva.a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . a fi mărginit... a avea op. a fi indispus. migdala i.. a ine numai la cineva. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva).CAR. (sau a .. ) a fi trăsnit. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam.

de perspicacitate. de. sarcastic. a avea (sau a ine. a avea pîntecele lipit de coaste. simpatic. a avea pile. a avea cui să semene.CR. (pop. a nu se sinchisi de . viclean. a nu avea nici un ban. a nu vedea. a fi supărat pe cineva. era. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. 1) a pofti. a avea pat (cu cineva). a nu pricepe un fapt evident.. şi fam. nemite să le-nzestreze.. a avea păr pe limbă a nu avea păs de .CR. a comite păcatul de a . a (nu) avea parte (de cineva).. a fi foarte sărac. lescaie) sau a nu avea lescaie.CAR. captivant.. a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă. a fi plin de draci. a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă). a avea toată puterea. cîştigam destul de mult. VLAH. şi taie de unde vrea şi cît îi place. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche. a avea pe cine moşteni. a nu avea seamăn. a fi prost. a fi lefter. a (nu) avea.... a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. de frumoasă şi plină de vină-ncoace. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. a avea pe dracul (în el). de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). a dori. a (nu) avea parte (de ceva). a nu avea para de ştreang..ŞINCAI . a avea picioare moi. (fam. a (nu) se bucura..CAR. a fi lipsit de educa ie.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a . a fi drăcos... 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi. a avea păcatul de a . a fi necăjit. .. a (nu) avea alături (pe cineva). a-i purta sîmbetele cuiva. a avea poftă. a avea păr pe limbă.. a se bucura de protec ia cuiva..: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL...ISP. a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). a nu avea nimic: el n-avea para frîntă. a fi preocupat de un gînd. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună. a avea sor i de izbîndă. 2) a avea apetit. văzînd-o cît era de tînără. de o durere... a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. (reg. ) a fi şiret. a avea papagal.. i se tulburau min ile . a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi .POP. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. a fi foarte slab sau foarte flămînd. seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace.CAR. a se mişca încet. a avea perdea la ochi. a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. a avea pe Scarao chi într-însul. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). dar ce papagal avea! POP. (reg. a avea piper pe limbă. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a vorbi convingător: frumuşică. a nu avea nici un ban. a fi răutăcios. a fi stăpîn pe situa ie: are . ) a fi bun de gură. (reg.. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. a nu avea păs de .. ) a fi atrăgător. . (reg. de un sentiment. în mînă şi pînea şi cu itul. a avea ponturi.POP. deranjat de cineva: era aşa de rea. a avea nefericita inspira ie de a . a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva.

POP.. a se potrivi (la . (jur. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. . (înv. (reg.. ) a acorda aten ia cuvenită. a fi slab. a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . 1) a pretinde.. ) a avea sprijinitori.. a prefera.. a avea (sau a căpăta) puteri depline.a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . (reg..LIT. plăpînd.). a avea proptele. şi mărfurile. a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs . a avea prindere. (spec. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva. (fig..MAIOR. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. (înv. a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine. 2) a se referi (la . a trezi interes. a nu se grăbi. a avea înclina ie spre . a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru . (înv. avea mare prepus pe dînsa. a avea rău (pe cineva). ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară..: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări.. a se bucura de apreciere bună (sau rea). (înv. a avea purici pe limbă. preten ios.. a avea raport (cu . a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat.MUMULEANU .. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia.. ) 1) a avea legătură (cu .). . şi pop.. ) a fi cumpătat.): tot vorbesc.. a avea (sau a fi plin de) purici. (fig. a reac iona cu promptitudine. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară. a avea un mare necaz. a avea prepus pe cineva.. n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz.CAR.BUDAI-DELEANU. a avea pova ă bună.CAR. linişte. sus inători (pentru a parveni). a ac iona. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare. 1) (despre mărfuri.. a avea ecou. a avea presă bună (sau proastă). a avea rău de mare. ) a bănui. a avea preten ii. ) a avea influen ă..POP. de cum a văzuto.OD. lipsit de putere. a urî (pe cineva): n-am rău pre nime. a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva). a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri)..GALA. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre . a avea (sau a face) recurs.. a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la . a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă. şi bucatele..CONV. 2) a nu avea astîmpăr. 2) a fi exigent. a avea preten ia. chibzuit. a avea (un) pre ... la loc şi la climă. bunuri materiale) a se vinde bine. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. a avea reputa ie bună (sau proastă). a nu avea (nicăieri) astîmpăr. umbla după împăciuire. a avea priză. şi pop. sau la .): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare.. ) a duşmăni.EM.AL. a avea privire la . a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă. a fi certat (cu cineva). a avea puterea în arului. a avea (sau a găsi) răsunet. 1) a fi năpădit de purici. două vorbe raport n-au.... ) a avea mîncărime de limbă. trecere... a ine seamă de . a nu suporta tangajul navelor. a aştepta. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei.CĂL. a vorbi neclar. 2) a avea o valoare ridicată.DOS. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum.. din mîini nu stau. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici.

a avea (sau a-şi face. (p. a iubi (pe cineva). cumpănit. a fi unic.. a fi foarte vorbăre . a prinde) seu la rărunchi. . a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. (pop. cu seriozitate: ne place de dumneata. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. a găsi răspunsuri prompte. a (nu) se putea sătura (niciodată). ) a aprecia. şi pop. a avea scorbură la inimă. ) a fi bolnav de stomac.. (înv...VINEA. (reg. ) a vorbi prea mult. a avea rînză fierbinte... ) a nu avea posibilitatea să . sfin ii lui) la Ierusalim. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi. a avea pile: are rude la Ierusalim.. că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă. ) a fi rezistent la băutură.AL. a avea (sau a face) rînză.POP.. (înv.. a (nu) avea (sau (înv. a nu mai avea scuipat în gură. a semăna cu . 1) a vorbi cu rost. a avea rezon. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui.VLAH.. a fi de neam mare. incomparabil: suie dealul.. a avea replică. a regreta. ) a avea. a-i repugna (cineva sau ceva). a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu . a avea remuşcări..HASD.: [localitatea] are multă asemănare cu muştele.BUDAI-DELEANU. a avea rezerve. a-i părea rău. a-şi afla de) rînd..CR. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva). a avea sa la (sau de) vorbă. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). desigur. ) a se înfuria uşor. a avea seu la rărunchi . a avea (sau a fi cu. (reg. a fi veşnic nesătul. a (nu) ajunge la sa ietate. a avea proptele. a avea rude printre moaşte. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . şi pop. a avea scump (pe cineva). ) a se îmbogă i. a avea rînză domnească. ) a fi protejat de persoane sus-puse. a fi bun de gură.. (reg. a fi aşezat. a fi foarte necăjit. 2) a avea îndoieli. (înv. ) a (nu) afla.. 2) a vorbi mult. a nu (mai) avea pereche. supărat. a avea rela ii (cu cineva). a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop. 1) a între ine legături. a avea rude (sau sfin i. a avea semănare cu . (reg.POP. a stima.: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . ) a avea (sau a face) avere.POP. dar are şi duşmani. a avea chef de vorbă.ext. ) a avea dreptate.a avea recurs la . (fam. ) a avea acces la . ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). (pop. şi să nu mă cheme. a (nu) vedea) sa . (înv... a avea necaz (pe cineva). ) a fi supărat.. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. (reg. cîntă tare. 2) (spec. eu cînd mi-oi afla de rînd. (reg. resurse suplimentare. re ineri.: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut. a avea chef de vorbă. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la . a gîndi matur. merge-oi. a avea rînză tare. raporturi (cu cineva). 1) a avea disponibile fonduri....POP. ) a vorbi mult şi cu miez.. samăn badea nu mai are. a nu avea (sau a nu fi) rînd de . echilibrat. ) stupit) la furcă (sau la gură). (pop.. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. a avea său rău (pe cineva). a avea scuipat la furcă. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva)..

de vigoare.CAR.. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. a unui examen). 1) a fi sărac. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat.. în armonie (sau în neîn elegere. a avea (un) sfîrşit. ) a fi plin de calită i.REBR.. a nu ra iona. înzestrat. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. a avea tact (sau tactul de a .. a iubi foarte mult (pe cineva). a fi (ne)întemeiat. în ceartă) (cu cineva). a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. a beneficia.VLAH. a nu avea stare. ) 1) a avea măsură (în comportare).. a avea sînge în vine. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a .CR. a avea temperament. ) a fi năzdrăvan. a fi dotat. (fig. a avea (sau a sim i) atrac ie.ext. a nu avea zestre.). poftă. a fi pe cale de a leşina.. a (nu) avea siluetă. nu are nici temei. a avea spate. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. pasiune. a nu avea minte. era neagră-n cerul gurii. nici roade.. a avea tot timpul să . 2) a fi foarte slăbit. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . a fi senzual.. (despre artişti. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată.POP. a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva).. a avea somnul mieilor. a fi foarte grăbit. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă.POP. a avea capăt. a se bucura de protec ie.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP. a avea tărî e în cap. 2) a nu avea linişte. a fi foarte rău: soacra. a fi capricios. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede.POP. 1) a fi plin de energie... de elan. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu). (p. a avea toate la îndemînă. a avea stăpînire de sine. candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol. a dormi mult. a se termina. reac iile.POP. (reg. a avea trac. a avea talentul de a .. 1) a fi istovit. (p. a (nu) avea (vreun sau nici un) temei. a avea ştimă.. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . a (nu) avea talie. a avea toane. a pune pasiune în ceea ce face. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. ) a fi lipsit de sens. (înv. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva). a-şi controla sentimentele. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să . cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat. a trăi în bună în elegere.ext. 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti.. a avea stofă. că n-am timp de aşteptat. 2) a avea abilitatea de a . a nu avea toate şipturile.. ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . a avea (sau a sim i) tragere de inimă. (pop. monşer! CAR. deh! ca soacrele.POP.. a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva).POP. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. ) a fi total lipsit de bani. a fi plin de energie. (fig.. a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun . a nu-şi găsi locul.. a nu avea trai (cu cineva).

1) (înv. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. că n-avea nici o treabă cu învă ătura . a avea epi pe limbă. a i se deschide toate uşile. un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz. a avea un cuvînt cu cineva. ) a-i plăcea să bea. obraznic. a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb ..POP. a avea unde să-şi plece capul. nime treabă nu ne are. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. a (nu)-l interesa. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. a avea inere de seamă.. a fi îndrăzne .. a fi necăjit. a unei supărări puternice). a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva.LET.. 2) a avea o răfuială cu cineva. a se bucura de autoritate. ) 1) a avea chef de vorbă.. (reg. că are treabă cu tine. a avea prestigiu. a avea un necaz. . a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. ) a avea memorie bună. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). şi fam. a (nu) avea unde-şi pune capul.). s-a descurcat de minune. a avea ug la băutură. a lua în considera ie. a avea cui să se roage. a avea un cîrlig. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să .. . a nu mai avea ară (cu cineva).PANN. ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. de iertare. a i se face o concesie: furii .VARLAAM. (înv. a avea (sau a fi cu) opi. ) a (nu)-l privi. a avea trecere. dar cel pu in convenabil. a avea o teamă. (pop.. ) a avea o taină.a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva).POP. 2) a avea limba ascu ită. 2) (fig. despre oameni) a se bucura de îngăduin ă. a fi pornit împotriva cuiva.. a avea tupeu. de vine întotdeauna tîrziu acasă. ) a trebui să . ) a fi mai breaz ca al ii.. a avea un cuvînt greu (de spus). (reg. un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. a avea (sau a-i sta. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. a suferi. a-i intra. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a inten iona să se răzbune pe cineva. eu n-am treabă. . 3) (fam. ) a nu se pricepe (la ceva). a avea op la limbă.. a ironiza. a avea un foc la inimă. a (nu) avea adăpost. a avea treabă să .PREDA . a fi tratat cu respect şi considera ie.CAR. aşa că ieşi să se plimbe . a nu-i avea treabă (cuiva). a fi la ananghie. a fi în vogă. a fi foarte norocos. (reg. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. a avea un aer (de .): foaia franceză ar avea un aer modest. a lăsa impresia (de . a avea inere de minte. a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). (înv.. de pălăvrăgeală... 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el. a avea (sau a i se pune) un nod în gît. 3) (despre mărfuri) a avea căutare. a fi rău de gură. a fi cu.. ) a nu neglija ceva. (fam. a avea o înfă işare (de . a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a avea un noroc orb (sau chior)..: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. 2) (despre oameni) a fi luat în seamă.NEC. 4) (fam. (reg. a avea credit: are trecere la minister .).

în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. pretutindeni: tot mai cercînd. a avea răgazul să . în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. a trăi în mizerie.. într-adevăr. ) a trece mult timp. ba chiar... ba e albă. ba că-i alta. (reg. ba că chiar?. ba că-i una. c-o fi. a fi receptiv la nou. ba azi. ba aşa. la Sfîntul Aşteaptă. CR.POP. şi fam. ) a face aluzie la ceva. 2) a nu avea habar. păcat! CAR. ) d-apoi cum nu? ba ce!. ba bine că nu!. cînd sta cîte două. c-o pă i: şi aşa. a fi deschis progresului. moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. a nu auzi bine. ba zău. azi. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. a fi la un pas de moarte. a avea urechi de săftian. mîine bătaie. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. (reg.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să . ba chiar îl înviorase. ba că chiar. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una.... a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere.(sau astă-) noapte. ) azi ceartă. a nu fi presant. ba colea . că-i (sau c-o fi) alta. baba călătoare n-are sărbătoare. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. ba aşa. noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. a avea vederi largi. a nu auzi bine. ba e neagră bag seamă ba ici. a avea neplăceri. ba ceea sau ba că-i una. a avea clientelă numeroasă. se vede că ... ba da.. pasămite: bag seamă că nu era acasă. a avea timp să . c-o fi. a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva). a putea să mai aştepte. a o duce de azi pe mîine. a avea o durere. nu cumva? ba ceea. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. a avea urechi de cîrpă.: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti. evident că da!. a avea urechile astupate cu ceară..AL. şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă.POP.. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie.CR. ba ici. a avea zile înşirate cu a a. că doar n-am urechi de săftian. a nu avea zor azi hîr. ba mîine. greută i (din partea cuiva).. (pop. ba ceea ba chiar ba da ba e albă.noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. ba e neagră. azi hîr. mîine ha . a fi miop: un marchez .. mîine ha azi.. ba aşa. (iron. a avea vad. a nu avea zor (de ceva sau de cineva). în toate păr ile. se făcea că are vederea scurtă..FIL. ba ici. ba chiar. ba e bălaie. pentru ca să nu salute pe nimeni. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung . hăr ăgos şi de tot hapsin.. ) ba aşa. a se certa (cu cineva). (înv. se-n elege!.HASD.).. ba alta. ba colea. ) a fi surd: ho! . ba e laie. trei zile pe lîngă casă. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea.. a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat. în timpul nop ii trecute. o suferin ă (nemărturisită). c-o pă i. 1) a nu fi neapărat necesar.CR.. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . . a trăi în linişte. a avea o perspectivă cuprinzătoare. şi pop. a avea zăbavă. a avea vreme să . ba colea. a avea val (sau valuri) (cu cineva). (reg. a nu mai avea zile multe. pare-mi-se.AL.. ba una. a azvîrli cu piatra în şatră..

bani de buzunar. proiecte inconsistente. istorie. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. a nu se potrivi deloc. bani de (sau pentru) coşni ă. a-şi frămînta mintea (cu ceva). bani ghea ă.CR. nici nu mă gîndeam la tine! POP. bani bătu i. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . ) a nu se ine de treabă.POP. zău?. a se bate rău. ) a umbla fără rost. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap.POP.POP. ) a fute. serios?. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. că nu s-alege niciodată. te vei hrăni tu cu oameni? POP. ) a se bate cu gîndurile. a sîcîi. (fin. bani pentru cheltuieli mărunte. bată-te (norocul) să te bată!. în hîrtii de 50. (reg. (chiar) mai mult decît atît. bani număra i. a se bate ca apa de maluri. nicidecum. bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . bani peşin: n-avea decît 3. a balansa conturile. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). a gîndi intens (la ceva). bani buni. arde-te-ar focul! : cum. a bate bani. a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. a bate ceamburul. ca orbe ii). bată-te focul (să te bată)!. de ziceai că se bat calicii la gura lui. 1) băşică din clăbuci de săpun. 2) a-şi bate joc. cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă. chiar aşa? ba nu. (reg. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. 1) a sări în sus de bucurie.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. baie de soare. a se bate cap în cap. a insista (pe lîngă cineva). în plus: este fată. a fabrica monede. întîmplare care nu se mai termină. banii verzelor. ba nu. banii grosului. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. luată de la cei întemni a i: 30 bani. ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. a bate bărbunca. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile. basmul cu cocoşul roşu. ba încă sau şi încă. (înv. a trîndăvi. a plictisi (pe cineva). a-şi trece timpul cu lucruri neserioase. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. a nu-i păsa. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas.URIC. mare vărsare de sînge. a se bate ca orbii (sau ca chiorii. şi încă de cele mai prefăcute. ) vorbărie goală. 2) (fig. bani cu putere de circula ie. de la cei ce se vor închide. banii grosului. ) pedeapsă în bani. a regula) la cap (pe cineva). ) a face creditul egal cu debitul.ISP. bani cura i (sau murdari). bată-te să te bată.000 de lei bani număra i . bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. a-şi bate capul sau (pop. că pe mor i nui mai învie nimeni. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură.REBR. să ai parte de noroc!: ei.POP. 1) bani numerar. (reg. a cicăli. balon de săpun. bată-te focul.000 lei .

a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate.. 1) a se răsti...P. înfumurat. a bate furcă (pe cineva). a flecări. a bate din pinteni (sau din pinten). a bate cu. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. .P. a bate din palme. a hoinări. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a bate în lemn. ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior.: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. a-şi complica existen a: aşa. 2) a încerca să-şi impună voin a. 2) a vorbi aiurea.. a bate cu fruntea-n nori. . a porunci. a bate din pinten de bucurie. a protesta inutil. de-a surda. a spune prostii: gata. 2) a hoinări. a-i da.EM. a bate din aripi. a bate din picioare. a bate drumurile. a-şi răci. a lovi aerul cu aripile.CEZAR. a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. drept mul ămită. 1) a se abate de la subiect.POP. a tropăi. a se fuduli. a bate din picior. te omenim şi. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă .CAMIL. a trăncăni. a umbla pe coclauri. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. de pomană. 1) a se lupta cu duşmani imaginari.ISP.AL. a comanda. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă. a bate în (sau la) pravilă. 1) a fi foarte înalt. a bate mult şi bine (pe cineva). a-şi bate (sau a-şi strica. a vorbi în vînt. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele.CĂL.. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii.POP. 1) a călători. a-şi face (singur) greută i..i trebuie dacă.i ba i singur cuie în talpă. în tălpi). a aplauda. a bate fericea pe cineva. a divaga: autorul . a trage la intă.GALA. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul.a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu. (pop . a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a dori să nu se împlinească ceva. a avea simpatie pentru . DELAVR. orgolios. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP.. a vagabonda. bate cîmpii cu gra ie. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). moşneagul îl lăsă într-ale lui. a bate din pupăză. a bate fierul cît e cald.) a vorbi mult. în zadar). a bate cu pumnul în masă.POP. a da o mamă de bătaie (cuiva). a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . a umbla mult. a pălăvrăgi. a-l bate gîndul (pe cineva).. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri. a pleda fără folos. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul. a se lăuda.. . a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă. a nu găsi ascultare. 2) a se mîndri. 2) a fi mîndru. luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten.POP.

a mînca lacom. hulpav: începu iarăşi a mînca. îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. a bate la ochi. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. a bate foarte tare. (pop. v. a bate laturile. a bate o carte. ) a renun a (la ceva). a bate monedă. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva).CAR. a bate (sau a ciocăni) la uşă. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. ) a face un tîrg. ) a se apropia. (fam. ) a produce o pagubă (cuiva). a fi cheltuitor. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). 1) a rîde (de cineva). draga mea. a risipi. a lăsa) măr (pe cineva). a reproşa (cuiva ceva). a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). a bate capul (cuiva). (reg. a frapa. a bate în sită (şi) în covată. 2) a fi suspect. 1) a sări în ochi. a bate (sau a freca. a bate mătănii. a fi iminent: iarna bate la uşă. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. a umbla fugar. a bate pasul pe loc. şî-n covată. cînd el glumeşte. a atrage aten ia. a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . 1) a se retrage (din calea inamicului). a bate mingea. a bate (pe) la por i (sau la uşi. a juca o (anumită) carte de joc. 2) (fig. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. în semn de pocăin ă. . a bate tactul.ISP. a stagna. de părea că se bat lupii la gura lui. a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. . a bate (sau a face. la toate por ile. a lua în rîs.ISP. nimic! mai bat o dată. de cucernicie. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî.COŞBUC. (despre copii). a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă. a bate în pungă (pe cineva). a se juca cu mingea.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. a bate în retragere. iar nimic! CAR. a bate maidanul (sau maidanele). a bate la cap (pe cineva). a nu progresa. 1) a fabrica monede de metal. a bate obrazul (cuiva). a bate la maşină. 2) a cerşi.POP.POP. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei. a bate măsura. 2) a promite. ajutor. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. v. a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). a dactilografia.CAR. a se remarca. 1) a se învoi din pre .POP. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. a imputa. şa făcut colacu-ndată. 2) (fig. 2) a face (ceva) de mîntuială. 1) a cere sprijin. joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. la toate uşile. a bate (sau a fi) la uşă (fig. . dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. (reg.AL. a face impresie: între atîtea hodoroage. a se bate lupii la gura cuiva. a necăji.

ISP. căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba. ba că-i una. ba că-i bălaie: ce mai . a face reclamă. c-o fi tunsă. ) vorbesc serios. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului..CAR. a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului. a băga cap teafăr sub evanghelie. a risipi. dacă.P. dară bate toba la urechea surdului.. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva). ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie . a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. prin bătăi de tobă. a bate (pe cineva) pînă iese untul din el. publicitate (cuiva). pe toate răzoarele. a expedia o telegramă. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. (arg. a bate tarapanaua. a bate ăruş. a divulga un secret. (înv.. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare .. încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . ) a se lăuda. ) a anun a. a bate pragurile. (fam. a bate satu-n vergi. într-o disciplină).. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii .POP. şi reg. a juca poarca.REBR. peticele).POP. a divulga. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară.CR. a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. a-i vorbi degeaba cuiva. a bate talpa (la pămînt). a umbla fără treabă. ba că-i alta. a bate recordul. (fig. l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. haimana. a bate podurile (sau prundurile). a bate poarca. a face vîlvă. (reg. a face aluzie la ceva. c-o fi rasă. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele.. a bate preş (pe cineva). (arg. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul). ) a-şi întinde cortul. a bate telegramă. ) a aprinde o igară. a bate un cui la sicriu.CR. a-i bate vîntul în traistă (cuiva)...) a snopi în bătaie (pe cineva). (înv. a se stabili undeva. a bate ol (pe cineva). de le mergea colbul.POP. a bate tactul (sau măsura). c-o fi rasă.CEZAR. a fi sărac lipit pămîntului. a bate toba. a bate toaca. o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat... a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . ) a cerşi. încurcături (inutile). a-şi provoca neplăceri. a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. (pop.ISP. ba (că) (e) tunsă.. l-o lăsat to ş-o plecat. a spulbera fără urmă. tura-vura. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui. ) a umbla haimana. a bate măr (pe cineva).a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba).SAD.. (reg . a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. veseli şi să bată talpa la pămînt.i spun: ba zău. ) a bate măr (pe cineva). ba că-i laie. ba (nu) zău. şi le flocăiam . a bate (cuiva) toba. cu vîrful degetelor. a lăuda exagerat (pe cineva).

ISP. a băga de seamă. a urzi intrigi. a bate măr (pe cineva). a băga în buzunar pe cineva. nici la moară n-are rînd. 3) (fig. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. a-i băga ceva în cap cuiva. a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît. a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i.POP. certuri. 2) a pune în cofă (pe cineva). 2) a fi net superior cuiva. . a băga (sau a intra) frica (sau spaima. a (se) băga în ceasul mor ii. a lua aminte. a băga în aceeaşi oală. a băga în cofă (pe cineva). rîcă. a înnebuni (pe cineva). groaza. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a băga formele. în pămînt) (pe cineva). 1) a băga în belea (pe cineva). a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt.POP. a fi peste măsură de curios. în cofă. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua. ) a intimida. 2) a zăpăci. a dispune de cineva. a băga în năbădăi (pe cineva). a înspăimînta (pe cineva). vrajbă. ) a provoca discordie. a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat. cînd ştia că el n-are pic de dreptate. fitile.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat. a (se) îngrozi. preocupat. a face pe cineva să fie interesat. michidu ă) coada undeva. a trimite. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. 1) a pune pe treabă. în încurcătură) (pe cineva). bagă-n coş. la apă. a întemni a (pe cineva). strîmbe. a (se) înfricoşa.CR.POP. obsedat de ceva. 1) a înmormînta (pe cineva). a băga în draci (sau în to i dracii. a fi atent. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică. cînd ajunge. dar omul care-i frumos. a băga (sau a turna) în coş.AL. s-o vîre-n groapă pe biata babă. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi . a provoca neîn elegeri. 4) a provoca necazuri. a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). a provoca mari neplăceri (cuiva). 1) a avea în puterea sa pe cineva. . a (se) speria. a băga după gratii (pe cineva). a îmbărbăta pe cineva. a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. 2) a băga în sperie i. a atrage. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a băga inimă în cineva.CAR. în năbădăi) (pe cineva). a băga în boală (sau în boale. . a speria (pe cineva). a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul.CR. 1) a înte i focul.. zîzanie) sau a face intrigă. în alte alea) (pe cineva). numai la numele lui ne intra groaza în oase. a hărnici (pe cineva). a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. (fam. a băga (sau a pune. a depune actele în vederea căsătoriei.GR.SAD. a băga în răcori (pe cineva). 2) v. a amenin a. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). 1) a băga în draci (pe cineva). a închide. a înspăimînta.. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei. a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a pune pe acelaşi plan.POP. supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . a amesteca. a băga în belea (sau în bucluc. a băga în friguri (pe cineva). este pentru că nu băgăm noi de seamă. a observa. a avea grijă. a băga cărbuni. 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. a-şi primejdui via a (pentru cineva). a da gaz. a căpăta rînd la moară. a-şi băga coada peste tot. a începe să macine. SAD. a (se) speria de moarte.

m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu. a lua. a hărnici (pe cineva). a memora. a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. a se băga în ochii cuiva. că lumea parcă are dreptate. băgare în seamă. POP. a băga rufele în boale. 2) a lua de fraier. 1) a stima. 2) a(-i) lua seama (cuiva). voieşte să-l bage în liceu. a face reclama ie. stimă. (fam. a se amesteca în treburile cuiva. a prinde) la (sau în) cap. a re ine. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. a (se) înspăimînta.POP. eu de drag te-aş băga-n sîn. (pop. la universitate) (pe cineva). (ne)băgare de seamă.. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). a cîştiga încrederea cuiva. a se cumin i.POP. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva). a speria foarte tare. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale . a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a fura ca în codru.POP. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). a băga (sau a vîrî. a băga mîna în strai a cuiva. a scoate din min i.. a băga la ghiozdan (sau la jgheab). a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga. (reg. a-şi băga min ile în traistă.P. (ne)aten ie. pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. de fazan. a da aten ie. a învă a. în toate boalele.. a băga în viteză (pe cineva). a se face cu insisten ă remarcat. a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. a se băga în vorbă.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. a certa aspru (pe cineva).POP. de prost (pe cineva): cum văd eu. a băga în sîn (de drag) (pe cineva).. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc).CAR. a se amesteca într-o discu ie. (reg. în toate grozile mor ii) (pe cineva). a băga o plîngere (sau o jalbă). şi fam. remarcat de cineva. a ine minte. (pop. . de-o vîră în to i spărie ii. a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă.POP. a le zoi. a profita de agoniseala cuiva. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . a-şi băga min ile în cap. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră. a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). considera ie. a (se) îngrozi. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a se face observat. a băga (sau a da) o sîrmă.POP. ) a telefona. la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate. a înscrie la şcoală (sau la liceu. ) a mînca mult şi cu lăcomie. a nu spăla bine rufele. a băga la trier (pe cineva). a o încurca.CEZAR.

a bea. îi intră pe sub piele. 2) (despre sume de bani) întreagă. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala). 1) a muri: bărbat de omenie. în sănătatea) cuiva. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. bătător la ochi. a socoti..ISP. trudă. ) a calcula. ) inut) în seamă. 1) (despre monede) cu marginea zim ată. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . a bea (sau a mînca) ca o scorpie. (pop. a fi prieten (la cataramă) cu cineva. bătaie de joc. 2) a muri de frică. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. dintr-o înghi itură. a bea adălmaşul. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile.). ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte).000 de lei bătu i pe muchie. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. a bea dintr-un pahar (cu cineva).a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. băgător de seamă.000. cu lăcomie. izbitor. supraveghetor. băiat de via ă.. ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. de nu-i putea da nimeni de seamă.TEST. care atrage aten ia. a număra: tăie . a-i băga vină (cuiva). a înfricoşa (pe cineva). a mînca din aceeaşi oală cu cineva. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva).ŞINCAI . batjocură. a trage o igară. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala.AL. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. bătut în cap.POP. bătu i pe muchie. a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). năpăstuit..ISP. (înv. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage.PANN. pînă la ultima centimă: 1. (pop. băgat (sau luat. a bea (sau a primi) paharul mor ii. a-şi bea min ile. a bea ca în tîrg. a bea în cinstea (sau în onoarea. au primit păharul mor ii cel amar. a bea la încheierea unei tranzac ii. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. o mare mul ime de copaci . a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva. bătut de Dumnezeu.CAR. dintr-un oi de rachiu. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. oameni în seamă băga i. om vesel. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai. con inutul unui pahar. bătaie de cap. 1) observator. frapant. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru. cu momele. a unei obliga ii etc. ) a da (de) seamă. (înv.N. osteneală. a închina un pahar pentru cineva.POP. (înv. v.CR.. crăiese şimpăra i. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). prost. 2) (fam. a bea din igară. petrecăre .

a trage la măsea. bra e de muncă. a bea (cîte) un păhărel. bine (sau rău) faci (sau face).DOS. a bea vîrtos (sau eapăn). bob numărat. a bea (sau a trage) tutun.) be ie. a-şi beli din ii. ) a se păcăli. 1) (pop.). Făt-Frumos. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). ) diabet. ) a adăuga apă. ) tifos. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. (înv. chipeş. stil umflat. bombastic. bine (sau rău) inten ionat. (pop. am mare nevoie de tine. cu grijă şi cu răbdare. rachiul etc. bine ai (sau a i) venit!. arătos: frumos şi bine făcut. ) boală venerică. a-şi umfla pieptul.) atrofie. a beli belingherul. (pop . a-şi scoate pieptul în afară. zise împăratul. bine născut. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. foarte beat. ) de familie bună. bine i-a făcut!. în cele mai mici amănunte. de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. întocmai. gînduri bune (sau rele). a-şi beli (sau a-şi juli. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit.NEGR. (fam. (pop . (pop. exact. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. a(-şi) beli ochii. amănun it. boală lungă (sau mare). ) a se lovi la nas.OD. bine că ai (sau a i) venit.CAR. boală de ploscă. vînjos. de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. brînză de iepure. a da totul pe băutură. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. (pop. bob cu bob. a beli foale (pe cineva).a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). ai venit la momentul potrivit. bocciu la cap. boală uscată. a trage la măsea. (reg. bra puternic. a o încurca. (fam. beat-mort sau mort de beat. a o pă i. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva). dar şi mai rău inten iona i. (arg. bine făcut. muncitori. (pop. voinic. ) a fi în primejdie. a bate la cap. ) tîmpit. . a-şi rupe) nasul. ceea ce nu există. a-şi bomba pieptul. ) a da de bucluc. bolta cerului. cu inten ii. aşa î i trebuie!.EM. (pop. (înv. boală lumească. deneam. au falşificat şi au călcat în picioare tot. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. ) a rînji. a căsca ochii.) umflare a abdomenului la sugari. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). boală de zahăr. (pop . ) a fuma. ai picat la anc: bine că ai venit.EM. a boteza laptele (sau vinul. a cheltui to i banii pe băutură. boală cîinească. (pop. falsificînd laptele (sau vinul. ) tuberculoză. boală seacă. a-şi jupui. bra de fier. 2) (fig.CAR. pe încetul. 3) (fig. rachiul). (pop.

bun de gură. că stăpînul n-are gură!. . bun venit!. însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. a bună seamă. (pop.NEGR. bun de picioare (sau (înv. că eşti rău platnic. căciulă. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet).BIBLIA. bună treabă! sau na. vere! POP. cale de cinci zile omului bun de paşi. de treabă om! (prea) bun (sau drept. frumos şi bun la inimă. bun de sămîn ă. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului. vorbăre . bun de pocinog.. (despre oameni) foarte bun. bun găsit!. sprinten. prolifică. bun (sau iute) de picior. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. milos. bună rînduială. bună seara! sau seară bună!.POP. (înv. bun de tipar. (înv. ) noble e. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă.ŞINCAI. a fi stimat. ba încă şi mai şi. 1) gureş. (pop. limbut. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. şi pop. ordine: comandantul . rău. (iron.CR. ) urît. necorespunzător. ) de paşi). a se bucura de stimă. ) în mod special. (reg. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. ) ortodox. (pop . ) aducător de noroc. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. . pregătit şi avizat pentru a fi tipărit. buni cugetători..) curcubeul. ) bună venire!. anume.SAD. bine (sau rău) inten ionat.. MINEIUL. a băga la jgheab.i împrumut nici un ban.i-o bună!. despre vaci) care fată în fiecare an. bun de pus (sau de legat. bun de ştreang.AL. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. bine) credincios. proastă treabă! bună ziua. 2) abil. ) 1) (despre oameni) prost. îndurător: un tînăr boierinaş. (reg. îndemînatic.POP. bun de saftea.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. bun de mînă. bun neam. a făcut o gafă. bine ai venit!: bun ajunsul. bun (sau rău) platnic. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele. să mă pui la rană. căciulă. bun de făcut cu varză. bun de pripas. (înv. vîrful degetului. (de) rău) cugetător.SION.. buricul degetului. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. bun (sau de bine. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!. bun de pus în ramă. bine ai venit!. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. urător: juni colindători. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. mîndră bună! POP. a brodit-o!. să-l pui. bun de spînzurătoare.

ca ceea ce. 1) cu mare viteză. ca din palmă. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea. ca de frica mor ii. ca (sau cum e) catranul.DOS. aşa cum trebuie.POP. foarte negru. ca îngerii.. în mod violent: auzind aceste. 1) cu suprafa a netedă. de parcă: eşti uitat. grozav. ca (sau cum e) helgea. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau. ascultător. la mică distan ă. (sau cam cît . straşnic: nu lipseau nici femeile. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. . comer clandestin. şi pop.(?) sau ca cît . deschis. iepurele se duce ca din praştie. ca în palmă. complet diferit. incert. ca din (sau în) gură de şarpe. foarte repede. foarte mare. ca (scos) din cutie..DOS. foarte aproape.. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. ) cam ce . plană. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia.. ca acum. ca de pe tipsie.. foarte tare. buturuga mică răstoarnă carul mare. ca la carte. colea. ) de prisos.. 1) de curînd.NEGR. . ştii. 2) de ce?.POP. amănun it: satul se vedea ca-n palmă.NEGR.i scriu ca de tipar. ca şi cum. iute. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă. ca fuiorul popii. ca (şi) cum. care strigau ca din gură de şarpe. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. ca de tipar sau parcă-i de tipar. ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. (reg. prieteneşte. 2) împrăştiat. de se se topeşte omătul . aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale. dichisit.POP. febril. pe nemuncite.. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. însemnat. ca ieri (alaltăieri). ) pentru că. 1) (înv. elegant. ca din praştie. puternic.POP. (pop.bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . 2) foarte bine. ca de la om la om. caligrafic: nu sînt fecior de notar. a-şi burzului creasta. ca şi cînd. ca ce . 2) nesigur. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. ca (şi) cînd.OD. deoarece: mucenici . blînd. ca fulgul pe apă. deoarece: l-au sfătuit. ca la carte sau cum scrie la carte. ci sînt fecior de plugar. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). ) ca unul care. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. aranjat. (înv. (reg. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă. în mod sincer... ca acela sau ca aceea. uitat ca cum n-ai fi mai fost. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. de-a gata. cafea rusească. (înv. ca fulgul. foarte iute. de parcă s-ar petrece acum.): filosoafe.ISP. AGÂRB. a se umfla în pene... ) foarte mare. despre scrisul de mînă) frumos.POP.. înfrigurat. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală. CAMIL. 1) uşor. . şi nu.. de s-au tuns în călugărie. cuminte. foarte uşor. supus.P. cu putere.AL.CR. ca de la cer la pămînt. . în ce scop?. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie.

cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată. în trei ceasuri etc.DASC.REBR. calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică. inima la tin-rămîne. aproximativ de felul . se vede de pe acum că va deveni popă.. frig. (aşa) cum trebuie.. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză.CR. ca la uşa cortului. (înv.POP. ca la sită sau ca la sita cumetrii..ext. cald nem esc.. brusc. curînd: eu mă duc. glasu-şi îmblînzeşte. anapoda. ) în mare dezordine şi murdărie. cam aşa. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul ..TOP. fură: l-aş ine la mine în gazdă. uşor. ca-n brînză. contrar bunului sim . cum nu a mai fost. cam pune mîna.SIMION. ca la şatră. nepoftit. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile..: troncănea cîte una cam de acestea.. iitura. sări drept în sus.CR.SAD.CEZAR. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi.. cale bătută!. ca musca-n lapte. împrejurul nostru. e ho .SAD. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile.it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL. ca nealtădată sau ca nealtedă i. cum e mai bine. drum bun!. ca aceste. ca la moară. a se cam mai duce. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea. aiurea. (fam. foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit.. dar cam pune mîna. de-a binelea.. ca la teatru. (bine) de tot: ce ruşine! au pă.POP.. în biserică).ISP. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. ca la bîlci: făceam un tărăboi. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică.. cam de . (p. ca la comedie. ca mîine (poimîine)..POP. persoană care duce greul. mîndră. .. ca nelumea. ca neoamenii..POP. ca mai bine.ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de .P. cal de bătaie.PANN . inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. cît de bine. nicidecum. ca iganii: în loc să cînta i de mort. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. a se duce de-a binelea: fiul craiului . ca nealtădată. 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară. numai că se purtau ca nelumea . ca mîne. ca la cort. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. .CR. ca la pomană. calcă a popă. voi trăncăni i ca la cort. peste pu ină vreme.AL. că de n-ar fi nu s-ar povesti. ) că va ajunge „cineva“. (pop. ca mai ba.). în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană.POP. de trei ceasuri etc.). 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară.. ca muşcat de şearpe. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului.CR. de se strînsese lumea. ca niciodată. încalecă calul . ci umblă la dînşii ca la sită. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. şi reg. ca lumea. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. hori şi alte cîntece sculă ele. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii. REBR. ca la uşa cortului. nu ca neoamenii.

CEZAR. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche.RUSSO.. prost: cap de cuc. î i sporesc simbria la fiecare cap de an. descurajat. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. cu obraz de babă turcească. ca prin vis. ) lucru de mare pre . ca o (sau cu obraz de) babă turcească. ca din carte. ca oul. cap de iarnă.DELAVR. de-a curmezişul. ca pui de potîrnichi. în mod miraculos. (p. 4) (despre chipuri) pămîntiu. de tot: uitai ca pămîntul. cum trebuie. fragil. cap de ară (sau de lume). pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. ca pămîntul. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul . cap de tigvă. buştean: doarme ca pămîntul . că doar n-are să fie un cap de ară! CR. cap sec.CR. (reg. cum trebuie. uitasem că sînt impiegat român.SANDU-ALDEA.PANN . margine: totdeauna la cap de ară să. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. ca o sfîrlează. 1) în toate păr ile. trist.ext. foarte repede.VLAH.) fără discernămînt. eu! . curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. cap de acuzare. vro greşeală. ) perfect. ) cum se cuvine. cuvînt cu cuvînt.P.EM. I. cît ai clipi din ochi.MAIOR. PANN . întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. ca şi cînd ar fi fost fermecat. cap de primăvară sau capul primăverii. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. cap în cap. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! . ca pe mîneca cămăşii. (în număr) foarte mare. prost. imprecis. 1 martie. ca pe noi.ISP.DELAVR. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. (om) prost. livid: fa a-i era ca pămîntul . spre seară. rămase afară.NEC.AL. ) în linie dreaptă. ca pe ciripie. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. 1 decembrie. ca o găină plouată. 2) (fig. foarte uşor. 1) cu desăvîrşire. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. deodată. ca pe note. grăi Tămăduianu.i faci casă. 1) cu grămada. 2) profund. nedesluşit. în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). imbecil: taci. în dezordine. 2) (înv. ) foarte tare.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). (jur. (fam. 3) (în construc ii negative) deloc. nătărău. cum se întîmplă.FIL.. ca pe noi. . orbeşte. aşa cum trebuie. gogoman. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. zbîrcit la fa ă: omul spîn. 2) (fig . ca pe (sau după) răboj. ca omul sau ca to i oamenii. ca pe apă. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau.BRĂESCU. adînc. cap de an. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei. cap de tigvă. ca oamenii. ca prin(tr-un) farmec. ca omul. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. capătul zilei. cap de cuc. (reg.IONESCU.

) camera deputa ilor. care cum s-ar prinde . care (sau cine) încotro (poate). oricît . adecă ori prin moarte. care pe care?.NEC. car funerar. adecă carte cu limbă de moarte.. fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. (înv. ini iatorul.. cu alte cuvinte. a ştiut să deştepte şi să învioşeze.de asta te plîngi stăpîne? . capul legii. de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît. şi reg. mai bine în capul locului.. ca rar care altul. să ne dai răspuns la o întrebare . (a.DOS. (înv. fiecare pe unde poate.. care eşti capu’legii.. care alta? care altul care cum s-ar prinde . care numai ce huia divanul împărătesc. vreunul: Aron Pumnul . carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie).IORGA. carte de judecată..PANN. (pop. scriere fundamentală. dacă nu-i şti Sfin ia-ta. trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. carte cu limbă de moarte. casa de jos. al fărădelegilor. (înv.d-apoi de care alta. .CR. conştiin a na ională a învă ăceilor săi. carte de căpătîi.. capul mesei. aşadar: care va să zică şi fră ia. care numai ce.SBIERA. (înv.EM. locul de onoare la masă. ) preot: părinte .. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! ... care alta?.CODICA. în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor. care altul. capul răută ilor.. manual. cine să ştie altul? POP. capul neamului.. teademenise cu vorbe dulci. sentin ele de Tribunale. care . ) genealogie... careşi pe unde.. prin urmare. (înv. ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. 2) ceea ce înseamnă.. (înv. ) încît: breslaşii . şi pop.. care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei.NEGR... care vra să zică iar bejenie! AL. sau prin carte de dispăr enie.. carte de şcoală. mai . (înv. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale. (jur. strămoşul unic al maimultor familii.1732). striga . capul locului.. ) testament: harta testamentului. IV.. luni. ce altceva?: .capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care . cartea neamului. 1) deci. ) orice (fel de) .DOS. care va să zică. carte de soroc.. carne de pasăre sau de peşte...ISP. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. înv.MAIOR. ... care va să zică. dric. care cum s-ar prinde . carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos ... ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi.. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii.CR. ori dracii pe dînsul.... coordonatorul răută ilor. mai ..: n-oi veni la atîta nesim ire. (înv.. capul săptămînii. (înv.. mă Chirică? CR. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte.. cum s-ar zice: n-avea nici cai? . . . carne albă.. va voi a veni cătră a doua. careşi pre unde.. ) altcineva. deciziunile de Cur i.CAR.AL. care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci. capul mesei (sau al bucatelor)..

familie în care dictează femeia.POP. familia ărănească: atunce noaptea .: borş.. casă de curvie (sau de curvăsărie). (înv. dezorientat..COSTIN. extrem de ..NEC.. ca şi cum. şi-l duseră la fîntînă. casă de vindecare.. ) judecătorie.. espresia figurii se face mai ciudată. şi reg. te arde la casa sufletului. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg... 1) ce idee!. ) senatul. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap. foarte des. (înv. (înv. . casa (cea sau a) mare. ca să vezi!. cuconi cinci şi cucoane trei. şi pop. vin catran de acru. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche.. de-i tăiară capul.. păstrată pentru oaspe i. sau (înv. ca şi de la rînd. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. sanatoriu. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică. casă de judecată.. (înv. nenorocit.ISP.N.. şi-i era casa cam grea. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD.. ca un roi fără de matcă. înghesuit. ) al dracului de.AL. aiurit. catran de . abătut. ca să nu mai lungim vorba. dus pe gînduri.POP. . ) spital. ca (sau drept. casa (cea sau a) mică. ca sardelele. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. ) în) urmare.. ea pieri. familie în care dictează bărbatul.PANN. pe mal de apşoară. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa. din călcîie pînla cap. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. (reg. zăpăcit. în consecin ă: dezgustul creşte şi. ca un motan plouat. (pop. ) ca în chip de .. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste. într-un cuvînt. foarte.. 1) eapăn. (pop. bună şi milostivă.. casă grea. casă de sănătate. (reg.. (reg.PANN. chip de mănăstire şi de pomenire. în urmare.. ca un pui de bogdaproste. ) ospiciu. ca sita la cumătra. (înv. (p. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus. ca un ban în două pungi.POP. ca un singur om. ca un ban în două pungi ca un fel de . ca şi de la rînd. (reg.. sau chip de .casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de . ca să zic aşa. dar era încă bun de ginere. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi.: mică chilioară. au spus „da“ ca un singur om. prăpădit. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti.ext. ca un ban în două pungi. căsătorie nefericită.. casă în care cîntă găina.CR... pe scurt. (înv. casă în care cîntă cocoşul. pe post de ... nu alta. ) cameră în care locuieşte.. casa sufletului.. bordel. ) în loc de . cascadă de rîs. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. de obicei..POP.. ) casă de toleran ă.. . ca . ca un fel de . (înv.POP.. ca un ap logodit. casă nebunească. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă.NEC. afurisit de . la unison. casă în doi pere i.. gol puşcă. hohot prelungit de rîs. ca şi cînd.

a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. uluit.i alt fraier! caută. 3) a fi foarte ruşinat. a întrista (pe cineva): maică. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva). a cădea bolnav (sau la pat. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie . a-i cădea bun (cuiva). îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. a începe să clocească. . lapte dulce. ca vai de lume. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc.CR. a fi un eşec. da de unde?: poate era niscaiva aur? . a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva). a-i fi greu (cuiva) să facă. ) 1) a se înfuria. (ba) că chiar. într-o stare mizerabilă. a cădea cloşcă.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. sămi păstrezi nevestica. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). (aflat) într-o situa ie foarte grea. caz (sau proces) de conştiin ă.i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. . a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos.VARLAAM.ISP. a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). nici vorbă!. 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). (înv. aşa este: că bine zici. ) a dispera. la zăcere). a pica) cerul pe cineva. şi tu ai gîcit! POP. (fam . ) a cădea foarte rău. zguduitoare. că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. dragă.MINEIUL. a cădea belea (pe capul) cuiva. (înv. măicu a mea.i de treabă (sau de drum)!. dacă i-o cădea amar.POP. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. (într-un mod) vrednic de compătimire. amîhni. caută-mă pe-afară!. a cădea (la pămînt) cădere grea. idei.POP. să-i dai. a-i cădea (de) amar (cuiva). POP. (despre păsări) a fi bună de clocit. întinde-o! caută pe altul!. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes). a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. că bine zici (zice etc. un examen etc. atitudini. maică. 2) a-i sta bine (ceva cuiva). găseşte. a fi inoportun.POP.. şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. 2) a primi o veste copleşitoare. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă.i de treabă (sau de drum)!.) şterge-o!.). vine de taie pe ăst duşman al mieu.CEZAR. mamă. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. a-i lăsa un gust amar (cuiva). cutremurătoare. a fi o povară pentru cineva.POP. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte.. a i se acri (cuiva): of. vezi. că d-aici nu s-o mai duce. (înv. a-i cădea ceva în fire (cuiva). ş-un zahar. mama ei căzu bolnavă greu. . conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. într-adevăr. 2) umblă după furat. blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. a cădea bine. (fam. 2) (despre candida i) a pierde un concurs. (fig.) (perfectă) dreptate. iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. şi-năuntru se băgă.ba că chiar. îi căzu lui ceva-n fire. a cădea plocon pe capul cuiva. a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). să-i dai. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie.P.). NEC. ai (are etc. a cădea (sau a se dărîma.) sau ca vai de capul lui (al ei etc. a cădea cu inima. maică. 1) umblă fără rost. a se nimeri.CR. a fi surprins. (înv.

a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. ) a cădea (la pămînt). (înv. ) a fi prost. PANN . a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. (fam. omule. POP. ) a fi înşelat. căzu cu vorba Ceauşanca. ..DELAVR. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). a se prosti: ce-i cu tine. a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci.EM. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). a se prinde) în cursă (sau în capcană. a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). a face în pantaloni de frică. deci se puse jos să hodinească. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă. (înv. păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. (înv.. (înv. jur. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii . . a trece la altă credin ă. 2) a îndrăgi (pe cineva). ) a se lepăda de legea străbună. căzu în cursă. bătut cum era.CEZAR. . a cădea în desuetudine. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. ) în la e). a se îndrăgosti (de cineva): el iar. îi cade dragă fata. (fam. 2) a fi foarte obosit. de nimic nu mai sînt bun. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. fulgerător.. a cădea de-a pluta. soro. a se păcăli: Ana însă. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica.COSTIN. a cădea (sau a fi căzut) în cap. a nu mai fi de actualitate. privind de săptămîni. a cădea (sau a se arunca.ISP. ) a se îndrăgosti de cineva. omenia. a cădea cu vorba. în la .a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). a-i cădea în fire (cuiva). a deveni alcoolic. a se băga în vorbă: aşa. a leşina: flămînd. a-şi pierde buna reputa ie. 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi.PRAV. ) a (nu) în elege. ca din senin. 1) a sim i. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire . slăbit: picioarele nu mă in. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. a se amesteca.P.POP. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. să vor pune de împotrivire părin ilor . a cădea în dizgra ie.. mai cădea de pe picioare. a se perima. 2) a se da de gol. a cădea în (sau pe) brînci. a-i cădea (cu) drag (sau (fam. cinstea. simpatie. a cădea de fraier (sau de fazan). a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. mai pu in subtilă. a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt.AL. a cădea din dreptatea moştenirii.P. a (nu) pricepe despre ce este vorba. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă.. a cădea dintr-o extremă în alta. a cădea în dragostea cuiva. a-i fi foarte frică (cuiva). a-i cădea (sau a-i pica) din coş.POP. a pierde protec ia unei persoane influente. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. să cază din dreptatea moştenirii. a sărăci. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva). în pantaloni) (cuiva). a conveni (cu cineva). COŞBUC. . a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). POP. a oscila între extreme. 2) (fig. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). a cădea fără sim ire. a se întoarce. 1) a-şi pierde echilibrul. a se înşela.EM. (fam. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă.

a cădea (sau a ajunge. (fam. a implora iertare.ISP. labele. (înv. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. PRAV. a nimeri. a cădea lăcomie (cuiva). a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva. ) 1) a provoca neplăceri. 2) a nedreptă i. a cădea (sau a rămîne) mort. a se lăsa ispitit.EM. . a ajunge la o în elegere. în puterea.. a cădea în spinarea cuiva. (înv. ) labă) (cuiva). de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. ISP. a huli.. tupeul.a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. a cădea în picioare.CĂL. ce să dzice au cădzut năpaste ..POP. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. a fi sacrificat. a deveni necredincios. căzu la pace. a rămîne ruşinat. a pica) la (sau în. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva).): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva.. de respect etc. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. 2) a se învoi. a cădea în necredin ă. să ne cază lăcomie. a cădea la sfadă (cu cineva). pe) mîna (sau mîinile. a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva). ghearele. cum learuncă din călcîie. a cădea în (sau la) greşeală. a cădea la în elegere (cu cineva). ) laba. a cădea în hulă. a încăpea. a pune.NEGR. feciori. gheara . a ob ine. în posesia. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva.. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a. a se descurca: cum făcea. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică.COSTIN. . a ajunge (din întîmplare) la cheremul. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă. (înv..DOS. a muri. a-i cădea (sau a i se muia. cum nu făcea..ext. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). (fig. a se certa (cu cineva). voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară.BUDAI-DELEANU. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui. a cădea în uitare. a se lăsa. a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. 1) a face pace. ) a fi răspunzător. cădea totdeauna în picioare. . a pica... a cădea la legea . (înv. a-i cădea (cu) lesne (cuiva). 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. 1) a se lăsa în genunchi de durere. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). 3) (p. a cădea jertfă. a cădea (sau a pica) la învoială. nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. umilit. a cădea în prepus. mîndria. necazuri. şi vă uita i la poale din şase la i. a fi uitat. ) a fi bănuitor. (înv. ) a face poftă (cuiva): sta i.. (fam. a muri subit: rămase mort pe loc. a intra.N.CANT.POP.: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul . a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. a cădea în răspundere. a greşi.. . a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). a-i cădea în vatră cuiva. milă. încă prea cu greu le-ar fi căzut. ) a-şi pierde arogan a. suspicios. a se prosterna. (fig. a cădea în ispită.KOG. a se converti la . .

a i se revela adevărul: în clipa aceea. . că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva. vine. iarbă verde. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul.VLAH. a da chix.SAD. (a. care vine.. a călca iarba verde. ) a lua de după gît. 2) a-şi da aere. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă. a cădea (sau a aluneca) pe panta . a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi. c-o fi. a i se dezvălui.. calcă totul în picioare.POP. că-i bălaie că-i cîr . ba e alta. a deranja. dar calcă popeşte. a umbla încet şi cu grijă.. a se lăsa antrenat de .că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg. (înv. jur. ) a fi pedepsit... bietul băiat nu se lasă. eu tot nu-mi calc cuvîntul. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. (înv. a-i cădea (de) urît (cuiva). . ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.. că-i hăis. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul.. (despre mîncăruri) a se digera greu. a călca hotarul.. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi.. a fi prădat.POP.URIC.. a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. că-i cea.. calcă de sus. a-l călca datoria (pe cineva). a da norocul peste cineva.DELAVR. a se îndrepta spre . cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! . a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . a cădea sub vinovă ie de moarte. (înv. ) a fi neplăcut.. cădere din dreptate. a-şi călca cuvîntul. .. eu tot nu-mi calc cuvîntul. se simte de şapte palme mai înalt. că-i mîr sau hîr încoace. trufaş: a doua zi. ) a fi acuzat de omor. PANN . (pop.. dezagreabil.ISP. că mîr. c-o fi tunsă.: d-apoi calul meu de pe atunci.POP.SAD. a călca în picioare. a cădea sub certare. că-i cîr (sau hîr). că-i cea. că e laie. vine.CAR. a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). a face pe grozavul: carte nu ştie. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. că doar nu era să . ba-i bălaie..a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . (fam. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). a călca cu dreptul..POP. că e laie.. (înv. c-o fi rasă.. a trăi: pînă va călca el .POP.PANN. a călca ca pe ace. ) drum bun!.POP. 2) a umili. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus). a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva. ba e una. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. CORESI. (iron. că nu putea să .. ) a se abate de la calea dreaptă. c-o pă i: că hîr. că-i mîr că-i hăis. a nu avea noroc într-o întreprindere. noi vom fi . a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. a călca a popă (sau popeşte). 1) a zdrobi. a distruge: vijelia-ngrozitoare. a călca cu stîngul (sau în sec). că-i bălaie sau ba e laie. că-i hăis. ) c-o fi. . a fi îngîmfat. mîndru. a incomoda pe cineva.1794). hîr încolo. a începe bine ceva. se suciră. a cădea trunchi la stomac. c-o pă i: se învîrtiră. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia.. (înv.. călătorie sprîncenată!. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). în ticnă.EM.

(pop.SAD. a merge) pe (sau în) paşii (sau urma.. a ironiza (pe cineva). ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. a-şi călca pe inimă. pe de lături). . pravila. cu sfială. . că ştiu eu ce vrei să zici. (înv. a supăra. elan. ) a prinde avînt. a scoate din pepeni (pe cineva). îi zise cumnată-sa. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura.POP. legea). a semăna (în obiceiuri. a jigni (pe cineva): mă pocneşte. . căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală. a căpăta alageaua. PANN. (înv. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. 1) a fi foarte fericit. (fam. 2) a moşteni comportamentul cuiva. a călca pe talpă putredă. legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. . a călca strîmb (sau într-aiurea.ISP... 3) a enerva.. a fi precaut. a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). a călca porunca (sau ordinul. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . . a călca pe bătătură (sau pe bătături. vorba de pe vremuri. punct nevralgic. pe opinci) (pe cineva). 2) a lua peste picior. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . jur. fără să-şi capete alageaua.CANT. iute la mînie. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. ISP.POP. a încălca porunca (sau ordinul. a accepta un compromis. a călca (sau a urma. . a călca (sau a umbla) rău. (înv. dar mereu calci în străchini. cămaşă de fier (sau de zale). te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL.POP. 2) a face gafe. a delimita teritoriul satului. a gafa: nu ştiu cum faci. a călca (ca) pe mărăcini. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva).BĂLC. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. cu fumurile în cap. umblînd parc-ar călca numai în străchini.POP. 2) a insulta. a atrage aten ia. . călcare cu omor. cu pruden ă. 1) a atinge un punct nevralgic. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea. ducîndu-se îndată. a nesocoti. a călca pe ouă. platoşă. călcător de jurămînt. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. a da de în eles (cuiva).a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. pravila. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva).POP. a face o concesie. a nu respecta. urmele. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. la coada işlicului. a întreprinde ceva cu reuşită sigură. a căpăta aripi. (înv . pe coadă) (pe cineva). 1) a fi înfumurat. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. căldură tropicală. cu nevasta s-a-mpăcat. (fig. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci. a irita.. a supăra (pe cineva). măcar trei nevoi să-l calce. a călca ocina satului. a păşi nesigur. a călca pe iarbă verde.CAR.CAR.) pasurile) cuiva. a călca şarpele pe coadă. a nu-i merge bine (treburile).. 1) a face semn. a supăra un om rău. VLAH. a călca pe picior (sau pe picioare. călcîiul lui Ahile. a păşi încet. 2) a fi fudul. a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. a nu mai călca pe pămînt.

AL. pumni.POP. a face un lucru inutil. a căuta acul în carul cu fîn. a stima. că cîr. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. a se privi unul pe celălalt.) coşciug. . a căta în ochii cuiva. ba că-i pungă. a căta la mîna altuia. ca iarba de leac. spre a şti dacă sînt proaspete. a căuta a . cu interes. să fie? . ca pe un lucru rar. că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă. ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate. căptuşeală de scînduri.PANN. c-o pă i.. o sinecură: cît rabdă acest sărman. a căuta ca pe un ac. că-i învîrtită.POP. a primi. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. să caşte gura prin Europa. pre ios: unde. a se afla în treabă. (înv.ISP.. a hoinări: a fost trimis. a se căuta. căutau a melancolie. ba că-i laie. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. şi reg.. 2) a fi atent. numai nu te cau i! CR . cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul. (ba) că(-i) teacă. la obrazul) cuiva. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf.. ) c-o fi. a căsca ochii. după cum se obişnuieşte.. (fam. şi fam . 2) a nu fi de nici un ajutor. a respecta (pe cineva): nu. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri.i mai caută-n obraz..ISP. că sucita. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). cu înfrigurare. unde căram apă cu ciurul. a căsca uşa. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a .. sfaturile. 1) a munci fără spor. măi Gerilă. a se uita unul la altul. a bate. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile.. a aduce a . gîrbace. a căuta nod în papură (cuiva). că învîrtita sau că-i sucită. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. Doamne iartă-mă. a ob ine. în zadar. a deschide gura mare. ba că-i bălaie: se suciră. 2) (p. de să cunoscură. a face un lucru inutil. (ba) că(-i) pungă. a examina ouăle în lumină. CAR. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. a căra soarele cu oborocul. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. î i dă cu luleaua-n nas. (od. se-nvîrtiră. a căuta ceartă (sau pricină.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege. a căuta de-a fir a păr. a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi.ISP. cu lumînarea. a căuta (ceva) cu insisten ă. a-şi căuta (în ochi). sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. pe socoteala ării. că e alta. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat . iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. a inventa motive de ceartă. ba că-i teacă. o slujbă publică. a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit. 1) a se uita cu naivă curiozitate. 2) a deschide larg uşa.DELAVR. a căra apă la pu (sau la fîntînă. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). a căuta cu deosebită aten ie. (pop . îl cat. că e una. 1) a deschide ochii mari. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva).. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e .. ext. a pierde vremea. a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). căru ă de poştă. cu misiune politicoasă. a căra apa cu ciurul.. că mîr: că sucita. că învîrtita.. la rîu). cu pumnii) (cuiva sau în ceva). (reg. folos (cuiva sau la ceva). cu bîta. în cinste. a da) un os (sau un ciolan) de ros. un profit. cu mirare.DOS. a că(u)ta ouăle. ) 1) a întredeschide uşa. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj.NEGR. a se holba.

AL. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. care-i căuta la cap.. a căuta cotle e (cuiva). a căuta de suflet (unui mort). a face pe plac (cuiva). nu v-ar putea găsi mai potrivi i.i ca i de treabă. a o căuta cu lumînarea.. de capriciile cuiva.a căuta chip să . sau de nevoi) sau (înv. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. ale ei etc. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). a-şi vedea numai de propriile interese.. nu teastîmperi. de drum.. a-şi căuta de seamă.AL. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi.: chip cătam cu viclenie. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul). a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai.. de treaba lui. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti. mergi cu bine! AL. a examina o pasăre.CR. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR.. pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă.. o cau i cu lumînarea.. a alinta. nu i-ai putut căuta de suflet de un veac. ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea. a căuta de ou... a-i căuta în (la) cap (cuiva).CAR. a căuta cu lumînarea. 1) a dori. de capul tău.GR. a căuta de dreptate (cuiva). ca să. a ei etc.. 2) (fig. ) a se preocupa numai de treburile personale. . cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. cu dragoste la cineva. 2) a se amesteca în treburi necurate. sta cu capul . a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . a răsfă a (pe cineva): bărbatul . a ine seama de dorin ele. a privi cu bunăvoin ă. a se îngriji de mîntuirea sufletului.. a căuta de-a fir a păr. (înv.POP.CR.EM. a-şi căuta de sănătate. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. . ) a descînta cu bă ul. că mănînci trînteală. peste tot. a se interesa de cauza cuiva.POP. peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. să te fac săntrebi.. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei.. s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet.COŞBUC. (reg. mititeii.. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou). în poalele unei roabe tinere . sau de treb(ur)ile lui..i cate de dreptate. 1) a se ocupa de propriile interese. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . drumul. a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. (reg.COŞBUC. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior.AL. se duse.AL. a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva).. a căuta în stele. mehenghiule! POP. . a fi cucernic: moşnege. javra dracului se face a o căuta de ou. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). cu privirea) (pe cineva sau ceva). 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale. a-şi căuta (sau a-şi păzi. român.i. a-şi căuta de suflet.. 2) (fig. a căuta insistent. ) a da în judecată (pe cineva). . a căuta cu gîndul. să-şi caute de sănătate. ) a căuta nod în papură (cuiva). 2) a-şi continua. nici că-l asculta. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor. a căuta (toate) mijloacele să . a-şi vedea) de cale (sau calea. ) a nu se amesteca în treburile altuia. de treabă-şi vedea. a nu se amesteca în treburile altora: ba să. a-şi căuta de obiele. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale . a căuta cu ochii (sau din privire. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . a bate (pe cineva). a căuta cu minu ie. a pierde vremea.

(reg. ce-ai făcut.CR. .VARLAAM. a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva).a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce. căzut în pruncie. (înv..AL. a căuta rîcă (cuiva). ramolit. şi reg. pentru că . (înv.STANCU. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. şi au fugit de la Beciu la Vene ia. a căuta ziua de ieri.CR. (fam. să vază cea de apoi ce a hi. subiect de conversa ie.PANN.. căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie. nu în elegi ce. senil. cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor.. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său. nu ştii româneşte?. ce. a căuta vreme cu prilej. a căuta rău cuiva. ) a căuta prilejul. aerian. a pierde vremea. la urma urmelor: era strînsă mul ime multă.i spun? cea (mai) de apoi.. ) 1) la sfîrşit. vino.DOS.. ) deoarece. las’să sară. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli.LET. ce-ai pă it?. de spaimă. de . a umbla aiurea..ISP. de .. .. cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. ) a căuta nod în papură (cuiva): cată . ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă.DELAVR... (reg. 2) cea din urmă. nu te depărta. ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă.. ) ce i s-a întîmplat?. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. ) a se uita urît. a căuta pe dracul. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup .. c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). ce-ai pă it? . a-şi căuta vreme.: bociră a ce rămaseră săraci.(reg.DOS. a căuta pete în soare. a cădea din lac în pu .. a se băga unde nu-i fierbe oala. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă. păcate-n mîndălaci. a se amesteca în treburi necurate. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). de-ai bolonzit? POP. luat pe nepregătite.. ce te-a apucat?. a căuta peri în palmă.POP.. (înv.. cea (mai) de pe (sau din.. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). a căuta cearta cu lumînarea. a căuta nod în mămăligă (cuiva). cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut. 1) (pentru) ultima (oară): iacă. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva).. din cauză că . a căuta pretext. ce i s-a întîmplat. (înv. fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. a căuta sămîn ă de vorbă. (reg. a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa.: ce-ai făcut.i mai dau o dată carul. dar asta i-a fi cea de pe urmă.. a da de dracul: cată ei pe dracul? . ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi.. a ce. ce i-a venit?: ce-ai pă it . de discu ie. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR. căzut (sau picat) din cer (sau din lună). ) după) urmă. sosit pe neaşteptate. de . a căuta prilej de ceartă. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer. a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. 1) apărut din senin. a căuta ceea ce nu există. ) a căuta nod în papură (cuiva).

?.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de . ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?. a ceda ispitei. ce(e)a lume.?: ce folos de curea lată... în cea mai mare parte. moment nefavorabil. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru). ce naiba? ce cum.DOS. nu v-am spus eu?. ce folos că . (înv. ce-am avut şi ce-am pierdut... dar. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat.....?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR. ce mă interesează? ce-mi pasă?. ) oricum. făceau paralele acele.. ) ce doreşti? .NEC.. ceasul mor ii (sau de moarte. la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală.... conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. )?.d-apoi aşa. ce-i porunca?. ce interesează? ce (mi)-ar fi?. familia.CR. a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului... oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund.?. plîns. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii. sau ce de mai . ce-i de tine? ce-i drept.. 1) ce mă priveşte?..?... a ceda (sau a da) pasul. ce contează?. pu inul pe care l-am putut aduna. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL... pentru ciubote. rudele. favorabil. de fapt: doi icusari plătise .. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. sau ce mai de .: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au.. ce?.PRAV.. ce-i de capul tău?.. într-adevăr.NEGR..CR. ce mult . .. COŞBUC. şi-n căpuşă. ce bruma am putut agonisi. ce-i drept. ce soi de . 1) lumea de apoi.. nu mă interesează.. ce folos că . mlăştinoase...... .. (în) cea mai mare parte. cum ai reac iona dacă . moment fast. ceas(ul) bun..)?. ceasul naşterii (sau de naştere).. spune exact ceea ce gîndeşte.... (sau cînd . ce de(-a) . cît de mult . poftim?. ce-i în guşă. ce legătură are?. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală. de apoi... şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă . cum o mai duci?.. ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece . ISP. cei de-acasă.. ceas(ul) rău (sau slab). ce am eu de acolo?. ce face?. nu mă afectează. copilul se puse pe . (sau dacă .. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă.. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. dacă nu-s boi în poiată? POP.. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii. ce dracu .NEGR. a nu rezista tenta iei. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile .. (înv. ce ciorile .. ori de nu. ce face? ce faci? ce fel de . ce părere ai avea dacă . după ce le vor fi făcut acea vătămare. cum î i merge? ce fel de .POP.. ce (mai) faci?.CR. n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR. ce cum va fi. ce-i aduce?. pe ceea lume. de . cum?. cui ce-i aduce? EM. momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. în bună măsură.. ce mi-ar fi? ... a trecut peste pod. dacă .ce-ai zice dacă . ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. (fam.. cel (mai) de pe urmă). 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă. 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP . cum se poate?.

ce mai ala-bala?. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda. cel (mai) tîrziu... stele-mi scînteie pe lacuri. ce mai veste-poveste?. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . ce mi-e Manda! ce mi-e una. ce folos decurge din . n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. cele cuvenite.. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. te rog. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă. .VĂC. ce mai e nou?.). se inea cela..?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR.BELDIMAN. ce contează. ) diavolul. cel de apoi. ce mi-e Tanda. de cela să-i aleagă de domnie.. că venim cel mai tîrziu duminică. extrem de . ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai . ce mai stai?. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri. cel fără de fund. ce mai la deal. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . măcar. (înv. 1) atît. 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR.cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai . (despre oameni) cel în drept. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?.?. celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos.EM. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?. (reg. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului.STANCU..POP. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare. flăcăii ce stau la pîndă. ce importan ă are. barem. întărit cu cele sfinte. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5. zise boierul în gîndul său. din trecutul de mărire v-ar privi.EM.LET. ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor.. ironici. la vale? aşa e lumea asta. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. . tot acelaşi lucru! ce mi-e una.?.000 de lei. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs. cel mai . cele de cuviin ă.. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici.CAR. ori una ori alta. ce mai (e) nou?. CEZAR..? ce mai ala-bala? ce mai la deal.. (mi-)e tot una. prost)!. cel din urmă. cel (sau pe) pu in. 2) ce atîta discu ie?.. cu putin ă. cel de pe comoară sau cel cu coarne.. (înv.CR. sau cel cu căciula roşie.BIBLIA.BIBLIA. dracul.. ce nătărău (sau neghiob. aşteaptă moartea nepăsător. . ce mai (atîta) . ce mai tura-vura? ce mai la deal.VLAH.. cele sfinte.CR.ISP. cel ce (sau de) se cade... ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura.. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme. în cel mai rău caz. ce aştep i? ce mai tura-vura(?).. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus..P.VLAH. prost)! ce noroc pe mine!. la vale?. cel mult.: ce mi-i vremea cînd de veacuri. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi. scrie.. numai. ce mi-e alta. Cel-de-Sus. cel mult. ce să mai lungim vorba(?). ) abis.CR. foarte . după ce orîndui cele de cuviin ă. ce rost are (atîta) .? CAR. 1) la ce bun (atîta) . cel de pe (sau din. ) după) urmă. cît poate fi de nătărău (sau neghiob. (pop. cu putin ă cela de cela. ce mi-e Manda!..

a cere imposibilul. a solicita în elegere. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. (înv. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. ce păcat! POP. a (în)cerca marea cu degetul.. a-şi încerca norocul. însă fără să ceară încuviin are. a cere la judecată. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. a cerca rădăcinile.. dar eu ce pămînt m-oi face? POP.. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer. a cere lînă de la broască. (fam. ce-o fi. a cere de pomană. a-şi cere legea (cu cineva).ISP. şi pop. (înv. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. a ruga să i se cru e via a. ce pe apă nu curge. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. ) cît.ce nu ce-o fi.1741). a cere un pre exorbitant. ) a cere sfatul cuiva.URIC. şi plecă şi el. ce păzeşti? ce păcat!. ce nu-l săruta. a cere îngăduin ă. (a. nimica toată... s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. a cere adăpost. a pretinde garan ie. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. a implora milă. ce naiba?: ce păcatele.CĂL. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . ca să ceară ajutor de la arbori. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de . a cerca sfat. (reg.LET. şi pop. a solicita aprobarea. î i cer iertare.. să-şi ceie lege cu Petru-vodă. cît îmi pare de rău!. (înv. a cere îndurare. a solicita ceea ce i se cuvine. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva).. a cere cu talerul. numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. ce Dumnezeu?. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. ce nu grăind şi ce nu făcînd. a cerca prilej. igumen . dar ia să vedem. (pop. (înv. să vie aice să cerce acea moşie. ce naiba?: tu te duci bade sărace. IORGA. o fi!. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . a-şi cere dreptul.LET.POP. (înv. şi de cheltuială ce pe apă nu curge. a cerşi. cum i i da de fund? CR. ) a cerceta cauzele. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. (înv. ) de ce nu eşti atent?. cum: ce nu-l strîngea. vai de mine.POP. a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva). ce păcatul (sau păcatele)?. a cere imposibilul. a reclama. ce vor putea face ca să poată hălădui. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos.POP. a cerca o moşie (sau hotarele). o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. a ruga să fie iertat (de cineva).REBR. a cere lapte de la o vacă stearpă. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. a cere chezăşie. pardon) (cuiva). ce pămînt?. foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. a cere încuviin are.COŞBUC. a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. ) a testa calită ile cuiva.. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii .DOS. doar eşti preot bătrîn..

mult.POP. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit . ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul.CR..CR.. a cere (sau a da) satisfac ie. cum să mă descurc (sau să te descurci etc. deodată.). ext. a se certa ca la tractir. cine poate şti . a se certa furcă (cu cineva). a vorbi) cum îi (î i etc. orice.). a se certa violent (cu cineva). ce socoteşti.i iasă bine. a certa (sau a blestema. ce ştii . cînd pe sus. cont.AL. a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. ce te-a (l-a. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? ...? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii .) găsit (de . a cere milă.) apucat (de .CR. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor. a trebui (să . un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte.POP.i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer.. ce s-a întîmplat cu . a-şi cere seama (sau socoteala).. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu .GR. a vorbi) necontrolat..AL. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . ce să vezi? sau ce să vadă?.. cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn. totul. a spurca. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece.. a se certa la cu ite (cu cineva). a cere insistent.. (p.. v-a etc. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să . v-a etc. să vezi întîmplare!. a cere mîna (cuiva).) (de . v-a etc. îşi ceru socoteala.. a ocărî. v-a etc. a fi nevoie (să . cu brutalitate. a ocărî. a se certa ca la uşa cortului.) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. la ce bun?. socoteală) (cuiva). cînd pe jos...CR. şi reg.)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. v-a etc.. a cere igăneşte. fugind pe întrecute. a se certa fără jenă. a cere voie (cuiva) să .. ). după cum cerea trebuin a. a cere sfatul cuiva.)?.. a solicita (cuiva) permisiunea să . (înv. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă. ce s-a făcut cu . ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele.). a solicita o părere. fără ruşine. ce ai (are.)?. ce te-a (l-a... nestăpînit.. a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit).POP. ce rost are?. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul. ce să fac (sau să faci etc. a cere preten ii (înv..) apucat?. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc.. a cere imposibilul. ce te-a (l-a..?. ce te crezi?. ca să. a se certa ca precupe ele. ce crezi?.?...) vine la gură. a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale....i smomească pe nevasta d-tale.. a fi necesar (să ..) face?...)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. ce te-a apucat?.POP. a cerşi îndurare. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc. mă duc să aduc arme.NEGR. cerul şi pămîntul.. ave i etc. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL. a certa (sau a blestema.) prins?..TOP. trebuie sămi dai satisfac ie . ce i-a venit? ce te-a (l-a... (înv..duse cum îi venea la gură.).: a plecat la grangur. nici că i-ar trece prin minte!: şi... ce i-a (i-a.: ce ştii cum se întîmplă? poate să.): pornesc ..

(de-a) chioara.. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă. 2) ce legătură am (ai. sau chiar cum .) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă . chef pe cheltuiala altuia. tocmai azi. chiar dacă . a încerca să înşele pe fa ă pe cineva. şi dacă .. (pop. .AL. cheie de boltă. ce mai veste-poveste pe la dv..BIBLIA..SBIERA. ce nu e în ordine?.. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?. ) pictură. îl etc.i pasă? chef. pînă şi el. (înv... neneaco. să urmezi părinteştile lui pove e. (înv. chiar azi.)?. exact aşa: ba chiar aşa-i. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste.)?. ce te-a apucat de .. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti. a admonesta pe cineva.) interesează? ce mă (te.) cu .. chiar dacă . a cere. neneaco.i convine?.. chiar şi în materie de vînătorie.P.. ) principiu fundamental.. ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. chip şi seamă . (bis. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara.. are etc. ce. (sau de. şi fam.. chiar şi el. ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef. (sau de ..CR. îl etc.. naşule.ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să . ) idol: să nu faci ie chip cioplit. a chiorî din ochi pe cineva. 1) ce mă (te. întru totul. chip cioplit. chiar de la început.OD. las să fiu.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva. curios? ce te potriveşti?. ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri). eu sînt bolnav? CAR. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. a chema la rampă. cum î i spun eu. ce se (mai) aude?: aminteri. a chema la ordine (pe cineva).? CAR..?..: chiar de te-ai pune curmeziş..MAIOR.CĂL.. ai ştiut. pe deplin: să în eleagă. chip şi seamă.i veni) să . întocmai ca .. chiar şi.. jupîneşică dragă. (înv. chiar aşa.... ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai. cu toate că . chip scris. chiar ca . chiar el. ) ce (mai) e nou?. chip de grai.CR. a soma pe cineva să respecte anumite norme.). are etc.. cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca .?: ce treabă am eu cu boala lui? ce. prin aplauze. (fig. el însuşi..) (cu . . ce te interesează?.. încă de la început.. ce nu merge? ce te interesează?. ce vînt te-aduce pe la noi? POP. pînă şi: iubite autorule. ce vînt te-aduce? (sau te-abate?).AL. (fam.CAR. ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă.......... cu banii babachii. ce poveste?... ce te miră?.. ce treabă are? POP.. ce nu.. eu tot aş pleca . ce i-a venit (sau ce.. leit ca . ce i se pare ciudat. deşi . cu atît mai puternice. chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?.. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva. ce zor ai?. n-ai altceva mai bun de făcut decît să .

cînd aşa. cine are prea mult. cine are piper mult.. VARLAAM ... cine ştie ce (sau cît)... a ciuli urechile. important.. cînd aşa cînd-cînd .) dichisit. ciuli urechile. cine ştie cine (sau ce).. nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci. se duse cu oştile .. unul (cu) .. mai să . (fam.CAMIL.. cînd mai sub ire. 2) (fig. ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd . cine ce treabă are? CAR.AL. cînd mai gros.BĂLC.. egal.P.... despre oameni) a-şi încorda auzul. a citi gîndurile cuiva..... a intui ce gîndeşte cineva... nime-n lume n-a s-o ştie. cu urme de vărsat de vînt pe fa ă. inconsistentă.. alteori .pus la patru ace... aproape să ...: a promis tot ce i se ceruse.... (fam . ba într-un fel. SBIERA.. a intui.. chit pe chit ci dar cine . (înv. ba ... a citi printre rînduri.. nici foarte foarte: nu .: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline. 2) cine ştie cine... şi pop. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd. a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat. cine (cu) ..ş-apoi cine treabă are! EM.chipuri şi mijloace chip vărsat chit că . sensurile ascunse ale unui text. ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi.ISP. chit pe chit. se zvoneşte că .. 1) potrivit. chiar dacă . cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare. cine (mai) ştie. cine are piper mult.. pe cine interesează?. ba ...... a ciupi la cîntar... generalul Basta .. cineva (sau ceva) însemnat.POP.CEZAR. cînd aşa. 1) ciorbă slabă.. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace. nimic. seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză. ) a fura la cîntar.P. 3) cît pe ce să . ... nici prea prea. chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt. cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt. cînd .ISP. căci va fi sub pălărie . tot pă itu-i priceput... cînd . (înv.. deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. chit că .. a se ciudi de necaz. uneori . cu toate că .. . .BIBLIA....: prind cocoşii a cînta .. cînd aşa. cine (cu) .. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta)....... la 2 noemvrie.. asta mă-mportă pe mine. îşi bate joc de ce are... normal.. cînd de cînd să deie-n mine.. a sesiza aluziile. chip vărsat (sau turnat). cioplit în patru muchii. pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că . tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . cine . ) vorbe goale. (înv. cînd . ba în altul. ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie. bea cine ştie ce.. pune şi-n iaurt. 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul.. a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături. altul (cu) .. cine are treabă? sau cine ce treabă are?. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR. ) 1) în orice moment: noi de multe ori . anc pe anc. la Oradia-mare. ... cine ştie unde se află (în clipa de fa ă)... 2) (fig.. ciupit de vărsat. ) a se mîhni. se vorbeşte că . circulă zvonul că . cine ştie pe unde îi sticlesc ochii. ci dar.POP. ciorbă lungă. (înv.

(pop. demult.EM.CR.. niciodată.POP. cînd mi-o (sau i-o etc.CR. a o ine una şi bună. auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. a cînta osanale (cuiva). a-i cînta în strună (cuiva). catunci te-i mai face fată. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . a prevesti. a-i cînta (cuiva) de noroc. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce.) a prooroci. c-are să crească un rîzgîiat. ) niciodată: te-i duce la maică-ta . a se jelui cuiva. a rămîne singur.. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie.. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. 2) a linguşi (pe cineva). colea. . cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă. cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău. cînd voi muri. a cînta mereu acelaşi cîntec.POP. cîteodată. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. niciodată. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. tu nici măcar din cînd în cînd. n-ai alta. a cînta cucurigu în casă. a meni. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica. a cînta în cor. cînd i-e lumea mai dragă. a cînta găina în casă.to i erau cu părul. a-i cînta pupăza (cuiva)..cînd colo (sau colea) (ce să vezi?). cît îi putea. SAD. într-o ureche.POP. din timp în timp.. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. niciodată. (pop. suind voios în slavă. ) a se plînge. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. cînd i-e mai bine. niciodată. cînepa dracului.. numai mie pupăza. cu ifos. cînd colo cînd e brînză. (sau în . niciodată. cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă..ISP. . a-i cînta cucul în pungă.. (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. cînd o cînta ştiuca în baltă. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. a-i cînta popa la cap (cuiva). cînd mi-o creşte păr în palmă. .. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). cînd somnul e mai dulce. CERNA. niciodată: s-o procopsi. a fi sărit din min i.. ) cu foarte mult timp în urmă. nu-i bărbîn ă. (reg. nu-i bărbîn ă cînd e brînză. (fig. a fi sărac. a-i cînta cucul în casă. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva). a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. a sus ine (din interes) vorbele. a cînta cu ifos. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. a cînta împreună. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. a-i merge rău.PANN. a fi într-o doagă. a avea noroc.CR. cînd ai una. faptele cuiva. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a . a cînta înaintea cuiva.. 2) deodată: cînd colea despre ziuă.) creşte păr în palmă. (pop. a încuviin a. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. a cînta a . de . rău mi-ai cîntat de noroc! POP.CR. a cînta patetic: cîntau la psaltichie.COŞBUC. a-i face slujba de îngropăciune (cuiva).

valoarea unei persoane: se uita lung la ea. cît vor veni. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. a-i trage o palmă (sau două. a-şi cîrpi traiul (sau via a). 2) (fig. c-ailaltă-i şchioapă. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă.. a se propaga. cît le va da ştire. a cîştiga (sau a pierde) partida.SAD. 1) a înainta (în luptă). cîntecul lebedei. imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr.casa pahar. a dobîndi importan ă: ea vrea acum . ) parte . a o rupe la fugă...COŞBUC. 1) (înv.. ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii. imediat . 2) cîtuşi de pu in. alteori. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. 2) (reg..P. a-şi consolida pozi ia... foarte repede. a progresa.. s-a repezit spre deal şi. sfadă. LET.. c-aia-i chioară. cînd. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul. cît ai pune pe o muchie de cu it.POP. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar).. (înv.. cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr.ISP. cît . într-o clipă: cît ai bate din palme.: căzacii .GALA. a cîrpi o minciună. mai. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme. cît ai clipi din ochi. îndrugînd poveşti şi basme.. a înainta încet. a cîştiga de partea sa (pe cineva).. cîteva) (cuiva). cît ai plesni din bici (sau din palme). ba (că-i) mîrc. şi .. uneori . mai . extrem de pu in. foarte repede. cînta.. a pălmui (pe cineva). 1) foarte repede. 2) ciorovăială. şi: se culcă Ileana. cît de frică. a-i cîrpi o palmă (sau una.VLAH. împingînd pe duşman înapoi.. a-şi alege (cu grijă) cuvintele.DELAVR. cîrpi la repezeală o minciună.POP.. numaidecît. parte. foarte repede.. cît ai da (sau cît dai) în cremene. . a-şi face un aliat (din cineva). ai fuma) o igară.i-ar popa la cap!. ) foarte repede. se prinse de vîrful prăjinei. că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc.. 2) a se răspîndi.POP. două. cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi).POP. imediat. cît de supărare. cîteva) (cuiva).cînta.. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară . 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. s-a urcat deasupra lui. cîntărind-o din ochi.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît .PREDA. nici cît ai da în cremene.ISP. cînd . 1) c-o fi. a atrage de partea sa (pe cineva). . într-o clipă: şerpele. cît ai scăpăra dintr-un amnari. veni friptura...NEC. a (nu) reuşi într-o ac iune. pe dată. cît ai clipi din ochi.. imediat: cît ai plesni din bici .. ) a cîştiga teren. într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap)... a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. cît ai clipi. a cîştiga teren. (înv. puse de-l tăie. a cîştiga tărîm. cît .. că mîr. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. cît ... . să cîştige mai mult teren. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul. cît ai sfîrşi (sau ai bea. a-şi cîntări (bine) vorbele..CEZAR.. cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme. c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr.. ) îndată ce . ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul. cît de ruşine şi cît de bucurie. şi pop.

) îndată ce . cît ai zice peşte.. cît ce . într-o clipă: cum ieşi din sat. aşa cît apuca-ntre degete. cît ce pot (po i.STANCU. ba. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept. ) de departe: armasariul . ) cîtă pulbere şi spuză. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece. în număr foarte mare. cît e (sau pînă-i) cucul. de departe... cît capul sub sabia gealatului.: la mine-n prag venea..POP.. cîtă iarbă. cu nici un chip. apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi. cîtă frunză şi iarbă. cît îi cucu! AL. cît costă?.COŞBUC. unele. Frangoleo!. cît colo. mergea în urma lui.foarte pu in.). absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea.. foarte repede. Frangoleo!“.CANT. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i. cît de colo. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg. fără habar.CR.. cît ai zice peşte. cît de cît.. cîtăva de . . niscaiva.IST. slobozea cîte o îră cenuşe. ...CR. (înv. e bine să porneşti cît de diminea ă.. înnainte trimi ind. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. bade. iar nu din fugă.). (reg.. cît e ceasul?. oricît. 1) ceva.CR.: la drum. în foarte mică măsură.... în apropiere. într-o clipă. într-o clipă: cît ai zice mei. cîtă frunză. ) foarte pu in timp. se ia după moşneag şi. cît colea. ) cît de pu inel.. cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă.. tot nu-i ajunge. cît apuci între degete. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! . şi pop. cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei . ce pre are? (măcar) cît de . nu prea departe. şi iarbă cîtăva de . să mai cumpere cîte ceva. cît ai zice „cîrc. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo. unde-s casele boiereşti. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri. cît ai zice miau.. 2) oricît (de mult): cît de mult are.CR. (înv.. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia.. la o azvîrlitură de bă : purcelul . . şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. 2) la o parte: ce stai. servindu-mi ara pe aşezate.cît ai zice cîrc.CANT. foarte pu in: pe unde mergea. îl brînceşte cît colo. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. cu-atîta inimă rea? POP. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel. că vorbea cu în elepciune. în cît de mică măsură.CAR. mamă-sa cît ce-adurmea. poate etc. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. ajungi în cătunu Sătulei.CR.. ) cam. cît de pu in sau (înv. (înv. cît (sau ca) cioara-n par.. cît de cît. destul de .CR. niciodată..POP. 2) pu in. foarte repede: adormi cît ai zice peşte. 1) aproape. cîtă frunză.: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea. scurt: la toate începăturile căr ilor. foarte pu in. pe fugă. cînd văzui a lor mul ime. imediat ce .AL. foarte pu in timp..AL..cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? . cît colea cît colo cît costă? cît de ... cît capul sub sabia gealatului cît ce . (reg. (mai) cît colea.. cît ai zice mei. cît de mult. ca cioara-n par.ISP. cîte oarece pridoslovie. ) foarte .CR. cît colea..EM.ISP. cît de ci. cîtă pulbere şi spuză. cît de pu in. la (oarecare) depărtare..

cîte unul careleşi. unul cîte unul. cît îl (îi etc.POP.ISP. de să nu-i dea nimeni de căpătîi. COŞBUC. osul. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. v. ) în mod progresiv. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. cît i-a inea gura. şi fam. încetul cu încetul. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul. cîte pu inel. VARLAAM. în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este. cît îi cere inima cuiva. încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. cît ici. pedantule! CR. cîte zile voi avea. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd.POP.BĂLC.EM. imens. în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd. ori te făcea să-şi sară inima din loc. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici.CR. (reg. cîte şi (mai) cîte. toată via a: nu te voi lăsa. 3) nemărginit. (înv. toate. cîte zile voi (vei etc.AL. nu mai face brînză cu Harap-Alb.ISP. pînă la epuizare: strigă tu . cît poate. cît cole. ceva: cînd spunea cîte una. buşeli şi flocăieli cît lumea. cît îi stă în puteri. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii.. şi. 2) niciodată: alt stăpîn . cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare).. cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo.. cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul. ) niciodată. (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in..POP. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului. ) fiecare. cîte .BELDIMAN. prostii etc. în mod progresiv. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima.) avea.. că prea sînt multe .POP. cît lumea cît mai curînd .. cît mai (sau cît de) curînd. cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). cît poate suporta cineva.CANT. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării). tot felul de (nimicuri. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. cît îi lumea şi pămîntul. mîna) sau ce poate osul (cuiva). PRAV. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. cît hăul! ISP. cît mai (sau de) repede.. . cît vrea. ajung pe Ivan. cîte un (sau una). cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. foarte pu in. nenumărat: trînteli. cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea.CR. cît colea. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). cît ici. nesfîrşit.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte .. minciuni. cît îl in picioarele (sau puterile).. de frică. foarte multe.. cîte vrute şi nevrute.) ine gura (sau gîtlejul). cu toată energia.. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. (înv. cîte şi mai multe. pu in. pe rînd. cît îi poate pielea (cuiva). multe (şi de toate). încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre.): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR.CR. nu după multă vreme. 1) în vecii vecilor. cît îl in puterile. cîte unul (sau una). (pop. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule. cît îi poate cojocul cuiva.CR. că ea nu poate. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). cît îi poate calul (cuiva). pe rînd.

. frate..POP.. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate.CR.. care mînca cît şeptesprezece. foarte mare. cît pe colo cît pentru .. cît pumnul sau cît un pumn. dar desfrînat cît se poate. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo.EM.: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei. foarte. imperceptibil.. cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul. fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată.NEGR. (pop... cît şapte sau cît şaptesprezece... cît te-ai învîrti într-un călcîi. cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să . foarte pu in. deloc: am avut minte cît păr pe broască.cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să .. mai că . 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul.ISP.. într-o clipă. cît timp.)... iaste lăudat .... cît patru. insesizabil: trebi ca acestea.. mare cît o zi de post. (nici) cît (e) negru sub unghie. cît papură în baltă. cît se-nvîrteşte o roată.. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit . mare: se cutremurară. atîta vreme cît: cît timp trăieşti...SAD.. PSALT... (înv. cît ai clipi din ochi.BIBLIA . referitor la . ca cum te-ar pişca un purice..ISP. cît toate zilele (de mare).CĂL....NEGR. (înv.. extrem de . deloc: a înfruntat pre nuna cea mare.OD.. nimic.... căciula. 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. privitor la .. din cale-afară de . grijile nu te ocolesc.: am aruncat şi eu o vorbă. nu se mai bagă în samă. (sau despre . cît pofteşti. cît pe ce (sau pe-aci) să . el părea că nu bagă de samă. cît te-ai şterge (sau să te ştergi. oricît. cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască).. mai să .CR. foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.. revărsîndu-se zorile.. cît se poate de . cît (ce) poate (pot. 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui.... interminabil: uite-i mă. în ce priveşte...... cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte. cît pe colo. (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior.. cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice. cît pentru .) sau (cum) nu se mai poate de . numai ca să . imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare. . cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste. la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă..NEGR.. (sau mai .. foarte repede.. (foarte) repede. cît se poate de . într-o clipă. foarte pu in.: cît pentru străinul brunet. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul. ne cam pusese pe gînduri..COŞBUC.SAD. cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele . putem etc. sau de nu se mai poate.POP. cît de mult... (reg. cît să . cît să chiorăşti un şoarece. foarte întins. mult: mînca şi bea cît patru . aproape să . ) în cel mai înalt grad. uriaş. ) în cantitate foarte mare. cît stau răsăritele de apuse. (mare) cît o zi de post.SAD. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre..CR. cu cît mai vîrtos a lucra ceva. foarte mult: Oşlobanu.ISP.). cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine.. te-ai freca) la (un) ochi. pu in a lipsit să . foarte lung. foarte tare. peste limitele obişnuite. la o împără ie. ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila .

) tot timpul. foarte mic. (despre cîini) a da din coadă. ) cît de cît. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. a cloci o boală. a vorbi mult şi fără rost: ajungă. a trîndăvi. a cloci un gînd. luptă: am fost în foc la ’77. claca lui Dumnezeu.NEGR. foarte (mult sau tare). pînă va trece mînia Domnului. dojană etc. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. (reg. şi peşte să prinză. a se clătina pe picioare.NEGR. a merge împleticit. 2) (fig. bătu în sus. cît unghia. cît veacul. a da din cap: bătrîna a ieşit. într-o clipă. a se gudura. cîtuşi de cît. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). unii (sau unele) peste al ii (sau altele). a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. cîtuşi de cît. a întemeia) pe nisip. neînsemnat: privighetoarea . a clăti coada. cît va da din deget. absolut deloc. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . permanent. cît un fir (sau un grăunte. liniştea se aşternu peste pădure. ) a nu se clinti.CR. defel.DOS. a turba) de mînie.VLAH. a pune la cale ceva. ) război. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. un sîmbure) de mac. a clocoti (sau a spumega. a nu se urni din loc.POP. a clămpăni din gură. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. ) foarte repede. bătu în jos. (înv.BIBLIA . (înv. a nu se mişca. clătind din cap.. lumină strălucitoare de lună.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. (reg. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). erau ale lui. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti.EM. cît vezi (sau vedeai) cu ochii. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. pe iluziuni mari. (pop. cît un lucru mare.. continuu. nesigur. şi pop. a fi foarte mînios. cîtva timp. în dezordine. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . (pop.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior). am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele.SAD. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. a fi pe cale de a se îmbolnăvi. a clăti(na) capul (sau din cap).DELAVR. claie peste grămadă. a coace la inimă pe cineva. a dori răul cuiva. pînă foarte departe: cîmpurile. cît vedeai cu ochii. 1) a-şi spăla gura.ISP.). cît ine Dumnezeu lumea. a clădi (sau a funda. cît un lucru mare.MAIOR. mult de tot.POP. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. a-şi clăti gura. clipă de clipă. o (bucată de) vreme: cîtva timp. cît va trăi.ISP. a rămîne neatins. clar de lună. a cloci pe vatră. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva. a nu se clăti din loc. (ori)cît de pu in.

a greşi. fudul. în şoaptă..: te aştept în Bulevardul Elisabeta.. .. pe alocuri..: cobora în linie directă din Mavrocorda i..AL. a vorbi.. îmi mai trebuiai şi tu.. pe de-o parte . dincolo . colea . colea. (get-beget) coada vacii. neaoş. colea.AL. IORGA. mă! PANN. (un necaz) în plus. colac peste pupăză! POP. vagabond: ne sculăm să plecăm. (reg. că o drege. a stîlci în bătaie (pe cineva). situat în unghiul format de două străzi. mîndru. spre a înghi i tot ce-i iese în cale.. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă.. a coborî tonul. că o drege. alcoolic. ) sfîrşitul lumii. musta ă etc. 1) (înv. minte scurtă.SAD. vezi cum îi stau coastele. coada-i grasă!. a comite o eroare.. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu .CONACHI. că cîr. coadă de topor. (pop.GHICA.BIBLIA... coadă (sau fustă) lungă. a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm..OD.. din cînd în cînd: [copilul] începe . obuzului.. strănepot de plugar. minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului. (înv. a coborî ochii. dincolo . ) a sforăi.. sfîrşitul să fie bun!. a coborî în linie dreaptă (sau directă) din .. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea. c-o pă i sau că o fi. coada oştii (sau oştirii. să se sfîrşească comedia. şi zici: coada-i grasă! POP. a colinda (sau a bate) cîrciumile. nu sînt caii şi pace! POP. a coborî vocea (sau glasul). pe de altă parte .PANN. ieşit din opincă... fără a le potrivi. ici şi colo.i pare cu scumpete... a vorbi mai încet. de vi ă nobilă.. a descinde din . a coji în bătăi (pe cineva). coate-goale. ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. la intersec ia cu ... nepot. cîte una. stăi.. că mîr: că o fi. a o codălbi. a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. a coase la oboroace. unealtă în mîna duşmanului. a fi strîngător. a se trage din . a stîlci în bătaie (pe cineva).. c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt. coborît cu hîrzobul din cer. de origine rurală: nu eşti . pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea. (pop. c-o fi. ) a o pă i. a coase petec la petec. colea colea ...CAR. a coace (sau a cloci) un plan. col cu Calea Victoriei. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt.. coate-goale se scoală şi dumnealui. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL.a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă.) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. (despre şuvi e de păr. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi. colea.. a cocoşa în bătaie (pe cineva).. a fi be iv.. coada ră oiului sau coadă de ră oi. taberei). cînd şi cînd. zgîrcit. colea. a-i întinde o cursă.. coada veacului. getbeget coada vacei. 2) foarte nervos. a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. col cu . a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva).. dincolo că risipeşte. cu musta a coada ră oiului. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL...PANN. sărăntoc. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din . a proiecta (în secret) (ceva).: cole. .. a pune la cale. ) cu gura larg deschisă. a-i purta sîmbetele (cuiva). colo şi colo sau colea şi colea. instrument... colac peste pupăză sau pupăză peste colac. a-i pune gînd rău.

. ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche. copăcel. viclean copil de casă. eapăn. a crăpa de foame.... a se prăpădi după ceva.. împreună. copil din (sau în. hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e. a se împrumuta... concurs de împrejurări. consideră că n-am spus nimic! considerînd că . de) casă. (jur.GHICA.. copil de suflet. cu o milă de loc de Movilău..COSTIN. copil al nimănui. ) a condamna în lipsă (pe cineva). a se constitui parte civilă. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă. fa ă de . au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi.. comparativ cu . libertatea se coboară asupra unei societă i. copăcel.EM.. ) copil nelegitim. copil înfiat. (legat) cot la cot. de-mi crăpa buza.a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . dar indrăzne cu ochii. copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas. a condamna în contumacie (pe cineva). într-un proces. avînd în vedere că . a lăuda peste măsură.. n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea .AL. complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu .. obligat să .. concomitent cu .. ). potrivit cu . băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei.. a gafa. om destrăbălat. conform cu .. a comite o impruden ă.. fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că ... ) a avea o migrenă persistentă.ext. a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. de după gard).... (reg.. a contracta o datorie (sau un împrumut). a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame . . bastard. a avea mare nevoie de ceva. (p. a fi imprudent. în acelaşi timp cu . a înso i (pînă acasă) pe cineva. copăcel. a comite (sau a face) o gafă..... EM.. (legat) strîns.CR. a conduce pe ultimul drum pe cineva. conacul cel de apoi. jocul întîmplării. un paj . a înmormînta pe cineva. (înv. a considera de datoria sa să .. a bate zdravăn. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte. fecior în casă: Cătălin. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu .. a se contamina. derbedeu. haimana. 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva.GHICA.M. cotul şi pişcotul!. consideră că n-am spus nimic!. neîncredere în for ele proprii. ) moartea: aproape de Nistru. . a copleşi cu laude. orfan. de 200 de mahmudele. a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie. simultan cu . ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. 2) (fig. a omorî pe cineva. alături.) a nu-şi mai vedea capul de treburi... copil de tufă..CAR. dac-ai sta să te potriveşti lor.... a considera de datoria sa să .: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. a se sim i dator.. copăcel. (jur. a-i crăpa capul (cuiva).. a fura. a-i fi foarte foame. fiu de boier care era paj la curtea domnească. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. sau în compara ie cu . fig... a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva).. copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt). a contracta o boală. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă. complex de inferioritate.. 3) (fig . ) a formula. a conduce (pînă acasă) pe cineva. a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. nu-mi pasă!..

cred şi eu!.. supărat. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc.CR. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri..POP. a crăpat ceasul!. avere bună! NEGR. a creşte (sau a încălzi. în perini de puf). a sim i o mare bucurie. desigur!. ) a fi foarte.). a avea mare nevoie de . a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer. a crede tot ce i se spune: mama . nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . crezîndu-le toate lăptoase .. în sfîrşit! a crăpa uşa. a fi foarte încrezut. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii.. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că ..CAR.a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă. a fi foarte nerăbdător să . a fi foarte nerăbdător.. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă. a trăi confortabil. sufletul îmi creşte. a le crede toate lăptoase..SL.ext. a lăsa să se în eleagă că . a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă.. o mare satisfac ie. a întredeschide uşa. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă). mînios: baba. într-un film). a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. ) ochii).ISP. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă. a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva). (sau de .... a dat Dumnezeu!. a avea o foarte bună părere despre sine.. a crea (sau a da. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima. cum i le spusesem eu . a crăpa (sau a pocni..... (p. a-şi crede ziua eternă. HEL.EM. . (sau de . a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv.. pieptul) cuiva. a lua de bune spusele cuiva. de crăpau lemnele! CR. a fi foarte leneş... a lăsa) impresia că . de invidie. a crede că tot ce zboară se mănîncă. crescut în belşug. m-a lăudat. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului... crescut în vată... a fi naiv.. a se lumina de ziuă.. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger).CR.CR. a crede fără a verifica. tinerică. să fii sănătos. a nu duce lipsă de nimic. crăpa rînza-n ea de ciudă. (pop. ba bine că nu!: nu umblă . a ajuta. copii! ISP. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a-şi face iluzii. a creşte. crescut în mătase (sau în puf). a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala... a cresta pe răboj. crescut cu o grijă exagerată. nu-i de mirare!.. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). cînd l-a văzut viind.). în fine!. a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru... calea laptelui. a sugera că . de necaz). a da. a crea un rol. a creşte iarbă sub cineva.POP.. răsfă at. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf.: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. a se crede grozav. (despre actori).. [nora cea mică] se apuca de direticat. (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. a-i crăpa pipota de nerăbdare.

a o tuli. 1) din belşug. a-şi deschide drum. cu anasîna. cu aceste(a) cu toate. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. a bate (cu un bă . altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie.PRAV. cu . cu greu. crucea ta!. într-adevăr: acum..CR. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului.CR. cu tot. ) astfel. crucea zilei (sau nop ii). cu această (sau astă) rînduială. (a.. înjurătură amenin ătoare. 2) (fig. (înv. cu apropiere.ISP. în amănun ime. a-şi croi drum în via ă. aşa pu in la inimă! ISP.. cînd se va mai ivi ocazia. cu alte cuvinte. cu timpul: cu anii. a-şi cru a for ele. (înv. cu aten ie.CR. cu de-a sila. cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. apropiat.: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot. . cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. a croi la planuri.. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă.. cu anevoie.POP. la un loc cu . în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. cu anii. cu atît(a) mai pu in. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului. în lung şi în lat. cu mare băgare de seamă. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş.ext. a face proiecte.CAR. îndepărtînd obstacolele. împreună cu . cu adevărat. ajunseră la muma Crivă ului. a croi pe cineva. a lăsa în via ă (pe cineva)..POP. cruce de voinic. cu altă ocazie.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . cruce ajută!. cu băgare de seamă.P.P. 2) a parveni. cu grijă. cu alai. ca orice amator pasionat..GALA. cu precau ie. cu (de-)amănuntul. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate. în toate direc iile. miezul zilei (sau al nop ii).URIC. cu dificultate. cruce de aur în casă!. (în) crucile satului. cruce de voinic. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi. şi pop.. a răzbate în via ă. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos). bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. a o croi la fugă. ) cu toată bunăvoin a. a-i cru a via a cuiva. a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. (p. a croi o minciună. cum să se arate el. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. a se menaja.. ) pretutindeni. cu to i flecăii din batalionul meu.1818). în apropiere. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. a ticlui o minciună. tată. 1) a-şi face loc prin mul ime. laolaltă. într-o măsură şi mai mică. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. cu fast. din toată inima. 1) Doamne ajută!. (în) cruciş şi (în) curmeziş.GANE. pe măsura trecerii anilor. adică: cu alte cuvinte. cu for a.CAMIL. cu biciul) pe cineva. giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. ochii i-au slăbit.

cu ce obraz?. ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR. cu vai cu chiuita .. cu chip să ucidă vreuna. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .. de cerneal-atîtea coale. cu cale. (înv. de-i so ie. ) 1) cu grămada.: cu chip că eşti hazliu. cu brio.. din toată inima. (singur sau însuşi) cu capul său.. cu ce îndrăzneală?.. drept. umil.RUSSO. cu chip de a .. cu chibzuială cu chip că . ) cu bunătate. . cu fundul în sus.. 1) (muz. .P. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul)... astfel încît . sub pretext că . deştept.). şi ea tot nu-i mul ămită. jucînd [căr i] cu chibzuială. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP.CR.. cu capul plecat (de supărare. cu bunăvoin ă. (înv..AL. potrivit. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie.... cu chiuita.. imatur.. cu căciula în mînă. pe dos: lumea asta e pe dos... cu chip de a . cu bună ştiin ă. cu carul. zvîrrr! cu toporul într-însele. nenumărat.CAMIL. s-apropie de cal. nimerit. (sau să . cu trudă. anapoda. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio.PRAV. crescută cu cheltuială prin pensioane. cu inten ia să .COŞBUC. (reg. costisitor: bunătatede copilă. grosolănii. cu duhul blînde ii. cu în elepciune. cu chip că .VLAH. cu capul a mînă.. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca ... în cunoştin ă de cauză. ) smerit. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. cu cap.VLAH. binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă.... cu bra ele deschise.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani. cu capul gol.. cu (sau de-a) chiuita.. şi sîngur cu sine să facă greşala. în mod conştient. cuc armenesc. ) 1) el însuşi... cu to ii: au plecat cu că el şi purcel. cu tot avutul. 1) (înv. cu gînd să .. rezonabil. cu caş(ul) la gură. în persoană: se mărgini Traian. ) necugetat. foarte mult: a i umplut. cu toptanul.. scump.CAR. (înv.. 2) mult. cît p-aci să . (fig.CR. (sau ca (să) . în aşa fel încît . călărind pe gramaticele latine. cu bun chip sveatnic. cu nemiluita.POP..P. ) n-a lipsit mult să (nu) . cu capu-n jos.: văzînd nişte lişi e pe apă.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos. cu chezăşie ca .. cu greu. cu pruden ă: a petrecut un an de zile. cu toată familia...NEGR. cu capul (sau cu fruntea) în piept.. cu cevaşi. ) cu multă însufle ire.. cu (chip şi) chibzuială. (reg.. (reg. supus.POP.. după multă osteneală. din abunden ă. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei. cu creştetul descoperit. cu condi ia ca . cu că el (şi) cu purcel. cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie. cu chiu. îmi spui o mul ime de .DOS.. cu bun chip. lipsit de experien ă. 2) singur.BIBLIA. cuvinte.). de ruşine): cu fruntea-n piept. cu chiu. inteligent: era un tip cu cap. 2) cu sănătate. cu cheltuială. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor..cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine. toate merg cu capu-n jos! CR. cu bunăvoin ă.MAIOR. din belşug: îi aduce în casă cu carul.

CORESI. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. cu crezămînt.. cu cu cumpăt (bun).OD. cu claritate şi cu elegan ă.. ) cu greu. nimerit. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui.. potrivit. cu mînie..IST. limpede. ipocrit: om cu două fe e. cu cuvînt de . cu două fe e. din toată inima. corect. cu cît trece timpul cu cît trece timpul. desluşit: autorul descrie cu fine e. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată. for at. (a. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă .. cu . privea la ei cu drag. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde.) mul i... metodic. (înv. ambiguu: vorbe cu două în elesuri. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc.COD. pe măsură ce trece timpul. în detaliu. cu cioporul cu cioporul.cu cinste. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine. (înv. ferm. mor iş. cu tot cu (sau de... cu cale.1811). . integral.. cu de la sine putere.CR..EM. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. cu desăvîrşire cu desăvîrşire. bucuros. MAG.GALA. clar. ruşinat... (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. fă arnic.CR. tu te coboară pe pămînt. cuviincios. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic..EM. echivoc.CORESI. 2) sub cuvînt că .. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. cu coaie cu coaie. cu consecven ă cu consecven ă. cu coarne cu condi ia să . îndrăzne : nu găseşti om cu coaie.. frumos. bine.CORESI. 1) nejugănit. cu for a.VOR. fă arnic. şi coraj d-a cugeta. 2) (bărbat) viril. (pop .. cu convingere cu convingere.. premeditat.. complet.. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale.. cu coada între picioare cu coada între picioare. cu depărtare cu depărtare. cu condi ia să . cu claritate cu claritate.... ) cu puterea sa. enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele.POP. cu de destul cu de destul. . hotărît. în mod consecvent. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. cu două în elesuri.. cu de-a sila cu de-a sila.URIC. (în mod) onorabil. cu dragoste..CAR. amănun it. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete.CANT. cu de la sine putere sau (înv.. energic.CĂL. 1) sub cuvînt de . cu cuvînt de . fals. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu . prefăcut. (înv... cu de la sine putere un lighean încărcat cu var. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi. convenabil.: mînînc merele cu tot cu coajă. (înv. credincios: cu credin ă să-l primim. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul. PANN. cu drag. cumătre. cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă.. umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare.PANN. cu adevărat. cu .MARCOVICI. după. cu ridicata. cu cumpăt cu cununie cu cununie. prietenos: soarele . cu credin ă cu credin ă. în) cuviin ă. la un loc cu .. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică. anume.. din proprie ini iativă: o igancă aduse. (reg. cu coarne. cuminte.SAD. cu obliga ia de a . cinstit. cum se cuvine.. în ordine. ) chibzuit. ) cu toptanul. cum trebuie. împreună cu . cumsecade. în totalitate: era cu desăvîrşire chel. cu ciudă. ipocrit.

) cu picioarele în sus: a doua zi. conştiin ă liniştită. a avea gînduri.POP.P. nehotărît. dragii mamii.CR.. (în) afară de . adevărat. ghemuit. a dormi adînc.. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc. a cugeta sfaturi. te aşteptai să fii răsplătit. (înv.DOS.. 2) speriat.CR. cu folos. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) . fierbinte. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu.GHICA.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . cu droaia. folositor. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. cu fruntea sus. fă arnic. cu drept cuvînt. (înv. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR.POP. strîns. cu fuga. cu teamă: vorbea cu frică. cu excep ia . ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. cu fa a curată sau cu obraz curat. în mod întemeiat: .. ) cu de-a frica.LIT. care de pe unde se găsea. cugetare bună (sau rea). prin laude meritate. cu frică sau (înv. cu foc şi cu potop. cu duhul blînde ii. (înv. cu dreptate. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI.. fierbinte. DOS. cu frica lui Dumnezeu. cu febră: brusc. blînd. cu durere în suflet. pios. deschide i cu fuga. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus. cu binişorul. cugetător de Dumnezeu. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. profitabil.. ) a voi binele (sau răul) (cuiva).. cu for a. imediat: hai. indecis. cu mîna la piept. cu genunchii la gură. ) sub amenin are. (înv. cu binişorul.POP. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. cu căldură.DRĂGHICI. cu duiumul.. nevinovat. sincer: spune i-mi cu drept. cu dulce. . cuget curat (sau drept). (reg.POP. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte.CR. disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop. cu dulcea ă.: învă ase toată materia. cinstit: fuge . pe bună dreptate. MINEIUL. curajos. evlavios. util: să ne fie cu folos.OD. cu foc. a se cufunda în somn. cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul). cu drept cuvînt. pios. plin de îndrăzneală.. drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate.. nepătat. cu excep ia ultimului capitol. . ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare. 1) (înv.CONV.. degrabă. cu fuga! CR. ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind.ANTIM. prin for ă. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste.PSALT. cu fierbin eală. cu înflăcărare. ) arzător. cu curu-n două luntri.POP. integru. (înv. cu regret. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat. cu gaidele în sus.. a cugeta bine . cu frumuşelul. drept.. sim i că-l ia cu fierbin eală. cu bunătate.. fără fă ărnicie. repede..DOS. cu părere de rău.. plăcut: vorbea cu dulcea ă... împăcată cu sine: cu cuget drept.

ce cu hamişa voia să se vîre în cer. cu obiectivitate. cu de-a sila. cu sinceritate. 2) de-a valma. ) cu înşelăciune. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece. cu grămada d-a lungul Buzăului. fără şovăială.POP. bucuros. de nevoie. . nostim. topit de durere. cu ifos. cu grămada. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec . EM. cu greşeală.POP. fără convingere: Bun sosit la noi. cu mare greu găseşte drumul. ) cu grămada. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. zise craiul cam cu jumătate de gură.. pe fugă..AGÂRB. hotărît. cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. îngrozit: cu inima răcită. cu hatalm. cu gîndul de a . cu inimă.. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că..cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a . cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să.i ascult chemarea.AL. cu musca pe căciulă. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. lucru pe care nu po i pune nici un temei. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. hazliu.CR. (reg. cu gura plină. patetic: cîntau la psaltichie.BĂLC. 1) energic.. cu inimă bună. cu hapca. cu gîsca-n barbă. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul. inten ionînd să . plăcut. cu hurta.POP... . greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi]. sus ine că da.. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR.CAR. cu mare dificultate.COSTIN . cu inten ia de a . cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura. cu (mare) grijă.CR. cu toată impar ialitatea. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. nemăsurat. cu hapca (sau cu japca). 2) cu (mare) aten ie. speriat. curajos. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea. cu foc.. ) cu for a.. (reg. observă tot ce se petrecea jos în curte.OD. cu gîndul aiurea.P. cu insisten ă.NEGR. 2) inimos. distrat. cu sila. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă. 1) din belşug. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari. (înv. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară). ) cu toată gura. cu franche e.. cu haz. . 3) cu răutate..NEC. cu (mare sau mult) greu (sau greutate). cu gura rece. grăbit. colea. cărunt.POP. voinice!. că-l înduplecă. într-o bună zi. cu ifos. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului.REBR. cu glamnică la inimă. . (reg. 2) (înv. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură. în grabă.. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. la hurtă. cu hamişa. cu mî a-n sac.ISP..CR. fără voie.VLAH. vinovat. cu grabă. în mod fraudulos: îngerul cel rău. cu inima răcită. cu gîsca-n traistă. cu duiumul. cu inima deschisă. ) din greşeală. cui de tei.

VOR. (sau de a .. totuşi . ce vrei să spui?. într-un fel oarecare. a se culca pe lauri. jalnic. cu siguran ă. pe urechea aia). cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . iară. cu înflăcărare. a nu se sinchisi (de ceva). în mare cantitate. lesne.. cu înlesnire.. din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. destul. din abunden ă. (înv. cu limbă (sau cu grai) de moarte.). să ne rugăm. înverşunat. (în mod) în elept. se culcase odată cu găinile. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur.. cumva: cum.. ) îndoielnic. biruitor.: cumu iaste aceasta drept .... cu judecată.. inten ionat. cu luna. a culege lauri.. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată.ISP.. cumpătat. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. a tăia un arbore. 2) a nu-i păsa. trist: de ce plîngi cu jale? AL. cu îndoire. s-a descurcat şi de data asta..CR.. cu îndestulare. cu lipici. fie ce-o fi: apoi dă. atrăgător. incert. cu iuboste. cu gîndul. cum. a se culca foarte devreme: baba . cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini . cu inten ie. ) timp îndelungat. pe urechea ceea. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic.COD. (înv. cu înverşunare. cum . a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). cu luare-aminte. pornit: făcea totul cu înverşunare. cum adică? sau adică cum?.. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI. victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă.. menit a smulge aplauzele colegului d-sale. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva).. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat. prudent. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? . cu lunile. a ne durea şi în toate păr ile a ne da . cu jale. cu degetul în gură. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. tată. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să . cu izbîndă.cu inten ia să .. cu ardoare. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune.ISP.. ) cu drag.. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI. necum cum . necum.BĂLC. a culege de pe drumuri (pe cineva). cum a da tîrgul şi norocul. cu toate că . încîntător. cu îndelungul.CAR. tot . iară noi usnele nu desfacem. chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. (înv. atent. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa.CR. 1) în belşug. cum o da Dumnezeu.. (reg.. uşor. cu grijă..ISP. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. DRĂGHICI . necum. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. ) cum s-o nimeri.. cu bun-sim . 2) în mare măsură. cu înfocare.. ca ultimă dorin ă. (aproape) instantaneu. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. a culca un arbore. (înv.ISP. VLAH. cu (bună) încredin are.. a deveni celebru. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. cu planul de a . a se culca (odată) cu găinile. cu iu eala fulgerului (sau glon ului).. .. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. cu lopata. intermitent. a avea succese mari. ) deşi ..CORESI. cu în elepciune. PANN. cu întreruperi..

cumpătat..URIC. cum de . cu măsură.CR. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi .. omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei.IOSIF.cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o. cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. 2) fără nici o grijă. ca (şi).: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău... cu greu. aşa o vînd.. că . precum: apă limpede cum îi lacrima. cum e sfîntul şi colacul. altfel spus. fără deosebire.PRAV. cum se cuvine. ) jalnic. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa.PRAV. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . spre a .CR. cu mare.AL. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. cu mare alai.. cu judecată sănătoasă. cu amănuntul. aşa o spun mai departe.. cum de . cu mic. cum am cumpărat-o.CR..: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină. cu mîinile la piept.. cu mărun uşul.EM. chibzuit.. cum dracu?. cum merg lucrurile? cum e legea.. în voie.. cu metodă.. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune. ) pentru ca să . cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. cu chiu şi vai. cu merit sau de merit.. cum că .. cu mîinile la piept . fără bătaie de cap. de pildă. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . cu pompă.... bunăoară: o pasăre.ext.. cu minune.. inactiv. conform obiceiului. cum e. neînarmat. cum era şi de aşteptat. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema). în detaliu. după multă osteneală. (ca) de pildă. cum e habarul?.. ext. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept.ZANNE. diplomă de merit.. to i.. ) substan ial. dureros: puica mea plînge cu milă. cu mare caznă..POP. din ce pricină.. ) uimitor. în cantitate.. ) în cantitate mică. cu mare greutate. cu chin. (glume ) ame it de băutură. cum se cade. metodic. cum se face că . îndemînatic... cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic. cu măiestrie. cum e obiceiul.. sistematic.ARGHEZI . . ponderat: şi la băutură să fii cu măsură... ce naiba? cum e. mort. 3) decedat. cu miile. (înv. cum că . cu miez. (p. cu milă. 2) (înv. era frumoasă de mama focului. cum se obişnuieşte. cu măruntul.. şi pop. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. cum ca să . (fig. de respect.. (înv. adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. cu mîinile goale. (p. ) în cele din urmă: după multă trudă. priceput. precum se putea prevedea. de exemplu.. cum e mai . cu minte. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate).: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate.. cu mare ce.. cum ar fi ciocănitoarea...POP. (înv.. ) în elept. cum ar fi . în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit. cum am auzit-o.. 1) impasibil. (înv. cît se poate mai . cu scopul de a .

cum mai po i?.. cu conştiin a curată. a ta etc. cu mîna cuiva. deschis. . unde nu-i de modru. 2) vorbă să fie!.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . (reg. l-a etc. cum mai de. a cumpăra pe nimica toată. ) 1) (mai) răsărit. halal să. odoronc-tronc. cu mîna lui (a mea. cum poate (mai bine). pe je tăcut se lasă. precum au şi făcut. (înv. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . se înghemuieşte acolo.. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale.EM. .)?: omul putea să nu ne deie nimic. a cîntări din ochi.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa.. ce se întîmplă (cu . că-s făcu i pe seama ta. (iron. şi atunci cum rămînea? CR. cum nu şi s-are fi făcut.POP. cu mîna goală. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap. (înv. uştiu! iute sub un chersin. direct.BĂLC. cu mîna. . 1) de ce nu?. cum o mai duci?. cum are chef. sincer. fără a aduce sau a lua ceva. să. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună... personal. a cîştiga timp.. (mai) plastică..ISP.)?. ochii tăi. a evalua. hî! da.COŞBUC. a cumpăra la un pre exagerat de mare. a cumpăra de la un intermediar.. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. vezi bine!: mîndruli ă. a cumpăni din ochi.. n-ar sămăna. cum rămîne (cu .COSTIN. după puterile. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă.. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte.. cum nu şi .DELAVR.NEGR. cum îi vine pe ăcălie. cum o mai duci? cum mi-o fi scris. de mînă. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . (înv. (înv. cum s-ar prinde. ) ce mai faci?. iar nu aşa. ca din topor. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . cum s-ar prinde. cu moartea-n suflet. şi rudenii. bravo ie!.AL. halal să-mi fie! CR. ale voastre etc. cumpătul vremii.PSALT. cum doreşte. cum m-a (te-a. cum (să sau de) nu!. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă). cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . se poate altfel?.i fie!. bine seamănă cu-ai mei! .: strica-să-vor aceale tocmeale.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. ) roditor..PRAV. cum îi vine. cumpănă de via ă (sau de moarte. potrivit: să n-apuce codru. (mai) cu mo . desigur!. cum trăieşti?. şi cuscrii cu craii lor să facă. cu mîncare.) sau cu mîinile lor (ale noastre. cu (sau la) modru. ) ca şi cum nu . cum nu! CR. cum mi-o fi dat. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire.CR. (înv. după cumpătul vreamii. ) nimerit. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. fireşte!. POP..) făcut mama. cum poate. foc.i . (înv. a cumpăra foarte ieftin.CANT.. a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). cum o mai hălăduieşti?.da cum. şi domnii Volohiii.NEC.MOLD. mai firoscos decît noi to i. (care sau cine) cum poate. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. de pierire). disperat.. cum mi-e sortit.).POP. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu. după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu. mai încape vorbă?. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. a cumpăra vremea. manual.

parcă tot îi pute ceva. cum i se pare?. pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite. ce părere ai? cu multă bucurie..DOS.BARAC . (înv..CORESI . după multe eforturi. cum e posibil?. uşor. cu nart. cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar . pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i. cum trebuie. după cum se cere.. dispre uitor: vine de la Paris. cum se cuvine. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce.: datori sîntem . cu nazar. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu . cum se zice. . cum şi copiii. a mul emi lu Dumnezeu.. pre împărat .PRAV. cu aere de superioritate.. cu nasul zbîrciog.MINEIUL.. aşa cum se cuvine. extraordinar. . cum dă Dumnezeu. moare de dor ca să te cerceteze. în ce chip să procedez (ca) să . bine: îl aşază cum trebuie. cum se zice ăran. 1) explicit. (fam.. cu măsură.? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să .. cu modera ie.. cu reproş..... cum te văd şi cum mă vezi. cum se cade.ISP. 1) la fel ca . cum pofteşti.. cum şi Iov. cum şi (în) ce (fel sau chip). cu monoclu-n ochi. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii.ISP. cu multă caznă.?: cum stai cu sănătatea? cum şi. 2) ca să .?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare.?.. după cum: au înfruntat .. cum se zice. ) mai încape vorbă?... ) 1) să . desigur. cum se cade. cu nasul zbîrciog.?. temeinic. umilit. 2) prin ce întîmplare.? cum să nu! cum se cuvine cum se face că .cum să .OD. ce vrea să spună asta?. cum o duci cu .. cumuş [i] era. ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim.. nărăvaş. cumuşi. supărat... cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri.. întocmai ca .. cum se nimereşte. cum te văz şi cum mă vezi. oricum. d-ta care eşti atît de delicată! AL.DOS..FIL..: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa.. izmenit... cum crezi (că e mai bine). cu multul. amănun it.. să feace turbureală în mare. fără efort. cum nu mai există. cum vine asta?.)?. cum se face că . 2) în timp ce.: aşteaptă cum to i să se întoarcă. cumuş [i] va muri stăpînul. cu multă uşurin ă. fără asemănare. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om. cu mul umită.. şi femeile. din toată inima. şi pop.CR. cocoane.EM..PRAV. (înv. (sau de .. cum nu se mai află (pe lume). cu mustrare.. (înv. (înv. cum stai cu . cum să fac să . pune roata la loc.CORESI. adică: om de gios. făcîndu-l eretic . cu nasul în jos.. cu greutate. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic.... cum vrei. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul. cum să nu!. cum se poate?.. zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine.. ce înseamnă asta? cum vine vorba. COSTIN . cum să fac (ca) să .VLAH. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare.DOS. (despre cai) sperios.. ) 1) aşa cum. cu socoteală.

cu necesitate. cu neîncetare. . cu năpaste. abuziv. ) mîndru. (înv. fără preget. ). (înv.POP. dificil. cu neîndemînă. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau. cu nejudecată.. bălăcea cu nuiaua prin apă.HOGAŞ. seme şi avîntat. cu nedumerire. cu nefolosin ă. cu neputin ă sau (înv . fără a fi fost judecat. 2) (p.le-n vînt vor trece în mîndru galop. cu neadormire.HEL.OD.NEGR.SAD. hambare.EM. cu nejudecată.ARGHEZI. livezi. incert. cu nervozitate.. ) fără folos. fără răgaz: fiarele . ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. fără cru are.CONV.N. cu neastîmpăr. cît trăieşte lumea.ISP. cu nemilostivire.ISP.) cu neputere. cu nepăsare. (înv. . cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . cu nemiluita sau (pop. nervos. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire. în dezordine.EM.VARLAAM . 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul.. cirezi. cu ghiotura: nişte be ivi care.ISP. ) continuu.CR. 2) cel mult. ferm.. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială.GANE.ISP. .LIT. cu nările în vînt. (înv. . beau cu nemiluita şi nu se îmbată. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. cu aviditate. ).problematic. fără rost: privind cu nedomirire. ) fără milă. crud. nenumărat. anevoie. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare. (înv.. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. cu năvală. (înv. 2) neîncetat. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu. 2) (rar ) în neştire.CR. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. HOGAŞ. ) imediat. necontenit: o privesc cu nencetare. ) greu. ext. cu necurmare. cu crispare..EM. cu neorînduială (înv. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. din belşug. ) imaginar. nerăbdător.ext. fără socoteală. cu neaşteptare. cu nesa . (p. ireal: lumea . şi reg. cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. (înv. ) 1) atent. plin de temperament. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. cu nestrămutare.ARGHEZI.COŞBUC.COSTIN. cu (sau în) nerăbdare.MAIOR. . aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani.MARCOVICI. cu neîndurare. cu necaz. sfidător: roibii cu nări. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz. cea aievea ne părea cu neputin ă. neîntîrziat.NEC. cu nemară. şi reg. (înv. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. (înv. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. (înv. fără milă. năbădăios. cu nevinovă ie. an oş. cu nerăbdare. ) cu nenumărata. cu nepreget.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi.CR. 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste. şi pop. ) nesigur.

precum am trăit eu. cu (sau fără de) noroc. 3) de nevoie. (înv. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. a nu şti nimic (despre ceva). zice. .. a dura. privindu-l pe sub geană. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). (înv. ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. (fam. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap. . în elept.cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi.SAD. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. a fi trainic. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. dis-de-diminea ă. purtător de (ne)noroc. (pop. adecvat.ISP. cu noaptea-n cap. ) cruciş.. (înv.BIBLIA . o scula şi o trimetea după munca cea mai grea.GANE.GANE. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. (înv. 1) logic. zelos. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. 2) a şti pe din afară. cu noroc .CANT.POP.. nicidecum: cea mai mică nu voia. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului. a nu cunoaşte moarte. 3) stăruitor. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo. cu (sau în) nici un chip sau nici în. DOS. ) 1) cu rîvnă. şi pop. pe nimerite. în nici un fel. (înv. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. a (nu) avea sim ul măsurii. s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. putea să-l cunoască din talpă. şi reg. să se mărite. cu (multă sau mare. lăcui într-însa. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. 2) anevoie. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. în (dez)avantajul (cuiva): românii. ). 2) prevestitor de (ne)fericire. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. ) 1) (foarte) greu.MINEIUL . pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. (înv. 2) primejdios. cu nimara.ISP. a şti (pe cineva) după înfă işare.CONACHI. anevoie. PRAV. HOGAŞ. de bun (sau rău) augur. 2) semnificativ. 1) cu (sau fără) succes.tr-un chip. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. sub nici o formă. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. încă necînta i cocoşii.EM. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut.NEC. orice s-ar întîmpla. cu nici un pre . ) prin munca asiduă a cuiva. (înv. a cunoaşte (sau a şti) har cuiva. i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. cu nimereală. a avea experien a vie ii. a cunoaşte lumea. cu nici un chip. ) la întîmplare.MOXA. pe de rost. ) de nemică. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. cu judecată. în nici un caz. judicios. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva).ISP. în detaliu. în nici un caz. 1) a cunoaşte în amănun ime. cu nimereală. . a cunoaşte fa a. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle . deloc: această leage nu-i bună de nemică. cu (sau prin) nevoin a cuiva. a cunoaşte (ceva) numai din nume. cu noimă. de (in)succes.CORESI . a cunoaşte. a cunoaşte (sau a vedea) de departe.ISP. cu nimic sau (înv.

(numai) cu numele... soseşte generalul Mencicof. înflăcărat. şi reg. grabnic: (fig.. cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt.. repede. orbeşte.. indiferent de riscuri.POP..CR.. 2) avînd numele de ...: un cal învă at cu nume de Graur. să . cu numire (sau cu numiri) de . angajat şi plătit după un tarif orar.POP. cu orice risc. cu orice pre . (sau că . (înv.SAD. ) cu de-a sila.: baba se urcă în pod. (pop. ) cuprins de mînie.): to i rămîn uimi i în fa a ei..DRĂGHICI. ca şi cum . şi reg.. 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt..POP. (pop. în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele. cu oricîte eforturi.. ) pe îndelete. . (numai) de formă. 1) fără discernămînt. mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten. fără grabă. (înv.cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de ... apetisantă: o demoazelă cu nuri... (înv.CAR. . (înv. cu ora.P... cu ochii închişi. cu for a. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind.i răpuie capul. cu titlul de .ext.istăpîneşti împără ia cu norocire. cu paralîcul. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele). prin toate mijloacele: spînul vrea să.. cu orbire. 2) bătut măr.. numit . cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. fără a se mai gîndi. cu parul. cu orice risc.ISP. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă. cu ochii pierdu i. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire. 1) cu titlu de . cu (sau sub) nume(le) de . (fig. pe toate căile. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi. cu rost.BĂLC. cu orînduială.)... cu numele să le aducă slănină. cu ogodul sau pre ogod. glorie. 2) pe de rost. cît cepele de mari. (p.. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la ....GHICA. (sau pe .. în orice condi ii.AL. cu privirea pironită la .. . sub formă de . cu nuri. ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos. ) în cantitate (foarte) mică.)..CAR... 3) sub pretext că . în mod ostentativ. ) cu noroc. demonstrativ. prin lume şi prin via ă cu orînduială. privind în gol. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate. cu ochii (sau cu privirea) intă la . foarte cunoscut. organizat: toate se petrec . cu numele cu numirea cuiva cu numire de . cu orice pre ..MACED.... cu tot dinadinsul. cu orice chip sau în tot chipul.. cu numirea cuiva. în extaz. cu pasiune. 2) (fig.HEL.. cu ostenta ie.. ) faimă. (înv.. cu orice pre .....SAD. cunoscut ca un cal breaz. cu o falcă în cer şi alta în pămînt. 2) (fig. cu orice chip.: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case. 1) în special. ) sub pretextul ..REBR. cu osebire. .. VĂC.. 1) (despre femei) atrăgătoare. intens: începu să lucreze cu pasiune. cu pacoste. bine: să.. ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri. cunună de lauri. furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit .: i-a dat un milion cu nume de împrumut . motivînd că . cu otuzbirul.. sacrificii. CAR.. cu privirea intă. ...MINEIUL.POP. ) ara . (sau pe . sau (înv. cu paşi repezi. cu de-a sila.... cu oasele pisate.CEZAR. ) pe nedrept.. ) cu numire că . cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata. foarte uşor. .

AL. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. MAIOR. direct. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise.CORESI. ) (despreoameni) atrăgător. pe amor îl dau de gol. cu poftă.CEZAR.cu plăcere! .CAR. indirect: d-apoi. cu patos. cu mare aten ie. cu foc şi cu pîrjol.. cu picătura. domnişoară! BARBU . cu piper. cu potcoavă.. cu precădere. cu poala. cu precădere asupra exigen elor nobilimii.P.CR. cu pică ele. (înv. dar mai rău pe picioare. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP.. PANN.. (mai) cu perdea. (reg. cu grijă. înainte de orice.. cu păcat.P.POP. 2) afectat. circumspect: am păşit cu precau ie. cu piciorul în scara murgului. cu pîntecele lipit de coaste. în primul rînd.COSTIN .POP. să-i ajute. (fam.. te ascult. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele.. (nostim şi) cu pică ele. cu părere că . cu plată.SAD. uşor indecent: anecdotă cu piper. picant. din toată inima: a rîs cu mare poftă. cu iertat să-mi fie. pe jos: e rău cu carul. foarte intens şi foarte repede: şi. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. (înv.GALA. scriere) chirilic.CAR. cu precugetare.POP.CAMIL. liniştit: să te văd încaltea. cu plăcere. 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea . 2) sărac lipit pămîntului. şi reg.. cu părul complet alb. cu băgare de seamă. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. cu premeditare.OD.. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare..P. ca să n-o ruşinez. 1) (exprimat) pe ocolite. (în mod) premeditat.P. din fugă. mai ales. . de nu mai pricepe nimene. din toată inima: cu plăcere. lihnit de foame. (făcut) în grabă. 1) entuziast. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . . care costă.CAMIL. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. greşit. înflăcărat. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. ) cu măsură. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. (despre glume). cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă. pătimaş: cînta şi el cu patimă.. cu păstru. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. cu piciorul sau pe picioare. 1) bucuros. 1) complet dezbrăcat.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . plin de haz. cu precau ie. cu (sau de) predilec ie.. şi reg. mai ales: căuta . cu por ile închise. nedrept. (înv. care se plăteşte: policlinica cu plată .FIL.CR. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). cu părere de rău. cu pruden ă.. îndeosebi.CAMIL. cu (sau în) pielea goală sau (înv. 3) împăcat. 1) cîte pu in. cu părul colilie. în (mod) special. cu (sau pre) podobie. (despre alfabet. cu greu.N. 2) încet. despre ouă) încondeiat. ) sub pretextul că . dar prea le zici cu perdea. cu economie. îndeosebi: filologii . cu pieptul deschis. cu regret. (înv.

canapele şi fotolii de lemn aurit. avînd în vedere . ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre .. cu priveghere. cu preten ie de . cu prisos... cu protec ie. cu profuziune. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului.HOGAŞ . (înv. . 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul.. cu grijă.. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej.. . (care este) în discu ie..BĂLC... influent. privitor la . cu (sau (înv. ) excesiv... cerin ele. cu toptanul. ) cu luare-aminte. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii.: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine. din abunden ă: se bea cu prisosin ă. (p..STANCU. ) din plin. prietenie. e om cu priin ă pentru norod..LIT. în mod special. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea. (foarte) valoros. . cu (sau de) (mare) priin ă..COŞBUC.SAD. care ar vrea să fie .SAD.. referitor la . din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej. cu pre ul . (înv. cu preten ii cu pre cu pre ul . grămadă: intrară cu puterea în ogradă.cu preten ie de ... fidel.. cu prilej. (înv.. (pop. cu (mare) pre . prin violen ă.P. credincios.GALA.. şi reg...CORESI .AL.CAR... cu pricina..AL. în primul rînd: drum cu prioritate . cu probabilitate. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta.POP . 1) cu infatuare: o babă cu preten ii.VLAH. ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. din) prisosin ă sau (înv. normalul. (în mod) prudent: neştiind locurile. în plus.CAMIL. în (ceea) ce priveşte .. îndeosebi. cu sacrificiul . 2) (în supersti ii). dar regii ne-o iau cu puterea.. să o scoată la mezat. cărbune potolit.. (înv. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. mai ales. cu preten ii sau cu preten ie. respectiv: viu şi teafăr.MARCOVICI . 2) (reg. aşteptările. util: Despot nu-i ării de priin ă. ) cu prisosire. 1) (înv. ) de.. în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune.. mai mult (decît trebuie). din belşug.. boită pe obraz cu suliman..CĂL.: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. şi reg. supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă. cu riscul .. apropiat de . cu efortul ... cu primejdie.CĂL.. ) devotat. 3) folositor. cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la .. POP.. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . ..BARONZI.MACED. cu privire la . este numai un obicei rău.ext. cu prioritate.. în cauză. 1) (înv. ) de-a valma. în mod prompt.. 2) (foarte) pre ios. în privin a .: după cît se zvoneşte în ară. 2) preten ios.SAD. cu promptitudine. cu (de-a) puterea sau în putere. apă lină. din plin. cu puterea.. cu amabilitate. ) mult.. înainta cu pruden ă..: o sculă minusculă cu preten ie de nas. (reg. cu pruden ă. raportat la .... cu pumnul (sau pumnii). în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul.. în schimbul . îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. din abunden ă. cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere.. şi pop. din belşug. ) cu for a.TOP. în mare cantitate. care vrea să pară . la mul i oameni.CONV....

(mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd.CR. . 2) posibil. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri. a-i curge obielele (sau flendurile. a-i curge sudori(le) (cuiva). ) ordonat. PANN. fără grabă. (înv. cu regulă. 1) a transpira abundent.. într-o bună zi. (în) curîndă vreme. cu risipire.MACED. a curge pînză. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. ) bogat. ) a dori. a tînji (după cineva sau ceva).. ) a se dezvinovă i. (iron. odată şi odată. cu regulate ă. şi pop. din abunden ă. a curge hududoi. din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă.POP. dar nu cu răutate. ) a fi foarte slab. cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu .EM. a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. a fi slab ca un îr: calului . se făcu pămîntul. cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. (înv. sîngele de păgîn curgea pîrîu. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. de mai multe ori: cască cu repeti ie. cu răstire sau cu răstiri. ) a fi foarte slab. ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă.CANT. a curge gîrlă (sau pîrîu). m-a măhnit şi m-a supărat.. cu (sau în) repejune. a-şi cură a obrazele. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate.SAD. (a. ) putin i). a curge mult. .. ploi) a curge continuu şi abundent. acum eşti om. (pop. a-i curge oasele (cuiva). a fi îmbrăcat sărăcăcios. (reg...NEGR. rînduit: aste oase. cu glas seme .POP. (reg. ) cu picioarele în sus. mali ios: scri i . a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). a pofti. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. cu regret sau cu tot regretul. lucru clar. (reg. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii. cu repeti ie. DELAVR. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). cu rezervă. dar nu erai om. 1) (înv. iron.URIC. în zdren e.NEC. ) repede. cu răsuflarea la gură. cum ve i putea. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. cu răgaz. a-i merge toate din plin (cuiva).P. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat. răutăcios.ext.CEZAR. . puse cu regulă în dulapuri. fără să fii împărat. cu gaidele în sus. de-i curgeau sudorile. abia respirînd. (înv. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . a fi foarte slab. (înv. (despre ape. (p. cu rezolu ie. cu raita în sus. pe îndelete. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul.NEGR. a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). ) a fi priceput la orice.1835). (înv. a rîvni (pe cineva sau ceva). curată socoteală.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. a-i curge numai miere (cuiva). ) a curge repede şi cu zgomot. (reg.LET. înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. ) în scurt timp. cu răutate. din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. a-i curge balele (după cineva sau ceva). i-ospun cu tot regretul.HEL.REBR.POP. peticele) de pe (sau după) cineva. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i. acum sau altădată.

a-l curma foamea (la ma e. (înv. fioros. (reg. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. cu rînduială. cu sănătate. 2) (fig. ) cu toptanul. s-a scris mult despre acest subiect.AGÂRB. ordonat. (fam.POP. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. . cu schepsis. (înv. cum se cuvine. en gros.CR. 1) a bate ara în lung şi-n lat.CAR.. (a. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. .URIC. cu (sau plin de) ruşine. NEGR. crunt. a se sinucide. chibzuit. CARAGEA. curs de vreme (sau de vremi). a fi copleşit de o emo ie puternică. ) dezonorat. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap.HOGAŞ. . cu sabia scoasă. cu săptămîna. a curma o discu ie.ext. (înv. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. ) îndelung. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. cu ruptul sau cu rupta. (p.CEZAR. cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei.POP. cu ruptoare. cu rîndul. ) 1) în acord.1805). din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. ca ieşit din min i. ) termen.. a curma (sau a întrerupe. amsă ieu nepotul cu mine. a curs multă cerneală pe acest subiect. răsuflarea mi se curmă. a sparge) tăcerea. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. de flămînzi ce era. a face pe dracu-n patru. cu schimbul: stam la masă to i împreună.BOL. crud: îl biciuia cu sălbăticie. disciplinat.POP. a pune.SAD. a curma pămîntul. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile. ) în mod incomplet: această nelegiuită . în cantitate (foarte) mare. cu rost. dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă.SAD. . 3) cu toptanul. capăt unei discu ii. cu ziua (sau săptămîna. cu sacul. pe încet şi cu rînduială. (înv.POP. a i se curma (sau a i se tăia. la inimă) (pe cineva).EM.VLAH. cu scaun la cap (sau la minte. judicios. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. făcînd mîncare cu rîndul. cu bine: mar i. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată). luna): am luat cositul cu ruptul.NEC. brusc. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . cu rînduială la cap.. a i se opri. (înv. chibzuit. cu sa iu. a rupe. la judecată).CONACHI.CR. (în mod) bine socotit. tăcerea. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă.P. cu scăzămînt.. a străbate ări şi mări. cu ridicata. fără necazuri. într-un tîrziu. despre oameni) cu judecată temeinică. de-om ajunge cu sănătate. a-şi curma via a. 2) (despre cantitatea muncii) impus. ) a se face luntre şi punte. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei. timp de mai multe săptămîni. gata de luptă. rupse ea. în condi ii bune. cu sălbăticie. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături. cu săptămînile.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala.PANN. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui.

. vor putea fi aprecia i de na iune. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. cu seme ie. răspunse cu seme ie feciorul. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate.CAMIL. seme eşte: nu-mi este de vînzare . de neam mare.HOGAŞ . cu sistem.NEGR. (înv. 1) cu convingere. aruncată cu toată seriozitatea . (înv. cu toată convingerea. .CEZAR. ) (despre oameni) respectat. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. fără glumă. nu putui şti cu siguran ă. cu seninătate.VLAH. cu plăcere. rînd pe rînd.i fă datoria cu sfin enie. cu conştiinciozitate. cu siguran ă. fără voie.. şi. CEZAR. 1) cu putere. cu asiduitate. 2) cu pasiune.ISP. dar mul i.AL. fără glumă: asta.VINEA. cu scrisul sau cu scrisoare. cu) silă. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor.AL. cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. cu calm.CEZAR. cu toată seriozitatea. cu tărie.CĂL. cu situa ie.am răspuns cu siguran ă. cu lăcomie.CAR. precis. violent.. cu înverşunare. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt. cu în elepciune: ce-o fi. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut.. . cu sfătoşenie. cu seamă. cu o stare materială. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. cu tot seriosul. to i ceilal i fac nişte ochi mari. cu exactitate.GHICA. l-a luat acasă. sfios. liniştit. ) cu rost. cu (sau (reg.BOGZA.. mai cu de-a sila. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. (înv. albina strînge miere la fel. temeinic. . în mod serios: la această părere. 4) cu mare aten ie. în ara Românească.CĂL. cu rigurozitate: hai. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . negreşit. ordonat. se numeşte.CAR. sistemă democratică. ) în) sete. alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte. în mod seme . 2) cu respect. netulburat. cu (tot) seriosul. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. de familie nobilă. silnic: mai cu binele. POP. deocamdată. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. bine văzut. 3) în mod corect. cu stăpînire de sine: proşti. porneşte pînă te văd.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul.CAR. sincer. ferm: fără de tine nu mă duc . . (fam.CR.P. (reg. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul.P.LET. timid. cu sentiment.. 2) în mod hotărît. 1) indiscutabil. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun.CAR. neapărat.. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. cu for a. cu calm. disciplinat. cu (sau de) sînge albastru. ) cu drag.. P. cu seu. banii de aur.P. 3) cu multă poftă. cu scumpătate. abuziv. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie.CAR. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. om vedea. . cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea. POP.HOGAŞ . cu sinceritate. cu sînge rece. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. 2) cu mare aten ie.

cu socoteală că .FIL. (înv. te-am supărat cu ceva. cu (sau fără) voie: mă jur . POP. cu pedanterie.cu sîrg cu socoteală că . imediat. cuşmă frigiană. suflet românesc. VINEA . că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură.BARAC. (în mod) coerent. cu momele şi. cu repeziciune. ) cu condi ia ca . ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. ) cu (de-a) tăria. cu socoteală că la toate să zică că-mi place. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele.. ) cu împuternicire legală. ) stabil. ca să poată creade.DELAVR. (înv. cu şoşele. ) cu atitudini.. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv.. în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii].MACED. 1) tare. (înv. flagrant. cu tălaba. cu ştire. cu şezămînt. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. deacă i-ar fi găsit . cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci.POP. puternic: arme cu tărie. . vis de vitejie. 5) (reg. (înv. (ne)ştiind. cu grămada. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . savant: om iscusit şi cu ştiin ă.ext. încuviin area cuiva: iartă-mă dacă.CAMIL. ferm. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară.SAD. bătător la ochi. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor. (înv . convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt. cu şoşele . cu multă zarvă. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). ) cu for a. (p.NEC. cu tabiet sau cu tabieturi.P. curajos. dulce Românie. în. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. cu tocmele). vedeau pe dracul. erudit. cu (sau (înv. cu tahmin sau cu tahminuri.FIL.. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. 4) (înv. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. instruit. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. cu şir. . sigur. ) în de) sîrg.. atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. cu (sau şi) momele sau cu momele. (p.VLAH. asta i-o doresc! EM. cu (sau fără) învoirea.. cu minciuni. cu sudoarea frun ii. ..OD. cu ritual.. cu (sau întru..: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta. (rar ) învă at. nu poate să se manifesteze cu tărie.. cu surle şi trompete (sau tobe. cusut cu a ă albă. trăgînd cu tabiet din narghilea. 2) categoric. 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare.PRAV. fală şi mîndrie. fără ştirea mea. nice altă. cînd le încol ea..CORESI. trîmbi e).. energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie. în număr mare. ca să vede i cît de mult vă amăgi i.CAR.EM. tabietliu. cu ştiin ă. cu deprinderi fixe.ext. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte. cu (sau fără) ştiin a cuiva. izbitor. valabil. cu şoşele (sau cu şoptele. în grabă. (ne)fiind conştient.OD. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă. cu ştiin ă de cauză.. ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva. cu tărie de cuvînt.

.. aşezat: nu te teme. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei..: cu toată graba. cu mul umire. chiar dacă admitem (sau inem seama) că . ..SAD. ) 1) în pace. din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul.NEGR. cu tinere e. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt.MAIOR. să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele. serios. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa... bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre.BĂLC. neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia..IORGA.. proaspăt. cu haz. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton. baba vindea-n pia ă petrenjei... (înv. (a. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel.. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM. temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine. cu tîlc.. (înv.. cu valoare de consulta ie. potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind . ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci. ) în toptan.: cu toată sîn enia dreptului său. boierule mă tem. inconsecvent. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas. 2) prielnic. cu titulă ca . cu topuzul.SAD.. cu toptanul sau (înv. cu temeinicie. cu toate acestea.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol. to i..PREDA. . viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. cu tot dinadinsul cu totul .cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de . în întregime: în totului tot... cu ton. serios. ) în toi: duminecă diminea ă.1819). răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil. în linişte. 5) (reg. folositor.. intens. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor.. cu tîlc. cu titlu de curiozitate . 2) întemeiat. cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei. (înv. cu ridicata.CONV.CR.ŞINCAI .POP. . şi pop. chiar aşa fiind . cu for a. dobînda banilor mei.. 1817).. NEC. cu toate acestea. ) cu scopul ca ...POP. solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova..LIT. biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni. sub formă de . cu temelie.. cu tot dinadinsul.CR. ) de tot..CR. ) foarte mult. în pofida . cu titlu de .i vorbesc cu temei.. 3) cu stăruin ă..COSTIN . cu stăruin ă. 4) potrivit.. (a. cu toate (sau cu tot.. şi scaunul. cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot . 1) trainic. cînd tîrgu era cu temei. cu toate puterile. cumpătat. ) cu sîrguin ă. cu titulă ca . de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul. cu inten ia să .. temeinic: mai căuta i cu temei... admi înd că ..N.. cu totul sau (pop. sînt om serios şi.URIC. cu caracter de . serios... în totalitate. cu subîn eles.SAD. cu toane.. din care să poci trăi cu ticneală. în ciuda . cu tot sufletul. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă. cu rost. cu scop de . cu toată) că .. (înv. mor iş... chibzuit. ) cu sila. cu plăcere.. rămase pe loc şi se uita în urma lor.: cu titlu de împrumut .. cu toate că . (înv. toate) . cu brutalitate: î i spun drept. ) în totului tot sau (înv.CANT. cu mare plăcere. deşi.. (p. că mai este-un putinei. cu titlu consultativ. cu ticnă sau cu ticneală. a cuteza împotrivă. ) în tot sau (reg. capricios.. (înv. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare ....PANN. stăpînă.. cu socoteală. comod. cu tot (sau toată.ext.EM. în cantitate mare... şi vederea într-însa ş-au mutat. tinereşte.

1) sărac.POP. haimana. cu vitejie. repede: românul nu se sperie cu una. (pop. 1) lesne.DOS.EM. spre tire sfeature sfătuiră.VOICULESCU. pribeag. ) cu îrîita. uşor. foarte greu: dar el dormea.. cu trudă. cuvînt cioplit. cu un cuvînt sub ire. cu greutate. ISP. le regreta. cu tremur sau (înv. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . mort. după ce-i trecuse mînia. cuvînt de ordine. cu via ă. dispozi ie dată de un superior. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. cu urît. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. tremurînd. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. ) exprimare rafinată. cu (sau întru) un cuget. fără nici o modificare. cu trudă.POP. în consens. cu treburi sau cu treabă. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. cu două. cu îfna pe limbă.. uimit: stă. cu capul pe o piatră . călător. cuvinte grele. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. ) cu tremuri. 3) cu uşurătate. răposat. înfiorîndu-se: galbeni. cu trufie. calic. vitejeşte.SAD. . ) pe jos. ar ăgos. a cutreiera lumea. pe care.. cu ărîna în gură. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. cu piciorul. (înv. ) urît. cu vîrf şi îndesat. (fam. înmărmuri i. cu multă fine e. cu uimire. întocmai. ) mult. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd.AL. (înv.POP. pentru a rezolva ceva. aleasă. 1) bine umplut. cu două. viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). (înv.DOS. cu uşurin ă.CR.CANT. arogant. angajament. a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). 2) rătăcitor.PSALT. (înv. chiorîş.. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. să fiu tot cu voie bună. a călători mult şi în locuri diferite. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură. ) pus pe ceartă. cu trebuin ă. abia suflînd. trufaş: Midas. uşor. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. 2) (fig. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. cu trăsura de la mă-sa. promisiune. (reg. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. cuvînt năimit.GHICA. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă .. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una.GANE.ISP. cu îra. în interes (personal. cu voie bună. ARGHEZI . răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. cuvînt cu cuvînt. cu una. cu traista-n bă sau traistă-n bă .

a lucra de zor.CAR. . cum dai apă la şoareci. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă . a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. a trece cu vederea.. a fi foarte bogat. toate mor broaştele-n tău. a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a-şi da importan ă.GALA. POP. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva). a adera. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. încetul cu încetul. 1) a asculta spusele cuiva. cu vreme-oi muri şi eu. a da ascultare (cuiva). a da bani pe miere. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu. a elimina. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. adevăratele gînduri. (reg. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. ) a mustra.CEZAR. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. a încuraja. de dragul tău. a-şi da aere. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva).P. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. a fi îngîmfat: lasă.POP. CEZAR. a accepta.DOS. 1) a fi atent. a-i da bătaie. (fam.AL. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. a bate (pe cineva). a se da bătut.le-n mînă. repede. a-şi da acordul (sau asentimentul). supus (fa ă de cineva). a da apă la moară (cuiva). a adopta o atitudine de superioritate.CAR. a ignora. 1) a (se) cufunda în apă. a plînge.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. 1) la vremea potrivită. a-i da bătaie de cap (cuiva). a da bacşiş (cuiva). a ceda.EM. a da (o mînă de) ajutor (cuiva). cu zilele a (sau în) mînă. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. a nesocoti. a da adăpost (cuiva). 2) a trata cu respect. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. cu toate astea. cu zor sau cu tot zorul. RGHEZI. a găzdui (pe cineva). a stimula. a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a alarma. a fi de acord. a (se) da afund.P. cîndva. dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci. a-l da banii afară din casă (pe cineva). a-şi dezvălui adevăratul chip.i convine ceva. nimeni nu le da nici un ajutor. a da alarma. (fam. . 2) a se retrage. că prea îşi dădea aere în ultima vreme. 2) după cîtva timp. a sprijini. din func ie. . a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. 3) a fi ascultător. a batjocori.. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva).COŞBUC. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. POP. a adăposti. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. din post) (pe cineva). a-i crea probleme. a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . cu considera ie (pe cineva sau ceva). a-şi da adeziunea. ) a boci. a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu.VLAH. odată şi odată: bădi ă. a desface contractul de muncă (cuiva). 1) a alunga. a da averea pe cur. a îndepărta. ) a-şi cheltuit banii cu curvele.

POP. a da caier de tors (cuiva). a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. a da ceasul înainte (sau înapoi). a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. a(-şi) da binecuvîntarea. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. a eşua. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). a da buzna (undeva).a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. a da chiorîş de cineva. dacă. 2) (fig. a o lua la sănătoasa.REBR. ologul a dat brînci orbului în apă. de parcă aveau orbul găinilor. 1) a accepta.CR. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. dacă va fi nevoie. a da chiorîş prin ceva. (bis. ca orbii. a(-şi) da (sau a(-şi) dori.ISP.CR. a fi foarte îndrăzne . ) a grăbi. a da chior peste cineva. obraznic. dacă aşa stau lucrurile: acum. atunci n-avem ce mai vorbi. a da năvală orbeşte. a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. dîndu-le bine e. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). a da bice (sau călcîie) calului. ai mai fost şi săptămîna trecută. a da bir cu fugi ii. a se lovi unii pe al ii. a da canon (cuiva). a consim i. dacă te-ai apucat de un lucru. (fam. a nu lua seama pe unde calcă. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. . trebuie să joci!. a-şi da arama pe fa ă.POP. maică-ta să-ngrădească uli a. spune-i. a se ciocni. ) dacă aşa stau lucrurile.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice.SL.CEZAR. şi dam chiorîş prin fasole.CR. a(-şi) da bine e. a saluta în cursul serii (pe cineva). dacă î i surîde.AL. prin mazăre şi bob. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. a-i sări muştarul (cuiva).P. a da chiorîş unii peste al ii. a deveni sincer. a găsi. care le-au dat binecuvîntarea. pe stînca şoimilor. 1) a bate cu biciul. dacă ai intrat în horă. a da căr ile pe fa ă. a da carul de mal. a da ca cîinele prin bă .SAD. a (se) saluta. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. a da de lucru (cuiva). a intra intempestiv. a-şi da acordul. prosteşte peste cineva. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD. (pop. că din ritmul lor nu-i scotea.POP. dacă va trebui. a da chix. dacă-i treaba-aşa. dacă-i pe aceea. dacă va fi cazul. a da bra ul (cuiva).ISP. dacă o iei aşa. a nu izbuti într-o ac iune. dragă. a da chix. a eşua. ) dacă î i convine. de nu ne ajungea casa.i dă inima brînci. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. a da brînci (cuiva). ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă. dacă te îndeamnă inima. dacă (sau de) nu mă înşel. 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. a schimba pozi ia acelor ceasornicului.

a se da (sau a se bate. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă. nimeni nu voia să le dea crezămînt. a isprăvi. mită. a da din cap. 2) (fig. ) a muri: a bolit toată iarna şi. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă. a se năpusti de-a-valma la . a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni .. a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia.ISP. . a se încrede. (p. a da (sau a lua. a întărîta (pe cineva). a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). (înv . 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani . cu bă ul etc. a face o gafă. singur stă oaste către oştiri..CR. nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. v.: jertfă oricare lui e pu in. (înv. a nu-i da cîmp cuiva. a da coaste (cuiva sau la ceva). de! că-şi dă coatele cu Ca avencu. a-şi da cu părerea. nu le da leşilor cîmp.: lîngă coşeriu. a se izbi. a se lăsa prins de .) (pe cineva): o să te mustre ş-o să... a ajuta. a fi beat.COSTIN. a da colb în ochi (cuiva).. nu vezi pe cel de jos. el nu dă coaste la măglisiri. a da (sau a plesni. 3) (fam.ARGHEZI. a da din cap. a nu ine seama de nimic: ar fi dat.VĂC. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu. a face o prostie. a intra pe sub pielea cuiva.după lege. a se repezi. (fam. a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. a împrumuta (bani) cu dobîndă. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . a lovi de cîteva ori (cu palma. a da cu căciula în cîini (sau în grindă).. a-i da (tot) concursul cuiva. a-i da cu ardei (sau cu chibritul.i dea cîteva . hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. a da cu bobii (sau în bobi). a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. a da cu camătă.PANN. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). 2) (fig . a da cu banul. a primi) ciubuc. a face prevestiri cu ajutorul bobilor.a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . la o adică. în primăvară. a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR.) a induce în eroare (pe cineva). a da clacă la . dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus.CAR. a rămînea de ruşine.. a sprijini pe cineva. a gafa. a mîntui repede.. a supăra. a dat col ul.AGÂRB.ext. a primi) peşcheş. ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. 1) a arunca praf în ochii cuiva.N.CONTEMP.ISP. a da cu capul. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva). a da cu capetele. a fi cu chef..POP. a se lăsa în voia întîmplării.) a da ascultare (cuiva). a da coaste a da cinstea pe ruşine. ) a nu se teme de nimic. a-i da (sau a-i arde. a linguşi (pe cineva). 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul . a (se) da (sau a se lovi. a da gata... a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). a da colb (la ceva sau cuiva). 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. şi cu barda în Dumnezeu. de rîdeau. a regreta o eroare. a-i croi) cîteva (cuiva). a fi disperat. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva). v. a da (sau a lua. a se răni singur. a da col ul.POP. ) a presupune.

i dai cu pumnii în cap. a regreta foarte mult: degeaba..ext.CAR. (sau prin .. a bate cu milă (pe cineva). a descoperi (pe cineva). (sau prin . a-şi da cu pumnii în cap.. a da cu paharul. a da cu oarba (cuiva).. a fi de părere. (pop. a-i da cu luleaua în nas (cuiva). a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . o dau cu mîneci largi. a lua cu huideo (pe cineva).POP. să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură..ISP. oleacă cu mătura. a dispre ui (pe cineva): nu.ext.. a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). î i dă cu luleaua-n nas. a momi (pe cineva).. a da curs a da cu sita a da cu şoldul . a da cu mîna în foc (sau prin spuză. (p. a nu profita de . a da cu gîndul. a tenta. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva.. a întîlni (pe neaşteptate). a da cu mîneci largi. a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva).PANN. a da cu nasul pe .i mai caută-n obraz. a trece în grabă pe . (fam. 1) a refuza. 2) a împiedica. a da cu huideo (cuiva)...).ISP. (pop . 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale. a fi întuneric beznă. îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap. a da bucuros: părin ii fetei . a opina. a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat. a da cu nasul pe .a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . a oferi cu larghe e. şi fam. a-şi da cu presupusul. guraliv.. ) a băga zîzanie. a da cu şoldul... 1) a se păcăli.CAR. tocmai acum.P. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte. a fi vorbăre ..). a-i da cu tifla (cuiva). prin şperlă).) a trage la măsea. a da cu praftori a (pe la nas).: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era . a-şi da cu degetul în ochi. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el. 1) a rezolva. a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). a nu mai putea de necaz.... a da cu crucea peste cineva. a solu iona: a dat curs cererii mele . (reg. 2) a pierde prilejul de a ... a pune la punct (pe cineva).. că e prea tîrziu! GALA.. a adulmeca...SAD. a nu accepta o situa ie mai bună. ) 1) a vorbi mult. ) a omorî (pe cineva). a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie. a-i da cu parul în cap (cuiva)... . a găsi. a mătura: dă şi tu.. a a î a o ceartă. (p. femeie. a nu vedea la doi paşi. a se familiariza cu .. 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare. a da cu nasul de . a comite o gafă. 1) a bate zdravăn (pe cineva). CEZAR. ) a da iama prin ceva.CR. să-şi dea cu presupusul. a da cu polonicul. ) a încerca să fure sau a fura. 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc... a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). că acuşi ne vin oaspe ii. a da cu măciuca-n baltă.. (fam. a respinge (pe cineva sau ceva).POP.. a da curs (sau urmare) (la ceva). ) a presupune. a da cu praştia în (sau prin) ceva. a opina.CR. a da din abunden ă. dar el a dat cu piciorul. a nesocoti. a da cu milă (în cineva). a da (sau a lua) cu chirie. a prinde. a lua cunoştin ă de . a da cu mătura.

1) a ajunge la . a lămuri. a se rostogoli: pietre mărunte . c-apoi dai de dracu! POP. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). a se da de-a berbeleacul. la tot pasul.POP. a da de bine...a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). .. a-i rîde în nas (cuiva). 1) a promite solemn. a da de cap (sau de capăt.. a depune eforturi disperate. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. 2) a găsi ac de cojocul cuiva. a nimeri la .. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). 2) a întîlni. a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla. a se da de-a berbeleacul. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva).POP. aşa cum s-ar zice: mură-n gură. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic. a veni de hac (cuiva sau la ceva).. 3) (fig. drept) exemplu (pe cineva sau ceva). a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. a da (sau a avea. de-a tumba. a se da de-a dura. a descurca... a prinde cu mî a-n sac pe cineva. nemini însă nu-i dă de căpătîi.TEST. 3) a descoperi.POP. a da de dracul (sau de naiba). a se strofoca. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul. a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz.POP. a se zbuciuma. a-şi da cuvînt(ul). .POP. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor].: ho ii s-au înmul it atît de tare. a lua) bani pentru a cumpăra.HASD. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). ) a descifra. a batjocori (pe cineva). curgeau de-a rostogolul la vale. 2) a face de căpătîi.. pe .DELAVR. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. a descîlci. măi crestatule şi pintenatule! CR. dragă şi nu mai spune. a se da de-a dura. (fig. a se da de-a mototolul. a-şi da cuvînt a da de . (sau peste . a avea noroc. .. a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală.PRAV.POP. 2) a se în elege. a surprinde asupra faptului. (pop. ) 1) a spune. cînd le certau bărba ii ori soacra. aşa că se dau de-a dura.POP .POP. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva). a da de . a se rostogoli. a da de căpătîi.i pui în cîrcă cu mine. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul. a în elege. a se da de ceasul mor ii. a face în ciudă (cuiva).AL. a găsi pe .MOLD. de carea se putem da cuvînt. .EM.. că or da ei peste mine. pînă nu se potoleau de bunăvoie. a da cuvînt. a lua) (bani) de cheltuială. a da de (sau ca. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul.N. domnule.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. (înv.).. a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . a da de bucluc.AL. . a o încurca: să nu.HOGAŞ. a da de-a dreptul. de-a rostogolul. a-i da de cheltuială (cuiva). a se da de-a curu-n cap. a da de duşcă (un pahar)..POP. a da (sau a avea. a da cu toaca peste cineva. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata. 2) a da seama: nece urii vine fiind. că mai jos de opt mii nici o para frîntă.: taci. a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar.. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap)... .ISP. a se da de-a rostogolul.. căci îşi dase cuvîntul. a descoperi.

a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). pe care l-am moştenit de la tata. ) a se face de rîs. a face (pe cineva) să se gîndească. pre mîna lui Grigorie-Vodă. a da de nevoie. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. 2) a strînge de gît (pe cineva). ) a avea un necaz.POP. a da de bucluc.CAR. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii.NEC. a i se înfunda cuiva. a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. a demisiona: bătrînul intendent.POP. a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz. ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva). (pop. .BĂLC. ) a prinde. a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva. (reg. (înv. 1) (înv. a fi foarte norocos.CR. (pop . a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). a băga într-o mare încurcătură. a da de pagubă (pe cineva). a da de lucru (cuiva). a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. a bate tare (pe cineva).i deie de fund. să mediteze. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. a descoperi gustul a ceva.POP. a da de (sau a afla) gustul a ceva. (pop.REBR. BĂLC. . . a da de pămînt (cu cineva). a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă.POP. (reg. a da de mîncare (cuiva). a da de (sau peste) hac. 1) a angaja. şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. la) rîpă. a da de poznă (cu cineva).CAR. a da de unul mai tare. a da de fundul sacului. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. căci firea toată îl da de gol. a (se) da de (sau pe.NEC. ) a-i face primejdie (cuiva). a da de furcă (cuiva).) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). şi reg. a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. 1) a distruge. a da de nuntă (cuiva). fîrtate. . a (se) trăda (fără voie). a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. a crea dificultă i. a (se) da de gol. a da de potcă. ) a da de greu. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). a da de gîndit (cuiva). (reg. şi reg. 2) a naşte îndoieli. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. într-un mare necaz (pe cineva). a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. . a da de nod. 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă.CAR. ) a muştrului (pe cineva). 1) a trînti la pămînt (pe cineva). 2) a da de furcă cuiva.a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). o supărare cu cineva. ). întrebări în mintea cuiva. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva). numai dracul cred să. a da de mascara. . ) a sărăci. a păgubi (pe cineva). 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul.POP.VLAH. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. 1) a ridica o problemă (cuiva). greută i. a pricinui un mare rău (cuiva). şi fam.POP. a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv. 2) (fig. a-i merge toate din plin.

) a vorbi repede şi fără pauze. a fi gureş.. goni i de vrăjmaşi. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. a da dovadă de . a desluşi. (p. (sau de .. a se dumiri. 2) (despre oameni) a se linguşi. a da dosul sau a da dos la fa ă. soi rău ce este ea. a face pe dra. de bucluc. (pop. cu capul.. a deschide ac iune de divor .. a da din buzunar. gen.POP. ) a se frămînta. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. a da din gură (sau din clampă. a munci în zadar.. de clan ă. a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . a-şi da drumul. ) a se strădui. a-şi face loc (prin mul ime).. a da (o) dezmin ire. a fi la strîmtoare. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP. măi îcă . 1) a se zbate. a (se) face de rîs. a da de ziua necazului. a da bir cu fugi ii. a trăncăni: dă-i cu gura. a lăsa liber. să iasă sfan u! POP. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. a vorbi mult şi fără rost. (reg. a face eforturi pentru a depăşi o dificultate. a da din col în col . a da de şugubină.. a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos).. în semn de (dez)acord. (despre păsări) a bate din aripi. a răzbate.cu-n patru. (pop. ) a-şi da osteneala degeaba. a da de veste (sau de ştire). (fam.CAR. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. a se zbate pentru a găsi o rezolvare.). Răzoaiei. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. dinclon . tracul. (p. cu clon ul.ext. a da dracului (de pomană) (pe cineva). cu capetele). a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace. a o şterge din loc. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie.. cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. a fugi.. încet să nu dai de şugubină. a divor a. ) a dezerta: dădeau dosul.EM.a da de rost a da de rost.POP. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva). dă cea mai formală dezmin ire. a da de belea. a da dracului tămîie. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. un necaz. a demonstra: publicul nostru . 2) a se dezlăn ui. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor.VLAH. 2) (fig..ARGHEZI. a da din mîini şi din picioare. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. a o lua la sănătoasa. a în elege. din căpă înă. (reg.CR. de clon .. Oancei. a da din coadă. a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă. a da din enchi în enchi. ) 1) a-şi învinge emo ia.. Iloaiei).. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. limbut. (reg. timiditatea. a dezmin i: d.. de meli ă). a dovedi.ISP.POP. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. a da din col în col . a da divor . a da din aripi. o nenorocire. a se da drept . Leca . a vesti. a da dreptate cuiva. a flecări.. (fig. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei.ext. a urca pe scara socială.CAR.. a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . ) a zbura. a se gudura (aidoma cîinilor). a da din coate. ). ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere.

POP. (despre încăl ăminte) a se modela. 1) a găuri. a da după piersic (ceva).CAR. (pop. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a lichida (ceva): cum era mort de foame.POP. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). ) a se ruina. neplăceri. 2) a chinui. a da gata. care te bate cîtva timp.VĂC.POP. (pop. a se ascunde.POP. a da foc (sau focuri). a face aşa cum doreşte. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a spune tot ce ştie. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP. a accelera. deteră focuri în trimişi. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă. se dete din ce în ce după păr. a zori. da foamea le da de cap. a da frîul (sau frîu liber.POP. a se sustrage de la ceva. a se da după păr. 1) a îngădui. 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. a ului (pe cineva): hai.CR. (fam. dădu gata oala cu sarmale. a distruge (pe cineva). . a da (sau a pune) fitil (cuiva). ) 1) a mări viteza unui vehicul. a-şi da duhul (sau sufletul). ) a trage cu o armă de foc: strejile .CAR. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. a se da după picior. a da fa ă cu cineva. a da (sau a fi) exemplu. a da faliment. a garanta. pînă se dă după picior. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. a lucra din umbră. a-l îmboldi. a da ortul popii. a-i da drumul (sau brînci. a gira. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. a se ascunde. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze. ci feciorii se dau după voia părin ilor. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. 2) (fig. a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat.POP. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele.POP. a chema pe cineva. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. a se da după voia cuiva. a da (din) fălci. se face că nu mă mai cunoaşte.. a îmboldi. .. 2) (fig. ) a-şi crea necazuri. a-şi periclita situa ia. ) a ascunde. a se da după perdea. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . a(-şi) da gir(ul). a grăbi. a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). a trezi dorin a de a fi imitat.POP. a-i da foamea de cap (cuiva). ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. 2) (arg.a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. a dosi (ceva). că m-ai dat gata! a da (o) gaură. a da glas. să dai foc aripei. . 1) a deveni insolvabil. a se da după tufă. 3) a impresiona. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! . vînt) pasului sau a da pas. frîiele) (cuiva sau la ceva). 1) a isprăvi. (pop.CAR. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii.SL. a-şi da foc la valiză. ) a mări ritmul unei ac iuni. a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. ) a delapida.(fam.EM. . 3) (înv. a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor.

conducerea. 3) (fig .URECHE. a-şi face singur rău. 4) (despre nivelul apei) a scădea. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. în lipsa fiului său. 2) a comite o eroare. . 4) (fig. ) a se codi.CONACHI. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. ) a scoate din min i. a-şi da aere.AL. (fig. ) a face) greş. a da hîrştioaga popii. (înv. a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. am muncit de am dat şi inima din noi.CR. a da hăisa. ) a păstra pentru sine puterea. a-i da înainte (cuiva). a greşi. a da în brînci (muncind).a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. a ceda: vai de biet român săracul. .EM. a arenda. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. a da importan ă. să nu dea în clapcă. a regresa: apele au dat îndărăt . a doborî pe cineva: oricine face rele. el [turcul] tot în carne vie. 2) a jefui. a munci foarte mult. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. 3) a da un avans de bani. ) a se lăsa. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). îl dă în cap Dumnezeu. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. a da (sau a se prinde. (la jocuri. ) a fi prins.CR. de dădea în cap .a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. a-şi da aere.PANN . nu-i dau în cale. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. 2) (fig. ) 1) a bate în retragere. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. a (se) da (de-a) hu a. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . a cădea) în clapcă. 1) a greşi. a da (sau (înv. 2) a fi mai deştept. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. 5) (fig. a-şi da în cap. dară se feri. (reg. a da (sau a băga) greş (cuiva). îndărăt tot dă ca racul.PANN. a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. ca de oala mălaiului. a aconta. a da (şi) inima din el. a prăda.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP. uneori. . a (se) legăna. ) a-i merge mai rău ca înainte. a pune pre .gă-nainte. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). a mîna la stînga. 3) (fig. a da (sau a umbla) iama.SAD. 1) a lovi în cap pe cineva. îmi sporeşte ca la rac. înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. a da foarte mult: ba zău. a da (sau a lua) în arendă. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. (fam.CR. a nu nimeri ( inta). cineva. a-şi da importan ă.ISP. a înapoia. a pre ui. (reg. pînă la epuizare. a da (sau a trage) în carne vie. nurlie.ISP. a năvăli. era ca un făcut. (pop. a da în căr i. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. îi dădea în cap . a da în cap.AL. om bătrîn. a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. a da tot ce poate da. a-i da în cale (cuiva).AL. ) a-i găsi vină (cuiva). ) a da ortul popii. a se crede important.AL. 1) a da năvală.

. a se nenoroci.POP... 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios. ) a dărui..DOS. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. l-ai dat în mustrare. ) a înştiin a.. a da în (sau de) gît (pe cineva). a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat.POP. a se dezvolta. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el.. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară.CR. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a se legăna. a da în fapt de zori. DELAVR. a da în nas. a intenta proces (cuiva). a da în har. a-i veni bine să .CAR. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva). (despre cereale) a creşte. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . a da în gropi de prost. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să .. a lăsa pradă. a da în judecată (pe cineva). PANN.HOGAŞ. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. (înv... a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot. înot dacă o da . a-şi da în petic (ca iganul). (înv. a nu se da în lături de la nimic. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat.CAR. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui. a se da în leagăn. a se da în nevoie. (înv. (fam.. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului). a da în (sau de) jaf.PANN. (sau a .). a începe să se coacă. fie fată de ăran. a băga înbelea.a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să . a trece o apă înot. de grijă) cuiva să . .iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice.. MAG. a da îndemînă să .GHICA.. fără voie.. BĂLC. cu spatele înainte şi cu fa a înapoi. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă..CR. a da în mustrare. ) a mustra: prin ce. a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat. a înota: după ce mergea. a se lumina de ziuă..: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş. a o da (sau a se da) înot.. (înv. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. d(e)-a îndărătele(a). a acorda. a se balansa. a da în noduri. ) a-şi arăta. a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia. după ce umbla. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală.greşi omul. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu.: nu i-au dat îndămînă să se bată. două oi în urmă a căpătat. a (nu) se da în lături (de la ceva).. a da (sau a supune) în cunoştin ă. a se da în lungiş şi-n curmeziş.i dai în petec.CAR. de la coadă la cap. pe dos. a cădea în nas.DOS. căprarul. a se da în gînd cu cineva..IST. ) a avea de îndurat o nenorocire. POP. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele. a-i conveni să .. a face să ştie. a-i da mîna cuiva să .. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate.. în patarama d-lui sublocotenent. dar nici nu dă în gropi de prost. (înv. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . a (nu) se codi.. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît .. cusururile.

) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . a da la fier vechi (ceva).. CAR.. o luară la trei parale. (reg. a ocărî pe cineva. (înv.. a-şi da în petec. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. a da (sau a bate. a se lipsi de ceva. părinte. a începe să se coacă.PANN. (fam.GALA. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a se da pe brazdă. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. . 1) a preda.despre legume. a da în tăiere (o pădure). a se descotorosi (de ceva).BELDIMAN. (înv. a da la gioale. ) a reveni la vechile obiceiuri. prin) tărbacă (sau în tărbăceală). a demasca (pe cineva). ) a deveni cunoscut. a se da în public. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. a se da întru trufii. ci o deteră în tărbăceală.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). 3) a-şi bate joc de cineva. a batjocori.) a da la iveală. a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. a da în vart (pe cineva). a bea zdravăn. .CAR. a lega. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg.STANCU . . a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. a provoca un mare neajuns (cuiva). a-şi da în teapă. a-şi da în pîrtie. a dat jos căprăria din pod. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi.STANCU. a pune) în (sau la. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie ... a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. ) a se face de rîs. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. a da în primire. a-i plăcea să muncească. a da în scaldă (pe cineva). au slobozit frîul stăpînirii . a dat în primire! a da în public (pe cineva). ) a băga în bucluc (pe cineva). a da în rod sau a se da pe rod. a da în scris. a da (sau a arunca) la coş. a arunca (ceva). a se da în stambă. pomi fructiferi) a începe să rodească. sub) tipar (sau (înv. a se pune pe treabă. (reg. 2) a bate măr pe cineva. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. a da jaf. că doar nu sînt cîini. ) a lovi peste picioare. a da deoparte. ). a da în tipar (pe cineva). (fam. ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). a da la moară. numa-n româneşte. a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. a tipări: asta poezie . a demasca. le dai în trăsnet toate! COŞBUC.SAD. a se da la muncă.AL. BĂLC. vrînd a afla vreame a să da întru trufii. a trimite la învă ătură (pe cineva). a da (sau a lua) în (sau la.GR. a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure.POP. (reg. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. a da în (foc şi) pradă. a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă . 2) (fig .DOS. pînă asta dată. (fam. (reg. căci încă nu se dăduse nime la muncă. 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala.ISP. a da în tivic (pe cineva). a-şi da în petec.. a da pe fa ă (pe cineva). (reg. a îndepărta un lucru fără valoare. (pop.. (înv.

(reg. . a da lustru. se-n elege! CEZAR. a putea să . (înv. a-i da limbi (cuiva).. a da lovitura mortală (cuiva). a mitui (pe cineva)... pînă ce ajung la bătaie. 2) (fig.PANN. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat).CAR. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. (fam.ISP. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii. a plăti o slujbă la biserică pentru cineva. ) a-i conveni (cuiva) să . 2) (fig.. a da (sau a face) mărire (cuiva). ) numai aşa. a da lenchi. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. a se da la şedere. a se da la treabă. a lămuri. 2) a se uni (prin căsătorie): vino. a nu-i conveni. a da (o) liturghie (sau liturghii). (fam. cu deosebită părere de rău. a nu-i da mîna (cuiva). să se dea într-o parte. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. a arăta (tot) ce poate.. desluşiri). ... a da (sau a cădea) la rebut. 2) (fig. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare.. (fam. a-şi da măsura. 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii. ) a linguşi nemăsurat (pe cineva).. din pură curiozitate. să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. nu-i dă meşii să mai vie. a da lovitura. ce are bărbatul meu . (reg. a clarifica. d-a minune. a nu cuteza: pe unde îl ştie. ) a cădea la învoială (cu cineva)... a nu-i da meşii (cuiva)...MARC. a da la gunoi.a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la .. 1) a rindelui.CR. ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . încep a da lenchi. . (reg.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. a da loc la . a da (sau a trage) la rindea.MUSTE. a îndepărta. a oferi prilej de .PRAV. a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). a se da la plan (cu cineva).i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux.. a lustrui. nu mai scapă nici un arşic..CAR.ISP.. a-i da mîna (cuiva). a sta la taifas. ) a reforma. 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte. a înlătura: el dă aşternutul la o parte. (înv. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă. a da lumii veşnica sărutare. au trebuit. ) a bate (pe cineva). lămuriri.CR. mîndră. 3) a colabora (cu cineva). a da lovitura de gra ie (cuiva). a da la pricină (cu cineva). ) a se retrage (dintr-o ac iune).. damă de consuma ie. a se eschiva: oamenii . a(-şi) da mîna (cu cineva).P. la vechituri.PREDA. a da mîna a-i da mîna . a da (sau a aduce..SAD. de împăcare).. 1) a întinde mîna (în semn de salut. a lovi arşicele cu ichiul: dacă . a da la reformă.POP. (fam..? ISP. (fam. a da mită (cuiva). ). a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i. (reg. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune.CR. a da mangărul cel de apoi.

. a se pomeni. (reg. 1) a cocheta. zorind să se facă mai curînd nunta. (reg. (reg. a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva. a lăstări. a mînca.). a fi nesim it. a da mîncare la peşti... a oferi (cuiva) ocazia.. a da naştere.NEGR. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la ..CR. 1) a naşte. a da (sau a trage. 1) a saluta (pe cineva). a da ocol (la ceva sau cuiva)... a a ipi. ) a da buzna (undeva).ISP. prilejul să .... nas în nas.. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună. a da năvală.. a crea. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz.. da ocazie de multe bănuiele... a îngădui cuiva prea multe. a-i da ochii (sau geana. a i se închide ochii de somn (cuiva). a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să . d-a-ncîtelea.. (înv. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva).ARGHEZI. . a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas. (sau de .. a (nu)(-i) da nas (cuiva). a da ocazie la . a produce. a primi) o calcavură. (reg.i fie mînă de ajutor la drum. (pop.. 2) a închina. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate.AL. dînd ocol. a dat naştere literaturii şi elocven ei. a prilejui. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva). ) 1) a se certa la cu ite cu cineva. a-şi da mul ămita. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. ) a vomita. a da (sau a intra) moartea în cineva. a da năvală ca porcul. a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului.. sare să i se urce-n spinare.. a merge de jur-împrejur: el poartă calul. ca să.AL.. 2) a da tîrcoale: Prîslea . a da mor ii pe cineva. da ocol mărului. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz. a da mlădi ă. a avea îndrăzneala să . ) a se lăsa păgubaş. d-a-n fuga. a-i da năvală (cuiva)... PANN. a avea tupeul să . 2) a trage o mamă de bătaie cuiva.REBR..a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . pleoapele) în gene (cuiva).AL.LET. a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere). cu judecătorul. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică.POP. 2) (a fi pe punctul de) a muri. a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. (reg.. obraznic. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. a da obraz (cuiva).. (rar ) a copleşi. a-i da nasul să .ISP. a da noroc (cuiva sau cu cineva).ARGHEZI.. a provoca. a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. (fam. a nu da obraz (cu cineva). ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii.ISP. pe loc a încremenit.CR. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză. a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. a ocaziona: aceste primblări . 2) a genera.COŞBUC.. în trap grăbit.ISP. . să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. a stîrni: meşteşugul cuvîntului . a da (cuiva) motiv să . a-i da o bărbiereală (cuiva). ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele. 1) a ocoli.. aşa d-a-n fuga. a-şi da ochii peste cap.

ISP.). a da oile în paza lupului. a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). a da o săritură. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. a da o masă (cuiva). a dat o raită prin oraş. a da o pova ă (cuiva).. a da ordin (sau dispozi ie). a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a sugera o idee. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ). dă. a cutreiera lumea în lung şi-n lat. să vie pînă la noi! . a descrie. a provoca. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. a opina: dacă nu-l aplauzi. a-şi da cu presupusul.POP.BUDAI-DELEANU. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă. fuga. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC .CAR. a-şi da odăjdiile. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri.. (reg. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală.CAR. atunci le vom spune următoarele.. la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. a da omătul.a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . a da onorul. (înv. (pop. a da orbiş. a se duce repede (pînă la . a oferi. . şi au făcut pace. a pedepsi (pe cineva)..POP. a da o gură (cuiva). a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. a lovi orbeşte. . a da (sau a face) olat (cuiva). ) a da naştere. a povă ui. a da o idee. a genera... a da o idee despre . a depune toate eforturile. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă). mîndru ă. 1) a se face iarnă: anul acesta. (pop. a se răsti. a respecta.POP. a da o perdea (cuiva). în toate păr ile. să le duc la păşuneală. a ordona. a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală). ) a-şi da sufletul.. a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. ) a-şi face drum. (înv. a da o lec ie (cuiva).. a oferi de mîncare şi de băut (cuiva). a se ră oi (la cineva).. a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici.POP. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte. a dat omătul cam devreme . 2) (fam. a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor. a da (sau a lua) oile în porneală. a da o pedeapsă (cuiva).BLAGA. a da origine. (sau de . ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . ) a da (sau a lua) oile în pază.). iar omenie nu le da de un ban. a muri. a da o fugă (sau o fugu ă.i însă numaidecît o părere. 1) (reg.. că mi-i tare dor de ea. măcar fluieră-l. a-şi da o părere (sau cu părerea). pămîntului). a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o..NEC.CAR.): dă fuga la împăratul. a da o raită (pe undeva). a învă a minte (pe cineva). gura ta. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale. fugu a) (pînă la . a face o plimbare. a da o ştearsă.SL. ) a şterge o palmă (cuiva).. a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. CAR. a lovi (în treacăt) (pe cineva).

a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas . mîine o livadă întreagă. 2) (înv. (fam. a nu tulbura. a certa (pe cineva). a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. (pop. 1) (reg. a (se) prăpădi. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva). (fam. a da papucii (cuiva). a flata (pe cineva)..POP. pasu mare. a (se) pierde.. 3) a da parola. a aluneca pe ghea ă. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. a deveni public. a da afară (pe cineva). a nu deranja. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). şi pop. a da pe (sau în) chezăşie. ) a înşela (pe cineva). 1) a scotoci pentru a găsi ceva. şi le dai paiele! CR. a expedia. pentru că nu îngrijise grădina.CONV. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu. bărbate. a da (sau a întoarce.POP. a ordona: datu-s-au parola de bătaie. care nu le mai lăsa în pace. (înv. ) a da ordin.CAR. a da pat (cuiva). a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva).CAR. a da pas (sau pasul). ) a ucide. a da (sau a trece) pe la cineva. a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva). a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii . (reg. a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. s-ajungem în pas cu soare. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. şi pop.NEC. a adăposti (pe cineva). 2) a-i da drumul pasului.ISP. a îngădui prea multe. îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului. a da pe bete (afară).a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). . a ispiti. a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. 4) a permite. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. ) a păşi. a (se) îndrepta. a (se) demasca. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a omorî (pe cineva). a da paiele (cuiva).. a-i face o vizită cuiva: pe drum. a merge: dă. a momi (pe cineva cu ceva). legat.i dă pas de vorbă. a-i da paşaportul (cuiva). PANN. a da (sau a se duce) pe gîrlă. . a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. (înv.ISP.AL.. ) a da (sau a pune) parolă. cu curul) în sus. a nu supăra (pe cineva). a (se) da pe fa ă.LIT. a (se) distruge. pînă la SîntăMărie. a (se) acomoda. a da parola (sau parolă). a (se) da pe brazdă. ) a expedia. a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. de frica strechiei. a preda (sau a duce) pe cineva prins. . a tenta. 3) a ceda pasul. 2) a fi foarte harnic. peste tot cîmpul. murgule. a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. ) a mustra. a îndepărta (din serviciu).FIL. a-şi da otpustul. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere.. a da pe garan ie. a da nas (cuiva): te ui i la ei. ) a izgoni..REBR. a se da pe ghea ă. a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă .POP. . 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte.

a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . ) a bulversa. din milă etc. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. a da pînza pe fuioare. ) a aduce pe calea cea bună. a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute.ISP. a se da platnic. nu-şi pune cineva poalele în cap. (înv. şi pop. a da foc.ISP. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. a depăşi limitele bunei-cuviin e. perdaf cu piper le da. a da pe oi. 2) (fig. a face un schimb în pierdere. a da semnalul de plecare. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. s-a dat platnic şi i-a plătit. 1) a se da de-a berbeleacul. a slobozi) pîrjol. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva).a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv. pe datorie.CR. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa.) peste rît.IORGA. . (reg. ) a scoate la pierzare.POP. n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap.AL. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. a zori. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. a da rasol. a strica planurile cuiva. (înv. a tulbura. 2) a presăra: î île-i le despica. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap.PRAV. cu sare le presăra. ) a jude ului) (pe cineva).ISP. ) a încurca. (arg. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. ) a da pe credit. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. a da perdaf.POP. 1) a plesni peste gură pe cineva. a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. ) pe sub nară). a da pe brazdă (pe cineva). a o pă i. (înv. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. a da pinteni (calului). (reg. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). mîntuirea sufletului. a da (de) pomană (ceva cuiva). a nu (se) da pe şapte.CR. a da (sau a lăsa. (înv. a-i da peste nas (sau (pop . ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare.DOS.POP. . a da pe şleau (pe cineva). a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. ) a vărsa pe nas (ceva). a da peste cap (pe cineva sau ceva). ) a incendia: pojar codrului că-i da. 2) (fig. (reg. a da pe ine-minte. a-i reproşa.CR. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). ) a dojeni cu asprime pe cineva. 3) (fig. a pune la punct (pe cineva).ISP. să-l dea pre mîna giude ului. ) a face otreabă de mîntuială. ) a da pe datorie. a da pojar. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. a-i da peste bot cuiva. a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. a da pierzării sau (reg. a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . a da plecarea. 4) (fig. a da. a da platnic pe cineva. ISP. a mînca. 2) (fig. DELAVR. a mitui (pe cineva). a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere.

a replica.STANCU. a da probă (sau probe) de . .. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit. a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi. cred . pe pîrlitură? OD..CAMIL.. a da prin (sau pe) pîrlitură.CAR. a da rela ii. a se da prins.STANCU . a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă .NEGR. dar încă om cu om! CR. a da rezultat (sau rezultate). a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului.. (înv. a trece. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol.ISP. a da prin şireag. ) a se da bătut: boierul.DELAVR. a da prin şperlă (pe cineva). 2) a vorbi de rău. a escroca. a-şi da obştescul sfîrşit. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. a da răscoală. ) a o pă i: bietul boier. 1) a relata. ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte. nu voia să se dea rămas. . a da rămas (din judecată) (pe cineva). vezi..FIL.FIL. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a da (sau a(-şi) face) raport(ul). a muri: calul său. a o da prin şperlă. a dovedi. a alege. lîngă el. a se da rămas.NEGR. a publica: cît pentru odă...IOSIF. nu vrea să se dea prinsă...ISP. . a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel.BĂLC.a-i da pricină a-i da pricină (cuiva). 1) a necăji. (fam. că domnitorul va da-o publicită ii. a da (sau a face) pui de giol. a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. (înv. (reg. dar încă (sau încă-mi-te). ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. a-şi da răsuflarea (de pe urmă).. a produce efectul scontat.POP. . (reg. (înv. 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat .. a cîntări (cuvintele).P. a da rasol. ) a se recunoaşte învins. a da (sau a cerne.ISP. răsuflarea şi-a dat. a ceda: fata . a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica. ) a învinui. 2) a trata cu asprime (pe cineva). a dat-o şi el prin şperlă! POP... 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei.COSTIN. să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului. 2) a informa. a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . (reg. a demasca (pe cineva): m-a scos. ) 1) a da de gol. 1) (înv.AL. a supăra (pe cineva). (înv. a demonstra. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge.. a da publicită ii (sau în publicitate). ) a înşela. a da în gura lumii (pe cineva). 3) a divulga un secret: cum .. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate . a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica). 2) (reg.

a (se) da semnalul (sau (înv. ) a declara.POP. în tîrg.. a da (sau a face) rod (sau roadă). (înv.POP. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară. a se manifesta. a fi conştient. a înştiin a: orologiul . a înjura (pe cineva). şi reg. a da scări. socoteală. a deceda: şi-a dat sfîrşitul. a-şi afirma prezen a. a da (cu sau un. a comunica din depărtare cu cineva. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui. ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor.FIL. seama). sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr. a da bună seara (cuiva). ) a nu da răgaz. a anun a. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. (pop.SAD.. a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care.SL.CAR. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. 2) a accepta o provocare la duel.. gust în vîrful lingurii. şi reg. ) semnal). a da (un) semn (sau semne) de via ă.. 1) a (se) justifica. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit).COŞBUC. a da seamă (sau cont. bietul. a lua ini iativa. a se da ruşinos. în mahala). a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama..SAD. (înv. a da sălaş (cuiva). nu să dădea ruşinos deloc. a raporta. cînd era încă în floarea vie ii. .. a ocărî. a început a-i da femeia cîte una de în eles. a se sfii: dracul de argat . a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH.POP. a nu îngădui. să-l întrebe cîte ceva. ) a se ruşina.POP.DOS. a (se) anun a. a da de veste. ) a nu mai prididi. a da semn. a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. a da roată (sau roate).POP. a da tonul: dete semnalul aplaudării . a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir . a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa .POP. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege.a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva).AL. 2) a anun a. a da seara bună (cuiva). a da satisfac ie. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). şi to i o aplaudară. a săra: pun sare.l(iz)a un pericol. a comunica.EM. (înv. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. sictireli. de în eles) ceva. ) a semna. 2) (înv. a (se) da sfredel unei bu i. a răspunde de propriile fapte. la sictirit) (pe cineva). a da (sau a pune) sare. 1) (înv. a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi..EM. cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. v. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg. a se ră oi (la cineva). a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat..GHICA.GHICA . a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). 1) a mul umi. existen a. a da ocol. va dobîndi multe daruri.

privind frumuse ile pămîntului. COŞBUC ..DOS. a da sînge. (pop . a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi. a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare.. accentele unui text (scandat sau cîntat). a da strigăt(ul). căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare.. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol).SAD . a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri. . 3) a depune toate eforturile.IBR. a-şi da (toată) truda. a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă. te fă că crezi orice el o să. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva). al unei mode: la Neam . a nega.. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv. a dona sînge.FIL. dat fiind că . ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele . ) i s-a înfundat.a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că . deoarece. ) acum. 2) a spune tot ce ştie. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). 2) a umbla. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. chiar şi ce nu făcuse . negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA . a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde.CANT. a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). a dat prea mult de pomană. ) a alunga. 1) a bate tactul unei melodii: (fig. a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat.POP. a pune) (mare sau multă) silin ă. cu piciorul sau cu o baghetă). a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). ) a avea (sau a face. a-i da (cuiva) trecătoare.). numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. (înv. pentru a-i cîştiga simpatia.EM. (reg. a da şapte boi şi şapte vaci.. întrucît.VLAH. 1) a vomita. (reg. a da sîn. a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a se sili. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). a mărturisi. a depune toată silin a. KOG. a da totul din el. a-i fi) tagă (de . a dat Nan de găvan. pentru că. mi-i tagă. a primi) şper . a da şpranga. a contesta: de giude ul tău nu . (pop. a da tonul. a da roată. a face orice pentru o dobîndi ceva. a da tact sau a ine tactul. a se învîrti în preajma unei femei. a expedia (pe cineva). strădania. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile. a-şi da ton. a da şpri . ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. a încurcat-o..CAR.. a îmbuiba (pe cineva).) a pă it-o. ) a tăgădui. 2) a marca.. ) a risipi fără chibzuială. a nu precupe i nimic. al unui anumit fel de a gîndi. a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti. a da (foarte) mult.i zică. a da teşchereaua (cuiva). 2) a fi ini iatorul unei ac iuni.. şpagă. a dat de fund. prin mişcări regulate (făcute cu mîna. la o adică şi cămaşa de pe el. a da (sau a lua. 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine. (înv. a şpri ui. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. ruinează societatea prin falimente frauduloase. a primi) mită. (reg... nu alta! era în stare să dea. a da paşaportul (cuiva). 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. a da (sau a lua. a da toate pe una. a alăpta copilul. tonul îl dă corpul didactic. ah.

a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. nici nu pot ca să te dau uitării. ) a arunca zarurile. (reg. a da (sau a primi) un telefon... a da hu a (pe cineva). sau eşti nebun? PREDA. ) a legăna. a da un concert. a da uitării. a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. a se năpusti. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză.. a ghionti (pe cineva). în deşert. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite.. a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. a trece răspunderea în seama cuiva. a da. ai răbdare!. a da via ă. a izbi. dacă văzu că nu este nimic în crîng. o mamă de bătaie (cuiva). CONTEMP. am să. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva). dau valma prin fete. fereastra)... lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete. fereastra) de perete. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita. a sus ine un concert. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva). a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). CEZAR.VLAH. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. o mare supărare. un fier ars. să semene cu .ISP. a da un cal la praştie.. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. a da un ordin. a da î ă.) uşa (sau poarta.i dau un sfat. a concerta.. (reg. nu-i nici o grabă!: ce dracu. a chiui. a ordona. a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării.. dă-mi un telefon.AL. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere. a da un avertisment (cuiva).a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap).P. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela. a-i da (sau a-şi lua) un aer de . 1) a ocărî. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . a da anc la pepene.. dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă ... a da un chiot.DELAVR. a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva). a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). a uita: ah. a abandona (pe cineva): ho ul.. a da buzna: cî iva flăcăi .POP. a da u u (pe cineva).. (reg. a da vitele la iarbă.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat. şi pe mine m-au scăldat.EM.. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească.POP. (reg. a sfătui (pe cineva): dragul mamii.. au năvălit turcii.P. a trînti etc. a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească).. ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare. POP.ISP. a avertiza (pe cineva).POP. a da ăncuş la ..CEZAR. (cuiva). 2) a părăsi. un fier roşu) prin inimă (cuiva). şi trimite-mi băiatul. ) a face o gaură în . (reg. a face (pe cineva) să lase impresia de . a da ăncuşa. . a da tuturor răilor (pe cineva). . a da valma.ISP. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat. a deschide larg uşa (sau poarta. a mustra cu asprime. a însufle i. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. a da vitele la păscut.FIL. a da un ropot. (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?. a da un exemplu (sau o pildă). a da (sau a lăsa...

care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă.. după aceea. de mîine. de aceea de aceea. spunîndu-i tot. mai departe. în curmeziş.. fără ocolişuri. a ucide (pe cineva). de-a rostogolul. de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. în diagonală: părintele Manea făcuse . (cu) alineat nou. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. din plin.VLAH. CANT. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste.... 1) de la începutul rîndului. de mîine. de-a capul.: el îi dă zor cu scrisul.POP. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. a (se) grăbi.. 2) din lateral. a aproba. de-a coasta sau din (sau (înv. tîrîndu-se pe brînci.CAR. Doamne.. din fir pînă-n a ă. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa. stătea mai departe.POP.POP. ) den) coaste.. a da zor a da zor. Doamne. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . dă-i pace!. de-a latul. într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. a da zi după zi a da zi după zi. a-i da zor cu . Doamne. de actualitate de actualitate. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. cu minu iozitate. a nu mai conteni cu . de acum. cu cuşma de-a-că eaua. de atunci). de atunci) încolo (sau înainte). mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. direct.POP..VLAH. suficient. de ajuns şi de rămas. 1) pieziş. transversal. de-a buşilea de-a buşilea. precum mă taie capul. a dărui de abanos de abanos. foarte negru: păr de abanos . mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor. de-a capul.SL.PANN . de ajuns. de tot: mo ăi cîteva clipe. destul. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. CAR. pe-o parte: moşneagul . apoi adormi de-a binelea. cu de-amănuntul. de-a coasta de acord! de acord!. dă-mi. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. a omorî. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele.a(-i) da voie (cuiva). cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. 1) lasă-l în voia lui!.. a tergiversa.EM.ISP. fără rost. de-a binelea de-a binelea. a îngădui. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. (pe) de-a gata. (înv. de-a că eaua. scurt. în fa ă: am să răspund de-a dreptul.BIBLIA . nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. luminează-mă.GALA. izbucneşte. (pop. a permite (cuiva ceva). fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul. de-a handramandra.. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă. de-a latul. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus .. de-a frumuşelul. a amîna. ) pieziş. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. de-a întoarsele. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. 2) din nou. de-a doua oară de-a doua oară. de aici (sau de astăzi. a-i da zor cu . de-a berbeleacul (sau berbeleaca). bine. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă).MAIOR. începînd de acum (sau de astăzi. (reg. de somn. 1) e foarte grăbit.. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît. 2) numai că nu cade de oboseală. de-a curmeziş(ul). oblic.POP. ) pe-o ureche. din această cauză. fără osteneală. cu de-amănuntul.

a proasta. ) de-a rostogolul. de-a poanca. neîntrerupt. de-a surda.. curgeau de-a rostogolul la vale. tîrîş. cum s-ar zice. de-a tîrîişul. lîngă . (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. cu de-amănuntul. de-a pururi. de-a săniuşul. 2) la rînd. de atîta (amar de sau veac de) vreme. de-a rătăcita. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă. de-a lungul sau în lung(ul). într-adevăr. ) cum s-ar spune. de-a şuiu. cîte doi. (reg. de-a tăvalul. 2) minu ios. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. de-a mîna. de ani şi ani.EM. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam. zadarnic. acum eşti de casa noastră.NEC. ) ghemuit. (reg. (reg. de-a rostogolul. pretutindeni: vezi.. de-ale gurii. în sensul lungimii: zece metri în lung. fără o intă precisă. de-a dura.. intim: îl socotea de-a mînă. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori. de atîtea ori. în van. de-a prostul. necurmat. de-a trăvala.HOGAŞ.. ) în lan . (reg. în lungime. hrană. v. razna. şi pop. peste tot.. din capriciu. amănun it. de-a rînd cu ... de-a rostogolul sau (înv. de-a-n (sau d-a) şiru. ) de la un capăt la altul. (reg..COSTIN . . de atunci încoace. de multă vreme. de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. iar boierie nu-i da. (reg. de-a tîrî(i)ta. bine-i de dat de-a săniuşul.URIC. de-a tărtăcu a. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. de-a putere(a) fi.DOS. de-a şirul. de-a tăvălişul.AL... din vecini.... ) alături de .de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu .. ) hai-hui. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. alimente. (cu) de-a mărunta.ARGHEZI. ) de-a rostogol. (înv.POP. (înv. de mîncare. doar: du-te. (reg. învecinat. (reg. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. nu i-i oprită calea. ) 1) apropiat. a . în veci.EM. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. de demult. (reg. are să se moaie vremea. de-a berbeleacul. 1) (reg. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. de-a puterea hi.CR. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori..AL. de fapt.. ) 1) necontenit. de-a ampura. de-a tumba: pietre mărunte . din răutate. la picioare..: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului. pe vine.SAD. (reg. alunecînd (pe ghea ă): u a . ) la întîmplare. a . de-a tăvălugul. de-al dracului.. cu drept cuvînt. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . ) de-a berbeleacul. de-a tăvălugul. de-a mînă.

. foarte repede: cad mereu. autohton. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv. COSTIN . de ce . d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare.. de-a rostogolul. din ce cauză?...CR.?: spune.POP.. cu toate că..: domnul . de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile. onest. ISP. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. au dat năvală. de brac. în mare grabă. ferm: inimă debronz . cu certitudine.) de ..ext. de .. neaoş.... (înv. 3) (jur. în ce scop?. .ISP. uite..COŞBUC.. ) cu privire la . ) fără odihnă.POP. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii .CAR.. 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar .. de-a vălătucul. a fi sănătos tun. de cătră . .) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte. de cap. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră . ) cu) bună seamă. favorabil. (fig... capital.: de ce mergeau înainte. ) capital. din fuga calului.. cinstit. de (sau (reg. de (sau din) brazdă. esen ial. de azi pe mîine. desigur. POP. cu cît .. de frunte. înv.. de buzunar. 2) primit în dar. de bine. în dezordine: aduna i . ) netrebnic.. eşti etc. principal. 1) împreună. de ce? de . de ne ce. de ce.. eşti etc.. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte. voinic de ce-mbătrîneşte? POP..). de ce de ce. 1) ob inut prin cerşit.. în devălmăşie. din acel loc. cu atît . de căpetenie.. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv..: m-a blestemat măicu a.. ) abia. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. leage ne-au pus de cătră păcate. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare. caracter de bronz. de bună trebuin ă. în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma.. lui etc.. de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le).. de căpătat.. ce e de ce merge . cum de . ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă. de ne ce de ce . fără a mă putea opri. de pe cal. de aia: de ce.). fundamental: greşala ce va face iaste de cap. fără socoteală. 2) (p. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece).: de rele ce sînt. de ce .. de bunăvoie. de rău de bine ce . atît e (sînt. cad de-a vălătucul. de ce ... în neorînduială.. ) d(e)rept ce?. aşa e (sînt. fundamental.. negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales. (despre vite înjugate) din dreapta.... de bun augur.OD.. după cum mă (te. prielnic.. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. eşti etc..de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine.).EM. pe măsură ce trece timpul. din cauză că . (reg.. ce e (sînt. 2) claie peste grămadă. prost: cal de brac.PRAV. ) în comun.. de bine ce .DOS. pentru că nu vreau eu! CAR. (fam..EM. nu pot să trăiască la un loc.MOLD.. în privin a . cu adevărat. de ne ce. îl etc. de ce.. a deborda (sau a plesni) de sănătate.. pentru că . esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă... pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR . de capul meu (tău.) de .. de bronz. de bună credin ă.... de rău. ) neclintit. (reg.. (înv. (sau de aceea .AL. (fig. de încredere. de ce i-am călcat vorba. mai mult sau mai pu in.. de bază. de-a valma. mîndră.

l-a etc. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu .GOGA . cu) atît(a) . [Soarele] caută să se însoare. 1) de ocazie. maică-sa. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini. din vremea cînd . de mare importan ă: scaun de cinste. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. cu mult timp în urmă....: de cît mai mult îl munceaşte. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste.... pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . de fiecare dată. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci.. de (sau în) cinste. ) de demult. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare).PRAV. după horn nu bate vîntul. formal: a luatcuvîntul numai aşa.. de cînd cu jidovii şi cu tătarii.. de multe ori s-au întins călugării. (pop. 4) de onoare. maică-ta. de circumstan ă.ISP. maică-sa. (reg. . de demult. ) de foarte multă vreme. este etc. (înv. în (sau pe. de florile mărului. . (înv.: e mult de cînd te-aştept! AL. mă-ta..LET.DOS.de ce nu? de ce treabă?. de cîntecul cucului. în multe rînduri. domni şi căpitani. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu. în zadar.. ) de foarte multă vreme. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă. de pomană: cine bea în cinste ori în dator.CR. din momentul în care .CR.. de cînd sînt. de cînd tata moşu. 3) cu trecere. 2) cast. de cînd cu moş Adam.. fără ca să poată izbuti.mergi şi tu cu noi? . distins: o fămeie de chip. de cîte ori . de cîteva ori. impunător...DOS.. din ce cauză?.BARAC. degeaba. de cînd mama (sau maica.. din totdeauna: de cînd e lumea..GHICA. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi. cu atît . de frunza frăsinelului. credincios (în căsnicie). .. l-au rădicat cu to ii să le fie domn. (înv.. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît . de (sau pe) cînd cu . ) falsificat. de atîtea ori cădea.CR. maică-mea. arătos.URIC. însă săracă de îmbrăcăminte.) făcut mama (sau maica. . desigur: . (pop. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă.ISP. da. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate. ) din vechime. din moşi strămoşi. niciodată. (reg. ) chipeş.. de cînd se scria musca pe perete.. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată. niciodată: a fost odată ca niciodată . maică-mea. 2) de formă. de cînd era bunica fată.POP.PANN . ) de ce?. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui. de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul. de cînd e lumea..de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. din timpuri imemoriale.. l-a etc.. (pop. de (sau pre. POP. 5) pe gratis. cu cît . de chiteală.. adesea: de cîte ori da. feciorelnic. 1) (din) totdeauna.? POP. onest.. dintotdeauna.... de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi.) pe lume. de atîtea ori de cîteva ori . mă-ta..PANN.) făcut sau de cînd m-a (te-a. de chip. ) 1) cinstit. maică-ta. ori de cîte ori. de cînd sînt. de (sau pre) cît . de (pe) cînd. (fam. de cîte ori . mă-sa) m-a (te-a. formulă introductivă la basme) (de) demult. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier). mă-sa). se îmbată de două ori.. de cînd trăiesc. de cînd sînt (eşti. de atîtea ori. de circumstan ă.

. de cu toamnă sau (înv. a declara că nu are dreptul. şi de cole pînă colea. 1) executat în urma unei comenzi. necum: a ajuns împărăteasă mîndră. darămite. făcut din curea: ciurul . degeaba: da din tunuri [arnău ii]. 1) dintr-un loc într-altul. dintr-alta: ba din una. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. demn de încredere.. 3) dintr-una. şi mai mare pieire în ara leşească.POP. recent... în şese luni de cu toamnă. 2) (fig.) cu atît mai pu in. abia: demoazela Agapi a. nu demult. din copilărie: „cî i ani sînt. tuturora de comun. cu acordul tuturor păr ilor. ) vrednic de a fi de crezut. de tînăr. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . din (sau în) prima parte a nop ii. (înv. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. avînd o chei ă de curea. din toamnă.PANN. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu ..EM. prefăcut. ) comun: eşti . ) de curîndă vreme. (încă) de aseară.. ) extraordinar.. şi-au plăcut unul altuia. dis-de-diminea ă. el zise „de cocon“. fără folos. încoace şi încolo. are zestre de o mie [de] galbeni. în complicitate cu .. . de curte. ciuma.. de credin ă. a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. de curea.COŞBUC.POP. decum.NEGR. în zadar. ) de porunceală.URECHE. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul. (înv... din amabilitate. de la un capăt la altul.. îndată ce s-a înnoptat. de cu seara sau de cu seară. de (mic) copil. de cu frică.BELDIMAN. 2) (despre animale şi păsări) domestic. . de nu era alta aşa ca ea. a-şi declina răspunderea. de cînd aceasta fu lui?“. POP.ARGHEZI. vorbă să fie!. ca să-l poată acă a în cuiu . decum între oameni. de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă. de comandă. de comun acord. seara(devreme).DOS. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez.. fără tragere de inimă. decum aşa!. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. pregătirea pentru a face ceva. LET. (arg. ba din alta. (înv. de comun. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. de cu înnoptatele. nemaipomenit: a fost un bairam de comă. foarte devreme. (pop . îşi luase şi-un nepot. de cocon.CR. de cea mai bună calitate. a veacului cunună. (pînă în miezul nop ii). 1) (despre oameni) curtean.CR.. de curînd sau (înv. de nevoie. . veneau cu fete şi feciori. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi.. de cu tinere e. de pu in timp. (încă) din (sau în) timpul serii. ) de toamnă. de complezen ă. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo.. de cum. din tinere e: un negustor . a-şi declina competen a..CORESI. de curînd ieşită din pensionat. ) de copil. de formă.. de comă. (înv. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). simulat: literatură de comandă. cîteodată. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. în sus şi în jos. nici între zîne. dar de clacă. de coniven ă cu . cu pu in timp înainte.

). . de cu zorile. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos.. numai aşa de flori de cuc! CR. de-i sar (sau crapă.EM. înfocat. de ispravă. dintr-una. de hatîrul . de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. acum putem să mîncăm de frupt. de alaltăieri. de pomană: vrei să.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. 1) de la natură. (înv. pocnesc. foarte mult. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui.EM. de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). impresionant. din zori în noapte. . bunăoară. remarcabil: om de ispravă. de sărbătoare.) distractiv şi variat. de calitate superioară. fără stăpîn.AL. (ne)folositor. (ca) de ieri. se prinde în joc lîngă o fată. de fa adă. de diminea ă pîn-în seară. focos.CR. . vrednic. aprins: tu.AL..CR. de loc: [era] de fel din Botoşani.ISP.POP. de ici. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. însemnat. de curînd. de cu ziuă sau de cu ziua. 2) de neam. degeaba.. untul). (mai) deinte.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte. dacă i-a promis.NEC. într-o parte. de alaltăieri. de formă.. renumit. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul .ISP. festiv: în faeton de gală Cezarul trece. de haram. tău etc. de formă. dis-de-diminea ă: Dumnezeu. de formă. de gală. de pildă. de origine. ) a se deprinde cu binele. 1) la voia întîmplării. de profesie: de felul lui era cojocar . degete boante. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e.3) demeserie.VLAH. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată.CAR...DOS. de fel(ul meu. tare neînduplecat. de exemplu. numaidecît. din fire: de felul lor este să se găsească în mare. tare.CR. ales. (despre muzică. de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc). (reg. de fier. 2) de încredere.. parolist: e om de cuvînt şi. în zori: de cu ziua mătur casa.. a se dedulci ca calul la tărî e. de colo.REBR.. să fie sigur că n-a uitat. degete scurte şi groase. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . dis-de-diminea ă. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana. de flanc.. de estradă. alergînd în toate zilele. de frunte. cu viers duios de foc. bra de fier . pe loc: iar Ipate. 2) degeaba. de cuvînt.AL. de aici în altă parte. de ieri. formal. zdravăn. ci şi oameni de frunte. sever: inimă de fier . de frupt. nobil: nu numai oameni proşti. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare.POP. 1) îndată. de (vreun sau nici un) folos.CR. de efect. peticele. gra ie . în zadar. de colo de ieri. POP. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. toată ziua: mă aflam la Floren a. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. de aici şi din altă parte..EM. (de) colea. mul umită . spectacoleetc. de haimana.i mănînc banii de haram? AL. de dulce: a trecut miezul nop ii.DRĂGHICI . de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . (plin) de foc. de ici. foarte tare. colea de ici. de ici.. atractiv. fără căpătîi. dintr-alta.

MINEIUL. la nesfîrşit. cu îndrăzneală. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi.VLAH. de la vlădică pînă la opincă. de mare (sau mică) întindere. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. din popor: era om de jos. mereu. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . a o nimeri prost. de la un rînd de vreme. de la început pînă la sfîrşit. de la pămînt. de jăratic. din mul ime.CR. nu. a dejuga la moară rea. de departe. ) din caz în caz. foarte repede: prostul uită. fără preten ii. care dă dovadă de o pregătire excelentă. de la o zi la alta. de la mînă pîn-la gură. de la cap la coadă. (înv. baletistele şi clovnul August. călărea a de înaltă şcoală. de la ară. de la vlădică pînă la opincă.. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît. de largă (sau scurtă) respira ie. 1) de la capăt. după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. ca să ştiu ce leac trebuie să.COŞBUC . 1) părăsit de to i. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate. de la coarnele plugului.IORGA. ) pe întreg pămîntul. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte. copiat de la al ii: cultură de împrumut.PANN. încît pare că e de împrumut. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace. îndată. de jur împrejur. de la ochi sau (verde) în ochi. (înv. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini..POP. satul doarme ca-n mormînt.AL. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . în scurt timp.. încă o dată.CR. din mase. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . din natură. şi-a făcut de iznoavă socoteala.ARGHEZI. arzător: mamă. laolaltă.AL. de la (bun) început sau dintru început. în (sau din) era noastră.i fac. al erei noastre. în fa ă. de la margini pînă la margini. de la un timp sau (reg. foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta. din toate păr ile. de îndată. SBIERA. 1) luat cu împrumut. de înaltă şcoală. .. ) foarte tare.SAD. de la distan ă. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai.OD. de jos: se ridică alene de la pămînt. împreună: eu cu sergentul . ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. de joi pînă mai (de)apoi. în totalitate. ) din nou. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta. de la caz la caz sau (reg. sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. în toate păr ile. sărim de la olaltă. 2) văzînd cu ochii. de la olaltă. de la capăt: cînd a ajuns acasă. de la mare pînă la mare.CAR. de jug. de împrumut. de la mînă pînă la gură.NEGR. (înv.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi. în ultima vreme.AL. de iznoavă. 1) zilnic.POP. integral. ) imitat. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. de la (sau după) naşterea lui Hristos.i cam prieşte. 2) (fig. (reg. to i. de la roate. de jos. împrumutat: un strai unguresc larg.CR.

este etc. tare: ipau şi strigau de mama focului. de mic. (înv. (despre oameni) bun. de maramet. fără veselie. i se plîngea de scumpetea vie ii. de margine. mătăsos. de măritat sau (pop. din copilărie. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. 1) care se aşază pe masă. fecior de ăran. (nici) de leac. (înv.. în aşa fel. (înv. de masă. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte. din proprie ini iativă: Vlaicu. meridional. ) foarte ruşinos. 2) de calitate superioară: edi ie de lux . care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă .POP.COSTIN . să mai fiu de-al meu măgan. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. . în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. care vindecă. de mai nainte sau de mainte. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit.CEZAR. ) degeaba. calificat într-un anumit domeniu.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac. de lux. 2) potrivit (ca dimensiuni). moale. prestigios.) sau nu mai pot (nu mai po i. ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . de marcă . (p. deosebit de . 4) (fig. . de mai tîrziu. de zbura el de măgan.POP. de nu mai pot (nu mai po i. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. şi reg. (reg. dar n-am fată de mărit. de mama focului. absolut necesar. de miazăzi. mediocru: este un autor de mijloc.SAD. de mărgărit sau de mărgăritar. darnic. nu mai poate etc. vindecător: ierburi de leac . sudic. ) obişnuit.. de mamă sau despre mamă.POP. lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde. ponderat.) foarte. 2) marcant.) de . care apar ine sau este specific mahalalei. 3) (fig. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian. de marcă. de mahala. de mare trebuin ă. şi pop. 1) situat în centru. de mare circula ie. ) 1) singur.EM. 2) care cuprinde.. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . de miere. ) moderat.EM. ) de mărit. ) mărginaş. generos. (înv.. umilitor. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . nu mai poate etc. puternic. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala.N. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj. serviciu de masă ... excesiv de elegant.P.HEL.PREDA.POP.ext. de mătase.NEGR. de mijloc.DOS.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. de mare tonaj. dezonorant. 1) de firmă..EM. ) grosolan. sînt (eşti. HEL. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . şi-a făcut aeroplan.BIBLIA. foarte. distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. bătut. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. extrem de . 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. 1) care nu e de primă necesitate. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. . de măgan.POP. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine. de meserie. somptuos: hotel de lux .. de (o) manieră sau de (aşa) manieră. ) mai demult. . blamabil. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan .BĂLC. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine. banal. fără cununie.

funerar: ce ai . de mîncare. 1) depăşit. demn de crezare. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). de scurtă durată. de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva). ) minunat. vrednic de a fi luat în seamă. slăbiciune de moment. de nezdruncinat. de milă. de minune. de mîine... de mit. demn de aten ie..CAMIL. de mîna întîi. de(-a) mirare sau (înv.. (reg.EM. faptele.: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică.).BIBLIA. trainic. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire.CAR.i sînt de mirare.GR. de calitate superioară. ) de mirat. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială. de mir... vrînd. admirabil: dar cu slabele. 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei..AL. 4) (fig. sau de moşia lui . minunat.. fabulos. de modă veche sau de veche modă. de mînă. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie .. (p. de (un) moment.AL. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. de milă. extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune... . de monolit. de moştenire . efemer. credibil. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. . (înv.ISP. (înv. pasager. .. de modru-n afară.FIL... 2) foarte bine. 2) sărăcăcios: via ă de mizerie.CEZAR.ISP. DOS. ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol. demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. straşnic. cu grijă să nu cumva . de silă de milă să nu . de mizerie. .ext. superficial: treabă de mîntuială .. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche.. excep ional. . din proprie ini iativă. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune.P. de mintea mea (a ta..NEC. de milă să nu ..P. 2) originar din . ) grozav. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. de moarte. 1) admirabil. demodat. 1) mortal: lovitură de moarte . ) din cale-afară. de greşeale cealea ce-s de moarte. 2) executat manual: lucru de mînă . demn de a fi admirat.EM. de miraz. .de milă de milă.EM. trecător: iluzii de-un moment. 1) mizerabil. de calitate inferioară.. de silă sau de silă.COŞBUC. de voie. de mîna a doua.COSTIN .. de moşie . a lui etc.i plac făclii de moarte? EM. care inspiră încredere. . pădurile şi luna vor face-o de minune. surprinzător.NEGR. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului. fantastic. de moştenire.: de milă să nu le strice frumuse ea.. de loc din . de milă fu nevoit a mai aştepta. despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate. de nevoie. de. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac. 3) (înv. nevrînd: de silă. momentan. ca-n basme.MACED.i mijloace. 2) mortuar. (reg. (vrednic) de mirare. de prim ordin. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor.

de (sau din) năprasnă. de mînie. vechi: asta-i cam de multişor poveste. moldovean prin adop iune.. originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă.CAR. de tot boul de nego .ISP. inimaginabil: un peisaj mirific.. absurd.SAD. 1) imposibil de mişcat din loc. de (sau din) naştere sau de naşterea sa. de neam.. din popor... de neînlăturat. 1) (despre oameni) de origine. de nemîncate. de multe ori sau de cîte ori.. de nego . (cuiva sau a ceva).. de ciudă.MINEIUL... de neiertat. acceptabil.. 2) puternic. 2) de na ionalitate . inevitabil. de nebiruit.. .. de neînchipuit . pe neaşteptate.) de soi bun: ramurile unui cais de neam. de neclintit.. cumplit peste fire. neînduplecat. pomi fructiferi etc. însemnată: are casă frumoasă. de multişor. capabil să . demn de a sta în muzeu. de născare.GALA. de neînchipuit. 2) (fam.. de necaz. excep ional de . temeinic: nici nu mai mişcară din loc. de necazul . vetust. invincibil. ) ferm.POP.: frumoasă de neînchipuit . (cuiva sau a ceva). .. de muzeu.URECHE . ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. de nedescris.. ) depăşit. de mul ămire. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde.. 2) foarte.. 1) rar. de neconceput. ininteligibil.ARGHEZI. (înv. nevastă de neam ş-un băiat la Paris. (fig. marmorean: fa a ta de nea.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare.CAMIL. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez.de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava. 1) (urmat de prep.CAR. . de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. deoarece. . alb strălucitor. de origine din . solid. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul . de necrezut. (înv. de necrezut sau de necrezare. de răul . 1) care depăşeşte puterea închipuirii. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig.CAR.: grec din naştere.. (înv. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia.P. de (sau cu) nădejde. de mul ămită...: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. de neîn eles. imposibil de descris.SAD. de na ie. de nea.. ) dis-de-diminea ă. 3) (despre vi a de vie. indescriptibil. apt să .EM.. drept mul umire: cîntare de mul ămită. incredibil.CONACHI..VLAH. pre ios. fiindcă îi lovise cu nădejde. care există de multă vreme. „din“) de loc din . din pricina . extrem de . cornărit cîte un leu. de mult ce. (reg.NEC. în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. în repetate rînduri.ISP. ) 1) destinat vînzării. de naştere de natură să . impardonabil. 2) (fig. de natură să . despre oameni) fără personalitate. . şi reg.. imposibil. cu care s-a născut (cineva).... adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM. ) mul umitor.DELAVR...

. de netreabă. 1) care ac ionează. de nevoia . de ocazie! CĂL. în mod obişnuit. de regulă. nefolositor..PANN .POP. din timpul nop ii. fără importan ă. în genere: merse la cursuri ca de obşte. încît nu-mi era de nici o trebuin ă. pentru orice eventualitate: purta.ext. de (la) nouă neamuri. silit.DOS. de foarte multe ori. (înv.CORESI . 1) fără valoare. ) din cauza . 2) lipsit de orice merit.. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. fără caracter: om rău şi de nimic. de obicei. de (sau (înv.LIT. (înv. nordic. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . de nici unele. . . nefolositor. indirect: o ia pe un drum de ocol.. unde-i era de obicei culcuşul. din) nevoie. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. pentru a salva aparen ele. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău. alege-te.: întîrziară cîtva de nevoia iernei.ISP. un pistol. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . de (cu) noapte(a) sau (reg. de ocazie...CAR. de formă. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii.. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare. de nord. ) (care este) potrivit cu soarta. de (sau cu. datorită . din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. o ară etc. cu) noapte.. de fa adă.. de ocol. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască. gîrbovit şi de nimic. 2) împreună. general. de obşte. (p.ŞINCAI...VLAH.: trupe de ocupa ie . ) întru) nimic.NEC. culege-te din crierii capului.GANE. de nici o trebuin ă.... în caz contrar .. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate. de ocară. de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. de nici un fel. lucrează în timpul nop ii. ) fără valoare. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri. PANN.EM. ) necesar. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă. tagmă) cu cineva.STANCU. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său.URECHE. de obicei. 2) (apărut) întîmplător.EM.CONV.. ruşinos.: de nu. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri. de (sau pentru) ochii lumii. de nici un fel. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii. în zori. de norocul (cuiva). 3) în mod obişnuit. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este.. 1) (înv.. CAR. de toată întîmplarea. . de noapte. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. deloc. ocolit. (înv. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte.. for at. public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie.. 2) constrîns. cumpărat sau vîndut ocazional. 2) (despre păsări răpitoare. foarte des. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie.PRAV.. schimb a ta coroană într-o ramură de spini.BĂLC. defel.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . care ocupă temporar un teritoriu. de (sau dacă) nu . ) din (sau în. inutil: toiagul său . de ocupa ie. se tocise.URIC. animale.. altfel . 1) comun. în comun.

de o el. de o palmă.... de olac. de (sau pe) o măsură.. de olaltă.. de ochii lumii: patrio i de paradă . deopotrivă.VLAH. .. 3) (despre materii. (cale) de-o poştă sau de la o poştă. . mai de omenie. asemănător.HEL.URIC. în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte. de-o făptură şi de-o samă. ) de obicei.. de ordin(ul). repede. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă.. splendid. foarte tare. cinstit. dacă pe bade-l iubesc? POP.: de o parte-l bat şi-l gonesc.. de-o mărginioară..POP. unul de celălalt: se iubesc . a nu avea nici o trăsătură comună.de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte ... 2) festiv. .HOGAŞ. (de) la o distan ă (relativ) mare. 2) (reg.. francez de origină... .. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă.. la fel: înal i to i de o măsură.: să ne bucurăm de frumos. de la oraş. ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă. . de neam..... 1) de încredere. probleme de ordin economic . (pe) de o parte . (fam. pre de altă parte să întoarce şi vine..ARGHEZI. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR. cît cerul pe pămînt. de oraş. virgină. ) o inimă de aur şi bra ul de o el... 4) onorific: membru de onoare.: mă interesează orice chestiune de ordin intim.AGÂRB. şi io cum să nu greşesc. egal. de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . 2) iute..HASD. gros: un biet vînător.AL.DELAVR. 3) de formă. a se deosebi cît cerul de pămînt.. 1) într-un loc . de natură . a fi complet diferit de . (înv.: albina [se deosebeşte] de viespe..OD.GOLESCU. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă. foarte mic.MACED. de o şchioapă. ) de onor. 2) la fel. (pe) aici . 3) de baştină.STANCU .. 1) care apar ine poştei (sau poştalionului).. to i o ceată se făcură... ) de (sau la) seamă.. 2) unul de altul. onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus.. 1) bun. a deosebi albul de negru. .AL. 1) de provenien ă. jupuiau ara. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM.. (înv.. ) de natura . 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă. despre fete) fecioară. de paradă. CAR. şedea-n sat d-o mărginioară. de na ionalitate: un celebru diplomat.... de origine. de onoare sau (înv. minunat. de natură: alimente de origine animală . .PANN. în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. (pop. cumsecade.. din alt punct de vedere . de paradis. .. care provine de la oraş. de altă parte . de ordinar(ă). ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni. sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă. .. de ordine .NEC. substan e) (foarte) mult. de omenie. asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă. care are caracteristicile. aspectul etc.VARLAAM. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare. 2) dintr-un punct de vedere . asemenea o elului: (fig. (pe) dincolo . FIL. de orice ordine ar fi acel frumos. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte. de domeniul .. a deosebi binele de rău. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă . (pe) de altă parte . de-o seamă (cu cineva) sau (reg. . 2) de demnitate: datorie de onoare .. spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie. 2) originar: locul de origine al rîului . cu caracter . genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură.CR..... ..POP. (reg. de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis .

însărcinat cu paza.. de pe urmă. a o lua la sănătoasa. de cuvînt: om de parolă. de pămînt. de pomină. ca de poruncă. ) profund. (impus) cu for a. de pe cînd.CĂL. a-şi depăna amintirile. . . (înv. de (sau pe) pleaşcă. de polite e. 1) plumburiu. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă. ) (în mod silit).AL. în opozi ie cu „de dulce“) de post. .DOS.AL. vrednic de milă.AL. aşa cum doreşte cineva. prost.) 1) (despre mîncăruri. de (la) pădure. a povesti din aducere aminte. un om de posleade. mătuşă de plop a lui Andrei. de plumb.. foarte pu in. marginal. . (p. de parolă. zadarnic. de plîns. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. nici tu să fii urduros. sălbatic. din jur. de lîngă. se află într-o stare de plîns. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede .COŞBUC. după) indica iile. de periferie. a depăna din picioare. 2) protocolar: vizită de polite e. ) 1) (făcut) la (sau pe.GR. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . degeaba. a divaga.CR. (p. 2) (fig.BĂLC. l-au băgat la başcă de pomană. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte. (pop .PANN. de(-o) (sau spre) pildă. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică.SAD. 2) (despre oameni) necivilizat.. de (sau pe. măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. politicos. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . întunecat: sub cer de plumb.ext.EM. necioplit. . de pază. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune. dorin ele.CAR. de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. de pisică. (reg. tată. de plop. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. (p. 3) din polite e. de rînd: eu. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). 1) periferic.SAD. jalnic: oraşul . după. de mîntuială: pot să te întreb. de popă. a merge foarte repede. 2) (în mod) inutil. ) (făcut) în silă. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. (reg. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. de pe vremea în care . provincial.HOGAŞ. comanda cuiva. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. de posle(a)de. amabil. (pop. 2) (făcut sau acceptat) dinordin. ) pămîntean. de pe. a întrece măsura. constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. ) obişnuit. . 1) care exprimă polite e. în) porunceală. săptămîni. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. ) de mîna a doua: literatură de periferie. de neuitat. 1) gratuit.REBR. cine este acest so de porunceală? FIL. de pomană.ext. fără rost. 2) (despre zile.ext. 1) (înv. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure.. de post. (numai sau doar. a depăşi limitele. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală.POP. de popularizare. de poruncă. unde am fost primi i de pomană. păzitor: este îngeru-i de pază. despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. 2) greu. de perete.

(în mod) preferabil. de precizie. de povară de pova ă de post. de povară.URIC. de potcă.OD. .CĂL.ext. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară. în calitate de martor. de postrig.BOLLIAC. de (mare sau (înv. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră.STANCU.POP.gener. de pova ă. de gală. faptele petrecute. 2) obişnuit. la) potriva . 3) cu predilec ie. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post.. ) cu) preferin ă.. 2) care serveşte cuiva ca exemplu.. (despre aparate. 2) care este potrivnic. ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. în zile de post. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . nici unul.. de price. ori mor i ori cu zile. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. de praznic.P.. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie .. ) ar ăgos.de post de postrig de poştă de potcă de potriva . povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. (p. instrumente de măsură etc.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. . să sentoarcă cum a fost.PREDA. (foarte) exact... ca sfat. în care se posteşte. de dispută. dintîi.NEC. la fel cu . bun: aparatură de mare precizie. (despre animale) care cară poveri. prin călugărire. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. pe mul i al i boiarnici de price. 1) (persoană) care îndrumă. egal cu . 1) preferat. 2) (despre zile. de postrig la călugărie. de preferin ă între 5 .CAR. de prestigiu. luni) în care se recomandă postul.. de poveste. . duşman: să prinză.IORGA . dar îşi luară toate măsurile de prevedere. (înv. de predilec ie. mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. om de poveste... de poştă.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. (foarte) scump. să iasă la vînat... ) de la început..CORESI. favorit: studiul istoriei .m.7 p. înainte de toate. de preferat. de precau ie. ) de calitate.BELDIMAN. ) care poate povesti. (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. de(-a) prima sau din primă.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. de (sau (înv. (înv.. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului.PANN. pe măsura . un necaz posibil: mişcări încete. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. 2) (despre oameni) care apar ine. ARGHEZI . n-ar mai fi ramas nici la turci. (înv.NEC. săptămîni. de prăsilă. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. certăre : oameni de potcă fără de lege. pline de precau ie. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. CEZAR. (pop. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori. de (sau pe. (înv.SAD. prestigios. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol. nici la moscali. poştal: vagon de poştă . de (sau ca) prevedere. ) mult) pre . mai ales. asemenea... (înv. (p.. . corespunzător cu . de ceartă.CAR.. MAIOR.. de (sau cu) pricină (sau pricini).

de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare. de muncă. ) (despre oameni) progresist. ajunge a fi neîn eles. (înv.ext. liber: de va face ceastă mărturie. care are caracter teoretic. de lucru. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern.TOP. 3) care se efectuează. 1) (despre animale domestice. la trac iune. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. . din flori: băiat din flori şi de pripas. de purtare. absolut trebuitor. ) de sine stătător. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru).CĂL. de primprejur. de prost gust. 2) a ceda. situat în provincie. (care este) din belşug. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin]. de prim (sau de primul) ordin.ISP. ) de prisoseală. 1) de primă importan ă. (înv. care se află în jur. 2) de cea mai bună calitate. din plin.cu ferestrele la stradă. înconjurător. pozi ie de principiu . şi-al ii de pripas. mai cu seamă că era de pripas. a depune o plîngere. (înv.HEL.. învecinat.P. de pripas. de (o) probă.ARGHEZI. 4) care este potrivit. 1) (despre îmbrăcăminte. (p. .REBR. excelent. 1) a capitula. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. (care este. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii. .de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos.CR.REBR. inutil. 3) (glume ) extraordinar. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul].CEZAR. de provincie. care se dezvoltă în timpul primăverii..VLAH.HEL. deplasat. boieri de ieri . . serveşte) de îmbrăcăminte.BRĂTESCU-VOINEŞTI. mai mult decît trebuie. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire . ) nelegitim. de primire. 3) care poate fi primit. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. 3) (despre oameni) străin.ext. a renun a. (p.CR. de încercare. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă.P. 2) (despre copii) părăsit. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . care sprijină. banal. indispensabil. superfluu.. abandonat. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. o va creade giude ul. . venetic: boieri de-o zi. a depune armele. (care este) în plus. ) de prisoseală (sau prisosit). ocroteşte. de (sau în de) prisos sau (înv. de primăvară. şi unii. abundent.EM. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. indicat pentru primăvară. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . . de protec ie. de purtat. zile) în care se primesc oaspe i. e salonul de primire. de progres. de (mare) primejdie. de toate zilele. de principiu (sau principii). ajută. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie. zadarnic.CEZAR. de puterea sa. 2) (despre ore. independent. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară .CAR.. mult. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. . ) (care este) fără rost. peste obişnuit. primăvăratic: flori de primăvară .PRAV. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii. a face o reclama ie. specific provinciei: în oraşul de provincie.SAD.

) comun.. de (sau din) rîndul . de rudă rea (sau mică). 3) din proprie ini iativă. 1) superior.P. (înv. de prima clasă. (înv. (înv. ) 1) prin viu grai. 1) din popor. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie . ) în privin a .GALA. 2) foarte pu in. 2) închipuit. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. indecent. .POP. ..). ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică. diferen ă.. referitor la .. supărător.VARLAAM.NEGR. de răul cuiva. de rost. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. de rudă bună (sau mare. de rădăcină. (înv.. de reşedin ă. de reziden ă. înv. mai vîrtos bărba i de sabie. ales: un scriitor de rasă. . de data asta. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. ) de neam bun (sau mare.CAMIL. bogată). reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi. ) duşmănos.CAMIL. (fig. (spec. 1) fără valoare. unui organ administrativ etc. 2) de soi bun: vite şi cai de rasă. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească.. în mod obişnuit. de ruşine.. (despre cuvinte. de rîs. de regulă.ISP. de rangul al doilea sau de al doilea rang. de (sau pe. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. expresii) ruşinos. ieşi balaurul din groapă. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. vulgar: vorbe de ruşine . 2) (reg.. ) capabil să poarte sabia sau (p. SAD.. roditor.DOS. (înv. şi pop.SLAVICI. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. ) de bază. cu) rod. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. în oraşul său de reşedin ă.MINEIUL. (înv.gener. de rezervă. ) vrednic de laudă.POP. . de rău.EM.POP. de rudă.ext. . inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. de rasă. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd.PANN . ) 1) de prăsilă.HEL. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. de rangul întîi sau de primul rang. ) alături. de calitatea a doua.POP.de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in. încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. de gradul al doilea. cheie de rezervă .PANN .REBR. de reşedin ă. de gradul întîi. de rînd de rîndul . menit să înlocuiască. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir. de sabie. care serveşte drept sediu (unei persoane. bogat): era de luminată şi bogată rudă. trivial. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului.SAD. (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. (p. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină.P. fiiască plecăciune. de ridicat la cer.. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. (sport ) la foarte mică distan ă. 4) la rînd. de rîndul acesta (sau ăsta). (înv. CĂL. de rîndul traiului. cu prea mare simpatie. . de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg.KOG. de rînd. de revolu ie. oral. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost.: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. (reg. neîndemnat. (pop. 2) ruşinos. . de pu ine ori. de calitatea întîi. va putea fieştecare a le socoti de rost. rareori. despre pomi) fructifer.

. de odihnă: săracul n-are soare. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. a-şi deschide (sau închide) inima. 1) (păstrat) pentru semănat.CAR. (în mod) festiv. ARGHEZI. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. a se destăinui (cuiva).POP. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP. (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. a începe. a deschide apetitul.LOV. 1) a veni pe lume.STANCU.CEZAR. a fi uluit. ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. de schelet. .SAD. a vorbi.REBR. de salvare. bărci de salvare. dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi. sărbătoresc): lelişoară. mînia (asupra cuiva). a-i croi drum în via ă (cuiva). de (sau pentru) sămîn ă. de frumuse ea celor populare. a deschide ochii. a-şi spune ofurile (cuiva). puiule. gura ta-i de sărbători.POP. care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . 1) (înv. aleanul inimii. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei.CAR.. . care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat. de săptămînă. (adesea peior. de sărbătoare sau de sărbători. 2) a-şi revărsa supărarea.. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. a-şi descărca mînia (asupra cuiva).. de sa (iu). a-şi descărca inima (sau sufletul.. cetate de scaun. a se mira foarte tare. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii . a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. societă ii bune (care frecventează saloanele). (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă.de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). . de scaun.. idei cu o umbră . a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. a deschide gura. a fi ospitalier. a face poftă de mîncare. a croi. a deschide larg uşile. 2) pînă la sa (iu). de santinelă. a deschide (sau a rupe. cubeilicul.. . fii cu ochii-n patru. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva.CANT. ) specific lumii mondene. decît să-şi închidă inima. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă.. a mustra. în care (oficial) nu se lucrează.SAD. care serveşte pentru a salva: am cerut . ci o genera ie de biruitori. ceremonios. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele). a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. trup de flori. de salon.MAIOR. aleanul sufletului) (asupra cuiva).. haine de sărbătoare.CR. a-i deschide cale netedă (cuiva). . cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. 1) a se confesa. aşi croi (singur) drum în via ă. .POP. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. nici zile de sărbătoare!POP.P. a tăia) pîrtie. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. de sapă. 2) (ca) pentru sărbătoare. ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă.

) a for a uşi deschise.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu.. (a. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile.. egal cu ..SEBASTIAN. POP. . efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva. STANCU. confec ionat după acelaşi tip. a deschide un credit (cuiva).GCR.: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă.. ieşite din comun. pe măsura . . hîrtie de scris.REBR.. de sec. enigmatic. banal: produc ie de serie .ext. foarte deşen at la port şi cuvinte. . un incident de mare sensa ie. . 3) pentru post. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. de scurtă respira ie.. de o zi sau pe o perioadă din zi. iubitor de glume. a desface o căsătorie. 2) (care se află) în folosin a curentă. (p. de scoar ă.CAR.a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii. a descoperi America.. a împrumuta (pe cineva). în tot timpulnop ii. fra i. de seama . . 1) în tură de lucru la serviciu.. (care este) de o mare însemnătate. a unei institu ii etc. de mică întindere. PREDA .CR. a descîlci (sau a descurca) i ele.. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială.. de serie. iar. unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică. de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . ) 1) de post.. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit. 1) la fel cu . ) comun.: [era] scunducel de stat. de seară. (pop.. (care se află) dejurnă pe timp de o noapte.CĂL. a pronun a o sentin ă de divor ..cu for a. de (sau cu) scîrbă. de seama lui. 3) care se referă la serviciu. din temperamentul . (iron. de seara pînă diminea a. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară.. astea-s chestii de serviciu. săptămîni. (înv... a credita. obişnuit.POP. surori) vitreg: mamă de scoar ă. de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii. de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă.. 1) care se face. 1) a fi atent. din timpul serii. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. luni) de post.. de potriva . de scris. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama . 2) a ine seama (de ceva). corespunzător cu . deschizător de drumuri. ) din firea . (despre mărfuri. de sfinx.. cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul .. a clarifica.. a limpezi o afacere. de seamă. ) 1) care produce neplăcere..VINEA.. (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. a marca primul punct într-o întrecere sportivă... VINEA. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală.GANE. obiecte) fabricat. a lua aminte (la ceva)... de serviciu.. senza ional: s-a petrecut . 2) (înv. asemenea. pionier.. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. (care este) cu însuşiri deosebite. (reg. 2) (despre zile.1648). nu deşert de minte.BUL. împreună cu alte obiecte asemănătoare. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie. a descrie în culori negre. de (mare) senza ie.COM. ) (despre părin i. a deschide urechile.BUDAI-DELEANU.. (care este) de o valoare remarcabilă. a prezenta (numai) aspectele negative. poruncea a-l scoate de grabă. 2) împotriva voin ei sale. . a semnala (numai) defectele.IST.

realizat etc.PRAV. (înv. (înv. (reg. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. (înv. necuviincios. (despre copii) sugar. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. ) foarte apropiat.EM.AL. de(-a) surda. sinele.POP. ) degeaba. ) divor . de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot.LIT. . despăr ire de pat. de şoc. deosebit de frumos. monstru de sînge. ) a povesti. cu (sau prin) mijloace. deştept ca oaia. 3) sîngeros. încîntător.VLAH.AL. (pop. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. intim: Cina cea de taină.FIL. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. împreună: am botezat de sîmbră.CR.AL. lumea-ntinde lucii mreje.) din ini iativă proprie. excesiv. resurse proprii. foarte mult. de sîn. . (reg. despre chipul lui.. mai rea. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). . amăgitor: cu un cîntec de sirenă. 2) grosolan. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. una rîde. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon.STANCU.CONV.POP. fermecător.. din. misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. una plînge tot cu lacrime de sînge. ) în tovărăşie. părinte al turbării şi al sinucidului. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte. (fam.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală. 1) secret.POP. ce-i al tău şi ce-i al meu. crud: scepticismul. a deşerta sacul. a fugi. dintre) sine (sau (înv. (care ac ionează) (de unul) singur..POP. ) din. (înv. tainic. a deşerta caşul.CAR. (bun) de ştreang. în întregime. a deslega calul de la gard. exagerat: o. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu. ) singur de (sau de la. . fără a căuta să se atingă. să ştiu şi eu . de sus şi pînă jos. ) cu) taină. ) a o zbughi.CR. (făcut. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. de sus pînă jos. ) sineşi. vulgar: cunoştea mîniile regelui . 3) desfăşurat în cadru restrîns. căci se numea Porojan. să se influen eze cumva una pe alta. de sirenă. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. de sîmbră. şi pop. 2) (înv. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude . prost. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. de (sau (înv. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). a relata ce a aflat. acum beau de zvînt pămîntul. sinene) sau (înv. ) din capul locului. ) cît despre el. fără interven ia cuiva. şi vocabularul. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. zadarnic. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. FIL. de şatră. 1) roşu (aprins). de stinge (sau de zvîntă) pămîntul. ARGHEZI . în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. de sînge. de sus şi de început. iubirea dulce iei. întîi.. peste măsură (de mult). 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele.CORESI.

ştia să facă o mul ime de pozne. micule . 1) de bază. autohton. folositor. un burete de toaletă şi căr i. de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. de (sau pentru) toaletă..POP. serios. fundamental.. mahalagesc. (despre haine) de purtat la lucru. nu mai era de nici un temei. de temei.CAR. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . .. de toamnă. foarte nostim. de toate felurile: era multă lume. important. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar .ext. boieri şi cocoane de toată mîna. se întîmplă ..tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. de teren. zdravăn: pusese piele bună .BACOVIA. principal. devreme: vream să plecăm.CĂL.CR.. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. de toate. 2) care se întrebuin ează în spectacol. de tot . sau de toată . 4) bine. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot .. partida să fie remisă. variate: avem de toate cu îmbelşugare.. erau cusute de tocmală. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală .. de ticnă. amuzant. minunat. 1) care este stabilit prin. 2) de to i. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare. onorabile! daraveri de clopotni ă. .MACED. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie. de tot felul. de teatru.: era băiat de tot hazul. de tarabă. ) băştinaş. de toată orînduiala. potrivit... potrivit pe a lui vrere. de temelie. ) prielnic. DUILIU. stimabile! CAR.. teatral: aşa-i slujba.. de talie. 2) de cu toamnă. . de tăvăleală. de toată mîna sau de multe mîini. de timpuriu.oftă ea cu compătimire de teatru. dar învă ase bine meşteşugul. m-am suit în pat. . 2) de încredere.. esen ial: întrebarea . care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . 1) foarte . ci unul de mare tiraj? STANCU.BOL. de tocmeală. de toată ziua sau de toate zilele..Z. care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru. de toată frumuse ea. de (sau cu) (mare) tiraj. foarte frumos. (înv. de temelie. ) greu.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva.. 4) afectat.BLAGA .. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. sigur: cum îl scăpa din mînă.GHICA.. .REBR. spre mîngăiere. .BRĂESCU . de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari. rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală.MAIOR.CONACHI. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală. CĂL. 2) cu totul. tare. 1) care se referă. din timp. 2) (reg. principal. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa.. 2) (despre îmbrăcăminte. de toată nostimada.SLAVICI . de fiecare zi. de recuzită: pumnal de teatru. de tînăr. trivial: chestie de tarabă. de talentul. 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . (p. favorabil: el singur.CAR.NEGR. de talent. 1) fundamental. 1) (lucruri) de diferite feluri.

de. de mai mul i ani. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . vrednic de cinste.NEC. deodată. de (la) un cîrd de vreme. îi vini Soarelui cinca însurătorii.GHICA. ) cu (bună) treabă.pe un timbru ciclopic. lasă-mă să rup un fir. foarte nou. complet.i bagi degetele în ochi.scotei ochii cu degitili. .. de trandafir (sau de trandafiraş). mai de trei parale. şepte mii de leşi. ) de data asta.EM.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile). de tranzi ie. variat: mul imea păsărilor de tot soiul. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. de trecere. de o singură specie. de un cîrd de ani. de unde pînă unde. . 2) de omenie. 2) sătesc. (înv.HEL. (înv. de treabă sau (înv.i lumea ta uitată. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba. de trufă. 1) în întregime. momentan. felurit: un gard viu . folositor.BUDAI-DELEANU.COSTIN. veneau cei patru cavaleri. de to i (sau de toate). de proastă calitate: într-o altă droşcă. silabe energice . ) care este născut din . de tropice. fructe bizare şi aurite de tropice. ) potrivit. pe de-a-ntregul. 2) (înv. de ultimă oră.MAIOR. trecător: la oamenii deosebi i. (pop . priceput. cu desăvîrşire: lasă..P. şi reg. ) în toată forma. şi casa c-un om de treabă.CAR. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă.POP. răsunător. 1) de la sat: pragul vilei de ară. de un moment. au împins pre nem i de la şan uri. 2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. 1) trebuincios..CORESI. unei interesante epoci de transi ie. de la tropice.NEC. cinstit. 1) (înv.DRĂGHICI. variat.VINEA. fel de fel.. de tot soiul sau (reg. (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. bun. de unde să-i trăznească lui prin minte?!... de un timp încoace. de trebuin ă sau (pop . de batjocură. de tunet. puternic. actual: ştire de ultimă oră. de(-a) iiş. întru) totul sau (pop. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară... hloabe.i sco i ochii cu degetele sau de. cînd Irod născutul lui cină făcea. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . capabil: că boii se in cu iarbă. intermediar.) de trebuială. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. cum să-şi închipuie? de un fel.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd . de tunet înfundat. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi. . de trup sau de un trup (cu cineva).POP. ) harnic.EM. .. trup de trandafir. necesar. deocamdată. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea . care este din aceiaşi părin i cu cineva. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de.EM. ) întru) tot sau cu (sau în. .POP. nu se ştie cum: amu..BARBU. 3) (reg. mi te dă cu totul mie. ca tunetul: atunci răsunară.) totuluş) tot.OD. (despre nume) de rîs. (reg. ) cum trebuie. de-un rînd. format de mărăcini de tot neamul.CEZAR. de (la) ară. de trei parale. sîne e de-a iiş. de (sau (înv. în total: fusesă de to i şesă.POP.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade. di undi pînă undi. COŞBUC. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

)!. ISP. a duce cu zăhărelul (pe cineva). duce-s-ar etc. să-i poarte de nas. a conduce. a se duce ca pe gura lupului. ) a merge pe jos. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. a dirija după plac (pe cineva). a duce (sau a purta. a (nu) fi în stare. mititeii. 2) (fig. a înşela (pe cineva). a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. a se duce cu poşta nem ească. a dispărea. de ei etc. ducă-se (duce-te-ai. (reg. a duce boala pe picioare. unde era copilul. a duce cu cobza (pe cineva). a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). ca urmare. crede că eu nu bag de seamă. a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine. (pop. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. pustia)!. 1) a stăpîni. în) pustii (sau pustiu. ) a se duce (sau a veni) în pe it. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a (nu) fi capabil (să . a fi dus la groapă. la stuful cu flori. a se duce (sau a merge.. a se duce (sau a merge) de-a roata. (fam. a pleca foarte repede. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva.VLAH. a se duce cu nepus în traistă. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. a sus ine (pe cineva). a trage) ca pe ciripie. 1) a călăuzi (pe cineva). a ine) de nas (pe cineva). drept urmare. a se duce către Domnul. (fam. atitudine de compromis. (reg. bătut. lua-l-ar (lua-te-ar etc. ca recompensă. ca pe ciripie. şi datoria ne face să le căutăm de suflet.. (pop. ducă-se (duce-te-ai. (fam.CR. (reg. fără a zăcea la pat.SAD. a o duce foarte greu. a duce de mînă (pe cineva). drum bun!. a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo. a fi bolnav. a purta cu vorba. a păcăli. 2) a duce cu vorba. practicabil. ) nu cumva mă confunzi?. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să .): cum. a muri: ei. nici alta.. a duce cu preşul (pe cineva). a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). a se duce (sau a veni) cu plosca. a (nu) putea. a înşela (pe cineva).. a tîrî. v. a o duce cîine-cîineşte. a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. a porni) cu călcîiele înainte. a se duce (sau a pleca. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. călătorie plăcută! drum călcat. a pieri: boişorii mei s-au dus. solu ie intermediară. drum umblat. ) a induce în eroare (pe cineva). linie) de mijloc. (reg. ) a se da de-a rostogolul.). ca pe gura lupului. ) a proteja.POP.) dracului!. a trage mî a de coadă. mă iei drept altul! drept răsplată. că mi-a i scos peri albi! CR. ) a linguşi. a amăgi.) pe (sau la. merse drept. duce-mi-s-ar la pustia! POP. după cum le place lor. ) a pleca pe neaşteptate.CR. a se duce (sau a merge. ) a amăgi. duce-s-ar etc. ) a da în judecată (pe cineva).) naiba!: dar mai grea e sărăcia. s-au dus cătră Domnul. fam. drum (sau cale. . (reg.CAR. . a sprijini. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva .

a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. a se duce în (sau (înv. a purta pe umeri. a (se) duce (sau a (se) închide.AL. a se întoarce la ocupa iile sale. a fugi) în lume (sau în lumea largă). a se retrage la treburile sale. a se duce intă (la cineva).PANN. a termina (ceva). a duce în poală (pe cineva). adică.CAR. la limpede. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. (reg.EM. a avea de împlinit. a dori foarte mult. a duce (sau a împinge. pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR.ISP. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa. a se duce glon . a băga) la (sau în) mănăstire. a trimite. la luminiş). ) a se duce direct şi hotărît. fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. a jindui: să nu mai ducem jindul. 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). de interesele sale: cei trei camarazi se despart. a duce jindul. a finaliza. a-şi vedea de lucrul său. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). a o duce greu. a provoca moartea (cuiva). a intra. a-şi vedea de treburi.P. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR.POP. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. a duce la mormînt (pe cineva). toată greutatea unei case. a face chefuri lungi şi dese. a salva (pe cineva sau ceva). a duce tot necazul. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). a pleca departe. în spate (pe cineva sau ceva). dar te rog să nu por i flori.ARGHEZI. a o duce (sau a trăi) împărăteşte. ) a se deda pre) sihăstrie. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. a se duce (sau a pleca) unde vrea. a trăi anevoie. a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire). a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă.CAMIL. a se duce (sau a pleca. a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări).EM. a o duce foarte bine. a duce hăul şi greul.CR. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. a fi împovărat. a duce. a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. a ocroti.Dumnezeu.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a duce la groapă (pe cineva). a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. şi reg. ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. să meargă fiecare la treaba lui. (înv. a se duce har un (la cineva). a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod . a se duce în lumea lui. a se duce la năvod. a isprăvi. doar ni s-or pierde urmele. cum s-o scoată la limpede. (reg. a băga) în prăpastie (pe cineva). POP. a se risipi. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva).). ) a se duce la pescuit.POP. a duce greul (unui lucru). a se duce drept.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. a petrece. a se duce (sau a merge. a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală. a se duce întins (undeva sau la cineva). 1) a scăpa.

(reg. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. ) a se duce direct. cu toată şmichiria voastră..CONV. despre oameni) a o încurca. a nu se lăsa. a se duce rugă. a pă i ceva. despre obiecte) a se a se distruge. a se duce pocnetului. a se duce pe copcă (sau (reg. a se duce (sau a merge) (în)tins. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă. a duce sfat. a-şi purta crucea. a duce trena cuiva a duce trena cuiva. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva)..CAR. a (se) strecura clandestin peste grani ă. ) a menaja pe cineva.. a muri. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt.. că .. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. plină de lipsuri. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului. a muri. au mers tins la Dan ca. a lăsa neterminat ceva. altul mai lasă. de-a dreptul. duc bine la tăvăleală.POP. a duce trai pe vătrai. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară. a duce ogodul cuiva. a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. (fam. COŞBUC. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). 1) a răspunde. a duce o via ă de cîine. (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă. a ajunge să fie cunoscut de to i. a-şi duce nasul undeva. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. la întrebuin are zilnică). a trăi: Dumnezeu. . a se pierde.LIT. a trăi foarte greu. (înv. a se duce pe gotcă. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală. . . sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva.POP. a dispărea: s-au dus to i. a se prăpădi. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. imprimîndu-i un anumit ritm. a o pă i: v-a i dus pe copce. a duce o via ă grea.EM. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă). ) a îndrăzni să .: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . eu mă duc pînă la scaramurgului. 3) (fig. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. a-şi duce povara. a duce (sau a aduce. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. 2) (fig. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. a (se) duce sau a trece.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală. a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. a se ine scai de cineva. (reg. şi reg. ) pe copce). a garanta de ceva.ISP. HOGAŞ.. a duce lipsă de ceva. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. a da de nevoie. a se duce întins: moscalii . a trece prin contrabandă. a-i lipsi ceva. a se duce pînă la calea întoarsă. unul mai dă. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. a face treaba) pînă la tindă.CR. (pop. slavă domnului! sănătos şi voinic. a compătimi (pe cineva). (înv. a se duce pe tocmală. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu. a fi durabil. a duce trena a duce trena.. dacă nu vrei. . nu-i ajute sfînta sară. a-şi duce traiul.ISP. a se duce (sau a merge..NEC.CEZAR. a face ceva pe jumătate. a(-l) duce sfîntul (pe cineva). (fam. 2) a îndura ruşine pentru ceva. a se duce foarte departe.P. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială.

aista nu-i semn bun. după părerea mea: după mine. după (sau pe.CAR. conform obiceiului. 1) (înv.). 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc.. potrivit cu .. în măsura în care. pe urmă. de.. după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de .. după aceasta (sau aceea)..CR. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine .CORESI. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca . (despre îmbrăcăminte. a devenit insuportabilă şederea aici. dracul. să-l ierte Dumnezeu. (înv. ) la fel cu . după lege. după fiin a sa. . din) cît.SAD. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. potrivit circumstan elor. a se între ine.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. în felul în care . în) măsura.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. Dumnezeu să-l ierte!. .CR.. pe.. 1) doarDumnezeu. just.. ci-i după cum vrea Domnul. după cîte îmi amintesc..: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. a trăi laolaltă. după cum de . după cum se vede. just. în esen ă. după cum: rabdă pe cît vei putea.: nu-i după cum gîndeşte omul. după mine. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. dacă-mi aduc bine aminte. după cum de mult va fi fost furtuşagul. apoi. după înfă işarea cuiva. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR. după capriciul cuiva. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva.COŞBUC. PRAV. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră. după bunul plac al cuiva. care ştii ce milos sînt.. după chip ca . după dreptate. după lege. ) după cît de. după fiin a sa. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc.. . din cîte se poate observa.CONACHI.CR. (vie) potopul!. care le ştie pe toate. o femeie nu spune niciodată tot. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. (înv. după cum.CR.. potrivit legii.. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care. a duce via ă comună cu cineva.. după (sau pe) măsură.. după împrejurări. după cît ştiu eu.): după cît ştiu eu. dunăre de mînios sau mînios dunăre. după datină. este şi astăzi.. a fi cunoscut ca un cal breaz. foarte mînios. după (sau pentru) faptă şi răsplată.. legal. Dumnezeu cu mila!.. încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. întocmai ca.CAR. propor ional cu .. tradi iei. aşa cum. potopul! . (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie..CR.. 2) cum. precum. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi.: după chip ca şi aceia.EM. după cum se întîmplă.POP. după mine (după noi). turbat de mînie. după (sau întru.

POP. OD.) sau după capul meu (tău.ORG. în ordinea . e foarte greu. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . ) lucrurile par să ia un curs neplăcut.. după lege.CORESI. după voia inimii după voia inimii.. după mintea mea (a ta. POP... e de groază. ) a fi îngrijorat (din cauza .ext. e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. pleacă!: da’ du-te pîrlii. e posibil? . după toate probabilită ile sau (înv. a (nu)-i păsa (cuiva de ceva).. e cam albastru sau e cam albastră situa ia.: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele..: toate acestea. ca pe) pravilă sau cu pravila... fără să-l doară măcar capul.GALA. ceva nu e în ordine. e evident. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!. e de comă. după semuire ... dar n-am cu ce mă-nvăli. (fam. după olaltă.. ) (care este) drept.).i de treabă!.. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică. după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. (fam..). (p.POP. după natură. după pravilă după putin ă după rîndul .MACED. ) vezi.COSTIN. dispuse dupe rîndul fabricării lor . dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc. pe măsura posibilită ilor. 2) în limita. e cu ochi şi cu sprîncene. 1) vezi. ceva e suspect.EM. 1) pe măsura puterilor. după rîndul .. pe măsura. după cît se pare. (fam.. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. a-i a-l durea capul păsa (de . du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa. soru ule! AL. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. ) conform cu .. lumina dentunerec şi marmura de daltă... după părerea mea (sau a ta. e cu putin ă?. după tingire. e flagrant. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!. piei din ochii mei!. a lui etc. după potriva . ce-o au după olaltă. după mutra lui. cu pravila. (înv. lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!. probabil.. e cusut cu a ă albă. 1) a avea dureri de cap (din cauza .. (înv.. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar. lui etc. potrivit cu . după (sau pe.după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . ) după toată probabilitatea. după obicinuire. e bătător la ochi. CAR.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. şi petecul. poate.. a-l durea capul (pe cineva).. .N. ) (care este) conform legii. 1) mergi sănătos!. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă. a lui etc. după (sau cum e) tingire(a).REG. e teribil. e ceva de speriat.. (înv. după sac.): trecea prin pădure..ISP. după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i. du-te unde ştii!. 2) (fig. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. după semuire .. ) în raport cu ..ISP. şi capacul. du-te dracului!. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. treacă-meargă. cît. a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva)... şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. se poate?. corespunzător cu ..).BUDAIDELEANU... după toiul cuiva.). şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!. după toiul lui.CR. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul. e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). (înv.. du-te naibii!. cum doreşte: îmblăm după voia inimii.... după obicinuire.i de drum!... ca să nu mai aud de numele tău. după putin ă. peşti din cărnuri delicate..

e murat în varză acră.: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM.. e nor sau sînt nori.. e nimica toată. e de la sine în eles. (reg... tot ce se poate: e foarte probabil . are o minte diabolică.): uşor e a zice: plăcinte.. (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă.CAR. (fig. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd . era de aşteptat. că prea e de oaie! e (foarte) probabil. e mare păcat: ei bine. e un personaj. pu in lipsea să . e nenorocire! e natural să ... sînt speran e să .... ne-am în eles! e numai gura de el. (sau de . e o bagatelă. răsărirea multor talente.. ..POP. vor înlesni .. e lată ! el ştie . sau ei ştiu .). e de mirare că . e (foarte) posibil...... (pop. se vîră.: era mai ca să-l omor... e minune (sau ce minune) că . ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului... e lată (rău de tot)!.. e dracul gol.: e mult de cînd nu ne-am văzut.).e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine . e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul. omule.....ZANNE.. e mult pînă să ..IOSIF. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că ... ) e prost ca noaptea. v. e firesc să ... era mai (sau mai-mai. e o bagatelă. (sau pînă a . e mult de cînd . ) e posibil să .CAR... va trece mult timp pînă să . e păcat de Dumnezeu.. aproape. e mîncat ca alba de ham.. e nădejde să .. undra).. e-n ordine!.EM..... el nu ştie cum şi pe unde. dar nu face nimic..CR. e imposibil... interesul personal e mai presus de interesul străinilor. e descurcăre foc. ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate.: aşa e bine şi natural să fie.. e (o) nimica toată.. numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . a trecut mult timp de cînd ..... (fam.. e mult pînă să . promite multe... vorbeşte.. e-n regulă!. era la un pas de a . e un fleac. după cum spuneam .. e grav! el (sau ea) ştie . e nins în luna lui mai... e prea (sau prea e) de oaie.. era şi timpul e de ajuns. e mult pînă să .. e destul. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul. în odaie la Ivan.. e nădejde să . ei bine .CAR... e murat în varză acră e nasulie! e natural să .POP.. (despre oameni) a încărun it devreme.. (sau de atunci). se subîn elege. era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt. e floare la ureche.... e un fleac.. e prea de tot: las-o baltă. că marile reforme sociale şi economice .. enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să . e mult pînă a .. e normal să ..... enciclopedie vie (sau ambulantă).. e o nimica toată. e foarte apăsat de nevoi. (sau pînă a . e înnorat.. e nasulie!. e de rău!. (glume ) e bătut măr.: e nădejde s-avem ploaie. cît pe ce) să . e peste poate. e o figură.. e mult pînă a . se cheamă era şi timpul să ningă.. era şi timpul. e suficient. se putea prevedea.. dar e mult pînă a le face. ) e primejdie!.. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP..

. sîrguin ă. 2) a se odihni după masa de prînz. eşti nebun?.. a ucide (pe cineva). ) a arăta.: e probabil că femeia mă iubeşte. din polite e.. a se albi (la fa ă).. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare .CAMIL. că prea e trasă de păr! POP. a-i face de petrecanie (cuiva). a face aşezare.. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine. vere. ) a aşeza. (fig.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să .. (înv. e vreme grea. e exagerat. exces de zel. a face albul negru. a prevesti: parcă nu face i a bine. 3) (jur. 1) a invoca (pe cineva sau ceva). a aerisi. .. a vînt. ) ce vorbeşti?. a nu lua în considerare. ) porcească) (pe cineva). ) a asculta. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată. a face armata. e rău de pagubă. există posibilitatea ca . a sugera. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR . foarte exact..POP. a face cu ou şi cu o et. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală). a face a bine (sau a rău. şi-acuma fac nourii a ploaie.CAR. a cobi. a face apelul. a se face alb. examen de conştiin ă. a face de două parale. să ne dea o mînă de ajutor .! CR.. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. a face abstrac ie de . e posibil..SAD.POP.. a ignora. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . a face act de prezen ă.. e semn rău: săptămîna mare . a rîndui.. ) a se adresa unei instan e superioare. a exista numai de formă. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa).PANN. a făcut destulă echilibristică. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru).. (fam. 1) a deveni palid.. seamănă leit. . a face acroba ie (sau echilibristică). a face prezen a.. a(-şi) face amiaza. a-şi face apari ia. este (sau e) probabil că .. a ploaie). punctual. a lăsa la o parte.. ) a adopta solu ii nesigure. e scris să . de nu vă mai astîmpără dracul ... a face apel (la cineva sau la ceva). . e predestinat să ... a apela (la cineva): am făcut apel la vecini.. aducător de moarte (sau boală). a batjocori. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega. a veni undeva numai din obliga ie. (înv. este firesc. a se ivi. e prevestitor. este în natura lucrurilor. a apărea. fii serios!. a insinua. aduce ghinion. a face aluzie.EM. căci e rău de boală. e tun.POP. să nu prea lipeşti sau spoieşti. a face ascultare. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. ca să-şi facă amiazul. iaca.. a exista numai pe hîrtie. a abuza de puterea de inută. analiză lucidă a propriei conduite morale. a omorî. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt.P. namiaza-şi făcea. a denatura.. e tras de păr. este în natura lucrurilor este probabil că . 2) a chema (pe cineva). a face abuz de putere. de la sine în eles. a face arătare. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). e sortit să . 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel. a falsifica realitatea. (înv. 2) a încărun i. a expune la aer.. (înv. examen de admitere. a satisface serviciul militar.

2) a ajuta să treacă. ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă.a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să ... ) a birui. cioburi. a se face bucă i (sau fărîme.. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. a se face ca ceara. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine. a se nimici: paharul .. a-i face bine (ceva cuiva). 1) a se îngrăşa. (pop. 2) a se bărbieri. a face bîca. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. ca mine să pă ească.POP. a urma exemplul. 1) a lăsa să treacă (pe cineva).. te face mii şi fărîme. CR. 2) a face parale. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. 1) a bate. a se face bocnă. 2) (fig. ) a aştepta. a se distruge. ăndări) (pe cineva sau ceva). a da drumul (cuiva): auzind aşa.DELAVR. preferabil să . zgură).. a mînca fără plată. a prinde) burtă. a-i face bine (cuiva cu ceva). a cădea: era să facă bîca. a face cuiva rost să . scrum. VARLAAM . a face cale . a (se) întrema. a face cale. a întîrzia. a se îmbăia. a se lăsa aşteptat. a omorî. mii şi fărîme. a se face aşteptat. a anula. a face (sau a avea.. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. a face baie. a reduce la zero. de-amu n-or mai face cale! POP. a (se) face bine (sau sănătos).. .. a-şi face bagajele. ) a vrăji. a fi gras: observă că a început să prindă burtă. praf şi pulbere. 1) a bate. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. (sau ca . (reg.. a umbla. 1) a face bucă i (pe cineva). a se duce: dragile mamii picioare.. 2) a fărîmi a (ceva). a îmbogă i (pe cineva). a face biruin ă. a-şi face barba. a zdrobi.. [ienicerii] le tot făcea cale.: să-i facă cale să fugă. a călători.TOP. pilda cuiva. a-i prii. a se bosumfla.P.): ai face bine să treci pe la el. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine. a face blau. dărăburi. .. a face blatul. de . a face bine (sau rău) să . de . a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. a face (sau a da.AL. (sau ca .. grămadă.CR. (înv.. a tăia. 3) a pregăti terenul. a se băşica.. 1) a-şi tunde barba. a face bani. ăndări. a (se) însănătoşi. (înv.. a face bătaie. . a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. a se sfărîma.POP. a face bucă i (sau bucă ele. a emite monedă. a face (sau a pune) bot. ) a combate cu argumente puternice. a fi bocnă. decisive..). a se sparge. a deveni palid.. a călători. ) a intra. a face ca cineva.. a merge.NEC. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi. a se pregăti de plecare. a face boboane. a face bogat (pe cineva). a nimici. VLAH. a hăcui. a (nu) fi de dorit. a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. (arg. a învinge. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. pămînt. a trage) cale (sau drum) (cuiva). v. praf.CEZAR. pulbere. a face băşici. scrum.PRAV.

1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. a fi solidar (cu cineva). a face (sau a sta în) ceată cu cineva. jos la vale. (fam. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva).: face el ce face şi cu mare greu scapă. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. . nu venea. despre bube. a se încrucişa (cu cineva). ca să se întîlnească cu el. a intra într-o tagmă oarecare. a fi sătul peste măsură. a se face cărbune. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. V. a se înroşi la fa ă. (despre alimente) a se arde.EM.POP. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva). a face cauză comună (cu cineva). a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . pînă nu se coace. duce. 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună.ext. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. de havadişuri. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). adecă îmi fac capul ceaslov. CAR. a face (sau a bate) căr ile (de joc). 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. zgomotos. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . a se face ca sfecla. a face (sau a apuca) calea întoarsă. a reuşi într-o profesie. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. a şovăi: de urît m-aş duce. a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu .DOS. 2) (fig. a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. a eşua (într-o afacere). a-i face capul calendar (cuiva). a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale.AL. a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul. că ne-ai făcut capul călindar! CR. 1) a sfîrşi. FIL. da mi-i calea-n cruce. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). 2) a scoate în eviden ă. a-şi deschide drum: sus la munte. şi pop. . a se face căpuşă.POP. CEZAR. vin-la sînu-mi! EM. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii. a face casa. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult.P. a-şi face cămaşa izmene. 2) (p. ) 1) a fierbe de nerăbdare. 2) a respira greu. a i se face (sau a-i fi. 3) a da amploare la ceva. a se întîlni. a bate.a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. (fam. a face carieră. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. . a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva).POP. s-a făcut că plouă. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva). a face caraul.CR. .AL. a gîfîi. (înv. PANN. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. ) a sta la îndoială. face ce face. 2) a omorî. m-aş duce. . dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. a nu mai putea înainta. a ucide (pe cineva). şi-au făcut duşmanii cale. a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. a face cap. a se face că plouă. a face ca trenul. calea mi se face cruce! POP. . a se întoarce. 3) (fig. 1) a-şi face pîrtie... a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. zău. a da chix.EM. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva. a toca la cap (pe cineva). ) a da de piedici.

cînd vor fi la adecă. prea te faci chinez. a înainta o peti ie.ISP. a se ghemui. 1) (înv. . impertinent. tămbălău. a-şi face chip cioplit. ) a chema (pe cineva). a se da în spectacol. a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. a se obrăznici.POP. a face (o) (în)cercare. a da col ul.ISP.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face. a lega fedeleş (pe cineva): atunci. cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat. de se turteşte şi cocă se face. (despre oameni) 1) a se înfricoşa. 2) a fi vlăguit. a face cercare (cuiva). a plăti consuma ia (cuiva): şti i una. a onora (pe cineva): mă mir. a se închina la idoli: să nu.CR. a face ciulama (pe cineva). de se făcuse cîrlig. a zdrobi în bătaie (pe cineva). 2) a fi spre lauda. a vorbi mult şi cu furie. a-şi face coada colac. a omeni. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste .. a trata. ) a trage de păr (pe cineva). scandal. bleg. a se încolăci: Grivei . a deveni îndrăzne . 3) a fi beat. a face chemare (cuiva). a se face preface că nu în elege. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig.POP. ci numai o cercare să fac. a supune. băie i? mie mi-e sete. a face fărîme. a face cîl i (pe cineva sau ceva). a se face chinez sau a o face pe chinezul.NEGR. . (pop.ISP. a se încovoia. a face chiseli ă (pe cineva). a solicita. (pop. a se codi. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. ) 1) a se ghemui. a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. a se îmbăta turtă. a se face cîrlig (sau covrig). a ospăta (pe cineva). a face (sau a scoate) coarne.POP. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă. 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger. a fi ud pînă la piele. cine face cinste? FIL. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni.. a da de băut şi de mîncat (cuiva).MINEIUL.AGÂRB. de bătaie.BIBLIA. ş-or face coada colac. a face circ. spinarea dobă şi pîntecele cobză. stimabile. a face pe prostul: ei. a face col ul. a face (tot) ciur (ceva). a face cîrpă (de şters) (din cineva). 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. a coti după col . ) a snopi în bătaie. (pop. a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. a face o probă. a face praf (pe cineva sau ceva).i faci chip cioplit. 1) a cinsti. . în păr) (cuiva). a se face (sau a şedea) colac. a face (o) cerere. 2) a redacta.AL. a face cobză (pe cineva). 2) a umili. ) a certa (pe cineva).PANN. 1) a batjocori. 3) a cinsti. a face clăbuci (sau spume) la gură. a pedepsi (pe cineva). a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. (înv. a se strînge covrig. măre. 1) a cere. a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. . iarna se făcea colac la uşa tindei. în stambă. (înv. a ocărî (pe cineva). că nu ştie nimic. a găuri în multe locuri (ceva). pînă cobză l-a i făcea. dă-mi voie! CAR. a se face cocă. ) a face gălăgie. a pune la munci istovitoare (pe cineva). a deveni moale. a face albie de porci (pe cineva).ISP. a se turti (de băutură): bea. obraznic. (reg. căci e creştină. a face certare (cuiva). a(-i) face (cuiva) cinste(a). l-a i lega. a încerca. (fam. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică).

POP. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu. a face complimente (cuiva)..a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu .i mai face părul cre .. a vinde pe datorie (cuiva). a face ceva inutil. a face cum îi vine la gură (pe cineva). a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . a se ine de boroboa e. ) a fugi foarte repede. nici cruce să.. a se uni cu .. gîndeşti că-i moşul. a trăi cu femeia altuia. a şerpui: poteca face cotituri în drum. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să . năzbîtii.(sau a . (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite). a se închina: nici pe dracul să vezi. a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva).. a certa. a face cre (ceva). a naşte (copii): numai un copil o să face i. săracul! POP. (pop. la piept. a concura (pe cineva).ISP. a face cruce.. a face crîngu poiană. de năzbîtii. a face (sau a trage) cu geana. făcîndu-şi din coada ochiului. începu a-i face cu degetul.. a-i face cuiva onoarea să . a-i face costum de scînduri (cuiva). a-şi face cuib (undeva). a face cu capul. ) a omorî (pe cineva). a se mira peste măsură. a-şi reduce preten iile. a face corp comun (cu cineva).).. a face cumetrie cu sărăcia. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]. a-şi face cuib în cuibul altuia. a-i face cuiva favoarea să . clăn ănindu-vă din ii. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. să nu ne facem cruce cu stînga. a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a face conciul unei fete. a-i face cu măseaua (cuiva). a face copii. parcă-l văd ministru.. ) a poposi. (fam. a face cu ochiul. (sau a . a lăsa de la sine. a se stabili. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva).. a face credin ă. .. uluit: ca mîni. a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e. a considera pe cineva demn să .ISP.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. a coti. a face cor cu .. a încre i (ceva): hai. a duce trei degete împreunate la frunte. a se solidariza (cu cineva). a complimenta (pe cineva).).. nu-mi mai face cu capu. a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi. 2) (rar ) a prevesti a rău. la umărul drept şi la cel stîng. bade. a se aciua (undeva). de trăsnăi.AL. a fi surprins. (reg. a face cauză comună cu .. a se încrucişa. 1) a se cruci. că mă vede bărbatu! POP.i faci! NEGR. a-i face credit (cuiva).BACALBAŞA.. a(-şi) face cruce. badea conciu’ nu-mi făcu. murgule . la dracu. am văzut altele mai straşnice! VLAH.. (înv...: lumea politică face cor cu toată lumea. (fam. (sau a . pozne).. .. a face concesii. ) a se logodi. a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). (reg. ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie.. a-şi face cruce cu stînga. nu. a face cu degetul (cuiva). 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul. a face conac. a face cruce lîngă biserică. POP. a face cotituri (sau coturi). a ceda. a face concuren ă (cuiva).ISP.. a face cuie.. de pozne. murgule. a cobi.. a zămisli. năzdrăvănii. 1) a chema.DELAVR.COŞBUC.

a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). a face cumpărături.. a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de .... se vede. 2) (fam. se duse cu el la gîrlă. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva). a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. a fi înştiin at. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. (înv.LET. 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva).P. a se face cunoscut... a sta de vorbă...CORESI. a-i trage o săpuneală (cuiva).. a primi vestea că . a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a-i face cu ulcica (cuiva).BĂLC.AL. a se îndatora. a-şi îndeplini îndatoririle. ) a nu neglija.EM. a (se) face de batjocură. 1) a deretica. a-şi face curaj. ) a se în elege.. ) a se preface că are de lucru.. (reg. a avertiza. a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. a intra în vorbă. a-şi face cuvînt cu cineva. a i se face cunoscut (sau (înv. tare i-i drag! AL.POP. care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una.. a-şi face datoria. a se face cu treabă sau a umbla a treabă. a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva). . a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR.. a dojeni cu asprime. a face (sau a turna) curte (cuiva).. şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt. a face cunoştin ă (cu cineva). n-o lua numai pe auzite. a-i trage o săpuneală (cuiva). ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente.COSTIN. a da de ştire.POP. a da de în eles (cuiva). a curta (pe cineva). a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum. a face datorii.: i s-a făcut de ducă.... decît fata îşi făcu curaj. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a sim i o atrac ie puternică spre . a cunoaşte pe cineva. a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata.CR. a cumpăra. ) a cuvînta. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva). (înv. a-i pune oala. 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală. a chema (pe cineva): Ipate. a dori. (înv.. a nu face cusur. el î i face cu capul. cela . 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul. iară ele fac cu ochii. a ocărî (pe cineva).a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că .PANN .CR. a se îmbărbăta. a tîrgui. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului. anun at. a face cură enie. a (se) face de rîs. ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a face cuvînt (sau cuvinte). a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu. a porunci. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui. a i se face (cuiva) de . ca să nu se facă vreun cusur la nimică.. se opinti cît putu şi . a informa (pe cineva). . 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. a se remarca. a se distinge. pentru a-i cîştiga simpatia. ) a certa aspru. a pofti să . a conversa (cu cineva). 2) a încunoştiin a. a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. 2) (fig. a se face de basm. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva).PANN. obliga iile.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. ) de ştire) (cuiva) că .MAIOR. (reg. a atrage..NEGR..

. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a face de vînzare (pe cineva). a mistifica realitatea. (înv . a-şi face de vorbă (cu cineva). nu iubi pe fiecine. şi pop. ) a face de rîs. .CAR. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. a părea că lucrează. de cap şi de ciolane). ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. să-i însurăm. a strica.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare.apoi să le facem de căpătîi. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid.OD. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva). a o face de oaie.. a face de dîrvală (pe cineva). ) a-i face capătul. 3) a lumina (ca ziua). a face o prostie. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. (reg.a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a face de nevastă. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. a păzi. . de cap i-a fost! POP. (sau să . a (se) căsători. a face de măscară. a rămîne. să ne facem de noroc. a face de două (sau trei) parale (pe cineva). a denatura. a batjocori (pe cineva). a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva. a (se) ruşina. a păzi. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut. 2) a risipi. ) a căuta ceartă. (înv. ) a se sinucide. (pop. ) a munci fără odihnă.POP. 1) a petrece zi şi noapte.). AL. a(-şi) asigura existen a.. (fam. a face din alb negru. 1) (fam. a da gata (ceva). a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. a-şi face de seamă. a se ine de prostii. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz. primejdioase. ) a (se) face de rîs. a-şi face de noroc. a certa aspru. a (se) face (sau a fi. bătaie. ) a omorî.. 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. a-i face de urît (cuiva). a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane..POP. (reg. a(-i) face de petrecanie (cuiva).EM. a (se) face de rîs. a fi foarte harnic. a-şi face de petrecanie. a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . a se face de nici o treabă.. de făceau noaptea zi cale de trei poşti. (înv. ) a face farmece pentru a se mărita. . ISP. neîntrerupt..POP. a vrăji (pe cineva). ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). MINEIUL. a-şi face de mărit.POP. Măria Ta . să ne facă de urît. vrăji etc. a comite fapte periculoase. a (se) face de panaramă... a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. că. a face de pază (sau de strajă). a patrula. 2) a-şi crea singur încurcături. un obiect). a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. cînd stau de gîndesc. a face din iarnă vară. . ) a deveni nefolositor. (fam. a face din cap că . dar îmi fac de seamă.POP. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap.EM. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. a falsifica. . spre a-i face de petrecanie. a face descîntece. (reg. a fermeca. (fam. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva).i faci neamul de ruşine.. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc.. a face (sau a da) de căpătîi. (pop. a (se) căpătui: am trei feciori. 2) (fig. a-şi face de năjit. a distruge (un bun. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. a beşteli. a face de patrulă. a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. nu l-a i face de vînzare? POP.POP.satului) sau (înv.

a urma sfatul (sau porunca) cuiva. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. a face fasoane. a (nu) face fa ă împrejurărilor. a face drum (sau cale). o figură) (cuiva). a face dobîndire. 2) a se face de rîs. a face exces de zel. a face escală.CAR. . a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia.POP. a o face fiartă. a i se face dor (de cineva sau de ceva). a face figură de circumstan ă. (înv.CR. a face fa ă.CR.POP. s-a făcut dusă deacasă. a se face dus(ă) de acasă. a sări în aer.CR. 2) a face cum crede de cuviin ă. . a încerca toate mijloacele.ISP. 2) a da gata. ai a face drum. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. ) a dobîndi. (înv. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. a atrage aten ia.CAR. a face tot posibilul. a ine piept. figura. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. a se bifurca. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. că de mult î i făceam feliul! CR. a face (sau a schimba) fe e-fe e. posibilită ile. a omorî. începe a face fe e. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. a trage pe sfoară (pe cineva). a exagera (valoarea. a rezista. a exploda. a păcăli (pe cineva). din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. a face din în ar armăsar. a înşela. a face după (sau de. tăcînd. a înfrunta. a face (sau a rupe) ferfeni ă. a exagera. a face explozie. ) a merge. şi pop. a face făgadă (cuiva).a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. a economisi. a face economii.SL. rău cap ai avut! CR. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi. a nu se supune normei. a distruge. 2) a se sinucide. 1) a da chix. ) a făgădui. a promite (cuiva). fe e.CAR.CAR. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a umbla. a se fîstîci. nazuri. ) 1) a-i face pe plac cuiva. şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a-şi face felul. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. 1) a-şi face cheful. a-i juca un renghi (cuiva). a eşua. a face epocă. (pop. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. a face (aşa) după cum (sau cum. a face excep ie. regulii.) zice (sau porunceşte) cineva. a face fi e. a (nu) se descurca în împrejurările date. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. . precum etc. poftele. a face mofturi. (înv. a se opri. a-i face felul (cuiva). a face mofturi. (fam. a se face drumul cruciş. a fi peste măsură de zelos. cum îl duce mintea. a se sclifosi. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu.POP.

2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. (înv. a face ghem. a face (sau a da. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. a se face ghem. a face galerie. făcea focul şi punea de mîncare. a glumi. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a băga zîzanie. a face gătire. (înv. a face gură (mare sau largă).COŞBUC. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. 2) (despre vreme) a se îndrepta. a bea (foarte) mult. a-şi face gînduri (sau închipuiri). a-i crea probleme. ) a goni. a face gura pîlnie.POP. a i se face galben înaintea ochilor (cuiva). a face sluj. a face goană (cuiva). a-i face greută i (cuiva). 1) a doborî (pe cineva). ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a face gata. a se face frumos.NEC. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva).a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. a face gîlceavă. a-i veni ame eala. ori strînsă. face fîn. 2) a mototoli. . a face glume. pe gustul cuiva. gîndesc că numai în pizmă. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. a-şi face griji. te fă frumoasă! POP. a face gaură (sau bortă) în cer. a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva. a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. a face frumos. ) a face plîngere împotriva cuiva. la un spectacol etc. a face gălăgie. a face greutate asupra cuiva. făcută ghem. a se face frate cu dracul. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. a face menajul. ) a îngrozi (pe cineva). 2) a face intrigi. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci.POP. scandal. în iad.POP. a (nu) sta mult timp în casa cuiva. a striga. a se îmbăta. a face pe placul. (înv. a aduna la un loc.MINEIUL. scandal: to i strigă şi fac gură largă. şi te lă. a-i pune be e în roate (cuiva). a se ghemui. ) a (pre)găti. a se face galben. (pop. ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. d-om intra! ISP. ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer.POP. a vocifera. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn.ISP. a prigoni. fa. buhoasă. 1) a se găti. (iron. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. a se face fugit. (înv. a i se face rău (cuiva): plîngea . a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. 1) a depăna. (înv. a aprinde focul: fata aducea apă. a pune) grămadă (pe cineva).POP. a face foale. a face gît. a face gălăgie.VLAH. a se îngrijora.. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură .POP. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. 3) a strînge..AL. a face focul. 2) (fig. ) a avea pîntecele plin. a se sume i. a face gospodărie. 1) a provoca ceartă. merge ziua. a(-şi) face grijă (sau griji). a ipa. a se împodobi: du-te acasă. a face groază (cuiva). a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. a cosi. a gîlcevi.

a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. a mîngîia cu vorba (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. cheful (cuiva). şi publicul făcea un haz nespus. ) a învinge categoric. treburi. a se amuza. a sfărîma.URIC. ) a provoca învălmăşeală. a drumurilor. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice. .. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva). AL.. a face hîrcă (pe cineva). 2) (fig. a năvăli. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice. ) a face cale. a face iarmaroc. 2) (fig. (reg.. 2) a se repezi (să ia ceva). ) 1) a tăia în bucă i. afaceri etc. (fam. a consola. să se facă havalea la boierii pămîntului. a fărîmi a. a înghi i amarul făcînd glume. a(-i) face pe plac (cuiva). . a (se) face (tot) huc. a face haz (pe cineva). a face inventarul. (înv. (înv. a izbîndi. 2) a-şi face nevoile. a-şi face speran e zadarnice. a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. (înv. a (se) face iască. a face hîrburi. 2) a lua în rîs. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para.SAD. a face împiedicare (cuiva). a face (sau a da) iama. să vă facă inimăbună. a-şi face interesele.CAR. ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. a se tîrgui. a se amăgi cu lucruri irealizabile.POP. simulînd voie bună. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. a apuca repede. a împăr i. (reg. ) a împiedica pe cineva. a face harcea-parcea. a prinde. a atrage aten ia. a inventaria. a bate măr (pe cineva). a sparge. a se face huhurez. a face imposibilul. a-şi închipui.. 1) a rîde. a face hăis (sau hăisa). a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. a mărun i (ceva). (reg. (reg. a face (sau a produce) impresie. ) a face de rîs (pe cineva). a face (o) hara-para.GHICA . (fam. ) a ispiti (pe cineva). a plăcea. a-şi face iluzii. a face haz (de cineva sau de ceva).AL. a face ispită (cuiva). a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură .. 1) a se usca. a(-i) face hatîrul (cuiva). a înhă a (ceva). a face pe dracu-n patru. a face hareci (asupra cuiva).URIC. a face izbîndă. ) a (se) sfărîma. a-şi forma o impresie. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. a face haz de necaz. a-i face inimă bună (cuiva). a şcolilor. a o lua la stînga. a satisface capriciul. 1) a fi preocupat numai de propriile interese. ) a da în sarcina. 1) a suferi de guşă. în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. a face împăr eala. ) a se tupila.URIC. (reg.POP. (înv. a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva). 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei. a avea efect. a face havalea (la cineva). 2) a se îngrăşa. a spera neîntemeiat.CR. a face hap. a face hunie.

(înv.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire.ISP. calea lor se face-n două. să facă o învoială. 1) a tăcea. a jefui. a judeca. a înainta o plîngere.MAIOR.COŞBUC.NEGR. patru etc. ) a face ceva în dauna. a nu mai face zgomot. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. ) jac). a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. (înv. a practica onanismul. a face lectură. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). a face (o) învoială (cu cineva). a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu.) păr i. a cădea de acord. (înv. a se face la loc (sau iarăşi). (reg. a tăia în două (sau în patru). striga el. a citi. a face labă sau a o lua la labă. 2) (fig. a-i face în silă (cuiva). a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. a omorî. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. a se face în două (sau în trei.) păr i: cînd ajung la moara nouă.POP. a face întristare (cuiva).POP. a (se) face linişte. a înşela (pe cineva). a face lege. a-şi face loc. să aud ce nu e e crezut. (înv. a permite accesul. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. 2) a determina pe cineva să tacă. (înv. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . a face judecată. a-i înlesni.POP. a se desface în două (sau în trei. ) a hotărî. a servi interesele cuiva. (înv. a jertfi.ISP.POP.CR. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i. a redeveni: se făcu om la loc.LET. ) a îndemna (pe cineva).PRAV. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. a jura. a face jertfă. a face în două (sau în patru) (pe cineva). ) a pierde vremea. ) 1) a face un chef straşnic. în defavoarea cuiva. a o face lată. a produce o pagubă: nici lipsă fă. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. a da sentin a. 2) a face (fără voie) o poznă. a face jalbă. cu baltac patru-l făcea. a conveni. a se face în patru. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu.P. (înv. o prostie.CANT. ) a îndrăzni. a face înfruntare (cuiva). a lăsa să treacă: face i-mi loc. ) a-i produce. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. a face loc. decît să facă jalbă la împărat. a face îndrăznire. (înv. a face jocul cuiva. ) a înfrunta (pe cineva). a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. ) a-şi închipui. în patru etc. a face îndemnare (cuiva). (înv. (arg. (fam. să nu mai facă zgomot. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. a face înştiin are. ) 1) a se masturba. a face jaf (sau (înv. a face în neajuns(ul) cuiva. a face lipsă. ) a întrista (pe cineva). a-i face îndemînă (cuiva). a face înşelăciune (cuiva). cu rugare smerită. a necăji inten ionat (pe cineva). ) a face cunoscut. ) a munci din greu. a încunoştiin a. a face jurămînt.

1) a mărturisi. costisitoare. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). a se face miel de ghindă. a face militărie (cu cineva). a se purta sever. .POP. a face mîlcomire. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. (înv. ) a se ploconi. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). a se face mititel. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. a-şi recunoaşte vina. a da mîinii formă de recipient. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. (înv.POP. a face praf (pe cineva sau ceva). ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a fi lipsit de caracter. a face lux. a face mărturisiri. a limpezi. a face marafeturi. a face milă (cuiva). a se face mănăstire. ) a fi zgîrcit. a creşte. ) a-i trage o bătaie. ) a se produce învălmăşeală. a-i face mizerii (cuiva). supuse sub picioare pre vrăjmaşi. a face mizerie. (înv. a încerca imposibilul: s-a pus el. a face mea culpa. 1) a-şi face capriciile. îşi făcea mendrele printre muritori. a se face mare. a face mar (pe cineva). îi făcu mai scur i de cîte o palmă.EM. a-şi face mîna căuş. nu-i vorbă. a necinsti.. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP.CR. milităreşte (cu cineva). poftele: numai dracul . 1) a masa (pe cineva). (reg. a deveni timid. a-şi face milă (de sau cu cineva). a face paf (pe cineva).. a duce o via ă fastuoasă. a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. a bate metanii: îi face metane-n post. ) cruce. gusturile. ca să scape de el? ISP. a-i muia oasele (cuiva). . a depune toate eforturile. a face metanii. 2) (fig. pentru a nu scăpa nimic printre ele. o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. 2) (fam. (spec. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd. a-i face neplăceri (cuiva). de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. a certa rău.MINEIUL. a distruge. a se chirci (pentru a nu fi văzut. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. a se strînge. ) a chibzui. a începe bătaia. a-şi face mîna greblă. 1) a lumina. a face de doi bani. a-şi da toată silin a. pentru a putea ine lichide. a face (de) mascara (pe cineva). chefurile. umil. a face (un) masaj (cuiva). a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. .LET. 2) a-şi bate joc. (fig. ) a da de pomană.CR.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. a face meşteşug. scară) şi punte. făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. 2) a certa cu severitate. a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a se îndura. a face mofturi..ISP. (arg.SAD. ) a clarifica. luntre şi punte. (reg. alte măsuri.. a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri. a şicana (pe cineva). a se face (sau a deveni) (mai) mic. a viola (o fată.

) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. 2) (fam. (înv. a se face covrig. lui Attila. a face monopol.. ) a face pe prostul. . tocma ca un copilaş. moarte-mi fac cu mîna mea.. a se face mî ă. ) a mîngîia (pe cineva).OD. (înv. a omorî (pe cineva). a produce supărări (cuiva). POP. .P. 2) (fig. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea). (înv. a face (băi de) nămol.NEC.PANN . despre fete) a dezvirgina. 3) a face gălăgie. 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. a face mîngîiere (cuiva).GR.. ) a zdrobi. a face mobilizare. a se sclifosi: muza îmi face mutre.POP. a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a face muzică. ) a se ghemui. ) a se frămînta. a face morală (cuiva). şi pop. ) a căuta. a face mumă (pe cineva). a-şi face năsărîmbă pe mîncare.GHICA. a se face (sau a fi) neam . a se da de ceasul mor ii. a face mototol (pe cineva). (reg. a(-şi) face nadă. a mobiliza. 3) a i se năzări. cu mîna lui). a-şi face nălucă.. a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. a face mofturi.PANN. (înv.a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva).PANN. a face nani. s-au ascuns în codru . 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . a(-i) face (în) necaz (cuiva). şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului. POP. 2) a pune nart. a se preface că nu în elege. a face năvod de oameni. a refuza mîncarea din cauza unei supărări. a face nazuri.. a face mofturi. (fam. că se făcea moarte de om. a dormi. a face mofturi. a avea capricii. a face mutre. ISP. a(-i) face nădejde (cuiva).AL. (despre oameni) a se ghemui.POP.. a lua ini iativa: a făcut nart la arină. a face nazuri (sau naz). a-şi face moarte (singur sau el însuşi. o făcu mototol după uşă. a strîmba din nas. a moraliza (pe cineva). (înv. a supăra (pe cineva). a face morman (pe cineva). (reg. a se strofoca. ) a boci. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. pe niznaiul. (despre copii) a se culca.CEZAR.AL. (reg. 1) a face începutul. a face necazuri (cuiva).DRĂGHICI. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. a face nart (la ceva). 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. să facă băi de nămol. a se supăra pe mîncare. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. . a face mutare (cuiva). numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. a face naveta. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap. a-i deştepta speran e (cuiva). ) a muta (pe cineva). a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). (înv. a se face mototol. a fi năzuros. nazuri. a culca la pămînt. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată.

CEZAR. (p. ) a i se uşura) nevoile.. a pleca brusc. a rămîne treaz toată noaptea. (fam. a face curte (cuiva). a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . urcîndu-se la cer. ) a ocărî (pe cineva). 1) a construi o casă... .NEC. (înv. (înv.DRĂGHICI.CEZAR. a efectua serviciul militar. ) a juca o partidă de biliard. a face o călătorie. a nu valora nimic. a face obraz (la cineva). ) a fura. a procura (un lucru rar). a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. a nu face cinste (cuiva). 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. a face nulă. necazuri. a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. un rău (cuiva).DELAVR.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN . a nu face nici doi bani.. (înv. a face oastea. a-şi face obraz. a i se face negru (sau roşu. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele. a face numărul cinci. ) a (se) nenoroci. a face o achizi ie. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. a face noapte albă. . (arg. a nu mai vedea bine (de supărare. a face o casă. şi reg.FIL. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul.P. a se face niznai sau a face pe niznaiul. a-i face o belea (cuiva). . de mînie).PRAV. ) a nedreptă i (pe cineva). (fam.i mai face obraz! CR. a obstruc iona. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal. 2) (înv. de-ş făce obraz. a se face nevăzut. a curta (pe cineva). a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. a anula. a-şi face (sau (înv. a călători: au hotărît să facă această călătorie.SAD. după cneazul Ragivil . (rar ) a reduce la zero.URECHE. a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . a face opinie separată.STANCU. a băga în bucluc (pe cineva). a face ochi. ce pururea le făcea nevoie. a se scula din somn.a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). cînd îşi făcea nevoile. a face nefer (pe cineva). a nu avea nici o valoare.. 2) a se preface: ia las. (înv. las! nu.. 3) (fig. a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz. întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor).ext. ) a ine piept (cuiva).P. a face notă aparte. a achizi iona. ) a păcăli (pe cineva). a face o bilă. a dispărea. a-i face o dandana. a face obstruc ie. 1) a se pune bine (cu cineva). a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom. a face nedreptate (cuiva).POP. ) a provoca neajunsuri. ) a întemeia o familie.. a face nevoie (cuiva). a face ochi dulci (cuiva). a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui. măi omule. (reg. a face ocară (cuiva). fig. 1) a se trezi.

om îl face. ) a pleca în potiră. a face ordine.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. a face (sau a produce. a căsca gura mare. (fam.PANN .CAR. a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva). . greşeli). ) a juca o partidă de căr i. a disciplina. 2) a face o concesie (cuiva). a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii.CAR. a face o cucerire. o experien ă. a fi atent. a provoca. a face o plimbare. privirea: mai scoatemă-n deal odată. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a ordona. 1) a asigura pregătirea. actul arătat nu făcu două parale. a face o favoare (cuiva). să mă uit la lumea toată. a se destrăbăla. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere. a deschide. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. a deschide o paranteză (sau paranteze). a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). pe cale de a adormi. a se împotrivi. a face o încercare.CAR. să-mi fac ochişorii roată. a făcut o sumă de greşeli politice. a face o nefăcută. apoi la brazdele grădini ei. ) a fi în elegător. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor.POP. a face o digresiune (sau digresiuni). a întrerupe termporar o călătorie.CAR. a face opinie separată. a face om (pe cineva). 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). a face ochii mici. a jigni (pe cineva). a fi motiv de mîndrie.CANT. a face o haltă. a face o foi ă. a face o inspec ie. a face o poteră sau (reg. a muştrului zdravăn. a face o reveren ă. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale. a-i face o măgărie (cuiva). la o recep ie etc.a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru. (înv. ) a face o poznă. a veghea. a face olat (cuiva). ) a agă a o femeie. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . a face o probă. a face onorurile casei (sau ale balului).. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. (pop.. a instrui (pe cineva): şcoala . 2) a se preface că nu vede. a face opozi ie. a face o gură cît o şură.POP.. a face onoare (cuiva). a face orgii. a-şi roti ochii. ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR. a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva). 1) a lipi ceva. a se purta urît (cu cineva). o boroboa ă. calificarea (cuiva). a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a onora (pe cineva). v. de fală (pentru cineva). a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). a certa cu asprime (pe cineva). omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. 1) a fi foarte obosit. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a încerca. a face o lipitură. a educa. a-i face un rău (cuiva). binele de la dînsul voi cunoaşte. a se uita de jur-împrejur. 2) (fam. a da olat (cuiva). a cuceri (o femeie).. a se opune. a face o glumă. a se plimba. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. a testa. 1) a favoriza (pe cineva). a face omenie (cu cineva). a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri.

(înv. a (se) face paradă (de sau cu ceva). ) a se purta rău (cu cineva): nu.BOL. avere). o raită (pînă la . tărăboi (cuiva).. d-sale îi merseseră treburile bine. .CR. a uimi. a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin.PANN.a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la . a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. a culca la pămînt. (fam.. a agonisi. a face parale (sau bani.BRĂESCU. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. rămîi paf! a face pagubă (cuiva). pe to i ne fac papară. a face paradă de . a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche). a (se) face o scădere (sau un scăzămînt). a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR. a cîştiga. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. cu ochiuri sclipitoare. a fide calitate. a vizita (pe cineva). a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de . a-i face o rugăminte (cuiva). a doborî.POP. a ului. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi.. a scădea. ca să ne facă o surpriză.): fă o roată pîn-acasă. sau pe la . făcuse avere. a face o vizită (cuiva). a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. a (se) diminua. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf..CAR. a se grozăvi. a bate. a face osteneală. ) a se osteni. a ruga (pe cineva). ce făcea paradă cu titlurile. a-şi da importan ă. a sări (o dată): face o săritură înapoi. a face o tablă (pe cineva). a învinge. ulei sfin it sau agheasmă.). a face (sau a pune) pansamente. a ajuta.. a parada. a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva). a-şi face osînda. brînză... ) a certa. ) a condamna. a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva).NEC. a-i face scandal. a arăta bine. a face (pre) osîndă (cuiva)... a face (toate) parale(le). a se strădui. făcea toate paralele. (fam. unt şi ouă. a face papară (pe cineva sau din ceva). a face o săritură. a face paosul (cuiva). a(-i) face o surpriză (cuiva).i spun una.POP. a da o fugă.. a osîndi (pe cineva). a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. a-şi face osîndă (cu cineva).CAR.CR.CĂL. (reg.. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale. a bandaja. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. a strînge bani: lapte.CR. a mustra. a-i face o salată (cuiva).. a face parale a face parale ..i mai face atîta osîndă cu mine! CR. (înv. . a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. a pansa. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace.CAR. a ispăşi o pedeapsă. a-i face o situa ie (cuiva).

.HEL.AL. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. a(-i) face rost (de ceva cuiva). ) a distruge. şi fam. a face pe-a surdul. ) a scoate parte (cuiva). a face păsat (pe cineva). a face pătul.. a-şi face părul. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. făcu un culcuş stăpînului său. că e păstrător. . gust. a face pilaf (pe cineva). a face pe boierul.CR. (înv. plac. a face o faptă rea în dauna cuiva. a face părăsire (cuiva). ) a părăsi (pe cineva). 1) a împăr i.voia: Dumnezeu ... nu tot pe-a [l] mor ii. a face (ceva) pardale. a face pedeapsă (cuiva). (reg. vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). a face pastramă (pe cineva). a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. (sau dintre .. a se face (sau a fi) pastramă. a se face că nu aude (bine). 1) a se feri de muncă.. a fi unul dintre elementele componente ale . a distruge. a(-şi) face păcat(e) cu cineva. a face praf: fă-mă.. (reg.. a (se) împăr i. ) a-şi serba ziua numelui. a face părtaş (pe cineva la ceva). a apar ine: o foaie oficioasă . a face patul (sau culcuşul).. (reg. ) (cuiva) sau (înv. . a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac... ) a certa cu asprime (pe cineva). a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face. (fig. damblaua). ) a sta la pîndă.. parteşi face. a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a face pe (sau după) chef (sau dor.POP. a se coafa.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din . ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună. a(-şi) împlini. Doamne. cine-mparte. a(-şi) face parte. a face pe chef a face pedeapsă ..).POP. a fi membru al . (înv. a bate (pe cineva). a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. ) a pedepsi (pe cineva).ISP.GHICA. a face pasul (acesta).. poftele. placul. nu-mi da om care-i urît. sau din . (fam. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan. ) a i se face părul măciucă (cuiva). a se pasiona (de ceva). a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva). că eu m-ascund dup-o stîncă. a oropsi pe cineva. a nimici. a(-i) face parte (de . a face părtaş (pe cineva la ceva). pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. a zdrobi. 2) a aştepta să fie servit. a face părălu e..CAR. dorin ele.. a snopi în bătaie (pe cineva). lut. (reg. voie.AL.. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. a slăbi foarte tare. poftele. ) a pleca: fă paşi! a face patron.. aş face poate şi eu pasul acesta. a(-şi) satisface capriciile. (pop. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. a face parte din .. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile.PANN.CR. a face paşi. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). a i se face părul puică (cuiva). pămînt.. voia. poftă. pofta. a (se) face (în) păr i.

a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva).. a fi lipsit de caracter. ipocrit. a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. . ca să faci pe gîndul meu.CR. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). a face pierdut ceva (sau pe cineva). a(-i) face pe treabă. a face pe mironosi a. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. a face piftie (pe cineva). a fi înfumurat: să-l vezi . a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). (reg. a face pe şmecherul.POP. face-mi-ar pielea cojoc! POP. a-şi da importan ă. a face pe grozavul. a face pe iezuitul. ) a ine să atragă aten ia. a-şi face pe parte. ) a se face prost.CR.NEGR. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a fi îngrozit. a trata după cum merită (pe cineva). a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. ) a se opune cuiva. a dîrdîi: acum tremurau de frig . dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. a ului (pe cineva). a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga. a face pe marele. (fam. ) a dispărea.ISP. sau ori ce-i face. a o face pe fanariotul. strigat. a face pe prostul sau (reg..POP. a-şi da aere de nevinovă ie.CAR. a face (sau a căpăta) picioare. (pop. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a-i fi foarte frică. ) a bate foarte tare pe cineva.CR. a fi fudul. (fam. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. a-şi face (averea) pere-mere.POP. (fam. (fam. o făcea pe nebunul. 2) (fig. şi făceau la piroane şi la cuie. a simula prostia. a face pe rîiosul.i fie degeaba.a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. a face (la) piroane (şi la cuie). timorat. a se purta cu seme ie. ) a-şi da aere. a i-o face pe piele (cuiva). că de-i face pe treabă. a face peniten ă. că nu bagă de seamă. a simula moralitate. 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică. a face pilaf (pe cineva). a face pe sfîntul. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. (reg. a se grozăvi. (fam. şi reg. (reg. mătuşă. (fam. a face pe nevinovata. viclean. a-i face pe obraz (cuiva). a se preface că nu în elege. a se face că nu aude (bine). a face pe surdul. ) a-şi datoată silin a.. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. ) a-şi risipi averea. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. ) a uimi. a depune toate eforturile. 2) a face taximetrie. n-are să. a face pia a. a (o) face pe nebunul.. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). a nimici. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. a nu răspunde cînd e chemat. a încerca să fie şmecher. a se da drept moral. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului. (înv. a face pe gînd (cuiva). a fi corupt.

FIL. (înv. a face pe plac cuiva. ) a(-şi) aminti (de cineva). a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a face poli ă (pe cineva). 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar.DOS. (înv. a face poli ie. a men iona. a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. ) a fi despăgubit. a face planuri. ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti.COŞBUC. a face plîns. a(-i) face plăcere (cuiva ceva). 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). ) a purta pe drumuri pe cineva. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut. a face pîrjol. ravagii: pe unde treceau. a face podul. (înv..CAR. 2) a face slujba de pomenire (cuiva). a pune palma streaşină la ochi. a adresa. a face pomenire (cuiva). a ancheta (în felul poli iei).PRAV. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. (pop.MINEIUL. nu în eleg comediile alea. 2) a păcăli (pe cineva). 2) (înv.GALA. (despre oameni) a pluti pe spate. a face politică. a face băi de soare. ) a nimici (prinfoc). a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). a-şi propune lucruri irealizabile. 2) a chestiona. (pop. a face (sau a compune. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. a solicita (ceva cuiva): d. a face plată (cuiva). a face planul ca iganul. spinarea dobă şi pîntecele cobză.MINEIUL . să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui.. a face pluta. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. ) a-i face de petrecanie cuiva. 1) (înv. a pîrjoli.CAR.CR. 2) (înv. bravos!CAR. a face pompă de ceva. şi reg. (reg. a(-i) plăcea (cuiva ceva). . a face prăpăd. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. a reclama.CAR. (fam. a face pod cu palma. a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). cheful. a plănui. a satisface capriciul. a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale.a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva). şi fam. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva). (înv. a-i înlesni (cuiva ceva). 1) a plăti (pe cineva). a-şi face ponos cu cineva. a trimite) (o) plîngere. ) a pedepsi (pe cineva). ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. a face plajă. a bate măr. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). de care se face atîta pompă. a face plăcerea cuiva. ) a răsplăti. a redacta. a se îndura (de cineva). a-i face pontul (cuiva).CR. a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. a face plinul. a face pocăin ă. a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a fi membru activ al unui partid.CAR. a pomeni (pe cineva). (înv. ) a plînge: mult plîns feaceră. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela. a-i face pocinogul cuiva. pîrjol făceau.

a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu . ) asupra cuiva).). a certa (aspru) (pe cineva)..AL. a prăda. a pre ui. ) a tăia porcul. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv...DOS.. a face (bună sau rea) primire (cuiva)... a batjocori. între . a(-i) face probleme (cuiva). a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit. a paria. a face (tot) posibilul (şi imposibilul)..DOS. a chema în fa a instan elor de judecată. a face prădăciune.. a o face praf. (înv.).ext...: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. prin. ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. a valora: cuvîntul său făcea primă. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme. a face pre osîndă (cuiva).. a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă. (reg.. au dobîndit cununa slăvii. ) a vorbi fără rost.. ) a face ravagii printre . ) a face de rîs.a face popas a face posibilul a face posomol în . între. a prăznui. prin . şi cale să deschidem prin aprigul duşman. a (se) face praf. a nimici. (reg. a o face prea încornorată. că faci praf! PREDA.. le fă pre osîndă.. a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. a face începutul. a da iama (în. se sculară.. a primi (bine sau rău) (pe cineva).SAD. a face comedii. a trăncăni. ) a distruge. a face primul pas. ) a se îmbăta. a face prăpădit (pe cineva). a spune ceva de necrezut. a face poznă. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani .. a se face prăvirişte. a-şi face proces(e) de conştiin ă.DOS.BRĂESCU. sub ochiul cel de sus . a (se) nimici. a face pregătiri. (înv. a-i trage) o praftură (cuiva). a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf.. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da. printre sau împrejurul . a-şi face povară..i mai răci gura. v. a(-i) crea dificultă i.. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. a pretinde. a se îndeletnici cu . a face pozne. nu alta! POP. 1) a (se) distruge.. a face prăznuire. (pop. a-şi face prilej cu .: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. a se pregăti. a face primă. (reg. (reg.. că te face prăpădit. a face posomol în .CONTEMP.. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în .. a poposi. printre . a da în judecată (pe cineva)... Ghi ă. ) a nu realiza nimic. a face proaspăt.. 2) (fig. pîrjol în copii. a se face preş (dinaintea cuiva).. a fi slugarnic (cu cineva). a spune minciuni: nu. ) a-şi ocupa timpul cu . 1) a face să se ridice praful. pizmaşii. a năvăli. (p. a face prinsoare. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . a face preten ii.POP.. a pune rămăşag. a face praf (sau colb). ) a face o impresie deosebită.PREDA.. a avea ini iativa. Doamne.. 2) (fam. (fam. a se bucura de considera ie deosebită. cît făcea poznă. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. ISP... (înv... sau împrejurul . ) a se năpusti. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn. a se umili (dinaintea cuiva). (fam..

POP. nimicit. a (se) face praf. 2) (despre servicii publice.PRAV.. .. risipit. că oriunde le-ar vedea cineva. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva).i place? POP. a face purici. a fi cuprins de o stare de ame eală. 2) (despre obiecte. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău. (înv. a nu face nici o treabă. ) a se ridica. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva). a (se) face puzderie. binefacere. ucis. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. facere de bine. (reg. CĂL. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. a nu-i prii. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.NEGR.EM. crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. a-i face raport (cuiva). a face rămăşag. facerea lumii.CR. (înv. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva). să nu le facă nici un rău. pe care el le-a rostit la facerea lumii. a se răzvrăti. a face război. înlăturat. . (fam. a face procesul (cuiva sau a ceva). a face revista. a nu face nici o brînză. a fi complet distrus sau irosit.DOS.P. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . a face punte. CAR. (reg. a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva).. făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. faptă bună. (înv. dar nu fă nicăieri purici.CEZAR. a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. bani. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea.. a exprima îndoieli. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). a face răsplătire (cuiva). a vizita: făcînd revista prin Paris. grea ă etc. apa rău î i face. a izgoni (pe cineva). 1) (despre fiin e) a fi zdrobit. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. a face (un) rău (cuiva). a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. folos. ) a răsplăti (pe cineva). (înv.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). fărîmi at. (înv. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui. a face rădicare. a-i face punga păienjeni la gură. a-i face rău (ceva cuiva). a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . bunuri materiale etc. sfărîmat. a pricinui un necaz. (pop. în toate saloanele literare. este o mare facere de bine. a face rezerve. ) a răscumpăra.. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). a critica. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă.. . har: mai ales pentru noi .. (înv. ) a fi nerăbdător.SAD.. ) a (se) sfărîma. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. a paria.DELAVR.CODRU-DRĂGUŞANU. ori iarba nu. a face răscumpărare. ) a se război. ) a cutreiera.) a nu mai rămîne nimic. 2) a nu rezolva nimic. .. ) a fi foarte zgîrcit. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană.MAIOR.

. (nu) merită să . a face scandal. (pop. ruga. 2) a se strînge. (sau împrejurul . a face roiul.a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de . noi.. (p. (înv. a face ridicarea. a ob ine. 2) a face un control. a face (sau a înăl a. de-ş făce rîs. a se ruga. a-i fi ruşine (cuiva). (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei.. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune.. a bate (strivindu-l) (pe cineva). rugile). a face să curgă sînge. HOGAŞ. a se înfuria..DELAVR. (arg. a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva). a face rît a face roată în jurul . cu sîla. ) a lua captivi.. PANN.VARLAAM. ) a strivi (pe cineva). a risipi. a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale). (nu) secade. a face rîs (de cineva). rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile.ISP. a declanşa o încăierare sîngeroasă. a o şterge. să rătăceşti toată via a ta. (reg. ) a face parastas. 2) (fig.. a fermeca. a se face sau a (fi) făcut scoabă. pentru că i-ai făcut rîs de mine. a face robie. ) 1) a-şi bate joc de .POP. a se înroşi la fa ă. bade. a face rît. şi aşe face David sălaş cu ea.. ) a rămîne.. a-şi face rondul. a rîde (de cineva).. 2) a silui. (pop. a încercui.. sat nu face. face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute. a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine.CAR. a-i face rînd de ceva (cuiva). (fam.. a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. ) a pleca repede (de undeva). a da.. un război. a se face roşu (la fa ă). .. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii.ext. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de . (pop. ) 1) a se obrăznici..AGÂRB.. a face risipă. (sau după .. a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere.). ciobane. şi pop. (sau de .. robi: multe robii au făcut în ara Leşască. a face salată (pe cineva). ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP.).. . de ne-am urît! POP. a-i face să .CAR. ) a inspecta santinelele. a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor.. a (se) face scrum (şi cenuşă). încalecă. a aduce) rugăciune (sau rugă. 2) a face nazuri.NEC. 3) a da o raită. ..... ) a creştina (pe cineva). a-i face (cuiva) să . . a (se) face roată în jurul . (reg.. a face rumân (pe cineva). POP.NEC. ) a (nu) avea succes.. (înv.ASACHI.. ) a se enerva. prizonieri. a i se face ruşine (cuiva). POP. to i arhiereii. (înv.. a face rost (de ceva).POP. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros.). a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. a o roi. a face sălaş (cu cineva). a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. (reg. v. du-te. (înv. 1) (mil. a face sat (undeva sau cu cineva). a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii. 1) a se îmbujora.. scula i-vă şi face i rugă. (reg.: iar tu. ) a (se) decide. (nu) face să .. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea . a face sandviş (pe cineva).

EM.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva). ) a-şi da) sel(e)am(ul). a face scurtă la mînă (sau la mîini). a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal . ) a for a. mărgînd la sv [î]nt [u]l.. ) a se re ine. şi iron.CR. a(-şi) face silă. şi pop. ) singur sieşi. 2) (înv. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. a face siluetă. a se sfătui.. din cap. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii.. şi reg. ) a se sătura (de mîncare. ) a învrăjbi. (înv. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă). a-şi face (singur sau (înv. a se îmbogă i.. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. a scîrbi (pe cineva).. 2) (fam.POP. a se usca foarte tare. (înv..STANCU. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela . ) semn de pace). a-şi face scrupule. a-şi face semnul crucii (sau (înv. 1) a pregăti o omletă. a face scurtă la limbă. sieşi) seama (sau seamă). din greşeală. de băutură). .. a face (sau a pune) sfîrşit. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. . a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă.SAD. (pop. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. a face sfat. a se face (sau a căpăta) scoar ă. a face sfadă între . a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest. el şi-a strîns toate degetele tare. a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. PANN. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. a(-i) face seama (sau (înv. drept cu fa a-n jos. a lăsa.: nu trebuia să-şi facă scrupule. a face schimb. a însemna (ceva undeva).. ) a se sili.DOS. că faci scurtă la limbă. a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. a ajuta să scape (pe cineva). (reg. a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare.POP. din mînă) (cuiva). a lăsa) (un) semn (undeva). cu atîta meli ă.. . a impresiona foarte puternic. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul .. a face (sau a produce) silă (cuiva). a face (sau a pune. a unei ac iuni etc.AG@RB. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea.. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor. (fam.. 3) a produce grea ă. a face (un) scrob.. a se frămînta. PANN. a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între . a face (sau a prinde) seu (sau cheag). a deveni zvelt. a stîrni vîlvă. (pop. că fac scurtă la mînă! DELAVR.. şi-atunci l-a făcut scăpat. ) a silui (pe cineva): o femeaie . un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce. silă (cuiva).. EM. a strica. ) a sfărma. a schimba. 2) (reg. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros.ARGHEZI. ) a omorî (pe cineva). ) de seamă) (cuiva). a se face scrob. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. a face senza ie. a sparge. (înv. a i se face semn (cuiva). . a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . scîrbă.. vin la sînu-mi.. EM. la urît silă nu-mi face. a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . 1)(înv.POP. a slăbi. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. CAR. (reg. a face (sau a da. ) a trăncăni: mai ho. de durere. (reg. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva).

a face temenele. mîna. apucînd pe zmeu de cap. ) a rupe în bucă i. a face socoteala. a se face stăpîn pe ceva. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). de picioare. a face şcoală (cu cineva). a face şotii. a se sfătui (cu cineva). a defăima. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii.a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. a vorbi de rău (pe cineva). inimă amară) sau (reg. (reg. a face talmeş-balmeş (pe cineva).) (pe cineva). (fig. a se învoi asupra pre ului. a înşela. a face şcoală. îi făcu pu ină teorie. a (se) întrista. (înv. de mîni.1795). a-i face morală (cuiva). ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă. a-şi face şăncălii. (înv. a spune lucruri inutile. ) a preda.POP. îl făcură tărî ă. (a. 1) a învă a minte (pe cineva). a face şor (cuiva). CAR. a face şagă (cu cineva). a distruge.VINEA. (înv. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. . a face praf (pe cineva sau ceva). cu cafea şi ciubuc. NEGR. a nimici. a face tămăduire. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană. într-o dispută etc. a asmu i. a (se) mîhni. ) a se instala undeva ca acasă.POP. cu omu care-i de treabă. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva).NEC. fie ce va fi. a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. ) a se distruge. a face tîrg(ul). a avea un număr mare de adep i sau de imitatori. a încredin a. a face tărî e (pe cineva sau ceva). a face surg(hi)un (pe cineva). a înghe a: fie apă. a face. a înceta să mai existe. ) a tămădui. (reg. a face teren. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. a face terci (pe cineva sau ceva). a face ştiut. a face (sau a juca) teatru. a face linişte. a face şatră. a bate zdravăn (pe cineva). lăsînd masa goală. şi-au şi făcut spaimă. a-şi face spaimă. a (se) supăra foarte tare. a se face ştiucă. a face tăcere.CAR.POP. a învinge (într-o luptă. a glumi. a se face (tot) şperlă. a face teslim a face tîrg . a face (sau a da) teslim (sau testimat). a bate la cap (pe cineva). a livra. a escroca. a socoti. fără rost: certă conducătorul părinteşte. a efectua o muncă în deplasare. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. (fam. (reg. a se face sloi (de ghea ă). a uzurpa. 3) a a î a. 2) a sta de vorbă. poala-i săruta. a face tabinet. cum au auzit huetul carelor. pe loc se şi face sloi de ghea ă.POP. a-şi face tabietul. a calcula. a vindeca.URIC. (înv. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea.BRĂESCU. a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. de spinare. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc. ) a se face de rîs. a se ine de pozne. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. ) a surghiuni (pe cineva). a face şah şi mat (pe cineva). (reg.

) a se face de rîs.: nu putem trăi în casa asta. a face tot posibilul.STANCU. a face toate (chipurile) să . ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva). faci burta tobă.POP.POP.SL. a face tot ce-i stă în (sau (înv. ) prin) putin ă. cînd bei multă.i mai bine urca şi. iar boierii. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . a se face imir la lume. a face trudă.. a se ghiftui: zeamă de prune.. ) a lua fiin ă. cum era. a(-i) fi necesar. să trimea ă fata la baba Roscor oaia. ) 1) a sfărîma. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“. ) a o face pe treabă. a se face tobă sau a (i se) face burta tobă.: aveam o căru ă. că cu alta nu-mi fac treabă. a-şi face treaba (sau trebile). (pop.. a pregăti pentru opera ie (un bolnav). a-şi face toaleta. a-şi face treaba cu . (reg. 2) a nimici.POP. POP. a încerca toate posibilită ile de a . a(-i) trebui. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE... ) 1) a se agita.. . mîndră dragă. dar dacă i-a face trebuin ă. (pop.VINEA. a face inte sau a da în inte. a face tot îră. . îşi fac trebile pe rînd! HASD. (înv. POP.i fă treaba-ntr-însa. a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă.CR. a se tocmi.. 1) a face bine (ceva). 1) (reg. a se întrupa. a-i face trampa (cuiva). (înv. pieptănîndu-se.. a se face tot îră. îmi făceam treaba cu ea. a face trotuarul. .PANN.P. te umflă-n burtă. a se îndopa.. a face toaleta (unui condamnat). a exagera partea neplăcută a unei întîmplări. tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea.. cobză) (cuiva). a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav). a face treabă sau (reg. a face tocmeală. (reg. tot furînd..a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . ) a-şi satisface nevoile sexuale cu .POP. 2) a-i fi frică. pîntecele) tobă (sau burduf. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“. şi reg. a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară.. a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. a se concretiza. c-o să. a se face trup.. ) a nu face nimic. despre porumb) a începe să se coacă. a face tragedie (sau tragedii) (din ceva). a se folosi de . a se găti (spălîndu-se.. .. rea. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie.. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP.i fac spinarea tobă. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu . (înv. a mînca peste măsură. 1) a strivi. REBR.. a turti (ceva sau pe cineva). a se frămînta. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva).. util: n-are moşul sită. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace). . 1) (reg. ) a (se) trudi: svîntul . ) a se servi de . a ucide.VARLAAM.. 1) a-şi face interesele. a face ărîna praf. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. a se teme. a se încurca (cu cineva): nu te teme. 2) a urina sau a defeca: ia.. CAMIL. (înv. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă.. a face turtă (ceva sau pe cineva). 2) (fam. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva). capul. bună. îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta...

POP. pe mine mă fac uitată. a ocoli.: porcul se tăvăli în noroi. a merge spre . a face uitat (pe cineva sau ceva). a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu.. pentru că a facut pacate. a ajunge cunoscut.AL... ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. da femeia ta. a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva).POP. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile.. a face unire. a gafa. a-şi face un nume. a comite o greşeală.. a face un ocol. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut.. a face un pas (sau cî iva paşi).... ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). a se face (tot) una cu . a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba. a încheia o afacere. a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră.. a face un hatîr (cuiva). las-o să cînte acolo celor păcătoşi.ISP. 2) a se roti (în zbor): un vultur mare.a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu . pîn-ce s-o face lucru muşama. a face una boacănă sau a o face boacănă.AL. a-şi face unghiile. pînă se făcu una cu tina. a acorda o favoare.CR.. a distruge. a face un serviciu (cuiva).... a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. a face un compliment (cuiva). a se contopi cu . a restabilidreptatea. a da uitării. a se uni. a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac. a trăi: noi. a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. făcînd cercuri de zburare. se vedea plutind cu fală. (reg. a călca în picioare. prostesc.EM. a-i juca (cuiva) o festă: taci. a se împreuna cu . a complimenta (pe cineva). a pune în drepturi pe cineva.. numai prin munca şi meritele lui. a se apropia de .CR.. a umbri. a face un carambol. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). a se face uşcă.. a deveni celebru.: face cî iva paşi spre dînsa.POP. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. a face ur uri. a face un cerc (sau cercuri). (reg. a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. a păşi. a chefui. a se uni cu . că i-oi face eu cumătrului una. a face umbră. a-i face un bine cuiva. a face (sau a comite. a-şi tăia.VLAH. a clăn ăni de frig. a zdren ui.. . de şia muşca labele. a face un pas greşit. a face umbră pămîntului. (pop. ) a ciurui. a nu mai putea fi deosebit de . a face un chef. a face ceva nepotrivit. un privilegiu (cuiva). a săvîrşi) un păcat (sau păcate). a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari.POP. a servi (pe cineva). a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă. a face (fără voie) un rău (cuiva).AL. a face un act de dreptate. vestit.. a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP.POP. a face un gheşeft... a ajuta pe cineva. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată).

2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. a-şi face planuri proiecte.POP.. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva). a face un topor (sau toporul) (cuiva).. a se face urît. a se folosi de. a fi) varză. a face (o) vizită (cuiva). ) a-şi duce.. a-şi face valiza (sau valizele). a omorî (pe cineva). a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. a-i face un rău (cuiva). erau făcute val-vîrtej. militare .. zdren uite.CR. a (se) supăra foarte tare. a spera. a-şi face vad. a depune toate eforturile spre a reuşi. a face valuri. ne mai stropşim la ei.POP.. a fi nevoit. a-şi petrece.. a tulbura. atît mai bine pentru mine.. (fam. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a se strînge ghem. 2) (fig.. le mai facem cîte un şurub în cap. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. a da chix. a face vîlvă (sau zgomot). a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. înfoiate.cum văd eu. a perturba. 3) a reduce la tăcere(pe cineva). 2) a-şi lua elan. a(-şi) face venin. a-şi face (sau a-şi duce. a umbla) val-vîrtej. a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. caiete etc. .OD. a o face varză sau a face o varză. a pleca. a-şi trece) veacul.. a păcăli (pe cineva). ) a suporta un eşec. a (se) face (sau a ajunge. VLAH. se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. (despre vreme) a se strica.a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). a-şi petrece via a într-un anumit fel. ) a alunga (pe cineva). a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). (fig.. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. (înv.. a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . silit să plece. a(-i) face veleatul (cuiva). ) a perturba. a produce senza ie. a trezi interesul.BARI IU.SAD. ) a vîna. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . MARCOVICI. ) a da de ştire. necazuri.CAR. urechea toacă. 2) a bate zdravăn (pe cineva). 1) a înşela. dacă mă crezi.. cum zicem noi ardelenii. (pop.. a face varză (ceva sau pe cineva). a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria.. a-şi face vînt. ba ş-un topor î i fac. (înv. a face veste (sau ştire) (cuiva).CR. financiare. a face val-vîrtej (ceva). a se pregăti de plecare. a visa (la ceva). ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă.. a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale.POP.NEC. a-i face vînt (cuiva). a-şi face sînge rău. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . n-am în lumesărbătoare.. dacă vrei. a se face (sau a sta.. ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). a deveni cunoscut... a uza de . a juca o festă (cuiva): frînghierul . 1) a se răcori. a face vînat. a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. (reg. (înv. a-şi face loc de trecere. (fam. a(-şi) face urechea toacă. a se face vălătuc. a pricinui neajunsuri. a face val (cuiva). a vizita (pe cineva).) a (se) deteriora. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. a se face vînăt (la fa ă). a face vis (sau visuri). a-şi face visuri. religioase. a se ghemui. şi ia acuş te scarpin. a face uz de.. a anun a. ) (despre căr i.

fecioară.. fată mare. a făcut morişcă. traistă uşoară. faci bine (sau rău) că . 1) s-a îngrăşat. ce-i putea şi mă ia cu dumneata. fa ă încruntată: azi.. intrînd la stari ul tău. 2) a eşua..POP. fa ă în fa ă.! CR. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi . a-şi face zor mîniei. traistă goală...... (înv. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni.. a făgădui (sau a cere.POP.! fă bine şi . (reg. fă bine şi .. voim să le facem zbor la universitate. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea. a face nazuri. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet.. ) fată bătrînă.!. vulpea iese la marginea drumului.. după ce că e leneş.. făcător de bine. (reg... să . a sta de vorbă..DRĂGHICI. fată nemăritată. încearcă toate solu iile pentru a putea să . a face vorbă (sau (înv. neicu ă. fa ă turcească. a face zid împrejurul cuiva. a se necăji. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească. 1) a apăra. traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să .. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că . făcător de rău. a rotunji. 3) (fig. a face zbor (cuiva).. . a amărî.. a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă. (înv. a-şi alimenta supărarea.. a promite foarte mult. trup fudul şi sărăcăcios. ) fată bătrînă. a se face ziuă albă. fii bun şi . a nu valora nimic.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . pentru a le înzestra cu diplome de doctor. binefăcător.. 1) a fi lipsit de valoare.ext..CR.. 1) a ascu i. a chinui (sistematic)... 2) a pune vîrf (la ceva). răufăcător. 2) a fi solidar cu cineva..SL. fă (sau să faci.. (reg.. mofturi.POP. 2) s-a obrăznicit.!. legiuitor. a face gălăgie. fă ce ştii!. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva). faptă vegheată. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe...BIBLIA. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul ... a proteja pe cineva. ) voroavă)... fă ce-i face (sau po i) şi . să . te priveşte!. vorba ceea: tu.EM. e treaba ta! a făcut ceafă.. a îndemna. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai. făcător de lege. a îndruma.. ) flagrant delict.: fă. a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă. fală goală. a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune .. făcător de minuni. a vorbi..a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva). a face zile fripte (sau negre) (cuiva).EM.. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă.. (p. ai face) bine să (sau de) .. binevoieşte să . a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. totul. ) a împlini.. a face zîmbre. fată veche. ) sau faci bine (sau rău) că .POP. unul înaintea (sau împotriva) celuilalt.). ai amabilitatea să . te rog să .. fală uşoară . a necăji foarte tare. fală goală.. (sau de .EM. virgină. ) a decedat.!. (sau de . face i bine şi ierta i! POP.... făcute de mînă.

. 2) lipsit de castitate: ori care muiare. fără capăt. imberb. fără căpătîi. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă.NEGR. necugetat. neprotocolar: haide. trebue spus fără compliment..POP. că au fost dentîi muiare de cinste. fără curtenie. haotic.PRAV... fără compliment(e). fără a ine seama sau socoteala de nimic.. 1) (înv..PRAV.DOS. fără nici o bună orînduială. care.: o văzu sănătoasă.NEC. necredincios (în căsătorie).fă-mi cinstea să . fără încunjur. neconvingător.! fără ..I. fără seamăn. fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea.NEGR.MOLD. fără bună rînduială. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să . neastîmpărat. aceasta nu să chiamă fără de cinste. fără (de) cale. lipsit de apărare. fără chibzuială.PRAV. necondi ionat. cevaşi.CR. 1) necinstit. necontenit. fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire. (înv. malonest: lotru. (pe) nedrept. răutăcios. pînă ce nu se mai în elege nimică.. fără fasoane.. . fără cap şi fără picioare (sau coadă). fără tragere de inimă.... pe fa ă. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. ) nepotrivit. . fără sămn cevaşi. după ce o va sili cineva . fără contenire. .. fără crîcneală.LET. neprotocolar. necuviincios: multe lucruri fără cale făcea. de logică. sincer. fără convingere. fără cînd. limpede. (înv.)!. fără alăturare.. curat: gramatici . ) dezordonat. fără egal. domnul mieu.EM. perfid... te rog! fără . şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc. fără preten ii. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia... fără ceremonii. să se cunoască loc de rane. (fig. fii bun .. amestecate şi zămentite era.. fără (de) apărare. ) lipsit de sens. fără rost..NEC. (înv. (sau a . fără cît (numai). ! fă-mi plăcerea . fără obiec ii. ) decît. elocvent prin el însuşi. verde. sărac. .. cît nu se vedea soarele.. ) afară doar dacă.. fă-mi onoarea să . ave i un drept la recunoştin a mea. de-a-dreptul.. 3) de ruşine.. fără ceremonie (sau ceremonii). fără barbă.. fără cislă. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe .. incorect.!. necinstit. tot socoate şi socoate. de a ... fără (de) asemănare... neîncetat. fără (de) cinste. fără împotrivire. la întîmplare: cursul vremilor .. fără protocol. fără (nici o) considera iune. de dînsele. fără credin ă. de ocară: rămîne fără de cinste. 2) numai cît. CANT. nice ruşinată. fără ocupa ie (statornică). î i explică . (înv. (despre oameni) fără adăpost. ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi.. fără condi ii. (înv. ce să zice fără de cinste... fără comentarii.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . ... BIBLIA... fără (de) astîmpăr. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală . vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. infidel. convingător. ) fără nici un . haide. incomparabil. nechibzuit.

fără cuvînt. fără de numai (cît). fără de (nici un) răstimp.MINEIUL. (înv. neînfrînat. fără de răspuns. ) cu supunere. ) fără rost: omul . fără glumă!. cu siguran ă. fără cumpăt. interminabil: să.EM. fără expresie. şi fiul de împărat cel străin. fără de grea ă. fără îndoială. serios! .ISP. neapărat. (înv. să asculta i ce voi zice. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost. inutil. fără frică.BIBLIA. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. ) cinstit. (înv. fără excep ie. [undele] scadu pînă la fără-fundu. nechibzuit. sigur: la acest ospă fu poftit. decît: nu-i vei lovi. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. a rămasfără de răspuns.DONICI. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. fără frîu.. fără de sfîrşit! EM. fără de îndoire. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu. ) în mod continuu. continuu. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt.. fără de frică. necru ător. fără de sfîrşit.DOS. neînfricat. nesfîrşit. 1) (înv. ) cu excep ia.BIBLIA. că fără de săvîrşire ve ve i munci.CORESI . veşnic: va [i] de voi. fără deosebire: să pornească to i. fără de săvîrşire.BOL. păcătoşilor. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. necuviincios. fără de trudă. fără frîul chibzuin ei. ) abis.VARLAAM. viteaz. fără de mită. (înv. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. DOS.POP. (înv. 2) fără capăt. (înv. ) lipsă de credin ă. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. fără doar şi poate. fără fasoane. interminabil. ) în seamă de nimică. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt. fără fund. fără (sau peste) cuviin ă. fără decît (numai). (înv. lungă sărutare. fără de dumnezeire. incoruptibil. la argumentele mele. fără a se revolta. 1) (înv. fără de numai pre carii ai robit cu sabia.CORESI. ) fără îndoială. cu siguran ă: credeam fără de îndoire. CONACHI. fără ezitare. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. fără de price.AL.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. (înv. fără excep ie.PSALT. fără a admite replică: să asculta i fără price.ISP. nepotrivit. umblă fără nici o samă. fără de margini. fără doar şi poate. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. fără mofturi. fără de tăgăduială. într-adevăr!. fără folos. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. fără (de) tăgadă. nesfîrşit: sac fără fund. fără a protesta. . fără de cinste. şi pop. (înv. desigur. . inexpresiv: privire fără expresie. precis. (înv. uimită. ) fără întrerupere. (înv.HASD. necondi ionat. (înv. (înv.

. EM. (înv.ext. involuntar. tu ştii fără-ndoială. calea-i lungă. fără (de) păcat. fără remuşcare. fără (de) îndoială. 1) (despre boli) incurabil. lipsit de în elepciune.. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . fără (de) leac de. păcătos. numaidecît. fără leac. (înv. crud. fără defecte: mîntuia de spus. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. de la obraz. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. fără (de) greş. 3) (înv. 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . fără (de) milă. neîntrerupt.CR. fără a se împotrivi.CR. fără grijă. fără (de) măsură (sau (înv. fără (de) minte sau fără de min i. (p. pasuri fără măsurare. ) măsurare).MINEIUL.. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. 2) (despre deprinderi.POP. ) 1) negreşit. 3) (înv.. . ) direct. neîndoios. fără întîrziere. fără motiv. nesfîrşit. 2) (fig. desigur: fără greş va veni Domnul. permanent. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac.CORESI. ) nesocotit. 2) foarte (mare). nevindecabil: boala asta e fără leac . 2) fără greşeli. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru.DELAVR. nelimitat. fără noimă. fără (de) încetare. ca zeii. fără margini. fără mijlocire. fără înconjur.EM.AL. 1) foarte întins. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini.CORESI. fără (de) lege. fără îndurare.BĂLC fără (nici un) în eles. mişel: ce om fără de lege e spînul. cum e şi iubirea mea. nestăvilit: iubindo fără margini. neîntîrziat. fără temeri. în fa ă. fără în elepciune. repede şi fără greş. nejustificat. . fără limită. fără greş.CONACHI. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget . peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură. fără (nici un) pic de.. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai.. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat. neocolit. ) spiritual. 1) nemuritor.AL.i pare să fii singur. 2) nelegiuit. fără întrerupere. neîndurat: dar tu însu i . 1) din cale-afară. 2) în mod nesocotit. 1) v. imprudent.AL. 1) lipsit de ra iune.. ) nemijlocit. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte.. 1) drept.DOS. imaterial: focul duhului cel fără de materie. fără preget. neinten ionat. fără zăbavă.ISP. fără leac (sau milă) de păcat. fără inten ie. 2) intens.: fără leac de supărare. (înv. puternic.DOS. nebun: bine. fără (de) materie. crai bătrîn fără de minte. prostie.CONACHI. lipsit de măsură. istoria Vechiului Testament. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte.CORESI . fără (de) moarte. . 2) fără scrupule. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. .. imediat.CR. mut. punctual.EM. fără murmur. continuu. fără (de) margini (sau margine). exagerat. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). absurd.fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. . şi pop. fără greşală. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc. fără a crîcni. ) faptă nechibzuită. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare. fără prevedere.. de mai pot trăi.

fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai . pe şleau. neîntîrziat. ) neîntemeiat. fără menajamente: spune-mi fără ocol . v. drept.DRĂGHICI.. fără de pesteală.EM. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem..URECHE . (pop.. fără ocol. ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte.. (a. nenumărat. ) neîndoielnic.CORESI. fără orizont. . neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. inutil.SAD.SAD. nemărginit. fără (de) pată.URIC. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv.ext. fără pauză. fără perspectivă. fără nici un chichirez. fără sens. (înv. fără ocol (sau ocolişuri). fără pereche.. fără (de) păcat sau (pop. ) fără de nevoie.CORESI. ) anonim. (p. fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. ) fără vină. 2) impresionant. 2) fără rost.P. nevinovat. fără păs. fără nici un căpătîi. fără sens. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. nemaipomenit. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea. fără înconjur. direct.NEC. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. . ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură. fără (nici o) noimă.CEZAR. şi pop.CAMIL. .CR. îndată: şi vin. ) imediat. fără osebire. (p. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. Doamne. impar ial. (înv. fără (de) pesteală. fără ocolişuri. nevinovat. 1) în continuă mişcare.EM. cu excep ia . fără pierdere de vreme. lucruri răsuflate. fără nici o nevoie. fără (de) număr. identic: fără osebire.. sigur: avu credin ă bună.... 2) întocmai.ext. ) afară de . ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic.. gratuit. curat. fără-omenire sau fără-de-omenie. (înv. fără numai Preda Buzescu şi frate-său.. fără de păreare.CAR. prostesc.. neştiut. fără plată. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . 1) necunoscut. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac.. fără nici o temelie. (înv.AL. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. fără (de) părere. fără (de) omenie. fără perdea. şi reg.. întocma potrivită. fără părtinire. cu vederi înguste.BĂLC.HOGAŞ. 2) mereu. neîntrerupt. (înv. vorbea fără ocolişuri . 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. fără (de) osîndă. ) fără leac de păcat.: al i boieri mai aproape nu se aflau. fără oprire.PAN N. nepărtinitor. fără judecată. 1) lipsit de noimă. neîntrerupt.EM. fără păs sau fără (de) păsare. fără nici o temelie. 2) fără-omenire. (înv.. (înv. neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. (exprimat) pe fa ă. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. continuu.P. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i.BOL. gratuit. gratis.SAD.1746). în mod (absolut) inutil. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume.DOS. (înv. fără odihnă. decît . fără căpătîi. neidentificat. incomparabil. . fără (de) nume. fără numai . necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. fără plod.MINEIUL .

fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. fără preten ie (sau preten ii). fără justificare. (înv. fără restric ii. ) nevinovă ie. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos. neîncetat. deplin: acolo unde iubirea va fi . cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi. nefolositor. fără (de) prihană.REBR.CEZAR. ) precedente).CAMIL.NEC. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. fără răsuflare. iaste fără de putin ă a le dobîndi.MOXA. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci.NEGR. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. (înv.. gimnastici şi clowni. simplu. fără odihnă. că-i tot îngreuia cu dăjdile. 2) inestimabil. continuu. în mod nemotivat. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă. fără prietenie.SAD. fără precedent (sau (înv.BUDAI-DELEANU . fără (de) putin ă.P. (înv. modest. curat.PSALT. rece. fără (nici o sau de) pricină. 2) neprielnic.fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). neîntrerupt. şi reg..ext. cu toată furia mîniei sale. (spec. nepotolit. fără pripă (sau pripeală)..POP. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este.GALACTION. fără afec iune. ) 1) nechibzuit.1804). continuu. fără (de) prelungire. . fără preten ii. fără nici o pricină. rece. fără restrîngeri.BRĂESCU.BARI IU. necontenit. 1) neîntîrziat. fără (de) rînd. fără-rău. fără prihană.GOGA.P. neîntrerupt. din senin: dintr-o dată .CEZAR. nevinovat. mort: dete . virgin. neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. (înv . (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . lipsit de amabilitate.. liniştit. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare. (a. fără (de) priin ă. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală. fără (de) preget. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. imaculat.SAD.GOGA. neîntrerupt. necontenit. permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei. fără rezerve. ) nemaiîntîlnit. (înv. ) neprihănit. nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. nemaipomenit. fără prietenie. extraordinar: o catastrofă fără precedent. fără potol.) imposibil. Elvira dispărea. la care nu se poate replica.. fără (de) pre . fără rezervă (sau rezerve).nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd. peste dihania spurcată fără răsuflare.BIBLIA. întreg. 2) fără încetare. fără preget. cast: oameni aleşi. fără pregetare. fără restrîngere. neîncetat.. ) 1) în mod obiectiv.P. fără re inere. fără (nici o) restric ie. natural: un om cu maniere nobile.definitiv: răspunsul lui e fără replică.. care este aşa cum nu a mai fost.OD. . pe îndelete.MAIOR. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. ostil: îi privi din urmă. (reg. neîntrerupt. 1) (mult) sub valoarea reală. fără (de) precurmare. ) continuu. . fără replică. ) neîncetat. continuu: via a e o bătălie fără răgaz. neprietenos.URIC. fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti. (p. fără (de) răgaz. fără repaus. GALA. (înv.ISP.VLAH. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. ) numaidecît. lipsit de păcate.

din cale afară de .EM.. ) lacom.. ) neobişnuit.. nemaiîntîlnit. (înv.VĂC.COŞBUC. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. fără scrupule . (p. nesătul. indiferent.PRAV. neobişnuit (de mult.. fără (de) seamăn.HOGAŞ.. de neîn eles. fără (de) sfîrşit. fără (de) sa . rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară. strigă la femeie fără rost. şi spune fără sfială.CONACHI.CR. 1) fără număr. cu tupeu. (adesea fig. (înv. 2) fără sens. lipsit de randament. 1) dezordonat. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal. am alergat acasă.. moş Ioane. fără sfiin ă. fără ruşine şi fără obraz.URIC. de nici o) sfială. fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. (care ac ionează.PANN . fără asemănare. (reg.. se ilustră chiar din prima legislatură. mereu. fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule.M. fără schimbare. necontenit: da cum vă afla i? .. nemaiauzit. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric.ext.. fără sim ire (sau sim iri). neruşinat: aşa sînte i. anarhic: cruciadele . sau fără de seamă sau (reg. ) cu indiferen ă. cu îndrăzneală. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat.. fără sentiment. interminabil. insa iabil. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri.. nemăsurat. şi reg. fără seamă de . fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. fără (de sau nici o) ruşine. ) fără întrerupere.. el . rece. el aşteaptă cu plăcere. necontenit. fără încetare.P. fără sfîrşire. fără nici un sistem. ) fără chip (sau număr. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens. ) fără milă. fără schimbare. (înv.CĂL. fără nice o rînduială. fără (de sau nici o. fără (de) rost.. exagerat. mereu: un lăcaş . care era de fier şi fără de seamă gros. ) (în mod) nesocotit.. cu neruşinare: rădică-te. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios.1802). în care. 3) de prisos. (pop. . inegalabil. da sînte i sănătoşi? .. ) (despre fiin e) steril. fără seamăn: cuminte fără seamă precum era. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. incoerent. fără săvîrşit. (p.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . fără so . nemaipomenit.CEZAR. ieşit din comun. ) etern. leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri.. dar lungă fără sfîrşit.. neasemănat. haotic. veşnic: iadul .. fără sine.. ) nepotolit. au fost întreprinse de bande exaltate.CAR.. incomparabil. (a.PREDA .EM. nechibzuit. (fam.ext.. ce durere ai? CR. extraordinar. dezordonat. obraznic. (înv. de mare): coiful . 2) (care este) fără asemănare. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă .. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. fără (de sau nici un) sens. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit.. (înv.GANE. 2) excesiv. fără spor. exagerat.BUDAI-DELEANU .. fără socoteală. impar. nespornic. fără (nici un) sistem.. fără cunoştin ă. nechibzuit. măi. sterp.REBR.VLAH. ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric. fără sămîn ă. ) 1) în dezordine: aşa. fără jenă..

CR.AL. (reg.. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). OD. ) instabil. . fără şagă. prea de timpuriu. fără ticneală. vorbire) incoerent. incomod: de tot drumul rău. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . ) obositor. ) fără pauză. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei.. fecior de babă. reg. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. fără suflare. fără talie. v. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de .POP. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. zău. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. (înv. fără-voroavă. fără tagă. deodată: fără veste. fără şagă. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii. ) vino încoace! fecior boieresc. ) 1) netăgăduit. neîntemeiat. PANN. drept spre peştera cu vrăjitoarea. fără ticneală.VLAH. al vestitului meşter român. prostănac. fără tihnă. fără (de) tagă. neînsufle it.: era un ger aspru. (înv. imediat. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău. neîndoielnic: acest nume este deci.MAIOR. nesigur. a-şi fărîma capul. ) copil slab. (înv. fără un (sau nici un) pic de . fără tăcere.. (înv. (înv. .ISP. fără să marcheze talia. nefondat.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare. ) linişte. mort. fără (de) veste (sau ştire). ) a lepăda (fătul). ) fără bătaie de cap.POP. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare.DOS.EM. fără odihnă. neîntîrziat: împăratul .DOS. să mă-nsor cu dumneta.. tăcere: multă fără-voroavă fu. fără (de) treabă. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri.DOS.EM. în mod sigur. fără trăsură. ) fără temei. fără (de) ştiin ă. fără (multă sau prea multă) zăbavă. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme. fără (de) vină. a-şi bate capul. fără (de) voie. 2) (despre haine) care cade drept.. fă-te încoa!. (despre scriere. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. 2) fără ezitare. 1) (despre oameni) gras.. fără şezămînt. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti. fără pic de vînt. lipsit (cu totul) de . ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. picioarelor mi-am pus sprejineală. incontestabil: Zilot Românul.. becisnic. fără şovăire: în sfîrşit. fără ştiin a cuiva. fără (de) tăgadă. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. pe neaşteptate. (înv. şi reg. incult. fără de tagă. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. (înv.COD. neîncetat. (înv.VOR. fără tăgadă.CAR.. fără prea multă zăbavă. cu ştiin a cuiva.OD. fără şir. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. (pop.. (pop.DOS.XENOPOL. fără vreme. greu. obez. se îndreptă. căci voiesc.

a fi (uşor) ame it de băutură. femeie la toate. a fi de prisos. a(-şi) feşteli mantaua. a fi foarte palid. femeie iertată (de Dumnezeu).. a fi (o) apă de ploaie. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata. a fi afumat (cu luleaua). a fi alb ca varul. (fam. a se face de rîs.POP. a fi afumat. să dea milostenii la săraci . a fi alfa şi omega.: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. fel de fel. a fi buricul pămîntului. a nu avea nici o valoare.CAMIL. făta i în tindă. copil de femeie nemăritată. fel(uri) de fel(uri) de . ) a fi rău. a o încurca.ISP. 2) (fig.... a fi concentrat asupra a ceea ce face. a fi agă at cu oc-în-poc.. a fi uşor de în eles. copil de oameni avu i. ) a fi lipsit de temei. ) a fi prins asupra faptului..POP..NEC..P. a ine minte. diferite feluri de . felurime (sau felurimi) de .fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). a fi solidar cu cineva. fecior de suflet... a fi (un) afurisit.. (înv. ) a fi de cea mai bună calitate. a fi iste . a fi beat. Săftică: nu-i a bine! CONTEMP.. a fi aproape de mintea omului. a-i fi aminte (cuiva). a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. inutil. a avea grijă să . ) valet. a fi ager la minte. în nici un caz. fecior de domn. fel şi chip felurime de . 1) a fi blestemat.. a o pă i. toate felurile de .. a pricepe repede. (pop. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip. a (nu) fi a bine (sau a bună). ca să i-o deie numaidecît. tot cu binele. ferit-a sfîntul! POP. ferice de tine!. fecior de bani gata.. pui) de lele... fecior (sau fiu. de seriozitate. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. cheltuitor. feciori de ghindă făta i în tindă. ce norocos eşti! a o feşteli.. a fi adîncit (sau cufundat) în lucru. deştept. a se face de rîs.. a avea o minte pătrunzătoare. în toate chipurile.AL. (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul). (înv. a fi a-ntîia. copil de suflet. a fi alături de cineva. nicidecum: oamenii aceia . prin . erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. ) în (multe) feluri de chipuri. a (nu) fi semn bun: nu mai plînge. excomunicat.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. ) Doamne fereşte!. plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit.POP. .URIC. a fi ab iguit. că sînte i obraze sub iri? CR. ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă.. bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. fecior de casă. (arg.. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv. fel de fel de . şi fam. tot felul. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului . (pop. ) a nu uita. (iron.VLAH.. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni.: feliurimi de supărări şi necazuri..

1) a fi prevăzut cu blindaj. 2) (fig. a fi într-o stare avansată de ebrietate. beat mort. a fi într-o doagă..CAR. spre Humuleşti. . a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău..BACALBAŞA. a fi aşezat la întîmplare. a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva). a fi blindat cu lovele. a fi prost (ca noaptea). a fi bun de picior. 1) a fi chipeş. era pîinea lui Dumnezeu.. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. bine făcut.ARGHEZI.. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a fi foarte blînd. a fi bine dispus. ) a nu fi bun de nimic. ) a fi pregătit. a fi bogat ca un stup. a fi bucuros de oaspe i. ieşit din min i. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă. generos... a fi agil.. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării. a fi (beat) turtă. ) a suferi de epilepsie. a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). a fi bun. a avea bună dispozi ie: d. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o . a fi bun de . căci îmi era acum a scăpare de dînsul. iute. ) a fi preten ios la mîncare...GALA. a fi blînd ca un miel. mort de beat). a primi cu plăcere oaspe i. a fi belaliu la mîncare. a fi bătut în cap. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a fi putred de bogat. este foarte bine dispus..AL. a înghe a) bocnă.CAR. a mînca cît şapte. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. a fi boboc. a fi bine văzut. 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică. a fi bătrîn ca vremea. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă. . să nu mă ajungă moşneagul. ) a fi nebun.PANN. a fi foarte bun.a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . într-o ureche. a fi blindat. a fi momentul potrivit de a .CR.. (fam. ) a avea bani din belşug. cumsecade: mătuşă-sa . . a semăna leit. atent. a fi bărbat la gură. a fi răutăcios. a fi cu caş la gură.. a fi bun ca sînul mamei.CAR.. favorabilă. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. a fi beat cri ă (sau beat pulbere. a fi băiat (sau bărbat) levent. sîcîitor. a fi bun de (dus la) balamuc. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva).. a fi bun ca mierea cîinelui. a fi as în meserie (sau în materie)... a fi un gourmet. a fi botezat de un popă beat. a fi foarte bătrîn. a fi bun cu perje. (pop. . a fi foarte bun.AL. (reg. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu). a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz.. (arg. uitîndu-mă înapoi să văd.CAR. (fam. a fi plin de bani. dezordonat. a fi potrivit de . a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu. nici bun. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea. 2) a fi curtenitor. prezident . 1) a fi cumsecade. a fi bolnav de ceasul cel rău.EM. a fi nebun. a fi bine de .. a fi (sau a se face. a fi bucă ică ruptă.. a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de ..

a (nu) fi bun platnic. (fam. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. a munci pentru al ii. a fi sărac. a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu.. ascuns. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). ca o oapă. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. a face orice. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. a şedea.REBR. a se îmbrăca strident. a fi ca o sorcovă. a trăi tihnit. că mi-i capul în primejdie. nesuferit (cuiva).. mi se pare că eşti cam taram-taram. 2) a fi neatent.CR. a se afla în mare pericol. neglijent. a se pricepe la orice. a fi într-o ureche: i-ascultă. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. ) a vorbi vulgar. 1) a fi viu. a fi aiurit. (reg. a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a fi (sau a sta. a fi ieşit din comun. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. fără gust. a unui spectacol. a fi încuiat. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva). a fi foarte bun.. a fi ca copilul cu două î e. a fi ca sarea-n bucate. a fi bun la toate. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat. a fi butoi fără fund. a fi ca găina cu un ou. a umbla) fără vlagă. cap tăiat! POP. a fi cal de şa. a fi într-o ureche. a-i fi capul în primejdie (cuiva). priveau la verişor .. adecvat. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . a fi ca nimeni de pe lume. a fi carne din carnea cuiva. a-i fi antipatic. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. a nu-şi găsi locul. a fi copilul cuiva. (fam. a fi abătut.CR. de maniere. a fi înclinat spre plăceri senzuale.a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. a-i fi (sau (reg. a fi leit (cineva): e tată-său. a fi carne rea (sau rău de carne). a fi ca fata nemăritată. ) a fi mărginit. cumsecade. trist: nu mai sta ca o găină plouată. a fi cap tăiat (cineva). de hăr uit (cu treburi mărunte). a fi lipsit de curaj.CR. cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi. a fi cam într-o parte (sau doagă. a fi buruienos (la gură). să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. a fi (sau a sta. a fi de o teapă cu cineva. a fi bun de plisc. a fi închis în sine. zăpăcit.ISP. ) a fi bun de gură. a bea peste măsură. a trăi în belşug. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a fi cască-gură (sau gură-cască). zăpăcit. a spune măscări. chibzuit. a fi (sau a ajunge) cal de poştă. dungă). a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . ) a avea. a fi (sau a se crede) foarte important. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. a fi bun ca pîinea caldă. a fi bun de pus la rană. a fi vedeta unei reprezenta ii. a fi ca o varză învelită. 1) a-şi irosi timpul fără rost. a fi neobişnuit. a-i fi carul într-o roată (cuiva). a fi cam taram-taram (sau tralala). a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. a fi potrivit. fă. a nu avea nici un rost în lume. a şedea. a fi cap de afiş. în carne şi oase! .. a duce o existen ă precară. a fi lipsit de educa ie.

NEGR.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR.POP. a garanta pentru cineva. . a fi cît roata carului . a se face. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva).POP. a nu mai datora nimic cuiva. a fi ceva de capul cuiva. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului..ISP. a se prinde. a fi certat cu capul. [h]ai să mergem. de mînie. instruit. a fi ud leoarcă. a fi cîrlig cu cineva. a fi complet chel.NEGR.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să . a fi cărbune potolit. a fi (sau a da. ) a fi certăre . era cît pe ce să piară.. că maica ta ne aşteaptă cam de mult. a fi cineva. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. a fi dezorientat. a fi mul umit. a nu mai fi chip.DOS. a avea anumite calită i. a fi (sau a sta. a (nu) (mai) putea scăpa. a răspunde pentru purtarea cuiva... a nesocoti normele morale.. a fi (ud) ciuciulete. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). a se pune. (înv.. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a fi stăpîn pe situa ie.. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a fi (sau a se face) catran (de mînie). a se pune) chezăşie. a fi căzut (ca) din pod.STANCU.. a fi cît pe ce să . a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. ) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. a avea (mul i) cititori. a fi (tot sau găurit) ciur.: sîngele îi curgea atît de tare din rană. a-şi ascunde gîndurile.CAR... a fi cît roata carului. că trăia mai bine . a controla totul. 3) a se enerva.. ) a se înrudi cu cineva. a fi chit cu cineva. ) a fi prost. a fi (sau a se face) foc (de mînie). a fi cimotie cu cineva. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. Petre îi venise ciudă. a se duşmăni (cu cineva). buimac: Orbescu căzu ca din pod. a fi citit. a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . (reg. a fi ceasul trecut. a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne. (pop. a fi căzut din şariglă. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva.PANN. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să . a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare.. căci credea că pe dînsul îl îngînă. se adunară în ascuns. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut.POP. că . a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. 1) a-i părea rău. a fi certat la cu ite (cu cineva). a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. a fi om de seamă. fericit. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). (înv. 2) a invidia.. a se cătrăni: se supără.. a fi pus pe gîlceavă. a fi începutul şi sfîrşitul. de se făcu foc şi catran. a fi certat cu justi ia. ) a fi prieten la cataramă cu cineva.POP..ISP. a şti totul. a fi chemat de Dumnezeu. sentimentele. 1) a fi cultivat.POP. ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut. a fi cheia şi lăcata. (pop. a se înfuria: lui Sf. ca să se sfătuiască.. a fi la un pas de a . a fi alfa şi omega. a fi ciuruit. a fi certat cu morala. iată că Dumnezeu mă cheamă. (reg. a (nu) (mai) fi chip de scăpare. a fi călare pe situa ie. a (nu) exista cine să .

a fi (sau a umbla) cu capul în nori. cu picioarele în coşul trăsurii. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule. a fi crescut în seul său. a se maturiza: demult. a se lua la ceartă. limoniu. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă.. a fi coada clasei. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe. a fi pentru.just.CONTEMP. a nu fi cruce de-nchinat. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece. a fi ultimul la învă ătură din clasă. a fi instrumentul altora. 1) (despre fete) a fi însărcinată. (pop. de-i aşa de cu chef. v. a fi foarte beat: acesta. pînă îl făcu cuc. a afla. a fi un om de nimic. a fi îngîmfat. 2) a nu se da la treabă. a fi cu (sau fără) chef. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece . a fi ferit de griji.CR. a fi coadă de cîine. 1) a fi de partea cuiva. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale. a fi om matur. a fi (sau a găsi. a fi contra. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt.NEGR. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a avea chef de băut. tun) (de beat). a socoti) nimerit... zdravăn. a se cuveni. cînd e vorba de dreptate. dar era mai bună ca azi. a se contrazice (cu cineva). . a fi (beat) cri ă.. 2) a fi încăpă înat. (fam. a fi foarte beat. 2) a fi beat turtă. codi ă de-a lui Isaia. cu judecată. . a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău.. 2) a fi bine dispus de băutură. a fi lucid. ) a se cădea. a fi copt (la os). turtă. potrivit. iar tu. a fi codi a cuiva. a fi cu capul pe umeri. cleiu! CONTEMP. a fi apreciat drept . a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). 1) a fi încrezut. a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi cri ă la minte.. a fi în dezacord. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. (înv. a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. la har ă (cu cineva). eşti cu mine. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. ) 1) a fi ignorant. ) (despre o femeie) a avea copil mic. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. (fam. a ine cu cineva. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. 2) a fi împreună. a gîndi matur. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect.CR.POP. a fi coadă de topor. a avea minte ageră. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a socoti) cu cale.AL. a fi (sau a găsi. a fi cu cădere. a nu fi cinstit.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca .. a afla. a fi considerat ca . încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. a fi clei. era cri ă.. a trăda. a fi cu cineva. a fi cotat ca . a fi cu bra ele prinse.Z. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei.ISP. a fi col os. a fi unealtă în mîinile altora. era foarte vesel.. a promite ceea ce nu-i este la îndemînă.. a fi realist..GR. nu verde! AL. a fi copt la minte. a nu şti nimic: sînt bărbat odată. a fi rău de gură.DUILIU. a nu avea sim ul realită ii.. a fi aerian. pace . vestejit.

.NEC. a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. a fi cu haz. ) a fi cu două fe e.POP. a implica.. a fi sau a se sim i. cam . a se teme foarte tare de ceva. (sau a . de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită. a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. (înv.ISP. (pop. 2) a fi dubios.CR.). ) a nu putea ac iona.AL. ) a fi (încă) prea tînăr. lipsit de experien ă. ) a regreta (ceva). a fi bărbat. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. a tînji (după ceva). a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . COSTIN.): de nevoie mi-au fost . a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). a fi (prins) cu mî a-n sac. (înv.OD. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac.... 1) a fi bun. a fi cu mîinile legate. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. a fi cu limba fagure de miere. a fi pe ducă. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. a fi (încă) cu mucii la nas. cu şapte poteri mă bat. a avea farmec. a-i fi cuiva tîngă (după ceva). conci nu port. a fi elocvent. cu nărav. evlavios. (fam. 2) a fi sfios. ci-s voinic cu comănac. a fi cu cîntec.). 1) a fi capricios. . a fi (sau a aştepta. a fi (sau a aştepta. a fi (sau a se sim i. a fi cu caş la gură. cucernic.ISP. acum se mai linişti olecu ă. a vorbi foarte frumos. ) a se găsi foarte greu. ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. să-mi poci plăti datoriia..POP. a fi nostim. a-i plăcea sătrăiască (cuiva). (reg. om voinic: nu-s femeie. supărăcios.. a fi cu lapte. ruşinos. a-i juca cuiva) coliva în piept. a-i fi lumea dragă (cuiva).. 1) a fi mai complicat decît pare.. a fi cu nasul de ceară. a sta) cu inima sărită. (fig.CR. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri..CAR. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav . 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată. ca cel ce se ştia cu musca pe nas.. a fi cu nărav. a fi capricios. a fi cu nart. cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare... ) a fi nevoit (să . cu moartea) în sîn (sau în spate). fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată. ) a fi fă arnic. VARLAAM..REBR. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. a fi necesar (să . să mai strîng vreo şapte cete. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu.. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii.. de unguri să-mi fie frică. ipocrit: creştin. (reg. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. a fi frumos.. a fi cu un picior în groapă.POP. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să . obscur. 2) (iron. a fi cuprins de un dor nestăvilit.POP. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. nu era cum. că nu-s nevastă cu cîrpă. a sta) extrem de emo ionat. a fi cu două obraze. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. POP. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). a fi cu tîlc. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. a nu fi cum. a fi cu comănac. ca să zici că eu nu pot. a fi cu (sau a-i bate.POP. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii.POP. a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap). a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a.

a fi cu şerpar de a ă. a fi cu îfna la nas. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). 2) a fi foarte bolnav.. a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta.HASD. a fi cu îfna în nas. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . 2) a umbla cu nasul pe sus. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă.. omul ar fi curat ca mirul. a avea aceeaşi opinie (cu cineva). (reg.M. 1) a fi retras. inventiv.VLAH. ) la. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). a fi cu tolba-n spinare. că nici tu nu eşti de împărat. a fi foarte descurcăre . a nu slăbi din ochi pe cineva.POP. a fi curat ca mirul. a fi plin de datorii. a fi de . a fi realist. a fi foc şi pară. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. rezervat fa ă de oameni. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi cu estul în cap. a fi cu ipăul în spate. ) a fi cocoşat. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. 2) a fi prost. a(-i) fi cu (sau (înv. a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de . a fi cu stea în frunte. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. a supraveghea pe cineva. a avea sim ul realită ii. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . a fi cu estul în spate. şmecher: era dat în paşte. a fi scîrbit.CR. (pop. a fi cu traista în bă .DOS. a se înrudi cu cineva. a fi dezgustat. 4) a se lăsa condus de femei. a fi pe drumuri. nici împără ia de tine. a fi curat ca mirul.a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). 1) a fi pus pe ceartă. de invidie.. a fi pe moarte. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă. 1) a (se) putea. 3) a fi leneş.. a fi născut într-o zodie norocoasă. a fi cu un picior în groapă.POP. a nu fi dat la rindea. a fi cuprins de scîrbă.CAR. a fi cocoşat. cu un picior în groapă. a fi în pragul mor ii. v. a fi sărac. a cunoaşte lumea. a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a fi de acelaşi sînge cu cineva. a fi şmecher. prin) putin ă (sau putin a). a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. 1) a fi foarte bătrîn. a fi lipsit de păcate. descurcăre . a fi curat ca lacrima. (înv.EM. . de necaz). a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul. a fi dator vîndut. (despre oameni) a fi necioplit. a fi cocoşat. a fi zăpăcit. a fi dat dracului (sau naibii). a nu depinde de cineva (sau de nimeni). a fi cu picioarele pe pămînt. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. a fi dat prin tîrg. a-i fi cu scîrbă (cineva). a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a se înfuria. dat dracului. (cineva sau de ceva). potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. a fi cu ochii pe cineva. ) a-i fi duşman. a fi pe moarte. că-i iarbă de noi şi umbră de voi.

a rămîne) de capul lui. a-i fi de folos (cuiva): du-te . a fi de caraul a fi de caraul. insensibil. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii.HEL. a fi util. a fi de loc din . pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii). a fi de datoria cuiva a fi de dorit. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. de alaltăieri. a intra în îndatoririle. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege. a fi de mul umită. firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i.zice Dumnezeu ..BIBLIA. 2) a fi de o teapă (cu cineva). de alaltăieri a fi de ieri. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva.CR. a ajunge. a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu..pe drumul ista. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă. ) a-i veni rîndul să facă de pază. a fi de interes a fi de (mare) interes. folos. a-i fi de ajutor (cuiva). a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei. că doar nu-i de capul său. căci tu eşti lui de ajutori. de batjocură: casa lui va fi în jah. a nu dori. a nu-i arde.. tînăr.POP.POP.CAR. (reg. nu cum vrea el. a fi de datoria cuiva.. a avea o opinie diferită: uite. neexperimentat. a rămîne nedumerit.CR. a se subîn elege.POP. a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi originar din .CR.. a fi nou.. a fi de fa ă. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva). nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur. a fi evident. clar. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. utilitate. 1) a fi nepăsător. a fi (ne)sincer. a fi de branşă a fi de branşă. de-a) mirare(a) (cuiva).. a fi depăşit greută ile. suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic.. a fi prezent. a fi de lemn (sau ca lemnul). a fi în eles cu cineva.CAR. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită .EM. (reg. a fi de (o) măsură (cu cineva). a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva. cum nu i-i cînelui a linge sare. a fi (sau a rămîne.CAR. a fi de (mare) importan ă.HOGAŞ. a fi de mare necesitate. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . a fi (sau a se face) de miraz. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă. a fi necopt.. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf.a fi de ajuns. a fi (sau a umbla. a fi de ieri.. a fi de folos a fi de folos (cuiva). a fi de meserie. a fi martor: iar adevărul. ) a (se) face de rîs. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune.. a fi specialist în materie.CAR. a fi de fel din .MAIOR. a fi de pradă. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. a fi de altă părere a fi de altă părere. noi suntem cu totul de altă părere. a fi destul. a umbla) liber. 2) a fi ignorant. ca şi păcatul mumii Eve. a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală.. dificultă ile. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv. 3) a fi ab iguit. a mul umi. a-i fi de (sau a. a fi în tabăra opusă. a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva. (înv. a fi de fel din .

. a fi deranjat la mansardă. a prisosi. . a şedea) de planton.CĂL. a nu fi pe potriva cuiva. a fi (sau a se declara) de partea cuiva. a nu prevesti nimic bun. a considera. ) a fi nesim itor.. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. al cîinilor). a fi (sau a sta. 2) (fig. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne.REBR. cu greută ile. (înv. a ajunge) cunoscut (de toată lumea). a fi de piatră. vremea rece continuînd. ) a fi la fel. a rămîne) de batjocură.. a de-o seamă cu timpul. ) 1) a nu mai fi bun de nimic.BĂLC. (reg. a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe). celebru. a fi de partida cuiva. a fi de-o teapă cu cineva. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. a nu putea fi iertat.. a crede. a fi (sau a sta. a fi în plus. a ajunge. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS. a fi de origine. a fi (sau a deveni. (înv. (reg. al tîrgului. a dracului).a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . . de strajă: de planton şedeau doi solda i. al satului. (despre oameni) a fi neserios. rău. a fi de competen a (cuiva). a fi de-o seamă cu timpul..GHICA. a ajunge) de notorietate publică. al curcilor.CĂL. ) a fi rău din fire. a fi (sau a deveni. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion.BARBU.): mirele şi mireasa erau de neam de boier.. a fi de neam de . cu ceilal i. a opina (că . a şedea) de pază. a fi de na ie spurcată (sau rea. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). de vi ă nobilă.nemilos.. a nu fi de nici o zeamă. ) a fi demn de povestit. a fi obişnuit cu necazurile. a fi de pănura cuiva. (sau din . a fi de prisos. a fi (tot) de-o pănură cu cineva. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea.. ) a nu fi în toate min ile. a nu mai fi de nici un sfînt.. a se trage de la . a fi (sau a (se) face. a ajunge. a fi (sau a se face) de proverb. (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului. a fi de neiertat.): comisia interimară este somată să spună dacă. ) a fi din timpuri imemoriale.. încremenit (ca piatra). (fam. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a fi de rău augur.. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă . de a deveni cunoscut.CAR. a fi de resortul (cuiva).. cînd era Corbea în ară. a avea o vîrstă matusalemică. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. a fi de neam mare..POP. 1) a sta neclintit. 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. PREDA. care nu e de resortul meu. a fi de o teapă cu cineva. a fi (sau a se face) de rîs.. (arg. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. a fi de poveste şi de veste. (reg.. nemişcat. a fi (sau a (se) face. uşuratic. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui. ne făcea şi de ocară. a fi de rond. a sprijini pe cineva. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP. sau a-şi trage neamul din .

) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii..CAR. ce dorea el. (despre sugari) a dori să sugă.. cum focul negru să te legi de unul? POP. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. atîta era de dus cu min ile. a fi aşa cum doreşte. iubit (de cineva). (reg.VLAH. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . a fi de vreo mană sau a fi mare mană de .. a fi din aceeaşi familie (cu) ..SAD. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. 2) a se jena. a fi vinovat. a nu fi de şuguit (sau (înv. a fi lipsit de utilitate. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. a(-i) fi drag (cuiva). 1) a fi cufundat în gînduri. (pop. a fi dracul gol. a fi de vină. . a fi după voia cuiva. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. ca s-o pîrască . a fi neastîmpărat. a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva).CORESI .. săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . 2) a fi iste . a fi de vi ă şi sămîn ă. neatent: el nu vedea. a nu fi de glumit cu . a fi localnic. a nu mai fi de trai (sau de trăit). a unei boli). .1780).POP.. a fi de zile multe. a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. a fi din opincă. (reg.. a plăcea (cuiva). 1) (înv. a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. a fi (cam) după prînz. ) a fi bătrîn..ISP. a fi de folos.: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i.. din oase sfinte). a fi de neam ales: dintre atî ia. că ce cerea. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. nu auzea. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă.POP. 1) a fi rău. afurisit. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. ştiind că e de treabă. ce să se schimbe.. . a-i fi dragă lumea (cuiva).. a fi din os domnesc (sau de domn. boieresc. a fi două inimi într-un sîmbure. (glume ) a fi ame it de băutură.. cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap. . a fi de neîndurat. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav.: nu-i bine să fie tot de un neam domnu.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . ) a fi trup şi suflet cu cineva. a fi dus cu mintea (sau cu min ile).ISP.. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL. a se bucura de plăcerile vie ii. a fi de şugubină. a fi drac împieli at. a fi de treabă. a fi distrat. 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. a fi din partea locului... 2) a nu se mai putea trăi. a avea origine ărănească. (a. 1) (înv. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP. (pop. 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin. ) a fi (fără) de nici o treabă.. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). a fi la fel cu cineva... a fi de un neam (cu) . că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. ) de şuguire) cu . toate erau după voia lui.IORGA . şi reg. cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă.. a fi după chipul şi asemănarea cuiva. că n [u] mai sîndu dă trai. băştinaş. a fi îndrăgit. cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină.NEC. poznaş.

fiecare îşi cunoaşte necazurile. că sînte i obraze sub iri? CR. a nu avea nici o grijă.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. a fi rău de gură.POP. (reg. fiecine cela ce. a fi fără conştiin ă. a fierbe de mînie. a fi fără (de) obraz.NEC. a nu avea nici un rost. treacă de la mine. 1) a fi lipsit de farmec. sim ea că începe să-i clocotească sîngele.făta i (sau făcu i) în tindă. a se teme: părerea ta.BIBLIA. 1) a fi plin de energie. rău. a nesocoti conven iile sociale. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. a fi fiere spurcată. fiecare cu ciudă eniile lui. (înv. a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). a fi nemilos. a se mînia (pe cineva). violent.AL. nevoile. a fierbe ma ele în cineva. ) a fi foarte frumoasă. fie ce-o fi! PREDA. ) a fi aiurit. a fierbe fără apă (pe cineva). (înv. a fierbe în suc propriu (pe cineva). (fam. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică. (despre oameni) a fi furios. a fi lipsit de educa ie. a fi prezent. a fi frînt de oboseală. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte. a fi frumoasă coz. a fi fără putin ă. zăpăcit. fie ce-o fi!. accept. necuviincios: au început . fuseseră fa ă la această întîmplare. a fi rău. a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. ) pîrjol. otravă) (pe cineva). să se facă aşa. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. să fiarbă în suc propriu.. a fi neruşinat. a se înfuria.făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . a fi vagabond. a fi foarte enervat. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. dogori)sîngele (în vine) (cuiva).. (p. a nu se sinchisi de nimic. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti. a fi foc şi sabie. fiecare cu păsărica lui. a fi fără creştere. nu mai ai haz! PANN . a fi peste măsură de mînios. 2) a se înfierbînta. a fi lipsit de scrupule. nişte feciori de ghindă făta i în tindă.REBR. a nu-i păsa. a face zile fripte (cuiva). a fierbe mărgica.VARLAAM. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . ) a ine în tensiune.ext. a fi prost crescut.EM. iubit şi blond tovarăş. a-i dzice dulău fără de obraz. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. (fam. a fi fără inimă. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. fie şi aşa. a nu fi dus de multe ori la biserică. a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea. ) a fi nebun. a ignora. o strînse năvalnic în bra e. a asista. a fi peste măsură de obosit. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. ) a se sfătui. a fi cuprins de patimă. a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. (reg. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. fie!. a-i fi frică (cuiva). a plesni de sănătate... admit. te-ai trecut. a fi fără grijă. a turba de mînie. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi.

POP. (reg. a-i fi (sau a-i veni. a nu-i prii (cuiva ceva). a fi gingaş la boală (sau la mîncare).. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. ) a fi plin de păcate. a i se urî (cuiva de ceva). a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi. a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. îngîmfat. a suferi de indigestie. 2) a fi înfumurat. după peste o jumătate de veac. (fam.: fă-mi cămaşă de fuior. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva). a-i fi (cuiva) gîndul să . 1) a fi gol puşcă. a se cădea.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . a-i cădea. a fi gol prepeleac (sau mei). a lovi cu putere. a nu-i tihni..P. de n-are de ce se prinde mî a. a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva). o povestire cu atîtea amănunte subtile. a nu putea. a fi fără ruşine. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală. a fi tocmai pe tocmai. a pune la respect (pe cineva). că mi-i gîndul să-mă-nsor. a nu-i plăcea. a-i fi grea ă (cuiva). a fi foarte slab. a fi hacul (cuiva).POP. a fi peste măsură de gras. a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a fi greu de mînă. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie.CR.. a fi gură-spartă. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). dar era tare de ureche. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă). ) a nu putea vorbi. 2) a fi mojic. a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd.EM. chit pe chit. a fi foarte bogat. 1) a fi bogat.AL. a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins.. (reg. a fi fudul la coate. a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). a avea mintea înceată. a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM. a fi foarte sărac. a fi gata. (reg. ) a fi complet despuiat. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi).GHICA . a avea inten ia să . a-i pica) greu (cuiva ceva)... a-i fi graiul prins (cuiva). a fi hap pe cap. a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor. a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. a se jena: nu-i era grea ă a min i. a fi gol puşcă (sau pistol. fudul la coate. ) a nu putea păstra un secret. a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). ICHINDEAL. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi). a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . (reg. 2) a fi foarte sărac. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. ) a-i fi scîrbă. a fi neîndemînatic.MAIOR. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. a pălmui. a fi obraznic. a fi sensibil la boală (sau la mîncare). a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a umbla în zdren e. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva). a fi gros de cap. 2) (fig. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. a fi goală ca o oală.CAR. o taină. a fi nesim it(or). ) neagă).. a fi în pielea goală. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a fi galben (la fa ă). ticălos.

2) a nu se sim i bine. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci. a fi în cruci.. 2) (despre fenomene. 1) a-i veni peste mînă... a fi (sau a rămîne) încredin at că . a fi amestecat.. 2) a fi în stare. ) a fi nebun. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să . a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere. fă arnic.. fii liniştit!. ) a fi scrîntit la minte. fii pe pace!.AL. a fi în comă.i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba. a fi în anii maimu ei.). a nu fi în apele lui. a fi în mintea copiilor. a fi avut. a fi convins că .. a fi ieşit (sau sărit) din î îni.. a fi la ananghie. nimănui în piept inima rece. a putea să . 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul. (arg.. a fi foarte vioi. a fi foarte îndrăgostit.BĂLC. a fi în circula ie. . ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi. a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că . 1) a fi cuprins. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR. a(-i) fi inima rece (cuiva). de . abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. a lucra. a fi în cumpănă. a fi îmbrăcată grafină.... a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi prost dispus.. a fi întrebuin at. năucit. harnic. fiin ă de fa ă. implicat într-o chestiune. a avea din belşug.. a fi iute (sau slab) din fire.NEC. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . a-i fi indiferent (cuiva ceva).. 1) (despre oameni) a se duşmăni. a fi în bună rînduială.. a fi îndrăgostit lulea. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. a fi în căderea cuiva. (reg. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva)... a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer.. zău..CAR.. a ocupa un post. a fi de competen a cuiva. . (sau a . a-i fi în cale (cuiva). a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP.ISP.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune. ) a fi în stare să .SAD. a fi în cîmpul muncii. iute. a fi viclean. (înv.. a nu-i conveni (cuiva ceva). a fi îmburdat cu leagănul.. a nu-i fi to i boii acasă. dezorientat. nu. zănatic: vorbe de om sărit din î îni. ) 1) ine-te de cuvînt!. (reg.: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. ) a fi zăpăcit. înspăimîntat: şi nu-i era. smintit. a fi angajat undeva. a fi lihnit de foame.. (reg. a fi iute (sau slab) de o ele. a fi în dificultate. abătut. a fi în ordine. a fi în duşmănie.MINEIUL. a fi în ăle vaviloane.DELAVR. a fi îndestulat.EM. fii salon!.a fi harnic să . despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant.. a agoniza.. tulburat. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. (înv. a fi (sau a se crede) foarte fericit. măririle. a fi sigur că . a fi hămesit. a fi în activitate. a fi speriat. a nu mai putea de bucurie. ) a fi sclerozat (de bătrîne e). a munci.. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. (reg. (înv.ISP.

a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori... a fi spre folosul.ISP..AL. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu. de elaborare.CR. a se afla. (mai ales despre cereale) a fi necopt. a fi sclerozat....): păsările erau mai în ogodul lor. a cădea. a fi într-o situa ie critică.a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi în jenă financiară.EM. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva.. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă. a fi în dificultate. (fam. a se men ine. a fi în pas cu vremea (sau cu timpul). în pîrg. a fi în ogodul tău (al său etc.. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor. a se afla în plinătatea puterilor. în primejdie. a fi la cheremul.. a fi în neglijeu.. a fi în ghearele cuiva. a fi copilăros. a fi în spiritul timpului. a fi păgubit. 2) a fi gata de . infantil..... a fi în picioare. a trăi în lumea imagina iei. ) a duce lipsă de ceva. a fi în ton cu . a fi (sau a intra) în legalitate.. a delira. a fi în notă cu . ) a fi gata să . a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva. sta în nevoie să-l piarză. crud: boabele sînt în lapte.. a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a fi în interesul cuiva.. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR. a nu avea bani. a avea de gînd să . a fi în pîrg(ă). a fi în ordine.. a fi (sau a ajunge. a întîrzia. a nu face ceva la timp...OD.ANTIM . prieteneşti cu cineva. (despre porumb) a începe să lege. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. (reg.. spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . 1) (înv.. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva). a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele . a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare ..N. şi reg. a fi în lucru. a fi în acord cu .. a fi (sau a-i veni) în plecare.. a fi la ananghie. a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea. a-i trece prin minte să .. a fi (sau a se sim i) liber. 2) a fi în dificultate..POP. a fi în pagubă. dracul îi şi da în gînd una. cu toaleta neterminată. a fi cît pe ce să .). a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu . a fi în lapte. a fi (sau a rămîne) în pană. a fi în intimitatea cuiva. NEGR.. a dăinui. a exista. a fi în măsură să . a nu-şi fi în minte.. a fi în rela ii apropiate. a putea să . (înv.). a se ine) în fiin ă. a fi în curs de executare. a fi în mătase.TEST. a fi la modă. a fi lipsit de judecată. a avea posibilitatea de a . ) a fi în largul. a se bucura de încrederea cuiva. să-l cheme întrajutor. a fi îmbrăcat sumar. (înv. a fi în pierdere. 1) a se scula: la şase era în picioare . a se conforma legilor în vigoare.: cum sta baba împietrită. tău etc. a fi (sau a sta.: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea... a fi în întîrziere. în stăpînirea cuiva.. (reg. a fi în formă.. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte.. a fi în joc. în voia ta (sa etc.. ) a aiura. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor..POP. ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate.

. dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar..HASD.POP. (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată. ) 1) a rămîne fără bani. a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva). .. a fi lefter. a pune. a fi (sau a se găsi. ) a nu avea bani.CAR. a fi la acelaşi nivel cu . a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile. a se vedea) în situa ia cuiva.. la discre ia cuiva. ) a-şi pierde sim ul realită ii. a fi în primele rînduri. (sau să . a fi (sau a se afla) în priză.. (fam.CR. (pop. a fi în rînd cu lumea... a intra etc. a fi în scumpire. 1) a sta în rîndul întîi. despre soare) a coborî.STANCU. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia.. ca în sîn de rai)... a fi lefter. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. a fi însemnat de Dumnezeu..CR. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu. despre femei) a fi însărcinată.. a rămîne) în puterea cuiva. a fi în ordine: totul e în regulă. a fi în suferin ă de bani. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. a fi în porneală. (reg. eu chiteam că vi-i în şagă. a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu . (fam.. a putea să . a avea un defect din naştere.. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac . (înv.EM. a fi la fel cu ceilal i. (reg. a fi (sau a se afla.. a fi în regulă. a intra) înrînd cu . a fi în pozi ie. a fi cu rost. fără ieşire. a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să .MIRONESCU. ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. (pop. 2) a fi într-o situa ie dificilă.. ) a depinde de cineva. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a .: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos.: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea. 2) a fi în centrul aten iei... REBR.). a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă.... a fi în prim plan. (fam. a fi în pom. parcă nu-i sînt to i boii acasă. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară). a fi în sînul lui Avram a fi în stare să .... a fi (sau a aşeza...) în produc ie. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a . a fi (sau a ajunge. SAD.. a se afla la asfin it. a fi în scaun.. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt. a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . . a fi alături de ...SAD. a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. şi fam. (fam. a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante.: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie. a face parte din aceeaşi categorie cu ... a fi (sau a intra) în cîmpul muncii. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. cuconaşule. a fi (sau a se afla.EM. în fa ă. sau a fi (sau a intra) în rîndul . a-i fi în şagă (cuiva).. a trăi bine. a fi în fruntea unei activită i. a fi în secretele zeilor.CR. a se afla. a fi (sau a băga pe cineva) în priză. a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale. a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă .a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. . 2) a sta în puterea cuiva. ) a fi fără chef. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire.

a fi în vizită (cu cineva). a fi într-o situa ie critică. a (nu) fi în (sau (înv. 1) a veni cu întîrziere. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fi la ananghie. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti. a fila (pe cineva).) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. a fi în ter ă (cu cineva). a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu). ale ei etc. a fi într-o pasă bună (sau proastă).ARGHEZI. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă.STANCU . a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi învechit în rele. a fi în trecere prin . nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile.CAR. nu putea face decît a îmbrăca haina. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). a fi (sau a se afla. a nu fi în toate min ile. a fi al dracului. a nu-i tihni (cuiva). a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. a fi bulversat. ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi întîiul la joc. a fi în toi.POP. (despre artişti. a fi bine (sau prost) dispus. savan i etc. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). a flirta (cu cineva).POP. a fi întîrziat. a fi într-o minte (cu cineva). a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război. a fi ar ăgos. icnit.. nestăpînit. (înv.POP. a se vizita cu cineva. ) a fi tulburat. a fi aidoma (cu cineva). ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. 2) a fi înapoiat mintal. ) a nu-i cădea bine. Nu e vorbă. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi. în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. (despre jucătorii de căr i). . nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. a sta. 2) a fi abătut. a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). (înv.. (înv. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. într-o stare dezolantă. ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). a fi zăpăcit. a fi dat dracului.). a ieşi cel dintîi. a fi (sau a se închide. a fi înrăit. a ajunge. la strîmtoare: junele. a fi în toane bune (sau rele). a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. a fi protos. a nu-i fi în ticnă (cuiva). fudul. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi.NEGR. a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. a fi întors pe dos. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva.REBR.. îngîmfat.. a fi smintit. a fi (cineva) în tălpi. a fi în epat. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală.. a fi la aman. a nu fi în toate ale sale (ale tale. parte. cu ochii către stele. a fi în voce. (fam. a urmări (discret) (pe cineva). înfumurat. toană. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva).FIL. a fi rigid. a fi bine (sau prost) dispus.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . 2) a (se) pune în mişcare. a da din col în col . 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare.

a fi (sau a intra) la vătale. a fi evident. (cuiva sau a ceva). a fi într-un gînd. a fi la înăl imea situa iei. 1) a fi la (o anumită) altitudine. 1) a se găsi. a conduce. a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva. . conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. 2) a fi în cauză. îngrijorătoare. a fi (pus) la şmecherie. a fi (sau a se uni. pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. 3) (fig. a nu mai putea răbda. a se face.. a fi la mijloc. CAR. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire. a nu mai putea. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele.. ) a fi demoralizat. pre) un cuvînt (cu cineva). a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt..OD. a se găsi în mare primejdie. a fi la mintea omului.AL. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). a fi stăpîn. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva . a fi foarte flămînd.NEC. a fi la pămînt. 2) a-i conveni. că eşti la şmicherie. situa ii etc. a fi la capătul răbdării. a fi la gură de cuptor.MUSTE. mă. a-i fi la mîini bune (cuiva). ) a nu avea libertate de mişcare. ) a avea aceeaşi părere. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). a fi lăsat la vatră. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie . ) a fi ruinat. (înv. a fi leat cu cineva. a se duşmăni. extenuat. la remorca politicei turceşti. 1) a fi în serviciul cuiva. ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă.a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor.IOVESCU. (reg. a se pune) la remorca cuiva. la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. a nu se în elege cu cineva. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece.. a fi la col i (cu cineva). au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. a fi lată (rău de tot).CAR. 1) a fi căzut la pămînt.) a căpăta propor ii grave. (înv.. a fi asociat cu cineva la o afacere. (reg. 2) (fig. . a fi disponibil (ceva). a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. clar (ca lumina zilei).. a fi foarte transpirat. a-i fi prieten credincios (cuiva). a fi (sau a sta. (despre evenimente. 2) (fig. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea . ferchezuit. a fi la stăpîn. 2) a fi aşa cum se cuvine. a fi epuizat. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). 4) a trece la mijloc. a fi la sigur (de ceva). a fi la discre ia. a fi la parte cu cineva. a stăpîni. a fi (sau a se lăsa) condus. ) a fi dichisit. sclivisit: îmi place. . ) a avea certitudinea unui lucru. ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. (fam.SAD. a avea pîinea şi cu itul. a deveni dramatică.CAR.IORGA. a fi lat de foame. 1) (înv. a se tocmi) la (sau într-un.

.POP...POP. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.. a se dezgusta. 3) a fi beat cri ă. aidoma cu cineva. a fi zăpăcit. a fi lovit cu praştia (sau de praştie). a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu . . necontenit îi necăjesc pe oameni.a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . 2) a fi cu toane. foarte sărac.. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. a fi de o calitate foarte înaltă. mai iscusit decît al ii. şi pop. a nu fi mijloc de a ... a avea o constitu ie delicată. a nu avea milă.MAIOR.. ciuda) (cuiva). a se obişnui (cu ceva). a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră. a se situa) mai presus de . în chestiuni de formă.POP. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva). a fi lung în (sau la. (pop. (reg. a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă..: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal. a fi mai sărac ca cucul.... ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. 1) a compătimi (pe cineva). 1) a fi lipsit de vlagă. că nu avea după ce bea apă. a fi (sau a se crede) superior (cuiva). a fi lung de (sau în) gheare. a (nu) fi mai breaz ca al ii. a fi mai riguros.. de) gheare (sau unghii. a se putea. foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească.POP. a-i fi milă ca iganului de pilă. a-i fi mau (cuiva). a semăna... ruşinea. a fi (sau a se pune. (înv. a fi miop. a fura.. despre fete. de i-era mai mare dragul. a fi mai presus de orice critică. a suferi de miopie. 2) a se îndura. a i se permite să . degete). a nu vedea bine.. DELAVR... epuizat. (sau de a .. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort.).... a fi mic la os. a nu exista posibilitatea de a . în această cestiune. a fi prostănac.EM.. a fi predestinat. a fi ho .CAR. a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile ....... a fi mai catolic decît papa. a prefera să . a fi liber să . i s-a făcut milă de aceştia. foarte ruşine. femei) a se căsători cu .. a fi lovit (sau bătut. a fi măgarul cuiva.. trăsnit) cu leuca. a se ridica deasupra . a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva).. a (nu) fi mai deştept. a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să . a-i conveni (cuiva ceva).CR. a avea posibilitatea de a . (fam.. a fi lipsit (de . a fi mai bucuros să ... a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de . a fi (sau a avea) loc. a fi foarte obosit. a fi mireasă cu .. a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv. decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei. a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva... ) a fi prostănac. ) leit poseclit) (cu cineva). a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul. predispus la furt.)....: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi. a fi întocmai. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva). a fi lovit cu mîneca undrei.MAIOR.: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. . a-i fi mai mare dragul (sau mila. a fi lipit de foame. ) a fi (cam) nebun. a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a .. a fi foarte flămînd.

a fi născut în zi de lucru. a fi moale de mijloc. a fi mojic. ciuruite.. ) a fi om bun. a fi vorbăre . (rar ) a fi smintit. a fi neam după iapa popii (cu cineva). a fi becisnic.. a fi abătut.. a fi fă arnic.. a fi moară neferecată.. (p . 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi. a-i fi imposibil să . ) a avea hainele rupte. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. a flecări tot timpul. a fi născut în zodia ra elor. nici modru de-a o lăsa. a avea o existen ă tihnită... s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu. a cunoaşte firea. a fi suferit multe necazuri.POP..): i-oi da car cu şase boi. a fi musai. a pune la punct (pe cineva). a fi modru.: n-are cap de-a o uita.. a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap).. . a avea (mai) multă experien ă de via ă.POP. a fi (sau a se face) neam (cu . a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale. a fi murit şi moartea (în cineva). înfumurat. a fi foarte harnic. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). a fi fără seamăn de . a fi la un pas de a .POP. a fi mîncat (sau a cunoaşte. a fi mînă strînsă. a nu fi mult să . a fi lipsit de vlagă.. (sau fără . 2) a fi lipsit de voin ă. a fi absolut necesar. a fi nea într-o parte. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită. omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului.ext.. (pop.. le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald)... a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). a şti) moarea cuiva. CR. a fi principalul sprijin. obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . a fi moale la inimă.. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. a fi mînă spartă. a fi mî ă plouată (sau udă). (reg. a fi linguşitor. a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). (reg. a se înrudi (cu . POP.. a fi neam prost. lipsuri.. a fi lipsit de educa ie. născut în zodia ra elor.). . a fi mîndru ca un păun. a fi zgîrcit.. a fi econom. a fi mîncat de gîndaci. a fi mîncat de nevoi. (reg. ) a putea.. 2) a fi peste măsură de . cînd m-oi întoarce acasă. a fi mî ă blîndă.CR. 1) a fi milos. de unguri să-mi fie frică. vorbăre . a fi obligatoriu. ) 1) a nu mai putea.. ) a bate (pe cineva).a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după ..CR.. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. (reg. descurajat. a fi risipitor. să te faci rudă cu noi.. a fi mort după .. a fi veşnic însetat: Setilă.POP. a-i veni de hac (cuiva). a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. (reg. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus . a fi na ie blagoslovită.. fiul secetei. 1) a dori foarte mult să aibă .). .CAR. a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să . (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). ipocrit. a fi mîncat de molii.. a fi (mai) bătrîn. că nu-s nevastă cu cîrpă.... a fi îngîmfat. 2) a fi foarte îndrăgostit de . a fi foarte norocos....

a fi o frînă pentru . a fi numai ochi (şi urechi). a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să .i fie.. a fi constrîns să . a fi un om de nimic. a fi numai burtă şi căciulă. a spune multe şi a nu face nimic.... a fi spurcat la gură. a fi om serios. a fi necazul oamenilor. a-i fi nează (cuiva).. a fi negru în cerul gurii. mîndră. ) a fi prost şi obraznic. a fi ignorant.. v. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . a fi înnorat... a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă. a se jena. a fi numai greabănul de el. (înv. a nu fi nimic de capul cuiva. (fig. a-i fi indiferent. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei..POP. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). . de eşti neagră ca pămîntul? POP. a fi (to i) la fel. ) a nu şti absolut nimic la . a fi foarte supărat. nici măgar. (arg. ) a fi bolnăvicios. a fi nor. a fi numai o apă.a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să . ci cînd te trînteşte un măgar. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează. că este nevoie de cap. a-i părea rău. de mînie: spune-mi. a fi lipsit de caracter. a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva). a-i fi oarecum... a fi nefolositor. cu judecată cumpănită. a fi nespălat la gură.: eram nul la matematici. a nu-i fi nici cald. a fi oaie cu şorici. a fi exagerat de amabil. a fi o cîrpă. a fi scund. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la ..GALA. ) a-i fi silă.. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald.. de coloană vertebrală.. a fi nul la . scîrbă. a trebui să .. a nu fi nici cal. a fi becisnic. a fi (to i) o apă şi un pămînt. a nu fi nici cal. a trebui.. a fi nelalocul lui. necorespunzătoare.: şi-i era numele Plachidas. a nu se pricepe la nimic. a-i fi numele .. a fi om copt (la minte). nici măgar a nu-i fi nici cald..... a nu apar ine nici unei categorii... a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să. nici de rece (cuiva). a fi tobă de carte. a fi om copt a fi neam tămîie. a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva).POP.. a fi nebun de carte. ce i-i gîndul. (reg.. (cuiva). a nu fi bun de nimic. a se chema . de-o teapă. a avea suflet negru.. a fi numai gura de cineva. ). ) a avea o purtare inadecvată. (reg. a nu fi nici de zeama ouălor. mînios. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. de binevoitor. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele ..: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP.AL.CR. a fi slab ca o scîndură. PANN. a fi nevoie de cap. a fi necesar.DOS.. a fi foarte slab. . (reg.ISP. a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. a privi foarte atent (la ceva). inutil. a nu avea habar.. (reg. a fi nuntă.. a fi un obstacol în calea .. a fi numai lapte şi miere. că nu trăia bine cu soacră-sa. (reg. a fi negru de supărare. a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. a fi lac de transpira ie. a nu avea un statut clar. a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva).. a fi supărat (pe cineva). ) a se numi .

. a fi energic. a fi (sau a rămîne) orfan. (înv. a mai fi pe cît este. via a-mi şi sufletu-mi de vrei. dornic de petreceri. a fi o mînă singură. gata să-şi dea sufletul. a fi (sau a se găsi. a fi bun. pe cărbuni.. a rămîne) (dus) pe (sau (înv.. ni el pe la nas .. a fi trecut prin multe necazuri.VINEA. numai amîndoi. a se lăsa dirijat de ci. a fi la un pas de moarte. (sau să . 2) a trebui. a fi pe cale de a . (fam. a sta.CR. a fi foarte instruit. a cugeta. . a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). (fig..i fi paraxim unde nu vezi . a se mira: boierule. şi fură op..: e pe cale să se-nsoare . şi pop. a fi o surpriză. a fi om de cultură. (reg. să nu. (pop. demone. a ac iona cu rapiditate. cinstit: to i oamenii zic că-i rău. pe ghimpi. 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. a se purta conform moralei creştine. ) pe gînd. a cădea) pe bec. (fam. a fi (sau a sta) pe jăratec. a fi (sau a sta) pe cu ite. a fi. ) 1) a fi lacom. de ini iativă. a reflecta: o. a fi păpuşa cuiva.. 1) a avea experien a vie ii. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă. a fi pe jantă. a fi pe linia de plutire. a fi pe cale. de-ar mai fi el pe cît este.. a fi nătăfle . a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a călători: de ani e pe cale.COŞBUC. a fi pă it multe. a fi (sau a se afla. ) a supravie ui. 2) (fam. a fi lipsit de energie. a fi pe punctul de a . la momentul potrivit. a-i fi paharul plin (cuiva). a se ruşina: nu-i este aşa.. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. i-a fost paharul plin. a fi (sau a rămîne.. de ce mai stai pe gînduri. (înv. a şedea. a avea experien ă: cine a pă it multe. a fi (sau a cădea. a fi bogat. a-şi respecta promisiunile. a ajunge la limita răbdării: multe. a fi orb de minte. da-i omul lui Dumnezeu. a (se) gîndi. pe cugete).. a inten iona să . a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. ) a rămîne fără bani. a fi pe fază.. oportun: to i plecară-se . bleg. ) a fi singur. ) a fi mic de tot.). a fi păduche leşinat. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. l-au bătut. lefter.. ) 1) a rămîne fără bani.? PREDA. a fi op.. tare): asta n-aş face-o eu. a fi în ceasul mor ii. a fi om de lume.POP. a fi încă o dată pe atît (de mare. a fi o revela ie. a fi pe cu it.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . Doamne. ) a fi prost.. ) în) gînduri (sau (înv. a-i fi (ruşine) pe la nas. (reg. a fi om de ac iune. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. a fi necesar: e op să ştim .neva.POP. a-i fi (cuiva) paraxin.PSALT.ISP. ) 1) a fi de folos. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu. 2) a fi foarte slab..EM.. 2) a fi vesel. de ce nu mi le iei? EM. a fi om de cuvînt. a fi papă-lapte. a se pune. (reg. ) a i se părea curios.. ştie multe. a trece) pe linie moartă. fără ajutor. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. a fi retrogradat (într-un post mărunt).

CEZAR.. sînt pe post de a fi pe post de . a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). ) a fi nimerit.. (înv. 1) (fam. a fi pîine şi caş (cu cineva). a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). ) în punctul . a fi pregătit să . a fi plin de noroc ca porcul de rapăn.NEC. a trage să moară.POP. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e... făr-de surori. iar pentru al ii ciumă.. contra). a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război.NEC. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a ..). ) a-i sta norocul tot împotrivă.. ştii că starea.. (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule.. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. slăvitule. parcă sînt picat din nori.. a fi cît pe-aci să . a fi gata de . a trata preferen ial. v. GANE. tot împotrivă. a-i fi prea destul (cuiva). simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac..POP. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg. a fi piedică cu cineva. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva). a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). ) a ocupa temporar. a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei. (reg.. a (nu) avea sim ul realită ii. (reg.. a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . (reg.. a sta pe picior de plecare. . fata moşneagului era piatră de moară în casă. Vălean era pă scîndură. accidental (în locul altuia) func ia de .. (pop. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă... CAR. a fi într-o situa ie critică.. a fi dezorientat. ) a fi foarte norocos. a fi pisică blîndă..NEC.CONACHI.SAD. a plăcea cuiva. a fi pe post de . celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită.POP. spălătoreasă. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i. a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva. a fi pentru a fi pentru unii mumă. a fi rău lasuflet: nevasta .P. a fi fă arnic. (fam. ) a veni pe neaşteptate.. în punct de .: azi.. şi fam. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război).. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva).: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei. (înv. săracul.CAR. (fam.. indicat. 2) (reg. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv.CR. a fi pe măsura cuiva. a fi plin de neam. a se potrivi. (pop. din nori)..SAD. a fi pe scîndură.a fi (sau a se afla. a fi pe roată. a fi agreat. ) a fi prieten la cataramă (cu cineva). a nu şti ce să facă. a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere.. (sau (înv..CR. a se sătura. a fi pe punctul de a . a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă. potrivit cuiva. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva). ) a a fi pe moarte trage a moarte. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună. ) a avea ghinion. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva.i e pe roată. a fi în agonie. a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale.

prea-prea). că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. a muri.. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău. a fi plin de sine. a fi puişor cu caş la gură. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). a veni (cuiva) de hac. intim (cu cineva). a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva). a fi imatur. vrăjit. fir-ar al (sau a.EM. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor). a fi pus pe trai.CAMIL. (p.. 2) a se sim i rău. a exista o ocazie. 2) a fi desfigurat.: sînt porni i pe sîcîială. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR. a (se) da. a căuta (cu tot dinadinsul) să . a avea gură mare. a (se) lăsa.. a fi rău de scîrbă. a fi recunoscător (cuiva). calul cu atîta se cufunda mai adînc. . . a fi scandalagiu.GALA.. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a fi prieten apropiat. a fi copil. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. blestemat. a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit. a fi prieten la cataramă (cu cineva). a nu fi pu in lucru.. a fi concediat.. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan. ) a fi ame it de băutură. (despre bolnavi) a fi în stare gravă.a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. a fi (sau a părea) rău dispus.CAR. a fi pragul casei. a fi (sau a părea) indispus. a fi pradă (cuiva sau a ceva). a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi. ai. a fi sprijinul familiei. a fi rău. a fi (în) prada cuiva. a fi pus la punct. că nu-s aşa rău de scîrbă. 1) a o duce greu. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. (pop. îngîmfat. a rămîne) dominat. 1) a fi fermecat. a-i fi popa (cuiva). cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice.. v. i se păru că e prea-prea. copleşit de cineva sau de ceva.. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte . a fi rău de gură (sau gură rea). a (se) lăsa. a fi prins de limbă. a învă a minte (pe cineva). a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. a fi încrezut. o posibilitate favorabilă: ia stai. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). a fi prea de tot (sau prea din cale afară.. a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui. a fi pocit.P. a fi (sau a cădea. să ne fie ca astă-seară. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit).. a fi pornit sau a porni pe . a fi (sau a (se) da. a fi pus pe liber.ext.POP. (înv. a deochea. ... permis: dar ca o stîrpitură .POP. să-i facă lui asta. acceptat. şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. fir-ar el iacă cui!. (reg.POP. ale) dracului!. a fi rost (de ceva). apoi eu i-s popa.CR. a fi dispus să . ) a fi (total) lipsit de experien ă. o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. frate. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva).REBR..STANCU. ) a avea mul i bani..

a fi sac fără fund (sau spart). a se arăta rar în lume. era un fel de izvor nesecat. eşti sărit din minte. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. sau cine ştie ce pricopsală a fi. 1) a fi alb la fa ă. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. nu cum erai mai înainte. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă. era mai scumpă la vedere. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a fi salon.. . a fi foarte flămînd. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare. (spec. 2) a fi plăcut. a fi zgîrcit. foametea.. greu de fasonat. (arg. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală. cum îi ziceau prietenii. a rîde rar. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă.POP. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel. de foame şi de sete. sac fără fund. a fi scăldat în lapte dulce. 1) a fi lacom. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva). a fi distins. trivial. a nu fi sănătos dacă .SAD.VLAH.PANN. a fi sărac cu duhul. a (se) scîrbi. amabil.BOL. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . poate. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. a fi salta-singurel. a(-i) fi sortit. (reg.POP. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte.EM. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr.CR. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău). a trăi retras: Hariclia. vulgar. a fi gras şi frumos. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR.. . a fi sătul pînă-n gît.BASS. (reg. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. a fi scart.HOGAŞ. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR.. a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. ) a fi de calitate foarte bună. a fi scump la vedere. a fi (un) sat fără cîini. a fi sărit din minte. a fi ruşinea cuiva. a fi rupt (sau fript) în coş. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. cu firea ei sfioasă .. sac fără fund.CR. a fi nebun: ori. bucuroşi le-om duce toate. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare. că mi-e scîrbă cînd te-aud. a fi rupt din soare (sau din rai). a (se) dezgusta: fugi. a fi scump la secure. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat.MINEIUL. a fi sănătos ca un harbuz.ISP. a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva). a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva).CAR. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase. nesă ios. a vorbi indecent. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a i se acri...SAD. a avea) ruşine (sau (înv. a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . fiind rup i în coş. a se înrudi. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). a-i fi (cu) ruşine. (fam. a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. glume: uneori cînta lucruri vesele. a fi posac: fetişoara asta. a fi peste măsură de sătul. a fi încet la minte. a fi rupt (sau frînt) de osteneală. a fi perfect sănătos. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund.CR. a-i fi (sau a i se face. a fi sănătos tun. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). anecdote.. a fi scump de mînă. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz.

silit să facă (sau să spună) ceva. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. a fi bolnav de plămîni. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva).VLAH. a-i fi grea ă.. fără sfială.CAR. a fi o persoană cu trecere. fiindcă sînt foarte obosită.. şi sub cruce. a fi sfin it. a fi indispus. precum văd.SAD. (reg. că aici. înduioşat. a fi sfîntul zilei. .COŞBUC. a spune tot ce gîndeşti..BOL.CR. era numai scump la grai. ) a fi lipsit de putere. a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a fi impresionat de . a fi mort.. a fi soarele la (sau pe la) toacă. a fi slobod la gură. dînsul).PREDA. a fi foarte obosit. căci l-a purtat la sînu-i. taică. cheamă-mă! POP. a se bucura de considera ie.. a fi strîns cu uşa. a fi slab de înger. (reg. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire. de rezisten ă. a fi scurt la minte. a fi slab de inimă.. a fi concis: ascult. a fi lipsit de fermitate. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. a fi sîngele cuiva. a fi sub glie.CAR.sub glie.). (fam. a fi obraznic. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva).REBR. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă. pentru că baba mea e o sterpătură.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva).. după cum spun ăranii. scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul.. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să .STANCU.. dar fii scurt. a fi neşovăitor. îi nădejdea slabă. a-i fi sfială (cuiva). a ceda cu uşurin ă. a fi slab de î îni. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge.CR. (înv. (înv.. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. ) a fi beat. 2) a fi slab de înger. ) a se sfii. la grai). pe Stan pă itul întreabă. a avea deplină încredere (în cineva). a i se închide ochii de oboseală. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să . a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor. a fi stearpă (sau (reg. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. a fi nevoit.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi. ) a fi pu in probabil să . ) voroavă). grai. a fi la ananghie. 1) a fi bolnav de inimă.. a fi în nevoie. plictisit.: vom da de dînsa pe cale. fără chef. a fi strîmtorat (sau la strîmtoare).PANN. a se lăsa uşor intimidat.. a fi sub călcîi.GANE. ) o sterpătură). a fi sigur de (sau pe) sine (sau el.. a avea memorie scurtă. a fi sub domina ia cuiva. a fi la greu. a fi în dificultate.(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde..BUDAI-DELEANU.BOLLIAC. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. a fi scurt.. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? . a fi slab de piept. a fi sensibil (sau sim itor) la . a fi Stan pă itul. (sau de .

a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. a se îmbăta foarte tare. a fi tămîie. la toate dovezile profesorului. (fam. încăpă înat.. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. mă făcui tei! POP. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă.. 2) a fi răbdător: în sfîrşit. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt.REBR. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap.. neînduplecat. a fi talanga tîrgului. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi. a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . voinic. a fi (sau a face să fie) condus de cineva.SAD. a fi prost ca noaptea. ) 1) a fi lefter...1737). . a nu şti nimic. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. de amintirea. (a.CR. a nu vedea bine. a fi tare în ceafă.. a-i fi (cuiva) tălam. neobişnuit.ISP. a fi tare de (sau la) cap.. a fi nu ştiu cum.. (reg.NEGR... a fi sănătos. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice.: dat-am cartea domniei meale . a fi obraznic.. de la o vreme pierde răbdarea. ) a fi cu dreptul de a .. a avea ceva inexplicabil. a nu ceda. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. 2) a-i fi lehamite de ceva.NEGR. nui lucru de şagă. a fi sub orice critică. a nu se da bătut. a fi şiret ca oaia. a fi tare de ochi.. răspundea cu un zîmbet de superioritate. ) a fi rezistent la băutură.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă. a nu avea nici un ban. a fi liber să .P. gras. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva).VLAH. a fi stăpînit. 2) a fi ignorant. (înv. înjugă ca să are. (reg... a fi (sau a sta) tanto pe tanto. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea..CEZAR.POP. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat. mărginit.. a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. şi reg. a fi tare de cap. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare. ) a semăna leit cu cineva.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să . a fi şapte fra i pe un cojoc. ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . 1) a fi prost.. a fi de o calitatefoarte proastă.. a fi rezistent.CR. să fie tari şi puternici . a fi tare (sau gros) de boacă. (înv. a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare. ) 1) a fi prost.BIBLIA. a fi tăiat cineva. . a fi (sau a se face beat) tei. mi-e nu ştiu cum să le priimesc. a fi încăpă înat.AL. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii. URIC. a fi scăpăta i.. (reg. ) 1) a-i fi ruşine. o capră ruptă în bucă i.. neînduplecat. 4) (reg. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul. a fi neinfluen abil. 2) a fi rezistent la băutură. a fi tare în fălci. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să . a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. ) a răspîndi zvonuri. a se jena. a fi tare în replici. .CĂL. a fi tare a . de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare.. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii.. a fi rezistent. cît era ea de tare de cap. ICHINDEAL . a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . mama. a fi ferm. dîrz.

: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag). a fi treaba pe . a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul. a fi (a se sim i) descendent al cuiva. a (nu) mă (te.ISP. (sau de . te iert şi eu.POP. trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. prin veşcă).. ) a nu vedea bine. a fi tîmp la vedere. îl etc.CAR. (înv.CR.. totuna face..) interesa: în sfîrşit. că pentru ei. a fi slăbit.. a fi dat în judecată.. văzuse şi pă ise multe. fost-ai rob. a ieşi cu bătaie.. a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva). a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. şi reg. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva)... o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . timpul de căsătorit. cu obrajii traşi). a ajunge. scofîlcit la fa ă.). a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate . nişte mustă i totdeauna bine răsucite. a fi acelaşi lucru.. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură). a fi (sau a rămîne. prin ciurel. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). a se decide prin bătaie. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca).HOGAŞ.. a fi retrogradat. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei.POP. a fi (sau a (se) face. d-ăia care auzise. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul. a fi vai de cineva: avea .a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită.. a fi tot de-o zeamă..ISP. a fi totuna.... a fi miop. a fi tot o mîncare de peşte. ori mort.. a fi tot cu mîna în buzunar.. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. a fi trecut (sau trimis) la munca de jos.) privi.VLAH. (reg. a ajunge la. a (nu) mă (te. a (nu) fi timpul (sau vremea) să . a fi timpul să .POP. a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva . (reg. a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai). tocmai pe tocmai . a nu avea încredere în cuvîntul nimănui. ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase.HASD. a se îndoi (din principiu) de orice. a fi topenie de cineva... a lăsa pe cineva) sărac lipit.. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte. ori viu. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil.. a fi cheltuitor. a fi situa ia de a . îi treaba d-tale.. AL. (fig. (a fi) foarte slab. a fi (sau a rămîne. a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe . prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit... (despre oameni) a avea experien ă. a (nu) fi momentul potrivit pentru . ) a fi rău de cineva. a fi trimis pe banca acuzării. a fi zăpăcit.... mi-e egal: spune-le ce.. a fi treabă. a lui etc.: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . mi-e indiferent. a (nu) fi treaba mea (a ta. iartă-mă! .GANE.GALA. a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără.. (reg.).COŞBUC. a fi versat: un boier bătrîn.. a (nu) avea timp (pentru ceva). a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e . eu mă duc.. îl etc. ) a se ajunge la ..CAR. a (nu) fi timp (pentru ceva). şi-i cere raiul. v. a lăsa pe cineva) tinichea. tu zici că eşti tinichea de tot..i place. a-i fi (sau a-i sosi.

a fi foarte bătrîn. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. a fi clei. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură.CAR. a fi vorbăre . a se identifica cu aspira iile cuiva. (reg.. a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. a nu vrea să în eleagă.. dobitoc. toc. a fi umbra cuiva.. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a se contopi: aceasta iaste muiare lui. (în blesteme): toc. ho etc. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare.ISP. a fi foarte capabil. a avea purtare de sfînt. a fi (sau a se face) un trup. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul.. a nu fi lipsit de păcate. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. a fi abil.. a fi mîndru.. a fi cuminte. (înv.. a fi vrăjit (de cineva). a fi.POP.. a nu apela la nimeni.). a fi turc (sau ca turcul). a fi trupul cuiva.P. 2) a fila pe cineva. pentru ca să nu-i fie urît. a ajunge într-o situa ie foarte grea. ho iei etc. (pop. a fi un om cu însuşiri deosebite.CR. a fi veşnic cu căciula pe cap. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). a fi un om şi jumătate. a fi demn de compătimire.PRAV. a fi uşă (sau cheie) de biserică.CAMIL. a suferi pentru greşelile altora... a avea o mare experien ă (de via ă). sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. dobitociei. a fi tufă de parale. tufă de parale.. ) a fi rudă de sînge cu cineva. a fi culmea prostiei (sau măgăriei. a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz . a nu ine seama de nimic. a fi inut să . a fi ap ispăşitor. a fi vorba.POP.CR.i-ar de (sau în) cap!. a fi uscat troscot. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. a dori foarte mult să . a fi foarte încăpă înat. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii.. a se uni. a fi în puterea vrăjilor (cuiva). de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. ICHINDEAL.AL. carea au fost împreunat cu dînsa..usca i troscot.. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic. a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să .. a fi trecut prin multe. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . a fi lipsit de bani. a fi obligat să . . a fi urechea tîrgului (sau a satului).) şi jumătate... guraliv. fi. nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare. cu fine e. pardon!. de via a) cuiva. a fi un prost (sau măgar. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva). să fie un trup. a fi vacă de muls.i-ar de cap! a fi inut să . cumătră? .: vor fi inu i să se supună neîntîrziat. ) scuza i!. a se plictisi: baciul. a fi vrednic de miraz. a lucra cu dexteritate. a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. a fi vai şi amar de capul (sau de pielea. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. a fi vrednic de milă. viclean. a fi tureatcă. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. începu a fuma din pipă.a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi.. a fi uitat de moarte. toc .AL. 1) a se ine scai de cineva.

a fluiera a pagubă. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. mult dor de voi am mîncat. haimana: un june fluieră-vînt. a bate pe cineva. ) a şuiera) în biserică.ISP. a dansa îndrăcit. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). a învă a minte pe cineva. a fluiera în biserică. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. foc şi scrum.POP. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta). a se gîndi mult şi intens. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. a freca de gîlci (pe cineva). (pop. bagatelă. a frămînta (sau a pisa) pămîntul. a muştrului pe cineva. fraged la limbă (sau la gură). a nesocoti convenien ele. foc de paie. a i se fîlfîi cuiva (de ceva). apoi fluieră a pagubă. un eşec. a plictiseală. umblînd de colo pînă colo.PREDA. foame brează. fra i buni. fră ie de cruce. dacă şuieră-n biserică. ) a fi pe potriva cuiva.ZANNE. a for a (sau a exagera) nota.CR. o nereuşită. tovărăşie. (fam.DRĂGHICI. a regreta o pierdere. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat.a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. foame de lup. frămîntări de limbă. foc bengal. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. mul umit. a-şi freca mîinile. a freca menta. fraze încîlcite. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . pe cît om fi ş-om trăi. a-l freca de gîlci pe cineva. foc de artificii. a depăşimăsura (în comportare).GOGA. fluieră-vînt sau flutură-vînt. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. satisfăcut.DELAVR. (reg. om fără căpătîi. alcătuite din cuvinte greu de rostit. a fluiera a pagubă. 2) a fi foarte bucuros. ) be ivan. foame mare. planturoase. gură-slobodă. forme pline. fluieră-n bute. foame foarte mare. (reg. ) a învă a minte (pe cineva). fleac. ) a pierde vremea. floare la ureche. bătrîne crai.EM. (înv. indiscret. 2) fleac. a tăia frunză la cîini. a fi zobit de oboseală. forme generoase. care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. a comite fapte care şochează. a fost (odată) ca niciodată. nedeterminat. flecar. a-şi bate capul. bagatelă. a-i face bucata (cuiva). cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile). a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. (fam. a fluiera în (sau a) pustiu.

a pricinui un mare neajuns (cuiva). a-i fugi laptele (cuiva). a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva). frig (sau ger) de crapă pietrele. ar ăgos. şi e frumoasă de pică. a muştrului. a fugi ca tăunul cu paiul. da de unde!. a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului.COŞBUC. desnădăjduit. nerăbdător (să facă ceva. glume ) a bate (pe cineva). a-i crea neplăceri (cuiva). a-i face zile fripte cuiva. a fugi foarte repede. (despre femei) a-i seca sînul. a frige în bătaie (pe cineva). pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele.CR.EM. a-şi frînge gîtul. 2) a fi foarte zgîrcit. a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. Harap-Alb. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele. fudul de-o ureche.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. doar ni s-or pierde urmele. a bate măr (pe cineva). a fugi de acasă. a se duce) foarte repede. a fugi iepureşte. a fugi (sau a ieşi. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi.POP. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. îşi prăpădeşte) călcîiele. a fi neliniştit. . frumos de muc. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. a fi îndurerat. a frige la ma e (pe cineva). frig (sau ger) cumplit. 1) a fi nervos. a evita pe cineva. ca tăunul cu paiul. şi să te ii. căci cu răbdarea îi frigi pielea. a fugi foarte repede. frumos (sau frumoasă) de pică. (reg. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. 2) a muri. a frînge carul. ) foarte frumos. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva). a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . a frige mielul întreg.P. (pop. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. a pleca în lume. pietrele).URECHE. a-şi frînge mîinile. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. în pielea lui.ISP. 3) a-i face rău.POP. a-l frige pămîntul sub tălpi. ca puşcat). a-i frînge turta (cuiva). a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. a fugi repede (ca iepurele). ) a nu izbuti.ISP. fugi de-acolo!. a ocoli (pe cineva sau ceva). a-i frige pielea cuiva. a fugi (sau a alerga. 1) a da faliment.Mănîncă pămîntul. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i. a fugi (sau a ieşi. a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. disperat. glon . a bate bine pe cineva.CR. (pop. surd. a evita. . a frige un miel tîlhăreşte. CR. a-i face mizerii cuiva. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta.CAMIL. potcoavele. a goni. a eşua.

1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic.COŞBUC. a adormi profund: cum bău. a-i fugi sufletul (cuiva).POP. 2) a fermeca. a fuma foarte mult.POP. ) a fi deosebit de iste . a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. a fuma mult. parcă îl fură cu ochii.. de le fura vederile.CR. a cuceri cu zîmbetul: Rada. cînd o vezi. intru.AL. ca la drumul mare. 4) a muri. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a fura (sau a vinde) turnul Col ei.. ca în pădurea Vlăsiei). a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). ) 1) a adormi. a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). a-i plăcea. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). a fi ca mort: îi trage un frecuş . a fura ca în pădure (sau ca în codru. . a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. a fi învinuit de o faptă imposibilă. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. a a ipi (pe nesim ite). a fermeca (pe cineva). a fura inima (sau mintea) (cuiva). cînd . ) bifurca ie. te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. a reflecta: te fură gînduri. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele.ISP. omule.CAR. a fura cu zîmbetul. a zăpăci (pe cineva). furca drumului. (reg. a medita. a-l fura somnul (pe cineva). a fura fără teamă. de-i fugea sufletul din el. ) de pălăngeşte). (pop.. a fascina. (reg.CR. fură permanent şi cu îndemînare.. a fuma ca un turc. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. a fura (sau a lua.NEGR.POP. . fugindu-i în fundul capului. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. a fulgera cu privirea (pe cineva). a fura ochii (sau vederile) (cuiva). 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială. (pop.. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă. a picoti. a se gîndi. cu coada ochiului) (pe cineva). simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare.SAD. îl şi fură Aghiu ă. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică)..CR. 4) a se îmbolnăvi. a fura cu ochiul (sau cu ochii. a jefui. socială etc. 2) (fig. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. a-l fura Aghiu ă (pe cineva). lau luat sfin ii. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva).EM. . cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe.a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie. . a adormi: de abia mă furase somnul. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. a prinde.. a cădea pradă gîndurilor. a lua ochii (cuiva): se lumina. a-l fura gîndul (pe cineva). a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva).GHICA . . fură de stinge (sau de usucă.. de şiret. a dormi uşor: cum a pus capul jos. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva).STANCU. a-i lua min ile. pentru mine? DOS. ) a se îmbăta. răspîntie.POP. a fura cu urechea. a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva.

a găsi acasă pe mutu. ) a(-i) imputa. 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba..ISP.NEC. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire.. a găsi noima. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. cît pe ce să .. a se asambla cu o alta. a se găti de horă. lesne-i a găsi pricină. birui cu una. a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). a se îmbrăca cu haine de sărbătoare.. a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva). a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte. (sau a . (iron. dar nu şi-a găsit prostul! GALA. chi ibuşul. a o încurca.. 1) a găsi pretexte.. gata să . a-şi găsi un rost. pe moarte: c-am rămas galbin de gras. subterfugii. a fi sărac. a o pă i.CR.): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme.. a-şi găsi sfîntul. a găsi dreptate cuiva. a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu.. a-l găsi gălbinarea (pe cineva). ca să-şi găsească un rost. a găsi momentul potrivit (pentru . aproape să . a da. igane. a găsi leacul. gălăgie insuportabilă.CR. a-şi găsi prostul. a face pe el de frică. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva).. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor.. a găsi poarta încuiată. a-şi găsi omul (sau naşul. ) foarte slab. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă. infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. (anat.POP. furca pieptului mă doare. popa. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad.POP.ISP. a-i găsi tipicul. galben de gras. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e). a-şi găsi potriva. clenciul. chichi a.să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică.POP. înşela. a găsi capac la toate. că vă ve i găsi mantaua cu mine. ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi. a (i se) găti o papară (cuiva). treabă pu ină. a găsi solu ia unei probleme. a crede) cu cale (sau de cuviin ă).CAR. (înv. că i-o găsi baba leacul! POP.POP.) bacăul.ext. ) 1) a-şi găsi naşul. (p.POP. 3) a o duce greu.POP. a socoti nimerit.)..PANN. a găsi vreme (sau prilej) (de .. a găsi fa ă. nu i-ai găsit sfîntul.(reg. cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul.).MOXA. ) a-i găsi pricina. a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. a avea răspuns la orice. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva).. a găsi (sau a afla. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare. a profita de munca altuia. vorbă multă. (reg. a găsi plăcinta gata. a se fofila. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. (înv.: era gata a o lovi. al unui fenomen. 1) a găsi remediul. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate. .REBR. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă .furca pieptului gata să .. lelea bărbatul). (reg. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. a descoperi sensul unui eveniment.şi foarte bine a făcut . a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul.. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară .

a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. gîscă (numai) bună de jumulit. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva.. ) a chema pe cineva. care vorbeşte vrute şi nevrute. ) bogat..CAR. prin în elegere directă. a se ciocni.PANN.POP. ) a năpăstui (pe cineva). a se lovi cu cineva. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă.DOS. foarte slab. nimic . gura lumii (sau a oamenilor. a striga) de la inimă. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. (reg.POP. nici masă. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem. a vorbi. a contrazice. vorbeşte mult şi repede. şi pop. gură nespălată. a grăi (sau a spune. a se ghiftui cu mîncare. a avea gînduri.NEC. de la om la om: să ne în elegem gură în gură. a tîrgului). clevetiri. a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. (arg. (pop. gura bate curul. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. gîdilă-mă. (înv. a grăi de price. (extrem de) sărăcăcios: nici pat. n-ai haz. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. cu influen ă. 2) (foarte) sărac.i gîndesc. foarte gras: şase boi ca pepenii. a grăi cu năpaste. a grăi curmeziş. a gîdila la inimă (pe cineva). gras (ca o) cobză. a satului. (fig. (pop. greu (sau gros) de cap.RUSSO.. ) a împuşca pe cineva. (înv. get-beget coada vacii. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol).i voiesc. persoană care poate fi exploatată. a gîndi de rău pe cineva. să i-i mînce doftorii. cu) gură. gras ca tîrnul. ) a se îmbuiba. persoană flecară. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia.ISP. a gini marginea.vorba nesocotită sepedepseşte. 1) complet dezbrăcat. gura lumii-i slobodă. gras ca gratia. a striga din suflet. gros la ceafă. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. a bănui de fapte rele pe cineva. pe fa ă. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. ci bine. gură în (sau la.SAD. gol făcăle .POP. a spune. gras tobă. (reg.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. n-ai umor.VARLAAM. .POP. a se găvozdi bine. foarte slab. (înv. (pop.CAR. gol puşcă. ) a fi atent (la ceva). slab şi bolnăvicios. s-a trădat fără voie. a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu. a grăi pe ponturi. ) slab. a linguşi (pe cineva). gura îi meli ă. gol (sau (înv. a mahalalei. autentic. gura păcătosului adevăr grăieşte. a grăi pe cineva. ) a fi de altă părere. original. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. a se ghionti cu cineva. a vorbi afectat. să rîd!. .

gurile rele. haide. haină la două rînduri. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi.întinde-o de aici! haită de cîine.i văd mersul! haită de cîine haram că . hai să. închisoare. pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. s-a topit.) păcat că . vezi tu: haide.DIONISIE. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). precum v-am spus. ia-l de unde nu-i.i văd mersul!. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. a se ciorovăi cu cineva.mai lasă-mă înpace! . i-a adunat Dumnezeu potecile. nu se scrie la dînsa aşa igănie..DELAVR. (fam . că l-oi hrăni cu miez de nucă.) arest. hor. (pop. i-a cîntat popa aghiosul.AL. (reg. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. venind şi plecînd. ia mai slăbeşte-mă!. brusc. a nu avea ce mînca. ) a murit. făcînd zgomot mare. bîrfitorii. ) a se crăpa.SL. pe neaşteptate. gură seacă. a i pă i voi şi mai rău! CR. hop de (sau într)-o parte. (reg.POP. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. hor.fieşi aşa!.. a hurui la pistoale. l-au înmormîntat. ia loc!. slavă Domnului!. (pop . lasă. a descărca pistoalele. i-a intrat barba-n gură. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. înapoi nu m-oi mai întoarce. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine. ) persoană flecară: badea Teacă. (reg. a nu-i da pace cuiva. i-a luat cînepa apa. a se hă i cu cineva. apucat. i-a cîntat cucul în casă. hîrdăul lui Petrache. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. a murit. foarte departe. e pe moarte. hor. haram că . a se lumina de ziuă. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor. cîine rău. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. s-a făcut nevăzut. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. a se sfădi cu cineva. haină cu două rînduri de nasturi. haide. haine de toată ziua (sau de purtare.. (pop. hor. a se guri de ziuă. haine de lucru. a se hrăni cu vînt.EM. a se ciondăni.. hotărît lucru.treacă-meargă:aida-de.POP. hor. haram de capul vostru!.. a întărîta pe cineva.POP. a dispărut. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. pute de leneş ce e. (înv. parcă le văd cum or să mănînce păpara. hai sau haide. ieşit din min i. cu siguran ă: hotărît lucru. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. ) a se îmbrînci cu cineva. ) a se certa pentru fleacuri. har Domnului!.. hăt departe. hodoronc (sau hodorog)-tronc. pentr-un topor. ) a găsit ce-a căutat. de tăvăleală). (reg. i-a crescut păr în palmă.PANN. a holba ochii. (reg. în felul acesta. nu face nimic. a se ciondăni. e pămîntiu la chip. haida-de!.. a rămas singur cuc. a se hîrîi cu cineva. ) pleacă!. hai. din senin. (pop.gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. ) (despre oameni) icnit.ISP. iaca aşa.

a ieşi cu capul gol.CR. a se duce. supărat. pe (sau ba) colo (pe colea).ISP. iarnă cu şapte cojoace. laconica ta scrisoare. primejdios. 1) nu mă grăbi!. bagă de seamă!: ia seama. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. ieftin ca braga. arghirofilie. imaginare: să nu mai umble. se uită: nu fi. . ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. icre-verzi.1) buruiană (otrăvitoare). a fi foarte slab.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. ca un pierde-vară. a se căca. mai e şi mînă spartă. ) după ce că e sărac. aseară: am primit ieri-seară. a ieşi cu dosul la oameni.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. lucruri inexistente. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. foarte ieftin. a defeca. despre oameni) e foarte înalt. nu mai are ce răspunde. din loc în loc. a se pişa. ) om rău. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . are o foame de lup: mai aşteaptă. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). ) trece. a fugi. (înv.DOS . ia seama!. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!. bagă de seamă!. a se purta necorespunzător în lume.EM. oful iese la spălat! POP.POP. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. a se căpăta. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. (pop. s-a chivernisit. (înv. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA . 2)(fig. a ieşi afară.CONTEMP. bade. după icre verzi. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. a se duce. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. iarbă rea. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. (fam. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. a ieşi afară cu udul. i-a pierit glasul. ieftin por i. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. a ieşi (sau a pleca. ) zgîrcenie. a-i merge bine.ISP. ) scutire de vamă. iertare de vamă. băiete! BRĂESCU. 1) a-i apărea ceva (cuiva). pleacă (numaidecît)!. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. a fugi. 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea. (fam.iarnă foartegrea. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. ieftin iei. pe alocuri. (înv. fii atent. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). a încerca să se eviden ieze cu orice pre . . a se întoarce) umilit. a-i ieşi ceva (cuiva). ia vezi!. a dat norocul peste el.CAR. nu mă zori!. iese la spălat. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. (fam. şterge-o!: ia şeaua la spinare. în timpul serii precedente. ieri-seară sau ieri-seara. . numai pielea şi oasele. duminică. o duce bine. supărat şi mîniat. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). i-a venit iapa la hă . (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a ieşi cătră Dumnezeu. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura.

a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli. grea: prilejul de a scăpa din impas. bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i.CAR. ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva). a (se) enerva. a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). a muri. a apărea brusc. a se demoda. (reg. pe neaşteptate: ei. a ieşi din modă. răbdarea: faci să-mi ies din min i. 2) a fi foarte bucuros. a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. a nu mai putea de bucurie. a ieşi din lume.MAIOR.POP. a răsări. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul.AL.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). a-şi ieşi din fire. ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. a se remarca. (pop. (pop. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene). a-şi ieşi din minte (sau din min i).) 1) a-şi ieşi din fire. a se distinge. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. a depăşi o situa ie dificilă. nu mă fă să-mi ies din fire. a ieşi (sau (înv.NEGR.i placă! POP. (p. a-şi pierde controlul. a se eviden ia.CAR. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. a fi de bun augur. a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). a ieşi (sau a se ivi.EM. a nu (mai) putea uita (ceva). a muri (şi a fi dus la groapă).i ieşi din aste păreri. a depăşi vîrsta alăptării. a-i purta noroc (cuiva). a-şi aminti mereu (de ceva). a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. a-i purta ghinion (cuiva). ) a se lămuri.PANN. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul.COŞBUC. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte. a deschide vorba. a nu se mai putea stăpîni. ) a scăpa) de sub teasc. a nu mai fi la modă. îl scoate i din toate răbdările. din toate răbdările) (pe cineva). a-şi ieşi din păreri. a ieşi cu vorba înaintea cuiva. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). a-şi ieşi din piele. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva).FIL. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă.) 1) a ieşi basma curată. (fam . (pop . că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. a ieşi din comun.ext. a uita (de cineva sau ceva). a ieşi (sau a scăpa. a-şi ieşi din răbdări . 1) a-şi pierde cumpătul. a (nu) ieşi din făgaş. bată-te să te bată. . discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. că n-are să. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte. a-şi ieşi din pepeni: apoi. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. a ieşi deasupra. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). răbdarea. 2) a avea cîştig de cauză.AL. a ieşi (sau a scăpa) din impas.KOG. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). (reg.

Russo.IORGA. 1) a ajunge la ărm. la o în elegere cu cineva.FIL. a se duce) în (sau la) poiană. EM. a-şi ieşi din sine. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva).CAR.SAD. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e).POP. a da publicită ii: Al.CR. la larg. a (se) da pe fa ă. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). . nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg. )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. 1) a ajunge în cîmp deschis. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. 2) a răsări în calea cuiva:poate să. (înv. a (se) distinge. mîne. a se distinge. a ieşi la mal.(înv. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). ) a(-şi) pierde sărita. a ieşi înaintea cuiva. dar pînă la urmă a ieşit la liman. iau ieşit înainte de departe. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii. a nu se mai putea stăpîni. 1) a (se) arăta. la obraze. să-mi ies din răbuş afară. ) a privi. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. a ieşi în cîmp liber. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. şi pop. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . a-şi pierde cumpătul. a scoate) la lumină (sau la iveală. 2) (fig. ) la arătare). 2) a ieşi la oameni. a se arăta în lume.. ) a defeca (şi a urina). depăşit. a (se) vădi.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. a o scoate la capăt. ) a ajunge la o situa ie mai bună. 2) a (se) eviden ia. a ieşi înainte. a ieşi la liman. 1) a ieşi cel dintîi.i iasă în cale vrun iepure. (pop. 1) a fi proeminent. din pepeni. a asista: îşi înăl ă harapnicul. a-i ieşi după plac. a publica. ) a ieşi la tîmpinare. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. a ieşi (sau a scoate.CR. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac.PANN.POP. .POP. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. . din î îni: să mă faci . CONACHI. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. 3) a deveni public. a ieşi la gol.i din rezonu-şi va ieşi.REBR. a-i reuşi după dorin ă. . 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. să poată ieşi şi el. a-şi ieşi din sărite sau (pop. la) întîmpinarea (sau (înv . a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. a ieşi în (sau (înv. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz.POP. ) întru. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. ) a nu se mai comporta normal.MACED. a (nu) ieşi la un capăt. a se remarca. a ieşi din uz. a ieşi (sau a merge. a pune. i-au ieşit întru întîmpinare. (înv. (înv. 3) (fig. 2) a se distinge. a ieşi (sau a da. poimîne. a frecventa societatea. a se înfuria.. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. a-şi ieşi din rezon. ca să se mai roadă. a ieşi la lume. (fam. a ieşi la larg(ul). 1) a ajunge la lumină. a fi demodat. a (se) remarca. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. a (nu) ieşi la hat cu cineva. a ieşi la horă. 2) a se sim i liber. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii.

) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur.. 1) (despre pete) a se cură a. a pleca. (pop. . a ieşi la văpsea. a sărăci. (pop. ieşit din comun. a se duce) (ca din) puşcă. 2) (despre esături) a se decolora. 3) a fi sărac lipit pămîntului. a reuşi.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . (fam . lucrurile ieşiseră destul de prost. a-i ieşi pămîntul în fa ă. 2) a nu mai putea. a reuşi: cum. a izbuti. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. a se speti muncind. a ieşi la zăbrele. merge pe dos. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . (reg. 1) a i se umfla.. a ieşi la socoteală.BĂLC. a nu reuşi într-o ac iune. a i se bulbuca ochii (cuiva).. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din . a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). a pleca. (înv.CANT. a ieşi la săvîrşit.CAR.. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard. a fi exoftalmic. la o concluzie. ) scos din min i. ) a izbuti. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). la limita puterilor omeneşti. a ieşi (sau a se retrage. a ieşi (sau a scăpa. a fugi. ) a da în vileag. (fam.1820). neobişnuit. a fugi. ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . a-i merge rău. a se băga în fa ă.POP. a ieşi (sau a o scoate) la selamet. a scăpa dintr-o primejdie. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva). ieşit din gînd. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă. pînă să le iasă sufletul. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie. pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. ) a face o afacere proastă.. ne iese părul prin căciulă.URIC. ) a reuşi să isprăvească. 3) a aştepta foarte mult.IORGA. (înv.SAD. 1) a face eforturi deosebite. a ieşi pro ap înainte.. (înv. imediat. a-i ieşi sufletul (cuiva). (înv.. necum. obiceiurile. a ieşi mincinos (sau de minciună). a ieşi (sau a scoate) la eft.. a ieşi prost (sau rău). i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere. a ieşi pîrîş (asupra cuiva). ) a ieşi la poartă. a fi pămîntiu la fa ă. a se duce) în cea mai mare grabă. nebun. a-i ieşi mestecenii (cuiva). o situa ie etc. (a. a scoate pe cineva) la pensie. a ieşi (sau a scăpa. 2) a depune un efort foarte mare. a ieşi la spălat. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă.. foarte repede. ) a pîrî.SAD. a ajunge la o situa ie mai bună. 1) a muri. a-i ieşi pasien a (cuiva). a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. a o ine una şi bună: din ce ştie ea. (reg. DELAVR. a ajunge la un rezultat. ieşiră de minciună. a ieşi la iveală. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. ) a încărun i. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd . să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi.. a rămîne de minciună. a nu-şi schimba convingerile.

ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). a induce în eroare (pe cineva). a se asocia cu cineva. Cuza cumpărător.BOL. ) desuet.CORESI. a contraface. ) a fi certat. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere.. a insufla încredere (cuiva). om foarte bun la suflet. a intra în competi ie. inimă albastră. jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . a se certa cu cineva.CEZAR. a intra boala în cineva.URIC. impozitul sîngelui.ISP. (înv. a intra în necazuri. şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli. a pătrunde foarte uşor (undeva). iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. a da de dracul. (înv. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. a intra chezaş. a intra în combina ie cu cineva. a intra ca-n brînză (undeva). a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. a intra în foc. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat. a-i ieşi vorba din gură (cuiva). a intra în (sau la) chibzuri. a se expune unui mare pericol pentru cineva. întristare: a murit de inimă rea. inimă de aur. a concura. muştruluit. întristare.. a începe lupta cu moartea. (pop.NEGR. melancolie. a avea un diferend. ) obligativitatea serviciului militar. a intra în belea (sau în chichion. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. inimă rea. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop. ) a accepta să fie chezaş. în necaz). lucru ieşit din modă în zilele noastre . a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. 1) suflet trist. (înv. a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. a fi în contact cu cineva. demodat: biata mamă. ieşit din modă. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR.CR. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. mînie.. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. a intra în delă. a avea de îndurat un neajuns. a intra în conflict cu cineva.HOGAŞ. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva. interesul poartă fesul. a da peste un necaz. a lua legătura. (înv.PRAV. a intra epitrop.. în încurcătură.P . a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). a scăpa o vorbă. a intra în fabrica cuiva. o gigantică mămăligă. banul este totul în lume.NEGR. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. a cădea pe gînduri. a garanta pentru cineva. (înv. ) a munci pînă la epuizare. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc . a înşela. a da curaj. 2) necaz. pedepsit de cineva. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). (fam.DRĂGHICI. ca o stîncă ruptă din munte. a intra cumpărător. a intra în luptă. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. a intra în foc (pentru cineva). a intra în atingere cu cineva. mîhnire. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . a face un aranjament. a intra în agonie. a spune ceva fără voie.

în necaz. (pop. 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. a se speria foarte tare.i aminte bine şi nu intra în păcat. că întru acuş într-un păcat! AL. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg.AL. a intra la gînduri (sau la grijă. a se pune de acord.NEGR. a intra în pămînt. 2) a fi agreabil cuiva. a intra în tain.POP.OD. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. (reg.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. (înv . a se interna în spital.PANN . mîine aşa. azi aşa. a intra în voie (sau în plac. în voia) cuiva. a intra la mijloc. . a intra în panică. a intra la spălat. 1) a-i da ascultare (cuiva). a intra în putrefac ie. ) a face puşcărie.i voi fi brodit gustul.. a intra în obicei. a se alarma. a se încurca într-o treabă. a corespunde exigen elor cuiva: sper că. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. 2) a fi sub influen a cuiva. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. ) a ajunge într-o situa ie bună.PSALT. a-i intra în sînge (ceva cuiva). îi întoarce capul. . a intra la stăpîn. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. a intra în joc (sau în horă).GHICA.POP. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. a intra în grozile mor ii.CAR. 2) (spec. în placul. (despre esături) a intra la apă.) a se îngrozi. a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . fata . a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. la idee) sau a se lua de gînduri. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. a intra în groază. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. a greşi. a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. a se îngrijora.CR. a muri. a intra în spital. la griji. 1) a muri. crezînd că doar l-o împăca. a intra la apă. a cădea la învoială. 2) (despre oameni) a intra în belea. a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. 1) a comite o faptă condamnabilă. a se înscrie în-tr-un partid. a deveni bănuitor. a începe să putrezească. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli).PRAV..CR. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine). 1) a slugări. la idei. a intra în (sau a ieşi din) salce. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce.ISP.CR. a intra în mormînt. a intra într-un partid. a deveni obişnuin ă. suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. a intra în sufletul cuiva. 2) a deveni drag cuiva. (pop. care intrase iar în favor. a deveni o obişnuin ă. . a intra în materie. a aborda miezul chestiunii. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei. cu două. a intra la răcoare. le biciuia şi nu le da de mîncare. a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva). a păcătui: ia adu. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. pasările se luaseră de gînduri. a se nelinişti.

) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. (înv. a intra sub judecată. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. este foarte necăjit. a se angaja slugă (la cineva).. a (se) amăgi. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. îi ştiu eu buba. . (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. a nu da importan ă.CAR.AL. (înv. imediat. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. tînărule. a muri. e îmbuibat. iute (sau rea) de cur. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. a-i intra ra a în traistă (cuiva). ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. (pop. (pop .CR. ironia sor ii (sau soartei). (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR.CAR. despre femei) desfrînată. foarte repede: aceasta era foc de harnică. ) ar ăgos. ) îi merge (prea) bine..POP.GALA. irascibil: ei. (reg. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). . după cum intrau platcă saunu. a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). 2) e bleg. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. atunci întră sub judecată. a-l trece un fior rece (pe cineva). rău) la mînie. a intra pe mîna cuiva.a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea. 2) a se păcăli. iute şi degrabă. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. (fam. a i se face frică. se văicări el. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. posomorît. iritabil. a intra (în) platcă. a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). a intrat nora în blide. ce rea eşti la mînie! COŞBUC.POP. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. a nu fi atent. a i se isprăvi zilele cuiva. a fi distrat. 1) este foarte mic de statură. a-şi izbîndi asupra cuiva. posac. n-a intrat vremea-n sac! CAR. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). îi dă necazul de nod. a-şi iu i pasul. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). a nu avea bani. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). (reg. îndată. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap). a îmbăta cu apă rece . a trece vremea: răbdare. nenorocit. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas.CR.BĂLC. îi trec mul i bani prin mîini.ISP. foarte harnic.PRAV. a fugi. (glume ) e foarte slab. iute (sau grabnic. curvă. e veşnic supărat. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. iute (sau strîmt) la ma e. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. a fi la discre ia cuiva. a intra vremea (sau zilele) în sac. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. s-a înserat. a intrat murga în sat. Doamne. a băga) mesa. a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. într-o belea: am intrat mesa. ştiu eu ce îl doare. e un risipitor. cînd auzi de bărbat. cheltuieşte fără socoteală. iute de pumn. iute foc sau foc de iute. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă.

a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. 2) a deveni domn. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim. norii sus se învîrtesc. a fereca. îmi este indiferent. a împăna o fugă. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. a îmbrăca o carte. a nu mai vedea bine. (pop. a se împăca cu rînza. (înv .a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. 2) a orbi. a rămîne fată bătrînă. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). a împărtăşi soarta cuiva. a îmbrăca păşunea cu vite. ) a mînca pe săturate. ) 1) a fi boierit. nu mă interesează. a îmbătrîni în vatră. (înv. a îmbrăca patul.. a îmblînzi (pe cineva).NEGR. din străin să-mi fac un frate. a împăca (şi) capra şi varza. a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. vorba românului. (arg. a-şi ocupa. a se împăca ca capra cu varza. a încadra o icoană. degeaba. a-şi umple ziua cu lucruri utile. a îmbrăca ziua. 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a îmbrăca pe cineva. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă.. a îmbrăca caftanul. 3) a pune coarne (cuiva). a pune lenjerie curată de pat. (pop. a-şi accepta destinul.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a(-l) vedea mort (pe cineva). a se îmbrăca în negru. a o tuli. ) mă doare capul. (reg.. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări.POP. îl ştiu. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii.NEGR. îmi umblă cuvîntul prin gură. ) a o lua la fugă. (reg. a mul umi şi pe unul şi pe altul.REBR. a îmbrăca o icoană. a se dedica unei profesii. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. a se împăca cu soarta.CAR. a împăca două interese opuse. a îmbătrîni degeaba. îmi bate cugetul. nu-mi pasă. ) 1) a îmbogă i pe cineva. a o şterge. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a tremura de frică: iar Duca-vodă. a împăr i ceva cu cineva: un înger . a împărtăşi ceva cu cineva. 1) a fermeca (pe cineva). a se îmbrăca bine. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. 1) a lega o carte. a mînca lacom. a (se) îmbrăca cu uşa. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. şi pop . a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. a îmbră işa o carieră. a înşela (pe cineva).NEC. 1) a se îmbrăca cu haine groase. ) a fi în rela ii proaste. a-i intra frica în oase (cuiva). a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). a îmbuna inima cuiva. a nu se putea în elege unul cu altul. a-i face un rău cuiva.POP. (reg. a purta haine de doliu. a se cocli) turtă (sau cri ă). a îmbrăca un lan (sau o moşie). a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. a(-i) împăr i colacul (cuiva). îmi vîjîie motorul.POP.

a dansa. halal să-mi fie! CR. a împinge la roată cu cineva. ame i i numai. a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva).. ) a rămîne fată bătrînă. a împleti din picioare. termenul de plată. a împleti gî e albe. (reg. a împăr i în mod egal.a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu . a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti.AL . depreună. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. a înviora culorile. a împuia urechile (sau capul) cuiva. ) a insulta. . a se împodobi cu pene de păun. pre) camătă. P. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare..). a o lua la sănătoasa..POP . a împăr i dreptatea. [băcanul] îi înşăla . împieli atul. (reg . dar împletişi coada albă.. a împinge o poştă.NEGR. a cheltui fără socoteală.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor. împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar.CAMIL. a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). a calomnia. verzi şi uscate cuiva. a împăr i fră eşte. a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. a împrospăta culorile. a se împinge cu vorba. laolaltă cu .. ) a se căsători cu cineva: spune tu. a se împăuna..URECHE .. împieli atule.. ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa. ) în. a reînnoi. sau (înv. împreună (şi) cu . în acelaşi timp cu . a merge din greu. a isprăvi (cu cineva). . a împrumuta ceva (de la cineva). a se lăsa ispitit. ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări.CORESI . pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. a se îndemna (cu vorba). a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. a (se) împrumuta cu ceva. a toca la cap pe cineva. 1) a termina. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . a face dreptate. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. ) şi cu . 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii. c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a da o mînă de ajutor cuiva... că i s-a cam împlinit veleatul! POP. a lua) bani cu (sau (înv. a împrăştia ca găina. a batjocori.. a nu mai putea vorbi desluşit. (înv. a i se împlini veleatul (cuiva). a risipi. a-i spune multe şi mărunte. a se împlini sorocul. a se împiedica în picioare. a o împătura. a i se împiedica limba (cuiva)..) a fugi. a împrumuta (sau a da.DOS . a veni scaden a. a bate.POP.. . a mitui (pe cineva). se-mpiedică-n picioare.. (pop. 2) (fig. a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a se împodobi la păr ile ascunse. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva.. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna.dracul) (pe cineva) (să . a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. a împinge bani groşi (cuiva). 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. a face rost de bani cu orice pre . cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a i se împletici picioarele (cuiva): unii. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem.

NEGR . cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă.. înainte de termen. (chiar) în această clipă. în acest sens. o peti ie. această poznaşă trebuşoară în multe privin i. în(tr-) acel ceas. o plîngere) (cuiva).BĂLC. în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. exprimată în acest sens .. în afară de aceasta. a împuşca cu pat de puşcă grecesc.OD. a demisiona. (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. cu grămada alerg. a împuşca doi iepuri dintr-un foc. a adresa o cerere (sau un act. (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. pur) al cuvîntului. prematur. erau găinile.. în(tr-) adevăr. totodată. a o lua la sănătoasa. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă. în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR. prefa ă... în momentul acela. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva)..i fie editor. a se descuraja: nu tempu ina cu inima.SAD. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. înainte-alergătoriu. (fam . om nesocotit..i dau un răspuns chiar în secunda aceasta . ) într-acelaşi timp. în acelaşi timp sau (înv. o plîngere) (cuiva). a avansa (pe cineva). împuşcă-n lună.ANGHEL. precis: plouate. simultan.CAR. PREDA. în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas. înainte de timp. sub acest aspect (sau raport). sub un anumit aspect. a o întinde. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos.PANN. concomitent. mînăstirea de la Sf. îndată. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. a-şi înainta demisia. în atari circumstan e: sper că d-l Socec . în legătură cu problema în discu ie: părerea . imediat. (chiar) acum. a-şi pierde curajul. predoslovie. a bate cu bă ul. absolut. înainte cuvîntare. o peti ie.) precursor. în acest moment sau în momentul acesta. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat .. a înainta o cerere (sau un act. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor. prea devreme. exact.CR.. nu putea să.CR. în asemenea împrejurări. 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens. a o lua la fugă. în afară de aceasta. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz.. cu adevărat. într-acel ceas. din unele (sau din multe puncte de vedere). mai e şi urît. 1) cu privire la . fug... exact. în asemenea caz ar primi desigur să. (înv .P. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . are to i sor ii de a fi confirmată.. atunci.CAMIL. a rezolva două treburi deodată. a împuşca francul. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate . ce-mpuşcă-n lună! AL .PÂRVAN . plini de frică. în adevăratul sens al cuvîntului. a fi lefter.. cuvînt înainte. înainte (sau mai întîi) de toate. în această privin ă.a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. înaintea erei noastre.) a nu avea bani. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. extravagant: bre. că tot mai am oleacă de nădejde.

în carne şi oase. iar porneşte la Dumnezeu.. în mare măsură. altfel. a se înăl a la pre .. trimite şi contravaloarea lor.. în cap de noapte sau în capul nop ii.. pînă să . n-au vrut să încalece în oaste..). în amurgul vie ii. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală)... în(tr-) alt chip..DIONISIE. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa. a se înarma cu răbdare... 2) în cap. în bună parte. a fi bătut măr. cînd . în capăt. dacă nu . a încasa (sau a căpăta.COSTIN . a ridica. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt.. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie. în (sau la) caz(ul) că . altfel. în detaliu.) în al i timpi. a mări pre ul.CR.încă cum! a încăleca în oaste. în aşa hal că . că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. 2) (fig. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. (sau de .. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt. exact.) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii.înainte să . ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas.. să se facă catolic. a lua. cată să te înarmezi cu răbdare . pînă a nu . altminteri. în altă parte. (sau de a . încă cum. în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. în amurg. a înăl a (sau a da.. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP. a strînge) din umeri. dacă .. foarte mult. împreună. bolta cerească. altundeva. a înăbuşi în faşă. a întîrzia. (înv. a mişca din umeri (în semn de neştiin ă. laolaltă. în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să . în carne şi oase . a lua o bătaie zdravănă. (pop . pe înserat. în mare măsură: i-e foame? . a (se) amărî. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri... altădată.CR. a distruge în fază incipientă.. la bătrîne e. a împiedica la lucru (pe cineva).POP. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin. vei suporta consecin ele . 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL . altcum. în cai de poştă. a (se) supăra. în amănunt... în alte timpuri sau (înv . în aşa măsură că . că nu şezi pe ghimpi.LET.. (înv.). 1) în alt loc. a se scumpi: se înal ă la pre toate celea.. în persoană: era chiar el. în eventualitatea că . înaltul cerului.SAD. în trecut.. în cap sau în capăt. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că .. ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că . (reg.. chema i pompierii! în caz contrar. a desfiin a.: în caz de incendiu. văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului. de dezinteres.. odinioară: mai şezi. a(-şi) ridica privirea..EM. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva.POP.POP. în alt mod. a înapoia în lucru (pe cineva).: în caz contrar.. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN. de neputin ă).....: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele.. în caz afirmativ. . în butul cuiva.. ) în ciuda. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte. în bloc..

a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa. ) întrucît.. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă. a începe cuvînt. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă. sub raportul. s-o dus acolo la fîntînă.. încît) priveşte (sau privea).. în clipa (sau momentul) în care . n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP .POP.COŞBUC. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă. în ce ape se scaldă?. în privin a.BIBLIA. a se încărca de calabalîc... a începe la ..ai putea intra în politică. a începe (sau a o da) pe altă coardă.. a se încăl a cu cineva. a nu mai încăpea de cineva.. degeaba. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. a mări nejustificat suma datorată pentru un produs. în ce direc ie?. 2) (fig .. cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu. a se apuca de .. a nu(-şi) mai încăpea în piele. din punct de vedere. a se impiedica de cineva. .. să vadă. în ce parte?. în ultimul moment. (înv .. a prinde să .POP .. a(-şi) încerca (sau a cerca.POP. (înv .DELAVR. (reg.. a se încărca cu cineva (sau cu ceva).. la urma urmelor.CORESI . plin de ifose: nu.P.EM. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu.. cu privire la. în ce ape să scaldă. raportat la. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri..i încerci norocul. . a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva)... începură dară pe altă coardă. ca să-şi cerce norocul. a se încărca de bogdaproste. a bate (pe cineva). a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga.....: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine. a-şi găsi beleaua...REBR.COŞBUC . încă (odată) pe-atîta..CEZAR... în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la .. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au. şi eu sînt numa-n cămaşă.. ca doardoar a încăleca pe nevoie. ce fel de om e?. în (sau cu) ce chip. de constrîngere). (sau care . referitor la.: dînşii la ceartă începură.) a fi foarte preocupat. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva).P. a nu avea loc.CR.. Cătălin. îl bătură. şi pop. în ceasul ce .. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran.ISP. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei. a nu-şi încăpea în săul său. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul. cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . SAD.. ) a scăpa de sărăcie. ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). iar în cel mai rău .. 3) a fi gras şi leneş.. ... 1) a fi foarte bucuros. a încerca marea cu degetul.) sau în ce (sau care) ceas. dete şi peste calul tatălui său din tinere e. a căuta. a încărca (sau a umfla) nota de plată... (pop. dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă..CAMIL. ai putea învă a o meserie. în cămaşă (sau cu cămaşa). (reg . (fig. (judecînd lucrurile) sub aspectul . 2) a fi înfumurat. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. privitor la.. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. am avea de făcut următoarele observa ii..a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce . rugă. (înv.. în ce mod. ce opinii sau inten ii are?.) a ispiti) norocul. ) după) urmă. acu-i acu ca să. . pentru un serviciu.i mai încapi în piele de fudulie? REBR.. 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz. în ce fel.VLAH.: în ce priveşte forma..) a fi peste măsură de gras. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul . a-şi aprinde paie în cap. a încărca de Doamne-ajută (pe cineva).. în (ceea) ce (sau cît.. neliniştit. în ceasul al doisprezecelea.. în cel mai bun (sau mai rău) caz. . 1) a se îngrăşa. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele . cînd.

) a i se înfunda (cuiva). a închina dracului pe cineva. cînd vi s-a închide glasul. teme. foarte încet. a se închina (sau a cădea. a-şi închina fruntea în ărînă. a nu putea dormi.. a închide ochii cuiva. 1) a picoti. a abandonat. treptat. (fig. a ciocni) în (sau pentru.NEGR. 2) a muri. a amu i. a închide ochii sau a închide un ochi.ext. a închega ceva bani. nici ceasul. a încheia hotărîre. (pop . a da dracului pe cineva. a trimite salutări cuiva. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii .CAR. probleme) în discu ie. EM. încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. ) a muri: că nu ştii ziua. a închega două vorbe. a renun at. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis. a o încheia cu cineva. (fam . a închide lupul în stînă. a încheiat-o. a se împrieteni (cu cineva). a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva. a nu mai putea face nimic. a închina (sau a bea. să închee hotărîre. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. parcă nu mi-ai fost curată.OD. . a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. a închega o prietenie (cu cineva). a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. a lăsa în pace pe cineva. a nu mai voi să audă ceva. a muri. a închide ochii (pentru totdeauna). pierd încet-încet sim irea. a păzi cu străşnicie. a nu (putea) închide ochii. la poalele slăvitei măriri. (despre subiecte în dezbatere. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. a-şi astupa urechile. a i se închide cărările cuiva. rela iile cu cineva. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. ) a saluta pe cineva.POP . ) a-şi aduce duşmanul în casă. a înceta din via ă. pu in cîte pu in. a lega o prietenie..SAD. (p. a încheia catastihul. a pune deoparte ceva bani. să arate. a preda o cetate (cuiva).a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. a strînge. să aibă noroc etc. a i se închide ochii (cuiva).) a rupe legăturile. fericit.CONACHI. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . a lega coerent cîteva cuvinte. a se închina de sănătate. a înceta din via ă. a se închina (sau a cădea.. (înv.SAD. (înv.ISP. a se face că nu observă ceva.: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. a-şi închide urechile. cu obloane ce se trăgeau în chepeng. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată. a i se închide glasul (cuiva). a nu mai avea nici o ieşire. de) sănătatea cuiva. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . a muri. în chestie sau în chestiune.) a tăcea. a fi la cheremul cuiva: să vie aici.DRĂGHICI. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă. (înv.POP. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. a veni) înaintea cuiva. a închina armele. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai.POP.. urîndu-i să fie sănătos. a închina o cetate (cuiva). în chepeng.POP.

) într-acestaşi) chip. în felul acesta.. 1) a capitula.: amîndoi. de supărare).. şi pop .CEZAR. aşa.. deghizat în .. în chip de .AL.: au trecut la arigrad. în ciuda vremii ce trece. a-i pune be e în roate (cuiva).... au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă.BIBLIA. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva).POP. dar răutăcioase în fond. în felul . a (se) încurca planurile (cuiva)..BELDIMAN.. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv.. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. şi nu pren pilde.. imediat. în ciudă sau în ciuda cuiva. fă iş.. astfel.CR .. 2) spre lauda.) ca.... (înv. căzînd în genunchi. (înv . 1) păzit cu străşnicie. a face. în chip. de frică. a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile.COSTIN .DOS ... încîntat de cunoştin ă!. a închina o ară (sau cheile ării). a se lupta cu îndîrjire. în calitate de . a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte.a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de .. în chip de şedere. 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor .. foarte repede. ) a muri. a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele.P .. în cinstea nepotu-său.. în (sau spre) cinstea cuiva. 2) (înv . aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd ... (p. a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva.... a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă.. în chip de şedere.) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. a i se încleşta inima cuiva. în cîte sîntem azi?. pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate. a încînta cu migdale amare (pe cineva). ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe.ext.: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.VLAH. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare...I. într-o doară... corp la corp. în chipul sau în(tr-un) chip de ..AL. a (se) produce confuzie. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere.POP . în chip de negustori. a încinge cu o bîtă pe cineva. cu înfă işare de. în cealaltă închină steagul. în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire.. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă . PANN. 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea. 1) sub formă de . deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip. a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva. dezordine. sub pretextul că . a înlăn ui cu bra ele pe cineva. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva.. în loc de . sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne.. a închina steagul. (reg.. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte.POP. a se încleşta la (sau în) luptă. în formă de . a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. supărarea cuiva. în semn de . ca şi cînd ar fi ..NEGR. a muşca cu putere din ceva.POP. ) a adormi. 2) (fig. 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . ) pe fa ă. închis (sau ferecat) cu şapte pece i. în numele unei ări.

a-şi încremeni ochii. cît ai clipi din ochi. ) a aduna cu îrîita. la unison. în clipa aceea. to i deodată. ) într-adevăr..SL. în formă de cruce.EM. în dezacord. împreună. a încre i din sprîncene. a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc.. (înv.. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure.favor ce-n credin ă. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură .. în contul cuiva.PANN. COSTIN.eu n-am meritat. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri. (reg. chiar atunci: în clipa aceea.POP . memoria). inînd seama de . prin urmare.. a încropi din tei curmei. conform . încoace şi încolo sau (pop . potrivit cu . numaidecît. încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii.. în (sau cu) col uri.P..CAR.) încoa şi încolo (sau încolea).....mintea. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. încolo şi încoace (sau (pop. în curs de construire. a-şi încopcia mîinile (pe piept). în considera iune. inoportun.GR. oriunde. am sim it că nu mai am aer. (pop..CEZAR. în(tr-o) clipă. a face efortul de a în elege.. în cruce (sau cruciş).a-şi aduna. ca urmare. a-şi face imputări reciproce. a se încrimina unul pe altul.toate puterile.. ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă . în consecin ă.CR. a se învinovă i. col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă.NEGR . în continuare. în opozi ie: discu ie în contradictoriu .AL. în creierii mun ilor.. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii.CR..POP. a-şi încropi traiul. i-ai încleşta mîinile. a se acuza. în construc ie.ISP .: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. dar n-are încotro.. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş.. a-şi încordaputerea (sau puterile. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat. în contradictoriu. HASD.. în conformitate cu . în dezacord cu . în locuri înalte şi greu accesibile.. traiul să mi-l încropesc. în credin ă. ISP. a se uita cu groază la cineva. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu . continuu.a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu . în contratimp. printr-un efort. a se încocle i o luptă. să se ducă încotro vedea cu ochii. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile. încrucişat: oştenii Rîmului . a-şi împreuna mîinile.. în opozi ie cu . în contradic ie cu .. fără întrerupere.. a încresta în grindă. ) încoa). imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri. a se încorda către cineva. în cor. în comun.PANN. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept.N. pe seama cuiva. lung la dînsul s-a uitat.. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît . a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce . nepotrivit. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc.. îndată... a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. laolaltă..

de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. în culise.: în cursul zilei.: de ziuă-ndată cum s-a luminat.POP .POP. băiete! POP. a încurca vorba sau a o încurca.. a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva). a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de . pe durata ..... sau cum ce .ISP. îndata mare. de îndată ce ... pe cale de a fi rezolvat. 2) indecis. Lăpuşneanu porunci. şezînd: ce-mi eşti bun..) peste curînd. îndată cum ..NEGR. a nu pierde vremea: dar cîn i. căn curînd.PANN .: îndată ce sosise. în timpul ..a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva.CAR. a vorbi confuz. (pop. voi merge şi eu .. .în scurt timp. în necunoscute haine s-a schimbat. cît durează .. a nu se încurca.POP . în timpul zilei. în cumpănă. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori... în curs de rezolvare.POP.. a bălmăji... îndată cum . (pop.. a bolborosi. în timpul . a trăi cu chiu. a nu sta pe gînduri. a nu se lăsa. cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine. cînd. în curs de execu ie.) 1) a duce o via ă chinuită.. ) imediat. a da din col în col . haotic. nu te încurci! CR .POP. BIBLIA . ) pe căi piezişe: de ... a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul. imediat ce ...) de cumuşi . nehotărît. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine.. în definitiv . în cursul zilei. a avea o idee fixă. în fond. (înv.. ) îndată ce . dacă dormi în cur! POP . în (de)curs de .DOS .. în secret. în dezordine. ) pentru totdeauna.. în debandadă în decursul ........POP. pe loc.. a încurca lumea. în cumpăna nop ii. cum poate. a vorbi greu. a rosti cu dificultate cuvintele... imediat ce . a încurca vremea. cu mînia. cunoscînd bine lucrurile.PSALT .. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot.. în cur sau din cur. la miezul nop ii. în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce .... 2) (fig. după ce . a îngăima.. . îndată cît .: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă. în debandadă. a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP.. 1) în echilibru. în cunoştin ă de cauză. roaba babei sapropie de el. îndată cît . 3) foarte. a pierde vremea(degeaba): dragă.. pe cale de a fi executat. 1) în lat. a da răspunsuri evazive. (pop . 2) a o pă i (cu cineva). cîn i. la urma urmelor: căci în definitiv... a încurca cuvinte. te-nsori. bade.... vremea n-o mai încurca. grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş.. (înv. imediat ce . toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim . în curmeziş. (de) îndată ce . şi pop . repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui.. de nu ştii juca.. în definitiv. pe durata .. în decursul . a încurca rostul (cuiva).. (pînă) în (sau la) cumplit. ) a încurca treburile. a nu glumi. sau în cursul ... a o încurca... sau (înv . ve i mearge către mine în curmeziş.EM...POP .) ocluzie intestinală. încurcătură de ma e. în curînd sau (înv.. (pop . pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit... 3) a încurca vorba.

în exerci iul func iunii. a umbla după pleaşcă.) (ceva sau cineva). ) a avea via ă lungă. în extras. a îndruga (sau a înşira. a se îneca în datorii. în etate. a se face a nu şti. în faptă. neclar. calea) spre . a se îndesa ca iganul la praznic. ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. 3) (fig . într-o doară.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. a spune vrute şi nevrute. eu cînd oi vedea ursul în doi craci. .). în ultimă analiză. echivoc. beat. în sens invers. în doi peri.. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme. a îneca în sînge. a se îndrepta de păcat. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. (sau către . (p. nedefinit. ) cherchelit. în evantai..EM. a se înghesui unde se dă ceva degeaba.EM. foarte repede. a-i rămîne vorba în gît. în vîrstă. a o lua spre .POP. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. a eşua înainte de a sfîrşi ceva. cît ai clipi din ochi. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi. pentru ca să îndelungesc la mînie. a stărui. a se împiedica în vorbă.) care este între două stări. a-şi îndrepta cărările într-o parte. a se îneca în vorbă.. în exces. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP.. a-şi îndrepta pasul (sau paşii.ext. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. (înv..ISP .) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. 1) (înv. a fi copleşit de datorii. în esen ă.PANN. în doi timpi şi trei mişcări. cărarea. a măcelări. a păşi.EM. (înv. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori. sur. în direc ie opusă.POP . a fi supărat. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. în egală (sau în aceeaşi) măsură. în dorul lelii. 1) (pop. 2) (despre oameni) cărunt. la fel (de . fleacuri. 2) a se arăta nepăsător. anapoda. nehotărît. a îndoi în arc. fragmentar. 4) (reg... ) a expune pe larg. reprodus aparte. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva.ISP.BIBLIA.ISP. te-oi lua. a se îndrepta. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. (pop . 2) (fig. a spune) verzi şi uscate. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă .. văcar după vaci. confuz: vorbe în doi peri . în timpul serviciului legal. nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. fără măsură. a insista. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . a i se îneca corăbiile (cuiva). în doi craci. aiurea. bătrîn. . a-şi prelungi via a. a masacra.. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. excesiv... de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. a se îneca ca iganul la mal. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP. 1) a trage căciula pe urechi.. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal.DOS .

a înfunda gura cuiva. în fuga cailor.) a hălădui. a-l înfunda rîsul pe cineva..) în borta şarpelui.. a se înfoia ca varza.. a se înfrupta din talerul cuiva. ipocrit. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului.EM.EM. în fond. în pămînt). spre binele. în fa ă în fa ă mumă.. unul în spatele altuia. în fine.BĂLC. în fiin ă.EM. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui.URIC. scăpare. în văzul .. dinainte: în fa ă. pe înfundatelea. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“. în şir indian. li-i luna. în fa ă. în fa ă mumă.. în fa a poporului. a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte.OD. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel. a împiedica pe cineva să spună ceva. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . real. în furculi ă.CAR. a mers la casa oraşului şi a iscălit.. a se îngîmfa. în fa a .OD. în favoarea cuiva.. fă arnic. dinaintea . (înv. în folosul (cuiva). de fapt. a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit . a dormi dus. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. în (toată) fire(a). decretul.NEC . în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. a se înfăşura pe undeva. în faptul dimine ii (sau zilei). a nu mai avea nici o ieşire. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva. într-un (sau dintr-un) loc ascuns.VLAH. în (sau din) gaură (sau (reg. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară). repede.. a tinere ii. (pop . dar acum i s-a-nfundat. în floarea vie ii (sau a vîrstei. în felurimi sau pe felurime. a rîde înfundat.: după Te-Deum. în gaură de şarpe . a astupa gura cuiva.. în galop. în realitate: avea. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă.NEGR. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi. a nu mai avea încotro. în flanc (cîte unul). în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc.P.. a reduce la tăcere pe cineva. care nu a depăşit termenul de garan ie.. în felul . a rătăci pe undeva. în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul . a o pă i: a umblat cit a umblat. a june ii). a i se înfunda (cuiva).în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a .. şi el dreptate. (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. în galop întins. iute. a trage un pui de somn.a se stabili. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL.. în fond. în toate min ile. în garan ie.REBR. a închide.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman. ca. în dos ciumă. cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL. în plină tinere e (sau june e.. în fugă: un călăre trece-n galop. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine. a înfunda o uşă (sau o fereastră).CR. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. (sau a şoarecului). a citi apoi pe felurime.PANN. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani .DELAVR...CEZAR. a hoinări.

) a suporta cu greu o durere. a se lupta) ziua cu noaptea.EM. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură. .CAR. (fig. 1) a îngurgita cu dificultate. degerat. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. a lăsa gravidă. se sculă şi ieşi.NEC .. rabdă! a înghi i cruciş. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc.CR.VLAH . a urmări.. a înghi i (cu) noduri. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a se speria foarte rău.. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere. a da de dracul. (reg. în gura mare. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau.GANE. în germene.POP . ) foarte înghe at.SAD.CR. a se lua după cineva. a prigoni pe cineva. a înghi i în gol (sau în sec). însărcinată o femeie.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. l-au bătut cu buzduganul. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva.) a se învă a să suporte greută ile. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. suferin ele. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. zboară cu dînsul în înaltulceriului. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva). umilin ele. 1) a mînca cu mare poftă.) a nu se putea împărtăşi. a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. a suporta (de nevoie) o dojană.ISP. a răbda. 1) a i se tăbăci pielea cuiva.LET. a înghi i pastila. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. a suporta o neplăcere fără să crîcnească. a suporta un lucru neplăcut. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie. (înv . a-şi înghi i limba. a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. a îngrăsa porcul de Ignat. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile.AL. a îngropa cu talerul (pe cineva). înainte de a se dezvolta. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at .) a o pă i. înfrupta din ceva: înghi i-n sec. toacă). repede: atunce în grabă . (reg . în grabă. în tării. (înv. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc. a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul. a se îngloda în datorii..ISP . 2) (fig. a îngrozi de cap (pe cineva)..POP. OD. grăbit. a înghe a de frig.SAD. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi. în înaltul (sau în slava) cerului. a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). 2) (fig . 1) din punct de vedere general. a se îngîna (sau a se bate. în harul Domnului.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. a înghi i hapul. a înghi i gutuia. a înghe a lemn. o batjocură. măduva în ciolane de frig. înghite şi taci!. o insultă: fu silit să înghi ă găluşca. aflat în stadiul ini ial.CR. a se îmbina. înghe at bocnă (sau ciocan. în văzduh: calul . a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă). 2) (fig. a-şi îngreuia stomacul. a se înhăma după cineva.. . 1) a înghi i aer.

în cantitate mică. ) în mediu. 2) în cursul.. înlocuit. în genere. a înjuga boii la car a înjuga boii la car. nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate.în întregime în întregime. (sau în locul .. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. în memoria . în dreptul . în mijlociu. în medie sau (înv. în legea cuiva în legea cuiva. în loc de . în general...ISP . în toate direc iile. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie. în cantitate mare.. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. printre. (p.. de-a lungul şi de-a latul. în şir drept. în măsura (sau în limita) posibilită ilor. în mărime reală. în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului.. în larg în larg.. (cuiva sau a ceva).. nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva)... între.. 1) în locuri depărtate.. de tot. ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce. în josul în (sau din) josul.. 2) pretutindeni. după bunul plac. întru) mijloc de ..)... pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş.ext. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. 3) comer cu ridicata. ) în toate direc iile. să măcinăm boii!. la vale.. 2) la scară redusă... ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente.. departe de ărm. ca omagiu postum. în linia ..: s-a discutat mult în jurul acestei probleme . în (cea mai) mare parte sau (înv . la nivelul .. BARI IU. de-a binelea.. .EM. 2) relativ la .. în medie.. 2) în număr mare.POP. în lumea largă în lumea largă. în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . (fig ..CR . la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş.. masiv. în mărime naturală. în (sau din) lipsă de. în (sau la) linia . (pop... în lă iş şi în curmeziş în lege în lege.. BIBLIA. atît cît (se) poate sau cît (se) va putea. 2) în rezumat. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură . pe scurt. a înjura de cruce în jurul . în bună măsură: au desăvîrşit . spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă. 1) la mijloc.. în mare. în (deplină) libertate sau în toată libertatea. peste tot.. în timpul.... a înjura profanînd cele sfinte. în miniatură. aproape. în masă.. un ăran în miniatură. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri... în mică măsură sau în măsură neînsemnată. în lături în lături. substituit cu .VLAH. înjugă sacii la car şi hai la moară. DOS . în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş.. miniatural: un înc de vro şapte ani. în linii generale în linii generale (sau mari)...1) de dimensiuni foartemici. în linie în linie. 1) pe scară largă. foarte mult.. cu to ii.. sau în (sau pe) mijlocul . din cauză că lipseşte ceva.. adevărat: două cucuie tari . nişte corni e în lege.) spre cea mai multă parte. 1) în preajma . în majoritate. în loc de . în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş. în (sau prin) mijloc sau în (sau pre. integral. cu totul.. 3) la mijloc.) a începe (sau a se apuca de) o treabă.POP . în lipsă de... în amintirea cuiva (sau a ceva). cu totul. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. în jurul . 1) în cantitate mare. pu in.POP.CAR. în felul cuiva. în josul apei în josul apei..: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR .

CEZAR. 2) fără rost. (înv.în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea . 2) în suferin ă.. în necazul . în noduri.. agitat.. patru etc. a se înnoda la vorbă. tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare.ext.SAD .. fără socoteală. fără doar şi poate.RUSSO . a înnoi o casă. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. 2) în obiecte.. . era tăiată în monolit. în număr de .. în număr... a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul. în neorînduială. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă.. în numărul . aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng.) muchii. în nădejdea . 1) lipsit (de ceva).. în (trei.) activ. cu buzele sub iri şi strînse.) nepăsător. în gol: privea în nevăzut.. străvechi. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. POP.. în nepăsare.. în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. 1) în (continuă) mişcare.. în acea clipă. în mod necesar. în not sau cu (sau a. distrat. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea. inseparabil. în total.REBR . exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr. în vremuri imemoriale. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor.. în ciuda . fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi.GALA ... 2) (fig .DOS.) înotînd: au trecut în not. . şi reg .AL ... cu piciorul sau în minte. indisolubil. în haine de culoare neagră. ) chinuit. încîlcit. în (sau din) numărul . în speran a . în neştire. în momentul acela sau în acel moment. a se înnădi cu cineva. în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. 1) în realitate. (pop . ) agitat. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru. a repara.MACED . 3) fără măsură. 1) fără a-şi da seama. (înv.P. în mişcare. în neastîmpăr. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul.OD. în neodihnă. DRĂGHICI.FIL . ) în negre.. dintre . în natură. cu socoteală.POP.HEL.PANN. dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . în monolit. ) îngrijorat..AL. (p..EM.ISP. printre. în nevoin ă. de-a) notu. (p. în negru sau (înv. în mod organic. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte.EM.ext . 2) (fig. nepieptănat: crai cu barba-n noduri. în gînd: a bate tactul cu mîna. (înv . în nevoie. în minte. 1) mişcător.. în noaptea timpurilor. . încordat.:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) . vesel: dar el cîntă-n nepăsare. a se înnoda la ceartă. a zugrăvi o casă.) complet..NEGR . în neştire. în produse: plată în natură . îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa.. parc-ar fi la masă mare. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de . obligatoriu. neapărat. în minutul acela.ISP . încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. în necaz. a conversa mult cu cineva. în nevăzut.... cu necesitate.. cum este în iad.

pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. în onoarea .URIC.. spre cinstea . ..... în patru păr i egale.. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea.POP. în contrast cu .CAR. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte.BĂLC. ) personal.BUDAI-DELEANU. netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. (reg . aşa cum se cuvine. în (sau de-o) parigorie.CĂL . 4) aparte. 1) (înv.ext. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii. 2) în oarecare măsură. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e.) a nu şti să înoate.GHICA ...GR. în original. separat. ) înaintea ochilor cuiva. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. 2) într-un grup restrîns. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv.) urgisit. spre lauda .. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. între noi (fie vorba): mă rog.. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame . . 5) reciproc: rîde unul de altul în parte. a avea ochii plini de lacrimi. II. a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). în paguba .. în linişte. în pantă. 2) din partea cuiva...AL. în patru.MARCOVICI . par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute. . într-o doară. după opinia. în particular. aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza. înclinat. în opozi ie cu . în treacăt (fie zis).fără cîştig material. în pagubă. în parte în partea locului în particular în patru .. prin acele locuri. (pop . în paranteză (fie zis). (cuiva sau a ceva). în numerar. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte.. ) de formă. individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos. în parte. în regulă. I. (reg . în (sau prin) partea locului. confiden ial: se adunau să le dezbată în particular... .SAD.. a cădea la fund (ca un topor). spre deosebire de . necopiat. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. în opozi ie cu . (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor . 3) separat. confiden ial: to i vorbesc în parte. în special. a înota toporăşte.PREDA . (despre plă i) cu bani lichizi.. . a fi bogat.) a fi foarte bogat.. peşin. a o duce foarte bine.în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea .PREDA .) de hatîrulcuiva. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate. nimeni nu ascultă. în forma primară. pe) numele (cuiva sau a ceva).AL. (cuiva sau a ceva). înpierdere. în (bună) pace. a înota în miere. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. după părerea cuiva. în cinstea cuiva.BOL.AL .BOL. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte. 6) în special. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor). pieziş. în ochii cuiva sau (înv. în osîndire. fraude a făcut? CAMIL... a înota în seu. 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. 1) în mod deosebit. ghea ă. (reg .OD. în ordine. în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba ... ) drept. aşa.. (p. chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire..CAR .P. în paranteză.

prezen i cu to ii: mitocănimea era . însărcinată.) de-a-n picioarele. personal: dieta ..MAIOR ..COŞBUC . în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară...) în contra. în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul...AL . 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă.POP . în poară. (aproape) vertical: avionul cădea în picaj... CAR.. fără întrerupere. în pofida . în patru vînturi.CR.. în toiul .BRĂESCU .TOP. în perspectivă. înaintea .. în picioare sau (fam . în pierdere. în pildă că o trimete pentru trebiule casii. .COSTIN.. în piez. în preajmă . ..) în persoana sa.) 1) pieziş. împotriva . to i cei de fa ă. concret. în păr. oblic...VLAH .) în pozi ie de tragere...SAD . în plin(ă) . în permanen ă.OD. în pensiune. leit.. în mod efectiv. în pilda . în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda . (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui. părăsit. în pildă în pizma cuiva în plin . în flaute... ) în necazul. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce. 1) în (sau prin) jurul .. şi reg ... în (sau prin) apropierea ... în ajunul .. (înv . (înv.... în poancă. (înv .: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi.. în miezul . fără cîştig. în picioare sau din cap pînă în picioare...: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri. în ponce. (reg . se deschide.SAD . (înv . în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. (pop.. ) în (sau prin) fa a . (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i . care suflă d-a-n picioarele.. cu to ii.. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida . în pravilă. abandonat. aidoma: bucă ică ruptă.ISP.. în persoană sau (înv . s-a pustiit.. în toate direc iile. împrejur. în plus. împrejurul . pretutindeni. ) chipurile..CĂL. 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu. în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă.OD . referitor la . vînturi).BĂLC . (p. ) pe scurt. ) fără urmă: mormîntu lui .. (înv . şi reg . în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta. în (sau prin) vecinătatea . tată-său în picioare. în pozi ie.) cu aluzie la . în (sau prin) preajma .. (înv. (înv. în ruină: rămîi în părăsire Despot. alene.... 2) pu in înainte de . cu intermiten e.. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune..ext..P . şi reg . în picaj. CAMIL.. în popasuri..) în contradictoriu. un tărîm undulos. (cuiva sau a ceva). în păr la galerie. deschisă de împăratul în persoană.: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor.. sub pretext: trimesese giupîneasa la ară.EM. agale..în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri.. în (sau prin) apropiere..: cîteodată începea să cînte în pilda iganului... în (sau prin) preajmă. în (sau prin) jur. însuşi. în perilipsis. în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma .. 2) chiorîş. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor.. pe deasupra.. cu deficit. pe lîngă aceasta. sub cerul liber.) pieziş: drept în fa a muchei ... (reg . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar.NEC. în plin cîmp. în pildă. în pizma cuiva. ) (despre femei) gravidă. în părăsire.... nu tîrzie vreme după aceea.. (înv. în piez. în practică..CAR . cu-ai tăi străini.VĂC ..

.. în mod preventiv.. mai înainte de ...ext.: sînt încredin at.. în principal.. 1) referitor la ... să ia vreun lucru în pre ..: în prezilele conferen ei na ionale din 1863. sau (înv.. ) cu pu in timp înainte de .. în (sau de) prezent..BĂLC. în public.: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui... (p. din punctul de vedere . în fond. ... în prescurt în pre în preven ie în previziunea .. (cuiva sau a ceva). în prezilele ..P. în eventualitatea că . cum aude că-i bărbatu... lîngă. (înv .. P.. lipit de ... iar într-al doilea . îmi procurasem un paşaport.HASD.. în prezen a ... azi.. în primăvară.. cel mai aproape de duşman. în preven ie. la vedere. 2) în linii mari. mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i. în preziua . în prescurt.. (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului. repede. iute. în vederile .. EM..) (cuiva)...... ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit ... ..BĂLC. în privin a vremei.... vino mai în primăvară..BARI IU . sub raportul .. în imediata continuare. foarte repede. grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. mai ales.....) de pripă.: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii.. în prima linie în primă audi ie în prealabil.CAMIL. (reg .în prealabil în predmetul .AL..) în mare grabă......PRAV... dacă s-ar întîmpla . grabnic: muierea-i mare dracu..EM.. succint. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară. în principiu. 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare..... în pre .CEZAR..BOL .POP. (înv.. (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd.. cu privire la .. în prelungirea . în primul rînd (sau loc). în ziua precedentă. referitor la . în pripite-şi leagă capul.. raportat la .. dascăle.. 1) în timpul primăverii..P. în ajunul ..: în previziunea că nu mi se va acorda cererea. în privelişte în privin a . în prezent în prezen a .. (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor.. .P...: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă... 2) sub aspectul ...AGÂRB . în chestiunea .) în zilele premergătoare ..OD. POP. privitor la .. în (sau din) preziua .... în predmetul .P...... în primă audi ie. cu o zi înainte de .. SAD. în linii generale.. în prima linie.. 1) în primul rînd. în privin a . privitor la . în priveala .. în momentul de fa ă. în văzul .CEZAR... în prelungirea . nu veni diseară.. (înv. în pripă sau (înv . în privin a .. în (ceea) ce priveşte . mai întîi..CAMIL. 3) în cursul primăverii viitoare: bade.. cu precădere. (înv. ) în compara ie cu .... pe scurt. ) în rezumat. în pripite... în zilele noastre. în fa a . în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala ..: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră. din punct de vedere teoretic. ) în prezen a ..... privea arbuştii exotici.) relativ la .. înainte de toate..CR. în previziunea . în prezilele . în văzul lumii. (înv . acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte. în ceea ce priveşte .. în cazul .: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate. înaintea ..CEZAR.. în (sau spre) privelişte.. 3) (înv..: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării. fa ă de ... ) cu privin ă la ... (sau priveliştea .....

CAMIL..) în goana calului.) în văzul . 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale).HOGAŞ.. în (sau pe) măsura (în care) . în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv. în proaspătă vreme...NEC . în puterea calului.. în puterea vîrstei. în temeiul .EM. în ceea ce priveşte . degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu.FIL. în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea . (înv ...... în văzul lumii: eu.: în puterea aurului răscumpără pe părintele său.. se-n elege. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea]. în răgaz. în propor ie. să mă pui în public cu un coate-goale.) în schimbul ... că nu mă dă după tine. după cum . ) la putere. în (sau (înv ..) după) puterea .. pe deplin.. în toi: arşi a lui iulie era în putere. în neştire: toacă banii în prostie .AL.POP .: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică.. în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi.. nu vine bine.) în materie de . fa ă de . înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos. (încă) în vigoare.: în putere de bani. (cu fruntea) în pulbere... în propor ie cu .. în în elesul adevărat.. în (toată) puterea cuvîntului. în puterea calului... puternic.. în propor ie cu .. (reg...în privirea . .. în fa a oamenilor. cu numărul locuitorilor. zadarnic. în propta .) în plină dezvoltare.... (p. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de . în rezumat. în plină vigoare: era un om voinic.) în viitorul (foarte) apropiat.. soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. 1) în virtutea . în rate în răgaz . în pustiu sau (pop .. 2) din privirea. de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere. mobila de salon în rate lunare. deplin al cuvîntului.CANT . cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului.: în puterea prieteniei..: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului..... în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele.OD . tot atît cît ..GR.ext . în viitorul apropiat.SL.SAD.POP. 5) (înv . del negustor.......) prin for ă armată. 1) (înv . numaidecît.BĂLC .) (aflat) în momentul culminant.CR....... 2) (înv. în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz..VLAH. comparativ cu . curînd: în pu intică vreme are să se dea. în putere de ..REBR . .. imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat... în plină noapte. 4) (pop .. GOLESCU . în propor ia (în care) .. în baza .. plătit eşalonat: cumpărase . şi reg .) în publică. fără măsură. mai în putere şi mai luminos.. (înv.P. ) în contra ..... în pu ine zile (sau ceasuri). fără socoteală. 3) (înv . în propta . propor ional cu . în prezen a .: o picătură în raport cu nemărginirea.) în pustie. în puterea nop ii..CAR.ASACHI . în rate...SAD. 6) plin de sevă. ) în scurtă vreme. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere. ) care dispune de autoritate. 2) (înv .. care cum pute. în pu ine cuvinte.. (înv .CAR. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp). 7) cu (de-a) puterea. GHICA .. în mare grabă: venie.NEGR.... iartă-mi aceste nazuri.. în raport cu . în puterea . inutil. că măicu a i-a spus bine... în proaspătă vreme în propor ia ...: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor. în public sau (înv . într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie.CANTA ..... în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu . în prostie. împotriva . plecat şi umilit. . voia negreşit să izbutească.. peste cîteva zile (sau ceasuri).. în raport cu .. în compara ie cu ..

în răspărul primejdiei.CAR . 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă. . 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat. în grija ... 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne.: un înot în răspărul apei.. la fel. . sau cu respect la . de multe ori... în (sau (înv. în obliga ia ... în privin a .. (pop .EM. în fugă.. . în (sau la) (bună sau perfectă) regulă..REBR ... la) roşu. stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină.CAMIL. cîteodată: în răstimpuri.. nicidecum.CAR . ) de repe ite ori. pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor... restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor....GALA.HASD . ruinat. 1) în ordine.. ieşit în afară (dintr-un plan).. le găseşte în regulă. cu nici un pre . în cete: răspîndindu-se în roiuri.: cine era prea sărac . în respectul .VLAH. echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr.. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul. prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp. în ruptul capului.. scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului. [ei] întind corturile mari..TEODOREANU . în grupuri. în relief. 3) contrar..: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său. în răstimp..CAR. în regres. 2) în legătură cu . într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai. în atribu ia . . economia acestui proiect.GALA . efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate. în ruptul capului. în ruină (sau ruine). examinează scrupulos actele. în roiuri.) foarte repede. 1) în seama .. în relief.VLAH .. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena.. 1) în formă de cerc. în (sau la.....POP. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr. POP . în rînd...REBR. potrivnic. regresiv. în risipă.COŞBUC .REBR. fa ă de . egal.. în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul .. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III. pînă acasă la mumăsa.: trec eu Dunărea.. în răspărul . 2) în toată regula. între timp: în răstimp. în regie proprie. (despre clădiri) netenciut.. pe seama .. pe scurt: iată.CĂL. de aur sau de argint. aşa cum se cuvine: omul legii . tăia tot în rotogol. uneori.EM. poartă pe marginile lor. dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor.. în spirală.. din cînd în cînd. ostil.în răspăr în răspărul . în ceea ce priveşte. de fapt... pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra .P. în rezumat. 1) împotriva . în rezervă.ARGHEZI . rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. proeminent: vasele mari. în rezumat. 2) în ciuda . 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie... în nici un caz. 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă. în realitate. ) pe) sarcina . în contra . în (sau din. asupra ... în răspăr.STANCU. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni.. pe la.. în rotocol sau în rotocoale...CAR.SAD ... deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine.. (nici) în (sau de-a) ruptul capului...BARI IU. în restan ă. veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina .BĂLC. 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă .SAD.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului.. oameni şi cai în mişcare. dărăpănat. în repetate rînduri sau (înv. . 2) împotriva direc iei fireşti decurgere.SAD .. în pofida ... executat cu mijloacele beneficiarului. în(tr-un) ropot..

. şi anume..) în secretar.. (chiar) în clipa aceea. peste) scurtă vreme sau în (sau după. (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă. în al doilea rînd. de la Mihai Viteazul încoace. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor.. în secret sau (înv .IORGA . în spiritul . în (sau ca.. în sec. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate. pentru a arăta.. sau (înv. pentru . pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos . a nu însemna nimic. ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile.SAD . şi reg .NEC...) cu scopos.... în schimb sau în schimbul .. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai. (chiar) atunci.. seara: cum ajunge soarili-n sară. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze..: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului.: dă paloşul să-l sărute.NEC. ) spre semnul . . a dovedi sau a întări (că) . drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire. ca echivalent. îşi ia furca subsuoară. 1) în direc ia . în timpul serii... .TUDORAN.... părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta. 2) în onoarea .) la) seară. a însemna la răboj... în (sau cu) scopul .. . prin intermediul unui text scris.. ) în lipsuri. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire... (înv . 3) (reg....... separat. în nevoi.. în (sau pentru) sănătatea .IORGA ... sau (înv . peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească.ISP. 2) potrivit vederilor.în sarcină în sănătatea . în vederea .. să nu-i uit numele...STANCU . în sensul său.. curînd.. în secret ...PREDA..CAR .... însă.CR. valoare.. în sensul . în scris. într-un grup restrîns... în (sau (înv . în momentul acela.. adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre. fără succes. dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină. cu inten ia . în sensul unei apropieripolitice.. ca dovadă (că) .ISP . în scris în sarcină. în (sau după. EM . în interesul ... umblînd mai multă vreme în sec. pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse. importan ă. aşa cum dorea Titi. în prăpastie: vru să sară peste zid... pe moment. în sensul . sări. ca expresie a .... în taină. în sensul că . în subsidiar. 2) (reg. ) în aer. a socoti.. către. în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de . la) scurt timp sau (înv. a nu avea nici o însemnătate.PREDA .. se întoarse la locul de despăr ire. ca probă (că) .POP . în loc(ul).. în gol. pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla. ca semn de pecetluire a jurămîntului... în schimb în scopul .) degeaba: fratele Greuceanului. spre: încercările ce se făcuseră.. în secundar.CĂL...) spre) semn de (sau că) . 1) (înv . fără martori. cu alte cuvinte. în cinstea . uscat: tuşi în sec . în sensul că . astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil. pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee . la. în particular. 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL.. în sec... în semiprofil. 4) (despre tuse) fără flegmă.. era acest punct de sprijin.

a se înşela la socoteală.PANN .. în sîmbure.. în (sau (înv. în (sau la. în slujba .P . actual. necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri. a calcula greşit. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge. a înşira (sau a spune. în propria conştiin ă.CAMIL.SAD . ) spre asfin it. ) întru) sine (sine-mi.EM. în sîmbure în sînge în sînul ..SAD.. a-şi face iluzii zadarnice. în stadiu ini ial.BOGZA. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni.. în gîndul. reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. în interiorul .CAR.. înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă ..) încet.. în sfîrşit. . în serviciul .. a spune verzi şi uscate.) vărgat.COŞBUC. 2) plin de sînge: măgariul . în stare născîndă.). cu şerpuituri. în glumă.. în fază incipientă. la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă. (înv. cu cotituri. ICHINDEAL .CAR .ISP.. în (sau a) silă. 1) fără interes.AGÂRB. înspre cădere. fără plăcere... 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge . în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . (foarte) încet. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci.. a înşira (sau a spune) la gogoşi. prin) silnicie. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină. în sînge. în mintea cuiva. cadrilat: un lat brîu . a sta la taifas.: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine. într-un mare număr de exemplare. 2) cu (de-a) sila. de) silă. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. în forul interior: mă întreb în sine-mi. unul după altul.. la un anumit moment. în cuprinsul . a înşeua murgu-n pustiu.PETICĂ. să vă spui la moş pe groş. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari.i. 2) imediat. dar i-a întors tot mai mult.POP . (înv . în servicie. în (sau cu. (reg ...EM.) într-un) şir (sau şirag). unul către altul. minciuni... întins: dîndu-ise ceea ce a cerut. 1) în carouri.. fiecare formă.TOP. si-ne. în şatrange. în cele din urmă.. în folosul . sine-şi etc. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. la rînd.. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă. (înv . în sînul . cu matostaturi în şatrange.. a lui etc. a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). de nevoie...) de actualitate. într-o doară... în pierdere. a înşela la cîntar. consecutiv..: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. în (sau cu. a spune palavre. în curs de formare. în embrion: astfel. în solda .. în şipot.. în interesul . valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie. în fine.. în serpentină. trec grăbite chicotind în şoapte. în mijlocul .. numaidecît. cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii. (înv . înspre olaltă. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC .) cu şoptă. 2) (reg .OD . în număr mare.. ei pot să fie mari. 1) succesiv. cu voce scăzută: fete . spuind despre moşi păroşi...) cu for a.) sau în sinea mea (a ta.în serie în serpentină în servicie în serviciul .FIL. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge. a cîntări incorect.POP. la urma urmei: diligen a soseşte. în sfîrşit.. neîntrerupt. fleacuri. s-a dus în şir la palatul domnesc. în (sau de) şagă.

MAIOR . în secret. de firea lui este să se întinză ca pecinginea.. a se întinde în pălişul soarelui. (înv . să fie rochia gata în termen. liniştit. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul.). fără a crîcni.) întru. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). 2) în linişte..1) pe ascuns. în vreme ce . ) întru. în (sau (înv. ) în taină. a se întinde numai cît îi permite mijloacele.. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot.. POP.VLAH .. în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu. în (sau cu. (p.. (înv. dracii haida să majungă. şoptit: eu ştiu de ce te temi. a întinde fuga (sau o fugă). a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui . la.ISP. puterile. în (sau prin) tangentă. 3) pe neobservate. în teorie. (a. a-i întinde cojocul (cuiva). în pace. . îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). prevăzută.POP. salteaua). a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. nu s-a făcut niciodată. tangen ial. a se întinde ca caşcavalul prăjit. 1) fără a vorbi.i tulbur somnul. 2) (reg . măria ta. netulburat.. ) în general: în teză generală . tihnit: dormi.KOG. în (sau la) talie. în pantă. (reg . a fugi. ştii.. dormi în tihnă. chiar ca p-o muiere. ) vertical: pe geam l-a văzut. a se baza. n-am venit să. că se rupe! POP. a se întemeia pe ceva.. talentul.în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . (înv. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată. discret: iubind în taină am păstrat tăcere.OD .ext.SAD . îi pui în cap estul.a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească. încet: la răsărit icoane. căci nu am văzut nici un vînat. în tălpi a sărit. a se bizui. în (sau la) termen. de la străbuni lăsate.PANN . dispus. (reg . în taluz. a se întinde ca pecinginea.. iubito. în teptil.. dar în practică . la data fixată. nestingherit. fără a afecta activitatea practică. a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. a întinde ca pe o obială (pe cineva). să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire.. în tăria mea (a ta etc.POP . în picioare. şi rabdă-n tăcere.EM .CAR .. pe cînd .URIC . CEZAR.) zadarnic: am aşteptat în taină.POP. (înv. în tălpi. i-au întins cojocul. cînd merge bine. urmă în şopot iganca. a se lă i peste tot: nego ul.) a se bronza.) a se face că nu aude. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a.EM. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. a nu vrea să asculte. a se răspîndi. în linişte. oblic. a bate (pe cineva).HEL . a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. a se sprijini pe ceva. pieziş. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. în teză generală.SAD . tăcut: îl îmbrobodeşti. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. a întări din piele. în terase. în timp ce . prin) taină. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice. a bate (pe cineva). cu) tăcere.. pe.P .1738). în voie. în şoaptă..

în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. în tîrg şi la moară.a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval. întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge.EM . a întinde vorba. înainte de toate.) mînă bună) (cuiva).) a avea ghinion.PSALT . ) peste tot. a înşela: undi a dacă voi tinde.) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. mai înainte.PRAV. a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva).) a atrage. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi. a se întîlni pe teren (cu cineva).. 2) (fig . . (pop .. (bis .CORESI. ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a. a-şi lua nasul la purtare. a lungi vorba. a se bate în duel (cu cineva). anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. a-i întinde (sau a pregăti.DELAVR . în sinea ta: şi de plînge. şi de dzisele tale nu rătăciiu. tu în col petreci în tine. (p. împrejurul: legăm calu .MINEIUL.(înv . 2) (fig . li s-au făcut milă. întîiaşi dată. a se potrivi ca . 1) a lăsa undi a în apă. cît te ine) plapuma!. a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos). 1) a saluta (pe cineva). a momi. pune-o în traistă! CR . [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă. despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva. a se întîlni (sau a se întovărăşi.ext. a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. . a pretinde mai mult decît i se cuvine. a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. a se întîmpla de fa ă (sau acasă). a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva)..ca tusea cu junghiu’. 1) a da ospe e. a întinde masă cu cineva. a vorbi mai mult decît trebuie. în jurul..) în cerc. în tine. (fig . întîia vreme. a se întîlni doi proşti la un tăciune.. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare. (reg . (înv . ) a trăi în mizerie. a încerca să facă ceva peste puterile. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul.CR .) a pedepsi (pe cineva). a se obrăznici.. (mai) întîi şi (mai) întîi.. a întinde masă (cuiva).CAR . peste posibilită ile sale.) mai întîi. de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. a întinde mîna (sau (înv .. a da de mîncare (cuiva).PANN. ajutorindu-le. plapuma). a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . a întinde pedeapsa (asupra cuiva).POP. a ajuta (pe cineva). întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară . (pop. să va certa.) tusea cu (sau şi) junghiul. a fi.) venirea lui Isus Hristos în lume. de se ceartă.. a se nimeri acasă. cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi. prietenii s-au făcut nevăzu i. a o duce greu. fra ilor. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos. pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR. a fi bun prieten cu cineva.

a întoarce foaia. a sforăi (în somn). a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. întoarce-l tu singur.) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. măi badeo.POP . a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva).i fie sigur. a-şi întoarce fa a de la cineva. îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. a preface.URIC . a-şi schimba brusc atitudinea. părerile.a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). a se întoarce (sau a se învîrti.AL. . (reg. a i se întoarce ochii în cap (cuiva). a-şi schimba brusc atitudinea.DRĂGHICI . nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. a întoarce o haină (pe dos). a se adapta împrejurărilor. a-şi recupera pierderile.POP . ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos. ca să le poată întoarce inimile spre dînsul. a întoarce de la moarte (pe cineva). a înşela pe cineva. a-şi întoarce mantaua după vînt. a sări) într-un călcîi. a readuce la via ă. a i se întoarce rînza pe dos (cuiva). a (i se) face grea ă. a recurge la viclenii.POP . a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. a-şi schimba brusc atitudinea. (despre sugari) a în ărca. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva).ISP. a se întoarce ca moara în vînt. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). a (se) îmblînzi.POP. a fi oportunist. a cîştiga simpatia. a întoarce de la î ă. a întoarce foaia: ei. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva).COSTIN. a o întoarce ca la Ploieşti. 2) (fig . 1) a prosti. a face vraişte. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei). a-şi întoarce cuvîntul.CR . a întoarce capul cuiva. purtarea. a (se) întoarce inima cuiva. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos). 1) a se învîrti pe loc. a fi schimbător. scîrbă (cuiva). a întoarce (toate) cu curu-n sus. a salva de la moarte (pe cineva). 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata. la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic.ISP. a întoarce porcii. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). începe s-o întoarcă la şurub. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). STANCU . a-şi întoarce paralele. a răsturna.CR. mi se întoarce rînza pe dos. a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug.ISP. a-şi schimba atitudinea. purtarea. (pop. bună mehenghe. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră. nestatornic.

clipa) sau în (sau pe. în toată firea.) de toate păr ile. în putere.POP. 1) (înv . şuruburile) (cuiva). a intra la necaz.) tot timpul. mereu. nasul) (cuiva). a modifica. în toi. în torent. în lege: este la mijloc un complot în toată regula.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera). a(-i) întoarce spatele (sau ceafa.PANN . 3) a se supăra (pe cineva). a(-şi) lua vorba îndărăt. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată.. a părăsi (pe cineva).. din belşug. mereu: este un gen de poezie intimă. veritabil. a întoarce tîrgul. în toată regula sau în regulă. .. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. (de) pretutindeni.CR. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva. (înv. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia. a min i. a se schimba situa ia.BOL. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea. ) în fiecare clipă. cu viclenii: şiret el. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua. el. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. pune. în (sau din) toate col urile (lumii). anul). a înşela (pe cineva). a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. în toiul cuiva.POP . în toată puterea. a da de nevoi. în toată ziua (sau diminea a. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. ha.POP . permanent. (înv . cîntă ca paserile. seara. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . pretutindeni. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR. a se întoarce norocul: s-o întoarce. în toate minuturile sau în tot minutul. lumea din toate păr ile îl înghesuia. în toate zilele sau pe toată ziua. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului. a umbla cu şiretlicuri. în toată cinstea. după toate regulile. atunci după cuviin ă. în (sau din. dar eu şi mai şi . a-i întoarce un şurub (sau şurubul. a strica o învoială. de lipsuri. şi reg . un tîrg.POP . în toate direc iile: pe unde trecea. roata şi la mine. a dispre ui (pe cineva).CR.POP . în fiecare zi. în toate col urile.. care a fost în to i timpii şi va rămîne. ..REBR.. matur.i în gînd . că i-am întors un şurub . ha! AL. în toată puterea cuvîntului.. 2) a desconsidera.REBR. dosul. (de) peste tot.noapte. lună.EM. a(-şi) întoarce vorba. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc.MACED. în fiecare zi (sau diminea ă. luna. a adapta. 2) v. a întoarce vizita cuiva. 1) a nu mai asculta. a întoarce pe dos. pe deplin. întotdeauna. ha. în orice clipă: domnul Ştefan. în toate timpurile sau (înv . în plină desfăşurare: petrecerea era în toi .. gata de luptă în toată clipeala. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). a întoarce traista pe dos. seară. peste) tot momentul (sau ceasul. în mod sincer: î i spun. noaptea. şi de să va întoarce sfera . necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi.BOL. săptămînă. (de) pretutindeni: dragele iubirile. săptămîna. pe deplin.) în întregime. şi pop.) în to i timpii. în toată cinstea.

în treacăt. (înv .. adecă soseaşte călare svîntul.) a-şi întreba (jude ). toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi.. direc ia aceea.URIC . fără a insista: am atins acest subiect . degeaba mă întrebi.IORGA . în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . în tot respectul memorabilă. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea. orice s-ar întîmpla. .. în tot respectul sau în toate respectele.COD. într-alt chip. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui.P... în total. în tovărăşie într-aceea ce .) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă.HOGAŞ . pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată... foarte mare. în această clipă. (p. degrabă. au întrebat sfat.. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. ) pe fugă. întru totul: cu conlucrarea. încolo: zăriră nişte palaturi . la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher. POP. în trăgători.LET.) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa. a se întreba cu cineva sau (înv . să te-ntreb!. în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. una peste alta: căldurile au inut. în general.SAD . a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi.) alergînd: boierii ieşiră într-alergate. (înv.. în trecere. în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. întreabă-mă.ext. ) în timp ce . pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta.DOS. în tot cazul sau în orice caz. (înv..AL..CR..CAMIL.GALA.VOR.EM. acum. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. în tranzit..CAR . în orice împrejurări. 2) peste tot.DOS . în tovărăşie. în tot modrul. altfel. în întregime. 1) trecînd. într-ascuns. . ) în linie... (înv. altminteri. (mil. în trăsuri generale. în cîteva cuvinte. într-ales. (înv .. într-acest ceas. ) împotrivă. împreună cu . (reg . 1) cu totul. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea..) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare .în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia . 2) fără intă. altcum: într-alt chip n-avură cum face. tot. imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut..ISP.AL . în partea.VARLAAM. că n-am habar.ARGHEZI. la mine să vie să se întrebe. şi pop . să te-ntreb! în torente. a senatorului Andrei Mocioni.BARI IU.OD. oricum. într-alean. în asocia ie. 3) vremelnic..deşi cam în treacăt... pe alese: ia sălă i într-ales. a întreba sfat (de .SL.. în tovărăşia . ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său. în compania . într-acolo. în linii mari. într’acoace. potrivnic: multe într-alean se fac. chemîndu-şi boierii. din toate punctele de vedere. pe ascuns. la întîmplare. în total opt zile.ŞINCAI. a face proces (cuiva). într-aceea ce . a-şi căuta dreptatea la judecată. într-aiure(a). şi o luară într-acolo.. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea ..). 2) pe scurt.: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i. în trecere. într-alergate. nu ştiu mai mult decît tine.. numai cu o întrerupere de vreo patru zile. şi pop . într’acoace? AL.

(despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică. pentru un surîs de pe buzele ei. între lumea fe ei (sau ochilor). a face mofturi. înfiorat. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“.. a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga.EM.. în aer. aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. (înv. în fiecare zi un an. confiden ial.COSTIN . îndată. în trecere. trecător: cîte numiri ar inventa el .. dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească..SLAVICI. treci pîrăul! ce te-ntreci. fugitiv. 2) unul pe altul. în fugă. iar în crăpatul zorilor . (reg . de trei ori Dumnezeu.BLAGA .MAIOR . peste oraşul uriaş . Catrino? COŞBUC . de probă: l-am ales. 1) la repezeală. între lumea fea ei tale îmbla-vor.) pentru necesită ile cuiva: suma .SAD . cînd vom vorbi între patru ochi. într-o clipă (sau clipită) sau (reg . un surîs în trecere. (înv . a se întrece cu gluma (sau cu şaga. fasoane. a exagera. întreg la (sau de) minte. în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare.) pe clipită.GOLESCU. cu dedeochiul.. într-o doară. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP. să vedem ce minte are. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă.EM . cu nebuniile). şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. a întrece (toate) aşteptările. orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările . într-o clipitură. în troică.STANCU . ANGHEL. între olaltă.COSTIN. în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . (pop . ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns. a depăşi orice aşteptare. pasager. 2) pe scurt. cu vorba. în agonie. la noroc.POP.. a se întrece cu dracul în fugă.EM. neîntrebînd voia craiului. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară.) într-o doară. în cîteva cuvinte..a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. Doamne. între patru ochi (sau pere i). în trepte. se prăvălise întunericul nop ii. imediat: au pot să fiu. în acest răstimp: între timp. tremurînd: cu inima în tremuri.) într-o clipită: copiii crescură repede . treptat. în trecut.) înaintea cuiva. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul.. în troiene. 2) în etape. numaidecît. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . fără a insista. reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. .ISP. a sărit ca fript drept în picioare. în treacăt. altădată. într-o cercare. a întrece orice închipuire.) în tremuri. copilă.. în trebuin a cuiva. a se copilări: haide. trei ani într-o clipitură. (reg . între cer şi pămînt. şi pop . au îmbrăcat pruncul.ARGHEZI.POP.PSALT. . nazuri.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. a depăşi imagina ia.) a fugi repede.. între timp (sau timpuri).N. (înv . a se întrece (cu firea). 1) în formă de scară. fără martori: o să-mi spui altădată . între via ă şi moarte. în tremur sau (înv .. într-o cercare. 3) fugar. în fiecare noapte alt an.. (înv .

pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. (înv .. (reg.) în (sau din) vremea aceea. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului.EM. Panait.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare. (înv . foarte repede. (înv . ca să alergi înainte. aplecat) pe o parte. oarecum: a zîmbit şi el aşa. într-un răstimp: într-o toană. întru adevăr sau într-adevăr.P . pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv. şi pop . (să fie) într-un ceas bun!. în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . întru (sau din) acea oară. de la o vreme. (reg . te întreb într-un tîrziu. într-un anumit sens. într-o (bună) zi sau într-una din zile. (înv .) pe o parte. în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. pieziş: îi pusese căciuli a . întru (sau pre. 2) (despre obiecte) înclinat. dobîndi glas.i trebuie prea mult curaj. într-o parte şi în alta. 2) deoparte. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas.CR. nu. stă şi vorba pusă la loc cu temei. după multă aşteptare. ) foarte repede. la răcoare. şi reg . pe dată. 2) pe potrivă.SAD. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens.) 1)foarte repede. ce pentru mîntuirea noroadelor.. (înv.VARLAAM . într-o clipă.care curg pe nică.CORESI . curînd. cîndva. 2) foarte des.) zadarnic: întru deşert ne trudim. în patru etc. fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. GALA.. DOS . ) în tîrziu sau (reg. cam la o parte. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori. la un moment dat. de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. 1) într-o latură.CR. în (sau spre. într-un suflet. într-o secundă sau în două (în trei. ARGHEZI. stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. fără întîrziere.) pentru a se mîndri. la moment. prietinul meu. imediat. ceva. într-o părere. acum. într-o părere. şi pop . într-o rînă. ) după un tîrziu. (înv . precum acela. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei.P. într-o nimară.) cu o ocazie oarecare. nu spre trufă. în direc ii opuse.CR . din) nărav. (înv .) în vreo privin ă.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. 2) (reg . într-o zi oarecare. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL . într-o margine. numaidecît. pre) trufă (sau trufie). la întîmplare. ) repede. într-o potrivă. pe ceas. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare.PREDA.OD. într-un buc.EM. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. într-o (sau pe o) rînă. repede. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. într-o (sau la o) parte. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. (înv . am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. întru deşert. 1) (înv . în goană. tot la umbră. întru ceva. cu adevărat. . 1) (despre oameni) (culcat. întins.) insistent. dar într-o potrivă cu dînsa. . după mult timp. din clipă în clipă.CR. mereu: poroncele aceste nouă.POP . îndată.) în egală măsură. într-o tinsoare.BIBLIA. pe loc. imediat. . într-o toană.CAMIL. CAMIL.DELAVR .) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul. . odată. PRAV . 1) într-o doară. odihnind p-o rînă! PANN .AL . din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă.

într-un necaz. întru nimic sau într-o nemică.. într-un gînd sau la un gînd.... curînd: într-un minut fu aproape de pădure. în turmă. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina.CR.ext . URIC . la o dată oarecare. într-un (sau cu un) glas (sau grai).POP . 2) (reg. NEGR. (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. într-un minut sau în două minute. (înv .. întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip.ISP. curgerea ploii conteni. 2) de nimic.tr-o clipă.VARLAAM. ) 1) deloc. orice damă l-ar fi văzut. în unanimitate. s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! . în stare de apărare: voinicul. ) în siguran ă.. (înv . 1) împreună. ce şi cetă ile întru tărie să puie.. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat. în.. (înv . întru toată deplinirea.. deodată: răspunseră to i într-un grai. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă.P.. într-un (sau la) noroc.BIBLIA . într-un hal fără (de) hal. într-un timp.) pu in lipseşte ca .: întru pu inel v-a i aflat credincioşi. peste tot. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu .AGÂRB . o scrisoare plină de reproşuri . 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt.CORESI .. (pop.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a]. într-un suflet.SAD. oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş. şi pop . . (înv.1820). şi pop.) la fel. într-un timp mai lung sau mai scurt.HASD ..) cu totul. cu grămada.CAR . a se întuneca la fa ă. (p. deopotrivă. la nevasta vrunui vornic. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul. pieziş. pe o coastă. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate. într-un hat (sau hat în hat) cu . în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă. într-un răstimp. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea. într-un noroc.STANCU. 1) (aplecat) într-o rînă. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş. la nimereală. într-un glas.. vecin cu . fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare. în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. în tuşă... într-un peş. defel. a în ărcat bălaia (sau murgana)!.GHICA. într-un răsuflet.CAMIL. în rezumat: într-un cuvînt. întru tărie. foarte repede.strîmb.. într-un timp mai lung sau mai scurt. în acelaşi fel.într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu .. ISP. într-un necaz. întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă. într-un rînd. într-o stare de nedescris. mai că . cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. . nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa.ISP. (reg. vine tot într-un suflet şi domnişorul. înclinat. mai curînd sau mai tîrziu: mor ii .MINEIUL . împreună.. îndată. odată. (înv . într-un cuvînt... ) (culcat) pe o parte.POP. deodată: într-un răstimp.ISP. într-o rînă. într-un şold. ) pe o parte. întuneric beznă. imediat. VARLAAM . întru pu inel. noi ne mişcăm împinşi din urmă.. s-a terminat!.URIC. la întîmplare: să mă duc. la un moment dat. (a. de aceeaşi părere.. de la o vreme.POP . se schimbă şi ei în pămînt.) în disperare: i-a scris. acum sau altădată. la nervi. odată şi odată.

îndărătul . de rost).. necultivat.. a în elege (sau a şti) de cuvînt.. fa ă de . 1) ame it de băutură. a cădea la învoială: Mihaiu .POP.. 2) a învă a în mod mecanic.. a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură). degeaba. a fi ascultător. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . dinapoia . a învă a papagaliceşte. în van.. eu nu i-oi mai da drumul vara. 1) a învă a exact ca în carte.) în cele din urmă. vioi: măi.. a (se) învă a cu nărav. se toarnă. în urmă. în ultimul moment. în spate. în ultimă instan ă. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. în ultimă analiză. inutil.POP.GALA .. . în urma urmelor. îndărăt.. POP .. 2) ironic. POP . în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a..PANN. la urma urmelor. copile mic de stat.a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma .: lucrurile se făceau în văzul lumii. (reg. în epat la limbă.: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie. în epat la minte. a învă a pe de rost (sau (înv.BOL. a învă a pe de rost. (pop .. în văzul . sarcastic.) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. SAD . dinapoi...... a învă a minte (pe cineva). se în elese cu el la cuvinte..POP. în elege de cuvînt!. a se în epeni pe nisip. se dete la prins musculi e. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile. în ultima clipă.. iste .EM. (pop . a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus. a memora fără a în elege. a învă a păsăreşte. în valuri sau valuri-valuri. despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus. în urma .EM . zadarnic: în van l-a rugat.. (despre nave) a eşua. PANN. dar la minte în epat . ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt.. beat. în (sau de) varvaric. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a. văzînd că toată munca lui este degeaba. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte. a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. înainte de a fi prea tîrziu.. ) de-a rostul. în cele din urmă. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul .. (pop . (chiar) în ultima secundă... (chiar) în ultima clipă. în spatele . într-un tîrziu: în urma urmelor. a învă a papagaliceşte. a învă a buchea căr ii.ISP.. în van i s-a tîrît la picioare.. în el sau în elul puştii. în fa a . în elină. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile). părăginit.POP . a se învă a minte. a învă a păsăreşte..

a avea la bunul plac. 1) de-a pururea. a învîrti dulapuri. în vreme cînd . în vecinătatea serii. tocmeala). în timp ce. în zadar în zare . a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg.: două metode în vederea aceluiaşi rezultat. (reg.. şi reg . a fugi.. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia. (p. în vecinătatea . a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie.: Robinson cum era să le cunoască... pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP. în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor. 2) (înv .. ) din moment ce .. şi reg .. în (sau prin) vecinătate. 1) în apropierea . a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă.OD. (înv .CAR. (înv . a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine.. NEGR. a i se învîrteji capul (cuiva).COSTIN . în preajma . în (sau prin) apropiere..NEGR .. (înv. s-o stăpînească de veci. .. în vreme cînd nici văzuse. veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci... a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte. a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva. în vecinătatea . în (sau la) vedeală. înv.. ai fi trăit în veci de veci..) cu voce tare.) în văzul tuturor. (înv ..) pu in înainte de . cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor. (reg. . aşezat în vecinătatea por ei... a da tîrcoale unui lucru dorit.. a avea ame eli. . în vederea . . învechit în (zile) rele.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv.EM. în zare sau în zări. înrăit: învechit în zile rele. în veliglas. în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele.REBR. în public. învoindu-se din pre . a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . a zgîndărî o rană nevindecată.. şi pop . în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai. în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind.) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia. ) a umbla cu înşelătorii. a se mişca foarte repede.EM. la discre ie pe cineva. în jurul . deprins a te ciocni la to i domnii. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea.. a învîrti pe degete pe cineva.EM.NEC. a spori durerea. în scopul . 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie.AL .. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI.) a rupe pre ul (sau tîrgul. ) a se ajunge din pre sau (înv .EM.. (pe undeva pe) aproape. ) niciodată. în zadar. fără zgomot.. îi zise cumpărătorul .. în vreme ce.. HASD. suferin a (cuiva). ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie. 2) (bis.: dau voiniceşte asalt . ) în vecia veacului. ) etern. 3) (jur. în (sau prin) vecini. în eternitate. ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce... .CANT . în (sau prin) apropiere. (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul..BĂLC .: acel turn. ... cîtă vreme .ext..VLAH.. la orizont. tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor.. în vederea .. în timpul apropiat de . a manipula pe cineva..PANN. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană.... CANT.. pentru . a pleca.

a(-i) juca un renghi (sau renghiul. (pop. tontoroiul pe mormîntul ei. a juca (sau a sări) tontoroiul. fără ascunzişuri. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). CR.. 3) dintr-odată. la Sfîntul Aşteaptă. . a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros.. a practica jocul de căr i. cînd începe a se lumina de ziuă. să. a judeca cu obiectivitate. inimaginabil. a fi prost ca noaptea. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele. ) a spune minciuni. e de necrezut. a juca la două nun i. a juca păpuşile. a se acomoda cu abilitate împrejurărilor.CR. determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie. fără patimă. (fig. jos pălăria!. de păr lung îl apuca.POP . pe Iordaki s-arunca. 2) în fugă. a înşela. (despre actori) a nu avea spectatori. viclean. e incredibil. grav. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. (reg. niciodată.CAR. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. joacă dracu’ pe urloaie. unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii.. î i stă mintea în loc. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios.SAD. a face joc dublu.. a obliga. (reg... 2) a fi şiret. a juca cu sala goală. a înşela pe cineva. joi după Paşti sau joi mai de-apoi. 1) a avea privirea vioaie. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie .GHICA . ) a se preface. ) a trage o mamă de bătaie cuiva. a se descurca în orice situa ie. a se juca cu focul.. a face cum îi impune. a judeca la rece. a încerca ultima solu ie. a juca o co că (cuiva). . a stăpîni. a(-şi) juca ultima carte. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva). a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva).M.... ca mî a cu şoarecele. a domina pe cineva. a juca (cu căr ile) pe fa ă. a fi deschis. jucăuşă: un puişor de fată. dintr-o singură mişcare: arnău ii . a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. repede. ) se petrec lucruri ciudate. a juca o carte mare.i îndeplinească toate gusturile. ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. (fig. suspecte.PANN. ca la o şerpoaică. în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. căreia îi jucau ochii în cap.în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. 1) în timp ce zboară: paserile . dintr-un) zbor. toată admira ia! a juca căr ile. unde nu călca picior de parte femeiască.. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . îi porunceşte cineva. în linie frîntă.. . a păcăli (pe cineva). a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace . a amăgi. a juca de sîrmă. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva). sînt în stare să ne joace renghiuri. i le prindea cu mîna din zbor. a juca la bursă. a juca o comedie. 2) (fig. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . în zig-zag. a judeca ca o cizmă.AL.

. la sfîrşitul lumii. . la aer la alegere la anul.judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . judecată de apoi. apărat. la alegere. 1) foarte strîns. ajunsese la capătul puterilor . la brodeală. (pe) la aprinsul lumînărilor. (bra ) la bra . complet finisat: apartament la cheie . şi jur-împrejur căta. pe alese: pe tarabe.CEZAR. la cît mi-a sta capul (cu cineva).) la nimereală. (fam. niciodată.. după care apoi se depărtă. aşa căciulă!.. cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. cînd o-nflori bostanul. ) foarte. virgulă.. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap. (fam. a jumuli un fraier.. la ce?. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul. la urma .. în fa a lui Dumnezeu. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt. ) sub pretextul . pe puntea navei. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei . după aceea: „Amin“ zise Domnul . epuizat. foarte transpirat. (pop.. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor.. jumătate de picătură. (înv. a jura strîmb. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. a depune un jurămînt mincinos. la cheie... ferit. la capătul . a jupui (sau a beli) apul. cum e omul.. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla.BUDAI-DELEANU.. op ional. la Paştele Cailor. 2) (fig. straşnic: be ie la cataramă . la bună vedere!. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada .. ) a păcăli. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt.: stătea cuminte la coada şirului. sub protec ia .. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii . aşa sînt şi purtările lui. un prost. ) cît noroc voi avea. despre) cîntători.. (pop.CR. afară. (fam. la cataramă.P. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate... la capătul puterilor. noaptea pe la cîntători. la (sau după) care. la (sau în) aer (liber). (pe) la (sau pînă în... la cît vine (sau ajunge) (cineva)..POP.. (de) la (sau din) capătul (sau marginea. la întîmplare. marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt. pe la cîntatul cocoşilor. la coada . putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. 2) (fig. ) în ce hal ajunge (cineva). la adăpostul .EM. dacă vă duce i voi? la cerere. judecată solemnă. la calendele greceşti. niciodată. la aşa cap.. (înv. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. ) 1) a vomita la be ie..POP. cînd zorile-s albe. cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. bun pentru locuit. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia. fructe cîte vrei.. vlăguit: după atîtea nop i nedormite. la căderea serii. la adăpost. de apă). la cît mi-a sta norocul. 1) la umbra . (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. îmbarcat.. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie.. la căderea serii. cînd se solicită: s-a transferat la cerere .EM. a înşela un credul. a (se) jura pe sfînt. la alegere! la anul.. (fam . pretutindeni în jur. la Sfîntu-Aşteaptă. la (sau pe) bord. în siguran ă. într-un loc neacoperit.

BOL. a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i.PANN . a murit. la dracu-n praznic. parc-ar fi intrat în pămînt. (înv. ) exact. la loc. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor). (fam. nici nu apucase să cumpere ceva . la capătul pămîntului. la maximum. imediat. . cînd va veni iarna. ) e la fel de greu de urcat. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme. la întîmplare. într-un noroc: mergeam la întîmplare. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. l-a în ărcat Scarao chi. la hurtă.). la iarna viitoare. ocazii să fie. la locul ei. uşor de în eles. pe loc: fotografie la minut. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. (reg.SAD. la dracu-n praznic. (pop. (fam. ) foarte departe.CR. la măsură. foarte aproape (de . (fam.. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc.. POP. cum se nimereşte.POP.PANN. la iarnă. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. neîncetat: este admisibil . la discre ie. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. în neştire. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . ) impecabil. la întîmplare sau în voia întîmplării. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. la infinit.. în fond. clar: pricepuse şi el. fără cusur: era gătit la marele fix.CR. unde s-a petrecut fapta. în voia soartei. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM.URIC. la coadă . că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă. foarte departe.SAD. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară. că doar era la mintea cocoşului. l-a făcut de rîs. întocmai. într-o doară. la minut. 2) (despre oameni) foarte cunoscut. la loc comanda!. loc prielnic. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost .. vezi Doamne. (a fi) aşa cum se cuvine.). la doi paşi (de . cu haine comandate la Paris . în cel mai înalt grad.NEGR. fără limită.CR. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu.. potrivit: vorba era vorbă. (înv. ) e foarte şiret. ca şi de coborît. că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. la drept vorbind. la mare. lac să fie. viclean: mare hîtru mai eşti! .AL.STANCU.. 1) pe ultimul loc. trimis pe front. la urmă: terminase şcoala primul .). la mintea omului (sau a cocoşului). şi reg. cît vrei. la dracu-n praznic.. la mai mare!. l-a iertat Dumnezeu. l-a făcut ceapă cu apă. acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc.la coadă lac să fie.. (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt. la fa a locului. la mare(le) fix.. că broaşte sînt destule!. fript pe grătar: peşte la grătar .. la fel. aidoma: toate s-au întîmplat la fel. perfect. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. la urma urmelor. la grătar. din belşug... cu rost. disperat. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . la (sau de) modă.

la (sau în) pas sau în pasul calului. o domni ă. la nimereală.CAR. P. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor.. pe loc: Dumnezeu . 2) la drept vorbind: ş-apoi. la nivelul . de mult. (fam. la o adică. care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă.CEZAR. fugi! la ora actuală. 2) în caz de trebuin ă: beciul .. în dreptul . să-şi gătească şi să-şi spele singur. la negru. zi. în vreme de restrişte. într-un moment critic. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . ISP..BACOVIA.P. la mul i ani!.CAR .. veşnic. (pînă) la paroxism. ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul. 1) într-un moment dificil.. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad. fă loc!. la ordinele cuiva. (pe) la noi. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă .la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment. la nemurire.CEZAR.SAD .P.. la noapte. la necaz: te va învă a . făpturile osebite..SAD . necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit. (pînă) la nemărginire.CAMIL.VLAH. la o adică. dificil.CONACHI. (p. 2) în satul sau în oraşul nostru. nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul. la moşii ăi verzi. la nevoie la nimereală la nivelul .. în mersul liber (al calului). ) fără sfîrşit..EM.CR. la necaz. la nevoie. în regiunea . la mică distan ă. a chibzui. .. la nevoie sau la vreme (sau ceas. (care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor.. . ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală. la nebunie: te iubesc la nemurire. . fereşte-te!. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei. o fată. la ordin!. 1) acasă. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR. în casa noastră. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas .): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . 4) în lumea noastră. sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. după miezul nop ii. 1) la nevoie: putea. cu intensitate maximă.CR.EM. la supărare: multe spune omul la necaz.. a consfătuirii etc. în prezent. la parte. enorm. insuportabil: jazzul urla la paroxism. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta. în universul pămîntesc.. la nesfîrşit. . fără a gîndi. imediat. la o şchioapă. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate. ) extrem de tare. loc) de nevoie. la moment trimise pe un înger. (fam.ISP. putea să tăinuiască.. (înv.. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie. pîn-la nemărginire. la întîmplare. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . 1) de actualitate. la o parte!..GOGA . cu pre de speculă.CAR.ext. la ore mici. ce să faci la vreme de nevoie.POP. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. la dispozi ia cuiva. fără întrerupere. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi. la o adică.

la prisos. la prilej. GALA. ) ruinat: industria e la pămînt . corespunzător. . la momentul potrivit pentru mine (tine.. (fam. la perfec ie... la pescuit: nu era acasă. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului).NEC. 2) (fig . în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem.ISP. în mod desăvîrşit. (înv.POP. ce să tîmplase . deprimat. său etc. în caz de extremă necesitate: la rigoare. VLAH . la repezeală.) la pont. la plecare. (înv. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă. era la pămînt cu moralul . la sare. că nu pot să dorm! GALA . niciodată: vei mai căpăta . STANCU. las’că . ) la prima vedere. ) la închisoare.POP. scorul meciului era alb .. (înv. în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor.i fleanca! . şi la lapte de cuc.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare. la primăvară. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. 1) la loc sigur.. deznădăjduit. obiectiv. nu numai. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor.: las’că nici nu se înghesuie la treabă.AL. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. achitat.. consecutiv: lasă să. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . potrivit. iron. 2) (fam.CEZAR.NEGR.. la momentul oportun. la timp. la fix. la pornire.P. la rînd sau de-a rînd(ul). ) la închisoare: o să fie în altă parte. (reg. la ordin: la poruncă! stăpîne.. (care poate fi plătit. la pămînt. lasă gălăgia!. (care este emis) fără a fi nominalizat.. la peşte.NEGR. la (sau cu) potriveală.).CAR. las’că ştiu eu! CĂL. lapte de cuc.) fără a avea indicat numele titularului. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont. ca economie: din suta ce munca mea a scos. dînd nouăzeci şi nouă. tacă. la (sau în) păstrare. ) pre) rîndul meu (tău. folosit etc.). la purtător. la propriu şi la figurat. el etc.la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . 2) taci din gură!.CĂL. 1) întins.CAR. la prînz. NEGR. pun unul la prisos. 3) (fig. zise calul şi-şi luă zborul. 1) unul după altul. 1) să fie linişte!: mai lasă. .) învins. la răcoreală. la păstrare. la răcoare.PREDA. după răbojul întipărit în cuget. la poruncă. în afară de faptul că . la punct sau (înv . la rigoare. în rezervă.POP.. la propriu. dom’le. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile .CAR. gălăgia. în corela ie cu „la figurat“) în mod real..BOGZA . cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. la (sau (înv. la pupitru. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. la părere. ) deoparte. concret. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. la rînd. la peşte. la remorcă. la pauză. perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. (de obicei. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei. ) la momentul potrivit: la prilej. culcat pe jos.. lasă că ştiu eu (ce ştiu). ) nimerit. la amiază. remorcat. în calitate de dirijor.

.P. la timp. termină cu prostiile!. cînd frunza va îngălbeni. . lat în spate. (pop. orice trebuie făcut la momentul potrivit. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP.CAR. 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii.POP. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. de drastic. important: zurăiesc banii de aramă. tare. la tavă. de) scară sau la (sau pe) scara . ) nu mai fuma!.. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară.BLAGA. la sigur. (arg. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec. unde puteau să vorbească la secret. în timpul toamnei viitoare: la toamnă. la spartul tîrgului .POP. (pînă) la sfîrşit. bine făcut. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. la seamă. l-a scos apa la mal. la toartă.SAD. .lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. la (sau în) tabără. (pop. în timpul spectacolului.M. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. la (sau pe. voinic. lasă-te pe mine!. nu mai spune prostii! la sărite. (care se află. la temei. la toamnă. (pînă) la sînge. cînd va veni toamna. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. în geamul tău. (rar ) 1) degrabă. prin ierburi. lasă prostiile!. la temelia. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. că e mai bine! REBR. ) la război.ext. ) şmechereşte.. în timp ce cortina este ridicată.ARGHEZI. la momentul potrivit. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. (fam. la (sau în) scenă deschisă. îndărătul şurii.POP.ext. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. la tabără de ieşit. repede. ) în cantitate mare. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. abandonează acest subiect!. (pînă) la capăt. fără martori: se traseră mai la umbră. din belşug: s-au făcut prune la temei.POP. cu o monedă voi suna. al reprezenta iei. dar ajunsese. la loc îngust.BACOVIA. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile .STANCU . 1) pînă cînd îşneşte sîngele. (reg. bazează-te. (p. contează pe mine! lasă vorba!. la înghesuială. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. straşnic. apreciat. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore. toate hîdele-s la samă. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. neglijent. ) sigur. 2) extrem de aspru. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge..CAMIL. ) foarte tare. ) pre uit. prieteşug la toartă.. tîrziu. ) zdravăn. om apatic.REBR. (care are loc. la spartul tîrgului? la strîmtoare.SAD.. 2) niciodată. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. la fripturile la tavă. la secret. (pop. strîns. taci din gură! la scara murgului. încet.. aşa mai la o strîmtoare. a la şme. prin pîrloage. renun ă!.POP. (p. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit. (fam. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. (reg. ca de obicei.

(reg. la toată urma. 1) la ocazii deosebite. la vedere.CR. lă-mă-mamă. la un timp. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). la zoritul zorilor. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . la (sau pe) anc.. în zori. a înşela. la o adică: argă elul cela. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. în ultimă instan ă. în fond. . peste tot. nu vede. la urma urmelor sau la toată urma. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fug