Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti

a abate de la calea cea dreaptă a se abate de la chestiune a abdica de la datorie a aborda o temă a accepta cu ochii închişi accident de teren acesta mi-i plugul a acoperi cheltuielile a acoperi cu ărînă a acoperi retragerea a acoperi terenul a i se acri a ac iona în judecată acu-i acu acum ori niciodată acum o săptămînă a se adapta la mediu adevărul adevărat adio şi n-am cuvinte! adio şi-un praz verde! a se adînci în gînduri a administra o probă a adormi cu vorbe dulci a adormi de veci a adormi întru Domnul a adormi vigilen a aducător aminte a abate de la calea cea dreaptă (sau de la drumul drept) (pe cineva), a atrage, a împinge pe căi greşite (pe cineva), a perverti (pe cineva). a se abate de la chestiune sau a ieşi din chestiune, a divaga: d. prezident ... nu permite oratorului să iasă din cestiune.CAR. a abdica de la datorie, a-şi încălca, a nu-şi îndeplini îndatoririle. a aborda o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect), a lua în discu ie o temă (sau o chestiune, o problemă, un subiect): oratorul a abordat o temă prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii închişi (sau orbeşte) (ceva), a accepta fără chibzuială (ceva): credea, oare, ... că am să accept totul orbeşte? CEZAR.P. accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul, aşa mi-e sortit, aşa mi-e scris: trebuie să mă duc mort, copt, că acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile, a face fa ă cheltuielilor: cu ce să acopăr cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu ărînă (pe cineva), a îngropa (pe cineva): cînd pe dînsa cu ărnă-a coperit-o, părea că lumeai neagră.EM. a acoperi retragerea, a proteja trupele silite să se retragă: dumneata, căpitane, acoperă-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul, (sport ) a fi activ pe toată suprafa a terenului de joc. a i se acri (cuiva), a se sătura, a i se urî (cuiva): şi, pe urmă, drept să- i spui, mi s-a cam acrit de dumnealor.CAR. a ac iona în judecată (sau în justi ie) (pe cineva), a da în judecată (pe cineva). acu-i acu, (pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Cătălin, acu-i acu ca să- i încerci norocul.EM. acum ori niciodată, aceasta e ultima şansă: acum ori niciodată croieşte- i altă soartă.MUREŞANU . acum (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.), în urmă cu (vre)o săptămînă (sau lună, două zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo două luni.CĂL. a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambian a, cu împrejurările. adevărul adevărat sau adevărul gol-golu , adevărul pur şi simplu, purul adevăr: să mă trăsnească, boierule, dacă nu- i spui adevărul gol-golu ! SAD. adio şi n-am cuvinte!, (fam. ) nu-mi pasă că pleci supărat! adio şi-un praz verde!, (glume ) pu in îmi pasă! a se adînci (sau a se cufunda) în gînduri, a gîndi adînc, profund (făcînd abstrac ie de realitate): se cufundase în gînduri şi nu mai auzea, nici nu mai vedea, nimic împrejur.VLAH. a administra o probă, (jur. ) a folosi o probă într-un proces. a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a înşela, a duce cu preşul (pe cineva). a adormi (somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a răposa. a adormi întru Domnul, a muri creştineşte. a adormi vigilen a (cuiva), a distrage aten ia (cuiva), a îmbrobodi (pe cineva). aducător aminte, care reaminteşte; comemorativ.

a aduce aminte a aduce cu ... a aduce cu cangea a aduce folos a aduce ghinion

a aduce la acelaşi numitor

a aduce la cale a aduce la cunoştin a cuiva a aduce la cunoştin a publică a aduce la cunoştin ă a aduce la disperare a aduce la îndeplinire a aduce la masă a aduce la potecă a aduce la prochimen a aduce la realitate a aduce la săvîrşire a aduce lumină a aduce mul umire a aduce noră pe cuptor a aduce noroc a aduce o atingere a aduce parola a aduce pîrgă aducere aminte

a(-şi) aduce aminte, a(-şi) aminti, a(-i) reveni în memorie: de ochii tăi cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu ..., a semăna cu ...: s-aduc cu tine mi-este toată fala.EM. a aduce cu cangea (sau cu anasîna, cu de-a sila, pe sus) (pe cineva), a aduce cu for a (pe cineva): l-au prins în mun i şi l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cîştig: ce folos i-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce (sau a purta) ghinion (sau nenoroc), a fi de rău augur, a fi nefast: pisică neagră! pftiu drace! astai aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelaşi numitor , 1) (mat. ) a transforma două sau mai multe frac ii cu numitor diferit în frac ii echivalente cu numitor identic; 2) (fig. ) a egaliza în mod for at, a judeca nediferen iat, a plafona; 3) (fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum să aduci la acelaşi numitor atîtea păreri ce se bat cap în cap? VLAH . a aduce la cale (sau la calea cea bună) (pe cineva), a îndrepta purtarea cuiva, a cumin i (pe cineva): degeaba l-au luat cu binişorul, degeaba l-au bătut ca pe ho ii de cai, degeaba au dat slujbe la biserică; la calea cea bună tot nu l-au putut aduce.SAD. a aduce la cunoştin a (sau la cunoştin ă) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a încunoştiin a: m-a trimis ... să aduc la cunoştin a Măriei Voastre că el, cică, poate să vă facă podul.CR. a aduce la cunoştin a publică, a face public; a da publicită ii. a aduce la (buna sau dreapta) cunoştin ă (pe cineva), a ajuta (pe cineva) să în eleagă, să priceapă, să cunoască: pe nebunul nu-l aduci la cunoştin ă.PANN. a aduce la disperare (pe cineva), a exaspera (pe cineva): ai să mă aduci la disperare cu preten iile tale.GALA . a aduce la (sau întru) îndeplinire (sau împlinire), a împlini, a pune în aplicare, a executa: am adus întru îndeplinire tot ceea ce ne-a i poruncit.CR. a aduce (sau a duce) la masă (ceva), a servi mesenilor o mîncare sau o băutură. a aduce la potecă (pe cineva), (reg. ) a îndrepta purtarea (cuiva): eu tot am să-l aduc la potecă.POP. a aduce la prochimen (pe cineva), (înv. ) a aduce pe calea cea bună (pe cineva): dac-ai vrea tu să-l aduci la prochimen ... sara ... cînd î i despleteşti părul ... ştii? ... tertip femeiesc.AL. a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva), a ajuta, a face pe cineva să vadă adevărata fa ă a lucrurilor: lumina gălbuie, neputincioasă, îi readuse la realitate.REBR. a aduce la (sau în, întru) săvîrşire (sau săvîrşit), (înv. ) a săvîrşi, a pune în aplicare: încheind un tractat ... nu-l putu aduce în săvîrşire.NEGR. a aduce lumină (într-o chestiune), a clarifica, a lămuri, a limpezi, a lumina (o chestiune). a aduce mul umire(a) (sau mul umiri (le)) (cuiva), a mul umi (cuiva): aduc mul umirile mele d-lui Pătîrlăgeanu pentru solicitudinea generoasă ce arată.CAR. a aduce noră pe cuptor, a se însura: într-o bună diminea ă, feciorul mamei îi şi aduce o noră pe cuptior.CR. a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii morale (cuiva), a jigni, a insulta (pe cineva). a aduce (sau a bate) parola, (reg. ) a cădea la învoială. a aduce pîrgă (pe cineva sau ceva), a aduce prinos, ofrandă (pe cineva sau ceva). aducere aminte, 1) (înv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasă. BĂLC. ; 2) amintire: aducerile-aminte pe suflet cad în picuri.EM.

aducere la împlinire

aducere la împlinire (sau la îndeplinire), îndeplinire, executare: de aducerea la îndeplinire a acestei misiuni, răspunzi dumneata.SAD. a (o) aduce (bine) (din condei) sau a învîrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) meşteşugit, cu elegan ă, cu fine e, cu talent: ei, bravos! aici a adus-o bine! CAR. ; 2) a răsuci fraza cu iste ime; a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastră învîrti i condeiul, şi, cînd vre i, face i din alb negru şi din negru alb.CR. a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva). a aduce (o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o co ofană fără ocupa ie a adus o veste-n goană.TOP. a aduce (sau a deschide) vorba despre ..., a orienta discu ia spre ..., a pomeni despre ...: după ce-au golit cîteva pahare, Iorgu a adus vorba şi despre pămînturile din luncă.GALA. a adulmeca o primejdie, a presim i, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vînatul, (despre cîini), a sim i, a recunoaşte urmele vînatului. a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) în număr mare. a se aduna (sau a se strînge, a veni) ca muştele la miere, a se aduna în număr foarte mare acolo unde sînt şanse de profit. a aduna dovezi, a strînge probe: cinci ani a căutat şi adunat dovezi că pădurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-şi aduna gîndurile, a-şi limpezi gîndurile. a-şi aduna min ile, a se concentra. a aduna (sau a strînge) pe făraş (sau cu făraşul) (pe cineva), (fam. ) a bate măr, a lăsa lat (pe cineva). adus de spate, gîrbovit: vîrsta i se ghicea numai din alura trupului, uşor adus de spate.CEZAR.P. adus din meşteşug, meşteşugit. a aduce dobîndă, a produce beneficiu, cîştig, profit: pusă la bancă, moştenirea îi aducea destulă dobîndă ca să aibă din ce trăi.GALA. (în) afară de ..., fără a mai socoti şi ... afară de cazul ..., cu excep ia situa iei în care ...: peste cifra de 30.000 [de] oameni ... nu se va face ..., afară de cazul vreunei în elegeri prealabile cu sublima Poartă.URIC. afară de rînd (sau de orînduială) sau afară din rînduială (sau din cale) sau din cale afară, 1) extraordinar, neobişnuit: Despot, înzestrat cu însuşirile unui personaj afară de rînd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste măsură de ..., neobişnuit de ...; prea (de tot); foarte: o babă bătrînă a avut un singur fecior, dar acesta era rău din cale-afară.POP. afară numai dacă ..., doar dacă ...: spre ziuă om pleca şi noi, afară numai dacă nu s-o strica iarăşi vremea.POP. a afla casa pustie, a nu găsi pe nimeni în casă: băiatul, ... cînd se întoarce îndărăt, află casa pustie.POP . a afla chip (şi cale), a găsi o solu ie, a găsi mijlocul de a ...: aflase chip a se deslega pe nesim ite dintr-un lan .NEGR. a afla groş pe groş, a descoperi comori, averi nemăsurate. a se afla (sau a se găsi) în impas, a fi în dificultate, a fi la ananghie. a se afla în plasa cuiva, (la întrecerile sportive) a fi imediat în spatele adversarului.

a aduce a aduce un prejudiciu a aduce veste a aduce vorba despre ... a adulmeca o primejdie a adulmeca vînatul a se aduna ca la mort a se aduna ca muştele la miere a aduna dovezi a-şi aduna gîndurile a-şi aduna min ile a aduna pe făraş adus de spate adus din meşteşug a aduce dobîndă afară de ... afară de cazul ...

afară de rînd afară numai dacă ... a afla casa pustie a afla chip a afla groş pe groş a se afla în impas a se afla în plasa cuiva

a se afla în treabă a nu-şi afla locul a-şi afla moartea a afla o codi ă cuiva a-şi afla omul

a se afla în treabă sau a-şi face (de) treabă (cu ceva), 1) a-şi găsi de lucru (cu ceva), a-şi trece timpul (cu ceva): cu pipa treabă-şi face şi pe mini-mă lasă-n pace.POP. ; 2) (fam. ) a se amesteca de formă într-o discu ie: că bine zici! deschise şi el gura, numai ca să se afle în treabă.POP. a nu-şi (mai) afla locul sau a nu-l (mai) ine locul (pe cineva), a nu (mai) avea astîmpăr, odihnă; a fi nerăbdător: de-amar năvalnic n-o mai ine locul.COŞBUC. a-şi afla moartea, a muri: tătîne-său a plecat cu oastea şi şi-a aflat moartea pe meleaguri străine.POP. a afla o codi ă cuiva, a-i găsi cusururi cuiva: ba unul nu-i place, ba altul e prea urît, ba că altuia altă ceva îi lipseşte ... ; mai în scurt, fiecăruia îi afla cîte-o codi ă.POP. a-şi afla omul, a-şi găsi naşul. a nu-şi afla rost sau a nu (mai) avea (nici un) rost, 1) a nu-şi găsi locul, a nu avea astîmpăr: măi fîrta i, nu-mi aflu rost. COŞBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost să te frămîn i atîta, că tot nu rezolvi nimic! a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla (sau a fi) în curs de tipărire; a se afla (sau a fi) în curs de apari ie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... sînt sub tipar.BĂLC. a afla tîrgul şi ara, a afla, a şti toată lumea: am iubit-o numai seara, ş-au aflat tîrgul şi ara.POP. a-şi agonisi pîinea (sau hrana), a-şi cîştiga existen a: muncea din răsputeri să-şi agonisească pîinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte, 1) ai acte, i se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin şcoli, te bucuri de respect. ai casei, membrii familiei: a făcut Noe o corabie mare-mare de tot, de a încăput el, ai casii şi tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici ..., cînd şi cînd, acum ..., acum ...: aici rîde, aici plînge . aici e aici, aici e (toată) dificultatea, greutatea. ai noştri, partizanii (noştri) politici: trăiască ai noştri, d-le Iancule! CAR. ai să mi-o plăteşti (scump)!, vei da socoteală, vei pătimi pentru ce mi-ai făcut! ai să vezi tu!, ai să mi-o plăteşti! a-l ajunge băutura (sau vinul, uica) (pe cineva), a fi beat cri ă. a ajunge ca o scoică, (reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele şi oase. a ajunge cruce namiaz, (pop .; despre soare) a ajunge în punctul cel mai înalt al bol ii cereşti: cît a ajuns cruce namiaz, cică [soarele] trei zile încheiate a rămas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge (nici) cu prăjina (sau cu strămurarea) la nas (cuiva), a fi foarte îngîmfat: înfumura i de nu le mai ajunge cineva cu strămurarea la nas.ISP. a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu tîrgul, a se învoi din pre , a cădea la învoială: i-oi da treizeci; încă mai mult pînă mi-i ajunge cu tîrgul.NEGR. a(-i) ajunge cu itul la os (cuiva), a ajunge la limita răbdării, a nu mai putea îndura: dacă ajunge cu itul la os şi petreci ca cînele în car, tră [i]eşte ca v [i]ermele în rădăcina hreanului.NEGR. a ajunge de clacă, a ajunge de batjocură: sărmanu! [bărbatu-meu] o ajuns de clacă, de cînd cu prefăcăturile aceste nouă! AL. a ajunge departe, a reuşi în via ă: cine se scoală devreme, departe ajunge . a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne etc.) de pomină (sau de pomina lumii), (fam. ), a se face de rîs, a ajunge de poveste, a deveni proverbial: dacă mai repetă una la fel, ajunge de pomină.CEZAR.P.

a nu-şi afla rost a se afla sub tipar a afla tîrgul şi ara a-şi agonisi pîinea ai carte, ai parte ai casei aici ..., aici ... aici e aici ai noştri ai să mi-o plăteşti ! ai să vezi tu! a-l ajunge băutura a ajunge ca o scoică a ajunge cruce namiaz a nu-i ajunge cu prăjina la nas a se ajunge cu tîrgul a ajunge cu itul la os a ajunge de clacă a ajunge departe a ajunge de pomină

a ajunge de poveste a ajunge din cal măgar a ajunge din urmă a ajunge în cap a ajunge în mîini bune a ajunge în o elele puştii a ajunge în vîrful piramidei a nu ajunge la călcîie pe cineva a ajunge la cociorvă a ajunge la covrigi a ajunge la liman a ajunge la maidan a ajunge la majorat a ajunge la mucuri de igări a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la o în elegere a ajunge la pre a ajunge la putere a ajunge la sapă de lemn a ajunge la satura ie a ajunge la tibişir a ajunge la tinichea a ajunge la un compromis a ajunge la un punct mort a ajunge la urechi a ajunge la vreme a-l ajunge oboseala

a ajunge (sau a fi, a se face, a rămîne) de poveste (înv. ) sau a fi întru poveste, (pop. şi fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile); a-i merge vestea; a se face de rîs: nu era să se facă de poveste amîndoi ca să-i rîză.PANN. a ajunge (sau a face pe cineva) din cal măgar, a se compromite, a decădea: apoi nu mă face i din cal măgar, că vă ve i găsi mantaua cu mine.CR. a ajunge (sau a prinde) din urmă (pe cineva), a recupera distan a care îl separă de cineva. a ajunge în cap, a se sfîrşi, a se termina. a ajunge în (sau pe) mîini bune, 1) a ajunge în mîini sigure; 2) a avea parte de o o îngrijire atentă. a ajunge (sau a se duce, a se trezi) în o elele puştii, a ajunge, a ieşi în bătaia puştii: te dau în o elele puştii vrunui vînător.ISP. a ajunge (sau a fi, a se afla) în vîrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) în fruntea ierarhiei; a parveni pînă la cea mai înaltă treaptă. a nu ajunge (nici) la călcîie pe cineva sau a nu ajunge (nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: în cît se atinge de dreapta judecată ... nu mă ajungi nici la călcăie.AL. a ajunge la cociorvă, (reg. ) a ajunge la bătaie (cu cociorva). a ajunge la covrigi, (fam. ) a sărăci de tot. a ajunge (sau a ieşi) la (un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul), 1) a ieşi cu bine dintr-o încurcătură, dintr-o primejdie; 2) a atinge inta dorită. a ajunge la maidan, a izbuti, a reuşi. a ajunge la majorat, a atinge vîrsta majoratului. a ajunge la mucuri de igări, (fam. ) a nu (mai) avea nici bani de igări, a sărăci. a ajunge la nazarul cuiva, a cîştiga bunăvoin a cuiva. a ajunge la o în elegere (cu cineva), a cădea (după îndelungi tratative) la învoială (cu cineva). a ajunge la (mare) pre , a fi căutat, apreciat. a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern), a prelua puterea (politică): fiecare [partid] cînd vine la putere dă în judecată pe celălalt.CAR. a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lăsa pe cineva) la (sau în) sapă de lemn, a (se) ruina: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină şi să mă aducă în sapă de lemn.CR. a ajunge la satura ie, 1) a satura; 2) (fig .) a nu mai putea suporta, a fi sătul pînă peste cap, a i se acri, a se sătura: gata!, taci din gură! am ajuns la satura ie! a ajunge la tibişir, a rămîne fără bani (la jocul de căr i); a ajunge să joace pe datorie: ajunsese la tibişir, datora vreo două sute.VLAH. a ajunge la tinichea, 1) a se îmbăta: aşa e omul: un ciocan, încă unul, ş-al treilea, pînă ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, la o în elegere (cu cineva). a ajunge (sau a se găsi, a se afla) la un (sau într-un) punct mort, a ajunge (sau a se găsi, a se afla) în impas: discu ia se afla într-un punct mort.GALA. a(-i) ajunge la urechi (ceva cuiva), a auzi (întîmplător) (despre ceva): mi-ajunsese şi mie la urechi zvonul despre divor ul Elvirei.CĂL. a ajunge la vreme, a nu întîrzia: ce-a făcut, ce-a dres, destul că a ajuns la vreme în sat.REBR. a-l ajunge oboseala (pe cineva), a fi peste măsură de obosit, a fi epuizat: ce vrei? după trei zile de nesomn, l-a ajuns şi pe el oboseala.VLAH.

a ajunge obraz a ajunge o căzătură ajunge o măciucă la un car de oale a ajunge pînă la adînci bătrîne i a ajunge rău a ajunge slugă la dîrloagă a-l ajunge somnul ajuns la minte a ajuns oul mai cu minte decît găina a ajuns timpul alaltăieri-seara alandala coconare alături cu ... albă, neagră, asta este alb ca helgea alb ca zăpada alb-coliliu a-i albi ochii albul ochiului albul zilei al dracului a se alege brînza din zer a se alege cu ... a se alege cu o papară a nu se alege făina din tărî e a se alege la un fel a alege neghina din grîu

a ajunge obraz, a ajunge persoană însemnată: multă sudoare îi scăldase mădularile pîn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o căzătură, a ajunge o haimana; a fi în ultimul hal de mizerie, de degradare morală. ajunge o măciucă (sau un ciomag, o bîtă) la un car de (ori cu) oale, nu-i nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge (sau a trăi) pînă la adînci bătrîne i, a trăi foarte mul i ani. a ajunge rău, a decădea: de cu mine te luai, aşa rău nu ajungeai. POP. a ajunge slugă la dîrloagă, a cădea din lac în pu . a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte decît găina, copiii se cred mai în elep i decît părin ii. a ajuns timpul, a venit vremea: dacă a ajuns timpul să ia frate pe soră, Dumnezeu nu o să mai plouă.POP. alaltăieri-seara sau alaltăieri-seară, în timpul serii de alaltăieri; alaltăseară: domnul Ghi ă Samson, primarele tîrguşorului nostru, alaltăieri-sara se sim ea foarte singur.SAD. alandala coconare, (fam. ) vrute şi nevrute. alături cu ..., lîngă ..., alături de ... albă, neagră, asta este, ce-i făcut, e bun făcut. alb ca (sau cum e) helgea, (reg. ) alb ca zăpada: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.CR. alb ca zăpada, alb imaculat. alb-coliliu sau albă-colilie, (despre păr) complet alb: bătrîn ... rumen la fa ă ..., musta a şi sprîncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii (cuiva), a aştepta mult şi bine. albul ochiului, sclerotică. albul zilei, zori de zi: nu începuse a se arăta albul zilei.ISP. al dracului (sau al naibii) (de ...), 1) grozav, teribil (de ...): şampania era rece şi bună, al naibii de bună! SL. ; 2) foarte rău; îndrăcit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brînza (sau urda) din zer, a se alege binele de rău. a se alege cu ..., a cîştiga (ceva), a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plîns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papară (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva). a nu se alege făina din tărî e, (reg. ) a nu putea deosebi cîştigul de pagubă. a se alege la un (sau într-un) fel, a ajunge într-o situa ie clară; a se clarifica, a se lămuri (lucrurile): abia aştept să se aleagă într-un fel şi să se mîntuie.POP. a alege neghina din grîu, (fig .) a despăr i binele de rău. a nu se (mai) alege (sau a nu mai rămîne) nici (sau decît) praf (sau praful, praful şi pulberea), a nu mai rămîne nimic, a fi complet distrus, irosit, risipit, înlăturat: nu se mai alese nici praful de dînsa.ISP. a nu se (mai) alege nimic (din cineva sau ceva), 1) a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva); a se risipi, a se distruge; a se face una cu pămîntul: pe loc te-ar şi face turtă, că nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic (în via ă): nu s-a ales nimic de capul lui. a alege pe sprînceană, a selecta ce pare a fi maibun.

a nu se alege nici praf

a nu se alege nimic a alege pe sprînceană

a se alege praf

a se alege scrumul a-şi alerga calul a alerga ca un purice potcovit

a alerga cu limba scoasă a alerga cu sufletul la gură a alerga după fuste a alerga pămîntul a ales pîn-a cules a alina amarul al nouăsprezecelea cer alta e pozna! altă făină se macină acum la moară! altă gîscă-n ceea traistă alte cele alt nimic a se aluneca cu mintea a amăgi foamea am cinstea să ... a amenin a din şold a se amesteca în borşul cuiva a se amesteca în toate ca sarea-n bucate a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga am onoarea ! an cu an anul vechi apă chioară apă de ploaie

a (nu) se alege (sau a (nu) rămîne) (decît) praf(ul) (sau praf(ul) şi pulbere(a), sau praf(ul) şi cenuşă, praf(ul) şi ărînă) (de cineva sau de ceva), a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai rămîne nimic (din cineva sau ceva): praf şi ărînă rămase şi din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege (numai) scrumul (şi fumul) (sau scrumul şi cenuşa, fum şi scrum, scrum şi cenuşă) (din ceva sau din cineva), a se distruge (prin foc), a nu mai rămîne nimic (din ceva sau din cineva): mai bine le dăm foc, să se aleagă scrum şi cenuşă din tot neamul lor!REBR. a-şi alerga (sau a-şi juca) calul, (fig .) a-şi face mendrele: ştiu eu năzdrăvănii de-ale spînului; şi, să fi vrut, de demult i-aş fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-şi mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte încet. a alerga (sau a umbla) cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), a căuta cu orice pre (să ob ină ceva sau să găsească pe cineva): după ce umblase vreo trei luni cu limba scoasă să încapă pe la vreo gazetă, intrase con opist la primărie.CAR. a alerga cu sufletul la gură (sau într-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirînd. a alerga (sau a umbla) după fuste, a fi afemeiat. a alerga pămîntul, a străbate lumea în lung şi în lat. a ales pîn-a cules, a ezitat pînă n-a mai avut ce alege. a(-şi) alina amarul, a face orice pentru a(-şi) potoli, a(-şi) uşura durerea, necazul, suferin a: şi amaru-şi alina, şi din fluier el doinea.POP. al nouăsprezecelea cer, culme a fericirii, a măririi, a pre uirii: l-am rîdicat în fantasia mea pînă la al nouăsprezecelea cer! AL. alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta!, altul e (sau era) baiul, necazul!: acu, pozna era alta! Sfîntu Petru nu-l putea primi pe păun în sfînta biserică.POP. altă făină se macină acum la moară!, s-a schimbat (în bine) rostul vechilor lucruri: bădi a Vasile mă pune să ascult pe al ii şi - altă făină se macină acum la moară! CR. (asta-i) altă gîscă-n ceea (sau în altă) traistă, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) altă mîncare de peşte. alte cele(a), (pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru ne-a chemat ieri la lucru, iar eu, avînd alte cele pe acasă, mi-am trimes nevasta.POP. alt(a) nimic(ă) sau nimic(ă) alt(a), (înv. ) nimic altceva: nu le dă platoşe ..., nice altă nemică.VARLAAM. a se aluneca cu mintea, (reg. ) a-şi pierde judecata: o face pe femeie să se alunece cu mintea.CR. a(-şi) amăgi (sau a(-şi) înşela) foamea, a mînca te miri ce şi mai nimic. am cinstea să ... (sau a ..., de a ...), am onoarea să ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea să vorbesc? AL. a amenin a din şold, (reg. ) a şchiopăta. a se amesteca (sau a se băga) în borşul (sau în terciul) cuiva, a se amesteca în treburile cuiva. a se amesteca în toate ca sarea-n bucate, a se băga în treburi care nu îl privesc. a amesteca vorba ca făcăle ul mămăliga, a îndruga verzi şi uscate; a vorbi fără şir, a spune nerozii. am onoarea (să vă salut)!, sînt onorat să vă întîlnesc (şi să vă salut)! an cu an, cu fiecare an ce trece: iară flamura cea verde se înal ă an cu an.EM. anul vechi, anul care s-a încheiat. apă chioară, 1) apă curată; 2) băutură sau mîncare excesiv diluată: ăsta nu-i borş, ci apă chioară ; 3) (fig. ) vorbe goale: pe peron, domul deputat a inut un lung discurs: apă chioară! apă de ploaie, (fig. ) vorbe goale, palavre, baliverne.

a apăra cu pieptul a aplana un conflict a apleca balan a în partea cuiva a aplica o pedeapsă corporală a aplica rigorile legii apoi cum? a aprinde butoiul cu pulbere a i se aprinde călcîiele a-şi aprinde paie în cap a-şi aprinde poalele

a apăra cu pieptul (ceva), a apăra cu mîinile goale (ceva); a apăra cu riscul vie ii (ceva). a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solu iona un conflict. a apleca (sau a înclina) balan a (sau cîntarul) în partea (sau în favoarea) cuiva, a ine partea cuiva, a părtini pe cineva. a aplica o pedeapsă corporală (cuiva), a bate (pe cineva). a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat în regim de urgen ă, suferind neîntîrziat rigorile legii.GALA. apoi (sau păi) cum?, desigur, se în elege de la sine: şi ăl plug îşi are-a lui; păi cum? fireşte! POP. a aprinde butoiul cu pulbere, a declanşa un conflict. a i se aprinde (sau a-i sfîrîi) (cuiva) călcîiele (sau inima) (după cineva), a se îndrăgosti (de cineva): fetei şi lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul.CR. a-şi aprinde paie (sau (reg. ) scaii) în cap, a-şi atrage nemul umirea cuiva; a-şi găsi beleaua: văzînd că miam aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de acasă.CR. a-şi aprinde poalele, (înv. ) a se face foc şi pară: Duca-Vodă ... să tulbură tare şi-ş aprinsă poaleli.NEC. a se apropia (sau a se strînge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, ăruş), 1) a îmbătrîni; a-şi aştepta moartea: mă sim esc mai slab ... s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scaden a unei datorii, termenul limită al unei obliga ii. a-l apuca (sau a-l cuprinde, a-l prinde) ame eala (pe cineva) sau a-i veni ame eala (sau cu ame eală) (cuiva), 1) a ame i; 2) (fig. ) a nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: copleşit de avalanşa insultelor, sim ea că-l apucă ame eala.CEZAR.P. a (o) apuca (sau a o lua) cu gura înainte, a se grăbi să răspundă, a nu lăsa pe altcineva să vorbească: aşa eşti tu, mereu o iei cu gura înainte! a apuca de coadă ceva sau a încăleca pe coada calului, 1) a începe o treabă de la sfîrşit, anapoda; 2) a pune coadă la secure. a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ine) de mijloc (pe cineva), a trece bra ul în jurul taliei cuiva: haide, prinde-mă mai bine de mijloc.COŞBUC. a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva), (înv. şi reg. ) a face pe cineva să treacă drept mincinos: îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa.CR. a-l apuca (toate) furiile (sau to i dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea roşu (înaintea ochilor). a(-l) apuca (sau a(-l) lua) groaza (sau groază, cu groază) (pe cineva), a fi cuprins de groază, a se îngrozi: m-a luat groază, cînd am trecut pe lîngă lan şi l-am văzut cîtu-i de mare.CR. a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde, a-i veni) hachi ele (sau bîzdîcul, năbădăile, năvîrliile, pandaliile) (pe cineva), a-l apuca (sau a-l lua, a-l prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva); a face o criză (de isterie, de epilepsie). a (o) apuca hăisa, a se abate de la linia (de conduită) cuvenită. a o apuca (sau a o lua) înainte ca curva (cu) prăjina, a se arăta indignat, revoltat tocmai cînd se ştie cu musca pe căciulă, pentru a nu da răgaz altora să-i facă imputări, reproşuri. a apuca (sau a prinde, a strînge) (ca) în(tr-un) cleşte (pe cineva), 1) a strînge foarte tare, foarte bine (pe cineva): de-odată se auzi: clamp! capcana se închise şi prinse laba lupului ca într-un cleşte.POP. ; 2) a pune sula în coaste (cuiva), a prinde la strîmtoare, a încol i (pe cineva): fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte, ... îi jură credin ă şi supunere.CR.

a se apropia funia de par

a-l apuca ame eala a apuca cu gura înainte a apuca de coadă ceva a apuca de mijloc a apuca de obraz a-l apuca furiile a apuca groaza

a-l apuca hachi ele a apuca hăisa a o apuca înainte ca curva prăjina

a apuca în cleşte

a-i arăta (cuiva) cîte parale face sfan ul. în mod demonstrativ. a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu să-şi ia tălpile la spinare. ) a se jura pe via ă: se apucase pe cap înaintea divanului că-i este năpaste. a fugi (de undeva). . a refuza.STANCU.M. ) a fi supărat: şede badea mînios şi s-arată cu ponos. a supune oprobriului public (pe cineva).. (ne)sănătoasă. a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca să apuc trenul. că văd că n-apucasem pe drumul cel bun. a identifica (îndreptînd degetul în direc ia respectivă) (pe cineva sau ceva). 2) a alunga. a arăta drumul (cuiva).a o apuca la talpă a-l apuca neputin a a-l apuca nervii a se apuca pe cap a apuca pe căi greşite a apuca pe drum bun a-l apuca pîr agul a-l apuca ploaia a apuca trenul a aranja ploile a arăta bine a arăta ca scos din cutie a arăta ca scos din raclă a-şi arăta călcîiele a-i arăta cîte parale face sfan ul a-şi arăta coarnele a arăta coltucul a-şi arăta col ii a-i arăta cotul a arăta cu degetul a se arăta cu ponos a arăta cu scriptură a o apuca la talpă sau a o lua la tălpi sau a-şi lua tălpile la spinare. a refuza sfidător. a (o) apuca (sau a (o) lua) pe căi (sau pe cărări. despre oameni) a apărea. 1) a avea o înfă işare de muribund. a-l apuca pîr agul (pe cineva). a se destrăbăla. a fi surprins de ploaie (sau de furtună. ) a(-şi) rezolva problemele pe căi lăturalnice: caută şi aranjează.POP. a-l apuca (sau a-l găsi. (fam. a arăta ca scos din raclă (sau din sicriu). pe drumuri) greşite sau a (o) apuca (sau a (o) lua) pe de lături. se rugară ca barim nucile cu hainele să le dea. a arăta cu degetul (pe cineva sau ceva). băiete! STANCU.DOS. 1) a indica. a-şi arăta călcîiele. băiatul le arătă coltucul.POP. 1) a îndruma (pe cineva): a dăruit fata cu o gresie şi i-a arătat drumul pe unde ar putea să se ducă. a-şi scoate ghearele. 2) a acuza. a se îndrepta : vreau să mămpac cu măria ta. a-şi arăta col ii (sau din ii. a avea un acces. ) a-i dovedi (cuiva).POP. a avea o înfă işare (ne)plăcută. a-l trece) neputin a (pe cineva). a arăta coltucul (cuiva). 1) a deveni amenin ător: dar ia arată-le col ii. a se scăpa pe el: vărsase pe ea şi o trecuse neputin a. şii vedea! NEGR. ) a rîde cu gura pînă la urechi. a arăta drumul a-şi arăta fasolele a-şi arăta nasul .AL. viscolul) (pe cineva). a-şi ieşi din pepeni. a nu da nimic: zînele . (înv. (reg. a pleca repede. 2) a avea o figură tristă.ISP. . a-şi arăta (sau a(-şi) scoate) nasul (la iveală). a se cumin i. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dînsul fiind multe. nefiind putin ă a le pune în scriptură.POP. (pop. a (o) apuca pe drum(ul) (cel) bun (sau pe calea cea bună). arătîndu-i apoi drumul. ghearele. de ninsoare. a se ticăloşi. (fam. a rînji.. (fam. ) a-i sări muştarul (cuiva). 2) a rîde cu gura pînă la urechi. ca dracul). 3) v. a-şi arăta coarnele. a se arăta cu ponos. a se apuca pe cap. batjocoritor (pe cineva). 2) a se obrăznici. a arăta cu (sau a pune în) scriptură. ninsoarea.i singur ploile. o criză de nervi. a-l apuca nervii. (reg. a arăta bine (sau rău.CAR. impecabil. a(-şi) aranja ploile. de viscol). a-şi arăta fasolele. (pop. 1) a lua pozi ie de apărare. (înv.LET. a rînji. a arăta ca scos din cutie. fildeşii. publică-le sub numele meu. a-l apuca ploaia (sau furtuna. valoarea unui lucru. a izgoni (pe cineva): şi l-a urecheat bine. . a-şi face de cap. a se arăta (în treacăt) undeva: de vreme ce le găseşti bune a-şi arăta nasul în coloanele „Convorbirilor“.CAR. măselele). a-i întoarce spatele (cuiva). a o lua la sănătoasa. a-i arăta cotul (cuiva). a apuca trenul. ) a fi îmbrăcat foarte elegant. de înmormîntare.

2) a trage cu ochiul. a arunca în traista dinapoi. a arăta uşa (cuiva). a amenin a (pe cineva): trebuie să ai un straşnic partid . a face orice sacrificiu (pentru cineva). Codrean palma zbici făcea şi trei palme îi rădea. a semăna cu cineva: s-a aruncat în partea mîne-sa... a se arunca în gura lupului. fără menajamente. a se amesteca într-o discu ie.. 1) a se uita pe furiş. atavismului. a arăta rea-voin ă (cuiva sau fa ă de cineva). a arde de nerăbdare. (reg. a spune. a sim i o durere. a se uita de jur-împrejur. a da. cu coada ochiului (la cineva).CAR. a spune deschis. o suferin ă puternică: foc la inimă măncinge. fără să se manifeste.. într-o doară. a arunca o lumină (asupra . a se uita cu în eles (la cineva).. a arde (sau a croi. răuvoitor (cu cineva). a trata cu răceală (pe cineva). a arunca în pustie (pe cineva).). a arunca o ochire (sau o ocheadă). a(-şi) arunca ochii roată.VLAH. a privi spre .. a pălmui (pe cineva) sau a fi pălmuit: că. a fi foarte nerăbdător.: cînd aruncai ochii asupră-i... a arunca în stradă (sau pe drumuri) (pe cineva). ceva. ) a fi neînduplecat. a se arunca (şi) în foc (pentru cineva). a clarifica: [sistema filozofică] aruncă o puternică lumină asupra teoriei evolu iunii. a ancora. personalită ii etc. a arunca în temni ă (pe cineva). a arunca ochii roată a arunca o lumină a arunca o ochire a arunca o vorbă . a nu lua în seamă. a întemni a (pe cineva). mi se păru că văd icoana din Santa Maria. 2) a arunca o privire semnificativă (cuiva). a se uita (întîmplător) la .. a neglija. a arde cu fierul roşu.CR. pe vale). a arunca (sau a băga) moartea în igani.AL. a scoate în stradă. a zice) de la obraz (ceva cuiva). a se arunca (sau a se da) în partea cuiva. (despre sentimente) mocneşte. arde focu-n paie ude. .. a şterge. a arunca ocheade (cuiva). o scatoalcă) (cuiva) sau a încasa (sau a lua.. verde (ceva cuiva). a nimici (pe cineva): să ardă curvele-n pară. a trece cu vederea. 2) (fig.POP. are să (sau trebuie să) (mai) treacă (sau curgă) (multă) apă pe gîrlă (sau pe Dunăre. a arde (sau a încinge.SAD. a pierde vremea. a trage) (cîteva) palme (sau o palmă. 1) a arunca o privire. a lipi. a fi risipitor. să learunce în pustie. a frige) la inimă. 1) a cauteriza. pînă ce-i învă a tu atîtea şi-atîtea. a izgoni (pe cineva). a arunca o vorbă. a rade.. a-şi expune via a (pentru cineva). a arăta răceală (cuiva). ca s-ară i pumnul stăpînirii. a arde gazul degeaba (sau de pomană). 3) (fig. a arunca (sau a trînti) în fa ă (sau în obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trînti. a se purta cu ostilitate. rece (cu cineva). a învinui pe nedrept pe cineva. a(-şi) arunca ochii (sau privirea) asupra .i trag palme. a pedepsi exemplar. a arunca ancora..). ) a stigmatiza. se găseşte din abunden ă. se va scurge sau va trebui să se scurgă mult timp: trebuie să mai treacă multă apă pe Moldova. mă-n elegi? CAR. a tăia frunză la cîini. a nu mai avea răbdare.a arăta pumnul a arăta răceală a arăta rea-voin ă a arăta uşa a arde cu fierul roşu a arde de nerăbdare arde focu-n paie ude a arde gazul degeaba a arde la inimă a arăta pumnul (cuiva). în fa ă. a arde palme are balta peşte are să treacă apă pe gîrlă a arunca ancora a arunca banii pe fereastră a arunca în fa ă a se arunca în foc a se arunca în gura lupului a se arunca în partea cuiva a arunca în pustie a arunca în stradă a arunca în temni ă a arunca în traista dinapoi a arunca moartea în igani a arunca ocheade a arunca ochii asupra . a se purta distant. (sau spre . a arunca (cu) banii pe fereastră (sau în stînga şi-n dreapta). a cheltui fără rost.POP. are balta peşte. ) a distruge. a primi) o palmă (sau o scatoalcă)..POP. a se expune primejdiilor. necru ător.. a lumina. a da afară (pe cineva).

îşi aruncau via a în şan . ce lună şi ce bine! şi bădi a nu mai vine . (sau asupra . asupra crimelor lor.. asta-i dificultatea! asta-i încă una!. a băga intrigi. a-şi arunca via a în şan . a se ascunde (sau a se piti) în gaură de şarpe. ) a proteja spatele armatei.ISP. adevărul. asta-i bună! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot!. asta (sau aia) e altă căciulă!. a arunca vorbe în vînt. asta e culmea (sau culmea culmilor)!. asta-i prea de tot! asta (sau atîta) mai lipseşte!. ori maică-sa io fi dat astă-seară de cinat. în toamna trecută: astă-toamnă era bine că-mi zicea mîndra: jupîne.). asta pune capac(ul) (sau vîrf) (la toate)!.ISP. asta-i buba!. asta (sau aia) e altă mîncare de peşte!: las-o p-aia! aia-i altă căciulă! CAR. ) a-şi risca via a: trebuie să ne mirăm şi astăzi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri. fără a crîcni (de cineva). a face afirma ii necontrolate. în timpul verii trecute.. să înşele (pe cineva). .NEGR. arză-te-ar focul!. zicînd: mă doare pu in capul. a-şi asigura spatele. astă-toamnă. (înv. ascunzînd cuvîntul. asta-i prea de tot! astă-primăvară. (în blesteme) să dea Dumnezeu să te mistuie flăcările (iadului)!: frunză verde. a ascunde..CĂL. prin inuta lor. asta-i altă mîncare de peşte.COSTIN. îmbla cu înşelăciune. a zvîrli) (cu) praf (sau nisip. în cursul primăverii trecute: cînd a fost astă-primăvară la mine. (fam. asta depăşeşte orice limită. a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi). ) a asculta într-o tăcere desăvîrşită: ascultară teacă de pămînt acea migală minunată de şuierături. ) asta nu se poate!.. ) a dormi profund. a asculta orbeşte (de cineva). (reg.. şperlă. ) a ine secret.. 1) a orbi pe cineva. asta e cu totul altceva. asta-i problema!... a-şi ascunde gîndurile. asta întrece orice măsură! asta-i tot sau atîta(-i) tot. a da uitării (în mod inten ionat): aruncă un văl asupra greşelelor. astă-vară (sau (pop. mi-a lăsat nişte căr i. a asculta supus. a ascunde ac în miere. 2) (fig. ărînă) în ochi(i) (cuiva) sau (reg. a tăinui. ) a încerca să inducă în eroare. de parcă n-ar fi destul! asta mai rămîne. BARI IU. pulbere. asta mai e de făcut. atît şi nimic mai mult: o azvîrli i cu despre . asta-i altă mînecă. diseară: vai. arză-te focul. orice închipuire! asta-i altă mîncare de peşte.a arunca praf în ochi a arunca un văl peste .. a arunca un văl (sau vălul uitării) peste . a-şi arunca via a în şan a arunca vorbe în vînt arză-te-ar focul! a asculta cu toate urechile a asculta orbeşte a asculta teacă de pămînt a asculta încul pămîntului a ascunde ac în miere a ascunde cuvîntul a-şi ascunde gîndurile a se ascunde în gaură de şarpe a-şi asigura spatele asta e altă căciulă! asta e culmea ! asta-i altă mîncare de peşte asta-i altă mînecă asta-i buba! asta-i încă una! asta-i prea mult! asta-i tot asta le întrece pe toate! asta mai lipseşte! asta mai rămîne asta pune capac ! astă-primăvară astă-seară astă-toamnă astă-vară a arunca (sau a da. pădure! POP . asta întrece orice!..POP. a vorbi aiurea. a se preface: craiul . (mil. asta-i altceva. astă-seară. a asculta teacă de pămînt. atîta tot. ) an-vară). asta (sau aia) e altceva!. în timpul serii de astăzi. a se ascunde în locuri greu accesibile: să-l aducă chiar din gaură de şarpe. a-şi disimula inten iile.BĂLC. ) a da cu şperlă în ochii lumii. a strecura o inten ie rea într-un sfat bun. (reg. asta le întrece (sau le bate) pe toate!. a asculta cu mare aten ie: fata asculta cu toate urechile. DELAVR. mărăcine. a ascunde cuvîntul. a asculta încul pămîntului. a prezenta denaturat realitatea.POP. (înv.

(reg. a mînca (sau a bea).)!. omule. ) a omorî: o trînteşte la pămînt şi-o ine bine.i (sau să vă) fie clar.CR. aşa î i (îmi etc. limpede!: aşa să şti i. (sau să . aşa să trăiesc ! aşa stă treaba aşa i-e treaba? aşa i-i a . aşa (sau acum) mai vii de-acasă. acum mai vii de-acasă. aşteaptă. ) a petrece noaptea. ) aşa vreau eu (tu. aşa am eu (tu. (sau să . aşa colac! AL. un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pînă atunci de aşa ceva. a-i face o primire deosebit de călduroasă (cuiva): nu-i el tocmai aşa de prost.).CR. ) aşa stau lucrurile (?). pînă. i-a fost) povestea (?).. acum ne putem în elege: ia.NEGR. că nu şezi în casă toată ziulica. aşa merge cîntecul. a rămîne peste noapte: s-au aşezat acolo de mas. aşa-i cîntecul. (fam.ext. ce însemna libertinagiul ce văzui la masa cuvioşilor monahi? FIL. aşa să trăieşti. vor alerga acolo ca să-şi potolească setea.). (înv. şi fam.a astîmpăra foamea a astupa gura cuiva aşa ceva aşa colac! aşa e povestea aşa-i cîntecul aşa î i trebuie! aşa mai vii de-acasă aşa merge cîntecul aşa o fi aşa să ştii ! a(-şi) astîmpăra (sau a(-şi) potoli) foamea (sau setea). a astupa (sau a închide) gura cuiva... dacă a lunecat pe nesim ite. a dărîma.. aşa o fi. aşa meri i (merit etc. a da) la pămînt (sau pămîntului). aşa vine vorba aşa vrea muşchiul meu a se aşeza de mas aşteaptă..STANCU. aşa stă treaba. aşa vrea muşchiul meu (al tău.ISP.ISP.. ca să-şi închipuiască că îl aşteptăm cu colaci calzi! AL. să paşti iarbă verde!. a aştepta cu nerăbdare.. tot mai adînc. a aştepta ca pe Hristos (pe cineva).i ajute etc. (p. ) aşa mai în eleg. (pop. (arg. aşa vine vorba.) chef. cu mare poftă.)!. a doborî. asta i (mi etc. mai rabdă. pînă dă norocul peste tine! a aştepta. tot ce se poate. el etc. aşa colac!.URECHE. aşa se zvoneşte. în robie.) trebuie!. a-şi lua orice nădejde: aşteaptă dumneata pîn’ s-a coace petroiul! POP. ca mortul colacul a aştepta ca pe Hristos a aştepta cu colaci calzi a aştepta pînă se coace pietroiul a aşterne la pămînt .) Dumnezeu!: ia spune-mi. aşa să trăiesc (să trăieşti etc. asta este situa ia. nu mai dau pe datorie. a aşterne (sau a trînti.CR... aşa e (sau i-e. care închide gura ghionti ilor şi călca ilor.POP. a aştepta ca pe ultima salvare (pe cineva). fătul meu. murgule. ce noroc. aşa se spune. să paşti iarbă verde! a aştepta. aşa i-i a zice. aşa să-mi ajute (să. a se aşeza de (sau pe) mas sau a cădea la mas sau a rămîne cu masul.) se cuvine: aşa i-a trebuit. a tăia vorba cuiva: zicerea „pardon“. al lui etc.. e un fel de a spune. acum ai devenit rezonabil. ce baftă.VINEA. a culca. aşa i-e treaba? sau i-e treaba de aşa?. el etc. î i convine a .i vine apa la moară.).): ie. asta e situa ia (?): aşa mi i-a fost povestea? zise el încetişor. aşa ceva. aşa i-i a . ca mortul colacul.). iată despre ce este vorba. a aştepta (sau a lăsa) pînă se coace pietroiul. de ce nu? aşa să ştii (sau să şti i)!. crezînd că plouă cu apă.. ce chilipir (pe mine)!: domnul Ghiftuiu mă . roagă să-l ieu . aşa pui problema (?). î i vine uşor.. să.. a aştepta cu colaci calzi (sau cu plăcinte calde) (pe cineva). aşa se prezintă lucrurile. ) aşa stau lucrurile?: aşa i-e treaba? încă mă iei la trei paralele? CR.. murgule. 1) pe sănătatea mea (a ta etc. a se sătura (de mîncare sau de băutură): iar oamenii. a împiedica pe cineva să vorbească.

auzi colo!.. atît mai trebuie!.a se aşterne ărînii a atinge la coarda sim itoare a atinge la manşetă a-şi atinge scopul a-i atîrna de coadă a atîrna de un fir de păr a se atîrna ghimpii de cineva a atîrna în furci atîta că . aversiunea. numai că . ura) (cuiva). a avertiza (pe cineva). a alimenta ambi ia (sau curiozitatea. a fi tare de urechi. a a î a ambi ia (sau curiozitatea. poftele) (cuiva).. cît şi al ii... a(-şi) atrage mînia (sau antipatia. a a îta spiritele a a î a ambi ia a se auzi ca din pivni ă a auzi cîinii în Giurgiu auzi colo! a auzi cu coada urechii a auzi de numele cuiva a auzi-n gură..CR. o situa ie precară. ) a fi beat. ia poftim! a auzi cu coada urechii (ceva).. aversiunea. din reputa ie: de nume i-am auzit. asta mai lipseşte! atît unii. ura) (cuiva).. a-şi a inti ochii asupra . a se culca la pămînt. a atîrna de un fir de păr. să face i etc. a-şi atinge (sau a-şi ajunge) scopul.. a aten iona. îi mai lipeşte o palmă de-a auzit cîinii în Giurgiu. atîta (sau mare) pagubă! sau (atîta) pagubă (sau jaf) în ciuperci!. a-şi a inti ochii asupra .. a sensibiliza (pe cineva). atîta pagubă! atîta rău! atîta. a prinde din zbor (ceva): macar cu coada urechii lucru ca acesta să auză nu priimea. a cunoaşte pe cineva din auzite. şi pe nedrept îi atîrnau de coadă acest ponos ceilal i arga i din sat. (înv. a avea o pozi ie...POP.CR. vă etc. (despre voce) a se auzi de departe: strigă .. a fi surd. a atinge la manşetă (pe cineva). a se distinge. cu ovoce groasă ce ieşea ca dintr-o pivni ă.. a auzi de numele cuiva. a măguli orgoliul cuiva. atîta pagubă! atîta. atunce cu mersul boierilor la Poartă.i (îi. ) cînd cu .. a atrage aten ia (cuiva). şi unii. ca cucul. a auzi cîinii în Giurgiu. a atinge la coarda sim itoare (sau sensibilă) (pe cineva).POP. ostilitatea. atîta jaf în ciuperci! ISP. şi al ii. . a auzi-n gură. atunce cu ..) ferească Dumnezeu să faci (să facă.ISP.. atîta (numai sau doar) că .) asta! atît(a) i-a trebuit... a fi năucit (de o lovitură): dracul tot drac. apoi po i să zici că i-ai ajuns scopul.. a avea drept consecin ă: scăderea cursului leului atrage după sine creşterea pre urilor . ) a auzi în treacăt. a spînzura (pe cineva): tatăl miresei .. a realiza ceea ce şi-a propus: dacă te vei putea sui pe vîrful acelui deal.POP. a se atîrna ghimpii de cineva. ce-am avut şi ceam pierdut!: de m-o răpune şi pe mine. (înv. a stîrni.. a se remarca. vă etc. atîta rău!. a provoca mînia (sau antipatia.. a-i scoate vorbe (cuiva): nu era aşa căscăund flăcăul acesta. a cădea lat: cît e de lung.. îndată face cî iva paşi spre dînsa. a-i atîrna de coadă (ceva cuiva). a a îta spiritele. şi pop.) trebuie!. a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei şi să-l puie în furci. nu-i nici o pagubă!. ) a da un bacşis (cuiva). a-şi fixa privirea pe .. a atrage după sine. s-aşterne ărînii. a atrage aten ia.. a instiga. a trezi. poftele) (cuiva)... (pop.: trăgea nădejde altul de domnie.DELAVR. ca cucul a se aşterne ărînii.LET.i trebuie! atît i-a trebuit atît mai trebuie! atît unii.. a atinge în punctul sensibil (pe cineva). (arg. a se uita intă la . dar de văzut nu te-am văzut. a atîrna (sau a ridica.. cît şi al ii a atrage aten ia a atrage aten ia a atrage după sine a atrage mînia atunce cu ..COŞBUC. a se auzi (sau a ieşi) ca din pivni ă. ei!. asta a aşteptat: lui Harap Alb atîta i-a trebuit. să te (îi.CANT. a pune) în furci (pe cineva). ostilitatea. .

a avea aplecare spre . a avea bani cu carul.. a fi unic: la drept vorbind. a avea apă în vine a avea aplecare spre .. (fam. a avea (sau a fi în) biştari (sau (pop. a purta cu sine (ceva). a se distinge printr-o însuşire.POP. necazuri. dar ai a face acuma cu un bărbat. a duce.. probleme. a (nu) se în elege (cu cineva).: avea aplecare spre ştiin ele exacte . crede cînele că i-a găsit ac de cojoc: să nu-i mai dea mîncare. a avea argint viu în vine a nu avea astîmpăr a avea asupra sa a avea atuul a avea avere cît praful de pe tobă a avea baftă a avea bani cu carul a avea bani groşi a avea bani la ciorap a avea bani număra i a avea bătaie de cap a avea beregata curcanului a se avea bine a avea biştari a avea boală pe cineva a avea boală să . a avea argint viu în vine.. a se adăposti îndărătul legilor.. ) a avea noroc. a i-o face cuiva. ) gologani. a avea (sau a găsi... 1) a descoperi mijlocul de îndreptare a purtării cuiva: într-un rînd. a fi prieten (sau a se duşmăni) (cu cineva): fra i. a avea bosă a avea bujori în obraji a avea bumbac în urechi a avea bursă a avea burta lipită de spate . a avea boală să .. ce idee! a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee.POP. a avea bani număra i..CAR.. a fi bursier. a înghi i repede şi nemestecat. a nu avea linişte... o ipoteză). a avea ac de cojocul cuiva a avea acoperire a nu avea adversar a avea aerul că .. a formula o propunere (sau o idee. a fi foarte bogat. (fig. a avea apă în vine. a fi în rela ii bune (sau rele) (cu cineva). a fi lihnit de foame.a nu auzi nici ipătul auzi vorbă! a avansa o propunere a avea acces a nu (se) auzi nici ipătul. a avea greută i.. ) a nu auzi (bine). a avea bani. a fi roşu în obraji. înzestrat. a avea acces (sau intrare. o ipoteză). a avea bosă. a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva. a nu avea adversar (sau potrivnic. a putea intra... 2) (despre lucruri) a avea legătură cu ceva: acele învă ături înalte n-au a face cu o bună şi frumoasă educa iune. printr-o calitate decisivă (de cineva sau de altceva). dar unul cu altul nu se aveau bine. ) lovele. a nu avea astîmpăr.POP.POP... a fi primit (oricînd) (undeva sau de cineva).. a avea a face cu . a trebui să suporte consecin ele: ai înşelat o femeie.. a avea înclina ie spre ..CAR. 1) (despre persoane) a avea de lucru.. mălai).. 2) a fi fricos. ) a avea poftă nebună să . auzi vorbă!. a avea bani groşi (sau gîrlă). a avea baftă (chioară). (arg. uşă deschisă) (undeva sau la cineva). a avea (sau a ine) bani la ciorap. vată) în urechi. rival). (fam. a fi dotat. a nu-şi găsi locul. a avea o sumă limitată de bani. a avea ciudă. a avea aerul că . a fi fără egal. a avea bursă. păunul n-avea potrivnic de mîndru. a avea bujori în obraji. 2) a se răzbuna pe cineva. a avea beregata curcanului. a avea burta lipită de spate. . a avea boală pe cineva. a avea acoperire. a avea avere cît praful de pe tobă.. a lăsa impresia că . ) a avea justificare. a avea (sau a face) economii.. (fig. a fi linişte deplină. a nu se astîmpăra: vă trudi i alergînd mereu după oile acestea care nu mai au astîmpăr. a avea bumbac (sau cîl i. ) a nu avea nimic. a fi pornit împotriva cuiva. fra i erau ei. a avea asupra sa (ceva). a fi putred de bogat. a fi iute ca prîsnelul.. a se avea bine (sau rău) (cu cineva). a nu se auzi nimic. de furcă (cu cineva). a avea bătaie de cap. (reg. a avea a face cu . . pică pe cineva. a avea atuul (sau avantajul). 1) a fi bicisnic. a da.

nici un fel de căpătîi. 2) a avea motive (nemărturisite) pentru a căuta nod în papură. a avea calitatea de a .. că-s flăcău şi n-am nevastă. cu greutate.. a avea (sau a fi cu) caş la gură..CR. inteligent.)..... am ce mînca la casa d-tale.. a avea căldură la cap a avea căpătîi a nu avea că el.a avea burtă de iapă a avea burtă de popă a avea ca ajutor a avea cale a avea burtă de iapă.POP. şi tot îmi fac. a avea capul ca dovleacul a avea casa cucului a avea casa sub căciulă a avea casă şi masă a avea caş la gură a avea cazier a avea căderea să . a avea căldură la cap. MOXA.CR. a fi ajutat (de . nici nevastă. a avea căutare.. 2) a avea capăt... a se termina: toată boala are leac. a nu avea (nici) că el. n-are cap de-a o lăsa.POP. 2) (în construc ii negative) a fi foarte sărac. a avea canon. a avea ce mînca a avea ce pune pe masă a nu avea ce pune pe o măsea a avea cerbice eapănă a avea ceva cu cineva .: nu. (despre mărfuri) a se vinde uşor. a pretinde. a fi pedepsit. cu mine? .. a (nu) fi în stare să . a nu avea nimic în comun cu .): el are drept agiutor zece ărani secui.: aici.CR. ) a fi deştept. a paşte (pe cineva): să ştii că are ceva cu tine! a avea cale cuvintelor a avea canon a avea cap a avea capăt a avea cap greu a avea cap să . a avea ceva cu cineva... ) a fi dîrz: cela ce avea cerbice apănă . n-am cale. (înv. a avea căderea să ... a (nu) avea cap (şi Dumnezeu sau şi chip) să .. a fi imatur. 1) a fi (foarte) gras. a avea cele necesare traiului... a (nu) putea să .. n-am ce împăr i cu tine.POP. să stea undeva. a nu avea nici un adăpost. da urîtu’ n-are cap.. a nu avea voie să vină. numai el are căderea de a decide. 1) a dori. cine prinde-a o gusta.. a în elege cu dificultate. a avea căpătîi..AL. (reg. a se sfîrşi. a avea cazier.NEC. 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situa ie. a nu se mai sătura mîncînd. a avea capul ca dovleacul.POP. a vrea ceva de la cineva: ce ai. eşti cam greu de cap.: rea bucată-i dragostea. se muie. a delira. ) a fi foarte sărac. (sau de a ..i vreau nici rău nici bine. a avea ca (sau drept) ajutor (pe . 1) a (nu) avea existen a asigurată. a avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap. a avea ce mînca. (nici) purcel. a avea burtă de popă. domnule. 2) a fi foarte sărac.. a avea cerbice eapănă. a avea casa sub căciulă (sau sub pălărie).. a fi lipsit de experien ă. a fi prost ca noaptea. a avea casa cucului. nici copii. a (nu) avea cei şapte ani de acasă. 2) a mînca foarte mult. (înv. a persecuta. a avea cale (pe undeva). a avea capăt (sau cap). purcel a avea căutare a nu avea ce căuta undeva a nu avea ce face a avea cei şapte ani de acasă a nu avea ce împăr i cu . 1) a nu avea griji materiale. a aiura. 1) (fam. a nu avea ce împăr i (sau de împăr it) cu .. a nu avea ce căuta undeva.). a avea casă şi masă. a avea foarte pu in de mîncare: nici pe o măsea n-are ce pune. a (nu) fi fost (bine) educat în copilărie. a avea cap.. a avea antecedente penale. a nu avea ce pune (nici) pe o măsea. a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag....AL. 1) a nu avea ocupa ie. a (nu) avea ce pune pe masă. a avea din ce trăi: slava domnului. a nu avea nici o legătură cu . a fi prost: cum văd.. au spus vezirului cum au sfătuit pre Husain-paşa să iasă din şan uri cu oastea.. ) a-i fi îngăduit să vorbească: atunce avînd cale Grigorie-vodăcuvintelor sale.. a nu avea ce face (sau ce să facă). a avea cale cuvintelor. a fi aşezat la casa lui: geaba mă mai duc acasă.

a se întemeia pe ceva sigur. a avea cîrlig (la cineva). 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva. 2) (reg... a nu avea posibilitatea. Prutescule? CONTEMP. a avea cinstea să .).P.. obraz. a avea cinstea să . a avea cîştig de cauză. tăcură.DELAVR.. ruşine... avîndu-le în sînge. a nu avea coloană vertebrală.. a fi gros de obraz. a avea cu cine (sau cui) să semene. a se bucura de încredere. a ob ine o victorie (asupra cuiva).SAD. a fi periculos.. a se bucura de încredere.): am avut cinstea să fiu primit de ambasadorul Italiei . a avea (sau a purta) coarne... a avea coastele lipite.. (sau de a . a avea cu cineva a avea culoare a nu avea cum a avea cunoştin ă a avea cunoştin ă de cauză . a avea condei (sau pană). a fi într-o ureche. a scrie bine. a avea conştiin a pătată. cu cine mi-am făcut treabă. a avea cheag (la pungă). a avea culoare (în obraji). ) a-i fi simpatic. a fi servil. a nu avea (sau a nu şti) cum (să . (pop.. detaliat.. a tăinui ceva: după acest schimb de vorbe. a avea ceva pe conştiin ă. a avea bani puşi la o parte. a avea ceva să-şi reproşeze. a stima. a fi comis fapte imorale. a cîştiga.CEZAR. a (nu) cunoaşte (bine): aveau smeii cunoştin ă de vitejia lui. a (nu) avea timp (să . nu am cum să..ISP. (sau de a . a nu avea posibilitatea să ..a avea ceva după perdea a avea ceva în sînge a avea ceva la bază a avea ceva pe conştiin ă a avea cheag a avea chef de ceva a nu avea cherestea a avea cheresteaua groasă a nu avea chip să . a avea ceva înnăscut: lui îi mergea toate la inimă. a pofti (să facă) ceva: n-am chef să joc. a respecta. a avea clavir la cap. a nu putea să . a (nu) avea cînd (să . a avea credit....): mă dusei vinerea-n tîrg.AL. primejdios.i mul umesc. ) a nu avea caracter.. fiecare mai avînd ceva după perdea.. a avea crezămînt.. a nu avea cu ce-şi stropi măseaua. a fi foarte flămînd. (fam. a fi înşelat de nevastă: dar cînd mai por i şi coarne. cu talent. a avea ceva în sînge. a (nu) şti. a cinsti (pe cineva). a avea cheresteaua groasă. a nu avea ce bea.. a nu avea chip să . a purta pică cuiva. a nu avea cîtuşi de pu in. a fi mort de foame. a avea onoarea să . a moşteni calită ile (sau defectele) părin ilor. a (nu) avea (mare sau desăvîrşită) cunoştin ă (de ceva). a nu avea deloc. în privirea-i să te pierzi... a avea trecere. a-i fi imposibil (să . a nu avea cherestea.): pentru atîta încredere.POP. ce zici..: azi n-ai chip. a avea col i. a (nu) fi (bine) informat (de sau despre cineva sau ceva). a avea (sau a-şi face treabă) cu cineva. a avea obrajii rumeni. ) a avea rela ii de dragoste cu cineva: ruşine mi-e şi de iarbă. a fi bine informat. a avea ciudă pe cineva.. a avea considera ie (pentru cineva).). în toată voia. supus.. drag (cuiva).EM. a avea chef de ceva.).).. a avea ceva la bază.OD. a avea ciudă pe cineva a avea cînd a avea cîrlig a avea cîştig de cauză a nu avea cîtuşi de pu in a avea clavir la cap a avea coarne a avea coastele lipite a nu avea coloană vertebrală a avea col i a avea condei a avea considera ie a avea conştiin a pătată a avea credit a avea crezămînt a nu avea cu ce-şi stropi măseaua a avea cu cine să semene a avea ceva după perdea. a avea (sau a fi în) cunoştin ă de cauză. că ai cheag destul. par’că joi n-am avut cînd.. mijloacele (să . a dori. a cunoaşte în amănunt. a se ocupa de cineva: du-te pînă acolo că are treabă cu tine! PREDA . a fi bogat: ce te milogeşti.POP..

a(-i) avea (cuiva) de ştire.CAR. v.GHICA. (înv.. să mă însor. a avea de lucru (sau de treabă). o sinecură.. d-sa avea dreptul să ia o minimă sumă din fondurile acelea.. care avea datină să cumpere pre oamenii ce i se aducea de vîndut. a avea darul să .): pe d. ) a fi foarte sărac: ceva-ceva de nu ti-i cumpăni. ) a fi mul umit să .. a avea de lucru. 2) a fi ocupat: tu.a nu avea cuvinte a avea darul să . a fi şiret. a nu avea din ce trăi.POP.). a avea grijă (de cineva). n-are de ce te trage cîinii.. a fi un bun vorbitor. a avea darul suptului. a avea de mul umire . a-i face plăcere să .. a avea onoarea.. (sau de a . de soco i că ai de treabă acolo... a avea degete lungi. a nu avea de ce-l trage cîinii. ) drit). a fi bun de .). (sau de a .. şi pop. a avea (sau a fi cu) din ii cunună.ISP. a avea de rezolvat o afacere neplăcută (cu cineva)... a avea dantura întreagă. răspunse flăcăiaşul. dar n-avu mult de furcă.. a (nu) gîndi bine. a avea draci pe urloaie. a avea caş la gură. a nu avea de furcă. ) a trage la măsea. a avea de treabă.): importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obişnui pe oameni cu lucrurile de calitate. stai şi drege şi lucrează cum te pricepi. a avea draci.. a avea de gînd. a avea datină. a avea fa ă la cineva. a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se luă la luptă cu el. a avea de furcă (cu cineva sau cu ceva).CONV. (sau de a . a nu reuşi să se exprime (din cauza emo iei). a avea fericirea să . a fi de natură să .POP. a nu avea decît sula şi căciula a avea de furcă a nu avea de furcă a avea degete lungi a avea de gînd a avea de lucru a nu avea de moară a avea de mul umire . a fi foarte sărac: un be iv de frunte era şi iepurele şi sărac de n-avea după ce bea apă.. a (nu) avea (ceva) de ros.DRĂGHICI. a se exprima fluent. .. a avea din i de lapte. a i se permite. a fi lung de mînă. a avea doar zestrea nativă: bine. . sînt golan. a nu avea decît sula şi căciula...: are fa ă de şef ..POP.. (sau a .CAR. dară eu n-am de nici unele... a supraveghea (pe cineva): i-a avut Dumnezeu de ştire...LIT.. Brănişteanu nu avem fericirea să-l cunoaştem. a fi sărac lipit (pămîntului).AL. a nu avea de moară. a fura.. a avea darul suptului a avea darul vorbirii a avea datină a nu avea de ce-l trage cîinii a nu avea cuvinte. a avea un lapsus. (înv.. (reg. .. drept: în privin a amicului. a păzi. 1) a avea un loc de muncă. a nu avea după ce bea apă. a inten iona: guvernul are de gînd să facă în străinătate un împrumut de 155 milioane. ) a fi foarte sărac. (fam. (reg. toane. a avea două chei pentru o încuietoare. a (nu) avea o slujbă. precum mă vezi: sula şi căciula. ) a avea obiceiul: ospătăria aceea era a unui om foarte mare de statură.. (reg. nădăjduind că dintru acea faptă vor avea fa ă la Petru-vodă. credit la cineva: boierii..PANN. avusese dreptate. . a avea fa ă. a (nu) avea dreptate.. ) a aduce a . a avea de ros a avea de ştire a avea de treabă a avea din i de lapte a avea din ii cunună a avea două chei pentru o încuietoare a avea draci a avea draci pe urloaie a avea dreptate a avea dreptul a nu avea după ce bea apă a avea fa ă a avea fa ă la cineva a avea fericirea să . ) 1) a fi deosebit de nervos. (fam. 2) a avea hachi e. (fam. a avea darul vorbirii... (înv.CAR...COSTIN. ) a fi neastîmpărat.CAR. ) a avea trecere.. a-i fi îngăduit: de la cea întîi prezentare el are drit să trateze pe to i ceilal i ca şi cînd i-ar cunoaşte demult....: n-ai fi avut de mul ămire şi bucurie să priveşti aşa feliu de crude mor i. a avea dreptul (sau (înv. plăcerea să .

PRAV. îndrăzne e.. încă mai ai gură să întrebi? CR..POP. a avea girul cuiva. a fi perspicace. a nu avea grăun e (sau toate grăun ele) în cap. a avea (sau a-i fi cuiva) gura seacă.CR. a lua seama. a avea gură să . numai pleavă şi puzderii. a avea grăun e în cap. vină-n crîşmă să bem vin. a (nu) (mai) avea curajul. a avea (sau a fi cu) gura mare.. a-şi da aere: este cel mai plin de fumuri. a avea glas bun. .... a avea cap bun.CR. a avea gura spartă (sau de cîrpă). a avea (sau a pune în) gînd. a fi certăre : soacra nu trebuie să fie cu gura mare. dacă n-are fiin ă pe lume? CR. a avea gură pocită: afurisit drac. ) a semăna cu cineva. de şansă. a-i scoate cuiva) gărgăuni(i) (sau greieri. a fi zorit: ş-apoi ve i duce.. a avea idei extravagante. că maică-ta mearge la o nuntă! BARAC.CR. a avea gînduri mari a avea gînduri negre a avea glagore în cap a avea glas bun a avea grabă mare a avea grăun e în cap a nu avea grăun e în cap a nu avea greş a avea grijă a avea gura amară a avea gura ca o sabie a avea gura mare a avea gura seacă a avea gura spartă a avea fierul cuiva. a avea fler. a avea (de) grijă. a avea (de) gînd să . a fi grăbit. a avea acordul. (pop.CR. a avea intui ie.a avea fierul cuiva a avea fiin ă a avea fler a avea foc la inimă a avea folos a avea fum în creieri a avea fumuri a avea gărgăuni în cap a avea ghinion a avea girul cuiva a avea gîdilici la limbă a avea gînd a avea gînd să . a nu putea păstra o taină.. vrei s-ajungi senator! AL. că vă scot eu gărgăunii din cap! CR. ifose. stigle i) în (sau din. ia sta i oleacă. dacă spune i c-ave i aşa mare grabă. (înv.. .POP. ) a fi beat. a fi preocupat de gîndul sinuciderii.EM. a (nu) (mai) avea gură (sau obraz. a fi prost: tu în cap nu ai grăun e. a da în gropi de prost. a nu fi în toate min ile..CR. a avea gînduri mari. ce s-au gîndit că numai ce-l va sudui.: ai băut cît şăpte şi mai ai obraz să te jăluieşti! AL. a fi icnit: i-au intrat în cap gărgăuni . a prinde bine: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş.. aşa s-a întîmplat. a se naşte.. NEGR.. proiecte de amploare. a avea fum (sau cea ă) în creieri.. îndrăzneala să . . a fi lipsit de noroc. a avea foc la inimă. a avea minte. tupeu) să . a avea gînduri negre.. a avea grabă mare sau a-i fi grabă mare. a avea glagore în cap. a fiin a: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă. . a umbla cu.POP. dezlegarea cuiva a avea gîdilici la limbă. a fi înfumurat. la) cap. a fi potrivit. a se (în)griji (de ceva): acum să ai grije. toane.. năstruşnice. a nu avea greş. a avea limbă ascu ită. a nu avea minte. a fi indiscret. a nu-şi putea ine gura: Moş Roată avea gîdilici la limbă. cum a cobit el. .. a avea fumuri (în cap) sau a fi plin de fumuri. a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am să am folos de el niciodată. parcă-i fu gura seacă. a avea ghinion.. ) a presupune: n-au avut gînd că-l va ucide.: de ai gînd să ne iubim.EM. cel mai nerod. a avea (sau a fi cu. a dori foarte mult. am căptuşit nişte iepuri şi am de gînd să-i jumulesc. a voi să . a exista. a avea fumuri. a avea mîncărime la limbă.. a nu strica.. a sim i un gust amar în gură (după un chef). a inten iona să . a (nu) (mai) cuteza să . (pop.. de unde să-l iei. a-i intra. a cînta frumos.. a avea fiin ă (pe lume). a avea planuri. a avea (sau a-i fi cuiva) gura amară. a băga de seamă. a avea gura ca o sabie. a fi sarcastic.

CAR. a avea inten ii (serioase) cu .: am impresia că nu eşti tocmai în apele tale.).i trebue decît să ai pe soacră în coaste! POP. a avea influen ă (sau înrîurire) asupra . a fi deprins să . a avea în coaste (pe cineva).. a fi incomodat.. că cu mine ai în cîrcă. a flecări. a avea (bun) gust. a nu avea habar (de cineva sau de ceva). a inten iona... a avea vedenii.: n-ai hal să-mi fii bărbat! POP. a nu sim i milă. a avea sub control (pe cineva). a avea în coaste .. a avea impresia că ... rău... a avea haz a avea ifose a avea igrasie la cap a avea iluzii optice a avea importan ă a avea impresia că . a nu-l durea capul (de ceva sau de cineva): ad-o vadră de Cotnar. a vorbi mult şi repede.POP. 2) a nu şti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor după tine şi tu habar n-ai de mine. a nu fi în stare să . a avea inten ii cu . simpatic..... a avea influen ă asupra . a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasă. a fi nepăsător. a (nu) avea însemnătate.AGÂRB. a fi într-o doagă. a nu mai putea scăpa (de cineva): mai mare blestem nu....POP.. a crede că . a-şi da aere. a avea gură pocită sau a fi pocit la gură.. a voi să ia în căsătorie pe . a avea gură scîrnavă (sau spurcată). 2) a-i păsa de cineva (sau de ceva): cu ibovnică-n vecini.CAR. a avea obiceiul să .AL. a avea igrasie la cap... a avea inima grea. a fi guraliv. (fam. a avea inimă de aur. a fi un bun orator.: avusese de mic înclina ii spre desen. a i se părea că . ca copiii are haz... cumsecade. nimic n-avea importan ă. (cuiva sau a ceva)...COSTIN. ) a fi prost. a nu putea să . a avea în buzunar a avea în cîrcă cu cineva a avea înclina ie spre .. a fi înfumurat. a fi plin de griji. a avea (sau a-i fi) inima neagră.. a prevesti lucruri neplăcute.a avea gură bogată a avea gură de aur a avea gură de cîrpă a avea gură pocită a avea gură scîrnavă a avea gust a avea gustul a nu avea habar a nu avea hal să . mărinimos. trivial.... a fi foarte trist. a trage folos de pe urma cuiva. a avea în buzunar (pe cineva).. a se exprima vulgar. împietrită) sau a i se împietri inima (cuiva). a avea inima grea a avea inima îndoită a avea inima neagră a avea inimă de aur a avea inimă largă a avea inimă tare a avea inten ia să .: poporul nostru în mare parte nu prea are gustul citirei.. a spune obscenită i. . a (nu) conta: pentru el. . a nu avea hal să ... a avea inima îndoită. şi de plată n-ai habar! AL. 1) a sim i plăcere. a (nu) avea importan ă. 1) a nu-i păsa (de cineva sau de ceva). 2) a avea farmec. .. bucurie: ce haz am să merg acasă. a cobi. a avea (sau a-i fi cuiva) hasnă (de cineva sau de ceva).. a avea sim artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun. a avea haz. ) 1) a avea. a avea hasnă a avea gură bogată (sau mare).. a pălăvrăgi. a fi nehotărît. a fi foarte bun.. a avea (sau a-i fi) în cîrcă cu cineva. a avea gură de aur. a nu putea ine un secret. compasiune...EM.. a avea gură de cîrpă.. a avea aptitudini pentru .PANN. a avea iluzii optice.. a avea de gînd să . a avea înclina ie spre . a avea de furcă cu cineva: să. a avea inimă tare (sau de piatră. nesim itor... nu i-i hasnă de cei cîni. cînd n-am nevastă frumoasă?POP. valoare..i iei tălpăşi a. a influen a (pe cineva sau ceva): ceea ce [gazetarul] debitează zilnic trebuie să aibă o înrîurire cît de mică asupra cugetării şi părerilor lor [cititorilor]. a fi nostim..: are inten ii cu copila aceea cu ochii vine i. trist: n-aş vrea să plec de-aice cu inim-aşa grea..NEGR. (reg. a avea temeri: au priceput Ştefan-Vodă îndată îndoita inimă a lui Constantin-Vodă.. a fi darnic.... a avea inten ia să . stingherit (de cineva).. a avea ifose.. a avea gustul (să . a şovăi.. a avea inimă largă.

după cum zic turcii. a avea la mînă (pe cineva). a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). (înv. a menaja (pe cineva). a avea în (sau la) degetul (cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi în (sau la) degetul mic al cuiva. a simpatiza (pe cineva). pe care le-a scris Eminescu în epoca deplinei sale dezvoltări. a avea însemnat la catastif (sau la răboj) (pe cineva). a nu (mai) şti ce să facă. a avea la mînă (pe cineva). ICHINDEAL . a avea în minte (pe cineva sau ceva). . ) a avea în vedere. a conta (pe cineva).a nu avea încotro a avea încredere a nu (mai) avea încotro (face sau merge. CAR. a ine seamă: luînd în privire sperarea viitoarelor lor venituri. a (nu) avea noimă. n-are-ncotro cotigi. li se puse condi ii. a avea legături. 2) a fi preocupat (de cineva sau de ceva).. 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilal i concuren i.i gard la gură! AL..STANCU. a avea la cherem (pe cineva). a inten iona. a avea (sau a ine) în (sau la) sîn (pe cineva).. pentru ca să se risipească bănuielile că ar fi avut în vedere să intre în daraveri cu cancelarul. a avea antecedente (în ceva): avea multe construc ii la activ. a avea experien ă. ) a inten iona: nici n-au avut în minte ca să ne înşale pre noi. ) a alinta (pe cineva). . (reg. a avea înştiin are. abia dacă erau la degetul lui mic . a avea în puterea sa. a lua în considerare. a avea întîietate. a dispune după pofta inimii (de cineva): Hiotoglu te avea la cheremul lui. şi reg. 2) a dispune după bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discre ia cuiva: mă are la degetul mic şi mă joacă aşa cum pofteşte . a avea în vedere. la discre ie (pe cineva).EM.GHICA. îl avui ca-n palmă. a fi nevoit să accepte. (reg. a se resemna: n-am încotro. a nu (mai) avea altă posibilitate. trebuie să stea fa ă. a ine minte pe cineva (spre a-i face un bine sau un rău). (înv. 1) (înv. cotigi). ) a fi informat: avea înştiin are prin taină de la frate-său.MAIOR. a avea la activ (ceva). aranjamente secrete cu cineva. a inut să meargă la Kissingen incognito. a avea prioritate.BĂLC.NEGR..LET. a nu spune nimic. a-şi impune tăcerea: Florico. a avea (sau a-şi pune) lacăt (sau gard) la gură. a avea la inimă (pe cineva).EM. (înv. ) a avea la dispozi ie. a urmări (ceva): nu vom avea în vedere decît poeziile . a avea în vedere (ceva). mort copt. 1) a cunoaşte temeinic (ceva): universul fără margini e în degetul lui mic. căci avea la îndemînă un arsenal întreg. îl vor avea în vedere. a răspunde (de ceva). a se încrede (în cineva): el n-are încredere în sine. la discre ia sa (pe cineva sau ceva): întregul oraş . a se baza. a (nu) avea logică: cuvîntu-mi pentru tine nu avea în eles. ) a dispune (de cineva). a avea în (sau ca în) palmă (pe cineva sau ceva). a avea în tăşcu ă (pe cineva). a avea (sau a lua) în privire. a avea în elegere cu cineva. a avea la suflet (pe cineva).CAR. a avea în degetul mic a avea în minte a avea în palmă a avea în primire a avea în privire a avea în pungă a avea însemnat la catastif a avea în sîn a avea înştiin are a avea în tăşcu ă a avea întîietate a avea în elegere cu cineva a avea în eles a avea în vedere a avea în vedere a avea la activ a avea lacăt la gură a avea la cherem a avea la inimă . a avea încredere (în cineva).CR. a avea în primire (ceva). .VLAH. a avea în vedere (pe cineva). a avea grijă de cineva: amîndoi i-au făgăduit că . a (nu) avea (un sau nici un) în eles (sau sens). a tăcea.. pune. a se bizui.. trebuie să te iau cu mine. a avea (sau a băga) în (sau la) pungă (pe cineva).

(la jocul de căr i) a-i veni rîndul să împartă căr ile. a avea maşină la scară... (înv.. a fi vinovat de crimă: o tristă faimă supravie uise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. a avea mîna curată (sau mîinile curate)..a avea la nazar a avea la plăcere a-l avea la taşcă a avea limbă ascu ită a avea limbă lungă a avea lipici a avea loc a nu avea loc de cineva a avea lumînări la nas a avea mai mult de-o grămadă a avea mai multe coarde la arc a avea mari cuvinte să . a avea mai mult de-o grămadă (ceva). a-i pricinui permanente neajunsuri cuiva. (fam. a avea loc. imatur. s-aibă milă de izbîndă.CAR. a seduce. a avea (sau a da) libertate (totală) de ac iune: spre a lăsa mînă liberă doamnei director. ) a agrea pe cineva: îl are la plăcere to i. necopt. ) a proteja (pe cineva). la desen).. 2) a se purta copilăreşte. a avea minte de vrabie. 1) a fi incomodat de cineva. a fi zgîrcit.): tu l-ai măritu-l pe-mpăratul. de şarpe)... a fi foarte instruit. a avea limbă lungă sau a fi lung de limbă (sau slobod la limbă).... a avea mari cuvinte să . a fi generos. 2) a fi rău de gură. a avea (sau a fi la cineva) mîna. a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie . a avea un post însemnat. a avea mila cucului. a fi cinstit. (înv. a nu avea posibilitatea să ..)..PANN. a avea mînă bună sau a fi bun de mînă. a avea memorie (sau memoria) scurtă. 1) a fi flecar. 1) a-i curge mucii (cuiva). a avea la plăcere (pe cineva). a avea maşină la scară a avea la nazar (pe cineva). însoară-mă şi pe mine. palavragiu. a avea minte de cocă (sau de prunc). a avea miere de şarpe la inimă. 1) a fi răutăcios. a nu putea (sau a nu vrea) să ină minte ceva. a fermeca. a avea mîinile legate. 2) a fi neîndemînatic (la scris. a se îndura: o. . a avea lumînări la nas. a avea mintea în vacan ă (sau plecată cu sorcova).NEGR. a nu avea mijloc să . s-au obicinuit cu relele şi uită lesne pe cei care i-au asuprit. a avea mila cucului a avea milă a avea mintea în vacan ă a avea mintea mobilată a avea minte de cocă a avea minte de vrabie a avea minte fragedă a avea mîinile legate a avea mîinile pătate de sînge a avea mîna a avea mîna curată a avea mîna strînsă a avea mînă bună a avea mînă grea a avea mînă largă a avea mînă liberă . a fi binevoitor (cu cineva): ministrul mă are la nazar.GHICA. a avea (sau a fi cu) mîinile pătate de sînge. a avea (sau a da. a avea lipici. 2) a purta noroc: ai mînă bună. a fi uituc: au memoria scurtă. a lăsa cuiva) mînă liberă (sau cîmp liber). 1) (înv. prosteşte.DOS. 2) a fi indiscret.).. a da semne de prostie. a fi rău.. a avea (sau a fi cu) mînă largă (sau deschisă) sau (înv. avea şi alte coarde la arc. 1) a lovi primedios. ) a avea o situa ie bună. a avea minte fragedă. a avea mînă grea. a avea la mînă (pe cineva).. a avea mintea (bine) mobilată.): ei aveau două mari cuvinte a fi îngriji i. a avea limbă ascu ită (sau rea.AL. a-l avea la taşcă (pe cineva). şi împăratul. a avea mîna strînsă sau a fi strîns la mînă. a avea mai multe coarde la arc. a avea memorie scurtă a avea miere de şarpe la inimă a nu avea mijloc să . ) a nu gîndi. 2) a fi milos.. 1) a fi îndemînatic. a fi copilăros..GHICA. meschin. ai milă de-a mele rugămin i! EM. a fi orfan. (fam. 1) a se întîmpla.BOL. (sau a ... ) a fi slobod la mînă. darnic. a nu (mai) avea loc de cineva. a avea mai multe posibilită i pentru a duce la bun sfîrşit ceva: cînd i se părea că punga nu se umplea destul de repede. a nu avea deloc (ceva). 2) a nu mai încăpea de cineva. 2) a fi loc. a fi prost ca noaptea. a fi în imposibilitate de a ac iona.M. a avea motive temeinice să .. marmură. a avea milă (de . a atrage. a nu avea creier.CAR. ) a avea parte (de . a uita repede ceva.. (sau a .

. a nu avea absolut nimic. (reg... a nu avea nici ce pune în gură (sau în căldare). a nu se putea controla. arătînd nevoia ce au despre Mihai Vodă..... a avea nădejde (sau a-şi pune nădejdea) în . a avea (sau a fi cu) nas de cîine. a fi ho : cine e cu mînă lungă pierde şi ce are-n pungă. a avea mîncărime de (sau la) limbă (sau de cuvînt). PANN ... periculos. a nu avea nici cap.. limbut: începură să aibe deodată o mare mîncărime de limbă. a nu-i păsa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmări să naibi nici o nevoie. ) a avea neplăceri. a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva): au trimis sol la dînsul den sfatul boiarilor de Ardeal... a avea (sau a fi cu) nervii zdruncina i. 2) (reg. 2) a (nu) avea autoritate. a se bizui pe ..a avea mînă lungă a avea mîncărime de limbă a avea mîncărime la degete a avea mîncărime la tălpi a nu avea moarte a avea mod să .. (sau la . (sau a . a fi cu nervii la pămînt.. a fi împotriva ordinii fireşti a lucrurilor. a fi etern.. a considera (sau a fi) necesar.. pe . dificultă i. (sau de a . a avea năvalnic. ) a fi fără ruşine. nici un în eles. a nu avea nici casă. a nu avea nici o noimă.).AGÂRB.. nici masă a nu avea nici cenuşă în vatră a nu avea nici ce pune în gură a nu avea nici de unele . (reg.... a avea (sau a fi cu) natură.) (cineva sau ceva).. a (nu) avea tupeul să . (sau a . ) a nu avea nici o grijă. a fi sărac lipit pămîntului..... (înv.. a fi irascibil.. a nu avea nici de unele.. a nu avea moarte. nici masă. aleasă sau influentă: căci sărac e tare şi nici neamuri nare. (sau de a . a avea nervii slabi.)... ) a nu avea habar.: eu sînt bătrîn şi sărac. nici coadă. a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva). a avea mîncărime la tălpi.COŞBUC. a nu avea nici cap. a nu putea sta mai mult timp într-un loc. a avea (sau a fi) nevoie să . a nu mai avea mult a avea nas de cîine a avea nas să . a avea nervi. a nu avea nimic. a (nu) avea mod să . (reg. a avea năvalnic a avea neamuri a avea nervi a avea nervii slabi a avea nervii zdruncina i a avea (sau a fi cu) mînă lungă sau a fi lung de mînă... a nu avea posibilitatea să . credit. a avea neamuri (bune).COSTIN..: ai nas să te ară i? .) sau a se lăsa în nădejdea cuiva. în care vînătorul n-are nevoie să umble pe jos.. a avea natură a avea nădejde în .. a(-i) fi necesar.). a face o criză de nervi: cîteodată are nervi şi nu vrea să vadă pe nimeni. a avea nevoie să . a fi uşor iritabil sau impresionabil.... nici coadă a nu avea nici casă. în care stau. trecere: mincinosul nu are nas. a fi pe moarte.. a fi durabil. a trebui să ... a fi dintr-o familie bogată.OD. a avea nevoie de . 1) a (nu) îndrăzni să .. a avea nevoie a avea nevoie de .COŞBUC. folositor (cineva sau ceva): ara are nevoie mai mult ca oricînd de linişte înăuntru şi de o atitudine serioasă şi limpede fa ă cu străinătatea..PANN... a nu avea nevoie de .. şi-n casă nici cenuşă n-au.. spre . (sau de către . a (nu) avea nas să . a fi vorbăre . a avea mîncărime la degete. a nu avea nici cenuşă în vatră (sau în casă) sau a nu-i arde nici focul în vatră.. a nu mai avea mult.FIL. a nu avea (nici o) nevoie de . pre .P... a fi ar ăgos.. a nu şti nimic.. nervos.... a fura. să n-ai la mine nici o nădejde.. ) către . 2) (despre prăvălii) a avea mul i clien i... (cineva sau ceva)...): acele petreceri cinegetice. a nu avea ce mînca.CEZAR. a fi sărac lipit pămîntului: nu-i casa lor.N.CAR. a fi lipsit de orice mijloace de existen ă. (înv.. 1) (înv. ) 1) a se bucura de simpatie. despre .. a sim i mereu nevoia de a pleca. ) a fi violent.

a întrece măsura bunei cuviin e. zău. N. nici în mînecă? GHICA.. a avea (atîta) obraz. a nu avea nici mî ă la casă.. a nu avea nimic.. a avea o bună (sau proastă) reputa ie.COSTIN.BĂLC.. a avea (sau a-şi pune) nouă băieri la pungă. cu carul) sau a avea norocul porcului sau a-i curge norocul gîrlă (cuiva). a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cînd i-am spus că n-ai să faci nici o scofală! a nu avea nici o treabă (cu ceva).... a nu (mai) avea număr. absurd: condamnă muzica clasică.... (reg. a nu avea nici un chichirez...: în elegea să pre uiască binele în care avusese norocul să intre. nici în mînecă (cu cineva sau cu ceva). a nu ine seamă de nimic. a avea noroc că . a reuşi la . nici o legătură (cu cineva sau ceva): cum vrei ca nişte nenoroci i.. a avea numai sufletul în oase. a avea obicei (sau obiceiul..) (cineva sau ceva).. a fi favorizat de împrejurări: noi avem mai pu in noroc decît el. a nu avea noimă a avea noroc a nu avea (de-a face) (sau a nu-şi pune) nici în clin.. a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul). care n-ar avea nici o noimă. a avea (cu uşurin ă) succes în tot ce întreprinde: din ziua în care s-a tocmit Chirică la Ipate.. a obişnui: căci nu mai am de obicei ca-n zilele acele.: noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare. a fi perfect sănătos: jucăm.. nici în mînecă (cu ceva): la descălecatul arălor acestora nice o treabă nu are. a fi fără sens. a avea noroc de . a avea ruşine... cu care ei nu au avut nici în clin.a nu avea nici în clin. bine că . a avea parte de . a fi foarte zgîrcit. a i se ivi prilejul favorabil pentru a .. pudoare. că . a nu avea nimic comun. a avea avantajul de a putea fi ajutat. a avea noroc porcesc a avea noroc să ... VLAH.. bun sim : dar cum să-i zic? nu pot! am atîta obraz! BASS. chior. că n-avem nici un chip... a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau le caie. a nu avea nici un chip.: a i avut noroc la vînătoare? DELAVR. nici în mînecă a nu avea nici mî ă la casă a nu avea nici o para chioară a nu avea nici o perdea a nu avea nici o scofală a nu avea nici o treabă a nu avea nici pe naiba a nu avea nici tăciune în vatră a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chip a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea nimic a face cu . a nu avea nici o legătură...CR.. a nu avea nici tăciune în vatră. sau norocul ...SAD... norocul îi curgea gîrlă. ) de obicei). a nu avea (sau a nu face) nici o scofală.: avură noroc de vreme bună.. boabă) chioară (sau frîntă).. a fi slab ca un îr.SAD. a avea noroc la .. să mă îmbăt şi de scîntei din stele. din fericire . a avea noroc (sau norocul) că . (sau cu . să poată aprecia legendele din via a plină de iubire a unui popor poetic. toată ziua şi n-avem nici pe naiba! POP. a avea nouă băieri la pungă a avea nouă suflete a avea numai sufletul în oase a nu avea număr a avea nume bun a avea obicei a avea obraz . a nu avea nici o perdea. a nu avea ruşine. a avea succes la . sprijinit (de cineva sau de ceva). a avea noroc la .. a nu crede în nimic.CR.. a nu avea nici un haz. a fi peste măsură de numeros: faclele nu mai aveau număr. a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii. a nu avea nici în clin. a nu a avea nici o legătură cu .. a nu avea (nici o) noimă. a nu avea nici o şansă de izbîndă ori a nu izbuti nimic... (pop... a avea (sau a fi cu) noroc. a avea noroc porcesc (sau orb. a nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu...NEGR.. a avea nouă suflete. a avea succes. nici o para frîntă! AL. sau noroc (de la Dumnezeu sau din cer pînă în pămînt) că . a avea nume bun (sau rău).EM. a avea noroc de . a nu avea nimic a face cu ...CAR. a nu avea (nici un) în eles. . ) a fi foarte sărac. a fi foarte sărac. a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a avea noroc (sau norocul) să . a nu mai avea încotro: vezi şi tu...

. plăcerea să . a avea o slăbiciune (pentru cineva). a iubi numai pe cineva. a avea obraz sub ire sau a fi sub ire de obraz. (fam. a avea ochelari de cai. a avea ochii duşi în fundul capului. şi pop. a avea o mutră de înmormîntare. a avea op. a nu putea suferi pe cineva. a avea cinstea... a avea o andără în cap. a avea (sau a fi cu) o casă de copii. cu ochii cîrpi i de somn. a semăna ca două picături de apă. a fi supărat pe cineva. (sau a . a fi mărginit. o rezervă (fa ă de cineva sau de ceva). a avea ochi la spate. migdala i. a pre ui. a avea o păsărică (sau păsărele) la cap (fam. a (nu) avea osebire. a avea o idee fixă (sau o marotă.. a nu avea ochi decît pentru cineva. . a avea inima îndoită. (sau a . a avea (sau a fi cu) osînză (la pîntece). a avea o re inere. ) a fi într-o ureche... a nu avea ochi să vadă pe cineva. a avea o foame de lup.. a (nu) (mai) avea gură să . (fam.. a avea op a avea o păsărică la cap a avea o presim ire a avea orbul găinilor a avea o rezisten ă de fier a avea osebire a avea osînză a avea o slăbiciune a avea o strîngere de inimă a avea o andără în cap a avea obraz ca olu’. (înv. zurliu. a vedea lucrurile printr-o prismă prea îngustă.. a nu putea suferi. a avea orbul găinilor (sau al găinii). nebun. a vedea foarte bine. a avea onoarea să . ) a i se citi durerea. a fi înstărit... a avea o presim ire. a fi deosebit de rezistent. 1) a avea ochii lipi i (de somn): ea se sfieşte să-i iasă nainte. a avea ochi prelungi.a avea obraz ca olu’ a avea obraz să . a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gură cît o şură şi striga. a se uita numai la cineva. a avea obraz sub ire a avea o casă de copii a avea ochelari de cai a avea ochi coda i a nu avea ochi decît pentru cineva a avea ochi de pisică a avea ochii căzu i a avea ochii cîrpi i a avea ochi la spate a nu avea ochi să vadă pe cineva a avea o constitu ie robustă a avea o foame de lup a avea oftică a avea oftică pe cineva a avea o gură cît o şură a avea o idee fixă a avea o lampă arsă a avea o mutră de înmormîntare a avea onoarea să .. a presim i (ceva). (p. după apusul soarelui. 1) a nu vedea seara. 1) a avea privirea foarte ageră. a avea oftică. ) a (nu) se distinge (unul de altul).. a fi sănătos tun. a fi lat în spate. o păsărică). (reg. a ine în mod deosebit (pe cineva). a avea ochii căzu i. suporta pe cineva. a fi deosebit de flămînd. striga. a avea mul i copii: dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii.. 2) a fi perfid. a simpatiza.. a avea o constitu ie robustă. a fi bolnav de plămîni. ) a fi prost: clipea numai din ochişorii lui cîrpi i. viclean. de a . ) a fi lipsit de ruşine. a avea o gură cît o şură. ) a fi trăsnit.CAR. Ureche. suferin a pe figură. a vorbi mult şi zgomotos. ca un broscoi în pierzare. a fi indispus. 1) a fi bine crescut..).ext.VLAH.... a şti. a avea ochi coda i. a avea o lampă arsă sau a-i fila o lampă. a avea ochi de pisică (sau de cotoi). a avea nevoie. (fam.. mai trebuie să-şi bată joc de casa mea? CR. a (nu) (mai) avea îndrăzneală (să .. 2) (fig.. a ine numai la cineva. a (nu) (mai) avea obraz să .. a nu-i scăpa nimic. ) a fi miop. a avea (sau a sim i) o strîngere de inimă. STANCU.. a purta pică cuiva. a avea oftică pe cineva. ) a-i fi necaz pe cineva. . bogat. a o ine una şi bună. a avea lipsă. de a . ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul găinilor? a avea o rezisten ă de fier.CAR. 2) (fig.. 2) a fi susceptibil.): noi avem onoarea să cunoaştem pe d.). a avea ochii cîrpi i (de somn)..

a (nu) avea noroc (de ceva): n-am avut parte şi eu pe lume măcar de o compătimire! CAR. lescaie) sau a nu avea lescaie. a avea toată puterea. a se bucura de protec ia cuiva.. a (nu) se bucura. în mînă şi pînea şi cu itul. încît nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dînsa. a fi drăcos. a fi prost. de un necaz (nemărturisite): nu numai politica ne împiedică să spunem ce avem pe inimă. şi taie de unde vrea şi cît îi place... a avea păcatul de a . . a avea (sau a ine. (reg.. era. a avea (sau a fi în) pasă (bună sauproastă). a dori. a avea nefericita inspira ie de a . a fi foarte deosebit de ceilal i: fata împăratului era rea ca o viperă şi leneşă de n-avea pereche. a fi necăjit. a fi plin de draci.CAR. a (nu) avea. a avea pat (cu cineva). ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a avea poftă. a avea papagal. a nu se sinchisi de ...ŞINCAI . a avea păr pe limbă a nu avea păs de .ISP. ) a fi atrăgător. i se tulburau min ile . a avea pîră (cu cineva) sau a se băga în pîri (cu cineva). seducător: era chipeş flăcăul şi-l avea pe vino-ncoace.. (reg.a nu avea pace cu cineva a avea papagal a nu avea para de ştreang a nu avea para a avea parte a avea parte a avea pasă a avea pat a avea păcatul de a ... de o durere.CAR. a fi foarte slab sau foarte flămînd. a avea pe inimă a avea perdea la ochi a nu avea pereche a avea pe Scarao chi într-însul a avea pe vino-ncoace a avea pică pe cineva a avea picioare moi a avea pile a avea piper pe limbă a avea pîinea şi cu itul a avea pîntecele lipit de coaste a avea pîră a avea poftă a avea pohoiele pe ochi a avea ponturi . a (nu) avea parte (de cineva). a fi foarte sărac. a avea pe dracul (în el). a-i purta sîmbetele cuiva.. 2) a avea apetit. de. nemite să le-nzestreze. a avea ponturi.: vai şi amar de nenorocitul ce are păcatul de a sosi cel dintîi în Borsec! AL. a fi cu) pîinea (sau pita) şi cu itul (în mînă). a nu avea (nici o) para (chioară sau frîntă. (pop. a avea perdea la ochi. a nu avea para de ştreang. a avea cui să semene.CR. deranjat de cineva: era aşa de rea. a fi lipsit de educa ie.. a (nu) avea parte (de ceva). simpatic. văzînd-o cît era de tînără. a nu avea (sau a nu-şi afla) pereche. de perspicacitate. ) a fi bun de gură. (fam. (reg. a avea pe cine moşteni a avea pe dracul a nu (mai) avea pace cu (sau de) cineva. a avea pe Scarao chi într-însul. a comite păcatul de a . a nu avea seamăn. a fi lefter. viclean.POP. de un sentiment.. a avea pile. sarcastic. a vorbi convingător: frumuşică.POP. de frumoasă şi plină de vină-ncoace.. .. a nu vedea. a nu avea nimic: el n-avea para frîntă.. a avea picioare moi.. a avea pe inimă (ceva) sau a-i sta pe inimă (ceva cuiva). dar ce papagal avea! POP. a nu avea nici un ban.. (reg.CAR. a avea păr pe limbă. a avea sor i de izbîndă. a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele(le) pe (sau la) ochi.. a fi supărat pe cineva. a se mişca încet. captivant.CR. VLAH. a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace. a avea piper pe limbă. a se judeca (cu cineva): de va avea vreo parte pîră cu altă parte. 1) a pofti. cîştigam destul de mult. a nu avea nici un ban. a nu pricepe un fapt evident. a avea pîntecele lipit de coaste. ) a fi lipsit de spirit de observa ie. a fi răutăcios. şi fam.. 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decăr i: am avut o pasă bună. a avea pică pe cineva sau a purta pică cuiva. a nu avea păs de . ) a fi şiret.. 2) a-i reuşi (sau a nu-i reuşi) cuiva ceva. a (nu)-i fi drag (în via ă) cineva: să n-am parte de Joi ica dacă ştiu. a avea pe cine moşteni. a (nu) avea alături (pe cineva).. ) a nu fi lăsat în pace de cineva. a fi stăpîn pe situa ie: are . a fi preocupat de un gînd.

plăpînd. de cum a văzuto. 1) a pretinde. sus inători (pentru a parveni).. a pretinde: [ziarul] are preten ia de a studia situa ia financiară. chibzuit. a avea (sau a găsi) răsunet. a fi slab. (înv. a avea predilec ie (sau preferin ă) pentru . 1) (despre mărfuri. două vorbe raport n-au. a avea preten ia.CAR.GALA.BUDAI-DELEANU. a nu se grăbi.: s-aibă întotdeauna privire la împrejurări.. a avea (sau a căpăta) puteri depline. 2) a se referi (la ..a nu avea popas a avea pova ă bună a avea predilec ie pentru . (reg. a avea prindere.CONV. ) a se judeca (cu cineva): cînd avea pricină cu cineva. a avea (sau a face) recurs. a se bucura de apreciere bună (sau rea). a fi răbdător: s-a gîndit bătrînul să aibă răbdare pînă la toamnă. (jur. a avea ecou. a avea privire la . ) a bănui. a avea (sau a fi plin de) purici. preten ios. (spec. a fi certat (cu cineva).): din cîte vom spune aci despre actuala închisoare. a suspecta (pe cineva): feciorul zmeoaicei. a reac iona cu promptitudine. a ac iona. a avea proptele. ) a (avea dreptul de a) cere unei instan e superioare anularea unei hotărîri judecătoreşti emise de o instan ă inferioară. a avea preten ii. la loc şi la climă.MUMULEANU . (fig.DOS.. linişte. a avea înclina ie spre . lipsit de putere. a avea prepus pe cineva a avea presă bună a avea preten ia a avea preten ii a nu avea (nicăieri) popas (sau popasuri). a avea căutare: toate au avut pre şi s-au vîndut . bunuri materiale) a se vinde bine. a prefera. şi pop. 2) a nu avea astîmpăr. şi mărfurile. a avea puterea în arului. din mîini nu stau.. a nu suporta tangajul navelor.. a trezi interes. ) a avea influen ă. a avea prepus pe cineva.. a avea o ocupa ie: n-am nici o prindere pe aici.. a avea prune (sau o prună) în gură sau a fi cu prune (sau cu pruna) în gură. a rosti cuvintele nedesluşit sau bîlbîit. 2) a fi exigent.. a avea (pu ină sau pu intică) răbdare.. avea mare prepus pe dînsa. a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant în lume din care să înve i ca via a pre să aibă şi moartea s-aibă pre . ) a duşmăni. a avea purici pe limbă. a avea rău de mare.. a avea priză a avea proptele a avea prune în gură a avea purici a avea purici pe limbă a avea puterea în arului a avea puteri depline a avea racilă la inimă a avea raport a avea răbdare a avea răsunet a avea rău a avea rău de mare a avea recurs .): tot vorbesc. 1) a fi năpădit de purici.. a aştepta. şi pop.. a avea reputa ie bună (sau proastă)...AL. ) a avea sprijinitori. (fig. (reg. a urî (pe cineva): n-am rău pre nime.CĂL. a avea rău (pe cineva). n-are nicăieri popas pîn-la mine pe obraz. trecere..LIT. a avea (sau a fi în) pricină (cu cineva)..).. a nu avea (nicăieri) astîmpăr. umbla după împăciuire. ) a fi cumpătat. a avea inspira ia: Dridri avu prezen a de spirit a le spune că contele ar fi plecat la Belgia. 2) a avea o valoare ridicată. . a avea pre a avea prezen ă de spirit a avea pricină a avea prindere a avea privire la . a avea (un) pre .MAIOR. a avea dreptul nelimitat şi necondi ionat de a ac iona în numele cuiva a avea racilă la inimă..). a nu-şi găsi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine.EM. .CAR. ) a acorda aten ia cuvenită. a avea raport (cu .. (înv.. ) a avea mîncărime de limbă. a se potrivi (la .POP. a ine seamă de . a avea pova ă bună. şi bucatele.POP.. ) 1) a avea legătură (cu ... a avea presă bună (sau proastă). (înv. (înv. a avea priză. sau la . a avea un mare necaz.... a vorbi neclar.. a avea prezen ă (sau prezen a) de spirit. a găsi audien ă: pe timpul publicării lor nu au avut poate resunetul meritat.OD. foarte pu ine vor avea raport la locuitorii ei de acum..

a fi aşezat. a nu avea (sau a nu fi) rînd de .: fa a mi s-o schimbosit ş-amu n-am rînd de trăit. ) a avea acces la . a avea rînză tare.ext.. a avea (sau a fi cu) sad (bun) la vorbă. a găsi răspunsuri prompte. a avea remuşcări. (reg. a (nu) se putea sătura (niciodată).: numele localită ii ne-ar rămîne necunoscut... ) a fi rezistent la băutură. a avea rela ii (cu cineva). echilibrat. a fi iute din fire: Născocor încă avea rînză fierbinte. ) a avea (sau a face) avere.a avea recurs la .. ) a vorbi prea mult. (înv. merge-oi. . ) a aprecia. a avea rînză a avea rînză domnească a avea rînză fierbinte a avea rînză tare a avea rude la Ierusalim a avea rude printre moaşte a avea recurs la .. ) stupit) la furcă (sau la gură). (reg. eu cînd mi-oi afla de rînd. a avea proptele. a avea (sau a-şi face. 1) a între ine legături. a-i repugna (cineva sau ceva). cu seriozitate: ne place de dumneata.POP. (înv. ) a se înfuria uşor...POP. a avea rezon.. dar are şi duşmani. a fi putred de bogat: sameni a avea său la rărunchi. ) a avea. 2) a avea îndoieli. a avea scuipat la furcă. (înv. ) a fi bolnav de stomac. a avea chef de vorbă. (reg. ) a nu avea posibilitatea să .CR. a fi foarte vorbăre . a avea sa la (sau de) vorbă. şi să nu mă cheme. şi pop. a avea semănare cu . că eşti om cu sadă la vorbă şi cu tîlc la muncă.BUDAI-DELEANU.. ) a (nu) fi mul umit cu ce are: [împăratul] nu mai avea sa de bogă ie şi nici o milă n-avea de supuşii lui. 1) a avea disponibile fonduri.: [localitatea] are multă asemănare cu muştele. a fi unic. a avea rude printre moaşte. (înv.. a stima.. a (nu) vedea) sa . a-şi face timp: spune-i că n-am vreme . ) a avea rela ii sexuale (cu cineva). a iubi (pe cineva). a nu (mai) avea pereche. ) a vorbi mult şi cu miez. a gîndi matur. a avea scump (pe cineva). (reg. 1) a vorbi cu rost.. de n-am avea recurs la cîteva fericite documente. (reg..VINEA.. a fi bun de gură.. a avea sad la vorbă a avea sa a avea sa la a avea său rău a avea scaun la cap a avea scorbură la inimă a nu mai avea scuipat în gură a avea scuipat la furcă a avea scump a nu avea seamă pe lume a avea semănare cu . (pop. raporturi (cu cineva). 2) (spec. a avea rînză fierbinte. a fi de neam mare. (reg. ) a fi protejat de persoane sus-puse. ) a avea dreptate. (p.. cîntă tare. re ineri.... a semăna cu . a avea (sau a-i veni) scuipat (sau (pop.AL. a-i părea rău. ) a se îmbogă i. ) a (nu) afla.. (pop.POP..POP. a (nu) ajunge la sa ietate. a avea seu la rărunchi . a avea pile: are rude la Ierusalim.HASD. samăn badea nu mai are. desigur. a avea său rău (pe cineva).. a (nu) avea (sau (înv.. supărat. 2) a vorbi mult. a regreta. a avea (sau a fi cu) scaun la cap. a avea scorbură la inimă. şi pop. a fi veşnic nesătul. a nu(-şi) (mai) avea (sau a nu-şi afla) seamă(n) (sau seama) pe (sau în) lume sau a fi fără seamă(n). ) a fi supărat. a avea rînză domnească. a avea necaz (pe cineva). a nu mai avea scuipat în gură. cumpănit. a avea rezerve. a nu putea suporta (pe cineva sau ceva). a avea (sau a fi cu. a avea (sau a face) rînză. a avea chef de vorbă. a avea repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva). a avea replică. a fi foarte necăjit. a avea rela ii a avea remuşcări a avea replică a avea repulsie a avea rezerve a avea rezon a avea rînd a nu avea rînd de . resurse suplimentare. (fam.VLAH. a avea rude (sau sfin i. a prinde) seu la rărunchi. sfin ii lui) la Ierusalim.. (pop. a-şi afla de) rînd. incomparabil: suie dealul.

a avea (sau a sim i) (o) slăbiciune. a fi plin de energie.). a se bucura de protec ie. a avea tot timpul să .. (reg. 1) a fi plin de energie. a se termina. ) a fi total lipsit de bani. apoi să ştii că n-ai trai cu mine! POP.POP. nu are nici temei. a-şi controla sentimentele.. poftă. a fi foarte rău: soacra. zel: tragere de inimă pentru învă ătură n-avusesem niciodată.. a nu avea (nici) sfînt (nici Dumnezeu).. a nu avea stare a avea stăpînire de sine a avea stofă a avea suflet negru a avea ştimă a avea tact a avea talie a avea tărî e în cap a avea temei a avea temperament a avea timp a avea toane a avea toate la îndemînă a nu avea toate şipturile a avea tot timpul să .. a (nu) găsi răgazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai răpede. 2) a fi înclinat spre plăcerile trupeşti.. reac iile. a nu avea trai (cu cineva). a avea capăt. ) a fi năzdrăvan. (p. de vigoare.CAR. a nu avea stare.a nu avea sfan a nu avea sfînt a avea sfîrşit a avea sînge în vine a avea slăbiciune a avea slăbiciune a avea somnul mieilor a avea spate a nu avea (nici sau nici un) sfan . ) a fi plin de calită i. a avea tact (sau tactul de a . a avea (o) slăbiciune (pentru cineva sau ceva). înzestrat.. a fi pe cale de a leşina. (p. a avea trac a avea tragere de inimă a nu avea trai a nu avea trai a avea trai bun . a iubi foarte mult (pe cineva). că n-am timp de aşteptat. a (nu) avea talie. a avea spate. a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat şi avea toate la îndemînă. a avea (un) sfîrşit. (fig.. a avea (sau a sim i) tragere de inimă. în ceartă) (cu cineva). (despre artişti. a avea talentul de a .ext. a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inimă) sau a fi negru în cerul gurii. 2) a nu avea linişte.POP. a se isprăvi: dar nici lumea aceasta nu poate să nu aibă nicicînd sfîrşit. de elan.ext. a fi senzual. ) a fi foarte sărac: dar ce e mai frumos e că n-am sfan . a (nu) avea (vreun sau nici un) temei. a avea temperament.POP. 1) a fi sărac. a nu mai putea trăi în bună în elegere (cu cineva): de nu-mi aduci ce i-am cerut. a avea toate la îndemînă.CR. 2) a fi foarte slăbit... cine ştie ce rău îi mai face de să nu mai aibă trai în sat. a unui examen). a fi dotat. a nu-şi găsi locul.. a dormi mult. ) 1) a avea măsură (în comportare). a avea somnul mieilor. a avea ştimă. a avea trac. a fi capricios.. (fig.. a nu ra iona. (pop. a fi foarte grăbit. a nu (mai) avea răbdare: pizmaşii vecini însă n-au avut stare şi să luară cu bîte şi cu topoare după cioban. a pune pasiune în ceea ce face. a avea sînge în vine. ) a fi lipsit de sens. monşer! CAR. nici roade. a avea (sau a duce) trai bun (sau rău) (cu cineva). a avea (sau a sim i) atrac ie.. a avea tărî e în cap. a dispune de o perioadă mai îndelungată (decît cea necesară) pentru a . a nu avea toate şipturile. a nu avea minte.POP.POP. a (nu) avea (sau a (nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva). a avea stăpînire de sine.. a fi (ne)întemeiat. ) a nu fi întreg la minte : a iubi cine nu poate n-are şipturile toate. pasiune.. a (nu) avea o bază solidă: pesimismul negativ . a nu (mai) avea trai (de cineva sau ceva). candida i) a avea emo ii (înaintea unui spectacol. a nu mai putea trăi (din cauza cuiva sau a ceva): îi era frică de boierul Miron că . (înv. era neagră-n cerul gurii. a (nu) avea siluetă. a avea stofă.POP. 2) a avea abilitatea de a . a trăi în bună în elegere.VLAH.REBR. a nu avea zestre. în armonie (sau în neîn elegere. (despre animale) a fi stăpînit de un duh necurat. a-i plăcea foarte mult (de cineva sau de ceva): dînsul avea mare slăbiciune pentru nevastă-sa cea nouă. a beneficia.. a avea toane. deh! ca soacrele.. 1) a fi istovit.

a se bucura de autoritate. 1) a (nu) avea de lucru: n-avea nici o treabă. a nu mai avea trai liniştit (cu cineva). a avea credit: are trecere la minister . ) a fi mai breaz ca al ii. a (nu)-i păsa: de sînte i tovarăşi ori fra i. 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el.). a fi la ananghie. a fi tratat cu respect şi considera ie.. a fi pornit împotriva cuiva. (pop. a lăsa impresia (de . a avea un cuvînt cu cineva. 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva). ) a avea o taină. a avea treabă a nu-i avea treabă a avea treabă să . s-a descurcat de minune. a lua în considera ie. a-i intra. 2) a avea o răfuială cu cineva. 2) a avea limba ascu ită.. a fi rău de gură. (înv. a nu-i avea treabă (cuiva). a se şti cu) un cui la (sau în) inimă (sau în coastă). a nu fi bun (la ceva): din şcoală îl dăduseră afară. a avea (sau a i se pune) un nod în gît. a (nu)-i păsa (de cineva sau de ceva). (reg. a i se deschide toate uşile. a avea treabă să . . a avea un necaz. a avea un cîrlig.. ) a nu purta grija cuiva: să fugim în lumea mare. a fi foarte norocos. de vine întotdeauna tîrziu acasă. 3) (despre mărfuri) a avea căutare. (reg. a avea o teamă. a fi cu. (fam. n-avea treabă! a (nu) avea (nici o) treabă. (reg. a sim i că nu mai poate vorbi (sau respira) (în urma unei emo ii. a inten iona să se răzbune pe cineva. ) a avea memorie bună. a (nu) avea adăpost.. a avea trecere.. a (nu)-l interesa. a fi îndrăzne . a suferi. ) a-i plăcea să bea..: un sat am cumpărat şi am treabă să mă duc să-l văz. că n-avea nici o treabă cu învă ătura . a avea inere de minte. a avea inere de seamă. a nu mai avea ară (cu cineva). a fi necăjit.LET. 3) (fam. 4) (fam. ) 1) a avea chef de vorbă.VARLAAM. de pălăvrăgeală. . ) a fi priceput (la ceva): pus la probe. a ironiza. nime treabă nu ne are. ) a nu se pricepe (la ceva). despre oameni) a se bucura de îngăduin ă.. nu ave nici o trecere sau milă de iertare. 1) (înv. a avea un aer (de . (reg. dar cel pu in convenabil. şi fam. a avea op la limbă. a avea (sau a-i sta.PANN. a avea un dinte împotriva cuiva sau a-i purta un dinte cuiva. a avea trecere a avea tupeu a nu mai avea ară a avea epi pe limbă a avea inere de minte a avea inere de seamă a avea opi a avea op la limbă a avea ug la băutură a avea un aer a avea un cîrlig a avea un cui la inimă a avea un cuvînt cu cineva a avea un cuvînt greu a avea unde să-şi plece capul a avea unde-şi pune capul a avea un dinte împotriva cuiva a avea un foc la inimă a avea un necaz a avea un nod în gît a avea un noroc orb . ) a nu neglija ceva. că are treabă cu tine.CAR. a (nu) avea unde-şi pune capul.. a avea un cuvînt greu (de spus). a i se face o concesie: furii .). un necaz mare: împăratului [îi] intrase în inimă ca un cui acest arz.): foaia franceză ar avea un aer modest. ) a trebui să . a avea epi pe limbă.POP. 1) a avea de discutat ceva cu cineva. a (nu) avea (nici o) legătură (cu cineva sau cu ceva): ce-ai treabă cu slujba mea? POP. a avea ug la băutură. a avea prestigiu... a avea cui să se roage. de iertare. (înv.POP.. ...a avea treabă a (nu) avea (nici o) treabă (cu cineva sau cu ceva).NEC. a fi în vogă. a avea (sau a fi cu) opi. aşa că ieşi să se plimbe . eu n-am treabă. a unei supărări puternice). a avea o înfă işare (de . 2) (despre oameni) a fi luat în seamă. 2) (fig. a avea unde să-şi plece capul.PREDA . a avea un foc la inimă. a avea un noroc orb (sau chior). obraznic. un secret: Ion are el un cîrlig pe undeva.. a avea tupeu.. ) a (nu)-l privi.

ba e laie. ba aşa. ba mîine baba călătoare n-are sărbătoare ba bine că nu! ba că chiar ba că chiar? ba ce! ba ceea. (reg. a nu avea zor azi hîr. a avea zăbavă a avea zi bună cu cineva a avea zile înşirate cu a a a nu mai avea zile multe a avea un of. o suferin ă (nemărturisită). a avea zăbavă. a trăi în linişte. a fi miop: un marchez . ) a fi surd: ho! . ba ceea sau ba că-i una. a avea urechi de cîrpă.. a avea o durere. în cursul călătoriei nu eşti obligat să respec i posturile şi sărbătorile. (înv. ba că chiar. ba că-i una. în bună în elegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi bună în casă cu baba. ba azi. ba că-i alta. a o duce de azi pe mîine. se vede că . a avea neplăceri.. că-i (sau c-o fi) alta. azi. într-adevăr..noapte a azvîrli cu piatra în şatră ba azi. a avea un schimb de cuvinte (cu cineva). c-o fi. a azvîrli cu piatra în şatră..(sau astă-) noapte. a nu fi presant. a avea val (sau valuri) (cu cineva). a nu auzi bine. trei zile pe lîngă casă. în timpul nop ii trecute. în spre sară numai ce dă deo pîrtie. a trăi în mizerie..HASD.. cînd sta cîte două.FIL. a fi receptiv la nou.. 2) a nu avea habar. ba că-i alta sau că-i (sau c-o fi) una.. ba aşa. că doar n-am urechi de săftian. pretutindeni: tot mai cercînd. ) azi ceartă. (reg. a avea zi bună (sau zile bune) cu cineva. ba chiar. desigur!: şi-au venit toate neamurile? ba bine că nu! POP. ba colea. ba aşa. ba alta. a se certa (cu cineva).. ) d-apoi cum nu? ba ce!.). ) a trece mult timp.. .. a avea urechi de săftian.. a avea o perspectivă cuprinzătoare. a nu mai avea zile multe.POP. pare-mi-se. 1) a nu fi neapărat necesar.. ba zău. a fi la un pas de moarte. (pop.. ba e neagră. ) a face aluzie la ceva. ba ici. moşneagul într-o zi se căsătoreşte de a doua oară. mîine bătaie... se făcea că are vederea scurtă. pentru ca să nu salute pe nimeni.. a nu avea zor (de ceva sau de cineva).. pasămite: bag seamă că nu era acasă. evident că da!. a avea urechile astupate cu ceară.AL. ba e neagră bag seamă ba ici. şi fam. 1) şi în plus: ba chiar se făcuse buclucaş. azi hîr. (iron.. a nu auzi bine. ba una. şi pop. ba chiar îl înviorase. ba colea .CR.. baba călătoare n-are sărbătoare. a avea clientelă numeroasă. a dura: ştiind că o să-i fie drumul lung . a nu-i păsa: nu avea nici un zor de a-şi atrage ura unui puternic regat învecinat. ba bine că nu!. c-o fi. ba ceea ba chiar ba da ba e albă. ba că chiar?. hăr ăgos şi de tot hapsin. (cum) bag (de) seamă (sau seama) (că . noaptea trecută: fapta ta de astă noapte. a avea timp să . mîine ha . a fi deschis progresului. ba mîine. ba e albă. păcat! CAR. c-o pă i. ) ba aşa. a avea răgazul să . c-o pă i: şi aşa. 2) dimpotrivă: nu-l obosise lucrul în vie. ba ici. (reg. a avea vederi largi. a avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere. a avea vreme să . şi că va avea zăbavă nu glumă pînă s-o întoarce acasă. se-n elege!. ba chiar. în toate păr ile.: dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoşti.POP. mîine ha azi. la Sfîntul Aşteaptă. ba e bălaie. nu cumva? ba ceea. ba da. ba colea.AL.CR. a putea să mai aştepte.a avea un of a avea un schimb de cuvinte a avea urechi de cîrpă a avea urechi de săftian a avea urechile astupate cu ceară a avea vad a avea val a avea vederea scurtă a avea vederi largi a avea vreme să .. a avea vad. greută i (din partea cuiva). CR. a avea zile înşirate cu a a.

a bate bani. a-şi frămînta mintea (cu ceva). ba încă sau şi încă. basmul cu cocoşul roşu. a mînca repede şi cu lăcomie: turna în el bucate şi udătură. a nu-i păsa. a sîcîi. luată de la cei întemni a i: 30 bani. (reg. (fin. a bate (sau a pisa) apa în piuă (să se aleagă unt). că pe mor i nui mai învie nimeni. a cicăli. bani numerar cu valoare mare: avea numai bani bătu i. a nu se potrivi deloc. bani de (sau pentru) coşni ă. bani bătu i. a bate bărbunca. în plus: este fată. balon de săpun. a se bate ca apa de maluri. nici nu mă gîndeam la tine! POP. mare vărsare de sînge. ba nu. de la cei ce se vor închide. 2) bani pu ini: a plecat de acasă cu bani număra i. bani cu putere de circula ie. a bate capul a-şi bate capul a-şi bate călcîiele a bate ceamburul . a gîndi intens (la ceva). ) bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. a insista (pe lîngă cineva). a se bate cap în cap. proiecte inconsistente.REBR. (înv. şi încă de cele mai prefăcute. să ai parte de noroc!: ei. a trîndăvi. a-şi bate călcîiele sau a bate în (sau din) călcîie. cu speran a că va găsi rătăci i ceva bani de coşni ă.baie de sînge baie de soare ba încă a balansa conturile balon de săpun bani bătu i bani buni bani cura i bani de buzunar bani de coşni ă banii grosului banii verzelor bani număra i ba nu. bani peşin: n-avea decît 3. ) vorbărie goală. banii verzelor. bani ghea ă. ) a face creditul egal cu debitul. ca orbe ii).000 de lei bani număra i . a regula) la cap (pe cineva).URIC. 2) (fig. 1) bani numerar. chiar aşa? ba nu. ) a umbla fără rost. ) a se bate cu gîndurile.POP. arde-te-ar focul! : cum. a balansa conturile. banii grosului. bată-te (norocul) să te bată!. bani buni. a-şi trece timpul cu lucruri neserioase.000 lei . bani cîştiga i (ne)cinstit: înfiin ase o firmă specializată în spălarea banilor murdari . că nu s-alege niciodată. fără a se uita unde lovesc: se bătură ca orbe ii vreo jumătate de ceas.ISP. a se bate rău. a bate capul (cuiva) sau a bate (sau (arg. a fi preocupat (de ceva): feciorul împăratului se pîrjolea şi se bătea cu gîndurile. a se frămînta inutil: geaba se bătea sărmana ca apa de maluri. în hîrtii de 50. a vorbi mult şi fără rost (plictisind pe cei din jur): degeaba mai ba i apa-n piuă să s-alegă unt. bani de buzunar. sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele. a nu-i da pace (cuiva): şi-atîta l-a bătut la cap.POP. 2) a-şi bate joc. ) pedeapsă în bani. (chiar) mai mult decît atît.POP. bani număra i. banii grosului. ) a fute. că pînă la urmă i s-a făcut lehamite bietului om să se tot împotrivească şi a făcut precum zicea dracul. zău? ba nu basmul cu cocoşul roşu bată-te focul ! bată-te să te bată! a bate apa în piuă a bate bani a bate bărbunca a se bate ca apa de maluri a se bate calicii în gura cuiva a se bate ca orbii a se bate cap în cap baie de sînge. bată-te focul (să te bată)!. a se bate ca orbii (sau ca chiorii. de ziceai că se bat calicii la gura lui. întîmplare care nu se mai termină. 1) a sări în sus de bucurie. a-şi bate capul sau (pop. a plictisi (pe cineva). nicidecum. a bate ceamburul. 1) băşică din clăbuci de săpun. zău?. serios?. (reg. a se bate calicii în (sau la) gura cuiva. bată-te să te bată. bată-te focul. te vei hrăni tu cu oameni? POP. baie de soare. istorie. ) a nu se ine de treabă. (reg.CR. expunere a corpului la ac iunea razelor solare. bani pentru cheltuieli mărunte.POP. bani cura i (sau murdari). a fabrica monede.

2) a încerca să-şi impună voin a. a trăncăni. a bate din pinten de bucurie..a bate cîmpii a bate coclaurii a bate cu.POP.. a pleda fără folos.CEZAR. a-şi manifesta bucuria în chip zgomotos: începu a bate din pinten de bucurie că se cotorosise de sărăcie. înfumurat. de-a surda. a bate din picior. a nu găsi ascultare. a se fuduli.POP. a umbla mult. a-i da. a flecări. a umbla pe coclauri. a bate cu. la pere i: văzînd că-şi răceşte gura degeaba. a-şi face (singur) greută i.. a bate cu fruntea-n nori a-şi bate cuie în talpă a se bate cu morile de vînt a bate cu palma peste gură a bate cîmpii. 1) a fi foarte înalt. 2) a se mîndri. a se bate (sau a se lupta) cu morile de vînt. a-şi rupe) gura degeaba (sau de clacă.. bate cîmpii cu gra ie. a protesta inutil. a-i trece prin minte (ceva cuiva): îl bătea gîndul să lase totul şi să-şi ia lumea în cap . a se împăuna: se bătea cu pumnul în piept că lui i se datorează toate. 1) a-şi manifesta supărarea sau pocăin a. (pop . a da din aripi: cocoşul se umflă atunci în pene şi începe să bată din aripi. a dori să nu se împlinească ceva. DELAVR.i ba i singur cuie în talpă. zise baba bătîndu-se cu palma peste gură. a bate din picioare. a bate din pinteni (sau din pinten). luînd pozi ia de drep i: s-a-nchinat bătînd din pinten. a bate din palme. în tălpi).AL. a aplauda. a da noroculpeste cineva: în ziua cînd primea paralele. 1) a regreta cele spuse: mai bine tăceam. a-l bate gîndul (pe cineva). a spune prostii: gata.P.CAMIL. (despre militari) a lovi cu zgomot călcîiele încăl ămintei (cu pinteni) unul de altul. 1) a se lupta cu duşmani imaginari.. . a-şi complica existen a: aşa. a bate fericea pe cineva. a da o mamă de bătaie (cuiva). ne bătea fericea: nu bătea pe nimeni.POP. 2) a vorbi aiurea. 1) a se abate de la subiect. a hoinări. a bate cu fruntea-n nori.POP. a bate cu tirbuşonul (sau cu cartoful) (pe cineva). a bate drumurile.ISP. a bate în lemn.. 2) a dori ca cele spuse să nu se împlinească: Doamne fereşte! batete cu palma peste gură! POP. 1) a călători.CĂL. orgolios. a divaga: autorul .i trebuie dacă. a se lăuda. a bate din pupăză. a-şi bate (singur) cuie în talpă (sau în cap. a bate mult şi bine (pe cineva).. a vagabonda. . 2) a hoinări. drept mul ămită. te omenim şi. . a trage la intă. a se ră oi: nu merg nicăieri! ipă ea bătînd din picior. 1) a se răsti. a se bate cu pumnii în piept a bate cu pumnul în masă a bate cu tirbuşonul a bate din aripi a bate din palme a bate din picioare a bate din picior a bate din pinten de bucurie a bate din pinteni a bate din pupăză a bate drumurile a bate fericea pe cineva a bate fierul cît e cald a bate furcă a-l bate gîndul a-şi bate gura degeaba a bate în lemn a bate în pravilă . 2) a fi mîndru.P. moşneagul îl lăsă într-ale lui. a-şi răci.: Lulu a nu bate nicidecum cu Guli ă. a bate cu pumnul în masă. a (se) bate cu palma (sau cu mîna) peste gură. a comanda. 2) a nu avea cui să-şi strige păsul.. a bate în (sau la) pravilă. a bate furcă (pe cineva). a bate din aripi. a-şi impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la noi în casă. de pomană. a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani şi tot nu te-ai săturat să ba i coclaurii.) a vorbi mult. a lovi aerul cu aripile. a avea simpatie pentru . în zadar). a bate fierul cît e cald.. mai şi ba i cu pumnul în masă? SAD. a ac iona pînă nu e prea tîrziu. a vorbi în vînt.GALA. a porunci. că ai început să ba i cîmpii! a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri.EM. a-şi bate (sau a-şi strica. a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) în piept. a pălăvrăgi. a tropăi.

a-şi pierde vremea cu hoinăreala sau cu joaca. a bate (sau a freca. a se lega cu jurămînt: eu i l-oi omorî. a snopi în bătaie (pe cineva): l-au lăsat măr şi s-au dus fiecare la treaba sa. ) a face orice pentru realizarea unui scop: ş-a bătut în sîtă. a bate o carte. (despre copii). a fi cheltuitor. ajutor. a lăsa) măr (pe cineva). joacă pumnii şi-l stropeşte pe obraz. a bate maidanul (sau maidanele). la toate uşile. ) a renun a (la ceva). a se remarca. a atrage aten ia. de părea că se bat lupii la gura lui. 1) a se învoi din pre . ) a face un tîrg. v. la toate por ile.a bate în pumni a bate în pungă a bate în retragere a bate în sită în covată a-şi bate joc a bate laba a bate la cap a bate la maşină a bate la ochi a bate la papuc a bate la por i a(-i) bate în (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii. a bate monedă. a bate în sită (şi) în covată. a-i face în ciudă (cuiva): şi-atunci ea. a bate laturile. de cucernicie. a bate la cap (pe cineva). a risipi. v. ) a face caz de ceva: s-a bătut monedă cu ridicarea nivelului de trai al popula iei.ISP. 1) a se retrage (din calea inamicului). (reg. . ) a se apropia. . a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). 1) a rîde (de cineva). a bate (sau a ciocăni) la uşă. 2) (fig. a bate la trei coaste a bate laturile a bate la uşă a bate la uşă a se bate lupii la gura cuiva a bate maidanul a bate măr a bate măsura a bate mătănii a bate mingea a bate mîna a bate monedă a bate obrazul a bate o carte a bate pasul pe loc . a mînca lacom. 2) a promite. 1) a cere sprijin. a se bate lupii la gura cuiva. a face impresie: între atîtea hodoroage. ) a produce o pagubă (cuiva). 1) a sări în ochi. a necăji. a bate măsura. a fi iminent: iarna bate la uşă. a bate la ochi.CAR. 2) a fi suspect. a bate (sau a da) mîna (sau palma) (cu cineva). a nu progresa. nimic! mai bat o dată.POP.ISP. a lucra prost: asta se cheamă că munceşte? îşi bate joc! a bate laba. a bate (sau a face. a imputa.POP. a da de bănuit: prea arunci cu bani în stînga şi-n dreapta! bate la ochi! a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea). a bate mingea. a-şi anun a prezen a prin bătăi în tăblia uşii: bat la uşă.CAR. a reproşa (cuiva ceva). îmi bate numaidecît la ochi un scrin vechi. a dactilografia. a stagna. a bate obrazul (cuiva). 2) a cerşi. a se juca cu mingea. a bate în retragere. în semn de pocăin ă. 1) a fabrica monede de metal. 2) (fig. a lua în rîs. (fam.COŞBUC. a lăsa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva). a se învoi (la pre ) strîngîndu-şi mîinile (în semn de pecetluire a tranzac iei). a bate (pe) la por i (sau la uşi. a bate foarte tare. (reg. a bate pasul pe loc. a încheia un tîrg (cu cineva): mă duc şi viu îndată să batem mîna împreună. cînd el glumeşte. 2) a face (ceva) de mîntuială. a bate (sau a fi) la uşă (fig. a bate mătănii.POP. a bate capul (cuiva). draga mea. iar nimic! CAR. a batjocori (pe cineva): chiar sfin ii au început să-şi bată joc de mine. hulpav: începu iarăşi a mînca. a bate în pungă (pe cineva). a frapa. a lua în rîs (pe cineva) (lovindu-şi pumnii unul de altul). şa făcut colacu-ndată. a umbla fugar. a juca o (anumită) carte de joc.AL. a bate tactul. şî-n covată. (pop. a îngenunchea şi a atinge pămîntul cu fruntea. ) a bate zdravăn (pe cineva): nu departe de Nistru îi întîlni [Ştefan pe tătari] şi începu a le da pe foi şi a-i freca la trei coaste. dacă mi-i da mîna că-i merge după mine. . a bate la maşină.

a bate tarapanaua. a umbla fără treabă.CR. veseli şi să bată talpa la pămînt. (arg. a umbla mult (şi fără folos): multu-şi bat picioarele. tura-vura.. pe toate răzoarele. a face aluzie la ceva.. a divulga un secret.SAD. dacă. a divulga. a bate podurile (sau prundurile). a lovi uşor ceva într-un ritm anume. a bate toba. a bate tactul (sau măsura). a bate preş (pe cineva). o comunicare de interes obştesc: cîn o bătut doba-n sat. a bate poarca. haimana. a bate un cui la sicriu. a bate (degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului. căci nu se poate ca tata să nu fi bătut toba. a bate măr (pe cineva). dară bate toba la urechea surdului.CEZAR.i spun: ba zău. şi reg. a bate telegramă. c-o fi tunsă. a bate recordul.P. a-şi provoca neplăceri. publicitate (cuiva). l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. a spulbera fără urmă. şi le flocăiam . ) vorbesc serios. (arg.. a face apropouri: dascălul bătea şeaoa să priceapă iapa. ba că-i alta. a bate toba (sau tamburina) (cu degetele) (pe ceva). a depăşi cea mai înaltă treaptă (într-un domeniu. a face să nu mai existe (ceva): a bătut un vînt de primăvară peste averea lui. c-o fi rasă.. peticele). ) a umbla haimana.. (fig. l-o lăsat to ş-o plecat. (reg . încă mă mier c-am avut răbdare să in casă cu baba. a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerăbdare): bătu toba în postavul biroului.REBR. a bate şaua (ca) să (se) priceapă (sau să în eleagă) iapa (sau calul). a bate ăruş. a bate satu-n vergi. (fam. a bate (un) vînt de primăvară (peste ceva).. a-i vorbi degeaba cuiva. a se stabili undeva. a expedia o telegramă. în ară) sau bate toba în Moldova şi s-aude la Craiova. a bate ol (pe cineva). ba (că) (e) tunsă. a fi sărac lipit pămîntului. a bate talpa (la pămînt).CAR. ba că-i bălaie: ce mai .. ) a cerşi.) a snopi în bătaie (pe cineva). a bate pragurile. a băga cap teafăr sub evanghelie. a bate (cuiva) toba. ) a-şi întinde cortul. a face vîlvă. încurcături (inutile). (înv.ISP. ) a bate măr (pe cineva).. a snopi în bătaie (pe cineva): scoteam mî ele . a face reclamă. (reg..POP. a juca poarca. ba (că) (e) rasă sau c-o fi tunsă. a bate toba (sau darabana) (în sat sau în tîrg şi la moară. a face public un secret: probabil însă că se cam ştie . ba că-i una.a-şi bate picioarele a bate pînă iese untul din el a bate poarca a bate podurile a bate pragurile a bate preş a bate recordul a bate satu-n vergi a bate să-i meargă fulgii a bate şaua să priceapă iapa a bate tactul a bate talpa a bate tarapanaua a bate telegramă a bate toaca a bate toba a bate toba a bate toba a-şi bate (sau a-şi rupe) picioarele (degeaba). cu vîrful degetelor.POP.. c-o fi rasă. şi îi povă uia să fie mai cu răbdare . a bate toaca. a risipi. (pop.POP. a bate toba la urechea surdului a bate toba a bate ăruş a bate ol a bate un cui la sicriu a bate vînt de primăvară a-i bate vîntul în traistă ba tunsă. ba că-i laie. de le mergea colbul..ISP. (înv. într-o disciplină). a călca apăsat: căpitanului îi plăcea să meargă oamenii an oşi. a lăuda exagerat (pe cineva). ) a aprinde o igară. a-i bate vîntul în traistă (cuiva). a bate (pe cineva) pînă iese untul din el. ba (nu) zău. ) a anun a. a nu fi ascultat: rămînea cu surorile şi fra ii . prin bătăi de tobă. a bate (sau a flocăi) (pe cineva) (de) să-i meargă fulgii (sau colbul. ) a se lăuda.CR.. ba rasă ba zău a băga cap teafăr sub evanghelie .

4) a provoca necazuri. a (se) speria. a (se) înfricoşa. a băga în năbădăi (pe cineva). strîmbe. numai la numele lui ne intra groaza în oase. a provoca mari neplăceri (cuiva). fitile. a observa. certuri. a avea grijă. discordie: diavolul vrajbei nu cuteza să-şi vîre coada între ei.GR. obsedat de ceva. a-şi primejdui via a (pentru cineva). a băga formele. 1) a avea în puterea sa pe cineva.AL. a amesteca.POP. s-o vîre-n groapă pe biata babă. 2) a omorî (pe cineva): caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău. a băga în buzunar pe cineva. a-i băga ceva în cap cuiva. a păcătui: nimeni nu-şi băgă capul în păcat.SAD. a amenin a. 2) a fi net superior cuiva. la apă. a trimite. . 1) a pune pe treabă. . vrajbă. a îngrozi (pe cineva): m-ai băgat în toate grozile mor ii. a căpăta rînd la moară.ISP. ca să vîre fitiluri şi zîzanie în toată mahalaua. în alte alea) (pe cineva). a urzi intrigi.. a fi atent. zîzanie) sau a face intrigă. a implica într-o afacere necurată (pe cineva). a băga (sau a pune. a înspăimînta (pe cineva): avea o privire ironică şi ascu ită care te băga în pămînt. michidu ă) coada undeva. 1) a băga în draci (pe cineva). a (se) îngrozi. fiori) în cineva (sau în oase(le) cuiva) sau a băga în frică (pe cineva). 2) a zăpăci. SAD.a-şi băga capul în păcat a-şi băga carnea în saramură a băga cărbuni a-i băga ceva în cap cuiva a-şi băga coada peste tot a băga de seamă a-şi băga dracul coada undeva a băga după gratii a băga formele a-şi băga capul în păcat.CR. cînd ştia că el n-are pic de dreptate. a-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). a băga în boală (sau în boale. a băga inimă în cineva. a pune pe acelaşi plan. a (se) speria de moarte. 1) a înte i focul. bagă-n coş. în năbădăi) (pe cineva). a băga în belea (sau în bucluc. a băga în friguri (pe cineva). a da gaz. cînd ajunge. a învrăjbi: alta n-au de vorbit decît bîrfeli şi răută i. în cofă. a lua aminte. a atrage. a înnebuni (pe cineva). a închide.POP. a fi peste măsură de curios. a speria (pe cineva). .POP. nici la moară n-are rînd. a vîrî) (de viu) în groapă (sau în mormînt. ) a intimida.CR. în pămînt) (pe cineva). preocupat. a se amesteca în treburi ce nu-l privesc. în încurcătură) (pe cineva). dar omul care-i frumos. a băga în răcori (pe cineva). a băga în draci (sau în to i dracii. a băga (sau a vîrî) în groază sau a băga în groaza mor ii (pe cineva). 2) a băga în sperie i. a hărnici (pe cineva). a băga cărbuni. a depune actele în vederea căsătoriei. a îmbolnăvi de spaimă (pe cineva). a băga (sau a intra) frica (sau spaima. a-i veni rîndul să facă ceva: omul care-i urît.CAR. a băga după gratii (pe cineva). a-şi băga (sau a-şi vîrî) dracul (sau diavolul. rîcă. a băga de seamă. a băga frica în cineva a băga inimă în cineva a băga intrigă a băga în aceeaşi oală a băga în belea a băga în boală a băga în buzunar pe cineva a băga în ceasul mor ii a băga în cofă a băga în coş a băga în draci a băga în fabrica de pumni a băga în friguri a băga în groapă a băga în groază a băga în năbădăi .POP. a întemni a (pe cineva). a băga (sau a vîrî) intrigă (sau intrigi. a înspăimînta (pe cineva). a începe să macine. a bate măr (pe cineva). este pentru că nu băgăm noi de seamă. 2) v. 3) (fig. a băga în fabrica de pumni (pe cineva). ) a provoca discordie. a îmbărbăta pe cineva. a băga (sau a turna) în coş. a vedea: dacă nouă oamenilor ni se pare că rămîn mul i nedreptă i i. a provoca neîn elegeri. a-şi băga coada peste tot. a dispune de cineva. 1) a înmormînta (pe cineva). a băga în aceeaşi oală.. a (se) băga în ceasul mor ii. a băga în cofă (pe cineva). a începe (la primărie) formalită ile pentru căsătorie. a înspăimînta. 1) a băga în belea (pe cineva). (fam. supărări de moarte (cuiva): aceste erau de ajuns . a face pe cineva să fie interesat. 2) a pune în cofă (pe cineva). groaza. a (se) înspăimînta: ochii tăi mă bagă-n frică.

a înfricoşa (pe cineva): cînele se zborşeşte la mî ă.POP. . şi fam. considera ie.POP.CEZAR. stimă. ) a telefona. a băga la ghiozdan (sau la jgheab). voieşte să-l bage în liceu. în toate boalele. 2) a lua de fraier. la universitate) (pe cineva). a băga în răcori (sau în toate răcorile) (pe cineva) sau a-l trece (toate) răcorile (pe cineva). (fam. a băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate. a băga la trier (pe cineva). a hărnici (pe cineva). a băga mîna în strai a cuiva. a băga în sperie i a se băga în sufletul cuiva a băga în viteză a se băga în vorbă a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă a băga la cap a băga la cheltuială a băga la ghiozdan a băga la mijloc a băga la şcoală a băga la trier a-şi băga min ile în traistă a băga mîinile pînă-n coate a băga mîna în strai a cuiva a-şi băga nasul în toate a băga o plîngere a băga o sîrmă a o băga pe mînecă băgare de seamă băgare în seamă a băga rufele în boale . în toate grozile mor ii) (pe cineva). a determina pe cineva să cheltuiască mai mult decît ar fi vrut. a băga rufele în boale. remarcat de cineva. (reg. (ne)aten ie. a înnebuni (pe cineva): pe mul i îi băgase în nebuneli cu ochiul ei ager. 2) a(-i) lua seama (cuiva).P. a se cumin i. a băga (sau a pune) la (sau în) cheltuială (pe cineva).POP.CAR. a băga în seamă (pe cineva sau ceva). a se băga în vorbă ca măraru-n ciorbă sau a se amesteca ca mărarul în bucate. a se face observat. a speria foarte tare.. a lua. a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul în toate.a băga în nebuneli a se băga în ochii cuiva a băga în răcori a băga în seamă a băga în sîn a băga în nebuneli (pe cineva). pînă ce i-a băgat în răcori un palicar. m-a i cam luat la mijloc! a băga la (sau în) şcoală (sau la liceu.. a memora. de-o vîră în to i spărie ii. a se băga în vorbă. a o băga pe mînecă (sau pe mîneci). POP. a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mînică o băga.POP. că lumea parcă are dreptate. (pop. a certa aspru (pe cineva). a se băga în ochii cuiva. considera ie (cuiva sau la ceva): un lup flămînd nu voia însă să bage în seamă cele ce spunea cerbul. a ine minte. ) a-i cere socoteală pentru ceva (cuiva). (reg. a-şi băga min ile în cap. (ne)băgare de seamă. ) a iubi foarte mult (pe cineva): măi bădi ă Gherasim. a băga (sau a da) o sîrmă. a înscrie la şcoală (sau la liceu. la universitate) (pe cineva): am întrebat-o ce are de gînd cu băiatul: . 1) a stima. a băga în sperie i (pe cineva): se hîrjoneau un cîrd de pici . a cîştiga încrederea cuiva. (pop. a învă a. a băga în viteză (pe cineva). a băga (sau a lua) la mijloc (pe cineva). a se amesteca într-o discu ie.. a re ine. a fura ca în codru. a-şi băga min ile în traistă. a scoate din min i. băgare în seamă. a o încurca. a se amesteca în treburile cuiva. a se băga în sufletul (sau sub pielea) cuiva. eu de drag te-aş băga-n sîn. ) a mînca mult şi cu lăcomie. ) 1) a înconjura cu simpatie (pe cineva). a (se) îngrozi. a băga în sîn (de drag) (pe cineva). a băga (sau a vîrî. a (se) înspăimînta. de fazan. a prinde) la (sau în) cap. a băga o plîngere (sau o jalbă). a profita de agoniseala cuiva. de prost (pe cineva): cum văd eu. a le zoi. a nu spăla bine rufele. a asimila: şi Ion băgă cu vremea aşa în cap. a se face cu insisten ă remarcat. a băga (sau a vîrî) în sperie i (sau în to i sperie ii. a face reclama ie.POP. a da aten ie. a fura pe cineva: or stă tătă vara la umbră şi toamna şi-or băgat mîna în strai a noastră.. a se amesteca peste tot (şi în lucrurile care nu-l privesc).POP.

a unei obliga ii etc. a intra sau a băga (pe cineva) într-o (mare) încurcătură: pesemne păcatul şi a a îi trage amîndoi via a în nevoi să-şi bage. a băga (sau a prinde) (în) seamă sau a(-şi) lua seama sau (reg. a reuşi să cîştige încrederea sau simpatia cuiva: cu şoşele. băgător de seamă. a bea pînă la inconştien ă: acum î i bei min ile.ISP.000 de lei bătu i pe muchie. a bea (sau a mînca) foarte mult: mănîncă cît patru.AL.. a înfricoşa (pe cineva). bătut în cap. 1) (despre monede) cu marginea zim ată. a bea dintr-un pahar (cu cineva). bătu i pe muchie. a mînca din aceeaşi oală cu cineva. ) a bea (sau a mînca) foarte mult. a fi prieten (la cataramă) cu cineva. ) a învinui (pe cineva): pe urmă să nu-mi bagi vină de nimic. a bea adălmaşul. trudă.ŞINCAI . a bea (sau a mînca) ca o scorpie. a număra: tăie . con inutul unui pahar. a-i băga vină (cuiva). a i se băga (sau a-i intra) (pe) sub piele (cuiva). om vesel. năpăstuit. a bea din igară. a bea paharul pînă-n (sau pînă la) fund. de nu-i putea da nimeni de seamă. 2) a muri de frică. 1) a muri: bărbat de omenie. a socoti. a-şi bea min ile.TEST. ) inut) în seamă. o mare mul ime de copaci . v.000. (pop. a bea cupa (sau paharul) amărăciunilor pînă la fund. a ridica paharul făcînd urări de bine cuiva..PANN. 2) (fam. ) a da (de) seamă.ISP. (pop. a închina un pahar pentru cineva. băiat de via ă. izbitor. în sănătatea) cuiva. a trage o igară. (înv.POP. frapant. a îndura toate suferin ele omeneşti imaginabile. oameni în seamă băga i. a-şi băga via a în nevoi sau a băga la (mare sau grea) nevoie (pe cineva). bătaie de cap. bătut de Dumnezeu. a bea ca în tîrg.N. batjocură.CR. 2) (despre sume de bani) întreagă. a bea (sau a primi) paharul mor ii.. supraveghetor. bătaie de joc.a băga seamă cu cineva a băga seamă a i se băga sub piele băgat în seamă a băga seamă cu cineva. (înv.). 1) observator.. dintr-un oi de rachiu. a-i băga un şarpe în sîn (cuiva). cu momele. a bea în cinstea (sau în onoarea. cu lăcomie. ) a ajunge la o în elegere cu cineva (asupra unei datorii. băgat (sau luat. a bea la încheierea unei tranzac ii. crăiese şimpăra i. a bea. dintr-o înghi itură. a se băga (sau a se amesteca) unde nu-i fierbe oala sau a-şi băga (sau a-şi vîrî) nasul (unde nu-i fierbe oala).CAR. ) a calcula. au primit păharul mor ii cel amar. care atrage aten ia. a se amesteca în treburi care nu-l privesc: n-are să s-amestece nime unde nu-i fierbe oala. (înv. bătător la ochi. pînă la ultima centimă: 1. a se băga unde nu-i fierbe oala a-i băga un şarpe în sîn a-şi băga via a în nevoi a-i băga vină băgător de seamă băiat de via ă bătaie de cap bătaie de joc bătător la ochi bătut de Dumnezeu bătut în cap bătu i pe muchie a bea adălmaşul a bea ca în tîrg a bea ca o scorpie a bea cît patru a bea cupa amărăciunilor pînă la fund a bea dintr-un pahar a bea din igară a bea în cinstea a-şi bea min ile a bea paharul mor ii a bea paharul pînă-n fund . îi intră pe sub piele. petrecăre . a bea (sau a mînca) cît patru (sau cît şapte). ) persoană fără ocupa ie sau cu atribu ii formale. a se socoti cu cineva: asamănă-să împără iia ceriului omului craiu carele vru să bage samă cu slugile lui. a bea mult şi de unul singur (fără a invita şi pe al ii). osteneală. luat în considera ie: şi mai fost-au pofti i încă: crai.POP. prost.

aşa î i trebuie!. cu grijă şi cu răbdare. (pop. (înv. a trage la măsea. ) a rînji. (fam. bra de fier. ) a fuma. ceea ce nu există. a bea (sau a trage) tutun. ) a obişnui să bea băuturi alcoolice. ai picat la anc: bine că ai venit. a-şi rupe) nasul. a(-şi) beli ochii. (înv. boală cîinească. a bea (cîte) un păhărel. chipeş.DOS. a-şi beli din ii.) atrofie. au falşificat şi au călcat în picioare tot. a o încurca. a-şi jupui. ) a adăuga apă.a-şi bea şi cămaşa beat-mort a bea tutun a bea un păhărel a bea vîrtos a beli belingherul a-şi beli din ii a beli foale a-şi beli nasul a beli ochii be ie de cuvinte bine ai venit! bine că ai venit bine faci bine făcut bine inten ionat bine născut bine i-a făcut! a bîrîi la cap boală cîinească boală de ploscă boală de zahăr boală lumească boală lungă boală seacă boală uscată bob cu bob bob numărat bocciu la cap bolta cerului a-şi bomba pieptul a boteza laptele bra de fier bra e de muncă brînză de iepure a-şi bea şi cămaşa (de pe el). bine i-a făcut!. boală de ploscă. firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului. muncitori. a da totul pe băutură. rachiul). pe încetul. voinic. ) a fi în primejdie.) be ie. (pop.CAR. ) de familie bună. (pop . ) tuberculoză. de vi ă: (glume ) un vin aşa de bine născut şi aşa de bine crescut. a boteza laptele (sau vinul.NEGR. a-şi scoate pieptul în afară.). vînjos. bine născut. (pop. foarte beat. ) a se lovi la nas. zise împăratul. (pop. a cheltui to i banii pe băutură. (pop .CAR. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie). bine (sau rău) faci (sau face). cu inten ii. ) a se păcăli. întocmai. gînduri bune (sau rele). ) boală venerică. bocciu la cap. a-şi bomba pieptul. bra puternic. ai venit la momentul potrivit. boală lungă (sau mare). el n-a avut multă greutate a cîştiga inima ei. stil umflat. a o pă i.OD. amănun it. ) a da de bucluc. boală lumească. ) tîmpit. eşti (sau sînte i) binevenit (sau bineveni i): bine-ai venit. a bate la cap. deneam. (reg. (fam. (pop. am mare nevoie de tine. a beli foale (pe cineva). 2) (fig. arătos: frumos şi bine făcut. (pop. Făt-Frumos. bob cu bob. e (sau nu e) bine: rău face un om ca d-ta să se lase a fi aşa de departe tîrît pe calea scandalului public. de bună (sau rea) credin ă: mai ageri. ) a jupui (pe cineva): beliră foale pre svînta. (arg. boală de zahăr. bine făcut. a-şi umfla pieptul. a beli belingherul. bob numărat. boală uscată. falsificînd laptele (sau vinul. a-şi beli (sau a-şi juli. (pop. exact. ) tifos. a bea vîrtos (sau eapăn). rachiul etc. boală seacă. .EM. beat-mort sau mort de beat. 1) (pop. dar şi mai rău inten iona i. 2) a se uita cu aten ie: beleşte ochii! be ie de cuvinte. bombastic. a sîcîi (pe cineva) (spre a ob ine ceva). ) diabet. brînză de iepure. bolta cerului. bine că ai (sau a i) venit. a trage la măsea. (pop .) umflare a abdomenului la sugari.EM. bine (sau rău) inten ionat. în cele mai mici amănunte. bine ai (sau a i) venit!. 3) (fig. bra e de muncă. a căsca ochii. să te înve i minte!: te-a dat afară? bine i-a făcut! a bîrîi la cap (pe cineva).

NEGR. sprinten. pregătit şi avizat pentru a fi tipărit.. pîinea lui Dumnezeu: altfel îs om bun. era şi bună de sămîn ă: pe tot anul făcea cîte un copil. . ) ortodox. bun de pocinog. (formulă de salut în cursul serii sau al nop ii) să vă fie seara bună!: bună sara. a fi stimat. (de) rău) cugetător.i-o bună!.POP. 2) abil. buni cugetători. (pop . căciulă. bun (sau de bine. bun de picioare (sau (înv. de treabă om! (prea) bun (sau drept. bine (sau rău) inten ionat. (iron. (reg. n-ai gură să dai bună ziua? bun băiat!.) curcubeul. ) 1) (despre oameni) prost. a brodit-o!.i împrumut nici un ban. ) bine te-am găsit! bun la inimă (sau la suflet). prolifică. convingător: cel bun de gură lasă legea în urmă. ) bună venire!. să-l pui.BIBLIA. ) noble e. limbut. a bună seamă. bun găsit!. (înv. căciulă.. bucă ică ruptă tată-său sau tată-său în picioare sau izbit capul lui tată-său. bun de tipar. bine) credincios. anume. despre vaci) care fată în fiecare an.SAD. bun de sămîn ă.brîul cerului a brodit-o! bucă ică ruptă tată-său a se bucura de stimă bun ajuns! bună rînduială a bună seamă bună seara! bună treabă! bună ziua. necorespunzător. distinc ie: bunneamul sufletului l-ai păzit nevătămat întru credin ă. bun neam. bun (sau rău) platnic. milos.CR.. bună treabă! sau na. să-l legi) la (sau pe) rană (sau bubă). (despre oameni) foarte bun. . bun de pripas. 2) (despre obiecte) de proastă calitate. vorbăre . bun de făcut cu varză. mîndră bună! POP. urător: juni colindători. proastă treabă! bună ziua. că stăpînul n-are gură!. şi pop. bine ai venit!: bun ajunsul. pravoslavnic: noi bunii credincioşi şi direp ii şi creştinii. bine ai venit!. (despre fiin e) prolific: Ilenu a . însărcinat cu paza bunei rînduieli şi cu siguran a obştiei. ) urît. bun de saftea.AL. a se bucura de stimă. frumos şi bun la inimă. că eşti rău platnic. persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obliga iile băneşti: nu. bun de pus (sau de legat. bun (sau iute) de picior. (reg. (pop. buricul degetului. să mă pui la rană. bună seara! sau seară bună!. MINEIUL. ) aducător de noroc. bun ajuns! sau bun ajunsul! sau (înv. bun de ştreang. că stăpînul n-are gură! bun băiat! bun credincios bun cugetător bun de făcut cu varză bun de gură bun de mînă bun de picioare bun de picior bun de pocinog bun de pripas bun de pus în ramă bun de pus la rană bun de sămîn ă bun de ştreang bun de tipar bun găsit! bun la inimă bun neam bun platnic bun venit! a-şi burduşi pîntecele buricul degetului brîul (sau cununa) cerului.. 1) gureş. bun de pus în ramă. bună rînduială. ) de paşi). ) în mod special. bun de spînzurătoare.SION.ŞINCAI. îndemînatic. a făcut o gafă. bun venit!. (despre copii) seamănă leit cu tatăl său: bucă ică ruptă tată-său în picioare. ba încă şi mai şi.POP. (înv. ordine: comandantul . cale de cinci zile omului bun de paşi. bun de gură. sprinten: [cetatea] era departe de Dunăre. (înv. vîrful degetului. îndurător: un tînăr boierinaş. (pop. eşti bine venit! a-şi burduşi pîntecele. bun de mînă. rău. vere! POP. a băga la jgheab.

incert. colea.DOS. 1) (înv. ca de la cer la pămînt. ca din palmă. la o azvîrlitură de bă : casa lui era ca de o praştie de a noastră. ca fuiorul popii. ca fulgul pe apă. 1) de curînd. . la mică distan ă. buturuga mică răstoarnă carul mare. cafea rusească. înfrigurat. ca (sau cum e) catranul. la ce bun?: ca ce să mai meargă şi el? ca ce că. caligrafic: nu sînt fecior de notar. de parcă s-ar petrece acum. aleşi ca viteajiii lui H [risto]s şi ca ce că băură păharul svin iii sale.. şi nu. ) pentru că. ca (sau cum e) helgea. de parcă: eşti uitat.DOS. ca de frica mor ii.NEGR. a-şi burzului creasta. iepurele se duce ca din praştie.POP..OD. 2) împrăştiat. ca acela sau ca aceea.): filosoafe. vei putea ghici ca ce lucru este în ăst sac d-aci? PANN . ca fulgul. complet diferit. (reg. blînd.. foarte mare. ca (şi) cînd. de-a gata. ca ce . foarte iute. 2) parcă a fost ieri (alaltăieri): ca ieri mergeam la şcoală. cum e bine: şi-i făcu o trebuşoară. 2) foarte bine. ci sînt fecior de plugar. cu putere.. puternic. ca acum. pe nemuncite. ca şi cum. (sau cam cît . foarte negru. lucrurile mărunte pot avea efecte mari. ) foarte mare. (pop. elegant. supus. plană. ca ieri (alaltăieri). de s-au tuns în călugărie. ca (scos) din cutie. ca îngerii. (glume ) băutură alcoolică (vin sau uică). ca ce că ca ceea ce ca cînd ca cum ca de frica mor ii ca de la cer la pămînt ca de la om la om ca de o praştie ca de pe tipsie ca de tipar ca din cutie ca din gură de şarpe ca din palmă ca din praştie cafea rusească ca fuiorul popii ca fulgul ca fulgul pe apă ca helgea ca ieri ca îngerii ca în palmă ca la carte bursă neagră. CAMIL. iute.POP. amănun it: satul se vedea ca-n palmă. AGÂRB. . ca de pe tipsie. ştii. comer clandestin.. 1) cu suprafa a netedă.AL. în ce scop?. care strigau ca din gură de şarpe. 3) la voia întîmplării: valurile vie ii îl purtaseră ca fulgul pe apă.CR. ca şi cînd.POP. straşnic: nu lipseau nici femeile. cuminte... deoarece: mucenici . aranjat.NEGR. aşa cum trebuie. grozav. ca de la om la om. foarte alb: cămeşuice cusute cu bibiluri şi albe cum îi helgea.(?) sau ca cît . foarte repede. de parcă: zice că i-am jurat s-o iau.bursă neagră a-şi burzului creasta buturuga mică răstoarnă carul mare ca acum ca catranul ca ce . ca ceea ce. prieteneşte. fără a băga de seamă: vine un ho şi mi-o fură ca din palmă. a se umfla în pene. ca la carte. ca de tipar sau parcă-i de tipar. (înv. dichisit. ) cam ce . ca în palmă.i scriu ca de tipar. ) de prisos. inutil: îşi vin acum cam ca fuiorul popii. despre scrisul de mînă) frumos. ca de o praştie sau cît dai (sau cît ajungi) cu praştia. 1) cu mare viteză.ISP. ca din (sau în) gură de şarpe. în mod sincer. de se se topeşte omătul . 2) nesigur. . 1) uşor. deoarece: l-au sfătuit.. ) ca unul care. foarte tare. febril. însemnat.. în mod violent: auzind aceste.. foarte aproape. lipsit de greutate: ajunseră negustori grei ca fulgul pe apă.. uitat ca cum n-ai fi mai fost. (înv. răsfirat: casele din Văleni erau aruncate ca din praştie. ca din praştie.POP... şi pop.POP. foarte uşor. deschis. (reg. ca cînd astfel de jurăminte se mai in vreodată.P. 2) de ce?. extraordinar: şi unde nu dă o căldură ca aceea. ca la carte sau cum scrie la carte. ca ceaea ce era destoinic să să pue în cinul cliricilor. ca (şi) cum. . ascultător.

brusc. anapoda. (înv. (bine) de tot: ce ruşine! au pă. în număr foarte mare: degeaba vă-ndesa i ca la pomană. ca musca-n lapte. contrar bunului sim .. să ai parte de o călătorie uşoară! cale bună! sau bună calea!. ca iganii: în loc să cînta i de mort.POP. (aşa) cum trebuie. nu ca neoamenii.SAD. împrejurul nostru. de trei ceasuri etc.. ) în mare dezordine şi murdărie. (p.TOP. e ho .. dar cam pune mîna.CR. anapoda: n-ar fi fost ei oameni răi. încalecă calul . 1) pe rînd: ine rîndul ca la moară. cum nu s-a mai întîmplat: şi Ianuş îndată. ca la şatră. hori şi alte cîntece sculă ele. cum se cuvine: poartă-te şi tu ca lumea..ca la comedie ca la cort ca la moară ca la pomană ca la sită ca la şatră ca la uşa cortului calcă a popă cal de bătaie cald nem esc cale bătută! cale bună! cale de o zi calic ca şoarecele bisericii ca lumea ca mai ba ca mai bine cam aşa cam de . aiurea. fură: l-aş ine la mine în gazdă.ext... cald nem esc. ca mai bine. şi reg.POP...: troncănea cîte una cam de acestea.it-o amîndoi! ş-o să-i rîdem ca mai bine! AL..POP. REBR. sări drept în sus. ca-n brînză. ) pidosnic: m-am îmbrăcat ca neoamenii. voi trăncăni i ca la cort. ca nealtădată sau ca nealtedă i.ISP. în trei ceasuri etc.PANN . calcă a popă.. cam pune mîna. inoportun: ce te bagi în vorbă ca musca-n lapte? ca muşcat de şarpe. persoană care duce greul. mergi sănătos! cale de o zi (sau de două zile. cale bătută!. de se strînsese lumea. distan ă ce poate fi parcursă într-o zi (sau în două zile. fără ruşine (precum iganii): ne cînta din fluier: doina.AL. fără a întîmpina rezisten ă: intra cu itul în el ca-n brînză. nepoftit. care trebuie să suporte orice: nu-s eu calul de bătaie al nimănui. ) că va ajunge „cineva“.. drum bun!. (fam.CR. în biserică). inima la tin-rămîne. ca niciodată. cum nu s-a mai întîmplatvreodată: a fost odată ca niciodată.POP. ca nealtădată.SIMION. ca aceste. . ca la comedie. ) mereu: numai tătarii îi cară [pe leşi] în toate zilele de grumaz. cît de bine. a se cam mai duce. cal de bătaie. aproximativ de felul . ca muşcat de şearpe. cu violen ă (fiind foarte speriat): băiatul . cam aşa.P.CR. uşor. 2) într-un permanent du-te-vino: unii intrau şi al ii ieşeau ca la moară. ca la uşa cortului. curînd: eu mă duc.REBR. ca neoamenii. ca la bîlci: făceam un tărăboi. cum nu a mai fost. ca mîine (poimîine). că de n-ar fi nu s-ar povesti. de unde mai înainte era calic ca şoarecele din biserică. ca la teatru. numai că se purtau ca nelumea . calic (sau sărac) ca şoarecele bisericii (sau din biserică.. glasu-şi îmblînzeşte. a se duce de-a binelea: fiul craiului . nicidecum. .. ca la cort. ca la pomană. cum e mai bine.DASC.. ca lumea. mîndră. ca mîne. ca la uşa cortului. ca mai ba.SAD.).). foarte sărac: prin minte şi şiretenie s-a înstărit. apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împără ie. peste pu ină vreme. frig. ca mîine a se cam mai duce cam pune mîna ca musca-n lapte ca muşcat de şarpe ca-n brînză ca nealtădată ca nelumea ca neoamenii ca niciodată ca la (o) comedie. ca nelumea.. ca la moară. iitura.POP.CR.CEZAR. de-a binelea. se vede de pe acum că va deveni popă. cam de . ca la sită sau ca la sita cumetrii. aproximativ aşa: cam aşa era îmbrăcată şi fata cea mare a împăratului. (pop.. ci umblă la dînşii ca la sită.

zbîrcit la fa ă: omul spîn. ca din carte. 1) începutul sau sfîrşitul ării (sau al lumii). 2) (fig .CEZAR. capătul zilei. ca pe noi. 4) (despre chipuri) pămîntiu. margine: totdeauna la cap de ară să.DELAVR. adînc. ca prin(tr-un) farmec. gogoman. întocmai: ştia ca pe răboj spi aneamului mahalagiilor. 1) cu grămada. livid: fa a-i era ca pămîntul . în toate direc iile: ca mîne vin turcii şi-i risipeşte ca pe puii de potîrniche. 1 decembrie.) fără discernămînt. trist.FIL.ext. ca pe mîneca cămăşii. de-a curmezişul. eu! . (în număr) foarte mare. cap de iarnă.PANN . pe neaşteptate: ca prin farmec peri izvorul şi copacii. cum trebuie. ) foarte tare.EM. ) perfect. 1) cu desăvîrşire. ca pămîntul. rămase afară. nedesluşit. ca pe (sau după) răboj. în mod miraculos.IONESCU. foarte mult: oamenii se înmul esc ca năsipul mărei.ca nisipul ca oamenii ca o babă turcească ca o găină plouată ca oile ca omul ca o sfîrlează ca oul ca pămîntul capătul zilei cap de acuzare cap de an cap de cuc cap de iarnă cap de primăvară cap de tigvă cap de ară ca pe apă ca pe ciripie ca pe mîneca cămăşii ca pe noi ca pe note ca pe răboj cap în cap ca potîrnichile ca prin farmec ca prin vis cap sec (ca stelele cerului şi) ca (sau cît) nisipul (mării). ca o sfîrlează. ca şi cînd ar fi fost fermecat.P. cum i s-ar putea întîmpla oricui: vrun păcat. ca pui de potîrnichi. î i sporesc simbria la fiecare cap de an. cap de cuc. ca omul. cap de tigvă. imbecil: taci. întins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori. ca prin vis. descurajat. . uitasem că sînt impiegat român. cap de primăvară sau capul primăverii. 2) profund. ) motivul principal pe care se întemeiază acuzarea cuiva: în contra d-sale nu a găsit nici un cap de acuzare. prost. cum trebuie. prost: cap de cuc. cap sec. 1 martie. ca oul. cît ai clipi din ochi. ca pe apă. buştean: doarme ca pămîntul . grăi Tămăduianu. ) în linie dreaptă.i faci casă. aşa cum trebuie. (om) prost. (fam. imprecis. (jur. în nici un fel: nu se ştie ca pămîntul .AL. zevzec: aşa-mi trebuie dacă m-am înhăitat cu un cap sec! .CR. ca oamenii. cap de an. ca pe ciripie. ) lucru de mare pre . cap de ară (sau de lume). cuvînt cu cuvînt. în dezordine.VLAH. 2) (înv.. fragil. cum se întîmplă. ca omul sau ca to i oamenii. foarte uşor. spre seară. I. 1) în toate păr ile. lucru mare: nu te mai pune şi d-ta pentru te miri ce şi mai nemica. 3) (în construc ii negative) deloc. abătut: ce stai ca o găină plouată? ca oile. ca o (sau cu obraz de) babă turcească. nătărău. ca potîrnichile sau ca (pe) puii de potîrniche. vro greşeală. orbeşte. ) cum se cuvine.DELAVR. curent: vorbea fran uzeşte ca pe apă. (reg.SANDU-ALDEA.MAIOR. cu obraz de babă turcească.NEC.RUSSO.. cap de acuzare. cap în cap. foarte repede. de tot: uitai ca pămîntul. cap de tigvă. ) în număr (foarte) mare: s-au strîns toată boierimea la dînsul şi oastea. PANN . (p. ca pe note. vecini la extremită i: jude ele României vin cap în cap cîte două şi trei de la mun i la Dunărea. (reg. cum se cuvine: să mîncăm ca oamenii.BRĂESCU. vag: auzea ca prin vis dangătul clopotului. ca pe noi. că doar n-are să fie un cap de ară! CR.ISP. deodată. 2) (fig. straşnic: [mî ele] ne zgîriau şi ne stupeau. început de an: dacă eşti muncitor şi te por i bine. ca o găină plouată.

(înv. carne de pasăre sau de peşte.DOS. vreunul: Aron Pumnul . ) orice (fel de) . 1) deci. teademenise cu vorbe dulci. luni. careşi pre unde. carte de judecată.. capul legii. manual. locul de onoare la masă.IORGA.SBIERA.. oricît .1732). ) genealogie. . sau prin carte de dispăr enie. (înv.CR. să ne dai răspuns la o întrebare . ce altceva?: . capul mesei (sau al bucatelor). care pe care?. mă Chirică? CR. înv. deciziunile de Cur i.CAR. (pop.NEC. (înv. aşadar: care va să zică şi fră ia. cum s-ar zice: n-avea nici cai? .AL. ) altcineva.EM. care alta?. dric...CODICA.de asta te plîngi stăpîne? . carte de soroc. carte cu limbă de moarte. ) încît: breslaşii .. capul săptămînii. (înv. care cum s-ar prinde .PANN. scriere fundamentală. adică: orizon [t] politic s-o posomorît! .. fiecare pe unde poate... de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzît.. carte de şcoală. capul neamului.. partea cu care începe un loc: decît în fa a ariii. cartea neamului. care încotro care numai ce care pe care? careşi pe unde care va să zică car funerar carne albă cartea neamului carte cu limbă de moarte carte de căpătîi carte de judecată capul cinstei.....ISP.. cine să ştie altul? POP. casa de jos. . în toate direc iile: fugiseră care încotro de groaza ianicerilor. care (sau cine) încotro (poate). care va să zică. care numai ce huia divanul împărătesc.. sentin ele de Tribunale... care va să zică. care cum s-ar prinde . striga . şi reg. care .. dacă nu-i şti Sfin ia-ta. (a.. carte de căpătîi. car funerar.. mai . adecă ori prin moarte.. (jur... trebue să dovedească că înso irea cea mai de înainte s-au desfăcut după lege. . care îl va întrece sau birui pe celălalt?: acum să vedem care pe care? ori el pe draci. carne albă.DOS. şi pop. adecă carte cu limbă de moarte. prin urmare. care vra să zică iar bejenie! AL. care eşti capu’legii... careşi pe unde... ) preot: părinte . 2) ceea ce înseamnă..: n-oi veni la atîta nesim ire.NEGR. . carte de lăsăciune (sau de despăr ire sau despăr enie). mai bine în capul locului. care numai ce.. nu numai politica poate împiedica pe un literat de a spune tot ce îi stă pe inimă. ) soma ie (de plată): s-au făcut şi o carte de soroc la to [i] datornicii dumisale.. ) camera deputa ilor. ca rar care altul. conştiin a na ională a învă ăceilor săi. (înv. ) sentin ă de divor : zis fu: cel ce după desfacerea înso irei întîi. (înv... al fărădelegilor. care alta? care altul care cum s-ar prinde .. ori dracii pe dînsul. coordonatorul răută ilor. ) sentin ă judecătorească: căr ile de judecată sînt pronun ate de judecătorii de pace. ) fiecare pe unde apucă sau pe unde poate: se împrăştiară ca puii de potîrniche. locul de frunte la o petrecere: la mese şede i în capul cinstei şi mînca i tot plăcinte şi găini fripte.. ) testament: harta testamentului.. mai .MAIOR. capul mesei. cu alte cuvinte.CR. strămoşul unic al maimultor familii.d-apoi de care alta. a ştiut să deştepte şi să învioşeze. fruntea mesei: socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună nunul-mare. (înv. capul răută ilor. va voi a veni cătră a doua. care altul.. capul locului. (înv.. carte de lăsăciune carte de soroc carte de şcoală casa de jos . (înv.capul cinstei capul legii capul locului capul mesei capul neamului capul răută ilor capul săptămînii care . ini iatorul. IV...

) spital. ca să nu mai lungim vorba. dezorientat. ca (sau drept.... sanatoriu.POP. ca un motan plouat ca un nap ca un pui de bogdaproste ca un roi fără de matcă ca un singur om ca un ap logodit ca urmare casa de sus.COSTIN. ) ospiciu. sau chip de . casa sufletului. (pop.. afurisit de . ) în) urmare. (înv. ca un roi fără de matcă. ca şi cînd.. bordel. ca şi cum. hohot prelungit de rîs. (înv. înghesuit...CR. (reg.: borş.. ) cea mai mare cameră a casei ărăneşti. în urmare.PANN. în unanimitate: cînd a fost să le ceară părerea. extrem de .. ) ca şi data trecută: cînd dete în amurg.POP.NEC. (reg. 1) ce idee!. ) judecătorie... nu alta.. păstrată pentru oaspe i. zăpăcit. într-un cuvînt. casă nebunească. ca un ban în două pungi ca un fel de .. casă în care cîntă găina. gol puşcă. de-i tăiară capul. (înv. casă în care cîntă cocoşul. (p. ) sărac: e îmbrăcat ca un nap. prăpădit. ) al dracului de.POP.POP. pe post de . ca un ap logodit. 2) îmbufnat: şede ca un ap logodit. (gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap. ) casă de toleran ă. ca sita la cumătra. ca un pui de bogdaproste.. bună şi milostivă. te arde la casa sufletului. casă în doi pere i. vin catran de acru...PANN. şi pop. (reg. ca să vezi!.ISP. foarte. chip de mănăstire şi de pomenire. dar era încă bun de ginere. căsătorie nefericită.casa de sus casa mare casa mică ca sardelele casa sufletului casă de curvie casă de judecată casă de sănătate casă de vindecare casă grea casă în care cîntă cocoşul casă în care cîntă găina casă în doi pere i ca să nu mai lungim vorba casă nebunească ca să vezi! ca să zic aşa cascadă de rîs ca sita la cumătra ca şi cînd ca şi de la rînd catran de . foarte des.N. şi-l duseră la fîntînă. scoaseră şi pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mică.. casă grea. din călcîie pînla cap.. cascadă de rîs. 1) eapăn. ca un ban în două pungi. şi-i era casa cam grea. ea pieri..POP. ca un singur om. ca vai de el: ghemuit în dăsagi ca un pui de bo [g]daproste. casă de sănătate.. familie în care dictează bărbatul. ca să zic aşa. casa (cea sau a) mică. bezmetic: rămasără ca un roi făr-de matcă leşii. ) ca în chip de . ) senatul. ) sărac şi fudul: se răsfa ă-n haine lungi. ca un motan plouat. (pop.. catran de . ca un ban în două pungi.. aiurit. (reg.. ca . sau (înv. pe scurt. la unison. (înv.. . casă de judecată. şi reg. abătut. au spus „da“ ca un singur om. familia ărănească: atunce noaptea . nenorocit. (înv. pe mal de apşoară. (înv.. ca sardelele.. dus pe gînduri. ca să mă exprim astfel: avea şaptezeci bătu i pe muche. ca şi de la rînd. ca şi de la rînd.. (înv.: mică chilioară. casa (cea sau a) mare.ext. familie în care dictează femeia. ) cameră în care locuieşte. visător: ce te ui i aşa la mine ca un ap logodit? SAD.. ca un fel de . cuconi cinci şi cucoane trei... în consecin ă: dezgustul creşte şi. familie numeroasă (şi greu de între inut): doamnă avea de treabă..AL. . espresia figurii se face mai ciudată.. ) în loc de . casă de vindecare. 2) nu i-am spus eu? ca să zic aşa. ) capul pieptului: cînd î i zice [scripcarul] cîte una. casă de curvie (sau de curvăsărie).NEC. de obicei. .

POP. 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public. a-i fi util (cuiva): Făt-Frumos. POP. maică. a cădea (la pămînt) cădere grea. a-i cădea (sau a-i veni) bine (sau rău) (cuiva ceva). a fi un eşec. ş-un zahar. într-o stare mizerabilă. a fi o povară pentru cineva. a cădea plocon pe capul cuiva. . ai (are etc. . că d-aici nu s-o mai duce. ) a-i face plăcere (ceva cuiva): deaca-l atingi [pe curvar] de curvie .POP. a cădea (sau a pica) ca musca-n lapte.) şterge-o!. şi învă ătura aceaea nu-i cade cu dulce. că bine zici (zice etc.) (perfectă) dreptate.MINEIUL.CR. a începe să clocească. şi tu ai gîcit! POP. sămi păstrezi nevestica. a-i cădea bun (cuiva). dragă. 3) a fi foarte ruşinat. lapte dulce.i de treabă ca vai de el ca vai de lume caz de conştiin ă că bine zici că chiar a-i cădea amar a cădea belea cuiva a cădea bine a-i cădea bine a cădea bolnav a-i cădea bun a cădea ca musca-n lapte a cădea cădere grea a cădea cerul pe cineva a-i cădea ceva în fire a cădea cloşcă a cădea cu brio a-i cădea cu dulce a-i cădea cu greu a cădea cu inima a-i cădea cu jale caută ce n-a pierdut. a întrista (pe cineva): maică. a-i cădea (sau a-i veni) cu greu (cuiva ceva)..) sau ca vai de capul lui (al ei etc. aşa este: că bine zici. dacă i-o cădea amar. mama ei căzu bolnavă greu. (înv. idei. nu te amesteca întreburile altora! ca vai de el (ea etc. a cădea bolnav (sau la pat. caută-mă pe-afară!. să-i dai.i alt fraier! caută. uluit. îi căzu lui ceva-n fire. atitudini. un examen etc. a (nu)-i plăcea (cuiva ceva).CEZAR. (înv.POP. cutremurătoare.P. (ba) că chiar. a-i fi greu (cuiva) să facă. de peste cîteva zile a şi murit de bucurie.VARLAAM. (într-un mod) vrednic de compătimire. (înv.POP. ) a-i trăsni ceva prin gînd (cuiva): cînd văzu o mînăstire. a fi inoportun. (înv. amîhni. mamă. (fam . iaca mie nu mi-a venit în cap de una ca asta. a cădea belea (pe capul) cuiva. îndată să mîhneşte şi să scîrbeaşte. 2) a-i sta bine (ceva cuiva). caz (sau proces) de conştiin ă. ) a cădea foarte rău. a-i cădea cu dulce (ceva cuiva). a cădea cloşcă. ca vai de lume. a-i cădea ceva în fire (cuiva). a-i cădea (de) amar (cuiva). să accepte ceva: ca să nu cadă cu greu pămîntenilor. a cădea (sau a pica) cu brio (sau cu succes).). ) 1) a se înfuria. 1) a (nu)-i conveni (cuiva ceva). 2) (despre candida i) a pierde un concurs. a se potrivi: invita ia lor a căzut bine. vezi.. năucit: citi primele cuvinte ale telegramei şi sim i că se dărîmă cerul pe ea. a-i cădea cu jale (la inimă) (cuiva). blestemele tale mult căzutu-miau cu jale. a se nimeri. găseşte. a cădea bine. a-i merge bine (sau rău) (cuiva): bătrînului i-a căzut atît de bine la inimă. (fam. zguduitoare.ba că chiar.CR.i de treabă (sau de drum)!. 2) umblă după furat. conflict sufletesc generat de dificultatea de a decide asupra juste ii propriilor fapte. a pica) cerul pe cineva. . maică. vrednic de plîns: năcăjită ca vai de ea. a fi surprins. a cădea (sau a se dărîma. (despre păsări) a fi bună de clocit. să-i dai. a se îmbolnăvi: într-o bună diminea ă. ) a dispera. vine de taie pe ăst duşman al mieu. (aflat) într-o situa ie foarte grea. da de unde?: poate era niscaiva aur? . că i-oiu cădea şi eu vreodată bun la ceva. (fig. la zăcere). într-adevăr. 1) umblă fără rost.). a i se acri (cuiva): of. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor căzu la pămînt cădeare grea. căci tocmai ne pregăteam să ieşim din casă.i de treabă (sau de drum)!. NEC. a cădea cu inima. şi-năuntru se băgă. 2) a primi o veste copleşitoare. nici vorbă!. întinde-o! caută pe altul!. a-i lăsa un gust amar (cuiva).ISP.caută ce n-a pierdut caută-mă pe-afară! caută pe altul! caută. măicu a mea.

1) a-şi pierde echilibrul. a îngenunchea: deodată Stambulul cade-n brînci. deci se puse jos să hodinească. a cădea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ine pe picioare sau a nu-l mai ine picioarele (pe cineva). a se îndrăgosti (de cineva): el iar. a cădea de la lege (sau de la legea strămoşească). a nu mai fi de actualitate. cît nime n-avea nădeajde de izbîndă. a-i trăsni prin gînd (cuiva): cînd văzu o mănăstire. a-i cădea în fire (cuiva). a cădea în dizgra ie. a cădea din dreptatea moştenirii. a cădea în (sau pe) brînci. a (nu)-i cădea (sau a (nu)-i pica) fisa (cuiva). a se perima. a-i cădea (sau a-i pica) din coş. jur.EM. 2) (fig. a cădea lat: căzu grămadă într-un unghi.AL. .ISP. a se trăda: mult a trebuit pîn l-am prins în la pe acest călugăr evlavios. a leşina: flămînd. ) a fi dezmoştenit: cînd fiii .P. a cădea (sau a fi căzut) în cap. dragoste (pentru cineva): aşa-i că i-a căzut cu tronc la inimă? CR. a se păcăli: Ana însă. a-i cădea inima jos (sau în călcîi. a cădea de fraier (sau de fazan). a cădea (sau a fi) de acord (cu cineva). a se amesteca. îi căzu lui ceva-n fire şinlăuntru se băgă.CEZAR. . ) a fi înşelat. omule. ) cu tronc la inimă) (cineva cuiva). a cădea lat la pămînt: lunecă şi cade de-a pluta la pămînt.DELAVR. a-i fi foarte frică (cuiva). privind de săptămîni.P. 2) a fi foarte obosit. să vor pune de împotrivire părin ilor . mai cădea de pe picioare.. a face în pantaloni de frică. a se băga în vorbă: aşa. a lovi necazul sau nenorocirea pe cineva: căzînd această nouă pacoste pe capul bietului om. ) a fi prost. a (nu) pricepe despre ce este vorba. a cădea de-a pluta. bătut cum era. ) a (nu) în elege. a se întoarce. COŞBUC. ) a cădea (la pămînt). ) în la e). a cădea (sau a se arunca. 1) a sim i. 1) a intra într-o încurcătură din care nu poate ieşi. căzu în cursă. (fam. a se sparge) (ceva) în (sau pe) capul cuiva. a conveni (cu cineva). păcălit: tocmai tu să cazi de fraier? CAMIL. (înv. ca din senin.. căzu cu vorba Ceauşanca. (înv. a cădea în dragostea cuiva. a cădea în desuetudine. POP. a sărăci. a cădea dintr-o extremă în alta. a cădea cu vorba. 1) a cădea în mîini (istovit): munceşti pînă cazi pe brînci. a-i cădea inima jos a cădea în brînci a cădea în cap a cădea în capul cuiva a cădea în cursă a cădea în darul be iei a cădea în desuetudine a cădea în dizgra ie a cădea în dragostea cuiva a-i cădea în fire .a cădea cu nasu-n terci a cădea cu vorba a cădea de acord a cădea de-a pluta a cădea de fraier a cădea de la lege a cădea de pe picioare a-i cădea a cădea din dreptatea moştenirii a cădea dintr-o extremă în alta a-i cădea drag a -i cădea fisa a cădea grămadă a cădea cu nasu-n terci sau a-şi turti nasul sau a lua în nas (ruşinea). a trece la altă credin ă. să cază din dreptatea moştenirii.EM. a se descuraja: au căzut tuturor inimile gios. soro.PRAV. (fam. PANN .. POP. de nimic nu mai sînt bun.COSTIN. . a deveni alcoolic. a (nu) se prinde: greu î i mai pică fisa! a cădea grămadă.POP. (fam.. a cădea fără sim ire. slăbit: picioarele nu mă in. a cădea (sau a da) în darul (sau în patima) be iei. a-i cădea (cu) drag (sau (fam. cinstea.. ) a se lepăda de legea străbună. a se prinde) în cursă (sau în capcană. (înv. omenia. 2) a îndrăgi (pe cineva). . în la . mai pu in subtilă. fulgerător. 2) a se da de gol. a oscila între extreme. ) a se îndrăgosti de cineva. a pierde protec ia unei persoane influente. a ajunge la aceeaşi părere (cu cineva). simpatie. (înv. a-şi pierde buna reputa ie. în pantaloni) (cuiva).POP. a se prosti: ce-i cu tine. îi cade dragă fata. a se înşela. ai căzut în cap? a cădea (sau a pica.

a cădea jertfă. a cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva. a cădea (sau a veni) la pace (cu cineva).POP. a pica. a cădea (sau a ajunge. a fi sacrificat. în stăpînirea cuiva: s-or întoarce vremile şi mi-i cădea tu în mînă! POP. de oboseală: în genunchi cădeau pedeştrii. a cădea în necredin ă. (înv. a cădea (sau a pica) la învoială.. a cădea în ispită. a se prosterna. . a se descurca: cum făcea. labele. ce să dzice au cădzut năpaste .: Alexandru-vodă au căzut la legea turcească. ghearele. a se umili (dinaintea cuiva): căzu la pămînt cu lacrămi zîcînd: nu sînt vreadnică. a cădea în spinarea cuiva. ) a-şi pierde arogan a. a greşi.POP. a fi (sau a deveni) o povară pentru cineva.. 1) a face pace.KOG. a ajunge la o în elegere. în puterea. 1) a se lăsa în genunchi de durere. umilit.EM. a cădea (sau a pica) năpaste (cuiva). nenorociri (cuiva): tu să-mi zici că i-am picat năpaste? AL. ISP. a muri. . (fam. a-i cădea (cu) lesne (cuiva). încă prea cu greu le-ar fi căzut.CĂL. a cădea la pămînt (în fa a cuiva). a deveni necredincios. a-i cădea în vatră cuiva. să ne cază lăcomie. 3) (p.. în posesia. a se lăsa. ) labă) (cuiva). ) a face poftă (cuiva): sta i.ext. voia) cuiva sau a-i cădea (sau a-ipica) în (sau la) mînă (sau gheară. (fig. (înv. cum learuncă din călcîie. a cădea la sfadă (cu cineva). ) a fi răspunzător. a cădea la în elegere (cu cineva). a sta) în (sau la) genunchi (înaintea cuiva). 2) a se învoi.. 2) a nedreptă i. a încăpea. a ob ine. (fig. ) 1) a provoca neplăceri. necazuri.. a realiza ceva fără efort: şi durmind îi cade peara în gură. (înv. cum nu făcea. de respect etc. . gheara . pe) mîna (sau mîinile. a cădea la legea . . a-i pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul căzut. a se împăca (cu cineva): văzînd că n-are încotro. a cădea lăcomie (cuiva).a cădea în genunchi a cădea în greşeală a cădea în hulă a cădea în ispită a cădea în necredin ă a cădea în picioare a cădea în prepus a cădea în răspundere a cădea în spinarea cuiva a cădea în uitare a-i cădea în vatră cuiva a cădea jertfă a cădea la învoială a cădea la legea . a se certa (cu cineva). ) a ruga stăruitor (pe cineva): împăratul .BUDAI-DELEANU. a intra. a cădea (sau a rămîne) mort. PRAV.DOS. a ajunge (din întîmplare) la cheremul.. tupeul. (înv. pică în genunchi la picioarele Luminioarei şi-o rugă ca să-i dăruiască via a.. a cădea la mîna cuiva a cădea la pace a cădea la pămînt a cădea la picioarele cuiva a cădea la sfadă a cădea lăcomie a-i cădea lesne a cădea mort a-i cădea nasul a cădea năpaste a-i cădea para în gură a cădea (sau a da. a-i cădea (sau a-i pica) para în gură (cuiva). a persecuta (pe cineva): cela ce au început svada ş-au făcut asupreală.CANT. feciori. a cădea în răspundere. a implora iertare. a fi oaspete nepoftit şi nedorit al cuiva. suspicios.): niciodată nu voi pica la genunchi înaintea domnului. şi vă uita i la poale din şase la i. căzu la pace.ISP. a se lăsa ispitit. .NEGR. a se învoi: cum o să cază ei la învoială? DELAVR. a nimeri. milă. a cădea în prepus. a rămîne ruşinat.. ) a ieşi bine dintr-o situa ie dificilă. a fi uitat. ) a fi bănuitor. cădea totdeauna în picioare.N.COSTIN.. a-i cădea (sau a i se muia. a se converti la . a cădea în (sau la) greşeală. ) laba. mîndria. (înv.. (fam. a huli. ) a nu sim i nici o greutate: nu cu lesne. a cădea în picioare. a pica) la (sau în.. a muri subit: rămase mort pe loc. a cădea în hulă. a cădea în uitare. a pune. 2) a îngenunchea în fa a cuiva (în semn de umilin ă. a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda căzu la picioarele lui.

a da norocul peste cineva.... eu tot nu-mi calc cuvîntul. în ticnă. ba e una. a fi îngîmfat.SAD.. a nu-şi respecta promisiunile: orice-ar fi. (înv. ) a fi acuzat de omor. a-l călca ho ii (pe cineva) sau a fi călcat de ho i. a produce o impresie dezagreabilă (cuiva). se simte de şapte palme mai înalt. ) a fi pedepsit. vine. calcă totul în picioare. a trăi: pînă va călca el . 2) a-şi da aere.ISP. că-i cea călătorie sprîncenată! a călca alături cu drumul a călca a popă a călca ca pe ace a călca cu dreptul a călca cu stîngul a-şi călca cuvîntul a-şi călca cuvîntul a-l călca datoria a călca din pod a călca hotarul a-l călca ho ii a călca iarba verde a călca în picioare a cădea pe capul cuiva.POP. bietul băiat nu se lasă. a începe bine ceva. . a-şi călca (sau a-şi schimba) cuvîntul sau a-şi trage cuvîntul înapoi. c-o fi. că e laie. dar calcă popeşte. trufaş: a doua zi. a se îndrepta spre . a-i cădea (sau a i se lua) vălul (sau un văl) de pe ochi (cuiva). (a.. că-i mîr că-i hăis. călătorie plăcută! a călca alături cu drumul. . (înv. a cădea pe (sau spre) cerbicea cuiva.. că doar nu era să .POP. ) drum bun!. c-o pă i: se învîrtiră. a călca cu stîngul (sau în sec). 1) a zdrobi. a călca (sau a se uita) (ca) din pod (sau de sus).EM. mîndru. cădere din dreptate. a nu (mai) respecta o făgăduială: orice-ar fi. a(-i) cădea scump (ceva cuiva). a i se dezvălui. PANN .. a da chix. dezagreabil. ) a lua de după gît. a umbla încet şi cu grijă. se suciră. a îmbră işa (pe cineva): căzu pre cerbicea lui şi sărută el.POP. noi vom fi . c-o pă i: că hîr. a deranja. a călca hotarul.. că mîr. a face pe grozavul: carte nu ştie. (fam. (înv. a nu putea suferi pe cineva: tot urîtă mi-ai căzut. ) pierdere a unui proces: însuşi dumnealui postelnicul au fost pricina căderei sale din dreptate de la judecata noastră. călătorie sprîncenată!. . a-l călca datoria (pe cineva). care vine. eu tot nu-mi calc cuvîntul.. a fi prădat.POP. a călca a popă (sau popeşte). că-i bălaie că-i cîr . că-i cîr (sau hîr). a nu avea noroc într-o întreprindere. a cădea sub vinovă ie de moarte.PANN. a-şi călca cuvîntul. vine. a dispre ui: a călcat în picioare onoarea mea fără pată.: d-apoi calul meu de pe atunci. a distruge: vijelia-ngrozitoare.POP. a cădea (sau a da) tifla peste cineva. calcă de sus. a cădea trunchi la stomac.. ) a fi neplăcut. parcă i s-ar fi luat un văl de pe ochi. a se sim i obligat (moralmente): prietenul la aceste s-a silit a-l mîngîia. hîr încolo. (înv. ) c-o fi.că doar nu era să trăiască un veac de om! CR. jur. a cădea (sau a aluneca) pe panta .. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! . că nu putea să . a cădea scump a cădea sub certare a cădea sub vinovă ie de moarte a cădea tifla peste cineva a cădea trunchi la stomac a-i cădea urît a-i cădea vălul de pe ochi cădere din dreptate că doar nu era să . a incomoda pe cineva. a se lăsa antrenat de . a avea noroc orb: unde stă Dumnezeu să cază o asemenea tiflă peste mine! mi-aş sătura sălaşul întreg..DELAVR... (înv. ba-i bălaie. a călca iarba verde. CORESI.VLAH. (iron. că-i cea. cum îl călca datoria şi după cum trebuia. ) a se abate de la calea dreaptă.SAD. a călca cu dreptul. că-i bălaie sau ba e laie. a-i cădea (de) urît (cuiva). că-i hăis. iarbă verde. 2) a umili. a călca în picioare.. .POP. ba e alta.1794).URIC. că e laie. (pop. că-i mîr sau hîr încoace... că-i cea.CAR. a cădea sub certare.a cădea pe capul cuiva a cădea pe cerbicea cuiva a cădea pe panta . c-o fi tunsă... a i se revela adevărul: în clipa aceea. (despre mîncăruri) a se digera greu. a călca ca pe ace. că-i hăis. a pătrunde într-un teritoriu străin: turcii ne-au călcat hotarul.. 1) (în construc ii negative) a inspira încredere: de mic nu prea călca a popă.. c-o fi rasă.

a irita. a da de în eles (cuiva). călcare cu omor. . . 2) a lua peste picior. a nu-i merge bine (treburile)..CANT.. a călca pe ouă. călcîiul lui Ahile.CAR. 1) a face semn. pravila. (înv. călcător de jurămînt. a călca (sau a urma. a călca (sau a pocni) pe (sau la) col ii (sau coada) işlicului (pe cineva). ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu s-a putut atinge de împără ia mea.. a călca pe bătătură (sau pe bătături. a călca pe picior (sau pe picioare.) pasurile) cuiva.POP. 1) a atinge un punct nevralgic. a atrage aten ia. a avertiza (pe cineva): nu mă călca pe opinci. (înv . a ironiza (pe cineva). a călca şarpele pe coadă. a-l călca nevoia (sau nevoile) (pe cineva). a întreprinde ceva cu reuşită sigură. pravila. a păşi nesigur. . a supăra (pe cineva). urmele. că ştiu eu ce vrei să zici. ISP. 3) a enerva. ) sperjur: giurămîntul a calca călcătorii de giurămînt se giura. a călca strîmb (sau într-aiurea. ) a prinde avînt. cămaşă de fier (sau de zale).POP.BĂLC. ) a se îmbolnăvi de epilepsie: năcaz mie nu mi-o face. a scoate din pepeni (pe cineva). a merge) pe (sau în) paşii (sau urma. a lovi în punctul nevralgic(pe cineva). ducîndu-se îndată. a ceda: destul că şi-a călcat pe inimă şi sa dus la curte. .SAD. jur. cu pruden ă. a călca pe iarbă verde. a gafa: nu ştiu cum faci. măcar trei nevoi să-l calce. pe opinci) (pe cineva). a supăra un om rău. 1) a urma exemplul cuiva: după moartea lui Ştefan. punct nevralgic. a căpăta aripi. a face o concesie.POP. platoşă. a delimita teritoriul satului.CAR. a supăra. a păşi încet. ) jaf cu crimă: se întîmplase peste noapte o călcare cu omor în hanul unui jidov. (înv.. a fi precaut. 2) a fi fudul. a călca porunca (sau ordinul. (fam. .. căldură toridă: se întorcea de la redac ie pe o căldură tropicală.. a umbla cu nasul pe sus: vreun afandache . cu sfială. despre so i) a fi necredincios: iubeşti pe alta . 1) a fi foarte fericit. . te-am în eles eu de mult că-mi calci într-aiurea! AL. a căpăta alageaua. a-şi călca pe inimă.POP. a călca (ca) pe mărăcini. cu gulerul stînd să-l apuce de nas. căldură tropicală. dar mereu calci în străchini. a călca pe talpă putredă. VLAH. PANN.ISP. îi zise cumnată-sa. în purtări) cu cineva: calcă în urmele lui tatăsău. a călca (sau a umbla) rău. a semăna (în obiceiuri. a se înşela: a cunoscut că pe talpă putredă a fost călcat şi. Bogdan fiul său şi Petru Rareş călcă pe pasurile lui. a nu respecta. a accepta un compromis. fără să-şi capete alageaua. (pop. 2) a insulta. a nesocoti. pe de lături). vorba de pe vremuri.POP. a nu mai călca pe pămînt.a călca în străchini a-l călca nevoia a călca ocina satului a călca pe bătătură a călca pe col ii işlicului a călca pe iarbă verde a-şi călca pe inimă a călca pe mărăcini a călca pe ouă a călca pe paşii cuiva a nu mai călca pe pămînt a călca pe picior a călca pe talpă putredă a călca porunca a călca rău călcare cu omor a călca strîmb a călca şarpele pe coadă călcător de jurămînt călcîiul lui Ahile căldură tropicală cămaşă de fier a căpăta alageaua a căpăta aripi a călca în străchini. cu nevasta s-a-mpăcat. 2) a face gafe. (înv. . la coada işlicului. umblînd parc-ar călca numai în străchini. pe coadă) (pe cineva). legea): Dumnezeu ştia că salcia i-a călcat porunca şi s-a mîhnit mult. cu fumurile în cap. (fig. a jigni (pe cineva): mă pocneşte. iute la mînie. elan. legea). 1) a fi înfumurat. a încălca porunca (sau ordinul. 2) a moşteni comportamentul cuiva. a călca ocina satului.

a aştepta să primească de la cineva cele necesare (traiului). ) c-o fi. ba că-i pungă. că învîrtita sau că-i sucită. de să cunoscură. a căuta ceartă (sau pricină. a căuta de-a fir a păr.) coşciug. pre ios: unde. a se căuta. şi fam . că sucita..AL. îl cat. a căsca gura (la sau după ceva sau cineva). că învîrtita a căta în obraz a căta în ochii cuiva a căta la mîna altuia a căta ouăle că teacă.. a fi pus pe ceartă: şi de astă dată se legară de dînsul şi-i căuta cearta. cu lumînarea. a căuta cu deosebită aten ie. 2) a deschide larg uşa. iepuşoarele ia-le de unde nu-s! POP. a face un lucru inutil.. a examina ouăle în lumină. pîn-ce-al său prieten îi dă un biet ciolan! NEGR. o slujbă publică. ba că-i laie. că-i învîrtită. a iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile. a căsca uşa. a se holba. în cinste. c-o pă i. ba că-i bălaie: se suciră. 1) a munci fără spor. a nu face nimic: eram şi eu p-acolo şi dedeam ajutor la nuntă. ca iarba de leac. să caşte gura prin Europa. măi Gerilă. ca pe un lucru rar. 2) (p. Doamne iartă-mă. a că(u)ta în obraz (sau în barbă. ) a sta sau a umbla fără nici o treabă. că mîr: că sucita.. a deschide gura mare. se-nvîrtiră. aob ine (sau a oferi cuiva) un avantaj. a stima. 2) a fi atent. cu bîta. la obrazul) cuiva. a căuta a .. . (ba) că(-i) pungă. că pungă a se căuta a-şi căuta a căuta a . ) a-şi căuta dreptatea: ai dreptate.. cu admira ie (la sau după ceva sau cineva): căscase gura şi bleojdise ochii la cele ce spunea vînătorul.DOS. cu interes. a hoinări: a fost trimis. ) 1) a întredeschide uşa. a sugera: ochii osteni i şi părul nepieptănat . a se pîndi unul pecelălalt: şi-şi căutară amîndoi. că cîr. a inventa motive de ceartă. sfaturile. unde căram apă cu ciurul.. cu băgare de seamă: cască ochii cînd mergi pe stradă! a căsca o gură cît o şură sau a căsca gura cît ocni a. 1) a deschide ochii mari. cu înfrigurare. a se privi unul pe celălalt. sau a căra lemne în pădure sau a căra pietre la munte. a-şi căuta (în ochi). cu mirare. a căuta acul în carul cu fîn. o sinecură: cît rabdă acest sărman. a respecta (pe cineva): nu. gîrbace. folos (cuiva sau la ceva). a bate.. spre a şti dacă sînt proaspete. CAR. a căra apa cu ciurul. la rîu). a căuta un lucru foarte greu (sau imposibil) de găsit.a căpăta un os de ros căptuşeală de scînduri a căpăta (sau a dobîndi. (fam. (pop . că e una.POP. (od. a ob ine.. a se uita unul la altul. a căuta ca (pe) iarba de leac (ceva).DELAVR.ISP. î i dă cu luleaua-n nas. pumni. a primi. (înv.i mai caută-n obraz. numai nu te cau i! CR . a căuta nod în papură (cuiva). în zadar. 1) a se uita cu naivă curiozitate. cu misiune politicoasă. a căra soarele cu oborocul. a căuta chichi e (cuiva) sau a întoarce chichi e şi dulapuri. că învîrtita. a pierde vremea. ) poştalion: se sui într-o căru ă de poştă. după cum se obişnuieşte.NEGR. vrajbă) (cu lumînarea) (cuiva). a(-i) căra (sau a(-i) cărăbăni) (la) palme (sau ciomege.PANN. a căra apa cu ciurul a căra apă la pu a căra palme a căra soarele cu oborocul căru ă de poştă a căsca gura a căsca ochii a căsca o gură cît o şură a căsca uşa că sucita. a căuta (ceva) cu insisten ă. (reg. a se afla în treabă. pe socoteala ării..ISP. a căta la mîna altuia. a căsca ochii. 2) a nu fi de nici un ajutor.ISP. a căra apă la pu (sau la fîntînă. căptuşeală de scînduri.POP. a căuta ca pe un ac. a aduce a . şi reg.. a căuta acul în carul cu fîn a căuta ca iarba de leac a căuta ca pe un ac a căuta ceartă a căuta chichi e . un profit.. a lovi îndelung (pe cineva): ciobanul începu a căra cu bîta în burduf. căru ă de poştă. a căta în ochii cuiva. ba că-i teacă. că e alta. a că(u)ta ouăle. căutau a melancolie. (ba) că(-i) teacă. ext. a da) un os (sau un ciolan) de ros. a face un lucru inutil. să fie? . cu pumnii) (cuiva sau în ceva).

a căuta de suflet (unui mort). nu teastîmperi.. cu dragoste la cineva. drumul. a privi cu bunăvoin ă. a-şi vedea de treabă: dă-mi juncanii tăi drept vamă şi î i cată-apoi de seamă. a face slujbe şi rugăciuni pentru mîntuirea sufletului (unui mort): ei. a fi cucernic: moşnege. . ) a nu se amesteca în treburile altuia.GR.. a căuta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva. 2) (fig. . a căuta de ou. român. de capriciile cuiva.a căuta chip să .. a încerca să descopere cu privirea (pe cineva sau ceva). a examina o pasăre. a căuta de-a fir a păr. a căuta cu gîndul. a-şi vedea numai de propriile interese. nu v-ar putea găsi mai potrivi i.i ca i de treabă. a-şi căuta de obiele. a respecta morala creştină şi canoanele bisericeşti.. a-şi căuta (sau a-şi păzi. 2) a se amesteca în treburi necurate.. a ine seama de dorin ele. ) a căuta nod în papură (cuiva). a prezice viitorul după pozi ia aştrilor. şi-i desleagă atunci frumuşel a a de la picior.COŞBUC. silit fiind să caute şi-n coarnele femeii sale .AL. ) a-şi căuta (sau a-şi păzi)treaba.. ca să. de ducă) sau a se duce în calea (sau în drumul) lui. a căuta iepuri în biserică (sau lapte de bou).i. 1) a dori. de cînd nu ne-am întîlnit? NEGR.: chip cătam cu viclenie. a-şi căuta (sau a-şi vedea) de treabă (sau de treb(ur)i. de capul tău. nici că-l asculta. 2) (fig. o cau i cu lumînarea.CAR. a voi cu orice pre ceva (indiferent de consecin e): precum văd. ) a se preocupa numai de treburile personale. a căuta cu lumînarea. se duse. a alinta.. a-şi vedea) de cale (sau calea. a încerca să-şi aducă aminte: Veta: de la Iunion? (caută cu gîndul).. a căuta cotle e (cuiva).CR. sta cu capul . pentru a vedea dacă are ou: şi cum i-o dau [pupăza] în mînă. javra dracului se face a o căuta de ou. a-şi căuta de suflet. a răsfă a (pe cineva): bărbatul . s-au dus cătră Domnul şi datoria ne face să le căutăm de suflet. mergi cu bine! AL. a căuta insistent. 1) a se ocupa de propriile interese... 1) a pleca în drumul lui: du-te-n cale..AL. a face pe plac (cuiva). a bate (pe cineva).. AL. să te fac săntrebi.. a-i căuta în (la) cap (cuiva).AL.i cate de dreptate.POP. a-şi căuta de seamă. a căuta de dreptate a-şi căuta de obiele a căuta de ou a-şi căuta de sănătate a-şi căuta de seamă a căuta de suflet a-şi căuta de suflet a-şi căuta de treabă a căuta iepuri în biserică a-i căuta în cap a căuta în coarne a căuta în stele . mehenghiule! POP.. a se îngriji de mîntuirea sufletului. cum te-ajunse ceasul rău şi n-avuşi măcar un frate. că mănînci trînteală. 2) a-şi continua. nu i-ai putut căuta de suflet de un veac.EM. (reg.CR. care-i căuta la cap. a se îngriji de starea sănătă ii proprii: s-a dus la băi. (reg. a căuta cu minu ie. în poalele unei roabe tinere . . să-şi caute de sănătate. cu privirea) (pe cineva sau ceva). a o căuta cu lumînarea. . a căuta cu legea (sau la judecată) (pe cineva). ) a descînta cu bă ul. a-şi vedea de treabă: nu e chip să-i faci cu buna să-şi păzească drumul lor.. spre a-l ajuta să-şi dobîndească dreptatea: vai. de treaba lui. a căuta de dreptate (cuiva). peste tot: minunat! să vă caute cineva cu lumînarea. a-şi căuta de sănătate. a căuta cu ochii (sau din privire. 1) a despăduchea (pe cineva): o babă bătrînă . a căuta în stele. a se interesa de cauza cuiva. (înv..COŞBUC. a ei etc. de treabă-şi vedea. a căuta cotle e a căuta cu gîndul a căuta cu legea a căuta cu lumînarea a o căuta cu lumînarea a căuta cu ochi buni la cineva a căuta cu ochii a căuta de-a fir a păr a-şi căuta de cale a căuta (cu) chip(uri) să . ) a da în judecată (pe cineva). de drum. a căuta (sau a se uita) în coarne(le) (cuiva). sau de treb(ur)ile lui. a nu se amesteca în treburile altora: ba să... a căuta (toate) mijloacele să . sau de nevoi) sau (înv. peste tot. mititeii. ale ei etc. a pierde vremea.POP. a nu-şi întrerupe lucrul: Kira tot rîdea.

a căuta nod în papură (cuiva): şi mergînd ei aşa. căzut în pruncie. a pierde vremea.DOS. ) a căuta nod în papură (cuiva): cată . (înv. (înv. luat pe nepregătite. 2) complet străin de cele ce se petrec în jurul său. (fam. sosit pe neaşteptate... a căuta ceea ce nu există.. a căuta ziua de ieri.DELAVR. a-şi căuta vreme. de . (reg. a căuta cearta cu lumînarea. nu în elegi ce. cea (mai) de pe (sau din.. de mult căuta vreme cu prilej ca să pape iezii. de-ai bolonzit? POP. dar asta i-a fi cea de pe urmă. a ce..AL. ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai amară decît cea dintîi. a căuta (sau a găsi) nod (sau noduri) în papură (cuiva). de spaimă. a da de dracul: cată ei pe dracul? . a căuta sămîn ă de vorbă.: bociră a ce rămaseră săraci. (înv. ) a căuta ceartă cu orice pre (cuiva): fuseseră arunca i peste el în beci ca să-i caute rîcă. a căuta peri în palmă. a căuta un mijloc pentru a ieşi dintr-o situa ie dificilă.CR. ) a căuta prilejul.: ce-ai făcut.. păcate-n mîndălaci. a(-i) căuta pricină (sau pricini) (cu lumînarea) (cuiva). c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. senil. cea de apoi cea de pe urmă ce-ai făcut. a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său sau a scăpa de dracul şi a da peste tată-său.ISP. (reg. a căuta rău cuiva. ce-ai făcut.STANCU.i mai dau o dată carul. . (reg. să vază cea de apoi ce a hi. căzut în mintea copiilor: a ta trufie arată că tu astăzi eşti căzut în pruncie.. (înv. a căuta rîcă (cuiva). a căuta pretext. nu ştii româneşte? a căuta mo oc (sau mo ocuri) (cuiva). a căuta pete în soare... a umbla aiurea... pentru că . 1) (pentru) ultima (oară): iacă.LET. a se băga unde nu-i fierbe oala. ) ce i s-a întîmplat?. de . fratele cel rău tot căuta pricină de sfadă cu celalt. şi reg. prin surprindere: to i rămaseră ca căzu i din cer. de . din cauză că .i spun? cea (mai) de apoi. de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR.. .CR. a căuta nod în mămăligă (cuiva)... cusururi (cuiva): ce tot îi cau i băiatului nod în papură? STANCU. subiect de conversa ie. a căuta păcate în mîndălaci (cuiva). aerian.PANN. nu ştii româneşte?. nu te depărta. ce-ai pă it?. cu duşmănie la cineva: rău nu-mi căuta.(reg.DOS. las’să sară. ) după) urmă. 2) cea din urmă. a căuta pe dracul. ce-ai pă it? . a căuta cu orice pre defecte acolo unde ele nu există. ) a căuta nod în papură (cuiva). la urma urmelor: era strînsă mul ime multă. 2) ultima (dorin ă) (înainte de moarte): voin a cea de pe urmă a răposatului a fost să se împartă toată averea săracilor. ) deoarece. a(-i) căuta cu orice pre motiv sau pretext de ceartă (cuiva). şi au fugit de la Beciu la Vene ia. a căuta (sau a găsi) cu orice pre greşeli. căzut (sau picat) din cer (sau din lună).POP. ce i-a venit?: ce-ai pă it . ocazia favorabilă: cătatu-s-au vreme Grigorie-vodă. a căuta o poartă (sau o porti ă) de scăpare. a se amesteca în treburi necurate.. ce te-a apucat?. ) 1) la sfîrşit. de discu ie.. ) a se uita urît. 1) apărut din senin.a căuta mo oc a căuta nod în mămăligă a căuta nod în papură a căuta o poartă de scăpare a căuta păcate în mîndălaci a căuta pe dracul a căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său a căuta peri în palmă a căuta pete în soare a căuta pricină a căuta rău cuiva a căuta rîcă a căuta sămîn ă de vorbă a-şi căuta vreme a căuta vreme cu prilej a căuta ziua de ieri căzut din cer căzut în pruncie a ce ce.. a căuta ocazia favorabilă: un duşman de lup .. ramolit.. a căuta vreme cu prilej. ce.. a căuta prilej de ceartă.VARLAAM. a cădea din lac în pu . vino. ce i s-a întîmplat.

(înv. ce soi de . ceas(ul) rău (sau slab). a se lăsa depăşit: dau pasul cu plăcere ministrului. .. (înv. prielnic: să fie într-un ceas bun! ceas de năvală. la ceas de năvală de sus îmi trimite a ta sprejineală. ce face?. de fapt: doi icusari plătise . făceau paralele acele. ce ciorile .. cum se poate?. mlăştinoase. rudele. pentru ciubote. ce interesează? ce (mi)-ar fi?. oricare: vor fi făcut răscumpărarea atunce şi curund.ce-ai zice dacă . cui ce-i aduce? EM.? ce cum a ceda ispitei a ceda pasul ce de . ceas(ul) bun. de .: l-au întrebat vezirul ce fel de oameni sînt moscalii şi ce fel de război au..)?. COŞBUC.POP. cum ai reac iona dacă . conjunctură nefastă: se vede c-am pornit într-un ceas rău. a nu rezista tenta iei.: ce de-a cucoane mari şi cu fete frumoase n-or să vrea de ginere pe Radu al ei! AL.PRAV. ) ce doreşti? . )?.?. ce face? ce faci? ce fel de . n-am auzit bine?: ce face? să te iert? NEGR.. favorabil. ) oricum. (în) majoritate(a): pămînturile rămase de la părin i erau. la ce(-mi) foloseşte (cutare lucru). ce (mai) faci?.CR. ce contează?. ? ce-i aduce? cei de-acasă ce-i de capul tău? ce-i drept ce-i în guşă. (fam. de apoi.. cei de-acasă.. să n-am eu pe băiatul meu la cap în ceasul mor ii. 1) ce-aş avea de pierdut?: dacă i-ar fi luat Dumnezeu. ... în cea mai mare parte. ce bruma am putut agonisi.. poftim?.. moment fast. sau ce mai de .NEGR.CR. ce părere ai avea dacă . ce-i porunca?.... ce-i foloseşte? ce-i pasă?: de-oi petrece . ce-am avut şi ce-am pierdut. moment nefavorabil. cel (mai) de pe urmă). cît de mult . ce-i drept.. ce folos că .CR. ce dracu . momentul naşterii: mai nainte însă de a veni ceasul naşterii. ISP.. şi-n căpuşă.. lumea cealaltă: nu trebuie să se ducă pe ceea lume flămînd şi însetat. ce-i de tine? ce-i drept. ce naiba? ce cum. ai văzut că am avut dreptate? ce are a face?.?: ce-ai zice cînd i-ar strica cineva somnul? CR. ce mă interesează? ce-mi pasă?. ce-i aduce?. ce(e)a lume.. nu v-am spus eu?. (în) cea mai mare parte. ce?.. ce am eu de acolo?. după ce le vor fi făcut acea vătămare. copilul se puse pe .NEC.... a trecut peste pod. 1) ce mă priveşte?. pu inul pe care l-am putut aduna. sau ce de mai .. ce cum va fi. dacă nu-s boi în poiată? POP.. ce mult .. cum o mai duci?. ori de nu. ce mi-ar fi? . familia.NEGR. ce-i de capul tău?. ce folos că . 2) (în basme) celălalt tărîm: el a dat calului jăratec şi a pornit la podul de aramă.?.. spune exact ceea ce gîndeşte. ? cea lume cea mai mare parte ce-am avut şi ce-am pierdut ce am eu de acolo? ce-am zis eu? ce are a face? ce -ar fi? ceas bun ceas de năvală ceas rău ceasul mor ii ceasul naşterii ce bruma am putut agonisi ce ciorile . ceasul mor ii (sau de moarte. dacă . plîns... nu mă afectează.. a ceda ispitei. ceasul naşterii (sau de naştere).... ce de(-a) .. a ceda (sau a da) pasul.. şi-n căpuşă ce-i porunca? ce-ai zice dacă .. pe ceea lume.. ce-i în guşă. dar. nu mă interesează. 2) ce cîştig eu din asta? ce-am zis eu?. (sau dacă ..?: ce folos de curea lată. ce legătură are?.. cum?.. ultimele clipe de via ă: aşa mi-e datul sor ii.... 2) ce sar întîmpla?: ce mi-ar fi de m-aş însura? POP .. ) ceas de cumpănă: Doamne sfinte. cum î i merge? ce fel de .... într-adevăr......d-apoi aşa. în bună măsură.DOS.. 1) lumea de apoi... (sau cînd ..?.

.. Cel-de-Sus. extrem de . cel din urmă. cu putin ă cela de cela. cel competent: poruncă au dat şi ei la to i cei ce se cădea. ultimul: eu sînt cel dentîi şi cel de apoi. 2) maximum: î i dau pe el cel mult 5.? ce mai ala-bala? ce mai la deal. ce mi-e alta ce nătărău ! ce noroc pe mine! . ultimul: să judece la divanul cel după urmă faptele tuturor. cel (sau pe) pu in. ce folos decurge din . ce mai tura-vura? ce mai la deal. ce contează. ce mi-e Manda! ce mi-e una. ce mai (atîta) ..EM. (mi-)e tot una. cel de apoi. CEZAR. în cel mai rău caz. flăcăii ce stau la pîndă. la vale? aşa e lumea asta.. foarte . măcar. cît poate fi de nătărău (sau neghiob. sau cel cu căciula roşie. se inea cela. ce mai e nou?. popa se zvîrcolea de parcă ar fi fost tras pe frigare.VLAH. scrie. ce noută i mai sînt?: ce mai nou pe la dvs..BELDIMAN.LET. cel mai . ce nătărău (sau neghiob. tot acelaşi lucru! ce mi-e una.P.. ) abis.. 1) atît. sfînta cuminecătură: se împărtăşeşte şi. ce să mai lungim vorba(?). din trecutul de mărire v-ar privi. 2) inutil să mai discutăm!: ce mai atîta vorbă lungă? CR.STANCU. cel de pe (sau din. cel de pe comoară sau cel cu coarne.?. (înv.EM.: ce mi-i vremea cînd de veacuri. la vale?. ironici.CR. n-am ce pierde! ce mi-e ( i-e etc. în cel mai bun (sau mai fericit) caz: lăsa i măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici. (pop.?: ce mai atîta grijă pentru astă pustie de gură? CR..ISP. cel (mai) tîrziu. ce s-a mai întîmplat? ce mă costă?. ce importan ă are. cu putin ă.. 1) la ce bun (atîta) .. la vale? ce mai nou? ce mai stai? ce mai tura-vura ce mai veste-poveste? ce mă costă? ce mi-e ce mi-e Tanda.VĂC. zise boierul în gîndul său.?. într-un timp socotit ca termen ultim: dacă ai vreme.. prost)!.. cele de cuviin ă.POP.. ce aştep i? ce mai tura-vura(?). prost)! ce noroc pe mine!. că venim cel mai tîrziu duminică.).? CAR. de cela să-i aleagă de domnie. ori una ori alta. ce să mai lungim vorba în zadar?: mă rog. cel fără de fund.CR. cel mult. lumea cealaltă: s-au dus pe alte tărîmuri. cel ce (sau de) se cade. încalte: încăl ările costau pe pu in o sută de lei. ) diavolul.BIBLIA. numai. ce mai încoace-încolo(?): ce mai tura-vura. 1) ce se mai petrece?: să vază ce mai ala-bala pe la . ce rost are (atîta) .. (înv.BIBLIA. cele cuvenite. .VLAH.000 de lei.: sînt omul cel mai serviabil cu putin ă. te rog.CAR..CR. barem. 2) ce atîta discu ie?. haos: întunecarea zăcea preste cel fără de fund. după ce orîndui cele de cuviin ă. (reg. stele-mi scînteie pe lacuri. ce mai ala-bala?.. ce s-a mai întîmplat în ultima vreme?.. ce mai (e) nou?. ce mi-e Manda!. ce mai la deal.. ce mai veste-poveste?.. cele sfinte. . ce mi-e Tanda. aşteaptă moartea nepăsător. întărit cu cele sfinte. . celălalt tărîm sau alt(e) tărîm(uri) sau tărîmul de jos. cele necesare: las’dacă nu i-a da odihna pe nas. ce mi-e alta.. ce mai stai?. cel mult. ) după) urmă.cela de cela celălalt tărîm cel ce se cade cel de apoi cel de pe comoară cel de pe urmă Cel-de-Sus cele de cuviin ă cele sfinte cel fără de fund cel mai . dracul. (despre oameni) cel în drept. ce şansă am! cel mult cel pu in cel tîrziu ce mai .. Dumnezeu: copiii şi nevasta să-i las în grija Celui-de-Sus. ) care mai de care: şi ieşind boierii înaintea vezirului.

. (reg. însă fără să ceară încuviin are.. a cere cît dracul pe tată-său sau a cere pe dracul şi pe tată-său. (pop.LET. ) a căuta o ocazie favorabilă: ovreii to i i-au scos ocară şi cărturarii lor cercară prilej să piardă pe Hristos. vai de mine. şi plecă şi el. ) a testa calită ile cuiva. cît îmi pare de rău!.. o fi! ce paşti ? ce păcat! ce păcatul ? ce pămînt? ce pe apă nu curge a cerca marea cu degetul a cerca măduva şi oasele ce nu. şi pop. ce păcat! POP. a implora milă. a cere imposibilul. s-au sfătuit să trimi ă sol la împăratul cu jalobă. ce naiba?: tu te duci bade sărace. doar eşti preot bătrîn. ) a cerceta cauzele.1741). a solicita adăpost (peste noapte) (cuiva).REBR. (înv. întîmple-se orice! ce paşti (aici sau acolo)?. a cere un pre exorbitant. ) cît. ce nu grăind şi ce nu făcînd.... şi de cheltuială ce pe apă nu curge. ) a cere sfatul cuiva. ca să ceară ajutor de la arbori. a pretinde garan ie. (înv. a cerca o moşie a cerca prilej a cerca rădăcinile a cerca sfat a cere adăpost a cere ajutor a cere chezăşie a cere cît dracul pe tată-său a cere cu talerul a cere de pomană a-şi cere dreptul a cere iertare a cere încuviin are a cere îndurare a cere îngăduin ă a cere la judecată a cere lapte de la o vacă stearpă a-şi cere legea a cere lînă de la broască . a cerşi: ajung la bătrîne e să cer pomană. a cerşi.. a cerca rădăcinile. a cere la judecată. a cere lapte de la o vacă stearpă. ce pagubă!: mîndru a s-a măritat. ) a delimita (la fa a locului) hotarele unei moşii: cu care hotărîri neodihnindu-se răzăşii şi plîngîndu-se de strîmbătate . numai să nu zică neştine că nu s-a gătit. a cerca o moşie (sau hotarele). (înv.ISP. o fi!.COŞBUC. a cere de pomană. acordul cuiva: Necuratul s-a întins şi el cît era de lung. a cere (sau a solicita) (o mînă de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva. a-şi încerca norocul.POP. a cere îndurare. a se sfătui cu cineva: unul cu altul cerca sfat. pardon) (cuiva). (înv. într-atîta cît şi cealea ce n-au suflet vrea face voie bună. ce pe apă nu curge. să-şi ceie lege cu Petru-vodă.ce nu ce-o fi.POP. a cere adăpost. dar eu ce pămînt m-oi face? POP. a ruga să i se cru e via a. a solicita în elegere. a solicita ceea ce i se cuvine. cum: ce nu-l strîngea. a ruga să fie iertat (de cineva). dar ia să vedem. ce pămînt?. a cere lînă de la broască. a cere imposibilul. a(-i) cerca măduva şi oasele (cuiva). ce vor putea face ca să poată hălădui.. a încerca imposibilul: cerca i voi marea cu degetul. a solicita sprijinul (cuiva): mica pasăre se duse atunci în pădure. ) a da în judecată: în multe rînduri acea Soroceni ă fiind cerşută la giudecată de . ce păcatul (sau păcatele)?. î i cer iertare. a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertări. motivele: împăratul şi-a închipuit că boala fetei îi pribeagă şi nu i-a cercat rădăcinile. a reclama. (înv. cum i i da de fund? CR.POP. ce-o fi. au fost poroncit Măria-Sa d-sale lui Toderaşcu Cantacusino şi d-sale Sturza Clucer.. ) a chema în judecată (pe cineva): leşii .LET. ce naiba?: ce păcatele.DOS. igumen . IORGA. (a. a-şi cere legea (cu cineva). foarte pu in: luă şi dînsul nişte haine. ) de ce nu eşti atent?. să vie aice să cerce acea moşie. a-şi cere dreptul. a (în)cerca marea cu degetul.URIC. a cere chezăşie. (fam. a cere îngăduin ă. a cerca sfat. a cere încuviin are.CĂL. ce nu-l săruta. nimica toată. a cere cu talerul. a-şi cere scuze (cuiva): de i-am greşit. ce Dumnezeu?. ce păzeşti? ce păcat!. şi pop. (înv. a cerca prilej. a solicita aprobarea.

a cere mîna (cuiva).GR. mult..AL. (înv. ca să-i ceară voie să trăiască şi el în împără ia păsărilor. a se certa ca precupe ele. ce să fac (sau să faci etc. ) a pretinde (cuiva) să-şi justifice faptele. ce te-a (l-a..) apucat?.. a cere preten ii (înv. la ce bun?. a(-i) cere (sau a(-i) lua) seamă (sau seama. cui foloseşte? a se certa ca la pia ă.: a plecat la grangur.. v-a etc.. a se certa ca la tractir. ).). ce ai (are. ) imposibilul: juruieşte-i ceriul şi pămîntul..) venit?: ce le-a prins de stau aşa pe-afară? COŞBUC. a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit . a pretinde despăgubiri (pentru un prejudiciu suferit).AL.) găsit (de . a cere în căsătorie (pe cineva): se încercă a se duce la banul ca să ceară mîna fiicei sale..a cere luna de pe cer a cere milă a cere mîna a cere preten ii a cere satisfac ie a-şi cere seama a cere luna de pe cer. a se certa zdravăn şi continuu (cu cineva): iar so ii se certară furcă..POP. ce rost are?..i smomească pe nevasta d-tale.? ce să ştiu face? ce să vezi? ce ştii . ce te-a (l-a. ce ştii .)?: ce mă ştiu eu face şi de unde să. cont...) (de ... a cere voie (cuiva) să . ce s-a întîmplat cu . ce s-a făcut cu . trebuie sămi dai satisfac ie . cu brutalitate.POP..) vine la gură..i aduc eu herghelia ce-mi porunceşti? ISP.. totul. ce să vezi? sau ce să vadă?. ce rost are? a se certa ca la pia ă a se certa ca la tractir a certa cum îi vine la gură a se certa furcă a se certa la cu ite cerul şi pămîntul ce s-a făcut cu . a solicita o părere. cerul şi pămîntul.. v-a etc...): pornesc .) prins?. a cere trebuin a (sau trebuin ă) (să . a trebui (să . a vorbi) cum îi (î i etc.) apucat (de . a cere milă. a spurca..)?. a cere sfatul cuiva. ce a devenit? ce să ştiu (să ştii etc. v-a etc. a se certa violent (cu cineva).. cînd pe jos.)?: nu ştia baba lui ce l-a găsit de-i aşa de cu chef. a certa (sau a blestema. după cum cerea trebuin a.. a cere (sau a da) satisfac ie.NEGR. ce crezi?..). cum să mă descurc (sau să te descurci etc... a cere imposibilul.?.. a cere igăneşte. a se certa furcă (cu cineva).TOP. mă duc să aduc arme.: ce ştii cum se întîmplă? poate să. a-şi cere seama (sau socoteala). a ocărî.. ce părere ai? a cere seamă a cere sfatul cuiva a cere trebuin a a cere igăneşte a cere voie să . cu violen ă: zvîrcolindu-se ca şarpele şi blăstămîn.) (a) face? sau ce mă ştiu (te ştii etc.CR.. ce să vezi ? în răsare dinainte o dihanie cum nu se mai văzuse de cînd lumea şi pămîntul. orice. ce socoteşti. socoteală) (cuiva). şi reg.. cine poate şti . a se certa ca la uşa cortului. fugind pe întrecute.?.). cînd pe sus.POP. ce te-a (l-a... ext. ce te crezi?. a fi necesar (să . a solicita (cuiva) permisiunea să . fără ruşine.. a se certa la cu ite (cu cineva). a cerşi îndurare. a cere insistent. v-a etc..CR.CR. (înv. ce te-a apucat? ce te-a găsit ? ce te-a prins? ce te crezi? . ce te-a apucat?. a se certa fără jenă. (p.. a ocărî. un sfat de la cineva: să-i poată cere sfatul ca unui bun părinte. ce i-a venit? ce te-a (l-a. ) a-şi pretinde leafa: gîndindu-se că e vremea să plece.)?. ce i-a (i-a. nici că i-ar trece prin minte!: şi.. a vorbi) necontrolat. nestăpînit. a trage la răspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seamă? AL.) face?.. a certa (sau a blestema. să vezi întîmplare!.. ca să.CR. deodată. ave i etc. a fi nevoie (să .POP.i iasă bine. îşi ceru socoteala. v-a etc..)...duse cum îi venea la gură.

ce te amesteci în treburi care nu te privesc? cetele îngereşti (sau de îngeri). sau chiar cum . chip şi seamă .. chip cioplit. întocmai ca ... (înv..) priveşte?: zis-a badea că-s urîtă . leit ca . întru totul. ce mai veste-poveste pe la dv. ca artiştii să revină pe scenă: de trei ori actri a fu chemată la rampă.ce te doare? ce te interesează? cetele îngereşti ce te miră? ce te potriveşti? ce treabă am ? ce i-a venit să . eu sînt bolnav? CAR.?: ce treabă am eu cu boala lui? ce.P.) interesează? ce mă (te.CR.) (cu . (de-a) chioara. publicul că am avut cuvinte să refuz concursul meu unei manifesta iuni studen eşti. chiar dacă . chip scris.. chiar ca . eu tot aş pleca . curios? ce te potriveşti?.?. (sau de .. chef pe cheltuiala altuia. ) ce (mai) e nou?. 1) ce mă (te.. ) pictură. ce nu e în ordine?..... ) corul îngerilor: sfînta armonie a cetelor de îngeri. naşule... (bis.. ce se (mai) aude?: aminteri. a încerca să înşele pe fa ă pe cineva...AL. ce i se pare ciudat. chiar azi.. tocmai azi. cu banii babachii.CR. ce (mai) veste-poveste? sau ce veste?..OD. pînă şi el. aidoma: dormi chiar ca un paşă pe patul tău de glod. exact aşa: ba chiar aşa-i. ) de ce crezi ceea ce i se spune?: ce te potriveşti la vorbele lor? ce treabă am (ai.....: chiar de te-ai pune curmeziş.? CAR. a cere..)?.?: ce i-a venit de-mi răscoleşti amintirile? ceva-ceva.CĂL.. ai ştiut. chip şi seamă.. 2) ce legătură am (ai.. chiar el. . chiar de la început chiar el chiar şi chiar şi el chioara a chiorî din ochi pe cineva chip cioplit chip de grai chip scris ce te doare?. să urmezi părinteştile lui pove e. cît(uşi) de pu in: nu ştia sărmanul ce să facă şi cum să-şi îmbunătă ească soartea măcar cevaceva. el însuşi. (înv. încă de la început. jupîneşică dragă. a admonesta pe cineva.). chip de grai.... ce i-a venit (sau ce. ce treabă are? POP. îl etc. îl etc.. pînă şi: iubite autorule.. ce te miră?.BIBLIA. ce nu.MAIOR.i convine?. chiar de la început. chiar aşa. cu toate că .. chiar dacă .. (înv. pe deplin: să în eleagă. orbeşte: de acum s-o luăm de-a chioara. cu cît manifesta ia era chip şi seamă simpatică mie. (fam.)?... prin aplauze.. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latinească cea de obşte să se bage cuvinte şi chipuri de graiu în vorba latinească cea corectă.. ce te interesează?.. ce vînt te-aduce pe la noi? POP. are etc. las să fiu.CAR. (sau de. ? ceva-ceva ce veste-poveste? ce vînt te-aduce? ce zor ai? chef. a chema la ordine (pe cineva). a chiorî din ochi pe cineva. chiar şi. ce. are etc. neneaco. neneaco. cu atît mai puternice.) cu .. ce te-a apucat de . . şi fam. ) principiu fundamental... ce nu merge? ce te interesează?. cheie de boltă. cum î i spun eu. (fig. cu ce treburi ai venit (pe la noi)?: ce veste.i veni) să . n-ai altceva mai bun de făcut decît să . a chema la rampă. ce poveste?.SBIERA..i pasă? chef. ce zor ai?. cu banii babachii cheie de boltă a chema la ordine a chema la rampă chiar aşa chiar azi chiar ca . ) idol: să nu faci ie chip cioplit. (pop.. a soma pe cineva să respecte anumite norme.AL.. deşi .. şi dacă . ce vînt te-aduce? (sau te-abate?). chiar şi în materie de vînătorie. chiar şi el.

.AL. cînd-cînd sau cînd de cînd sau de cînd de cînd. cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorbă(sau cu borş) suflă şi-n iaurt. ba într-un fel.. alteori . a citi printre rînduri. cînd de cînd să deie-n mine. sensurile ascunse ale unui text. 2) (fig. .pus la patru ace. 3) cît pe ce să . mai să .. 2) cine ştie cine. (înv.. a se ciudi de necaz. ) deci: ci dar în mijlocul acestor vremi. altul (cu) . circulă zvonul că . pune şi-n iaurt cine are treabă? cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt cine ştie cine ştie ce cine ştie cine cine ştie pe unde îi sticlesc ochii cioplit în patru muchii ciorbă lungă circulă zvonul că . .. ciupit de vărsat. anc pe anc.. cine (mai) ştie.POP.. a ciuli urechile. cînd aşa. cine ştie pe unde îi sticlesc ochii. chit pe chit ci dar cine .. cine are prea mult. cine (cu) . cine ştie ce (sau cît).POP. nime-n lume n-a s-o ştie.. cu toate că .. 1) potrivit. a intui ce gîndeşte cineva..: că-i duşmanul lîngă mine cu două pistoale pline. nici foarte foarte: nu . bea cine ştie ce. despre oameni) a-şi încorda auzul... nici prea prea. cine are piper mult.. a citi gîndurile cuiva a citi printre rînduri a se ciudi de necaz chipuri şi mijloace. cînd aşa cînd-cînd ... 2) din clipă în clipă: era bătrîn şi cînd-cînd îşi aştepta ceasul. a asculta cu luare aminte: i se păru că ceva se mişcă în camera de-alături.. căci va fi sub pălărie . cine ştie cine (sau ce). SBIERA. .ş-apoi cine treabă are! EM. ciuli urechile. a citi gîndurile cuiva. (înv.ISP.. normal.. important.: a promis tot ce i se ceruse..ISP.... pune şi-n iaurt. inconsistentă.. pe cine interesează?. (fam. egal.. cine ce treabă are? CAR.... (înv. cine ştie unde se află (în clipa de fa ă). VARLAAM .: prind cocoşii a cînta . chiar dacă . tot felul de mijloace: cercară chipuri şi mijloace ca să-l scoată din re elele periculoşilor . se zvoneşte că . ne lepădăm de credin a noastră şi cînd-cînd giurăm pre sfînta evanghelie. se duse cu oştile .CEZAR. se vorbeşte că .CAMIL. ci dar.... deosebit: tot satul îl cinstea şi îl asculta ca pe cine ştie cine. a ciuli urechile a ciupi la cîntar ciupit de vărsat cînd . la Oradia-mare. cînd . uneori ..chipuri şi mijloace chip vărsat chit că . tot pă itu-i priceput... (înv. ba . şi pop. ba în altul... a intui.. chit pe chit... asta mă-mportă pe mine. cînd aşa.. aproape să . chit că . cine are treabă? sau cine ce treabă are?.P... ) vorbe goale. cînd . cînd aşa. generalul Basta . ) 1) în orice moment: noi de multe ori ... ) statuie (de bronz): toate chipurile cele vărsate ale lor le ve i piarde. ciorbă lungă........ ba . chip vărsat (sau turnat).. ... (fam . nimic.. a se frămînta: cum îl văzură zînele scăpat. cineva (sau ceva) însemnat. ) a fura la cîntar.... cu urme de vărsat de vînt pe fa ă.BIBLIA. seciudeau de necaz că nu putură să-l prinză.. îşi bate joc de ce are. cioplit în patru muchii. cine (cu) .. 1) (despre animale) a ridica urechile drept în sus (pentru a asculta).. 1) ciorbă slabă. cine mai ştie unde i-or fi putrezind ciolanele! CR. unul (cu) . nu se ştie: d-apoi calul meu de pe atunci.BĂLC.....P.. cînd mai sub ire. cînd .) dichisit. a sesiza aluziile. cui îi pasă?: de mi-i da o sărutare.. ) a se mîhni.... 2) (fig.. la 2 noemvrie. a ciupi la cîntar.. chit că nici prin cap nu-i trecea să se ină de cuvînt. cînd mai gros. cine are piper mult.. cine ......

. a cînta găina în casă. a-i cînta popa la cap (cuiva). cînd mi-o face coliva cînd mi-o face coliva. 1) în loc de asta (ce este?): şi cînd colo ce să vezi? . a fi într-o doagă. 2) deodată: cînd colea despre ziuă. a fi sărac. nu-i bărbîn ă.POP. a-i cînta pupăza (cuiva). rău mi-ai cîntat de noroc! POP. cîteodată. cînepa dracului.CR. cînd colo cînd e brînză. cînd ai una. uneori: eu te-am iubit îmi pare-un veac. (pop. a cînta în cor. niciodată. a cobi: pasăre galbenă-n cioc. numai mie pupăza. nu-i bărbîn ă cînd e brînză.CR. cînd nici nu te gîndeşti la ceva neplăcut. cînd mi-o creşte iarbă-n barbă cînd mi-o creşte iarbă-n barbă. ) a se plînge.. cînd mi-o creşte păr în palmă. CERNA. (fig. cînd mi-o (sau i-o etc. de . tu nici măcar din cînd în cînd. cînd somnul e mai dulce. cît îi putea. cînd voi muri. glume ) părul femeii: tu s-o iei de cînepa dracului şi s-o trînteşti cu capul de păretele cel despre răsărit. cînd i-e mai bine.to i erau cu părul. (reg. cînd o cînta ştiuca în baltă. a cînta cucurigu în casă. niciodată. a se jelui cuiva. cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica cînd se va împrieteni şoarecele cu pisica. c-are să crească un rîzgîiat.. a-i cînta cucul în casă. 1) a ridica în slăvi (pe cineva). a-i face slujba de îngropăciune (cuiva). a avea noroc.. colea.EM. a cînta a .. a încuviin a.POP. niciodată.. cînd mi-o cînta ştiuca-n baltă. (sau în . cînd se va lipi cerul de pămînt cînd se va lipi cerul de pămînt. . suind voios în slavă. ) cu foarte mult timp în urmă. a-i cînta cucul în pungă. din timp în timp. a cînta patetic: cîntau la psaltichie. (despre so ie) a-şi impune autoritatea în căsnicie. catunci te-i mai face fată. a avea cuvîntul hotărîtor femeia: cînta găina la casa lui. niciodată: s-o procopsi. a nu avea noroc: la to i le-o cîntat mierla. cînd şi cînd sau din cînd în cînd. a sus ine (din interes) vorbele. a-i cînta cucul (în fa ă sau în dreapta) (cuiva). a-i merge rău. 2) a linguşi (pe cineva).cînd colo (sau colea) (ce să vezi?).ISP.COŞBUC. a prevesti.) a prooroci. a meni. cînd s-o întoarce gîrla-ncoace. a-i cînta greierii în sobă (sau în cap) (cuiva). (despre păsări) a-i prevesti (cuiva) succesul: mai bine cîntă-mi de noroc. demult. SAD. faptele cuiva. a cînta osanale (cuiva). într-o ureche. laolaltă cu al ii: pe cîmp erau flăcăi şi fete şi ei cîntau o doină-n cor. ) niciodată: te-i duce la maică-ta .. a o ine una şi bună. a face pe placul cuiva: nu-i mai cînta atîta-n strună. a cînta mereu acelaşi cîntec. ) niciodată: la maică-ta te-oi duce. n-ai alta. (pop.CR. auzi un fîlfîit ca de un stol de pasări. (pop.. a-i cînta cucul a-i cînta cucul în casă a-i cînta cucul în pungă a cînta cucurigu în casă a cînta cu ifos a-i cînta de noroc a cînta găina în casă a-i cînta greierii în sobă a cînta înaintea cuiva a cînta în cor a-i cînta în strună a cînta mereu acelaşi cîntec a cînta osanale a-i cînta popa la cap a-i cînta pupăza cînd s-o întoarce gîrla. a-i cînta (cuiva) de noroc.. a rămîne singur. cînd o cînta ştiuca în baltă cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci cînd o face plopul nuci şi răchita mere dulci. a cînta înaintea cuiva. cînd i-e lumea mai dragă.. cu barba şi cu muste ele pline de promoroacă.PANN..) creşte păr în palmă. . cînd era tetea flăcău (de) cînd era tetea flăcău.. a cînta cu ifos.POP. niciodată. cînd s-o întoarce gîrla cînd şi cînd cînd i-e lumea mai dragă cînd mi-o creşte păr în palmă cînepa dracului a cînta a .CR. niciodată. cînd mi-oi vedea ceafa cînd mi-oi vedea ceafa. a-i cînta în strună (cuiva). a fi sărit din min i. cu ifos. a cînta împreună.

cîrpi la repezeală o minciună. mai.. cîteva) (cuiva). a-şi cîntări (bine) vorbele.. uneori . cît ai scăpăra dintr-un amnari. 3) a progresa pu in cîte pu in într-o ac iune. cît de ruşine şi cît de bucurie. 1) a înainta (în luptă)...POP.. ) foarte repede. într-o clipă: cît ai bate din palme..... că(-i) mîr sau gîr(a) mîr(a) sau ba (că-i) cîrc... cît ai (sau cît s-ar) rupe un (fir de) păr (din cap).POP. că nu-i mai tăcea fleoanca [ igancei]. vede-te-aş mort! a cîntări din ochi. a trăi cum poate: vatra în jurul căreia şi-au cîrpit zi cu zi traiul... cît le va da ştire. şi: se culcă Ileana. a-şi alege (cu grijă) cuvintele. cîntărind-o din ochi. cînd. a-i trage o palmă (sau două. cît ai clipi.. 2) a se răspîndi. 2) cîtuşi de pu in. cînta. 2) ciorovăială.NEC. cît ai bate din palme cît ai clipi cît ai da în cremene cît ai plesni din bici cît ai pune pe o muchie de cu it cît ai rupe un păr cît ai scăpăra cît ai sfîrşi o igară .POP. . a se propaga. a atrage de partea sa (pe cineva)... 2) (reg.. cît ai da (sau cît dai) în cremene.i-ar popa la cap!. ) parte .. împingînd pe duşman înapoi. a cîştiga de partea sa (pe cineva).. cît .ISP. 1) (înv.. a cîştiga tărîm. sfadă.PREDA. a cîştiga (sau a pierde) partida.DELAVR. şi pop. ) îndată ce . imediat: şi aşa au lipsit de n-au luat domnia cît s-ar rumpe un păr. cît ai scăpăra (din(tr-un) amnar). îndrugînd poveşti şi basme.POP..VLAH. 1) foarte repede. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul. a o rupe la fugă. două. valoarea unei persoane: se uita lung la ea. într-o clipă: fiindu-i acuma calul potcovit. a-şi consolida pozi ia. numaidecît. a-i cîrpi o palmă (sau una. a pălmui (pe cineva).. a dobîndi importan ă: ea vrea acum . cîteva) (cuiva). se prinse de vîrful prăjinei. într-o secundă: nu se deslipea de lîngă dînsul. imediat: cît ai plesni din bici . cît ai bate din (sau în) palme sau bătînd din palme.: căzacii . cît de frică. imediat. c-ailaltă-i şchioapă.. (înv. cît . veni friptura. a progresa. cînd . cît ai clipi (sau cît clipeşti) (din ochi sau cu ochii) sau cît clipeala ochiului sau în(tr-o) clip(e)ală (de ochi)..GALA.i-ar popa la cap! a cîntări din ochi a-şi cîntări vorbele cîntecul lebedei cîr mîr a cîrpi fuga a cîrpi o minciună a-i cîrpi o palmă a-şi cîrpi traiul a cîştiga de partea sa a cîştiga partida a cîştiga tărîm a cîştiga teren cît . cît ai pune pe o muchie de cu it. 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproxima ie greutatea unui obiect. cît vor veni. a cîştiga teren.. 2) (fig.COŞBUC. mai .. LET. extrem de pu in. a înainta încet. c-aia-i chioară. deloc: nu s-astîmpăra nici cît ba i din palme. a cîrpi (de-a) fuga sau a o cîrpi de fugă. a (nu) reuşi într-o ac iune.P. . pe dată.ISP. cît ai sfîrşi (sau ai bea..SAD. 1) c-o fi. nici cît ai da în cremene. imediat . că mîr. ) a cîştiga teren. şi . să cîştige mai mult teren.. cît .. cîr(a) mîr(a) sau că(-i) cîr..casa pahar. cîntecul lebedei. foarte repede. s-a repezit spre deal şi. foarte repede. ultima operă elaborată de un artist în timpul vie ii. a spune (la înghesuială) o minciună: ca să scape. a-şi cîrpi traiul (sau via a). cît ai plesni din bici (sau din palme). . c-o pă i: chiar de-a doua zi începu să facă nazuri: că cîr. ba (că-i) mîrc. cît ai clipi din ochi. parte. a cîrpi o minciună. cît de supărare. puse de-l tăie. ceartă: ca să scape de gîra-mîra. (înv. s-a urcat deasupra lui.. a-şi face un aliat (din cineva). cît ai clipi din ochi..cînta. alteori. într-o clipă: şerpele.CEZAR. foarte repede. ai fuma) o igară.

cît ai zice mei. cîte oarece pridoslovie.. cît de cît.. cu nici un chip. ) de departe: armasariul .cît e lumea (şi pămîntul): să le dau eu copilele? . fără habar. şi iarbă cîtăva de . în apropiere...: la mine-n prag venea. destul de .CR. cît (sau ca) cioara-n par.. (foarte) departe: fata îi pune atunci mîna în piept.. se văzu încongiurat de o mul ime de paseri...CR. cît capul sub sabia gealatului cît ce . 2) oricît (de mult): cît de mult are. (aproape) deloc: ai avut destulă vreme să-n elegi cît de pu in aş fi în stare să rănesc pe cineva. (reg.. cît colea..CR. de departe. cît de pu in sau (înv..CR. .). cît de ci cît de cît cît de colo cît de mult cît de pu in cît e ceasul? cîte ceva cît e cucul cîte doi-trei . mergea în urma lui. la o azvîrlitură de bă : purcelul . cîtăva de . apuci de-a dreptul prin Pădurea Lupului şi.POP. ) foarte ..ISP.CR. cît de ci. cîtă pulbere şi spuză. nu prea departe. iar nu din fugă. cît ai zice peşte. cît ai zice peşte. cît mă in puterile: fuge cît ce poate [de iute] cu sarcina în spate. ba.. cît de colo.).cît ai zice cîrc..CR. cîtă frunză şi iarbă. ) cam. cu-atîta inimă rea? POP. servindu-mi ara pe aşezate. şi (cîtă) iarbă sau ca frunza şi ca iarba sau (reg. cîte doi-trei (sau trei-patru etc. (înv. într-o clipă. cîtă frunză. bade. foarte pu in timp. oricît. îl brînceşte cît colo. . cît apuci între degete.. înnainte trimi ind.: la drum. Frangoleo!“. imediat ce . cî iva (sau cîteva): sta cîte două-trei zile pe lîngă casă. într-o clipă: cum ieşi din sat. cît de cii şi apropiiarea lupului sim i.CR. în număr foarte mare. . cît de pu in. cît de mult. tot nu-i ajunge. anumite (lucruri): într-una din zile moşneagul voeşte a merge la tîrg..ISP.IST. foarte repede: adormi cît ai zice peşte..CANT. cît ce pot (po i. se ia după moşneag şi.... cît colo.AL. unde-s casele boiereşti. cît colea cît colo cît costă? cît de . poate etc. foarte pu in: pe unde mergea. ajungi în cătunu Sătulei. (înv. în foarte mică măsură. ) îndată ce . cît ai zice „cîrc. ca cioara-n par. la (oarecare) depărtare. slobozea cîte o îră cenuşe. ce oră este? cîte ceva(şi) sau cîte oarece.CANT. niscaiva.EM.STANCU. (mai) cît colea. foarte pu in. în cît de mică măsură. Frangoleo! cît ai zice mei cît ai zice miau cît ai zice peşte cît apuci între degete cîtă frunză. pe apucate: de-acum în dulce stabilitate am s-o duc vesel.. cît de cît. 1) ceva. 1) aproape.foarte pu in. niciodată.. ) cîtă pulbere şi spuză. 2) pu in.. cît ce .. e bine să porneşti cît de diminea ă. şi pop. 1) foarte (mult): cît de mult te iubesc! .POP.. Frangoleo!. cîtă iarbă. de la (mare) distan ă: se vedea cît de colo. cît colea.COŞBUC. mamă-sa cît ce-adurmea. cît capul sub sabia gealatului. cînd văzui a lor mul ime. cît ai zice miau. imposibil de numărat: au şi început a curge furnicile cu droaia. 2) la o parte: ce stai. să mai cumpere cîte ceva. foarte repede. pe fugă. într-o clipă: cît ai zice mei. ) foarte pu in timp. unele..: o apă mare şi cîtăva de lată cur [g]ea. cît îi cucu! AL.AL. cît ce pot cît cioara-n par cît ai zice cîrc. cît e (sau pînă-i) cucul. absolut deloc: cu coaja i-alungi batăr odată foamea. că vorbea cu în elepciune.. scurt: la toate începăturile căr ilor. cîtă frunză.CAR. aşa cît apuca-ntre degete.. (reg. ce pre are? (măcar) cît de . cît costă?. cît e ceasul?. (înv.. ) cît de pu inel..

ISP. cît îi lumea şi pămîntul. cîte unul (sau una). cît vrea. din răsputeri: fugea cît îl ineau picioarele. osul. minciuni. prostii etc. COŞBUC. unul cîte unul. cîte şi mai multe. (tot) cîte unul (sau una) sau (cîte) unul (sau una). . cît mai (sau de) repede..CR. v. de frică. cît îi poate cojocul cuiva..CR. toate cîte un cîte unul cîte unul careleşi cîte zile voi avea cît frunza codrului cît hăul cît ici. tot felul de (nimicuri. cîte vrute şi nevrute. cît pofteşte cineva: mîncară şî se veseliră cît le ceru inima.POP. (înv. cît poate suporta cineva. foarte mul i: [turcii] erau atîta cît frunza codrului şi cît năsipu mării. cît ici. cît colea cît îi cere inima cuiva cît îi poate calul cît îi poate capul cît îi poate cojocul cuiva cît îl ine cureaua cît îl ine gura cît îl in picioarele cît e negru sub unghie sau cîtu-i negrul bobului.CR.BELDIMAN. (reg. cît îi poate calul (cuiva). cu nici un pre : cine ştie ce încurcătură vei face pacolo. (înv. ) cît (sau ce) este în stare să facă cineva. 3) nemărginit. cît (e) hăul (şi pîrăul sau şi dudăul). cît îi stă în puteri. şi.) avea. cît frunza codrului (şi cît nisipul mării).POP..AL. PRAV. nu după multă vreme. ) niciodată. pu in.. pînă la epuizare: strigă tu . pedantule! CR. ori te făcea să-şi sară inima din loc.POP. ) în mod progresiv. cît îi cere inima cuiva. încetul cu încetul. cu toată energia. toată via a: nu te voi lăsa. cît colea.. ceva: cînd spunea cîte una. mîna) sau ce poate osul (cuiva)...BĂLC. cît (e) lumea (sau pămîntul) sau cît (e) lumea şi pămîntul. cîte şi (mai) cîte. nenumărat: trînteli. cît îl ine cureaua (sau îl in curelele) (pe cineva). peste pu in timp: Dumnezeu porneşte cu sfîntul Petre. cîte . cît lumea cît mai curînd . cît mai (sau cît de) curînd. că ea nu poate. 2) niciodată: alt stăpîn .CR. cîte şi (mai) cîte sau cîte şi mai multe sau cîte în lună şi în stele (sau în soare). cîte zile voi (vei etc. şi fam. (pop. pentru totdeauna: cît lumea lîngă tine aş vrea [ca] să trăesc. cît poate. cîte un (sau una). cît îl in curelele (pe cineva): numai Chirică băietul ştia ce zace în inima lor [a fetelor] şi cît le poate calul. cît cole. imens. că prea sînt multe . încet-încet: pu in cîte pu in negurile se risipeau. ce posibilită i are cineva: ştia ce poate osul lui Ercule.ISP.POP. buşeli şi flocăieli cît lumea. în cantitatea cea mai mică posibilă: cîtu-i negrul bobului macară cevaşi a sminti peste socoteala omenească este.) ine gura (sau gîtlejul). cît i-a inea gura. ajung pe Ivan. (pu in) cîte pu in sau (cîte) pu in.. VARLAAM. cîte şi mai cîte: şi-mi spune cîte toate: că-s scump. încetul cu încetul: şi vin să be cîte pu inel. pe rînd. cît ici. 1) în vecii vecilor. în mod progresiv.EM. foarte multe. nu mai face brînză cu Harap-Alb. şi-şi puse mînele pe cîte unul careleşi dînşii.. pe rînd. cîte unul careleşi. cît îl (îi etc.): şi cîte şi mai cîte nu cîntă Mihai lăutariul din gură şi din scripca sa răsunătoare! CR. de să nu-i dea nimeni de căpătîi. unul după altul: isvorăsc din veacuri stele una cîte una. cît hăul! ISP. multe (şi de toate). foarte pu in. cît îi poate pielea (cuiva). în scurtă vreme: aştepta să se întoarcă înapoi cît de curînd.cît e negru sub unghie cîte pu inel cîte pu in cîte şi cîte cîte şi mai multe cîte . cîte zile voi avea. cît îl in picioarele (sau puterile). cît îl in puterile. cîte pu inel. cît (sau ce) îi poate capul (sau pielea... nesfîrşit. toate. ori te ineai cu mîna de inimă rîzînd. pe rînd: aduseră-i la H [risto]s. ) fiecare.CANT.

. cît pofteşti.) sau (cum) nu se mai poate de . cît patru. sau de nu se mai poate.BIBLIA .. foarte lung. cît ai clipi din ochi.. căciula. cît te-ai şterge (sau să te ştergi. ne cam pusese pe gînduri.. ) în cel mai înalt grad.).. cît toate zilele (de mare). atîta vreme cît: cît timp trăieşti. cît pe colo cît pentru .: am aruncat şi eu o vorbă.: cît pe ce era să i se rumpă o vînă a inimei. PSALT. în ce priveşte. cît se-nvîrteşte o roată.. mult: mînca şi bea cît patru . extrem de . uriaş.SAD... (pop.NEGR.. mai că ...SAD. (reg.. 1) foarte mic: o grămadă de că eluşi cît pumnul. într-o clipă.CĂL... cît şapte sau cît şaptesprezece. mai să ..COŞBUC.. ) în cantitate foarte mare. grijile nu te ocolesc. cît stau răsăritele de apuse.. fără ca aceasta să fi fost cît e negru sub unghie vinovată. (sau despre . 2) cu atît mai pu in: nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui.. el părea că nu bagă de samă. cît poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau cît bate ochiul...CR.. nimic. imperceptibil. imens: o namilă de leu cît toate zilele de mare. oricît. (mare) cît o zi de post. cît pentru .. la o împără ie. putem etc. foarte tare. cît se poate de .... cît pumnul sau cît un pumn. cît stau răsăritele de apuse cît şapte cît te-ai învîrti într-un călcîi cît te-ai scobi în măsea cît te-ai şterge la ochi cît te-ar pişca un purice cît timp cît toate zilele ..: cît pentru străinul brunet. ca cum te-ar pişca un purice. numai ca să . (foarte) repede. dar desfrînat cît se poate... foarte mare.CR.. mare: se cutremurară. ) foarte departe: cîtu stau răsăritele de apuse delungat-au de noi fărădelegile noastre. pu in a lipsit să . cît pe ce (sau pe-aci) să . insesizabil: trebi ca acestea. (nici) cît (e) negru sub unghie. cît te-ai învîrti într-un călcîi.ISP. (sau mai . foarte.SAD. foarte repede. cît să chiorăşti un şoarece. foarte mult: Oşlobanu. privitor la .. foarte pu in: ne-a dat o bucă ică de pîne.POP. iaste lăudat . referitor la . foarte pu in. frate.. din răsputeri: fuge cît ce poate cu sarcina în spate. ) 1) cu atît mai mult: de vreame ce Ulfila ... care mînca cît şeptesprezece. (înv. deloc: a înfruntat pre nuna cea mare...cît mai vîrtos cît negru sub unghie cît o zi de post cît papură în baltă cît patru cît păr în palmă cît pe ce să . cît (sau ca (şi) cum) te-ar pişca un purice.ISP....NEGR.. foarte repede: parcă nici n-au avut vreme să se şteargă la ochi şi numai ce-au văzut în răsărit . cît poate cît poate cuprinde ochiul cît pofteşti cît pumnul cît să . cît păr (sau cî i peri) în palmă (sau pe broască). cît să pară că subiectul mă interesează şi pe mine.. nu se mai bagă în samă. cît de mult.OD. . (nici) cît să chiorăşti un şoarece sau cît să orbeşti un şoarece chior..EM. peste limitele obişnuite. cît te-ai scobi în măsea sau cît te scobeşti (sau pînă te scobeşti) în(tr-un) dinte. foarte întins.... interminabil: uite-i mă. la maximum: un boierinaş frumos şi bun la inimă. aproape să . pînă la orizont: nu se zărea ipenie de om cît bătea ochiul... cît (ce) poate (pot. cît timp. deloc: am avut minte cît păr pe broască. cît se poate de ....CR. într-o clipă. cu cît mai vîrtos eşti Măria-Ta vreadnic de cinste. cînd văzură namila de lighioană lîngă dînşii şi un lac de sînge cît pe colo.POP.).. te-ai freca) la (un) ochi. (înv. cît să .ISP.. din cale-afară de . cît să chiorăşti un şoarece cît se-nvîrteşte o roată (cu) cît mai vîrtos. 2) foarte mare: plînsese cu lacrimi cît pumnul. revărsîndu-se zorile.. mare cît o zi de post. foarte pu in. cît papură în baltă. cu cît mai vîrtos a lucra ceva....NEGR. cît pe colo.

ISP. foarte mic.DELAVR. (pop. clar de lună. în dezordine. a nu i se întîmpla nimic cuiva: noi chizeşluim că un fir de păr nu se va clăti din capul @năl imei Tale. (înv. şi pop.. a clădi (sau a funda. cîtuşi de cît cît va da din deget cîtva timp cît veacul cît vezi cu ochii claca lui Dumnezeu claie peste grămadă clar de lună a clădi pe nisip a clămpăni din gură a clăn ăni din din i a clăti capul a clăti coada a nu se clăti din loc a-şi clăti gura a se clătina pe picioare a nu se clăti un fir de păr din capul cuiva clipă de clipă a cloci o boală a cloci pe vatră a cloci un gînd a clocoti de mînie a coace la inimă pe cineva . a nu se clăti din loc. a dori răul cuiva. a vorbi mult şi fără rost: ajungă. o (bucată de) vreme: cîtva timp. într-o clipă. a nu se mişca. bătu în sus. a pune la cale ceva.MAIOR.BIBLIA . clipă de clipă. pînă va trece mînia Domnului. luptă: am fost în foc la ’77. ) război. defel. ) tot timpul. a coace la inimă pe cineva. neînsemnat: privighetoarea . ) foarte repede.SAD. cît vezi (sau vedeai) cu ochii. cît un cal de cei ruseşti (nem eşti). continuu. (pop. (despre cîini) a da din coadă. a merge împleticit. ) a nu se clinti. a fi foarte mînios. cîtva timp. a clăti coada. a turba) de mînie. a da din cap: bătrîna a ieşit. lumină strălucitoare de lună. 2) (fig.DOS. (reg. cu nemiluita: laudele curgeau claie peste grămadă. clătind din cap. (ori)cît de pu in. a se gudura. ) foarte mare: închipuieşte el din lemn un lup mare cît un cal din cei ruseşti.EM.). cîtuşi de cît.VLAH.NEGR. cît un lucru mare. cît un lucru mare. foarte mic: arde-n candel-o lumină cît un sîmbure de mac. a tremura de frig: n-a mai clăn ăni atîta din măsele. bătu în jos. a-şi clăti gura. nesigur. din cale afară: era vesel împăratul pentru aceasta. cît vedeai cu ochii.i cît ai clămpănit din gură! a clăn ăni din din i (sau din măsele). a rămîne neatins. şi peşte să prinză.POP. claie peste grămadă. a nu se clăti (sau clinti) un fir de păr din capul cuiva. pînă foarte departe: cîmpurile. a-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de îndoială. a cloci un gînd. claca lui Dumnezeu. cît unghia.CR. cît va trăi.nici cît unghia sa şi să cînte aşa de frumos! POP. a întemeia) pe nisip. cîtuşi de cît. cît un fir (sau un grăunte.cît i-ai lega noji a cît ine Dumnezeu lumea cît un cal de cei ruseşti cît un fir de mac cît unghia cît un lucru mare cît i-ai lega noji a (sau noji ele) (la un picior).ISP. a se clătina pe picioare. nicidecum: ascunde-te cîtuşi de cît. niciodată: n-am să-l văd cît veacul! COŞBUC. dojană etc. pe iluziuni mari. (reg. permanent.NEGR. unii (sau unele) peste al ii (sau altele). un sîmbure) de mac. a întreprinde o ac iune fără a avea o bază solidă: prevederile . cît ine Dumnezeu lumea. absolut deloc. a rămîne nemişcat: nu s-au mai clătit den loc sv [î]ntul mucenic. a fi pe cale de a se îmbolnăvi. ) cît de cît. (înv. mult de tot..POP. liniştea se aşternu peste pădure. se dovedesc astăzi a fi fost fundate pe nisip. a clăti(na) capul (sau din cap). a clămpăni din gură. a cloci pe vatră. ) a bea pu in (dintr-o băutură alcoolică). 1) a-şi spăla gura. a clocoti (sau a spumega. foarte (mult sau tare). a trîndăvi. a cloci o boală. a nu se urni din loc. cît veacul. cît cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea. cît va da din deget. am văzut şi eu claca lui Dumnezeu. erau ale lui.

colea.. coada ră oiului sau coadă de ră oi. (get-beget) coada vacii.: cole. să se sfîrşească comedia. nepot..: cobora în linie directă din Mavrocorda i.. a colinda cîrciumile colo şi colo col cu . colea. fudul..GHICA. coada veacului. femeile au pu ină minte: mai este şi o vorbă românească: coadă lungă. (pop. că cîr. fără a le potrivi. . a vorbi pe un ton mai jos şi mai calm. coadă (sau fustă) lungă. a fi be iv. urma alege!: cînd iai şaua de pe cal. pe alocuri.. a vorbi mai încet. col cu . (reg... mă! PANN. coate-goale. a fi strîngător. colo şi colo sau colea şi colea.. (un necaz) în plus. coadă de topor. şi zici: coada-i grasă! POP.BIBLIA. a stîlci în bătaie (pe cineva). a paşte (pe cineva): şi i-o coc eu ie. neaoş. a greşi.. cu musta a coada ră oiului.OD. a coase la oboroace. a-i purta sîmbetele (cuiva). obuzului.. colea. pe deasupra: ca şi cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine. unealtă în mîna duşmanului.. vagabond: ne sculăm să plecăm.. situat în unghiul format de două străzi. a comite o eroare a-i coace turta (cuiva) sau a i-o coace (cuiva). a-i întinde o cursă... sărăntoc.SAD. înfuriat la culme: cu o falcă-n cerul sfînt şi cu alta pe pămînt.a-i coace turta a coace un plan coada-i grasă! coada oştii coada ră oiului coada vacii coada veacului coadă de topor coadă lungă. colac peste pupăză sau pupăză peste colac.. dincolo . colea. c-o fi.. îngîmfat: dar noi ce sîntem? scoborî i cu hîrzobul din cer? AL.. de vi ă nobilă. ici şi colo... pe de-o parte . că mîr: că o fi. cînd şi cînd. colea . ) cu gura larg deschisă. a se trage din . cîte una. dincolo că risipeşte. 2) foarte nervos.. a coborî vocea (sau glasul). a stîlci în bătaie (pe cineva). că o drege. îmi mai trebuiai şi tu. spre a înghi i tot ce-i iese în cale. mîndru. a coase petec la petec. a coborî tonul. zgîrcit... c-o falcă-n cer şi cu una (sau alta) în pămînt. alcoolic..CAR. pe de altă parte . a cocoşa în bătaie (pe cineva).. taberei). 1) (înv. că o drege. dincolo . getbeget coada vacei.. (despre şuvi e de păr. (pop. nu sînt caii şi pace! POP.AL. a coborî ochii coborît cu hîrzobul din cer a coborî tonul a coborî vocea a cocoşa în bătaie a o codălbi c-o falcă-n cer şi cu una în pămînt c-o fi. a proiecta (în secret) (ceva).. ) a sforăi. din cînd în cînd: [copilul] începe .. IORGA.. foarte rar: izvoare ca cleştarul curgînd colea şi colea... . de origine rurală: nu eşti .i pare cu scumpete... minte scurtă! zicătoare nesocotită a poporului.. colea colea . ) ariergardă: au tăiat ie coada taberii. a coborî în linie dreaptă (sau directă) din . ieşit din opincă. a colinda (sau a bate) cîrciumile. ) sfîrşitul lumii.. coada-i grasă!.PANN. vezi cum îi stau coastele. c-o pă i sau că o fi. coborît cu hîrzobul din cer. ) a o pă i. a descinde din . la intersec ia cu . coada oştii (sau oştirii. col cu Calea Victoriei. sfîrşitul să fie bun!. a comite o eroare. (înv. minte scurtă a coase la oboroace a coase petec la petec coate-goale a coborî în linie dreaptă din . în şoaptă. a o încurca: aşa-i c-am codălghit-o? AL. a-i pune gînd rău. musta ă etc.. stăi. minte scurtă. coate-goale se scoală şi dumnealui... strănepot de plugar. a coji în bătăi (pe cineva). a lăsa privirile în jos: ei! nu mai coborî ochii şi zi că vrei. a coace (sau a cloci) un plan..: te aştept în Bulevardul Elisabeta. a o codălbi. colac peste pupăză! POP.PANN. instrument.AL. a vorbi.CONACHI. c-o pă i a coji în bătăi colac peste pupăză colea.) cu vîrfurile răsucite în spirală: un băiat nalt. a coborî ochii. a pune la cale..

ce-am avut şi ce-am pierdut! crai de Curtea Veche. copil din (sau în. încet şi cu grijă (ca un copil care înva ă să meargă): jupînul şi încă un băiat au ridicat greutatea şi i-au pus-o lui Cănu ă în cîrcă.. de 200 de mahmudele..AL. împreună. conform cu . (jur.. copăcel. 2) (fig... bastard.. a coşi (sau a coşcovi) în bătaie (pe cineva). fecior în casă: Cătălin.. preten ii de despăgubiri fa ă de acuzat. fig. ) a condamna în lipsă (pe cineva). ) copil nelegitim. a contracta o datorie (sau un împrumut). copil nelegitim: băiat din flori şi de pripas. orfan. au descălecat acolo oastea leşească conacul cel de apoi. a se contamina.. 3) (fig ... jocul întîmplării. a-i crăpa capul (cuiva). alături.GHICA.. a conduce (pînă acasă) pe cineva. a se prăpădi după ceva. hazard: dintr-un concurs oarecare de circumstan e. a crăpa de foame.CR. dac-ai sta să te potriveşti lor.... copăcel copil al nimănui copil de suflet copil de tufă copil din casă copil din flori a copleşi cu laude a coşi în bătaie cot la cot cotul şi pişcotul! crai de Curtea Veche a comite o fraudă (sau un furt). cu o milă de loc de Movilău. consideră că n-am spus nimic! considerînd că . (p. a considera de datoria sa să ..... (legat) strîns. concurs de împrejurări. ... cotul şi pişcotul!. a comite (sau a face) o gafă.. a-i crăpa buza după ceva a-i crăpa capul a crăpa de foame . într-un proces. comparativ cu . nu-mi pasă!. a bate zdravăn. a se îmbolnăvi: a contractat o gripă. libertatea se coboară asupra unei societă i. fa ă de .CAR. (reg. un paj . obligat să . a fura. a se sim i dator. potrivit cu . a snopi în bătaie (pe cineva): î i vine cîteodată să-i coşeşti în bătaie. ) moartea: aproape de Nistru. a comite o impruden ă. a fi imprudent. a se constitui parte civilă.. a conduce pe ultimul drum pe cineva. sau în compara ie cu .. băiatul a mers cî iva paşi pînă la col ul stradei.COSTIN. dar indrăzne cu ochii. consideră că n-am spus nimic!.. om destrăbălat. a condamna în contumacie (pe cineva). complex de inferioritate conacul cel de apoi concomitent cu . a lăuda peste măsură. de) casă.. (înv. fă-te că nu m-ai auzit! considerînd că . copăcel. conacul cel de apoi. de după gard). n-a tratat-o şi de aici i s-a tras moartea . neîncredere în for ele proprii.M.. ) a formula.. simultan cu . avînd în vedere că . a se împrumuta. complex de inferioritate. a se constitui parte civilă a contracta o boală a contracta o datorie copăcel. EM..... ce umple cupele cu vin mesenilor la masă. a considera de datoria sa să . a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuin ă. a gafa.. a înmormînta pe cineva. copil înfiat.EM. copil (sau fecior) din flori (sau de izbelişte.. copil de tufă... derbedeu. eapăn..) a nu-şi mai vedea capul de treburi.. fiu de boier care era paj la curtea domnească.a comite o fraudă a comite o gafă a comite o impruden ă comparativ cu . (legat) cot la cot.. a-i crăpa (cuiva) buza (sau măseaua) după ceva. a-i fi foarte foame.ext.. copăcel.GHICA. viclean copil de casă. de-mi crăpa buza.. ) a avea o migrenă persistentă. a copleşi cu laude.. concurs de împrejurări a condamna în contumacie a conduce pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva conform cu .. haimana.: fraze exacte şi conforme cu starea sufletului său. copil al nimănui. a înso i (pînă acasă) pe cineva. în acelaşi timp cu . copăcel. (jur. concomitent cu . a contracta o boală.. copil de suflet. a omorî pe cineva. ). a avea mare nevoie de ceva. .. 1) a lovi foarte tare (în cap) pe cineva.

a le crede toate lăptoase. a fi foarte leneş. a huzuri: deşi nu crescuse-n perini de puf. a crea (sau a da.. a creşte foarte repede: purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzînd cu ochii.POP. a fi foarte încrezut.. supărat. a crede fără a verifica.: şi-mi crăpa măseaua-n gură cînd vedeam că nu mai vine. ) a fi foarte. crescut în belşug...). avere bună! NEGR. de necaz). a nu duce lipsă de nimic. a creşte.ISP. se supăra cînd trebuia să calce-n gunoi.. a(-i) crăpa (sau a(-i) plesni) rînza (de ciudă.. nebun după dînsa? cred şi eu: văduvă. a creşte văzînd cu ochii (sau ca din apă). de crăpau lemnele! CR. ) a-şi nota ceva (spre a nu uita): cresta i pe răboj. a creşte (sau a trăi) în (sau pe) puf (sau pufuri.. cred şi eu!. a crea un rol a crede că tot ce zboară se mănîncă a se crede căzut din cer a se crede grozav a nu crede ochilor a crede pe cuvînt a le crede toate lăptoase a-şi crede ziua eternă cred şi eu! crescut în mătase crescut în vată a cresta pe răboj a creşte iarbă sub cineva a creşte inima din cineva a creşte în puf a creşte şarpele în sîn a creşte văzînd cu ochii creşti mare! crîngul cerului . desigur!.. a-şi crede ziua eternă. crezîndu-le toate lăptoase . a ine) şarpele în (sau la) sîn sau a vîrî pe dracu-n sîn. într-un film). (să) creşti (sau creştere-ai) mare!. mînios: baba.. copii! ISP. ba bine că nu!: nu umblă ... în perini de puf). cînd l-a văzut viind. a crede pe (sau de) cuvînt (pe cineva). a creşte (sau a încălzi. a trăi confortabil. a fi un ger straşnic: era un puiu de ger în diminea a aceea. (p.. a crea un rol..POP. a crede că tot ce zboară se mănîncă.SL.CAR. a ocroti pe un nerecunoscător: în sînul meu cu-ngrijire p-aşti şărpi primejdioşi cresc.CR. crăpa rînza-n ea de ciudă.. pieptul) cuiva... HEL. a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea înainte şi stă. în fine!.CR. calea laptelui. ) ochii).. a crede tot ce i se spune: mama . a crăpa (sau a pocni. a da.. (despre actori).. a întredeschide uşa. să fii sănătos. cu gîndul la sine acela îşi crede ziua lui eternă.a se crăpa de ziuă a se crăpa de ziuă. nu-i de mirare!.. a sim i o mare bucurie. a-i crăpa pipota de nerăbdare. (sau de . în sfîrşit! a crăpa uşa. a creşte inima (sau sufletul) din (sau în) cineva sau a-i creşte sufletul (sau inima. a sugera că .. a se crede grozav. a ajuta.. crescut cu o grijă exagerată.CR.ext... a nu(-şi) crede ochilor (sau (înv. a se lumina de ziuă. a cresta pe răboj. răsfă at. a lua de bune spusele cuiva. a fi foarte nerăbdător să .). crescut în vată. a avea mare nevoie de . a lăsa) impresia că .. crescut în mătase (sau în puf). a creşte iarbă sub cineva..EM.. a lăsa să se în eleagă că . a se crede căzut (cu hîrzobul) din cer. o mare satisfac ie... a fi foarte nerăbdător. (sau de . a fi naiv. a-i crăpa măseaua a crăpa pietrele a-i crăpa pipota de nerăbdare a crăpa rînza a crăpat ceasul! a crăpa uşa a crea impresia că . copile! crîngul (sau brîul luminos al) cerului. . cum i le spusesem eu ... de invidie. a crăpat ceasul!. a se ivi zorile: cînd se crăpa de ziuă. a face pe răboj o crestătură pentru a ine socoteala. [nora cea mică] se apuca de direticat. tinerică.. a-i crăpa (sau a-i pocni) măseaua (în gură) (cuiva după ceva sau după cineva). a-şi face iluzii. a trosni) pietrele (sau lemnele) (de frig sau de ger). sufletul îmi creşte. a interpreta cu măiestrie un rol (într-o piesă de teatru. a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se miră şi nu ştia ce să crează ochilor săi. a fi încîntat: cînd te văd zîmbind . a dat Dumnezeu!. a avea o foarte bună părere despre sine. (pop. m-a lăudat.

cu solemnitate: îl petrecu cu cinste şi alai. cu precau ie. ochii i-au slăbit. ) cu toată bunăvoin a. cu . giude ul va giudeca să-ş [i] piarză muiarea toate zestrele. în detaliu: m-apuc s-o studiez cu de-amănuntul. a croi o minciună.ISP. a ticlui o minciună. cu această (sau astă) rînduială. a croi pe cineva. a-şi deschide drum.1818). (înv. cu aceste(a) cu toate. (în) crucile satului.a-şi croi drum a-şi croi drum cu coatele a-şi croi drum în via ă a o croi la fugă a croi la planuri a croi o minciună a croi pe cineva cruce ajută! crucea ta! crucea zilei cruce de aur în casă! cruce de voinic crucile satului cruciş şi curmeziş a-şi cru a for ele a-i cru a via a cuiva cu . cu to i flecăii din batalionul meu. tată. cu băgare de seamă. a lăsa în via ă (pe cineva).CR. a o croi la fugă. cînd se va mai ivi ocazia. cu adevărat este mort Robinson? DRĂGHICI. cu mare băgare de seamă. 1) din belşug. a se menaja. într-adevăr: acum. în lung şi în lat. ) pretutindeni. 1) a-şi face loc prin mul ime. 2) reprezentare grafică a crucii în vechile abecedare: bă ul în care era aşezată fila cu cruce-ajută. bărbat în toată puterea: se ruşină singur de sine. a-şi croi (sau a-şi face) drum cu coatele. într-o măsură şi mai mică. cu de-a sila.GANE.P.. pe măsura trecerii anilor. a-şi cru a for ele.CR. apropiat. a o tuli. cu anevoie.. de ajunsese să nu mai vadă la doi paşi. .: Ipate îşi ia femeia cu zestre cu tot.CAMIL.CR. cu tot cu această rînduială cu aceste cu toate cu adevărat cu alai cu altă ocazie cu alte cuvinte cu amănuntul cu amîndouă mîinile cu anasîna cu anevoie cu anii cu apropiere cu atît mai mult cu atît mai pu in cu băgare de seamă a-şi croi drum. (înv. aproape: fiind satul cu apropiere de tîrgul Bacăului.. a croi la planuri. cu aten ie. înjurătură amenin ătoare. aşa pu in la inimă! ISP. a o lua la sănătoasa: iepurii o croiră la fugă. cu greu. a bate (cu un bă . cruce de voinic.GALA. cu atît(a) mai pu in. ajunseră la muma Crivă ului.POP.. a face proiecte. cu fast. cum să se arate el. crucea zilei (sau nop ii).. cu for a. cruce de aur în casă!. 1) Doamne ajută!. şi pop. a-şi croi drum în via ă. ) astfel. într-o şi mai mare măsură: cu cît e omul mai bogat.P. cu amîndouă mîinile sau cu mînă bună. cu apropiere. împreună cu . cu biciul) pe cineva. cu altă ocazie. altădată: vom continua discu ia cu altă ocazie. miezul zilei (sau al nop ii). în apropiere. cruce ajută!. din toată inima.ext. (p. cu timpul: cu anii. (în) mijlocul satului (unde de obicei se întîlnesc mai multe drumuri): pe la prînz eram în crucile satului.PRAV. cu dificultate.URIC. crucea ta!. peste tot: după ce umblară lumea în cruciş şi curmeziş. a-i cru a via a cuiva. 2) a parveni. cu adevărat. cu grijă. cu anii. adică: cu alte cuvinte. în acest mod: are să înceapă a-i mirosi a catrin ă şi cu astă rînduială n-am să am folos de el niciodată. a răzbate în via ă. ca orice amator pasionat.. cu anasîna.POP. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate. la un loc cu . cu alte cuvinte.. cu (de-)amănuntul. îndepărtînd obstacolele.. cu atît mai mult se cărpănoşeşte. cu alai. laolaltă.. cu tot. (în) cruciş şi (în) curmeziş. ne laşi baltă şi pleci? CEZAR. cruce de voinic. în amănun ime. în toate direc iile. invoca ie rostită atunci cînd se pomeneşte numele diavolului. cu delicate e: prin întuneric mergea greu de tot. 2) (fig. (a. cu atît(a) mai mult (sau mai vîrtos).CAR.

VLAH. de ruşine): cu fruntea-n piept. (reg.. (înv. că iară însuşi cu capul său să meargă cu oastea romană asupra dachilor. ) necugetat.. cu bunăvoin ă..NEGR.... din toată inima.MAIOR. cît p-aci să .. s-apropie de cal. costisitor: bunătatede copilă. . cu caş(ul) la gură. cu capul a mînă.. 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio.. cum?: cu ce obraz să mai ies eu în lume? ISP. rezonabil.. (înv. cu greu... cu duhul blînde ii. (fig. cu trudă.. scump. (sau să ..PRAV..VLAH. cu cale.. toate merg cu capu-n jos! CR. cu brio. cu chiu. (înv. sănătos: mergi cu bine! cu binele sau cu binişor(ul).. foarte mult: a i umplut. cu bună ştiin ă.AL. cu bun chip sveatnic. cu toată familia. cu inten ia să . cu mult necaz: mă trezeşte mama într-o diminea ă din somn cu vai-nevoie.. grosolănii..: cu chip că eşti hazliu. nenumărat. cu chibzuială cu chip că . cu capul gol. cu chiu. cuvinte.. cu chip de a . supus... ) cu bunătate. cu ce obraz?. în aşa fel încît .. binevoitor: mi-a zîmbit cu multă bunăvoin ă. cu capul plecat (de supărare.. îmi spui o mul ime de . . călărind pe gramaticele latine. fără înso itori: cînd merge el singur cu capul său. şi ea tot nu-i mul ămită.. 1) (înv.. (reg. 2) cu sănătate..).cu bine cu binele cu bra ele deschise cu brio cu bună ştiin ă cu bunăvoin ă cu bun chip cu cale cu cap cu capul a mînă cu capul gol cu capul în piept cu bine. de-i so ie. după multă osteneală. cu cheltuială. cu capu-n jos. crescută cu cheltuială prin pensioane.: văzînd nişte lişi e pe apă. cu bun chip. ) 1) el însuşi. umil. cu carul. 1) (muz. cu bunăvoin ă. ) smerit. cu chip de a . jucînd [căr i] cu chibzuială. cu tot avutul.POP. cu ce îndrăzneală?... cu că el (şi) cu purcel. cu pruden ă: a petrecut un an de zile.POP. cu capul său cu capu-n jos cuc armenesc cu carul cu caş la gură cu căciula în mînă cu că el cu purcel cu ce obraz? cu cevaşi cu cheltuială cu chezăşie ca . cu în elepciune. cu gînd să . (singur sau însuşi) cu capul său. din abunden ă. cu nemiluita.. cuc armenesc. deştept. ) cinstit: într-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei. cu condi ia ca .. cu chip să ucidă vreuna. în persoană: se mărgini Traian.: cu cevaşi gramaticii români au agiuns la caos.RUSSO. cu (sau de-a) chiuita. în cunoştin ă de cauză. din belşug: îi aduce în casă cu carul. lipsit de experien ă. cu chezăşie ca . şi sîngur cu sine să facă greşala.CAMIL. pe dos: lumea asta e pe dos. 2) mult. de cerneal-atîtea coale..CAR. drept. cu vai sau cu (mare) chiu şi vai sau cu vai-nevoie.. cu cap. zvîrrr! cu toporul într-însele.)..COŞBUC. bine: ar fi cu bine primite a rostului meu . cu to ii: au plecat cu că el şi purcel.P. ) cu multă însufle ire... (reg. ) pupăză: iar vrei să te spurce cucul armenesc? CR. anapoda. inteligent: era un tip cu cap. cu bra ele deschise.P. cu vai cu chiuita .DOS.. potrivit. cu toptanul. în mod conştient. cu creştetul descoperit..CR. cu căciula în mînă. ) 1) cu grămada. cu chiuita. sub pretext că . 2) singur. imatur. cu chip că . cu capul (sau cu fruntea) în piept. cu (chip şi) chibzuială. nimerit. (sau ca (să) .BIBLIA.CR. cu cevaşi.: primi cele zise de drac cu chezăşie însă ca el să-i ducă burduful cu bani.. cu fundul în sus. ) n-a lipsit mult să (nu) ... astfel încît .

ambiguu: vorbe cu două în elesuri.. cu cu cumpăt (bun). cu coarne cu condi ia să . din proprie ini iativă: o igancă aduse.COD. cu coarne.CORESI. premeditat. cu de-a sila cu de-a sila. cu ... PANN.POP. cu claritate şi cu elegan ă. şi coraj d-a cugeta. energic. cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu ... echivoc. în totalitate: era cu desăvîrşire chel.CAR. silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserică. cu cuviin ă şi am găsit de cuviin ă să te poftesc şi pe d-ta. . cu for a. împreună cu .CĂL.. 1) sub cuvînt de . cu cale. integral. complet. cu două în elesuri.. în elep eşte: am făcut şi eu un praznic.. ) cu toptanul. ) şovăitor: bărbatul cu doao cugete nu iaste aşedzat întru caile sale.CORESI. într-adevăr: dacă vrei cu crezămînt să te-ndrăgesc pe tine.) mul i. mor iş. prefăcut. ipocrit: om cu două fe e. cu fa ă curată: ba încă îi da nădejde. cu de la sine putere un lighean încărcat cu var.URIC. cu de destul cu de destul.. cu cioporul cu cioporul. fă arnic. în mod consecvent. ) destul: şi niminea nu iaste cu de destul spre mul emita lui.. după. frumos. (pop . ) chibzuit. neapărat: inea cu tot dinadinsul să-şi facă feciorul popă . bucuros.SAD. cu obliga ia de a . cu crezămînt cu cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă cumpăna într-o mînă şi cu sabia în cealaltă..VOR. cu convingere cu convingere. amănun it. (înv. cu dragoste. 2) sub cuvînt că . corect. cumsecade. cu ciudă... din toată inima.CR. limpede. în ordine. for at. cu drag. desluşit: autorul descrie cu fine e. cu două cugete cu două fe e cu două în elesuri cu drag cu dragoste cu două cugete. hotărît.. ea le răspunde cu ciudă şi în bătaie de joc. (înv. umilit: fuge ca cîinele cu coada între picioare. cu mînie.PANN.. cu consecven ă cu consecven ă. anume. în detaliu. plin de iubire: cu dragoste părintele priimi-va noi. cum se cuvine. pe măsură ce trece timpul. (reg. (în mod) onorabil. cu desăvîrşire cu desăvîrşire. în) cuviin ă. fă arnic. cu de la sine putere sau (înv.. cu deadinsul cu de-amănuntul cu de-amănuntul. cinstit. credincios: cu credin ă să-l primim. cumpătat: omul cel muncitor şi cu cumpăt bun nu piere niciodată.GALA.CR. ferm. ipocrit. cu coada între picioare cu coada între picioare. căsătorit legitim: îşi luase femeie cu cununie. convenabil. potrivit. cu ciudă cu cîrdul cu cîrdul..1811).. cu două fe e.. cu condi ia să . MAG. ..EM. nimerit. tu te coboară pe pămînt. cu depărtare cu depărtare.MARCOVICI. ruşinat. cu cuvînt de . cu adevărat. departe: această vie îmi era cu depărtare a o căuta. cu tot cu (sau de. cu coaie cu coaie. cum trebuie. cu credin ă cu credin ă.CANT...EM. clar.. că negreşit îi cu cinste va bate şi cu cinste va scăpa. cu ridicata.. (despre minciuni) de necrezut: această poveaste iaste căriia noi moldoveanii îi zicem minciună cu coarne. (înv.OD. cu claritate cu claritate. cuminte.IST. enervat: cînd o roagă şi că eluşa şi părul şi fîntîna şi cuptoriul ca să îngrijească de dînsele. cu crezămînt. ) cu puterea sa. ) cu greu. cuviincios. cumătre. 1) nejugănit. cu cumpăt cu cununie cu cununie. cu cuvînt de . privea la ei cu drag. îndrăzne : nu găseşti om cu coaie.. cu de la sine putere.. cu deadinsul sau cu (tot) dinadinsul. (a. la un loc cu . (înv.. cu ... cu cît trece timpul cu cît trece timpul. metodic.. prietenos: soarele . bine.CORESI.. 2) (bărbat) viril.cu cinste.. fals.: mînînc merele cu tot cu coajă..

pe bună dreptate. cu febră: brusc. strîns.. sim i că-l ia cu fierbin eală. cu genunchii la gură. cu fundul (sau cu curul) în două luntri. cu excep ia ultimului capitol.. cu durere în suflet.ANTIM. (înv. cu fuga! CR. cu duiumul. plin de îndrăzneală. împăcată cu sine: cu cuget drept. nepătat. cu fierbin eală.cu drept cu dreptate cu drept cuvînt cu droaia cu duhul blînde ii cu duiumul cu dulce cu dulcea ă cu durere în suflet cu excep ia . cu fa a curată cu fierbin eală cu foc cu foc şi cu potop cu folos cu for a cu frica lui Dumnezeu cu frică cu frumuşelul cu fruntea sus cu fuga a se cufunda în somn cu fundul în două luntri cu gaidele în sus cu genunchii la gură cu drept(ul). a avea gînduri.LIT. fierbinte. cu excep ia .DOS. cu înfocare: se puse în genunchi la tronul Dumnezeirii şi începu a se ruga aşa de duios şi aşa de cu foc.POP. cu dulcea ă. fă arnic.. deschide i cu fuga.POP. pios. cu gaidele în sus. . cu binişorul.CONV. ) cu de-a frica. cu mîna la piept. (înv.. adevărat. folositor. l-a găsit pe urs cu gaidele-n sus. cu drept cuvînt.POP. cu duhul blînde ii.. fierbinte.PSALT. cu foc. cu regret. pentru ce în ceealaltă să paie cu strîmbătate? CONACHI. inten ii bune (sau rele) (fa ă de cineva): Domnul în eleage cine ce gîndeaşte.OD. ) a unelti: cugetară sfeature ce nu putură sta. 1) (înv. ghemuit. cu frica lui Dumnezeu. cu părere de rău.. evlavios:adunarea cea cugetătoare de Dumnezeu. te aşteptai să fii răsplătit. a cugeta sfaturi. ) plăcut: mă vei odihni cu dulce. MINEIUL.. a dormi adînc. cugetare bună a cugeta sfaturi cugetător de Dumnezeu cuget curat . drept. cu de-a sila: cum vine asta? vrei să intri în casa mea cu for a? CEZAR. fără fă ărnicie.CR. cu înflăcărare. cu foc şi cu potop. repede. cu căldură.. în număr mare: numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia. cu fruntea sus. cu folos. curajos. a se cufunda în somn. DOS. cu teamă: vorbea cu frică. conştiin ă liniştită.. ) arzător. cu bunătate... drept: dacă în una vi s-au părut cu dreptate.CR. util: să ne fie cu folos. cuget curat (sau drept). evlavios. . ) a voi binele (sau răul) (cuiva).. nevinovat. ) (bună sau rea) inten ie: tot cursul vie ii voastre vă ve i povă ui de bună cugetare.: învă ase toată materia. sincer: spune i-mi cu drept. cu frică sau (înv. prin for ă. (înv. cu dulce. cu binişorul. (înv. de frică: îl feace cu de-a frica de-i spuse cine iaste. 2) speriat.. a cugeta (în) bine (sau (în) rău) (cuiva) . cu curu-n două luntri. care de pe unde se găsea. (înv. în mod întemeiat: . ipocrit: Golescu-Negru umblă şovăind. cu fuga. păzitor al moralei creştine: era un creştin cu frica lui Dumnezeu.. a cugeta bine . (reg.POP. cinstit: fuge . nehotărît.. ) cu picioarele în sus: a doua zi.. cugetare bună (sau rea). cu frumuşelul. cu for a. dragii mamii.. cu dreptate.POP..P. cu drept cuvînt. indecis. integru.GHICA. în număr mare: au venit păsările cu duiumul. prin laude meritate. cu fa a curată sau cu obraz curat. ) sub amenin are. pios. plăcut: vorbea cu dulcea ă.DOS. degrabă. de cugetă bine şi cearcă de Domnul. cu droaia. cugetător de Dumnezeu. blînd.CR. profitabil.DRĂGHICI. la sfînta duminecă scăpînd cu obraz curat. imediat: hai. (în) afară de . disperat: căzui cu fa a la pămînt plîngînd şi jăluindu-mă cu foc şi cu potop.

cu hamişa. curajos.CAR.CR.POP. cu toptanul: ce mi-i cere aşa cu hurta? CR. cu inima deschisă. cu impar ialitate sau cu toată impar ialitatea.AGÂRB.. de nevoie. . cu obiectivitate. că-l înduplecă.. cu gura rece. fără şovăială. cu gîndul aiurea. speriat. cu for a: ai avea poftă să le răşluieşti o parte de pămînt . pe fugă..POP.. (înv. cu inimă bună.P. cu mare greu găseşte drumul. ) cu for a. cu ifos. . cu inimă. cu grămada. cu duiumul. cu musca pe căciulă. la hurtă. . 2) inimos.OD. în grabă. pînă va veni vremea ca cui pe cui să scoată. cu (mare) grijă. hotărît. cu hatalm. EM. voinice!.NEGR.POP.POP. 2) (înv. îngrozit: cu inima răcită. nemăsurat. ce cu hamişa voia să se vîre în cer. ) cu înşelăciune. cui de tei. ) cu toată gura. 3) cu răutate. cu mî a-n sac.i ascult chemarea. cu sila. cu inten ia de a . cu stăruin ă: îl rugă cu atîta insisten ă. cu (mare) băgare de seamă: este un lucru prea cu grijă mare a ispiti.. cu sinceritate. într-o bună zi. are să ajungă ditai ministrul? CEZAR.CR. cui cu (sau pe) cui (se) scoate (afară). fără voie. în mod fraudulos: îngerul cel rău. cu via ă: împotriva noastră lucră el aşa de cu inimă. zise craiul cam cu jumătate de gură.. cu nemiluita: cîrdurile de gîşte trec . ) din greşeală. observă tot ce se petrecea jos în curte. hazliu. vinovat. cu greşeală. cu inima răcită. cu hapca (sau cu japca). cu ifos.COSTIN . . lucru pe care nu po i pune nici un temei. 1) foarte îngrijorat: au stătut în Roman cu mare grijă de tatari.REBR. cu foc. cu grămada d-a lungul Buzăului. topit de durere.cu ghiotura cu gîndul aiurea cu gîndul de a .NEC. cu haz. 1) energic. cu hotărîre sau cu toată hotărîrea. cu toată impar ialitatea. cu hurta. greşit: cu greşală spun unii că se arseră de Mihaiu-vodă [acele palaturi].. cu detaşare: să fie admisibilă o aşa crea iune? autorul.BĂLC. cu hapca.. colea. pe nemîncate (şi nebăute): dă gîsca ceea ce aşteaptă musafirii cu gura rece. patetic: cîntau la psaltichie.AL. cu glamnică la inimă. 1) cu mîncarea în gură: strigă Titu cu gura plină. plăcut. anevoie: din sfera mea venii cu greu ca să.. cine s-ar fi gîndit?: cui i-ar fi dat prin cap că. sus ine că da. (reg.ISP. ) cu grămada. 1) din belşug.CR. o pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte: trăieşte ca viermele în rădăcina hreanului. cu gura plină. cu gura jumătate sau cu jumătate de gură. bucuros. distrat. cu insisten ă. cu de-a sila. cu (mare sau mult) greu (sau greutate). 2) cu (mare) aten ie. nostim. în mod hotărît: să ştie cu hotărîre că-i va da de so ie pe cea mai frumoasă muiere. inten ionînd să .. (reg.VLAH. 2) de-a valma. grăbit.. cu gîndul de a .. cu gîsca-n traistă. cu grabă.. cărunt. cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte)?. cu mare dificultate. fără convingere: Bun sosit la noi. cu franche e. cu gîsca-n barbă cu gîsca-n traistă cu glamnică la inimă cu grabă cu grămada cu greşeală cu greu cu grijă cu gura jumătate cu gura plină cu gura rece cu hamişa cu hapca cu hatalm cu haz cu hotărîre cu hurta cui cu cui scoate cui de tei cu ifos cui i-ar fi dat prin cap ? cu impar ialitate cu inima deschisă cu inima răcită cu inimă cu inimă bună cu insisten ă cu ghiotura.. în care nu te po i încrede: nădejde pe el ca pe un cui de tei. cu gîsca-n barbă. (reg.

cu toate că ..COD. nesigur: este oare de cuviin ă a lăsa cineva un mic folos sigur.. cu aten ie: citeşte cu luare-aminte aceste pagini .CR. ) îndoielnic. bucuros: cu iuboste făgăduiră noi fra ii..: cumu iaste aceasta drept . incert.BĂLC. a oferi mijloace de subzisten ă (cuiva). victorios: s-a întors de la luptă cu izbîndă.. cu izbîndă. (înv. seducător: vorba şi fa a-i era cu lipici. cu degetul în gură. ca să cîştige altul mai mare cu îndoire? DRĂGHICI. a nu se sinchisi (de ceva). trist: de ce plîngi cu jale? AL. pornit: făcea totul cu înverşunare. 1) a aştepta mult şi bine să se împlinească o promisiune. 2) a nu-i păsa.. cu înlesnire.ISP. cu iu eala fulgerului (sau glon ului)... cu înverşunare. printr-un remarcabil aforism filozofic şi politic.. a culca un arbore. cu înfocare.. cum a da tîrgul şi norocul. cumva: cum. ce vrei să spui?... 1) în belşug.ISP. a tăia un arbore. ca ultimă dorin ă. cu siguran ă. a fi aplaudat (de cineva): încheie în sfîrşit. lesne. atrăgător. chibzuit: vorbea cu în ălepciune şi supunere. cu iuboste. jalnic.. a culege (sau a smulge) aplauze(le) (cuiva). cu îndestulare. sigur: vrei să ştii cu-ncredin are dragostea cît cuprins are? CONACHI...ISP.. cu inten ie cu intermiten e cu iuboste cu iu eala fulgerului cu izbîndă cu încredin are cu îndelungul cu îndestulare cu îndoire cu înfocare cu înlesnire cu în elepciune cu înverşunare cu jale cu judecată a se culca cu găinile a se culca pe lauri cu inten ia să ... cu inten ie. cum (sau ce) a (sau o) da tîrgul şi norocul. a se culca pe lauri. s-a descurcat şi de data asta. PANN. uşor. ) cum s-o nimeri. cu plata la sfîrşitul fiecărei luni: fusese angajat cu luna . cu bun-sim . din belşug: să poată avea lapte cu îndestulare.. cu întreruperi.. cu grămada: curaj cu chila şi minciuni cu lopata. a se culca pe o ureche (sau pe cea ureche. pe urechea ceea. cum adică? sau adică cum?. cu limbă (sau cu grai) de moarte. cum. necum cum . (reg.. a se mul umi cu succesele ob inute în trecut. cu jale. a culege lauri. intermitent. se culcase odată cu găinile. a avea succese mari. cu lunile. necum. iară cum a da tîrgul şi norocul cum adică? . totuşi . încîntător... cu lipici. a se culca (odată) cu găinile. VLAH. DRĂGHICI . cu planul de a .. să ne rugăm. cu luna. (aproape) instantaneu. (sau de a . cu grijă. cu în elepciune. cu uşurin ă: pot cunoaşte cu lesnire ce dureri a încercat.. iară noi usnele nu desfacem. iară. exprimată pe patul mor ii: a lăsat cu limbă de moarte ca averea să-i fie împăr ită săracilor.. într-un fel oarecare.. ) cu drag. în mare cantitate. din abunden ă. cu luare-aminte. (în mod) în elept. (înv. cu gîndul. timp de luni de zile: nu dădea pe acasă cu lunile. destul. (înv. cu lopata. atent.ISP. cu îndoire.VOR.cu inten ia să . pe urechea aia). (înv. a se culca foarte devreme: baba . cu judecată. cu ardoare. tată. înverşunat. . cu (bună) încredin are. 2) în mare măsură.CORESI. ) timp îndelungat. prudent. cu îndelungul. menit a smulge aplauzele colegului d-sale. o speran ă: nu crez să se fi culcat pe urechea aia şi să fi stat numai aşa.). biruitor. unde vrei să ajungi?: cum adică? să plătesc tot eu? a se culca pe o ureche a culca un arbore a culege aplauze a culege de pe drumuri a culege lauri cu limbă de moarte cu lipici cu lopata cu luare-aminte cu luna cu lunile cum. ) deşi . a ne durea şi în toate păr ile a ne da . cum .. cum o da Dumnezeu. a culege de pe drumuri (pe cineva).. tot .CR. cumpătat. cu înflăcărare.. a deveni celebru.CAR. fie ce-o fi: apoi dă. cu pasiune: libertatea pe care o doream cu înfocare. necum. dinadins: îmi cer iertare! n-a fost cu inten ie! cu intermiten e. inten ionat. cu tact: fata cea mai mare era mai tăcută şi mai cu judecată.

. mort..ext. priceput... cu mare cu miez cu miile cu milă cu minte cu minune cu mîinile goale cu mîinile în şolduri cu maiaua în (sau la) cap. cum că .. cu mic. ext. cum e habarul?. cu măiestrie cu măruntul cu mărun uşul cu măsură cum ca să . (p. ) în cantitate mică. îndemînatic. ) jalnic... era frumoasă de mama focului. cum era şi de aşteptat. cu miez.EM. cu milă. în cantitate. (ca) de pildă.. cum e obiceiul cum era şi de aşteptat cu merit cum e sfîntul şi colacul cu metodă cu mic. chibzuit.. cu chin. şi pop. cu scopul de a .. ) în elept.: şi simt cum că de bra u-mi un bra uşor s-anină. cum e sfîntul şi colacul. cu mare ce hălăduiesc de deschid uşa..CR. cu mare greutate. cu merit sau de merit. de pildă. cum am auzit-o.. cum se cade. cît se poate mai . cum ar fi . cu metodă. cu măruntul. fără deosebire. (înv.. merituos: slujbele să fie ocupate numai de oameni cu merit. adică: cum s-ar zice la noi în ărăneşte. sistematic. ) pentru ca să . 3) decedat.. cum se obişnuieşte.. cu mîinile goale. cum se face că . după multă osteneală. ) substan ial. (glume ) ame it de băutură. de ce: cum de nu cade trăsnetul să ardă pe nişte asemenea necredincioşi! NEGR. cu mîinile în şolduri (sau încrucişate).AL. în larg: ai găsit un sat fără cîni şi umbli cu mînile în şolduri. cu mare caznă. to i... precum se putea prevedea.. aşa o vînd. cu mare ce... cum ca să .. ) uimitor.. 1) impasibil. cum e mai . cumpătat. cu mîinile la piept . metodic.. cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheamă (sau s-ar chema).cu maiaua în cap cum ai zice cum am cumpărat-o..POP.PRAV. . că . cu mare alai. aşa o spun mai departe. cu talent: cioplea lemnul cu măiestrie. cum ar fi ciocănitoarea. 2) (înv.. altfel spus. inactiv. conform obiceiului. în număr foarte mare: fluturii cu miile joacă pe cîmpie.. 2) fără nici o grijă.. (înv. cu chiu şi vai. cum că . cum de . ponderat: şi la băutură să fii cu măsură.. fără bătaie de cap. în voie. ca (şi).IOSIF. din ce pricină. de exemplu. cumpătat: erai mult mai cu minte pe cînd erai nebun. cum e. (p. în detaliu. cu măsură.. ) în cele din urmă: după multă trudă. precum: apă limpede cum îi lacrima. cu măiestrie. aşa o vînd cu mare alai cu mare caznă cu mare ce cum ar fi . (fig. diplomă de merit. cum dracu? cum e cum e habarul? cum e legea cum e mai . neînarmat. cu pompă.. de respect. cum de . cu greu. cu minune.ARGHEZI .. cu minte. omagiul sau darul se măsoară după importan a persoanei..PRAV. (înv.CR. cu amănuntul. spre a .CR.: creade giude ul cum să nu-i fie dat stăpînul puteare într-acesta chip cum ca să-l ucigă.. cu miile. cu mărun uşul.. cum se cuvine. ce naiba? cum e.: iaste preacurvariu şi iaste minciunos şi om cumu-i mai rău. bunăoară: o pasăre. ) cu mîinile împreunate în semn de închinăciune.. cu judecată sănătoasă... cum merg lucrurile? cum e legea.. cum dracu?.. semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. cum e obiceiul.URIC. cum am cumpărat-o. dureros: puica mea plînge cu milă. cu mîinile la piept. 1) inactiv: stă nemişcat pe spate. cu mîinile (încrucişate) la (sau pe) piept.. cu mare.ZANNE.POP. (înv.

cum rămîne (cu . a evalua. cum (să sau de) nu!. deznădăjduit: Arald cu moartea-n suflet . cum nu! CR. (înv. cum îi vine pe ăcălie. cum doreşte. cum o mai hălăduieşti?. ce se întîmplă (cu . precum au şi făcut. manual. cu mîna. (iron. halal să. a ta etc.i . direct.. ) ce mai faci?. cu mîna cuiva. cum o mai duci? cum mi-o fi scris. cum o mai duci?. 2) (despre exprimare) (mai) aleasă. pericol de moarte: lumea stă în cumpănă de peire. (înv.COSTIN. mai încape vorbă?. ) ca şi cum nu . a cîştiga timp.. POP. (mai) spumoasă: spune-le ni el mai cu mo . că-s făcu i pe seama ta.: strica-să-vor aceale tocmeale. cum mi-o fi dat.. a cumpăra de la un intermediar. după cumpătul vreamii. . desigur!.CR. ) 1) (mai) răsărit.da cum. cum are chef. cum nu şi . ) roditor. potrivit: să n-apuce codru. cum îi vine. deschis. 2) vorbă să fie!.NEC. . să. cumpătul vremii. a cumpăni din ochi.i fie de bine!: de iar impinge păcatul să-mi deschidă uşa. . ochii tăi.cum îi plesneşte prin cap cum îi vine pe ăcălie cu mîna cu mîna cuiva cu mîna goală cu mîna lui cu mîna pe conştiin ă cu mîncare cum m-a făcut mama cum mai de cum mai po i? cum mi-o fi scris cum nu! cum nu şi . a cumpăra cărbuni de la faur (sau orz de la gîşte). halal să-mi fie! CR. n-ar sămăna. de mînă. (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mo . a cumpăra vremea. disperat.) sau cu mîinile lor (ale noastre. odoronc-tronc...DELAVR. (înv. a cumpăra la un pre exagerat de mare.NEGR. (care sau cine) cum poate.. cu mîna goală. (mai) cu mo .) făcut mama. cumpănă de via ă (sau de moarte.PSALT.COŞBUC. ale voastre etc..)?: omul putea să nu ne deie nimic.MOLD.BĂLC.. cum poate (mai bine). după posibilită ile fiecăruia: [iedul] cel mijlociu.i fie!.. foc. cum se pricepe: am văzut scriind fiecare cum îi plesnea în cap. se poate altfel?. hî! da. cum mai po i?. şi atunci cum rămînea? CR. personal..POP.. ) conjunctură: împăra ilor arigradului căutînd. se înghemuieşte acolo. cum trăieşti?. (înv. sincer. 1) de ce nu?. vezi bine!: mîndruli ă. l-a etc.. mai firoscos decît noi to i. din proprie ini iativă: mai bine să-şi facă moarte cu mînule sale. cum mi-e sortit. cu mo cumpănă de via ă a cumpăni din ochi a cumpăra cărbuni de la faur a cumpăra pe nimica toată a cumpăra vremea cumpătul vremii cum poate cum rămîne ? cum s-ar prinde . a cumpăra foarte ieftin. cum mai de. cu moartea-n suflet cu modru cum o mai hălăduieşti? cum îi plesneşte (sau îi trăsneşte) prin (sau în) cap... a cumpăra pe nimica toată. cu mîna lui (a mea. cum nu şi s-are fi făcut. cum m-a (te-a.ISP.)?. cu conştiin a curată. pe je tăcut se lasă. fără a-şi fi atins scopul: cu mîna goală nu mă mai întorc acasă. (reg. fireşte!. cu mîna pe conştiin ă (sau pe inimă).AL. cu (sau la) modru.). cum s-ar prinde. bravo ie!. ) nimerit. cum poate.PRAV. cum s-ar prinde.foarte: era curat cum îl făcuse mă-sa.POP. şi rudenii.CANT. ) cum s-ar zice: să vă fie sfîntul Vasili ogurliu. uştiu! iute sub un chersin. bine seamănă cu-ai mei! . după puterile. (înv. de pierire). şi domnii Volohiii. (mai) plastică. a cîntări din ochi. iar nu aşa. da de unde?: eu gîndesc că s-a da după mine şi s-a face şi ea bună.. unde nu-i de modru.EM. cu mîncare. ca din topor. (înv. cu moartea-n suflet. ) cît mai: să vie cum mai de sîrg la curte. cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tăi cu mînra lui Moiseiu. şi cuscrii cu craii lor să facă. fără a aduce sau a lua ceva.

2) în timp ce. cu nart. fără asemănare. cum şi Iov..: au jurat cu Brutcum să nu mai sufere craiu asupra sa. cu aere de superioritate. ) 1) să . cu reproş.cum să . pe cînd: cumuş [i] înnoptam pre mare noaptea într-aceste păr i. cum nu se mai află (pe lume). (înv.PRAV. cum şi copiii. după cum se cere.. 2) ca să .. pe onoarea mea!: sînt adevărate toate acestea? uite. cum te văz şi cum mă vezi. cu multă uşurin ă. fără efort. cumuş [i] era. COSTIN . (înv. cum să nu!. să feace turbureală în mare.ISP. cu nazar..DOS.. ) în cantitate mare: luă mai cu asupră cu multul de la-mpăratul..FIL.VLAH. 2) prin ce întîmplare. cu multul.ISP. a mul emi lu Dumnezeu.BARAC .CORESI .OD...?: cum stai cu sănătatea? cum şi. cum se cuvine. cu măsură. cum anume: nu ştiu însă cum şi ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. cu monoclu-n ochi. cum dă Dumnezeu. uşor. extraordinar.. cum vine asta?. cu multă caznă.. bine: îl aşază cum trebuie. moare de dor ca să te cerceteze. cocoane.EM. parcă tot îi pute ceva.. cu nasul în jos..: datori sîntem . pre împărat .?: o învă ă cum să facă să iasă şi de astă dată biruitoare. zdravăn: mereu citeşte spre a şti cum se cuvine. cumuşi.. cum să fac (ca) să . cum stai cu . cum se poate?... umilit.DOS. supărat. cu nasul zbîrciog. cum vrei.?... cumuşi cum vine asta? cum vine vorba cum vrei cu nart cu nasul în jos cu nasul zbîrciog cu nazar . după multe eforturi.? cum să nu! cum se cuvine cum se face că .... cumuş [i] va muri stăpînul. cum crezi (că e mai bine). şi pop. cum nu mai există.. oricum. cum se cade. cu socoteală. cum e posibil?. (înv. . după cum: au înfruntat . cum o duci cu . (sau de .? cum şi cum şi ce cum te văd şi cum mă vezi cum trebuie cum i se pare? cu multă bucurie cu multă caznă cu multă uşurin ă cu multul cu mul umită cu mustrare cum să . cum se zice. cum e posibil că?: fata nu se putea dumiri cum se face că bărbatu-său ziua era porc şi noaptea om..MINEIUL. cu mul umită.. ) mai încape vorbă?. cum se face că .CR. 1) explicit. aşa cum se cuvine. . pune roata la loc. cum se nimereşte. 3) de îndată ce: [bucatele] să le ia acesta ispravnic. desigur. ce părere ai? cu multă bucurie. cum se cade. cum i se pare?. d-ta care eşti atît de delicată! AL.. cum se zice.. în ce chip să procedez (ca) să . ce vrea să spună asta?.PRAV. cum se zice ăran. cum să fac să ... temeinic... cum pofteşti.. ce înseamnă asta? cum vine vorba. (despre cai) sperios. (fam. şi femeile.DOS. cu greutate.)?. ) cu vorbe de mul umire: cu mul ămită pre tine pururea te mărim.. detaliat: dacă i-am spus cum şi ce. nărăvaş. ) 1) aşa cum. ? cum nu se mai află cum se nimereşte cum se poate? cum se zice cum stai cu ... cu nasul zbîrciog.. cum şi (în) ce (fel sau chip). (înv... cu modera ie.. întocmai ca . izmenit. cum trebuie. cu mustrare. 1) la fel ca . făcîndu-l eretic .: aşteaptă cum to i să se întoarcă. adică: om de gios.. amănun it..CORESI. 2) precum şi: au pornit spre biserică şi bărba ii.. de necrezut!: cum se poate? douăsprezece pahare. din toată inima. cum te văd şi cum mă vezi..?. dispre uitor: vine de la Paris.

şi reg. sfidător: roibii cu nări. precipitat: trăgea din igară cu nervozitate. cu nedumerire. .ARGHEZI. ) fără milă. nemilos: tăia în carne vie cu nemilostivire. cu năvală. cu eforturi: şi pre noi cu neîndemînă ne-au făcut. cu nervozitate: începe a se învîrti prin casă cu neastîmpăr. neîntîrziat. (înv.GANE.POP. cît trăieşte lumea..MARCOVICI.. fără rost: privind cu nedomirire. cu (sau în) nerăbdare.le-n vînt vor trece în mîndru galop. (înv. în dezordine. cu ghiotura: nişte be ivi care. ) 1) atent. ) imediat. năbădăios.CR. cu nerăbdare. necontenit: o privesc cu nencetare.N.. şi reg.OD. cu nările în vînt. crud. cu patimă nepotolită: să te privesc cu mult nesa . .ISP. (înv. beau cu nemiluita şi nu se îmbată.. fără preget. HOGAŞ. cu neadormire. seme şi avîntat. fără socoteală. cu neîncetare. . 2) neîncetat. aproximativ: să fi avut cu năpaste douăzeci şi opt de ani. din belşug. cu crispare.ISP. bălăcea cu nuiaua prin apă.COŞBUC. cu nefolosin ă. cu nemiluita sau (pop. livezi. dificil.MAIOR. abuziv.cu năbădăi cu năpaste cu nările în vînt cu năvală cu neadormire cu neastîmpăr cu neaşteptare cu necaz cu necesitate cu necurmare cu nedumerire cu nefolosin ă cu neîncetare cu neîndemînă cu neîndurare cu nejudecată cu nemară cu nemilostivire cu nemiluita cu neorînduială cu nepăsare cu nepreget cu neputin ă cu nerăbdare cu nervozitate cu nesa cu nestrămutare cu nevinovă ie cu năbădăi. cu neîndurare.CR.CR. plin de temperament. 1) nedumerit: se uită cu nedumerire în spate. cu neîndemînă. (înv. nervos. cu nejudecată.problematic. (înv. cu nepreget. . şi pop. ) continuu. ) imaginar.ISP. 1) imposibil: striga i că e cu neputin ă a strica obiceiul. (p. cu necurmare. cu neorînduială (înv.VARLAAM . ) greu. cu nepăsare. ireal: lumea . cu nesa . 2) (rar ) în neştire. cu neaşteptare. hambare. ) necontenit: nu s-a văzut nici o na ie care să fi petrecut cu necurmare zile senine şi norocite. cu neastîmpăr. ) fără folos..HOGAŞ. fără cru are. cu grijă: să privegheze cu neadormire asupra fericirii mele. anevoie.EM. (înv. ). 1) (pe) nedrept: mamonul înva ă să apucăm şi să luăm cum putem şi cu strîmbul şi cu asupreală şi cu năpaste. cu necaz..ARGHEZI. cu nemilostivire. fără răgaz: fiarele . fără a fi fost judecat. 2) cel mult. nerăbdător: nepotul @mpăratului Verde ne-o fi aşteptînd cu nerăbdare.ISP. (înv. cirezi. nenumărat. ) cu nenumărata. ziua şi noaptea păzesc cu neadormire.SAD. cu cruzime: a strîns cu nendurare grădini. cu neputin ă sau (înv . ). cu nestrămutare. cu nervozitate. cu năpaste. cu nemară. alandala: se turburară şi fugiră cu neorînduială. incert. dureros: că-n sufletu-i pămîntul se zbate cu necaz.NEGR. . an oş. cea aievea ne părea cu neputin ă.CONV. cu nevinovă ie. cu candoare: se lipi de mă-sa cu un soi de îngerească nevinovă ie. ext. în mod necesar: nu întrevăzură fundamentele istorice mai adînci care au produs cu necesitate acele forme [de civiliza ie]. cu necesitate. 2) (p.ext. ) nesigur. (înv. fără milă. cu aviditate. (înv. (înv. nepăsător: [frate-meu cel mare] se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul. ferm.EM.NEC.HEL. neabătut: este hotărît cu nestrămutare a merge în ajutorul fiin ei care a trimis năframa pe pîrîu.LIT.COSTIN. ) mîndru. cu nejudecată. nerăbdător. samavolnic: puteau să scurteze via a cui pofteau.) cu neputere. ) năvalnic: mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti.EM.

în nici un caz. bună) nevoin ă sau cu toată nevoin a. (înv. zelos. pe nimerite.GANE. a şti (pe cineva) după înfă işare.MINEIUL . a cunoaşte (sau a şti) har cuiva. cu cari împăratul fără năroc războaie au avut. a cunoaşte din talpă (pe cineva sau ceva). cu nici un pre . cu nici un chip. (înv. ) a fi părtinitor: să nu cunoaşte i fa a la judecată! MINEIUL. . 3) de nevoie. (înv. a cunoaşte (ceva) numai din nume. (înv. cu elan: fieştecarele cugetă întru inima lui cu nevoin ă spre răută i. privindu-l pe sub geană.BIBLIA . pentru nimic în lume: nu voiam să mai dorm cu nici un pre . PRAV. (pop. DOS. şi pop.POP. deloc: această leage nu-i bună de nemică. a cunoaşte fa a.CONACHI. 1) logic. ). ) cruciş. 2) semnificativ.ISP. sub nici o formă. cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noimă. datorită eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevoin a şi cheltuiala lui Şerban Vodă. a nu cunoaşte moarte. a cunoaşte (ceva) numai din auzite: [o biserică] pe care o cunoşteam numai din nume. de bun (sau rău) augur. cu (sau fără de) noroc. cu nimereală. zice. orice s-ar întîmpla. s-au răcoşit asupra lui Isachie împăratul. a avea experien a vie ii. putea să-l cunoască din talpă. purtător de (ne)noroc.EM. cu noaptea-n cap. a (nu) avea sim ul măsurii. a cunoaşte (sau a şti) din vedere (pe cineva). precum am trăit eu. ) prin munca asiduă a cuiva. cu (sau în) nici un chip sau nici în. 2) prevestitor de (ne)fericire. judicios. pe de rost. de (cu) noapte: cu noaptea-n cap.ISP. lăcui într-însa.CANT. potrivit: întru tine strigă toate şi spun că. cu nimic sau (înv. cu judecată. cu nimara. cu subîn eles: uneori îi zîmbea cu noimă. ) la întîmplare. . i-au dat Dumnezeu lăcaşul pe a sferei rotunzeală. în nici un fel. în detaliu.ISP. ) 1) cu rîvnă. a cunoaşte (sau a şti) ca pe apă. ) de nemică. să se mărite. şi reg. în (dez)avantajul (cuiva): românii. cu nimereală. HOGAŞ. în nici un caz. a fi trainic..cu nevoie cu nevoin a cuiva cu nevoin ă cu nici un chip cu nici un pre cu nimara cu nimereală cu nimic cu noaptea-n cap a cunoaşte ca pe apă a cunoaşte cît colo a cunoaşte din talpă a cunoaşte din vedere a cunoaşte fa a a cunoaşte har cuiva a cunoaşte lumea a -şi cunoaşte lungul nasului a nu cunoaşte moarte a nu cunoaşte nici de nume a cunoaşte numai din nume cu-n ochi la făină şi altul la slănină cu noimă cu (mare sau multă) nevoie sau cu nevoi.NEC. cu (multă sau mare. nicidecum: cea mai mică nu voia. a (nu)-şi cunoaşte (sau şti) lungul (sau vîrful) nasului. (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc şi prigoniri de soarte. (înv. cu noimă. a nu şti nimic (despre ceva). (fam. periculos: aflînd într-un loc rîpos şi cu nevoie o mică peşteră. ) 1) (foarte) greu. a nu cunoaşte (ceva) nici de nume. dificil: abia cu nevoie putum de ne coborîm la şes. 2) primejdios. cu noroc . a dura. cu greu: plugariul cu multă trudă ară şi seamănă cu nevoin ă şi cu lacrăme. 2) a şti pe din afară. ) a cunoaşte foarte bine (pe cineva sau ceva): numai cine a trăit mult cu Agatocle .tr-un chip. 2) anevoie. . ) a fi recunoscător fa ă de cineva: aşa plăteaşte Dumnezeu cui nu-i ştie har de bine ce-i dă. de (in)succes. cu (sau prin) nevoin a cuiva. dis-de-diminea ă. cu-n ochi la făină şi altul la slănină. a cunoaşte (sau a vedea) cît (de) colo.SAD. a cunoaşte. în elept.MOXA. (înv. o scula şi o trimetea după munca cea mai grea.ISP. a cunoaşte lumea.GANE. a cunoaşte (sau a vedea) de departe.CORESI . adecvat. anevoie. (înv.. fără a fi făcut cunoştin ă: o cunoştea numai din vedere. încă necînta i cocoşii. de la distan ă: se vedea cît de colo că vorbea cu în elepciune şi supunere. 3) stăruitor. 1) a cunoaşte în amănun ime. a avea (sau a fi lipsit de) bună-cuviin ă: voia să-i arate că nu-şi cunoaşte lungul nasului.. 1) cu (sau fără) succes.

cu paralîcul. privind în gol.CEZAR.: un cal învă at cu nume de Graur.DRĂGHICI. demonstrativ. (sau pe .. cu ogodul sau pre ogod. sacrificii. (înv. foarte uşor. ) ara . cu orice risc.. (numai) de formă.. (înv. cu paşi repezi... cu nuri. fără greutate: spunea lec iile cu ochii închişi....P. cu orice chip. cu orice pre . (pop.. cu ochii cît ceapa (sau cît cepele). în orice condi ii..: cu numiri cum că tai cherestea pentru trebuin a unei case. cu orbire. 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca to i să se uite la ei cu jind.. mai ales: îi place mai cu osebire prepeli ă.BĂLC. (fig.GHICA. ) în cantitate (foarte) mică..): to i rămîn uimi i în fa a ei. (pop. orbeşte: nebun cine se-ncrede în tine cu orbire! AL. cu osebire. cu oasele pisate. 2) avînd numele de .. ) pe nedrept. (înv. fără a se mai gîndi. (înv.AL.. cu titlul de .cu norocire cunoscut ca un cal breaz cu nume de .. cu ostenta ie. 1) fără discernămînt. cu bani pu ini: a vîndut cu paralîcul şi cu bucata. motivînd că ..CAR. ) cu invocarea cuiva (în special a unei divinită i): făcea mari minuni cu numirea lui Hristos.REBR.. cu parul. numit .. cu o falcă în cer şi alta în pămînt cu ogodul cu ora cu orbire cu orice chip cu orice pre cu orice risc cu orînduială cu osebire cu ostenta ie cu otuzbirul cu pacoste cu paralîcul cu parul cu pasiune cu paşi repezi cu norocire..CAR.MACED.... cu ochii (sau cu privirea) intă la . cu oricîte eforturi. ) pe îndelete.. ) cuprins de mînie. VĂC. ) sub pretextul . cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pămînt...POP.. cu numele cu numirea cuiva cu numire de .POP. cu privirea intă. cu ochii pierdu i. repede. grabnic: (fig.. şi reg. prin toate mijloacele: spînul vrea să.. 3) sub pretext că . 2) pe de rost. ) favorabil: soarta începe a fi cu nuri.MINEIUL.: i-a dat un milion cu nume de împrumut .. ) cu de-a sila.. cunoscut ca un cal breaz. 2) (fig. (p. ) 1) foarte obosit: soseşte în Bucureşti cu oasele pisate. cu numirea cuiva. cu for a.. prin lume şi prin via ă cu orînduială. orbeşte.. glorie.. 1) (despre femei) atrăgătoare... cu orice risc.. (sau că . . intens: începu să lucreze cu pasiune. înflăcărat.. 1) cu titlu de . să . .). cunună de lauri. . furios la culme: pe cînd Reşid era urgisit . pe toate căile. 2) (fig. cu ochii închişi. 2) bătut măr. cu orice pre . cu orînduială.ext. sub formă de . mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală. cu de-a sila. cu ochii umfla i (de plîns): ochii i-au ieşit afară din cap. fără grabă.POP.. organizat: toate se petrec ... cu rost. în aparen ă: sîntem creştini numai cu numele.HEL.. soseşte generalul Mencicof. cu (sau sub) nume(le) de .. cu pasiune. . în mod ostentativ.i răpuie capul. ... (înv.CR.: baba se urcă în pod.. cu numire (sau cu numiri) de . şi reg. ) faimă..SAD. ) cu noroc. bine: să. cu pacoste. cu orice pre . cu orice chip sau în tot chipul. cu privirea pironită la . ) cu numire că .. angajat şi plătit după un tarif orar. neapărat: el se sim ea obosit de atîta singurătate şi voia cu orice pre să-şi găsească un prieten. apetisantă: o demoazelă cu nuri..POP. 1) (în basme) cu gura larg deschisă: venea zmeul cel bătrîn c-o falcă-n cer şi alta în pămînt. cu otuzbirul.ISP. cu o falcă în cer şi alta în pămînt. cunună de lauri cu nuri cu oasele pisate cu ochii cît ceapa cu ochii închişi cu ochii pierdu i cu ochii intă la . sau (înv. în extaz. cu tot dinadinsul. (numai) cu numele.. (sau pe ...). cu ora. 1) în special.SAD.. cu numele să le aducă slănină. ca şi cum ... indiferent de riscuri. . CAR. cît cepele de mari.. foarte cunoscut..istăpîneşti împără ia cu norocire.

pe amor îl dau de gol. cu pruden ă.cu plăcere! . cu băgare de seamă. circumspect: am păşit cu precau ie. PANN. cercetară cu predilec ie proprietă ile comune între deosebitele limbi. cu părere de rău cu părul colilie cu păstru cu patimă.P.CAR. mai ales: căuta . 2) sărac lipit pămîntului. care costă. (reg. liniştit: să te văd încaltea. emfatic: îşi rosti ora ia cu patos. cu economie. cu potcoavă. din toată inima: a rîs cu mare poftă..CR.. cu (sau de) predilec ie.. cu greu.. lihnit de foame.CR. MAIOR. pe jos: e rău cu carul. cu părere de rău. din toată inima: cu plăcere. îndeosebi: filologii . 2) decent: [îi] vorbesc cu perdea .FIL. (nostim şi) cu pică ele. să-i ajute.P... cu părul complet alb.P. cu piper. gol: iau desbrăcat cu pielea şi i-au legat la stîlp la ger. cu picătura. (despre glume). cu păstru. cu precădere asupra exigen elor nobilimii. cu precau ie.. ) (despreoameni) atrăgător. cu grijă. cu pică ele. (înv. în primul rînd. (înv. . plin de haz. 1) bucuros. cu regret. cu poftă. cu piciorul sau pe picioare.. fără teamă: se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. cumpătat: ştie a trăi cu păstru. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a făcut cu precugetare. cu poala. ) cum se cuvine: şi pre podobie om fu fără păcate. cu precugetare.cu patimă cu patos cu păcat cu părere că . pătimaş: cînta şi el cu patimă. nedrept.CAMIL. cu păcat.COSTIN . (mai) cu perdea. cu perdea cu picătura cu pică ele cu pică ele cu piciorul în scara murgului cu piciorul cu pielea goală cu pieptul deschis cu piper cu pîntecele lipit de coaste cu pîrjol cu plată cu plăcere cu poala cu podobie cu poftă cu por ile închise cu potcoavă cu precau ie cu precădere cu precugetare cu predilec ie cu premeditare . în (mod) special. cu părul colilie. (despre alfabet. vrednic eşti de comoara ce i-o las şi apoi să mor cu plăcere. ca să n-o ruşinez. picant: o demoazelă cu nuri şi cu pică ele.SAD. cu patos. cu precădere. cu părere că . 1) (exprimat) pe ocolite. din fugă. (fam. te ascult. . înainte de orice. (în mod) premeditat. cu (sau pre) podobie.POP.. (înv. îndeosebi.. şi reg. domnişoară! BARBU . greşit. cu plată. cu por ile închise. 2) (formulă de răspuns la mul umirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-ave i) pentru ce!: mul umesc pentru invita ie! . 2) încet. 1) cîte pu in.CAR.POP. de nu mai pricepe nimene. dar prea le zici cu perdea. condamnabil: nu mai vorbi cu păcat şi nu te pune de-a curmezişul! POP. despre ouă) încondeiat. (făcut) în grabă. indirect: d-apoi. cu (sau în) pielea goală sau (înv.. cu pieptul deschis.CEZAR. scriere) chirilic.P. cu iertat să-mi fie.CORESI. înflăcărat..GALA. cu pîrjol sau cu (mare) foc şi cu pîrjol. şi reg. 1) entuziast. cu pîntecele lipit de coaste.AL. 1) complet dezbrăcat. ) sub pretextul că .OD. inten ionat: [azi] se asasinează încet şi cu premeditare. cu piciorul în scara murgului. cu plăcere.POP.CAMIL. uşor indecent: anecdotă cu piper. 2) afectat. (înv. ) în piele sau cu pielea (sau pieile). cu mare aten ie.CAMIL.N. 3) împăcat. în cantitate mare: şi-i duc vinu cu vadra şi paralele cu poala. mai ales. în secret: a i lucrat voi între voi cu por ile închise. direct. dar mai rău pe picioare. cu premeditare. foarte intens şi foarte repede: şi. picant. care se plăteşte: policlinica cu plată . cu foc şi cu pîrjol.. ) cu măsură.

MACED.HOGAŞ .. şi pop.. (înv.: după cît se zvoneşte în ară.BĂLC. îndeosebi. .CORESI . 1) cu infatuare: o babă cu preten ii..CĂL.STANCU. 1) (înv. în privin a . .GALA.. cărbune potolit. cu efortul . cu pricina cu priin ă cu prilej cu primejdie cu prioritate cu prisos cu prisosin ă cu priveghere cu privire la . mai ales. cu pricina. din) prisosin ă sau (înv. cu (sau (înv.LIT. (pop. 2) într-o măsură care depăşeşte obişnuitul... 2) (reg.TOP. (înv. cu puterea... influent. ) cu luare-aminte. ) de.VLAH. ) din plin.. de (un fals) rafinament: mobile cu preten ii. din abunden ă. în primul rînd: drum cu prioritate .. repede şi la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.. cu probabilitate.. util: Despot nu-i ării de priin ă. mai mult (decît trebuie). normalul.. înainta cu pruden ă. ) cu prisosire.. (înv. cu protec ie.cu preten ie de . cu pumnul (sau pumnii). la mul i oameni. cu vîrf şi îndesat: ve i plăti cu prisos toate crimele seculare. cu promptitudine.AL.. cu pre ul ..ext.. în mod probabil: era un personaj care se putea întîlni cu probabilitate la orice lega ie. cu (sau de) (mare) priin ă. 2) de rău augur: trei lucruri cu primejdie: mî a blîndă. în mod prompt.SAD.. boită pe obraz cu suliman... (înv. ) 1) (foarte) scump (în bani): cine vrea să vînză marfa cu pre . în plus.POP . cu privire la ... în mod special. canapele şi fotolii de lemn aurit.: vă vom apăra cu pre ul vie ii noastre. cu preten ii cu pre cu pre ul .. exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului. cu prioritate. care ar vrea să fie ... cu prisos. credincios.: o sculă minusculă cu preten ie de nas. îl salută surîzînd chiar poetul cu pricina. ) cu for a.. privitor la .. grămadă: intrară cu puterea în ogradă. cu probabilitate cu profuziune cu promptitudine cu protec ie cu pruden ă cu pumnul cu puterea cu puterea . şi reg..COŞBUC. în (ceea) ce priveşte . este numai un obicei rău. cu ghiotura: a lua cu unul şi a da cu pumnul. referitor la . cu primejdie. în mare cantitate: sfărîmături de amforă sau de urnă funerară aruncă marea cu profuziune. (foarte) valoros..... apă lină. în cauză. .MARCOVICI .. cu (de-a) puterea sau în putere. să o scoată la mezat. aducător de rele: vinerile-s cam cu prilej. 2) (în supersti ii). din plin. (în mod) prudent: neştiind locurile.. cu preten ii sau cu preten ie.. ) mult.. în schimbul . ) 1) primejdios: ziseră că ar fi cu primejdie d-a înainta. cu profuziune. ) excesiv..CAR. cerin ele. în mare cantitate.. din belşug. POP.. cu pruden ă.... apropiat de .CAMIL.. supus: ceilal i sfetnici nu mi-au fost cu priin ă. dar regii ne-o iau cu puterea. 3) folositor. cu preten ie de . cu priveghere. din abunden ă: se bea cu prisosin ă.CĂL. din belşug. (p. (care este) în discu ie..P. cu grijă. cu riscul . raportat la . 2) preten ios. avînd în vedere . ) 1) cu (multă) bunăvoin ă. respectiv: viu şi teafăr.. e om cu priin ă pentru norod. .BARONZI. prietenie. ) devotat... cu aten ie: şi-n ară şi-n afară să fiu cu priveghere.. 2) (foarte) pre ios. ) de-a valma. fidel. 1) (înv. cu de-a sila: ni-e dragă şi nouă via a şi-averea.. cu toptanul...CONV. cu amabilitate. şi reg. aşteptările. din belşug: unul cu alalt iubindu-vă cu prilej.. cu sacrificiul . (reg.SAD.AL. cu (mare) pre .: se sfătuiră pu in cu privire la robi şi la prăzile de război. prin violen ă. cu prilej.SAD. care vrea să pară .

a rîvni (pe cineva sau ceva). ) cu regularitate: plătea cu cea mai mare sfin enie şi regulate ă.POP. răutăcios. indiscutabil: curată socoteală: erai numai împărat... înstărit: cei mai cu putin ă era mul ămi i. peticele) de pe (sau după) cineva. cum ve i putea.ext. 2) a munci din răsputeri: şi tot aşa muncindu-se Necuratul. cu răsuflarea la gură. ) a fi priceput la orice. cu răutate.LET. iron. (înv. a-i curge sudori(le) (cuiva). cîndva: adevărul va ieşi la lumină mai devreme sau mai tîrziu . a se scuza: şi ei îşi cură ia obrazele cum n-au ştiut nimică. (despre ape. dar nu erai om. cu rezolu ie.URIC. (în) curîndă vreme.. 2) posibil. de-i curgeau sudorile. (pop. (p. într-o bună zi. . lucru clar. cu rezervă. fără să fii împărat. acum sau altădată. ) cu picioarele în sus. cu risipire. se făcu pămîntul. i-ospun cu tot regretul. (reg.. iute: ei trec în repejune prin rîuri fără pun i.SAD. ) ordonat. DELAVR.NEC.MACED. (mai) curînd (sau mai devreme) sau mai tîrziu sau (mai) tîrziu ori mai curînd. mali ios: scri i . cu regret sau cu tot regretul. fără grabă. a curge gîrlă (sau pîrîu). a-i curge balele (după cineva sau ceva). în zdren e. (iron.. a-i merge toate din plin (cuiva). ) a dori. m-a măhnit şi m-a supărat. ) putin i). cu hotărîre: vorbea cu rezolu ie. a-i curge obielele a curge pînză a-i curge sudori cu risipire curîndă vreme curînd sau mai tîrziu . ) bogat. (reg.HEL. (reg. admisibil: toate mărun işurile cu putin ă. a curge hududoi.NEGR. a-i curge obielele (sau flendurile. pe îndelete. cu răgaz. a pofti. ) a curge repede şi cu zgomot. a fi îmbrăcat sărăcăcios. rînduit: aste oase. cu (multă) părere de rău: e cam prea larg în spate. sîngele de păgîn curgea pîrîu. ploi) a curge continuu şi abundent. (înv. (reg.1835). . abia respirînd. a fi slab ca un îr: calului . cu glas seme . odată şi odată. . a-i curge din mînă numai miroznă (cuiva). din abunden ă: pe unde treceau ei cu paloşul în mînă. a curge mult. cu (sau în) repejune..P. curată socoteală. şi pop. a fi foarte slab. ) a fi sărac: curgeau oghelele după dînşii. ) în scurt timp. cu îndoială: ştirile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă.NEGR. acum eşti om. de mai multe ori: cască cu repeti ie. peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile. cu regulate ă. cu răstire sau cu răstiri. cu regulă. ) repede. (înv. a-i curge (cuiva) mucii de gras (ce e). a-i curge oasele (cuiva). a-i curge grăsimea (sau untura) pe nas (cuiva). puse cu regulă în dulapuri. îi curgea grăsimea pe nas de-ncălat şi zdravăn ce era. cu raita în sus.POP.CR. ) a fi foarte slab.REBR. a-i curge numai miere (cuiva). (înv.CEZAR. a tînji (după cineva sau ceva). ) a fi foarte slab. răstit: vede muierea în mîini cu un făcăle stînd. cu gaidele în sus. dar nu cu răutate. 1) (înv.CANT. a curge pînză. din abunden ă. peste pu ină vreme: în curundă vreame vei naşte făt. 1) a transpira abundent. (a. (înv. a-şi cură a obrazele. din belşug: dragostea ce-mi dai cu risipire mie. judecîndu-şi bărbatul cu răstiri.POP.EM. ) a se dezvinovă i.cu putin ă cu raita în sus curată socoteală cu răgaz cu răstire cu răsuflarea la gură a-şi cură a obrazele cu răutate cu regret cu regulate ă cu regulă cu repejune cu repeti ie cu rezervă cu rezolu ie a-i curge balele a-i curge din mînă numai miroznă a curge gîrlă a-i curge grăsimea pe nas a curge hududoi a-i curge mucii de gras a-i curge numai miere a-i curge oasele cu putin ă (sau (înv. PANN. cu repeti ie.

. capăt unei discu ii. a sim i dureri (în stomac) din cauza foamei.VLAH. brusc. ) în mod incomplet: această nelegiuită . (înv. ) îndelung. 1) a bate ara în lung şi-n lat. a-i pieri) răsuflarea (sau respira ia) (cuiva) sau a fi cu răsuflarea oprită (sau tăiată). crunt. ) dezonorat. cu rînduială. a fi copleşit de o emo ie puternică. a vorbi în mijlocul tăcerii generale: ave i lume multă la pomană. judicios. (înv. la inimă) (pe cineva). dacă vine vorba să joci şi ni el teatru în via ă. cu ruptoare. cu rost. chibzuit. a curma pămîntul. cu sănătate. ordonat. a se sinucide.. cu scaun la cap (sau la minte. cu bine: mar i. (înv. cu schepsis. chibzuit: te ştiam om cu rînduială la cap. cu ziua (sau săptămîna. a străbate ări şi mări. cu săptămînile. a nu mai putea respira: cînd ajung cu ea alături.CEZAR. (pe) timp de o săptămînă: nu te văd cu săptămîna şi eşti negru ca şi tina. (înv.SAD. ) cu toptanul. mult timp: şi cu sa iu a petrecut în tovărăşia lui. răsuflarea mi se curmă. în cantitate (foarte) mare. 2) (despre cantitatea muncii) impus. de flămînzi ce era. cu (sau plin de) ruşine. compromis: căci mai bine este supus lăudat decît cu ruşine domn şi atîrnat.POP. cu ruptul sau cu rupta. cu rîndul. în condi ii bune. 3) cu toptanul.P. s-a scris mult despre acest subiect. tăcerea. 2) (fig. ) termen.CONACHI. (reg. a fi foarte flămînd: îi curmase foamea. într-un tîrziu. CARAGEA.. cumpătat: acesta-i om mai cu scaun la cap. la judecată). a-l curma foamea (la ma e. dată: de să va zălogi acelaşi zălog în doao cursuri de vremi . cum se cuvine. cu sacul. gata de luptă. a pune.. despre oameni) cu judecată temeinică.POP. NEGR.CR. gîndit: sînt alte roluri mai cu schepsis de jucat. de-om ajunge cu sănătate.1805). ) a se face luntre şi punte. dinainte stabilit: că mă bate-n toate zilele şi-mi dă lucru cu ruptul. chibzuit. cu ruptul: li se dau cu ruptoare de cătră iitorii căsăpiilor acele pelcele. (înv. . a-şi curma via a. cu chibzuială: le aşeză în mijlocul mesei. fără necazuri. crud: îl biciuia cu sălbăticie.POP. (fam. curs de vreme (sau de vremi).BOL. ) 1) în acord.cu rînduială cu rînduială la cap cu rîndul a-l curma foamea a curma o discu ie a curma pămîntul a i se curma răsuflarea a curma tăcerea a-şi curma via a cu rost curs de vreme a curs multă cerneală pe acest subiect cu ruptoare cu ruptul cu ruşine cu sabia scoasă cu sacul cu sa iu cu sălbăticie cu sănătate cu săptămîna cu săptămînile cu scaun la cap cu scăzămînt cu schepsis cu (bună sau multă) rînduială sau după (sau cu) toată rînduiala. . cu scăzămînt. de atac (cu sabia): pe cînd vrea să iasă pe uşă. rupse ea. a curma o discu ie.ext. timp de mai multe săptămîni. cu ridicata.URIC. amsă ieu nepotul cu mine.. ) timp (relativ) îndelungat: umbla vara prin mun i cu săptămînile.AGÂRB.CR. cu sălbăticie.POP. en gros. cu sa iu. cu săptămîna. pe încet şi cu rînduială. făcînd mîncare cu rîndul. a curs multă cerneală pe acest subiect. a i se opri.PANN.HOGAŞ. ca ieşit din min i. luna): am luat cositul cu ruptul. a sparge) tăcerea. apare micul maior de roşiori cu sabia scoasă şi-i opreşte trecerea. a i se curma (sau a i se tăia. a curma (sau a întrerupe. din abunden ă: geaba binele cu sacul după ce moare săracul. (în mod) bine socotit. cu schimbul: stam la masă to i împreună. a rupe. (p. tainele ei nu le spune decît tot cu scăzămînt. a face pe dracu-n patru.NEC. (a. cu sabia scoasă. . cu rînduială la cap. fioros.CAR.EM.SAD. disciplinat.

cu venera ie: ne vorbeşte întotdeauna cu mare sfin enie despre dumneata. temeinic. cu scumpătate.CĂL. vor putea fi aprecia i de na iune. . bine văzut. albina strînge miere la fel. cu (sau (reg. nu putui şti cu siguran ă. cu seamă. cu sfială sau cu sfiiciune sau cu sfiire. şi. cu (de-a) sila sau de(-a) sila sau de (sau în. lipindu-şi cu sfin enie fruntea de pămînt.cu schimbul cu scrisul cu scumpătate cu seamă cu seme ie cu seninătate cu sentiment cu seriosul cu seriozitate cu sete cu seu cu sfătoşenie cu sfială cu sfin enie cu siguran ă cu sila cu sinceritate cu sistem cu situa ie cu sînge albastru cu sînge rece cu schimbul. 2) cu pasiune. cu calm. cu tot seriosul. 2) cu respect. liniştit.P.. cu rigurozitate: hai. din toată inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul . alternativ: doctorii au făcut cu schimbul la căpătîiul ei. în mod competent: rîndunica îşi face cuibul cu seriozitate. 4) cu mare aten ie.i fă datoria cu sfin enie. 3) cu multă poftă. în mod serios: la această părere. cu seme ie.BOGZA.AL. ferm: fără de tine nu mă duc . cu (mare sau cea mai mare) sfin enie. ) cu rost.AL. 2) cu mare aten ie. fără glumă. cu scrisul sau cu scrisoare. cu o pozi ie socială bună: e om aşezat şi cu situa ie şi a venit la el să întrebe ce fac. P. cu (mare) seriozitate sau cu toată seriozitatea.CĂL. neapărat.NEGR. to i ceilal i fac nişte ochi mari. timid. cu stăpînire de sine: proşti. 2) în mod hotărît. cu în elepciune: ce-o fi. banii de aur. răspunse cu seme ie feciorul. 1) cu evlavie: din cînd în cînd făcea şi cîte o mătanie spre răsărit. cu for a. . în ara Românească.. murgule u-şi repezea şi cu sete mi-l lovea. precis. (fam.. în mod seme . rînd pe rînd. temător: întinse cu sfială mîna spre capul băiatului. foarte tare: bine vorba nu-şi sfîrşea. sincer. cu o stare materială. .VLAH. fără glumă: asta. cu seu. a fi strînşi cu scumpătate la pieptul lor. porneşte pînă te văd. (înv. stăruitor: şi cuvînta i to i cu sete ca Dumnezeu să mă ierte.LET. 1) cu putere.P. ) în scris: care nu se pot arăta cu scrisul cîtă răsipă şi pagubă au avut. cu sistem. cu sentiment. (reg. cu grijă deosebită: am cetit cu sfin enie toate gazetele. negreşit.GHICA. sfios.am răspuns cu siguran ă. cu situa ie. sigur: era un om sau era un urs? iată ceea ce. ) cu pasiune: băteaclapele pianului cu mult sentiment. netulburat. se numeşte.. aruncată cu toată seriozitatea . POP.CAMIL.CAR. silnic: mai cu binele. cu (sau de) sînge albastru. disciplinat. cu) silă.HOGAŞ .CEZAR.CAR. (înv. ) (despre oameni) respectat. mai cu de-a sila. (înv. . ) în) sete. cu indiferen ă: oamenii din ara Oltului pot să contemple crestele înalte ale mun ilor cu seninătate şi mîndrie. CEZAR. deocamdată.. cu toată seriozitatea. cu lăcomie. de neam mare.CAR. l-a luat acasă. răspunse Lăpuşneanu cu sînge rece. cu plăcere. abuziv. . cu tărie. sistemă democratică.. dar mul i.CAR.CR. cu sinceritate. metodic: începu cu sistemă o minu ioasă expunere. cu (tot) seriosul. cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi. cu asiduitate. încheie cu sfătoşenie Tase chiristigiul. cu înverşunare. de familie nobilă.ISP. cu sfătoşenie. ) cu drag. POP.CEZAR. . fără voie. cu sînge rece. 1) cu convingere. 1) indiscutabil. seme eşte: nu-mi este de vînzare . cu seninătate. violent.. cu calm. cu exactitate.HOGAŞ . ordonat.P. cu siguran ă. om vedea.CAR. 3) în mod corect. cu toată convingerea.VINEA. cu conştiinciozitate. cu nesa : ar fi tras cu sete cîteva fumuri de tutun.

. cu şoşele . încuviin area cuiva: iartă-mă dacă. . ) prin) ştirea cuiva sau fără (de) ştirea cuiva. tratată cu seriozitate şi cu ştiin ă de cauză de către conştiin iosul autor.. (în mod) coerent. bătător la ochi. valabil.cu sîrg cu socoteală că . 3) cu intensitate: această pasiune cerească sau infernală . (p. (înv .DELAVR. cu ştire. cu ştiin ă de cauză. cu de-a sila: eu nu fac pe nime cu tăria să asculte. cu deprinderi fixe. cu sudoarea frun ii.. nu poate să se manifesteze cu tărie.ext. cusut cu a ă albă.POP.. cu (sau întru. vis de vitejie.BARAC.CAR. fără ştirea mea. cu momele cu ştiin a cuiva cu ştiin ă cu ştiin ă de cauză cu ştiin ă cu ştire cu ştirea cuiva cu tabiet cu tahmin cu tălaba cu tărie de cuvînt cu tărie . bonetă frigiană: batalioane a plebei proletare cu cuşme frigiene şi arme lucitoare. cu (sau fără) ştiin a cuiva. atunce să arate răpitoriul seamne ca acealea cu tărie. cu multă zarvă. cu (sau fără) voie: mă jur . POP.NEC. cu (sau fără) asentimentul cuiva: vărsarea de sînge s-a făcut fără voia mea şi fără a mea ştiin ă. cu apucături boiereşti: Traian n-ar fi pă it atîtea nevoi spre a învinge pe daci. vedeau pe dracul.. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. ) cu împuternicire legală.P. ) cu (de-a) tăria.FIL. . cu socoteală că la toate să zică că-mi place. cu pedanterie.CAMIL. ca să vede i cît de mult vă amăgi i. (înv. 5) (reg.PRAV. cu tabiet sau cu tabieturi. (în mod) logic: unde să-i sco i vorbă cu şir din gură? MACED. (ne)ştiind. deacă i-ar fi găsit . în număr mare. ferm. cu ştiin ă. cu (sau în) (mare sau multă) tărie sau cu toată tăria sau (înv. imediat.. (înv. (ne)avînd cunoştin ă (de ceva). cu (sau şi) momele sau cu momele. cu (sau fără) cunoştin a cuiva. cu (sau fără) învoirea. cu tălaba. cu şoşele (sau cu şoptele. cu momele şi.EM. ) curînd: s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort afară. asta i-o doresc! EM. sigur. cu şir. 4) (înv. cu înşelătorii: ademenea pe altele cu şoşele.CORESI. convingător: era în stare să te facă să crezi că are dreptate: pentru că era un om cu multă tărie de cuvînt. ) în de) sîrg. prin muncă: vreau să-mi cîştig hrana cu sudoarea frun ii mele. cu şoşele. cu tocmele). ) stabil. în. în grabă. cu (sau (înv.OD.ext. prin) ştiin ă sau fără ştiin ă. flagrant.. . te-am supărat cu ceva. erudit. VINEA .VLAH. cu sudoarea frun ii cu surle şi trompete cusut cu a ă albă cu şezămînt cu şir cuşmă frigiană cu (sau de. în cunoştin ă de cauză: materia ei [a căr ii].MACED. ca să poată creade. cu socoteală că .SAD. trăgînd cu tabiet din narghilea.FIL. ) cu for a. fală şi mîndrie.. ) cu condi ia ca . 2) categoric. cu repeziciune. cu minciuni.. izbitor. instruit. plauzibil: iară de nu vor avea mărturii nice o parte.OD. suflet românesc. (înv. puternic: arme cu tărie. cu ritual... cu grămada.. ) cu atitudini. cu tahmin sau cu tahminuri. cu şezămînt. nice altă. cu tărie de cuvînt. că n-am pus cu ştiin ă asemenea iscălitură. (ne)fiind conştient.) pe ştiute: nu va veni împără ia lu Dumnezeu cu ştire. (rar ) învă at. 1) tare. cuşmă frigiană. (p. trîmbi e). energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tărie.. ) aproximativ: să vă fac o socoteală cu tahmin. curajos. cînd le încol ea. savant: om iscusit şi cu ştiin ă. (înv.: i-au răspuns cîrciumarul că-l va ierta. dulce Românie. cu surle şi trompete (sau tobe. tabietliu.

cu tîlc cu toane cu toată inima cu toate acestea cu temei... cu toate acestea. cu toate (sau cu tot. cumpătat... cu mul umire. boierule mă tem.. şi vederea într-însa ş-au mutat. cu tinere e. astăzi nu e destul ca o na ie să-şi aibă un loc pe hartă. în cantitate mare.... neapărat: inea cu tot dinadinsul să atragă aten ia.. cu toate puterile. cu mare plăcere. inconsecvent.URIC. (a. cu socoteală: cineva le vorbeşte în limba lor. ) cu scopul ca .. . să le puie în cocie cu titulă ca să nu-i înghea ă picioarele. ) 1) în pace. cu toate că . NEC. intens. cu (sau din) toată inima sau din inimă sau cu dragă inimă. comod. în întregime: în totului tot.PREDA. (înv... cu ticnă sau cu ticneală. a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas. totuşi: pu ine ări s-au îmbogă it din natură cu atîta îmbilşugare . chiar dacă admitem (sau inem seama) că . cu ton cu toptanul cu topuzul cu tot . admi înd că . răsfă at: pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca pe-un copil.. cu temeinicie. to i.. ) de tot. cu valoare de consulta ie....EM. şi cu toate acestea nicăirea fericirea n-a fost mai rară decît într-acest pămînt.CANT. cu temelie. din care să poci trăi cu ticneală... biblioteci risipite ale oamenilor bătrîni.CR. (înv.. dobînda banilor mei. bucuros: mă supun cu toată inima la slujba Măriei Voastre. sub formă de .. sînt om serios şi.IORGA.. 1) trainic. cu topuzul. (p. (înv. 1817).1819).POP. (înv..CONV. cu ridicata. a cuteza împotrivă..N.i vorbesc cu temei. tinereşte. proaspăt. ) în tot sau (reg.. mor iş. cu toată) că ..POP.: să ia şi neşte perne sau vro plapomă sau vreun ol.CR.... că mai este-un putinei.. 4) potrivit.: cu toată sîn enia dreptului său. viguros: un om care iubeşte cu tinere ă pe gingaşa lui so ie. cu tot dinadinsul cu totul .. cu titulă ca . şi pop. (înv. cu scop de . cu titlu consultativ. temeinic: împărtăşea ştiin a cu mare temeinicie şi zel. în pofida . . din belşug: eu singur le cumpăram cu toptanul.MAIOR... cu ton. cu subîn eles. lipsit de griji: îmi va da mie leafă în curtea sa.BĂLC. serios..SAD. temeinic: mai căuta i cu temei. cu plăcere..SAD. cu tîlc.. cu toate acestea. cu tot sufletul. ) cu sîrguin ă..COSTIN . cu stăruin ă. toate) . potrivit: locurile Dachiii mai cu odihnă şi mai cu ticneală socotind ..ŞINCAI . ) foarte mult. cu totul sau (pop.PANN.. aşezat: nu te teme. temeinic: mă nevoiesc dară cu toată virtutea spre aceaia ca cu temelie să învă măiestriia de a muri bine. ) a se împotrivi cu temeritate: ei au cutezatu împotriva împărăteştei porunci.LIT. ) în toi: duminecă diminea ă. 3) cu stăruin ă. ) în totului tot sau (înv. folositor. cu titulă ca . chibzuit. cu tîlc.. serios. serios. deşi. chiar aşa fiind . cu titlu de curiozitate . cu rost. baba vindea-n pia ă petrenjei.ext... cînd tîrgu era cu temei. cu socoteală. ) cu sila.. . 5) (reg. în linişte. cu titlu de ..: cu titlu de împrumut . cu tot (sau toată..CR.NEGR. cu caracter de . în totalitate. cînd ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april? EM. cu toane. şi scaunul. ) în toptan.. de aia zisei că nu e potrivit să-i iei cu topuzul... (înv. cu inten ia să . cu brutalitate: î i spun drept. capricios.cu temei cu temeinicie cu temelie a cuteza împotrivă cu ticnă cu tinere e cu titlu consultativ cu titlu de .SAD. cu toptanul sau (înv. cu haz. stăpînă. (a.. cu tot dinadinsul.. în ciuda . rămase pe loc şi se uita în urma lor.. 2) întemeiat. cu for a. 2) prielnic.: cu toată graba. ) cu glas tare: întîi l-aş certa cu ton. solid: de atunce să aşădză această boierie cu temei în Moldova. nimerit: căsătoria oamenilor poate fi că este cu numitul la ce loc ar fi cu temei.

viu: încă mă mir cum am scăpat cu via ă. călător.. aşteptam cu tremur minuta hotărîtoare. 1) sărac.ISP. cu un cuvînt sub ire-l făcea să priceapă că are să fie fericit. ) mult. ) în mod necesar: c-o neapărată trebuin ă a face să reînvieze spiritul de unire. cu voie bună.cu to ii cu traista-n bă cu trăsura de la mă-sa cu trebuin ă cu treburi a cutreiera lumea cu tremur cu trudă cu trufie cu ărîna în gură cu îfna pe limbă cu îra cu uimire cu una. dispozi ie dată de un superior. (înv. mort. (înv. abia suflînd. 1) bine umplut. ) exprimare rafinată. spre tire sfeature sfătuiră. (înv. cu bună dispozi ie: m-a făcut maica pe lună. întocmai. a călători mult şi în locuri diferite.GHICA. cerşetor: era şoarece ales şi chemase la ospă pe un văr cu traista-n bă .POP. neplăcut: era şi drume ilor cu urît a treace pre acolea. cu una. ARGHEZI . a cuvînta de bine (sau de rău) (pe cineva). cuvînt năimit. ISP. uşor. cu trudă. ) cu îrîita. vitejeşte. aude-n cîmp lătrare şi zăreşte cu uimire o căsu ă. 3) cu uşurătate. cu două. cuvinte grele. cu două. cu multă fine e. (pop. după ce-i trecuse mînia. înmărmuri i. în deplin acord: sfătuiră cu un cuget depreură. haimana. promisiune. cu trăsura de la mă-sa. din belşug: cîte nu făceam cu vîrf şi îndesate! CR. angajament... cu (sau întru) un cuget. aleasă. cu vîrf şi îndesat. (fam. a vorbi de bine sau de rău (pe cineva): pre Petru lăudînd şi de bine cuvîntînd. 1) lesne. cu două cu un cuget cu un cuvînt sub ire cu un ochi la gaie şi altul la tigaie cu urît cu uşurin ă cu via ă cuvinte grele cu vitejie a cuvînta de bine cuvînt cioplit cuvînt cu cuvînt cuvînt de ordine cuvînt năimit cu vîrf şi îndesat cu voie bună cu to ii sau cu toatele. 2) cu indiferen ă: ai trecut cu uşurin ă peste condi iile mele . (reg. în interes (personal. cu treburi sau cu treabă. cu traista-n bă sau traistă-n bă . în consens. cu trebuin ă.VOICULESCU. cu îfna pe limbă.PSALT. răposat. fără nici o modificare. cu capul pe o piatră . 2) rătăcitor.AL. de serviciu): a plecat de-acasă cu treabă. (înv. trufaş: Midas. pribeag. repede: românul nu se sperie cu una. calic. vorbe de ocară: îi spusese cuvinte grele. to i sau toate (împreună): ca mumii egiptene stau cu to ii-n scaun epeni.GANE.. cu un cuvînt sub ire. pe care. cu uimire. cizelată: cuvinte cioplite şi sub pilde oarecum acoperite. foarte greu: dar el dormea. să fiu tot cu voie bună.POP. ) urît.POP. cu ărîna în gură.EM.CANT. cu tremur sau (înv. cu greutate. uimit: stă. tremurînd. ) pus pe ceartă.SAD. înfiorîndu-se: galbeni. cuvînt cu cuvînt. cu piciorul. le regreta.DOS. cu îra. a cutreiera lumea. cu urît. cu trudă. cu un ochi la gaie şi altul la tigaie. cuvînt cioplit. ar ăgos.. cu uşurin ă. chiorîş. pentru a rezolva ceva. cuvînt de ordine.DOS. cu vorba adusă pe departe: îl luă cu vorba de departe şi. 2) (fig. ) pe jos. uşor. arogant. .CR. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva). ) cu tremuri. cu trufie. răspunse cu trufie că Pan cîntase mai frumos. cu vitejie. cu via ă.

dacă-i dai apă la moară? a da apă la şoareci. a-şi da acordul (sau asentimentul). 1) a alunga. a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afară din casă .i convine ceva. a-şi da adeziunea. (fam. încetul cu încetul. cu toate astea. a se smiorcăi: ce-i asta? doar eşti femeie în toată firea! cum nu.cu vreme cu zilele a mînă cu zor a-şi da acordul a da adăpost a-şi da adeziunea a-şi da aere a da afară a da afară din slujbă a da afund a da ajutor a da alarma a da apă la moară a da apă la şoareci a-şi da arama pe fa ă a da ascultare cu vreme(a) sau cu timpul sau cu zăbavă. a încuraja. a stimula. se face foc şi-l dă afară din slujba de cinste ce-i încredin ase. de dragul tău. 2) a vomita: a dat afară tot ce mîncase . a ajuta (pe cineva): strigătele lor te înfiorau şi. a-i face greută i (cuiva): muşterii din mahala îi dădeau destulă bătaie de cap. a sprijini. a nu da (sau a nu acorda) (nici o) aten ie (cuiva sau la ceva). a nu mai participa la via a socială: ce s-a întîmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. că prea îşi dădea aere în ultima vreme. POP. la timpul său: şi cu vreme s-au strîns mul ime de au împlut locul. a da bacşiş (cuiva). 2) a se retrage. a ignora.P. a da bani pe miere. a da (sau a acorda) aten ie (sau toată aten ia) (cuiva sau la ceva). a fi foarte bogat. 2) după cîtva timp. a-şi da arama pe fa ă sau a-şi arăta arama. RGHEZI. a plînge. a-i da bătaie. a bate (pe cineva). supus (fa ă de cineva). a alarma. a ceda. toate mor broaştele-n tău. a adăposti.VLAH. a găzdui (pe cineva).AL. a lua în serios (pe cineva sau ceva): n-a dat aten ie amenin ărilor sale. 3) a fi ascultător. cu zilele a (sau în) mînă. 2) a trata cu respect. a-şi dezvălui adevăratul chip. a-şi da aere.. cu zor sau cu tot zorul. cum dai apă la şoareci. a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): Camera îi acordă toată aten ia. 1) a asculta spusele cuiva. în ritm sus inut: dă-i bătaie şi mîine diminea ă să aud că ai mîntuit treaba. . a accepta. a adera.CAR. sentimente: prea v-a i arătat arama jefuind această ară. . a desconsidera (pe cineva sau ceva): mă ştii că nu dau aten ie calomniilor. adevăratele gînduri. ) a boci. a lucra de zor. a-l da banii afară din casă (pe cineva). a nesocoti. a răsplăti (pe cineva) pentru un serviciu făcut. a da alarma. POP. din func ie. 1) a (se) cufunda în apă. amenin at de o mare primejdie: am venit pîn-aici cu zile. cîndva.le-n mînă. ) a mustra.CEZAR.POP. a (se) da afund. CEZAR. a destitui (pe cineva): cînd l-aude Dumnezeu vorbind aşa. a da apă la moară (cuiva). a se da bătut. a fi îngîmfat: lasă. a trece cu vederea. a elimina.DOS. (reg. repede. a-i crea probleme. odată şi odată: bădi ă. (fam.CAR. a se recunoaşte învins: gata! mi-ajunge! mă dau bătut. a-i da bătaie de cap (cuiva). a batjocori. a da (o mînă de) ajutor (cuiva). a desface contractul de muncă (cuiva). nimeni nu le da nici un ajutor. a-şi da importan ă. 1) a fi atent. 2) a ine seama de rugămin ile cuiva. cu vreme-oi muri şi eu. ) a-şi cheltuit banii cu curvele. . a da averea pe cur. a îndepărta. a fi de acord.GALA. din post) (pe cineva).P. a da adăpost (cuiva).EM. cu considera ie (pe cineva sau ceva). a da ascultare (cuiva).. în grabă: tu-i ascunzi acum cu zor. 1) la vremea potrivită. a adopta o atitudine de superioritate. a sus ine (pe cineva): vezi ce tupeu are. a da aten ie a nu da aten ie a da averea pe cur a da bacşiş a-l da banii afară din casă a da bani pe miere a-i da bătaie a-i da bătaie de cap a se da bătut . a da afară (sau a elibera) din slujbă (sau din serviciu.COŞBUC. a da afară (de undeva) (pe cineva sau ceva).

dacă te-ai apucat de un lucru. dacă aşa stau lucrurile: acum. maică-ta să-ngrădească uli a. a da chix. a îmbrînci (pe cineva): şi cum şedeau ei pe malul gîrlei. a da ca cîinele prin bă . dacă. a-şi da arama pe fa ă. a da brînci (cuiva). ) dacă aşa stau lucrurile. ) a grăbi.REBR. de nu ne ajungea casa. a(-şi) pofti) bună ziua (sau ziua bună). a-i da borşul (sau oala) în foc (cuiva). dacă va fi nevoie. a se ciocni. a nu izbuti într-o ac iune. a (se) saluta: îşi scoase pălăria de departe.a da bice a da bice calului a da binecuvîntarea a da bine e a da bir cu fugi ii a-i da borşul în foc a da bra ul a da brînci a da bună seara a da bună ziua a da buzna a da ca cîinele prin bă a da caier de tors a da canon a da carul de mal dacă ai intrat în horă. care le-au dat binecuvîntarea. a zori: degeaba le dădea bice lucrătorilor. a o lua la sănătoasa. a năvăli (undeva): ce dai buzna fără să ba i la uşă? SAD.CR. a schimba pozi ia acelor ceasornicului. 2) a binecuvînta: s-au înfă işat dinaintea părin ilor fetei. ai mai fost şi săptămîna trecută. dacă te îndeamnă inima. dacă-i pe aceea. atunci n-avem ce mai vorbi.AL. a nu lua seama pe unde calcă. a da carul de mal.ISP. a trece bra ul pe sub bra ul celui cu care mergi alături. a îndemna calul să meargă: fata dete călcîie calului. dacă o iei aşa. obraznic.SAD. că din ritmul lor nu-i scotea. (pop. a (se) saluta. a călca orbeşte: şi aşa o fierbeam de tare. dacă (sau de nu greşesc cumva: de nu mă înşel. trebuie să mergi înainte! dacă-i astfel treaba sau dacă-i treaba aşa. a deveni sincer. dacă ai intrat în horă. a da caier de tors (cuiva). a eşua. a da bir cu fugi ii. dacă va fi cazul. trebuie să joci! dacă-i astfel treaba dacă-i pe aceea dacă î i surîde dacă nu mă înşel dacă o iei aşa a da căr ile pe fa ă dacă. spune-i. a(-şi) da binecuvîntarea.i dă inima brînci. a da chiorîş unii peste al ii. şi dam chiorîş prin fasole. a consim i. a saluta în cursul serii (pe cineva). prosteşte peste cineva. a da (sau a pune) cep unei bu i (sau unui butoi). a dispărea: pesemne au văzut că e de muncă şi au dat bir cu fugi ii. a-i sări muştarul (cuiva).P. ologul a dat brînci orbului în apă. prin mazăre şi bob. a da chior peste cineva. a fi foarte îndrăzne . pe stînca şoimilor. a(-şi) da (sau a(-şi) dori. (fam.ISP. a da chiorîş prin ceva. a da ceasul înainte (sau înapoi). de parcă aveau orbul găinilor. a da canon (cuiva). a găsi. . a da bra ul (cuiva).CR. a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul. a da bună seara (sau seara bună) (cuiva). a da chiorîş de cineva. a intra intempestiv. a da căr ile pe fa ă. dîndu-le bine e. a descoperi fără greutate pe cineva: da i chiorîş de el. a da de lucru (cuiva). ) a pedepsi (pe cineva): părin ii pustnici din Sfînta-Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai de la o vacă. ) dacă î i convine.i dă inima brînci dacă va fi cazul a da ceasul înainte a da cep unei bu i a da chiorîş de cineva a da chiorîş prin ceva a da chiorîş unii peste al ii a da chior peste cineva a da chix a da bice. dacă interpretezi astfel lucrurile: dacă o iei aşa. a da chix. a eşua. 2) (fig. dacă va trebui. trebuie să joci!. a(-şi) da bine e. a da buzna (undeva).CEZAR. a se lovi unii pe al ii.SL. 1) a accepta. a-şi da acordul.POP.CR. a da bice (sau călcîie) calului.POP. dacă (sau de) nu mă înşel. dacă-i treaba-aşa. dragă.POP. 1) a bate cu biciul. ca orbii. (bis. a da năvală orbeşte. a începe o bute plină (sau un butoi): el dete cep la o butie cu vin. dacă î i surîde.

a da coaste (cuiva sau la ceva). a se năpusti de-a-valma la . la o adică. nişte curce dădeau clacă la ciocălăi. a se răni singur. a da (sau a lua.ISP.. a da col ul. a da din cap. a se încrede. a-i da cu ardei (sau cu chibritul. a da crezare (sau crezămînt) (cuiva). a avea încredere (în cineva): cel pu in pe fa ă. ) a presupune.VĂC. a nu ine seama de nimic: ar fi dat.ARGHEZI.) a induce în eroare (pe cineva).a da cinstea pe ruşine a da ciubuc a nu-i da cîmp cuiva a-i da cîteva a da clacă la . a da (sau a plesni.: lîngă coşeriu. 2) (despre plante) a răsări: iarba a dat col ul ... a trage învă ăminte dintr-o întîmplare neplăcută. 1) a-şi face semne (cu cotul): îşi dedeau coate. a da cu camătă. cufrunză de tutun) pe la nas (cuiva). a-şi da coate a da colb a da colb în ochi a da col ul a-i da concursul cuiva a da crezare a-i da cu ardei pe la nas a da cu banul a da cu barda în Dumnezeu a se da cu binişorul a da cu bîta în baltă a da cu bobii a da cu camătă a da cu capetele a da cu capul a se da cu capul de pere i a da cu capul de prag a da cu căciula în cîini a-i da cu cădelni a pe la nas a da cu călcîiele în pinteni .CR. a se da cu binişorul (pe lîngă cineva). a da gata.i dea cîteva . a împrumuta (bani) cu dobîndă. (fam. de rîdeau. v. 3) (fam.) a da ascultare (cuiva). a o feşteli: să nu vie vremea să dai cinstea pe ruşine! NEGR. a linguşi (pe cineva). a intra pe sub pielea cuiva. a primi) ciubuc. a regreta o eroare. (p.ISP. a da cu barda (sau cu puşca) în Dumnezeu.: jertfă oricare lui e pu in. el nu dă coaste la măglisiri. hai! dă-le colb şi-apoi te-apucă de treabă. a (se) da (sau a se lovi. a da cu capul. a se lăsa prins de .POP. de! că-şi dă coatele cu Ca avencu. a-şi da coate(le) sau a-şi da cu cotul unul altuia. a ajuta. a fi cu chef. a da (sau a izbi) cu călcîiele în pinteni. a-i croi) cîteva (cuiva). singur stă oaste către oştiri. nimeni nu voia să le dea crezămînt.CAR. a primi) peşcheş. a se lăsa în voia întîmplării..) (pe cineva): o să te mustre ş-o să. a gafa. a face prevestiri cu ajutorul bobilor. (înv . 1) a arunca praf în ochii cuiva.POP. a da cu căciula în cîini (sau în grindă). a da din cap. a rămînea de ruşine.. mită. ) a complota (cu cineva): nouă ne e frică . a se lovi) cu capul de (to i) pere i(i) (sau de vatră). a da coaste a da cinstea pe ruşine. 2) (fig. şi cu barda în Dumnezeu. ) a nu se teme de nimic. a curta (pe cineva): el atîta s-a dat cu binişorul pe lîngă dînsa. a se da (sau a se bate. a pocni) cu bîta (sau cu bă ul) în baltă.PANN. a face o prostie.după lege.. a-i da (tot) concursul cuiva. a-i da cu cădelni a pe la nas (cuiva).. ) a muri: a bolit toată iarna şi. a isprăvi. a întărîta (pe cineva).. a se repezi.COSTIN. nu vezi pe cel de jos. a da clacă la .. a da rasol (ceva sau pe cineva): iaca nişte bulughine cu mujdei şi cu mămăligă. în primăvară. . a face o gafă. v. a da cu capetele. a da cu bobii (sau în bobi). o greşeală (ireparabilă): se bate cu capul de păre i şi nu ştie cum să facă. nu le da leşilor cîmp. a lovi de cîteva ori (cu palma.. a dat col ul. a da colb în ochi (cuiva). a da (sau a lua. (înv. a fi disperat. a nu-i da cîmp cuiva.. a da cu banul. a-i da (sau a-i arde. a da colb (la ceva sau cuiva). ) a-i tăia drumul (cuiva): ieşind deodată. 1) a coti după col : dau col ul şi intru în Lipscani .ext. a sprijini pe cineva. a-şi da cu părerea. cu bă ul etc.CONTEMP.N. a se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus). dintr-un insucces: pînă nu dai cu capul de pragul de sus. a supăra. a fi beat. a se izbi. 2) (fig . a mîntui repede.AGÂRB.

a pune la punct (pe cineva). a comite o gafă. a da din abunden ă. ) 1) a vorbi mult. a-şi da cu pumnii în cap. a da cu mătura. a da cu oarba a da cu paharul a-i da cu parul în cap a da cu piciorul a da cu piciorul binelui a da cu polonicul a da cu praftori a a da cu praştia în ceva a-şi da cu presupusul a-şi da cu pumnii în cap a da cu ceva pe la nas (cuiva). a-şi da cu degetul în ochi. a găsi. că acuşi ne vin oaspe ii. să-şi dea cu presupusul.... a da cu piciorul (cuiva sau la ceva). a fi vorbăre . a nu mai putea de necaz. a da cu paharul.. ) a presupune. a da curs (sau urmare) (la ceva). femeie. a bate cu milă (pe cineva). a tenta. a descoperi (pe cineva).. a-şi da cu presupusul.. a da curs a da cu sita a da cu şoldul . a dispre ui (pe cineva): nu. a regreta foarte mult: degeaba. a opri cu brutalitate ac iunile cuiva. a da (sau a lua) cu chirie. a trece în grabă pe . a da cu mîna în foc (sau prin spuză. 1) a se păcăli. 2) a se îmbogă i peste noapte: în elese ea că trebuie să fi dat el cu mîna în foc.. a da cu polonicul. a opina.ext. ) a băga zîzanie. a da (sau a căuta) (bobi) cu sita sau a trage în bobi pe sită (sau pe fundul sitei). (sau prin . a prinde. a fi întuneric beznă.P.i mai caută-n obraz.CR. a-i da cu luleaua în nas (cuiva). că e prea tîrziu! GALA. a nu profita de . CEZAR. a opina. ) a omorî (pe cineva). a sfida (pe cineva): au vrut să-l aleagă deputat.POP.PANN. a respinge (pe cineva sau ceva).. a da cu nasul de . (sau prin .. a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei în 41 de bobi . îi băgase mamei o mul ime de bazaconii în cap.a da cu ceva pe la nas a da cu chirie a da cu crucea peste cineva a-şi da cu degetul în ochi a da cu gîndul a da cu huideo a-i da cu luleaua în nas a da cu măciuca-n baltă a da cu mătura a da cu milă a da cu mîna de cineva a da cu mîna în foc a da cu mîneci largi a da cu nasul de . a adulmeca. a da cu nasul pe .. a da cu praftori a (pe la nas). a da cu praştia în (sau prin) ceva.ISP. a momi (pe cineva). 2) a supăra (pe cineva) prin aluzii jignitoare.. tocmai acum. 2) a pune în aplicare: moşneagul promite pe tot ce are mai sacru că nu va da urmare conven iei comerciale.: nu-i păcat să dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui. a da cu crucea peste cineva. ) a da iama prin ceva.. a nu accepta o situa ie mai bună...CAR. dar el a dat cu piciorul. a-i da cu parul în cap (cuiva). oleacă cu mătura.SAD.. a nesocoti. a oferi cu larghe e. 2) a împiedica. ) a încerca să fure sau a fura. 1) a rezolva. o dau cu mîneci largi. 2) a pierde prilejul de a .. (reg.. prin şperlă). a fi de părere.. a da bucuros: părin ii fetei . (pop . a închiria: hanul po i să-l dai cu chirie.. a lua cu huideo (pe cineva).. a da cu gîndul. a da cu şoldul. 1) a bate zdravăn (pe cineva). a se familiariza cu . a mătura: dă şi tu. (fam. a da cu mîna de cineva (sau de urma cuiva). a da cu nasul pe .. (p. (pop. a a î a o ceartă. (p. a-şi da cu părerea: s-a găsit şi el.CR.. a da cu oarba (cuiva).ext.. a-i da cu tifla (cuiva). a da cu milă (în cineva). î i dă cu luleaua-n nas.).. 1) a refuza... a întîlni (pe neaşteptate). a da cu huideo (cuiva).). şi fam.. a da cu mîneci largi. a lua cunoştin ă de ... să dea [pisoiul] cu praştia prin bucă elele de friptură.. a şterpeli ceva: nici pomeneală nu era . . a da cu măciuca-n baltă. a nu vedea la doi paşi. (fam. a solu iona: a dat curs cererii mele .CAR.ISP.POP..) a trage la măsea.i dai cu pumnii în cap. guraliv. a găbji pe cineva: temîndu-se să nu deie puşcaşii cu crucea peste dînşii şi să-i împuşte.

a da de . a plăti ceva: dă-i bani de cheltuială şi haine de primeneală şi trăsură de porneală. a fi disperat: se da de ceasul mor ii că nu putea descoperi adevărul. a scuti de orice efort (pe cineva): tare mă tem că va aştepta ca toate să i le dau de-a gata. dîndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel mic. ) 1) a-i purta de cheltuială (cuiva). a-i rîde în nas (cuiva). 3) (fig. (înv. a da de-a dreptul. că or da ei peste mine.a da cu tifla a da cu toaca peste cineva a da cuvînt a(-i) da cu tifla (sau o tiflă) (cuiva) sau a arunca o tiflă (cuiva). a nimeri la . a depune eforturi disperate. a se vorbi: toate par că şi-au dat cuvînt pentru ca să-i prelungească chinul. domnule. 1) a ajunge la . ) a descifra.TEST.i pui în cîrcă cu mine... nemini însă nu-i dă de căpătîi.: a întrebat de mai e mult pîn-a da de capul pămîntului. a descîlci. măi crestatule şi pintenatule! CR. ) a-şi arăta dispre ul (fa ă de cineva). de-a tumba. la tot pasul..POP. a bea dintr-o răsuflare con inutul unui pahar.AL. a lua) bani pentru a cumpăra.DELAVR. . a da de dracul (sau de naiba). a surprinde asupra faptului. 2) a găsi ac de cojocul cuiva. drept) exemplu (pe cineva sau ceva).POP..POP . a se da de-a curu-n cap a da de-a dreptul a se da de-a dura a da de-a gata a se da de-a mototolul a se da de-a rostogolul a da de bine a da de cap a da de căpătîi a se da de ceasul mor ii a-i da de cheltuială a da de cheltuială a da de dracul a da de duşcă a da de exemplu . a da (sau a avea. a eviden ia (pe cineva sau ceva): nu mai puteau de necaz. a descurca. a se da de-a dura. a se zbuciuma. a veni de hac (cuiva sau la ceva). a da cu toaca peste cineva.HASD. a o scoate la capăt (cu cineva sau ceva): şase arga i nu le da de cap [vitelor]. a se strofoca. căci îşi dase cuvîntul. a-şi da cuvînt a da de . a face în ciudă (cuiva). a se da de-a dura..EM. a da (sau a avea.HOGAŞ. a da de bine. curgeau de-a rostogolul la vale. a da de cap (sau de capăt. a merge drept la intă: foamea dă de-a dreptul..: ho ii s-au înmul it atît de tare.. a tălmăci: mul i s-au ispitit a deslega cimilitura. 1) a ajunge la sfîrşit: nu-i mai dădeau de capăt [poveştii]. dragă şi nu mai spune. a lămuri.N. a da de căpătîi. pînă nu se potoleau de bunăvoie. (sau peste . pe . a prinde cu mî a-n sac pe cineva.. .. a sublinia meritele (cuiva sau a ceva). a se da de-a curu-n cap.: taci. a vorbi: am dat cuvînt de învă ătură. a da de (sau ca.PRAV. de căpătîi) (cuiva sau la ceva). aşa cum s-ar zice: mură-n gură. a da de duşcă (un pahar).. 2) a-i arde o mamă de bătaie (cuiva): ei las’ că i-oi da eu ie de cheltuială. a sfida (pe cineva): degeaba îmi dai cu tifla.. a se da de-a rostogolul. 2) a face de căpătîi. încît nu mai e col unde să nu dai de ei. .ISP. a se da de-a berbeleacul. a descoperi. a da de bucluc.POP. 3) a descoperi. 1) a promite solemn. a se da de ceasul mor ii. .POP. că mai jos de opt mii nici o para frîntă.AL. a se da de-a berbeleacul. (fig. a o încurca: să nu.. a da de-a gata (sau mură-n gură) (cuiva ceva). a lua) (bani) de cheltuială. a în elege.. a se angaja: îi dădu [flăcăului] drumul. de carea se putem da cuvînt. a da cuvînt. 2) a întîlni.). cînd le certau bărba ii ori soacra. 1) a da de cap (cuiva sau la ceva). a se rostogoli. a batjocori (pe cineva). c-apoi dai de dracu! POP. 2) a se în elege. a se da de-a mototolul. a-şi da cuvînt(ul). a se rostogoli: pietre mărunte . a se rostogoli: uncheşul odată scoate din sîn două mere şi le zvîrlă înaintea lui. aşa că se dau de-a dura. .POP. 2) a da seama: nece urii vine fiind.POP. a se da (sau a se duce) de-a rostogolul (peste cap). a-i da de cheltuială (cuiva).POP.MOLD. de-a rostogolul. a avea noroc.. (pop. . a găsi pe .. ) 1) a spune..POP..

a da de pămînt (cu cineva). (reg. într-un mare necaz (pe cineva). a da de miere sau a-i pica mierea-n păsat (cuiva). (pop. a da de necaz: ce voi face acuma că dedei de potcă? ICHINDEAL. ) a da de greu. a da de bucluc. şi reg. a-i merge toate din plin.NEC. a da de gîndit (cuiva). a (se) da de (sau pe. a da de lucru (cuiva). fîrtate. a descoperi gustul a ceva. a în elege perfect (pe cineva): cîte ştii tu. a bate tare (pe cineva). . a da de poznă (cu cineva). la) rîpă. a (se) trăda (fără voie). 2) (fig. ) a se face de rîs. (pop. ) a-i face primejdie (cuiva).VLAH. .CAR. să reflecteze: vorbele unchiului îi dăduseră de gîndit. (reg. a dovedi că cineva a min it: Mihai îl dete de minciună sco înd carte a împăratului. ) a avea un necaz.POP. a (se) da de gol. a da de mîncare (cuiva). ). şi fam. 1) (înv. 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva). a da de potcă. a lua prizonier (pe cineva): i-au dat pre to i de grumaz.POP. BĂLC. a nimici: ai mai crescut haraciul cu-o mînă de risipă. a hrăni (pe cineva): nici de mîncare nu-i dădea destulă. ) a prinde. a da de unul mai tare. a băga într-o mare încurcătură. a da de (sau a afla) gustul a ceva. 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul. 2) a (se) omorî: nevăstica cea urîtă nu-i păcat s-o dai de rîpă. remediul: ştia bine cum merge boala şi vedea că-i dedese de leac. a da de nod. (înv. .CAR. a da de nevoie.POP. care nu-i dederă alt de lucru decît să păzească patru cai. probleme (cuiva): mult îi mai dăduse de furcă tărăşenia aceea. a da de furcă (cuiva). făr-a vedea că ara sărma-nă-o dai de rîpă? AL. (pop . şi-a prezentat zilele trecute demisia irevocabilă. pe care l-am moştenit de la tata. 2) a naşte îndoieli. a (se) deconspira: crivă ul nu putu să zică ba. a i se înfunda cuiva.POP. a da de nuntă (cuiva). a tocmi pe cineva să facă ceva: se năimi argat la un om din satul său. a da de pagubă (pe cineva). să mediteze. pre mîna lui Grigorie-Vodă. a da de mascara.NEC. întrebări în mintea cuiva. a pune pe gînduri (pe cineva): începuse să-i dea de gîndit supuşenia nevestei. a da (sau a face) de minciună (pe cineva) sau (înv. a face (pe cineva) să se gîndească. . 2) a strînge de gît (pe cineva). a păgubi (pe cineva). (reg. ) a o pă i (cu cineva): mai dădea şi de poznă cu jandarmii. a(-i) da de leac (cuiva sau la ceva). ) a sărăci.CR. a primejdui (pe cineva): pusese în primejdie armia şi răspunderea sa. a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva. a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a băga (sau a pune) în (sau la) primejdie (pe cineva) sau (înv.BĂLC. a da de bucluc cu cineva: ca să nu vie la vreo primejdie cu Constantin Duca Vodă. .REBR. 2) a da de furcă cuiva. căci firea toată îl da de gol.POP. şi reg. ) a lăsa în minciună (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva).POP.a-i da de fund a da de fundul sacului a da de furcă a da de gîndit a da de gol a da de grumaz a da de gustul a ceva a da de hac a da de leac a da de lucru a da de mascara a da de miere a da de minciună a-şi da demisia a da de mîncare a da de nevoie a da de nod a da de nuntă a da de pagubă a da de pămînt a da de potcă a da de poznă a da de primejdie a da de primejdie cu cineva a da de rîpă a-i da de fund (cuiva). a da de fundul sacului. a începe să-i placă ceva: dăduşi de gustul muierii. 1) a angaja.CAR. greută i. . 1) a trînti la pămînt (pe cineva).i deie de fund. a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva). a crea dificultă i. o supărare cu cineva. numai dracul cred să. a fi foarte norocos. a pricinui un mare rău (cuiva). 1) a ridica o problemă (cuiva).) a pătrunde cele mai ascunse gînduri (ale cuiva). a da de (sau peste) hac. 1) a distruge. a-şi da (sau a-şi prezenta) demisia. a demisiona: bătrînul intendent. ) a muştrului (pe cineva).

cu clon ul.ARGHEZI. (p.. de clon . a da (sau a clătina) din cap (sau din barbă. a da din col în col . a da dracului (de pomană) (pe cineva). a munci în zadar.POP. a se gudura (aidoma cîinilor). ) a i se întîmpla (sau a produce cuiva) o neplăcere. tracul. a trăncăni: dă-i cu gura. de clan ă. ) a-şi da osteneala degeaba. a da bir cu fugi ii.. o nenorocire. a în elege. din căpă înă. Leca . măi îcă . ) a dezerta: dădeau dosul.EM.ext. a-şi face loc (prin mul ime). a flecări. 2) (despre oameni) a se linguşi. (fam. cu capul. a da de veste (sau de ştire). ) a se strădui. goni i de vrăjmaşi. un necaz. a fugi. soi rău ce este ea. a da din buzunar. a da din col în col . a da dreptate cuiva. a desluşi. a se dumiri. a (dez) aproba: pleşuvul clătină din căpă ină. cu capetele). a împărtăşi (şi a sus ine) punctul de vedere al cuiva. (despre păsări) a bate din aripi.ISP. a urca pe scara socială.. a o şterge din loc. de ocară: ia împinge hoborocu cela încoace. a demonstra: publicul nostru .. 2) a se dezlăn ui. timiditatea. a da din coate. a da dovadă de .. 1) a se zbate. a fi la strîmtoare. corbul trebuie să fi aflat numai vîrful mun ilor.. a divor a. a da divor . a da de şugubină a da de veste a da de ziua necazului a da dezmin ire a da din aripi a da din buzunar a da din cap a da din coadă a da din coate a da din col în col a da din gard a da din gură a da din mîini şi din picioare a da din enchi în enchi a da divor a da dosul a da dovadă de . limbut. 2) (fig. să iasă sfan u! POP. dîndu-ne de ştire că şi soarele nu e departe. ) a refuza pe cineva: vrei bani? i-oi da din gard! POP..cu-n patru. tocmai în acele vremuri a dat cea mai puternică dovadă de cumin enie. a face pe dra. ) 1) a-şi învinge emo ia. în semn de (dez)acord. a nu avea solu ie: slujitorii dedeau din col în col şi nu mai ştiau ce să răspundă. a elibera (pe cineva sau ceva de undeva): cînd i-a dat drumul Noe din corabie.CAR. dă cea mai formală dezmin ire. a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva). Oancei. Răzoaiei. a da de şugubină. a da de belea. a găsi solu ia: nu-i dădea de rost şi pace. a o lua la sănătoasa. a vorbi mult şi fără rost. ) a zbura. a fi gureş. a se da drept . a da din aripi. ) a se frămînta. a-şi da drumul. încet să nu dai de şugubină.CR. (pop. a renun a (la cineva): am s-o dau dracului de pomană. (reg.POP. Iloaiei). a lăsa liber. de meli ă).a da de rost a da de rost. (p. dinclon . a da dracului a da dracului tămîie a se da drept . a dovedi. de bucluc..VLAH.ext. a da din gard (sau din gardul Mîntulesei. a deschide ac iune de divor . ).. a (se) pretinde: vă da i de cele mai în elepte şi iscusite vietă i din lume! POP. gen. a vesti. a da din enchi în enchi. (fig. a înştiin a: se arătară zorile de după culmile dealurilor. 1) (despre cîini) a-şi mişca coada. a da din coadă. a da dracului tămîie. a da dreptate cuiva a da drumul a-şi da drumul . a (se) face de rîs. a plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. a da de ziua necazului... cu meli a) sau a fi bun de gură (sau de clampă. a da dosul sau a da dos la fa ă. (reg... a da (o) dezmin ire. a dezmin i: d.. din meli ă) sau a da cu gura (sau cu clan a. a mişca capul într-o parte şi în alta (sau în sus şi în jos). a se zbate pentru a găsi o rezolvare.POP.. a da din gură (sau din clampă. (pop. a răzbate. (reg.CAR. ) a vorbi repede şi fără pauze.). (sau de . a face eforturi pentru a depăşi o dificultate.. a da din mîini şi din picioare..

CAR. a-şi periclita situa ia. a trezi dorin a de a fi imitat. a-l îmboldi. pînă se dă după picior.. .POP. 2) (arg. (pop. a da (din) fălci. ) a se acomoda împrejurărilor: ea prinse voie bună. a fura: nici n-ai ieşit bine din pîrnaie şi-ai şi dat o gaură! a da (sau a băga) gaz (sau cărbuni). a permite (cuiva sau la ceva) să ac ioneze în voie. a ademeni (pe cineva) să facă ceva. ) a trage cu o armă de foc: strejile . (pop. a se ascunde. ) a fi lihnit de foame: nici îmbrăca i nu erau aşa bine. ) a se ruina. ci feciorii se dau după voia părin ilor. nestingherit: să nu dăm frîu liber patimilor! .a-şi da drumul la gură a-i da drumul pasului a-şi da duhul a se da după păr a se da după perdea a se da după picior a da după piersic a se da după tufă a se da după voia cuiva a da exemplu a da faliment a da fa ă cu cineva a da fălci a da fitil a-i da foamea de cap a-şi da drumul la gură. a se mula (după forma piciorului): nenorocirea e ca încăl ămintea. a se da după tufă.CAR.POP. ) 1) a mări viteza unui vehicul. a(-şi) da gir(ul). se dete din ce în ce după păr. (despre încăl ăminte) a se modela. a da după piersic (ceva). 1) a îngădui. a muri: îşi dete sufletul liniştită şi cu surîsul pe buze.POP. se face că nu mă mai cunoaşte. a grăbi. frîiele) (cuiva sau la ceva). a da faliment. . a da glas. a-l îndemna (inima) (pe cineva):dreptu-i că inima îi cam dădea ghes să se ducă. a vorbi exagerat de mult: ho! i-ai dat drumul la gură şi nu te mai opreşti! POP. a se da după voia cuiva. a da frîul (sau frîu liber. a-şi da duhul (sau sufletul). a da gata.. a ului (pe cineva): hai.EM. a se grăbi: flăcăii dau pas ca să aducă vitele.VĂC. a da foc a-şi da foc la valiză a da frîul a da gata a da gaură a da gaz a da ghes a da gir a da glas a da glas cuiva . da foamea le da de cap. 1) a găuri. a-şi da foc la valiză. cum vrea cineva: nu părintele face după voia feciorilor. că m-ai dat gata! a da (o) gaură. a-i face de petrecanie (cuiva): mă dai gata cu-al tău dor. neplăceri. a se da după păr. a accelera. 2) (fig. a da foc (sau focuri).POP. a da (sau a fi) exemplu. 1) a aprinde: cînd îi avea nevoie de mine. 2) (fig. a da fa ă cu cineva. a zori. 2) a incendia: pesemne că n-a stat tocmai drept cu fa a cînd a dat foc fişicului cu ingenioasa ei compozi ie. a lichida (ceva): cum era mort de foame. a dosi (ceva). a(-i) da (inima) ghes (sau brînci) (cuiva). 1) a isprăvi. (pop. a face aşa cum doreşte. a da ortul popii.SL. a se da după picior. a da (sau a pune) fitil (cuiva).(fam. a chema pe cineva. a lucra din umbră.POP.POP. ) a-şi crea necazuri. a mînca (cu lăcomie): dau fălci mămăligii şi fierturii. 1) a deveni insolvabil. a se sustrage de la ceva. a garanta. (fam.POP. ) a ascunde. 3) a impresiona. a întărîta (pe cineva) împotriva cuiva. a îmboldi. ) a delapida. 3) (înv.CR. dădu gata oala cu sarmale. 2) a chinui. a se da după perdea. a-i da foamea de cap (cuiva). ) a mări ritmul unei ac iuni. a spune tot ce ştie. deteră focuri în trimişi. să dai foc aripei. . care te bate cîtva timp. a distruge (pe cineva). a se întîlni cu cineva: cu nime fa ă n-a dat. . vînt) pasului sau a da pas. 2) a încredin a conducerea treburilor (cuiva): de cînd i-ai dat frîiele daraverii în mînă.POP. a exprima: cine s-a găsit să dea glas nemul umirii generale! a da glas cuiva.CAR. a-i da drumul (sau brînci. a gira. a se ascunde.

CR. a-şi da aere. a da (sau (înv. a pre ui. ) a păstra pentru sine puterea. ca de oala mălaiului. a greşi. de dădea în cap .CR. 2) a comite o eroare. a doborî pe cineva: oricine face rele. îl dă în cap Dumnezeu.CONACHI. conducerea. ce-i dai greş cucoanei Luxi ei? ea-i încă hazlie. a munci foarte mult.AL. a năvăli. a-şi da aere. nu-i dau în cale. ) a da ortul popii. 2) a cădea (în nas) de oboseală: îl ajunsese osteneala. a cădea) în clapcă.a regresa: stau şi mă mir ce să-mi fac! că-n loc să-mi mear. ) 1) a bate în retragere. apoi cu atîta mai pu in fata mea! POP.ISP. 3) (fig . om bătrîn. a (se) da (sau a merge) înapoi (sau îndărăt) (ca racul) sau a-i spori ca la rac. nurlie. uneori. . a-i da înainte (cuiva). . dară se feri. pînă la epuizare. a da foarte mult: ba zău.URECHE. ) a-i găsi vină (cuiva).ISP.PANN . a arenda. 1) a da năvală. a da în căr i. 1) a greşi.gă-nainte. a-i da în cale (cuiva). a înapoia. a da (sau a lua) în arendă. în lipsa fiului său. ) a fi prins. a da (sau a se prinde. 2) a jefui. a (se) da (de-a) hu a. a da tot ce poate da. 5) (fig. în treburi din astea î i dă oricînd înainte! . (fig. a da hîrştioaga popii.AL. a (se) legăna.AL. a restitui (cuiva ceva): să-i dea banii îndărăpt numaidecît. am muncit de am dat şi inima din noi. 2) a fi mai deştept. înşelat: el ştia ce i se pregăteşte. a da (sau a umbla) iama. a da importan ă.EM. a găsi vinovat (pe cineva): ş-apoi. a aconta. a ceda: vai de biet român săracul. a-şi da (sau a umbla cu) ifose. a se crede important. 4) (fig. a-şi da importan ă. a da înapoi (sau îndărăt) (cuiva ceva). a pune pre . era ca un făcut. a regresa: apele au dat îndărăt . a se înşela: instinctul nu face greş vreodată. 3) a da un avans de bani. ) a se lăsa. ) a scoate din min i.PANN. îndărăt tot dă ca racul. a da în cap. ) a convinge (pe cineva): dacă eu. a da (sau a băga) greş (cuiva). (reg. a lovi (sau a trage) în inamic: pe cînd trăgeam noi tot în gol. a se retrage: ei s-au prins cu jurămînt să nu dea îndărăt. a da în brînci (muncind). a ghici în căr i: îmi da şi mie în căr i. a-şi face singur rău. cineva. a prăda. a părădui: te-am lăsat să dai iama în averea mea. a da (şi) inima din el. îmi sporeşte ca la rac. a da (sau a trage) în carne vie. să nu dea în clapcă. ) a face) greş. a seduce pe cineva: el [îşi] bătuse capul mult şi bine să dea în cap pe fata împăratului. a mîna la stînga. ) a se codi.AL. mai priceput (decît altcineva): cît îl vezi de copil. (înv. (pop. . 4) (despre nivelul apei) a scădea. 2) (fig.a-şi da glas cu cineva a da greş a da greş a da hăisa a nu da hă urile din mînă a da hîrştioaga popii a da hu a a da iama a-şi da ifose a da importan ă a-şi da importan ă a da inima din el a-i da înainte a da înapoi a da înapoi a da în arendă a da în brînci a-i da în cale a da în cap a-şi da în cap a da în carne vie a da în căr i a da în clapcă a-şi da glas cu cineva. la întreceri) 1) a oferi din start un avantaj (cuiva). a nu nimeri ( inta). a se în elege cu cineva: Ion-vodă şi-au dat glas cu cazacii să se pedestrească to i. (reg. îi dădea în cap . 3) (fig. a da hăisa. (fam.CR.SAD. a-şi da în cap. el [turcul] tot în carne vie. ) a-i merge mai rău ca înainte. a (se) balansa: tata dîndu-ne hu a. 1) a lovi în cap pe cineva.) a împiedica ascensiunea cuiva: ori de cîte ori se aştepta să fie avansat. a nu da (sau a nu lăsa) hă urile din mînă. (la jocuri.

MAG. ) a face cauză comună cu cineva: nu vrură să se dea în gînd cu ariianii. înot dacă o da . a îngădui ca cineva să fie jefuit: năvăliră în Polonia şi deteră în jaf provinciile Volynia şi Podolia. dar pînă la urmă tot l-a prins şi l-a dat în gît . PANN. a (nu) se ruşina să facă ceva: fie fată de împărat. a (nu) se codi. a se da în gînd cu cineva. a da în mustrare. ) a-şi arăta.POP. a da în pîrg: orzul în copt a dat şi trebue secerat. a-şi da în petic (ca iganul). a-i veni bine să . a se dezvolta.a da în clocot a da în copt a da în cunoştin ă d-a îndărătele a da îndemînă să . fără voie. a face să ştie.DOS. a da în har.. a da în nas. căprarul. (înv. d(e)-a îndărătele(a).. a da (sau a cădea) în patarama cuiva. a înfunda (pe cineva): l-a pîndit cît l-a pîndit. ) a înştiin a. l-ai dat în mustrare. a da (sau a lăsa) în seama cuiva să . ) a avea de îndurat o nenorocire. 1) (despre lichide) a începe să clocotească. a se lumina de ziuă. a da în (sau de) jaf. a se da în lungiş şi-n curmeziş.. fie fată de ăran. a da (sau a supune) în cunoştin ă. .. a da (sau a lăsa) în grija (sau în grijă. a intenta proces (cuiva). DELAVR. a se balansa. după ce umbla. (înv. a fi capabil de orice: a nu iubi şi a nu voi nimic în afară de chiverniseala personală. a da (sau a aşeza) în gazdă (pe cineva).. în patarama d-lui sublocotenent. (fam.CR. 2) (despre oameni) a fi peste măsură de furios.. a face pe dracu-n patru: în curmeziş iganul şi-n lungiş s-a dat.CAR... POP..CR. a lăsa pradă.. a fi foarte prost: nu c-ar fi deştept din cale-afară. să se cunoască: dă în cunoştin ă purtările vremii şi schimbările norocirii.. (înv. a o da (sau a se da) înot. a-i da mîna cuiva să . a da în noduri.iată maxima cea mai înaltă a vie ii noastre publice.CAR. a-i conveni să . a da în fapt de zori.. pe dos.. a se da în nevoie.CAR. de la coadă la cap. a da în (sau spre) copt (sau în vremea coptului).. dar nici nu dă în gropi de prost. a găsi o gazdă (cuiva): ne-a aşezat bunicul în gazdă cu toată cheltuiala lui. a da în gropi de prost a da în har a da în jaf a da în judecată a se da în lături a nu se da în lături de la nimic a se da în leagăn a se da în lungiş şi-n curmeziş a da în mustrare a da în nas a se da în nevoie a da în noduri a o da înot a da în patarama cuiva a-şi da în petic a da în clocot.GHICA. a acorda. cusururile. trebuia să muncească şi să nu se dea în lături de la nici o greutate..greşi omul. a se legăna.: nu i-au dat îndămînă să se bată. (înv. a da în gropi de prost. a da în (sau de) gît (pe cineva).. a începe să se coacă. a da îndemînă să .i dai în petec. invers: să zică Tatăl Nostru şi să meargă de-a-ndărătele. BĂLC. a nu se da în lături de la nimic. (despre cereale) a creşte. a o pă i (asemenea altcuiva): că n-o să cază el. (înv. şi a nu te da în lături de la nimic ca s-o ajungi . două oi în urmă a căpătat. a-şi da arama pe fa ă: mă miram eu să nu. a înota: după ce mergea.IST. a se nenoroci. a da în judecată (pe cineva). cu spatele înainte şi cu fa a înapoi.PANN.HOGAŞ.. a cădea în nas.POP. (sau a . ) a mustra: prin ce.. a băga înbelea.. a trece o apă înot.. ) a dărui.: tata mia dat în grijă ca să mă feresc de om roş...DOS. a da în fapt de zori a da în gazdă a se da în gînd cu cineva a da în gît a da în grija cuiva să . a se da în leagăn.). de grijă) cuiva să . a (nu) se da în lături (de la ceva)..

pomi fructiferi) a începe să rodească. a lega. (reg. ) 1) a bate zdravăn (pe cineva): oamenii nu se dau în tivic. a da în tăiere (o pădure).. a arunca (ceva). . vrînd a afla vreame a să da întru trufii.GALA. . că doar nu sînt cîini. a da în tivic (pe cineva). o luară la trei parale. a se lipsi de ceva. căci încă nu se dăduse nime la muncă. ).. a demasca (pe cineva). a propune pentru tăiat (o pădure): se mai dă în tăiere încă o pădure. a-şi face publicitate: [el] se hotărăşte a ieşi din sfera modestă a auritei mediocrită i şi a se da în public. ) în tipărire) sau a încredin a tiparului. ) a băga în bucluc (pe cineva).STANCU. a ocărî pe cineva. a da la fier vechi (ceva). a demasca. a încredin a cuiva (pe cineva sau ceva): m-a dat în primire unui coleg. a da dracului (pe cineva sau ceva): dar cu pămîntul ce să faci? şi ce folos de boi şi vaci? nevasta dacă nu i-o placi. s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-aş ferici. numa-n româneşte. (reg. a da jos căprăria (sau milităria) din pod. a se da în public.STANCU . a da la gioale. 2) (glume ) a muri: săracul nenea Ghi ă.CAR.) a da la iveală. a se da în stambă. a batjocori. a da pe fa ă (pe cineva). sub) tipar (sau (înv. CAR. a da în vart (pe cineva). a munci: dar sfin i încă nu avea Dumnezeu. (reg. 2) a bate măr pe cineva.. (fam. a da în scris.PANN. ) a deveni cunoscut. ci o deteră în tărbăceală. a da în rod sau a se da pe rod. 1) a chinui cîinii cu tărbaca: prinsese un cîine jigărit de mahala. . a-şi da în petec.GR. BĂLC. a certifica: dau în scris că nu mai am nici o preten ie . a tipări: asta poezie . a dat jos căprăria din pod. a se pîrgui: roşiile mai au pînă să dea în pîrgă. au slobozit frîul stăpînirii . a-i plăcea să muncească. a se descotorosi (de ceva).. a provoca un mare neajuns (cuiva). (reg.. a bea zdravăn. a da la carte (sau la şcoală) (pe cineva). a se da la muncă. a da în trăsnet sau a lăsa în trăsnetul. a dat în primire! a da în public (pe cineva). 1) a preda. a se da întru trufii.SAD.POP. a da în primire. a face albie de porci pe cineva: nu o putură trece cu vederea. a da deoparte. ) a se face om de treabă (în urma unei pedepse). (înv. ) a lovi peste picioare. a se repezi la pradă: temîndu-să să nu dea jaf nărodul la svintele moştii. nu s-a văzut încă-n tipărire dată. şi pe uli i cîteodată cu degetul arătat. a da la moară.. (înv. ) a se deda unor fapte urîte: acest nenorocit prin ip . a pune) în (sau la. a da jaf.AL. părinte. a-şi da în teapă. a da (sau a arunca) la coş. a da (sau a lua) în (sau la. ) a se face de rîs. (pop. (reg.a da în pîrg a-şi da în pîrtie a da în pradă a da în primire a da în public a se da în public a da în rod a da în scaldă a da în scris a se da în stambă a da în tăiere a da în pîrg(ă) (sau în pîrguială). ) a reveni la vechile obiceiuri. pînă asta dată. îi legase o tinichea de coadă şi-l aruncase în mijlocul stradei să-l dea garda-n tărbacă. a-şi da în petec. a se pune pe treabă.. a impune o disciplină aproape militară: dacă a văzut că nu merge cu vorbă bună. prin) tărbacă (sau în tărbăceală). 3) a-şi bate joc de cineva. a da în (foc şi) pradă. le dai în trăsnet toate! COŞBUC. a îndepărta un lucru fără valoare. a da în tipar (pe cineva). (înv. ) a vorbi înpresă despre cineva: de ar fi o mul umire să te vezi în tipar dat. a se da pe brazdă. 2) (fig . (fam.despre legume. a da (sau a bate.DOS. a trimite la învă ătură (pe cineva). ) a prăda: Mihai puse de arse şi dete în pradă oraşul. (fam. a-şi da în pîrtie. a începe să se coacă.BELDIMAN. a da în scaldă (pe cineva). a da în tărbacă a-şi da în teapă a da în tipar a da în tipar a da în tivic a da în trăsnet a se da întru trufii a da în vart a da jaf a da jos căprăria din pod a da la carte a da la coş a da la fier vechi a da la gioale a da la moară a se da la muncă .ISP.

a nu-i da mîna (cuiva). a îndepărta.. a nu cuteza: pe unde îl ştie.. a da lumii veşnica sărutare. ) a linguşi nemăsurat (pe cineva). mîndră. a da lovitura mortală (cuiva). a da mîna a-i da mîna . 2) (fig.CR. a se eschiva: oamenii . (reg. a se da la treabă. nu mai scapă nici un arşic... încep a da lenchi. a da la gunoi.POP. 3) a colabora (cu cineva). să dăm mîna şi să fim amîndoi una! POP. a nu-i conveni.MUSTE.CR.. a se da la şedere. a-i da limbi (cuiva). a se da la o (sau într-o) parte (sau deoparte). ) a se retrage (dintr-o ac iune).? ISP.CAR. a da (sau a trage) la rindea.. a da la reformă.. de împăcare). a sta la taifas. ce are bărbatul meu . să se dea într-o parte. cu deosebită părere de rău.. 1) a întinde mîna (în semn de salut. (fam. a(-şi) da mîna (cu cineva).. ) a-i conveni (cuiva) să . a putea să . se-n elege! CEZAR. a desluşi: să dau din nou o mică desluşire supărăcioşilor noştri confra i. desluşiri). ) ca chestie: ia spune-mi d-a minune.. a-şi da măsura.ISP.a da la o parte a se da la o parte a se da la plan a da la pricină a da la rebut a da la reformă a da la rindea a se da la şedere a se da la treabă a da lămurire a da lenchi a-i da limbi a da liturghie a da loc la . (fam. a arăta (tot) ce poate. (fam..MARC. a permite: plecarea lui intempestivă a dat loc la discu ii.SAD.CR. ) a ob ine un succes important (şi neaşteptat). a da mangărul cel de apoi. ) a muri: au vestit că era aproape a da lumii vecinica sărutare. a da (sau a face) mărire (cuiva). a da lovitura de gra ie (cuiva).. 2) (fig. a nu-i da meşii (cuiva). .. damă de consuma ie. a înlătura: el dă aşternutul la o parte. a da (sau a aduce. ) numai aşa. . a da lenchi. prostituată: ui-tă-te la ea! aşa-i că. d-a minune. a clarifica. a da la pricină (cu cineva).i ia min ile? nici n-ai zice că e damă de consuma ie! de lux.. a preamări (pe cineva): to i într-un gînd şi-ntr-o glăsuire dete mărire Domnului. a da lustru. a-i da mîna (cuiva).. . a da mită (cuiva). (fam. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciudă cînd n-aş vrea să mă dau la treabă. ) a reforma. a considera un produs drept rebut: această operă a unui asemenea individ trebuie să cadă la rebut. a lustrui. pînă ce ajung la bătaie. a lămuri. ) a bate (pe cineva).CAR.P. (reg.. 1) a rindelui.PRAV. (fam. ) a cădea la învoială (cu cineva). a da lovitura.: nu-i da mîna să iasă cu dînsul. a da (o) liturghie (sau liturghii). 1) a se feri în lături (spre a face loc): hai să ne dăm într-o parte. a da lovitura a da lovitura de gra ie a da lumii veşnica sărutare a da lustru a da mangărul cel de apoi damă de consuma ie a da mărire a-şi da măsura a nu-i da meşii d-a minune a da mită a da la o parte. nu-i dă meşii să mai vie. a lovi arşicele cu ichiul: dacă . au trebuit. ) a da ortul popii: bătut la talpe pînă au dat mangărul cel de apoi. ). (reg.. a da (sau a cădea) la rebut. a oferi prilej de .ISP. lămuriri. (înv.. a veni cu) (o) lămurire (sau desluşire. a se da la plan (cu cineva).PREDA. 2) a se uni (prin căsătorie): vino. a mitui (pe cineva). ) a începe să se certe (cu cineva): dau la pricină . 1) a strînge mîna cuiva (în semn de salut sau de împăcare): dau mîna unii cu al ii.PANN. (înv. 2) (fig. la vechituri.. (reg. a da loc la . din pură curiozitate.. a plăti o slujbă la biserică pentru cineva..

a fi cuprins de o spaimă îngrozitoare. în trap grăbit.. a oferi (cuiva) ocazia.. a-i da o bărbiereală (cuiva).. pleoapele) în gene (cuiva). da ocazie de multe bănuiele. a-şi da mul ămita. 2) a genera. a ciocni (un pahar de băutură) (cu cineva). ca să. a se pomeni. a da ocol (la ceva sau cuiva).CR.ARGHEZI. 2) a trage o mamă de bătaie cuiva.. a da mîncare la peşti. a i se închide ochii de somn (cuiva). a da (cuiva) motiv să . a năvăli: tătarii ca zăvozii pe dînsul dau năval. î i mînca o calcavură de cele tătărăşti. a-şi da mul ămita a da nas a da nas în nas cu cineva a-i da nasul să .. a se întîlni pe neaşteptate cu cineva: cînd a dat cu ochii de mine. zorind să se facă mai curînd nunta.. (rar ) a copleşi. a da noroc (cuiva sau cu cineva). ) a da buzna (undeva). a-i da ochii (sau geana. a mînca. ) pe apucate: cu cîte-o oală pe dînsele. PANN. a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva.. a da ocazie la .AL.. pe loc a încremenit.. (reg.LET.AL.. a-şi da (sau a-şi aduce) obolul... a îngădui cuiva prea multe. a ocaziona: aceste primblări .AL. (reg. a stîrni: meşteşugul cuvîntului . a covîrşi (pe cineva): de ce-aş sim i că suie vremea şi n-aş opri-o pas cu pas.. (reg. a lăstări. din răsputeri: sfetnicul umbla d-a-ncîtelea. 1) a ocoli. (reg.. sare să i se urce-n spinare.ISP.. 1) a cocheta. d-a-ncîtelea.ISP.. a avea îndrăzneala să . ) 1) a se certa la cu ite cu cineva. obraznic.. prilejul să .. 1) a naşte.. a(-şi) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva. (înv.i fie mînă de ajutor la drum.. ) a da (sau a primi) o mamă de bătaie: în loc de bucate. a dat naştere literaturii şi elocven ei.ISP.. (pop. a ajuta (pe cineva): o slugă vrednică. a merge de jur-împrejur: el poartă calul. ) a se lăsa păgubaş. ) a bărbieri (pe cineva): să faci aşa fel să-mi dai o bărbiereală bună.a-i da mînă de ajutor a da mîncare la peşti a da mlădi ă a da moartea în cineva a da mor ii pe cineva a da motiv să . a crea.COŞBUC.. a-i da nasul să . a (nu)(-i) da nas (cuiva). a da mlădi ă. a da naştere. cu judecătorul.ISP. a a ipi.CR.. 2) a da tîrcoale: Prîslea . . a se trezi fa ă în fa ă cu cineva: se întîlni în fa a liceului. a primi) o calcavură. a-şi da ochii peste cap. a da obraz (cuiva). dînd ocol.. (reg. a prilejui. a da (sau a intra) moartea în cineva. a da mor ii pe cineva. a da (sau a trage. a nu da obraz (cu cineva). a produce.. a (nu)(-i) permite (cuiva) să fie prea familiar. aşa d-a-n fuga. a provoca. a da (sau a se întîlni) nas în nas cu cineva sau a da nasul cu cineva. să văd că singură din urmă îmi dă năvală şi mă curmă. prea îndrăzne sau obraznic: nu da nas spurcatului să se întinză. a da nas cuiva: celui fără ruşinare de-i dai ceva obraz.). 2) (a fi pe punctul de) a muri. a nu da ochii (cu cineva): de atîta vreme de cînd nu ne-ai mai dat obraz. d-a-n fuga.REBR. da ocol mărului. a contribui cu un mic ajutor (în scop de binefacere).. (sau de .. a da năvală. a da ochii cu cineva a-i da ochii în gene a-şi da ochii peste cap a da ocol a-i da (sau a-i fi) (o) mînă de ajutor (cuiva). a fi nesim it.ARGHEZI. a da năvală ca porcul. nas în nas. . 2) a închina. a da năbîrna (sau năbuzna) (undeva).POP. 1) a saluta (pe cineva). ) a ucide pe cineva: iară pre fă arnic l-au dat mor ii. (fam. a da naştere a da natrele cu cineva a da năbîrna a da năvală a-i da năvală a da năvală ca porcul d-a-ncîtelea d-a-n fuga a da noroc a-i da o bărbiereală a-şi da obolul a da obraz a nu da obraz a da o calcavură a da ocazie la .. a avea tupeul să . a-i da năvală (cuiva).NEGR. ) a vomita..

a oferi de mîncare şi de băut (cuiva). a da ordin (sau dispozi ie). atunci le vom spune următoarele. (sau de . a pedepsi (pe cineva). mîndru ă. pămîntului). 2) a cură a zăpada: dă omătul de pe cărare! a da omenie (cuiva). ) a da (sau a lua) oile în pază. ) a-şi face drum.POP. a-i da (sau a-i trage) o gură (cuiva). a lovi orbeşte.. a prezenta sumar (ceva): pompoasa lui cuvîntare le-a dat o idee despre ce va să zică politicianismul. a cutreiera lumea în lung şi-n lat. ) a-şi da sufletul.POP.. a da onorul. a da o gură (cuiva). ) a ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ări: le-au dat hotar şi olat . (înv.CAR. a se strădui: îşi dau osteneală nemaipomenită să convingă lumea că sînt oameni politici. ) a şterge o palmă (cuiva). a da (sau a face) olat (cuiva).. . măcar fluieră-l.. şi au făcut pace. a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviin ă).i însă numaidecît o părere. fugu a) (pînă la . gura ta. a da o pova ă (cuiva). a sugera o idee.a da ocol ării a-şi da odăjdiile a da o fugă a da o gură a-i da o gură a da o idee a da o idee despre . a da (sau a lua) oile în porneală. a oferi. a se repezi (pînă) undeva: am dat o săritură pînă la Sibiu. a da o raită (pe undeva). a da o pedeapsă (cuiva). a opina: dacă nu-l aplauzi. 2) (fam. CAR.. la nimereală: să ridice patul puştii şi să deie orbiş în toate păr ile. a povă ui. a face o plimbare. a sfătui (pe cineva): dacă ne e permis a da o pova ă adversarilor noştri. a ordona. a da o idee despre . a genera. a lăsa pe cineva la discre ia duşmanului de moarte. a da o idee. 2) a săruta (pe cineva): dă-mi. a da orbiş.). să vie pînă la noi! . a se ră oi (la cineva).. a da o ştearsă.POP. a cinsti (pe cineva): jupea pe bie ii igani fără milă. 1) (reg. (pop. a da omătul. a descrie. ) a da naştere. a depune toate eforturile.. a da ortul (sau pielea) popii sau a-i zice popa pe (sau de) cap sau a-i cînta popa (la pat sau aghiosul ). a se abate (pe undeva sau pe la cineva): am dat o ştearsă şi pe la rude. că mi-i tare dor de ea. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COŞBUC . a certa (pe cineva): chemă slujitorii şi le dete o gură de-or pomeni-o. a da o fugă (sau o fugu ă. (pop. 1) a striga (pe cineva): dă-i o gură vecinului. a dat o raită prin oraş. a dispune: guvernul a dat ordin să nu se mai achite nici un mandat la casieria centrală. a face un tur (pe undeva): fiind vreme frumoasă.. a da oile în paza lupului. a da o masă (cuiva). ..): dă fuga la împăratul. a-şi da cu presupusul. a da origine. în toate păr ile.BLAGA. 1) a se face iarnă: anul acesta. a muri. a lovi (în treacăt) (pe cineva).POP. a respecta. a da o perdea (cuiva). iar omenie nu le da de un ban. a-şi da o părere (sau cu părerea).. a provoca.ISP. (reg.. a se duce repede (pînă la .). dă. a dat omătul cam devreme .SL. a da o lec ie (cuiva). a da oile în paza lupului a da oile în porneală a da olat a da o lec ie a da o masă a da omătul a da omenie a da onorul a-şi da o părere a da o pedeapsă a da o perdea a da o pova ă a da o raită a da orbiş a da ordin a da origine a da ortul popii a da o săritură a-şi da osteneala a da o ştearsă a da ocol ării (sau ărilor.BUDAI-DELEANU. a se răsti.. a-şi da odăjdiile. a-şi da (toată) osteneala (sau osteneală).CAR.NEC.CAR. să le duc la păşuneală. a da o săritură. a învă a minte (pe cineva). (înv. spre a le duce la păscut: luai oile-n porneală. fuga. a prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalită i sau în ocazii speciale.

peste tot cîmpul. şi le dai paiele! CR. 2) a-i da drumul pasului. a da nas (cuiva): te ui i la ei. a da (sau a trece) pe la (sau pe lîngă) nas (cuiva ceva).. PANN. a îngădui (cuiva să facă ceva): nu.NEC. (pop. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a da (sau a se duce) pe gîrlă.POP.i dă pas de vorbă.FIL. (înv.CAR. a preda pe cineva duşmanului: poli aiul hăr uise revoltan ii .AL. şi pop. . a da pe bete (afară). a da (sau a duce) pe cineva peşcheş (cuiva). 2) a fi foarte harnic. 2) a rosti semnul verbal de recunoaştere. bărbate. 2) (înv. ) a muri: tata întîi şi mama îndată după el şi-au dat otpustul. a nu deranja. a preda (sau a duce) pe cineva prins. a (se) acomoda. cu curul) în sus. murgule. (reg. . a (se) dezvălui: podoabele inteligen ii primului ministru sînt date pe fa ă cu o zgîrcenie proverbială. a adăposti (pe cineva). a expedia. a da parola (sau parolă). îi legase butuc şi-i dase peşcheş procurorului.. 3) a ceda pasul. a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva). a aluneca pe ghea ă. a da marfă (cuiva) cu plata mai tîrziu. 1) a se angaja solemn: îi dă parola de onoare că nu-l va trăda. a omorî (pe cineva). ) a mustra.POP. ) a expedia. ) a păşi. a-şi da otpustul. (fam.ISP. a da (sau a trage) o eapă (cuiva). . 1) a scotoci pentru a găsi ceva. a tenta. pentru că nu îngrijise grădina. a da papucii (cuiva). pasu mare. a răsturna) pămîntul cu dosul (sau cu fundul. a (se) demasca. s-ajungem în pas cu soare. a (se) da pe brazdă. a da (sau a întoarce. legat. a nu supăra (pe cineva). (înv.. a da (bună) pace (cuiva) sau a lăsa în pace (pe cineva). a da o bătaie (cuiva): voi să-i dea pe foi. a se da pe ghea ă.POP.ISP. a da pe cineva peşcheş a da pe credit a da pe fa ă a da pe foaie a se da pe ghea ă a da pe gîrlă a da pe la cineva a da pe la nas .CONV. 1) (reg. a da pas (sau pasul). ) a înşela (pe cineva). a da (sau a trece) pe la cineva. a ispiti. a da afară (pe cineva). ) a izgoni. a da (sau a se duce) pe apa sîmbetei. a momi (pe cineva cu ceva). a (se) da pe fa ă. ) a da ordin.a da otpustul a-şi da otpustul a da o eapă a da pace a da paiele a da papucii a da parola a da parola a da pas a-i da paşaportul a da pat a da pămîntul cu dosul în sus a da pe apa sîmbetei a da pe bete a da pe brazdă a da pe chezăşie a da otpustul (cuiva). a da paiele (cuiva).. a îngădui prea multe... a da (sau a-i face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva).LIT. 1) a stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere. a merge: dă. de frica strechiei. a da pe garan ie. a (se) distruge. 3) a da parola. a da pe (sau în) chezăşie. a (se) pierde. a-i da paşaportul (cuiva). ) a da (sau a pune) parolă. ) a ucide. ce-mi zic: ce-ar fi să dau şi pe la el? CAR. a deveni public.REBR. care nu le mai lăsa în pace. a da pat (cuiva). a îndepărta (din serviciu). a lăsa în voia lui (pe cineva): vitele din cireada vecină începură să fugă . a-i face o vizită cuiva: pe drum. a amaneta: dă-mi-o mie [guri a] în chezăşie. a (se) risipi: azi se duce pe apa sîmbetei o limbă de porumbişte. mîine o livadă întreagă. (fam. a alunga (pe cineva): îşi luă asuprăşi să-i dea paşaportul. pînă la SîntăMărie. şi pop. a certa (pe cineva). 4) a permite.CAR. a(-şi) da parola (de onoare) sau (înv. a alunga îmbrîncind pe cineva: apoi îl dete pe bete din ostrov. a flata (pe cineva). a (se) prăpădi. a nu tulbura. a ordona: datu-s-au parola de bătaie. . a (se) îndrepta.

mîntuirea sufletului. ) a scoate la pierzare.ISP. 2) (fig. ) a da pe credit. ) a jude ului) (pe cineva).ISP. a pune la punct (pe cineva). a slobozi) pîrjol. 2) a presăra: î île-i le despica. ) a se recunoaşte dator: dacă a văzut aşa. ) a incendia: pojar codrului că-i da. a da platnic pe cineva. ) peste sfîrlă) (cuiva) sau a da (sau a pune) în (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a(-i) trece (sau freca) (pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrişin) pe la nas (cuiva). a îmbuca (cu lăcomie): se silea a băga pe sub nas cît mai iute.a da pe mîna justi iei a da pe mîna justi iei (sau (înv.CR. 3) (fig. a da peste cap (pe cineva sau ceva). a împăr i ceva gratuit (pentru iertarea păcatelor. ) a face otreabă de mîntuială. a da pe şleau (pe cineva). ) a da pe datorie. 2) (fig.POP.ISP. a-i imputa (ceva cuiva): ne trage cîte un ibrişin pe la nas despre fata popei. a da (sau a duce) plocoane (cuiva). a-i da (sau a-i ieşi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau (înv. 2) (fig. 1) a se da de-a berbeleacul. să-l dea pre mîna giude ului. (înv. (înv. a ucide sau a lăsa să fie ucis: fata să se dea pierzării. (reg. a da pojar. a întoarce pe dos (pe cineva): povestea asta l-a cam dat peste cap . a grăbi calul să meargă (mai iute): ea a strunit mîr oaga. ) a aduce pe calea cea bună. a se da platnic. a da plecarea. a da pe oi. nu-şi pune cineva poalele în cap. ) a vărsa pe nas (ceva). a da (de) pomană (ceva cuiva). din milă etc. a face un schimb în pierdere. a da (sau a duce) peşcheş (cuiva). ) pe sub nară).POP. ISP. a da semnalul de plecare.POP. pe datorie. a zori. a înfrunta (pe cineva sau ceva): el va sta să dea p [i]ept cu tălharii. perdaf cu piper le da.IORGA. a incendia: zise nepotului său să dea pîrjol unei păduri. ) a încurca. a depăşi limitele bunei-cuviin e. (înv. (reg. n-o da peste cap! a se da (de-a roata sau tumbă) peste cap sau a veni peste cap. a da foc. (arg. a da (sau a lăsa. a înainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: dacă va prinde tîlhariul. . a suporta urmările (neplăcute ale) propriilor fapte. cu sare le presăra. a tulbura. DELAVR.DOS.CR. a da piept (cu cineva sau cu ceva). a mînca. ) a face tot ce e omeneşte posibil: s-a dat peste cap să-l ajute . a da pe brazdă (pe cineva). 1) a răsturna (pe cineva): în caic sărea şi pe cel Arap îl da peste cap. a strica planurile cuiva. şi pop. ) 1) a stropi (pentru a lustrui). ) a dojeni cu asprime pe cineva. a da.) peste rît. a da pînza pe fuioare. (reg. a i se înfunda (cuiva): vă vor ieşi ele toate aceste pe nas. a da pe ine-minte. de-a rostogolul: broasca se dădu de trei ori peste cap şi se făcu o zînă. a-şi da arama pe fa ă: pentru că inima cere. a mitui (pe cineva). ) a bulversa. a-i da peste nas (sau (pop .AL. a da (sau băga) pe sub nas (sau (reg. a-i da peste bot cuiva. a o pă i. (înv.): mi-or da feciorii după moarte de pomană. a da rasol. a da perdaf. s-a dat platnic şi i-a plătit.CR.PRAV. 4) (fig.ISP. a-i da pe nas a da perdaf a-i da peste bot cuiva a da peste cap a se da peste cap a-i da peste nas a da pe sub nas a nu da pe şapte a da peşcheş a da pe şleau a da pe ine-minte a da pe oi a da piept a da pierzării a da pinteni a da pînza pe fuioare a da pîrjol a da platnic pe cineva a se da platnic a da plecarea a-şi da poalele peste cap a da pojar a da pomană . a da pinteni (calului). a rasoli (ceva): fă treaba cu răbdare. a nu (se) da pe şapte. 1) a plesni peste gură pe cineva. i-a dat pinteni şi a prins a învîrti buzduganul. a-i reproşa. a-şi da poalele peste cap sau a-şi pune poalele în cap. ) a scoate dator pe cineva: fără vină mă dederă platnic. . a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a da pierzării sau (reg.

a supăra (pe cineva). a zbate) (şi) prin (sau în) ciur şi prin (sau în) dîrmon. (fam. a escroca. dar încă om cu om! CR. a da prin tîrg (cu nasul tăiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da tîrgului (pe cineva sau ceva) sau a o da tîrgului.ISP. a ceda: fata .. a produce efectul scontat. a răscoli: doar vîntul nop ii-n ierburi dă răscoală. a da rasol. .FIL.STANCU ... a-şi da răsuflarea (de pe urmă). a trece. a cîntări (cuvintele). (reg. a da roade: schimbarea miniştrilor corup i n-a prea dat rezultate . a fura: cugeta să înşele pe Făt-Frumos şi să-i dea pui de giol la inel.STANCU. 1) a se preda: da i-vă prinşi! ne-a strigat unul... a riposta: Inocen iu voi să-i dea replica. ) a face ceva de mîntuială: pe urmă se plictisesc măgarii de călăi şi dau rasol. a publica: cît pentru odă. a o da prin şperlă.COSTIN. a da probă (sau probe) de . pe pîrlitură? OD.. 3) a divulga un secret: cum . să ştie el ceva şi să n-o dea tîrgului.FIL.. a da prin ciur şi prin dîrmon a da prin pîrlitură a se da prins a da prin şireag a da prin şperlă a o da prin şperlă a da prin tîrg a da probă de . ) a învinui. ei ar da totdeauna rămas pe advoca ii ce vorbesc aşa de pocit..ISP. ) a pune pe un delincvent să treacă printre două rînduri de solda i însărcina i să-l lovească cu vergi. (înv. ) a înşela. lîngă el.POP.. a da rela ii. nu voia să se dea rămas. a dovedi. cred că nu mă vei da prin şperlă şi nu-l vei lăsa să mai bată! CR. 2) a vorbi de rău.BĂLC. a face de rîs (pe cineva): şi la toată întîmplarea. . a da (sau a cerne. .. a replica. a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu. ) a declara învins (pe cineva): dacă judecătorii noştri ar vra să mă asculte.. a se da rămas. 2) a trata cu asprime (pe cineva). a da prin şperlă (pe cineva). a da prin şireag. 2) (reg. a alege. 2) a informa.CAMIL. 1) a relata. a-şi da obştescul sfîrşit. a cerceta cu de-amănuntul: dau prin ciur şi prin dîrmon neajunsurile Sultănicăi. cu atît mai mult (sau mai pu in): deal cu deal se ajunge. ) a o pă i: bietul boier. ) a pedepsi (pe cineva) purtîndu-l prin tîrg cu nasul tăiat sau cu capul ras: pe mine mă dă pîn tîrg cu capul ras şi mă duce la ocna părăsită. fiindcă am dat pe pîrlitură o mul ime de ho i. cred . a acuza (pe cineva): i-am dat pricină că nu dă seamă de o sumă de bani a visteriei.ISP.IOSIF. a demonstra. a da publicită ii a da pui de giol a da raport a da rasol a se da rămas a da rămas a da răscoală a-şi da răsuflarea a da rela ii a da replică a da rezultat dar încă . că domnitorul va da-o publicită ii.NEGR.NEGR. 1) (înv. (reg.. a se da prins. nu vrea să se dea prinsă. a da prin (sau pe) pîrlitură. 2) a ironiza (pe cineva sau ceva): este oare vreo idee pe care spiritul glume al francezului să n-o fi dat . a da răscoală. . a da rămas (din judecată) (pe cineva). a da (sau a face) pui de giol. a muri: calul său. ) a se da bătut: boierul.DELAVR. (înv. (înv. a dat-o şi el prin şperlă! POP..CAR. a demasca (pe cineva): m-a scos. a da în gura lumii (pe cineva).. ) 1) a da de gol. a da (sau a vorbi în) (o) replică (sau replica). (reg..AL. a da (sau a(-şi) face) raport(ul). (înv. a da publicită ii (sau în publicitate).P. a raporta: marele vizir a început să-şi facă raportul despre felurite treburi. răsuflarea şi-a dat. dar încă (sau încă-mi-te). ) a se recunoaşte învins. a da rezultat (sau rezultate). vezi. 1) a necăji.a-i da pricină a-i da pricină (cuiva).

POP. a suporta consecin ele propriilor fapte: vei da samă de-ai fost strîmb ori de-ai fost drept! VLAH. a face (pe cineva) să priceapă ceva: nu peste mult. a se da ruşinos. a comunica. a da sfară (sau sfoară) în ară (sau în sat. gust în vîrful lingurii. a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva). ) a nu da răgaz. v.CAR. a transmite veşti despre sine: î i dau semne de via ă din capitala daco-română. a da (sau a pune) sare. bietul. a (se) comanda începutul sau sfîrşitul unei ac iuni. a (se) începe o bute (de vin) înfundată: s-a dat sfredel acelei bu i de vin în cinstea oştenilor măriei sale Nicoară.l(iz)a un pericol. ) a-şi trage (sau a-şi lua) seama. a găzdui (pe cineva): se rugă de Amurg să-i dea sălaş pînă a doua zi. va dobîndi multe daruri. sictireli. a răspunde de propriile fapte.DOS. cînd era încă în floarea vie ii. (înv. a da sălaş (cuiva). ) a se ruşina. a-şi da seama (sau seamă) sau (reg. în mahala).a nu da rînd a nu-şi da rînd a da roată a da rod a da rotocol a se da ruşinos a da sare a da satisfac ie a da să în eleagă ceva a da sălaş a da scări a-şi da seama a da seamă a da seara bună a da semn a da semnalul a nu da rînd (cuiva). de în eles) ceva. ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. 1) a mul umi. a se manifesta. (înv. a lua ini iativa. a (se) da sfredel unei bu i. a satisface: trebuie o mînă de fier care să ştie să dea satisfac iune aspira iunilor na ionale. seama).POP. a (se) anun a. a înjura (pe cineva). ) a semna. a îndemna calul lovindu-l cu scările sau cu pintenii: Păturică dete scări calului şi înaintă în lagăr.POP. a se ră oi (la cineva). şi to i o aplaudară. a da bună seara (cuiva). a (se) da semnalul (sau (înv. a se îmbulzi: [flăcăii şi fetele] nuşi dădeau rînd care mai de care.GHICA . .POP.SAD.. la sictirit) (pe cineva). sună de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l ascultă samă că se scursese a 12-a oară a nop ii. 2) a accepta o provocare la duel. în tîrg. a se sfii: dracul de argat .COŞBUC. socoteală. 2) a anun a. a anun a.. ) a declara. a început a-i da femeia cîte una de în eles. a fi conştient. ) semnal). a da tîrcoale (cuiva sau la ceva). a vesti: şi-l făcu să deie sfoară-n ară că cine să se va găsi ca să lecuiască pe împărăteasa . a rodi: pomu-n înflorire în orice floare-ncearcă întreagă a sa fire. a-şi afirma prezen a. şi reg. a da seamă (sau cont.AL. a realiza: nu vreau să te descos: tu î i dai seama dacă ai ori nu ai ceva să-mi spui.. a da (un) semn (sau semne) de via ă. a săra: pun sare. cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireală. 1) (înv. a da (cuiva) să în eleagă (sau a în elege. ) a vesti: ş-au dat sămn că va veni D [umne]zău pre pămînt şi va lăcui cu oamenii. (înv. a comunica din depărtare cu cineva.POP. a da de veste.. a da satisfac ie. (pop. a da semn de via ă a da sfară în ară a-şi da sfîrşitul a da sfredel unei bu i a da sictir .. a raporta.FIL. a da ocol. a da (cu sau un. a da scări. a da tonul: dete semnalul aplaudării .SL.SAD. a da seara bună (cuiva).EM. să-l întrebe cîte ceva.POP.. a da roată (sau roate). a da (sau a face) rod (sau roadă). şi reg.GHICA. a deceda: şi-a dat sfîrşitul. a înştiin a: orologiul . a descrie un cerc: corbii-n pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie. 2) (înv. 1) a (se) justifica. a nu îngădui.EM.. a nu permite (cuiva ceva): nu le da nicidecum rînd ca să-şi vie cît de pu in în fire. a nu-şi (putea) da rînd (la sau cu ceva). a ocărî. ) a nu mai prididi. a-şi da sfîrşitul (sau obştescul sfîrşit).. a da semn. nu să dădea ruşinos deloc. a repezi (pe cineva): le-aş da cu hai sictir! BOGZA. existen a.

a face curte: juca bine şi da tîrcoale fetelor cu zestre mare. a-i da (cuiva) trecătoare. a se strădui: toate chipurile şi toate trudile i le-ai dat. a da tact sau a ine tactul. negrele ape cui îi dau tonul? BLAGA .CANT. a pune) (mare sau multă) silin ă. a se sili.i zică. a contesta: de giude ul tău nu . a da tonul.EM. pentru a-i cîştiga simpatia. (reg. ) a tăgădui. strădania.. a face orice pentru o dobîndi ceva. a-i da mai mult decît îi trebuie (cuiva).) a pă it-o. a dat de fund. a-i da şi pe gură şi pe nas (cuiva). (înv. a-i da (sau a-i ieşi) tuleiele (sau tăunii) (cuiva). al unui anumit fel de a gîndi. a da (sau a lua. (înv. a da şapte boi şi şapte vaci. a da tîrcoale a dat Nan de găvan a da toate pe una a-şi da ton a da tonul a da totul din el a dat prea mult de pomană a-i da trecătoare a-şi da truda a-i da tuleiele .. a da totul din el. nu alta! era în stare să dea. a-i fi) tagă (de . căci gotthii siliia să nu-i dea trecătoare.. a expedia (pe cineva). a dona sînge. 1) a bate tactul unei melodii: (fig. a mărturisi. pentru că. a da (un) timp (sau răgaz) de gîndire (cuiva). a da (sau a lua.. a dat prea mult de pomană. a lăsa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotărîri.). a da tagă (sau taga) sau a avea (sau a prinde. a da o raită: da tîrcoale prin toate col urile. a da strigăt(ul).a-şi da silin ă a da sîn a da sînge a da strigăt a da şapte boi şi şapte vaci a da şi cămaşa a-i da şi pe gură şi pe nas a da şper a da şpranga a da şpri a da tact a da tagă a dat de fund a da teşchereaua dat fiind că .FIL. a da şpranga.. a da şi cămaşa (sau haina) (de pe el). mi-i tagă. a da sîn. al unei mode: la Neam . 2) a fi ini iatorul unei ac iuni.POP. a da toate pe una. ) a alunga. 2) a face orice sacrificiu pentru a ob ine ceva. ) albele giulgiuri bătute de vînturi dau tact tînguioaselor cînturi. (pop . a primi) şper .. a nu precupe i nimic. 1) a vomita. întrucît. a da şpri . privind frumuse ile pămîntului. dat fiind că . COŞBUC . 1) a dărui pînă şi ultimul lucru care-i apar ine. a depune toată silin a. a alăpta copilul. şpagă. ) i s-a înfundat. a da (sau a face) tîrcoale (sau un tîrcol).DOS. a îmbuiba (pe cineva). a nega. a-şi da ton. a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigătul de indignare. ) a risipi fără chibzuială. ah.IBR. chiar şi ce nu făcuse . a da paşaportul (cuiva). ) a avea (sau a face. 1) a indica notele de început ale unei compozi ii muzicale: (fig. KOG. a-şi da (toată) truda. 2) a umbla. a fi filotim: aşa om mai rar! pîinea lui Dumnezeu. a încurcat-o. a da (foarte) mult. (reg.. numai ca să mă vezi norocit şi însămnat între moldoveni. a da timp de gîndire a-şi da silin ă sau a-şi da (sau a-şi pune) (toată) silin a (sau toate silin ele) sau (înv. a şpri ui. 2) a marca. a da teşchereaua (cuiva). cu piciorul sau cu o baghetă). (reg. a se învîrti în preajma unei femei.. 3) a depune toate eforturile. a începe să-i crească firele din barbă (cuiva). a da roată. 1) a se învîrti împrejurul (sau în preajma) cuiva sau a ceva. deoarece. tonul îl dă corpul didactic.CAR.SAD .. a recunoaşte: l-au bumbăcit pînă a dat totul din el. a da sînge. ) acum. ) a lăsa să treacă: multă vreme au pierdut pănă a trece Dunărea. te fă că crezi orice el o să. prin mişcări regulate (făcute cu mîna. ) îi tremură mîinile de zgîrcit ce e. a dat Nan de găvan. a primi) mită. a se strădui: ca să nu-şi deaprea mult silin ă. 2) a spune tot ce ştie.VLAH. la o adică şi cămaşa de pe el. a-şi da aere: dîndu-şi ton de mari capitalişti... accentele unui text (scandat sau cîntat). ruinează societatea prin falimente frauduloase. (pop. .

. a se năpusti. ca să-i dea un cu it ascu it prin inimă. ai răbdare!.. dă-mi un telefon. să semene cu . ) a tăia o bucă ică dintr-un pepene pentru degustare.POP. a sfătui (pe cineva): dragul mamii. dacă văzu că nu este nimic în crîng... (reg. a da un ropot... a face (pe cineva) să lase impresia de . au năvălit turcii. o mamă de bătaie (cuiva). a-i da (sau a-şi lua) un aer de .POP.. a da un cal la praştie. 2) a părăsi. a izbi.: un dezgust înfricoşat de apă se zugrăveşte în ochii lui şi îi dă un aer de om turbat.. nici nu pot ca să te dau uitării. ) a arunca zarurile.AL. a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita.VLAH. .ISP. a da vitele la păscut. a deschide larg uşa (sau poarta. un fier roşu) prin inimă (cuiva). în deşert. a da vitele la iarbă. a trece răspunderea în seama cuiva. a abandona (pe cineva): ho ul. a sim i (sau a-i pricinui cuiva) o durere. a-i da (sau a-i trage) un toc (sau un top) de bătaie (cuiva).FIL. (reg. (reg.. a da (sau a lăsa. a da un exemplu (sau o pildă). (cuiva). a da un ordin. a da hu a (pe cineva). fereastra). a da î ă a da u u a da uitării a-i da un aer de . a se rostogoli (sau a face pe cineva să se rostogolească). a da buzna: cî iva flăcăi . a da anc la pepene.EM.. a mustra cu asprime. POP.P. a săpuni (pe cineva): are să ne tragă un perdaf ca acela. a da (sau a trage) un perdaf (cuiva). şi pe mine m-au scăldat.P.. a blestema (pe cineva): părăsi locul hătmăniei blasfemînd şi dînd tuturor răilor pe to i amploia ii ării. a da un chiot. a ordona. dau valma prin fete. a avertiza (pe cineva). a da un avertisment (cuiva).. a da un avertisment a da un cal la praştie a da un chiot a da un concert a-i da un cu it prin inimă a da un exemplu a da un ghiont a da un ordin a da un perdaf a da un ropot a da un sfat a da un telefon a-i da un toc de bătaie a da uşa de perete nu dau turcii a da valma a da via ă a da vina a da vitele la iarbă . a trînti etc. am să. a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva).POP. a dresa un cal inîndu-l legat cu o funie şi făcîndu-l să alerge în cerc. a fi cuprins (sau a provoca cuiva o stare) de frică. a da tuturor răilor (pe cineva). a da ăncuş la . a învia: Dumnezeu suflă de trei ori peste chipul făcut de diavol şi-i dete via ă. a da valma. dete tuturor răilor şi iepure şi tot şi se întoarse să se odihnească. ) a-i da (sau a-i trage) o bătaie straşnică. o mare supărare.CEZAR. nu-i nici o grabă!: ce dracu.) uşa (sau poarta. a da tuturor răilor a da anc la pepene a da ăncuşa a da ăncuş la . (doar) nu dau (sau vin) turcii sau (ce) au năvălit turcii?. a uita: ah. sau eşti nebun? PREDA. (reg. a chiui.. a sus ine un concert. a da via ă. a da (sau a primi) un telefon. un fier ars.. a da uitării..DELAVR. a trage o fugă: [lupii] dădeau cîte un ropot în jurul fîntînei. a da. lăsînd-o să lovească peretele: Rada izbeşte uşa de perete..a da tumba a (se) da (de-a) tumba (sau tumba peste cap).. a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva). a exemplifica: ariciul dă o pildă lui Dumnezeu şi-l înva ă ce să facă cu pămîntul. de spaimă: atît îi trebui unchiaşului să auză.. a da ăncuşa. 1) a ocărî. şi trimite-mi băiatul. a da î ă. a învinovă i (pe nedrept) (pe cineva). a da un ghiont (sau ghion i) (cuiva). (reg. ) a legăna. dîndu-se peste cap: îi înfige cu itul drept în ochi şi îl dă tumba peste cap.ISP. a ghionti (pe cineva). ) a face o gaură în . a însufle i.i dau un sfat.. a concerta. fereastra) de perete.. a-i da un cu it (ascu it) (sau cu ite.ISP. a da un concert. CONTEMP. a da u u (pe cineva). CEZAR. a alăpta: ciutele î ă mi-au dat..

de-a doua oară de-a doua oară. 2) din lateral.VLAH.a(-i) da voie (cuiva).. de-a că eaua luînd pe babă în taraboan ă.. mintea românului cea de pe urmă! de a greşi! înainte a dărui cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor cuiva inutul Cîinenilor şi satul Corbenilor. 2) numai că nu cade de oboseală. nu tocmai plăcuta de-a curmeziş călătorie de-a curmezişul Mesopotamiei. pe-o parte: moşneagul . de-a latul. Doamne. de-a capul. fără ocolişuri. lasă-l în plata Domnului!: dă-le pace tuturora şi tu zi că eşti la moară. izbucneşte. destul. Doamne. din această cauză. dă-i pace!. de-a berbeleacul de-abia stă de-abia stă. 2) din nou. de-a latul. de mîine. în viitor: pot să-ntîmpin patrio ii ce-au venit de-atunci încolo? EM. a nu mai conteni cu . transversal. mă învoiesc! de-a crucişul de-a crucişul. din plin. bine. direct.POP. a omorî. (reg. de-a întoarsele. de la început: ia mai spune încă o dată de-a capul povestea. cu prisosin ă: i-au spus aceia de ajuns şi de rămas. mai departe. pe nemuncite: de-a gata toate-i vin. apoi adormi de-a binelea. spunîndu-i tot. scurt.GALA.EM. a da zor a da zor. ) pieziş. din păr i: [oastea] lovită-i de pieire şi din fa ă şi din coaste.. oblic.PANN . de atunci) încolo (sau înainte). de-a coasta de acord! de acord!. începînd de acum (sau de astăzi..POP. după aceea. a amîna. în diagonală: părintele Manea făcuse .POP. de ajuns. fugind de la un capăt la altul şi dîndu-se de-a berbeleacul.. cu de-amănuntul. a-i da zor cu . mintea (sau gîndul) românului cea (sau cel) de pe urmă!. cu acribie: s-a dus la Maica Domnului. de-a curmeziş(ul). care se petrece (sau interesează) în clipa de fa ă. CAR. fără osteneală.VLAH. 2) asta e! dă-i pace! dă-mi. oblic: [Nilul] drept de-a crucişul spre apus ... de-a dreptul de-a fir a păr de-a frumuşelul de-a gata de-a handramandra de-a dreptul. tîrîndu-se pe brînci. de actualitate de actualitate. CANT. (pop. foarte negru: păr de abanos .ISP. a autoriza: Dumnezeu s-a supărat pe el şi a da voie i-a dat voie să mai cîrpojească şi domnia-sa. 1) pieziş.. de aceea de aceea. de aici (sau de astăzi. în curmeziş.. a îngădui. de aici încolo de-a întoarsele de ajuns de ajuns şi de rămas de-a latul . 1) de la începutul rîndului. de-a dura: a turtit-o şi a început s-o întindă ca pe o cocă. ) pe-o ureche. ) den) coaste.. suficient. cu de-amănuntul. de-a frumuşelul. (înv. de-a (sau din) fir a (sau pînă-n) păr (sau a ă). cu minu iozitate.POP. 1) lasă-l în voia lui!. a permite (cuiva ceva). de tot: mo ăi cîteva clipe. de-a capul. fără rost. din fir pînă-n a ă. pe dos: este dar o eroare contra logicei a apuca lucrul de-a-ntoarsele. de-a berbeleacul (sau berbeleaca). dă-mi. de atunci). (pe) de-a gata. a aproba. a (se) grăbi.BIBLIA .: el îi dă zor cu scrisul.MAIOR. în fa ă: am să răspund de-a dreptul.CAR.SL. de-a handramandra. de-a că eaua. a dărui de abanos de abanos. de-a buşilea de-a buşilea. cu cuşma de-a-că eaua. precum mă taie capul. 1) e foarte grăbit. stătea mai departe. de mîine. de-a coasta sau din (sau (înv. Doamne. ) de-al doilea: nici o poamă nu-i amară ca omu de-a doua oară. de-a binelea de-a binelea. a (se) zori: mereu îmi dă zor să mă-nscriu şi eu numaidecît.POP. de somn.. luminează-mă. a-i da zor cu . a tergiversa. de-a rostogolul. a da zi după zi a da zi după zi. (cu) alineat nou. de acum. de ajuns şi de rămas... într-o rînă: uşa sicriului o vei face den coaste. a ucide (pe cineva).

. a . de-a şirul. cu de-amănuntul. ) de-a berbeleacul.. de multă vreme. cum s-ar zice. ) 1) necontenit.. de (foarte) mult timp: nu ne-am mai văzut de atîta amar de vreme. ) alături de . (reg. (reg. de-a rostogolul sau (înv. de-a-n (sau d-a) şiru. (înv. a . ) de-a rostogolul. de-a tăvălugul. de atunci pînă în prezent: de atuncea încoaci s-au tot tras din neam în neam.SAD. de-atunci eu alergai lumile de-a rîndul! COŞBUC . lîngă . (reg. ) de la un capăt la altul. de-a putere(a) fi. de atîta (amar de sau veac de) vreme... curgeau de-a rostogolul la vale. (reg.: de-a rînd cu casele ispravnicului se înăl a conacul vornicului.. şi pop.. de-a surda. ) hai-hui. intim: îl socotea de-a mînă. ) de-a rostogolul: cînd cînele se dă de-a tăvalu pe omăt. peste tot. de-a tîrî(i)ta. ) cum s-ar spune. (reg.DOS. de-a poanca. (reg. bine-i de dat de-a săniuşul.. de-a puterea hi. de atîtea ori.COSTIN .. pentru totdeauna: ele vor întrece de-a pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori.. de ani şi ani. de-a rostogolul.URIC. ) la întîmplare. ) ghemuit. (reg. învecinat. de-a mînă. de demult. de-a rîndul de-a rostogolul de-a săniuşul de-a surda de-a şirul de-a şuiu de-a tărtăcu a de-a tăvalul de-a tăvălişul de-a tăvălugul de-a tîrîişul de-a tîrîta de atîta vreme de atîtea ori de-a trăvala de atunci încoace de-a ampura de alături. în veci. amănun it. v.AL. (cu) de-a mărunta. la picioare. de-a tumba: pietre mărunte .CR.EM.EM. . de-a pururi.AL. fără o intă precisă. 2) (despre lupte) corp la corp: rămaseră lucrul di să băte de-a mînă. (reg.. pe vine. de-al dracului. de-a ampura.POP. (reg. de-a rînd cu . (înv. de-a prostul. neîntrerupt. din capriciu. de-a tăvalul.ARGHEZI. alimente. tîrîndu-se pe jos: de sus se prăvăleau de-a tîrîişul pînă în şan copii bălani cu ochi lucitori. de-a berbeleacul. de-a şuiu. hrană.de alături de-al dracului de-ale gurii de-a lungul de-a mărunta de-a mîna de-a mînă de ani şi ani de-a-n şiru de-a poanca de-a prostul de-a pururi de-a putere fi de-a rătăcita de-a rînd cu . tîrîş. ) de-a rostogol. în sensul lungimii: zece metri în lung. zadarnic. din vecini. de-a trăvala. doar: du-te. nu i-i oprită calea. de (foarte) multe ori: te ridicam de sub iori de-atîtea ori.. de mîncare. în van. de-a tăvălişul. razna. de fapt. ) în lan . de-a rostogolul: o dădu de-a tărtăcu a. de-a tăvălugul. de atunci încoace. ) 1) apropiat. din răutate. de-a rostogolul: pontifii închină lui Antoniu un lat şi larg covor şi-l dau de-a tăvălucul în fa ă-i. de-a mîna.NEC. ) în coloană: mergea 100 de voinici de-a şirul. de-a dura.. de-a lungul sau în lung(ul). într-adevăr. în lungime. de-a tărtăcu a. cîte doi. (reg.... a proasta. de-ale gurii. 2) minu ios. iar boierie nu-i da. de-a rătăcita. cu drept cuvînt. are să se moaie vremea.. acum eşti de casa noastră. (pe) (tot) de-a rîndul sau (pe) de-a(-n) rînd sau de-a rînda. de-a tîrîişul. 1) (reg. necurmat. alunecînd (pe ghea ă): u a . pretutindeni: vezi. de-a săniuşul. 2) la rînd..HOGAŞ.

de ce de ce.. de ce merge (sau trece) sau pe (sau (înv. de ce ... din ce cauză?. esen ial: slujba lui de căpetenie era să ducă vitele la apă. în indiviziune: lucrau pămîntul de-avalma. lui etc. mai mult sau mai pu in. laolaltă: călării de-a valoma cu inicerii . fără a mă putea opri. după cum mă (te. prielnic. onest.. de cap. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece).. a deborda (sau a plesni) de sănătate. de brac. 2) (p.) de .POP.. esen ial. ) de mare folos: noi î i vom fi de bună trebuin ă. uite. de (sau din) brazdă. din fuga calului. ce e de ce merge .. şi-mi ghiceşte: codru de ce-ngălbineşte.. în mare grabă... fundamental: greşala ce va face iaste de cap... autohton.DOS. de încredere. de căpetenie.. ) fără odihnă.. pentru că .. de ne ce.. de . leage ne-au pus de cătră păcate. de bun augur.. îl etc. (despre vite înjugate) din dreapta.. de bunăvoie. de-a rostogolul. desigur..). în neorînduială.de-a valma de-a vălătucul de azi pe mîine de baştină de bază de bine.. pe măsură ce trece timpul. ferm: inimă debronz ..MOLD. principal. de (sau (reg. tot mai mult: ea din ce în ce mai dragă i-ar cădea pe zi ce merge. de ce i-am călcat vorba.. 2) primit în dar. aşa e (sînt. 3) (jur. cad de-a vălătucul. de ce . negreşit: de bunăseamă cel mai drag a fost ales.. de ce lui Harap-Alb i se tulburau min ile.... cu cît . 1) care se poartă în buzunar: ceas de buzunar . cu toate că....POP.PRAV. ) de mici dimensiuni: dic ionar de buzunar. de azi pe mîine..CR. ) în comun. ) neclintit.: de rele ce sînt. prost: cal de brac.EM.. de pe o zi pe alta: nu lăsa treaba de azi pe mîine! de baştină. (fig. foarte repede: cad mereu. de căpătat.: domnul .AL... caracter de bronz... de bună credin ă. fără linişte: din Hotin şi pîn’ la mare vin muscalii de-a călare. în ce scop?. . de bună trebuin ă. de pe cal.: m-a blestemat măicu a. 2) claie peste grămadă.) de . de ce. de capul meu (tău. în devălmăşie. voinic de ce-mbătrîneşte? POP. eşti etc. eşti etc.. (sau de aceea . ce e (sînt. (fam. de buzunar.. pentru că nu vreau eu! CAR.. de ne ce de ce ... de-a valma. mîndră. de cătră . d-a valma şi cu zgomot pe pia a mare. de ne ce. fundamental.. ISP. ) netrebnic. de bază. cinstit. a deborda de sănătate de brac de brazdă de bronz de bun augur de bună credin ă de bună seamă de bună trebuin ă de bunăvoie de buzunar de cap de capul meu de călare de căpătat de căpetenie de cătră .. cu adevărat...). de bine ce . de frunte.. a fi sănătos tun. (înv. din acel loc.. (fig. neaoş.. (reg.).. de bine. ) cu privire la .CAR. 1) împreună. ) cu) bună seamă..ISP. cum de . COSTIN . nu pot să trăiască la un loc.OD.EM. atît e (sînt.. de-a vălătucul.) taie capul: s-a bizuit a merge de capul lui înainte. au dat năvală. de bronz.: de ce mergeau înainte.. eşti etc. nesilit de nimeni: a adunat tot norodul şi le-a spus că cineva trebuie de bunăvoie să se arunce în mare.. fără socoteală. de rău de bine ce . 1) ob inut prin cerşit. pentru ce m-ai îndemnat să mă lupt cu el? CR . POP. . de(-a) călare(a) sau de-a-n-călare(le). ) capital. de ce .. ) abia.. în dezordine: aduna i . ) d(e)rept ce?. cu atît . de rău.?: spune. de ce.. de ce? sau pentru ce? sau la ce bun? sau (înv.. (înv. favorabil. de ce? de . din cauză că . înv.COŞBUC.ext. în privin a . capital.. (reg. de aia: de ce. cu certitudine.

.. din totdeauna: de cînd e lumea. maică-sa. de cînd sînt. de cînd era bunica fată. maică-mea. POP. 1) de ocazie. din vremea cînd . .. . ) de demult... după horn nu bate vîntul. (reg. formulă introductivă la basme) (de) demult. de cinste de circumstan ă de cînd de cînd cu . de frunza frăsinelului. de (sau pre) cît . ... de fiecare dată. maică-ta. de vază: şi fiind Dragoş mai de cinste între al i nemeşi.. din moşi strămoşi.GOGA . mă-ta..: e mult de cînd te-aştept! AL. de chip. din timpuri imemoriale. maică-sa. dintotdeauna. de cînd e (lumea şi) pămîntul sau cît e lumea şi pămîntul. de atîtea ori cădea..: de cît mai mult îl munceaşte. de cînd sînt. ocazional: considera iile pripite ale unui na ionalism de circonstan ă..) făcut sau de cînd m-a (te-a. cu mult timp în urmă. ) 1) cinstit.URIC.. de cînd muscalii (sau nem ii) cu coadă. de (sau pe) cînd cu ... este etc. din momentul în care . feciorelnic. de pomană: cine bea în cinste ori în dator. desigur: . l-au rădicat cu to ii să le fie domn.BARAC. degeaba. impunător. niciodată: n-am sărit peste garduri niciodată. de atîtea ori de cîteva ori . ) de foarte multă vreme. din totdeauna: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. ziua copiilor începea cu răsăritul soarelui. vrednic de încredere: un bătrîn de treabă şi foarte de cinste. de atîtea ori. de cînd era mama (sau bunica) fată(mare). 2) de formă. legitim: vădu [v]ă curată şi de cinste. de cînd trăiesc.. fără ca să poată izbuti.. mă-sa) m-a (te-a.. de chiteală.. (fam. niciodată: a fost odată ca niciodată .ISP.. de cîteva ori. de cîte ori . din ce cauză?. 5) pe gratis. de cînd tata moşu. din) vremea: pe cînd cu dascălii greci. măsluit: cu carte de chiteală şi fără dreptate. l-a etc. pentru ce?: da de ce treabă să hărgă esc eu . da.PRAV. credincios (în căsnicie).. ) de foarte multă vreme. de cînd cu moş Adam. în (sau pe. ) din vechime. mă-sa). arătos. de cîte ori . cu cît .? POP. (înv. în zadar. 3) cu trecere. de cînd cu jidovii şi cu tătarii de cînd cu moş Adam de cînd e lumea de cînd e pămîntul de cînd era mama fată de cînd mama m-a făcut de cînd muscalii cu coadă de cînd se potcovea puricele de cînd se scria musca pe perete de cînd sînt de cînd tata moşu de cîntecul cucului de cît .. se îmbată de două ori.PANN .DOS.) făcut mama (sau maica. ori de cîte ori... (pop.. ) falsificat. de atîta mai mult să-ntăriia ceialal [i] creştini.. de (sau în) cinste. (înv.ISP.CR. de cînd sînt (eşti.CR. de cînd se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. de (sau pre. maică-mea. mă-ta. formal: a luatcuvîntul numai aşa. 2) (în construc ii negative) niciodată: cît îi lumea şi pomîntu. de mare importan ă: scaun de cinste. de cînd se scria musca pe perete. de (pe) cînd. de cînd mama (sau maica. maică-ta.) pe lume.. însă săracă de îmbrăcăminte. l-a etc. (înv. onest. distins: o fămeie de chip..de ce nu? de ce treabă?. de (sau pe) cînd se potcovea puricele (la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier).GHICA.CR. de cînd e lumea. de circumstan ă. 1) (din) totdeauna.de ce nu? de ce treabă? de chip de chiteală de ce nu?. ) chipeş. în multe rînduri. domni şi căpitani.POP. (pop. de cînd cu jidovii şi cu tătarii.mergi şi tu cu noi? . (pop..LET. de circumstan ă. de multe ori s-au întins călugării. de mai (dar nu de foarte) multe ori: îi mai sărută de cîteva ori pe amîndoi. cu atît .DOS... [Soarele] caută să se însoare.. 4) de onoare. ) de ce?. adesea: de cîte ori da..PANN. de cîntecul cucului. de demult. 2) cast. de florile mărului. niciodată. . cu) atît(a) . (reg.

dar de clacă. de comă. ciuma. de cînd aceasta fu lui?“. ca să-l înve e nego ul de cu tinere e. tuturora de comun.EM. de (mare sau prima) clasă sau (de) clasa întîi. de nu era alta aşa ca ea.. decum între oameni. din toamnă. veneau cu fete şi feciori. foarte bun: şi-a făcut nişte haine clasa-ntîi. de cu înnoptatele. . simulat: literatură de comandă. din (sau în) prima parte a nop ii.. într-adevăr? ce spui? de cu noapte(a). . a se spăla pe mîini de (orice) răspundere. de cea mai bună calitate.CR.POP. şi-au plăcut unul altuia.URECHE. îndată ce s-a înnoptat. degeaba: da din tunuri [arnău ii]. de copil de credin ă de cu frică de cu înnoptatele de cum decum decum aşa! de cu noapte de curea de curînd de curte de cu seara de cu tinere e de cu toamnă de clacă. fără tragere de inimă. şi mai mare pieire în ara leşească. fără folos. de complezen ă. de cu frică. (încă) de aseară. abia: demoazela Agapi a. de nevoie.. dis-de-diminea ă. 3) dintr-una.de clacă de clasă a-şi declina competen a a-şi declina răspunderea de cocon de colo colo de comandă de comă de complezen ă de comun de comun acord de coniven ă cu ..DOS. de pu in timp. încoace şi încolo. de cu tinere e. potrivit exigen elor clientului: şi-a făcut un costum de comandă . nici între zîne. (înv. de curte. fiind încă toamnă: tîmplatu-s-au după această pieire a leşilor în Moldova la anul.. avînd o chei ă de curea. dintr-alta: ba din una.. a-şi declina răspunderea. de comun. de cum. decum aşa!. de cocon. credincios: o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credin ă. (înv. ) de curîndă vreme. de curînd sau (înv.. de (mic) copil.BELDIMAN. ca să-l poată acă a în cuiu . de coniven ă cu . ) de copil. cu pu in timp înainte. de curea. de cu toamnă sau (înv. demn de încredere. prefăcut. 1) (despre oameni) curtean.. ) vrednic de a fi de crezut. în complicitate cu .ARGHEZI.. 2) de îndată ce: de cum a dat în fapt de zori. (înv. din tinere e: un negustor .. 2) fără nici un rost: un roi de albine se învîrtea în zbor deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo pînă colo.POP. darămite. de cu seara sau de cu seară. ) cu frică: eu de cu frică şi cu bucurie mă minunez. (arg. de comandă. nu demult.. ba din alta. de comun acord.CORESI. 2) (fig.CR. LET.. de tînăr. de formă. din amabilitate.. cîteodată. ) extraordinar.. are zestre de o mie [de] galbeni.. îşi luase şi-un nepot. a declara că nu are dreptul. pregătirea pentru a face ceva. (pînă în miezul nop ii). ) de toamnă.) cu atît mai pu in. 1) executat în urma unei comenzi. (pop . el zise „de cocon“. recent. (încă) din (sau în) timpul serii. 2) (despre animale şi păsări) domestic. în şese luni de cu toamnă. cu acordul tuturor păr ilor. a-şi declina competen a. în zadar. foarte devreme. 1) decît: mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. vorbă să fie!.PANN.NEGR. de credin ă.COŞBUC. 1) dintr-un loc într-altul. POP. decum.. (înv. a veacului cunună. necum: a ajuns împărăteasă mîndră. de colo (pînă) colo sau de colea (pînă) colea. din (fragedă) copilărie: dragi am fost de mici copii. ) comun: eşti . seara(devreme). de la un capăt la altul. nemaipomenit: a fost un bairam de comă. de curînd ieşită din pensionat. . în sus şi în jos. .. din copilărie: „cî i ani sînt. şi de cole pînă colea. ) de porunceală. făcut din curea: ciurul .

CR. impresionant.CR.CR.DRĂGHICI ... . festiv: în faeton de gală Cezarul trece. de cu zorile luase sub cîrma sa carul Soarelui. de cuvînt.DOS.REBR. bunăoară. dintr-una. ) a se deprinde cu binele.CR. de dată recentă: nu-s harabagiu de ieri. 1) la voia întîmplării.AL. renumit. într-o parte. bra de fier ..EM. în zadar. tare neînduplecat. de hatîrul . nobil: nu numai oameni proşti. însemnat. foarte tare. de haimana.ISP. dacă i-a promis. de efect. sever: inimă de fier . numaidecît. . de ici. de ieri. de ispravă. de fel(ul meu. din zori în noapte. de formă. (plin) de foc. numai aşa de flori de cuc! CR. vrednic. pe loc: iar Ipate. de (vreun sau nici un) folos. (de) colea. acum putem să mîncăm de frupt. a se complăcea într-o situa ie avantajoasă: ho ii . mul umită .NEC. de colo. de haram. de fa adă. în zori: de cu ziua mătur casa. (in)util: ia-mă şi pe mine cu d-ta că i-oi fi de mare folos.3) demeserie. veniră iarăşi fiindcă se dedulciseră ca calul la tărî e. 1) de la natură. de pildă. înfocat. (reg. de origine.de cuvînt de cu ziuă de cu zorile de diminea a pînă seara a se dedulci ca calul la tărî e de efect de estradă de exemplu de fa adă de cuvînt. de formă. ci şi oameni de frunte.. de diminea ă pîn-în seară.i mănînc banii de haram? AL. de loc: [era] de fel din Botoşani. fără stăpîn: are să rămîie căru a asta de haimana.EM. gra ie . de florile mărului sau de flori de măr (sau de cuc). parolist: e om de cuvînt şi. pocnesc. degete scurte şi groase. 1) îndată. de-i sar (sau crapă. de alaltăieri. remarcabil: om de ispravă. spectacoleetc. ) dinainte: mai deinte H [risto]s i-au spus că va fi în iscuşenie grea. fără căpătîi. (înv. tare. să fie sigur că n-a uitat.VLAH. peticele. toată ziua: mă aflam la Floren a. de alaltăieri de ieri de-i merge colbul deinte de-i sar măselele de ispravă . 2) de încredere. de pomană: nu-l duceam noi la spînzurătoare. atractiv. de cu zorile. de pomană: vrei să. colea de ici.). 2) degeaba.. tău etc. degeaba. 3) pe nedrept: răzăşia mea care mi-ai mîncat-o de haram cu căr i mincinoase. de colo de ieri.) distractiv şi variat. formal. din fire: de felul lor este să se găsească în mare.CAR. de diminea a (sau diminea ă) pînă seara (sau pînă în seară). dis-de-diminea ă: Dumnezeu. de aici şi din altă parte. trosnesc) măselele sau de-şi culege măselele (de pe jos). dintr-alta. zdravăn. focos.. de ici. de sărbătoare. de flanc. POP. de alaltăieri. de formă. (mai) deinte.. de curînd.AL. . de frunte. (despre muzică. de aici în altă parte. de cu ziuă sau de cu ziua. violent: o lovi o dată cu mi ele de-i merse fulgii. de frupt. de profesie: de felul lui era cojocar . de fel de fier de flanc de florile mărului de foc de folos de formă de frunte de frupt de gală degete boante de haimana de haram de hatîrul . de fier. fără stăpîn. (ca) de ieri. foarte mult. aprins: tu. de ici.POP. dintr-una într-alta: prind cocoşii a cînta şi de ici şi de colea. dis-de-diminea ă..POP. de dulce: a trecut miezul nop ii. de estradă. ales. de calitate superioară.: s-a făcut vornic de hatîrul unei plăcinte.EM. a se dedulci ca calul la tărî e. cu viers duios de foc. se prinde în joc lîngă o fată... degete boante. alergînd în toate zilele. de-i merge (sau să-i meargă) colbul (sau fulgii. untul). 2) de neam.AL. de ochii lumii: pe la şcoală mai dam noi aşa cîteodată.. (ne)folositor.ISP.. de exemplu. de gală.

de jos: se ridică alene de la pămînt. care dă dovadă de o pregătire excelentă. de la pămînt. (reg. de la olaltă.i fac. declar dintru început că eu nu le pot împărtăşi. de la caz la caz sau (reg. . (înv.CR. de largă (sau scurtă) respira ie. ) din nou. de la vlădică pînă la opincă. ) de la un capăt la altul: de la margini pînă la margini au străbătut vestirea ta.. cu îndrăzneală.. de jug. ) pe întreg pămîntul. încît pare că e de împrumut.SAD. arzător: mamă. de jos. de o măiestrie desăvîrşită:dresorul de cai.. de la ochi sau (verde) în ochi. de la mînă pîn-la gură.i cam prieşte. laolaltă. lăsat la voia întîmplării: satul a rămas de izbelişte . a o nimeri prost.IORGA. de la cap la coadă. îndată.AL. din popor: era om de jos. (înv. 1) de la capăt. al erei noastre. 2) fără stăpîn: să rămîie căru a asta de haimana şi iepuşoarele de izbelişte.CR. de la (sau după) naşterea lui Hristos. de jăratic. de înaltă şcoală.NEGR. satul doarme ca-n mormînt. călărea a de înaltă şcoală.VLAH. din mase. 1) zilnic. 2) (fig. dintoate straturile societă ii: to i au să ieie parte la sarcini.MINEIUL. de la capăt: cînd a ajuns acasă. de la roate. ) din caz în caz. în scurt timp. de îndată. din natură. 2) văzînd cu ochii. de la un timp de la vlădică pînă la opincă . după împrejurări: ministeriul Taaffe era maestru a-şi face majoritate din caz în caz. mereu. de la o vreme (sau de cîtva timp) (încoace). ) imitat. la nesfîrşit. foarte repede: prostul uită. ) foarte tare. straşnic: tu m-ai fermecat de la roate. de departe. de la distan ă. de jur împrejur. de împrumut. baletistele şi clovnul August. de la început pînă la sfîrşit. împrumutat: un strai unguresc larg. în fa ă. 2) din capul locului: părerile atît de riscante cuprinse-n aceste scrisori . de la (bun) început sau dintru început. de curînd: de cîtva timp încoace î i stau gogoaşele in gît.de izbelişte de iznoavă de împrumut de înaltă şcoală de îndată de jăratic de joi pînă mai apoi de jos de jug a dejuga la moară rea de jur împrejur de la cap la coadă de la caz la caz de la coarnele plugului de la distan ă de la început de la mare pînă la mare de la margini pînă la margini de la mînă pînă la gură de la naşterea lui Hristos de la ochi de la olaltă de la o vreme de la o zi la alta de la pămînt de largă respira ie de la roate de izbelişte. copiat de la al ii: cultură de împrumut. de la vlădică pînă la opincă. în (sau din) era noastră. a dejuga la moară rea. imediat: boierii se supun şi de îndată încep în Iaşi a s-aduna. de la mînă pînă la gură. sărim de la olaltă. de la o zi la alta.COŞBUC . sînt silită eu să-i tot văd în vis mereu ochii de jăratic? COŞBUC. de joi pînă mai (de)apoi. şi-a făcut de iznoavă socoteala. de la o vreme: dintr-un timp şi vîntul tace.AL. (despre vite) apt pentru a fi înjugat: doi boi de jug. de la un timp sau (reg.CR. împreună: eu cu sergentul . foarte repede: şi creştea feciorul moşneagului de la o zi la alta. încă o dată. (înv. fără menajamente: spune-mi verde-n ochi.CAR.. de la mare pînă la mare. de la margini pînă la margini. ) de la un timp (sau rînd) de vreme sau dintr-un timp. SBIERA.POP. de iznoavă. nu. de la ară. în totalitate. to i. ca să ştiu ce leac trebuie să. 1) luat cu împrumut. în toate păr ile. din toate păr ile. 1) părăsit de to i.AL.POP. în ultima vreme. de la coarnele plugului. de mare (sau mică) întindere. integral.OD. fără preten ii. din mul ime.PANN.ARGHEZI. de la un rînd de vreme.

de maramet. nu mai poate etc. 2) marcant. banal. ) obişnuit.de leac de leac de lux de mahala de mai nainte de nu mai pot de mai tîrziu de mama focului de mamă de manieră de maramet de marcă de mare circula ie de mare ruşine de mare tonaj de mare trebuin ă de margine de leac. fără cununie. de masă de măgan de mărgărit de măritat de mătase de meserie de miazăzi de mic de miere de mijloc . . nu mai poate etc. ) foarte ruşinos. meridional. foarte răspîndit: idei de mare circula ie . serviciu de masă . de mătase. de copil: încă de mic te cunoşteam pe tine. (înv. de mărgărit sau de mărgăritar.. HEL. 2) după plac: sătrăiesc de-al meu măgan. blamabil. 2) care cuprinde. de miazăzi. i se plîngea de scumpetea vie ii. tare: ipau şi strigau de mama focului.COSTIN .) sau nu mai pot (nu mai po i. de mic. de măgan.BĂLC. ) 1) singur. de mare circula ie. reprobabil: şi m-ai dus la tine cu multă ruşine.CEZAR. 1) care se aşază pe masă. fecior de ăran.PREDA.: drumul a durat două zile şi sînt obosi i de nu mai pot. periferic: nu va putea cîrmui o ară de margine. fără veselie. darnic. potrivită pentru căsătorie: pare-mi bine c-a i venit. ) mărginaş. 3) (fig. de miere. (p. . de mare tonaj. în aşa fel. 2) de calitate superioară: edi ie de lux . calificat într-un anumit domeniu. extrem de . (reg. ) de mărit.EM. de specialitate: alegea numai oameni demeserie . de mamă sau despre mamă. (înv. 3) cu mărfuri de calitate superioară: magazin de lux. vulgar: să confunde-un crai de pică cu un crai de mahala. generos. ) mai demult. 3) pe de rost: ştie sărbătorile de măgan . în spa iul dintre alte lucruri: ine treapta cea de mijloc între sublim şi simplu. de lux. umilitor. sînt (eşti.POP. de (sau cu) mare (sau multă) ruşine.POP.N. în linie maternă: despre mamă să trage de multe împără ii. din proprie ini iativă: Vlaicu. mijlociu: Alexandru Vodă era la stat de mijloc. bătut. care se foloseşte la servitul mîncărurilor şi al băuturilor: fa ă de masă . de nu mai pot (nu mai po i.DOS. sudic..EM. 1) care nu e de primă necesitate. este etc. de masă. şi pop. deloc: nu se găseau potcoave nici de leac. 1) situat în centru. . lucios: părul ei cel negru-n valuri de mătase se desprinde.POP. (despre vehicule) care are o mare capacitate de încărcare: zăceau împrăştiate camioane de mare tonaj.. . ) grosolan.. de marcă . care vindecă.P.) de . şi reg. renumit: şi-a cumpărat un ceas elve ian.SAD. excesiv de elegant. 1) de firmă. dar n-am fată de mărit. din copilărie. ) moderat.BIBLIA. să mai fiu de-al meu măgan. (nici) de leac. dezonorant. puternic. absolut necesar. şi-a făcut aeroplan.. de meserie. 4) (fig. mediocru: este un autor de mijloc. mătăsos. de mai tîrziu. 2) potrivit (ca dimensiuni). vindecător: ierburi de leac . de marcă. (despre oameni) bun. de margine. foarte. deosebit de . care apar ine sau este specific mahalalei.NEGR. de măritat sau (pop.) foarte... distins: un membru de marcă al partidului de guvernămînt. (înv. ) degeaba. moale.ext. somptuos: hotel de lux .POP. încrustat cu perle: tichie de mărgăritar . de mai nainte sau de mainte. (înv. indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuin ă. prestigios.HEL.POP. care antrenează o întreagă colectivitate: mişcare de masă . ulterior: într-o scrisoare de mai tîrziu. 4) de capul lui: de-aş trăi măcar un an. anterior: să-mi aibi de grijă ca şi de mainte..EM. de mijloc. de mare trebuin ă. de zbura el de măgan. de mahala. ponderat. de (o) manieră sau de (aşa) manieră. de mama focului.

de monolit. de loc din .ext. excep ional. 2) executat manual: lucru de mînă . 1) depăşit. de minune.AL. 1) admirabil. momentan.: de milă să nu le strice frumuse ea.. de silă de milă să nu . . (înv. de milă. 4) (fig..COŞBUC. ) ereditar: noi n-avem boieri de moştenire. demn de aten ie. admirabil: dar cu slabele. care inspiră încredere. faptele. 3) (înv.EM. de nezdruncinat.. despre păcate) care atrag osînda veşnică: aş fi cură ît de toate.CAMIL. 2) foarte bine. cu grijă să nu cumva . . demn de a fi admirat. ) din cale-afară. 2) (despre oameni) cu concep ii învechite. de moarte de modă veche de modru-n afară de moment de monolit de moşie . (reg. surprinzător.CAR. de mintea mea de minune de mir de mirare de mirare de miraz de mit de mizerie de mîine de mîna a doua de mîna întîi de mînă de mîncare de mîntuială demn de aten ie demn de crezare demn de laudă de milă sau de mila (cuiva).ISP. 1) (despre unelte) ac ionat manual: ferăstrău de mînă . ) uimitor: de mirare cum într-un oraş ca Parisul nu se introduce odată în comer acest excelent articol.. ) de mirat. credibil. 2) sărăcăcios: via ă de mizerie. slăbiciune de moment. trecător: iluzii de-un moment. de miraz.. (înv.i sînt de mirare. grozav: dar de-o va spune-aceasta sau dacă n-o va spune. de voie. de mir. de nevoie. depăşite: eu sînt un învă ătorde modă veche. pădurile şi luna vor face-o de minune. de mit. din compătimire (pentru cineva): poporul cruci făcea de mila ei. 2) mortuar.. efemer.P. de milă să nu . vrednic de a fi luat în seamă.P.EM.MACED..FIL. de moşie . de mîncare.. demn (sau vrednic) de laudă (sau de toată lauda). de silă sau de silă.NEC. ) grozav....). . trainic.NEGR. fabulos. demodat.. de modă veche sau de veche modă. 2) (din) viitor: faptele de azi îndrumează istoria de mîine. straşnic. de moştenire. minunat. a lui etc.de milă de milă. (vrednic) de mirare. de milă. 1) mizerabil. de moştenire . DOS.. de mintea mea (a ta. de (un) moment. ) 1) ereditar: să-l scoa e din domnia ce-i era de moşiie de atîte vacuri a Batoreştilor. de. teribil: de luceafărul din cer m-a prins un dor de moarte. de milă fu nevoit a mai aştepta.EM. de scurtă durată... nevrînd: de silă.ISP. . de mizerie. comestibil: n-ave i ceva de mîncare? de mîntuială.CEZAR. de prim ordin. 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma călugărească. (reg. demn (sau vrednic) de a fi lăudat: la această întrebare vrednică de toată lauda voi avea nor a răspunde. 1) (precedat de „ziua“) care urmează zilei de azi: la ziua cea de mîne abia cuget-un sărac.: Duca Vodă era de moşie din ara Grecească. de(-a) mirare sau (înv.. superficial: treabă de mîntuială . fantastic. de mîna întîi. sau de moşia lui . extraordinar: nu tăgăduiesc că în sara aceea ea era de minune. de mîna a doua. 3) (despre limbă) maternă: limba cea de moşie a locului. de modru-n afară. ) minunat.. de greşeale cealea ce-s de moarte.. .COSTIN . 1) mortal: lovitură de moarte . ca-n basme. de mîine. . vrînd.AL. funerar: ce ai . 2) originar din .BIBLIA. de moarte. pasager. de calitate superioară.GR.i mijloace. . de calitate inferioară. de mînă. (p. 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserică.. demn de crezare.i plac făclii de moarte? EM.. din proprie ini iativă..

1) (urmat de prep. 2) (fig.EM. temeinic: nici nu mai mişcară din loc.. moldovean prin adop iune.. (cuiva sau a ceva): de necazul vreunui tiran aprig.... pre ios. (reg.NEC.MINEIUL. din popor. de (mai) multe ori sau în (mai) multe rînduri. 1) de încredere: le trămise un om de nădejde.URECHE . şi reg. pe neaşteptate. .POP. . de necazul . pomi fructiferi etc.. drept mul umire: cîntare de mul ămită. de neclintit.. de neînchipuit. .) de soi bun: ramurile unui cais de neam. însemnată: are casă frumoasă.CAR. de na ionalitate: bunicul lui era de neam polonez. de (sau din) năprasnă. capabil să . în repetate rînduri.: grec din naştere..SAD.. fiindcă îi lovise cu nădejde. de neînchipuit .DELAVR. absurd.. cornărit cîte un leu.. ) mul umitor. (cuiva sau a ceva). din cauză că: au bătut părin ii din palme de mult ce le-a plăcut cîntecul. de mînie. de nebiruit. ) depăşit.. care există de multă vreme. extrem de . vetust. (înv.CAMIL. de muzeu. 2) puternic.CAR. 2) (despre oameni) dintr-o familie nobilă.fulgerător: dădu de năprasnă poruncă de încălecare....P. ) ferm. ) 1) destinat vînzării.CONACHI. „din“) de loc din . de născare. acceptabil. de nea. din pricina .VLAH... (fig.. incredibil. (cuiva sau a ceva). de natură să . de multe ori sau de cîte ori.. 1) rar. de necrezut.. 1) (despre oameni) de origine.. indescriptibil. de origine din . de multişor. de nedescris.: frumoasă de neînchipuit . neînduplecat. impardonabil.: au fost de naşterea sa din ostrovul Samos. ininteligibil. inimaginabil: un peisaj mirific. de necaz. solid. originar: i-i porecla de născare şi nici nu vreau să i-o ştiu.. imposibil de descris. demn de a sta în muzeu. 2) de na ionalitate . de răul . de na ie de nădejde de năprasnă de născare de nea de neam de nebiruit de necaz de necazul . de nego . marmorean: fa a ta de nea. . 1) care depăşeşte puterea închipuirii. 1) imposibil de mişcat din loc. de naştere de natură să . vechi: asta-i cam de multişor poveste.. de neclintit de neconceput de necrezut de nedescris de nego de neiertat de neînchipuit de neînlăturat de neîn eles de nemîncate . apt să . în mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui. despre oameni) fără personalitate. de (sau cu) nădejde. de neiertat. (înv. de (sau din) naştere sau de naşterea sa. de neam. de mult ce. 2) (fam. 2) foarte. alb strălucitor. de ciudă.. 2) comercial: învoiala de nego cu Polonia. imposibil. 3) (despre vi a de vie.SAD. (înv. de mul ămită.ARGHEZI.. de necrezut sau de necrezare.de mucava de mult ce de multe ori de multe ori de multişor de mul ămire de mul ămită de muzeu de mucava.. de mul ămire. de vînzare: mai făcut-au şi alt obicei. cu care s-a născut (cineva).ISP.. invincibil.. de tot boul de nego .. deoarece. de na ie.ISP. nevastă de neam ş-un băiat la Paris. cumplit peste fire. . ) dis-de-diminea ă.. de neîn eles. inevitabil. ) din popor: feciorii de împărat nu se ruşinau a lua fete de na ie. de neînlăturat.GALA. excep ional de . de nemîncate. de neconceput.CAR. adesea: de cîte ori am aşteptat o şoaptă de răspuns! EM.

CORESI . 2) (apărut) întîmplător. fără caracter: om rău şi de nimic. 1) comun.EM.. . 1) potrivit (numai) pentru o anumită împrejurare: nu voia să puie în romanul lui ărani de ocazie. schimb a ta coroană într-o ramură de spini.. de nimic de noapte de noapte de nord de norocul de nouă neamuri de nu . tagmă) cu cineva.. nu i-au fost milă de sufletul stăpînusău.ext. datorită . (p. dis-de-diminea ă: a se scula prea de noapte şi frumos a se găti. de netreabă. de obicei de obşte de ocară de ocazie de ochii lumii de ocol de ocupa ie de o făină cu cineva de-o întîmplare . . indirect: o ia pe un drum de ocol. compromi ător: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocară sînt adevărate.. de ocupa ie. se tocise..POP. ) fără valoare. 2) (despre păsări răpitoare. de ocazie! CĂL.. în zori.. de obicei. de (sau (înv. lipsit de importan ă: uscă iv aşa cum este.. ) necesar. inutil: toiagul său . de nici un fel. de toate felurile: lungoare de nouă neamuri.EM. din timpul nop ii.LIT. ) întru) nimic... de nici o trebuin ă. altfel . de obicei. un pistol. de nici un fel. încît nu-mi era de nici o trebuin ă.. fără importan ă. 1) care ac ionează. de noapte.. animale. pentru a salva aparen ele. ocolit. în mod obişnuit. (înv.: trupe de ocupa ie . public: o lucrare ce s-au alcătuit să fie spre folosul de obştie. nimic: muncim pînă dăm pe brînci şi nu ni se ajung de nici unele. de regulă. 3) în mod obişnuit.NEC. de trebuin ă: de acea hrană cu nevoie să te grijeşti. de (cu) noapte(a) sau (reg. de fa adă. insecte) cu organe adaptate pentru activitate în cursul nop ii..BĂLC. în genere: a mai avut puterea să se tîrască pînă la prag. ) prin for a împrejurărilor: acesta de nevoie au ieşit din ara tătărască. 2) împreună. cu) noapte. cumpărat sau vîndut ocazional.: de nu. de nord. de (sau pentru) ochii lumii. care îşi desfăşoară activitatea în timpul nop ii.PRAV. 1) (înv. for at. lucrează în timpul nop ii. de (sau cu. silit.. CAR. foarte des.. din) nevoie.GANE. general. defel. de ocară. de obşte.. din întîmplare (şi avantajos): omul e bine să cumpere cînd găseşte. ) (care este) potrivit cu soarta. ruşinos. de norocul (cuiva).URECHE.: întîrziară cîtva de nevoia iernei. ) din cauza . . unde-i era de obicei culcuşul.PANN . în caz contrar . nefolositor. PANN. 2) lipsit de orice merit. (înv.DOS.. de ocazie.CONV.ŞINCAI. în comun. 2) constrîns. (înv. de nici unele. de formă. deloc.CAR.VLAH. de o (sau de aceeaşi) făină (sau teapă.. de nevoie de nici o trebuin ă de nici unele de nici un fel de nenumărate ori sau în nenumărate rînduri.ISP.. de toată întîmplarea. nordic. care ocupă temporar un teritoriu. de nevoia . de ocol.. de (sau dacă) nu . culege-te din crierii capului. nefolositor. o ară etc. de-o întîmplare sau de toată întîmplarea sau de (sau pentru) orice întîmplare. deopotrivă: să mă ierta i to i de obşte. pentru orice eventualitate: purta. de foarte multe ori.URIC.. gîrbovit şi de nimic.. ) din (sau în. în genere: merse la cursuri ca de obşte. 1) fără valoare.STANCU.de nenumărate ori de netreabă de nevoia . de aceeaşi calitate umană cu cineva: fu osîndit şi de cei ce era tot de o fărină cu el. de (la) nouă neamuri. alege-te. cu destinul (cuiva): era slujitoriu de oaste de nărocul său.

. 2) unul de altul. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cînd eram d-o şchioapă pricepusem lumea! DELAVR.URIC. care provine de la oraş.POP. .. . gros: un biet vînător. (înv.VARLAAM. (înv. de-o făptură şi de-o samă. cît cerul pe pămînt. dacă pe bade-l iubesc? POP.MACED. de origine. 1) care participă la o paradă: detaşament de paradă .. ) de onor. destinat transportului călătorilor şi al coresponden ei: drum de olac . virgină. to i o ceată se făcură.: albina [se deosebeşte] de viespe. egal. ) de natura . de-o poştă de oraş de ordin de ordinar de ordine . ..AGÂRB. (pe) aici .NEC. . 1) bun. genera ie (cu cineva): cî i voinici de-o seamă fură..VLAH.. asemenea o elului: (fig. repede.GOLESCU. de altă parte . de-o seamă (cu cineva) sau (reg.CR. . (cale) de-o poştă sau de la o poştă. de o palmă... CAR. sărbătoresc: era-nvesti i cu to ii ca-n zile de paradă. de o el. de ochii lumii: patrio i de paradă . 2) iute. care are caracteristicile.. a deosebi albul de negru. splendid.. ospitalier: aceşti oameni mi se păreau mai buni. cinstit. 1) de (aproximativ) aceeaşi vîrstă... . foarte mic. de onoare sau (înv. de orice ordine ar fi acel frumos.DELAVR. ) de obicei. de neam. a deosebi binele de rău. 3) de frunte: vinul ocupă locul de onoare.. francez de origină. din alt punct de vedere . aspectul etc. minunat. şedea-n sat d-o mărginioară. despre fete) fecioară. jupuiau ara.. 1) de provenien ă. în mod obişnuit: revistele de ordinar le face el. de (sau pe) o măsură. asemănător. la fel: înal i to i de o măsură. 2) de demnitate: datorie de onoare . de natură .. de natură: alimente de origine animală ... de domeniul . 1) de încredere. întins: îndată au răpedzit de olac şi l-au adus.. ) de (sau la) seamă. pre de altă parte să întoarce şi vine... 1) care apar ine poştei (sau poştalionului). de olaltă. cu pămînt clisos de-o şchioapă pe încăl ăminte. . (pe) de altă parte .. spusu-mi-a măicu a mie ca să fiu de omenie.: să ne bucurăm de frumos.. (pop. deopotrivă... de ordine . şi io cum să nu greşesc. unul de celălalt: se iubesc . 2) la fel.. foarte tare. a se deosebi cît cerul de pămînt. şi ce departe sînt de-olaltă amîndoi! EM. mai de omenie. ) la periferie: avui şi io o drăgu ă. cumsecade... . a nu avea nici o trăsătură comună. de paradă. de-o mărginioară.ARGHEZI. (de) la o distan ă (relativ) mare.: de o parte-l bat şi-l gonesc. . onorabil: îmi găseşte nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata. de paradis. de olac.. 1) într-un loc . 2) dintr-un punct de vedere .... în altul: au ales năsipul de-o parte şi macul de altă parte... de ordinar(ă). (reg. FIL. 3) (despre materii.. de omenie. . asemenea: amîndoi sîntem de-o mamă.HEL.AL. 2) originar: locul de origine al rîului ..PANN. 3) de baştină.HASD. (pe) de o parte . probleme de ordin economic . 2) festiv.STANCU ..HOGAŞ.. (pe) dincolo ..: mă interesează orice chestiune de ordin intim.. de (sau pînă) departe: cei trei plopi uriaşi se zăreau cale de-o poştă. de na ionalitate: un celebru diplomat. 2) (foarte) mare: era tipărit cu caractere de-o şchioapă.. de o şchioapă. substan e) (foarte) mult. de la oraş. ) o inimă de aur şi bra ul de o el.OD. cu caracter .. 3) de formă. de ordin(ul).AL... de origine de-o seamă a deosebi albul de negru a se deosebi cît cerul de pămînt de o şchioapă de o el de paradă de paradis . a fi complet diferit de .. (fam.. 2) (reg..POP. de oraş..de olac de olaltă de-o mărginioară de o măsură de omenie de onoare de o palmă de o parte . ) 1) de-a valma: tăind copaci de olaltă.. 4) onorific: membru de onoare. .

constrîns: umbla din loc în loc şi-a greu. fără rost. a merge foarte repede.COŞBUC. a o lua la sănătoasa. 2) (despre zile. (înv. (p. dorin ele... 2) (făcut sau acceptat) dinordin. . de pe. de parolă. (reg. a povesti din aducere aminte. necioplit. jalnic: oraşul . despre rudenie) îndepărtat: cucoana Sevasti a. de perete. pe nedrept: nu mai zobi pămîntul de pomană! DELAVR. 2) protocolar: vizită de polite e. de (la) pădure. de posle(a)de. de neuitat.AL. politicos. de popă.AL. de periferie. adînc: sim i cum se strecoară un somn de plumb prin toate vinele lui. ) (care este) la un pre de nimic: am petrecut noaptea într-o cîrciumă. de pe cînd. de cuvînt: om de parolă.EM. întunecat: sub cer de plumb. de mîntuială: pot să te întreb. . tată. de(-o) (sau spre) pildă. pe gratis: au băut pe pleaşcă de la mine. . de exemplu: spre pildă: cînd vei vorbi de mucos. (impus) cu for a. a vorbi despre lucruri străine de problema în discu ie. păzitor: este îngeru-i de pază. 3) din polite e. din jur. 1) gratuit.. unde am fost primi i de pomană. destinat a fi fixat pe perete: gazetă de perete . măcar) de poftă sau cît să-şi prindă pofta. a întrece măsura. în felul pisicii: începu să coboare cu o repeziciune de pisică. de popularizare. 2) (fig. de (sau pe. 1) (înv. (reg. mătuşă de plop a lui Andrei. care se adresează unui public larg: literatură de popularizare. de pe urmă.SAD.CĂL. de post.ext. a se depărta de la chestiune sau a nu mai fi în chestiune.de parcă de parolă de pază de pădure de pămînt a-şi depăna amintirile a depăna din picioare a se depărta de la chestiune a depăşi limitele de pe de pe cînd de perete de periferie de pe urmă de pildă de pisică de pleaşcă de plîns de plop de plumb de poftă de polite e de parcă. de plumb.SAD. după.DOS. după) indica iile.ext. de pisică. ) (făcut) în silă.REBR.) 1) (despre mîncăruri. ) (în mod silit). de polite e. ) 1) (făcut) la (sau pe. de poruncă. foarte pu in. a depăna din picioare. de plîns. marginal. 1) (despre plante şi animale) care creşte şi trăieşte în pădure. de pomană. de plop.HOGAŞ. (pop . 1) plumburiu.ext. de pomină. de (sau la) comandă: de-aş avea încai darul să scriu de porunceală.GR.PANN. .POP. în) porunceală. provincial. 2) făcut din pămînt: oale de pămînt . . 2) (despre oameni) necivilizat. memorabil: aş face ceva să rămînă de pomină. ) pămîntean. degeaba. 2) (în mod) inutil. (p. prost. în opozi ie cu „de dulce“) de post. amabil. de pe vremea în care . 2) greu. se află într-o stare de plîns. a depăşi limitele. sălbatic. zadarnic. cine este acest so de porunceală? FIL. a-şi depăna amintirile. (numai sau doar. ca şi cum: ploua de parcă era potopul. de lîngă.BĂLC. un om de posleade. . l-au băgat la başcă de pomană. ) obişnuit. însărcinat cu paza. ultimul: ea [noaptea] samănă cu cea de pe urmă noapte a unui osîndit lamoarte.AL.CAR. de pază. nici tu să fii urduros. (pop. de (sau pe) pleaşcă. ca de poruncă. vrednic de milă. ) profund. deloc: n-au rămas prune în prun nici de poftă. 1) periferic. perioade) în care se posteşte (conform prescrip iilor bisericeşti). de rînd: eu. comanda cuiva. de pămînt. a divaga. (p.. ) de mîna a doua: literatură de periferie. săptămîni.CR. de pomană de pomină de popă de popularizare de poruncă de porunceală de poslede . aşa cum doreşte cineva. 1) care exprimă polite e.

CAR. de poveste de praznic de prăsilă de precau ie de precizie de predilec ie de preferat de preferin ă de prestigiu de pre de prevedere de price de pricină de prima . 1) (persoană) care îndrumă.. de (sau ca) prevedere. de poştă. (înv.... CEZAR.. 2) (despre zile. ) de calitate. care preîntîmpină sau încearcă să preîntîmpine un pericol.IORGA ..BELDIMAN. de gală. (înv. . săptămîni. 2) obişnuit. (foarte) exact. ca îndemn: întîmplarea asta să vă fie vouă de pova ă. nici de sămîn ă: de ar fi nimerit cît foc slobozie. de praznic. ) 1) care constituie prilej de neîn elegere. de pova ă.) care func ionează cu (cea mai) mare exactitate. .. ca sfat. certăre : oameni de potcă fără de lege. în care se posteşte. (înv. folosit pentru cărat poveri: pe mine nu mă interesează caii de povară.. nici la moscali. ) cu) preferin ă. de precizie. (p. de (sau cu) pricină (sau pricini). de povară. în zile de post.7 p. de potcă. de preferat. 2) care serveşte cuiva ca exemplu.CAR. de postrig la călugărie. bun: aparatură de mare precizie. (p.CORESI. (despre animale domestice) selec ionat pentru reproducere: un vestit măgar de prăsilă. duşman: să prinză. unei mănăstiri: noi fiind de postrig de la această mănăstire. 1) (despre mîncăruri) gătit fără carne şi fără grăsime animală: i-am dat mîncare de post. luni) în care se recomandă postul. (foarte) scump. dar îşi luară toate măsurile de prevedere. să sentoarcă cum a fost.ext. de(-a) prima sau din primă.OD... dintîi. asemenea. ) ar ăgos. nici unul. pline de precau ie. (foarte) valoros: au dăruit un hanger de mare pre vezirului. de preferin ă între 5 . povă uieşte: i-ai trimis un înger de pova ă. ) 1) (despre căr i bisericeşti) care serveşte la ceremonia intrării cuiva în rîndul călugărilor: evanghelie . de prăsilă. ori mor i ori cu zile.BOLLIAC.CĂL. n-ar mai fi ramas nici la turci. (despre animale) care cară poveri.POP. vinovat: astfel dar pe strugur l-au găsit cu vină şi că însuşi numai este de pricină. despre îmbrăcăminte) care se poartă în zilele de sărbătoare. pentru a evita eventualele riscuri: consim iră.NEC. înainte de toate. de precau ie. . ARGHEZI . (care serveşte) pentru a preveni un lucru neplăcut. de price.SAD. un necaz posibil: mişcări încete.URIC.PREDA. de dispută.NEC. egal cu ... pe mul i al i boiarnici de price. mai ales. favorit: studiul istoriei . (înv. (în mod) preferabil. 3) cu predilec ie. frecvent: petrecerea de predilec ie oconstituia un soi de cavalcadă specială. de poveste. (înv.festiv: [erau] îmbrăcate cu haine de praznic. poştal: vagon de poştă ..gener. de (mare sau (înv.. la fel cu . 2) (despre oameni) care apar ine.. de ceartă. prestigios. la) potriva . faptele petrecute. a fost în toate timpurile ocupa ia de predilec ie a oamenilor gînditori.. MAIOR. prin călugărire. ) în care cineva e constrîns să rabde de foame: nu se sfia. îndeosebi: să pofteşti cînd ai vreme. de predilec ie.. de (sau (înv.PANN. 2) care este potrivnic. 1) preferat. . în calitate de martor. corespunzător cu . pe măsura . (despre aparate. să iasă la vînat.: unde să se găsească altul de potriva lui? NEC. instrumente de măsură etc.m. de postrig.P. de povară de pova ă de post.STANCU. om de poveste.. de prestigiu.de post de postrig de poştă de potcă de potriva . ) mult) pre . ) care poate povesti. ) de la început. (pop... mai întîi: iaste derept den primă să ne cură ească cu aceasta usteneală şi sete. de (sau pe.

1) de primă importan ă. vizitatorilor sau solicitan ilor: în fa ă. (înv. de primire.TOP. venetic: boieri de-o zi. mai mult decît trebuie. de (o) probă. o va creade giude ul.REBR. de principiu (sau principii).BRĂTESCU-VOINEŞTI. indicat pentru primăvară. situat în provincie.CEZAR. indispensabil. . ) (care este) fără rost. a renun a. zile) în care se primesc oaspe i. primăvăratic: flori de primăvară . . 2) (despre ore. inutil. 1) (despre încăperi) destinatoaspe ilor. (înv. de verificare:luai de probă pentru casă vreo trei chile [devin].. 2) (despre copii) părăsit. de îmbrăcat: să-mi dai de mîncare şi de purtat cît mi-a trebui. absolut trebuitor. superfluu. acceptabil: glasu-mi în sfîrşit vă va-nvă a ce este de priimire şi ce d-a vă depărta. boieri de ieri .ARGHEZI. de (mare) primejdie. de (sau în de) prisos sau (înv. 1) (despre îmbrăcăminte.VLAH. care sprijină. pozi ie de principiu .REBR. de progres. grozav: sînt to i de părere că-i şade de primejdie [costumul].. de lucru. general (şi preliminar): am plecat de la ziar pe chestii de principii. 2) a ceda. mai cu seamă că era de pripas. la trac iune.. specific provinciei: în oraşul de provincie. (care este) din belşug. 1) (extrem de) primejdios: îl aşteptau altele mai gingaşe şi mai de primejdie. protejează: măsurile de protec ie pe care le prepară noul guvern. ) de sine stătător. . abandonat. mult. de primăvară.SAD. (care este) în plus. de pripas. care se află în jur.EM. 2) care anun ă un (mare) pericol: se auzi bătînd la biserică clopotul de primejdie.ext. a face o reclama ie. de primprejur. zadarnic. . 3) care se efectuează. de prost gust. care are loc în timpul primăverii: arături de primăvară . 2) de cea mai bună calitate. 3) (despre oameni) străin.CR. ajunge a fi neîn eles. care se poartă în acest anotimp: haine de primăvară . (care este. ) de prisoseală (sau prisosit). 1) a capitula. ) de prisoseală. (p.de primă necesitate de primăvară de primejdie de primire de prim ordin de primprejur de principiu de pripas de prisos de probă de progres de prost gust de protec ie de provincie a depune armele a depune o plîngere de purtare de purtat de puterea sa de primă necesitate sau de (cea mai) mare necesitate. e salonul de primire.P. . . abundent. în care este permis accesul într-un anumit loc: zi de primire ..P.ISP. din care cresc plante primăvăratice: salată de primăvară . (p. 2) (despre sămîn a plantelor) care se seamănă în timpul primăverii.CR. a depune o plîngere. (înv. unde niciodată nu se văzuse vrun papagal. care se dezvoltă în timpul primăverii. ajută. şi-al ii de pripas. de muncă. de prisosit: temîndu-se mult ca să nu zică vorbe de prisos. de purtat.HEL. de toate zilele. independent. 2) (despre animale) care se foloseşte la muncă. de puterea sa.cu ferestrele la stradă. de protec ie. ) nelegitim. încăl ăminte) care se poartă în mod obişnuit (în zilele de lucru). învecinat. peste obişnuit. înconjurător. liber: de va face ceastă mărturie. 1) (despre animale domestice. ocroteşte.ext. mai ales despre cîini) fără stăpîn: îi plăcea şi lui un aşa dobitoc . serveşte) de îmbrăcăminte. de purtare. de încercare. a depune armele. . din flori: băiat din flori şi de pripas. 3) (glume ) extraordinar. din plin.PRAV. nepotrivit: să renun i la planurile dumitale de prost gust. banal. 3) care poate fi primit. de trac iune: nu ar fi mul umită să o plimbe cu caii de purtare.CAR. de prim (sau de primul) ordin. care are caracter teoretic. găsindu-să de puterea sa sau supt ascultarea părin ilor săi. 1) (despre plante sau păr i ale lor) care creşte.CĂL.HEL.CEZAR. 4) care este potrivit. ) (despre oameni) progresist. vecin: toată suflarea şi făptura de prinprejur îi ineau hangul. excelent. de provincie. deplasat. şi unii.

DOS. de obicei: cei aduşi în fiare sînt de regulă spînzura i de catarg.PANN . încărcat cu fructe: are de vînzare o vie pe rod. de rangul întîi sau de primul rang.EM. de regulă. de revolu ie. (pop. indecent. de rasă. 1) fără valoare. de rîs.. ) 1) prin viu grai. de rădăcină. ) de origine modestă: o fată de ăran şi de rudă mică. ) de neam bun (sau mare. (înv. şi pop. verbal: pot a vă zice di rost că sînt cu multă. de rost. de data asta.. . ) duşmănos.). (fig. 1) din popor. de ocară: i-a oferit un pre de rîs. bogat): era de luminată şi bogată rudă. ) arma (pentru a lupta): era oameni foarte viteji. cheie de rezervă . mai vîrtos bărba i de sabie. de rudă rea (sau mică). vulgar: vorbe de ruşine .: se apropia timpul prînzului şi trebuia să alerge ca să vadă de rîndul mesei. în oraşul său de reşedin ă. ca să-mi caut şi eu pu ină sămîn ă de rîndul traiului. trivial. din pricina răută ii cuiva: nu hălăduia de răul lui nici o jupîneasă. de rînd de rîndul . de (sau pe. vătămător: cuvinte bîrfealnice şi de rău. ) de hrană: m-am fost vîrît prin nişte scai. (înv. unul lîngă altul: au păscut toate de rînd. (spec.GALA. a unei curbe sau a unei figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. de ridicat la cer. de frunte: persoane care ocupă în societatea capitalistă locuri de întăiul rang. neîndemnat.gener. de reşedin ă. ieşi balaurul din groapă. de ruşine. . 2) de soi bun: vite şi cai de rasă. 1) superior. (despre cuvinte. fiiască plecăciune.. de rangul al doilea sau de al doilea rang.ext. 2) foarte pu in. unui organ administrativ etc. de (sau din) rîndul . de rîndul acesta (sau ăsta). ) alături. de sabie. (înv. 2) ruşinos. despre pomi) fructifer. obişnuit: am fost un creier bolnav ş-o inimă de rînd. ) de bază. care serveşte drept sediu (unei persoane. 2) închipuit.. ) 1) de prăsilă. reziden ial: Duca Vodă nu mă poate privi. . de gradul al doilea. de leac: lasă-mi măcar de rudă un fir.P. ales: un scriitor de rasă. fundamental: idei streine şi nepotrivite cu ideile sale cele de rădăcină. 3) din proprie ini iativă.KOG. de reziden ă. (înv. .VARLAAM. cu) rod. SAD.. 2) (reg. .de pu in de pu ine ori de rangul al doilea de rangul întîi de rasă de rădăcină de rău de răul cuiva de regulă de reşedin ă de revolu ie de rezervă de reziden ă de ridicat la cer de pu in.CAMIL. . bogată). (despre suprafe e sau corpuri geometrice) generat prin rota ia unei drepte. 4) la rînd. de rezervă. va putea fieştecare a le socoti de rost. de pu ine ori. ) capabil să poarte sabia sau (p. (p. de reşedin ă.P. . (înv.POP. rareori. destinat a fi folosit în anumite condi ii: într-o cameră de rezervă i se improvizase un dormitor. (înv. de prima clasă. înv. de rîndul acesta de rîndul traiului de rîs de rod de rost de rudă de rudă bună de rudă rea de ruşine de sabie .POP. (sport ) la foarte mică distan ă..POP. ) vrednic de laudă.. roditor..NEGR. de răul cuiva. referitor la .POP.. în mod obişnuit.SLAVICI. menit să înlocuiască. de la sine: ştie ca calul prost să ia hamul de rost. CĂL.HEL. ) în privin a . (reg. de rău. de gradul întîi. de rudă bună (sau mare. de rîndul traiului.CAMIL. cu prea mare simpatie. diferen ă. 3) (planificat) de serviciu: pe cînd era de rînd viteazul nostru să pîndească. expresii) ruşinos. inventat: în acea zi strălucită ce bucurii mari a fost. de rînd. ) comun.REBR.ISP. de rudă. oral.SAD. (înv. de calitatea întîi.PANN .. de calitatea a doua.MINEIUL. supărător.

1) (înv. de sa (iu). mînia (asupra cuiva). ci-i gînsac: l-am cumpărat de sămîn ă.CEZAR. .POP. de odihnă: săracul n-are soare.CAR. nici zile de sărbătoare!POP. cu turnuri de sentinelă înşirate pe ziduri. a certa (pe cineva): după ce a mustrat-o şi şi-a descărcat tot aleanul inimii sale asupra ei. aleanul sufletului) (asupra cuiva). decît să-şi închidă inima. a-i croi drum în via ă (cuiva). .. 1) a se confesa.CR. puiule. ci o genera ie de biruitori. a deschide (sau a rupe. cetate de scaun. de reşedin ă: partea aceasta e anticul tîrg de scaun. a se destăinui (cuiva). scheletic: mîini străvezii cu falange de schelet. (despre oameni) capabil să lucreze cu sapa: aş fi avut acum şi nepo i de sapă.CAR. sărbătoresc): lelişoară. a-şi descărca mînia (asupra cuiva). (despre aşezări) care constituia reşedin a monarhului sau a cîrmuirii. 3) a vedea (sau a face pe cineva să vadă) dincolo de aparen e. în care (oficial) nu se lucrează. (care este) de serviciu pe timp de o săptămînă: aflasem că eşti de săptămînă. a-şi revărsa mînia (asupra cuiva). cică a părăsit pentru totdeauna pămîntul acesta. ) să ios: nici între mare şi mică bucata sau înghi itura mai de sa iu sau mai de nesa iu a fi socotesc. a face poftă de mîncare.P.. 1) (despre zile) în care se sărbătoreşte ceva sau cineva. care serveşte la pază: cei 2 tîlhari studiau inginereşte teritoriul claustrat. aşi croi (singur) drum în via ă. a-şi deschide (sau închide) inima. a (se) lămuri: bine că i-ai deschis şi dumneata în sfîrşit ochii ca să vezi cine sunt. de salon. a fi ospitalier.. a fi uluit. .. a-şi descărca inima (sau sufletul. dar n-a vrut Dumnezeu să-mi trăiască copiii cei dintîi. aleanul inimii.MAIOR. . ceremonios. (despre fiin e sau păr i ale corpului lor) foarte slab. 2) a-şi revărsa supărarea. a ini ia ceva (luptînd cu dificultă ile începutului). a se mira foarte tare. idei cu o umbră . care se produce într-un salon: mul i poe i de salon ar fi încînta i cînd ar putea descoperi . bărci de salvare. a se naşte: satul în care deschisese ochii nu mai exista . 2) pînă la sa (iu).CANT. a tăia) pîrtie. să se roage şi să se plîngă cu lacrimi icoanelor? POP. trup de flori.SAD. de schelet. a vorbi. de (sau pentru) sămîn ă. de salvare. (în mod) festiv. (adesea peior. . a deschide larg uşile. fii cu ochii-n patru. de săptămînă.REBR.de sacrificiu de salon de salvare de santinelă de sapă de sa de sămîn ă de săptămînă de sărbătoare de scaun a-şi descărca inima a-şi descărca mînia de schelet a deschide apetitul a-i deschide cale netedă a deschide gura a-şi deschide inima a deschide larg uşile a deschide ochii a-şi deschide ochii în patru a deschide ochii mari a deschide de sacrificiu. a deschide apetitul. 2) a se trezi: zgomotul îl făcu să deschidă ochii .POP. ARGHEZI. ) specific lumii mondene. 1) a veni pe lume. gura ta-i de sărbători. de santinelă. (bun) pentru semănat: e jăcmănit ca-n codru şi e amenin at să rămîie fără porumb de sămîn ă. a fi cu mare băgare de seamă: Chiriac. . de sărbătoare sau de sărbători. a mustra. a începe.POP.. 2) (ca) pentru sărbătoare. a-şi spune ofurile (cuiva).. care serveşte pentru a salva: am cerut .STANCU. 2) de prăsilă: nu-i gîscă. cubeilicul.. a deschide (sau a face) ochii mari (ca de bou sau cît cepele). a-i deschide cale netedă (cuiva). de sapă.LOV.SAD. haine de sărbătoare. de frumuse ea celor populare. sacrificat: genera ia noastră nu e o genera ie de sacrificiu. a-şi deschide ochii (şi urechile) în patru sau a fi cu ochii în patru. a croi. 1) (păstrat) pentru semănat. societă ii bune (care frecventează saloanele). a deschide ochii. de scaun. a(nu) se destăinui: ce-i mai rămîne celui singur. a deschide gura.. .

. ) a for a uşi deschise. 2) (înv. ) din firea .CR. pe măsura .IST. 3) pentru post.: vei avea la dispozi ie o motocicletă de serviciu. 2) a ine seama (de ceva). ) 1) care produce neplăcere.VINEA. (p. a pronun a o sentin ă de divor . banal: produc ie de serie . 1) în tură de lucru la serviciu.. a deschide urechile. corespunzător cu . egal cu . (care este) de o valoare remarcabilă.POP. foarte deşen at la port şi cuvinte. a descrie în culori negre. a deschide un credit (cuiva).BUDAI-DELEANU..CAR.. a lua aminte (la ceva).. 1) la fel cu . a desface o căsătorie. în fiecare noapte: de seara pînă diminea a o să tot audă glasul bufni elor. se produce sau ac ionează în timpul serii sau în prima parte a nop ii. ca pentru nemic lucru cu scărbă să nu vază.. . . (înv. poruncea a-l scoate de grabă. şi pe urmă Neculai Vodă au triimis o slugă a măriei sale cu scărbă de-au iscălit. 2) (despre obiecte de îmbrăcăminte) care se poartă în timpul serii sau al nop ii la anumite ocazii: rochie de seară. de scîrbă de scoar ă a descoase pe cineva a descoperi America a descrie în culori negre de scris de scurtă respira ie de seama . . din timpul serii.. de seara pînă diminea a. nu deşert de minte.. a semnala (numai) defectele. de (mare) senza ie.. surori) vitreg: mamă de scoar ă. de gardă: el n-a fost de serviciu în noaptea aceea a şi adormit acasă cu copiii.REBR. . 2) (care se află) în folosin a curentă. asemenea. iubitor de glume.. VINEA.GANE. ) comun. (care este) cu însuşiri deosebite. iar. cu sila: 3 dzile s-au apărat şi n-au vrut să iscălească în mărturie. un incident de mare sensa ie.. a prezenta (numai) aspectele negative. PREDA .. a credita. a limpezi o afacere... a descoperi America. de serviciu. împreună cu alte obiecte asemănătoare.. luni) de post. obiecte) fabricat. a descîlci (sau a descurca) i ele.. din temperamentul . de potriva . 1) care se face.. (reg. de seamă.. de mică întindere..BUL. hîrtie de scris.. STANCU.. misterios: o tăcere de sfinx e preferabilă unei glume nereuşite. a clarifica. a descoase (din toate prohaburile) pe cineva. POP.CĂL.. a împrumuta (pe cineva). de o zi sau pe o perioadă din zi. ) (despre părin i. ) 1) de post. obişnuit.. 3) care se referă la serviciu. efectivă şi (zilnică) a unei întreprinderi. de scris. ieşite din comun. a încerca cu orice pre să afle secretele cuiva: inea să-şi descoase tovarăşul din toate prohaburile.. săptămîni. (care se află) dejurnă pe timp de o noapte. de sfinx.. (a.SEBASTIAN. confec ionat după acelaşi tip. 1) a fi atent.1648).a deschide scorul a deschide un credit a deschide urechile deschizător de drumuri a descîlci i ele a deschide scorul.COM. a unei institu ii etc. cu (sau pe) care se scrie: ăcănitul . (care este) cu mari merite într-un anumit domeniu. în tot timpulnop ii.. de scurtă respira ie.cu for a. 2) împotriva voin ei sale... de seama . de sec. (pop. de seama lui. senza ional: s-a petrecut .GCR. de (sau cu) scîrbă. deschizător de drumuri. . de seamă de seara pînă diminea a de seară de sec de senza ie de serie de serviciu a desface o căsătorie de sfinx . (despre mărfuri. de scoar ă.ext. astea-s chestii de serviciu. . unei maşini de scris se repezi ca o grindină metalică. 2) (despre zile. (care ocupă un loc) de (mare) importan ă în ierarhia socială. a marca primul punct într-o întrecere sportivă..: [era] scunducel de stat. de serie. la activitatea pe care o desfăşoară cineva în calitate de angajat al unei întreprinderi: d-ta să nu te amesteci. de seară. fra i. pionier..: te cunoşti de pe năframă că eşti de-a maică-ta seamă. scîrbă: de se vrea întîmpla cuiva de în slugile lui boală. de cu seară: lucrul de seară nu-l lăsa pentru diminea ă. (care este) de o mare însemnătate. enigmatic. importan ă: istoria patriei este una dinpreocupările cele mai de seamă ale unei na ii. (iron.

cu (sau prin) mijloace. peste măsură (de mult). părinte al turbării şi al sinucidului.STANCU.EM. încîntător. (reg. ce-i al tău şi ce-i al meu.POP. din(spre) partea lui: poate stăpînul robului despre chipul lui să facă pîră la giude . a cerceta cu minu ie exagerată ceva: e în stare să taie un fir de păr în patru. (despre unită i militare) care are de îndeplinit o misiune importantă şi dificilă în lupta ofensivă. de şoc. împreună: am botezat de sîmbră. care merită să fie spînzurat: ho i buni de ştreang. 3) desfăşurat în cadru restrîns. totuşi s-a răsipi toată de sus şi pînă în talpă. şi pop.CAR.. prost. (înv. a începe discu ia: desleagă odată calul de la gard. ) a povesti.CR. care uneori era mai curînd de şatră decît de curte regală.CORESI. ) în tovărăşie. iubirea dulce iei. fermecător. amăgitor: cu un cîntec de sirenă. despre chipul lui. .PRAV. în întregime: de-ar fi casa lor din piatră. a fugi. să ştiu şi eu . căci se numea Porojan.POP.AL. de sîmbră. excesiv. (care ac ionează) (de unul) singur. ) cu) taină. de şatră. realizat etc. ) din capul locului.FIL. în van: de surda încercase el s-o mai dea pe brazdă cu vorba. 1) roşu (aprins). misterios: înaintea celui străin nu grăi cele dă taină. să se influen eze cumva una pe alta. despăr ire de pat.CONV. ) din. crud: scepticismul. că nu lasă nici cuvîntul lu Dumnezeu să asculte. 2) (înv. ) singur de (sau de la. a despica (sau a tăia) părul (sau firul de păr) în patru (sau în şapte). (despre copii) sugar. din răsputeri: fuge lumea de dînsul de-şi scoate ochii. ) degeaba. de(-a) surda.AL. sîngeriu: luminile cerului s-au cernit cu zăbranic de sînge. ) divor . resurse proprii. ) cît despre el. ARGHEZI . FIL. . zadarnic.. ) a o zbughi. sinene) sau (înv. a deslega calul de la gard. (reg. de sîn. şi vocabularul. (înv. a relata ce a aflat. a deşerta caşul. una plînge tot cu lacrime de sînge. acum beau de zvînt pămîntul. vulgar: cunoştea mîniile regelui . deosebit de frumos. (înv. tainic. 1) igănesc: purta un nume mai mult de şatră decît de salon. întîi. intim: postelnicul m-a ales sfetnic de taină al său. mai rea. de (sau (înv. exagerat: o. în întregime. necuviincios. (bun) de ştreang. 3) sîngeros. ) sineşi. de sus şi pînă jos. intim: Cina cea de taină. înainte de toate: că de susu şi-e şi de începutu. de sînge a deslega calul de la gard despăr ire de pat a despica părul în patru despre chipul lui de stinge pămîntul de surda de sus pînă jos de sus şi de început de sus şi pînă în talpă de şatră a deşerta caşul a deşerta sacul de-şi scoate ochii de şoc deştept ca oaia de ştreang de taină . 1) secret. 2) grosolan. fără a căuta să se atingă.POP. una rîde. fără interven ia cuiva. de sus (sau din vîrf) şi pînă în talpă. . de stinge (sau de zvîntă) pămîntul. de sus pînă jos.) din ini iativă proprie.de sine de sirenă de sîmbră de sîn de (sau de la. (înv. foarte mult. sinele.. deştept ca oaia.LIT. ) foarte apropiat. (pop. a deşerta sacul.VLAH. de sus şi de început.POP. (făcut. din. dintre) sine (sau (înv. de sirenă. monstru de sînge. (fam..AL. dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau însuşi). de sînge. .CR. de-şi scoate ochii sau de (şi-)a scos (sau de i-a ieşit) limba de-un cot. 2) (despre lacrimi) de mare durere: cîntă două turturele. independent (de cineva sau de ceva): şi una şi alta se dezvoltă de sinele. lumea-ntinde lucii mreje.

de fiecare zi. DUILIU. .. 1) care se prezintă pe scenă:spectacol de teatru.. de toată orînduiala. onorabile! daraveri de clopotni ă. cotidian: scrisorile mele sînt un jurnal în care însemnez nuvele de toată zioa.. mahalagesc. teatral: aşa-i slujba. 2) (reg. ca să ajungem de timpuriu la mînăstirea Războieni. autohton. ci unul de mare tiraj? STANCU.GHICA. potrivit. pentru care luptaseră atî ia jer-tindu-şi a lor stare. îşi face lui-şi figură de un lăcaş mai de tihnă. 2) (despre îmbrăcăminte. de ticnă. serios. 2) de cu toamnă. micule . care apare într-un număr mare de exemplare: nu un ziar oarecare. încăl ăminte) făcut la comandă: ghete de tocmeală . 3) care se ocupă cu literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă: oameni de teatru . rezistent la purtat: pantaloni de tăvăleală. stimabile! CAR.SLAVICI . erau cusute de tocmală.BOL.: era băiat de tot hazul. amuzant. m-am suit în pat. dar învă ase bine meşteşugul. de (sau cu) (mare) tiraj. CĂL. sau de toată . de teatru. (p.Z. fundamental. de toată nostimada. . ) băştinaş. .. 1) (lucruri) de diferite feluri. 2) cu totul.CAR. de (sau pentru) toaletă. de temelie. favorabil: el singur. de timpuriu. 1) care este stabilit prin. 2) de to i. care ine de anotimpul toamnei: îmbrăcăminte de toamnă . zdravăn: pusese piele bună . de talent. trivial: chestie de tarabă. de toată ziua sau de toate zilele. un burete de toaletă şi căr i. boieri şi cocoane de toată mîna. 1) foarte . foarte nostim.NEGR. 3) de mîntuială: după cîtevacruci de tocmeală.CĂL. important. spre mîngăiere.REBR.BRĂESCU . de timpuriu: însuratul de tînăr şi mîncarea de diminea ă n-au greş. 4) afectat..ext. nu mai era de nici un temei.tr-o în elegere: dar nu trecu mult şi se încheiară şi cei cinci ani de tocmeală. (despre haine) de purtat la lucru.. variate: avem de toate cu îmbelşugare. (înv. foarte frumos. dificil: nu putea alcătui articole mai de temei decît în linişte. de teren. devreme: vream să plecăm. de toată mîna sau de multe mîini. tare. .. 1) fundamental.oftă ea cu compătimire de teatru. partida să fie remisă. de tot . esen ial: întrebarea .MACED. minunat.. de toate felurile: era multă lume. de temei.. de talie. 2) care se întrebuin ează în spectacol. . 1) de bază. de tocmeală.BACOVIA. ) greu. potrivit pe a lui vrere. ştia să facă o mul ime de pozne. principal.BLAGA . de tarabă. se întîmplă .CR. de recuzită: pumnal de teatru. care lucrează sau care se foloseşte pe teren: automobil de teren . de tăvăleală..POP. 2) de încredere. folositor.CONACHI. de talentul. de toată frumuse ea.de talia cuiva de talie de tarabă de tăvăleală de talia cuiva. de tînăr. sigur: cum îl scăpa din mînă... de tot felul.... ) prielnic. de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari.. de toate. de temelie. 4) bine.CAR. de toamnă. 1) care se referă. de valoare: cînd jucătorii sînt to i de talie.. din timp. de teatru de temei de temelie de teren de ticnă de timpuriu de tiraj de tînăr de toaletă de toamnă de toată frumuse ea de toată mîna de toată nostimada de toată orînduiala de toată ziua de toate de tocmeală de tot . principal.. care serveşte la cură irea şi îngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar . .MAIOR.

2) foarte: tîrziu de tot s-a ridicat. (înv. cinstit. de trandafir (sau de trandafiraş).NEC. 2) de omenie. şepte mii de leşi.BARBU.. ărănesc: un pat acoperit cu velin e vărgate de ară.COSTIN. ca tunetul: atunci răsunară. din regiunea tropicală: struguri de Constantinopol . momentan. ) harnic. 2) (înv. de tropice. (despre nume) de rîs.i bagi degetele în ochi.) totuluş) tot.) de trebuială. de trebuin ă sau (pop . ) care este născut din . întru) totul sau (pop.CORESI.. de trufă. . de o singură specie. ) în toată forma. de (la) ară. mi te dă cu totul mie. (înv. de unde să-i trăznească lui prin minte?!. de (sau (înv. de treabă sau (înv. bun. de un moment. în total: fusesă de to i şesă. 3) (reg. lasă-mă să rup un fir. toane de un moment pot determina o mare parte a vie ii. de trecere. deocamdată. . di undi pînă undi.POP. ) întru) tot sau cu (sau în. au împins pre nem i de la şan uri. 1) trebuincios. de un cîrd de ani. bine: au fost numit şi el cu bună treabă Marele viteaz de la Cîrlibaba.pe un timbru ciclopic. format de mărăcini de tot neamul.de tot felul de tot de tot soiul de to i de trandafir de tranzi ie de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile). cînd Irod născutul lui cină făcea. îi vini Soarelui cinca însurătorii. de un timp încoace. COŞBUC.MAIOR.i sco i ochii cu degetele sau de.GHICA. cum mai bine i se şede unui purceluş de treabă.i sco i ochii cu degetele de ultimă oră de un cîrd de ani de un cîrd de vreme de unde pînă unde de unde să-i trăznească lui prin minte?! de un fel de un moment de-un rînd . capabil: că boii se in cu iarbă. ) cu (bună) treabă. de unde pînă unde. propice: şi se tîmplă zi de trebuin ă. puternic. pe de-a-ntregul.BUDAI-DELEANU. actual: ştire de ultimă oră.i lumea ta uitată. util: nevoia a făcut pre oameni săşi afle cele ce le era de trebuin ă. de mai mul i ani. (reg.HEL. de(-a) iiş.P. ) cu (sau întru) totului (sau (înv . 1) în întregime.EM.CEZAR. 1) de la sat: pragul vilei de ară. hloabe.. variat: mul imea păsărilor de tot soiul.. 1) (înv. trecător: la oamenii deosebi i. tranzitoriu: elemente pentru în elegerea .. priceput. de ultimă oră. de trei parale. folositor. foarte nou. cumsecade: purceluşi cu coada sfredel şi cu be e-n loc de labă.. unei interesante epoci de transi ie. vrednic de cinste.VINEA. de (la) un cîrd de vreme. trup de trandafir. sîne e de-a iiş.NEC. intermediar. complet. de to i (sau de toate). şi reg.DRĂGHICI.EM. necesar.EM. care este din aceiaşi părin i cu cineva. cu desăvîrşire: lasă. . . ) de data asta. .OD. mai de trei parale. de la tropice. de batjocură. ) cum trebuie.. de trup sau de un trup (cu cineva). veneau cei patru cavaleri.CAR.) asemenea trandafirului (ca frumuse e sau culoare): bade.. de sînge: au trimis nişte fra i ai lui mai mici şi pre un ficior a lui de trup. de proastă calitate: într-o altă droşcă. de.POP.. silabe energice . felurit: un gard viu . (despre întuneric) beznă: era un pui dentuneric di. de tunet înfundat. variat.POP.scotei ochii cu degitili.POP. de tunet. de tranzi ie. şi casa c-un om de treabă. fel de fel. răsunător. (pop . 2) sătesc. deodată. fructe bizare şi aurite de tropice. ) potrivit. nu se ştie cum: amu. de-un rînd. ) inînd cu mîna ceva: apucînd drugi.. cum să-şi închipuie? de un fel. de tot soiul sau (reg. de treabă de trebuin ă de trei parale de tropice de trufă de trup de tunet de ară de iiş de.

de unul singur de valoare

de vară de veghe de vene ie de vis de voie, de nevoie de vreme ce ... de vreme ce cum ... dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul a dezbrăca de shima călugărească de zile mari de ziuă a dezlăn ui un atac a dezlăn ui un război dezleagă- i iapa de la gard! a-şi dezlega băierile inimii a-şi dezlega punga a dezlega sacul a dezmor i aten ia de zor diminea a pînă seara

de unul singur, neînso it, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas şi mai bine.CAMIL.P. de valoare, 1) (despre lucruri) pre ios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vară, 1) (despre plante) care rodeşte în timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu); 2) care se efectuează sau care se practică în timpul verii: sport de vară ; 3) care se poartă în timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna în haine de vară.GHICA. de veghe, care veghează, veghetor: (fig. ) făclie de veghe pe umezi morminte.EM. de vene ie, (înv. ; despre mărfuri) care provin din Vene ia: să ne dai cai de călărie şi arme de vene ie.POP. de vis, (fam. ) foarte frumos; de o frumuse e ireală. de voie, (ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrînd-nevrînd, constrîns, for at, silit. de vreme ce ..., din moment ce ... de vreme ce cum ..., (înv. ) din moment ce ..., dat fiind că: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfîrşit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfîrşit.VĂC. dezbracă un sfînt şi îmbracă pe altul, (fam. ) face datorii noi pentru a plăti pe celevechi. a dezbrăca de shima călugărească (pe cineva), a determina să renun e la călugărie (pe cineva): dezbrăcînd-o de shima călugărească, o luase femeie.CANT. de zile mari, deosebit, solemn; excep ional: costum de zile mari . de (sau despre, către) ziuă, înainte de ivirea zorilor, spre diminea ă: despre ziuă au adornit.CR. a dezlăn ui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlăn ui un război, a declanşa un război. dezleagă- i iapa de la gard!, vorbeştelimpede, lămurit! a-şi dezlega băierile inimii, a se destăinui, a se confesa. a-şi dezlega (sau a-şi desface) punga (sau băierile pungii), a da bani (cuiva), (p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din tîrg trec repede; ... n-au vreme să-şi desfacă punga. DELAVR. a(-şi) dezlega sacul, 1) a începe să vorbească; a spune tot ce ştie: asculta i, copiii moşului, să dezleg eu sacu cu glumele şi cu snoavele.POP. ; 2) a se destăinui; 3) (reg. ) a făta. a dezmor i aten ia (cuiva), a destinde (pe cineva): d. preşedinte îl opreşte, spre a mai dezmor i aten ia Camerei cu o glumă.CAR. de zor, din plin; cu elan: se pregătea de zor să-şi treacă examenul.VLAH. (de) diminea a (sau diminea ă) (şi) pînă seara, toată ziua; în fiecare zi, zilnic, (p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeaşi muncă de diminea a pînă seara.VLAH. (chiar) din această secundă sau din secunda aceasta, începînd cu momentul în care ne aflăm; de acum (înainte), (chiar) din această clipă; în acest moment: chiar din această secundă nu- i mai sînt prieten . din adîncul inimii (sau sufletului), din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: să suspinăm den adîncul inimei cătră cela ce poate spăsi pre noi.CORESI. din alte potoape, (reg. ) din moşi-strămoşi, de demult. din alte timpuri, de altădată, de demult: vîntu-o foaie vestejită mi-au adus ... voi păstra-o, voi întinde-o între foile acele ce le am din alte timpuri de la mîna dragei mele.EM. din an în Paşti sau din Paşti în Paşti sau din Paşti în Crăciun, foarte rar: la biserică mergi din paşti în paşti.CR.

din această secundă din adîncul inimii din alte potoape din alte timpuri din an în Paşti

din băbăluc din bătrîni din belşug din bob în bob din brazdă

din băbăluc, (reg. ) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. din bătrîni, din moşi-strămoşi: astă doftorie eu o ştiu din bătrîni.POP. din belşug, în cantitate mare; din plin. din bob în bob, amănun it, detaliat. din brazdă, v. de brazdă. din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva), (înv. ) de bunăvoie, din proprie ini iativă, nesilit de nimeni: mai adaog la această foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de igani lingurari.AL. din cap, inventat, imaginat. din cap(ăt), de la început: spuse din capăt toată întîmplarea, pe unde-a fost şi ce-a pă it.CR. din cap(ăt) (pînă) în cap(ăt), de la început pînă la sfîrşit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capăt pînă în capăt.DOS. din cap pînă în picioare, 1) de sus pînă jos, în întregime: se-mbracă din cap pînă-n picioare.CAR. ; 2) v. în picioare. din capul căpisterii, de unde ai, oricît de pu in ai avea. din capul locului, înainte de a începe ceva, de la (bun) început; înainte de orice altceva: dacă vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ... sau din cauză de ..., din pricina ..., pe motiv de ...: am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauză de boală. din cauză că ..., pentru că ..., fiindcă, deoarece. din ce, (înv. ) din care pricină, motiv pentru care: [sfîntul] l-au înfruntat [pe împărat], din ce spre mînie să porni împăratul.DOS. din ceas în ceas, din clipă-n clipă, din moment în moment: aştepta din ceas în ceas să-i vie om de la Poartă.NEC. din ce (sau care) cauză, din ce motiv?:cele două întrebări specific omeneşti: din ce cauză? spre ce efect? MAIOR. din ce în ce, tot mai mult; pe măsura trecerii timpului: din ce în ce cîntarea ... tot creşte.EM. din cer, din senin, pe neaşteptate. din chiar senin, (înv. ) pe neaşteptate, netam-nesam: îi era cu ciudă să-i pice lui mură în gură o bucă ică aşa de bună, din chiar senin.ISP. din cîte sau de-a-cîtele(a), (pop. ) din răsputeri, foarte mult: d-o fi tată, o s-alerge d-a-n-cîtelea pe la Soare-răsare.DELAVR. din clipă în clipă, din moment în moment, în orice moment, cît de curînd: aşteaptă moartea, din clipă în clipă.ISP. din contra sau din contră, dimpotrivă, invers: atunci lumea cea gîndită pentru noi avea fiin ă, şi, din contra, cea aevea ne părea cu neputin ă.EM. din (sau de la) creştet pînă în tălpi (sau în talpă, la picioare) sau din tălpi (sau din talpă) pînă în (sau la) creştet (sau creştetul capului) sau din tălpi pînă subsuori sau din talpă (sau din talpe) pînă în cap, de sus pînă jos, peste (sau în) tot corpul; în întregime: chintesen ă de mizerii de la creştet pînă-n talpă.EM. ; cînd îl văd ..., mă iau fiori, din tălpi pînă-n subsuori.POP. din cuvînt în cuvînt, (înv. ) cuvînt cu cuvînt: din cuvînt în cuvînt a o tălmăci ... nu ne vom lenevi.CANT. din doască în doască, de la început pînă la sfîrşit, din scoar ă în scoar ă.

din bun proeresis din cap din cap din cap în cap din cap pînă în picioare din capul căpisterii din capul locului din cauza ... din cauză că ... din ce din ceas în ceas din ce cauză din ce în ce din cer din chiar senin din cîte din clipă în clipă din contra

din creştet pînă în tălpi din cuvînt în cuvînt din doască în doască

din faşă din fa ă din fericire din fire din fugă din genera ie în genera ie din greşală din greu din gros din gură în gură din hat din hăis din încurcătură în împleticire din îndestulare din întîmplare din joi în paşti din leagăn din loc din loc în loc din memorie din mers

din faşă, din fragedă pruncie. din fa ă, 1) în fa ă: cuprinsă-i de pieire şi din fa ă şi în coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fa ă . din fericire, printr-un concurs de întîmplări favorabile. din fire, de la natură, nativ: cum e cam leneş şi somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din (sau în) fugă, în treacăt, în grabă: îi străpungea pieptul, din fugă, cu pumnarul.AL. din genera ie în genera ie, din tată în fiu. din (sau în) greşală, din nebăgare de seamă, fără inten ie: sar odată ... din greşală drept cu fa a-n jos.CR. din (sau de, în) greu, mult, tare, adînc: baba oftă din greu.CR. din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gură în gură, pe cale orală, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecînd din gură-n gură.AL. din hat, vecin: moşia din hat . din hăis, din stînga. din încurcătură în împleticire, din rău în mai rău. din îndestulare, (înv. ) suficient, destul, cît trebuie (şi ceva pe deasupra), din belşug: aur din îndestulare iau dat.BARAC. din (sau (înv. ) pre) întîmplare, pe neaşteptate, pe nepregătite, întîmplător, accidental, ocazional: umblînd pe acolo, găseşte din întîmplare cîte o piatră de aceste.CR. din joi în paşti, foarte rar. din leagăn, din fragedă copilărie, de la început: Blanca, află că din leagăn Domnul este al tău mire.EM. din (sau de pe) loc, fără să se deplaseze, stînd nemişcat: nici că m-ar clinti din loc.AL. din loc în loc, de colo pînă colo, ici şi colo: i-a purtat din loc în loc.OD. din memorie, din amintire; pe de rost: cînta din memorie.GHICA. din mers, fără a se opri din deplasare, în timpul mersului. din mijloc, 1) situat în centru; central: după catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) (înv. ) în devălmăşie: la tovărăşie, cheltuiala iaste din mijloc, cum şi cîştigul şi paguba.PRAV. ; 3) din centru; (p.ext. ) în plin. din mijlocul ... sau (înv. ) de mijloc de ..., din; dintre: vor aleage răii den mijlocul drep ilor.CORESI. din minut în minut, dintr-un moment în altul. din moment ce ..., de vreme ce ..., dat fiind că ...: din moment ce aşa ai hotărît, aşa să rămînă. din moment în moment, din clipă în clipă: trebuie să vie din moment în moment. CEZAR.P. din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din clipa aceea: din momentul acela purcese îngreunată.EM. din (sau de la) moşi (de la sau în) strămoşi, moştenit de la înaintaşi; (p.ext. ) din vremuri străvechi: are săşi păstreze credin a lui din moşi în strămoşi.POP. din naştere, 1) din momentul în care s-anăscut; din născare, congenital: avea un negel din naştere.NEC. ; 2) nativ, înnăscut, din voca ie: un erete, poli ai din naştere.TOP. ; 3) de naştere. din (sau de la) natură, 1) din naştere, înnăscut: prostia din natură nu se poate iscusi.PANN ; 2) (înv. ) în mod natural, pe cale naturală: nişte văi din natură făcute.

din mijloc din mijlocul ... din minut în minut din moment ce ... din moment în moment din momentul acela din moşi strămoşi din naştere din natură

din născare

din neam în neam din nebăgare de seamă din nenorocire din neştire din nevoie din noapte din noapte-n noapte din norocire

din născare sau (înv. şi reg. ) din născută, din naştere, nativ: fără vină, din născare mă văzui eu pedepsită.AL. din neam (pînă) în neam sau (înv. ) de neam şi neam sau în neam şi (în) neam sau pînă la neam şi neam, din genera ie în genera ie, din tată în fiu, în veci: din neam în neam vor binecuvînta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebăgare de seamă, din neaten ie; din neglijen ă. din nenorocire, din păcate, din nefericire: literaturei române el ar fi fost de folos, dacă din nenorocire şoarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din neştire, din nebăgare de seamă, involuntar: un ipăt de gînsac, închis din neştire într-un cerdac.DELAVR. din nevoie, v. de nevoie. din noapte, v. de (cu) noapte(a). din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fără întrerupere, mereu. din norocire, (pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din (sau (înv. şi pop. ) de) nou, 1) de la început, din temelii: s-au apucat să o facă [mănăstirea] de nou.NEC. ; 2) (înv. ) de curînd, recent: industrii, sau vechi, na ionale, sau din nou introduse.OD. ; 3) încă o dată, iarăşi, iar: hai şi noi la craiul, dragă, şi să fim din nou copii.EM. din (sau după, prin) obişnuin ă, în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului: rînduim ... după vechea obicinuin ă. (a.1814).URIC. din ochi, estimativ: se uită la inel, pre uindu-l din ochi. din oficiu, 1) fără a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (în mod) oficial: jurămînt dat din oficiu. din om în om, de la unul la altul: vestea se răspîndise din om în om . din oră în oră, la intervale de o oră. din (sau dinspre, (înv. şi pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva), 1) din punctul de vedere (al cuiva), cît despre ..., referitor la ..., în privin a ...: despre partea închinării însă, Doamne, să ne ier i.EM. ; 2) în numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: trămise un om din parte-i la domn.BĂLC. din (sau de prin) partea (sau păr ile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea să fie de mare folos.CAMIL.P. din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui), din neamul, din familia mamei (sau a tatălui): bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din păcate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din păcate, era şi evlavios moş Nichifor.CR. ; 2) (reg. ) din întîmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din păcate, să- i arunc doi glon i în spate.POP. din pămînt, de jos: îşi ridică ochii din pămînt. din pămînt (din iarbă verde) sau din fundul pămîntului, cu orice pre , neapărat: din pămînt din iarbă verde, să te duci să-mi aduci herghelia.ISP. din pă ite, din experien ă. din plin, din abunden ă, din belşug; cu prisosin ă: decora ia aia o meri i din plin. CAMIL.P. din poartă-n poartă, din casă în casă,dintr-un loc în altul: mun ii noştri aur poartă, noicerşim din poartăn poartă.GOGA.

din nou din obişnuin ă din ochi din oficiu din om în om din oră în oră

din partea din partea locului din partea mamei

din păcate din pămînt din pămînt din pă ite din plin din poartă-n poartă

din polite e din pomană din popor

din (sau de, pentru) polite e, din obliga ii de etichetă; formal, de formă: să stăm oleacă, de polite ă.SAD. din pomană, (înv. şi reg. ) de demult, din moşi-strămoşi. din popor, de origine socială modestă: şi el e d-ai noştri, băiat din popor.CAR. din (sau de prin) preajma ..., 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinătatea (cuiva sau a ceva): din preajma vetrei mele, fă calea ta întoarsă.GOGA ; 2) din timpul apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta datează din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... sau din pricină de ..., din cauza ..., datorită ..., ca urmare a ..., din vina ...: numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricină că ..., pentru că ..., deoarece, fiindcă: domnul nostru nu ne-a învă at niciodată din pricină că se temea de cei mari.SAD. din (sau în, de la, la) prigon, (reg. ; despre animalele de trac iune) prins (înhămat sau înjugat) de tînjală, la mijloc (cînd sînt mai multe perechi): bivolul ista, din brazdă, de la prigon.SAD. (chiar) din prima secundă, (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment: nu mi-a plăcut chiar din prima secundă a întîlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secundă. din primul moment, de la început. din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotărît (o dată pentru totdeauna): din principiu nu citesc foile care mă atacă.CAMIL.P. din (sau în) privirea ..., 1) (înv. ) din punctul de vedere ..., din perspectiva ...: ştiin ele pozitive trebuiesc înfă işate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la ... din prînz pînă-n cină, (înv. ) toată ziua. din (sau (înv. ) de) proaspăt, (pop. ) de curînd, de pu ină vreme, nu cu mult înainte: [unul] venise în gazdă la noi din proaspăt.CR. din (sau în) profil, dintr-o parte (a fe ei sau a corpului): se opri şi o privi din profil. STANCU. din proprie ini iativă, fără îndemnul altuia: s-a [h]otărît din proprie ini iativă a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... sau din punctul de vedere al ..., în privin a ..., sub raportul ..., luînd în considera ie (un anumit element de referin ă): acest edificiu ... privit însă din punctul de vedere al stilului ... nu prezintă nimic însemnător.FIL. din punct în punct sau punct cu punct, unul după altul, fiecare pe rînd (şi detaliat), (p. ext. ) în mod amănun it, detaliat, pe larg. din rărunchi sau din (sau pînă în) fundul rărunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pînă în fundul rărunchilor şi s-a dus. SAD. din răsputeri (sau din răsputerea, din toată răsputerea, din toate răsputerile), din toate puterile: s-au pornit ... glasurile să sune din răsputeri.CAR. din rău în mai rău, din lac în pu : femeia a dat din rău în mai rău.REBR. din rudă în rudă sau (înv. ) în rudă de rudă, din neam în neam, din genera ie în genera ie: în rudă de rudă ... va face preste toată lumea vrajbă şi nepace.DOS. din săptămînă în săptămînă sau săptămînă de săptămînă, săptămînal: din săptămînă în săptămînă, ieşeau de la marele vizir amînări.SAD. din scoar ă în (sau pînă în) scoar ă, de la prima pînă la ultima pagină, în întregime; (înv. ) din doască în doască: fătul meu, cartea cîtă a fost, ai învă at-o toată din scoar ă pînă-n scoar ă.OD. din scurt, de aproape: ciute răzle e ... din scurt fugărite, s-aştern doar pe goană. VOICULESCU.

din preajma ... din pricina ... din pricină că ... din prigon din prima secundă din primul moment din principiu din privirea ... din prînz pînă-n cină din proaspăt din profil din proprie ini iativă

din punct de vedere ... din punct în punct din rărunchi din răsputeri din rău în mai rău din rudă în rudă din săptămînă în săptămînă din scoar ă în scoar ă din scurt

din scutece din seară pînă-n zori

din secunda aceea din secundă în secundă

din senin din sfert în sfert de oră din sînul ... dinspre tată din tablă în tablă din talpă

din tată în fiu din temei din temelie din timp din timp în timp

din scutece, imediat după naştere, din pruncie. din seară pînă-n zori sau (înv. ) de cu seară pînă în ziuă, în tot timpul nop ii; în fiecare noapte; tot timpul, mereu, de diminea ă pînă în seară, şi diminea a şi seara. (chiar) din secunda aceea sau (chiar) din acea secundă, începînd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevărul şi, din secunda aceea, rela iile dintre noi s-au răcit. din secundă în secundă, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul ... se repetă din secundă în secundă.TEODOREANU ; 2) într-o secundă. (ca) din (bun sau chiar) senin, 1) pe neaşteptate, dintr-o dată, fără veste: cum începu hora, fata cea frumoasă ... veni ca din senin şi iară se prinse lîngă dînsul.ISP. ; 2) fără motiv: din senin şi fără cuvînt ... se mînia foc pentru toată nimica.HOGAŞ. din sfert (de oră) în sfert de oră, la intervale de 15 minute; (p.ext. ) foarte des: din sfert în sfert de oră, folosind alte cuvinte, îl întreba pe Iosif acelaşi lucru.PREDA. din sînul ..., dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rîdică măre din sînul valurilor.AL. dinspre (sau (înv. ) despre) tată, în linie paternă: neamul şi despre tată, şi despre mumă să trage de multe împără ii.BIBLIA. din tablă în tablă, din scoar ă în scoar ă: cetania curată ... cathihisul cel mic, de rost bine, din tablă în tablă. (a.1810).IORGA. din talpă, din temelie: smulsă din talpă, cădea prăbuşită neptunica Troie.COŞBUC. din tată în fiu (sau prunc) sau (reg. ) de la tată la (sau pe) fiu (sau prunc) sau de pe tată pe fiu, transmis de-a lungul genera iilor, prin descenden ă directă; din genera ie în genera ie: moşia Slovenilor, moştenită din tată în fiu.CEZAR.P. din temei (sau din temeiuri), în întregime, cu totul: liniştea singurătă ii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie (sau temelii), în întregime, cu totul, de tot: tot neamul ... să stînsă den temelie.N.COSTIN. din timp, înainte de a fi prea tîrziu, din vreme: se pornise din timp, ca să nu întîrzie. din timp în timp sau (înv. ) pe la timpi, din cînd în cînd, în răstimpuri; uneori; din vreme în vreme: din timp în timp tresăreau ca de spasmuri.VLAH. din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toată puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toată rîvna, cu toată voin a, din răsputeri: Făt-Frumos ... o trînti cu toată puterea într-o piuă.EM. din toate timpurile, de totdeauna. din tocmeală, (înv. ) din fire, de la natură: leagea amu den tocmeală slugă are pre frica, iară frica den tocmeală judecătoriu are leagea.CORESI. din topor, grosolan, necioplit: făcea versuri d-acelea ca din topor lucrate.GR.AL. din (sau de) totdeauna, 1) de la început, în tot timpul, mereu, necontenit: obrazul să- i descopăr n-o să viu! şi totuşi, îl presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obişnuit, cunoscut: ieşi în curînd, schimbată în hainele ei de totdeauna.EM. din trăite, din propria experien ă. din treacăt, în trecere, în fugă: din treacăt îi aruncă altă veste stranie.TOP. din trecut, de altădată, de odinioară, de demult: glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche.EM.

din toate puterile din toate timpurile din tocmeală din topor

din totdeauna din trăite din treacăt din trecut

dintr-o chitire dintr-o mînă în alta dintr-o ochire dintr-o privire dintr-o răsuflare dintr-o trăsătură dintr-un condei dintr-un cuvînt dintr-un moment în altul dintru-ntîi din eavă din una în alta din veac din vechi din vecinătate din vecini din vedere din vremea lui han-tătar din vreme în vreme

dintr-o chitire, (reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mînă în alta sau din mînă în mînă, de la unul la altul: şi umblam din mînă-n mînă, ca cîrligul la fîntînă.POP. dintr-o ochire sau cu o (singură) ochire sau de la prima ochire, dintr-o privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singură ochire să poată lămuri.NEGR. dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, cît a putut vedea uitîndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o (singură) răsuflare, dintr-o dată, pe nerăsuflate: dintr-o resuflare spuneau cu ochii închişi cele şepte taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trăsătură (sau trăsură) (de condei), dintr-o dată, fără a sta mult pe gînduri. dintr-un condei, dintr-o dată. dintr-un cuvînt, (pop. ) fără a sta la gînduri, imediat: eu răspund dintr-un cuvînt, făr-să pun ochii-n pămînt.POP. dintr-un moment în altul, dintr-o clipă în alta. dintru-ntîi, (înv. ) mai întîi, înainte de toate, de la bun început: dacă nu -au fost voia ta să te mărite după mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-ntîi? BARAC. din eavă, (fam. ) direct, dintr-o dată. din una în alta, din vorbă în vorbă. din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din moşi strămoşi: aceia era puternici den veac bărba i vesti i.PALIA. din vechi, din bătrîni; din moşi-strămoşi; din vechime: începînd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din (sau de prin) vecinătate, din apropiere, în (sau prin) preajmă: se poate referi ... la plaiurile de prin vecinătate.HASD. din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte de-o fată din vecini.COŞBUC. din vedere, privind: meşteşugul vreme cere, nu să-nva ă din vedere.PANN. din vremea lui han-tătar, din moşi-strămoşi. din vreme în vreme, cîteodată; din timp în timp, la răstimpuri: din vreme în vreme însă zăream cîte o fiin ă rătăcită pe acele cîmpii fără margini.AL. din zi în zi, 1) de azi pe mîine: amîna din zi în zi şi de joi pînă mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; (p.ext. ) din ce în ce: preocupările politicii militante absorb din zi în zi mai mult tinerimea noastră studioasă.CAR. din zori în prînz, toată diminea a. a dispărea fără urmă, a fi de negăsit. a-şi disputa mîna cuiva, (despre bărba i) a concura la mîna unei fete: o droaie de pe itori ... îşi disputau mîna ei.NEGR. a distrage aten ia (cuiva de la ceva), a abate aten ia (cuiva de la ceva). a dîrdîi de frică (sau de frig), a tremura de frică (sau de frig). Doamne, iartă-mă!, (formulă întrebuin ată după rostirea sau numai gîndirea unei injurii): Aice-i? unde, Doamne, iartă-mă, să fie?AL. Doamne fereşte!, să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva!: caii lunecă, Doamne fereşte! AL. Doamne păzeşte (şi apără)! sau păzit-a sfîntul!, 1) Doamne fereşte!; vai de mine!; 2) deloc, nicidecum: şi unde mai pui că pe acolo nu se asfla om leneş, Doamne păzeşte! POP.

din zi în zi din zori în prînz a dispărea fără urmă a-şi disputa mîna cuiva a distrage aten ia a dîrdîi de frică Doamne, iartă-mă! Doamne fereşte! Doamne păzeşte !

doarme şi pămîntul sub om doar n-am băut cerneală doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu s-o face gaură în cer doar nu vin turcii ! doina ştie, doina cîntă Domnul să-l odihnească ! dop de saca a dori răul a dormi adînc a dormi buştean a dormi dus a dormi iepureşte a dormi în front dormi în pace! a dormi mort a dormi neîntors a dormi obială a dormi popeşte a dormi somn neîntors a dormi somnul cel de pe urmă a dormi tun a doua naştere

doarme şi pămîntul sub om, e o linişte desăvîrşită. doar n-am băut cerneală (sau gaz), (fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu sînt nebun; nici nu mă gîndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mîncat ciuperci. doar nu s-o face gaură în cer, (pop. ) nu va fi pagubă prea mare; nu se va întîmpla nimic rău: doară nu s-o face gaură în cer, d-om intra! ISP. doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tătarii)!, ai răbdare!, nu te grăbi!: iaca mă duc, mă duc ... doar nu dau tătarii.AL. doina ştie, doina cîntă, (despre oameni) bate apa în piuă. Domnul (sau Dumnezeu) să-l odihnească (în pace)!, (formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei mor i): Dumnezeu să odihnească pe moş andură şi pe tovarăşul său.CR. dop de saca, om scund şi îndesat, om bondoc: era ... gras şi gros ca un butoi, adecă, cum i-am zice noi astăzi: dop de saca.ISP. a dori (sau a vrea, a voi, (înv. ) a cugeta) răul (cuiva), a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva să aibă parte de necazuri, nenorociri etc.: stăpîne, ştii că eu nu- i voiesc răul! CR. a dormi adînc sau a dormi somn fără vise, a dormi buştean. a dormi buştean (sau butuc, lemn, (reg. ) blană), a dormi adînc. a (a)dormi dus, a (a)dormi adînc; a (a)dormi buştean: natura doarme dusă, tăriile în pace. EM. ; somnul o fură fără de veste şi adormi dusă.POP. a dormi iepureşte sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte uşor: dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.CR. a dormi în front, a fi cu gîndurile aiurea, a fi distrat. dormi în pace! sau odihnească în pace!, formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort: dormi în pace printre făclii o mie! EM. a dormi mort, a dormi adînc. a dormi neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi obială, a dormi tun. a dormi (sau a mînca) popeşte, a dormi (sau a mînca) (foarte) mult. a dormi somn neîntors, a dormi adînc, liniştit. a dormi somnul cel de pe urmă (sau somnul celor drep i, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun, a dormi buştean. a doua naştere, 1) înnoire a fiin ei individului, produsă prin taina botezului; 2) învierea din mor i şi via a veşnică, după judecata de apoi. a doua născută, (înv. ; bis .) a doua naştere: to i ne sem fra i dentru unul singur Domnul ..., mai vîrtos cî i den muma ceaia sfînta ce iaste însăş scăldătura băiei a doua născută cu noirea duhului sfînt.CORESI. a doua venire (a lui Iisus Hristos), (în textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfîrşitul lumii, pentru Judecata de apoi. dragă (sau drăguli ă) Doamne, aşa-zicînd: începusem şi eu, drăguli ă Doamne, a mă rădica băie aş la casa părin ilor mei.CR. a drege busuiocul (sau mohorul), (fam. ) a încerca să repare o gafă. drept aceea, prin urmare. drept ca funia (sau ca şarpele) în sac (sau în traistă), 1) încovoiat; încolăcit; 2) (fig. ) necinstit.

a doua născută a doua venire dragă Doamne a drege busuiocul drept aceea drept ca funia în sac

ca pe gura lupului. la stuful cu flori. s-au dus cătră Domnul. a duce cu zăhărelul (pe cineva). a se duce de nu-i mai vezi potcoavele. (reg. drum umblat. fam. a muri: ei. drept urmare.VLAH. călătorie plăcută! drum călcat. a se duce către Domnul. a lăsa în pace pe cineva: duce i-vă de pe capul mieu.POP. ) nu cumva mă confunzi?. a se duce cu nepus în traistă. (reg. a duce (sau a purta. a se duce (sau a pleca. ) a se da de-a rostogolul. . unde era copilul.. ca pe ciripie. a (nu) fi în stare. a duce cu preşul (pe cineva). (reg. a păcăli. a pleca foarte repede. 1) a stăpîni. a înşela (pe cineva): de ce încerci să mă duci cu preşul? STANCU. (pop. a tîrî. fără a zăcea la pat. (pop. a amăgi (pe cineva): umblă pe lîngă mine cu şoşoşo. lua-l-ar (lua-te-ar etc.) pe (sau la. a trage) în linie dreaptă: capra nici una. . ) a da în judecată (pe cineva).): cum. duce-s-ar etc. ) a linguşi. 2) (fig. drum bun!. a amăgi (pe cineva): s-a lăsat dus de nas şi tras pe sfoară de to i şarlatanii. a sus ine (pe cineva). pustia)!. de ei etc. ) a amăgi. a sprijini. a fi dus la groapă. a conduce. a se duce (sau a merge. a duce cu cobza (pe cineva). (fam. (fam. a dispărea. ducă-se (duce-te-ai. merse drept. duce-mi-s-ar la pustia! POP. mă iei drept altul! drept răsplată. a dirija după plac (pe cineva). v. a amăgi.CR. să-i poarte de nas. ) a merge pe jos. a îndura o mare suferin ă (fizică sau morală). a ine) de nas (pe cineva).SAD. (reg. linie) de mijloc. a -l duce capul a se duce către Domnul a o duce cîine-cîineşte a-şi duce crucea a se duce cu călcîiele înainte a duce cu cobza a duce cu nasul la teică a se duce cu nepus în traistă a se duce cu plosca a se duce cu poşta nem ească a duce cu preşul a duce cu şoşoşo a duce cu zăhărelul a se duce de-a roata a duce de mînă a duce de nas a se duce de nu-i mai vezi potcoavele a se duce de pe capulcuiva ..) dracului!. bătut. a-şi duce (sau a-şi purta) crucea. a (nu) fi capabil (să . a se duce ca pe gura lupului. a duce de mînă (pe cineva). a se rostogoli: to i să se lese la vale dea roata. nici alta. ) a induce în eroare (pe cineva). a (nu) putea. a fi bolnav. a se duce cu poşta nem ească. a înşela (pe cineva). duce-s-ar etc. a obliga pe cineva să ac ioneze într-un anumit fel: crapă de necaz că nu pot să stăpînească dumnealor pe to i mahalagii noştri. 2) a duce cu vorba. a se duce (sau a merge) de-a roata. ca urmare.. ) a se duce (sau a veni) în pe it.CR. a porni) cu călcîiele înainte. (fam.drept cine mă iei? drept răsplată drept urmare drum bun! drum călcat drum de mijloc ducă-se pe pustii ! a duce boala pe picioare a se duce ca pe ciripie a se duce ca pe gura lupului drept cine mă iei?. a (nu)-l duce (sau a (nu)-l ajunge) capul (sau mintea) (pe cineva) (să . a purta cu vorba. a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva. a trage mî a de coadă. ducă-se (duce-te-ai.). în) pustii (sau pustiu. a o duce foarte greu. ) nu vreau să mai ştiu de el (de tine.)!. a se duce (sau a veni) cu plosca. practicabil. crede că eu nu bag de seamă. atitudine de compromis. a pieri: boişorii mei s-au dus. 1) a călăuzi (pe cineva).) naiba!: dar mai grea e sărăcia. a duce boala pe picioare. mititeii. a se duce (sau a merge. ISP. drum (sau cale. a duce (sau a trage) cu nasul la teică (pe cineva). că mi-a i scos peri albi! CR. ) a proteja. a duce (sau a lua) cu şoşoşo (pe cineva) sau a umbla cu şoşoşo.CAR. a înşela (pe cineva). după cum le place lor. a trage) ca pe ciripie. şi datoria ne face să le căutăm de suflet. (reg.. solu ie intermediară. ca recompensă. a o duce cîine-cîineşte. pe Dumnezeu l-a dus capul să iscodească aşa ceva şi pe el nu? POP. ) a pleca pe neaşteptate.

a se duce har un (la cineva). a duce. a ocroti. a se duce la năvod. a duce jindul. POP. a se distruge: dacă o să ne ducem de rîpă. a avea de împlinit. a duce în poală (pe cineva). a isprăvi. (înv.). a duce hăul şi greul. (reg. a fugi) în lume (sau în lumea largă). a băga) în prăpastie (pe cineva). a se duce în (sau (înv. unde ştie: să se ducă în plata lui Dumnezeu. a pleca departe. a duce tot necazul.CR. a se retrage la treburile sale. în spate (pe cineva sau ceva). 1) a scăpa. a jindui: să nu mai ducem jindul.POP. a se duce în lumea largă: eu mă duc mîndru ă-n ări.) sau a se duce în treabă-şi sau a-şi vedea de treaba lui (a ei etc. a (se) călugări: să ştiu de bine că mă duc la mînăstire. a duce la pieire (pe cineva): nu te-a lăsat inima să-mpingi în prăpastie pe-o biată femeie ce-i nevinovată. a se duce (sau a pleca) unde vrea. literaturii proaste a acestui prostănac o s-o datorăm. a înmormînta (pe cineva): ducînd la groapă trupul reginei dunărene. a se duce glon . a se duce în lumea lui. a se duce intă (la cineva). de interesele sale: cei trei camarazi se despart. a-şi vedea de treburi. la luminiş). a băga) la (sau în) mănăstire. dar te rog să nu por i flori. a se duce drept. a se duce întins (undeva sau la cineva). a se duce (sau a pleca) în ară (sau în ări). a se duce (sau a pleca. a fi împovărat. ) a se sihăstri: văzuse că el tot nu e nimic de lumea asta oarbă şi d-aia se dusese în sihăstrie. a duce de rîpă (pe cineva sau ceva). cum s-o scoată la limpede. de suportat partea cea mai grea (a unui lucru). adică. a se întoarce la ocupa iile sale. ) a se duce la pescuit. a face (ca cineva) să ajungă într-o situa ie dezastruoasă (şi fără ieşire).PANN. a (se) duce (sau a (se) închide.CAMIL.EM. (reg. a se duce (sau a pleca) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu). a duce în cîrcă (pe cineva sau ceva). a o scoate la capăt: se sfătuieşte dară caii. doar ni s-or pierde urmele. la limpede. a salva (pe cineva sau ceva). 2) a duce la bun sfîrşit (ceva). a pleca) în (sau la) treaba (sau treburile) lui (ei etc. a duce (sau a împinge.ARGHEZI. toată greutatea unei case. a se duce (sau a merge.Dumnezeu. a o duce (sau a trăi) împărăteşte. a purta pe umeri. a dori foarte mult. a se duce direct şi repede (undeva sau la cineva): apoi s-a dus întins la mă-sa s-o întrebe şi pe dînsa.POP. şi doar o fi El bun să nu ne ducă de rîpă! CAR. ) a se duce direct şi hotărît. pîine şi sare nu mai mănînc cu el! CAR. a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva): mergem încotro o vrea Cel de sus . a duce la mormînt (pe cineva).EM. a duce greul (unui lucru). a duce în prăpastie a se duce în sihăstrie a se duce întins a se duce în treaba lui a o duce într-o mîncare şi o băutură a se duce în ară a duce jindul a duce la capăt a duce la groapă a duce la liman a duce la mănăstire a duce la mormînt a se duce la năvod .P. a duce la groapă (pe cineva). ) a se deda pre) sihăstrie. a trimite. fără să se ştie unde: hai ş-om fugi în lume. să meargă fiecare la treaba lui. a duce la capăt (sau la bun sfîrşit) (ceva). a proteja (pe cineva): sau te duc în poală sau te-alungă-n pielea goală. a se risipi. a o duce greu.a se duce de rîpă a duce de rîpă a se duce glon a o duce greu a duce greul a se duce har un a duce hăul şi greul a o duce împărăteşte a duce în cîrcă a se duce în lume a se duce în lumea lui a se duce în plata Domnului a duce în poală a se duce de rîpă (sau la şan ). a face chefuri lungi şi dese. a petrece.AL. şi reg. a-şi vedea de lucrul său. a provoca moartea (cuiva). a o duce foarte bine. a termina (ceva).ISP. a (o) duce (sau a (o) scoate pe cineva sau ceva) la (un) liman (sau la liman bun. a trăi anevoie. a o duce (sau a o ine) într-o mîncare şi (într-)o băutură. a intra.CAR. a finaliza.

a da de nevoie. a-şi duce traiul. a fi durabil. despre obiecte) a se a se distruge. HOGAŞ. a prezenta pe cineva cuiva (în semn de omagiu sau pentru a-l judeca. a duce trena a duce trena. . a-l pedepsi): îl prinseră şi-l aduseră la Mihai plocon. au mers tins la Dan ca. a-şi duce nasul undeva. dacă nu vrei. slavă domnului! sănătos şi voinic. a duce o via ă de cîine. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: sînt. a se duce întins: moscalii .POP. sau dus cu toate pe o cale nenturnată. a se duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu duce unde a dus mutu iapa şi iganu cîrlanu. duc bine la tăvăleală. a se duce dracului: ducă-se pocnetului cu muste ile lui cu tot.: apoi să fi dus sfîntul pe vreunul să nu ştie lec ia . (înv. a-şi purta crucea. ) a îndrăzni să . altul mai lasă. a (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina (cuiva). a muri. (fam. ) a merge în pe it: s-a dus badea pe tocmală.CEZAR. a garanta de ceva. a(-l) duce sfîntul (pe cineva). a o pă i: v-a i dus pe copce. a (se) duce sau a trece.LIT.CAR. a-şi duce povara. a stărui pînă reuşeşti: la o învoială. a duce trena cuiva a duce trena cuiva. . a se pierde. a se duce (sau a pleca) pe drum neîntors (sau pe cale neîntoarsă).. a orînduit apoi fiecăruia felul de via ă şi locul unde să-şi ducă traiul. de-a dreptul. a se ine scai de cineva. a se duce (sau a merge. a trece prin contrabandă. a duce sfat. ) a fi îngrijorat de soarta cuiva. a duce (sau a aduce. a trimite) plocon (pe cineva cuiva). (pop. (reg.CONV.EM. . a duce lipsă de ceva. (reg. a trăi: Dumnezeu. a dispărea: s-au dus to i.NEC. a pă i ceva.CR. şi reg. scotea imineu din picior şi-l azvîrlea după dînsul! GHICA. 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat. a muri. a face treaba) pînă la tindă. ) pe copce). COŞBUC. a se prăpădi. a se duce foarte departe. (sport ) a conduce plutonul concuren ilor într-o cursă sportivă. despre oameni) a o încurca. că . imprimîndu-i un anumit ritm. a se duce pe tocmală. a se duce pînă la calea întoarsă. a se duce pe gotcă. a se duce (sau a ajunge) pînă în (sau la) scara murgului.P. a-i lipsi ceva.. a bîrfi: ea duce sfat din casă-n casă că n-am broboadă de mătasă.. a se duce pe copcă (sau (reg. a întrerupe o călătorie şi a reveni în locul de plecare. a duce trai pe vătrai. ) a se duce direct. a munci din greu: am mîncat azi destul şi n-am cărat saci la moară. 1) a se duce unde e apa mai adîncă. 1) a răspunde. unul mai dă. . cu toată şmichiria voastră.POP.. a duce (sau a căra) sacul (sau saci) la moară.ISP. a nu se lăsa. a (se) strecura clandestin peste grani ă. ) a menaja pe cineva... a se duce (sau a merge) (în)tins. a lăsa neterminat ceva. a (se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a (se) strecura) prin vama (sau vămile) cucului. ) a se duce vestea:să duce rugă de vitejia noastră! BUDAI-DELEANU. la întrebuin are zilnică). nu-i ajute sfînta sară. a face ceva pe jumătate. după ce a făcut toate animalele şi vietă ile. (înv. 2) a îndura ruşine pentru ceva. (fam.ISP.. a se duce (sau a se lua) pe drum neînturnat (sau pe cale neînturnată). a duce ogodul cuiva. a compătimi (pe cineva). a (i) se duce vestea (cuiva): traseră un chef de să se ducă pomina. a trăi foarte greu. a urmări pretutindeni adulînd pe cineva. a se a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva). a duce o via ă grea. eu mă duc pînă la scaramurgului. a se duce rugă. a ajunge să fie cunoscut de to i. 2) (fig. a se duce pocnetului. plină de lipsuri.. 3) (fig.a duce la tăvăleală a duce lipsă de ceva a-şi duce nasul undeva a duce ogodul cuiva a duce o via ă de cîine a duce plocon a se duce pe copcă a se duce pe drum neîntors a se duce pe drum neînturnat a se duce pe gotcă a se duce pe tocmală a se duce pînă în scara murgului a se duce pînă la calea întoarsă a se duce pînă la tindă a se duce pocnetului a se duce pomina a-şi duce povara a duce prin vama cucului a se duce rugă a duce sacul la moară a duce sfat a duce sfîntul a se duce tins a duce trai pe vătrai a-şi duce traiul a (o) duce (sau a ine) la tăvăleală.

. după (sau pre) chipul şi (a)semănarea (sau obrazul) cuiva sau tocma(i) şi spre chipul cuiva.. după datină. leit cineva: şi-şi ia un suflet de noră. . (vie) potopul!.CAR. a se între ine. după (sau pe) cît (sau cîte) ştiu (eu) (ştii (tu) etc. după fiin a sa. a fi cunoscut ca un cal breaz. după cum: rabdă pe cît vei putea. răsplata este pe măsura faptei: pentru faptă răsplată şi năpastă pentru năpastă! CAR. după înfă işarea cuiva... o femeie nu spune niciodată tot.. după cum se întîmplă.CR. pe.a se duce vestea ca de popă tuns a duce via ă comună cu cineva a-şi duce zilele Dumnezeu cu mila! Dumnezeul ăl din tău Dumnezeu să-l ierte! a (i) se duce (sau a-i merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popă tuns. nu-mi pasă ce se va întîmpla după plecarea (sau după moartea) mea (sau a noastră)! Dumnezeu ştie dunăre de mînios după aceasta după bunul plac al cuiva după chip ca .CR. (înv.. a devenit insuportabilă şederea aici. Dumnezeu cu mila!. după (sau pentru) faptă şi răsplată. după chipul şi semănarea cuiva după cît după cîte îmi amintesc după cît ştiu după cum după cum de . dunăre de mînios sau mînios dunăre.: să să cearte cu ocna pînă la o samă de vreame.CR.. întocmai ca. . după bunul plac al cuiva. a duce via ă comună cu cineva. după (sau întru.CR. Dumnezeu să-l ierte!.COŞBUC.SAD. după (sau pe) măsură. după lege.. din) cît. care le ştie pe toate. în măsura în care. după lege. ar putea să spună: Dumnezeu ştie numai ce se petrece acuma în sufletul unui biet dascăl ca mine. precum.: nu-i după cum gîndeşte omul. a stîrni mare vîlvă: la iad ai tras un guleai de i s-a dus vestea ca de popă tuns. după fiin a sa. după cîte îmi amintesc. 2) cine ştie: dracul mai ştie ce are.: sprinteneala la dobitoace scade sau sporeşte pe măsura vărtu ei sau a slăbiciunii. după cum se vede.CAR. pe urmă.. a trăi laolaltă.. turbat de mînie. de.. 1) (înv.. în fond: sînul care mîni va fi un cadavru şi care...).POP. (numai) (unul) Dumnezeu (sau Domnul) (mai) ştie sau dracul (mai) ştie.. după capriciul cuiva. să-l ierte Dumnezeu. ci-i după cum vrea Domnul. ) după cît de. în esen ă. aista nu-i semn bun. este şi astăzi.CORESI.CR. ) de(cît) cum: l-a scos afară mai viteaz după cum a fost! POP. formulă întrebuin ată pentru cei mor i: de-o fi murit. potrivit cu . PRAV. ) la fel cu . după aceasta (sau aceea). potrivit circumstan elor. apoi. conform obiceiului.. (despre îmbrăcăminte. a-şi duce (sau a-şi ine) zilele. tradi iei. în felul în care .. după cît ştiu eu.): după cît ştiu eu. . după părerea mea: după mine. care ştii ce milos sînt.. dracul. 1) doarDumnezeu. după chip ca . încăl ăminte) potrivit cu dimensiunile corpului. după cum se vede după datină după dreptate după faptă şi răsplată după fiin a sa după împrejurări după lege după măsura după măsură după mine după mine . după împrejurări.. (înv. just. dacă-mi aduc bine aminte. după cum de mult va fi fost furtuşagul. potrivit informa iilor de care dispun (dispui etc.EM. 2) cum. cum o da Dumnezeu! Dumnezeul ăl din tău. foarte mînios. potopul! . just. în) măsura. după cum. după (sau pe... după cum de .CONACHI. din cîte se poate observa. propor ional cu . după dreptate. după mine. întocmai după chipul şi asemănarea celei dintîi. legal. potrivit legii. după mine (după noi).: după chip ca şi aceia. aşa cum.

1) a avea dureri de cap (din cauza . a -l durea măseaua a (nu)-l durea măseaua (pe cineva de ceva). după semuirea rangurilor cu care au fost cinsti i. după voia inimii după voia inimii. e evident. după (sau cum e) tingire(a). ) în raport cu . e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi). (fam. după mutra lui. e ceva de speriat.). ca pe) pravilă sau cu pravila. după toate probabilită ile sau (înv. du-te unde a dus dracul (sau surdul) roata şi mutul iapa!. avînd ca model obiecte din realitate: plăsmui i după natură. ) (care este) drept. pe măsura posibilită ilor. dubios: eu văd bine că aicea e ceva la mijloc. (înv.i de drum!... după olaltă.N.POP. 2) în limita. ) după toată probabilitatea. 1) pe măsura puterilor. probabil.ISP.POP.REG... e posibil? . lumina dentunerec şi marmura de daltă. după obicinuire. a lui etc. dar n-am cu ce mă-nvăli.. peşti din cărnuri delicate......): trecea prin pădure.CORESI. după (sau pe. după toate probabilită ile pesemne: după toate probabilită ile voi fi în Iaşi peste vreo zece zile. e cu putin ă?. în ordinea .. pe măsura.. e cu ochi şi cu sprîncene. du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu!.MACED.. a (nu)-i păsa (cuiva de ceva).GALA. CAR. e cusut cu a ă albă.. potrivit cu . e ceva (putred) la mijloc (sau în Danemarca). pleacă!: da’ du-te pîrlii. ) conform cu . ca să nu mai aud de numele tău.. du-te naibii!: du-te undedu-te unde a dus dracul roata şi mutul iapa! a dus surdul roata şi mutul iapa..).ISP...CR. ) a fi îngrijorat (din cauza .. (fam. după mintea mea (a ta. lui etc.) sau după capul meu (tău.. după tingire. unul după altul (fără întrerupere): ca setea cea eternă. e cam albastru sau e cam albastră situa ia.COSTIN. pe potriva cuiva: feciorul babei se dăduse . lasă-mă în pace! du-te în plata Domnului! du-te în plata Domnului!. e flagrant. cît. şi priimesc feluri de comenzi rînduite lor. după semuire ..după mintea mea după mutra lui după natură după obicinuire după olaltă după potriva . cum doreşte: îmblăm după voia inimii... (fam. a lui etc. (p. 2) lasă-mă în pace! du-te de te plimbă! du-te de te plimbă!. după condi ia lui socială: luă de so ie o zînă după mutra lui. 2) lasă-mă în pace! du-te pîrlii! du-te pîrlii!. (înv.. ) du-te unde vrei (numai pleacă de aici)! e al dracului de greu. după rîndul . treacă-meargă.. după potriva .).: toate acestea. e bătător la ochi. just: în domnia lui au tăiat capul lui Goe Căpitanul.ORG.EM. (înv. e teribil. după lege.. ) potrivit obiceiului: să-l petreacă păn-la hotar.. după putin ă. a-l durea capul (pe cineva)..i de treabă!.. şi petecul. dispuse dupe rîndul fabricării lor . .ext. după toiul cuiva. 1) mergi sănătos!.. a-i a-l durea capul păsa (de . după sac.). e foarte greu. 2) (fig.. după natură. se poate?. în dragoste c-o fată sărăcu ă şi după toiul cuiva frumuşică. ) (care este) conform legii. acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi. ceva e suspect.. cu pravila. soru ule! AL. 1) vezi. după toiul lui.. ) vezi.BUDAIDELEANU. piei din ochii mei!. după semuire .. du-te dracului!.. şi capacul du-te unde pofteşti! e cam albastru e ce e e ceva de speriat e ceva la mijloc e cu ochi şi cu sprîncene e cu putin ă? du-te unde pofteşti!. ce-o au după olaltă. ceva nu e în ordine. OD.: boierii şi feciorii de boier se vor priimi în slujbă. e de groază. după pravilă după putin ă după rîndul . poate. du-te unde ştii!. (înv. după obicinuire. POP. corespunzător cu .. după cît se pare. du-te naibii!. fără să-l doară măcar capul... şi capacul.: am făcut lucrurile după potriva nevredniciei mele. ) lucrurile par să ia un curs neplăcut. e de comă.. după părerea mea (sau a ta.

: era mai ca să-l omor.. e un fleac. ) e prost ca noaptea... numai el (sau ea) ar putea să spună: Scaraoschi . e nor sau sînt nori. e nădejde să .... e (o) nimica toată. e-n ordine!..): uşor e a zice: plăcinte. ar fi trebuit să se întîmple mai demult: ce vrei? sîntem în postul Crăciunului. el nu ştie cum şi pe unde. (sau pînă a . era mai (sau mai-mai. (sau pînă a ..CAR. ) e posibil să ... e descurcăre foc. după cum spuneam ... e firesc să .... (despre oameni) a încărun it devreme. e nins în luna lui mai. e foarte apăsat de nevoi.IOSIF. vor înlesni . e murat în varză acră... se subîn elege. e un fleac. interesul personal e mai presus de interesul străinilor. e nenorocire! e natural să . (reg.. e nasulie!.. se cheamă era şi timpul să ningă.. va trece mult timp pînă să . e suficient.........POP. sau ei ştiu .... era şi timpul e de ajuns..)... (sau de . enciclopedie vie e nimica toată e nins în luna lui mai e nor e-n regulă! e numai gura de el e o figură e o nimica toată e păcat de Dumnezeu e peste poate e prea de oaie e probabil era de aşteptat era mai să . că prea e de oaie! e (foarte) probabil. e imposibil. e de rău!.. .. nu i-e păcat de Dumnezeu să lăcomeşti la averea altora? POP.. e grav! el (sau ea) ştie . e o bagatelă.. e murat în varză acră e nasulie! e natural să ..: e minune oare că pentru el visul era via ă? EM.. enciclopedie vie (sau ambulantă). se vîră. e mult pînă să .. e o bagatelă... cît pe ce) să . (pop.. dar e mult pînă a le face. undra).. e mare păcat: ei bine.. a trecut mult timp de cînd .e de ajuns e de la sine în eles e de rău! e deştept de bate cuie cu capul e dracul gol e floare la ureche ei bine ... era şi timpul. e lată ! el ştie . e (foarte) posibil. tot ce se poate: e foarte probabil . e nimica toată. primejdia e mare! e deştept de bate cuie cu capul. v.. ei bine . era de aşteptat. e o figură. în odaie la Ivan. ) e primejdie!.. are o minte diabolică. era la un pas de a . e mult pînă a ..: e mult de cînd nu ne-am văzut. răsărirea multor talente. e înnorat. promite multe.ZANNE...... (sau de atunci). ) persoană cu cunoştin e întinse şi variate..POP. e mult pînă a .. e de la sine în eles.EM.. e mult pînă să . e un personaj..CAR.: e nădejde s-avem ploaie. e mîncat ca alba de ham..... e destul. era previzibil: era de aşteptat ca dumnealui să nu se ină de cuvînt. e lată (rău de tot)!. (glume ) e bătut măr. e mult pînă să .... e normal să .: aşa e bine şi natural să fie. vorbeşte. e dracul gol. e de mirare că . e-n regulă!. (fam. e păcat de Dumnezeu. sînt speran e să . e mai aproape cămaşa decît anteriul (sau sumanul.. (fig.... e prea de tot: las-o baltă... se putea prevedea. (despre oameni) este o personalitate inconfundabilă.. e peste poate. omule. aproape. e minune (sau ce minune) că . e o nimica toată... pu in lipsea să .... dar nu face nimic. e mîncat ca alba de ham e mult de cînd ... e nădejde să . că marile reforme sociale şi economice .)...CR. e prea (sau prea e) de oaie. e mai aproape cămaşa decît anteriul e minune că .CAR. ne-am în eles! e numai gura de el. e mult de cînd . e floare la ureche.

căci e rău de boală. exces de zel. perfect cu tatăl său (sau cu mama sa). a face de două parale. (înv. a face cu ou şi cu o et.. e cusut cu a ă albă: ia-o mai uşurel.. există posibilitatea ca . a face a bine (sau a rău. 2) a se odihni după masa de prînz. a face abstrac ie de .. ) ce vorbeşti?. a face prezen a. 2) a chema (pe cineva).. 1) a invoca (pe cineva sau ceva).EM. a-şi face siesta: cerbul ce-mi făcea? sta şi rumega.. a cobi. şi-acuma fac nourii a ploaie.! CR. nu se poate! e tatăl său (sau mamă-sa) în picioare. (înv. a face abuz de putere a face acroba ie a face act de prezen ă a se face alb e rău de moarte (sau de boală). este (sau e) probabil că . că prea e trasă de păr! POP. a ignora.. ) a se adresa unei instan e superioare. a face aluzie.. a apela (la cineva): am făcut apel la vecini.SAD. (fam. a face aşezare.. a se albi (la fa ă). e exagerat. . a batjocori. a-şi face apari ia.CAR. a apela (pe cineva): facem apel la sentimentul na ional al d-lui Brănişteanu. a omorî. ) a arăta. ) porcească) (pe cineva). a face act de prezen ă. a expune la aer. a ocărî (pe cineva): ca p-o albie porcească m-a făcut şi m-a gonit.. a face acroba ie (sau echilibristică). ) a asculta. sîrguin ă.. .POP.CAMIL. e tras de păr. a nu lua în considerare. 2) a încărun i. este firesc. a vînt. periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură: ca să iasă basma curată.. exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru).PANN. aduce ghinion. vere. e semn rău: săptămîna mare . a falsifica realitatea. (înv. a face armata. e scris să . a face abuz de putere. eşti nebun?.. din polite e.. fii serios!. este în natura lucrurilor este probabil că . a abuza de puterea de inută. eşti nebun? e tatăl său în picioare e tras de păr e tun exact ca un ceasornic examen de admitere examen de conştiin ă exces de zel a exista numai pe hîrtie a expedia pe lumea cealaltă a expune la aer a face a bine a face abstrac ie de . a face apel (la cineva sau la ceva). a ploaie). analiză lucidă a propriei conduite morale. a exista numai de formă... să ne dea o mînă de ajutor .. ) a aşeza. străduin ă excesivă: pornite dintr-un exces de zel condamnabil. a face (ca pe o) albie (sau troacă) de porci (sau de cîine. (fig. a insinua.. a exista numai pe hîrtie.. punctual... a denatura. a face albie de porci a face albul negru a face aluzie a face amiaza a-şi face apari ia a face apel a face apelul a face arătare a face armata a face ascultare a face aşezare . a face arătare. a satisface serviciul militar. . e tun.. a face albul negru. foarte exact. a rîndui. 1) a deveni palid. examen pe baza căruia cineva este primit într-o formă (superioară) de învă ămînt. (înv. e posibil. e predestinat să . a se face alb. a face ascultare. ca să-şi facă amiazul. să nu prea lipeşti sau spoieşti.POP.POP. a făcut destulă echilibristică. a face apelul. a lăsa la o parte. iaca. a expedia pe lumea cealaltă (pe cineva). a ucide (pe cineva). a veni undeva numai din obliga ie.e rău de moarte e rău de pagubă e scris să . a prevesti: parcă nu face i a bine. 3) (jur.: e probabil că femeia mă iubeşte. nu concepe să piardă: lasă-l în pace! doar îl ştii ce rău e de pagubă!CAR .. examen de conştiin ă. e prevestitor. a aerisi. este în natura lucrurilor. 1) a mînca de prînz: aci se aşeză. examen de admitere.. e sortit să ..P. e vreme grea. a-i face de petrecanie (cuiva). a sugera. ) a adopta solu ii nesigure. e rău de pagubă. a(-şi) face amiaza. de la sine în eles. namiaza-şi făcea. seamănă leit. aducător de moarte (sau boală). a se ivi. a apărea.. de nu vă mai astîmpără dracul ..

a face bătaie. a se lăsa aşteptat. scrum. (reg. a tăia.: să-i facă cale să fugă. a (se) vindeca: se jură că într-un ceas are să-l facă bine.): ai face bine să treci pe la el. să se răspîndească: să face cale ceiialalte învă ături. a se sfărîma. a se bosumfla. a face cale . a face blau. a face bogat (pe cineva).a face aşteptare a se face aşteptat a-şi face bagajele a face baie a face bani a-şi face barba a face băşici a face bătaie a face bine a-i face bine a-i face bine a face bine să . a umbla. pămînt. a se îmbăia. a face blatul. a desfiin a: critica a făcut praf ultima sa carte. a se face aşteptat. a mînca fără plată.DELAVR. a zdrobi. a prinde) burtă. pilda cuiva. cioburi.. ăndări) (pe cineva sau ceva). te face mii şi fărîme. a (se) însănătoşi. de . .. de-amu n-or mai face cale! POP. a-i face bine (ceva cuiva). a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. ăndări. a face boboane.. a da drumul (cuiva): auzind aşa. (sau ca . ca mine să pă ească. a imita pe cineva: cine-a face altă dată ca mine. 1) a se îngrăşa. a se sparge. a face bucă i (sau bucă ele. a se băşica.. scrum... a face baie. a învinge. a anula. VARLAAM . a (se) întrema. zgură). a face bani. a-şi face bagajele.. a trage) cale (sau drum) (cuiva). ) a se bate: veni vremea de se hotărîră cîinii a face bătaie în regulă. . (înv. a merge. a reduce la zero...TOP. a distruge (pe cineva sau ceva): de i-oi da drumul. ) a aştepta. a emite monedă.POP. a urma exemplul. 1) a-şi tunde barba. să văd pe mine m-o speria balaurul? POP. ) a birui. s-a izbit de toartele cerului şi s-a făcut cioburi. v. (sau ca . 2) a ajuta să treacă.PRAV.NEC.. a (nu) fi de dorit.. . 2) (fig.. a face bine (sau rău) să . a deveni palid. a cădea: era să facă bîca. de . a face (sau a pune) bot. a se distruge. [ienicerii] le tot făcea cale. 2) a fărîmi a (ceva). a hăcui. ) a combate cu argumente puternice. 2) a face parale. a face cuiva rost să .CEZAR. a omorî. (arg. dărăburi.. a se duce: dragile mamii picioare. a fi gras: observă că a început să prindă burtă. a-i face bine (cuiva cu ceva). 1) a face bucă i (pe cineva). praf şi pulbere. 1) a bate. grămadă. a fi bocnă. praf. a face biruin ă. ) a intra. a-şi face barba. a se face ca ceara.CR. a călători. 1) a bate. a călători. 2) a se bărbieri. (înv. decisive... a se pregăti de plecare. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. CR.. a face bîca. VLAH. a face cale. a face (sau a avea. a se face bocnă. pulbere. ) a vrăji.POP.AL.. a face (sau a da.P. a face băşici. a se face bucă i (sau fărîme. a îmbogă i (pe cineva). 1) a lăsa să treacă (pe cineva). a împrumuta (cuiva ceva): fă-mi bine cu el [cu buzduganul]. a face ca cineva. preferabil să . a se nimici: paharul .).. (pop. a (se) face bine (sau sănătos).. a se albi (la fa ă): Damian atuncea se făcu ca ceara. a nimici. 3) a pregăti terenul. a întîrzia. a face bucă i-bucă ele (pe cineva sau ceva). a-i prii. a face biruin ă a face bîca a face blatul a face blau a face boboane a se face bocnă a face bogat a face bot a face bucă i a se face bucă i a face bucă i-bucă ele a face burtă a se face ca ceara a face ca cineva a face cale a face aşteptare. a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o să-i facă bine.. mii şi fărîme.

adecă îmi fac capul ceaslov. a reuşi într-o profesie. încearcă în toate felurile şi izbuteşte să . a nu mai putea înainta. (fam. a-şi face capul calendar a face caraul a face carieră a face casa a face casă a se face ca sfecla a face ca trenul a face cauză comună a face caz a-şi face cămaşa izmene a se face că plouă a se face căpuşă a se face cărbune a face căr ile a face ceată cu cineva face ce face . că nu bagă de seamă pe cineva sau ceva: ne cunoşteam de copii. zău. a face (sau a bate) căr ile (de joc). a(-i) face (sau a-i pune) capătul (sau cone ul. 1) a insista asupra a ceva: [o gazetă] zice că nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. a fi sătul peste măsură. (înv. . şi-au făcut duşmanii cale. a se întoarce. a da chix. şi pop. a se face căpuşă. 3) a da amploare la ceva. 3) (fig. 2) (fig. a-şi face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov). nu venea. a ucide (pe cineva). despre bube. a se alia cu cineva: au făcut ceată cu to i mai marii. . a bate. a fi solidar (cu cineva). face ce face. a-şi face cămaşa izmene. a aştepta pe cineva (uitîndu-se în toate păr ile): în zădar făcui caraul vreo două ceasuri pe pia ă. a-şi deschide drum: sus la munte. dar cînd l-am întîlnit în Bucureşti şi l-am salutat. a face ca trenul. 2) a omorî. s-a făcut că plouă. a face bilan ul încasărilor şi al plă ilor.AL.. zgomotos.POP. calea mi se face cruce! POP.EM. fără ca al ii săpoată afla de la mine ceva. a face carieră. jos la vale. a face (sau a duce) casă (bună sau rea) (cu cineva). 2) a respira greu. a face cauză comună (cu cineva).a-şi face cale a i se face calea cruce a i se face calea cruce a face calea întoarsă a face cap a face capătul a-i face capul calendar a-şi face cale. a-şi găsi de treabă undeva: îşi face cale pîn-la pu . 1) a sfîrşi. . . ca să se întîlnească cu el. a şovăi: de urît m-aş duce. a face caraul. (despre alimente) a se arde.P. a se face că plouă.POP. FIL. 1) a-şi face pîrtie.CR. a-i împuia capul (cuiva): destul acum. a-şi încărca memoria cu fleacuri: vorbesc pu in şi ascult mult. a face (mare) caz (de cineva sau de ceva). a-i face capul calendar (cuiva). a face (sau a apuca) calea întoarsă. . PANN. duce. a se înturna (din drum): vei vrea să faci întoarsă de peacuma a ta cale. ) a da de piedici. a-i sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau a-i fi calea în cruce (cuiva). a intra într-o tagmă oarecare. m-aş duce. a i se face (sau a-i fi. coşuri) a se umfla la vîrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face. a amesteca şi a împăr i căr ile: eu fac căr ile! AL. a se face cărbune. a se face ca sfecla. a pre ui foarte mult pe cineva sau ceva. a toca la cap (pe cineva).: face el ce face şi cu mare greu scapă. vin-la sînu-mi! EM. da mi-i calea-n cruce. CEZAR. 2) a scoate în eviden ă. . ) a sta la îndoială. ) a se preface că nu are ştiin ă de cineva sau ceva. 2) a căuta un pretext pentru a merge undeva. 1) a ajunge la o răspîntie: şi m-aş duce. a se întîlni. a face (sau a sta în) ceată cu cineva. sfîrşitul) (cuiva sau la ceva). 1) (despre so i) a convie ui (bine sau rău): Dumnezeu n-o vrut să facem casă-mpreună. CAR. a eşua (într-o afacere). 2) (p. a exagera însemnătatea cuiva sau a ceva. a face casa. a se înroşi la fa ă.DOS.AL. a se încrucişa (cu cineva).EM. a face cap. a sublinia însuşirile cuiva sau a ceva. ) a se în elege (bine sau rău) (cu cineva).. pînă nu se coace. a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva). (fam. de havadişuri.POP. a-i face de petrecanie (cuiva): s-au sfătuit acuma maică-sa cu zmeul cum să-i facă capătul. V. a face să înceteze (ceva): fă un sfîrşit durerii. a gîfîi.ext. ) 1) a fierbe de nerăbdare. că ne-ai făcut capul călindar! CR.

a face clăbuci (sau spume) la gură. a încerca.ISP.. a se covrigi: fierul se încovoia de se făcea covrig. bleg. a face cîl i (pe cineva sau ceva). . ) 1) a se ghemui. prea te faci chinez. de bătaie. a ocărî (pe cineva). l-a i lega.ISP. a face col ul. dă-mi voie! CAR. a face cîrpă (de şters) (din cineva). a o şterge pe furiş (pentru a scăpa de răspundere): am ştiut că dumnealor. căci e creştină. a se închina la idoli: să nu. a face certare (cuiva). a se face preface că nu în elege.NEGR.POP. ) a certa (pe cineva). a se strînge covrig. a înainta o peti ie. a face circ. a solicita. a face albie de porci (pe cineva). în stambă. 1) (înv. a deveni îndrăzne . a vorbi mult şi cu furie. 3) a fi beat. (despre oameni) 1) a se înfricoşa. a se face chinez sau a o face pe chinezul. a face chiseli ă (pe cineva).CR. a face cobză (pe cineva).MINEIUL. 1) a batjocori. a se încovoia. a face chica topor (sau măciucă) (cuiva) sau a face morişcă (de vînt) în chică (sau în cap. 3) a cinsti. 2) a fi vlăguit. a proba: nu mă leg ca să prind pe tîlhari. a coti după col . a se obrăznici. a omeni. ) a chema (pe cineva). impertinent. a se face cocă. a bate zdravăn (pe cineva): ia să-i faci chica topor. (pop. a plăti consuma ia (cuiva): şti i una.AGÂRB. în păr) (cuiva). 2) a se zgribuli de frig: se stîrciseră de se făcură covrig de ger.AL. băie i? mie mi-e sete. a pune la munci istovitoare (pe cineva). ) a cerceta (pe cineva): să-i facă cercare. cum de mi-a făcut cinste să mă ia de bărbat. a-şi face chip cioplit. a se face (sau a fi) cîrpă (sau petică). a da de băut şi de mîncat (cuiva). a zdrobi în bătaie (pe cineva). a-şi face coada colac. a ospăta (pe cineva). . a se încolăci: Grivei . a onora (pe cineva): mă mir. a pedepsi (pe cineva). a se îmbăta turtă. obraznic. 3) a se încovoia de bătrîne e: moartea se uscase. 1) a cere. pînă cobză l-a i făcea. a face cercare (cuiva). a se face (sau a şedea) colac. scandal. a se da în spectacol. (pop. (pop. de se făcuse cîrlig. 2) a invita pe cineva (în străinătate): neamurile din Germania i-au făcut chemare şi a plecat la ele două săptămîni. spinarea dobă şi pîntecele cobză. (fam.i faci chip cioplit. cine face cinste? FIL.ISP.a face ce-o face a face cercare a face cercare a face cerere a face certare a face chemare a face chica topor a se face chinez a-şi face chip cioplit a face chiseli ă a face cinste a face circ a face ciuciulete a face ciulama a face ciur a face cîl i a se face cîrlig a face cîrpă a se face cîrpă a face clăbuci la gură a-şi face coada colac a face coarne a face cobză a se face cocă a se face colac a face col ul a face ce-o face. a face pe prostul: ei. a se turti (de băutură): bea. a se ghemui. . . a(-i) face (cuiva) cinste(a).PANN. a se face cîrlig (sau covrig). a găuri în multe locuri (ceva). iarna se făcea colac la uşa tindei. (înv. măre. (reg. a face o probă. ) a snopi în bătaie. a trata.POP. a face (o) (în)cercare.ISP. a face praf (pe cineva sau ceva). a da col ul. a supune. 2) a fi spre lauda. de se turteşte şi cocă se face. 1) a cinsti. cînd vor fi la adecă. a face (o) cerere.. a se codi. a (se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete. a deveni moale. a face (sau a scoate) coarne. a face ciulama (pe cineva). că nu ştie nimic. 2) a redacta. ) a trage de păr (pe cineva). 2) a umili. ci numai o cercare să fac. (înv. spre cinstea cuiva: asemenea fapte îi fac cinste . a lega fedeleş (pe cineva): atunci. a face fărîme. a face chemare (cuiva). a călca în picioare (pe cineva): te-ntind jos şi te fac chisăli ă. ş-or face coada colac. tămbălău. stimabile. a fi ud pînă la piele. ) a face gălăgie. ) a face orice: se hotărî să facă ce-o face şi să se cotorosească de leneşă. a face (tot) ciur (ceva).POP.BIBLIA.

am văzut altele mai straşnice! VLAH. 1) a se cruci. parcă-l văd ministru. badea conciu’ nu-mi făcu. uluit: ca mîni..i mai face părul cre . murgule. 2) a mişca capul încoace şi încolo: merge făcînd cu capul. a trăi cu femeia altuia. POP.ISP. a face cruce. a concura (pe cineva).. a se solidariza (cu cineva). a face concuren ă (cuiva). a face corp comun a-i face costum de scînduri a face cotituri a face credin ă a-i face credit a face cre a face crîngu poiană a face cruce a face cruce a face comedii (sau boroboa e. a-i face cu măseaua (cuiva). la piept.. năzdrăvănii.. a face cu capul. ) a fugi foarte repede. a coti.a face comedii a face complimente a face conac a face concesii a face conciul unei fete a face concuren ă a face copii a face cor cu . a face concesii... a-şi reduce preten iile. (reg.. a face cruce lîngă biserică. a se închina: nici pe dracul să vezi. a face (sau a trage) cu geana. nu.i faci! NEGR. a zămisli. a se uni cu .. (pop. a face cu degetul (cuiva). a ceda. începu a-i face cu degetul. a face conac. la umărul drept şi la cel stîng. a face cre (ceva).ISP.. a-i face cuiva favoarea să . năzbîtii. a-şi face cruce cu stînga a face cruce lîngă biserică a face cu capul a face cu coada ochiului a face cu degetul a face cu geana a-şi face cuib a-şi face cuib în cuibul altuia a face cuie a-i face cuiva onoarea să .AL. a face corp comun (cu cineva). a-i arăta col ii (în semn de prietenie) (cuiva).).. (înv.. a face cauză comună cu . a-şi face cuib (undeva). săracul! POP. a-i face credit (cuiva). a face cor cu . a se mira peste măsură. (fam. a face cum îi vine la gură (pe cineva). a face credin ă. a se aciua (undeva). (sau a . a-i face cuiva onoarea să .. a naşte (copii): numai un copil o să face i. bade. a vinde pe datorie (cuiva). murgule . . de pozne.. a face copii. ) a omorî (pe cineva). a(-şi) face cruce. 2) (rar ) a prevesti a rău. pozne).. gîndeşti că-i moşul. a se încrucişa... a considera pe cineva demn să . a porunci printr-o mişcare a capului: du-te. a şerpui: poteca face cotituri în drum.: lumea politică face cor cu toată lumea. a face crîngu poiană. a-i face semn discret (cuiva): una într-alta se legănau [fetele]. clăn ănindu-vă din ii. la dracu. să nu ne facem cruce cu stînga. a batjocori fără a-şi alege cuvintele (pe cineva).DELAVR. a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva). .. a încre i (ceva): hai.. a face cotituri (sau coturi). a face conciul unei fete.COŞBUC.POP. (fam. a face cuie. nici cruce să.ISP.. a-i face costum de scînduri (cuiva).. a amenin a cu degetul arătător (pe cineva): zărindu-l în slava cerului printre stolul de corbi. a complimenta (pe cineva). (despre vehicule) a se întîlni (venind din direc ii diferite). că mă vede bărbatu! POP.. a rînji (la cineva): ticălosul şi mangositul! încă se rînjea la mine şi-mi făcea cu măseaua! CR. a cobi. a-şi face cuib în cuibul altuia. a face cumetrie cu sărăcia. a duce trei degete împreunate la frunte. a o lua de nevastă o fată: storsul vinului trecu.(sau a . de trăsnăi. a face complimente (cuiva).. ) a nu mai putea scăpa de sărăcie. a certa. de năzbîtii. nu-mi mai face cu capu. ) a poposi. ) a se logodi. a lăsa de la sine. a face ceva inutil. a fi surprins.): dacă exelen ia sa ar vroi să-mi facă onoare a să încrede în devotamentul meu. a se stabili. a-şi face cruce cu stînga. a-i face cu măseaua a face cumetrie cu sărăcia a face cum îi vine la gură . ) a dîrdîi de frig: o să vă pun să face i ni ele cuie. (reg. (sau a . a face cu ochiul. 1) a chema...). făcîndu-şi din coada ochiului.BACALBAŞA. a se ine de boroboa e.

. a îmbia: pe cînd ei sucesc musta a. a vorbi: de judecată voroveaşte lor Dumnezeu. a face cunoştin ă (cu cineva). 2) (fam. a se îmbărbăta. a cumpăra. 1) a-i face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva): tu i-i face cu ochiul.: i se făcu de ştire că românii prădează locurile. a nu face cusur. a face datorii. a chema (pe cineva): Ipate. decît fata îşi făcu curaj. ) a cuvînta. a-şi îndeplini îndatoririle. obliga iile. (reg. a se face de basm a face de batjocură a face cu mîna (sau din mînă) (cuiva). care dă oca pe spate şi face cu mîna să-i mai aducă una. a face cuvînt sau a-şi da cuvînt în de sine sau a se lega la un cuvînt sau a pune (sau a lega) cuvînt cu cineva. a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva). a dojeni cu asprime. a face (sau a spăla) cu ou şi cu o et (sau cu sare şi piper) (pe cineva). a da de ştire. a simula că e ocupat: mă făcui şi eu cu treabă şi intrai după ei în grabă. a cunoaşte pe cineva. a ocărî (pe cineva). a deveni notoriu: se făcuse cunoscut prin cîteva portrete în ulei. a-şi face cuvînt cu cineva. pentru a-i cîştiga simpatia. a dori. 2) (fig.CORESI. tare i-i drag! AL.COSTIN. a face cumpărături.. a intra în vorbă.. anun at. ca să nu se facă vreun cusur la nimică... şi de viea ă şi de lucrure foarte cu socotin ă face cuvînt.: i s-a făcut de ducă. (înv.LET. a se face de rîs: c-am băut tot ce avui şi de basm eu mă făcui. a se face cunoscut. a se cunoaşte cu cineva: fă cunoştin ă cu fata. a-şi lua inima în din i: sacul era greu de tot.BĂLC. 2) a încunoştiin a.CR. se opinti cît putu şi . a face cunoştin ă a face cu ochiul a face cu ou şi cu o et a-şi face curaj a face cură enie a face curte a face cu săpun şi cu apă rece a nu face cusur a se face cu treabă a-i face cu ulcica a face cuvînt a-şi face cuvînt cu cineva a face cuvînt a-şi face datoria a face datorii a i se face de .NEGR. ) a da afară din posturi persoanele considerate incompetente.. a sta de vorbă. a atrage. a i se face cunoscut (sau (înv.MAIOR. a face cură enie. a se face de basm. (înv. a-i face cu ulcica (cuiva). a (se) compromite: nu te mai face de batjocură! CAR. iară ele fac cu ochii.. a (se) face de rîs. (înv. a trage clopote(le) (unei femei): o să fiu silit a-i face şi curte acum. a-şi face datoria.EM. se vede. a-i trage o săpuneală (cuiva). a preveni (pe cineva): face cunoscut împăratului această hotărîre a ării. a tîrgui. ) de ştire) (cuiva) că . a-i face vrăji (cuiva): î i face cu ulcica. a cădea la învoială cu cineva: ş-au dat cuvînt în de sine şi au purces bulucuri spre tîrg. a (se) face de batjocură. ) a certa aspru. 1) a prezenta (pe cineva cuiva): pe dată îl face cunoscut cur ii şi fetelor sale. 1) a deretica. a face cu săpun şi cu apă rece (pe cineva) sau a trage un săpun (cuiva).POP. a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva). 1) a adresa cuvinte măgulitoare (spre a-i cîştiga favoarea) (cuiva). a-i trage o săpuneală (cuiva). a i se face (cuiva) de . a informa (pe cineva). se duse cu el la gîrlă...AL.PANN. a porunci. a conversa (cu cineva).. a pofti să ..CR. n-o lua numai pe auzite. a da de în eles (cuiva).. a se distinge. a curta (pe cineva).PANN . a se îndatora.. el î i face cu capul. ) a-şi arăta admira ia fa ă de o femeie. a fi înştiin at. ) a se în elege.. a avertiza. a se face cu treabă sau a umbla a treabă.. a-şi face curaj. cela . a primi vestea că .a face cu mîna a face cumpărături a face cunoscut a se face cunoscut a i se face cunoscut că ... a se remarca. a face negreşit: orînduindu-l de al doile să ducă pe Paşa pînă l-a trece în hotarul Hotinului... a face (sau a turna) curte (cuiva). a face cu ou şi cu o et (pe cineva). a face cuvînt (sau cuvinte).P. .. a sim i o atrac ie puternică spre . 2) (despre femei) a cocheta cu îndrăzneală. (reg. a-i pune oala. ..POP. ) a se preface că are de lucru. ) a nu neglija.

a face (sau a da) de căpătîi. a face descîntece. vrăji etc. pentru a-şi ghici soarta sau pentru a-şi asigura succesul în ac iunile întreprinse: să crească busuioc. ) a căuta ceartă. nu l-a i face de vînzare? POP. a-şi găsi subiect de conversa ie (cu cineva).i faci neamul de ruşine. a face noapte albă: ei fac din noapte ziuă şi-ai zilei ochi închid. ..POP. a face blestemă ii: de cap şi-a făcut... a (se) da) de (sau la) ruşine (sau de ruşinea lumii. a fermeca. a-şi face de năjit. ) a face farmece pentru a se mărita. ) a munci fără odihnă.. că. a face din iarnă vară a face din noapte zi a-şi face de cap (sau de ciolane. a (se) face de rîs. 1) (fam.POP.. ) a da în (sau peste) ruşine sau a face ruşine (cuiva). . a rămîne. ) a (se) face de băcănie: preafăcură i neamul nostru de ruşine şi ocară. ) a lua de nevastă: fata mîndră mai curată el şi-o face de nevastă. o gafă: am făcut-o de oaie de tot. a face cu ou şi cu o et (pe cineva). (pop. a-şi face de lucru (cu cineva sau cu ceva).EM. a face din noapte zi (sau ziuă) sau a face noaptea zi. a strica.POP.POP. (reg. a-i face de urît (cuiva). neîntrerupt. a-şi face de seamă. a păzi. 2) a-şi crea singur încurcături. a-şi face de noroc. .. a da gata (ceva). a face de nevastă. a vrăji (pe cineva). 1) a-şi pierde vremea cu fleacuri. (reg. ) a deveni nefolositor. a-i face de petrecanie cuiva: hotărîră să-i facă de cap.POP. a-şi face de mărit.satului) sau (înv. a(-i) face de petrecanie (cuiva).EM. a denatura. a-şi face de vorbă (cu cineva). . a patrula. dar îmi fac de seamă. a se ine de prostii. a (se) face de panaramă.OD. ) a-i face capătul. (sau să . a străluci: un palat cu ziduri numai şi numai de aur şi trepte de nestimate. a (se) căsători. de cap i-a fost! POP. a da din cap în semn de aprobare sau de refuz.POP. spre a-i face de petrecanie. a-şi face de petrecanie. (înv. a (se) căpătui: am trei feciori. a face de pază (sau de strajă). (fam. a comite fapte periculoase. 1) a petrece zi şi noapte. (fam. să ne facă de urît.). AL. bătaie. a face de măscară.. să ne facem de noroc. MINEIUL. a beşteli.. să-i însurăm. . ) a (se) face de rîs. nu iubi pe fiecine. a falsifica. a(-şi) asigura existen a. a o face de oaie. a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva.. ) a se sinucide. a certa aspru. a face de dîrvală (pe cineva). (fam. 2) a risipi. a face de vînzare (pe cineva). a părea că lucrează. a face din cap că . (reg. de cap şi de ciolane).a-şi face de cap a face de cap cuiva a face de căpătîi a face de dîrvală a face de două parale a-şi face de lucru a-şi face de mărit a face de măscară a-şi face de năjit a face de nevastă a se face de nici o treabă a-şi face de noroc a o face de oaie a face de panaramă a face de patrulă a face de pază a-şi face de petrecanie a face de petrecanie a face de ruşine a-şi face de seamă a-i face de urît a face de vînzare a-şi face de vorbă a face din alb negru a face din cap că . a ucide (pe cineva): să puie mîna pe ho . a (se) ruşina. la dragul Lisandru că-i un copilandru şi mult îl iubesc. de făceau noaptea zi cale de trei poşti. ) a se îngrijora: pentru el n-au teamă. a face de patrulă. un obiect).apoi să le facem de căpătîi. a distruge (un bun. (înv . a face din alb negru. a mistifica realitatea. a face din iarnă vară.. (înv. şi pop. 2) (fig. ) a face de rîs. a păzi. a batjocori (pe cineva). 3) a lumina (ca ziua). a-i face farmece (cuiva): că nu-i dracul pe pămînt. ) a omorî. a (se) face (sau a fi. a face de două (sau trei) parale (pe cineva). a se face de nici o treabă.) a vinde (pe cineva): ave i un rob de pierzare. a face o prostie. primejdioase. (pop. a fi foarte harnic. ISP. Măria Ta .CAR. inutil: au umblat după deşertăciuni şi de nici o treabă s-au făcut. cînd stau de gîndesc. .

a exagera. (fam. a face excep ie.POP. a suporta: îşi strînse cu putere tot aparatul de erudi iune pentru a face fa ă înaltei situa iuni în care se afla. ) a merge. fe e. a exploda. şi pop.CAR. a se sclifosi.CR. a face figură de circumstan ă. (înv. şi m-a bătut Dumnezeu! POP. a o face fiartă. a urma sfatul (sau porunca) cuiva.SL. a se pierde: Ivan atunci lasă capul în jos şi. . a face economii. a face (sau a schimba) fe e-fe e. din) capul său (ceva) sau a face cum îl taie capul. ai a face drum. a rezista.CR. cum îl duce mintea. 2) a se face de rîs. a face epocă. figura. că de mult î i făceam feliul! CR. a exagera (valoarea. 2) a se sinucide. a face mofturi. a face fasoane. a se fîstîci. a se face dus(ă) de acasă. a sări în aer. a face drum (sau cale). a încerca toate mijloacele. a face (sau a rupe) ferfeni ă. ) a făgădui. a asculta de cineva: mai-mai că aş face aşa precum zici tu. nazuri. rău cap ai avut! CR. a face explozie. a i se face dor (de cineva sau de ceva). a face dobîndire. a atrage aten ia. a (nu) se descurca în împrejurările date.CAR. 2) a face cum crede de cuviin ă.CAR. a ine piept. regulii. a face (aşa) după cum (sau cum. (înv. a-i juca un renghi (cuiva). s-a făcut dusă deacasă. . posibilită ile. poftele.CR. a face din în ar armăsar. a face fi e. a cărei expunere va face desigur epocă în ştiin a umană. a nimici (pe cineva): nu te-am ştiut eu că eşti de aceştia. a face după (sau de. ) 1) a-i face pe plac cuiva. a face exces de zel.a face din tei curmei a face din în ar armăsar a face dobîndire a i se face dor a face drum a se face drumul cruciş a face după capul său a face după cum zice cineva a se face dus de acasă a face economii a face epocă a face escală a face excep ie a face exces de zel a face explozie a face fasoane a face fa ă a face fa ă împrejurărilor a face făgadă a-i face felul a-şi face felul a face ferfeni ă a-i face festa a face fe e-fe e a o face fiartă a face figură de circumstan ă a face fi e a face din tei curmei. . 1) a da chix. a se face drumul cruciş. a (nu) face fa ă împrejurărilor. a ferfeni i: îşi rupea ciubotele ferfeni ă jucîndîmpreună cu noi.) zice (sau porunceşte) cineva. a călători: cînd răstorni mămăliga pe masă şi se desface. a face escală. 1) a-şi face cheful. a se purta potrivit împrejurărilor: va trebui să facă figură de circumstan ă. a face tot posibilul. o figură) (cuiva).CAR. a înşela. a înfrunta. a fi peste măsură de zelos. a-şi face felul. tăcînd.ISP. 1) a lucra din proprie ini iativă (ceva): de-ai făcut-o din capul tău.POP. a omorî. (pop. a se face cruce: ne-am dus pînă unde ne-am dus şi ni s-a făcut drumul cruciş şi nu ne-am mai putut duce. ) a părăsi casa părintească: tot în haine de mireasă. a-i face (sau a-i juca) festa (sau o festă. a păcăli (pe cineva). a se opri. a nu se supune normei. a se impune (la un moment dat): este o sistemă materialistă-mistică. mendrele: noi tot ne făceam feliul aşa cîteodată. a distruge. a promite (cuiva). a face mofturi. ) a dobîndi.POP. 2) a da gata. a dori (pe cineva sau ceva): spune-le că mi s-a făcut dor de aleea lor şi mai ales de pimni ă. a-i face felul (cuiva). a face fa ă. precum etc. a trage pe sfoară (pe cineva). a economisi. a umbla. a se bifurca. a face făgadă (cuiva). începe a face fe e. cum se pricepe (ceva): am făcut de capul mieu. însemnătatea a ceva): gura satului prea lesne face dintr-un în ar armăsar. (înv. a eşua.

scandal. a face gaură (sau bortă) în cer. merge ziua. . a i se face galben înaintea ochilor (cuiva). a se face fugit. de unde numai o gheară scoate şi face gîlceavă în lume. a face ghetele (sau pantofii) (cuiva). ) a avea pîntecele plin.POP. a face sluj. a prigoni. (înv. te fă frumoasă! POP. a glumi. (înv. ) a (pre)găti. a face galerie. în iad. făcea focul şi punea de mîncare. a gîlcevi. a-i face greută i (cuiva). a face gît. (pop. buhoasă. a se face ghem. a face foale. a face glume. a se ghiftui: boii şi vacile chiar acolo făceau foale. a deveni palid: se făcuse galbăn ca ceara. a se sume i. a pune) grămadă (pe cineva). a se îmbăta. pe gustul cuiva. a fugi şi a nu se mai întoarce: se făcu fugit în mun i. a băga zîzanie. a face ghem. a bea (foarte) mult. la un spectacol etc. a-şi face gînduri (sau închipuiri). (înv. a face gură (mare sau largă). a face gura pîlnie. a persecuta (pe cineva): făcea goană bunei credin e. a se face frate cu dracul. a se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă. pînă i se făcea galben înaintea ochilor. (înv. ) a îngrozi (pe cineva). 1) a doborî (pe cineva).AL. 2) a face intrigi. a face greutate asupra cuiva. ) a pregăti: să mi facă un om de oaste gata. 2) (despre vreme) a se îndrepta. ) a goni.NEC. 1) a se găti. fa.POP. a fi slugarnic: şi din haosul de gînduri s-alegi sfintele icoane. a aprinde focul: fata aducea apă. ) a face plîngere împotriva cuiva. a face pe placul. a se face galben. a face gătire.MINEIUL. a striga..ISP. 1) a provoca ceartă. a se împodobi: du-te acasă. a ipa. a vocifera. a se strînge ca un ghem: fata doarme pe brînci. a-i pune be e în roate (cuiva).POP. 2) (fig. a face gospodărie.COŞBUC. d-om intra! ISP.. 2) a omorî (pe cineva): pe opt i-i dam grămadă jos. a face compromisuri pînă la realizarea unui plan. a face gîlceavă. a aduna la un loc. a face gata. gîndesc că numai în pizmă. a face groază (cuiva). a i se face rău (cuiva): plîngea . a-şi face griji. a se îngrijora: cum să nu mă îngrijesc şi să-mi fac fel de fel de gînduri cînd te văd aşa? VLAH. a face (sau a da.a face fîn a face foale a face focul a se face frate cu dracul a se face frumos a face frumos a se face fugit a se face galben a i se face galben înaintea ochilor a face galerie a face gata a face gaură în cer a face gătire a face ghem a se face ghem a face ghetele a face fîn. a face gălăgie. scandal: to i strigă şi fac gură largă. a face menajul. a se face frumos. ori strînsă. ) a face o mare ispravă: doară nu s-o face gaură în cer. făcută ghem. ) a sluji cu slugărnicie (pe cineva). a (nu) sta mult timp în casa cuiva.POP.VLAH. (înv. 3) a strînge. a face frumos. 1) a cură a ghetele (sau pantofii) (cuiva). ca să faci frumos cu ele la boieri şi la cucoane? EM. 2) a mototoli. a-i crea probleme. a se ghemui. a face focul. a face goană (cuiva). (iron. şi te lă. a cosi. a face gîlceavă a-şi face gînduri a face gît a face glume a face goană a face gospodărie a face grămadă a face greutate asupra cuiva a-i face greută i a face grijă a face groază a face gunoaie multe în casa cuiva a face gura pîlnie a face gură . a (nu) face gunoaie multe (sau purici) în casa cuiva.POP. a stîrni dihonie: îl închise Dumnezeu în foalele pămîntului. a-i veni ame eala. face fîn. a(-şi) face grijă (sau griji). 1) a depăna. a usca şi a strînge iarba:că m-ai dat la un bătrîn. a se îngrijora.POP. a face gălăgie.

. (reg. a face harcea-parcea. a face hareci (asupra cuiva). a avea efect. a inventaria. 2) a-şi face nevoile.GHICA . (reg. să vă facă inimăbună. ) a învinge categoric. a face haz de necaz. a prinde. a face (o) hara-para. a face inventarul. a sfărîma.AL. a atrage aten ia. a face iarmaroc. a face ispită (cuiva). simulînd voie bună. 1) a risipi (în mod nechibzuit): face iama în iconomiile visteriei.. a înhă a (ceva). (reg. . a-şi imagina: fiind greşită ideea ce v-a i făcut de dînşii. ) a da în sarcina. a-şi face speran e zadarnice.. a se amăgi cu lucruri irealizabile. (înv. a fărîmi a. a-i face inimă bună (cuiva). a-şi face (o) idee (despre cineva sau ceva).. (înv. (reg.CAR. să se facă havalea la boierii pămîntului. a face haz (pe cineva). a îmbărbăta (pe cineva): au să vie după voi. a face (sau a da) iama. ) a se tupila. (fam. a se tîrgui. ) a slăbi foarte tare: te bagă-n boala cîinească şi te face numai iască. a impresiona: şi mie-mi face aceeaşi penibilă impresie. a (se) face iască. a face imposibilul. a-şi face iluzii. a face hîrcă (pe cineva).. a-şi forma o impresie. a plăcea. 2) a lua în rîs. a spera neîntemeiat. a apuca repede. 2) (fig.POP. 1) a fi preocupat numai de propriile interese. a se amuza. a împăr i. a sparge. a face haz (de cineva sau de ceva). în grija (cuiva): ocîrmuirea spitalelor. a se face huhurez. a năvăli. o părere (sumară) (despre cineva sau ceva).URIC. 1) a suferi de guşă. 2) a se repezi (să ia ceva).URIC.CR. a face havalea (la cineva). (reg.a face guşă a face hap a face hara-para a face harcea-parcea a face hareci a face hatîrul a face havalea a face haz a face guşă. a-şi închipui. cheful (cuiva). 1) a rîde. ) a fi foarte speriat: mi se făcuse inima cît un purice.SAD. a consola. a o lua la stînga. treburi. ) a adjudeca (asupra cuiva): s-au făcut hareci în divan asupra dsale. a face pe dracu-n patru. afaceri etc. a şcolilor. ) a face de rîs (pe cineva). (înv. a drumurilor. a izbîndi.URIC. ) a face cale. a mărun i (ceva). ) a (se) sfărîma. a face hap. a face (sau a produce) impresie. şi publicul făcea un haz nespus. a vînzoli: cu dracii ai făcut hara-para. 2) (fig. 1) a se usca. a(-i) face pe plac (cuiva). a aprecia (pe cineva): mă face haz ministrul. ) a ispiti (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva sau de ceva). a face hunie. a satisface capriciul. a face haz a face haz de necaz a face hăis a face hîrburi a face hîrcă a face huc a se face huhurez a face hunie a face iama a face iarmaroc a face iască a-şi face idee a-şi face iluzii a face imposibilul a face impresie a i se face inima cît un purice a-i face inimă bună a-şi face interesele a face inventarul a face ispită a face izbîndă a face împăr eala a face împiedicare . a(-i) face hatîrul (cuiva). a face hîrburi. ) a împiedica pe cineva. a i se face inima cît un purice (cuiva)sau a fi cu inima cît un purice.POP. (fam. a mîngîia cu vorba (pe cineva). ) a provoca învălmăşeală. a face împiedicare (cuiva). a face hăis (sau hăisa). a bate măr (pe cineva). AL. a face izbîndă. a-şi face interesele. a înghi i amarul făcînd glume. a (se) face (tot) huc. ) 1) a tăia în bucă i. (înv. . a face împăr eala. a se distra: la rîndul său povestea cîte-o batjocură . 2) a se îngrăşa.

POP. a se face în două (sau în trei. decît să trimitădeputa ie la dumnialor boii. 1) a tăcea.NEGR. a ucide (pe cineva): pe butuc mi-l aşeza. ) jac). a-i face în silă (cuiva). ) a îndemna (pe cineva). (înv. ) a-şi închipui. a conveni. a tăia în două (sau în patru). a face labă sau a o lua la labă. a face jocul cuiva. 2) a face (fără voie) o poznă. a face îndemnare (cuiva). a face în două (sau în patru) (pe cineva). 2) a determina pe cineva să tacă. a face jalbă. a jertfi. a servi interesele cuiva. dar nici prisos! VĂCĂRESCU. cu baltac patru-l făcea. calea lor se face-n două.PRAV. (înv. a face loc. a practica onanismul. a face jurămînt. a (se) înfuria peste măsură: zmeul e năbădăios şi se face leu paraleu.POP. ) a pierde vremea. a-i face în ciudă (sau în necaz) (cuiva). ) a întrista (pe cineva). a face lipsă.CR. a se face la loc (sau iarăşi). a-şi face loc. a-i înlesni.) păr i: cînd ajung la moara nouă. a prăda: mari răută i şi jacuri au făcut. în patru etc. a se face (sau a face pe cineva) leu paraleu. a-i face îndemînă (cuiva). a face lectură. a face lege. ) a îndrăzni. ) a face ceva în dauna.P. (înv. a se plînge: văd ele că alt chip nu-i.POP. ) 1) a face un chef straşnic. (fam. a-i provoca silă (cuiva): de ce vrei să-mi faci în silă? AL. a da sentin a. să nu mai facă zgomot. a permite accesul. (reg. (arg. a o face lată. a nu mai face zgomot. ) a hotărî. a pedepsi pe cineva: giude ul să-i facă leage cum să cade. a se învoi (cu cineva): nu pot să facă un lucru mai cuminte. o prostie. a face învoială a face jaf a face jalbă a face jertfă a face jocul cuiva a face judecată a face jurămînt a face labă a se face la loc a o face lată a face lectură a face lege a se face leu paraleu a face linişte a face lipsă a face loc a-şi face loc . a face înştiin are. a se desface în două (sau în trei. să aud ce nu e e crezut. a face (o) învoială (cu cineva). a jefui.ISP.) păr i. 2) (fig. patru etc. a (se) face linişte.LET. a omorî.POP. a-şi croi drum: făcîndu-mi loc printre dame. (înv. ) a face cunoscut. a se face în patru. a înşela (pe cineva).ISP. a redeveni: se făcu om la loc. a-i uşura (ceva cuiva): au făcut îndemînă turcilor să poată cuprinde locurile. a face întristare (cuiva). a cădea de acord. a necăji inten ionat (pe cineva). ) a munci din greu.CANT.MAIOR. a face înfruntare (cuiva). a judeca.COŞBUC. a încunoştiin a. a citi. decît să facă jalbă la împărat. (înv. (înv. (înv. să facă o învoială. a lăsa să treacă: face i-mi loc. în defavoarea cuiva. striga el. a face judecată. a face îndrăznire. cu rugare smerită. a face jertfă. a face jaf (sau (înv. a produce o pagubă: nici lipsă fă.a face închipuire a-i face în ciudă a-i face îndemînă a face îndemnare a face în două a se face în două păr i a face îndrăznire a face înfruntare a face în neajuns cuiva a se face în patru a-i face în silă a face înşelăciune a face înştiin are a face întristare a face închipuire. ca să facă şi mai mult în ciuda caprei. a face înşelăciune (cuiva). ) 1) a se masturba. (înv. a vesti: se şi feace înştiin are la Roma. ) a-i produce. (înv. a jura. a provoca ciuda (cuiva): unge to i păre ii cu sînge. a face în neajuns(ul) cuiva. ) a înfrunta (pe cineva). a înainta o plîngere.

a-i face neplăceri (cuiva). a face milă (cuiva). umil. a milui (pe cineva): îi mul ămiră că făcu cu dînşii milă. ) a-i trage o bătaie. a întrebuin a mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva: ce meşteşug să facă. a face mofturi. a începe bătaia. a face de doi bani. nu-i vorbă. a-i muia oasele (cuiva). a se chirci (pentru a nu fi văzut. a face mămăligă (pe cineva sau ceva). îi făcu mai scur i de cîte o palmă. a-şi face (sau a-şi lua) măsuri. a face mar (pe cineva). a face mea culpa.. .POP. a face (un) masaj (cuiva). a face paf (pe cineva). ) a se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor: ei fac lux pe banii ării. a duce o via ă fastuoasă. a judeca: las muştele în pace şi-mi iau alte gînduri.. îşi făcea mendrele printre muritori. (înv.a face lumină a se face luntre şi punte a face lux a face mai scurt de o palmă a face marafeturi a se face mare a face mar a face masaj a face mascara a face mămăligă a se face mănăstire a face mărturisiri a-şi face măsuri a face mea culpa a-şi face mendrele a face meşteşug a face metanii a se face mic a se face miel de ghindă a-şi face milă a face milă a face militărie a se face mititel a-i face mizerii a face mizerie a face mîlcomire a-şi face mîna căuş a-şi face mîna greblă a face lumină. a face praf (pe cineva sau ceva). a necinsti. a face mai scurt de (cîte) o palmă (sau cu un cap) (pe cineva). luntre şi punte. ) cruce. a se face mititel. ca să-şi vîre codi a cea bîrligată undeva. a-şi face (sau a-şi juca) (toate) mendrele. a se îndura. a face mîlcomire. alte măsuri. o femeie): a îmbrobodit-o şi şi-a făcut mendrele cu ea. . (reg.EM. făcea pe un boier mare mascara şi-l şi închidea. ) a decapita (pecineva): Mihai aflînd.ISP. 2) a certa cu severitate. 1) a masa (pe cineva). ) a chibzui. a se mări: şi crescu şi se făcu mare. ca să scape de el? ISP.SAD. gusturile. pentru a nu scăpa nimic printre ele. a se face (sau a se pune) luntre (sau munte. 2) (fam. a deveni timid. a-şi face mîna căuş. (arg. a-şi da toată silin a. a-şi încovoia şi a-şi lipi degetele mîini.CR. a se strînge.. a se face mare. pentru a putea ine lichide. . poftele: numai dracul . a distruge. a încerca imposibilul: s-a pus el. a fi lipsit de caracter. a bate metanii: îi face metane-n post. a se purta sever. a-i face mizerii (cuiva). supuse sub picioare pre vrăjmaşi. costisitoare. scară) şi punte. a da mîinii formă de recipient. a face marafeturi.POP. a creşte. a se face miel de ghindă.. (reg. 2) a-şirecunoaşte vinovă ia. a certa rău. a depune toate eforturile. a se face (sau a deveni) (mai) mic. chefurile. a face meşteşug. a face lux. de două parale (pe cineva): pentru un lucru de nimică . 2) a-şi bate joc.LET. a-şi face milă (de sau cu cineva). a face (de) mascara (pe cineva). 2) (fig. a limpezi. ) a se ploconi. (înv. (spec. a face mărturisiri. a face militărie (cu cineva). (înv. ) a da de pomană. 1) a-şi face capriciile.CR. ) a fi zgîrcit. a se milostivi (de cineva): Maica Domnului să-şi facă milă de fata mea! NEGR. a şicana (pe cineva). a-şi face mîna greblă. ) a se produce învălmăşeală. ) a clarifica. a face metanii. a face mizerie. (fig. a-şi recunoaşte vina. remarcat): s-a făcut mititel într-un ungher. a viola (o fată.MINEIUL. 1) a face de rîs (pe cineva): ne-au făcut de mascara POP. 1) a lumina. 1) a mărturisi. milităreşte (cu cineva). a se face mănăstire.

3) a i se năzări. cu mîna lui). (fam. a-şi face un obicei: nadă nu face-n prieteşug. a se face mototol. tocma ca un copilaş. a se face mî ă. (înv.. a-i face în ciudă (cuiva): piticii care-or rămas. ) a se pune bine (cu cineva): îmbră işase legea lui Mahomet. pe niznaiul. ) a mîngîia (pe cineva). a face mobilizare.. ) a se frămînta. s-au ascuns în codru . ) a muta (pe cineva). a face nazuri (sau naz). POP.DRĂGHICI. a(-şi) face nadă. şi pop. a parcurge cu regularitate un drum dus şi întors. a supăra (pe cineva). a refuza mîncarea din cauza unei supărări. POP. . a face necazuri (cuiva). a face mofturi. a face mutre. a face mumă (pe cineva). a fi năzuros. a strîmba din nas. a face năvod de oameni a se face neam a face necaz a face necazuri . şi au făcut Radul Vodă năvod de oameni şi au găsit-o în mijlocul codrului.NEC. (înv. ) a ucide: să nu te fi cărat păcatul săi zici atunci vreo vorbă. 1) a face începutul. despre fete) a dezvirgina. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): lovind-o cu burduful după cap.GR.P.GHICA. a face nart (la ceva). a culca la pămînt. a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva): pierdirea corăbiei lui îl făcusă mofluz. 2) a pune nart. a se sclifosi: muza îmi face mutre. a hăitui (pe cineva) cu un şir de oameni prinşi mînă de mînă: avînd Radul Vodă o fată.a-şi face mînă bună a face mîngîiere a se face mî ă a-şi face moarte a face moarte a face mobilizare a face mofluz a face mofturi a face monopol a face morală a face morman a se face mort în păpuşoi a face mototol a se face mototol a face mumă a face mutare a face mutre a face muzică a face nadă a face nani a face nart a face naveta a face nazuri a face nădejde a-şi face nălucă a face nămol a-şi face năsărîmbă pe mîncare a-şi face mînă bună (la cineva). a(-i) face nădejde (cuiva). a face mofturi. a se face covrig. 3) a face gălăgie. numai şi numai ca să-şi facă mînă bună la turci. a se preface că nu în elege. (înv.. (despre oameni) a se ghemui. a se strofoca. a face (băi de) nămol. a face monopol. a face morman (pe cineva).POP. lui Attila. a face nani.PANN. a face morală (cuiva). a face mofturi. (reg. nazuri. a-şi face năsărîmbă pe mîncare. să facă băi de nămol. a mobiliza. ) a se ghemui. a lua ini iativa: a făcut nart la arină. a(-i) face (în) necaz (cuiva). 1) a se speria: te miri ce îşi fac nălucă şi frigurile-i apucă. 2) a-şi face iluzii: îşi fac nălucă despre întoarcerea . (înv. a-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietă i curative: mai bine îl luam cu mine la mare. ) a boci. a se supăra pe mîncare. a face muzică.. (despre copii) a se culca. a face mîngîiere (cuiva). (reg. (înv.AL.POP.AL. (reg. a se face (sau a fi) neam . a omorî (pe cineva). a dormi. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. . că se făcea moarte de om.OD. ) a zdrobi. a face mototol (pe cineva).PANN . moarte-mi fac cu mîna mea. a-şi face nălucă. a face nazuri. 2) (fig. a face năvod de oameni. a face mutare (cuiva). a produce supărări (cuiva). a-i deştepta speran e (cuiva). 1) a cînta (la un instrument muzical sau cu vocea).CEZAR. a se fandosi: începu să-mi facă nazuri. a face naveta.PANN. a se da de ceasul mor ii. (înv.. ISP. a (se) face moarte (de om) sau a-i face moarte (cuiva). a-şi face moarte (singur sau el însuşi. ) a face pe prostul.. 2) (fam. a moraliza (pe cineva). pun căciulile pe masă şi fac la fete năcaz. a avea capricii. 1) a se sinucide: de mi-i da unde n-oi vrea. ) a căuta. a se face mort în păpuşoi sau a face pe mortul în păpuşoi. o făcu mototol după uşă. .

. a se scula din somn.ext. ce pururea le făcea nevoie. ) a fura. a face noapte albă. de mînie). a face obraz (la cineva).SAD. a dispărea. ) a întemeia o familie. de-ş făce obraz. necazuri. a nu face nici doi bani. 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere. un rău (cuiva). a-i face un rău (cuiva): pre ardeleni nui lăsa să odihnească. a face ochi dulci (cuiva). măi omule. ) a (se) nenoroci. a-i face o belea (cuiva).. a nu face cinste (cuiva).P. a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are să mai ştie nimic cînd om fi oale şi ulcele.FIL.. a curta (pe cineva). a face oastea.CEZAR.NEC. las! nu. a face o achizi ie.DELAVR. a-şi face obraz. după cneazul Ragivil . fig.POP. întuneric) înaintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau roşu) (înaintea ochilor). 1) a construi o casă. a (se) distruge: mă-ta te-a făcut om ca pe to i oameni şi tu te-ai făcut neom. a se face nevăzut. a face obstruc ie. ) a nedreptă i (pe cineva). şi reg. a anula. a face o bilă. a face ochi. (înv. a se face niznai sau a face pe niznaiul. (fam.numai cu ce inimă şi sfat au făcut acea casă după om de lege calvinească? COSTIN .URECHE. a nu avea nici o valoare. a face nulă. ) a căsători (pe cineva): au făcut nunta Vasilie-vodă fiicei sale . a face opinie separată. .i mai face obraz! CR. a băga în bucluc (pe cineva). ) a i se uşura) nevoile. urcîndu-se la cer. ) a ocărî (pe cineva). a achizi iona. a-şi face intrare (la cineva): scrie căr i la Şeremet. . a face numărul cinci. 2) (înv. 1) a se pune bine (cu cineva). 2) a se preface: ia las. a nu face (sau a valora) nici (cît) o ceapă degerată. a-şi face (sau (înv. (înv. a defeca (şi a urina): l-a ucis glon ul . a face ocară (cuiva). (reg. . ) a juca o partidă de biliard. cînd îşi făcea nevoile. a-i face o dandana.P. a (se) face (sau a ajunge) (din om) neom. ) a ine piept (cuiva). a necinsti (pe cineva): să facă necinste domnului ce i-au trimis. a face nefer (pe cineva).PRAV. ) a face praf: vameşi de aceia care fac nulă pe cei de la „Vămile Văzduhului“. a face ca cineva să-şi piardă (sau a-şi pierde) însuşirile de om normal. a nu mai vedea bine (de supărare. a face o călătorie. (fam.STANCU. 1) a se trezi. a face nedreptate (cuiva).. a efectua serviciul militar. a se preface că nu ştie nimic (despre ceva): nu are nici un rost să facă pe niznaiul.DRĂGHICI. a face nevoie (cuiva).. a călători: au hotărît să facă această călătorie.CEZAR. a face curte (cuiva). a face notă aparte. a pleca brusc. 3) (fig. a turba de furie: negru i se făcu dinaintea ochilor de necaz. a se face (sau a fi) oale şi ulcele (sau urcioare) sau a se face pămînt (sau lut) de oale. (înv. ) a păcăli (pe cineva). a face o casă.a face necinste a face nedreptate a face nefer a i se face negru înaintea ochilor a face neom a se face nevăzut a face nevoie a-şi face nevoile a nu face nici doi bani a nu face nici o ceapă degerată a se face niznai a face noapte albă a face notă aparte a face nulă a face numărul cinci a face o achizi ie a se face oale şi ulcele a face oastea a-i face o belea a face o bilă a face obraz a-şi face obraz a face obstruc ie a face ocară a face o casă a face o călătorie a face ochi a face ochi dulci a face necinste (cuiva). (rar ) a reduce la zero. (înv. a deveni invizibil: atunci Sfîntul Petru s-a făcut nevăzut dinaintea lui. a nu valora nimic. a rămîne treaz toată noaptea... a i se face negru (sau roşu. ) a provoca neajunsuri. a obstruc iona. (p. (arg. a procura (un lucru rar).

a-i face (sau a-i trage) o horodincă (cuiva). a face onorurile casei (sau ale balului). o experien ă. a glumi: m-ai în eles că am făcut o glumă. a onora (pe cineva). a face o încercare. pe cale de a adormi. omenos (cu cineva): împăratul vostru cu mine omenie de va face. 2) a face o concesie (cuiva). a muştrului zdravăn. a face opozi ie. a face (sau a comite) o greşeală (sau greşeala. a-i face o măgărie (cuiva). o boroboa ă. a înzestra (pe cineva): i-ai aruncat norocul în gîrlă: te făceam om! CAR. la o recep ie etc. a face o probă.CAR. a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-şi va face desigur o idee bună despre starea sănătă ii intelectuale a unei mari păr i a contimporanilor noştri. a face omenie (cu cineva). a testa. (fam. a face o glumă. a face o lipitură. a face (sau a produce. greşeli). a se înclina (în semn de respect) (în fa a cuiva).PANN . a face o haltă. ) a face o poznă.. a căsca gura mare. v.CANT. a provoca. a lăsa) o impresie bună (sau rea) (cuiva). a certa cu asprime (pe cineva). a deschide.CAR. a face orgii. a face o cucerire. binele de la dînsul voi cunoaşte. a sus ine un punct de vedere deosebit de cel al majorită ii. a face olat (cuiva). actul arătat nu făcu două parale. apoi la brazdele grădini ei. a face (a pleca în) cercetări pentru prinderea ho ilor. a deschide o paranteză (sau paranteze). a face ordine. de fală (pentru cineva). a(-şi) face (sau a(-şi) întoarce) ochii roată. a nu avea (nici o) valoare: cînd veni judecătorul. a face o nefăcută. a se purta urît (cu cineva). a fi motiv de mîndrie.: onorurile balului le-a făcut comitetul damelor. a jigni (pe cineva). a-şi forma o părere sumară (despre cineva sau ceva).a face ochii în patru a face ochii mici a face ochii roată a face o cucerire a face o digresiune a face o favoare a face o foi ă a face o glumă a face o greşeală a face o gură cît o şură a face o haltă a-i face o horodincă a-şi face o idee a face o impresie bună a face o inspec ie a face o încercare a face olat a face o lipitură a face om a-i face o măgărie a face omenie a face o nefăcută a face onoare a face onorurile casei a nu face o para a face opinie separată a face o plimbare a face o poteră a face opozi ie a face ordine a face o reveren ă a face orgii a face ochii în patru.. a greşi: se-ntîmplă că partidul fratelui . a face ochii mici. a face o gură cît o şură. a-şi îndeplini îndatoririle de gazdă la o petrecere. a-i face un rău (cuiva). 1) a fi foarte obosit. om îl face. a cuceri (o femeie). a făcut o sumă de greşeli politice. a face opinie separată. a-şi face o idee (despre cineva sau ceva). calificarea (cuiva). să mă uit la lumea toată. ) a agă a o femeie. a veghea. a întrerupe termporar o călătorie. 2) a asigura o situa ie materială sau socială bună (cuiva). ca să rîdem de flecăreala voastră? CAR.POP. a face o digresiune (sau digresiuni). a face o foi ă. a încerca. a face o poteră sau (reg. a se uita de jur-împrejur. a face o plimbare. a face o reveren ă. a face om (pe cineva). a se împotrivi. 1) a favoriza (pe cineva). a impresiona (ne)plăcut (pe cineva). 1) a lipi ceva. a instrui (pe cineva): şcoala . a face onoare (cuiva). ) a juca o partidă de căr i. a se opune. a face o favoare (cuiva). (înv. . ) a fi în elegător. (pop. a ordona. a da olat (cuiva). să-mi fac ochişorii roată.. a se destrăbăla. a face o inspec ie. a fi atent. 1) a asigura pregătirea.. a inspecta: face o mică inspec ie întîi la opus. a disciplina.CAR. a nu face (nici) (cît) o para (chioară) sau (nici) două parale.CAR. privirea: mai scoatemă-n deal odată. a educa.POP. a-şi roti ochii. a se plimba. ) a pleca în potiră. 2) a se preface că nu vede. 2) (fam.

.PANN. rămîi paf! a face pagubă (cuiva). ulei sfin it sau agheasmă. (înv.. a parada. (fam.CĂL.): fă o roată pîn-acasă. a-şi da importan ă. a pansa. a surprinde (pe cineva): a plecat de lîngă noi. a-şi pune palmele în formă de pîlnie (la gură sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mîna pîlnie la gură un chiot dau. a face (pre) osîndă (cuiva). a (se) face o scădere (sau un scăzămînt).CR. brînză. ) a se purta rău (cu cineva): nu. a ispăşi o pedeapsă. d-sale îi merseseră treburile bine. a învinge..CAR. a(-i) face o surpriză (cuiva). a face (sau a da) palancă (la pămînt) (ceva). a călca în picioare (ceva): dăm cînepa toată palancă lapămînt.. ) a se osteni. făcuse avere. ) a condamna. ca să ne facă o surpriză.CR.CAR. ) a juca cu cineva o partidă de table: hai să te fac o tablă. a ului.POP. a cîştiga. a (se) face caz (de ceva): gentilom ridicol. a (se) reduce: celor bănui i ca duşmani ai principiilor republicane li s-a făcut un scăzămînt de 50 la sută. a face paradă de . a-şi face palmele (sau mîinile) pîlnie (la gură sau la ureche).. a scădea.. ) a certa.i spun una.BRĂESCU.. a da gata (pe cineva) sau a rămîne mut de uimire: dacă. a face (toate) parale(le). a fide calitate.a face o roată a-i face o rugăminte a-i face o salată a face o săritură a face o scădere a-i face o scenă a-i face o situa ie a-şi face osînda a face osîndă a-şi face osîndă a face osteneală a face o surpriză a face o tablă a face o vizită a face pace a face paf a face pagubă a face palancă a face (sau a da) o roată (sau roata) (pînă la . (înv. a-şi face osîndă (cu cineva).. făcea toate paralele. a face parale a face parale .. de-am putea sclipui să ducem în tîrg ca să facem ceva parale. a-i face o salată (cuiva). a strînge bani: lapte. a se împăca (cu cineva): şi se făcu pace bună de toate păr ile. a agonisi. a ocărî (pe cineva): acum să vezi ce salată o să-mi facă! LOV. a face o vizită (cuiva). cu ochiuri sclipitoare. a (se) face paradă (de sau cu ceva).POP. (reg. a-i face o situa ie (cuiva). a osîndi (pe cineva). a arăta bine.NEC. a-i face o scenă (sau scene) (cuiva).. a uimi. o raită (pînă la . a sprijini (pe cineva) să ajungă într-o pozi ie materialăsau socială bună. a merita (pre bun): coada lui cea lungă. a face (sau a lăsa) paf (pe cineva) sau a rămîne paf. a-şi face osînda. a bate.i mai face atîta osîndă cu mine! CR. a îndeplini ritualul de stropire a mortului cu vin. a face paosul (cuiva). a ajuta. a face papară (pe cineva sau din ceva).. a bandaja.CR. a face osteneală. a ruga (pe cineva). a-i face scandal. a-şi face palmele pîlnie a face pansamente a face paosul a face papară a face paradă a face paradă de . a sări (o dată): face o săritură înapoi. sau pe la . a face o săritură. (fam.CAR.BOL. a doborî. a culca la pămînt. a face (sau a pune) pansamente.. a face pace (bună) (cu cineva) sau a se face pace. a da o fugă. a-i face o rugăminte (cuiva). a se strădui. a păgubi (pe cineva): nu vezi ce tărăboi şi ce pagubă mi-ai făcut? CAR. a distruge (pe cineva sau ceva): de le vom cădea în gheară. tărăboi (cuiva). . a face parale (sau bani.. a se grozăvi. unt şi ouă. ce făcea paradă cu titlurile. a face o tablă (pe cineva). .). a vizita (pe cineva). a (se) diminua. avere). a mustra. pe to i ne fac papară.

voie. a face paşi.. a face părălu e.. ) a scoate parte (cuiva)..). nu tot pe-a [l] mor ii. a face (tot o apă şi-un) pămînt sau a face tot una cu pămîntul. 1) a împăr i. a (se) împăr i. vrerile) (cuiva) sau a-şi face cheful (sau chefurile. (înv.CAR.AL. a face părtaş (pe cineva la ceva). a zdrobi. că eu m-ascund dup-o stîncă. a(-şi) împlini. a face părtaş (pe cineva la ceva).. a(-şi) satisface capriciile.voia: Dumnezeu . (sau dintre . damblaua). ) a distruge. vrere) (cuiva) sau a face (pe) cheful (sau gustul. 2) a-şi însuşi partea leului: apoi singur îmi fac parte. 2) a aştepta să fie servit.CR.GHICA.. a (se) risipi: face i-vă to i în păr i. a (se) face (în) păr i. (reg. a se sim i atras în mod deosebit (de cineva sau de ceva). Doamne.. ) a i se face părul măciucă (cuiva). a hărăzi (ceva cuiva): puneam lumea la cale împreună şi făceam parte bună şi României. a împăr i (cu cineva ceva): şi-n orice întîmplare a vie iimelemi place la gîndurile mele părtaş de a te face. voia să mai facă şi pe cheful lui Ivan. a slăbi foarte tare. a face părăsire (cuiva). lut. pretinde că to i cî i combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul na ional liberal. (fig. (reg. a face parte din . placul. voia. (pop. a(-şi) face parte.. a face o faptă rea în dauna cuiva.CR.. a snopi în bătaie (pe cineva). a i se face părul puică (cuiva). .HEL. a bate (pe cineva).. a se pasiona (de ceva). a face pe-a surdul. aş face poate şi eu pasul acesta. a face pastramă (pe cineva). sau din . a distruge (pe cineva): mai trebuie să-şi bată joc de casa mea şi pe voi să vă puie la pastramă? CR. a distruge... (reg. a fi membru al . a face patul (sau culcuşul). că e păstrător. gust.ISP. a face pe (sau după) chef (sau dor. a(-şi) face păcat(e) cu cineva. ) a-şi serba ziua numelui. (reg. a-şi face părul. parteşi face. a face praf: fă-mă. dorin ele. a(-i) face parte (de . a face pedeapsă (cuiva). a întinde (sau a strînge) aşternutul (de) pe pat: eu m-apuc patul să-i fac. a face (o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva). pămînt. a face pătul. nu-mi da om care-i urît. a(-i) face rost (de ceva cuiva). plac. a oropsi pe cineva..AL.a face pardaf a face pardale a face parte a face parte din .. a face pe boierul. vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile. ) a pedepsi (pe cineva). (fam. poftele. făcu un culcuş stăpînului său.PANN. poftă. poftele. ) a sta la pîndă. (înv. 1) a se feri de muncă. ) a părăsi (pe cineva). pofta.. a face pe chef a face pedeapsă . a se face (sau a fi) pastramă. ) a certa cu asprime (pe cineva). a fi unul dintre elementele componente ale .POP. a face (ceva) pardale. a face pilaf (pe cineva). ) a întreprinde (ceva) după ezitări: parcă tot m-aş însura: cînd aş da peste-o parte bună..POP. cine-mparte. a apar ine: o foaie oficioasă . a face păsat (pe cineva)... a se coafa. ) (cuiva) sau (înv.. şi fam. a se îmbogă i: a făcut părălu e cu munca. .. ) a pleca: fă paşi! a face patron. a face pasul (acesta). a se face că nu aude (bine). a nimici. a face parte a face pasiune a se face pastramă a face pastramă a face pasul a face paşi a face patron a face patul a face păcat cu cineva a face pămînt a face părălu e a face părăsire a face părtaş a face păr i a-şi face părul a i se face părul puică a face păsat a face pătul a face pe-a surdul a face pe boierul a face pardaf (pe cineva)..

a nimici. a simula moralitate. (fam. 1) a cumpăra alimente pentru hrana zilnică. a-şi da importan ă: cînd erau femei tinere şi frumoase de fa ă.NEGR. a-şi da aere de nevinovă ie. . 2) (fig.POP. face-mi-ar pielea cojoc! POP. a fi corupt. a se face că nu aude (bine).CR.POP.ISP. a proceda cum gîndeşte sau doreşte cineva: cu lacrimi te-oi ruga.. a face pe gînd (cuiva). a fi lipsit de caracter. a i-o face pe piele (cuiva).a face pe dracu-n patru a face pe el a o face pe fanariotul a face pe gînd a face pe grozavul a face pe iezuitul a face pe marele a face pe mironosi a a face pe nebunul a face pe nevinovata a face peniten ă a-i face pe obraz a-şi face pe parte a i-o face pe piele a face pe prostul a-şi face pere-mere a face pe rîiosul a face pe sfîntul a face pe surdul a face pe şmecherul a face pe treabă a face pia a a face picioare a face pielea cojoc a i se face pielea de găină a face pierdut ceva a face piftie a face pilaf a face piroane a face pe dracu-n patru. a se preface că nu în elege. că de-i face pe treabă.CR. a-şi da importan ă. ) a bate foarte tare pe cineva. a i se încre i pielea (de frig sau de frică) (cuiva). (reg. femeie fără inimă ce mi-ai fost! ISP. (fam.i fie degeaba. a face pe şmecherul. a depune toate eforturile. a face pe prostul sau (reg. a ului (pe cineva). a fi fudul. a face pilaf (pe cineva). a face (la) piroane (şi la cuie). ) a se opune cuiva. a(-i) face pe treabă. (reg. a face pe rîiosul. sau ori ce-i face. a-şi face pe parte. a se purta cu seme ie. a trata după cum merită (pe cineva). a se răzbuna (pe cineva): cea mai tînără găsi acum prilej să-i facă pe obraz. a-i face pe obraz (cuiva). a se da drept moral. că nu bagă de seamă. a fi ipocrit: să facem pe iezuitul a la Metternich. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare. şi reg. (pop. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva): crede şi d-ta. a face pe sfîntul. a face pe marele. a se grozăvi. ca să faci pe gîndul meu. a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. ) a dispărea. dar numai decît să-mi aduci pielea cerbului. mătuşă. a simula prostia. a nu răspunde cînd e chemat. a face pe el (sau în pantaloni) (de frică). şi făceau la piroane şi la cuie. a face pe surdul. ) a-şi face vrăji pentru aflarea ursitului. a o face pe fanariotul. a dîrdîi: acum tremurau de frig . (fam.. a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva). a-şi da aere de inocentă: cocheta face pe nevinovata. viclean. a face pierdut ceva (sau pe cineva).POP. (înv. ) a uimi.. a fi înfumurat: să-l vezi . a fi îngrozit. a se răzbuna pe cineva: i-o fac eu pe piele. a face (sau a căpăta) picioare. a face tot posibilul: măcar să faci pe dracul în patru. a-i fi foarte frică.CR. o făcea pe nebunul. ) a ine să atragă aten ia. strigat. a face piftie (pe cineva). a-şi face (averea) pere-mere. a face pe nevinovata. făcînd pe rîiosul şi pe-al dracului.CAR. a face peniten ă. a face pe iezuitul. a face pia a.. n-are să. ipocrit. timorat. a bate zdravăn (pe cineva): să ştie maica că joc. a lăsa să se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva (sau cineva): îi făcu pierdu i în pădure. a încerca să fie şmecher. (reg. ) a-şi da aere. a (o) face pe nebunul. ) a se face prost. a face pe grozavul. (fam. ) a clăn ăni din din i din cauza frigului. (fam. (fam. a face pe mironosi a. 2) a face taximetrie. a i se face pielea de găină (sau de gîscă) (cuiva). ) a-şi risipi averea. ) a-şi datoată silin a.

a reclama. a pune palma streaşină la ochi.MINEIUL. ) a fi despăgubit. 1) a men ine ordinea în mod sever şi autoritar. ministru plenipoten iar al României a adresat numaidecît plîngere guvernului turcesc. bravos!CAR. a face pe plac cuiva. a bate măr. cheful. a se despăgubi: de nu-i va plăcea acela.COŞBUC..DOS.FIL. a face poli ie.. a se plînge (în scris) (cuiva de ceva). a participa la rezolvarea treburilor statului: să luăm un literat care n-a făcut şi nu face politică deloc. spinarea dobă şi pîntecele cobză. 2) a face slujba de pomenire (cuiva). a face (sau a compune. a se îndura (de cineva). ) a plînge: mult plîns feaceră. (pop. ) a pedepsi (pe cineva). ) a răsplăti.CAR. a face un bine (cuiva): şi-a făcut pomană căpitanul şi m-a luat pe procopseală. a-i face festa (cuiva): pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea . a face podul. a face băi de soare. a da în judecată (pe cineva): de ce pune pîră pe administra ia conacului? SAD. (înv.CAR. a face pîrjol.MINEIUL . ) a face caz de ceva: virtu i cetă eneşti. gustul cuiva: fă-mi plăcerea şi pleacă! a face pleaşcă. a-i înlesni (cuiva ceva). a face plăcerea cuiva. a face pluta. a-i face pocinogul cuiva. a face plinul. a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. ) a jefui: servitorii au făcut pleaşcă tot ce au putut.PRAV. a face pomenire (cuiva). ravagii: pe unde treceau. a face (o) pîră (asupra cuiva) sau a da în pîră (pe cineva) sau a băga pîră (după cineva). (pop. (sport ) a executa figura de gimnastică numită „podul“. (fam.a-i face pîntece din coaste a face pîră a face pîrjol a face plajă a face planul ca iganul a face planuri a face plată a-şi face plată a face plăcere a face plăcerea cuiva a face pleaşcă a face plinul a face a face plîns a face pluta a face pocăin ă a-i face pocinogul cuiva a face pod cu palma a face podul a face politică a face poli ă a face poli ie a-şi face pomană a face pomenire a face pompă de ceva a-şi face ponos cu cineva a-i face pontul a-i face pîntece din coaste (cuiva) sau a-i face coastele pîntece (cuiva) sau a-i rupe (sau a-i frînge) coastele (cuiva).GALA. pîrjol făceau. a men iona. a-şi face ponos cu cineva. a redacta. a face planul ca iganul. 2) (înv. nu în eleg comediile alea. a face prăpăd. ) a(-şi) aminti (de cineva). (înv. a face poli ă (pe cineva). 1) a-i crea o situa ie favorabilă (cuiva). a face pompă de ceva. a agrea (ceva): nu-mi face nici o plăcere. a face plajă. a-şi propune lucruri irealizabile. ) a purta pe drumuri pe cineva. a satisface capriciul.CAR. . a snopi în bătăi (pe cineva): să-i faci chica topor. a face planuri. ) a avea neplăceri cu cineva: dar m-am ferit să-mi facponos cu to i nebunii. (reg. a ancheta (în felul poli iei). a trimite) (o) plîngere. 2) a păcăli (pe cineva). a plănui. (despre oameni) a pluti pe spate. a-i face pontul (cuiva). a pomeni (pe cineva). a(-i) plăcea (cuiva ceva). ) a-i face de petrecanie cuiva. (înv. a(-i) face plăcere (cuiva ceva).CR. a face politică. a face pod cu palma. a adresa. şi fam. a solicita (ceva cuiva): d. a face plată (cuiva). a recompensa (pe cineva): va face plată izbîndirii tale. de care se face atîta pompă. să i se facă plată dupăcum a fost dobitocul lui. ) a nimici (prinfoc). a face pocăin ă. 1) (înv. (înv. 2) a chestiona. a-şi face (sau a i se face) plată (cuiva).CR. a-şi face (milă şi) pomană (de sau cu cineva) sau a-şi face o pomană (cu cineva). şi reg. 2) (înv. ) a se pocăi: voi face pocăin ă de păcatele meale. a face plîns. (înv. a fi membru activ al unui partid. 1) a plăti (pe cineva).CAR. a pîrjoli.

1) a face să se ridice praful. ) a se da în spectacol (în fa a cuiva): făcîndu-să prăvirişte tuturora ce era preatuncea tirani .. ) a tăia porcul..). a valora: cuvîntul său făcea primă.. ) a nu realiza nimic. a poposi. a face primă. a se bucura de considera ie deosebită.. a-i trage) o praftură (cuiva). a face prăznuire.: făcîndu-şi prilej cu păscărie da în dar cine-i cerea peaşte. a face (sau a da) proaşcă sau a face proaşca (în . le fă pre osîndă. ) a se îmbăta. şi cale să deschidem prin aprigul duşman. (înv.). a se face preş (dinaintea cuiva).BRĂESCU.. a da în judecată (pe cineva). cît făcea poznă. a (se) nimici.i mai răci gura. a se umili (dinaintea cuiva). a o face praf.. (fam. între . a-şi reproşa anumite atitudini sau ac iuni. a suferi un eşec: aici ai făcut-o praf... au dobîndit cununa slăvii.. a face senza ie: nişte plăcinte atît de gustoase. a trăncăni. nu alta! POP. ) a se sătura: după ce-şi făcură povară de somn... prin . (înv. a-şi face povară a face poznă a face pozne a face praf a face praf a o face praf a face praftură a face prădăciune a face prăpădit a se face prăvirişte a face prăznuire a o face prea încornorată a face pregătiri a face pre osîndă a se face preş a face preten ii a-şi face prilej cu . a face praf (sau colb). (reg.. a pretinde.. a chema în fa a instan elor de judecată. între... ) a se năpusti.a face popas a face posibilul a face posomol în . a fi slugarnic (cu cineva). a pune rămăşag. a-şi face proces(e) de conştiin ă. (reg..DOS.PREDA.. a face posomol în . ) a-şi ocupa timpul cu . a(-i) crea dificultă i. a se îndeletnici cu . ) a osîndi (pe cineva): răsipeaşte. a face praftură (pe cineva) sau a-i face (sau a-i da.DOS.. a batjocori... a prăpădi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit.. a face prădăciune. a face proaspăt. a prăda. a năvăli. (pop. (fam. pîrjol în copii. (reg. sau împrejurul . se sculară. pizmaşii. a primi (bine sau rău) (pe cineva). a(-i) face probleme (cuiva).. a-şi face prilej cu . a prăpădi (prin mijloace violente şi instantanee): acolo să dăm proaşcă.. sub ochiul cel de sus . Doamne. a face comedii. a face (tot) posibilul (şi imposibilul). a face prăpădit (pe cineva). (reg. a spune ceva de necrezut.. a face primă a face primire a face primul pas a face prinsoare a face proaspăt a face popas. ) a face ravagii printre . ) a face o impresie deosebită..AL. v.. prin. a-şi face povară. a spune minciuni: nu. a prăznui. a face proaşcă a face probleme a face proces a-şi face proces de conştiin ă . a avea ini iativa. ) a vorbi fără rost. că faci praf! PREDA... ) a face de rîs. printre sau împrejurul .DOS. greută i (cuiva): omul ăsta ne cam face probleme.POP. a o face prea încornorată. 2) (fig.: pîrdalnica buduhoală de gît face posomol. printre . a face tot ce e (omeneşte) posibil: te-am rugat să faci tot posibilul să am astăzi banii. ) asupra cuiva).SAD.. Ghi ă. a face (bună sau rea) primire (cuiva). ISP. a face poznă. 2) (fam.CONTEMP.....ext. 1) a (se) distruge.. (înv. că te face prăpădit.. a se face prăvirişte. a face prinsoare. a face pozne. a pre ui. a face pregătiri. a nimici. a se pregăti. a face pre osîndă (cuiva). a da iama (în. a paria. a face preten ii. a certa (aspru) (pe cineva). a face începutul. (p. a face (sau a intenta) proces (cuiva sau (înv. ) a distruge. a face primul pas. a (se) face praf..

a i se face (sau a-i veni) rău (cuiva). a-i face punga păienjeni la gură. ) a fi foarte zgîrcit.i place? POP. grea ă etc. a fi complet distrus sau irosit. institu ii) a nu func iona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale. ori iarba nu. a (se) face praf. ) 1) a sta pu in (undeva sau la cineva).NEGR. a face răscumpărare. a se răzvrăti. ) a răscumpăra. ) a se război. a nu (mai) face (mul i sau prea mul i) purici (undeva sau la cineva). (fam. binefacere.P. a suspecta de inten ii necurate (pe cineva). 1) (despre fiin e) a fi zdrobit.. a face punte. a face rezerve. . a nu-i prii.DOS. apa rău î i face. în toate saloanele literare. a pleca repede (de undeva sau de la cineva): du-te . ucis.. (înv. . a vizita: făcînd revista prin Paris. (înv. a face răsplătire (cuiva).POP. a face purici. CĂL. ) a (se) sfărîma.. a-i face raport (cuiva). facerea lumii. (înv. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu să agiute tătînesău.) a nu mai rămîne nimic. (înv. fărîmi at. (înv. 2) a nu rezolva nimic. a face revista. har: mai ales pentru noi . ) a se ridica. a face (sau a sta cu) război asupra cuiva. ) a cutreiera. CAR. dar nu fă nicăieri purici. faptă bună. a fi cuprins de o stare de ame eală. risipit.. ) a răsplăti (pe cineva). a paria. a leşina: i s-a făcut rău şi a căzut pe stradă. a izgoni (pe cineva). a face război. a ataca în cuvinte (pe cineva sau ceva). a face rădicare. 2) (despre servicii publice.CODRU-DRĂGUŞANU.CEZAR. (pop. a (se) face (sau a (se) preface) (în) (praf şi) pulbere (sau pulbere şi cenuşă) sau a (nu) se (mai) alege sau rămîne (nici) (praful şi) pulberea. a nu se mai alege nici praful: şi cădzură to i idolii de se sfărîmară şi se feaceră pulbere. a învinui fără dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de inten ii. facere de bine. a-i face răvaşul sau a-i da răvaş (de drum) (cuiva). a face rămăşag.DELAVR. înlăturat.a-i face proces de inten ii a-i face proces de inten ii (sau inten ie) (cuiva). (înv.PRAV. bunuri materiale etc. folos. a face procesul a face pulbere a-i face punga păienjeni la gură a face punte a face purici a nu face purici a face puzderie a-i face raport a face rădicare a face rămăşag a face răscumpărare a face răsplătire a face rău a-i face rău a i se face rău a-i face răvaşul a face război a face război asupra cuiva facerea lumii facere de bine a face revista a face rezerve . bani. cînd va vedea că stau cu războiu asupra lui.EM. a critica. o supărare (cuiva): împăratul dădu poruncă straşnică. . a nu face nici o brînză. 2) (despre obiecte. a-i face rău (ceva cuiva). sfărîmat. (reg. a pricinui un necaz. este o mare facere de bine.CR.. 1) a nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale.. a nu face nici o treabă. a analiza critic şi polemic (condamnînd): fratele îi făcea procesul unei pălării care nici măcar nu era un model. a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mînă.MAIOR.. a face (un) rău (cuiva). crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu. a se alege praful: moara ciocoiului macină oameni de s-alege din ei pulberea.. ) a fi nerăbdător. a da paşaportul (cuiva): Leicu ei i-a făcut răvaş de drum. făcurăm cunoştin ă cu un turist englez. a-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. pe care el le-a rostit la facerea lumii. nimicit. a face procesul (cuiva sau a ceva). a exprima îndoieli. a-i produce o suferin ă (trupească sau sufletească) (ceva cuiva): oi ă bîrsană.SAD. . a (se) face puzderie. că oriunde le-ar vedea cineva. (reg. să nu le facă nici un rău..

. ) a strivi (pe cineva). ) 1) a se obrăznici. (reg. a-i face rînd de ceva (cuiva). a (se) hotărî: spre a nimici proiectul rialului său. (sau împrejurul .. a face rît.ext. 2) (fig.. a face robie. HOGAŞ.. (pop. bade. rugile).). (înv.CAR. . 2) a silui. (reg.. a (se) face roată în jurul . a aduce) rugăciune (sau rugă.a face rezolu iune a face ridicarea a face risipă a-i face rînd de ceva a face rîs a-şi face rîs de . a face rît a face roată în jurul . a face roiul.. a se face roşu (la fa ă).NEC. rugăciuni) sau a-şi face rugăciunea (sau rugăciunile. a se ghemui: te-ai făcut scoabă de frig. 2) a se strînge. a bate (strivindu-l) (pe cineva). face rezolu iune a se duce însuşi în Moldova. a viola (o femeie): lua femei şi fete mare şi copii.AGÂRB. a da. (pop. un război. a face scandal.). a se face sau a (fi) făcut scoabă. a-i face (cuiva) să . a face robie a face roiul a-şi face rondul a face rost a se face roşu a face rugăciune a face rumân a i se face ruşine a face salată a face sală plină a face sandviş a face sat a face scrum a se face face să . a procura (ceva): [lupul] se îndreptă către o stînă din apropiere. ) 1) a slăbi foarte tare sau a fi extrem de slab: purceaua e făcută scoabă! POP. 3) a da o raită. a-şi face (sau a-şi bate) rîs de . ) a lua captivi. a face ridicarea.. de ne-am urît! POP.NEC.. a face sălaş (cu cineva). ) a (nu) avea succes. ) a rămîne. a o roi. (nu) secade. ) a pleca repede (de undeva). a se închina: făcură rugăciune mare către Mahomet al lor. a sta mult (undeva sau cu cineva): descalecă iute. de-ş făce rîs. a risipi. a o şterge. a face salată (pe cineva). (nu) face să . 2) a face nazuri. cu sîla. (înv.: iar tu. a-i fi ruşine (cuiva).). a fermeca. POP. pentru a-şi face rost de ceva de ale gurii. (sau după . a face rîs (de cineva). ruga.. sat nu face. a declanşa o încăierare sîngeroasă. ) a-i face rost de ceva (cuiva): îi făcuse popa rînd de ceva haine. ) a (se) decide. robi: multe robii au făcut în ara Leşască. a ob ine. ) a avea rela ii sexuale (cu cineva): împăratul îndrăzni degrăi cătră ea cu pohta curvii: cum să se culce cu ea ..ASACHI. to i arhiereii. (reg..POP.CAR. a-i face să . ) a se enerva.. a rîde (de cineva).POP. (arg. şi pop. a face sat (undeva sau cu cineva).. încalecă. du-te. a se ruga.... a-i trage o bătaie zdravănă (cuiva). (reg. a încercui. a face să curgă sînge. scula i-vă şi face i rugă.. a înconjura din toate păr ile: la ieşire cîteva muieri din sat făcură roată în jurul ei. (nu) merită să .DELAVR. ) a arde (sau a face să ardă pe cineva sau ceva) complet: ajută-mă să-l fac scrum şi cenuşă. (nu) se cuvine să: nu face să mergem tocmai la vremea mesei. (despre spectacole) a (nu) avea public numeros.. pentru că i-ai făcut rîs de mine. a face să curgă sînge a face sălaş a face scandal a face rezolu iune. PANN. şi aşe face David sălaş cu ea. . (sau de . (înv. (înv. . ciobane. a-şi face rondul. a vrăji (pe cineva) (să iubească sau să urască): nu ştiu cine nea făcut. 2) a face un control.. v... a face gălăgie: am aflat că dăscălinea cu Ca avencu şi cu to i ai lor vor să facă scandal. ) a face parastas. POP.. ....VARLAAM. a se înroşi la fa ă.ISP. ) a creştina (pe cineva). a face (sau a înăl a. să rătăceşti toată via a ta. (p. a face risipă. a face rumân (pe cineva). prizonieri. a face rost (de ceva). ) a inspecta santinelele.. (fam.. a se înfuria.... 1) a se îmbujora. 1) (mil. a i se face ruşine (cuiva). a (se) face scrum (şi cenuşă). ) 1) a-şi bate joc de . noi. a face sandviş (pe cineva). a face sală plină (sau goală) sau a face săli pline (sau goale). (pop.

a se îmbogă i. a se face scrob... sieşi) seama (sau seamă). (înv. a sili (pe cineva): lasă-mă măicu ă-n pace să iubesc pe cine-mi place. numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor.ARGHEZI. (pop. a scîrbi (pe cineva).. .. de băutură). şi iron.. ) a silui (pe cineva): o femeaie . a impresiona foarte puternic. 2) (fam. a face (un) scrob. a se sfătui. că fac scurtă la mînă! DELAVR. a stîrni vîlvă. (reg. . EM. vin la sînu-mi. ) singur sieşi.. (fam. 1)(înv.AG@RB. a face sfadă între . a slăbi. a se frămînta. şi pop.POP. a ajuta să scape (pe cineva). a face scurtă la limbă. a face (sau a da. ) a se sătura (de mîncare. silă (cuiva). 2) (reg.. a unei ac iuni etc. că faci scurtă la limbă. ) semn de pace). a face sfat a face sfîrşit a face silă a face silă a face silin e a face siluetă . a face sfat. a da de în eles (cuiva): îi face semn să şadă. a face (un) semn (cu capul sau cu mîna. ) a face un efort manual deosebit (şi de durată): nu te pune cu cotnarul . din mînă) (cuiva).. a face (asupra-şi) silin e (sau o silin ă). PANN.EM.. 1) a pregăti o omletă. a face senza ie. . (reg. ) de seamă) (cuiva).: nu trebuia să-şi facă scrupule.. a se face (sau a căpăta) scoar ă. a marca (ceva undeva): a făcut un semn pe toate pachetele. a face (sau a produce) silă (cuiva). a i se prevesti (cuiva ceva): ştiam eu că o să mi se întîmple mie un necaz mare. a strica. cu atîta meli ă. a se îngroşa şi a se întări (de murdărie): hainele lor începură să capete scoar ă. a primi o lovitură (fizică sau morală) puternică (şi a avea senza ia că vede scîntei): sar odată voiniceşte de pe-un mal ..POP. a se stăpîni: îşi strîmbă obrazul. ) a-şi da) sel(e)am(ul). EM.a face scăpat a face schimb a i se face scîntei a se face scoar ă a face scrob a se face scrob a face scăpat (pe cineva).SAD.STANCU. de durere. a se strădui: îşi făcea silă pe doică a asculta. drept cu fa a-n jos. şi reg. ) 1) a se sinucide: de cîte ori am vrut fac să-mi samă. a i se face scîntei (pe dinaintea ochilor) (cuiva).. CAR. mi se făcuse semn: răsturnasem de diminea ă candela .. a i se face semn (cuiva). şi-atunci l-a făcut scăpat. a face scurtă la mînă (sau la mîini). a schimba. la urît silă nu-mi face.. a-şi face (singur sau (înv.POP. ) a învrăjbi. a se usca foarte tare. (înv. un om descălecă şi-i făcea sîlă să o spurce. (pop. 3) a produce grea ă. din cap. a lăsa. a face schimb. ) a sfărma. a face să înceteze: fă un sfîrşit durerii . a face (sau a pune. din greşeală.. a atrage (cuiva) aten ia printr-un gest.. ) a (se) saluta: selam unu altu-şi dau şi gîtlejul îşi udau. a deveni zvelt.. a face (sau a pune) sfîrşit. a lăsa) (un) semn (undeva). 2) (înv. cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii. a se închina: ca să-şi facă semnul crucii după regulă. ) a trăncăni: mai ho. a-şi face semnul crucii (sau (înv. a face siluetă. a însemna (ceva undeva). (reg. ) a omorî (pe cineva). scîrbă.CR. . a-şi face scrupule a face scurtă la limbă a face scurtă la mînă a face seama a-şi face seama a face selam a face semn a i se face semn a face semn a-şi face semnul crucii a face senza ie a face seu a face sfadă între .DOS. a(-i) face seama (sau (înv. (înv. a-şi pune probleme de conştiin ă în legătură cu moralitatea. a(-şi) face silă. PANN. ) a se sili. a-şi face scrupule. a înlesni fuga (cuiva): i-a dat pîn’s-a săturat. el şi-a strîns toate degetele tare. ) a for a. a sparge. a face (sau a prinde) seu (sau cheag). ) a se re ine. mărgînd la sv [î]nt [u]l. făcînd o silin ă să pară şi el bucuros.

a face şotii. ) a aduce la cunoştin ă: vă facem ştiut ca să vă aduna i în grabă. (înv. îi făcu pu ină teorie. ) a rupe în bucă i. ) a se face de rîs. a face tăcere. a se face ştiucă. 2) a sta de vorbă. a escroca. despre cai) a slăbi din cauza lipsei de hrană.) (pe cineva). a face şcoală. a nimici (pe cineva sau ceva): cîinii. a face şor (cuiva). a-şi face şăncălii. a avea un număr mare de adep i sau de imitatori.CAR. a face. a-i face morală (cuiva). a (se) enerva: să nu ne mai facem inimă rea şi spaimă gîndindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decît altele. a distruge. de picioare. a face talmeş-balmeş (pe cineva).a face sînge rău a se face sloi a face socoteala a-şi face spaimă a se face stăpîn pe ceva a face surgun a face şagă a face şahăr-mahăr a face şah şi mat a face şatră a-şi face şăncălii a face şcoală a face şcoală a face şor a face şotii a se face şperlă a se face ştiucă a face ştiut a-şi face tabietul a face tabinet a face talmeş-balmeş a face tăcere a face tămăduire a face tărî e a face teatru a face temenele a-i face teorie a face terci a face teren a(-şi) face sînge rău (sau inimă rea. a face temenele. apucînd pe zmeu de cap. a se ine de pozne. cu cafea şi ciubuc. a face (sau a juca) teatru. CAR. (fam. a spune lucruri inutile. (fig. (reg. NEGR. a face linişte. a defăima. a nimici. a vorbi de rău (pe cineva). ) a se distruge. poala-i săruta. a se face (tot) şperlă. a se învoi asupra pre ului. a face tîrg(ul). a livra. a (se) mîhni.POP. (înv. a face socoteala. 3) a a î a. a înghe a: fie apă.POP. şi-au şi făcut spaimă. a vindeca. a face şcoală (cu cineva). mîna. a socoti. a uzurpa. fără rost: certă conducătorul părinteşte. a-şi face tabietul. a învinge (într-o luptă. fie ce va fi. a face şatră. a face şagă (cu cineva).1795). a se face sloi (de ghea ă). 1) a învă a minte (pe cineva). a face tabinet. a face teren. a glumi. a lua cu for a (sau prin viclenie) ceva. (înv. de spinare. a-i face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva). a face surg(hi)un (pe cineva). ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rău. să fie datori a face teslim acele condice în mîna ispravnicilor nuoi. (reg. a face ştiut. (a. . de mîni. a se face stăpîn pe ceva. a încredin a. a face (sau a umbla cu) şahăr-mahăr (sau şahăr-mahăruri). ) a preda. a face terci (pe cineva sau ceva). cum au auzit huetul carelor. a se speria (unul pe altul) şi a fugi: turcii. a face şah şi mat (pe cineva). a bate la cap (pe cineva).NEC. a-şi face spaimă. inimă amară) sau (reg. ) a(-şi) pune sînge rău la inimă. a calcula. a (se) întrista. ) a se instala undeva ca acasă. a face teslim a face tîrg .URIC. a face tărî e (pe cineva sau ceva). pe loc se şi face sloi de ghea ă. (la jocul de căr i) a ridica cu o singură carte toate căr ile care se găsesc deodată în joc.POP. a face praf (pe cineva sau ceva). cu omu care-i de treabă. ) a surghiuni (pe cineva). lăsînd masa goală. (înv.POP. a înşela. a face tămăduire. a efectua o muncă în deplasare.VINEA. ) a tămădui. a bate zdravăn (pe cineva).BRĂESCU. a asmu i. a (se) supăra foarte tare. îl făcură tărî ă. a înmîna: cînd ispravnicii vor ieşi din ispravnicie. într-o dispută etc. a înceta să mai existe. (reg. a se înclina în semn de respect sau de supunere: temeneaua că-şi făcea. a se sfătui (cu cineva). a-şi satisface un gust devenit obicei zilnic: îşi făcea după prînz tabietul boieresc. (reg. a face (sau a da) teslim (sau testimat). a şugui (cu cineva): dragu-mi-i a face şagă.

(înv. 1) a strivi. a-şi face toaleta. ) 1) a sfărîma. POP. util: n-are moşul sită. a face toate (chipurile) să .VARLAAM. faci burta tobă. a se tocmi. a face tobă de bătaie a se face tobă a face tocmeală a face tot ce-i stă în putin ă a se face tot îră a face tot îră a face tragedie a-i face trampa a-şi face treaba a-şi face treaba cu . a se frămînta. REBR. .STANCU. a-şi face (sau a-şi prinde) treabă (cu cineva). tot furînd. .PANN. a ucide.. cobză) (cuiva).. ) a intra în rela ii (de dragoste) (cu cineva).a face toaleta a face toaleta a-şi face toaleta a face toate mijloacele a face toate să . a face trudă.i fac spinarea tobă. a-i mijloci (cuiva ceva): gata! i-am făcut trampa cu Mărioara! POP. a face tot îră. a pregăti pentru opera ie (un bolnav). ) prin) putin ă. POP. ) a o face pe treabă. iar boierii. a se întrupa. a-şi face treaba (sau trebile). a-şi rezolva problemele: Vodă doarme în cămară. a mînca peste măsură.. să trimea ă fata la baba Roscor oaia.... a face inte sau a da în inte. zise căpitanilor: „face i trudă şi blema i cu mene“..POP. despre porumb) a începe să se coacă. cînd bei multă. a face toaleta (unui condamnat).. îmbrăcîndu-se): tocmai acum pe la ora 11 ajunsese să se scoale şi să-şi facă toaleta.. a se folosi de . rea. a se îndopa. a face turtă (ceva sau pe cineva). bună.i mai bine urca şi. 2) a-i fi frică. cum era. ) a (se) trudi: svîntul .: aveam o căru ă. 2) a nimici. ) a face tot posibilul: am făcut mii de mijloace să fug din patria mea. a face tocmeală. 2) a urina sau a defeca: ia. a se face tot îră. a se teme.CR. a se prostitua: e ca o cantilenă pe care o îngînă prostituatele cînd fac trotuarul. de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă..SL.: nu putem trăi în casa asta. a face tot posibilul. 1) (reg.POP. ) a se face de rîs. CAMIL. a exagera partea neplăcută a unei întîmplări. a se face trup. (înv.. a se concretiza. a se găti (spălîndu-se. şi reg. 2) a bate foarte tare (pe cineva): las’că te-oi prinde eu! am să te fac turtă! GANE.. îşi fac trebile pe rînd! HASD. 1) a face bine (ceva). îmi făceam treaba cu ea. ) a lua fiin ă. a-şi face treabă a face treabă a face trebuin ă a face trotuarul a face trudă a se face trup a face turtă a face ărîna praf a se face imir la lume a face inte a face toaleta (unui bolnav).. (pop. a se încurca (cu cineva): nu te teme. 2) a trebălui: făceau treabă pe la bucătărie. a se face imir la lume. a bate foarte tare (pe cineva): nu umbla prin mahalale . a face trotuarul. că cu alta nu-mi fac treabă. . a(-i) face trebuin ă (sau trebuin a) sau a(-i) fi (de) trebuin ă.. a face ărîna praf. (pop. (reg. a face tot ce-i stă în (sau (înv.. a încerca toate posibilită ile de a . a-i face trampa (cuiva). tot ce poate: va face tot ce-i va sta în putin ă să-l scoată din casa lui.i fă treaba-ntr-însa... ) a nu face nimic. te umflă-n burtă. pîntecele) tobă (sau burduf. .POP. 2) (fam. ) a-şi satisface nevoile sexuale cu ... (înv. a-şi face treaba cu . a se face tobă sau a (i se) face burta tobă.POP. (reg. . a face tragedie (sau tragedii) (din ceva).. 2) a-şi găsi de lucru (cu cineva). a se ghiftui: zeamă de prune.. ) a se servi de . a(-i) trebui. 1) a-şi face interesele.P. 1) (reg. a face treabă sau (reg. c-o să. capul.. a(-i) fi necesar. (înv. mîndră dragă. dar dacă i-a face trebuin ă. a pregăti un condamnat pentru execu ie (tunzîndu-l şi schimbîndu-i veşmintele): doi-trei bărba i aşteaptă aci să vie călăul „ca să le facă toaleta“.. a face toate mijloacele (sau mii de mijloace).VINEA. pieptănîndu-se. ) 1) a se agita. a face tobă de bătaie (sau de buşeli) (pe cineva) sau a-i face spinarea (sau pielea. a turti (ceva sau pe cineva).

.EM. a ocoli. rugămu-ne-ndurărilor Luceafărului mărilor. a-şi face o carieră: şi-a făcut un nume destul de cunoscut. a da uitării. a face un serviciu solicitat insistent: acest hatîr i-l făcuse Dumnezeu.. a merge spre . pîn-ce s-o face lucru muşama.POP. a face (sau a ine) umbră pămîntuluidegeaba.. a face un compliment (cuiva). a nu fi bun de nimic: nu vezi că faci umbră pămîntului degeaba? ISP. a face umbră pămîntului.. prostesc. a ajuta pe cineva.. a face un cerc (sau cercuri). a muşamaliza: să ne păzim aci vreo cîtăva vreme. (biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte două bile. a clăn ăni de frig. ) a ciurui. a face praf şi pulbere (pe cineva sau ceva): era să-i facă una cu pămîntul pe nevrednicii tîlhari. a servi (pe cineva). a-şi face unghiile. a face umbră. făcînd cercuri de zburare. a deveni celebru. a face un pas (sau cî iva paşi). a nu se mai gîndi (la cineva sau la ceva) sau a lăsa impresia că a dat uitării (pe cineva sau ceva): bag seamă. ) a (se) face praf şi pulbere: praf şi îră m-o facut. a distruge. a face ceva nepotrivit. de şia muşca labele. un privilegiu (cuiva). a chefui. a face un ocol.CR. a restabilidreptatea.POP. a trăi: noi. a-i face un bine cuiva. că i-oi face eu cumătrului una. a face un chef.. a face unire.. a încheia o afacere. 1) a descrie un cerc (sau cercuri). vestit.VLAH.ISP. las-o să cînte acolo celor păcătoşi. a se contopi cu .AL. a face (un) lucru (sau lucrurile) muşama. a face una boacănă sau a o face boacănă. a săvîrşi) un păcat (sau păcate). ) a se îmbăta: din duşcă-n duşcă mi-i să nu mă fac uşcă. a face uitat (pe cineva sau ceva).AL.POP. (reg. (pop.. a se apropia de . se vedea plutind cu fală. a-şi face un nume. a-şi tăia.. a păşi. a face un act de dreptate. a acorda o favoare. a se uni. (reg.POP.. a călca în picioare... a face un prost (sau rău) serviciu (cuiva). a complimenta (pe cineva). a umbri. . a gafa. pînă se făcu una cu tina.POP.: face cî iva paşi spre dînsa. a comite o greşeală..: porcul se tăvăli în noroi. a face un serviciu (cuiva). a nu mai putea fi deosebit de . a-i juca (cuiva) o festă: taci. a face ur uri. a face un carambol. a(-i) face (cuiva) una (şi bună sau lată)... a face un hatîr (cuiva)... 2) a se roti (în zbor): un vultur mare. numai prin munca şi meritele lui. a se face (tot) una cu . a face îră şi fărină (sau praf şi îră) sau a se face îră şi nemică. a ajunge cunoscut..a face îră a face îră şi fărină a face ur uri a se face uşcă a face uitat a face umbră a face umbră pămîntului a face umbră pămîntuluidegeaba a face una a face una boacănă a face un act de dreptate a se face una cu .AL.. a face (sau a comite. a face (fără voie) un rău (cuiva).. a se face uşcă.. a face un gheşeft. pentru că a facut pacate. a face un pas greşit. a se uni cu . a-şi cură a şi a-şi da unghiile cu lac. da femeia ta. a pune în drepturi pe cineva. a se împreuna cu . a păcătui: rămîi tu aici în cer la noi şi ne cîntă.CR. ce din mila sfîntului umbră facem pămîntului. a zdren ui. a face una cu pămîntul a-i face un bine cuiva a face un carambol a face un cerc a face un chef a face un compliment a face un gheşeft a-şi face unghiile a face un hatîr a face unire a face lucru muşama a-şi face un nume a face un ocol a face un pas a face un pas greşit a face un păcat a face un prost serviciu a face un serviciu a face îră. a face una cu pămîntul (pe cineva sau ceva). pe mine mă fac uitată.

a face un topor a face urechea toacă a se face urît a face uz de. a-şi face loc de trecere.OD.. ) a da de ştire. a uza de . zdren uite.. a depune toate eforturile spre a reuşi. a da chix. (înv.. a fi nevoit. a-şi face visuri. a tulbura (ceva): toate întocmirile administrative. a face vis (sau visuri).. a face (o) vizită (cuiva).cum văd eu. a face veste (sau ştire) (cuiva). a duce un anumit trai: îmi fac veacul tot pe cale.. a-şi petrece.CR. a omorî (pe cineva). ) a alunga (pe cineva). le mai facem cîte un şurub în cap.. a se pregăti de plecare. a vizita (pe cineva). a-şi face valiza (sau valizele). a se face vînăt (la fa ă)..... a perturba.POP. (despre vreme) a se strica.. 2) a-şi lua elan. a păcăli (pe cineva). a-i face vînt (cuiva). a fi) varză. a-şi trece) veacul. a(-şi) face urechea toacă. ) a-şi duce. ) (despre căr i. ) a perturba. a se învine i (la fa ă) (de enervare sau de frig): cînd se înfuria. (fam. ) a suporta un eşec. a face un topor (sau toporul) (cuiva). a se face (sau a sta. a face val (cuiva).. erau făcute val-vîrtej. a se strînge ghem. a încunoştiin a (pe cineva): le-au făcut un prieten din Iaşi veste. a juca o festă (cuiva): frînghierul . 3) a reduce la tăcere(pe cineva).a-i face un şurub în cap a-i face un şurub (sau şuruburi) în (sau prin) cap (cuiva). religioase. umbla val-vîrtej să-i găsească mireasă. ) a vîna. dacă vrei.CR. VLAH. (pop. a se face vălătuc. a face val-vîrtej (ceva). a face (sau a ajunge) să aibă foile mototolite. a se ghemui. a umbla) val-vîrtej.. a(-şi) face venin. . se făcea vînătă la fa ă şi ochii i se învîrteau în cap. a se folosi de. 2) a bate zdravăn (pe cineva). a face varză (ceva sau pe cineva). a face vîlvă (sau zgomot). a anun a. (înv. necazuri. ba ş-un topor î i fac. a se enerva: amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte . militare .BARI IU. a-şi face sînge rău. 1) a înşela.) a (se) deteriora. (fam.POP. a deveni cunoscut.. (înv. a-i răsuci şuvi e de păr de pe cap (cuiva).CAR. renumit: pentru ce Lamartine a făcut atîta vîlvă în Fran a ca poet? BOL. a pleca. ) 1) a tăia în bucă ele (ceva sau pe cineva). a-şi face vînt.POP. a răzbate: pe aici şi-au făcut vad oştile turceşti. a face valuri. atît mai bine pentru mine. urechea toacă.SAD. a o face varză sau a face o varză. a-şi petrece via a într-un anumit fel. dacă mă crezi. a pricinui neajunsuri. (reg.. cum zicem noi ardelenii. a-şi face vad. a (se) face (sau a ajunge. 2) a bate zdravăn (pe cineva): pe semne te mănîncă spinarea. a se preface că nu aude sau că nu în elege: deputa ii însă şi regaliştii îşi făcură. a văzut pacostea şi a ştiut cine i-a făcut toporul. a răsuci unghia degetului mare sau încheieturile degetelor în părul capului (cuiva): lăsăm pruncii să-şi vadă de treburile lor . a visa (la ceva). 1) a crea un curent de aer pentru a răcori (pe cineva). a-i face un rău (cuiva). a-şi face vad a face val a-şi face valiza a face valuri a se face val-vîrtej a face val-vîrtej a face varză a face varză a o face varză a se face vălătuc a-şi face veacul a face veleatul a face venin a face veste a face vis a-şi face visuri a face vizită a face vîlvă a face vînat a se face vînăt a-i face vînt a-şi face vînt . a face uz de. a-şi face planuri proiecte. a-şi face (sau a-şi duce. a spera. a(-i) face veleatul (cuiva). n-am în lumesărbătoare. ne mai stropşim la ei. MARCOVICI. înfoiate. ) a visa: numai visurile ce facem deştep i ne vatămă. 2) (fig.. (fig.... a se strădui în vederea realizării unui scop: baba . a tulbura. a produce senza ie. a trezi interesul.. a face vînat. financiare. 1) a se răcori. caiete etc. a se face urît. a (se) supăra foarte tare. şi ia acuş te scarpin. silit să plece.NEC.

. făcător de rău. a amărî. 1) a apăra. ) fată bătrînă..SL.. neicu ă. a face vorbă (sau (înv. a face zbor a face zid împrejurul cuiva a face zile fripte a se face ziuă albă a face zîmbre a-şi face zor mîniei faci bine că ... unul înaintea (sau împotriva) celuilalt. . fală goală. fă (sau să faci. făcător de bine. e treaba ta! a făcut ceafă... a se necăji. (reg. fată mare.. 1) a fi lipsit de valoare....POP.. a face nazuri... faci bine (sau rău) că .. a vorbi. fii bun şi . a orienta (pe cineva): în loc să încurajăm fetele române în această direc iune .. a îndemna. fa ă în fa ă.POP. a face gălăgie. făcător de minuni. (sau de . răufăcător.. 1) a ascu i.. ce-i putea şi mă ia cu dumneata. a necăji foarte tare.. vis-a-vis: şi nici apa nu mă lasă să fiu cu el fa ă-n fa ă. ai amabilitatea să . făcute de mînă.EM. 1) s-a îngrăşat. ) flagrant delict. a (nu) face vreo (sau nici o) brînză. ) a împlini. face i bine şi ierta i! POP.. (reg.. fă ce ştii! a făcut ceafă făcute de mînă a făcut morişcă a făgădui cerul şi pămîntul .!. vorba ceea: tu.. (reg.. ) fată bătrînă. (sau de . a-şi face zor mîniei. a promite) cerul şi pămîntul (sau marea cu sarea) (cuiva). legiuitor..CR. a-şi alimenta supărarea... te priveşte!. ) a decedat. încearcă toate solu iile pentru a putea să . fa ă turcească.. făcător de bine făcător de lege făcător de minuni făcător de rău fă ce-i face şi . traistă uşoară. pentru a le înzestra cu diplome de doctor.. am făcut o fa ă cătrănită şi turcească. 2) s-a obrăznicit. (înv. (înv. a face zid împrejurul cuiva. e bine (sau e rău) ce faci: bine faci că nu te ară i mic la suflet.. fecioară. să . a nu valora nimic. a promite foarte mult.. ai face) bine să (sau de) . traistă uşoară faptă vegheată fată mare fată nemăritată fată veche fa ă în fa ă fa ă turcească fă bine să . a făgădui (sau a cere.. totul. trup fudul şi sărăcăcios.: fă. binevoieşte să . a face zbor (cuiva).DRĂGHICI. a făcut morişcă.. traistă goală. faptă vegheată.. voim să le facem zbor la universitate.!. ) idoli: să nu face i voao singuri făcute de mînă.. binefăcător. mai e şi fudul: aici la sărăcăciosul ist de rai.!: fă bine de înapoieşte un leu istuilalt . a se lumina bine de ziuă: făcîndu-se ziua albă. fă ce ştii!. (persoană) care săvîrşeşte minuni: mînele sale făcătoare de minuni. ) imposibilul (cuiva): popa cerea însă marea cu sarea. ) sau faci bine (sau rău) că .. a chinui (sistematic). a proteja pe cineva. a îndruma. ) voroavă). fată nemăritată. (p. a da chix: am bănuit eu că n-ai să faci nici o brînză! a face zarvă.EM.). fală uşoară .. intrînd la stari ul tău.POP. 3) (fig. fă bine şi .. a rotunji. 2) a pune vîrf (la ceva).! fă bine şi .a face vîrf a face vorbă a face vreo brînză a face zarvă a face vîrf (la ceva). a face zîmbre. fală goală. a face zile fripte (sau negre) (cuiva). fă ce-i face (sau po i) şi . virgină. te rog să ... 2) a fi solidar cu cineva. mofturi... a se face ziuă albă. a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] îi făcea zile negre bietei babe. fa ă încruntată: azi..EM.. a sta de vorbă.!..POP. după ce că e leneş. fată veche. făcător de lege.ext. vulpea iese la marginea drumului..! CR.BIBLIA.. să .. 2) a eşua.

fără preten ii.!.DOS. de a .NEGR. ) fără nici un ... fără sfîrşit: într-un calcul fără capăt. te rog! fără .. ) dezordonat... limpede. nice ruşinată. necredincios (în căsătorie). fără (de) astîmpăr.. malonest: lotru. că au fost dentîi muiare de cinste.: o văzu sănătoasă.EM..LET. răutăcios. 2) lipsit de castitate: ori care muiare.!: face i-mi cinstea să lua i masa cu mine! fă-mi plăcerea . curat: gramatici . fără cînd. trebue spus fără compliment. cevaşi... necuviincios: multe lucruri fără cale făcea. şi de-aciia n-are nice o credin ă nice într-un loc. fără barbă.. fără protocol. fără capăt..CR. ! fă-mi plăcerea . neastîmpărat. elocvent prin el însuşi. aceasta nu să chiamă fără de cinste. fără (de) cale. î i explică .PRAV. ) lipsit de sens. (înv. fără alăturare. fără crîcneală. fă-mi onoarea să . fără tragere de inimă. fără bună rînduială. . cît nu se vedea soarele. haotic. la întîmplare: cursul vremilor . 1) (înv. . haide... fii bun .. fără ocupa ie (statornică). 1) necinstit. neprotocolar. fără fasoane. ave i un drept la recunoştin a mea. necontenit. (pe) nedrept. incorect.. fără cislă. CANT.. (înv. perfid. (înv... (fig. după ce o va sili cineva .. fără ceremonii.. fără rost. fără cît (numai). neprotocolar: haide.PRAV... fără egal. fără curtenie. de-a-dreptul... ce să zice de ocară şi de ruşinea ceştii lumi. (înv. fără ceremonie (sau ceremonii). (înv.. ininteligibil: era un articol fără cap şi fără coadă. neîncetat. necinstit. . neconvingător.NEC. domnul mieu.. fără a ine seama sau socoteala de nimic. fără contenire. de logică. fără sămn cevaşi.. BIBLIA.)!. fără (nici o) considera iune.. imberb.MOLD. în care să se plîngă de relele ce sufereau fără contenire. fără chibzuială. numai: n-au stătut sultanul cu voievodul să se bată. ) nepotrivit. de dînsele. fără compliment(e). amestecate şi zămentite era. . (sau a . fără condi ii. fără (de) apărare. necugetat.PRAV.I. ) afară doar dacă. infidel.. să se cunoască loc de rane.POP. tot socoate şi socoate.fă-mi cinstea să .... ) decît... nechibzuit. fără cinste fără cislă fără cînd fără cît fără comentarii fără compliment fără condi ii fără considera iune fără contenire fără convingere fără credin ă fără crîcneală .. fără nici o bună orînduială. verde. fără (de) cinste. fără cap şi fără picioare (sau coadă). de ocară: rămîne fără de cinste. convingător. sărac... pe fa ă.NEC.NEGR. 3) de ruşine. ce să zice fără de cinste. incomparabil. fără seamăn. continuu: [h]otărîră să trimeată o jalbă sultanului. cevaşi fără alăturare fără apărare fără asemănare fără astîmpăr fără barbă fără bună rînduială fără cale fără capăt fără cap şi fără picioare fără căpătîi fără ceremonie fără chibzuială fă-mi (sau face i-mi) cinstea să .! fără . lipsit de apărare. fără egal: fără de asemănare easte blagorodnia.. fără convingere. . pînă ce nu se mai în elege nimică. 2) numai cît. ) nenumărat: [lăcustele] s-au înmul it fără cislă de multe . fără credin ă. fără căpătîi. sincer. care. fără obiec ii. fără împotrivire. necondi ionat. fără (de) asemănare. (despre oameni) fără adăpost... vagabond: îl alungă ca pe un om fără căpătîi şi vagabond. fără încunjur. fără comentarii. fără cît numai cîte o strajă unde şi unde de se lovea.

umblă fără nici o samă. ) decît: nu vom putea într-alt chip să ne deşteptăm sufletele. desigur. neînfrînat. să asculta i ce voi zice. (înv. nemărginit: cu-amor atît de fără de margini şi de-nalt nu se cădea să ie un om la celălalt. a rămasfără de răspuns. . fără cuvînt.PSALT. interminabil. (înv. şi fiul de împărat cel străin. fără (sau peste) cuviin ă. fără de frică. fără excep ie. fără excep ie. (înv.EM. (înv. fără doar şi poate. fără de margini.POP.ISP. fără a admite replică: să asculta i fără price. ) fără întrerupere. fără de trudă. necumpătat: se purta oarecum fără cumpăt. fără decît (numai). fără de numai pre carii ai robit cu sabia. fără frîu. 1) (înv. decît: nu-i vei lovi. fără de răspuns. ) abis. fără frică. fără fund. (înv. ) necinste: întru sărăcie şi întru fără-de-cinste au fost.DOS. serios! . fără folos. fără de numai (cît). ) cinstit. necru ător. nesfîrşit: sac fără fund.AL. DOS. într-adevăr!. fără de dumnezeire. ) în mod continuu. (înv. la argumentele mele. fără doar şi poate. fără îndoială.ISP. fără expresie. sigur: la acest ospă fu poftit. ) blînd: fără de grea ă m-oi arăta. fără glumă!. ) fără rost: omul . ) lipsă de credin ă. neapărat.. fără a se revolta. 2) fără capăt. fără ezitare. fără de cinste. fără de sfîrşit. ) cu excep ia. fără cumpăt.CORESI . nesfîrşit. prăpastie: rădicîndu-se pînă în ceriu. mustrîndu-l pentru fără-de-dumnezeirea lui. (înv. uimită. fără de (nici un) răstimp. fără de sfîrşit! EM. ) în seamă de nimică. (înv. păcătoşilor.BIBLIA. ) fără replică: fără de răspuns prea cu slavă acelui făcătoriu să creadem. . şi pop. ) fără îndoială. nechibzuit. (înv.CORESI. fără decît cu cea folositoare aducere aminete. fără fasoane. precis. fără frîul chibzuin ei. [undele] scadu pînă la fără-fundu.BOL. continuu. CONACHI. inexpresiv: privire fără expresie. fără de mită. inutil. fără deosebire: să pornească to i. fără (de) tăgadă. fără de grea ă.MINEIUL. ) pe nedrept: fără cuvînt norocul ocărăşti. nepotrivit. că fără de săvîrşire ve ve i munci. (înv. fără de tăgăduială.. necuviincios. lungă sărutare. interminabil: să. fără a protesta. fără de (sau nici o) seamă sau (reg. (înv. fără de price. neînfricat. fără de îndoire. fără de săvîrşire.BIBLIA.VARLAAM. (înv. necondi ionat. incoruptibil. 2) lipsit de cuvînt: e un om fără cuvînt.fără cru are fără cumpăt fără cuviin ă fără cuvînt fără de cinste fără decît fără de dumnezeire fără de frică fără de grea ă fără de îndoire fără de margini fără de mită fără de numai fără de price fără de răspuns fără de răstimp fără de săvîrşire fără de seamă fără de sfîrşit fără de tăgăduială fără de trudă fără doar şi poate fără excep ie fără expresie fără fasoane fără folos fără frică fără frîu fără fund fără glumă! fără cru are. ) care nu oboseşte niciodată: sventele scaune pre carii odihneşte Dumnedzău cel fără de trudă.HASD. 1) (înv. cu siguran ă. veşnic: va [i] de voi. ireligiozitate: şi mai vîrtos fecioarele călugări e strigă asupra lui. viteaz. (înv. curajos: se duce fără frică pe-o strîmtoare de potică. fără mofturi. cu siguran ă: credeam fără de îndoire.DONICI.i beau tot sufletul iubit c-o lungă. ) cu supunere.

MINEIUL. imaterial: focul duhului cel fără de materie... nejustificat. neocolit. 2) fără scrupule. .CR. şi pop. fără în elepciune. ) direct. fără scrupule: să-mi zică fără pic de mustrare a cugetului că nu mă mai iubeşte! NEGR. ) măsurare). exagerat. fără (de) materie. 1) drept. crai bătrîn fără de minte. nebun: bine. fără minte fără moarte fără motiv fără murmur fără mustrare de cuget .: fără leac de supărare. desigur: fără greş va veni Domnul.AL. în fa ă. imprudent.. absurd. 1) (despre boli) incurabil. EM. fără (de) leac de. nestăvilit: iubindo fără margini. ca zeii.. 2) în mod nesocotit. tu ştii fără-ndoială. fără (de) îndoială. fără (de) minte sau fără de min i. fără întrerupere. fără mustrare de cuget (sau a cugetului). crud. neîndurat: dar tu însu i .CR. nesfîrşit. punctual. istoria Vechiului Testament. 3) (înv.CORESI . fără remuşcare. fără (de) măsură (sau (înv. 2) (despre deprinderi. . ) nemijlocit. fără a se împotrivi.CR.POP. nevindecabil: boala asta e fără leac . fără zăbavă. ) spiritual.EM.. fără a crîcni. puternic. fără temeri. fără inten ie. ai voit fără-ndurare să jertfesc amorul meu. 2) nelegiuit. 1) foarte întins. fără (de) milă. (înv. neîntîrziat. mişel: ce om fără de lege e spînul. obişnuin e) incorigibil: e be iv fără leac. (înv. fără (nici un) pic de. ) faptă nechibzuită. . pasuri fără măsurare. fără prevedere. nemărginit: Dumnezeu sta pe scaunul lui fără margini. fără (de) încetare..CORESI. lipsit de măsură. neinten ionat. fără (de) lege. ) nemurire: putrezirea aceasta îmbrăca-se-va întru fără moarte. neîndoios. de mai pot trăi. fără mijlocire. fără îndurare.i pare să fii singur. etern: ajunse să fie şi el fără de moarte.BĂLC fără (nici un) în eles. 1) v.fără grai fără greş fără greşală fără grijă fără inten ie fără încetare fără înconjur fără îndoială fără îndurare fără întîrziere fără întrerupere fără în elepciune fără în eles fără leac fără leac de. fără motiv. fără limită.CONACHI. nebunie: putreziră ranele meale de fa a fără-mentea mea. 3) (înv.DELAVR. 2) fără greşeli. calea-i lungă. . 1) lipsit de ra iune. ) nesocotit. . fără defecte: mîntuia de spus. fără (de) moarte. fără (de) margini (sau margine). prostie. fără grijă. (înv. fără preget. 2) (despre obiecte) durabil: încăl ările astea sînt fără moarte . 1) nelegiuire: rar i-e dat să auzi de o asemenea fărădelege . fără întîrziere. nesăbuit: că fără minte crea ei acel lucru. lipsit de în elepciune. (p. fără leac de păcat fără lege fără limită fără margini fără materie fără măsură fără mijlocire fără milă fără grai. permanent.. nemăsurat: pasuri desnădăjduite. fără murmur. fără leac (sau milă) de păcat. mut. nemilos: cu tine numa-n lume putere-aş fără milă să fiu. fără înconjur. continuu.DOS.CONACHI.AL..EM. păcătos. 2) (fig.. repede şi fără greş. nebunesc: să nu se încumeteze fără în elepciune în noroc.CORESI. ) 1) negreşit. 1) din cale-afară. neîndoielnic: ah! la aşa o întîmplare.AL. neîncetat: cînd urgia lui cea mare va arde fără-ncetare. fără margini. fără noimă. 1) nemuritor. neîntrerupt. cum e şi iubirea mea. imediat. numaidecît. fără greş. nelimitat. . peste măsură: vorbeşte tare şi cam fără măsură. 2) foarte (mare). involuntar. fără (de) păcat.ext. fără greşală. fără leac. 2) intens.DOS. de la obraz. fără teamă: se porneşte fără grijă de păcat. fără (de) greş.ISP.

CAR. continuu.BĂLC. de amorul artei: s-au îndurat a da ara în pradă. .. neprihănit: a călcat în picioare onoarea mea fără pată. impar ial. ) fără vină. neîntrerupt.DRĂGHICI. neîntrerupt. fără (de) păcat sau (pop.SAD. fără părtinire. nevinovat. (p.. (înv. fără păs sau fără (de) păsare. fără nici o nevoie. vorbea fără ocolişuri . sigur: avu credin ă bună.. pe şleau. fără oprire. nemărginit. direct. neîntîrziat. 1) în continuă mişcare. (înv. fără de pesteală. ) imediat: fără pierdere de vreme s-au aflat de ceea parte. nemaipomenit.P. drept. (înv. fără păs. nespus: cîtă fără de nume fericire într-o oară de amor. fără numai Preda Buzescu şi frate-său.CR.. fără ocolişuri. fără (de) părere. incomparabil. fără pierdere de vreme.CORESI.ext. fără (de) osîndă.. fără pereche. fără plată. fără sens. (pop. 2) impresionant.EM. unic (în felul său): leneş fără păreche mă făcusem.PAN N. nepărtinitor. ) imediat. fără pauză. fără (de) număr.fără nevoie fără nici o temelie fără nici un căpătîi fără nici un chichirez fără noimă fără numai . gratis. fără (de) pesteală.EM. fără nici o temelie.: al i boieri mai aproape nu se aflau. fără perdea. cu vederi înguste. fără plod..ext.URIC. fără judecată.. neidentificat.MINEIUL . în mod (absolut) inutil. fără număr fără (nici o) (trebuin ă şi) nevoie (sau necesitate) sau (înv. fără nume fără ocol fără ocolişuri fără odihnă fără omenie fără-omenire fără oprire fără orizont fără osebire fără osîndă fără pată fără pauză fără păcat fără părere fără părtinire fără păs fără perdea fără pereche fără pesteală fără pierdere de vreme fără plată fără plod . neastîmpărat: parcă-i o căpri ă fără astîmpăr şi fără hodină. curat. fără nici o temelie. decît . 1) necunoscut. cu excep ia . fără orizont. fără ocol.. fără sens. identic: fără osebire. (înv.CORESI. lucruri răsuflate.. (înv. gratuit. 2) fără rost. fără-omenire sau fără-de-omenie. fără menajamente: spune-mi fără ocol . fără (de) nume. 2) fără-omenire. (a. fără (de) omenie. 1) inuman: îl puseră la munci cumplite şi fără de omenie. ) nepăsător: am jurat ca peste dînşii să trec falnic. (înv.. . 2) întocmai.DOS. fără odihnă. (înv. şi reg. gratuit.CAMIL. 2) mereu.CEZAR. (exprimat) pe fa ă. . fictiv: nişte mărturii de pe la nişte oameni. fără (nici o) noimă. ) sterp: den pîntece fără plod născu pre Isaac. şi pop. .HOGAŞ. neîncetat: apa clipoteşte fără odihnă. întocma potrivită. fără nici un căpătîi. fără înconjur. fără perspectivă. fără de păreare.. obscur: copil de părin i sărmani şi fără nume. indecent: cîntau mai mult cîntece fără perdea.AL. ) fără leac de păcat.. fără (de) pată. fără osebire.NEC. ) neîntemeiat. prostesc. ) neomenie: n-au mai putut suferi fără-omenirea şi răută ile lui. ) fără de nevoie.. inutil.BOL.1746). Doamne. ) afară de . fără numai . ) neîndoielnic. nevinovat. absurd: mă văzu mirat de acea întrebare fără noimă. (înv.EM. neştiut.SAD. necontenit: mersesem trei ceasuri fără oprire. fără nici un chichirez.SAD. fără ocol (sau ocolişuri). ) anonim. nenumărat.P. (p. 1) lipsit de noimă. îndată: şi vin. fără căpătîi.URECHE . 1) fără deosebire: fără milă şi fără osebire de oameni. v.. ) imens: sărutări fără de număr el îi soarbe de pe gură.. legiuit: şi-aş fura făr-de păcat fata popii din Gala i.

continuu.ISP. modest. continuu: cum m-a furat de-atunci via a în goana ei fără repaos. nevinovat. .fără popas fără potol fără popas (sau popasuri). fără potol. nefolositor. neîntrerupt.NEGR. fără restric ii. neobosit: el îşi înzestra fără preget memoria cu operele însemnate. (înv . neprietenos.definitiv: răspunsul lui e fără replică. neîncetat. (înv. ostil: îi privi din urmă. imaculat. ) precedente).ext. imediat: trebuia să se gîndească fără preget la scăpare.BUDAI-DELEANU . fără prietenie. 2) fără încetare. ) numaidecît. mort: dete .CAMIL.. fără precedent fără precurmare fără preget fără pregetare fără prelungire fără preten ie fără pre fără pricină fără prietenie fără prihană fără priin ă fără pripă fără putin ă fără răgaz fără răsuflare fără-rău fără repaus fără replică fără restric ie fără restrîngere fără rezervă fără rînd . fără reticen e: admiram fără rezervă echilibrişti. ) nevinovă ie. nemaipomenit. nepre uit: el palate şi biserici şi podoabe fără pre a dat Moldovei. fără preten ie (sau preten ii). (a. fără repaus.REBR. fără precedent (sau (înv.NEC.GOGA. continuu: la geam mi se zbătea oraşul cu huietul fără popasuri. fără (de) prihană.P.OD. simplu. din senin: dintr-o dată . (înv.P.URIC. fără părtinire: fără pizmă şi priin ă.. nepotolit.BRĂESCU. în mod nemotivat. fără-rău.nesocotit: eu zic dorului plîngînd c-am iubit fără de rînd. fără răsuflare. fără odihnă. fără (de) răgaz. peste dihania spurcată fără răsuflare. fără rezerve. (înv. fără restrîngere. fără (de) precurmare.SAD. 2) fără cumpătare: mînca şi bea fără rînd. 2) inestimabil. rece. fără (de) rînd. 1) (mult) sub valoarea reală. (înv. ) 1) nechibzuit.MAIOR. cum nu s-a mai întîmplat pînă atunci. fără rezervă (sau rezerve).GOGA. fără preten ii. fără preget. voi povesti cu bună credin ă tot lucrul cum este.1804). permanent: fără precurmare a operat în diverse păr i ale Ungariei. liniştit. ) neîncetat. fără (de) pre . nu s-află ca marfa la dugheană! BUDAI-DELEANU. fără (de) preget. fără justificare.. 2) neprielnic. continuu. neîntrerupt. şi reg. ) continuu. ..BIBLIA. întreg. (reg. deplin: acolo unde iubirea va fi .P. extraordinar: o catastrofă fără precedent. fără (nici o) restric ie. cast: oameni aleşi. (p. 1) neîntîrziat.PSALT. fără replică. necontenit. cu toată furia mîniei sale. fără pripă (sau pripeală). virgin. curat. (foarte) ieftin: cumpără odoarăle şi sateli făr’de pre . (înv.. fără (nici o sau de) pricină. lipsit de amabilitate. pe îndelete.VLAH. inocen ă: eu cu fără reul mieu îmblai. Elvira dispărea. care este aşa cum nu a mai fost. iaste fără de putin ă a le dobîndi. . gimnastici şi clowni. ) nemaiîntîlnit. neîntrerupt. fără grabă: spunea [vorbele] fără pripeală.CEZAR. rece. neîncetat. pe deplin: noi n-am cerut ca ara să se închine cu umilin ă şi fără restric iune Por ei. cu neputin ă: fără de citirea sfintei scripturi. fără restrîngeri. ) neprihănit. fără (de) prelungire.MOXA.BARI IU. necontenit.CEZAR.. GALA.SAD. continuu: via a e o bătălie fără răgaz. natural: un om cu maniere nobile.GALACTION. (spec. fără prihană.) imposibil. lipsit de păcate. fără (de) putin ă. că-i tot îngreuia cu dăjdile. la care nu se poate replica. fără re inere. ) 1) în mod obiectiv. fără pregetare.POP.. fără afec iune. neîntrerupt. fără (de) priin ă. fără nici o pricină. imediat: să se pună în lucrare de iznoavă aşăzarea dărilor fără prelungire. fără prietenie.

fără seamăn fără sens fără sentiment fără sfială fără sfiin ă fără sfîrşire fără sfîrşit fără sim ire fără sine fără sistem fără so fără spor fără (nici o) rînduială. ) etern.. ne întrebau fără sfîrşire cuconul Ştefănică şi cucoana Marghioli a. fără sfiin ă. fără schimbare. fără sentiment. ) fără întrerupere. fără so . 1) fără număr. fără (nici un) sistem. (care ac ionează. ) 1) în dezordine: aşa.P... cu îndrăzneală. nesocotit: să poată lipsi de acum înainte izvodirile din nou a celor fără rînduială necontenite biruri. moş Ioane.. inegalabil. nesfîrşit: drumul se desfăşura ca o pînză albă şi lungă . dezordonat. fără săvîrşit. am alergat acasă. fără sine. 2) fără sens. 1) dezordonat.. (înv.CR. ieşit din comun. fără seamă de . leşinat: noi abia ieşisem din oraş şi tu ai căzut aicea fără sim iri. incomparabil. ) cu indiferen ă. ) neobişnuit. nu putem nici pînă diminea ă rămînea. de neîn eles. ) (în mod) nesocotit. fără (de) seamăn. fără (de) sa .. ) nepotolit. el . fără (nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule. interminabil. ce durere ai? CR. şi spune fără sfială.HOGAŞ. anarhic: cruciadele . fără încetare. ) fără sfială: asemenea să postim şi cu ochi să nu căutăm fără sfiin ă pre neştine. fără nice o rînduială. mereu: un lăcaş . neasemănat. sau fără de seamă sau (reg. (reg. se comportă) fără a ine seamă de nici un considerent moral în atingerea scopului propus: ambi ios.VĂC. extraordinar. mereu.VLAH. rece. 2) excesiv. 3) de prisos. inutil: nu mai vorbi fără rost! fără rudă de păcat. fără jenă. fără sfîrşire. nespornic. (înv. el aşteaptă cu plăcere. au fost întreprinse de bande exaltate. strigă la femeie fără rost.REBR. de nici o) sfială.ext. rost) şi (fără) seamă sau din seamă afară. cu neruşinare: rădică-te.fără rînduială fără rost fără rudă de păcat fără ruşine fără sa fără sămîn ă fără săvîrşit fără schimbare fără scrupul fără seamă de . nechibzuit. (p. nesătul.PREDA . ) fără milă. fără asemănare.CĂL.. (înv. în care. fără nici un sistem. fără spor. (p. fără seamăn: cuminte fără seamă precum era.CONACHI.URIC. exagerat. (pop.CEZAR.. (a..EM. fără (de sau nici un) sens. din cale afară de . indiferent. . de mare): coiful . fără ruşine şi fără obraz. da sînte i sănătoşi? ... fără pereche: Gore Pirgu era o lichea fără seamăn şi fără pereche. neobişnuit (de mult. fără sim ire (sau sim iri). 2) (care este) fără asemănare. fără schimbare.EM.. insa iabil..ext. obraznic. nemaipomenit.. incoerent.. neistovit: dar ochii mari şi minuna i lucesc adînc himeric.. fără (de) rost.1802). ca două patimi fără sa şi pline de-ntuneric.. necontenit: da cum vă afla i? . nemaiauzit. dar lungă fără sfîrşit... exagerat.BUDAI-DELEANU ... se ilustră chiar din prima legislatură. de veci muncitoriu şi fără săvîrşit.PRAV. măi. (adesea fig. ) lacom. fără scrupule .. sterp. necontenit.GANE. neruşinat: aşa sînte i. şi reg. (înv. fără (de) sfîrşit. haotic. ) (despre fiin e) steril..PANN .COŞBUC. fără cunoştin ă. nemăsurat. nemaiîntîlnit. fără socoteală. fără (de sau nici o) ruşine. care era de fier şi fără de seamă gros. fără (de sau nici o. impar. fără rost: dar nu-şi puteau înăbuşi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele şi fără de sens. fără sămîn ă. nechibzuit.. (înv.CAR. veşnic: iadul . (fam. lipsit de randament. neechilibrat: m-am azvîrlit fără sine pe părul unui cal... cu tupeu.M. ) fără chip (sau număr.

a-şi bate capul. (înv. OD.EM. înainte de momentul potrivit: vesteji i fără de vreme.. fără şovăire: în sfîrşit.. fără şagă. fără (de) (nici un) temei sau lipsit de temei. greu. cu ştiin a cuiva. prostănac. şi reg. fără şagă. neîncetat. fără trăsură.DOS.EM. 2) fără ezitare. fără talie. fecior de babă. neîntemeiat. fără tagă fără talie fără tăcere fără tăgadă fără temei fără ticneală fără tihnă fără trăsură fără treabă fără un pic de . incontestabil: Zilot Românul. în mod serios: la-ndoială nu mai sta. fără tăgadă. fără (de) tagă. fără ştiin a cuiva. voi spune la lumea-ntreagă ceea ce mi s-a-ntîmplat. 1) (despre oameni) gras. fără suflare. (despre scriere.fără stare fără suflare fără şagă fără şezămînt fără şir fără ştiin a cuiva fără ştiin ă fără stare. pe neaşteptate. ) a lepăda (fătul). PANN. (înv. tăcere: multă fără-voroavă fu. (pop. (înv. obez. fără (multă sau prea multă) zăbavă.OD. neliniştit: fără de stare vă ruga i fra ilor! DOS. zău. fără ticneală. incult. nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii. mort. . ) vino încoace! fecior boieresc.DOS. ) copil slab. fără ticneală. povă ui i de frica cea fără de treabă a mor ii.VLAH.MAIOR. ) linişte.POP. imediat. fără de tagă. deodată: fără veste. nevinovat: eu pentru tine voi fi fără vină. fără (de) ştiin ă. incomod: de tot drumul rău. neînsufle it.: era un ger aspru.ISP.. văzu cum telegarii aduceau pe aripele lor de o el pe cei doi miri. să mă-nsor cu dumneta.POP. ) instabil. fără vreme. fără (de) voie. fără şezămînt. picioarelor mi-am pus sprejineală.COD. (înv.DOS.DOS.VOR. fără tagă. a-şi fărîma capul. (înv. fă-te încoa!. fără tăcere. fără să marcheze talia. neîntîrziat: împăratul .. neîndoielnic: acest nume este deci. fără prea multă zăbavă. se îndreptă. (pop.. fără şir. fără (de) vină.AL. fără-voroavă. fără (de) veste (sau ştire). (reg. în mod sigur. cel mai de seamă cronicar al ărei Munteneşti.CAR. becisnic. (înv. al vestitului meşter român. ) slujbaş pe moşia unui boier: a pus înadins pe feciorii boiereşti să-mi caute pricină. fictiv: tras în judecată dinaintea soborului pentru nişte vini fără de temei. căci voiesc. fără un (sau nici un) pic de . nesigur. fără legătură logică: spunea vorbe fără şir care mă înspăimîntau. (înv. necontenit: voi cînta [puterea ta] prin limbile toate fără de tăceare. fără veste fără vină fără voie fără-voroavă fără vreme fără zăbavă a-şi fărîma capul a făta neleapcă fă-te încoa! fecior boieresc fecior de babă . 2) (despre haine) care cade drept. ) fără bătaie de cap.. fără odihnă.CR. vorbire) incoerent. fără (de) treabă. involuntar: fără de voia mea am călcat pe coprinsul tău.. ) fără temei. prea de timpuriu. nefondat. fără urmări neplăcute: ridica-m-oi să-mpar cu măsură Sihem cu moşii fără trăsură. fără pic de vînt. a făta (de) neleapcă (sau nelepcică). ) fără pauză. lipsit (cu totul) de . ) 1) netăgăduit. v. fără tihnă. ignorant: [oameni] fără orizont larg de vederi economice şi fără ştiin ă. (înv. .. ) obositor.. reg. fără (de) tăgadă.XENOPOL. drept spre peştera cu vrăjitoarea.

ferit-a sfîntul! POP. a fi iste . a fi foarte palid. fecior de suflet. a fi a-ntîia.AL.. să dea milostenii la săraci . (iron. a pricepe repede. copil de femeie nemăritată.fecior de bani gata fecior de casă fecior de domn fecior de lele fecior de suflet feciori de ghindă făta i în tindă fel de fel de . a fi adîncit (sau cufundat) în lucru.. . (să te) ferească Dumnezeu! (sau sfîntul) sau ferit-a Dumnezeu! (sau sfîntul).. copil de suflet. risipitor: fumurile şi strîmbăturile feciorilor de bani gata.. fecior de casă. fecior de bani gata. a fi (o) apă de ploaie. ) valet.: paserile cîntau fel de fel de cîntece. (fam. a nu avea nici o valoare. a o încurca. a fi de prisos. fel de fel.URIC. a fi alb ca varul.. femeie la toate. a avea o minte pătrunzătoare.. a fi afumat.. fecior de domn.. a fi solidar cu cineva.ISP.. ) în (multe) feluri de chipuri. a se face de rîs. femeie în vîrstă (care nu mai are ciclu): intesc a se însura cu zestrea unei cuconi i ertată de Dumnezeu şi de oameni. a avea grijă să . ) persoane cu fumuri de noble e: oare nu cumva v-a i face şi voi nişte feciori de ghindă. a fi alături de cineva. a fi beat. că sînte i obraze sub iri? CR. plin de draci: ştia tot satul că e un afurisit.. şi fam. (în) fel(uri) şi chip(uri) sau în toate felurile (sau chipurile) sau în tot chipul sau (înv. cheltuitor. (pop. felurime (sau felurimi) de . făta i în tindă.. a se face de rîs.POP. fel de fel de . a ine minte. a fi uşor de în eles. ) a fi rău. toate felurile de . tot felul. femeie iertată (de Dumnezeu). (înv. (arg. a fi afumat (cu luleaua). Săftică: nu-i a bine! CONTEMP. feciori de ghindă făta i în tindă.. nicidecum: oamenii aceia .. deştept. a fi a cincea roată la căru ă (sau la car). copil de oameni avu i... bastard: alelei! fecior de lele! căci răpişi zilele mele! POP. ca să i-o deie numaidecît. a fi aproape de mintea omului. a fi (un) afurisit. ferice de tine!. a(-şi) feşteli mantaua. ) a nu uita. (înv.. de seriozitate..NEC. ) a fi lipsit de temei. fel(uri) de fel(uri) de . fecior (sau fiu. a o pă i.. inutil. a fi (uşor) ame it de băutură. fel şi chip felurime de .. în toate chipurile. ) a fi prins asupra faptului. excomunicat. în toate modurile posibile: a doua noapte iarăşi au venit pe itoriul şi au început a stărui feliu şi chip.POP.. a fi agă at cu oc-în-poc. 1) a fi blestemat. a-i fi aminte (cuiva). ) a fi de cea mai bună calitate.. a (nu) fi a bine (sau a bună). în nici un caz.P. (pop. femeie iertată femeie la toate ferească Dumnezeu! ferice de tine! a o feşteli a feşteli mantaua a fi a bine a fi ab iguit a fi a cincea roată la căru ă a fi adîncit în lucru a fi afumat a fi afurisit a fi agă at cu oc-în-poc a fi ager la minte a fi alături de cineva a fi alb ca varul a fi alfa şi omega a-i fi aminte a fi a-ntîia a fi apă de ploaie a fi aproape de mintea omului .. erau apoi şi răutăcioşi de să te ferească Dumnezeu să ai treabă cu ei. femeie (de serviciu) care face singură toate treburile dintr-o casă. ) Doamne fereşte!..CAMIL. a fi alfa şi omega. a fi concentrat asupra a ceea ce face. a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie. a fi ager la minte. 2) (fig. a fi buricul pămîntului.VLAH. diferite feluri de . a (nu) fi semn bun: nu mai plînge.POP.: feliurimi de supărări şi necazuri. tot cu binele. ce norocos eşti! a o feşteli. pui) de lele.: şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie. a fi ab iguit. prin .

EM. 1) a dori ori a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva: am croit-o . a fi milostiv: n-am avut tăria de-a fi nici rău. ) a nu fi bun de nimic. . a fi botezat de un popă beat. a fi băiat (sau bărbat) levent.CAR. 2) (fig. a fi blindat.. a-i fi (sau a nu-i fi) bine (cuiva). a nu mai şti pe ce lume se află (din cauza băuturii). 2) a (nu) se găsi într-o situa ie prielnică.. 2) a binevoi: team rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta. a fi bătut în cap. beat mort.AL. a fi într-o stare avansată de ebrietate. a fi bun de balamuc a fi bun de picior a fi aruncat din furcă.CAR. uitîndu-mă înapoi să văd. 1) a fi chipeş. a fi prost (ca noaptea). a fi bine dispus.CR...BACALBAŞA. a fi (sau a se face. a fi beat cri ă (sau beat pulbere. a fi bine de . (pop. era pîinea lui Dumnezeu. a fi răutăcios. a înghe a) bocnă. a fi bogat ca un stup. a fi aşezat la întîmplare. a fi (beat) turtă. a fi bolnav (sau a suferi) de inimă rea. căci îmi era acum a scăpare de dînsul. a semăna leit.AL. (reg. a fi boboc. a fi bun ca pîinea caldă sau a fi pîinea lui Dumnezeu... bine făcut. a avea bună dispozi ie: d. 1) a fi prevăzut cu blindaj. a fi blindat cu lovele.. a fi belaliu la mîncare. a fi într-o doagă. a fi sever (cu cineva): mul i din tinerimea noastră se poartă aşa de aspru cu predecesorii. a fi apreciat: om aşezat şi foarte bine văzut de toată obştea. a fi bărbat la gură. a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva). a fi bun ca sînul mamei... 1) a fi cumsecade. ) a fi nebun. (arg. favorabilă. .a fi aruncat din furcă a-i fi a scăpare a fi as în meserie a fi aspru a fi băiat levent a fi bărbat la gură a fi bătrîn ca vremea a fi bătut în cap a fi beat cri ă a fi turtă a fi belaliu la mîncare a-i fi bine a fi bine de . (fam. a stăpîni foarte bine o meserie (sau un domeniu).CAR. a fi foarte bătrîn. a fi bun.. a fi bucă ică ruptă. a fi potrivit de .. dezordonat. a fi bun de . ) a fi pregătit. a fi bun de picior.. ) a suferi de epilepsie. a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte.. a primi cu plăcere oaspe i. este foarte bine dispus. a fi plin de bani. atent. . (a fi) foarte beat: era beat turtă şi a treia zi la prînz. a fi agil.GALA. (fam. a fi bătrîn ca vremea. a fi momentul potrivit de a . a mînca cît şapte. generos. cumsecade: mătuşă-sa . a fi bine dispus a fi bine văzut a fi blindat a fi blindat cu lovele a fi blînd ca un miel a fi boboc a fi bocnă a fi bogat ca un stup a fi bolnav de ceasul cel rău a fi bolnav de inimă rea a fi botezat de un popă beat a fi bucă ică ruptă a fi bucuros de oaspe i a fi bun a fi bun ca mierea cîinelui a fi bun ca pîinea caldă a fi bun ca sînul mamei a fi bun cu perje a fi bun de . a-i fi (de-)a scăpare(a) sau a face de-a scăpării (ceva). spre Humuleşti. a fi cu caş la gură.. ieşit din min i. iute. a fi blînd ca un miel. a fi bucuros de oaspe i. a fi bun cu perje.. 1) a fi (sau a nu fi) sănătos: tare m-am bucurat auzind că eşti bine. a fi bun ca mierea cîinelui. nici bun. prezident . a fi bolnav de ceasul cel rău. 2) a face ceva de mîntuială: ceilal i ofi eri mai fac rondul de-a scăpării. a înghe a (foarte) tare: căpraru meu era bocnă..ARGHEZI. a fi bine văzut. într-o ureche. a fi putred de bogat. să nu mă ajungă moşneagul.CAR. a fi bolnav de supărare: îşi vestejea fa a de inimă rea. mort de beat). sîcîitor. . a fi un gourmet. ) a fi preten ios la mîncare.. a fi foarte bun..PANN. a fi nebun. a fi bun de (dus la) balamuc. 2) a fi curtenitor. a fi as în meserie (sau în materie). ) a avea bani din belşug... a fi foarte bun. a fi foarte blînd.

cum priveşte cînele pe mî ă şi li era drag ca sarea-n ochi. a se pricepe la orice. a fi aiurit. a fi înclinat spre plăceri senzuale.CR. fă. a fi (sau a părea) ca scris (sau scris de frumos). a fi foarte frumos: avea nişte sprîncene bine arcuite de pare că erau scrise. a fi (cineva) (în) carne şi (în) oase. a fi într-o ureche. a fi bun la toate.a fi bun de plată a fi bun de plisc a fi bun de pus la rană a fi bun la toate a fi bun să se ia de mînă cu cineva a fi buricul pămîntului a fi buruienos a fi butoi fără fund a fi butuc de pădure a fi ca copilul cu două î e a fi ca fata nemăritată a fi ca găina cu un ou a fi bun (sau rău) de plată. că mi-i capul în primejdie. a face orice. să pornesc iar? da ce? eu sînt cal de poştă? POP. nesuferit (cuiva). a fi carne din carnea cuiva. a fi bun ca pîinea caldă. a munci pentru al ii. a şedea. a fi (sau a sta. a fi ca o sorcovă.. a fi de o teapă cu cineva. a se afla în mare pericol. a-i fi casa casă şi masa masă (cuiva). a umbla) fără vlagă.. a fi bun să se ia de mînă cu cineva. a fi ca sarea-n bucate. a fi închis în sine. a trăi tihnit. a fi într-o ureche: i-ascultă. a fi vedeta unei reprezenta ii. a fi încuiat. a fi sărac. (reg. ) a fi mărginit. a nu putea suferi (pe cineva): fetele împăratului . a fi cam taram-taram (sau tralala). a nu-şi găsi locul. a (nu) fi bun platnic. ) a avea. a-i sta) (drag) (cuiva) ca sarea-n ochi. ca o oapă.. a fi butuc de pădure sau a fi născut (sau crescut) în pădure. a-i fi antipatic. zăpăcit. a fi potrivit. chibzuit. a fi butoi fără fund. a fi cal de şa. 2) a fi neatent. a fi foarte bun. a umbla) ca o curcă (sau ca o găină) (beată sau plouată). a trăi în belşug. a fi bun de plisc. a duce o existen ă precară. a fi ca o varză învelită. ) a vorbi vulgar. cap tăiat! POP. fără gust. a fi bun de pus la rană. a fi cal de poştă a fi cal de şa a fi cam într-o parte a fi cam taram-taram a fi ca nimeni de pe lume a fi ca o curcă a fi ca o sorcovă a fi ca o varză învelită a fi cap de afiş a fi cap pătrat a fi cap tăiat a-i fi capul în primejdie a fi carne din carnea cuiva a fi carne rea a fi carne şi oase a-i fi carul într-o roată a-i fi casa casă şi masa masă a fi ca sarea-n bucate a-i fi ca sarea-n ochi a fi cască-gură a fi ca scris . a fi leit (cineva): e tată-său. a unui spectacol. a-i fi carul într-o roată (cuiva). cumsecade. a-i fi (sau (reg. priveau la verişor . a fi abătut. a nu avea nici un rost în lume. neglijent. a fi cam într-o parte (sau doagă.REBR. a bea peste măsură. ascuns. a fi ca copilul cu două î e. a fi (sau a se crede) buricul pămîntului. 2) a semăna leit (cu cineva): era bunicu-său în carne şi oase. a fi ca nimeni de pe lume. a fi trimis în toate păr ile: de-abia am venit. zăpăcit. 1) a-şi irosi timpul fără rost. a fi carne rea (sau rău de carne). 1) a fi viu. a fi (sau a se crede) foarte important. a fi pe punctul de a-şi pierde via a: trebuie sascult. de hăr uit (cu treburi mărunte). a fi chiar persoana presupusă: bată-te să te bată! eşti chiar tu. a fi (sau a sta. dungă). a fi cap tăiat (cineva).CR. a fi ca găina cu un ou. (fam. a fi neobişnuit. ) a fi bun de gură. în carne şi oase! . a se îmbrăca strident. a fi (sau a ajunge să fie) extrem de solicitat.. mi se pare că eşti cam taram-taram. trist: nu mai sta ca o găină plouată.CR. a-i fi capul în primejdie (cuiva). a fi (sau a ajunge) cal de poştă. a fi lipsit de educa ie. a fi ieşit din comun. de maniere. a fi ca fata nemăritată. a fi cască-gură (sau gură-cască). a fi buruienos (la gură). a spune măscări. a fi cap pătrat sau a avea capul pătrat. a fi lipsit de curaj. adecvat. (fam. a fi copilul cuiva. a şedea.. a fi cap de afiş.ISP.

) a fi pedepsit cu tăierea capului: să fie certa i cu capul. 2) (despre scriitori) a fi cunoscut.POP. a se pune) chezăşie. a nu mai fi chip. ) a se înrudi cu cineva. a fi (ud) ciuciulete. a fi călare pe situa ie. a fi om de seamă.PANN. era cît pe ce să piară.. a (nu) exista cine să . că maica ta ne aşteaptă cam de mult. 3) a se enerva. (înv. a regreta: îl caută pe barbatul ei şi i-i ciudă că nu-l poate găsi.. a fi cineva. a fi ca un copil la î ă (sau cu î a în gură). ) a fi tîrziu: acum ceasul e trecut.. a fi căzut (ca) din pod. a fi certat cu capul.POP. a fi cheia şi lăcata. a se face. a răspunde pentru purtarea cuiva. a fi dezorientat. a fi foarte mare: era o mămăligă cît roata carului. a fi cineva a fi citit a fi ciuciulete a fi cată-ceartă. a (nu) (mai) putea scăpa.CAR. a fi (sau a se face) foc (de mînie). a fi alfa şi omega. a se cătrăni: se supără. a-i fi (sau a-i veni) ciudă (cuiva). a fi la un pas de a .STANCU. de mînie. a fi citit. a fi certat la cu ite (cu cineva). se adunară în ascuns. 2) a invidia. .NEGR.: sîngele îi curgea atît de tare din rană.: n-ar avea cine să vă mai cărăbănească aşa de des pe la tîrg! CR. Petre îi venise ciudă. ) a fi certăre . a fi căzut din şariglă.POP.. a nesocoti normele morale. a fi ciuruit. fericit. de se făcu foc şi catran. că trăia mai bine .. 1) a-i părea rău.. a fi stăpîn pe situa ie. a controla totul.ISP.. a-şi ascunde gîndurile. a fi chemat de Dumnezeu. buimac: Orbescu căzu ca din pod. a fi cît roata carului . a fi ud leoarcă. a şti totul. a fi cărbune potolit. a-i veni ceasul mor ii: dragul tatei. a fi (sau a sta. (înv.. a fi mul umit. a (nu) (mai) fi chip de scăpare. a se pune.. a fi ceasul trecut. a fi chel ca o lună plină (sau ca-n palmă). a fi cimotie cu cineva. a avea multe găuri: că aş face mămăligă de cină şi a noastră e găurită ciur. a fi certat cu morala. ) a fi prost. a se prinde. a pizmui (pe cineva): îi era ciudă pe vecin. a fi pus pe gîlceavă.ISP. a-şi pune obrazul pentru cineva: sînt chezaş pentru dumnealui. a fi (sau a da.. a fi (sau a se face) catran (de mînie). iată că Dumnezeu mă cheamă. a (nu) fi (sau a nu avea) cine să .. a nu se mai putea: nu mai e chip să-i consideri pe aceşti domni ca oameni politici. a-i fi ciudă a fi ciur a fi cîrlig cu cineva a fi cît pe ce să . a fi cîrlig cu cineva. că . a fi (tot sau găurit) ciur. (pop. a se duşmăni (cu cineva).. [h]ai să mergem. a avea (mul i) cititori.POP. ca să se sfătuiască. a garanta pentru cineva. 1) a fi cultivat. a fi începutul şi sfîrşitul. a fi complet chel...POP. a fi certat cu justi ia. (reg. a avea anumite calită i. căci credea că pe dînsul îl îngînă. ) a fi prieten la cataramă cu cineva. a (nu) se (mai) putea salva: cînd văzură că nu mai e chip de scăpare.a fi cată-ceartă a fi catran a fi ca un copil la î ă a fi călare pe situa ie a fi cărbune potolit a fi căzut din pod a fi căzut din şariglă a fi ceasul trecut a fi certat cu capul a fi certat cu justi ia a fi certat cu morala a fi certat la cu ite a fi ceva de capul cuiva a fi cheia şi lăcata a fi chel ca o lună plină a fi chemat de Dumnezeu a fi chezaş pentru cineva a fi chezăşie a nu mai fi chip a fi chip de scăpare a fi chit cu cineva a fi cimotie cu cineva a fi cine să ..NEGR. a fi cît pe ce să . a se înfuria: lui Sf. a sluji de) chezaş (sau cu chezăşie) pentru (sau pe ) cineva.DOS. a fi ceva de capul cuiva. a fi chit cu cineva. instruit. sentimentele. (reg. a fi cît roata carului. (pop.. a nu mai datora nimic cuiva. a fi urmărit de justi ie pentru fapte ilegale. a garanta: cînd vor da înscris şi chezăşie că nu vor mai mînca carne.

. 2) a nu se da la treabă. a fi în dezacord. a nu avea sim ul realită ii.AL. a nu fi cruce de-nchinat. a se contrazice (cu cineva). a fi (sau a (se) face) cuc (sau cuculete. la har ă (cu cineva). era cri ă. vestejit. zdravăn. eşti cu mine. a se cuveni. încît nu ştia baba lui ce l-a găsit. cleiu! CONTEMP. a fi cri ă la minte.ISP. a fi cu (sau fără) chef. a se lăuda cu o izbîndă inainte de ob inerea ei.a fi clampă a fi clei a fi coada clasei a fi coadă de cîine a fi coadă de topor a fi coborît cu hîrzobul din cer a fi codi a cuiva a fi col os a fi contra a fi contra a fi copt a fi copt la minte a fi cotat ca .. a fi (sau a umbla) cu capul în nori. cu judecată. ) a (se) îmbăta: tot îndesa paharele boierului. a gîndi matur. 2) a fi beat turtă. a trăda. a fi coadă de cîine. a nu fi cinstit. pe cînd lumea nu era coaptă la minte. a se maturiza: demult. a fi copt (la os). a socoti) cu cale. a fi cu cădere. pînă îl făcu cuc. a avea experien ă: o! dac-aş avea la mînă un bărbat copt. a fi codi a cuiva... a fi cotat ca . pace . a fi instrumentul altora. limoniu. ) (despre o femeie) a avea copil mic. (pop. . . a fi col os. nu verde! AL.CR. a fi (sau a găsi. a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingău. a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere. a fi (sau a găsi. a fi (s)coborît cu hîrzobul din cer. bine: aşa cred eu c-ar fi cu cale.DUILIU. de-i aşa de cu chef.POP.. a fi om matur.. a afla. a fi coada clasei. 2) a fi încăpă înat. a fi contra. 2) a fi împreună. a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe.just. a se crede de neam ales: cu hîrzobul din cer n-a căzut nimeni. a fi aerian. a fi (sau a umbla) cu capul mare sau a fi cap mare (sau mare de cap). 1) a fi bine (sau prost) dispus: cînd a ajuns acasă. a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. a fi coadă de topor. a se lua la ceartă. a fi rău de gură. (fam. a fi considerat ca . dar era mai bună ca azi. a fi îngîmfat. a fi cu capul pe umeri.. a avea minte ageră. a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) în pîntece. potrivit. a fi copt la minte. era foarte vesel. a fi clei. a ine cu cineva.. a fi ultimul la învă ătură din clasă. ) a se cădea. a fi ferit de griji.GR. a fi cu chef a fi cu cineva a fi cu ciolane în pîntece .NEGR. 1) a fi încrezut. a fi (sau a se lua) (în) contra (cu cineva). a afla. v... a promite ceea ce nu-i este la îndemînă. a fi (beat) cri ă.CONTEMP. a fi foarte beat: acesta.Z.. 1) (despre fete) a fi însărcinată. a face echipă cu cineva: trage i to i cîte-o carte: domnule. ) 1) a fi ignorant. 2) a fi bine dispus de băutură. a fi realist. cu picioarele în coşul trăsurii. a avea chef de băut. tun) (de beat). codi ă de-a lui Isaia. a fi unealtă în mîinile altora.CR. a fi lucid. a fi apreciat drept . a nu şti nimic: sînt bărbat odată. turtă. a socoti) nimerit. 1) a fi de partea cuiva. a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz. cînd e vorba de dreptate. a fi pentru.. (înv. a fi crescut în seul său. a fi foarte beat. (fam. a fi cu cineva. a fi cu bra ele prinse. iar tu. a fi un om de nimic. a fi crescut în seul său a fi cri ă a fi cri ă la minte a nu fi cruce de-nchinat a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz a fi cu botul pe labe a fi cu bra ele prinse a fi cuc a fi cu cale a fi cu capul în nori a fi cu capul mare a fi cu capul pe umeri a fi cu cădere a fi (beat) clampă.

.. om voinic: nu-s femeie. a fi cuprins de un dor nestăvilit.NEC. a vorbi foarte frumos. a fi cu nart. a trăi terorizat de frică: unde pînă aci umbla cu moartea în sîn. a se şti) cu musca pe căciulă (sau pe nas). a fi (sau a aştepta. cu şapte poteri mă bat. ) a se găsi foarte greu. (înv. nu era cum. a-i fi sete (cuiva de ceva sau de cineva). de unguri să-mi fie frică. a fi cu frica în sîn a fi cu frica lui Dumnezeu a fi cu haz a fi a-i fi lumea dragă a fi cuiva nevoie să ... ) a fi adevărat: bine ar fi dacă ar fi toate cu lapte cîte le spui. 2) (despre lucrări) a trebui să fie terminat la o anumită dată..POP.POP. ) a fi nevoit (să . ci-s voinic cu comănac. (fam. a fi cu limba fagure de miere. evlavios. 1) a fi bun. .CAR.POP. ruşinos.. a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetişoara asta o vezi d-ta cît e de scumpă la rîs? parcă i-ar veni a crede că-i de cele cu crucea-n sîn. 2) a fi sfios. a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i veşnic cu două tăişuri. a fi frumos.): de nevoie mi-au fost .. (sau a . a se şti) vinovat: bine venişi! sări dintr-o dată finul în picioare. a sta) extrem de emo ionat. obscur. a fi cu două obraze. de speriat: ajunse la so ioara lui care îl aştepta cu inima sărită. ) a fi (încă) prea tînăr. a nu avea nimic să-şi reproşeze: cînd eşti cu conştiin a împăcată că i-ai împlinit pînă la capăt datoria. a fi cu un picior în groapă. puternic: mult mi-e dor şi mult mie sete să văd frunza-n codru verde. a fi cu nărav. a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu ghea a.ISP. a fi necesar (să . cu cucea-n sîn şi cu dracul de-a spinare. (reg. a fi cu comănac. 2) a fi dubios. a fi îndărătnic: la 60 de ani picioarele-s cam nesigure. a fi capricios. a fi cu mîinile legate. a implica. a fi foarte scump: banii-s cu ciubote roşii. a-i fi lumea dragă (cuiva). a fi (prins) cu mî a-n sac. acum se mai linişti olecu ă. a fi ipocrit: muntenii era cu două obrază. a fi (sau a aştepta.). a avea farmec. a fi elocvent. a sta) cu inima sărită. a tînji (după ceva). ) a fi cu două fe e. a fi pe ducă.. supărăcios. a(-i) fi cuiva (de) nevoie să . a fi (cu it) cu două tăişuri sau a avea două tăişe. lipsit de experien ă. a fi cu haz.AL.CR. a fi (sau a trăi) în respectul poruncilor lui Dumnezeu. COSTIN. ) a nu putea ac iona. cucernic.OD. a-i fi sete a-i fi cuiva tîngă a fi cu lapte a fi cu limba fagure de miere a nu fi cum a fi cu mîinile legate a fi cu mî a-n sac a fi cu mucii la nas a fi cu musca pe căciulă a fi cu nart a fi cu nasul de ceară a fi cu nărav .)... să mai strîng vreo şapte cete. ca cel ce se ştia cu musca pe nas. a nu fi cum. a fi cu cîntec. a fi cu nasul de ceară.a fi cu ciubote roşii a fi cu cîntec a fi cu cîrpă a fi cu coliva în piept a fi cu comănac a fi cu conştiin a împăcată a fi cu crucea-n sîn a fi cu două obraze a fi cu două tăişuri a fi cu ciubote roşii. a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mî a-n sac. 1) a fi capricios. a fi (încă) cu mucii la nas. a fi (sau a umbla) cu crucea-n sîn. (fig.CR. ipocrit: creştin.ISP. a fi nostim.POP. (reg. a fi cu (sau a-i bate.. fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins că nu moiu da...POP. a fi cu lapte. cu nărav. a-i juca cuiva) coliva în piept. a fi sau a se sim i. a-i fi cuiva tîngă (după ceva). 2) (iron. cu moartea) în sîn (sau în spate).. (înv. 3) a nu lăsa din pre ul unei mărfi. a fi (sau a trăi) cu (sau în) frica lui Dumnezeu. să-mi poci plăti datoriia. ca să zici că eu nu pot.. cam . (pop. că nu-s nevastă cu cîrpă. a fi bărbat. a fi cu conştiin a (sau cu inima) împăcată. a se teme foarte tare de ceva. ) a regreta (ceva).POP. a fi credincios: ai trăit toată via a în frica lui Dumnezeu. ) a fi fă arnic.. a fi (sau a se sim i. conci nu port.REBR. 1) a fi mai complicat decît pare. a fi cu tîlc. a fi (muiere sau nevastă) cu cîrpă (în cap). a fi cu caş la gură. VARLAAM. 1) (despre oameni) a avea obliga ia de a termina ceva pînă la o anumită dată.. a-i plăcea sătrăiască (cuiva). a nu fi cu putin ă: a stare împotriva oştilor ce-i veneau asupra. POP.

a nu avea nici o obliga ie (morală) fa ă de cineva. ) a(-i) crăpa rînza (de ciudă.DOS. a fi cu rînza mare sau a avea rînza prea mare. a fi cu îfna la nas a fi cu un picior în groapă a fi dat dracului a fi dat în paşte a nu fi dat la rindea a fi dator vîndut a fi dat prin tîrg a fi de .a nu fi cununat cu cineva a fi cu ochii pe cineva a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt a fi cu picioarele pe pămînt a fi cuprins de scîrbă a fi cu putin ă a fi curat ca lacrima a fi curat ca mirul a fi cu rînza mare a-i fi cu scîrbă a fi cu stea în frunte a fi cu sufletul în palmă a fi cu sufletul la gură a fi cu şerpar de a ă a fi cu tolba-n spinare a fi cu traista în bă a fi cu trei roate la car a fi cu a fi cu a fi cu a fi cu estul în cap estul în spate ipăul în spate îfna în nas a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni). a nu fi dat la rindea. a fi posibil: este oare cu putin ă să nu sim i i îndurare? CONACHI . de necaz). a fi cu traista în bă . a se înfuria. ) a-i fi duşman. a fi cu sufletul la gură (sau pe buze). a fi cu stea în frunte. a fi realist. a fi curat ca mirul. descurcăre .HASD. a fi cu ochii pe cineva. 2) a exista: atî ia cî i fură cu putin ă. 1) a fi pus pe ceartă. v. a fi dator vîndut. a avea aceeaşi opinie (cu cineva).EM. potrivnic (cineva): să nu laşi toată dzua om ce mi-i cu scîrbă să mă lupte. 2) a umbla cu nasul pe sus.. a nu depinde de cineva (sau de nimeni). a fi născut într-o zodie norocoasă.POP. ) la. 1) a fi retras. a fi lipsit de păcate.. a fi plin de datorii. .CAR.POP. a fi cu o falcă-n cer şi cu una în pămînt. a fi nebun: în eles-a i oare vrun singur cuvînt măcar? mă tem că hatmanul nostru e cu trei roate la car. a fi şmecher. a fi pe moarte. rezervat fa ă de oameni. a fi cocoşat. a fi cu tolba-n spinare. a fi de aceeaşi părere (cu cineva) sau a fi de părerea cuiva. 2) a fi foarte bolnav. a fi cu sufletul (sau cu zilele) în palmă. a fi foc şi pară. a fi dat prin tîrg. a fi (sau a umbla) cu îfna la (sau în) nas sau a-i da dracul cu îfna pe la nas (cuiva). (înv. a fi cu îfna în nas. a fi foarte descurcăre . 3) a fi leneş. a fi curat ca lacrima. a fi zăpăcit. a avea sim ul realită ii. a fi cu estul în spate. a fi cu picioarele pe pămînt. şmecher: era dat în paşte. a fi pe moarte. 4) a se lăsa condus de femei. a fi dezgustat. ) a fi cocoşat. de invidie. 1) a (se) putea. omul ar fi curat ca mirul. a se înrudi cu cineva. a fi de acelaşi sînge cu cineva. a fi cu şerpar de a ă. a fi sărac. a(-i) fi cu (sau (înv. a fi scîrbit. a fi cocoşat. a se potrivi cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul. a fi cuprins de scîrbă. că-i iarbă de noi şi umbră de voi.. a fi pe drumuri. (pop. a supraveghea pe cineva. a fi curat ca mirul. (reg.VLAH. a fi de . a fi cu îfna la nas. (cineva sau de ceva). că nici tu nu eşti de împărat. 1) a fi foarte bătrîn. a fi dat dracului (sau naibii). a împărtăşi opinia cuiva: e totdeauna de părerea ta.. a fi cu ipăul în spate. a nu slăbi din ochi pe cineva. a fi pur: dacă n-ar fi sîmburele cel rău într-însul. dat dracului. a fi de aceeaşi părere a fi de acelaşi sînge cu cineva . a fi cu trei roate la car (sau la căru ă). a-i fi cu scîrbă (cineva). (despre oameni) a fi necioplit.CR. a fi în pragul mor ii. nici împără ia de tine. a fi cu un picior în groapă. a fi cu estul în cap. prin) putin ă (sau putin a). cu un picior în groapă. 2) a fi prost.M. a fi dat în paşte (sau în paştele măsii). a cunoaşte lumea. inventiv.

a (nu) intra în atribu iile cuiva. a fi de fel din . a nu-i arde. că doar nu-i de capul său. de fa ă-i pretutindeni şi a fi de fa ă pururea aieve. a fi în eles cu cineva. a-i fi de ajutor (cuiva). utilitate.zice Dumnezeu .CAR. (înv.. a fi originar din . 3) a fi ab iguit. 2) a fi de o teapă (cu cineva). dificultă ile. a mul umi.POP.. a fi de folos a fi de folos (cuiva).a fi de ajuns. nu e de a fi de ajuns ajuns să o spui singur. a fi de coniven ă cu cineva a fi de coniven ă cu cineva. a fi de meserie.CAR. a nu dori. în obliga iile cuiva: începătura ar fi de datoria partidului conservator s-o facă. folos. a avea o opinie diferită: uite.MAIOR. a fi de mul umită.. a fi de caraul a fi de caraul. a fi de datoria cuiva a fi de dorit.POP. surprins: împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că nişte golani au asemenea îndrăzneală. a fi martor: iar adevărul. ) a fi de datoria (morală a) cuiva. a fi de interes a fi de (mare) interes.POP. a fi de pradă. nu cum vrea el. neexperimentat.CR. de alaltăieri a fi de ieri. să cerceteze cu sînge rece cari ar fi a fi de dorit acuma măsurile de luat. a fi (sau a umbla. 1) a fi de aceeaşi vîrstă (cu cineva).EM. a fi deasupra nevoii a fi deasupra nevoii. firesc: de la sine se în ălege că furăm cu deosebită cinste primi i. (reg. a fi de fa ă. a fi de jaf a fi de (sau în) jaf.HEL. a rămîne) de capul lui. ) a (se) face de rîs.CAR. a fi indispensabil: stă la gustul scriitorului de a şti cînd să se ferească de hiatus şi cînd este de mare necesitate. 1) a fi nepăsător. suficient: pentru a face pe lume să creadă că eşti om politic. a fi de competen a cuiva a (nu) fi de competen a cuiva.CAR. a umbla) liber. necontrolat de nimeni: are să a fi de capul lui urmeze cum ştim noi. a intra în îndatoririle. clar. tînăr. a fi de ieri. de-a) mirare(a) (cuiva). a (nu)-i fi de ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare sau a (nu)-i veni să facă ceva (cuiva) cum (nu) îi este cîinelui a linge sare. a fi de cealaltă parte a baricadei a fi de cealaltă parte a baricadei. a fi de (sau cu) bună (sau rea) credin ă. a fi de loc din . a fi util. a fi evident. a se subîn elege. a fi de mare necesitate. de alaltăieri.CR..HOGAŞ.BIBLIA. ) de la sine (sau de sineşi) se în elege. ca şi păcatul mumii Eve. a fi de datoria cuiva. a fi (ne)sincer.. a rămîne nedumerit. pînă ce-i ajunge la a-i fi de ajutor casa Soarelui. a fi nou. a fi de la sine (în eles) sau a se în elege de la sine sau (înv.. a nu avea chef de (a face) un lucru (necesar): nu ne a -i fi de ceva cum îi este cîinelui a linge sareera a înva a. a fi de cuviin a cuiva a fi de cuviin a cuiva. a fi specialist în materie. a fi de la sine a fi de lemn a fi de mare necesitate a fi de măsură a fi de minune a-i fi de mirare a fi de miraz a fi de mul umită .CR.. a fi în tabăra opusă. a fi depăşit greută ile. a fi destul. a fi de branşă a fi de branşă.. a fi de fel din . căci tu eşti lui de ajutori.. (ne)cinstit: înaintează neadevărul cu rea a fi de bună credin ă credin ă. a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos pove ele lui Dumnezeu. insensibil. a-i fi de (sau a. a fi necopt. a fi de lemn (sau ca lemnul). a ajunge. 2) a fi ignorant.pe drumul ista. a fi (sau a face pe cineva) de minune (sau de minunea lumii). a-i fi de folos (cuiva): du-te . a fi de (o) măsură (cu cineva). cum nu i-i cînelui a linge sare.. a fi prezent. a fi (sau a face pe cineva) de rîs: pîn-ce i-a făcut în lume de năcaz şi de minune. (reg. a fi (sau a se face) de miraz. de batjocură: casa lui va fi în jah. a fi de (mare) importan ă.. noi suntem cu totul de altă părere. ) a-i veni rîndul să facă de pază. a fi de altă părere a fi de altă părere. a fi preferabil: ar fi însă de dorit ca ziariştii noştri . a fi (sau a rămîne..

. a fi (sau a sta.. 2) a nu mai exista nici o speran ă de scăpare. (reg. (fam. uşuratic. a nu fi de nici o zeamă.CAR. a fi de neam mare. (înv. a fi de resortul (cuiva). a fi de origine. a fi de pănura cuiva. a se compromite: de rîs şi de ocară săfii! POP. a ajunge. de vi ă nobilă. ) a fi nesim itor. a dracului).. . al cîinilor). a fi de-o teapă cu cineva. (rar ) a fi foarte bătrîn: în prag se arăta mama pămîntului.REBR. a fi (sau a (se) face. a fi (sau a deveni.): comisia interimară este somată să spună dacă. a fi de partida cuiva. (reg.. da deseară ştii că eşti de rond? CAR. a fi de pe vremea lui Pazvante (Chiorul) (sau a lui Tata Noe).): mirele şi mireasa erau de neam de boier.CĂL. a fi deprins (cu nevoile) ca iganul cu scînteia sau a fi învă at (la ceva) ca iganul cu ciocanul. (înv. a nu putea fi iertat. (arg.POP. a nu prevesti nimic bun.. a fi deranjat la mansardă. a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu sînt de nasul lui. a fi de competen a (cuiva).. a şedea) de pază. încremenit (ca piatra). PREDA. al tîrgului. ) a fi din timpuri imemoriale. a fi de prisos. a fi obişnuit cu necazurile. a fi (tot) de-o pănură cu cineva.a fi de nasul cuiva a fi de na ie spurcată a fi de neam de . a fi de-o seamă cu timpul.CĂL. care nu e de resortul meu...nemilos. cînd era Corbea în ară... a ajunge. a nu mai fi de nici un sfînt. a şedea) de planton. ) a fi demn de povestit. a fi de rău augur. a fi de poveste şi de veste.. a fi de na ie spurcată (sau rea. a fi (sau a se face) de proverb. al curcilor. al satului. a fi de neiertat.BARBU. ) a fi rău din fire. a fi de piatră. rău. de strajă: de planton şedeau doi solda i. a fi în plus. a se trage de la . a rămîne) de batjocură. a fi însărcinat cu inspec iasantinelelor: jupîne. vremea rece continuînd.. a sprijini pe cineva.BĂLC. a prisosi. a crede. a fi (sau a sta. de a deveni cunoscut. a opina (că . ) 1) a nu mai fi bun de nimic. a fi (sau a se declara) de partea cuiva.. cu greută ile. a intra în atribu iile (cuiva): asta e o problemă .. a considera. a rămîne) de rîs (şi de ocară) (sau de rîsul lumii. a fi de rond. a fi de neam de .GHICA. a ajunge) de notorietate publică. cu ceilal i. a fi (sau a se face) de rîs. a de-o seamă cu timpul. a se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup şi suflet de partea lui Ion. a avea o vîrstă matusalemică. (sau din . (reg. ) a fi la fel. . a ajunge) cunoscut (de toată lumea). nemişcat. a fi de părere sau a-şi da (cu) părerea. ) a nu fi în toate min ile. sau a-şi trage neamul din . a fi de neam mare a fi de neiertat a nu fi de nici o zeamă a nu mai fi de nici un sfînt a fi de notorietate publică a fi de-o pănură cu cineva a fi de-o seamă cu timpul a fi de partea cuiva a fi de partida cuiva a fi de pănura cuiva a fi de părere a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de piatră a fi de planton a fi de poveste şi de veste a fi deprins ca iganul cu scînteia a fi de prisos a fi de proverb a fi deranjat la mansardă a fi de rău augur a fi de resortul a fi de rîs a fi de rond a (nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a (nu)-i fi de nas. 2) (fig.. a nu fi pe potriva cuiva. n-ar fi de părere că ar fi preferabilă o vreme mai bună. a fi (sau a (se) face. celebru. a fi de o teapă cu cineva. 1) a sta neclintit. ne făcea şi de ocară. a (nu) fi de demnitatea (cuiva). (despre oameni) a fi neserios. ) a fi membrul sau partizanul unei grupări: a fost o luptă cu pietre între orăşenii ce erau de partida lor. a fi (sau a deveni. renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta şi de veaste? DOS.

POP. a fi drac împieli at..CORESI . a nu mai fi de trai a fi de treabă a-i fi (sau a-i părea) de şan (cuiva). a fi de şugubină.. a fi de zile multe. 1) (înv.. a fi de vină a fi de vi ă şi sămîn ă a fi de vreo mană a fi de zile multe a fi din opincă a fi din os domnesc a fi din partea locului a fi două inimi într-un sîmbure a fi drac împieli at a fi dracul gol a fi drag a-i fi dragă lumea a fi după chipul şi asemănarea cuiva a fi după prînz a fi după voia cuiva a fi dus cu mintea . 2) a se jena.NEC. săracul! a nu fi de treabă a-i fi de î ă a fi de un neam . 2) a fi iste . a fi din partea locului. a fi după voia cuiva. a se bucura de plăcerile vie ii. cînd îi ieşi din grădină tot să fii de şugubină şi să mori fără lumină.. (despre sugari) a dori să sugă. a fi de neam ales: dintre atî ia. 1) a fi cufundat în gînduri. ce dorea el. ) a fi de ocară: so ia te-o blăstămat: să se mire de-al tău cap. . a nu fi de şuguit (sau (înv. 1) (înv. a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte ruşinoasă. (reg.. şi reg. a-i fi (sau a i se face) de î ă (cuiva). a fi din opincă. . a fi localnic. ) a fi bătrîn.. ce să se schimbe.. boieresc. ) 1) (despre fiin e) a fi foarte slăbit (din cauza oboselii. a fi pe moarte: cunoscîndu-mi cu neputin a vie ii mele. ştiind că e de treabă. ) a fi trup şi suflet cu cineva. a fi din os domnesc (sau de domn.. (reg. că ne dau turcii stupai să ieşim cu to i la plai! POP.CAR. a fi neastîmpărat. poznaş. a fi după chipul şi asemănarea cuiva.POP. a fi lipsit de utilitate. ) a fi necesar: iaste de treabă şi de trebuin ă. 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea. a fi insuportabil: că-n sat nu mai e de trai. neatent: el nu vedea. a fi la fel cu cineva. iubit (de cineva)... că nu-i nici de-o treabă şi s-o izgonească din casă. 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor. că ce cerea. a nu (mai) fi de (nici o) treabă sau a nu (mai) fi nici de o treabă sau (înv. cum focul negru să te legi de unul? POP. a aduce profit: nu va fi mare mană de cîştigul meu. (pop. că n [u] mai sîndu dă trai. ) de şuguire) cu . a fi de vină. nu auzea. a unei boli). a avea origine ărănească. (a.1780). a fi vinovat. ) a fi (fără) de nici o treabă..ISP. băştinaş. 2) a nu se mai putea trăi. a fi de treabă. a fi (cam) după prînz.. a fi două inimi într-un sîmbure. despre oameni) a fi foarte bătrîn şi bolnav. a nu mai dispune de întreaga for ă: tot la munci grele şi fără spor o mînă. a fi de vi ă şi sămîn ă. a purta răspunderea: dar că [copiii] sunt cam rău crescu i. a-i fi ruşine (cuiva): nu i-i de şan să n-ai nici un copil? POP. (glume ) a fi ame it de băutură. afurisit. 1) a fi rău.IORGA .VLAH.. a fi de vreo mană sau a fi mare mană de . a nu fi de glumit cu . toate erau după voia lui.. cine altul decît părin ii dumnealor e de vină? CAR. ca s-o pîrască . a fi de folos. a fi de neîndurat.. a fi dracul gol. domnia-voastră? vă pare de şan ? AL.: nu-i bine să fie tot de un neam domnu. atîta era de dus cu min ile.. a fi distrat.. a fi de un neam (cu) . a fi dus cu mintea (sau cu min ile). 1) a-i părea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rîde i. . a nu mai fi de trai (sau de trăit).: nu-i de şuguit cu vrăjitorul acesta! CR. a-i fi dragă lumea (cuiva). din oase sfinte). a fi îndrăgit. a plăcea (cuiva).. a(-i) fi drag (cuiva). a fi din aceeaşi familie (cu) . 2) (despre oameni) a fi cumsecade: îl rugase pe vecin.. a fi aşa cum doreşte.ISP.SAD.a-i fi de şan a fi de şugubină a nu fi de şuguit cu . cînd to i sînt de vi ă şi sămîn ă. . cum vrea cineva: cică era un om aşa de bun la Dumnezeu. (pop.

. să fiarbă în suc propriu. (despre oameni) a fi furios. a fi fără haz sau a nu avea (nici un) haz. 2) a se înfierbînta. a se teme: părerea ta. nişte feciori de ghindă făta i în tindă. a fi peste măsură de mînios. a fierbe în suc propriu (pe cineva).făta i în tindă a fi fiere spurcată a fi foc a fi foc şi sabie a-i fi frică a fi frînt de oboseală a fi frumoasă coz . a-i dzice dulău fără de obraz. fie-i (sau să-i fie) ărîna uşoară!. a fi fără grijă. a nu se sinchisi de nimic. a fi peste măsură de obosit.VARLAAM. odihnească-se în pace!: fie-le ărîna uşoară orunde ar dormi! DELAVR. a nu-i păsa. fie ce-o fi!. accept. a fi frînt de oboseală. a fierbe mărgica. (fam. a fierbe sîngele fie şi aşa a fi fa ă a fi fără căpătîi a fi fără conştiin ă a fi fără creştere a fi fără grijă a fi fără haz a fi fără inimă a fi fără obraz a fi fără putin ă a fi feciori de ghindă. a fierbe ma ele în cineva. ) a fi aiurit. nu mai ai haz! PANN . a plesni de sănătate. treacă de la mine. a nu avea nici un rost. ) fiecare care: priimeaşte D [u]m [ne]dzău pocăin a hiecui celuia ce săpocăiaşte. a turba de mînie.. admit. otravă) (pe cineva). ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza ceva: iaste fără de putin ă a le dobîndi. (înv. ) pîrjol. (p.AL. a fi neruşinat.NEC. a fi fiere spurcată. sim ea că începe să-i clocotească sîngele. a fi rău de gură. a fi cuprins de patimă. a nesocoti conven iile sociale. a fi foc şi sabie. pe jar (pe cineva): l-a lăsat să aştepte două ceasuri. întîmple-se orice!: mă duc să-l întreb. a fi foarte enervat. rău. a se mînia (pe cineva). ) a fi foarte frumoasă. a fi fără creştere.făta i (sau făcu i) în tindă. 1) a fi lipsit de farmec. fuseseră fa ă la această întîmplare. te-ai trecut. fiecare ştie unde-l doare (măseaua). a fi martor (la ceva): oamenii de pe uli ă . (reg. fiecare îşi cunoaşte necazurile. a fi vagabond. 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. a ignora. a asista. a fi rău. a fi fără (de) obraz. ) a fi nebun. ) a se sfătui. 1) a fi plin de energie. aşi ieşi din pepeni: [nevasta] era leneşă de-i păsa pămîntului şi rea de se făcea foc şi pară din nimica toată. a fi lipsit de educa ie. a fierbe de mînie. fiecare cu ciudă eniile lui. fiecare cu păsărica lui. a nu avea nici o grijă. (fam. nevoile. a se înfuria. de ea mă bucur şi de ea mi-e frică.a fi dus cu pluta a nu fi dus de multe ori la biserică fie! fiecare cu păsărica lui fiecare ştie unde-l doare fie ce-o fi! fiecine cela ce fie-i ărîna uşoară! a fierbe de mînie a fierbe fără apă a fierbe în suc propriu a fierbe ma ele în cineva a fierbe mărgica a fi dus cu pluta. (reg. fie ce-o fi! PREDA. o strînse năvalnic în bra e. a face zile fripte (cuiva). a fi (sau a se întîmpla) (de) fa ă (la ceva). a fi lipsit de scrupule. a fierbe fără apă (pe cineva). a fi nesărat: cît să te dregi pe obraz.REBR. violent. a fi fără căpătîi sau a nu avea nici un căpătîi. fiecine cela ce. necuviincios: au început . a fi fără conştiin ă. fie!.. (înv. că sînte i obraze sub iri? CR. a fi feciori (sau cuconaşi) de ghindă. a fi nemilos. a fi (sau a se face) foc (şi pară sau (reg. a nu fi dus de multe ori la biserică. a-i fi frică (cuiva). a fi oameni derînd: oare nu cumva v-a i face şi voi. fie şi aşa. a fi prezent.EM. iubit şi blond tovarăş. a fi prost crescut.ext.. să se facă aşa. a fi frumoasă coz. a fi fără putin ă. a fi fără inimă. a(-i) fierbe (sau a(-i) clocoti.BIBLIA. zăpăcit. de mînie: căldura trupului ei îl încălzea.POP. ) a ine în tensiune. dogori)sîngele (în vine) (cuiva).

2) a fi înfumurat. a lovi cu putere. a fi foarte bogat. a fi obraznic. de n-are de ce se prinde mî a. (reg. a fi gros la ceafă (sau cu ceafa groasă). a-i cădea. a fi goală ca o oală. 1) a nu auzi (sau a se preface că nu aude) bine. a-i fi (cuiva) gîndul să . a fi gol prepeleac (sau mei). ) a nu putea vorbi. a pălmui. a-i fi (mai mare) groază (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva). a fi surd: nu era cu desăvîrşire surd. a se cuveni (să facă ceva sau să se poarte cumva): e frumos din partea lui că şi-a adus aminte de noi.POP. a fi nesim it(or).. a umbla în zdren e. ICHINDEAL.. a fi îngrozit (de ceva sau de cineva): i-era mai mare groaza! POP. a fi gros de cap. (despre case) a fi sărăcăcioasă: casa-i goală ca o oală.GHICA . 1) a fi gol puşcă. a fi foarte sărac. o povestire cu atîtea amănunte subtile. mojic: îmi pare rău că eşti gros de obraz. a i se urî (cuiva de ceva). ) a nu putea păstra un secret. a-i pica) greu (cuiva ceva).. 2) a fi foarte sărac.a fi frumos din partea cuiva a fi fudul de o ureche a fi fudul la coate a fi galben a fi gata a fi gazda bătăilor a fi geniul bun al cuiva a fi gingaş la boală a-i fi gîndul să . după peste o jumătate de veac. a fi gata. a fi gingaş la boală (sau la mîncare). (reg.. a avea o influen ă bună (sau rea) asupra cuiva. dar era tare de ureche. a fi mut: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie graiul prins. a fi hap pe cap. a fi peste măsură de gras. 2) a fi mojic. chit pe chit. a se jena: nu-i era grea ă a min i.. a fi greu de mînă. a-i fi graiul prins (cuiva). a fi fudul la coate. ) neagă). a fi gros la piele (sau cu pielea groasă) sau a avea pielea groasă. îngîmfat. a-i fi (sau a-i veni..CAR. ) a fi plin de păcate. ) a-i fi scîrbă. a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi).CR. a-i fi grea ă (cuiva). a fi în pielea goală. a fi gros (sau cald) la (sau de) pungă (sau cu punga groasă).: fă-mi cămaşă de fuior.P. 2) (fig. a fi gol puşcă (sau pistol. a fi tocmai pe tocmai. a se cădea. a fi geniul bun (sau rău) al cuiva. a fi greu la palmă sau a avea palmă grea. a fi foarte slab. a fi pregătit: tot nu eşti gata? a fi gazda bătăilor. (reg. ticălos. a nu-i prii (cuiva ceva). fudul la coate. a mînca bătăi multe şi de la toată lumea. 1) a fi bogat. a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi). o taină. că mi-i gîndul să-mă-nsor. 1) a-i cădea ceva greu la stomac (cuiva).. a nu-i plăcea. a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini. a fi sensibil la boală (sau la mîncare). a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau a-i fi gros obrazul (cuiva).AL. a fi gol ca şarpele (care şi-a lepădat pielea). a nu-i tihni. a fi gură-spartă. (reg. a fi galben (la fa ă). ) a fi complet despuiat. a avea inten ia să . a suferi de indigestie. a fi hacul (cuiva). a avea mintea înceată.POP. a fi neîndemînatic. a-i fi greu a fi greu de mînă a fi greu la palmă a-i fi greu pămîntului a-i fi groază a fi gros de cap a fi gros de obraz a fi gros la ceafă a fi gros la piele a fi gros la pungă a fi gură-spartă a fi hacul a fi hap pe cap . a nu putea. a fi goală ca o oală a fi gol ca şarpele a fi gol prepeleac a fi gol puşcă a-i fi graiul prins a fi gras ca un pepene a fi gras ca un în ar a-i fi grea ă a fi frumos din partea cuiva. a se sătura (de ceva): mi-ar fi greu să reconstruiesc din memorie. a fi fără ruşine. (fam. a pune la respect (pe cineva).EM. neobrăzat: cel fără obraz şi gros la pieale. a fi gras ca un în ar (sau ca scorpia). a fi palid: ce galben eşti la fa ă! EM.MAIOR. a-i fi greu (şi) pămîntului (cu cineva).

1) a fi cuprins. ) prezen ă: fiin a de fa ă a steagului profetului chiar nu putu încuraja pe ostaşi.... a avea din belşug... smintit.i fă griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba. nimănui în piept inima rece. a fi în anii maimu ei. a munci. a fi iute (sau slab) din fire.. a fi avut. nu. (reg. . a fi în cumpănă. a fi îmbrăcată grafină. a fi bolnav: cum nu-i bine şi-ndămînă cu ibovnica vecină? POP. a nu-i conveni (cuiva ceva). a fi îndrăgostit lulea.SAD. (înv... a fi în circula ie. a fi îmburdat cu leagănul. (reg. a fi (sau a se crede) în al şaptelea (sau al nouălea) cer.. a fi în drumul cuiva: dacă tot i-i în cale. a fi îndestulat.. tulburat. a fi speriat. ) 1) ine-te de cuvînt!. 2) nu fi mojic! a fi iute ca prîsnelul.. iute. a fi convins că . a fi foarte vioi. a fi ieşit (sau sărit) din î îni. a fi de competen a cuiva. a fi sub semnul întrebării: este esisten a statului în cumpănă? CAR. 2) a fi în stare. harnic. a fi capabil: mintea nu iaste îndestulată a spune . năucit. măririle. (sau a . ) a fi scrîntit la minte. a nu mai putea de bucurie.: nu este nime harnic să-i stea împotrivă. 1) a-i veni peste mînă.BĂLC. a fi angajat undeva. a fi în ăle vaviloane. (înv. a nu-i fi (sau a nu-i veni) îndemînă (cuiva). implicat într-o chestiune. (reg.: erau încredin a i că tatăl lor ştia ce spune. a fi prost dispus. ) a fi nebun. a fi în cîmpul muncii. ) a fi zăpăcit. a fi în buze (sau în gură) miere şi în inimă fiere (sau otravă) sau a fi în fa ă miere şi în dos fiere..).NEC. a fi (sau a rămîne) încredin at că . a fi în duşmănie. (despre soare) a fi la amiază: tocmai la amiazi cînd va fi soarele în cruci. a nu-i fi to i boii acasă.. (înv. a nu-i păsa (cuiva de ceva): omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale. a fi în comă.ISP. a nu fi în apele lui.a fi harnic să . a fi întrebuin at. a-i fi în cale (cuiva). a fi în ordine. a fi sigur că . a fi lihnit de foame.MINEIUL. a fi în cruci a fi în cumpănă a nu-i fi îndemînă a fi îndestulat a fi îndrăgostit lulea a fi în duşmănie a fi harnic să . a fi hămesit a fi ieşit din î îni a-i fi indiferent a fi inima rece fiin ă de fa ă fii pe pace! fii salon! a fi iute ca prîsnelul a fi iute de o ele a fi îmbrăcată grafină a fi îmburdat cu leagănul a fi în activitate a fi în al şaptelea cer a fi în anii maimu ei a nu fi în apele lui a fi în ăle vaviloane a fi în bună rînduială a fi în buze miere şi în inimă fiere a-i fi în cale a fi în cauză a fi în căderea cuiva a fi în circula ie a fi în cîmpul muncii a fi în comă a fi încredin at că .AL. (arg.ISP. a fi în bună rînduială. a-i fi indiferent (cuiva ceva). a fi hămesit....CAR. . dezorientat. a fi (sau a se crede) foarte fericit. a fi valabil: bancnotele de o sută de lei nu mai sînt în circula ie. a ocupa un post.. a fi viclean. a fi în activitate. abătut. idei) a se exclude reciproc: amor şi moarte sînt în duşmănie. a agoniza. ) a fi în stare să . a putea să . fiin ă de fa ă. a fi iute (sau slab) de o ele. a fi în căderea cuiva. zău.. abate-te pe la dînsul! a fi în cauză. zănatic: vorbe de om sărit din î îni.. a fi în dificultate. fii liniştit!.. 2) (despre fenomene... (reg. fii pe pace!. fă arnic. a fi foarte îndrăgostit. 1) (despre oameni) a se duşmăni. a fi în mintea copiilor.. a fi la ananghie.DELAVR.EM. a fi amestecat. a lucra.. despre femei) a fi îmbrăcată foarte elegant.. 2) a nu se sim i bine.. înspăimîntat: şi nu-i era. a(-i) fi inima rece (cuiva). de . ) a fi sclerozat (de bătrîne e). a fi în cruci. fii salon!.

a fi în lucru. NEGR. (fam. a fi în formă. a fi în jenă financiară. a fi în picioare. nestingherit: nu şi-au putut face mendrele în largul lor.CR..a fi în favorurile cuiva a fi în fiin ă a fi în formă a fi în ghearele cuiva a-i fi în gînd a fi în impas a fi în interesul cuiva a fi în intimitatea cuiva a fi în întîrziere a fi în jenă financiară a fi în joc a fi în lapte a fi în largul lui a fi în legalitate a fi în lucru a fi în măsură să . a fi (sau a se sim i) liber.EM... a fi în nevoie a fi în nori a fi în notă cu .POP. infantil. ) a fi nebun: zicea că nu-şi e în minte. în primejdie... a fi (sau a ajunge. a se men ine. a se ine) în fiin ă. (înv. 1) (înv. a avea de gînd să . a fi păgubit. a-i fi (sau a-i da) în gînd (cuiva). a fi cît pe ce să . a fi în lapte.. a se bucura de încrederea cuiva. de elaborare. în regulă: odoarele eclesiastice ale Bistri ei stau în fiin ă. a fi în ghearele cuiva. a fi (sau a ajunge) în impas (sau în încurcătură). a fi în ton cu . a fi copilăros.): păsările erau mai în ogodul lor.POP... a fi la ananghie. a fi în mătase a nu-şi fi în minte a fi în mintea copiilor a fi în neglijeu a fi în neiurea a fi în favorurile (sau gra iile) cuiva. ) a aiura. a delira. sta în nevoie să-l piarză. ) a fi în largul..AL. a avea posibilitatea de a .. 2) a fi în dificultate. a fi la greu: ori de cîte ori o fi în nevoie. a se afla. a putea să . spre binele cuiva: fiind chiar în interesul domniilor voastre . a fi la modă. a exista. a fi sclerozat. a fi (sau a sta. 1) a se scula: la şase era în picioare . a fi în notă cu . a nu avea bani. (reg. a cădea. a da) în mintea (sau în doaga) copiilor.).. a fi în joc.. şi reg. a fi în ogodul tău a fi în pagubă a fi în pană a fi în pas cu vremea a fi în picioare a fi în pîrg a fi în plecare ...: Măndica era în plecare să se deie în dragoste cu puşchiu cel de Pepelea... a fi în neiurea sau a vorbi neiurlea. a fi îmbrăcat sumar. a dăinui. să-l cheme întrajutor. a fi în pagubă. a se afla în plinătatea puterilor. a fi în ordine. a-i trece prin minte să . a fi în rela ii apropiate. a fi (sau a trăi) (cu capul) în nori.. a fi (sau a-i veni) în plecare. în pîrg. ) a duce lipsă de ceva. a fi în neglijeu.ANTIM . a fi în măsură să .. în voia ta (sa etc.... ) a fi în primejdie: [sufletul] pentru multele lui păcate. a fi lipsit de judecată.. a se bucura de favorurile (sau de gra iile) cuiva. ) a fi gata să .: cum sta baba împietrită.. a fi în pîrg(ă). a fi spre folosul. a se conforma legilor în vigoare. în stăpînirea cuiva. dracul îi şi da în gînd una. (despre porumb) a începe să lege.. a întîrzia. tău etc.. a fi în interesul cuiva. a trăi în lumea imagina iei.OD. a fi distrat: tot în nouri şi visuri ai să trăieşti? NEGR... a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele .. a fi la cheremul... a fi în acord cu . a fi în pas cu vremea (sau cu timpul). (mai ales despre cereale) a fi necopt. 2) a fi gata de ... a fi în ogodul tău (al său etc.. a fi în curs de executare.ISP. a fi în intimitatea cuiva.. cu toaleta neterminată. (înv. a fi în dificultate.. a fi (sau a sta) în nevoie (sau la nevoie). a fi în mătase. a nu face ceva la timp. a nu-şi fi în minte. a fi în spiritul timpului.TEST.N. (reg. a fi în pierdere. crud: boabele sînt în lapte. prieteneşti cu cineva.. a fi (sau a rămîne) în pană.). a fi în întîrziere. a fi (sau a se sim i) în (sau la) largul lui (meu. a fi (sau a intra) în legalitate. a fi într-o situa ie critică.

: a mamei amintire eu unu-n stare-am fost să i-o sacrific ie. la discre ia cuiva.. a fi (sau a se afla. (reg. a se afla la asfin it. (sau să .HASD.). a trăi bine. a fi (sau a aşeza.. (despre piesele jocului de şah) a fi în pericol de a fi capturată.. . 2) a fi într-o situa ie dificilă. a fi lefter.MIRONESCU.. a fi (pus) (sau a pune pe cineva) în situa ia de a . ) a fi fără chef.CR. 1) a sta în rîndul întîi. a fi (sau a băga pe cineva) în priză. a fi la acelaşi nivel cu .. a rămîne) în puterea cuiva. a fi în sînul lui Avram a fi în stare să . a fi (sau a se sim i) în stare (sau capabil) să ..: ne-a pus în rînd cu ceilal i şcolari şi ne-a dat de învă at. fericit: mi s-a părut că mă aflu în sînul lui Dumnezeu. 1) a fi (sau a rămîne) la dispozi ia. ) a fi (sau a face pe cineva) să fie foarte activ... REBR.. fără ieşire. în fa ă. a fi (sau a se afla. a pune.EM. a fi în primele rînduri. 1) (despre oameni) a lucra (sau a începe să lucreze) într-un anumit domeniu de activitate. despre femei) a fi însărcinată. a se afla în condi ii identice sau similare cu cele ale altcuiva. a avea un defect din naştere.. . ) 1) a rămîne fără bani. a fi lefter.. a fi în rînd cu lumea a fi în săptămîna oarbă a fi în scaun a fi în scumpire a fi în secretele zeilor a fi însemnat de Dumnezeu a fi în situa ia cuiva a fi în situa ia de a . (înv.. a fi în scumpire. (pop. a fi (sau a se afla) în priză. a depinde de cineva: simt că în puterea ta sunt.CAR. a fi însemnat de Dumnezeu. a fi în rela ii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse.. a fi în prim plan. a fi în pozi ie. a-i fi în şagă (cuiva). a intra) înrînd cu . a face parte din aceeaşi categorie cu . a fi în suferin ă de bani a-i fi în şagă . sau a fi (sau a intra) în rîndul . a putea să . 2) a fi în centrul aten iei. a fi (sau a intra) în săptămîna oarbă (sau chioară). a fi în scaun. a nu fi în to i porcii (sau boii) (lui) sau a nu-i fi porcii (sau boii) acasă (cuiva). a fi (sau a se găsi.CR...STANCU. 2) (despre obiecte) a fi în curs de execu ie. a se vedea) în situa ia cuiva. a fi în fruntea unei activită i... (fam. a fi (sau a ajunge..POP. a ac iona orbeşte: tu eşti intrat în săptămîna oarbă... dar ai să deschizi curînd ochii şi ai să te căieşti amar. a fi (sau a intra) în cîmpul muncii.) în produc ie. a fi la fel cu ceilal i. a fi în secretele zeilor. a fi în produc ie a fi în puterea cuiva a fi în regulă a fi înrînd cu . a fi comparabil cu cineva: sînt mii şi zeci de mii în situa ia ta şi soarta le poartă de grijă tuturor. 2) a sta în puterea cuiva.EM.: cel mai bun şi mai devotat dintre aceşti reprezentan i ai ştiin ei e pus în situa ia de a se trudi fără mult folos. a lua lucrurile în glumă: sărutăm mînile... a fi la cheremul cuiva: astăzi sînt în poala dumitale. cuconaşule. ) a depinde de cineva..CR. SAD. a fi în rînd cu lumea.. a fi în ordine: totul e în regulă. (reg.. ) a nu avea bani. (fam. a trăi ca) în sînul lui Avram (sau al lui Dumnezeu.a fi în poala cuiva a fi în pom a nu fi în to i porcii a fi în porneală a fi în pozi ie a fi în primele rînduri a fi în prim plan a fi în priză a fi în priză a fi în poala cuiva. a fi în porneală.. a fi în suferin ă de bani.. a fi în pom. (despre mărfuri) a avea pre ul în creştere: aurul e în scumpire. a fi în regulă.SAD.. eu chiteam că vi-i în şagă. aşezat: să te văd om ca to i oamenii în rînd cu lumea. (pop. ) a-şi pierde sim ul realită ii. (fam. a fi prost dispus: nu ştiu ce o fi avînd nea Chiriac . şi fam... a se afla.. ca în sîn de rai). a şti lucruri cunoscute numai de persoane importante. . a fi constrîns (sau a obliga pe cineva) să . ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicu u-n porneală. (fam. a intra etc. parcă nu-i sînt to i boii acasă.. despre soare) a coborî. a fi alături de . a fi cu rost..

a fi (sau a ajunge) într-un hal fără (de) hal. a fi (sau a se închide. fudul. a fi în rela ii bune (sau rele) cu cineva.POP. a (nu) fi în (sau (înv.) a se izola de realitate: să rămîndeoparte. a fi zăpăcit. ) cu) toată mintea (sau în toate min ile). a fi leit (cineva): văd că eşti tată-to în tălpi. . a fi în voce.REBR.CAR. a urmări (discret) (pe cineva). a fi foarte şiret: mare hîtru mai eşti! să juri că te-a în arcat Scaraoschi! AL. a trece printr-o localitate fără a se opri (mai mult timp): un mare ac ionar al consor iului în trecere prin Bucureşti.. a fi învechit în rele.a fi în şapte luni a fi în tălpi a fi în tălpi a fi în termeni buni a fi în ter ă a nu-i fi în ticnă a fi întîiul la joc a fi întîrziat a fi în toane bune a fi în toată mintea a nu fi în toate ale sale a fi în toi a fi întors pe dos a fi în trecere prin . a fi (sau a se afla. a fi în trecere prin . Nu e vorbă. a fi (cam) într-o doagă (sau dungă. a fi bine (sau prost) dispus. a rămîne) în turnul de fildeş (sau de ivoriu).NEGR. (despre artişti. 2) a fi înapoiat mintal. a fi în termeni buni (sau răi) (cu cineva).. a fi protos. la strîmtoare: junele. a sta.ARGHEZI. (înv. nebun: dă-i pace! vezi că-i într-o toană! POP. a fi în turnul de fildeş a fi în ărcat de dracul a fi în epat a fi învechit în rele a fi în vizită a fi în voce a-i fi jale a fila a fi la aman . a fila (pe cineva). ) a nu-i cădea bine.. 1) a nu fi în deplinătatea facultă ilor mintale: a rămas cam într-o ureche de cînd i-au murit băie ii în război.POP. a fi într-o minte (cu cineva). savan i etc. a fi dat dracului. văzîndu-se pus între ciocan şi nicovală. (despre jucătorii de căr i). a fi ar ăgos. a fi în ărcat de dracul (sau de Scaraoschi). a nu fi în toate min ile. a (nu) fi întreg la minte: oamenii îl credeau sau vreun străin venit de undeva de departe sau că nu e în toate min ile. a da din col în col . nici mai înainte nu era ea în toate ale ei. îngîmfat. a fi în deplinătatea calită ilor vocale. 2) a (se) pune în mişcare. a fi bulversat. a fi întîiul la joc.. ale ei etc. ) a-i fi dor (cuiva) (de cineva): sărmane prietene! mi-e jale de tine. a ajunge. a nu fi în apele lui: de ce nu vrei tu să-mi spui ce ai pe suflet? Eu văz că nu eşti în toate aletale. nestăpînit. în ac iune: ar scula tot satul în tălpi să ştie că i-a adus pe Ion în casă. nu putea face decît a îmbrăca haina. a fi smintit. a fi între ciocan şi nicovală a fi într-o doagă a fi într-o minte a fi într-o pasă bună a fi într-un hal fără hal a fi în şapte luni. a fi într-o pasă bună (sau proastă). a fi întîrziat. a-i fi jale (cuiva) (de cineva). a ieşi cel dintîi. ) a fi de aceeaşi părere (cu cineva). (înv. a fi rigid. a fi aidoma (cu cineva). (fam. ureche) sau a fi (cam) pe o parte. a fi în toi. a (nu) fi în deplinătatea facultă ilor mintale. a fi în plină desfăşurare: petrecerea era în toi. că pînă nu să face ziuă trebuie să fie-n tălpi..FIL. a fi în epat. a fi (sau a ajunge) într-o situa ie. a fi bine (sau prost) dispus. (înv. 2) a fi abătut. a fi într-o situa ie critică. cu ochii către stele. a fi la ananghie. a se vizita cu cineva. a fi în toane bune (sau rele). a nu fi în toate ale sale (ale tale. a fi înrăit. în turnul de ivoriu al visurilor mele? TOP. a nu-i fi în ticnă (cuiva). ) a fi tulburat. a fi în ter ă (cu cineva). a se vedea) între ciocan (sau baros) şi nicovală (sau ilău). a fi întors pe dos. icnit. a fi (cineva) în tălpi. 1) a veni cu întîrziere. a fi (sau a scula pe cineva) în tălpi. înfumurat. a fi la aman. a flirta (cu cineva). parte. într-o stare dezolantă. a fi al dracului. a nu-i tihni (cuiva).STANCU .POP. 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: după cină să dau la culcare. toană.). a fi în vizită (cu cineva).

(înv. a-i fi la mîini bune (cuiva).IOVESCU. a fi lac de sudoare (sau de transpira ie). a fi la capătul răbdării.MUSTE. în joc: e la mijloc tot norocul vie ii mele. (fam. a fi evident. a fi lată (rău de tot). a fi într-un gînd. 2) a fi în cauză. ) a nu avea libertate de mişcare. (reg. sclivisit: îmi place. (despre evenimente. a fi (sau a se uni.OD. extenuat. a fi la parte cu cineva. a fi la sigur (de ceva). a conduce. a fi foarte flămînd. 2) a-i conveni. a se face. a fi disponibil (ceva). 1) a fi la (o anumită) altitudine. 1) a fi căzut la pămînt. a fi de aceeaşi vîrstă cu cineva.IORGA. a se tocmi) la (sau într-un. a fi stăpîn. a fi (sau a rămîne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva.. a se pune) la remorca cuiva. a-i fi uşor (ceva cuiva): adevărul este că lor nu le vine la îndemînă să schimbe cultura şi instrumentele primitive . 2) (fig. a trăi rău cu cineva: au fost multă vreme la cu ite cu directorul şi cu familia acestuia. ) a fi ruinat. a fi lăsat la vatră. ) a fi prezent într-o adunare: fiind şi al i crai megieşi la mijloc să socotească şi să judece. (cuiva sau a ceva).. a fi la discre ia. 1) (înv. a stăpîni. ) a avea certitudinea unui lucru. a fi asociat cu cineva la o afacere. a fi (sau a sta. clar (ca lumina zilei). ) a îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă. 2) (fig.CAR. a fi la pămînt.. a se găsi în mare primejdie. a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne. la remorca politicei turceşti. 1) a se găsi. că eşti la şmicherie. . a fi foarte transpirat. a fi la gură de cuptor. . a fi la mijloc. a nu mai putea. a conveni (cu cineva): şi fiind muntenii to i la un cuvînt.CAR. a fi (sau a ajunge) la cu ite (cu cineva). îngrijorătoare. pre) un cuvînt (cu cineva).a fi la capătul puterilor a fi la capătul răbdării a fi lac de sudoare a fi la cheremul cuiva a fi la coarnele plugului a fi la col i a fi la cu ite a fi la gură de cuptor a fi la înăl imea situa iei a fi la înăl ime a fi la îndemînă a fi la capătul puterilor.. . CAR. a(-i) fi (sau a-i veni) la îndemînă (sau la socoteală) (cuiva ceva). ) (despre ostaşi) a fi eliberat după efectuarea stagiului militar. ) a fi dichisit. a fi epuizat. ) a avea aceeaşi părere. 3) a atrage aten ia că există un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o înşelare şi o uneltire. la bunul plac al cuiva: deacum îi la cheremul meu. a se duşmăni. a nu se în elege cu cineva.. a fi la înăl ime sau a fi la înăl imea . situa ii etc.NEC. mă. a fi leat cu cineva. dominat de cineva: s-au găsit la noi oameni cari să ne spună că locul statului român trebuie să fie .. a fi la stăpîn. a nu mai putea răbda. 4) a trece la mijloc.) a căpăta propor ii grave.SAD. a fi la înăl imea situa iei. a fi lat de foame. a fi la col i (cu cineva). 1) a fi în serviciul cuiva. a fi (pus) la şmecherie. pe nişte maşini moderne şi-o cultură nouă. a fi la mintea omului. conform exigen elor: execu ia nu e la înăl imea planului total. a corespunde pe deplin misiunii încredin ate. (înv. (reg. a fi (sau a se lăsa) condus. au dat pe Nicolai-vodă în mînile nem ilor. 3) (fig. 2) a fi aşa cum se cuvine. a deveni dramatică. a fi (sau a intra) la vătale. ferchezuit. a-i fi prieten credincios (cuiva). ) a fi demoralizat. a fi la mijloc a fi la mintea omului a-i fi la mîini bune a fi la parte cu cineva a fi la pămînt a fi la remorca cuiva a fi la sigur a fi la stăpîn a fi la şmecherie a fi lată a fi lat de foame a fi la un cuvînt a fi la vătale a fi lăsat la vatră a fi leat cu cineva .AL. a avea pîinea şi cu itul.

a se obişnui (cu ceva). foarte sărac. că nu avea după ce bea apă. a-i fi (sau a i se face) milă (cuiva de cineva).. de) gheare (sau unghii. predispus la furt. 3) a fi beat cri ă.. a fi (sau a se crede) mai cu mo (sau mai cu coarne) (decît cineva).. a fi mai catolic decît papa. a fi mireasă cu . a-i fi milă a-i fi milă ca iganului de pilă a fi miop a fi mireasă cu ...CAR. a fi mai sărac ca cucul. femei) a se căsători cu . foarte ciudă) (cuiva): începură greieruşii să îrîie şi păsărelele pe ramuri să ciripească. ) a fi foarte sărac: o femeie aşa de lipsită. mai iscusit decît al ii. a avea posibilitatea de a . trăsnit) cu leuca. a fi lung în (sau la. a se ridica deasupra . a se situa) mai presus de .. a exagera: îmi pare bine că sînt mai catolic decît papa. a-i fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva).EM.. 1) a fi lipsit de vlagă. epuizat. a se dezgusta. a fi (sau a avea) loc. a fi mai mult mort decît viu sau a fi pe jumătate mort..POP. a suferi de miopie. a avea o constitu ie delicată. ) a fi (cam) nebun.. DELAVR.... necontenit îi necăjesc pe oameni. i s-a făcut milă de aceştia.a-i fi lehamite a fi leit a fi liber să . a (nu) fi mai breaz ca al ii.. în această cestiune.). a fi lovit (sau bătut. a-i conveni (cuiva ceva).POP. 1) a compătimi (pe cineva)..MAIOR. (pop. .. a fi lovit cu mîneca undrei. a fura. (sau de a . a fi mai bucuros să . aidoma cu cineva. a-i fi milă ca iganului de pilă.MAIOR. a face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. a fi lipsit (de . (reg... ciuda) (cuiva). a fi predestinat. a fi lovit cu praştia (sau de praştie). despre fete.POP. a fi (sau a se pune. ) leit poseclit) (cu cineva). a nu vedea bine. a fi (sau a se crede) superior (cuiva). a (nu) fi mai deştept. de i-era mai mare dragul. 2) a fi cu toane. a încăpea: în lumea de mizerii şi lacrimi nu e loc pentru atîta milă şi pentru-atît noroc.POP. a aduce (bine) cu cineva: Sultănica e leită poleită răposatul... a fi mai riguros. a fi mai catolic decît papa a fi mai cu mo a-i fi mai mare dragul a fi mai mult mort decît viu a fi mai presus de . a se milostivi (de cineva): văzînd Dumnezeu că gîngăniile şi gujuliile .. a fi liber să . a fi ho . a se scîrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fră ia voastră.. a fi foarte obosit. a fi întocmai.. (înv. a fi lung de (sau în) gheare. a fi zăpăcit.). a se putea. a fi de o calitate foarte înaltă.. 2) a se îndura. a fi miop.. şi pop. ruşinea... a-i fi mai mare dragul (sau mila. decît cei însărcina i să vegheze la respectarea ei. ) a fi prostănac. a nu exista posibilitatea de a .... degete)... a fi mai presus de orice critică a fi mai sărac ca cucul a-i fi mau a fi măgarul cuiva a fi mic la os a nu fi mijloc de a . a fi mic la os. a fi mai presus de orice critică. a fi lipit de foame...: sînt în stare să mă pun mai presus de orice interes personal.CR. foarte ruşine.: este liber oricine să sus ie orce teorie va voi.. . (fam. a-i fi mau (cuiva). a fi (sau a semăna) leit (poleit) (sau (înv... a i se permite să .. a fi prostănac... a fi foarte flămînd. în chestiuni de formă. a fi măgarul cuiva.. a fi lipit de foame a fi lipsit a fi loc a fi lovit cu leuca a fi lovit cu mîneca undrei a fi lovit cu praştia a fi lung de gheare a fi lung în gheare a fi mai breaz ca al ii a fi mai bucuros să . a semăna. a-i fi foarte plăcut (sau foarte milă.. a prefera să ...: da şi Sfînta Duminică ştia că Lunai mireasă cu Soarele. a nu fi mijloc de a . a nu avea milă.

2) a fi peste măsură de .. a nu fi (sau a nu (mai) avea) modru. 2) (despre oameni) a avea o mentalitate învechită.): i-oi da car cu şase boi.. a fi lipsit de vlagă.. a fi becisnic. s-au dat cu rugăciunea lui Dumnezeu.. înfumurat. a fi mîna (cea) dreaptă (a cuiva). lipsită de griji: babei mele nare să-i fie moale. a şti) moarea cuiva.. a fi foarte harnic. de unguri să-mi fie frică. a fi (mai) bătrîn. (reg... a nu fi mult să . a fi mîncat de molii.. ciuruite. a fi principalul sprijin. a fi neam după iapa popii (cu cineva). a flecări tot timpul. a pune la punct (pe cineva). a fi mînă spartă. (reg. 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi.. a fi absolut necesar. a fi neam prost.. a fi fă arnic. POP. a fi muiere (sau nevastă) cu cîrpă (în cap).a fi mîna de sare a fi mîna dreaptă a fi mînă spartă a fi mînă strînsă a fi mîncat de gîndaci a fi mîncat de molii a fi mîncat de nevoi a fi mîncat moarea cuiva a fi mîncat pîine din multe cuptoare a fi mîndru ca un păun a fi mî ă blîndă a fi mî ă plouată a fi moale de mijloc a fi moale la inimă a-i fi moale a fi moară neferecată a fi modru a nu fi modru a fi mort după . a avea (mai) multă experien ă de via ă.). obiceiurile cuiva: pare-mi-se că ştii tu moarea mea . a fi moale de mijloc.POP.CAR. a fi mort după . a fi foarte norocos. (reg. a fi linguşitor. că nu-s nevastă cu cîrpă. a fi vorbăre . 2) a fi foarte îndrăgostit de . nici modru de-a o lăsa. . a-i fi imposibil să . a fi suferit multe necazuri. a fi îngîmfat. a-i veni de hac (cuiva). a fi chip: văzînd oamenii că nu-i modru să-i scoată cu puterea. a fi născut în zodia ra elor. a avea o existen ă tihnită. (reg. .... cînd m-oi întoarce acasă. a fi murit şi moartea a fi musai a-i fi naşul a fi na ie blagoslovită a fi născut în zi de lucru a fi născut în zodia porcului a fi născut în zodia ra elor a fi nea într-o parte a fi neam a fi neam după iapa popii a fi neam prost a(-i) fi (cu) mîna (sau mîinile) de sare. a fi zgîrcit. a fi lipsit de educa ie. a fi moale la inimă.. 1) a dori foarte mult să aibă . vorbăre . 1) a fi milos. descurajat. născut în zodia ra elor. a fi mîncat de gîndaci. a fi născut în zi de lucru... ) a avea hainele rupte... a fi moară neferecată.. fiul secetei. omul de încredere (al cuiva): un bun grămătic era mîna dreaptă a boierului. a fi fără seamăn de . să te faci rudă cu noi.). (glume ) a fi neam foarte pe departe (cu cineva). a fi născut în zodia porcului (sau scroafei). ) a putea. . a fi na ie blagoslovită... le-am pus cu mîna de sare şi nici una nu răsare. a fi la un pas de a . a fi musai. ) a fi om bun.POP..: n-are cap de-a o uita. lipsuri. a fi murit şi moartea (în cineva). a fi mî ă plouată (sau udă). a fi muiere cu cîrpă a nu fi mult să . a fi modru. a fi mîncat (sau a cunoaşte. (pop.. ) a bate (pe cineva). a-i fi naşul (sau naşa) (cuiva). a fi risipitor. a fi obligatoriu. a fi mîncat pîine din multe cuptoare sau a fi mîncat (mai) multe păşti (sau mai mul i crăciuni) decît cineva. a fi mîndru ca un păun. a fi mojic. a fi veşnic însetat: Setilă. (sau fără .. a se înrudi (cu .. a fi econom...POP. a-i fi moale (cuiva) sau a trăi pe moale (şi la cald). (rar ) a fi smintit..CR. ) 1) a nu mai putea. a fi mîncat de nevoi.CR. (p . ipocrit.ext. despre bărba i) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins că nu m-oi da. a fi mî ă blîndă. CR. ) a avea ghinion: cîte flori pe iaz în sus toate cu mîndra le-am pus . a fi (sau a se face) neam (cu . (reg.POP. 2) a fi lipsit de voin ă. a fi nea într-o parte.... a fi abătut. a cunoaşte firea.. a fi mînă strînsă..

a-i fi ciudă (cuiva de ceva): nu -e necaz cînd te izbeşte un armăsar. nici de rece (cuiva).. nici rece a nu fi nici de zeama ouălor a nu fi nici o trebuin ă a nu fi nimic de capul cuiva a fi nor a fi nul la .. a nu fi nimic de capul cuiva. a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) să . a nu fi bun de nimic.DOS. a fi numai greabănul de el. a purta pică (cuiva): acea femeie îi purta necaz bătrînei. a fi nebun de carte. nici rece (cuiva) sau a nu-i ine nici de cald. nici măgar. (cuiva). a fi numai lapte şi miere. a nu fi bun de nimic: sărace! sărace! nu eşti bun nici de zama ouălor! CR. a trebui. ci cînd te trînteşte un măgar. a-i fi numele . de coloană vertebrală. a se jena. (reg. a fi (to i) la fel. ) a fi bolnăvicios.... de binevoitor. (reg. ) a-i fi silă. a fi negru de supărare. a nu apar ine nici unei categorii. grea ă (cuiva de cineva sau de ceva): la vremea asta ce oasă tot omului i-i nează... a fi supărat (pe cineva). a-i fi nează (cuiva). a nu (mai) fi (de) nici o trebuin ă.. a fi o cîrpă. de-o teapă.POP.. că nu trăia bine cu soacră-sa. a fi nuntă. a nu fi nici cal. de mînie: spune-mi.. a se sfii: mă mir că nu i-i oarecum să.: eram nul la matematici.. a fi nefolositor. ) a fi prost şi obraznic. (reg. PANN..a fi neam tămîie a-i fi nează a fi nebun de carte a-i fi necaz a-i fi necaz a fi necazul oamenilor a fi necesar a fi negru în cerul gurii a fi negru pămînt a fi nelalocul lui a fi nespălat la gură a fi nevoie de cap a fi nevoit să . mînios. a fi om copt a fi neam tămîie. a nu fi nici de zeama ouălor. v.. a fi numai burtă şi căciulă. a fi foarte slab. a-i fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau a-i purta necaz (cuiva).. a fi om serios. a fi numai burtă şi căciulă a fi numai greabănul de el a fi numai gura de cineva a fi numai lapte şi miere a fi numai o apă a fi numai ochi a fi numai piele şi os a-i fi numele . a fi (to i) o apă şi un pămînt. a-i fi indiferent. a fi spurcat la gură. a fi nuntă a fi oaie cu şorici a fi o apă şi un pămînt a-i fi oarecum a fi o cîrpă a fi o frînă pentru . a fi om copt (la minte). a fi scund. de eşti neagră ca pămîntul? POP... a fi numai ochi (şi urechi). a fi numai o apă. a nu avea un statut clar. a fi foarte supărat. nici măgar a nu-i fi nici cald.: şi-i era numele Plachidas.. ). a fi numai gura de cineva. .POP. a fi oaie cu şorici..ISP.. cu judecată cumpănită.i fie. (arg. . a fi înnorat. a nu se pricepe la nimic. a nu fi nici cal.. a fi becisnic.. a spune multe şi a nu face nimic. a fi nul la . (fig. necorespunzătoare. a fi nor... ) a avea o purtare inadecvată. a fi nespălat la gură. (reg. a fi constrîns să . a fi numai piele(a) şi os(ul) (sau oase) sau a-i fluiera vîntul prin oase (cuiva) sau a-i număra oasele (sau coastele) (cuiva). a nu avea habar. a fi necesar..: pînă şi cel mai mare erou se vede sîlit a părăsi cîmpul gloriei.. a fi lac de transpira ie. a-i părea rău.. a fi nevoie de cap.. ) a nu şti absolut nimic la . a fi exagerat de amabil. a fi necazul oamenilor.. a fi slab ca o scîndură. a fi un obstacol în calea .. ce i-i gîndul. a fi o frînă pentru . (reg. că este nevoie de cap. mîndră. a-i fi oarecum... ) a se numi . a se chema . (înv. a fi lipsit de caracter.AL. a-i fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva). a fi primejdie de moarte: să nu te ducă păcatele să vînezi p-acolo. a fi tobă de carte. a nu-i fi nici cald. despre oameni) a fi în număr mare: da’ce v-a i adunat atî ia? e nuntă? POP.. a trebui să . a fi nelalocul lui. a privi foarte atent (la ceva). inutil.GALA. a fi (sau a se face) negru (ca) pămînt(ul). a avea suflet negru.CR.. scîrbă. a fi ignorant. a fi negru în cerul gurii. a fi un om de nimic.

a se pune. a călători: de ani e pe cale. a fi în ceasul mor ii. a-i fi (ruşine) pe la nas.. a fi energic. a fi (sau a se găsi.). a şedea. a fi om de cuvînt... a fi o revela ie. a fi om de ac iune. (reg.i fi paraxim unde nu vezi . a fi trecut prin multe necazuri. a rămîne) (dus) pe (sau (înv.a fi om cu dare de mînă a fi om de ac iune a fi om de cultură a fi om de cuvînt a fi om de lume a fi o mînă singură a fi omul lui Dumnezeu a fi op a fi o pişcoace a fi orb de minte a fi o revela ie a fi orfan a-i fi paharul plin a fi papă-lapte a-i fi paraxin a fi păduche leşinat a fi păpuşa cuiva a fi pă it multe a fi pe bec a fi pe cale a fi pe cale de a . a fi bogat. a fi păduche leşinat. da-i omul lui Dumnezeu. tare): asta n-aş face-o eu. dornic de petreceri.POP. a fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca. pe ghimpi. de-ar mai fi el pe cît este.? PREDA. a-i fi paharul plin (cuiva). (înv. 1) (despre maşini) a avea un cauciuc dezumflat. a fi (sau a cădea. (fam. bleg. 1) a avea experien a vie ii. şi fură op. a fi păpuşa cuiva. ) (a fi atent şi) a ac iona prompt. cinstit: to i oamenii zic că-i rău.ISP.. (înv. a-şi pierde părin ii: din cea mai fragedă a mea copilărie eu am rămas orfan. a fi pe punctul de a . a fi o surpriză.VINEA. de ini iativă. 2) (fam.. a se ruşina: nu-i este aşa. ni el pe la nas . şi pop. a fi (sau a rămîne. pe cărbuni.. a (se) gîndi.. (reg. a fi pă it multe. a trece) pe linie moartă. a fi (sau a se afla. gata să-şi dea sufletul. a fi papă-lapte. (pop. a fi (sau a sta) pe cu ite.CR. a sta. a fi pe cu it. 2) a fi vesel. ) a supravie ui... a avea experien ă: cine a pă it multe. l-au bătut. ) a i se părea curios. a fi pe fază. 2) a fi foarte slab. a se mira: boierule. ) a fi prost. a fi om de cultură. a fi bun. . via a-mi şi sufletu-mi de vrei.neva.. a inten iona să . a cădea) pe bec. a fi om de lume. a fi retrogradat (într-un post mărunt). a fi o pişcoace sau cît pişcoacea. a fi pe cale de a . a fi (sau a rămîne) orfan. a fi op. (fig. ) 1) a fi lacom. (fam. a fi o mînă singură.: e pe cale să se-nsoare .EM. ) 1) a fi de folos. a mai fi pe cît este a fi pe cu it a fi pe cu ite a fi pe fază a fi pe gînduri a fi pe jantă a-i fi pe la nas a fi pe linia de plutire a fi pe linie moartă a fi pe marginea gropii a fi om cu dare de mînă. a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu. a fi foarte instruit. i-a fost paharul plin. a mai fi pe cît este. a fi nătăfle . a fi pe jantă. lefter. a se lăsa dirijat de ci. Doamne. ) 1) a rămîne fără bani. a fi. să nu. a fi încă o dată pe atît (de mare. a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormîntului). a ac iona cu rapiditate. a se purta conform moralei creştine. de ce nu mi le iei? EM. ) a fi singur.. a fi orb de minte. a-i fi (cuiva) paraxin. 2) a trebui. ) pe gînd. ştie multe. a ajunge la limita răbdării: multe. a reflecta: o. ) în) gînduri (sau (înv. (reg. numai amîndoi.. ) a fi mic de tot. fără ajutor. pe cugete). a fi necesar: e op să ştim . ) a rămîne fără bani. a cugeta. a fi pe cale. (sau să . a depăşi aşteptările: tînărul pianist a fost o revela ie. a fi la un pas de moarte. a fi pe linia de plutire. 2) (despre femei) a rămîne însărcinată. a fi lipsit de energie. de ce mai stai pe gînduri. a fi (sau a sta) pe jăratec. demone. a-şi respecta promisiunile. la momentul potrivit....POP.PSALT.. oportun: to i plecară-se .. .COŞBUC.

. Vălean era pă scîndură. făr-de surori.. a fi de aceeaşi teapă (cu cineva). a fi pe pămînt a (nu) fi (cu picioarele) pe pămînt. ) a fi nimerit.: azi. fata moşneagului era piatră de moară în casă. a fi pe o măsură a fi pe o măsură (cu cineva). a fi pe post de .NEC.POP. a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de război). simpatizat de cineva: începu şi el a cîrpi ce şi pe unde a fi pe plac cuiva nu-i era pe plac. tot împotrivă... a fi piedică cu cineva.. ) a fi prieten la cataramă (cu cineva). a fi agreat.. (reg. sînt pe post de a fi pe post de .. 1) (fam. (fam.CR. ) a a fi pe moarte trage a moarte. potrivit cuiva. a sta pe picior de plecare. ) a fi singur pe lume: făr-de fra i.a fi (sau a se afla.CR. a fi (sau a se găsi) pe (sau la) punctul de a . a fi plin de neam. a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva): numai cu acest răspuns m-aş putea socoti plătit fa ă de toate întrebările tale. a plăcea cuiva. a (nu) fi pentru (sau împotrivă. a fi (sau a se socoti) plătit (fa ă de cineva). a fi dezorientat. a se bucura de aceleaşi drepturi (cu cineva). a trata preferen ial..NEC. a fi pe roată. celui bogat era pestri ă la ma e şi foarte zgîrcită. (sau (înv. a fi într-o situa ie critică. a (nu) avea sim ul realită ii. ) a ocupa temporar. CEZAR. a fi fă arnic. indicat.NEC.. (pop.. a ajunge) pe (sau la) marginea prăpastiei. iar pentru al ii ciumă a fi pentru unii mumă... ) a avea ghinion. a fi plin de noroc ca porcul de rapăn. GANE. iar pentru al ii ciumă. ) a veni pe neaşteptate. a fi pregătit să . a fi pe scîndură. a fi gata de . (înv. a-i fi prea destul (cuiva).SAD. ) a fi foarte norocos.CONACHI. (reg.. a-i fi (sau a-i ajunge) (pînă) peste cap (cuiva). v.: a fost pe punctul de a plăti cu închisoarea aceste îndrăzneli. a nu şti ce să facă. a fi pe picior de ducă a fi pe picior de ducă. şi fam.. a se sătura.P.i e pe roată. . ) a sta în calea cuiva: era pedică Cantemir Vodă cu Cupăreştii.. (înv. în punct de .POP.. 3) a fi complet străin de cele din preajmă. ) a fi de neam mare: Mihălachi era plin de neam. a se potrivi. a fi pîine şi caş (cu cineva). a fi pentru a fi pentru unii mumă.SAD. (pop.. a fi rău lasuflet: nevasta . a fi piatră în casă sau a fi piatra (de moară) din casă.). a fi pe picior de pace a(-i) fi pe plac(ul) cuiva... a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva). a fi pe măsura cuiva. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva. contra). a fi (sau a se face) pic de apă (sau de năduşeală). a fi în stare de pace (sau de război): avea şi o armată pe picior de război.. CAR. a fi în agonie. a fi picat (sau a fi căzut) (ca) din cer (sau din lună. accidental (în locul altuia) func ia de . (despre situa ii) a fi schimbător: ah! norocule.POP. a fi foarte transpirat: eram pic de apă cînd am ajuns la locul de pîndă. ) în punctul .CAR. a trage să moară. (fam. ) a-i sta norocul tot împotrivă. din nori).. 2) (reg.. a fi cît pe-aci să . a (nu) fi de acord (cu ceva): a inut să declare că d-sa nu este pentru această propunere. slăvitule.. a fi pe punctul de a . a fi ghinionist: i-au stătut nărocul. parcă sînt picat din nori. a fi plin de noroc ca broasca de păr sau (înv. ştii că starea. ) a fi fată nemăritată (considerată ca o povară pentru familie): pentru babă. a fi pe roată a fi pe scîndură a-i fi peste cap a fi pestri la ma e a fi piatră în casă a fi picat din cer a fi pic de apă a fi piedică cu cineva a fi pisică blîndă a fi pîine şi caş a fi plătit a fi plin de neam a fi plin de noroc ca broasca de păr a fi plin de noroc ca porcul de rapăn . a fi pestri (sau negru) la ma e sau a avea (sau a fi cu) ma e pestri e. (reg. a fi amenin at de o a fi pe marginea prăpastiei mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prăpastiei. săracul. a fi (sau a se afla) pe (patul de) moarte (sau pe patul mor ii) sau a (se) lupta cu moartea sau (reg. a fi pisică blîndă. ) a fi mort (în sicriu): cînd era în zori de ziuă.... spălătoreasă.

vrăjit. a fi bine îmbrăcat (şi îngrijit).. a fi prieten apropiat. ) a trăi cu (prea multă) intensitate o durere. a fi plin de sine. frate.GALA.POP. a veni (cuiva) de hac. a nu fi pu in lucru.. a rămîne) pradă (sau (în) prada) (cuiva sau a ceva). a (se) da. a fi pus la punct.. a fi rost (de ceva).. a exista o ocazie.: sînt porni i pe sîcîială. fir-ar al dracului! a fi ras (sau şters) (de Dumnezeu) din cartea vie ii (sau a viilor). o neplăcere: cam ce pre vrei tu? spune . fir-ar el iacă cui!. a-i fi (sau a-i merge) rău (cuiva)..a fi plin de parale ca cîinele de purici a fi plin de sine a fi pocit a-i fi popa a fi pornit a fi prada cuiva a fi pradă a fi pragul casei a fi prea de tot a fi prieten de căciulă a fi prieten la cataramă a fi prieten unghie şi carne a fi prins de limbă a fi puişor cu caş la gură a fi pus la punct a fi pus pe liber a fi pus pe trai a nu fi pu in lucru fir-ar al dracului! fir-ar el iacă cui! a fi ras din cartea vie ii a-i fi rău a fi rău a fi rău de gură a fi rău de ochi a fi rău de scîrbă a fi rău dispus a fi recunoscător a fi rost a fi plin de parale ca cîinele de purici. a fi prieten la cataramă (cu cineva).EM. a fi prieten unghie şi carne (cu cineva). (înv. a deochea.P.POP. ai.. a fi (în) prada cuiva... . a fi mare lucru: nu era pu in lucru pentru om să aibă pe Dumnezeu în preajma lui. a fi (sau a (se) da. a fi o simplă cunoştin ă (a cuiva). şcoalei fireşti trebuie să-i fim recunoscători. (pop. a fi imatur. ale) dracului!. 2) a se sim i rău. . a fi pocit. permis: dar ca o stîrpitură . a fi (sau a părea) rău dispus. 1) a o duce greu. blestemat. copleşit de cineva sau de ceva. acceptat.. a fi pus pe liber. a-i fi naşul (cuiva): dacă-i vorba pe aşa. ) a fi (total) lipsit de experien ă. fir-ar al (sau a.REBR. a muri. a nu-i prii (cuiva): cînd ne-o fi mai rău.. să ne fie ca astă-seară.. a fi concediat. a fi puişor cu caş la gură. . 2) a fi desfigurat. calul cu atîta se cufunda mai adînc. a fi prieten (sau cunoscut) de căciulă (cu cineva). a fi rău de (sau la) ochi sau a avea ochi răi. a fi prins de limbă. a căuta (cu tot dinadinsul) să . apoi eu i-s popa. a fi (sau a părea) indispus. a fi cu ghinion: pare că era lucru pocit. a depăşi ceea ce poate fi îngăduit. a fi scandalagiu. a purta recunoştin ă (cuiva): pentru propagarea învă ăturilor înalte . i se păru că e prea-prea. (reg.STANCU. a fi prea de tot (sau prea din cale afară. a fi rău. a fi pragul casei. să-i facă lui asta. a fi pus pe trai. a-i fi popa (cuiva). că e rost să mă plimbe şi pe mine! TOP. (despre bolnavi) a fi în stare gravă. a fi sprijinul familiei. a fi rău de gură (sau gură rea).CR.POP. a fi pornit sau a porni pe . a fi dispus să . a rămîne) dominat. a fi rău de scîrbă. a (se) lăsa. ) a fi ame it de băutură. cu care [Pavel] era prieten unghie şi carne. a duce o via ă de chefuri şi petreceri: e pus pe trai! POP. a (se) lăsa.. a fi recunoscător (cuiva).. a fi copil. 1) a fi fermecat. cu cît se opintea mai tare ca să-l rădice.CAR. a fi încrezut. a fi (sau a cădea. a fi frate de cruce (cu cineva): vărului meu Ioan.ext. îngîmfat.. a fi pradă (cuiva sau a ceva). o posibilitate favorabilă: ia stai. că nu-s aşa rău de scîrbă. (p. a avea gură mare. la bunul plac al cuiva (sau a ceva): lăsînd pradă gurii mele ale tale buze dulci. intim (cu cineva). v.CAMIL. ) a avea mul i bani. blestemat să fie!: fir-ar a dracului de via ă ş-afurisită! că m-a făcut mama fără noroc! CAR. prea-prea). a învă a minte (pe cineva).

a face de ruşine pe cineva: era un fel de ruşinea familiei. ) a fi mîncăcios: pe semne c-aista-i Flămînzilă.CR. a fi gras şi frumos. a nu se sim i bine pînă nu face sau nu spune ceva (rău). a-i ajunge: pînă în gît eşti sătul. a fi posac: fetişoara asta. a se înrudi. a trăi retras: Hariclia. a avea) ruşine (sau (înv.BASS. de ce eşti scumpă la tărî e şi ieftină la făină? CR. a fi scump la secure. poate.VLAH. a fi scîrbos la gură sau a avea gură scîrboasă.. a(-i) fi sortit. a se ruşina: fiindu-i cu ruşine a-l vedea la obraz.PANN. o vezi dumneata cît e de scumpă la rîs? CR. a-i fi (sau a (i se) face) scîrbă (sau o scîrbă) sau a-l (cu)prinde scîrba (sau o scîrbă). a fi zgîrcit. a-i fi (sau a i se face. a i se acri. a fi scart. . fiind rup i în coş. . (fam.. 2) a fi plăcut. a fi distins. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină(sau mălai). a fi rupt din soare (sau din rai). a fi sărac cu duhul. trivial. a fi sătul pînă-n gît. a fi salon. a vorbi indecent. a fi scump la vedere. a fi scump la rîs (sau de zîmbet). (reg. hărăzit (cuiva): ce e scris şi pentru noi. vulgar. 1) a fi alb la fa ă. a se arăta rar în lume. nesă ios. (reg. a fi încet la minte. foametea. (la jocul de căr i) a nu mai avea în mînă căr i de o anumită culoare.a fi rudă a fi rupt de osteneală a fi rupt din soare a fi rupt în coş a-i fi ruşine a fi ruşinea cuiva a-i fi ruşine a fi sac fără fund a fi salon a fi salta-singurel a fi sat fără cîini a fi sănătos ca un harbuz a nu fi sănătos dacă . a fi sărit din minte. ) cu ruşine) (cuiva) sau a-l prinde ruşinea (pe cineva). a (se) dezgusta: fugi. cu firea ei sfioasă . a-i sta în fire să facă ceva (rău): nu e sănătos dacă nu pune mîna. a fi sănătos ca un harbuz. a fi ruşinea cuiva.EM. anecdote. a vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele pre ioase. a fi scump de mînă. a nu cunoaşte valoarea lucrurilor: măicu ă. a fi salta-singurel. ) a fi singur cuc: la început era Dumnezeu salta-singurel.SAD. era mai scumpă la vedere. a(-i) fi rînduit (cuiva) de la naştere. a (se) scîrbi. a fi sănătos tun. a nu fi sănătos dacă .. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat. (spec. a rîde rar. a fi foarte obosit: atît de mult era ruptă de osteneală.CAR. de foame şi de sete. amabil. a se ruşina: i-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! EM. (arg.POP. 1) a fi lacom. a face parte din aceeaşi familie (cu cineva): stari a schitului era rudă cu tovarăşul meu de drum. a fi scump la tărî e şi ieftin la făină a fi scump la vedere . glume: uneori cînta lucruri vesele.BOL. a fi sac fără fund (sau spart).POP. cum îi ziceau prietenii. a rămîne de izbelişte: republica literelor româneşti a fost pînă acum un sat fără cîini. sac fără fund. a fi scăldat în lapte dulce. a fi extraordinar de frumos: chipul tău e rupt din soare.CR.. greu de fasonat. a fi foarte flămînd. a fi nebun: ori.CR.MINEIUL. a-i fi (cu) ruşine. sau cine ştie ce pricopsală a fi. a fi (un) sat fără cîini. 3) a şti (şi a povesti) multe snoave. a fi rupt (sau frînt) de osteneală. 2) a fi risipitor: femeia-i sac fără fund.HOGAŞ. nu cum erai mai înainte.SAD. bucuroşi le-om duce toate. a fi mort de foame şi de sete: aşteptau cu neastîmpăr. a fi rupt (sau fript) în coş. că mi-e scîrbă cînd te-aud.ISP. era un fel de izvor nesecat. sac fără fund. încît căzu şi rămase acolo o zi ş-o noapte. a(-i) fi scris (în noroc) (cuiva). a fi sănătos tun a fi sărac cu duhul a fi sărit din minte a fi sătul pînă-n gît a fi scart a fi scăldat în lapte dulce a-i fi scîrbă a fi scîrbos la gură a fi scris a fi scump de mînă a fi scump la rîs a fi scump la secure a fi rudă (cu cineva) sau a-i fi rudă (cuiva). ) a fi de calitate foarte bună.... eşti sărit din minte. a fi perfect sănătos.. ) a nu se putea re ine sau ab ine de la ceva (rău). a fi peste măsură de sătul.

) a se sfii. a fi scurt.. a fi indispus. a fi obraznic. dar fii scurt.(despre femei) a nu putea avea copii: de băie i nu mai trag nădejde. a fi sîngele cuiva.. a fi Stan pă itul. a se lăsa uşor intimidat. la grai). a fi slab de înger. a fi sensibil (sau sim itor) la . a fi bolnav de plămîni. a fi sigur de (sau pe) sine (sau el.REBR. de rezisten ă. dînsul). a-i fi sfială (cuiva). (înv. a-i fi grea ă.. silit să facă (sau să spună) ceva. a fi soarele pe cale să apună: e soarele la toacă. a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva). a fi strîmtorat (sau la strîmtoare). a fi lipsit de fermitate.GANE. a fi neşovăitor.SAD.. precum văd. a fi impresionat de . a fi nevoit. era numai scump la grai.). fiindcă sînt foarte obosită. ) voroavă).. a fi slab de inimă a fi slab de înger a fi slab de piept a fi slab de î îni a fi slobod la gură a fi soarele la toacă a-i fi somn a fi Stan pă itul a fi stăpîn pe situa ie a fi stearpă a fi strîmtorat a fi strîns cu uşa a fi sub călcîi a fi sub glie a fi scump la vorbă (sau la vorbire.CAR. a fi sigur de reuşita unei ac iuni: din ziua aceea ei rămaseră stăpîni pe situa ie. (fam. a fi la ananghie. a-i fi sfială a fi sfin it a fi sfîntul zilei a fi sigur a fi sigur de sine a-i fi silă de zile a-i fi silă a fi sîngele cuiva a fi slabă nădejde să . ) a fi beat.. (reg. a fi sfin it.. pentru că baba mea e o sterpătură. a fi sfîntul zilei. a fi slab de î îni. a fi strîns cu uşa. a fi mort. a-i fi silă de zile (sau şi de cămaşa de pe el) (cuiva). . căci l-a purtat la sînu-i.BOLLIAC. 1) a fi bolnav de inimă. a fi la greu. taică. a spune tot ce gîndeşti.. a se baza (pe cineva sau ceva): eu sînt sigur de caracterul lor.. a fi sub călcîi. a fi pu in comunicativ: tată-meu era de felul lui scurt la vorbă. a fi lipsit de voin ă: nu te-aş fi crezut aşa slab de înger. cheamă-mă! POP. pe Stan pă itul întreabă. a fi soarele la (sau pe la) toacă. a i se închide ochii de oboseală.. a fi slab de piept. a se bucura de considera ie.COŞBUC. că aici. a fi copilul cuiva: o mumă iubeşte fiul căci este al ei sînge. grai.. ) a fi pu in probabil să .BOL. a fi slab de inimă..VLAH. şi sub cruce..PREDA. a fi tăcut: mi s-a părut prostălău. fără chef. a fi sub glie. fără sfială. a avea memorie scurtă. (înv. a fi concis: ascult. a fi conştient de valoarea proprie: omul ce nu şia comunicat ideile nu e niciodată sigur de dînsul. îngropat: dar George-al nostru cum o duce? .. ) o sterpătură).CR.CAR.: el nu era tot aşa de pu in sim itor la aplauzele semenilor săi. a fi stearpă (sau (reg..: vom da de dînsa pe cale.PANN. îi nădejdea slabă. a vrea să doarmă: cînd î i va veni somnul. plictisit. (reg. a fi sub domina ia cuiva. a fi foarte obosit. a avea deplină încredere (în cineva).STANCU. (sau de . scîrbă (cuiva): îi era ruşine şi silă să-i mărturisească adevărul. ) a fi lipsit de putere. a fi scurt la minte. 2) a fi slab de înger. după cum spun ăranii.BUDAI-DELEANU. a fi o persoană cu trecere. a fi slobod la gură.sub glie. a fi (sau a rămîne) stăpîn (sau călare) pe situa ie. a fi trecut prin multe încercări: la orice treabă.CR. a fi în nevoie.a fi scump la vorbă a fi scurt a fi scurt la minte a fi scurt la vorbă a fi sensibil la . a fi în dificultate. a fi slabă nădejde (sau nădejde slabă) să . a ceda cu uşurin ă. înduioşat. a-i fi (sau a i se face) somn sau a-i veni somnul (cuiva). a-i fi (sau a i se face) silă (cuiva) sau a avea silă. a fi scurt la (sau în) vorbă (sau cuvînt.

. ) a fi rezistent la băutură.. (reg..NEGR. a fi bogat: pe leşii cu chica tare îi . neînduplecat. a fi tare (sau sănătos) ca piatra. a fi sănătos. a fi tare în replici.. ) 1) a-i fi ruşine. a fi de o calitatefoarte proastă. a fi tăiat cineva. mi-e nu ştiu cum să le priimesc. să fie tari şi puternici . a fi beat turtă: cu-o ghioace de mei. de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare.BIBLIA. de amintirea. cît era ea de tare de cap. (înv. cu socotelile stătea „tantoi pe tantoi“. mă făcui tei! POP.P. a fi scăpăta i. a fi talanga tîrgului a fi tanto pe tanto a fi tare a . a nu şti nimic. 3) a fi încăpă înat: cum poate fi omul aşa de tare la cap şi apără atîta norocirea. voinic. a fi prost ca noaptea. a fi tare în fălci. a fi (sau a face să fie) condus de cineva. ) 1) a fi lefter.. (fam... a fi sub orice critică. a fi tare de chică sau a fi cu chica tare.SAD. fără importan ă: gardul şi casa femeiei dărîmate la pămînt. a fi talanga tîrgului. a fi (sau a-i părea cuiva) (de) şagă sau a fi (sau a-i părea cuiva) lucru de şagă... mama. a fi stăpînit. a fi tare de ochi. 1) a fi prost.VLAH. nui lucru de şagă. ) 1) a fi prost. (înv. încăpă înat. a fi tare (sau vîrtos) la (sau în. a fi tare de (sau la) cap. la toate dovezile profesorului.. a fi tare (sau gros) de boacă. răspundea cu un zîmbet de superioritate. a se preface că nu vede bine: „nemuritorii“ sînt cam tari de ochi. a se jena.. o capră ruptă în bucă i. ) a fi cu dreptul de a . a nu avea nici un ban.. de la o vreme pierde răbdarea.. a fi sănătos şi puternic: ai să fii veselă şi sănătoasă ca piatra. a nu vedea bine. a fi încuiat: după cinci minute te enervezi şi-mi spui că-s tare de cap.CR.. a nu se da bătut. .. a fi ferm. dîrz. a fi rezistent.. (reg. a fi încăpă înat.1737). a fi liber să . a fi rezistent. a fi şiret ca oaia. a fi (sau a se face beat) tei. a-i fi (cuiva) greu sau penibil să .CEZAR..REBR. (a. 2) a fi răbdător: în sfîrşit.: sufletele aceste ce sînt drepte a Iadului. a fi tare de cap. 2) a-i fi lehamite de ceva. ciudat: prea era nu ştiu cum tovarăşul lui. ICHINDEAL . gras. a-şi lua de a zecea de pe a lor drepte ocine şi moşii. 2) a fi rezistent la băutură. a replica prompt şi bine: solgăbirăul nu era tare în replici şi.CĂL. curajos: afla i domniile voastre că eu îs tare de înger şi nu mă înfricoşez de nimic. mărginit.. prea săltat mersul şi prea neted şi gingaş obrazul. a fi (sau a ine pe cineva) sub papuc. .. a fi (sau a-i părea cuiva că este) ceva neserios. de impresia produsă de cineva (sau de ceva): eram încă sub plăcutaimpresiune a petrecerii.POP. URIC.. a fi chit: acum nu mai avea încurcături băneşti. a fi neinfluen abil. neobişnuit.a fi sub impresia cuiva a fi sub orice critică a fi sub papuc a fi şagă a fi şapte fra i pe un cojoc a fi şiret ca oaia a fi nu ştiu cum a-i fi nu ştiu cum să .: dat-am cartea domniei meale . a se îmbăta foarte tare. a nu ceda. a fi (sau a sta) tanto pe tanto. a fi tămîie.CR. a fi obraznic. a fi nu ştiu cum. a avea ceva inexplicabil. a fi tare în ceafă. şi reg.. a fi tare de înger (sau de fire) sau a fi tare la inimă. a fi tare ca piatra a fi tare de boacă a fi tare de cap a fi tare de chică a fi tare de înger a fi tare de ochi a fi tare în ceafă a fi tare în fălci a fi tare în replici a fi tare la cerbice a fi tăiat cineva a-i fi tălam a fi tămîie a fi tei a fi sub impresia cuiva (sau a ceva). a-i fi (cuiva) nu ştiu cum să . înjugă ca să are. a fi tare a . a fi (sau a ine pe cineva) sub ascultare. neînduplecat. a-i fi (cuiva) tălam. 4) (reg.ISP.. 2) a fi ignorant.NEGR. a nu se lăsa uşor intimidat sau înduioşat.AL. .. a fi şapte fra i pe un cojoc. ) a semăna leit cu cineva. a nu ceda: norodul acesta iaste tare la cerbice. ) a răspîndi zvonuri. (reg.

. a fi mult de lucru: pînă să-i scoată de acolo a fost treabă. a fi retrogradat. îi treaba d-tale. a fi trecut (şi) prin ciur şi prin dîrmon (sau prin sită. a fi zăpăcit. a fi (sau a lăsa) totul (sau toate) tabără.. a fi de-o teapă: primarul satului aceluia era tot de-o zeamă cu dînsul.GALA. a fi (sau a rămîne. a (nu) fi treaba mea (a ta. ) a fi rău de cineva. d-ăia care auzise.CAR. (înv.. (fig. a-i fi (sau a-i sosi. fost-ai rob.HASD. văzuse şi pă ise multe. a fi treaba pe . (reg. (reg. mi-e egal: spune-le ce. şi-i cere raiul. a fi timpul să .POP.a fi teleleu Tănase a fi timp a-i fi timpul a fi teleleu Tănase. a fi (sau a (se) face. o clipă măcar trup din trupul şi suflet din sufletul larg al naturii. a lăsa pe cineva) tinichea. a (nu) fi timp (pentru ceva).. cu obrajii traşi).ISP... ) a nu vedea bine. iartă-mă! . scofîlcit la fa ă. a fi situa ia de a . (despre oameni) a avea experien ă.. a nu avea încredere în cuvîntul nimănui. timpul de căsătorit.: dac-a văzut ş-a văzut că-i treaba pe chef . (reg. mi-e indiferent.CAR. nişte mustă i totdeauna bine răsucite. îl etc. a se decide prin bătaie.. a ajunge. a fi trimis pe banca acuzării. îl etc.. a fi trecut (sau trimis) la munca de jos. a ajunge la. a (nu) mă (te. a fi acelaşi lucru. prost: tu să nu fii tălălău Tănase. a (nu) fi momentul potrivit pentru . ) a fi (sau a lăsa) totul vraişte: văzu el că nu este toate tabără cum lăsase.: ar fi vremea să se părăsească în politica Statului român jocul călcărilor periodice şi reciproce de Constitu ie. (a fi) foarte învă at: la Socola să mergem dacă voim să ieşim dobă de carte. ) a se ajunge la . a fi vai de cineva: avea . a fi (sau a rămîne.HOGAŞ... a strigat să mai scoată o vadră din cel vechi.POP. trecut şi prin ciur şi prin dîrmon. a fi (sau a se sim i) trup din trupul cuiva (sau a ceva). a fi tras la fa ă (sau cu fa a trasă. lefter: eu am venit în Bucureşti cu ceva părălu e . a-i veni) timpul (cuiva sau la ceva)... a fi tinichea a fi tîmp la vedere a fi toacă a fi tobă de carte a fi tocmai pe tocmai a fi Toma necredinciosul a fi topenie de cineva a fi tot cu mîna în buzunar a fi tot de-o zeamă a fi tot o mîncare de peşte a fi totul tabără a fi totuna a fi tras la fa ă a fi treaba mea a fi treaba pe . a fi (a se sim i) descendent al cuiva. ori mort.. a fi cheltuitor. totuna face. a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul. a fi tot de-o zeamă. de ar fi crezut că-i topenie de bietele femei... a fi tîmp la vedere... şi reg. tu zici că eşti tinichea de tot. a (nu) mă (te. tocmai pe tocmai . a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai). prin ciurel. a(-i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva). a fi slăbit... a ieşi cu bătaie. a se îndoi (din principiu) de orice.CR. a fi topenie de cineva..) interesa: în sfîrşit.. v. a fi treabă. prin veşcă). a fi treaba pe bîtă a fi treabă a fi trecut la munca de jos a fi trecut prin ciur şi prin dîrmon a fi trimis pe banca acuzării a fi trup din trupul cuiva .VLAH. prilejul aşteptat: mie timpul mi-a sosit. (sau de . a fi versat: un boier bătrîn. a fi chit: mă jur c-am lăsat acasă catastişe ne-ncheiate .. (a fi) foarte slab. eu mă duc. că pentru ei. a-i sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil. a fi tot cu mîna în buzunar..GANE. a fi dat în judecată. a fi (uscat ca o) toacă (sau ca toaca).. a (nu) avea timp (pentru ceva)..).COŞBUC.. a ieşi) tobă (sau burduf) de carte (sau de învă ătură).. a (nu) fi timpul (sau vremea) să . AL. te iert şi eu.). a fi totuna. a lui etc..) privi. ) a face parte integrantă din ceva: nu te-ai sim it . a lăsa pe cineva) sărac lipit. ori viu..POP.. a fi tot o mîncare de peşte. a fi treaba pe bîtă (sau pe ciomag)...i place.ISP. a fi miop.

a fi vai şi amar de capul (sau de pielea.POP. a fi foarte pasionat după ceva (sau cineva). a fi (sau a se face) un trup. a suferi pentru greşelile altora. dobitociei. a fi abil. (înv. a fi vrăjit (de cineva). a fi în discu ie: aici nu e vorba de ce-i place unuia sau altuia să facă. a nu fi (tocmai) uşă (sau cheie) de biserică. a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan . tufă de parale. a fi foarte capabil. a ajunge într-o situa ie foarte grea. cumătră? . a fi vrednic de miraz. a fi culmea prostiei (sau măgăriei. a nu apela la nimeni. pentru ca să nu-i fie urît... a se lăsa exploatat (de cineva): la drept vorbind. fi-v-ar fa a cinstită! sau să ierte cinstita fa ă a d-voastră!. a nu vrea să în eleagă. a se plictisi: baciul. să fie un trup. sărac: nu v-a i da fetele după evghenişti. a fi uscat troscot. a se identifica cu aspira iile cuiva. a nu ine seama de nimic. dobitoc..a fi trup şi suflet cu cineva a fi trupul cuiva a fi tufă de parale a fi turbat după ceva a fi turc a fi tureatcă a fi ap ispăşitor fi. 2) a fila pe cineva. guraliv.. a fi fermecat (de cineva): zic că sînt vrăjit. a fi vorba. neplăcută: noroc că era o fată robace şi răbdătoare. a-i fi (sau a i se face) urît (cuiva). viclean. a fi foarte bătrîn.. ho iei etc. a fi cuminte.CAMIL. nu eşti numai aşa o vacă de muls pentru fiecare.AL. 1) a se ine scai de cineva.. cu fine e. a fi obligat să . de via a) cuiva.ISP.. a fi în puterea vrăjilor (cuiva).i-ar de (sau în) cap!. (reg. a fi vacă de muls. .i-ar de cap! a fi inut să . a fi vorbăre .. a fi veşnic cu căciula pe cap. a fi umbra cuiva. ierta i vorba proastă! a fi văratec de gură.. a fi ap ispăşitor. de capul vostru fi-v-ar atîta tocat! CONTEMP. ho etc. căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei...). a fi inut să .. fi.P.POP. carea au fost împreunat cu dînsa. a fi tufă de parale. ) scuza i!.. a fi clei.. toc. ICHINDEAL. a fi demn de compătimire. a se uni. ) a fi rudă de sînge cu cineva. a avea purtare de sfînt. a fi mîndru. (în blesteme): toc. a lucra cu dexteritate. a fi un om cu însuşiri deosebite..: vor fi inu i să se supună neîntîrziat.CR. a fi un prost (sau măgar. ) a fi vrednic de batjocură: nu ştiu de minune sau de miraz iaste vreadnic.) şi jumătate. a fi vrednic de milă. şi se făcu trup şi suflet cu dînsul. a fi foarte uscat: usca i îs covrigii.usca i troscot. a fi uitat de moarte a fi umbra cuiva a fi un om şi jumătate a fi un prost şi jumătate a fi uns cu toate alifiile a fi un trup a fi urechea tîrgului a-i fi urît a fi uscat troscot a nu fi uşă de biserică a fi uşă de biserică a fi uşor de mînă a fi vacă de muls a fi (sau a se face) trup şi suflet cu cineva. a fi la curent cu tot ce se întîmplă. a se contopi: aceasta iaste muiare lui.CAR.. toc . a fi vai şi amar de capul cuiva fi-v-ar fa a cinstită! a fi văratec de gură a fi veşnic cu căciula pe cap a fi vorba a fi vrăjit a fi vrednic de milă a fi vrednic de miraz .PRAV. a fi uşor (sau ager) de mînă sau a avea mînă uşoară. a fi. a dori foarte mult să .CR. (despre elevi) a fi nepregătit la lec ie. a fi uns cu toate alifiile (sau unsorile). a fi trupul cuiva. începu a fuma din pipă. a fi tureatcă. a fi lipsit de bani. a avea o mare experien ă (de via ă). a fi un om şi jumătate. pardon!. a fi uşă (sau cheie) de biserică.AL. a fi urechea tîrgului (sau a satului). a nu fi lipsit de păcate. (pop.. a fi turc (sau ca turcul). a fi turbat după ceva (sau cineva) sau a fi turbat să .. a fi trecut prin multe. a fi foarte încăpă înat. a fi uitat de moarte.

a învă a minte pe cineva. a-l freca de gîlci pe cineva. foame de lup. foc de paie. gură-slobodă. a regreta o pierdere. ) durere (foarte mare): of! iubi ii mei părin i! de cînd d-acas am plecat. a fi zobit de oboseală. forme pline. cu mintea) sau a-şi frămînta mintea (sau min ile).POP. fră ie de cruce. (reg. (înv. care contravin unei ordini stabilite: aşa pate. (formulă de început în basme) s-a întîmplat într-un timp foarte îndepărtat. 2) a fi foarte bucuros. foame brează. ) a şuiera) în biserică. fleac. umblînd de colo pînă colo. foc de artificii. a se frămînta cu gîndul a frămînta pămîntul frămîntări de limbă fră ie de cruce a freca chelia cuiva a freca de gîlci a freca menta a-şi freca mîinile a-l freca de gîlci pe cineva . bagatelă. indiscret. (fam. o nereuşită. haimana: un june fluieră-vînt.GOGA. satisfăcut. a fluiera în biserică. a fluiera a pagubă. om fără căpătîi. foame mare. flecar. 1) entuziasm sau pasiune trecătoare: iubirea lor a fost un foc de paie . a fi demn de cineva: răposatul n-a fost vrednic de poala ta. mărun iş: necazurile noastre sînt flori la ureche pe lîngă cele ce se spun în căr i. a freca menta. ) a nu-i păsa cuiva (de ceva). a muştrului pe cineva. apoi fluieră a pagubă. foc şi scrum. a freca de gîlci (pe cineva). frămîntări de limbă. a se frămînta cu gîndul (sau cu firea. a comite fapte care şochează. a rămîne cu buzele umflate: le răsfoi. a-şi freca mîinile. a frămînta (sau a pisa) pămîntul.ZANNE. a fi mort de oboseală: e zobit de oboseală. ) a pierde vremea. a fi inoportun: aşa-i trebuie! cine l-a pus să fluiere în biserică? a fluiera (sau (reg. a fluiera a pagubă. dar în vremea de acum la inimă foc şi scrum. ) a învă a minte (pe cineva). fluieră-n bute.CR. a căror corectă pronun are devine obiect de întrecere. a nesocoti convenien ele. mult dor de voi am mîncat. a fost (odată) ca niciodată. 2) fleac. bătrîne crai. un eşec. bagatelă. a depăşimăsura (în comportare). fra i de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă.DRĂGHICI. ) be ivan.EM. a bate pe cineva. dacă şuieră-n biserică. tovărăşie. mul umit. a fluiera în (sau a) pustiu. planturoase. (reg. pe cît om fi ş-om trăi. a se gîndi mult şi intens. a se chinui să găsească o solu ie: se frămînta multă vreme cu feliuri de gînduri. ) a fi pe potriva cuiva. prietenie pînă la moarte între fra i de cruce: om lega fră ie de cruce. forme generoase. a dansa îndrăcit.ISP. fra i buni.DELAVR. fraze încîlcite. a-i face bucata (cuiva). (fam. a plictiseală. (pop. a tăia frunză la cîini. fluieră-vînt sau flutură-vînt. foc bengal.PREDA. nedeterminat. foame foarte mare. a freca chelia (sau ridichea) cuiva. alcătuite din cuvinte greu de rostit. a for a (sau a exagera) nota. a-şi bate capul. 1) a-şi încălzi mîinile (frecîndu-le una de alta).a fi vrednic de poala cuiva a fi zobit de oboseală a i se fîlfîi cuiva floare la ureche a fluiera a pagubă a fluiera în biserică a fluiera în biserică a fluiera în pustiu fluieră-n bute fluieră-vînt foame brează foame de lup foc bengal foc de paie foc şi scrum forme generoase a for a nota a fost ca niciodată fraged la limbă fra i buni a fi vrednic de poala cuiva. floare la ureche. fraged la limbă (sau la gură). a i se fîlfîi cuiva (de ceva).

a evita. ce tot spui! a fugi (sau a merge) de-i pîrîie (sau sfîrîie. a-i crea neplăceri (cuiva).CR. surd. îşi prăpădeşte) călcîiele. a-i face mizerii cuiva. (pop. din toate puterile: şi unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele. da de unde!. a fugi (sau a ieşi. CR. a fugi (sau a alerga. 2) a fi foarte zgîrcit.a freca ridichea cuiva frig de crapă pietrele a frige în bătaie a frige la ma e a-l frige pămîntul sub tălpi a-i frige pielea cuiva a-i frige şerpi pe burtă a frige un miel tîlhăreşte a frînge carul a-şi frînge gîtul a-şi frînge mîinile a-i frînge turta frumos de muc frumos de pică fudul de-o ureche a fugi ca de popă tuns a fugi ca din puşcă a fugi ca dracul de tămîie a fugi ca tăunul cu paiul a fugi de acasă fugi de-acolo! a freca ridichea cuiva. a pleca în lume. 2) a muri.CR.ISP. frumos (sau frumoasă) de pică. glume ) a bate (pe cineva). a ocoli (pe cineva sau ceva). căci cu răbdarea îi frigi pielea. a bate bine pe cineva. a frige un miel tîlhăreşte. şi e frumoasă de pică. 3) a-i face rău. a veni) mîncînd (sau rupînd) pămîntul sau a mîncapămînt(ul) (fugind sau alergînd) sau a rupepămîntul în fugă. a fugi repede (ca iepurele). ) foarte frumos. a fugi (sau a se păzi) (de cineva) ca de popă tuns. a-i face zile fripte cuiva. să plece undeva):[clipele] îi păreau că durează de o veşnicie. ca puşcat). a fugi foarte repede. şi să te ii. ar ăgos.ISP. . ) a nu izbuti. a fugi foarte repede. în pielea lui.EM. a-i trage o scărmăneală cuiva: freacă ridichea becisnicului de zăcaş. a frînge carul. a fugi ca tăunul cu paiul. 1) a da faliment. ca tăunul cu paiul. a pricinui un mare neajuns (cuiva). a bate măr (pe cineva). (pop. a fugi (sau a ieşi. a se duce) foarte repede. a-şi lua lumea în cap: hai ş-om fugi in lume. frig (sau ger) de crapă pietrele. disperat. a-l frige pămîntul sub tălpi. (reg. a-i frînge turta (cuiva). a fugi de acasă. a goni. a fugi (sau a se feri) ca dracul de tămîie (de cineva sau de ceva).POP. a fugi iepureşte. a-i frige (dracul) şerpi pe burtă (cuiva).Mănîncă pămîntul. a fugi foarte repede: Aleargăde groaza pieirei bătut. a evita pe cineva. a frige în bătaie (pe cineva). a se duce) ca din puşcă (sau ca împuşcat. fugi de-acolo!. a frige mielul întreg.URECHE. fiindcă îl frigea pămîntul sub tălpi. a-şi frînge mîinile. a fugi (sau a alerga) de (îi) scapără picioarele (sau călcîiele. fudul de-o ureche. frig (sau ger) cumplit.CAMIL. . a fi neliniştit. a se răzbuna pe cineva: mai rabdă. a fugi de-i pîrîie călcîiele a fugi de scapără picioarele a fugi iepureşte a-i fugi laptele a fugi mîncînd pămîntul . desnădăjduit. doar ni s-or pierde urmele. Harap-Alb. frumos de muc. a-şi frînge gîtul. glon . a fugi ca din puşcă: abia mă arătam înaintea vrăjmaşului.POP. pîrleo! îi sfîrîiau călcîiele dinaintea fe ii mele. potcoavele. nerăbdător (să facă ceva. a se căi: suspina şi-şi frîngea mînele de ginere ca acesta. a fi îndurerat. a-i fugi laptele (cuiva).P. a muştrului. foarte frumos (sau frumoasă): neica-şi are ibovnică. a eşua. 1) a fi nervos. (despre femei) a-i seca sînul.COŞBUC. a fugi foarte repede: fuge şi Scaraoschi după ceilal i. pietrele). a-i frige pielea cuiva. fugea iepurele de-i sfîrîiau picioarele. a frige la ma e (pe cineva).

a fi învinuit de o faptă imposibilă. 1) (despre ho i) a fi foarte îndemînatic.. (reg. 3) a fi moleşit de somn sau de ho ie.. a fura ca în pădure (sau ca în codru. ) a fi deosebit de iste .. îl şi fură Aghiu ă. 2) a pă i ceva neplăcut: dacă nu-i fi şi cu draci oleacă. a fura cu ochiul a fura cu urechea a fura cu zîmbetul a-l fura gîndul a fura inima a fura luleaua neam ului a fura ochii a fura o sărutare a fura oul de sub cloşcă a fura sfîntul pe cineva a-l fura somnul a fura turnul Col ei fură de stinge furca drumului . ca în pădurea Vlăsiei). a fulgera cu privirea (pe cineva). omule. . a-l fura somnul (pe cineva).GHICA . cînd . a fura (sau a vinde) turnul Col ei. ) de pălăngeşte). a jefui.CR. a lua ochii (cuiva): se lumina. a vrăji (pe cineva): cînd se uită la dînsul. a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a mă încredin a dacă [ei] vorbesc limba mumei mele. a apuca) luleaua neam ului (cu zale cu tot). (pop. pentru mine? DOS. a fura (sau a lua. a fi foarte slăbit: i se turbură şi painginesc ochii. răspîntie. (pop. furca drumului. a-i arunca o privire scurtă şi amenin ătoare (cuiva).. a fura cu urechea.ISP. ) bifurca ie. a fura ochii (sau vederile) (cuiva). a-i fugi (sau a pierde) pămîntul de sub picioare (cuiva). a picoti. . a fuma foarte mult.POP.NEGR. a adormi: de abia mă furase somnul.STANCU. 4) a se îmbolnăvi.SAD. a-l fura gîndul (pe cineva). a medita.CR. a-i suci capul (cuiva): nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fată. fură de stinge (sau de usucă. 1) a se uita pe furiş (la cineva): din cînd în cînd cu ochiul eu te fur. a fura o sărutare (sau un sărut) (cuiva). cu coada ochiului) (pe cineva). de le fura vederile.. a a ipi (pe nesim ite). a-i fugi sîngele la cap (sau la inimă)(cuiva). 2) a fi pe punctul de a pierde o situa ie materială.POP. a-i lua min ile. ca la drumul mare. apoi cică te fură sfin ii şi iar nu-i bine. a fuma ca un turc. .POP. a reflecta: te fură gînduri. de şiret. a fuma mult. intru. a săruta pe furiş (sau prin surprindere) (pe cineva): i-aş fura tainic o sărutare. lau luat sfin ii. (reg.COŞBUC. a fura fără teamă. socială etc. a fura (sau a lua) sfîntul (sau sfin ii) pe cineva. a se gîndi. a zăpăci (pe cineva).a-i fugi ochii a-i fugi ochii în fundul capului a-i fugi pămîntul de sub picioare a-i fugi sîngele la cap a-i fugi sufletul a fulgera cu privirea aa fuma ca un şarpe a fuma ca un turc a-l fura Aghiu ă a fura ca în pădure a-i fugi (sau a-i aluneca) (cuiva) ochii(după ceva sau după cineva). fugindu-i în fundul capului. a-i fugi sufletul (cuiva). 4) a muri. a se congestiona: mi-am sim it sîngele fugit spre inimă.POP.EM. a-i plăcea. a adormi profund: cum bău. ) a se îmbăta. .. a prinde. a-l fura Aghiu ă (pe cineva).. cînd o vezi. a fura (şi) oul (sau ouăle) de sub cloşcă (sau cloşca de pe ouă). a fascina. a fura inima (sau mintea) (cuiva). a fi ca mort: îi trage un frecuş . a dori foarte mult (ceva sau pe cineva). a dormi uşor: cum a pus capul jos. . a-i fugi ochii în fundul capului (cuiva) sau a i se înfunda ochii în cap (cuiva). parcă îl fură cu ochii.CR. a fura cu ochiul (sau cu ochii. a fura cu zîmbetul. de-i fugea sufletul din el. 2) (fig. 2) a fermeca. simt că-mi fuge pămîntul de sub picioare.CAR.. ) 1) a adormi. a cădea pradă gîndurilor. aa fuma ca un şarpe (sau ca o şerpoaică). a cuceri cu zîmbetul: Rada.AL. a fermeca (pe cineva). te fură cu necontenitul zîmbet şi cu a vorbelor căldură. cu nesa : Alion Drugan se apucă să fumeze ca un şarpe. 1) a-şi pierde echilibrul: sui scăricica. fură permanent şi cu îndemînare.

galben de gras. a descoperi sensul unui eveniment.: era gata a o lovi. dar nu şi-a găsit prostul! GALA. ) a-i găsi pricina.POP. a face pe el de frică. a găsi (sau a afla.) bacăul. (anat. a-şi găsi potriva. a face dreptate cuiva: cred că şi judecata are să-mi găsească dreptate. (reg..REBR. a găsi capac la toate.şi foarte bine a făcut .. a găsi acasă pe mutu. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a.. ) 1) (despre piese care se asamblează) a se potrivi. ) a(-i) imputa. a-l găsi gălbinarea (pe cineva). a găsi leacul. a o pă i. gata să .). a-şi face o situa ie: porni de acasă unde o va învă a Dumnezeu. a găsi fa ă. a o încurca. a găsi cu cale a găsi dreptate cuiva a găsi fa ă a-l găsi gălbinarea a găsi leacul a găsi noima a-şi găsi omul a găsi plăcinta gata a-şi găsi potriva a găsi pricină a-şi găsi prostul a-şi găsi sfîntul a găsi tei de curmei a-i găsi tipicul a-şi găsi un rost a găsi vreme a se găti de horă a găti o papară .). a se găti de horă.POP..POP. vorbă multă. ) 1) a-şi găsi naşul. chichi a.. lelea bărbatul). subterfugii.. chi ibuşul. a crede) cu cale (sau de cuviin ă). ) foarte slab. nu i-ai găsit sfîntul. a găsi (sau a lega) tei(e) de curmei(e). 3) a o duce greu. 2) a găsi mijlocul de a rezolva ceva. 2) a înşira vorbe fără rost: cuvinte căptuşite îngăima şi teie de curmeie pînă ce se văd ieşi i din casă. 1) a găsi pretexte. infernală: în curtea morii era o gălăgie ca-n iad. birui cu una. clenciul. a găsi momentul potrivit (pentru .CAR. a-şi găsi prostul. (înv. a găsi vreme (sau prilej) (de . a(-i) găsi pricină (sau pricini) (cuiva). cu două: se vede că-şi găseşte lelea bărbatul. potrivit: guvernul acesta nu a găsit de cuviin ă . 1) a găsi remediul. furca pieptului mă doare. lesne-i a găsi pricină. a fi sărac. (înv. a profita de munca altuia. gălăgie insuportabilă. 2) a găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorin ele: degeaba.POP. a găsi solu ia unei probleme. a găsi dreptate cuiva. a se asambla cu o alta. a-i veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine. pe moarte: c-am rămas galbin de gras. mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva). a da de dracul (cu cineva): nu mă face i din cal măgar. gălăgie (sau zgomot) ca-n (sau de) iad. a socoti nimerit.CR. a găsi plăcinta gata. a-şi găsi beleaua(saubuclucul. a(-i) găsi motiv sau pretext de ceartă (cuiva). a se fofila. a-i găsi tipicul.furca pieptului gata să .ISP. a găsi noima. a da. (iron.. ca să-şi găsească un rost. cît pe ce să .. a da peste cineva pe care nu-l po i amăgi. a-şi găsi sfîntul. a se îmbrăca cu haine de sărbătoare. ) extremitatea inferioară a sternului: de oftat ce-am oftat tare.. .): boierii sta acolo de aştepta să găsească vreme. a găsi poarta încuiată.NEC. că vă ve i găsi mantaua cu mine.. ) a descoperi: i se găsi vina fa ă. a-şi găsi omul (sau naşul.PANN. a-şi găsi un rost.. al unui fenomen. popa.. (reg. găina care cîntă seara nu se ouă diminea a gălăgie ca-n iad a găsi acasă pe mutu a-şi găsi beleaua a găsi capac la toate furca pieptului. a (i se) pregăti ceva rău (cuiva).. a-şi găsi omul pe care să-l poată înşela uşor. igane. treabă pu ină. a(-i) reproşa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste pu ină.să nu ia nici o măsură excep ională de siguran ă publică. a avea răspuns la orice.ext. a (i se) întinde o cursă (cuiva): mirosi cam ce papară i se găteşte.. pe care să-l poată duce de nas: vrea să mă prindă cu un plan sub ire.CR. că i-o găsi baba leacul! POP. (sau a .POP. 3) a găsi ac de cojocul cuiva. 2) (despre oameni) a-şi găsi naşul.(reg. a (i se) găti o papară (cuiva). aproape să .POP. (p.MOXA.ISP. înşela..

greu (sau gros) de cap. gol puşcă. (înv. 2) (foarte) sărac. a grăi (sau a spune. gîscă (numai) bună de jumulit.POP. gura păcătosului adevăr grăieşte. a grăi curmeziş. ) a vorbi de bine pe cineva: grăi i de bine pre ceia ce vă blastămă.vorba nesocotită sepedepseşte.CAR. get-beget coada vacii. a gîdila la inimă (pe cineva). original. a tîrgului). gura bate curul. a satului.i voiesc. a gini marginea. gură nespălată. să i-i mînce doftorii. gros la ceafă. a se ghionti cu cineva. a grăi de price. a bănui de fapte rele pe cineva. cu influen ă. gol (sau (înv. fără nici o re inere: drăgu a de la inimă grăia. a avea gînduri. persoană flecară. . ) a se îmbuiba.a găuri pielea cuiva a se găvozdi bine get-beget coada vacii a se ghionti cu cineva a gini marginea a gîdila la inimă gîdilă-mă. autentic. gură în (sau la. în pielea goală: vine dumnealui gol puşcă şi bea pînă se face tun. a striga din suflet. să rîd! a-i gîndi bine cuiva a gîndi de rău pe cineva gîscă bună de jumulit gol făcăle gol puşcă gras ca gratia gras ca pepenele gras ca tîrnul gras cobză gras tobă a grăi bine de cineva a grăi cu năpaste a grăi curmeziş a grăi de la inimă a grăi de price a grăi pe cineva a grăi pe ponturi greu de cap gros la ceafă gura bate curul gura îi meli ă gura lumii gura păcătosului adevăr grăieşte gură în gură gură nespălată a găuri pielea cuiva. cu) gură. (arg. încet la minte: să dau şi cititorului celui mai gros de cap să-n eleagă că răposatul de la spital este numai un nou costum al meu de paradă. (înv. (extrem de) sărăcăcios: nici pat.RUSSO. . a vorbi cu păcat: grăiesc cu năpaste şi ca nişte oameni care nu pricep şi nu ştiu..VARLAAM. (pop. vorbeşte mult şi repede. foarte gras: şase boi ca pepenii. a contrazice. a vorbi afectat. 1) complet dezbrăcat. pe fa ă. a grăi (de) bine de (sau pe) cineva. (înv. gras (sau învelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene. ) slab.i gîndesc. a gîndi de rău pe cineva. să rîd!. fraierită: ai găsit gîscă de jumulit. foarte slab. a linguşi (pe cineva). ) a împuşca pe cineva. nici masă. a se lovi cu cineva. gura lumii (sau a oamenilor.SAD. gras (ca o) cobză. şi pop. s-a trădat fără voie. clevetiri. (reg.NEC. gura îi meli ă.ISP. gras ca tîrnul. a mahalalei. a-i vrea binele (sau răul) cuiva: rău nu. gîdilă-mă. (fig. gura lumii-i slobodă. a se găvozdi bine. a grăi pe cineva. a grăi pe ponturi.DOS. ) a fi atent (la ceva). a-i gîndi bine (sau rău) cuiva sau a-i gîndi gînd bun (sau rău) cuiva. n-ai umor.. (pop. inten ii bune (sau rele) fa ă de cineva. gol făcăle . de la om la om: să ne în elegem gură în gură. gras ca gratia. a se ciocni.CAR. n-ai haz. ) a năpăstui (pe cineva). prin în elegere directă. care vorbeşte vrute şi nevrute. a i se adresa cuiva: la fereastră sus sărea şi pe nume mă grăia.POP. a vorbi. foarte slab. a se ghiftui cu mîncare. gras tobă. (pop. a spune. persoană care poate fi exploatată. vine iarna şi noi tot goi puşcă sîntem..POP. ) a căuta ceartă: cătră so de ce dzîce nu grăiaşte de price. (reg. ) bogat. ci bine. ) îmbrăcat) puşcă (sau pistol).PANN. ) a fi de altă părere.POP. a grăi cu năpaste. slab şi bolnăvicios. bîrfe care circulă prin viu grai: foaie verde lobodă. ) a chema pe cineva. nimic . a striga) de la inimă.

POP. hai haină la două rînduri haine de toată ziua hai să. (pop. i-a crescut păr în palmă. halal de voi!: haram de capul vostru! de n-aş fi eu aici. a nu-i da pace cuiva. (pop. a nu avea ce mînca. haine de toată ziua (sau de purtare. a hurui la pistoale. i-a intrat barba-n gură. (ni)tam-nisam: trînteşte vorba hodorogtronc. hor.i văd mersul! haită de cîine haram că . hai să. a descărca pistoalele. s-a topit. a întărîta pe cineva. ) a se crăpa. venind şi plecînd. (reg. ) pleacă!.. hotărît lucru. i-a adunat Dumnezeu potecile. a deschide ochii mari: ce holbezi aşa ochii la mine? holtei de cîine. mul umesc lui Dumnezeu! harnic (sau iute) de mănîncă foc. e pe moarte. (reg. (reg.) păcat că . pentr-un topor hotărît lucru a hrăni cu miez de nucă a se hrăni cu vînt a hurui la pistoale i-a adunat Dumnezeu potecile iaca aşa i-a cîntat cucul în casă i-a cîntat popa aghiosul i-a crescut păr în palmă i-a ieşit pămîntu-n fa ă i-a intrat barba-n gură ia-l de unde nu-i ia loc! i-a luat cînepa apa ia mai slăbeşte-mă! gură seacă. a murit. a se ciorovăi cu cineva. cîine rău. a hără i pe cineva sau a se hără i cu cineva. haide. a se ciondăni. haine de lucru.POP. a se ciondăni. ) a murit..DELAVR.fieşi aşa!. a rămas singur cuc. nu face nimic.. i-a luat cînepa apa. i-a cîntat cucul în casă. ) a se îmbrînci cu cineva. slavă Domnului!. haină cu două rînduri de nasturi. ieşit din min i.AL. hor. (reg. e pămîntiu la chip. ) (despre oameni) icnit. parcă le văd cum or să mănînce păpara. a se lumina de ziuă. a se hă i cu cineva. a răsfă a (pe cineva): să vină la mine.SL.întinde-o de aici! haită de cîine.PANN. (pop.. a se guri de ziuă. foarte departe. hodoronc (sau hodorog)-tronc.. ) a găsit ce-a căutat. precum v-am spus. închisoare.mai lasă-mă înpace! . pentr-un topor. pute de leneş ce e. înapoi nu m-oi mai întoarce. ia loc!. hăt departe. (reg. vezi tu: haide. gurile rele. a hrăni (sau a creşte) cu miez de nucă (pe cineva). hor. gură seacă. nu se scrie la dînsa aşa igănie. har Domnului!. simplu de tot: şcoalele cele mari nu se fac numai iac-aşa. că l-oi hrăni cu miez de nucă.i văd mersul!. şezi!: ia loc şi dumneata pe unde ăi găsi. ia-l de unde nu-i. a dispărut. iaca aşa.gură seacă a se guri de ziuă gurile rele haida-de! haide. lasă. foarte harnic: patru telegari de mîncau foc. hor. (înv.EM. a se sfădi cu cineva. hai. cu siguran ă: hotărît lucru. i-a ieşit pămîntu-n fa ă. făcînd zgomot mare. pe neaşteptate. haram de capul vostru! har Domnului! harnic de mănîncă foc a hără i pe cineva hăt departe a se hă i cu cineva hîrdăul lui Petrache a se hîrîi cu cineva hodoronc -tronc a holba ochii holtei de cîine hop de -o parte hor.POP. bîrfitorii. ) cîine fără stăpîn: ca nişte holtei de cîni leşina i. apucat. s-a făcut nevăzut. haida-de!. îmbrăcăminte purtată în fiecare zi. din senin. l-au înmormîntat. hîrdăul lui Petrache. hop de (sau într)-o parte. (pop . a se hrăni cu vînt.. haram că . de tăvăleală). a holba ochii. a se hîrîi cu cineva. haină la două rînduri. ) a se certa pentru fleacuri.DIONISIE. ) persoană flecară: badea Teacă. i-a cîntat popa aghiosul. ia mai slăbeşte-mă!.. hai sau haide.) arest. (fam .ISP. în felul acesta.treacă-meargă:aida-de. a i pă i voi şi mai rău! CR. haide. hor. brusc. haram de capul vostru!.

a ieşi cătră Dumnezeu. cumperi lucruri ieftine şi pu in rezistente. în timpul serii precedente. a-i ieşi ceva (cuiva). . ruşinat: [dracul] îşi ia coada între vine şi se întoarce la stăpînu-su. a se întoarce) cu coada între picioare (sau între vine). (înv. ) trece.1) buruiană (otrăvitoare). s-a chivernisit. bagă de seamă!: ia seama. a se căca. (fam. să nu te împiedici! ia şaua la spinare!. imaginare: să nu mai umble. a ieşi afară. i-a pierit glasul.EM. a ieşi cu capul gol. . se uită: nu fi. ieri-seară sau ieri-seara. a-i reuşi (o afacere) (cuiva): toate învă ăturile lui îi iese înde bine. (pop.POP. din loc în loc. iertare de vamă. (înv. o duce bine. ia seama!. i-a pus Dumnezeu mîna în cap. a fugi. a fugi. are o foame de lup: mai aşteaptă. supărat şi mîniat. fii atent. şterge-o!: ia şeaua la spinare. fii atent! nu te obrăznici! ibostea banilor (sau argintului). laconica ta scrisoare.ISP. a se duce. a scăpa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o încurcătură. 1) nu mă grăbi!. pe alocuri. pe (sau ba) colo (pe colea).CAR. 2)(fig. a pus botul pe labe: cum se face că tocmai acum i-a pierit glasul? GALA . arghirofilie. ia vezi!. după icre verzi. doar n-a mas o cireadă de boi în pîntecele tău. nu mă zori!. iese la spălat. a inoportuna: be ivul iese la iveală ca păduchele în frunte. lucruri inexistente. ieftin por i ieri-seară iertare de vamă iese la spălat a-i ieşi ceva a ieşi afară a ieşi afară cu udul a ieşi basma curată a-i ieşi bine a ieşi ca ogarul din iarnă a ieşi ca păduchele a ieşi cătră Dumnezeu a ieşi cu capul gol a ieşi cu coada între picioare a ieşi cu dosul la oameni ia-mă (sau ia-o) încet!. vă potrivi i (la rele)! i-au fătat ploşni ele. numai pielea şi oasele. 2) spune pe îndelete! i-a pierdut dracul măsura sau i-a uitat Dumnezeu măsura. i-a venit iapa la hă . duminică. ia-te (sau po i să te iei) de mînă cu el! sau pute i să vă lua i de mînă!.CONTEMP. a se pricopsi cu ceva: ce blîndă mi-a ieşit pe trup! CR. iarbă rea.CR. ) scutire de vamă. a-i merge bine. bade. 1) a-i apărea ceva (cuiva).ISP.DOS . a fi foarte slab. ici (şi) colo (sau colea) sau pe (sau ba) ici. a ieşi cu dosul la oameni. a-i ieşi (de sau înde) bine (cuiva). aseară: am primit ieri-seară. a defeca. (fam. mai e şi mînă spartă. (fam. a ieşi ca ogarul (sau ca cîinele) din iarnă. iarnă cu şapte cojoace. din cînd în cînd: ici şi colea a ei haină s-a desprins din sponci. a ieşi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată. ca un pierde-vară. a ieşi ca păduchele (înainte sau în frunte). . supărat. ieftin iei. a se căpăta. a se pişa. bagă de seamă!. a trece (sau a face să treacă cineva) drept nevinovat: a vuit presa. icre-verzi. a se purta necorespunzător în lume. foarte ieftin. primejdios. (parcă) i-au mas şoarecii (sau o cireadă de boi) în pîntece. a dat norocul peste el. a se întoarce) umilit. ) după ce că e sărac.iarnă foartegrea. a ieşi (sau a pleca. (înv. a ieşi afară cu udul.ia-mă încet! i-a pierdut dracul măsura i-a pierit glasul i-a pus Dumnezeu mîna în cap iarbă rea iarnă cu şapte cojoace ia seama! ia şaua la spinare! ia-te de mînă cu el! i-au fătat ploşni ele i-au mas şoarecii în pîntece i-a venit iapa la hă ia vezi! ibostea banilor ici colo icre-verzi ieftin ca braga ieftin iei. nu mai are ce răspunde. ieftin ca braga. ieftin por i. oful iese la spălat! POP. despre oameni) e foarte înalt. a se duce. ) a muri: au eşit cătră Dumnezeu. ) zgîrcenie.i căciula! nu ieşi cu capul gol! a ieşi (sau a pleca. pleacă (numaidecît)!. dar tovarăşii de partid nu lau lăsat la greu şi l-au scos basma curată . băiete! BRĂESCU. ) a ieşi (afară) cu capul descoperit: pune. ) om rău. a încerca să se eviden ieze cu orice pre . 2) a-i reuşi ceva: nu i-a ieşit afacerea.

a apărea brusc. a răsări. că n-are să. a-şi ieşi din piele. a-şi ieşi din minte (sau din min i). a-i purta ghinion (cuiva). răbdarea: faci să-mi ies din min i. a-i ieşi din cap (cuiva ceva). a-şi ieşi din pepeni: apoi. a nu-i (mai) ieşi din cap (cuiva ceva). a ieşi onorabil dintr-o situa ie dificilă: dar nici Satana nu scăpă cu fa a curată. a-şi ieşi din păreri. a se demoda.ext. a-şi pierde (sau a face pe cineva să-şi piardă) calmul. a nu mai fi la modă.PANN. îl scoate i din toate răbdările. 2) a înnebuni: mi-a necinstit fata cu sila.i placă! POP. a ieşi de sub tipar: mai în toate zilele ies de sub teasc căr i în limba românească. a-i purta noroc (cuiva). a fi de bun augur. a ieşi din comun. a-şi ieşi din răbdări . a depăşi vîrsta alăptării.a-i ieşi cu gol a ieşi cu picioarele înainte a ieşi cu obraz curat a-i ieşi cu ocaua înainte a-i ieşi cu plin a ieşi cu vorba înaintea cuiva a ieşi deasupra a ieşi de sub teasc a-i ieşi din cap a nu-i ieşi din cap a ieşi din comun a ieşi din făgaş a-şi ieşi din fire a ieşi din impas a ieşi din încurcătură a ieşi din lume a-şi ieşi din minte a ieşi din modă a-şi ieşi din ori a ieşi din pămînt a-şi ieşi din păreri a ieşi din pelinci a-şi ieşi din pepeni a-şi ieşi din piele a-i ieşi cu gol(ul) (sau cu sec) (cuiva). nu mă fă să-mi ies din fire. (fam . a ieşi deasupra. a depăşi o situa ie dificilă. a ieşi (sau a fi scos) din pelinci. a ieşi (sau a se ivi.) 1) a ieşi basma curată. ) a se lămuri.AL. a ieşi din lume. a-i da să bea (cuiva): be ivului şi dracul îi iese cu ocaua înainte. a muri (şi a fi dus la groapă). a depăşi (sau a ajuta pe cineva să depăşească) un moment greu. din toate răbdările) (pe cineva). a nu mai putea de bucurie. a-şi aminti mereu (de ceva). a (se) enerva.MAIOR. a ieşi (sau a scoate pe cineva) din încurcătură. discu ia: cum erau să iasă ele cu vorba înaintea tatălui lor? CR. a-şi pierde controlul. 2) a avea cîştig de cauză.FIL. . (pop. a deschide vorba. a uita (de cineva sau ceva). a ieşi (sau (înv. a se distinge. a-şi ieşi (sau a scoate) din răbdări (sau din răbdare. (reg. bătînd-o pînă şi-a ieşit din min i. a-şi ieşi din fire. a se lumina: î i spui că -e greşit planul şi. ) a fi foarte tînăr (şi lipsit de experien ă): copilandru abia scos din pelinci. a-i ieşi cu ocaua înainte (cuiva). ) a-i ieşi înainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva). a muri.NEGR. a (se) înfuria: Cănu ă şi-a ieşit din pepene. a o scoate) cu obraz curat (sau cu fa a curată). a-i ieşi cu plin(ul) (cuiva). a apărea) (ca) din pămînt (din iarbă verde). (pop. bată-te să te bată. pe neaşteptate: ei. a ieşi cu picioarele (sau cu tălpile) înainte.EM.COŞBUC. că tare m-ai speriat răsărind aşa ca din pămînt! POP. (pop . a ieşi cu vorba înaintea cuiva.) 1) a-şi ieşi din fire. 1) a-şi pierde cumpătul. grea: prilejul de a scăpa din impas. a ieşi (sau a scoate pe cineva) cu bine dintr-o situa ie dificilă. (reg. ) a-şi ieşi (sau a face pe cineva să-şi iasă) din pepeni: scos din ori priveşte stăpînul şi grăbeşte. a se remarca. a (nu) ieşi din făgaş. a nu se mai putea stăpîni. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din ori. a nu (mai) putea uita (ceva). a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni: oricît de blajin să fie omul.KOG. a ieşi (sau a scăpa.AL. a ieşi din modă.i ieşi din aste păreri. (p. a ieşi (sau a scăpa) din impas. 2) a fi foarte bucuros. răbdarea. ) a-i ieşi în cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva).CAR. ) a scăpa) de sub teasc. a (nu)-şi părăsi obiceiurile: a-şi vedea patria ieşită din făgaşul putred în care zace de secoli.POP. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene).CAR. a se eviden ia.

1) a ieşi cel dintîi.(înv. a (se) releva: subiectul nu reiese destul în relief pe fondul clarobscur al şcoalei germane. (înv. a ieşi la gol. a scoate) la lumină (sau la iveală. 1) a fi proeminent. din î îni: să mă faci . )a-şi ieşi dinmin i: femeia în lipsa. a ieşi la (sau între) oameni sau a ieşi în (sau la) lume. a da publicită ii: Al. să-mi ies din răbuş afară. 1) a ajunge în cîmp deschis. a se distinge. apilpisi ii conservatori şi-au pierdut cu desăvîrşire sărita. 2) a ieşi cu bine (sau a scoate pe cineva) dintr-o situa ie grea. Vasile Alecsandri scot la lumină poesia poporului. a ieşi la larg(ul)..IORGA. CONACHI. a nu mai (putea) fi folosit: această bancnotă a ieşit din uz. a (nu) ieşi la un capăt. mîne. a-şi pierde cumpătul. dar pînă la urmă a ieşit la liman. a (se) remarca. 2) a (se) eviden ia. a ieşi (sau a se duce) înainte(a) (sau în calea) (cuiva). şi pop. iau ieşit înainte de departe. ) a scăpa cu bine dintr-o situa ie dificilă. a ieşi în (sau (înv. să poată ieşi şi el. (fam. (pop. 2) a ieşi la oameni. . a-şi ieşi din sărite sau (pop. a ieşi înainte a ieşi în întîmpinarea cuiva a ieşi în poiană a ieşi în priveală a ieşi în relief a ieşi la covrigi a ieşi la gol a ieşi la hat cu cineva a ieşi la horă a ieşi la larg a ieşi la liman a ieşi la lume a ieşi la lumină a ieşi la mal a ieşi la oameni a ieşi la obraz . .FIL. a ieşi înaintea cuiva.a ieşi din răboj a-şi ieşi din rezon a-şi ieşi din sărite a-şi ieşi din sine a ieşi din uz a-i ieşi după plac a ieşi înainte a(-şi) ieşi (sau a scoate pe cineva) din răboj (afară). 2) a răsări în calea cuiva:poate să. EM. a ieşi la horă. a (se) vădi. a ieşi în cîmp liber. nestingherit de nimic: era acum ieşit la larg. a se arăta în lume. a ieşi (sau a da. a avea vîrsta potrivită pentru a merge la joc în sat. a se remarca. a ieşi înainte. a (se) distinge.REBR. ) a(-şi) pierde sărita.) tîmpinarea) cuiva sau (înv. a-şi ieşi din sine.POP. ca să se mai roadă. ) a privi.POP. depăşit.CR. a se duce) în (sau la) poiană. 2) a se sim i liber. a (se) da pe fa ă. la loc deschis: cercam un vad să ies la lumea largă. a ieşi (sau a merge. ) a nu se mai comporta normal..MACED. a ieşi (sau a se afla) în priveală sau a face priveală. (înv.i din rezonu-şi va ieşi. a întîmpina pe cineva: văzînd fetele acestea că cineva vine la dînsele. ) întru. a pune. 1) a (se) arăta. alungîndu-şi neamul care ieşise în priveală. 1) a ajunge la lumină. a (nu) ieşi la hat cu cineva. a-i ieşi după plac. la o în elegere cu cineva.POP.PANN. . (înv. a asista: îşi înăl ă harapnicul. a ieşi la lume. dintr-o primejdie: îl încol iseră creditorii. la) întîmpinarea (sau (înv . a publica. a se înfuria. a o scoate la capăt.CR. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la covrigi. a-şi ieşi (sau a scoate pe cineva) din fire. căci mă pierd cînd cat la tine şi-mi ies cu totul din sine. a-i reuşi după dorin ă.SAD. 3) a deveni public. 1) a întîmpina pe cineva: cum l-au văzut tovarăşii. a reieşi) în relief (sau în eviden ă). a frecventa societatea. a fi demodat. a (se) da în vileag: va ieşi la lumină mişelia igăncii.CAR. a-şi pierde cumpătul: în desperarea pe care le-a pricinuit-o căderea lor meritată de la putere. a ieşi din uz. Russo. ) la arătare).i iasă în cale vrun iepure. 1) a ajunge la ărm. ) a defeca (şi a urina). 2) (fig. la obraze. a ieşi (sau a scoate. din pepeni. i-au ieşit întru întîmpinare. a avansa (sau a ajuta pe cineva să avanseze) pe scara socială. a-şi ieşi din rezon. a (se) boieri: îl trămit la domnia-ta. 3) (fig. 2) a se distinge. ) a deveni (sau a face să devină) foarte sărac. a ieşi (sau a scoate pe cineva) la obraz(e). ) a ieşi la tîmpinare.POP. la larg. . ) a ajunge la o situa ie mai bună. a nu se mai putea stăpîni. a se pierde cu firea: de ce te mînii pre mine. a ieşi la mal. a ieşi la liman. poimîne.

a-i ieşi sufletul (cuiva). să termine ceva: îi arată că acesta lucru la săvîrşit va putea ieşi.SAD. a scăpa dintr-o primejdie. 1) a face eforturi deosebite. (înv.. (fam . la o concluzie. ieşiră de minciună. a ieşi la zăbrele. ) a încărun i. a reuşi: cum. 1) (despre pete) a se cură a. a se speti muncind. a sărăci. 3) a aştepta foarte mult. a izbuti. ieşit din gînd. a-i ieşi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva). ) a face o afacere proastă. a ieşi la socoteală.. 1) a muri. a fi sleit de puteri: să bată caii şi să-i gonească. a ieşi (sau a scăpa. de-a dreptul: trase ivărul uşii şi să duse puşcă la gard.. 1) a i se umfla.IORGA. ) a da în vileag. a ieşi la săvîrşit. 2) a i se urî să aştepte (cuiva). a ieşi (sau a o scoate) la selamet. (înv. 3) (despre culorile din esături) a se dizolva în apă. a fugi.BĂLC. a-i ieşi (sau a-i trece) părul prin căciulă (sau prin cuşmă) (cuiva). a pleca. (reg. a nu-i reuşi (o afacere) (cuiva). obiceiurile. neobişnuit.. a reclama pe cineva: eşind pîrîş Ioni ă Talpă asupra lui Ghervasie.1820). o situa ie etc. a i se bulbuca ochii (cuiva). (înv.URIC. ) a reuşi să isprăvească. a-i ieşi mestecenii (cuiva). foarte repede.) a duce la îndeplinire un plan ambi ios şi nesigur. a ieşi pîrîş (asupra cuiva). a fi pămîntiu la fa ă. a (se) pensiona: ieşise la pensie ca judecător. a-i ieşi rău (sau de-a-ndoaselea) (cuiva). pînă la limita răbdării: pînă ce cîştigăm francul. .. 3) a fi sărac lipit pămîntului. la limita puterilor omeneşti.CANT.. ) a ieşi la poartă. a se băga în fa ă. a ieşi (sau a scoate) la eft. a ieşi la văpsea. a ieşi pro ap înainte. ) scos din min i. (fam. pînă să le iasă sufletul. 2) (despre esături) a se decolora. a ajunge la un rezultat.a ieşi la pensie a ieşi la pepeni a ieşi la săvîrşit a ieşi la selamet a ieşi la socoteală a ieşi la spălat a ieşi la eft a ieşi la văpsea a ieşi la zăbrele a -i ieşi media a-i ieşi mestecenii a ieşi mincinos a nu ieşi nici mort din . a fi exoftalmic. a (nu)-i ieşi (sau a (nu) avea) media. ) a izbuti.. imediat. (despre elevi) a (nu) ob ine medie de trecere. a ieşi (sau a se retrage.POP. a nu ieşi nici mort (sau nici în ruptul capului) din .. a scoate pe cineva) la pensie. a se duce) în cea mai mare grabă. DELAVR. (pop. a-i ieşi pămîntul în fa ă. necum. a nu reuşi într-o ac iune. a ieşi (sau a ajunge) la pepeni. a-i ieşi pasien a (cuiva). a ieşi mincinos (sau de minciună). ne iese părul prin căciulă. 2) a nu mai putea. (a. i-a ieşit pasien a: a făcut rost de bani. a ajunge la o situa ie mai bună. merge pe dos. a ieşi la iveală.SAD. a fugi. (pop. ) a (se) rezolva în mod favorabil o problemă. a ieşi (sau a scăpa. a pleca. lucrurile ieşiseră destul de prost. ieşit din comun. a ieşi la liman: i-au dat o sumă dă bani cînd au luat semeşiia de la Bucureşti: bacalăm la ce selamet vor să o scoa ă! că treaba . a se duce) (ca din) puşcă. nebun. 2) a depune un efort foarte mare. (reg. a fi proroc mincinos: toate prorocirile . (înv.CAR. a-i ieşi ochii din cap a-i ieşi pasien a a-i ieşi pămîntul în fa ă a-i ieşi părul prin căciulă a ieşi pîrîş a ieşi prost a ieşi pro ap înainte a ieşi puşcă a-i ieşi rău a-i ieşi sufletul ieşit din comun ieşit din gînd . a o ine una şi bună: din ce ştie ea. a-i merge rău. a lua o întorsătură neplăcută: în cele din urmă. a reuşi. ) a pîrî. a nu-şi schimba convingerile.. a ieşi la spălat. a rămîne de minciună.. a ieşi prost (sau rău). [gloaba] nu vrea să iasă nici moartă.

şi din tiparul lui negru şi fierbinte se rostogoli.P . a intra în conflict cu cineva.. a spune ceva fără voie. a plastografia scrisul (sau semnătura) cuiva.PRAV. a intra în belea (sau în chichion. întristare. impozitul sîngelui. a se certa cu cineva. a intra în foc. a începe lupta cu moartea. a se expune unui mare pericol pentru cineva. ieşit din modă.DRĂGHICI. om foarte bun la suflet.URIC. a pătrunde foarte uşor (undeva). a intra cumpărător. a imita scrisul (sau semnătura) cuiva. a concura. ieşi i to i dintr-un (sau după un) tipar. a face cheltuieli: te-ai hotărît a intra în cheltuiala unei nun i? AL. a intra în (sau la) chibzuri. în încurcătură.NEGR. (înv. (înv.. a se îmbolnăvi: intră boală în trupu lu [i] Cain. a intra în agonie.. a intra boala în cineva. a înşela. mîhnire. a insufla încredere (cuiva). a intra în fabrica cuiva. ) obligativitatea serviciului militar. în necaz). (înv. a intra epitrop. pedepsit de cineva. a se frămînta: nu mai pu in şi împăratul intră la chibzuri. 1) suflet trist. pe acelaşi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul uriaş . a avea de îndurat un neajuns. mînie. demodat: biata mamă. banul este totul în lume. a amăgi (pe cineva): inducînd astfel în eroare opinia publică. ) a munci pînă la epuizare. nebun: şi-a pierdut cumpătul: rîdea ca un ieşit din minte. ca o stîncă ruptă din munte. a intra chezaş. lucru ieşit din modă în zilele noastre . a intra în atingere cu cineva. a scăpa o vorbă. a contraface. a intra în foc (pentru cineva). jale: doinele sînt cîntece de inimă albastră . (înv. a garanta pentru cineva. muştruluit. a fi în contact cu cineva. o neplăcere: acum iaca în ce chichion am intrat.BOL. a-i ieşi un sfînt din gură (cuiva). a intra în combina ie cu cineva. (înv. (pop. a induce în eroare (pe cineva). a face un aranjament. ieşi i to i dintr-un tipar a-i ieşi un sfînt din gură a ieşi untul din cineva a-i ieşi vorba din gură a imita scrisul cuiva impozitul sîngelui a induce în eroare inimă albastră inimă de aur inimă rea a insufla încredere interesul poartă fesul a intra boala în cineva a intra ca-n brînză a intra chezaş a intra cumpărător a intra epitrop a intra în agonie a intra în atingere cu cineva a intra în belea a intra în cheltuială a intra în chibzuri a intra în combina ie cu cineva a intra în competi ie a intra în conflict cu cineva a intra în delă a intra în fabrica cuiva a intra în foc a intra în foc . Cuza cumpărător. interesul poartă fesul.NEGR.CR. inimă rea. a spune o vorbă potrivită: parcă i-a ieşit un sfînt din gură! CR. a se asocia cu cineva. a îmbărbăta (pe cineva): fa a lui tînără şi bărbătească insufla încredere. a da peste un necaz. întristare: a murit de inimă rea. a avea un diferend. ) desuet. iubind pe feti a sa cu tot focul dragostei părinteşti. ) a accepta să fie chezaş. a intra ca-n brînză (undeva).ieşit din min i ieşit din modă ieşit din min i (sau din minte). a da curaj. ) a primi însărcinarea de epitrop: a intrat epitrop.. inimă de aur. inimă albastră. ) a se oferi să cumpere ceva: au intrat spăt. a lua legătura. o gigantică mămăligă. melancolie. a cădea pe gînduri. a intra în necazuri.HOGAŞ. 2) necaz. a-i ieşi vorba din gură (cuiva).CORESI. a intra în delă.CEZAR. cum ar face să prinză pe aceşti ho i cutezători. a intra în competi ie. a intra în cheltuială (sau cheltuieli). (fam. ) a fi certat.ISP. a stoarce de puteri pe cineva: hămăliseră sărmanii de ieşise untul din ei. a da de dracul. a ieşi (sau a scoate) untul din cineva. a intra în luptă.

a intra în joc (sau în horă). în necaz. a accepta condi iile cerute: aşa s-a hotărît să intre la tocmeală. 1) a comite o faptă condamnabilă. a se alarma. a deveni o obişnuin ă.GHICA. a intra în (sau a ieşi din) salce. (pop. a începe să putrezească. crezînd că doar l-o împăca. (reg. a se încurca într-o treabă. a se interna în spital. (înv . care intrase iar în favor. mîine aşa.CR. îi întoarce capul. a intra în tain. a intra la spălat. a fi cuprins de groaza mor ii apropiate: intră în grozile mor ii. ) a începe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce.PRAV. a intra în pămînt. a intra la mijloc. 1) (despre esături) a-şi reduce dimensiunile după spălare. . . a intra în voie (sau în plac. a intra la răcoare. a cădea la învoială. (despre esături) a intra la apă. că întru acuş într-un păcat! AL. a intra în grozile mor ii. a se pune de acord.ISP.. a intra în groază. (pop. 1) a începe o convorbire (cu cineva): am intrat în vorbă cu dînsa ş-am aflat că e de aici din tîrg. a intra în obicei. a aborda miezul chestiunii. 2) a fi agreabil cuiva.a intra în gra iile cuiva a intra în groază a intra în grozile mor ii a intra în joc a intra în jude a intra în materie a intra în mormînt a intra în obicei a intra în panică a intra în păcat a intra în pămînt a intra în pămînt de frică a intra în putrefac ie a intra în salce a-i intra în sînge a intra în spital a intra în sufletul cuiva a intra în tain a intra în tocmeală a intra într-un partid a intra în voie cuiva a intra în gra iile (sau în favorurile) cuiva. a intra în pămînt de frică (sau de ruşine). 1) a agasa (cu amabilită ile) pe cineva. a intra în (sau la) tocmeală (sau tocmeli). a muri. a intra în panică. a intra (sau a cădea) în păcat sau a da în păcat. fata . suspicios: ştii că eu nu intru la idee cu una. ) a ajunge într-o situa ie bună. [că] î i voi fi intrat cu totul în plac. a-i intra în sînge (ceva cuiva). . le biciuia şi nu le da de mîncare.) a se îngrozi. 2) a deveni drag cuiva. a-i face pe plac (cuiva): [pe animalele] care i se părea că nu-i intră în voie. în placul. 2) a dispărea: parc-au intrat în pămînt. a se nelinişti.POP. a intra în sufletul cuiva.PANN . a cîştiga bunăvoin a cuiva: avusese o lungă vorbă cu Mo oc. ) a face puşcărie. la idei.CAR. a intra la gînduri (sau la grijă. 2) a fi sub influen a cuiva.OD. în voia) cuiva. a corespunde exigen elor cuiva: sper că.CR. a deveni obişnuin ă. a deveni bănuitor. a intra în jude (sau în judecată) (cu cineva). a greşi. a se înscrie în-tr-un partid. a intra în mormînt. a se îngrijora. a intra în materie. a intra în spital. a intra la stăpîn.i aminte bine şi nu intra în păcat. a intra în vorbă (sau în discu ie) (cu cineva). a intra în vorbă a intra la apă a intra la gînduri a intra la mijloc a intra la răcoare a intra la spălat a intra la stăpîn . cu două.AL. a păcătui: ia adu.POP..CR. a interveni: au intrat la mijloc să-i despar ă. 2) (despre oameni) a intra în belea.i voi fi brodit gustul. la griji. a intra la apă.NEGR. a intra într-un partid. (despre conferen iari) a începe expunerea subiectului conferin ei.PSALT. azi aşa. 1) a-i da ascultare (cuiva). a se judeca (cu cineva): şi nu intra în giude cu şerbul tău. 2) (spec. a fi foarte speriat sau ruşinat: iară eu intram în pămînt de ruşine. la idee) sau a se lua de gînduri. ) a comite o crimă: lipseşti din ochii mei. 2) a curta o fată: intrînd în vorbă. 1) a slugări. a intra în putrefac ie. a se speria foarte tare. 1) a muri. pasările se luaseră de gînduri.

a intra mesa a intra pe mîna cuiva a intra pe o ureche şi a ieşi pe cealaltă a intra platcă a-i intra ra a în traistă a intra slugă a intra sub judecată a-i intra şarpele în pungă a intrat murga în sat a intrat nora în blide a-i intra un cu it la inimă a intra vremea în sac ironia sor ii a i se isprăvi zilele cuiva a iubi ca ochii din cap iute de cur iute de pumn iute foc iute la ma e iute la mînie iute şi degrabă a-şi iu i pasul a-şi izbîndi asupra cuiva îi dă necazul de nod îi mănîncă cîinii din traistă îi ninge şi plouă îi ştiu eu buba îi trec mul i bani prin mîini îl împunge orzul îl mănîncă palma dreaptă a intra (sau a cădea.CAR. nenorocit. semn că va trebui să dea (sau să primească) o sumă de bani. a(-i) intra pe o ureche şi a(-i) ieşi pe cealaltă. îi ştiu eu buba. îi dă necazul de nod. a intra sub judecată. ) 1) a pierde o partidă la jocul de căr i: izbucneau în rîs sau înjurături. a o băga pe mînecă: logofătului îi intrase ra a în traistă. a băga) mesa. a (se) îmbăta cu apă rece (sau de cap).CAR. Doamne. bătăuş: un sergent sanchiu şi iute de pumn. căci am trebuit să iau o datorie a lui pe seama mea. a-i intra ra a în traistă (cuiva). a îmbăta cu apă rece . a iubi (pe cineva) (sau a-i fi drag cuiva) ca (sau mai mult decît) ochii din cap (sau lumina ochilor). a intra pe mîna cuiva. iute (sau strîmt) la ma e. 1) este foarte mic de statură. atunci întră sub judecată.ISP. posac. n-a intrat vremea-n sac! CAR.BĂLC. 2) a se păcăli. foarte repede: aceasta era foc de harnică. iute (sau rea) de cur. are o senza ie de mîncărime în palma dreaptă (sau stîngă). a intra vremea (sau zilele) în sac. prost: era un om din aceia căruia-i mîncau cîinii din traistă. a trece vremea: răbdare. e veşnic supărat. (despre femei) e tare neîndemînatică la treburile gospodăreşti. îi curge untura (sau îi dă grasul) pe nas. e îmbuibat. iute (sau grabnic.PRAV.. a intra (sau a se băga) slugă (la cineva). tînărule. a crede (sau a lăsa pe cineva să creadă) că tot ce zboară se mănîncă. ironia sor ii (sau soartei). a-şi iu i pasul. a fugi. a-l trece un fior rece (pe cineva). a nu fi atent. posomorît. a nu avea bani. îi mănîncă cîinii (sau ra ele) din traistă (sau din buzunar). iute şi degrabă. a-i intra un cu it la inimă (cuiva). (parcă) îi ninge şi (îi) plouă sau (parcă) îi plouă şi (îi) ninge. este foarte necăjit. (fam. (înv. a duce (sau a se lăsa dus) cu vorba. se văicări el. a fi distrat. a i se isprăvi zilele cuiva. curvă. cheltuieşte fără socoteală. iritabil. a-i intra (cuiva) şarpele în pungă. după cum intrau platcă saunu. . s-a înserat. ) a fi dat în judecată: de nu va face aşa. . despre femei) desfrînată. iute de pumn.POP. jocul neaşteptat al sor ii: iată ironia soartii! CAR. a muri. ) a se răzbuna (pe cineva): bietul iepure se hotărî să-şi izbîndească asupra ursului. foarte harnic.CR. irascibil: ei.AL. (pop. a-i da cuiva (sau a-şi face) iluzii nemotivate. a munci (pentru cineva): fă-te că eşti om sărman şi că umbli să te bagi slugă. (reg. a nu da importan ă. ) îi merge (prea) bine.. (glume ) e foarte slab.GALA. a fi la discre ia cuiva. (reg. a intra (în) platcă. a iubi foarte mult pe cineva: îşi iubeşte nevasta ca ochii din cap. 2) e bleg. a intrat nora în blide. a i se face frică. iute foc sau foc de iute. (pop . îl mănîncă palma dreaptă (sau stîngă). îi trec mul i bani prin mîini. imediat. e un risipitor. cînd auzi de bărbat. 2) a avea de plătit o datorie: am intrat în platcă de 250 fr. ştiu eu ce îl doare. rău) la mînie.POP. ) 1) a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură. a-şi izbîndi asupra cuiva. îl împunge (sau în eapă) orzul (sau ovăzul). (înv. a (se) amăgi. îndată. a intrat murga în sat.CR. ) ar ăgos. într-o belea: am intrat mesa. ce rea eşti la mînie! COŞBUC. a se angaja slugă (la cineva).

3) a pune coarne (cuiva). (pop. vorba românului. a-şi accepta destinul. a se împăca cu rînza. a îmbuna inima cuiva. îl ştiu. 2) a înveli o carte pentru a nu se murdări. a împăca două interese opuse. (înv. ) 1) a fi boierit. cu care împărtăşesc toate bucuriile şi fericirile vie ii. a se dedica unei profesii.a se îmbăta turtă a îmbătrîni degeaba a îmbătrîni în vatră a se îmbrăca bine a îmbrăca caftanul a se îmbăta (sau a se face. 1) a se îmbrăca cu haine groase. 2) a deveni domn.) mă frămîntă gîndul: cugetul îmi bate. a îmbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva). îmi bate cugetul. a(-i) împăr i colacul (cuiva). a rămîne fată bătrînă. a (se) îmbrăca cu uşa. a îmblînzi (pe cineva). a îmbuca ca lupul (sau lupeşte). a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă a îmbrăca cu uşa a se îmbrăca în negru a îmbrăca o carte a îmbrăca o icoană a îmbrăca patul a îmbrăca păşunea cu vite a îmbrăca pe cineva a îmbrăca un lan a îmbrăca ziua a îmbră işa o carieră a îmbrobodi la ochi a îmbuca ca lupul a îmbuna inima cuiva îmi bate cugetul îmi este indiferent îmi umblă cuvîntul prin gură îmi vîjîie motorul a se împăca ca capra cu varza a împăca capra şi varza a se împăca cu rînza a se împăca cu soarta a i se împăienjeni ochii a împăna o fugă a împărtăşi ceva cu cineva a împărtăşi soarta cuiva a împăr i colacul . a(-l) vedea mort (pe cineva).. a îmbrăca patul. a se împăca ca capra cu varza.CAR. a îmbrăca ziua. a o tuli. (înv . 1) a lega o carte. a nu face nimic folositor în via ă: e vorba numai să nu-mbătrînim.POP.REBR. ) 1) a îmbogă i pe cineva. a îmbrăca o carte. a se cocli) turtă (sau cri ă). a fereca. a îndupleca (pe cineva): [flăcăii] gîndiră să-i îmbunească inima şi se duseră cî iva de-l rugară să vină. îmi vîjîie motorul.NEGR. a îmbătrîni degeaba. a-i intra frica în oase (cuiva). (pop. a scoate la păscut atîtea vite cîte să aibă ce mînca. nu-mi pasă. a se împăca cu soarta. a pune lenjerie curată de pat. (reg. ) mă doare capul. a împăca (şi) capra şi varza. a mul umi şi pe unul şi pe altul. a purta haine de doliu. a împăr i bucuriile şi necazurile cu cineva. dacă auzi că şed Cantimireştii la casele lor cu pace. a îmbră işa o carieră. a împărtăşi soarta cuiva.POP. a se îmbrăca în negru. a îmbrăca caftanul.POP. îmi umblă cuvîntul prin gură. a se îmbrăca cu cămaşă de ghea ă. îmi este indiferent. a împăr i un lan (sau o moşie) în arendă. (arg. degeaba. a o şterge. a se îmbrăca bine. (reg. a nu mai vedea bine. norii sus se învîrtesc. ) a fi în rela ii proaste. a i se împăienjeni (sau a i se împînzi) ochii (sau vederile) (cuiva). ) a o lua la fugă. 1) a fermeca (pe cineva). (reg. a împăna o fugă. a nu se putea în elege unul cu altul. ) a pleca: l-oi ruga să te îmbrace cu uşa. şi pop . 2) a se îmbrăca cu haine de bunăcalitate. a îmbrăca păşunea cu vite. îndată se îmbrăcă cu cămeşă de ghea ă. ) a mînca pe săturate. a-i face un rău cuiva. a îmbrăca un lan (sau o moşie). a înşela (pe cineva). a tremura de frică: iar Duca-vodă. a i se înce oşa privirea: ochii-mi se painginesc. a-şi umple ziua cu lucruri utile.. a îmbătrîni în vatră. 2) a orbi. dar l-am uitat şi mi-l voi aduce aminte degrabă.. a împăr i ceva cu cineva: un înger .NEGR. a încadra o icoană. a se îmbăta foarte tare: visase că l-a avansat şi s-a îmbătat turtă de bucurie. a îmbrăca o icoană. nu mă interesează. a-şi ocupa. 2) a împovăra cu o sarcină pe cineva. a mînca lacom. din străin să-mi fac un frate. a împărtăşi ceva cu cineva.NEC. a îmbrăca pe cineva.

.URECHE . a mitui (pe cineva). a i se împlini veleatul (cuiva). P. a împleti din picioare. [băcanul] îi înşăla . (reg .CORESI . 1) a termina. a se lăsa ispitit. 1) a stropi cu noroi (pe cineva): maşina trecu printr-o băltoacă. a-i veni sorocul (cuiva): să mergem.AL . sau (înv. dar împletişi coada albă. a defăima (pe cineva): ce să aştep i de la un om care nu ştie decît să împroaşte cu noroi? SAD . împieli atul.. a împuia urechile (sau capul) cuiva. a bate. a reînnoi. a înviora culorile. a calomnia. ) şi cu . a o împătura.. împreună (şi) cu .POP. a lua) bani cu (sau (înv. a nu mai putea vorbi desluşit. verzi şi uscate cuiva. halal să-mi fie! CR.. a toca la cap pe cineva.. a da o mînă de ajutor cuiva.. a(-l) împinge (sau a(-l) îndemna. c-apoi o împlineşti cu mine! AL . a se împiedica în picioare. a împăr i dreptatea. ) a rămîne fată bătrînă. a dansa.a împăr i cununa cu cineva a împăr i dreptatea a împăr i fră eşte a o împătura a se împiedica în picioare a i se împiedica limba a împinge bani groşi a se împinge cu vorba a împinge la roată cu cineva a împinge o poştă a împinge păcatul a împleti cosi ă albă a împleti din picioare a împleti gî e albe a i se împlini cuiva a se împlini sorocul a i se împlini veleatul a se împodobi cu pene de păun a se împodobi la păr ile ascunse a împrăştia ca găina a-i împrăştia trupul mădulări împreună cu . ) a insulta. a i se împiedica limba (cuiva). ) a rupe în bucă i (pe cineva): lăudîndu-să că-i va împrăştia trupul mădulări. a risipi.dracul) (pe cineva) (să .. a face dreptate. 2) a o încurca (cu cineva): poartă-te bine cu boierii.: şi cu făcătorii păcatelor depreună munci i fi-vor. a isprăvi (cu cineva)...NEGR. a(-l) duce) păcatul (sau păcatele. a i se împletici picioarele (cuiva): unii. a împrăştia ca găina.. . a se împlini sorocul. a juca: mata ştii să-mpleteşti din picioare. pre cari îi împingeau păcatele să împrumute cîndva bani de la dînsul. a împleti cosi ă (sau coadă) albă. a împleti gî e albe. a cheltui fără socoteală.. a împrospăta culorile. a o lua la sănătoasa.. cînd te-am rugat să-mpăr im cununa? COŞBUC . a împinge bani groşi (cuiva). a batjocori. a împrumuta bani cu dobîndă: luînd bani cu camătă de la turci. a împrumuta (sau a lua) bani igăneşti.. a se împodobi la păr ile ascunse. se-mpiedică-n picioare. că i s-a cam împlinit veleatul! POP. a-i spune multe şi mărunte. a se împinge cu vorba. a se împodobi cu pene de păun. a merge din greu. a se împăuna. în acelaşi timp cu . împroşcîndu-i cu noroi pe cei de pe trotuar. a i se împlini cuiva sau a o împlini cu cineva. termenul de plată. depreună. a împăr i fră eşte. a împrospăta culorile a împroşca cu noroi a împrumuta bani cu camătă a împrumuta bani igăneşti a împrumuta cu ceva a împuia urechile cuiva a împăr i cununa cu cineva. a împinge la roată cu cineva. a împrumuta (sau a da. împieli atule. a-i creşte părul în păr ile ascunse ale corpului. ame i i numai. a se îndemna (cu vorba). pre) camătă.POP . a împrumuta ceva (de la cineva). (înv.) a fugi. a împroşca cu noroi (pe cineva) sau a zvîrli cu noroi (în cineva). a împăr i în mod egal.). a (se) împrumuta cu ceva. a face rost de bani cu orice pre ... a-i împrăştia trupul mădulări (cuiva).. ) în. ademenit (de o slăbiciune) să facă ceva: de i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa. a veni scaden a. (reg. . a împinge o poştă. laolaltă cu . 2) (fig. a rămîne fată bătrînă: eşti ca floarea cea de nalbă. (pop.DOS . ) a se căsători cu cineva: spune tu.CAMIL.

.P. atunci. prea devreme. Sava poate fi socotită în acelaşi timp şi la marginea Bucureştilor.BĂLC. prefa ă. a înainta o cerere (sau un act. a-şi pierde curajul.CAR. în acelaşi timp sau (înv.OD. îndată. sub unele (sau sub multe) aspecte: amîna din zi în zi . în primul rînd: care om nu ine la via ă înainte de toate? CR. cuvînt înainte. nu putea să. plini de frică. pînă cînd societatea na ională şi Statul na ional n-au ajuns la cea mai înaltă treaptă în putere. a împuşca doi iepuri dintr-un foc. exact. înaintea erei noastre. într-acel ceas. a demisiona. cu adevărat. în acest moment sau în momentul acesta. pe loc: sim ind ostaşii că puteri nu le-au rămas.. exprimată în acest sens . o peti ie. înainte (sau mai întîi) de toate. extravagant: bre. (chiar) acum. în adevăr în adevăratul sens al cuvîntului în afară de aceasta a-şi înainta demisia a înainta în func ie a înainta o cerere înainte-alergătoriu înainte cuvîntare înainte de Hristos înainte de timp înainte de toate . în afară de aceasta. a se descuraja: nu tempu ina cu inima. concomitent. cu grămada alerg. în afară de aceasta. a-şi înainta demisia. ) într-acelaşi timp. a împuşca cu pat de puşcă grecesc. erau găinile.) precursor.. a bate cu bă ul. predoslovie. (chiar) în această clipă. ce-mpuşcă-n lună! AL .. precis: plouate.) a nu avea bani. mai e şi urît. (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul să se împlinească în acest moment. pe lîngă aceasta: e un prostănac şi.PANN. în adevăratul sens (sau în eles) al cuvîntului sau în sensul (sau în în elesul) cel mai adevărat (sau înalt. 1) cu privire la .. o plîngere) (cuiva). 2) care se referă la problema în discu ie: nu mi-a pus nimeni nici o întrebare în acestsens. a rezolva două treburi deodată. (fam . a adresa o cerere (sau un act. om nesocotit. în momentul acela. a i se împu ina sufletul (cuiva) sau a se împu ina cu inima. în acest moment: în această secundă îmi amintesc ce s-a întîmplat . a o lua la fugă.CR.. a avansa (pe cineva). în(tr-) acel ceas. înainte de timp. că tot mai am oleacă de nădejde...ANGHEL. a înainta în func ie (sau în grad) (pe cineva). în această privin ă (sau privire) sau într-o (oarecare sau anumită) privin ă (sau privire) sau în unele (sau multe) privin e (sau priviri). în atari circumstan e: sper că d-l Socec .a o împunge la fugă a împuşca cu pat de puşcă grecesc a împuşca doi iepuri dintr-un foc a împuşca francul împuşcă-n lună a i se împu ina sufletul în această privin ă în această secundă în acelaşi timp în acel ceas în acest caz în acest moment în acest sens a o împunge la (sau de) fugă sau a împunge fuga. mînăstirea de la Sf. PREDA. (chiar) în această secundă sau (chiar) în secunda aceasta. în acest caz sau în cazul acesta sau într-un asemenea caz. o peti ie.. a o tuli: îşi luă şlicul şi o împunse de fugă pe uşă. cu adevărat: literatura unei na ii nu se poate ridica la o treaptă în adevăr înaltă. din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere. înainte-alergătoriu.NEGR .CR. absolut.. în legătură cu problema în discu ie: părerea . în asemenea caz ar primi desigur să. sub acest aspect (sau raport)..SAD.PÂRVAN .i fie editor. (înv . în asemenea împrejurări. a împuşca francul. această poznaşă trebuşoară în multe privin i.CAMIL.. fug. exact. imediat.. înainte cuvîntare. a o lua la sănătoasa. a fi lefter. înainte de termen. sub un anumit aspect. pur) al cuvîntului. simultan. împuşcă-n lună. de asemenea: deşi ine oarecum de tîrgul din lăuntru . prematur. în(tr-) adevăr. înainte (sau mai înainte) de (naşterea lui) Hristos. o plîngere) (cuiva).. din unele (sau din multe puncte de vedere). are to i sor ii de a fi confirmată. în acest sens. totodată. în această privin ă. a o întinde. în adevăratul sens al cuvîntului.i dau un răspuns chiar în secunda aceasta .

.. ce te grăbeşti ca-n al i timpi? PANN.. în aşa hal că . chema i pompierii! în caz contrar. altădată. a fi bătut măr. (înv. laolaltă.: în caz contrar. a se sătura: mi s-a înăcrit sufletul de dînsa..POP... a se scumpi: se înal ă la pre toate celea. a înăbuşi în faşă..).. în carne şi oase . încă cum. a desfiin a. a întîrzia.CR.. a lua o bătaie zdravănă.. 1) în frunte: iar în capăt [ul mesii] cine şade? AL . a împiedica la lucru (pe cineva). înaltul cerului. în cap de noapte sau în capul nop ii. a primi) o (mamă sau o sfîntă de) bătaie (sau o chelfăneală). iar porneşte la Dumnezeu. a înăbuşi în faşă a înăcri cuiva a înăl a din umeri a se înăl a la pre a înăl a ochii în bloc în bună parte în butul cuiva în cai de poştă în cap în capăt în cap de noapte în carne şi oase a încasa o bătaie în caz afirmativ în caz că . în mare măsură: i-e foame? .. altfel.. cată să te înarmezi cu răbdare ... a distruge în fază incipientă. în carne şi oase.. a privi în sus: fata-şi ridică ochii albaştri. văzduh: ca o săgeată coborî pasărea din înaltul cerului. pe înserat. în caz afirmativ. exact. pînă să . că nu şezi pe ghimpi. 2) (fig. în bună parte. 1) în alt loc.: se sculaseră cu vreo două ceasuri înainte să răsară soarele. cînd . în cai de poştă. în (sau la) caz(ul) că ...SAD. odinioară: mai şezi.. ) aiurea: era mereu cu gîndul în altă parte.).. în altă parte în alt chip în alte timpuri înaltul cerului în amănunt în amurg în amurgul vie ii a înapoia în lucru a se înarma cu răbdare în aşa hal că . în cap sau în capăt. (înv..) după ce s-a întunecat: plecă iganul cătră casă în capul nop ii.. a lua.. de neputin ă). în eventualitatea unui răspuns afirmativ: scrie-mi dacă te interesează sau nu căr ile! în caz afirmativ. trimite şi contravaloarea lor. de dezinteres. în(tr-) alt chip. că întralt chip nu va pute scăpa de moarte. în persoană: era chiar el. a se înăl a la pre . (reg. a(-şi) ridica privirea. în pofida cuiva: ce horeşti aşa cu jele în butul dragostei mele? POP. altfel. ) în ciuda. a înapoia în lucru (pe cineva). a strînge) din umeri. în bloc. a înăl a (sau a da. (pop .. a (i se) înăcri (sufletul) cuiva. dacă nu .înainte să .POP. a(-şi) înăl a (sau a(-şi) ridica) ochii. în alte timpuri sau (înv . ) a pleca la război: că ara pizmuind lui Alexandru-vodă. a încasa (sau a căpăta. a (se) supăra.POP. detaliat: prinse a-i povesti tărăşenia în amănunt. în capăt. altundeva.. a-şi propune să aibă răbdare: dacă te duci la Primărie.EM.. vei suporta consecin ele .. în altă parte. bolta cerească. în mare măsură. n-au vrut să încalece în oaste.: în caz de incendiu. pînă a nu . a se înarma cu răbdare. a ridica. în trecut. în detaliu. în butul cuiva. 2) în cap. altminteri. în amănunt. în alt mod. a (se) amărî. în amurgul vie ii. dacă .. împreună. ) cu ajutorul poştalionului sau cu ajutorul cailor schimba i la fiecare popas...DIONISIE. în eventualitatea că . în amurg..) în al i timpi.. (sau de . să se facă catolic. altcum.COSTIN ..CR. fix: după ce se împlinesc trei ani în capăt.încă cum! a încăleca în oaste. a mări pre ul.. (sau de a . a mişca din umeri (în semn de neştiin ă..LET. în aşa măsură că . în caz contrar încă cum a încăleca în oaste (mai) înainte să . la bătrîne e. foarte mult.. altminteri: sfătuitu-s-a cu un prietin..

a-şi găsi beleaua. îl bătură. în cele (sau cea) (mai) din (sau de pe. a se încăl a cu cineva. la urma urmelor.DELAVR.. în ce mod. acu-i acu ca să. rugă. referitor la. din punct de vedere. ce fel de om e?. cînd.. ) a scăpa de sărăcie.REBR.: dînşii la ceartă începură.ISP. (înv. şi pop.. în cel mai bun (sau mai rău) caz. (înv . 1) a fi foarte bucuros. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la incandescen ă. a începe la .. în ce chip în cele din urmă în cel mai bun caz în ce parte? a se începe cu cineva a începe cuvînt a începe la ... a se încărca cu cineva (sau cu ceva). cum: şi înva ă în ce chip se cade a face . a nu mai încăpea de cineva. a nu mai şti ce să facă de atîta bine: boierii nu-şi încap în piele de petreceri....) sau în ce (sau care) ceas. a o lua altcum: îl luară cu frumuşelul.. a ac iona fără certitudineareuşitei: ei. a se impiedica de cineva. a încălzi (sau a înfierbînta) pînă la roşu. a nu-şi încăpea în săul său. în privin a.CORESI .. cu o clipă înainte de a fi prea tîrziu.CEZAR.. în (sau cu) ce chip. a-şi aprinde paie în cap. 2) a fi înfumurat.. sub raportul.BIBLIA.EM. în (ceea) ce (sau cît. . a începe pe altă coardă în ce priveşte a încerca marea cu degetul a încerca norocul a încăleca pe nevoie. ) a începe discu ia: iarăşi a-nceput cuvînt străinul .. a nu(-şi) mai încăpea în piele. îmbrăcat numai cu cămaşa: afară-i vremea vrăjmaşă.) a fi foarte preocupat. am avea de făcut următoarele observa ii. a se încărca de calabalîc. a întrebuin a alte mijloace (de convingere. a încărca (sau a umfla) nota de plată. de constrîngere). dublu: scurteica fusese încă pe-atît de lungă... ) a sonda terenul (pentru a vedea dacă are şanse de reuşită). ) după) urmă. ce opinii sau inten ii are?... a se apuca de . a prinde să .POP ... a face cunoştin ă cu cineva de care nu mai po i scăpa.) a fi peste măsură de gras.P. a lua asupră-şi sarcina de a se îngriji de cineva (sau de ceva)..) a ispiti) norocul. 2) (fig . a bate (pe cineva). în ceasul ce ..COŞBUC. (judecînd lucrurile) sub aspectul . iar în cel mai rău .. (fig. în ce ape să scaldă. şi eu sînt numa-n cămaşă. în ce ape se scaldă?.COŞBUC .CAMIL. . a(-şi) încerca (sau a cerca. a nu-l (mai) încăpea cămaşa (pe cineva).: nu sti i în ce ceas Domnul nostru vine.. încă (odată) pe-atîta. a se lua la ceartă cu cineva: nu te începe cu un ăran.POP. (reg.. ca doardoar a încăleca pe nevoie... în ceasul al doisprezecelea. în ce fel... în ce parte?.. (pop.: în ce priveşte forma. ) întrucît. în cămaşă (sau cu cămaşa).. neliniştit.. 1) a se îngrăşa. n-a putea să scape fata împăratului de la un necaz ca aista? POP . a începe (sau a o da) pe altă coardă.i încerci norocul. să vadă.a încăleca pe nevoie a se încăl a cu cineva a încălzi pînă la roşu în cămaşă a nu-l încăpea cămaşa a nu mai încăpea de cineva a nu mai încăpea în piele a nu-şi încăpea în săul său încă pe-atîta a se încărca cu cineva a se încărca de bogdaproste a se încărca de calabalîc a încărca de Doamne-ajută a încărca nota de plată în ce ape se scaldă? în ceasul al doisprezecelea în ceasul ce . (sau care . pentru un serviciu. în ce direc ie?. a se încărca de bogdaproste.. a ieşi la liman: muncea în dreapta şi în stînga. a încărca de Doamne-ajută (pe cineva). .i mai încapi în piele de fudulie? REBR. Cătălin.. raportat la.. ai putea învă a o meserie.. în ultimul moment. începură dară pe altă coardă.POP. dete şi peste calul tatălui său din tinere e. unde?: în ce parte a apucat-o? a se începe cu cineva. a încerca marea cu degetul.CR. (reg . privitor la... ca să-şi cerce norocul. în clipa (sau momentul) în care .P.. ... a nu avea loc. . (înv . SAD.. în ce dispozi ie sufletească se află?: mă duc să văz ce gînduri au... cu privire la. în sfîrşit: în cele mai de pe urmă.. a începe cuvînt. plin de ifose: nu. s-o dus acolo la fîntînă. încît) priveşte (sau privea).ai putea intra în politică. degeaba. 2) cel mult (sau cel pu in): i-aş putea da în cel mai bun caz douăzeci de mii pe ele .. 3) a fi gras şi leneş. 1) însitua ia cea mai bună (sau mai rea): în cel mai bun caz. a căuta.VLAH... a mări nejustificat suma datorată pentru un produs.

a păzi cu străşnicie. a trece cu vederea ceva: slujbaşii stăpînirii de multe ori închid ochii. a închide ochii sau a închide un ochi. a nu (putea) închide ochii. a nu putea dormi. să aibă noroc etc. a nu mai voi să audă ceva. parcă nu mi-ai fost curată. a încheia catastihul. a lega o prietenie.NEGR. cînd vi s-a închide glasul. în semn de supunere: să nu fie silit a închina cetatea din pricina setei şî foamei. a se închina (sau a cădea. a veni) înaintea cuiva. a avea insomnie: zori de ziuă se revarsă şi ochii încă n-am închis.POP. (pop .POP. a veni) la poala (sau la poalele) cuiva. treptat.SAD. a o încheia cu cineva. urîndu-i să fie sănătos. a capitula: oastea lui Ieremia închină armele lui Mihai. a fi la cheremul cuiva: să vie aici.CAR. (p. în chestie sau în chestiune. a închina băutura sau a bea în cinstea cuiva.ISP.POP . a fi lîngă cineva în ceasul mor ii şi a-i coborî pleoapele peste ochi: cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? ISP. a i se închide ochii (cuiva). ) a i se înfunda (cuiva). probleme) în discu ie. a încheiat-o. a se face că nu observă ceva. încet-încet a închega ceva bani a închega două vorbe a închega o prietenie a încheia catastihul a o încheia cu cineva a încheia hotărîre a încheiat-o în chepeng în chestie a i se închide cărările cuiva a închide cu şapte pece i a i se închide glasul a închide lupul în stînă a închide ochii a închide ochii a i se închide ochii a nu închide ochii a închide ochii cuiva a-şi închide urechile a închina armele a se închina de sănătate a închina dracului pe cineva a-şi închina fruntea în ărînă a închina în sănătatea cuiva a se închina la poala cuiva a închina o cetate . la poalele slăvitei măriri. a se împrieteni (cu cineva). să închee hotărîre. a se dezinteresa de cineva: să fi fost mîndră-nchinată. 2) a muri.ext.) a tăcea.. a muri. a-şi astupa urechile. pu in cîte pu in. cu mare băgare de seamă: planetele cu-ncetul ar reintra în via ă în vechile lor legi. a se închina de sănătate. a înceta din via ă. a preda o cetate (cuiva).. a închina (sau a bea. a muri: a venit vremea să-şi închine şi el fruntea în ărînă..CONACHI. a-şi închina fruntea în ărînă.. a-şi închide urechile.) a rupe legăturile. cu obloane ce se trăgeau în chepeng. (înv. (fig. a înceta din via ă. a amu i. ) a muri: că nu ştii ziua. teme. EM. a închide ochii (pentru totdeauna).: beau un pahar de bere în sănătatea voastră. de) sănătatea cuiva. a închina armele. a închega o prietenie (cu cineva). încet-încet sau cu încetul sau încetul cu încetul. a închina dracului pe cineva. nici ceasul.POP.OD. a se închina (sau a cădea. a muri. ) a decide: au adunat pre vlădicii şi arhimandri ii . pierd încet-încet sim irea. a închide lupul în stînă.DRĂGHICI. a încheia hotărîre. ) a saluta pe cineva. a pune deoparte ceva bani. rela iile cu cineva.SAD. a renun at. a lega coerent cîteva cuvinte. foarte încet. a strînge. 1) a picoti. a închide ochii cuiva. să arate. a ciocni) în (sau pentru. (înv. ) a-şi aduce duşmanul în casă. a închide (sau a fereca) cu şapte pece i. a nu mai putea face nimic. a lăsa în pace pe cineva. a trimite salutări cuiva. (înv. a închega două vorbe. putîndu-se ridica şi coborî pe verticală: ferestrele catului de sus . a i se închide glasul (cuiva). a nu mai avea nici o ieşire. a închina o cetate (cuiva). în chepeng. a închega ceva bani. a da dracului pe cineva. . (despre subiecte în dezbatere. a i se închide cărările cuiva. a abandonat. (fam .a înceta din gură a înceta din via ă a înceta din gură. fericit.

.BELDIMAN. în ciudă sau în ciuda cuiva. (p. astfel. 1) sub formă de . aşa: le răspunse într-acestaşi chip zicînd .AL. a (se) încîlci (sau a (se) încurca) i ele (cuiva). de supărare). 2) în pofida (cuiva sau a ceva): verişoara tot tînără rămîne. 2) spre lauda. în felul acesta. declara ii de supunere: a închinat ara turcilor . fă iş..CR . 1) a capitula. şi pop . 2) cu neputin ă de aflat: taină ferecată cu şapte pece i.) în spate: le-au rîdicat în cîrcă [coşni ele]. corp la corp. în chip de şedere în chipul în chipul acesta închis cu şapte pece i a încinge cu o bîtă pe cineva a închina o mănăstire. imediat. a cuprinde cu mîinile pe după gît pe cineva. dezordine.P . a închina o ară (sau cheile ării). în chip de . 2) (înv . 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforăitoare discursuri în cinstea eroilor . în cîte sîntem azi?.POP... dar răutăcioase în fond... a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine să-i încîlcească i ele. 1) păzit cu străşnicie.....: au trecut la arigrad.VLAH.. în chip de şedere. a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva. în (sau cu) chipul acesta sau într-acest (sau (înv. încîntat de cunoştin ă!.DOS . în ciuda vremii ce trece. căzînd în genunchi.. a bate pe cineva: mi-l încinge cu o bîtă zdravănă. ) a-i spune (cuiva) vorbe plăcute în aparen ă... a i se în epeni cuiva fălcile (sau gura): o emo iune îi încleştă fălcile. 2) (fig. a înlăn ui cu bra ele pe cineva. ca şi cînd ar fi . (înv . foarte repede. 1) cu inten ia de a provoca nemul umirea. ce zi a lunii e azi? în cîteva clipe.I. în felul . supărarea cuiva. în chip. a se declara învins: cine scapă cu fuga într-o parte. cu înfă işare de.. deghizat în .. a-şi încleşta din ii sau a se încleşta cu din ii de ceva... în calitate de .. în chip de negustori.. în formă de . închis (sau ferecat) cu şapte pece i.. a muşca cu putere din ceva. ) a muri.ext.BIBLIA. a se lupta cu îndîrjire.AL. sînt bucuros că v-am cunoscut! în cîrcă. de frică.. a încînta cu migdale amare (pe cineva).. a i se încleşta inima cuiva. a hărăzi o mănăstire (împreună cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfîntului Munte. a se incăiera: românii s-o întîlnit cu leşii şi-acum s-o încleştat la luptă. ) a adormi.COSTIN .. a face.. ) pe fa ă. în numele unei ări.CEZAR. aşa.. în cealaltă închină steagul. au aruncat acealea pe foc în chip de jertvă.. pentru a nu sta degeaba: lucrez la nişte lingurele înflorate. PANN.POP. (reg. sub pretextul că . a i se încleşta fălcile (sau gura) cuiva. în cinstea nepotu-său. în (sau spre) cinstea cuiva.. a încinge cu o bîtă pe cineva.. spre gloria cuiva: împăratul făcu un ospă foarte mare..POP . în chipul sau în(tr-un) chip de . în chip de şedere.. a se încleşta la (sau în) luptă. (înv.: amîndoi. ) într-acestaşi) chip.. a-i pune be e în roate (cuiva). şi nu pren pilde. în semn de .. în cinstea cuiva în ciudă a încîlci i ele a încînta cu migdale amare încîntat de cunoştin ă! în cîrcă în cîte sîntem azi? în cîteva clipe a-şi încleşta bra ele de gîtul cuiva a-şi încleşta din ii a i se încleşta fălcile cuiva a i se încleşta inima cuiva a se încleşta la luptă ...NEGR.. într-o doară. a (se) încurca planurile (cuiva)..) ca. în loc de . a (se) produce confuzie. a închina steagul..a închina o mănăstire a închina o ară a închina steagul în chip în chip de .: [un stejar] cioplit în chip de ghioagă.POP. a avea senza ia că inima e strînsă ca într-un cleşte (de durere. deschis: gură cu gură voi grăi lui în chip.

în contratimp. (înv. ) într-adevăr. în(tr-o) clipă. împreună. conform .eu n-am meritat. a-şi împreuna mîinile.) încoa şi încolo (sau încolea). (pop.CR. a se încocle i o luptă. a se uita cu groază la cineva. în credin ă. în continuare. în opozi ie: discu ie în contradictoriu . în curs de construire.POP . chiar atunci: în clipa aceea. laolaltă. în conformitate cu . încotro vede cu ochii sau unde îl duc ochii. în construc ie. inînd seama de . oriunde. (reg. de a-şi aminti: îmi dădeam cîteodată osteneala să-mi încordez memoria.. încoace şi încolo sau (pop .: dacă facem onoare zisului domn de a-l men iona. a se învinovă i. a-şi încrucişa mîinile: Budulea îşi încopcea mînile pe piept..SL. to i deodată. gol piciorul încăl a cu piele şi cu legături în cruciş. a-şi încordaputerea încotro vede cu ochii în credin ă în creierii mun ilor a-şi încremeni ochii a încresta în grindă a încre i din sprîncene a se încrimina unul pe altul a încropi din tei curmei a-şi încropi traiul în cruce .PANN. potrivit cu . numaidecît. a însemna ceva în grindă spre aducere aminte: azi am să-ncrestez în grindă! COŞBUC. în toate păr ile: începe a purta caii încolo şi încoace. a-şi holba ochii: încremenindu-şi ochii.a-şi aduna. în formă de cruce.POP.a-şi încleşta mîinile în clipa aceea în clipă încoace şi încolo a se încocle i o luptă încolo şi încoace în col uri în comun în conformitate cu ...... ISP. indiferent unde: alta nu-i mai rămîne decît ..favor ce-n credin ă.CEZAR. în contradictoriu.. a-şi face imputări reciproce. am sim it că nu mai am aer. i-ai încleşta mîinile. printr-un efort.ISP . continuu... a-şi încropi traiul. prin urmare. în contradic ie cu . în cruce (sau cruciş).. să se ducă încotro vedea cu ochii. dar n-are încotro.mintea. a-şi încremeni ochii.N. ) a aduna cu îrîita. în clipa aceea. în consecin ă.toate puterile... a face efortul de a în elege.. în consecin ă în considera iune în construc ie în continuare în contradictoriu în contradic ie cu . ) a se încinge o luptă: şi unde mi se încocle i o luptă .. nepotrivit..CR.PANN. a încropi din tei curmei. în comun. privea o dată la dascăl şi rămînea cu capul plecat.. a încresta în grindă.. COSTIN. ca urmare. încrucişat: oştenii Rîmului . în dezacord cu . în locuri înalte şi greu accesibile. este numai în considera iunea unei reviste în care s-a citit cîteodată un Alecsandri. ) încoa). memoria). inoportun. în (sau cu) col uri. în opozi ie cu ..GR.. pe seama cuiva. traiul să mi-l încropesc.CAR. HASD. zău!: florile acelea în mînă-mi căzură . cît ai clipi din ochi.. în cor. în contratimp în contul cuiva a-şi încopcia mîinile în cor a se încorda către cineva a-şi încleşta mîinile. a-şi îmbunătă i traiul: copilaşii să-mi hrănesc. a se încrunta: Sfînta Duminecă cam încre eşte din sprîncene.EM.. la unison.. fără întrerupere. îndată. vîrînd degetele unele între altele: de-ai şti tu cum trăiesc.P. a se acuza.. a-şi încopcia mîinile (pe piept).. în toate păr ile: rătăci încoa şi încolo prin pădure. în contul cuiva. în considera iune.AL. imediat: într-o clipă-l poartă gîndul îndărăt cu mii de veacuri. a se încrimina unul pe altul. în dezacord. col uros: vorba-n col uri şi rotundă fără cercuri se înfundă.NEGR . încolo şi încoace (sau (pop... lung la dînsul s-a uitat. a se încorda către cineva. în creierii mun ilor. a încre i din sprîncene. a-şi încordaputerea (sau puterile.

. căn curînd. a strica obiceiurile (cuiva): îs striin şi nu-mi cade bine să vă încurc rostul.DOS .. 2) indecis. pe loc. pe vecie: dracului scădzură armele în cumplit..) peste curînd. 3) foarte. a încurca rostul (cuiva). bade. în timpul .. imediat ce . în decursul . vremea n-o mai încurca. a avea o idee fixă. a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici şi încurci lumea degeaba? POP. în necunoscute haine s-a schimbat.. în curs de rezolvare.... nehotărît..) 1) a duce o via ă chinuită.) de cumuşi .a i se încuiba în cap ceva în culise în cumpăna nop ii în cumpănă în cumplit în cunoştin ă de cauză a i se încuiba în cap ceva.. (pop. în culise. 1) în echilibru. (pop . de-a latul: trece sate-n curmeziş şi dumbrăvile-n lungiş. a încurca vorba sau a o încurca... a nu glumi. cunoscînd bine lucrurile. şi pop . a nu sta pe gînduri..... în timpul zilei. a bălmăji. repede: să-i faci îndata mare o zeamă de pui. 1) în lat.. în fond...CAR. cît durează . în secret... pe cale de a fi executat. în definitiv ...... nu te încurci! CR . 3) a încurca vorba.POP. a vorbi confuz..POP. BIBLIA .... a nu pierde vremea: dar cîn i. a i se încurca (sau a i se plimba) limba (în gură) (cuiva).EM. (înv. îndată cum . (pop.. în timpul ... .. cînd. ) imediat. în debandadă în decursul . 2) (fig.. în dezordine.ISP.POP .. a bolborosi.) ocluzie intestinală. pe durata .. a vorbi greu.. sau în cursul ... la miezul nop ii. în curs de execu ie în curs de rezolvare în cursul zilei îndata mare îndată ce . a o încurca a nu se încurca a încurca cuvinte a i se încurca limba a încurca lumea a încurca rostul a încurca vorba a încurca vremea încurcătură de ma e în curînd în curmeziş în cur în curs de . în (de)curs de . la urma urmelor: căci în definitiv. după ce . şezînd: ce-mi eşti bun.. în definitiv.NEGR.în scurt timp. în cunoştin ă de cauză.POP..: vitele fără lapte să tămăduia îndată cît vrea bea de ceaia apă.. cu mînia. 2) a o pă i (cu cineva). a îngăima. a încurca lumea. în cumpăna nop ii. sau cum ce . a încurca vremea. îndată cum . băiete! POP. ) îndată ce . imediat ce . în curs de execu ie.POP. sau (înv . cum poate. a o încurca... în curmeziş. în cumpănă. roaba babei sapropie de el.POP .: în cursul zilei. a da răspunsuri evazive. te-nsori. nu peste multă vreme: trimisu-mi-ai la scrisori.. a pierde vremea(degeaba): dragă. (de) îndată ce . haotic.PANN .. în cur sau din cur. pe durata .. Lăpuşneanu porunci. a spune minciuni: o tot încurcă şi ei cum pot.. voi merge şi eu . dacă dormi în cur! POP . pe cale de a fi rezolvat. a da din col în col . toată activitatea lui nu s-a exercitat altfel decît ca paradă ostentativă de bun sim ..: îndată ce sosise. de îndată ce .PSALT . îndată cît ...: de ziuă-ndată cum s-a luminat. îndata mare.. în cursul zilei.. de nu ştii juca. în debandadă.... cu vai: o încurcă şi el de azi pe mîine. a rosti cu dificultate cuvintele. a da de dracul: de data asta ai încurcat-o cu mine. cîn i... grozav de: fata împăratului unguresc îi frumoasă în curmeziş. încurcătură de ma e. a nu se încurca. în curînd sau (înv. a trăi cu chiu. ) pentru totdeauna.. ) pe căi piezişe: de . imediat ce . a încurca cuvinte. îndată cît .. a nu se lăsa. (pop . .. (înv.. ) a încurca treburile.. ve i mearge către mine în curmeziş. (pînă) în (sau la) cumplit.POP .

foarte repede. fragmentar. a nu avea chef: ce eşti aşa de supărat? lasă că nu i s-au înecat corăbiile! POP. a-şi prelungi via a. a eşua într-o ac iune chiar înainte de încheierea ei: să se înece tocmai la mal? ISP. (înv. reprodus aparte. nedefinit..) (ceva sau cineva). în exces.PANN. 2) (despre oameni) cărunt. a persista (asupra a ceva): nu voi trăi în veac. (sau către .. a apuca drumul spre un loc anume: într-acolo deci şi dînsul îşi îndreptă cărările pentru care se ostenise atîta mare de vreme.POP .ISP.). a umbla după pleaşcă. în etate. într-o doară. în ultimă analiză. a se îndrepta. în dorul lelii. aiurea. a îndruga (sau a înşira. a se îneca în vorbă. 1) (înv. a-şi îndrepta pasul (sau paşii. a o lua spre . ) în fapt: Nastratin era un Hogea (dascăl sau învă ător) . în direc ie opusă. a se îneca (tocmai sau ca iganul) la mal. a măcelări.. te-oi lua. sur. nehotărît. cărarea. . nu-l găseşti însă în faptă să fi fost vreun viclean. în esen ă.a se îndelunga cu zile a se îndesa ca iganul la praznic a îndesa căciula pe urechi în direc ie opusă în doi craci a îndoi în arc a se îndelunga cu zile. în doi peri în doi timpi şi trei mişcări în dorul lelii a-şi îndrepta cărările într-o parte a se îndrepta de păcat a-şi îndrepta ochii asupra cuiva a-şi îndrepta pasul spre . echivoc. a îneca în sînge. calea) spre . la fel (de . a se îndrepta de păcat. în doi timpi şi trei mişcări. în extras.: Dumnezeu şi cu Sîn-Petru îşi îndreptară paşii către un munte. 1) a trage căciula pe urechi.. a îndrepta spatele (sau spinarea) cuiva. fără măsură. a i se îneca corăbiile (cuiva).ISP . ) a avea via ă lungă. ) a expune pe larg.. a-şi îndrepta cărările într-o parte. a se îneca ca iganul la mal. (pop . ) cherchelit. 2) a se arăta nepăsător. în doi peri. în vîrstă. a îndrepta spatele cuiva a îndruga verzi şi uscate a se îneca ca iganul la mal a i se îneca corăbiile a se îneca în datorii a îneca în sînge a se îneca în vorbă a se îneca la mal în egală măsură în esen ă în etate în evantai în exces în exerci iul func iunii în extras în faptă . bătrîn.. anapoda.. a se face a nu şti. a se îneca în datorii. în faptă. 4) (reg. a fi copleşit de datorii. . a fi supărat. a spune vrute şi nevrute. în sens invers. în doi craci. (înv. a păşi. a insista. 3) (fig .ext. a-şi îndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva. a îndesa (sau a tufli) căciula pe urechi. a eşua înainte de a sfîrşi ceva.. nimicuri: vă tot îndrug la verzi şi uscate. (p. eu cînd oi vedea ursul în doi craci. de mîntuială: pleacă şi el cam în dorul lelii. excesiv.) ridicat în două picioare (şi crăcănat): Bico. în exerci iul func iunii. confuz: vorbe în doi peri . a se înghesui unde se dă ceva degeaba.POP.BIBLIA..EM.EM.DOS . a stărui. a se împiedica în vorbă. 2) (fig. a spune) verzi şi uscate.ISP. a masacra. 1) (pop.. despre animale) care are părul din fire amestecate de două culori.EM. a se uita la cineva: ea nu putu decît să-ndrepte asupră-i ochii săi stinşi şi orbi. în timpul serviciului legal. fleacuri. beat. cît ai clipi din ochi. ) a se mîntui de păcate: cela ce-au murit s-au îndereptat de păcat. ) care este între două vîrste: o muiere-n doi peri. neclar. a se îndesa ca iganul la praznic. văcar după vaci.. a îndoi în arc.) care este între două stări. pentru ca să îndelungesc la mînie.. a arcui: mîna ta îndoaie în arc o ramură de fag. a-i rămîne vorba în gît. a-i arde o mamă de bătaie (cu bă ul pe spinare) cuiva. în egală (sau în aceeaşi) măsură. în evantai. în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc.

în dos ciumă în favoarea cuiva a se înfăşura pe undeva în felul ..CAR. a dormi dus.) în borta şarpelui. în fuga cailor.în fapt de zi în faptul dimine ii în fa a . (pop ..EM. dinainte: în fa ă..REBR. (înv. în (toată) fire(a). în fond. a se înfăşura pe undeva..BĂLC. în galop.. şi el dreptate. care nu a depăşit termenul de garan ie. într-un (sau dintr-un) loc ascuns. la începutul zilei (sau al serii): şi în faptul zilei. ) în diferite feluri: să inve e a citi slove noi.. decretul. în fa a poporului. în galop: o caleaşcă trecu în fuga cailor. ) bortă) de şarpe (sau de şoarece) sau (reg . în fa ă mumă. în fiin ă. în flanc (cîte unul). a trage un pui de somn. în folosul (cuiva). (despre barbă) cu păr ile laterale mai lungi decît mijlocul. a o pă i: a umblat cit a umblat. în plină tinere e (sau june e.OD. spre binele.EM. în fa a . în garan ie. a nu mai avea încotro. a-l înfunda rîsul pe cineva. a hoinări. greu de descoperit: dar nu cumva să faci de altfel. a trăi din munca altuia: o fi fost un zgîrcit .. a închide. repede. a mers la casa oraşului şi a iscălit. în fa ă în fa ă mumă. în fond.EM. a înfige cornul în pernă (sau în blana patului. în realitate: avea. în fa ă...OD. real. li-i luna.CR. a citi apoi pe felurime. a acoperi cu scînduri (sau a zidi) o uşă sau o fereastră. în favoarea cuiva. a i se înfunda (cuiva). în floarea vie ii (sau a vîrstei. a înfunda gura cuiva.: după Te-Deum. în fugă: un călăre trece-n galop.DELAVR.a se instala undeva: Mihai îşiînfipse tabăra în locul părăsit de duşman. în faptul dimine ii (sau zilei). în şir indian.. a nu mai avea nici o ieşire. maturitate): de ce să moară Emmi în floarea tinere ii? AL. că nici în borta şoarecului nu eşti scăpat de mine.P. iute. în furculi ă. (sau a şoarecului). cu scaun la cap: cum de-a putut să se orbească aşa de tare dumnealui care-i om în toată firea? AL. a se îngîmfa. începutul dimine ii (sau al zilei): faptul zilei în slavă se repede. în beneficiul (cuiva): spectacol în folosul copiilor orfani .) a hălădui. a rîde înfundat. pe înfundatelea. ipocrit. în pămînt). în sfîrşit: o vorbă-ai vrea în fine s-auzi cum o rostesc. în dos ciumă. în felurimi sau pe felurime. în galop întins.URIC. precum: vorbesc româneşte cam în felul „Fran ozitelor“..CEZAR. în (sau din) gaură (sau (reg.. existent: toate închinările [mănăstirilor] azi în fiin ă. în văzul . unul în spatele altuia. de fapt.PANN. a astupa gura cuiva. a-şi înfige corturile (sau tabăra) undeva.VLAH. dinaintea . a rătăci pe undeva. fă arnic. spre folosul cuiva: o concesie în favorul părin ilor moldoveni. a se înfoia ca varza. a înfunda o uşă (sau o fereastră).NEC . ca.. în fine... în gaură de şarpe .. scăpare. în toate min ile. aşa i-au lovit moscalii pe tătari pre dincolo. a june ii).a se stabili. a reduce la tăcere pe cineva.. a se înfrupta din talerul cuiva. a împiedica pe cineva să spună ceva. în felul . dar acum i s-a-nfundat. prin şuier de şoapte s-ardică pe cer curcubeie de noapte. d-ăla de-şi goneşte neamurile să nu se mai înfrupte nimeni din talerul lui. a tinere ii. în felurimi a înfige cornul în pernă a-şi înfige corturile undeva în fiin ă în fine în fire în flanc în floarea vie ii a se înfoia ca varza în folosul în fond a se înfrupta din talerul cuiva în fuga cailor a i se înfunda a înfunda gura cuiva a înfunda o uşă a-l înfunda rîsul pe cineva în furculi ă în galop în galop întins în garan ie în fapt de zi (sau de seară).NEGR.

2) (fig. (înv. . toacă). a se însera (sau a se lumina de ziuă): tocmai se îngîna ziua cu noaptea. (reg . o umilin ă: asculta cu dezgust şi numai înghi ea noduri. a lăsa gravidă. a înghi i şopîrla (sau o şopîrlă).SAD. suferin ele. a înghi i (cu) noduri. a da de dracul. 2) a se ab ine de a spune ceva nepotrivit. înghe at bocnă (sau ciocan. a înghi i gutuia.EM. a-i fi foarte frig (cuiva): nea înghe at . l-au bătut cu buzduganul. se sculă şi ieşi. ) a min i cu neruşinare: vorbele lui făcură să înghe e şi cenuşa sub foc. a se lua după cineva. a suporta (de nevoie) o dojană. zboară cu dînsul în înaltulceriului.ISP . aflat în stadiul ini ial. OD. 2) (fig.. a se îneca (mîncînd): la masă nu odată era să înghi cruciş. a suporta un lucru neplăcut.POP . a-şi îngreuia stomacul. a îngrozi de cap (pe cineva). a-i înghe a (sau a-i degera) măduva-n oase (sau în ciolane) (de frig) (cuiva). o insultă: fu silit să înghi ă găluşca. a se îmbina. în grabă. a se lupta) ziua cu noaptea. a îngropa cu talerul (pe cineva). 1) din punct de vedere general.CR. grăbit. a înghe a (sau a face să înghe e) (şi) cenuşa sub foc.. în gura mare. însărcinată o femeie.AL. a-i înghe a sîngele în vine (cuiva) sau a înghe a sîngele (în cineva). a înghi i în gol (sau în sec). a înmormînta pe cineva cu fonduri strînse prin colectă publică: or să te îngroape cu talerul.CR. a se îngloda în datorii. a fi cuprins de groază: cînd văzu namila de urs la doi paşi. în tării. a înghe a de frig. a se speria foarte rău. a face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele: m-am înglodat în datorii pîn-în urechi..VLAH . a se înhăma după cineva.SAD.POP. 2) de obicei: cugetările care-l preocupau în genere. rabdă! a înghi i cruciş. degerat. ca pe cerşetoarele paralitice din mahala. înghite şi taci!. a înghi i hapul (sau găluşca) sau a o înghi i. ) a suporta cu greu o durere.GANE. a înghi i hapul. o batjocură. a prigoni pe cineva. în văzduh: calul .NEC .. cînd din întîmplare ochii noştri se întîlneau. înfrupta din ceva: înghi i-n sec. (fig. sim i că-i înghea ă sîngele în vine. cu voce tare: striga în gura mare că e persecutat. în germene. a se îngîna (sau a se bate. a se apuca prea tîrziu de o treabă a îngreuia (sau a îngreuna) o femeie. a urmări. 1) a îngurgita cu dificultate.) a amenin a cu moartea (pe cineva): craiul îndată au trimis căr ile sale pretutindenea. a înghi i pastila. măduva în ciolane de frig. fără a intra în amănunte: lămuriri asupra acestei expozi iuni în genere. repede: atunce în grabă .ISP. 2) (fig .) a nu se putea împărtăşi.în general în germene a înghe a cenuşa sub foc a înghe a lemn a-i înghe a măduva-n oase a-i înghe a sîngele în vine înghe at bocnă înghite şi taci! a înghi i cruciş a înghi i gutuia a înghi i hapul a înghi i în gol a-şi înghi i limba a înghi i noduri a înghi i pastila a înghi i şopîrla a se îngîna ziua cu noaptea a se îngloda în datorii în grabă a îngrăsa porcul de Ignat a îngreuia o femeie a-şi îngreuia stomacul a îngropa cu talerul a i se îngroşa obrazul cuiva a îngrozi de cap în gura mare în harul Domnului a se înhăma după cineva în înaltul cerului în general sau în genere. (înv . înainte de a se dezvolta.. a-şi înghi i limba. de moarte îngrozind care se va băga să treacă peste învă ătură. a suporta o neplăcere fără să crîcnească.CAR. .LET. a răbda. 1) a i se tăbăci pielea cuiva.) a o pă i. 1) a mînca cu mare poftă. a-şi încărca stomacul mîncînd prea mult sau mîncăruri prea greu digerabile. în înaltul (sau în slava) cerului. ) foarte înghe at.CR.) a se învă a să suporte greută ile. ) fără nici o cauză: să le arăt eu pe cine chinuieşte el în harul Domnului. a îngrăsa porcul de Ignat. (reg.. a înghe a lemn. în harul Domnului. umilin ele. a i se îngroşa obrazul (sau pielea) cuiva. 1) a înghi i aer.

. 2) relativ la .CR .CAR. în (sau la) linia . foarte mult.POP.: s-a discutat mult în jurul acestei probleme . 1) pe scară largă.... BIBLIA... în memoria . aproape. să măcinăm boii!.. în linia . la nivelul . întru) mijloc de . din cauză că lipseşte ceva. cum se pricepe: tăia cum ştia el în legea lui să taie... în dreptul . în miniatură. în masă..... în mărime reală. în toate direc iile. în lung(ul) şi în lat(ul) (sau în curmeziş(ul)) sau în lungiş şi-n curmeziş... ) înjurătură „de cruce“: el te suduie de cruce.POP .. în lung şi în lat în mare în mare parte în masă în mărime naturală în măsura posibilită ilor în medie în memoria . nestingherit: el îşi închise ochii ca să în libertate viseze în libertate. nişte corni e în lege. pu in.. 2) în rezumat... atît cît (se) poate sau cît (se) va putea. în timpul.. pe scurt. în jurul . în toiul: vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului..ISP .. . ) în toate direc iile. în general. în măsura (sau în limita) posibilită ilor. în josul în (sau din) josul. în lă iş şi în curmeziş în lege în lege. ) în mediu. în mijlociu. în lături în lături.ext. sau în (sau pe) mijlocul . în (sau prin) mijloc sau în (sau pre. peste tot. în loc de ..POP. în linii generale în linii generale (sau mari)... în legea cuiva în legea cuiva. la o parte: fereşte în lături! în lă iş şi în curmeziş. (pop. în felul cuiva. în lumea largă în lumea largă. în mărime naturală. DOS .1) de dimensiuni foartemici.. între. în cantitate mare. în şir drept. în (sau din) partea mai pu in înaltă: în josul scării. în genere. 3) comer cu ridicata. BARI IU.. în largă măsură în largă (sau în mare) măsură. spre cea mai multă parte pre cea de tot folositoare şi scumpă. miniatural: un înc de vro şapte ani. ca măsură intermediară între cantită ile sau calită ile elementelor componente. (fig . în lung şi în lat: vestea mor ii lui s-a dus în lă iş şi-n curmeziş. (sau în locul . 2) în număr mare. în medie sau (înv. în larg în larg. printre. 1) la mijloc. a înjuga boii la car a înjuga boii la car.. în linie în linie. a înjura profanînd cele sfinte. (p. în majoritate. de-a lungul şi de-a latul. în loc de . în mică măsură sau în măsură neînsemnată. substituit cu . nu vezi ce prostii spui? înjugă a înjura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) (sfinte) cruci (cuiva).VLAH.EM. în (sau din) lipsă de... (cuiva sau a ceva). în amintirea cuiva (sau a ceva). 2) pretutindeni. adevărat: două cucuie tari . a înjura de cruce în jurul . 1) în cantitate mare. integral.. să măcinăm boii! sacii la car şi hai la moară. 2) în cursul. în lipsă de. cu totul.. departe de ărm. de tot. în mare. 2) la scară redusă. în mică măsură în mijlociu în mijloc în miniatură ..: să-şi facă casa în linia uli ei? NEGR . 1) în preajma ..... în bună măsură: au desăvîrşit .. în cantitate mică.... înlocuit. înmic: limba română o pă ea aici în miniatură ceea ce pă ea limba maghiară la magna ii Ungariei. înjugă sacii la car şi hai la moară. în josul apei în josul apei. de-a binelea.. pretutindeni: nouă ani de-a rîndul am colindat pămîntul în lung şi-n curmeziş. ca omagiu postum..în întregime în întregime. 3) la mijloc. 1) în locuri depărtate. un ăran în miniatură.) spre cea mai multă parte. în medie. cu totul. masiv. în: văzură pe svînta în cuptoriu în mijloc de doi îngeri... după bunul plac. la vale.). în (deplină) libertate sau în toată libertatea. în (cea mai) mare parte sau (înv .) a începe (sau a se apuca de) o treabă.. cu to ii....

. 2) (fig . în minutul acela. ) involuntar: se uita în neştire la gheata din piciorul stîng. în natură. în nădejdea .în minoritate în minte în minutul acela în mişcare în mod necesar în mod organic în momentul acela în monolit în muchii în natură în nădejdea .ext .EM.. parc-ar fi la masă mare. obligatoriu. a se înnădi cu cineva în neastîmpăr în necazul . patru etc. în neştire în nevăzut în nevoie în nevoin ă în noaptea timpurilor a se înnoda la ceartă a se înnoda la vorbă în noduri a înnoi o casă în not în număr în număr de .MACED .. în vremuri imemoriale. a zugrăvi o casă. vesel: dar el cîntă-n nepăsare. care are mai multe suprafe e ce se intersectează: stîlpi de zid în patru muchi. a se încurca cu cineva: se dete lîngă muma copiilor. şi reg .AL..) activ. în numărul . cu necesitate. în momentul acela sau în acel moment.. în ciuda . în acea clipă..PANN. 1) în realitate. în negru în neodihnă în neorînduială în nepăsare în minoritate. cu piciorul sau în minte.. era tăiată în monolit.:face parte din numărul celor respinşi (la concurs) .. în neodihnă..SAD .. torturat: îl lăsară să-ş petreacă în nevoin ă. (chiar) atunci: în momentul acela văzui pe poli maistru. încordat. inseparabil.EM. fără doar şi poate.. a înnoi o casă.. în (sau din) numărul . în minte.. în gol: privea în nevăzut. străvechi. fără sens: îl tot cată în neştire colo sus la mănăstire. în total..GALA . fără socoteală. în număr de . în neastîmpăr. cu buzele sub iri şi strînse.. POP. (p..) complet. dintre . în nevăzut... ) în negre. în noduri.. DRĂGHICI. în monolit. . printre. în mişcare. .ISP .. neapărat. în număr.NEGR . (înv. distrat.HEL. 2) în obiecte.. tulburat: inima-i veghiată este mereu în mişcare.ISP. agitat. a se înnoda la ceartă. 2) (fig.) muchii.ext. încîlcit.. neliniştit: aleargă-n neodihnă flăcăii cît ce pot. a se înnădi cu cineva.. ) chinuit. 1) fără a-şi da seama. în haine de culoare neagră.FIL . în mod organic. în negru sau (înv. în acel moment: în minutul acela o frică nespusă mă luă în spate. în produse: plată în natură . (p.DOS. neliniştit: caii-n neastîmpărfrămîntă-n loc pămîntul.. a se certa: nu se înnoadă la ceartă ca mojicul.RUSSO . ) îngrijorat. încît fără pierdere de vreme s-au aflat de acea parte.POP. ) agitat.CEZAR. a repara.AL . nepieptănat: crai cu barba-n noduri. în necaz. în neştire. 1) lipsit (de ceva).. aievea: poza e moft! s-o vezi în natură! CAR. în neorînduială. în nepăsare. (înv. la nesfîrşit: o femeie din sat spunea.P. indisolubil. în număr prea mic pentru a-şi impune punctul de vedere. îi intră pe sub piele şi se înnădi cu dînsa. în not sau cu (sau a.. în mod necesar. în (trei..) nepăsător. în noaptea timpurilor.. în neştire.. în necazul . a conversa mult cu cineva. 1) mişcător. cu socoteală. 3) fără măsură.REBR . în doliu: în negru şi în lacrimi prieteni-mi sarată. cum este în iad. 2) fără rost. . dintr-un singur bloc de piatră: crucea aceasta . în nevoie. în gînd: a bate tactul cu mîna. de-a) notu. în nevoin ă. 1) în (continuă) mişcare. (înv . (pop .OD. dezordonat: părul cărunt îi cădea în neorînduială pe frunte. 2) în suferin ă.) înotînd: au trecut în not. exact: aduse toate ma ele şi le dete iarăşi în număr. a se înnoda la vorbă. în speran a .

. . în linişte.CAR. a cădea la fund (ca un topor). netradus: î i trimit chiar scrisoarea în original. în paranteză. în mod deosebit: eu nu î i cei în parte nimica pentru mine. în fa a cuiva: riscă a-şi compromite reputa ia în ochiilumii. separat..BOL. 4) aparte. (p. aşa cum se cuvine.. ) de formă. (cuiva sau a ceva). aducînd un prejudiciu (cuiva sau la ceva): nu vreau să te seduc în paguba dragostei dumitale. în forma primară.în numele în numerar în ochii cuiva în onoarea . I. 2) din partea cuiva. a se împotrivi părerilorîmpărtăşite de majoritate.. II. a înota în miere. invocînd autoritatea cuiva sau reprezentînd pe cineva: nu mă pute i refuza.... (reg . par ial: îi spuneau lucruri în parte cunoscute..) de hatîrulcuiva. căci m-am angajat în numele dumneavoastră. a înota împotriva curentului (sau în contra valurilor).AL.ext. cu plata unei dijme: moşia era dată în parte.. în pantă.POP. în special. în pagubă în pantă în paranteză în parigorie în (sau (înv. 3) separat. pe acolo: unele istorisiri care se păstrau în partea locului. confiden ial: se adunau să le dezbată în particular.MARCOVICI . în treacăt (fie zis)..PREDA .) a fi foarte bogat...OD. în ordine. mai ales: rogu-te şi pe d-ta în particular să vezi scrisoarea mea. spre lauda . a o duce foarte bine.SAD. în numerar. ca prinos adus cuiva (în special unei divinită i): să-şi reclame . ) înaintea ochilor cuiva. aşa. a înota în seu. 2) într-un grup restrîns.. peşin. fără incidente: să apucăm fuga ha sănătoasă încolo şi să mergem în pace. (despre plă i) cu bani lichizi. ) drept. 1) în mod deosebit.CAR . 5) reciproc: rîde unul de altul în parte.. necopiat. (cuiva sau a ceva): au dat un bal în onoarea laurea ilor . (cuiva sau a ceva). în parte în partea locului în particular în patru .AL .. 6) în special. 1) (înv.. 2) în oarecare măsură. înclinat. în ordine în original în osîndire a înota împotriva curentului a înota în miere a înota în seu a-i înota ochii în lacrimi a înota toporăşte în pace în paguba . . individual: biruin ele ce ar fi fost numai pentru al său în parte folos...GHICA .PREDA . în pagubă. . chinuit: sub asprime plecînd capul unui neam în osîndire.. unul cîte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare în parte. pe) numele (cuiva sau a ceva). în paguba . în parte. în original.CĂL . nimeni nu ascultă. în patru păr i egale.. a înota toporăşte. a fi bogat.BUDAI-DELEANU.) a nu şti să înoate. ..BĂLC. (reg .P. într-o doară.) urgisit.. 1) invocînd numele cuiva sau a ceva (în special al unei divinită i) ca simbol al unei credin e. în particular.. a avea ochii plini de lacrimi. spre deosebire de .. în (sau prin) partea locului. în ochii cuiva sau (înv. în opozi ie cu . pieziş. în paranteză (fie zis).URIC.BOL. în opozi ie cu . în osîndire. în cinstea cuiva. înpierdere. în patru. după părerea cuiva. în (bună) pace. a-i înota ochii în lacrimi (cuiva). 2) (în sistemul de arendare a pămînturilor) (care se face) în dijmă. libertatea sa în numele suvenirilor istorice. 1) (care se face) în mod propor ional: să fie cheltuială în parte. spre cinstea . ) personal. fraude a făcut? CAMIL.fără cîştig material.AL.. în onoarea . în (sau de-o) parigorie. (pop .. prin acele locuri. confiden ial: to i vorbesc în parte. ghea ă.GR. între noi (fie vorba): mă rog. (reg . în contrast cu . în regulă. după opinia..

) pe scurt. în pizma cuiva... . personal: dieta . nu tîrzie vreme după aceea. (cuiva sau a ceva).) în contra. în rezumat: coprinderea Curcanului în perilipsis este aceasta. în păr. în perspectivă. 2) pu in înainte de .. împotriva .SAD . (înv..MAIOR .. .. (înv .. în (sau prin) preajmă. (reg . (înv. sub pretext: trimesese giupîneasa la ară.COSTIN. în ponce..) pieziş: drept în fa a muchei . în ponce în popasuri în pozi ie în practică în pravilă în preajma .. în miezul . în mod permanent: privea pieziş şi zîmbea în permanen ă.... (cuiva sau a ceva): se făcea că nu în ălege vorbele aruncate în pofida lui. şi reg . în toate direc iile..... care suflă d-a-n picioarele..NEC.OD. ) (despre femei) gravidă. înrealitate: alta este a dobîndi diplome şi alta este a exercita în practică o profesiune. în flaute. (p.. to i cei de fa ă. pe lîngă aceasta..SAD . în ajunul .. abandonat. în gazdă: se aşeză în pensiune într-o odaie mobilată. cu deficit. în picioare sau din cap pînă în picioare.. aidoma: bucă ică ruptă. în perilipsis. şi reg . în picioare sau (fam .. CAR. în (sau prin) apropiere. 2) pe cale sau cu şanse de a se îndeplini în viitor: are în fa a lui o soacră în perspectivă.. în ciudă: m-apuc să-i spun o vorbă-n poară. în răspăr: [mîndrul] cu mine grăind în ponce. (înv. fără întrerupere.) în persoana sa. (înv ..CĂL..) 1) pieziş.ISP. în mod efectiv..... însuşi.) cu aluzie la . (stînd) în pozi ie verticală: cîntăre i . împrejurul . în piez.. în plin cîmp. în plin cîmp în plus în poancă în poară în pofida ... pe deasupra..CR.. în practică. inînd seama de depărtarea relativă a obiectelor. în părăsire.: vor arde-n preajma mea luminile-n dealuri..: revolu ia trebuie să izbucnească în plină zi. (reg .) de-a-n picioarele. în pensiune..BĂLC . CAMIL. ) chipurile.. vînturi). cu intermiten e. şi reg .. în pozi ie. în poară. în (sau prin) vecinătatea . în păr la galerie. prezen i cu to ii: mitocănimea era . în pildă în pizma cuiva în plin .VĂC . în (sau prin) vecinătate: tot mai des în preajmă umbre vii răsar. sub cerul liber....BRĂESCU . în patru vînturi.. ) fără urmă: mormîntu lui . (aproape) vertical: avionul cădea în picaj. în poancă. (pop..în patru zări în păr în părăsire în pensiune în perilipsis în permanen ă în persoană în (cele) patru zări (sau col uri. alene. concret. (înv .. în pofida ... în persoană sau (înv . referitor la . leit..: se întîmplase tocmai în preajma sărbătorilor.ext. în pildă că o trimete pentru trebiule casii. în plin(ă) . în picaj. în ruină: rămîi în părăsire Despot. (înv.POP .. în pierdere. tată-său în picioare..AL . însărcinată. s-a pustiit..: cîteodată începea să cînte în pilda iganului.. se deschide. în preajmă .) în pozi ie de tragere. părăsit. în plus. în (sau prin) preajma . în toiul .. în pravilă..) în contradictoriu.. în ciuda cuiva: în pizma boierilor care să ducea de la dînsul.VLAH . în permanen ă.. în popasuri..CAR . împrejur. ) în (sau prin) fa a . 1) respectînd regulile de reprezentare a obiectelor în spa iu. în (sau prin) apropierea .. pretutindeni. un tărîm undulos. oblic. în pildă. agale. în perspectivă în picaj în picioare în picioare în pierdere în piez în pilda . înaintea ..EM. (înv . ) în necazul.TOP. deschisă de împăratul în persoană. în (sau prin) jur. 1) în (sau prin) jurul . fără cîştig. cu-ai tăi străini.P . cu to ii......COŞBUC . în piez.OD . în pilda ... 2) chiorîş.

în prescurt.... 2) în linii mari. ..) în mare grabă. succint. privitor la .... în (sau din) preziua . ) în rezumat.. ) în compara ie cu .. 1) în primul rînd. (înv .. în prima linie...... în (sau spre) privelişte.BARI IU .. (înv. în momentul de fa ă..... în primul rînd (sau loc). . ) cu pu in timp înainte de .. (reg ... în eventualitatea că .. în principal. în prima linie în primă audi ie în prealabil.. în primăvară. în prezilele ... ) drept compensa ie a unei datorii: cela ce va avea datorie şi să va fi tocmit .ext.POP.. la vedere.. în privin a .. dascăle. privitor la ..în prealabil în predmetul . în (ceea) ce priveşte . în prezilele .. 3) în cursul primăverii viitoare: bade. (p.. 1) referitor la . 3) (înv.. în ziua precedentă. în imediata continuare.) de pripă... referitor la .....CEZAR.: mi-am luat eu măsurile cuvenite în predmetul lui..: în privin a aceasta rămăsese şi acum ărancă. foarte repede.. în cazul .. în prelungirea . 2) sub aspectul .: ciomagul era în privin a arcului ceea ce baioneta este în privin a puştii... sub raportul .. privea arbuştii exotici. (care se execută) pentru prima oară în fa a publicului.P.CEZAR. în ajunul ... în văzul ... în pripite.. în public. principial: în principiu trebuie să aibi dreptate.... în previziunea . cu precădere.. în pripă sau (înv .. mai înainte de .. SAD.. în ceea ce priveşte . azi.. în privin a vremei.) relativ la .. în prelungirea .. 1) în timpul primăverii..EM.. în pripite-şi leagă capul. raportat la . în mod preventiv.CEZAR... EM.AL.P. POP. înaintea . în fa a .BĂLC. din punct de vedere teoretic. (înv. în prezent în prezen a . (cuiva): să le taie capul în priveala tuturor.. înainte de toate. în fond. în zilele noastre.CR. ) cu privin ă la ... în primăvară în primul rînd în principal în principiu în pripă în pripite în priveala .. din punctul de vedere ...... nu veni diseară.. sau (înv.) (cuiva). ) în prezen a .... (sau priveliştea .. îmi procurasem un paşaport. . lipit de ...: în prelungirea bulevardului era o stradă pavată cu piatră... dacă s-ar întîmpla . iar într-al doilea . (înv. cum aude că-i bărbatu. grabnic: mă mieram eu să fi mîncat lupul iarna asta aşa de în pripă. în prescurt în pre în preven ie în previziunea . mai întîi. în principiu... în prezen a . grabnic: muierea-i mare dracu. lîngă.P. P. mai întîi: în primul rînd nu-mi place cum ară i... vino mai în primăvară.. în fiecare primăvară: frumuse ile tinerii Zoe înfloresc repede ca un arbor în primăvară. în pre .: cu înduioşarea de deportat în preziua osîndei. cu o zi înainte de ........ acum: în prezent cugetătorul nu-şi opreşte a sa minte.: a meşteruit în prealabil flacăra pu ină a lumînării...CAMIL.. (cuiva sau a ceva): i-am citit în ochi un fel de teamă în prezen a unui act absurd. în preven ie.. iute. 2) în cursul primăverii trecute: am făcut în primăvară o încurcătură îngrozitoare.CAMIL. mai ales...: sînt încredin at. în linii generale.. în predmetul . repede. în văzul lumii... pe scurt. (cuiva sau a ceva)... fa ă de ..... în primă audi ie. în privelişte în privin a .: în previziunea că nu mi se va acorda cererea. cel mai aproape de duşman.P.HASD.OD..BOL . să ia vreun lucru în pre . în (sau de) prezent.. (înv . în vederile . în priveala ..AGÂRB ...) în zilele premergătoare ..PRAV. în privin a ......... în chestiunea .BĂLC. în preziua .: în prezilele conferen ei na ionale din 1863.... cu privire la .

.. în (sau (înv .... (înv .....VLAH...) după) puterea . pe deplin.. în (toată) puterea cuvîntului..CANTA .. în proaspătă vreme în propor ia . mobila de salon în rate lunare. (cu fruntea) în pulbere.. 6) plin de sevă.CAR.. del negustor...... în raport cu . 5) (înv .. ) în scurtă vreme.AL.) (aflat) în momentul culminant. în prostie. .FIL.. în pustiu sau (pop .. în propta . în putere de . în în elesul adevărat.) în văzul ... în (toată) puterea vîrstei (sau vie ii). cu numărul locuitorilor. că nu mă dă după tine. inutil...REBR . în mare grabă: venie.) în schimbul . după cum .) prin for ă armată. în plină sănătate: e bine cît eşti în putere să faci pu ină economie pentru zile grele...... 3) (înv .. în pu ină vreme în pu ine cuvinte în pu ine zile în raport cu ... de vigoare: orzul trebuie luat la secere cît este în putere..BĂLC .. deplin al cuvîntului. în neştire: toacă banii în prostie . peste cîteva zile (sau ceasuri).) în plină dezvoltare. în plină noapte. plătit eşalonat: cumpărase . în public sau (înv . (înv .. în (sau pe) măsura (în care) .. GOLESCU ...) în viitorul (foarte) apropiat. în ceea ce priveşte . în putere sau în puteri sau în toată puterea sau (înv.NEGR. degeaba: nu-nşela murgu-n pustiu. voia negreşit să izbutească. aflat la putere: dreptul etreaba celor mai în putere. fără socoteală. GHICA . înfloritor: n-au mai fost alt oraş mai frumos. în puterea calului... în rate în răgaz . în puterea vîrstei.. în puterea calului.CAR.) în goana calului. zadarnic. propor ional cu . tot atît cît .CAMIL. iartă-mi aceste nazuri. plecat şi umilit.. 1) în virtutea .HOGAŞ...ext ..CR.. .OD . fa ă de . 2) (înv ..ASACHI . în propor ia (în care) . 2) (înv... 7) cu (de-a) puterea.. prin puterea armelor: el viind cu război şi în putere au luat-o [cetatea].CANT .. care cum pute..: în puterea prieteniei. în plină vigoare: era un om voinic. cu desăvîrşire: pe bă îşi descarcă mînia în toată puterea cuvîntului.. ...: o picătură în raport cu nemărginirea. nu vine bine. în puterea nop ii. într-un timp (foarte) scurt: rănit în războaie. 1) în deplinătatea capacită ilor fizice (şi intelectuale). curînd: în pu intică vreme are să se dea.. se-n elege..: în putere de bani. în puterea .: cîrmaciul înşfăcă vîsla şi-o împlîntă pieptiş în propta torentului. în pu ine cuvinte.. (înv.. ) la putere. în (sau peste) pu ină (sau pu intică) vreme (sau pu in timp). în rezumat. în prezen a . mai în putere şi mai luminos. în tihnă: ne hotărîrăm a merge pe jos peste mun i şi în răgaz.. fără măsură.. ) în contra .. în propor ie cu . (p..NEC . în pu ine zile (sau ceasuri).: în puterea aurului răscumpără pe părintele său. în văzul lumii: eu. puternic. în rate.POP. (reg. că măicu a i-a spus bine. în toi: arşi a lui iulie era în putere.. în propor ie cu . în propor ie. în puterea calului în puterea cuvîntului în puterea nop ii în puterea vîrstei în putere de .. 4) (pop ...) în materie de .) în pustie.SL... în temeiul . imediat: în proaspătă vreme toate aceste s-au vindecat. soldatul căzuse şi-n pu ine zile chinuit muri. comparativ cu ..... în proaspătă vreme..POP . în fa a oamenilor.. 2) din privirea..: în fiecare comună urbană se va organiza cîte o societate dramatică.în privirea . numaidecît.SAD. împotriva . să mă pui în public cu un coate-goale...P. (încă) în vigoare.. în răgaz.. în viitorul apropiat.GR. în raport cu . ) care dispune de autoritate. în prostie în public în pulbere în pustiu în putere în (sau la) privirea . 1) (înv . în baza ..: trupul lui sfîşiat rămase două zile în privirea tutulor. în compara ie cu . şi reg ..EM. umilit: aşa vrui să te văd în pulbere-nainte-mi.. în propta .SAD.) în publică.

. pentru orice eventualitate: avea în rezervă o ocaziune de a-şi demonstra ... veneau vîrtejuri repezi [de vînt] care sgîl iau ferestrele. pe scurt: iată.VLAH .CAR .. scoase o foaie galbenă pe care o arătă conductorului..ARGHEZI .COŞBUC .. în cete: răspîndindu-se în roiuri. rămînea în sarcina vătafului şi dădea vătaful pentru el. în spirală.. în atribu ia . prin) răstimpuri sau din răstimp în răstimp. 1) la dispozi ie pentru a fi utilizat la nevoie... pentru nimic în lume: eu mă închin principiului sacru al libertă ii opiniunilor.. regresiv.. 1) în ordine.. în rotocol sau în rotocoale. [ei] întind corturile mari. în privin a ... în ruptul capului.. restan ier: punerea sechestrului la cei în restan ă cu plata dărilor.SAD. 2) de jur împrejur: şi se-ntorcea-ntr-un picior.în răspăr în răspărul . în grija . 2) în ruină: mun ii ridicau adîncuri şi coaste-n risipă.BARI IU. în pofida .. între timp: în răstimp. în regie proprie.. la) roşu..CAR. executat cu mijloacele beneficiarului. oameni şi cai în mişcare.. egal.. în restan ă în rezervă în rezumat în risipă în rînd în roiuri în ropot în roşu în rotocol în ruină în ruptul capului în ruptul capului în sarcina .VLAH. zel şi supunere la ordinile lui Amurat III. în răspărul .. în roiuri.CAMIL. dărăpănat. în repetate rînduri sau (înv. ostil. ) de repe ite ori..REBR .. de fapt. în rezumat. dar în ruptul capului nu pot admite şi obligativitatea lor.. în restan ă.STANCU.. în relief.. în rezumat. în decădere: am văzut pe semenii mei făcînd paşi în regres spre caverne. în (sau la) (bună sau perfectă) regulă.. examinează scrupulos actele..... 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel în rezervă . poartă pe marginile lor. 1) în dezordine: toată armia musulmană întoarse în răsipă spre baltă...: cine era prea sărac . în rezervă.POP.: rog a arăta junelui Missir căin a mea profundă că am fost un infam în respectul său. într-o fugă: îşi luă rămas bun de la şcoală şi hai.CAR .SAD . 1) în formă de cerc. efectiv: părea mai tînăr decît era în realitate. în răspăr. într-o fugă: călăre ii porniră în ropot spre Murgeni. în (sau (înv. de mişcare: umblă în răspăr prin grîu zvelt ca păpurişul. ieşit în afară (dintr-un plan). în realitate.. sau cu respect la . fa ă de . în grupuri.HASD . în nici un caz. 1) împotriva direc iei fireşti de creştere a firelor de păr: rămase aşa încurcat..BĂLC. ) pe) sarcina .. în regres. în ceea ce priveşte. la fel. pe seama . (nici) în (sau de-a) ruptul capului.: trec eu Dunărea.: un înot în răspărul apei.. în contra .REBR.. 2) împotriva direc iei fireşti decurgere. . în răspărul primejdiei. potrivnic. le găseşte în regulă. echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult în răspăr. ..P.. în relief. asupra . pe la. în obliga ia ... în (sau la. (pop . în(tr-un) ropot. 1) în seama . tăia tot în rotogol.SAD .EM. de multe ori. stricat: vezi mun ii cum se ridică înainte ca nişte domuri colosale în ruină. .....GALA . POP . în răstimp. în ruptul capului.. în (sau din. deopotrivă: cu tine două fete stau şi torc în rînd cu tine. .. în fugă...EM.GALA. mîngîindu-şi musta a sub ire şi căruntă în răspăr. proeminent: vasele mari. economia acestui proiect. din cînd în cînd.: vina tuturor suferin elor lui cădea numai în sarcina notarului. în risipă.. 1) împotriva ..CĂL.CAR.REBR. 2) în legătură cu . în răstimp în răstimpuri în realitate în regie proprie în regres în regulă în relief în repetate rînduri în respectul . 3) contrar.. .... în ruină (sau ruine)... de aur sau de argint.. adesea: se ceruse de repe ite ori la Viena. uneori.) foarte repede.. cu nici un pre . cîteodată: în răstimpuri.TEODOREANU . în respectul . 2) în ciuda . în rînd.. ruinat. 2) în toată regula. (despre clădiri) netenciut. nicidecum. aşa cum se cuvine: omul legii . pînă acasă la mumăsa.

..IORGA . sau (înv.STANCU . dar unul ca ăsta nu i se poate pune în sarcină.. aşa cum dorea Titi. 1) (înv . separat... la. în (sau (înv . importan ă..IORGA .) cu scopos. părerilor cuiva: [Brîncoveanu] era destul de tare pentru a-şi permite să tărăgăneze executarea unei porunci împărăteşti pînă-şi va procura alta.. şi pentru toate dă-mi în schimb o oră de iubire... cu inten ia ... 4) (despre tuse) fără flegmă. în schimb în scopul . (chiar) în secunda aceea (sau în secundele acelea) sau (chiar) în acea secundă (sau în acele secunde) sau pe secundă.. în nevoi. în sensul unei apropieripolitice... (chiar) atunci. ) în aer. în sensul . astfel încît să se vadă numai o parte din profil: Lili se supuse din polite e şi se lăsă aşezată în semiprofil. valoare.. în sensul că doreşte ca rela iile dintre tata şi fratele meu să se agraveze. ) spre semnul . cu alte cuvinte.) la) seară..ISP. o vastă şi iscusită ac iune de regrupare a for elor. însă. de la Mihai Viteazul încoace. în vederea ... în sec. ca dovadă (că) . în sensul că .TUDORAN. . în gol.PREDA. peste pu ină vreme: deci în scurtă vreme au purces şi tătarii a venire în ara Muntenească. în semiprofil.. ca expresie a .în sarcină în sănătatea . în secret sau (înv . fără martori. 1) în direc ia .. EM . ... în (sau pentru) sănătatea . prin intermediul unui text scris. în timpul serii.. 3) (reg.. în spiritul . a socoti. într-un grup restrîns. să nu-i uit numele. şi anume... ca echivalent.. în sensul său. la) scurt timp sau (înv. în secundar. către.SAD .PREDA . în (sau cu) scopul ....CĂL... în sensul că ..: slujitorii moscali şi puşcile sta pe deal de slobodzie focul pentru sănătatea împăratului.ISP . în particular.) spre) semn de (sau că) .... pe moment. îşi ia furca subsuoară. fără succes.. în subsidiar. în schimb sau în schimbul . peste) scurtă vreme sau în (sau după. sau (înv . pentru . în momentul acela. în prăpastie: vru să sară peste zid. seara: cum ajunge soarili-n sară.POP . sări.. în cinstea ... în (sau după. era acest punct de sprijin. în seamă: o fi făcînd natura multe lucruri ciudate... 2) potrivit vederilor. pe ascuns:îşi deschisesecabinetul şi începuse. a nu avea nici o însemnătate.) degeaba: fratele Greuceanului. a ine eviden a: am însemnat şi eu la răbuş vreo optzeci şimai bine de ai.. drept compensa ie: reia-mi al nemuririi nimb şi focul din privire..CAR .CR... curînd.... pe loc: în secunda aceea mi-a venit o idee .... adică: nu cumva există un interes pe care cineva îl poartă familiei noastre. ca semn de pecetluire a jurămîntului.. în sec.. . (chiar) în clipa aceea. în al doilea rînd. în (sau ca.. a nu însemna nimic. a însemna la răboj. în sensul .. umblînd mai multă vreme în sec.. în scurtă vreme în seară în sec în secret în secunda aceea în secundar în semiprofil a însemna la răboj a nu însemna nimic în semn de .... spre: încercările ce se făcuseră. pentru a arăta. uscat: tuşi în sec . în secret . se întoarse la locul de despăr ire. a dovedi sau a întări (că) . 2) în onoarea . ) în scurtă diastimă sau în (sau peste) scurt sau peste scurte zile.. în loc(ul).. 2) (reg. ) în lipsuri... 1) urare la închinarea unui pahar cu băutură: Dinu luă paharul şi zise: în sănătatea cocoanei Duducăi! FIL. în scris. şi reg .NEC.. ca probă (că) . în taină.NEC. în scris în sarcină.. pe hîrtie: dă-mi în scris pe Gagami ă ăla...) în secretar. (înv . în interesul .: dă paloşul să-l sărute.. pentru: mi-am concentrat toată puterea min ii în scopul de a-i dovedi cît de alunecos .

întins: dîndu-ise ceea ce a cerut.PANN . de nevoie. în cuprinsul .. s-a dus în şir la palatul domnesc. a sta la taifas. spuind despre moşi păroşi. a înşira (sau a spune. în şatrange.OD .: geniul lui s-a pus în serviciul patriei de la o vîrstă fragedă. numaidecît. trec grăbite chicotind în şoapte.CAR. cu cotituri. minciuni.) vărgat.. au văzut pre cal căzînd jos cu totul în sînge.i.EM.. fără plăcere.). în gîndul. prin) silnicie.. de) silă. în folosul .POP... cu sila: cu silnicie am vrut să-i stăpînesc ochii.. în curs de formare. înspre cădere. în interiorul . în (sau a) silă. în (sau la....EM.P ... (foarte) încet. cu aproape trei ceasuri de întîrziere. în sîmbure. în fază incipientă. dar i-a întors tot mai mult..) cu şoptă.FIL. cadrilat: un lat brîu . fiecare formă. într-un mare număr de exemplare. a înşela la cîntar... înspre cădere înspre olaltă în stare născîndă în şagă în şatrange a înşela la cîntar a se înşela la socoteală a înşeua murgu-n pustiu în şipot în şir a înşira la gogoşi a înşira moş pe groş în şoaptă . a lui etc. sine-şi etc. în sfîrşit.. înspre olaltă.. în stadiu ini ial. la urma urmei: diligen a soseşte. în glumă. ei pot să fie mari. parcă stai de silă! vrei să pleci! COŞBUC .) încet.în serie în serpentină în servicie în serviciul .. (înv. în slujba .CAR . a cîntări incorect. cu matostaturi în şatrange. 1) fără interes. actual.PETICĂ.. în sîmbure în sînge în sînul .: am petrecut în sînul acestei familii model cum nu se poate mai bine..) într-un) şir (sau şirag). la întîmplare: a se bate cu căpcînii nu era lucru de şagă.SAD. la un anumit moment. a pălăvrăgi: încălecai pe un cocoş. în şoaptă sau în şoapte sau (înv . 1) succesiv. în servicie. 1) în carouri. unul către altul. 2) cu (de-a) sila. în serpentină. în stare născîndă.BOGZA.COŞBUC.. în propria conştiin ă. în serviciul .. în mintea cuiva. îşnind impetuos şi abundent: şi-i curge sîngele-n şipot din răni.. în sfîrşit. consecutiv. neîntrerupt. în (sau (înv. baliverne: omul din mintea neroadă tot înşiră la gogoşi. cu serpentine:o şosea urcă în serpentină. în sînge.. în sînul . (reg . în embrion: astfel. valabil la un moment dat: ca să se poată folosi mai bine de orînduirile în servicie. în forul interior: mă întreb în sine-mi. 1) (despre cărnuri) nu prea bine fript: ficat în sînge .) sau în sinea mea (a ta. a-şi face iluzii zadarnice. într-o doară. în fine. (înv . necontenit: am umblat în şirag şi în tăcere cam doi kilometri... 2) (reg ... în interesul . în (sau de) şagă. în sfîrşit în silă în silă în silnicie în sine în serie.POP .. reprezintă transformarea necesară la care trebuiau să ajungă formele anterioare şi cuprinde în sîmbure formele viitoare. din obliga ie: tremuri şi vorbind te-neci. să vă spui la moş pe groş. alene: întîia zi de Paşti trecu în silă. a îndruga) moş pe groş (sau multe şi mărunte). fleacuri..SAD . în solda . în mijlocul . . cu voce scăzută: fete . a se înşela la socoteală.. în cele din urmă. îşi recrutează un ciocoi tot de calibrul său şi speculează printr-însul pînea nenoroci ilor func ionari. a calcula greşit. a înşeua murgu-n pustiu. a spune verzi şi uscate.ISP. 3) în mod sîngeros: căci voi murind în sînge.. (înv . ) întru) sine (sine-mi. (înv .TOP. în şipot.) de actualitate. unul după altul...AGÂRB. a înşira (sau a spune) la gogoşi. a spune palavre.CAMIL. 2) plin de sînge: măgariul . ) spre asfin it. cu şerpuituri. în număr mare. în pierdere. la rînd... ICHINDEAL . si-ne. în (sau cu.) cu for a. în (sau cu. 2) imediat.

EM. a depăşimăsura: nu întinde coarda prea mult. prin) taină. a bate (pe cineva). a-i întinde cojocul (cuiva).ext. a fugi. a se întinde în pălişul soarelui.. a întinde ca pe o obială (pe cineva). în tălpi a sărit. şoptit: eu ştiu de ce te temi. a nu se mai termina: prea se întinde abonamentul lui ca caşcavalul prăjit. în tăria mea (a ta etc. nu s-a făcut niciodată. a se lă i peste tot: nego ul.. pieziş. (înv.. să fie rochia gata în termen.SAD . încet: la răsărit icoane. în vreme ce . salteaua). POP.POP. a bate (pe cineva). (înv. prevăzută. 2) (reg . a nu vrea să asculte.EM . 1) fără a vorbi. 3) pe neobservate. liniştit.).a trage o chelfăneală (cuiva): fiindcă n-avea cu ce să plătească.) zadarnic: am aşteptat în taină.VLAH .. ) cu de la sine putere: iar acei oameni răzeşi s-au sculat în tăria lor şi au sărit să-l bată. în şoaptă. a se întemeia pe ceva.. a se bizui. de la străbuni lăsate. în (sau prin) tangentă. . ştii. a întări din piele. (înv. discret: iubind în taină am păstrat tăcere. a se baza.. în terase.SAD . în teză generală. (reg . în (sau la) termen. (a. în (sau cu. ş-o candelă mărea ă ardea întru tăcere. în (sau cu) tihnă sau în toată tihna. tăcut: îl îmbrobodeşti. în taluz. ) vertical: pe geam l-a văzut.POP.) a se face că nu aude. la data fixată..OD .. a se întinde numai cît îi permite mijloacele. dracii haida să majungă.. în secret.HEL . măria ta. aşezat pe por iuni de teren terasate: oraşul ridică în terase tot felul de clădiri destinate odihnei. la. a întinde fuga (sau o fugă).PANN .1) pe ascuns. îmbrăcat numai în haină sau în rochie (fără pardesiu sau fără palton). a se întinde ca caşcavalul prăjit. teoretic: în teorie generală se poate face anchetă pentru orice. în (sau la) talie.) a se bronza. 2) în linişte. talentul. că se rupe! POP. în tălpi. pe cînd . oblic..MAIOR .în şopot în taină în talie în taluz în tangentă în tăcere în tălpi în tăria mea a întări din piele a se întemeia pe ceva în teorie în teptil în terase în termen în teză generală în tihnă în timp ce . în ascuns: o lume ce sfîşie-n tăcere zdrobit sufletul meu. ) în general: în teză generală . căci nu am văzut nici un vînat.URIC . nestingherit. de firea lui este să se întinză ca pecinginea. tihnit: dormi. pe. în voie. în timp ce .. în pantă. tangen ial. a se întinde ca pecinginea. fără a afecta activitatea practică. în teorie. dispus. a se întinde cît îl ajunge (sau îl ine) cureaua (sau plapuma. a împinge lucrurile peste limitele admisibile. (reg . ) în taină. în (sau (înv. să nu uităm că năravul din fire nu are lecuire. chiar ca p-o muiere. în pace.. iubito. a întinde coarda a-i întinde cojocul a întinde fuga a se întinde în pălişul soarelui . a se sprijini pe ceva.P . puterile. fără a crîcni. cu) tăcere. (înv .KOG. stabilită: numai de s-ar ine croitoreasa de cuvînt.i tulbur somnul. urmă în şopot iganca.1738).. CEZAR. a se întinde ca caşcavalul prăjit a se întinde ca pecinginea a întinde ca pe o obială a se întinde cît îl ajunge cureaua în şopot. pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca în teptil să-mi zîcă să mă împac cu păstoriul. a întinde (prea tare sau prea mult) coarda (sau a a.CAR . în teptil. (p. ) întru. netulburat. sfoara) sau a întinde coardapînă se rupe (sau pînă plesneşte). îi pui în cap estul. şi rabdă-n tăcere. în picioare. în linişte.POP . a o lua la picior: şi-ntinsei o fugă lungă. i-au întins cojocul.. cînd merge bine.ISP.) întru. dar în practică . a se răspîndi. n-am venit să.. dormi în tihnă.

de se ceartă. ) a trăi în mizerie.ext.MINEIUL.) a pedepsi (pe cineva). întîia venire (sau întîiul venit) (a(l) lui Isus Hristos).) în cerc. prietenii s-au făcut nevăzu i. în primul rînd: ce i-a ieşi înainte întîi şi întîi. pune-o în traistă! CR . a înşela: undi a dacă voi tinde..ca tusea cu junghiu’. peste posibilită ile sale. (mai) întîi şi (mai) întîi. despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face un rău cuiva.. (înv . a vorbi mai mult decît trebuie.(înv . tu în col petreci în tine.) a atrage.PRAV.) a ajuta (pe cineva): le tindea mînă bună. în tine.) mînă bună) (cuiva).CR . a întinde vorba. ) peste tot.) venirea lui Isus Hristos în lume. a pune la încercare (pe cineva): puseră păcătoşii cursă mie. a întinde masă (cuiva). a se obrăznici.. ajutorindu-le. a întinde masă mare sau a ine masăîntinsă.CORESI.PANN. a ajuta (pe cineva). (reg . ac ionează numai în limitele posibilită ilor proprii! a întinde undi a.. a fi bun prieten cu cineva.) mai întîi. să va certa.DELAVR . în sinea ta: şi de plînge... în tîrg şi la moară. întîia vreme. a se nimeri acasă. (pop .) tusea cu (sau şi) junghiul. (fig . mai înainte. a momi. pentru prima oară: nu-i acum întîiaşi dată să merg la drum! CR. cît te ine) plapuma!. şi de dzisele tale nu rătăciiu. în jurul. a pune) o cursă (sau o capcană) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) în cursă (sau în capcană) (pe cineva). a o duce greu. a întinde pedeapsa (asupra cuiva). fra ilor. a lungi vorba.. anterior: de-i va dzîce „hain“ pentru ceaia ce au fost întîia vreame. a da de mîncare (cuiva).CAR . a-i întinde (sau a pregăti.) a avea ghinion. a se întinde mai mult decît îi ajunge olul (sau oghealul. a întinde masă cu cineva. (pop. [de stejar] şi-l învîrtim în tîrcol. (bis . întîia venire întîia vreme întîi şi întîi a se întîlni doi proşti la un tăciune a se întîlni pe teren a se întîlni tusea cu junghiul a se întîmpla de fa ă a i se întîmpla o pantomimă în tîrcol în tîrg şi la moară .PSALT .POP. 2) a se ine de petreceri: cum n-a mai întins masă mare. a se bate în duel (cu cineva). . . întinde-te cît i-e (sau cît te ajunge. a se întîlni (sau a se întovărăşi. cînd au venit spre pămînt să spăsească pre noi.. 1) a da ospe e. a-şi lua nasul la purtare. 2) (fig . li s-au făcut milă. a se întîlni (sau a se întovărăşi) doi oameni care se aseamănă în rele: ne potrivim de minune . 2) (fig . a i se întîmpla o pantomimă (cuiva). 1) a saluta (pe cineva). plapuma). a se potrivi ca . a pretinde mai mult decît i se cuvine. prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: întîiul venitulu-i a lu Hristos. a se întîmpla de fa ă (sau acasă). a se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. a întinde mîna (sau (înv . întîiaşi dată. a întinde o mînă (de ajutor) (cuiva). împrejurul: legăm calu .a se întinde la caşcaval a se întinde mai mult decît îi ajunge olul a întinde masă a întinde masă cu cineva a întinde masă mare a întinde mîna a-i întinde o cursă a întinde o mînă a întinde pedeapsa întinde-te cît i-e plapuma! a întinde undi a a întinde vorba în tine întîiaşi dată a se întinde la caşcaval. înainte de toate..EM . 1) a lăsa undi a în apă. a fi. în tîrcol sau în (sau la) tîrcolul. a se întîlni pe teren (cu cineva). a se întîlni doi proşti la un tăciune. de fa ă: fetele împăratului întîmplîndu-se de fa ă. (p. a încerca să facă ceva peste puterile.

a întoarce de la moarte (pe cineva).ISP. îi întoarce capul şî Ipate vede că nu-i de lepădat. a (se) întoarce inima cuiva. ) a i se întoarce stomacul pe dos (cuiva): cînd dau cu ochii de soacră.URIC . a-şi recupera pierderile. a face vraişte. scîrbă (cuiva). a i se întoarce rînza pe dos (cuiva).POP . nestatornic. a sforăi (în somn). 2) (fig . 2) a face pe cineva să se îndrăgostească: fata. a întoarce foaia: ei. a (se) îmblînzi.COSTIN. a întoarce cojocul pe cealaltă parte (sau pe dos). a întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă (sau ailaltă) sau a o întoarce (sau a o schimba) pe altă strună (sau foaie). a sări) într-un călcîi. a întoarce foaia. a preface. STANCU .CR. a întoarce capul cuiva. a întoarce (sau a învîrti) nego ul (sau comer ul). ca să le poată întoarce inimile spre dînsul. a (i se) întoarce ma ele (sau stomacul) pe dos (cuiva). la şiretlicuri: o întoarse şi dînsa la şiretlic. 1) a se învîrti pe loc. purtarea. a-şi schimba atitudinea. părerile. a o întoarce ca la Ploieşti.DRĂGHICI . a întoarce (toate) cu curu-n sus. măi badeo. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva). 2) a-şi pierde interesul (pentru cineva sau ceva). începe s-o întoarcă la şurub.i fie sigur. a răsturna. a recurge la viclenii. întoarce-l tu singur. a i se întoarce punga pe dos (cuiva). (pop. a-şi scoate cheltuielile: au pus pricină că şar hi întors surorile ei cheltuiala. 1) a-şi îndrepta privirea în altă direc ie: întorcîndu-şi ochii către partea de unde venea glasul. a fi oportunist. a se întoarce ca moara în vînt. mi se întoarce rînza pe dos. a întoarce de la î ă. a se adapta împrejurărilor. a deveni mai sever: dascălul văzu că a cam scrîntit-o şi-o întoarse pe foaia ailaltă.POP . a (i se) face grea ă.ISP. a se întoarce (sau a se învîrti. bună mehenghe. a-şi întoarce paguba (sau cheltuiala). a întoarce porcii. a-şi schimba brusc atitudinea. a intra în posesia unor bani (socoti i) pierdu i. a readuce la via ă. a(-şi) întoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva). .ISP. purtarea. a-şi întoarce mantaua după vînt. a nu mai voi să ştie de cineva: şi-odată şi-a întors Sfîntule ul fa a de la el. a o întoarce la viclenie (sau la şiretlic) sau a întoarce vreun vicleşug.CR . a face afaceri comerciale: nego ul de vrei să. (despre sugari) a în ărca.POP . a înşela pe cineva. a-şi întoarce cuvîntul. a nu se ine de cuvînt: Dumnezeu n-a voit să-şi întoarcă cuvîntul. a transforma o haină (punînd drept fa ă dosul neuzat al stofei).) a fi iute la treabă: se întorcea numai într-un călcîi şi toate erau gata. a salva de la moarte (pe cineva). a-şi schimba brusc atitudinea. a-şi schimba brusc atitudinea. a-şi întoarce paralele. ) a-şi cheltui to i banii: i s-o întors punga pe dos.a o întoarce a o întoarce ca la Ploieşti a se întoarce ca moara în vînt a întoarce capul cuiva a întoarce cojocul pe cealaltă parte a întoarce cu curu-n sus a-şi întoarce cuvîntul a întoarce de la moarte a întoarce de la î ă a-şi întoarce fa a de la cineva a întoarce foaia a întoarce inima cuiva a se întoarce într-un călcîi a o întoarce la viclenie a-şi întoarce mantaua după vînt a întoarce ma ele pe dos a întoarce nego ul a întoarce ochii a i se întoarce ochii în cap a întoarce o haină a-şi întoarce paguba a-şi întoarce paralele a întoarce porcii a i se întoarce punga pe dos a i se întoarce rînza pe dos a o întoarce (pe sau la şurub). (reg.AL. a agoniza: în cap ochii să i se-ntoarcă şi să-i fie capul prins. 1) a prosti. încrederea cuiva: cu multe cuvinte blînde se ruga. purtarea (pentru a ieşi dintr-o încurcătură): văzînd bietul popă că s-a pusîn cîrd cu nebunii. a i se întoarce ochii în cap (cuiva). a-şi întoarce fa a de la cineva. a fi schimbător.POP. nu mă face i să-mi întorc cojocul pe dos! AL. a întoarce o haină (pe dos). a cîştiga simpatia.

REBR. pe deplin.BOL. a întoarce traista pe dos. potrivit felului de a fi al cuiva: [Făt-Frumos] a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic. în toată puterea.EM.CR. după toate regulile. lună.REBR. el. săptămîna. în toate col urile. în (sau din. în fiecare zi (sau diminea ă. a(-şi) lua vorba îndărăt. a recurge la şiretlicuri: avoca ii cîte şuruburi nu învîrtesc. în toate minuturile sau în tot minutul. mereu. lumea din toate păr ile îl înghesuia. a adapta.noapte. a(-i) întoarce spatele (sau ceafa. în (sau din) toate col urile (lumii). a intra la necaz. ha. prin) toate păr ile (sau locurile) sau (înv . a da de nevoi. an): în toată seara ieşea ca să privească apusul [soarelui]. în toată firea. în toată regula sau în regulă.POP . peste) tot momentul (sau ceasul. ha! AL.. atunci după cuviin ă. dar eu şi mai şi . anul). în mod sincer: î i spun. pretutindeni.POP . noaptea. şuruburile) (cuiva). în toată cinstea. că nu-mi place! în toată clipeala (de ochi). în torent.POP. a vizita pe cineva ca răspuns la vizita anterioară a acestuia.PANN . a răstălmăci cuvintele (cuiva): Hamlet zicea: este ceva putred în Danemarca! noi trebuie să-i întoarcem vorba şi să zicem: mai este ceva neputred în ara asta! CAR.. 2) v. în putere. în toată ziua (sau diminea a. de lipsuri.. necontenit: [cîinii] or apăra în toată vremea turmele şi toate vitele de lupi. şi reg . cîntă ca paserile.. cu viclenii: şiret el. 1) (înv . a min i. a întoarce vizita cuiva.) de toate păr ile.) tot timpul. în toiul cuiva. a întoarce (sau a învîrti) şuruburi. şi pop. luna. din plin: toastele se repetară şi vinul curgea în torent. clipă) sau în fiecare moment (sau ceas. mereu: este un gen de poezie intimă. adevărat: ce mai! era un artist în toată puterea cuvîntului.a se întoarce roata a întoarce spatele a întoarce şuruburi a întoarce tîrgul a întoarce traista pe dos a-i întoarce un şurub a întoarce vizita cuiva a întoarce vorba cuiva a întoarce vorba în toată cinstea în toată clipeala în toată firea în toată lumea în toată puterea în toată puterea cuvîntului în toată regula în toată vremea în toată ziua în toate col urile în toate minuturile în toate păr ile în toate timpurile în toate zilele în toi în toiul cuiva în torent a se întoarce roata (sau sfera).. în fiecare zi. în toi. gata de luptă în toată clipeala. în orice clipă: domnul Ştefan. în toate direc iile: pe unde trecea. oricînd: cumpără proprietă i nemişcătoare pe toată ziua. în toate timpurile sau (înv .BOL. în (sau pre) toată vremea sau în toate vremi. întotdeauna.) în to i timpii. a se întoarce norocul: s-o întoarce. a întoarce vorba (sau vorbele) cuiva.. (înv. pune.POP . a înşela (pe cineva). dosul. din belşug. şi de să va întoarce sfera . .) în întregime. în toată puterea cuvîntului. săptămînă. un tîrg. 1) a nu mai asculta. a dispre ui (pe cineva). a modifica. nasul) (cuiva). a întoarce tîrgul.. clipa) sau în (sau pe. permanent. ) în fiecare clipă. în plină desfăşurare: petrecerea era în toi . a strica o învoială.. veritabil. peste tot: s-a dus vestea în toată lumea.POP . pe deplin. ha.MACED. (de) pretutindeni. (înv . matur. a-i întoarce un şurub (sau şurubul. a(-şi) întoarce vorba. (de) pretutindeni: dragele iubirile. serios: ce naiba! doar eşti om în toată firea! în toată lumea sau în lumea toată.i în gînd . în toate zilele sau pe toată ziua. a se schimba situa ia. 2) a desconsidera. care a fost în to i timpii şi va rămîne. te bagă în temni ă cu dreptatea în mînă. în toată cinstea. roata şi la mine. că i-am întors un şurub . (de) peste tot. 3) a se supăra (pe cineva). în lege: este la mijloc un complot în toată regula. a părăsi (pe cineva). a întoarce pe dos. a umbla cu şiretlicuri.CR. . seară. cu tot sufletul voiesc cu cinste pe Erotocrit de bărbat să-l priimesc. seara.

într’acoace. 2) pe scurt. a senatorului Andrei Mocioni. nu ştiu mai mult decît tine. (înv. toren ial: pe o ploaie în torente eram înapoi. (reg ..ISP. ) pe fugă. în treacăt a se întreba cu cineva a întreba sfat . orice s-ar întîmpla. a face proces (cuiva). să te-ntreb!.VOR. într-ascuns. în trecere.SL. într-ales. într-alean.SAD .ARGHEZI. 1) cu totul. ) în timp ce .. în total. a-şi căuta dreptatea la judecată.....) a-şi întreba (jude )..DOS. imediat: la opt [clăi] vîrfuri le-am făcut. (înv . .. degeaba mă întrebi. pe ascuns. într-acest ceas. şi pop . într-alt chip. pe de-a-ntregul: opera e inegală şi nu i se poate aplica în total aceeaşi judecată. chemîndu-şi boierii. întreg: un director reprezintă ziarul în totalitatea şi în programul lui.CAMIL. în tovărăşia . într’acoace? AL. în trăsuri generale.) alergînd: boierii ieşiră într-alergate.IORGA .URIC . din toate punctele de vedere. în compania . la mine să vie să se întrebe. că n-am habar. aiurea: şi totuşi ea vorbea într-aiurea. împreună cu .: ne-am sim it ca în tovărăşia unor vechi şi buni prietini.. 1) în altă parte: a plecat într-aiurea . a da în judecată (pe cineva): iar de s-ar scula vecinii din megieşi. potrivnic: multe într-alean se fac. (înv. (mil..VARLAAM.). ) împotrivă. ca părtaş: dobîndeşte un brevet pentru debit de tutun în tovărăşie cu fratele său.) încoace: vă-zut-ai ceva mai adineoare .. în asocia ie.OD. 1) trecînd.EM.deşi cam în treacăt.AL . în linii mari. în tovărăşie într-aceea ce . în totalitatea lui (sau ei) sau în totalitate. într-alergate.CR.. întru totul: cu conlucrarea. în tot cazul sau în orice caz. 2) peste tot.P. întreabă-mă. trecător: oricare păsărică îşi are ciripirea ce-n treacăt pe-astă lume încîntă auzirea.AL.) a cere sfatul cuiva: Dumitraşco-vodă. una peste alta: căldurile au inut. în trăgători.. în orice împrejurări. în partea. pe alese: ia sălă i într-ales. altminteri. altcum: într-alt chip n-avură cum face. în cîteva cuvinte. şi pop . ) în linie.DOS . în trecere. degrabă.. în taină: şterge cu oftare două lacrimi într-ascuns. în întregime.. numa una mi-a rămas să-i fac vîrf într-acest ceas. 3) vremelnic.GALA. (p. la întîmplare. pe cînd: şi-ntr-aceaia ce cugeta. numai cu o întrerupere de vreo patru zile.. .. în această clipă.. încolo: zăriră nişte palaturi . într-acolo. a întreba sfat (de . la repezeală: şi-n treacăt o cuprinse lin într-un ungher.BARI IU. a se întreba cu cineva sau (înv . şi o luară într-acolo. foarte mare.LET. la distan ă unul de altul în vederea tragerii cu arma: se opresc to i alinia i. au întrebat sfat. într-acest ceas într’acoace într-acolo într-aiure într-alean într-alergate într-ales într-alt chip în tranzit într-ascuns în trăgători în trăsuri generale întreabă-mă. adecă soseaşte călare svîntul.. în tot respectul sau în toate respectele. să te-ntreb! în torente. direc ia aceea.CAR .în torente în total în totalitatea lui în tot cazul în tot modrul în tot respectul în tovărăşia . în general. (înv.COD. fără a insista: am atins acest subiect .ext. (înv . în tot modrul. acum. în total opt zile. 2) fără intă. în tot respectul memorabilă.ŞINCAI... într-aiure(a).HOGAŞ . tot. în treacăt. într-aceea ce .) în fel şi chip: s-au nevoit în tot modrul să scoată pre vandali dintr-însa. oricum. POP... în tovărăşie.. se desfăşoară în trăgători şi pornesc spre noi. altfel.. în tranzit.

SLAVICI. într-o cercare. în tremur sau (înv .COSTIN.) înaintea cuiva. la întîmplare: se hotărî să vie într-o doară. în trecere surprinzi o fa ă brăzdată de „durere“. 2) pe scurt. şi ce-au făcut puternic în veacurile sale. un surîs în trecere. tremurînd: cu inima în tremuri. a depăşi imagina ia. în trecere între cer şi pămînt în trecut întreg la minte între lumea fe ei în tremur între olaltă între patru ochi în trepte între timp între via ă şi moarte într-o cercare într-o clipă într-o clipitură într-o doară în troică în troiene . se prăvălise întunericul nop ii. cu nebuniile). orice previziune: succesul tinerei cîntăre e a întrecut toate aşteptările . imediat: au pot să fiu. 2) unul pe altul. trecător: cîte numiri ar inventa el . în trebuin a cuiva.) într-o clipită: copiii crescură repede . în fa a cuiva: ferica i oameni ce ştiu strigare. (reg . întreg la (sau de) minte.. a se întrece cu dracul în fugă. îndată.. fără martori: o să-mi spui altădată .ISP.) 1) unul cu altul: s-asamăn între-olaltă via ă şi cu moarte. în trecut. într-o cercare.. în fiecare zi un an. şi pop . copilă. (înv .POP. altădată. a se copilări: haide. la noroc. au îmbrăcat pruncul.. cu judecata normală: fost-ai fi întreg la minte? CONACHI . de trei ori Dumnezeu. între olaltă. între lumea fea ei tale îmbla-vor.N. treptat. în fiecare noapte alt an. de probă: l-am ales. iar în crăpatul zorilor . a exagera. în treacăt. între cer şi pămînt... numaidecît. fasoane.) într-o doară. a sărit ca fript drept în picioare.COSTIN .) pe clipită. între lumea fe ei (sau ochilor). 3) fugar.a întreba voia cuiva în trebuin a cuiva a se întrece a întrece aşteptările a se întrece cu dracul în fugă a se întrece cu gluma a întrece orice închipuire a întreba voia cuiva. dată în trebuin a oştilor şi plătită dă hazneaua împărătească. fără a insista. într-o clipă (sau clipită) sau (reg . în cîteva cuvinte.. înfiorat. (pop . .POP. (înv . în fugă.. Doamne. nazuri. peste oraşul uriaş . . a depăşi orice aşteptare.PSALT. formînd grămezi (ca nişte valuri): un clopot trist suna şi zăpada căzuse în troiene. a se întrece cu gluma (sau cu şaga.STANCU . treci pîrăul! ce te-ntreci. a se întrece (cu firea).) a fugi repede.EM . cu dedeochiul. într-o clipitură. 2) în etape.EM. 1) în formă de scară. în trecere. fugitiv. între via ă şi moarte.MAIOR . trei ani într-o clipitură. (înv. a face mofturi.) pentru necesită ile cuiva: suma . în aer. să vedem ce minte are. Catrino? COŞBUC . a întrece orice închipuire. în trepte. între timp (sau timpuri). reciproc: a se înşela între olaltă asupra meritului producerilor lor. pasager. ANGHEL. 1) la repezeală. în treacăt: mergi întîmplător pe stradă.GOLESCU. (înv . pentru un surîs de pe buzele ei.EM. a întrece (toate) aşteptările.. neîntrebînd voia craiului. (reg . cu vorba..BLAGA . confiden ial. nu te temi că te va prăbuşi D-zeu într-o clipită? POP. ) a cere voie (de la cineva): cazacii s-au strîns.) în tremuri. într-o doară. cînd vom vorbi între patru ochi. aceea într-o clipă să pot a face eu? EM. (despre cai) înhăma i cîte trei în linie: Mitrea se opri o clipă ca să privească o sanie cu cai înhăma i în troică..ARGHEZI. în troică. în troiene. a depăşi măsura: văzînd că prea se întrece cu şaga.. odinioară: dar nu mai cade ca-n trecut în mări din tot înaltul. în acest răstimp: între timp. în agonie. între patru ochi (sau pere i).SAD .

VARLAAM .EM. 2) (reg .DELAVR . în trufă într-un anumit sens întru nărav într-un buc într-un ceas bun! . întins. nu spre trufă. pe ceas. pu in: să nu cumva să o strice întru ceva. numaidecît. dintr-un anumit punct de vedere: într-un anumit sens.BIBLIA. de la o vreme. GALA.EM. într-o (bună) zi sau într-una din zile.P . stă şi vorba pusă la loc cu temei. într-o (sau la o) parte. ce pentru mîntuirea noroadelor. ) după un tîrziu. PRAV ..) insistent. întru (sau pre.CR. oarecum: a zîmbit şi el aşa.OD. (înv . şi pop . într-un buc. în (sau spre. în direc ii opuse. precum acela. (înv . pieziş: îi pusese căciuli a . într-o secundă sau în două (în trei. la un moment dat. într-o (sau pe o) rînă. (înv .. ) repede. pre) trufă (sau trufie). de fapt: fa a într-adevăr plăcută a tînărului. într-un suflet. fără zăbavă: toată supărarea mea pieri la secundă. după multă aşteptare. ca să alergi înainte. (înv . foarte repede. într-o margine. 1) (înv . fără întrerupere: şi petrec într-o-ntinsoare. dar într-o potrivă cu dînsa. întru adevăr sau într-adevăr. şi pop . în (sau din) acel moment: într-acea oară ce era închis în temni ă Ioan. întru (sau din) acea oară. aplecat) pe o parte. să fie cu noroc!: amin şi într-un ceas bun! AL .AL .i trebuie prea mult curaj.PREDA. te întreb într-un tîrziu.într-o întinsoare într-o margine într-o mică de ceas într-o nimară într-o parte într-o parte şi în alta într-o părere într-o potrivă într-o rînă într-o secundă într-o tinsoare într-o tîrzie vreme într-o toană într-o zi întru acea oară întru adevăr întru ceva întru deşert într-o întinsoare.P. într-o potrivă. într-un răstimp: într-o toană. şi reg . într-un anumit sens. izolat: nu puteam să stăm la o parte ca nişte cerşetori.CR . 2) deoparte. strîmb: casa unde stăteau era aplecată într-o rînă. mereu: poroncele aceste nouă. cu adevărat. am ajuns după un tîrziu în Fărcaşa. fără întîrziere. imediat. îndată. într-o parte şi în alta. . prietinul meu.CR. stăruitor: şi doar mă feream şi eu într-o părere. într-o rînă. într-o (sau în) tîrzie vreme sau într-un tîrziu sau (înv.) în (sau din) vremea aceea. după mult timp.CAMIL. (reg . DOS . odihnind p-o rînă! PANN . 1) într-o doară. 1) într-o latură. 2) (despre obiecte) înclinat.POP . ceva. cînd damigeana şi trupurile noastre nu mai erau amenin ate. CAMIL. . cam la o parte. pe loc. într-o clipă. (înv. 2) pe potrivă. pentru a fi lăudat: ai tălmăcit [scriptura] spre limba cea de moşie a locului. 2) foarte des. într-o părere. dobîndi glas. în goană.CORESI . pe o coastă: ce lua-n trei zile dintr-o săptămînă da pe d-ale gurii. într-o zi oarecare. (înv .) pe o parte.. deopotrivă: fapta vitejească e negreşit lucru mare. nu. întru deşert. la o vreme: suind pe la fundul Hălăucei. la moment. într-o mică de ceas sau pe (o) mică (sau nimică) de (sau pe) ceas. într-o tinsoare. la întîmplare. într-o nimară.care curg pe nică.) pentru a se mîndri. ARGHEZI. 1) (despre oameni) (culcat. imediat: şi într-un buc [furnicile] au şi ales năsipul. odată. cîndva. din) nărav. întru ceva. (să fie) într-un ceas bun!. (înv . ) în tîrziu sau (reg. curînd.) în vreo privin ă.) secunde sau din secundă în secundă sau dintr-o secundă într-alta sau de la o secundă la alta sau la secundă. pe dată. . din clipă în clipă. într-o părere. .) 1)foarte repede.) în egală măsură. repede. din clipă în clipă: pe o nimică pe ceas beam cîte-un cofăiel întreg de apă. Panait.CR.SAD. (reg. într-o toană. ) foarte repede. tot la umbră.) cu o ocazie oarecare.) zadarnic: întru deşert ne trudim. (înv . în patru etc. imediat. la răcoare.) conform obiceiului: şi într-acelaş nărav iară sărută pre ei cu cuvîntul. acum.

1) împreună. la un moment dat: într-un rînd îi picase lui moş Nichifor două iepuşoare. şi pop . cîtuşi de pu in: el era bun şi nu supăra întru nimic pe popor. a se posomorî: mult la fa ă te-ai schimbat şi mi te-ai întunecat. într-un suflet.GHICA. înclinat. curgerea ploii conteni. noi ne mişcăm împinşi din urmă. deodată: răspunseră to i într-un grai. într-un (sau cu un) glas (sau grai). odată şi odată. ) 1) deloc.CR. vecin cu .. în goană: a sosit într-un suflet înapoi la fîntînă. VARLAAM .MINEIUL . imediat. foarte repede. pieziş.. ) (culcat) pe o parte.tr-o clipă.: care vie este intr-un hat cu altă vie a me [a]. gînd la gînd: află pre patriarhul la un gînd cu dînsul.BIBLIA . mai curînd sau mai tîrziu: mor ii . întru nimic într-un minut într-un necaz într-un noroc într-un peş într-un răstimp într-un răsuflet într-un rînd într-un suflet într-un şold într-un timp într-un chip. întru tărie. (înv. acum sau altădată. în stare de apărare: voinicul. într-un timp mai lung sau mai scurt. odată. în unanimitate. într-un peş.CAR .SAD.. nu s-ar fi putut opri de a se coti cu vecina sa. într-un răstimp. peste tot. într-o rînă. îndată. URIC . pe o coastă. într-un (sau la) noroc. într-o stare de nedescris. întru nimic sau într-o nemică...P..ISP. ) în siguran ă. ce şi cetă ile întru tărie să puie. într-un glas. la un moment dat.. deodată: într-un răstimp.POP. într-un şold. la întîmplare: să mă duc.ISP. într-un minut sau în două minute. aşa şi împără ia acea de sus într-un chipu va lumina. ISP.. întru pu inel. în tuşă. întru toată deplinirea. (reg.AGÂRB . într-un răsuflet. într-un necaz. (înv .. (pop.. mai că .. întuneric deplin: noaptea era întunerec beznă.: întru pu inel v-a i aflat credincioşi. într-un timp. în grămadă: sufoca i de-atîta mers în turmă. de aceeaşi părere.strîmb. s-a terminat!.ext .1820).. într-un gînd sau la un gînd.ISP. foarte repede: venise într-un răsuflet din oraş..) pu in lipseşte ca . . curînd: într-un minut fu aproape de pădure. cu grămada.HASD . la nimereală. ) la un moment dat: într-un timp îl întreabă nevasta. în cor: apoi noi într-un cuvînt din partea a tot pămîntul zicem. nu numai pre eluş să se mîntuiască de bate războiu . a în ărcat bălaia (sau murgana)!. vine tot într-un suflet şi domnişorul.CAMIL.. la nevasta vrunui vornic. a se întuneca la fa ă.POP . fără deosebire: [soarele] lumineadză preste tot într-un chip.. 1) (aplecat) într-o rînă. la o dată oarecare.POP . se schimbă şi ei în pămînt. într-un cuvînt.) la fel. într-un rînd. în turmă. . s-a dus chilipirul! într-un timp mai lung sau mai scurt întru pu inel întru tărie întru toată deplinirea a se întuneca la fa ă întuneric beznă în turmă în tuşă a în ărcat bălaia ! .VARLAAM.într-un chip într-un cuvînt într-un gînd într-un glas într-un hal fără hal într-un hat cu . într-un timp mai lung sau mai scurt.. orice damă l-ar fi văzut. NEGR. întuneric beznă. se rupsese osia şi rămăsese în trei roate.. oblic: m-am pomenit cu trăsura într-un peş. şi pop.. o scrisoare plină de reproşuri .CORESI . (sport ) dincolo de marginea terenului de joc. de la o vreme..) în disperare: i-a scris. în rezumat: într-un cuvînt. defel. (înv .URIC. la nervi. în. într-un noroc. ) pe o parte. (înv . în acelaşi fel.STANCU. 2) (sau cu un cuvînt) pe scurt. cu desăvîrşire: ucide i toată partea bărbătească întru toată deplinirea. deopotrivă. 2) (reg. într-un hat (sau hat în hat) cu . (a. împreună. 2) de nimic. (p. într-un hal fără (de) hal.) cu totul.. (înv . într-un necaz...

BOL. în ultimul moment: a prins avionul în ultima secundă . a învă a papagaliceşte. a se în epeni pe nisip. în ultimul moment. (reg. în urma urmelor în urmă în valuri în van în varvaric a învă a buchea căr ii a se în elege ca gîsca cu prepeli a. care şi legea-mi este şi s-o-nvă de rost m-am pus.. SAD . vioi: măi. în valuri sau valuri-valuri. de rost).. văzînd că toată munca lui este degeaba. în van. rău): îs deprins cu nevoile ca iganul cu scînteile. beat. (pop .: lucrurile se făceau în văzul lumii..a se în elege ca gîsca cu prepeli a a în elege de cuvînt în elege de cuvînt! a se în elege la cuvinte în elină în el în epat la limbă în epat la minte a se în epeni pe nisip în ultima secundă în ultimă instan ă în ultimul moment în urma . 2) a învă a în mod mecanic.: codrii-n urdie în urmă-i s-adună şi iar se-mprăştie.. îndărăt. (chiar) în ultima clipă. în spate. a memora fără a în elege.PANN.POP . a se învă a minte. degeaba. a învă a pe din afară: şi ascultă o poveste ce-n şcoală azi mi s-a spus. a se învă a (sau a se deprinde) ca iganul (sau ca făurarul) cu scînteia (sau cu scînteile). a învă a papagaliceşte. eu nu i-oi mai da drumul vara.. fa ă de .. în fa a . despre mustă i) cu vîrfurile lungi şi răsucite: cu muste i de varvaric cum stă bine la voinic. se în elese cu el la cuvinte.. ) a nu se în elege deloc: ne în elegem ca gîsca cu prepeli a. dinapoi. părăginit..EM .. a trage învă ăminte dintr-o experien ă neplăcută: ca să te înve i minte.. inutil. în urma .. în urma urmelor. în văzul . a învă a buchea căr ii.. supus: ascultă şi-n elege de cuvînt. ... a (se) obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său: la ce tot dai? îi înve i cu nărav! DELAVR. în spatele . a învă a păsăreşte.. în van i s-a tîrît la picioare. a învă a pe de rost. a învă a minte (pe cineva). a (se) învă a cu nărav. în mod succesiv (şi în mare cantitate): cad săge ile în valuri care şuieră..POP. (pop .. a se obişnui (sau a ajunge să se obişnuiască) cu ceva (neplăcut. copile mic de stat.. în ultimă instan ă.POP. zadarnic: în van l-a rugat.. la urma urmelor. a cădea la învoială: Mihaiu . dinapoia . îndărătul . în epat la limbă. PANN. sarcastic. POP . a învă a păsăreşte..GALA . a pedepsi (pe cineva) (pentru a-i fi de învă ătură).. se dete la prins musculi e. în elină. (despre nave) a eşua. iste .EM.ISP. în (sau de) varvaric. ascultă de vorbă bună! a se în elege (sau a se ajunge) la cuvinte. în epat la minte.) în cele din urmă..) în bătaia puştii: mai bine le-aş avea în elul puştii. 1) a învă a exact ca în carte. 1) ame it de băutură. (pop . în urmă.. a în elege (sau a şti) de cuvînt.. necultivat. în el sau în elul puştii.. înainte de a fi prea tîrziu.. POP . (chiar) în ultima secundă. a fi ascultător. într-un tîrziu: în urma urmelor. în ultima clipă. în elege de cuvînt!. a se învă a ca iganul cu scînteia a învă a cu nărav a învă a minte a se învă a minte a învă a papagaliceşte a învă a păsăreşte a învă a pe de rost în văzul .. ) de-a rostul. a învă a pe de rost (sau (înv. 2) ironic.. dar la minte în epat .POP. în ultimă analiză. se toarnă. în cele din urmă.

(p. ) în depărtare: privea în zare cum pe mări [Luceafărul] răsare şi străluce.. a se mişca foarte repede. a avea ame eli.. în (sau prin) apropiere.în veac de veac învechit în rele în vecinătate în veac de veac sau în veci (de veci) sau de veci(e) sau în vecii vecilor sau în veacul veacului sau în (sau pe) vecie sau (înv. în via ă şi-n trai în via ă şi-n trai. şi pop . . în preajma ..EM. şi reg ... înrăit: învechit în zile rele.. în vreme cînd nici văzuse. a se învoi la pre în vreme ce în vreme cînd . îi zise cumpărătorul .: acel turn. în zadar. în (sau la) vedeală.) a avea ame eli: capul li se învîrtejiia. (reg...CANT . a da tîrcoale unui lucru dorit. a se învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînăse învîrti ca mî a împrejurul oalei cu smîntînă. 4) (în construc ii negative) niciodată: atunci în vecie suflarea ta caldă ea n-o să învie... ) a se ajunge din pre sau (înv . a avea la bunul plac.. a învîrti pe degete pe cineva. în zare sau în zări. . a pleca. aşezat în vecinătatea por ei. (înv .. 1) în apropierea ... în zadar în zare . .. nici au mîncat de aceste? DRĂGHICI. (pe undeva pe) aproape: plecă prin vecini să-şi astîmpere în vecini amarul.: două metode în vederea aceluiaşi rezultat.. în timp ce. a încheia o tranzac ie comercială (în elegîndu-se asupra sumei de plată): în vro cîteva cuvinte. în vecinătatea serii. în vederea . tocmeala).. în (sau prin) preajmă: pecinighii în vecinătate fiind. (înv .. ) pe termen nelimitat: i-a dăruit cu hrisov o moşie.. 1) de-a pururea.EM.. a zgîndărî o rană nevindecată. în vecinătatea .OD.. 2) (bis. a se învoi (sau a veni) la (sau din) pre sau (reg. ) niciodată.. fără zgomot. (reg.: Robinson cum era să le cunoască.. a învîrti cu itul în rană a învîrti dulapuri a învîrti pe degete pe cineva a învîrti (sau a răsuci) cu itul în rană. a a i se învîrti capul cuiva sau a se învîrti locul cu cineva.. cu glas puternic: cetindu-să la divan în veliglas căr ile înaintea tuturor. ai fi trăit în veci de veci. 2) (înv . 3) (jur. s-o stăpînească de veci. (înv. în vreme ce. în (sau prin) vecinătate. deprins a te ciocni la to i domnii. în vecinătatea . în public. CANT. a învîrti dulapuri. a fugi.. grea a li se a i se învîrteji capul scorniia..EM.EM. veşnic: cîntări tînguitoare prin zidurile reci cerşi-vor pentru mine repaosul de veci. ) din moment ce .) cu voce tare. a i se învîrteji capul (cuiva)..PANN. în vreme cînd .. la discre ie pe cineva.AL . cîtă vreme . în scopul . ) etern. ) a umbla cu înşelătorii. învechit în (zile) rele.. suferin a (cuiva).) a rupe pre ul (sau tîrgul..ext.. înv. a manipula pe cineva. HASD.) pu in înainte de . în vîrful picioarelor în vîrful picioarelor.VLAH. (înv . la orizont. în timpul apropiat de .: dau voiniceşte asalt . şi reg . în (sau prin) vecini.CAR. zadarnic: în zădar căutam să-i pricinuiesc oarecare distrac ie.) în văzul tuturor. a se învîrti ca un prîsnel a se învîrti ca un prîsnel sau a umbla ca prîsnelul. învoindu-se din pre . în eternitate. a ame i: mise părea că biserica a i se învîrti capul cuiva se învîrteşte cu mine. tiptil: opisică albă ca laptele vine în vîrful picioarelor. în veliglas.NEC.NEGR . în veliglas a înveli tăciunele a înveli tăciunele. .... a spori durerea. .COSTIN ..REBR. pe fa ă: o purta în vedeală între toată în vedeală boierimea. ) în vecia veacului. (pe undeva pe) aproape. pentru .... NEGR.BĂLC . în (sau prin) apropiere. în vederea .. . în jurul .. pentru totdeauna: tu ciocănitoare să te faci şi blestemată să fii a le căuta şi a le omorî în vecii vecilor! POP.

la Sfîntul Aşteaptă.SAD. a juca cu sala goală. a juca o co că (cuiva). a juca de sîrmă. a juca o festă (cuiva): februarie şi martie . a încerca ultima solu ie. a se juca (sau a glumi) cu cineva ca mî a (sau ca pisica) cu şoarecele.CR. a fi deschis. CR. cînd începe a se lumina de ziuă. a(-i) juca un renghi (sau renghiul. jos pălăria!.CAR. îi porunceşte cineva. (reg. a face ultima tentativă de a-şi atinge scopul. (despre actori) a nu avea spectatori.POP .. ) a se preface. inimaginabil. a face cum îi impune. a judeca la rece.. (pop.i îndeplinească toate gusturile. a înşela pe cineva. dintr-un) zbor. (reg. ca la o şerpoaică. sînt în stare să ne joace renghiuri. ) a spune minciuni. a trata cu uşurin ă un lucru primejdios. i le prindea cu mîna din zbor.AL. a obliga. ) a trage o mamă de bătaie cuiva.. tontoroiul pe mormîntul ei. ) 1) a da o reprezenta ie cu păpuşi. a se descurca în orice situa ie. pe covor îl întindea şi din zbor capu-ităia. a-i juca ochii (în cap) sau a nu-i sta (bine) ochii în cap (cuiva). unde nici în zbor nu putea să intre decît cocoşii. a juca tontoroi a juca ultima carte a juca un renghi a judeca ca o cizmă a judeca la rece . (fig. 2) (fig. toată admira ia! a juca căr ile. a judeca ca o cizmă. a practica jocul de căr i. 3) dintr-odată. în zig-zag. a juca tontoroi(ul) (pe cineva) sau a face (pe cineva) să joace tontoroiul sau a-i juca on oroiul (cuiva). determinîndu-l să facă ceva care nu este în interesul său: îl joacă cu viclenie în ciur fără văcălie.. fără ascunzişuri. a juca la bursă. a fi prost ca noaptea. căreia îi jucau ochii în cap.. a înşela. 1) în timp ce zboară: paserile . grav.. a juca (sau a suci) în ciur fără văcălie (pe cineva). joi după Paşti sau joi mai de-apoi. viclean. ca mî a cu şoarecele. a stăpîni.M. suspecte. 2) în fugă. a trage pe sfoară (pe cineva): nu cumva oare vrea să ne joace vreo co că? AL. . joacă dracu’ pe urloaie. a-şi bate joc de cineva inîndu-l întro situa ie incertă: nu te juca cu mine . în zori de zi (sau de ziuă) sau în zorii zilei. (fig. a juca păpuşile. a juca o carte mare.. a opăi: se ruga la Dumnezeu să nu-l şontorogească de picioare pînă nu va apuca să joace .PANN. în linie frîntă. de păr lung îl apuca. ..în zbor în zig-zag în zori de zi î i stă mintea în loc joacă dracu’ pe urloaie joi după Paşti jos pălăria! a juca căr ile a se juca cu cineva ca mî a cu şoarecele a se juca cu focul a juca cum îi cîntă cineva a juca cu sala goală a se juca de-a purceaua în ceafa cuiva a juca de sîrmă a juca în ciur fără văcălie a juca la bursă a juca la două nun i a juca o carte mare a-i juca ochii a juca o comedie a juca o co că a juca păpuşile a juca pe fa ă a juca tontoroiul în (sau din. a judeca cu obiectivitate. î i stă mintea în loc. a-l ine la cheremul tău: cum se răsuceşte vremea şi ne joacă tontoroi! VLAH. a amăgi.. e de necrezut. a păcăli (pe cineva). a face joc dublu. unde nu călca picior de parte femeiască.. ) a risca (aproape) totul (pe o carte). ) se petrec lucruri ciudate. a juca cum îi cîntă cineva (sau cum i se cîntă). a se acomoda cu abilitate împrejurărilor. . jucăuşă: un puişor de fată.. a juca (sau a sări) tontoroiul. renghiuri) (cuiva) sau a-i trage renghiul (cuiva).GHICA . a juca o comedie. dintr-o singură mişcare: arnău ii . a domina pe cineva. a juca (cu căr ile) pe fa ă. niciodată. 2) a fi şiret. a(-şi) juca ultima carte. pe Iordaki s-arunca. a juca la două nun i. fără patimă. a se juca cu focul. să. 1) a avea privirea vioaie. iute: ne spunea de sfin enia călugărilor de la Stavros. e incredibil. repede.. a sili pe cineva să se supună capriciilor tale. a se juca de-a purceaua în ceafa (sau pe spinarea) cuiva. a cumpăra şi a revinde efecte de bursă.

(de) la (sau din) capătul (sau marginea. putea să pregătească în tihnă propriul plan de atac. jumătate de picătură...P. (bra ) la bra . la coada . afară.. la cheie. pe la cîntatul cocoşilor. pe alese: pe tarabe. la aer la alegere la anul. 1) foarte strîns.. virgulă. a depune un jurămînt mincinos.. ) sub pretextul . ) 1) a vomita la be ie.. la (sau pe) bord. sub protec ia . cînd patimile îi întunecă mintea! DRĂGHICI. în (sau din) toate păr ile: şi prin casă se primbla. 1) la umbra . (pe) la aprinsul lumînărilor. ajunsese la capătul puterilor . judecată de apoi.EM. (înv.POP. (de) jur-împrejur sau roată-mprejur. aşa căciulă! la bord la bra la brodeală la bună vedere! la calea jumătate la calendele greceşti la capătul pămîntului la capătul puterilor la care la cataramă la căderea serii lac de sudoare la ce? la cerere la cheie la cîntători la cît mi-a sta capul la cît mi-a sta norocul la cît vine la coada . (pe) la (sau pînă în. la cît vine (sau ajunge) (cineva). la căderea serii. la cît mi-a sta norocul. apărat. complet finisat: apartament la cheie . la capătul puterilor.POP. ) a se jura pe ceea ce are mai de pre : i-oi jura pre sfînt c-oi inea cuvînt pănă la mormînt..) la nimereală. la brodeală.. cînd se luminează de ziuă: au venit doi îngerei .. în siguran ă. la mijlocul drumului: s-a întors de la calea jumătate... marginile) pămîntului sau din margini de (sau peste) pămînt.. foarte transpirat.. a jura strîmb. (de) foarte departe: răsar-o vijelie din margini depămînt... la alegere! la anul. la căderea serii. (fam . 2) (fig. a jupui (sau a beli) apul.. la cataramă.EM. straşnic: be ie la cataramă . aşa căciulă!. pe înserat: ajunseră acasă la căderea serii . şi jur-împrejur căta. fructe cîte vrei. cînd o-nflori bostanul..: stătea cuminte la coada şirului. la Paştele Cailor. ) a păcăli. un prost. la bună vedere!. bun pentru locuit. a (se) jura pe sfînt.. la adăpostul . niciodată. pretutindeni în jur. la adăpost. judecată solemnă. la (sau după) care.. protejat: ştiindu-se la adăpost de atacurile inamicilor. ) cum o voi scoate la capăt (cu cineva): cu omul roş nu ştiu zău la cît mi-a sta capul. cînd o-nflori bostanul la aprinsul lumînărilor la aşa cap. după aceea: „Amin“ zise Domnul . (înv.. la calendele greceşti. la (sau în) aer (liber). dacă vă duce i voi? la cerere. (fam. cînd zorile-s albe. pentru ce?: la ce să mai merg şi eu. la ce?. (fam. cum e omul. 2) (fig. a înşela un credul. . la cît mi-a sta capul (cu cineva). a jumuli un fraier.. după care apoi se depărtă.. la sfîrşitul lumii. aşa sînt şi purtările lui. îmbarcat.CR. (fam. cînd se solicită: s-a transferat la cerere . într-un loc neacoperit. 2) a se zdreli în urma unei căzături la be ie.BUDAI-DELEANU.. ) (formulă de salut la plecare) la revedere! la calea jumătate sau la jumătate de cale (sau de drum). la aşa cap. ) în ce hal ajunge (cineva). op ional. cu bra ul trecut pe sub bra ul altuia.. niciodată.. noaptea pe la cîntători. lac (sau leoarcă) de sudoare (sau de năduşeală. (pop. pe puntea navei. la urma . ) cît noroc voi avea.CEZAR.. ferit. (pop. la capătul . de apă). cît de mult decade (cineva): giudeca i la cît agiunge omul. în fa a lui Dumnezeu. ) foarte.. la alegere. epuizat. la întîmplare.judecată de apoi jumătate de picătură a jumuli un fraier a jupui apul a jura pe sfînt a jura strîmb jur-împrejur la adăpost la adăpostul . la Sfîntu-Aşteaptă. despre) cîntători. vlăguit: după atîtea nop i nedormite.

la drept vorbind. clar: pricepuse şi el. cu rost. în neştire. perfect. la coadă . întocmai. lac să fie. la hurtă. l-a în ărcat Scarao chi. la măsură.). la urma urmelor. la dracu-n praznic. la doi paşi (de . ocazii să fie. . în fond. la mintea omului (sau a cocoşului). fript pe grătar: peşte la grătar .). că amatorii nu lipsesc! la (sau în) culme. la mijloc (sau la capăt) de masă şi la col de ară. la loc. în cel mai înalt grad. la fel. l-a făcut de rîs. la fa a locului. (parcă) l-a înghi it pămîntul sau (parcă) a intrat în pămînt. ca şi de coborît.. l-a făcut ceapă cu apă. potrivit: vorba era vorbă. la (sau de) modă. imediat. ) impecabil. 2) (despre oameni) foarte cunoscut.CR. loc prielnic. î i urez să fii avansat cît de repede! la mama dracului (sau a ciorilor).STANCU. la capătul pămîntului. 1) modern: aşa e la modă să se umble fără coadă.. BOL. unde şi-a în ărcat dracul copii: am fost . ) s-a schimbat planul de bătaie! (a fi) la locul lui (ei etc.. cu haine comandate la Paris . (înv. că doar era la mintea cocoşului. la iarna viitoare.URIC. la deal cu opintele şi la vale cu oprele. ferit de pericole: să te sileşti a fi totdeauna la mijloc de masă şi la col de ară. parc-ar fi intrat în pămînt.. să juri că te-o în ărcat Scarao chi. cînd va veni iarna.. la întîmplare. foarte departe. nici nu apucase să cumpere ceva . vezi Doamne. la mare.la coadă lac să fie. şi reg. din belşug... acolo unde stătea de obicei: pune capul lui Harap-Alb la loc. unde s-a petrecut fapta. ) exact. pînă la refuz: sala teatrului era plină la maximum . la iarnă. la mai mare!. viclean: mare hîtru mai eşti! . a murit.. ) e la fel de greu de urcat. foarte aproape (de . aidoma: toate s-au întîmplat la fel. pe loc: fotografie la minut. la dracu-n praznic.. cum se nimereşte. la dracu-n praznic. fără cusur: era gătit la marele fix. POP.SAD. (fam. (fam. fără limită. cum se nimereşte: vindea cartofii la hurtă . la minut. într-o doară. trimis pe front. la locul ei. că broaşte sînt destule!. (reg. ) la maturitate: aşa-l lasă pîn-la mare să crească tot în desfrîu. la grătar. cît vrei. în voia soartei. (fam.AL. la urmă: terminase şcoala primul . (pop.NEGR. la infinit. disperat.). a dispărut fără urmă: ş-acuma nu-i. 2) la rînd: după ce că pierduse două ceasuri la coadă. ) foarte departe. ) e foarte şiret..SAD.. apreciat la un moment dat: ea era pe atunci foarte la modă. foarte: împăratul Roş [u] era un om pîclişît şi răutăcios la culme. uşor de în eles. neîncetat: este admisibil . (a fi) aşa cum se cuvine. la discre ie.PANN. într-un noroc: mergeam la întîmplare. la maximum.. (înv. 1) pe ultimul loc. cît pofteşti: mîncare şi băutură aduseseră la discre ie. că broaşte sînt destule! la culme la deal cu opintele şi la vale cu oprele la discre ie la doi paşi la dracu-n praznic la drept vorbind la fa a locului l-a făcut ceapă cu apă la fel la grătar la hurtă la iarnă l-a iertat Dumnezeu la infinit l-a înghi it pămîntul la întîmplare l-a în ărcat Scarao chi la loc la loc comanda! la locul lui la mai mare! la mama dracului la mare la mare fix la maximum la măsură la mijloc de masă şi la col de ară la mintea omului la minut la modă la coadă.POP. ca o criză de cabinet să se perpetueze la infinit? EM.CR. precis: măsurîndu-să fînul cu stînjenu drept şi stogurile întocma la măsură. la mare(le) fix.CR. l-a iertat Dumnezeu. la loc comanda!. la întîmplare sau în voia întîmplării.PANN .

(care este) angajat cu plata într-o anumită propor ie din beneficiul realizat: îl fac tovarăş la parte şi-l însor.. la ordinele cuiva. putea să tăinuiască. ) (foarte) aproape: nemul umirea poporului ajunsese la o şchioapă de răscoală. foarte aproape: casa bunicilor era la o azvîrlitură de bă . la (sau în) pas sau în pasul calului. în timpul nop ii următoare: ştiu că are să aibă de lucru la noapte. de mult.SAD .EM. . fugi! la ora actuală. 1) acasă. la necaz: te va învă a . la ordin!. important: scandalul din parlament era la ordinea zilei . o fată. (înv. veşnic.CAR. în păr ile noastre: şi eu trimite-voi ce-i mai mîndru pe la noi. 1) într-un moment dificil. în regiunea . la întîmplare. fereşte-te!. în mersul liber (al calului). ISP. (pînă) la paroxism. la nevoie la nimereală la nivelul . (p. o domni ă.CEZAR. într-un moment critic. la ore mici. cu pre de speculă.. să-şi gătească şi să-şi spele singur. . la nimereală. după miezul nop ii.. la o azvîrlitură (sau aruncătură) debă .. ce să faci la vreme de nevoie.CR... la nivelul . 1) la nevoie: putea. imediat.. în casa noastră. la o şchioapă. ) fără sfîrşit. la moşii ăi verzi. niciodată: vei mai căpăta şi tu cap la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. P.. tîrziu: nu ajungea acasă decît la ore mici . în prezent. fără a gîndi. (fam. 2) la drept vorbind: ş-apoi.CEZAR. 2) pe ordinea de zi (a şedin ei.BACOVIA.. la nesfîrşit. la noapte.. la nemurire.CR. la noapte la noi la o adică la o azvîrlitură debă la o parte! la ora actuală la ordin! la ordinea zilei la ordinele cuiva la ore mici la o şchioapă la paroxism la parte la pas . la parte. fă loc!.la moment la moşii ăi verzi la mul i ani! la nebunie la necaz la negru la nemărginire la nemurire la nesfîrşit la moment.SAD . care-l iubea la nebunie şi dormea cu poeziile lui sub pernă. pîn-la nemărginire.. 3) în ara noastră: la noi sînt codri verzi de brad. fără alegere: apucă la nimereală pe prima stradă la dreapta.POP. insuportabil: jazzul urla la paroxism. dificil. în vreme de restrişte. în universul pămîntesc. făpturile osebite.. la mică distan ă. ) (pînă) la infinit: cresc pe-ncetul.. 1) de actualitate. a chibzui.): face i tăcere! sînt cestiuni arzătoare la ordinea zilii. î i urez să trăieşti încă mul i ani!: la mul i ani cu sănătate. necontenit: această zi udă şi plîngătoare la nesfîrşit. cu intensitate maximă. la o adică.CAMIL. (fam. la nevoie. zi. la necaz. fără întrerupere... la o parte!. 2) în caz de trebuin ă: beciul . nici n-am nevoie să-mi mai calce pragul.P.CAR . la o adică. ..CONACHI. încet: calul era obosit şi nu putea merge decît în pas. la mul i ani!. la dispozi ia cuiva. la nebunie: te iubesc la nemurire. la o adică. ) extrem de tare.VLAH. loc) de nevoie. sînt la dispozi ia dumneavoastră! la ordinea zilei. la supărare: multe spune omul la necaz. 4) în lumea noastră. în familia noastră: cu ce ocazie pe la noi? CAR. la negru.P.CAR.ext. a consfătuirii etc. enorm.ISP. pe loc: Dumnezeu . (pe) la noi. să vă dea Domnul tot ce dori i! la nebunie sau pînă la nebunie.EM. la moment trimise pe un înger. (pînă) la nemărginire.GOGA . la nevoie sau la vreme (sau ceas. . în dreptul . 2) în satul sau în oraşul nostru.

scorul meciului era alb . 3) (fig. dintre reprizele unei întreceri sportive: la pauză. 1) în saramură: maldăre enorme de piei puse la sare.BOGZA .) învins. la peşte. la anc: ca să ne putem scula diminea a la pont.. (înv. lasă că ştiu eu (ce ştiu). la punct sau (înv . la fix.. la rînd. la peşte. folosit etc. consecutiv: lasă să. . culcat pe jos. la părere.). că nu pot să dorm! GALA . ) nimerit.) fără a avea indicat numele titularului. în afară de faptul că . achitat. STANCU. el etc. la (sau (înv. la purtător. demoralizat: după atîtea lovituri ale soartei.la paştele cailor la pauză la pămînt la părere la păstrare la perfec ie la peşte la pornire la poruncă la potriveală la prilej la primăvară la prisos la prînz la propriu lapte de cuc la punct la pupitru la purtător la răcoreală la remorcă la repezeală la rigoare la rînd la rîndul meu las’că . ) pre) rîndul meu (tău.POP. 1) întins. lasă gălăgia!.. în caz de extremă necesitate: la rigoare. la remorcă. la moşii ăi verzi ori la paştele cailor. în aparen ă: Despot e la părere zburdalnic şi uşor..PREDA.). la pupitru. în rezervă.ISP.. său etc. obiectiv. în urma altora: iar Pandele-i asculta şi la rîndu-i cuvînta. la prilej. de adevăratelea: începuse să se sufoce în casa Şerichii. 2) taci din gură!. la primăvară. la plecare.i fleanca! . după răbojul întipărit în cuget.i treacă înainte de-a rînd toate aceste figuri. 2) la muncă silnică în saline: tăiase doi ani la sare . 2) conform ordinii stabilite: urma să-i afle pe to i. era la pămînt cu moralul . ) la închisoare. potrivit. la pauză. dînd nouăzeci şi nouă.CAR. la (sau cu) potriveală. deprimat. ) la prima vedere. la prisos. remorcat. la pescuit: nu era acasă. (de obicei. las’că ştiu eu! CĂL. corespunzător.CEZAR. las’că . la momentul potrivit pentru mine (tine. la poruncă. gălăgia. po i să-i mai faci cîte-o injec ie. (reg. la păstrare. în calitate de dirijor. la pămînt.P. lapte de cuc.CĂL. (înv.. în cursul primăverii viitoare: pînă la primăvară n-o să ne mai vedem.CAR. niciodată: vei mai căpăta . tacă. GALA. î i voi comunica şi d-tale motivul meu. ) deoparte. la amiază. în mod desăvîrşit. 2) (fig .AL. la sare.. concret. ) la închisoare: o să fie în altă parte..) la pont. dom’le. 2) (fam.: las’că nici nu se înghesuie la treabă. . ce să tîmplase .POP. la rigoare. (fam. la ordin: la poruncă! stăpîne. VLAH . perfect: un om care-şi ştia la perfec ie limba sa. ca economie: din suta ce munca mea a scos. iron. la repezeală.. (care este emis) fără a fi nominalizat. cunosc bine situa ia şi nu pot fi indus în eroare: sînt pungaşi. ) la momentul potrivit: la prilej. zise calul şi-şi luă zborul. NEGR. în grabă: îşi dezbrăcă la repezeală cojocul. (înv. şi la lapte de cuc.POP.. la prînz. ceva imposibil: muierea pofteşte şi la urdă de curcă.CAR. ) ruinat: industria e la pămînt . la (sau în) păstrare. la momentul oportun. la adăpost: îi dăduse în păstrare toate bijuteriile . la timp. la răcoreală. nu numai. la rînd sau de-a rînd(ul).NEC. la răcoare... 1) la loc sigur. în timpul pauzei dintre actele unui spectacol. la perfec ie.NEGR. în corela ie cu „la figurat“) în mod real. la propriu. deznădăjduit. la propriu şi la figurat. 1) să fie linişte!: mai lasă. 1) unul după altul. pun unul la prisos.NEGR. la sare lasă că ştiu eu lasă gălăgia! la paştele cailor (sau calului). la pornire. (care poate fi plătit.

termină cu prostiile!. (pînă) la urmă: bine! făcu la sfîrşit şi ieşi urmată de aproape de Grigore..SAD.ARGHEZI. (pop.POP. 1) la sfîrşit de tot: se pornise de cu seară. (pînă) la sfîrşit. las-o moartă-n cînepă (sau în păpuşoi)!. la toamnă. îndărătul şurii. de drastic.CAR. în timp ce cortina este ridicată.POP. la cataramă: legasem dar iarăşi prieteşug cu un necunoscut.M. la tavă. (fam. 2) extrem de aspru. fără martori: se traseră mai la umbră.SAD. la temei. ) nu mai fuma!. foarte mult: prinşii sînt bătu i pînă la sînge. (reg. la timp. la loc îngust. (toate) la timpul lor sau tot lucrul la timpul său..P. ) sigur. la bătălie: iată lui că i-au sosit carte mare de pornit. gătit în tava pusă la cuptor: au propus să urce pre urile . prin pîrloage.POP.ext. (fam. orice trebuie făcut la momentul potrivit. neglijent. la temelia. din belşug: s-au făcut prune la temei.BACOVIA. las-o baltă! sau las-o încurcată! sau las-o moartă!. lat în spate. important: zurăiesc banii de aramă. la vedere: cu astfel de sală iei aplauze la scenă deschisă. 2) niciodată.. strîns. la tabără de ieşit. ) pre uit. renun ă!. aşa mai la o strîmtoare. lasă-te de fumat! lasă-mă să te las. la spartul tîrgului .POP. în timpul spectacolului. (pop. repede. l-a scos apa la mal. cu o monedă voi suna. ) foarte tare.. la seamă. prin ierburi. că e mai bine! REBR. straşnic. la spartul tîrgului? la strîmtoare.ext.STANCU .POP. abandonează acest subiect!. la sigur. contează pe mine! lasă vorba!. om apatic. bazează-te. la baza: una şi aceeaşi năzuin ă formativă zace la temelia tuturor crea iunilor spiritului grec. prieteşug la toartă. 1) pînă cînd îşneşte sîngele. la înghesuială. (pînă) la capăt. al reprezenta iei. comod: ce bază po i avea într-un lasă-mă să te las? CĂL. ) la război. lasă prostiile!. (p. încet. prin reduc ie) într-un anumit raport numeric. voinic. toate hîdele-s la samă. pînă la distrugere: l-a frecat la sînge. la vreme: lucru la timp dăruit pre uieşte îndoit. în timpul toamnei viitoare: la toamnă. în geamul tău. la (sau în) tabără. la toartă. (pînă) la sînge. nu mai insista!: ştii ce? las-o încurcată. . (arg.. (rar ) 1) degrabă. a la şme. lasă-te pe mine!. la (sau pe.. matematic cu realitatea: o hartă la scara 1:1000000. tare. cînd va veni toamna. la momentul potrivit. care se desfăşoară) în timp ce vînatul fuge în salturi: partidele de iepuri la sărite prin păpuşoaie. cînd frunza va îngălbeni. (care se află. (p. (reg.BLAGA. (pop. ) las-o baltă! la (sau pe la) spartul tîrgului. . 2) prea tîrziu: acum te-ai găsit să vii. la secret.. de) scară sau la (sau pe) scara . ) în cantitate mare. bine făcut. nu mai spune prostii! la sărite. unde puteau să vorbească la secret.CAMIL. ) şmechereşte. apreciat. ) la ananghie: s-o fi prins nebunele de fete pe Lia. nu ştiu dacă nu se întîmpla moarte de om! POP. (care are loc. la fripturile la tavă. ) zdravăn.lasă-l săcretului de tutun! lasă-mă să te las lasă prostiile! la sărite lasă-te pe mine! lasă vorba! la scara murgului la scară la scenă deschisă l-a scos apa la mal la seamă la secret la sfîrşit la sigur la sînge las-o baltă! las-o moartă-n cînepă ! la spartul tîrgului la strîmtoare a la şme la tabără la tavă la temei la temelia la timp la timpul lor lat în spate la toamnă la toartă lasă-l săcretului de tutun!. la (sau în) scenă deschisă. taci din gură! la scara murgului.REBR. ca de obicei. tîrziu. a scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. dar ajunsese.

lăcaş de veci. la zi. nătîng. lă-mă-mamă. tocmai.. la un pahar de (sau cu) vin. (p.. 2) (fig.CR. la (sau în) ziuă. 1) în sensul coborîşului. la urma urmelor sau la toată urma. la vale.VLAH. a abandona. a părăsi: a lăsat treaba baltă şi a plecat.COSTIN.CR.. ) la chef. deodată. la un moment anume. 1) la ocazii deosebite. împreună. la un loc cu . la o adică: argă elul cela. la (sau pe) anc. (reg. laolaltă.PANN. la un moment dat la un pahar de vin la un timp la urma urmelor la vale la vara cailor la vară la vedere la zi la zile mari la ziuă la zoritul zorilor lăcaş de veci lă-mă-mamă a lămuri buştean a i se lărgi ma ul a-şi lărgi mîinile spre lăcomie a lăsa baltă a-şi lăsa barbă a lăsa boieria la o parte a lăsa buza a lăsa cu buzele umflate a lăsa cu limbă de moarte la toată întîmplarea. 1) în ziua. nu cred să fi fost prea urît. a înşela. (pop. la un moment oarecare. la tot pasul sau la fiecare pas. pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce. în public. a lăsa boieria (sau fudulia) la o parte... în zori: eu poate n-oi veni acasă pînă-n ziuă.. ) niciodată. în timp ce se bea. spre capătul de jos: a apucat la vale şi fuge ca un fulger. la vara cailor. perciunii)..CAR. la un loc. a i se lărgi (sau a i se lungi) (cuiva) ma ul (spre ceva). la anc. a-şi lărgi mîinile spre (sau pre) lăcomie. a păcăli (pe cineva). la un moment dat. la pas: poştalionul meu înainta pe ăcăneală. a se lăcomi (la ceva): i se lărgise ma ele spre luat. îşi scotea din cufăr uniforma de general . . la vedere. a lăsa buza. perciuni). a lăsa baltă. a fi gata să izbucnească în plîns.AL. la data convenită.. favori ii.POP. în timpul verii următoare. om prost. .COSTIN. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). în orice caz: la toată întîmplarea. la petrecere: s-a răsuflat la un pahar cu vin. n-aude. mormînt: l-a dus cu mare cinste pînă la lăcaşul de veci. împreună cu .. deschis: dacă eşti aicea. cătră un prieten al său. (înv. ) la momentul potrivit. în ultimă instan ă. în sensul cursului apei. la vară.la toată întîmplarea la tot pasul la anc la ăcăneală la eft la ultimă nevoie la un loc la un loc cu . necontenit: vede prăbuşirea la tot pasul. pe) ăcăneală.AGÂRB..N. ce nu te-ară i mai la vedere? CAR. exact cum (sau cînd) trebuie. a-şi lăsa barbă (sau mustă i. nu vede. pretutindeni. a rămîne (sau a lăsa pe cineva) nedumerit. favori i. mai lăsau fudulia la o parte. a-şi exprima ultima dorin ă (pe patul mor ii). ) a deveni foarte lacom: şi-au lărgit mînele pre lăcomie. în văzul tuturor. ) foarte rar: carne nu avea la masă decît la zile mari. a lăsa cu limbă de moarte (sau cu jurămînt).N.POP. ne vom pune candida ii noştri.: culege o poală de somnoroasă. fix: ai venit taman la anc! la (sau în. peste tot. în fond.ext. în acelaşi loc cu . la ultimă nevoie. la o vreme. în cele din urmă. a (se) lămuri buştean. AL. la eft. la momentul potrivit. oricum s-ar întîmpla. la sărbători: la zile mari. lălîu: dacă găseşte vreun lă-mă-mamă . la un timp.. fără întîrziere: era la zi cu plata datoriilor . 2) zilnic. a-şi da în petec: iar cînd era la pahare. în pas ritmic.. la toată urma. la zile mari. 2) în direc ia în care curge o apă. a nu-şi rade barba (sau mustă ile. la zoritul zorilor. în zori..OD.

(reg. a cru a via a cuiva. a deveni rezonabil..POP.REBR. a părăsi. a nu se mai ocupa (de cineva sau de ceva). a se îndura: însura-m-aş. a o lăsa în (sau pe) coarda de (mai) jos sau a muia coarda.POP.. a lăsa un lucru nelămurit: să o lăsăm şi de data asta încurcată! OD.DRĂGHICI. a lăsa în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu. a abandona. a lăsa în pace (pe cineva). a lăsa gluma (la o parte). (fam. (fam. a lăsa în ploile lui (pe cineva). a-şi lăsa inima veseliei a lăsa în aer a lăsa în boii lui a lăsa în cheful lui a o lăsa în coarda de jos a lăsa încolo a o lăsa încurcată a lăsa în frîul său a lăsa în mila Domnului a lăsa în pacoste a lăsa în pană a lăsa cu mîinile-n sîn (pe cineva). a se supăra. a lăsa în boii (sau în banii) lui (pe cineva). a nu mai fi preocupat (de cineva sau de ceva). a nu mai glumi.POP. a reduce pre ul. a lăsa în mila Domnului (pe cineva). greu pe al lui bra . a-i lăsa gura apă (cuiva după ceva).POP. în banii lui (pe cineva): tineri lăsa i în voile şi chefurile lor. a amîna. . măi omule! CR. a nu duce la bun sfîrşit. a lăsa în voie. a-şi lăsa inima veseliei. a muri.. ) a lăsa aşa cum este (cu proastele lui obiceiuri) (pe cineva). a lăsa în voia soartei (pe cineva sau ceva): se gîndise să-l lase în plata Domnului. (reg. a lăsa în banii lui (pe cineva). a lăsa de izbelişte.EM. a nu termina (ceva). a lăsa genele. a tergiversa. ) a pune în încurcătură pe cineva. ) a renun a la serviciile unui preot: noi şi-a noastră igănie ne-om lăsa de-a ta popie. a-i permite cuiva să facă ce vrea. a lăsa în cheful (sau în chefurile) lui (pe cineva).. de. a se îndupleca. a lăsa în apele lui. ) a sărăci (pe cineva). a da pace (cuiva): ia lasă-mă încolo. a lăsa cu zile pe cineva. a dori foarte mult (ceva). şi te-ai făcut lucru rău. a lăsa în aer (sau în suspensie) (ceva). a-l lăsa (sau a-l îndura) inima să . a lăsa încolo (pe cineva). a abandona.NEGR. a lăsa în frîul său (pe cineva). a vorbi serios: să lăsăm gluma! aştept al doilea transport de flori. a lăsa de dorit.i lăsa gura apă. a lăsa să-şi facă mendrele (pe cineva): te-am lăsat în frîul tău. a-l lăsa inima (pe cineva).i laşi inima veseliei? POP. a-şi (mai) reduce preten iile. a se distra: ce stai aşa ca un vlădică şi nu. a se veseli. (reg. a sfîntului) (pe cineva sau ceva). 2) a consim i cu mare greutate la ceva: ce vrei? se lasă greu! CAR. a se îmblînzi.a lăsa cu mîinile-n sîn a lăsa cu zile pe cineva a lăsa de dorit a lăsa de izbelişte a lăsa de pe o zi pe alta a se lăsa de popia cuiva a lăsa de pripas a lăsa din pre a lăsa genele a lăsa gluma a se lăsa greu a-i lăsa gura apă a-l lăsa inima a-l lăsa inima să . a nu se amesteca în treburile cuiva. a părăsi (la greu) (pe cineva). a se astîmpăra. a lăsa în pacoste (pe cineva sau ceva). 1) a apăsa cu toată greutatea corpului: ea se lăsase . POP. a lăsa în plata Domnului a lăsa în ploile lui a lăsa în salba lui .. a lăsa în voia soartei (pe cineva). dar inima nu mă-ndură... a lăsa de pe o zi pe alta. a se lăsa greu. . a lăsa din pre . că-i beat. a fi sub aşteptări: calitatea serviciilor lasă mult de dorit . nu mă lasă inima să-mi vînd calul. ) a lăsa în apele sau în banii lui (pe cineva). a se lăsa de popia cuiva. a lăsa de pripas (pe cineva). să-mi fac şură. a nu se mai interesa. a avea poftă (de ceva): un cireş plin cu cireşe coapte. a o lăsa încurcată. a lăsa în salba lui (pe cineva). a lăsa în pană.

ISP. a lăsa cu buzele umflate (pe cineva). a lăsa la bunul plac al cuiva. a ului (pe cineva). (înv. . a (nu) lăsa în pace (pe cineva): dar lăsa i-mă în tihnă. a lăsa în umbră (pe cineva sau ceva). a(-şi) lăsa o porti ă de scăpare. a o lăsa moartă (în păpuşoi sau în cînepă). ) 1) a-şi diminua. a lăsa la (bun) proeresisul (cuiva).. (înv. a se bizui pe cineva. pînă l-a lăsat lat . a înşela aşteptările (cuiva): pupăza zbrr! .a lăsa în ştirea lui Dumnezeu a lăsa în tihnă a lăsa în umbră a lăsa în urmă a lăsa în voia soartei a lăsa jos a lăsa la degetul cel mic a lăsa lampă a lăsa la naiba a lăsa la o parte a lăsa la proeresisul a lăsa lat a lăsa la vatră a lăsa lucrul a se lăsa mai mic a lăsa mare şi devreme a lăsa mască a lăsa moale a se lăsa moale a o lăsa moartă a lăsa mofluz a-l lăsa nici de o treabă a lăsa olog a lăsa o porti ă de scăpare a se lăsa păgubaş a lăsa pe coada tăciunilor a se lăsa pe credin a cuiva a lăsa (sau a se duce.) a lăsa să trăiască în mizerie (pe cineva): pe mă-ta o laşi pe mîna străinilor.. a renun a.POP. a permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar.HOGAŞ. a înceta să mai lucreze. a lăsa pe coada tăciunilor (pe cineva). (pop . nefolositor (pe cineva): peste gard aruncatu-m-au. a pleca. a abandona. (pop . a-l lăsa nici de o treabă (pe cineva). a se lăsa moale. a porni) în ştirea lui Dumnezeu (sau a Domnului. dar se lasă păgubaşe. a Celui de Sus) (pe cineva). a(-şi) lăsa o şansă.. a se relaxa. a lăsa la o parte (ceva). a nu se mai interesa (de cineva). ) 1) a păcăli. a ologi (pe cineva): i-a căzut un butuc peste picioare şi l-o lăsat olog. ) a-l face să devină neputincios. a se lăsa pe credin a cuiva. a întrece (pe cineva sau ceva). a se încrede în cineva. 2) a ceda. a face concesii: te laşi moale. te bagă-n foale. a eclipsa (pe cineva sau ceva). a ignora (ceva): lăsă la o parte securea. (fam. a lăsa mască (pe cineva). a se lăsa păgubaş (de cineva sau de ceva). a lăsa jos (ceva).) a bate foarte tare.SAD. (reg. a lăsa lucrul. ) a da (cuiva) libertatea să procedeze cum doreşte. a porni) la voia întîmplării: mai bine. a depăşi. a renun a (din lehamite) (la cineva sau la ceva): mî a vru să fie moaşe. a lăsa la vatră. a dezamăgi (pe cineva). a omite. a lăsa din mînă (ceva).CR.PRAV. . pe coada tăciunilor? POP. a (o) lăsa (mai) moale. a lăsa mofluz (pe cineva). a înşela (pe cineva). a abandona: te las naibei sărăcie şi mă duc la vitejie. a renun a la .ARGHEZI.. căindu-să ce au făcut. pînă la leşin (pe cineva): doi l-au inut şi unul l-a tăbăcit bine. a depăşi. a lăsa lampă. a lăsa lat (pe cineva). nici de-o treabă lăsatu-m-au. a lăsa în voia soartei (pe cineva).. a abandona ceva. a lăsa mare şi devreme (pe cineva). ) a lăsa cu gura căscată. a lăsa (sau a da) la naiba (sau naibii). a părăsi. a se lăsa mai mic. a uimi. a lăsa (pe cineva) sau a se duce (sau a pleca. a nu se mai interesa de cineva sau de ceva. a lăsa olog (pe cineva). a lăsa în urmă (pe cineva sau ceva). a-şi reduce preten iile: să să lase mai mic. 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva).i dau fra ii şi dute în ştirea Domnului. (fam. a umbri.POP. a lăsa la degetul cel mic (pe cineva). a întrece (pe cineva): nişte graiuri ce-ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică.POP. a (nu) lăsa în tihnă (pe cineva). şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz. gînduri oarbe şi deşarte! VLAH.ZANNE.

a lăsa sărac lipit pămîntului (pe cineva): dragele.DOS. pustiei. pustiilor. a sărăci (pe cineva): l-au lăsat toacă şi apoi i-au dat cu piciorul. Meştere Manoli! agiungă. 3) a sărăci (pe cineva). a lăsa în dezordine. ) a muri: mămuca nu face bine ce face. a lăsa totul (sau toate) la pămînt. a lăsa toacă (pe cineva). a ucide (pe cineva): i-a croit una în moalele capului. a nu-i da nici o aten ie (cuiva). 2) a lăsa cu gura căscată (pe cineva). a pierde vremea. a lăsa rece (pe cineva).POP. 2) (fig. ) a muri (undeva departe). (reg.CR. a amîna.i de şagă. sărmana. fiecare meşter la meşteşugul său gîndeşte. 2) a-şi pierde via a: crezi d-ta că pu ini lupi dau cinstea pe ruşine. a face economii. a transmite prin cineva ceva (cuiva). feti ele. a lăsa (la) pustia (sau la pustii. a se lăsa puică sau a şedea (sau a se da) puică. a lăsa vraişte. a se lăsa sau a sta pe vine: lunecam [pe ghea ă] cu picioarele strînse. a-şi lăsa pielea pe undeva. ne lăsam puică. ) 1) a înşela aşteptările (cuiva).POP. mi-au tocat paralele. m-au băut şi m-au mîncat. 1) a cădea în mîinile duşmanului. a renun a la glume. a sugera (ceva). a lăsa totul baltă: credeam că voi lăsa totul la pămînt. şi fam. a (nu) se lăsa prea mult rugat. o cantitate de sînge din corpul cuiva. ca scîndura m-au lăsat. a (nu) se lăsa tras de mînecă. în pustie) (pe cineva sau ceva). lăutarul coarde vede. pre uit (şi după moarte): ferice care lasă macar un dulce nume l-a patriei durere! AL. a lega (sau a strînge) băierile pungii (sau de la pungă). coarde visează. a se lăsa (sau a se pogorî. a lăsa (ca) timpul să treacă. ) 1) a se lăsa greu. a lăsa sub masă (pe cineva). (fam. a-i lua totul (cuiva). ) a da naibii. 1) a omorî. a se face frig: despre ziuă se lasă răcoare. a lăsa pe vodă departe.POP.AL. printr-o incizie. 2) a se lenevi. a fi renumit. 2) a-i fi indiferent (ceva cuiva): părerile lui mă lasă rece. a lăsa un nume. a tergiversa: Dumnezeu nu lăsase nici o clipă ca timpul să treacă. a lăsa să se în eleagă (ceva).CAR. 1) (despre animale de trac iune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tînjală). . a se lăsa tăgîr ă.POP. coarde visează a lega băierile pungii a lăsa pe scîndură (sau ca scîndura. despre oameni) a neglija sau a amîna lucrul: cată de nu te lăsa pe tînjală. are de gînd să ne lese sănătate. a fi arogant. a lăsa şaga (la o parte sau de o parte) sau a-i ajunge de şagă (cuiva). . a toca averea (cuiva). (reg. a fi econom.BRĂESCU. Manoli. a lăsa vorbă (cuiva). a(-şi) lăsa pielea (sau pieile) zălog. a lungi vorba.CR.GR. (reg.a lăsa pe scîndură a se lăsa pe tînjală a lăsa pe vodă departe a-şi lăsa pielea pe undeva a lăsa pielea zălog a se lăsa puică a lăsa pustia a se lăsa răcoare a lăsa rece a lăsa sănătate a lăsa să se în eleagă a se lăsa seara a lăsa sînge a lăsa sub masă a lăsa şaga a se lăsa tăgîr ă a lăsa timpul să treacă a lăsa toacă a lăsa totul la pămînt a se lăsa tras de mînecă a lăsa u a lăsa un nume a lăsa vorbă a lăsa vraişte a lă i vorba lăutarul coarde vede. înfumurat. a lăsa în plata Domnului (pe cineva sau ceva): de ce nu l-am rugat să o lase la pustia de puşcă! CAR. a se lăsa pe tînjală. (pop. a deveni serios: Manoli. lăsîndu-şi pieile zălog? CR. a lăsa sînge (cuiva). a cădea) seara sau a se face seară. a se lăsa (cu) răcoare. de l-a lăsat rece . a lăsa sănătate. a lăsa să curgă (în scop curativ). a lăsa cu buzele umflate pe cineva. a se aşterne. a se însera: şi să feace sară şi să feace diminea ă dzua a doua. a lăsa u (pe cineva). a lă i vorba. pe scîndura goală) (pe cineva). a vorbi mai mult decît trebuie.

CAR.AL.. a lega paraua cu zece noduri. a lepăda (sau a delunga) din (sau de) preo ie. a-şi crea complica ii inutile. a(-şi) lepăda potcoavele sau a sta să-i pice (sau a-i suna) potcoavele (cuiva) sau i-a tras potcoavele. a lega hîrzob.CR. a se lega (sau a se agă a) ca boala (sau ca moartea) de om(ul) sănătos. (înv. . a se cutremura. a fi supus fiin ei iubite: să ştii că eu am să. a lega doi (sau două) în tei. ) a lega (flori) în formă de elipsă. cînd voiu fi mireasa lui. a lega gura pînzei. a se zbuciuma) de rîs. (reg. a împiedica (sau a fi împiedicat) să ac ioneze: măritişul te leagă de mîini şi de picioare.ISP. a lega cal aveta. a căuta prilej de ceartă (cuiva). începu şi el a lega gura pînzei. a lega la iesle (pe cineva). a se lega la cap (cînd nu-l doare). ) a lua de nevastă: zis-a badea să nu joc pîn’la storsul vinului. leagă vornicia de gard. a nu mai putea vorbi (bine). a lega la (sau de) gard (pe cineva sau ceva). obiceiul pămîntului.URECHE. a lega cartea (sau şcoala) de gard. mă trimite-n altă ară. 2) a se înstări. şi fam.POP.NEGR. a înşela (pe cineva).POP. (pop. a prosti (pe cineva). a leşina de foame. a lega sfoară în sfoară (pe cineva). a o scoate la capăt: se cotorosise de sărăcie . (pop.. a se strica. ) a aduce învinuiri (nejustificate) (cuiva). a se prăpădi. a lepăda ca pe o măsea stricată (pe cineva sau ceva). luptă acerbă.ISP.i leg cal aveta. a lăsa) în pripon. a lega (sau a sta.DELAVR. a renun a fără regrete (la cineva sau la ceva).(reg. a lega zdravăn (pe cineva): îl legară fedeleş. a leşina de rîs . 2) a abandona. a rîde mult şi din toată inima: să-l vezi ce caraghios e cu igara în gură. tradi ie: după legea pămîntului nu se cuvine. a nu da pace cuiva: ce te legi de capul meu? CONTEMP. legea junglei. a leşina (sau a se omorî. ) a deveni bogat. a fi lihnit de foame. a pune. 1) a amăgi. . ) a fi pe moarte. a-şi lega samarul. să te prăpădeşti de rîs. ) a răspopi: de va fi şi preot şi-l vor prinde cu furtişag. (înv. a nu putea ac iona. (reg.POP. a abandona învă ătura. a se alege cu ceva. a încropi: munceşti de te speteşti şi doi în tei te văd că nu po i lega.. ) a lega foarte strîns (pe cineva): şi mă leagă sfară-n sfară.. a se lega de capul cuiva. ) a face un legămînt: s-au împăcat cu craiul leşesc şi mare tocmală au legat. fără scrupule (pentru existen ă). iată storsul a trecut. a lega în cap (pe cineva).ISP.PRAV. a-i pune coarne (cuiva). a lega tocmeală. a lega nod (pe cineva). să-l leapede de în preo ie. badea-n cap nu m-o legat. a (se) priponi: şi s-o dus badea Ion şi-o lăsat murgu-n pripon. (reg. a lega (sau a-i tăia) mîinile (şi picioarele) (cuiva) sau a lega (sau a fi legat) de mîini şi de picioare. fedeleş) (pe cineva). a lega fedeleş (pe cineva).PANN. a i se lega limba cuiva. legea pămîntului sau lege nescrisă. a renun a (la ceva): bărbate.a lega burduf a se lega ca boala de om sănătos a lega cal aveta a lega cartea de gard a i se lega limba cuiva a se lega de capul cuiva a lega doi în tei a lega gura pînzei a lega hîrzob a lega în cap a lega în pripon a se lega la cap a lega la gard a lega la iesle a lega mîinile a lega paraua cu zece noduri a-şi lega samarul a lega sfoară în sfoară a lega tocmeală legea junglei legea pămîntului a lega nod a lepăda ca pe o măsea stricată a lepăda din preo ie a lepăda potcoavele a leşina de foame a lega burduf (sau cobză. a reuşi să adune ceva avere. a muri: mi se apropie şi mie să-mi leapăd potcoavele. a fi foarte zgîrcit: lega paraua cu zece noduri şi tremura după ban. a se tăvăli. 1) a lega firele de urzeală înainte de a începe esutul...ISP.

renun . o să lingă unde a scuipat şi pace. a lovi (sau a păli. a linguşi (pe cineva).. evident. limbă de lemn limbă de şarpe limbă păsărească limpede ca lumina zilei a-şi linge buzele a linge melesteul a linge mîna a linge unde a scuipat linişte de mormînt a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus a i se lipi buricul de şale a se lipi ca mierea de găleată a i se lipi coastele de foame a se lipi somn de genele cuiva lipsă de . a linge unde a scuipat. nestingherit de . a lovi (sau a pocni. specula ie bursieră reuşită. lovitură finală. a lua cunoştin ă de ceva: consiliul a luat act de cererea sa. a lovi. alături: trec sufletele pe lîngă olaltă. răspîntie locuită de duhuri rele: a căzut într-un loc rău. 2) grai argotic şcolăresc. ) literă chirilică.. a făcut-o .. (fam. ) a spune vorbe în epătoare (cuiva). mă lipsesc de .. a bate măr (pe cineva). a fi foarte zgîrcit. lovitură de trăsnet. dezastruoasă) venită pe neaşteptate.GHICA. lovitură de bursă. limpede (sau clar) ca lumina zilei (sau ca ziua). liturghie cu bragă. a fi lihnit de foame. (fam. a se lipi somn(ul) de genele cuiva... a lua act.POP.. limbă păsărească. care constă în ruperea cuvintelor în grupuri de sunete.. a-i trage (una) drept în frunte: şi-i mai trage şi-n numele tatălui una! CR.. a-i da la mir (cuiva). a adormi: un an de zile . ) a distruge. (reg. limbă de şarpe.: lipsă de aşa bogă ie! a-i lipsi o doagă (cuiva). a pofti. a i se lipi buricul (sau burta) de şale (cuiva). a trage una) în numele tatălui. ) 1) a izbi (mortal) în frunte (pe cineva): l-a lovit la mir . ucigătoare. e foarte lacom. lucru absolut sigur. întîmplare (nefericită..REBR... a-i lipsi o sîmbătă (cuiva) sau a nu fi în toate sîmbetele.: măpădupuc lapa şcopoalăpă = „mă duc la şcoală“). a fi devotat trup şi suflet cuiva.. a fi nebun. (pe) lîngă olaltă. a linge melesteul..MAIOR. literă de evanghelie. a i se lipi coastele de foame (cuiva). (fam. unul (pe) lîngă altul. 1) fel de a vorbi greu de în eles: aude o limbă păsărească. 2) (fig. a se lipi ca mierea de găleată. lînă în lînă... idee banală.. stereotipă (cultivată de politicieni).P.. a-i lipsi o doagă a-i lipsi o sîmbătă literă de evanghelie literă veche liturghie cu bragă lînă în lînă lîngă olaltă loc comun loc de veci loc rău a lovi în numele tatălui liber de . ) a nu fi în toate min ile. a lovi la ichi (pe cineva) sau a-i da la ichi (cuiva). smintit.. măi Chirică! CR. literă (sau slovă.AL. (înv. persoană bîrfitoare. loc rău. exprimare ambiguă.. între care se intercalează anumite silabe (ex. linişte (sau tăcere) de mormînt.. a nu fi în toate min ile. a-şi linge buzele. a se exprimasau a se comporta contrar afirma iilor sau purtării anterioare: acum că a făcut-o. mormînt: l-au dus la locul de veci . loc comun. linişte desăvîrşită.. loc de veci.liber de . a trăsni) la mir (pe cineva). teren într-un cimitir aflat în proprietatea cuiva şi destinat pentru morminte sau cavouri. liberi de orice priveghere. limbă de lemn. a rîvni. a lovi (sau a pocni. . lipsă de . şi pop.: jucătorii de căr i .. a lovi în pălărie a lovi la ichi a lovi la mir lovitură de bursă lovitură de gra ie lovitură de trăsnet a lua act . a fi foarte flămînd. ) lucru prost făcut. a plesni) în pălărie (pe cineva) sau a-i turti pălăria (cuiva). a nimici (pe cineva). a lins pînă a pus tingirea cu fundul în sus. a linge mîna (cuiva). a da o veste neaşteptată şi neplăcută (cuiva): ştii că m-ai plesnit în pălărie. absconsă.CAMIL. buche) veche. lînă 100ş. somn nu s-a lipit de genele lui. lovitură de gra ie. lipsit de ..

a(-şi) lua (sau a apuca) cîmpii. a(-i) lua colac cuiva. a înnebuni: a luat cîmpii. ) a-şi acorda un răgaz de odihnă. 2) (fig. necazurile (cuiva). frisoane. săracul! a-şi lua coada la spinare. a-şi lua calea (în picioare) sau a apuca calea. în monarhia pasirilor au pribegit.CEZAR. Marioară. pînă ce m-am văzut departe. a se purta cu menajamente. a-şi lua călcîiele de-a umere (sau la spinare). a-şi face bagajele şi a pleca (cam fără voie). a-şi lua capul în poală (sau în poale). că am să mă întorc iar la dînsa acasă.CR. îmi vine să turbez. a lua avînt. cu vorbe bune (pe cineva). a se purta frumos cu cineva.EM. . a-i lua (sau a-i tăia) apa de la moară (cuiva). m-am dus. a lua legătura cu cineva. 1) a priva de unele avantaje (pe cineva).PANN. ) a lua din scurt (pe cineva). . ) a se enerva. pe la toacă.ISP. pentru a-i cîştiga bunăvoin a. apoi tu ai să ieşi în pagubă. a lua ceva în nume de bine (sau de rău). a lua altă vorbă. a da de ştire. m-am dus. a lua boala (sau durerea) cu mîna. (pop.SAD.a-şi lua adio a lua aer a lua altă vorbă a-i lua apa de la moară a lua apă a lua avînt a-şi lua avînt a lua boala cu mîna a-şi lua bună seara a lua caimacul a lua calea din picioare a-şi lua calea a-şi lua capul în poală a-şi lua catrafusele a-şi lua călcîiele de-a umere a lua cenuşa de pe turtă a lua ceva în nume de bine a lua cîmpii a-şi lua coada la spinare a lua colac cuiva a lua comanda a.AL. ) a o face pe niznaiul: [dobitoacele] capul în poală luîndu-şi. 1) a o tăia peste cîmp: Vasilie-vodă . a o şterge: într-o diminea ă. a începe să-i fie frig (cuiva). a-l despuia de ce are mai bun (pe cineva). în cursul serii (pe cineva): domnul . a lua cu frig (sau cu friguri) (pe cineva). a saluta la despăr ire. mi-am luat catrafusele şi am spălat putina. a o lua la sănătoasa. a fugi. a lua caimacul. şi ia-mi calea din picioare! POP..CANT. a-şi lua avînt. (reg. a lua ce e mai bun: bag samă că le-ai cam luat caimacul. a lua apă. au luat cu Timuş cîmpii pre la Grădişte.. a socoti pierdut definitiv (ceva). că nevasta-i d-atunci încă după alt s-a măritat. a lua cenuşa de pe turtă (cuiva). a i se urca sîngele la cap (cuiva): în fa a unei asemenea obrăznicii. durerea) foarte repede. a lua cu căuşul de la inimă (cuiva). nu altă ceva. a lua cu blînde e. a lua cu furca lungă (pe cineva). 2) (fig. a lua calea din picioare (cuiva). a se lua cu binele pe lîngă cineva. (p. a lua contact cu cineva. şi mam dus.. să iau cîmpii. ) a scuti de un drum (pe cineva): mărită-te. îşi ia seara bună de la dînşii.i lua concediu de la rani ă. ) a se căra.COSTIN . a lua comanda. a judeca un lucru ca bun (sau rău): de mi-i lua sfaturile în nume de rău. a. a fi numit la conducerea unei unită i sau ac iuni (militare).ext.CANT. a schimba (cu dibăcie) subiectul unei discu ii: se roşi tot la fa ă şi luă repede altă vorbă.. a ieşi din casă pentru a respira aer proaspăt. a informa pe cineva despre ceva (rău): dar pînă să intre-n curte. 1) a avea febră. 2) a fugi orbeşte (de spaimă. a alina durerile. să întoarce cătră boieri şi .P.NEGR. ) 1) a o lua la sănătoasa.i lua concediu de la rani ă a lua contact cu cineva a lua cu binele a se lua cu binele pe lîngă cineva a lua cu cald a lua cu căuşul de la inimă a lua cu frig a lua cu furca lungă a-şi lua adio (de la ceva).. a-şi lua elan. a o lua la sănătoasa: mi-am luat călcăile de-a umere. de durere. a se dezvolta. a porni la drum: el îşi luă cale iar spre pămînt. a lua cu binele (sau cu binişorul) (pe cineva). al ii colac i-au luat. 3) a-şi pierde min ile. . (despre ambarca iuni) a avea o spărtură prin care pătrunde apa: corabia lua apă.. de disperare): cînd gîndesc.AL. amărîtul de mine. (înv. sim i că-l ia cu fierbin eală. a(-l) lua cu cald (sau cu fierbin eală) (pe cineva). a lua aer. cu tact (cu cineva): împărăteasa îl luă cu binişorul. a-şi lua bună seara (sau seara bună) (de la cineva). a vindeca (boala.. a-şi lua (sau a-şi strînge) catrafusele. (reg.. 2) a nu-i mai permite să vorbească (cuiva).

1) (fam. a min i. a lua darul be iei. ) a trata cu asprime. ca proasta.CR. . a tăia apa de la moară cuiva. a o lua de bună. (pop. a o lua de capital. a-şi pune mîinile în cap. a se îngrozi. ) a lua la rost. să mi-l fac cumătru. 2) (reg.NEGR. (înv. a amenin a pe cineva. DELAVR.. a bate (pe cineva): dacă nu-i iei cu reteveiul. acolo vom ieşi.CAR. a se încăiera. POP. a fi invitat să vorbească) întro adunare: mişelul de Ca avencu o să ia deseară cuvîntul. a obliga. a lua cu resteul (pe cineva).CAR. cu dibăcie în rela iile cu cineva. ) a stîlci în bătaie (pe cineva). 1) a i se face frig (cuiva): te ia cu răcori în tot lungul trupului. de piept) cu cineva.CR. a se purta urît (cu cineva). şi reg. a trage de păr (pe cineva): am s-o ieu de cînepa dracului şi am s-o învă eu. a lua la trei păzeşte (pe cineva). (pop.STANCU. a considera că este cum se spune. a o lua razna: de acum s-o luăm de-a-chioara. s-o luat el cu ziua tîrgului. a împrumuta (ceva de la cineva). şi fam. a-l lua cu răcori (pe cineva). adeziunea. a sili (pe cineva).POP. ) a proceda cu tact. a se purta sever cu cineva. a lua cu pătura (pe cineva). a lua cu o perdea mai sus pe cineva. şi unde ne-a fi scris. a lua (sau a avea. a o lua de bună. a lua cu for a şi pe nedrept: ia apa şi smicelele cu hapca. ş-o uitat de peşti. a se lua cu ziua tîrgului.a lua cu huideo a lua cu împrumut a lua cu japca a se lua cu mîinile de păr a lua cunoştin ă a lua cu o perdea mai sus pe cineva a lua cu otuzbirul a lua cu pătura a se lua cu politică pe lîngă cineva a lua cu prăjina a-l lua cu răcori a lua cu răul a lua curba a lua cu resteul a lua cu reteveiul a lua cu şoşonele a se lua cu treaba a lua cuvîntul a se lua cu vorba a se lua cu ziua tîrgului a lua cu zorul a lua darul be iei a o lua de-a-chioara a o lua de bună a se lua de cap cu cineva a o lua de capital a lua de cînepa-dracului a lua (sau a da cuiva) cu huideo. a i-o lua înainte cuiva. a da cuiva) cuvîntul. a lua cu împrumut (ceva). a se lua cu vorba. a se lua (sau a se prinde) de cap (sau de păr. a trata cu asprime. a se lua cu mîinile de păr. a se lua cu treaba. a huidui: cum văzu dar [lumea] pe hatmanul. a lua de cînepa-dracului (pe cineva). a solicita. a o lua de-a-chioara. începu a-i da cu huideo. a bea cu patimă: oamenii .CR. (despre vehicule) a vira. a lua cu zorul (pe cineva). luaseră darul be iei. a goni.. a fi înştiin at. cum pare. nu ştiu cum. 2) a-l apuca (toate) răcorile (pe cineva). a lua cu prăjina (pe cineva). a o lua (foarte) în serios. a alunga (pe cineva): şi-i videa cum mi i l-a lua cu prăjina. a se informa: luă cunoştin ă de iapă şi de împrejmuirea cur ii.ISP. a merge orbeşte.. a se antrena într-o discu ie (prelungită). .. a fi preocupat sau absorbit de muncă: se lua cu treaba şi uita de urît. . a constrînge.POP. a lua cu otuzbirul (pe cineva). fără a şti încotro. a afla. a se lua cu politică pe lîngă cineva. a lua (sau a duce) cu şoşonele (pe cineva). a lua cu japca (sau cu hapca).FIL. a lua (la) cunoştin ă (de ceva). a vorbi (sau a cere. a cere. a goni (pe cineva).COŞBUC. a lua cu răul (pe cineva). a lua curba. ) a se lua cu treaba: cînd cu potopu. a lua cu reteveiul (pe cineva). a lua repede cu vorba pe cineva.CR. a amăgi (pe cineva): a dus-o cu şoşonele şi ea l-a crezut. pentru a-i cîştiga favoarea. a se bate sau a se certa violent cu cineva: pentru calul meu mă prind de piept cu Dumnezeu. încrederea: mai bine să mă iau cu politică pe lîngă el. i se urcă în cap.

că şi luă foc.. a apărea. a lua (sau a păpa) gaia (pe cineva). drept întruchiparea adevărului. a lua (sau a prinde. a pleca repede. a considera ceva drept sfînt. primejdioase în locul său: v-a i deprins a lua focul totdeauna cu mînile noastre. a lua de so (sau de bărbat). ) a lua la bătaie (pe cineva): după întîiul moment de surpriză. a(-şi) lua gîndul de la ceva. a lua foc cu mîna altuia. 3) (fig. a se teme (de cineva): dacă văzu că-i mai rea decît o viespe. a înhă a) de piept (pe cineva).POP. (despre femei) a se căsători: faimoasa mea bucătăreasă m-a lăsat.. şi fam. (pop. ca să ia de bărbat pe vechiul ei plăpumar. a scutura) de mo (pe cineva).POP. a o pă i. a lua (sau a apuca. a-şi ieşi din fire. şi a dorit să o ia de nevastă. speran a de la ceva. a se înfiin a. ) a se înfierbînta: n-ascultă pînă la capăt. a lua frunza-n buză. a reîncepe. a spune ceva ce ar fi trebuit inut secret. a lua de model a lua de mo a lua de piept a lua de prilej a lua de pripas a lua de so a lua de so ie a lua de suflet a o lua din loc a lua din scurt a-i lua dracul din pupeze a lua drept literă de Evanghelie a lua fiin ă a lua foc a lua foc cu gura a lua foc cu mîna altuia a-i lua frica a lua frunza-n buză a lua gaia a lua gîndul de la ceva a-l lua gura pe dinainte a-l lua hahamul . a relua.CAR.POP. (reg. a se bate (cu cineva). a-l lua dracul (pe cineva). a lua de (sau drept) model (pe cineva sau ceva) sau a lua model (de la cineva sau de la ceva). (reg. a-i lua frica (cuiva). a lua de chică. de acolea. a pune pe altcineva să facă muncile grele. a cădea) drept zălog. a cădea) de pripas. a lua drept literă de Evanghelie (sau de lege). 2) a fi nebun. a trage la răspundere (pe cineva).ext. a înfia. a-şi lua nădejdea.ARGHEZI. a sili să se justifice (pe cineva): pentru că nu-l iei din scurt. nepreceput de nime.NEGR. pentru nişte boi ce au căzut de pripas. ) 1) a-şi pierde răbdarea. a lua (sau a apuca. CONACHI. ) a lua (sau a prinde. ) a găsi.VLAH. încît Soarele nu s-a putut împotrivi imboldurilor inimii .. 2) (despre arme de foc) a se descărca. a lua foc cu gura. începu să-i ia şi el frica.. ieşi la locurile ştiute. tu-l îndemni mereu la furt. a cîl îi (pe cineva). ) a fugi în lume. 1) a se ine de gît (cu cineva). 1) a se aprinde: lemnele au luat foc . (înv. a o lua din loc.CAR.CR. a o lua de la început (sau de la capăt). a încerca imposibilul: se jura de lua foc cu gura . ) a se apuca de treabă: [bărbatul] socotea că s-o lua de lucru nevastă-sa. a invoca un pretext: de prilej luînd nerînduiala. a-l lua gura pe dinainte sau a-l scăpa gura (pe cineva). drept garan ie (pînă la răscumpărarea stricăciunilor pricinuite de vita altuia în semănăturile proprii): se tînguie de judecătorul de pace din ocolul său. că el nu l-a văzut. a lua fiin ă. a lua de suflet. a se destăinui fără voie. ) de) scurt (pe cineva). a-l lua hahamul (pe cineva). a lua de so ie (sau de nevastă). 2) a se certa (cu cineva). a da de dracul: acum eşti al meu! acu te-a luat gaia! CAR. a se lua de lucru. a lua foc. înhă ă de piept pe agresor. a se naşte.. a trage de păr (pe cineva). a imita (pe cineva sau ceva): de la ştiubeiul albinei ia model şi aşezare.. (p.a se lua de gît a o lua de la început a se lua de lucru a se lua de gît (cu cineva). a se inspira (de la cineva sau din ceva). a lua de (sau a-şi afla) prilej. a lua (sau a apuca) din (sau (înv.BUDAI-DELEANU. (despre bărba i) a se căsători: era aşa de frumoasă . (pop. a cere socoteală (cuiva). a-i lua dracul din pupeze (cuiva).

la trei parale (pe cineva).CAR.. a fugări pe cineva. a prelua conducerea. a lua împrejur (pe cineva). a-l copleşi: i-or lua grijile înainte. a se lua în handră (cu cineva). a nu interpreta greşit vorbele cuiva: sper că nu vei lua în nume de rău ce. 2) (fig.KOG. a ocroti. a-şi bate joc (de cineva). ) a-şi bate joc.CAR. a lua (sau a avea) în nume de bine (sau de rău) (pe cineva). a lua o decizie. a (nu) aprecia pe cineva: toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această găinăreasă. a supraveghea pe cineva (urmărindu-i greşelile). a părea .. a întrece (pe cineva). a hoinări: iar în sărbători o luam hăbăuca prin cele sate. ) a trage folos din . a-şi face curaj. apoi îmi iau inima în din i. 2) (despre oameni) a certa cu asprime (pe cineva). om în toată firea. a lua înfă işarea de . a (nu) ine la cineva.. a lua încolo (pe cineva). a se încumeta: înghit în sec. a lua (sau a prinde) în bra e (pe cineva). a se îmbărbăta. a ciopîr i (pe cineva): năvălind ca nişte f [i]eră. în cu ite îl luară. a avea în vedere (ceva).. a ajunge la concluzia că . a îmbră işa (pe cineva): de ce mă prinzi în bra e? EM. a-şi pune mintea. a (se) lua în col i (pe sau cu cineva). (sau aspectul de . a-l lua înainte. a se hotărî într-o ac iune. a goni. a ine cont. creanga. a lua în balon (pe cineva). a lua în băşcălie (pe cineva) sau a face băşcălie (de cineva).. a lua hădăragul sau a pune mîna pe hădărag. a se lua în goană cu cineva.i spun. a o lua în gît a se lua în goană cu cineva a se lua în goană după cineva a se lua în gură a lua în gurgui a se lua în handră a lua în har a lua în nume de bine a nu lua în nume de rău a-i lua hasna.. a lua în har.. a se lua în goană după cineva.. a depăşi. a face de rîs (pe cineva).. (înv. a lua (sau a face. la bătaie (cu cineva): el.. 1) a lua asupră-şi o însărcinare. ) a apăra.: şi ai putut lua o asemenea sumea ă hotărîre? NEGR.). a i se înfunda. .POP. (reg . (reg. a se certa (cu cineva). a lua repede.CR. a lua în colimator pe cineva. a se servi de . a lua în coarne (pe cineva).ISP. a-i cere socoteală (cuiva). a-şi lua inima (în din i). a veni la. baba şi-a luat inima în din i şi hai la drum.) a lua la vale. (reg. . a umbla razna. (înv. a lua înainte (sau pe dinainte) (cuiva) sau a o lua înaintea cuiva.. (fam. a cuteza. a lua în cu ite (pe cineva). ) a se întovărăşi la rele (cu cineva). a-şi face curaj. 1) (despre vite) a împunge (pe cineva). a se întrece cu cineva: se lua în goană cu ogarii.. nu putea să se ieie-n coarne cu un biet muritor. în bătaie de joc. a se lua la har ă.ISP. 2) a o pă i. a izgoni (pe cineva). a o lua în gît. a zori cu vorba (pe cineva). 1) a cuprinde cu bra ele. a proteja (pe cineva). a lua în considerare (sau în considera ie) (ceva). a alunga cu parul pe cineva.a-i lua hasna a o lua hăbăuc a lua hădăragul a lua hă urile în mînă a lua hotărîre a-şi lua inima a-şi lua inima în din i şi funia în traistă a lua împrejur a lua înainte a-l lua înainte a lua în balon a lua în băşcălie a lua în bra e a lua în coarne a se lua în coarne a lua în colimator pe cineva a lua încolo a lua în col i a lua în considerare a lua în cu ite a lua înfă işarea de . ) 1) a alunga.. a-şi lua inima în din i şi funia (sau lumea) în traistă. a lua hă urile în mînă. a o lua (sau a umbla) hăbăuc (sau hăbăuca).CR. a lua în (sau pe) gurgui (pe cineva).SL. în rîs... (reg.. . seama (de ceva). peste picior (pe cineva)... 2) a-şi bate joc (de cineva). a se lua în coarne (cu cineva). a nu(-i) lua în nume de rău (ceva cuiva). a ironiza (pe cineva). . a da impresia de .. a (se) certa (cu cineva). a-şi asuma o îndatorire. ) a pune) hotărîre. a se lua (sau a se pune) în (sau de) gură (cu cineva). ) a lua în deşert: numele Domnului Dumnezeului tău în har să nu-l iai! CORESI. a lua peste picior (pe cineva). a se hotărî.. a se decide.

a lua în serios (pe cineva sau ceva). a lua la bătaie (cu pumnii) (pe cineva).ISP. a induce în eroare: şi atunci. a purta) în pîntece. (pop.. a şi-o lua (sau a şi-o pune) în traistă. a lua în considerare: această a noastră osteneală care o închin cu bună privin ă şi voie plecată. ) a lua peste picior. a lua în tărăboan ă (pe cineva). (reg. a lua în elegere cu cineva. a porni la drum: [cerbul] o lua în porneală şi nu mai da pe la izvor. a-şi bate joc (de cineva): nunul cel mare .AGÂRB. s-au ridicat din Crim.POP. o luă la amăgeli. se ridică şi porni bodogănind către casă. a bate (pe cineva). a urma exemplul (cuiva): au luat învă cu to ii de la arici ş-au tîrîit pămîntul. a început a lua peste picior pe nuna cea mare. a persifla (pe cineva): cei cu sacii în căru e luau uneori în şfichi pe morar..CEZAR.. a dramatiza: sper că eşti un băiat de spirit. 3) (fam.OD. a lua învă (de la cineva).P. ) a lua în antrepriză: (fig. COSTIN. ) a pleca. 2) a prelua (ceva): şi-a luat postul în primire .CĂL. a lua peste picior (pe cineva): [îl] luă femeia în primire pe Felix. (înv. (reg. peste picior) (pe cineva). ) a lua în băşcălie (pe cineva sau ceva): atunci n-a i mai lua atît de uşuratec în periplizon sentimentul la care s-a înăl at Todiri ă. a se lua la ceartă cu cineva. a lua în rîs (sau în zeflemea.AL. a înfrunta (o primejdie. (pop. a lua în pinten (pe cineva). a înrola un recrut. a se consulta şi a cădea de acord cu cineva. ) a lua peste picior. o iau în piept. a zeflemisi (pe cineva). a lua în periplizon (pe cineva sau ceva). a o pă i. ) a afla. ) a da de bucluc. nu vei lua lucrurile în tragic. a lua în răspăr a lua în rîs a lua în serios a lua în sfîrc a lua în şfichi a lua înştiin are a lua în tărăboan ă a lua în tragic a şi-o lua în traistă a lua în elegere cu cineva a lua învă a o lua la amăgeli a lua la armată a lua la bătaie a se lua la col i cu cineva . a dojeni (pe cineva).CR.IORGA . a socoti demn de luat în considera ie (pe cineva sau ceva): da i-mi voie să iau prezentul în serios. ) au luat patriotismul în otcup. (înv.a lua în otcup a lua în periplizon a lua în piept a lua în pinten a lua în pîntece a lua în pleasnă a o lua în porneală a lua în primire a lua în privin ă a lua în pumni a lua în otcup. a lua în primire.CĂL..un obstacol):rarii oameni cari. în eviden ă (pe cineva).ARGHEZI . (înv. a cere socoteală (cuiva): nici n-a apucat să intre bine pe uşă. a ironiza. a lua în (sau la) pumni (pe cineva). a lua în piept (ceva). a lua la bătaie (pe cineva). a lua în (sau la) răspăr (pe cineva sau ceva). a-şi bate joc (de cineva sau de ceva).DIONISIE. a acorda toată aten ia (cuiva sau la ceva). 4) a-şi bate joc (de cineva). a certa (pe cineva).POP. ) a păcăli. a lua înştiin are. ) a avea în vedere.SAD. a lua în privin ă. a lua la (sau în) armată (pe cineva).CĂL. că l-a şi luat în primire. nemaiavînd cum face.POP . a da prea multă importan ă laturii neplăcute a unui fapt.POP. a lua peste picior (pe cineva): văzînd că-l cam iau în pleasnă. dacă au luat această înştiin are. ) a lua la rost. a se lua la col i cu cineva. a lua în şfichi (pe cineva). a-şi bate joc (de cineva). a lua în sfîrc. a purta de grijă (cuiva): se pregăteau să-i ia pe to i în primire. (fam. se apăra în dulcea limbă a poeziei. a brusca (pe cineva): văzîndu-se luat în răspăr de babele satului . ) a învă a (de la cineva). a lua în pleasnă (sau în pleasna biciului) (pe cineva).. (despre femei) a fi însărcinată: pasămite luase în pîntice. a o lua în porneală. a lua la cunoştin ă: împărăteasa. a lua (sau a avea. a înşela. a o lua la amăgeli. a ironiza. 1) a lua sub supraveghere. (pop. a (o) lua în tragic (sau în tragedie) (ceva). punîndu-li-se cruciş o nenorocire. a ironiza. (pop.

femeile-n grabă de frică rup fuga. la trei parale.LIT. a o rupe. a se întrece (cu cineva): se luară la întrecere. (aproape) zilnic (ceva). a suspecta (pe cineva): poli ia îl cam luase la ochi . (fam. a-şi lua tălpăşi a: erau să sfîrtice pe lup. a se lua la întrecere (cu cineva). 3) a remarca (pe cineva). a o lua la moacă. fără a-i lăsa posibilitatea de a se eschiva: jucători de căr i de profesiune. . a fugi: revoltat şi mîniat de obrăznicia lupului. a descoase (pe cineva): cum l-a prins. s-ar fi luat la har ă cîinii cu fra ii lor lupii. a lua la descusut (pe cineva). a se lua la har ă (cu cineva). a se ocupa potrivit ordinii stabilite anterior (de cineva): să luăm pe istalalt la rînd. (pop. la rost. dacă cerbul n-o lua la sănătoasa. a lua la purtare. (reg. ) a fugi. ) a cicăli (pe cineva): iar mă ia la şoşote nebunul ăsta. englezeşte) sau (înv. ) a se purta şmechereşte (cu cineva). (înv. a o tuli) la (sau de. a lua la mişto (pe cineva) sau a face mişto (de cineva). a pălmui (pe cineva). ) a avea (sau a face) sfadă (cu cineva) sau (înv. (fam. a lua la palme (pe cineva). ) a lua (sau a rupe) fuga sau (reg. a se lua la sfadă sau (pop.NEGR. ) a se pune (sau a fi) în sfadă (cu cineva). a lua la ochi (pe cineva sau ceva) sau a sta cu ochii pe cineva. a lua la (sau după) rînd (pe cineva). ) a lua peste picior (pe cineva).CONV.CR. o luă în goană la Dumnezeu. încăl ăminte etc. a lua largul. a o lua (sau a o apuca. ) a se certa. a o lua (sau a o şterge) la papuc.COŞBUC. cu dovezi evidente şi cu precizie. în) fugă (sau picior. a lua la poceală (pe cineva). dacă n-ar fi şterso la papuc. a mustra cu asprime. a o rade. (arg. a lua la măsurat (pe cineva). a lua la întrebări. a început Sfîntul Petru să-l ia la descusut. ) a o rupe dea fuga. a lua la şoşote (pe cineva). a porni în fugă. a se ciorovăi. a se ciondăni. a lua la rost (pe cineva): Scarao chi mi i-l luă la răfuială pe drac de mergeau fulgii. dar s-au liniştit. .a lua la cunoştin ă a lua la descusut a o lua la fugă a se lua la har ă a se lua la întrecere a lua la măsurat a lua la mişto a o lua la moacă a lua la ochi a lua la palme a o lua la papuc a lua la poceală a lua la purtare a lua la răfuială a lua la refec a lua largul a lua la rînd a se lua la sfadă a lua la sigur pe cineva a lua la şmecherie a lua la şoşote a lua la tocănit a lua la cunoştin ă. 2) a bănui.. ) a fugi. a se certa (cu cineva): slujitorii s-au fost luat la sfadă.POP. nu ştim din ce pricină.ISP. la sănătoasa. 1) a ochi (cu o armă) (pe cineva sau ceva): apucă arma şi luă la ochi cioara din vîrful nucului.POP. a lua la tocănit (pe cineva). de cei care iau pe pontatori la sigur. a ataca (pe cineva) de-a dreptul. a o şterge. a lua la sigur pe cineva.POP. la trei păzeşte) (pe cineva) sau a trage un refec (cuiva). ) a lua o bătaie (peste cap). .SAD . a trata şmechereşte (pe cineva). a se încăiera (cu cineva): în vremea de demult. POP. nu se ştie ce se putea întîmpla. a alerga.) a începe să poarte foarte des. a lua la şmecherie (pe cineva). (reg. a lua la răfuială (pe cineva). (despre îmbrăcăminte. a lua la bătaie (pe cineva): apoi să nu-l iei la măsurat cu prăjina de falce? AL. (fam. a o tăia. 1) a afla. ) a cicăli (pe cineva).ISP. a lua la refec (sau la roată. a lua din scurt (pe cineva): omul nostru îl ia la refec şi-i dete după ceafă vro cî iva pumni.POP. a bate foarte tare (pînă la desfigurare) pe cineva.POP. la trei păzeşte. 2) a accepta.POP. goană. a-şi bate joc (de cineva).

. a se aşeza. 1) a ucide (pe cineva). a lua nevoie. cu ochi şire i şi negri. (înv.). a(-şi) lua nădejdea (de . abandonînd totul: pierzînd odată o nevastă pre bărbatul său.. a lua maul. . despre . a lua min ile a-i lua mirul a lua mită a lua moartea a o lua moldoveneşte a lua muiere a lua mun ii şi pustiile-n cap a lua muştiucul a-şi lua nasul la purtare a lua naştere a lua nădejdea a lua nevoie . cu hotărîre: spune i verde.).POP. judecata. ) mun ii) în cap. a lua (sau a fura. vă rog.. a lua măsura (sau măsurile) (cuiva sau a ceva). ) a-şi lua lumea-n cap: necunoscînd drumul. a o lua (sau a o spune) moldoveneşte.DELAVR.. ca la nişte fra i ce vă sîntem.. a lua loc. a lua mun ii şi pustiile-n cap. a măsura dimensiunile (cuiva sau a ceva): i-a luat măsurile pentru un costum . ) a ame i (cu o lovitură) (pe cineva). naiba) (pe cineva).. a lua la zor (pe cineva). dracul. a muri: în toamnă l-a luat Dumnezeu şi pe frate-său. a se lăsa mituit: [judecătorii] numai cînd iau mită obicinuiesc dreptate. sau de la . 2) a-i lua piuitul (cuiva): un pumn.POP.. a scărmăna (pe cineva). ) a rîde... a-şi lua (sau a apuca) lumea (sau (reg. a mustra (pe cineva): ne mirăm ce a pă it onor. 1) a dojeni. a lua naştere. a-şi lua lumea în traistă. ) a lovi peste gură (pe cineva). a răpi) min ile (cuiva)..CR. a pleca supărat. moldoveneşte. (înv. a se forma. (fam. i-a luat maul. ă ico. a lua (de) muiere.DOS. a lua maul (cuiva). a lua loc a lua lucrurile aşa cum sînt a-şi lua lumea în cap a-şi lua lumea în traistă a lua maul a lua măsura a-şi lua merticul a-i lua miaul a se lua la trîntă (cu cineva). a(-i) lua muştiucul (cuiva). a nu mai avea nici o speran ă: din partea lor. am luat mun ii şi pustiile în cap. 1) (reg.NEGR. a face (pe cineva) să-şi piardă controlul. (despre bărba i) a lua de nevastă. a-şi permite să . a şedea: lua i loc.. mi-am luat toată nădejdea. a se împăca cu situa ia: parcă ce alta mai po i face decît să iei lucrurile aşa cum sînt? REBR.. se luară la trîntă..POP..CR. piuitul (cuiva).. a-i lua mirul (cuiva). a lua la vale (pe cineva). a-şi îngădui să .. 2) (fam .CAR. a lua (sau a primi) mită (de la cineva). care era năzdrăvan. a se produce. a se lupta corp la corp (cu cineva): şi dacă nici unul nu birui. şi-a luat libertatea de a înflori binişor lucrurile. ) a-şi primejdui via a. a vorbi şi a ac iona direct. şi le-a luat mirul. a-i lua miaul (cuiva). ca orice autor care se respectă. a se căsători: orb am fost eu la vedere. de. a scoate din fire (pe cineva): [o fată] naltă şi frumoasă. cu o lovitură bine cumpănită. a apărea. şi neputîndu-l afla.VLAH. (fam. a luat lumea în cap şi a început a-l căuta în toate păr ile. Ilie. (sau de a . 2) a certa. domnilor! a lua lucrurile aşa cum sînt. a(-l) lua moartea (sau Dumnezeu.POP. a-şi bate joc (de cineva).. ) cîmpii.. a zăpăci. (înv.. a se obrăznici: ce zici . de nasul care şi l-a luat mitocanul? CAR.. nostru reprezentant să ia aşa la zor pe bunii turci.i furau min ile.. cînd a fost sămi iau muiere..a se lua la trîntă a lua la vale a lua la zor a-şi lua libertatea să . a-şi lua libertatea să . a primi (sau a da cuiva) o bătaie: îl plesnesc şi-l trimit numaidecît la Agie să-şi ia merticul şi de acolo! CAR.POP.: şi. a-şi lua nasul la purtare sau a(-şi) lua nas sau a-şi lungi nasul. a lăsa fără cunoştin ă (pe cineva): şi. a-şi lua (sau a da cuiva) merticul. a face să tacă (pe cineva). a pleca departe.POP.) a reduce la tăcere (pe cineva).

a lua o cetate (sau un oraş). a lua pe credin ă (pe cineva). a lua o măsură (sau măsuri). ) a-i dejuca planurile (cuiva). ) decidere). căci îndată î i lua vederile. a (se) decide: contele luă pe loc o decidere supremă şi scrise amantei sale... a înhă a) partea cea mai mare.. a fi foarte bun intaş.. a lua (în) păliş (pe cineva).COŞBUC. a lua (sau a apuca. a urmări cu privirea (pe cineva): fata cea frumoasă . cu sacîz dulce. ) a se obrăznici.POP.BOL. (înv. a contribui la . a re ine (ceva). a lua o piatră de pe inimă a lua ore a-şi lua ostafcă a lua partea leului a lua parte cuiva a lua parte la . a înregistra. a-şi păstra. (reg. a o lua cu binişorul: o luaşi pe coarda razachie. a-şi lua ostafcă. a se asocia (cu cineva).. a lua pasărea din zbor. ) 1) a dojeni (pe cineva).CAR. a lua păpuşoiul de pe foc (cuiva). ) a o lua de-a dreptul. a înhă a.. a (se) hotărî. a participa la .POP. a avea încredere (în cineva).. a lua partida cuiva a lua pasărea din zbor a lua păliş a o lua păliş a lua păpuşoiul de pe foc a lua părtaş a o lua pe altă cale a o lua pe coajă a o lua pe coarda razachie a lua pe credin ă a lua pe departe . cea mai valoroasă. a se obişnui să . a lua (sau a ine) parte(a) cuiva. nu-şi mai lua ochii de pe el. (fam. (reg. a o lua pe coarda razachie. a i se lua (sau a i se ridica) o perdea (sau perdeaua) de pe ochi (cuiva). vederile) (cuiva).M. a lua apărarea cuiva: femeile. a decide: te pomeneşti cu moşneagul liberal că ia o straşnică măsură administrativă. a vedea ceea ce nu văzuse pînă atunci: din momentul acesta mi s-a luat de pe ochi o perdea.CAR. a (se) elibera de o mare grijă. de pe suflet) (cuiva). mai generoase.. a cuceri o cetate (sau un oraş). a sus ine. a începe o discu ie pe ocolite (cu cineva). 2) a lua peste picior (pe cineva). a o lua pe altă cale. a favoriza pe cineva:unii-l iaugrăbit la vale. a lua (sau a da) medita ii. a nu-şi (mai) lua ochii de la (sau de pe) cineva. a privi insistent. a lua (sau a avea) parte la . a se lumina (referitor la cineva sau la ceva). a-şi rezerva) partea leului. care strălucea aşa de tare. a lua obiceiul (sau năravul) să . a o lua (în) păliş. 2) a orbi (prin strălucire): un palat foarte mare şi frumos. 1) a atrage privirile. fără să ia notă de dorin a lui. a fermeca.. . vederea. a ine seamă (de ceva): îl privi dreaptă .AL.. ) a încasa o mamă de bătaie. au luat partida ta.a lua notă a lua obiceiul să ... ) a trece de partea cuiva.. (reg..CAR. a zăpăci. a lua partida cuiva. a în elege brusc (ceva).. al ii-n glumă parte-i in... a lua o haină la handră. (reg. văd limpede şi înfrîng sentimentalismul. a lua pe departe (pe cineva). (înv. a lua obraz a lua o cetate a lua ochii a nu-şi lua ochii de la cineva a lua o haină la handră a lua o hotărîre a lua o măsură a i se lua o perdea de pe ochi a lua notă (de ceva). încît nu te puteai uita mult la el. şi reg. a lua (sau a fura) ochii (sau văzul.P. a (i se) lua o piatră (sau o grijă) de pe inimă (sau de pe cuget.: [el] este solicitat cu toată stăruin a să iee parte activă la mişcările politice.CĂL. (reg. a apăra.. uşor... a lua o hotărîre (sau hotărîri). a încerca altă solu ie. a lua (sau a da) ore.POP.. ) a lua o haină la purtare. a nota (ceva). a lua (sau a apuca. a lua o hotărîre (sau o decizie.CAMIL. ) a primi plata cuvenită pentru un lucru făcut. de o mare teamă. (înv.. a lua părtaş (pe cineva). a o lua pe coajă. a lua (sau a prinde) obraz. a purta o haină pînă se rupe. 3) a impresiona. a scăpa dintr-o situa ie dificilă: parcă mi s-a luat o piatră de pe inimă.

a o tăia peste cîmp. 2) a se codi. (fam. 1) a fi plătit pentru munca depusă. .) a se îmbăta. 2) (fig.REBR. (reg. ) a pleca.. a păcăli pe cineva).P. a lua (sau a căpăta. a-i lua porumbul de pe foc (cuiva).. (pop . (pop. (reg. ) a se îngrăşa: ai cam luat propor ii. a-şi exprima punctul de vedere. a se fofila: spune repede de ce-ai venit. a lua atitudine: onor dl. a-i lua (sau a-i tăia) piuitul (cuiva). a-i lua pietroiul de pe varză (cuiva). a lăsa fără mijloace de trai (pe cineva): nu te temi de Dumnezeu să iei pîinea de la gură unui orfan? SAD.PANN. amice! a-şi lua praştia şi hamul a lua propor ii . 2) a ucide (pe cineva). 2) (fam. păcălit (sau a înşela.. a se amplifica: era mul umit că a scăpat de grijile care azi-noapte luaseră propor ii. de) pricopseală (pe cineva). . aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pre foc. a se eschiva. ) a-şi primi pedeapsa. (înv. . a lua (sau a da cuiva) plasă.. a lua pe nu ştiu în bra e. a-şi lua por ia. bis. a lua (sau a da. (despre fete) a se călugări. 1) (mil. a-şi lua poteca. ... a lua (sau a primi) pieli ă. a se da) pe după piersic. a o da. a se apuca cu hotărîre de o treabă: ia.a o lua pe după piersic a lua pe Hristos de mire a lua pe Ienache în cap a lua pe nu ştiu în bra e a lua pe pricopseală a lua pe răboj a o lua peste cîmp a lua pe sus a lua pielea de pe cineva a lua pieli ă a-i lua pietroiul de pe varză a lua pildă a-i lua piuitul a lua pîinea de la gură a lua plasă a-şi lua plata a-i lua pohoielele de pe ochi a-şi lua por ia a-i lua porumbul de pe foc a-şi lua poteca a-şi lua potecu a a lua pozi ie a o lua (sau a o aduce. a-şi primi pedeapsa cuvenită. hotărîtă) într-o problemă. a-şi lua praştia şi hamul (sau hamul şi praştia). a lua (sau a scoate) pielea (sau şapte piei) de pe cineva. a-şi lua plata. ) a dejuca planurile (cuiva). ) a lua (sau a da. ) a-i deschide ochii (cuiva). a lua pe Ienache în cap. a se eschiva (să depună mărturie). n-o mai da pe după piersic! CAR. ) a fi înşelat. a lua (sau a da) pe răboj. a dobîndi) propor ii. ) 1) a spune ceva pe ocolite.i dar praştia şi hamul. a urma exemplul cuiva.CAR. ) a scăpa de sărăcie (pe cineva).CEZAR. a exploata.POP. pe procopseală: dorea să se facă popă. a-şi lua potecu a (casei) sau a lua poteceaua înapoi. cîştigă şi te hrăneşte. (reg. pentru a lua pildă oamenii ce mare păcat este să ridici mîna asupra fratelui. du-te şi tu de munceşte. . 1) a se dezvolta.GHICA . a jecmăni pe cineva: despoaie şi ia pielea după om ca lupul de pe oaie. a-şi găsi un rost. ) a se întoarce acasă (sau de unde a venit): văzînd că soarele răsare. a trage învă ăminte din ceva: şi de atunci şi pînă astăzi stau cei doi fra i aşa. ) a se instala într-un loc considerat potrivit din punct de vedere strategic: am luat pozi ie în portul despre apus. a lua pe Hristos de mire. (înv. a creşte (tot mai mult). prin aluzii. (reg. a lua pozi ie. pune. le-a luat piuitul. a lua pildă. .AL. a lua pîinea de la gură (cuiva). a prinde (şi a duce) cu for a (pe cineva). a avea) pe (sau spre.. Făt Frumos luă poteceaua înapoi. şi fam. a fi pedepsit: şi aşa şi-au luat plata după fapta lui. a merge de-a dreptul..POP.NEC.ISP. 1) a reduce la tăcere (pe cineva): cînd le-a spus şi asta. ) a se întrupa.GR. a lămuri (pe cineva).i în cumpănă drumul. a-i lua pohoielele de pe ochi (cuiva). a estorca. a o şterge. ministru a luat atitudine fermă în chestia spinoasă a cerealelor. (pop. a lua pe sus (pe cineva). a lua (sau a da) pe datorie. . a avea) la învă ătură sau la deprinderea unei meserii (pentru a-l căpătui) (pe cineva): îl luasem de la mamă-sa. a-i juca o festă (cuiva): fu silit să înghită găluşca. 2) a manifesta o atitudine (fermă. a o lua peste cîmp. a căpăta amploare.CAR.

a-şi lua (sau a da cuiva) revanşa. a se pregăti să tragă (cu arma). a se distruge: haina asta a luat-o sfin ii. prea o iei repede. a-şi lua răspunderea..ext.. ca să-mi iau răsuflarea. . a lua (sau (înv. 2) a-şi da seama. a lua seama (sau aminte) (la . a divaga.MARCOVICI. a exagera: cunoşti pînă unde ajunge imagina ia femeii. a-i lua locul (cuiva). îşi luă de seamă. a lua schima călugărească a lua schimbare a-i lua scîndura de sub picioare a lua seama a lua seama a-şi lua seama a-şi lua seama la vorbă a lua seamă a lua sfin ii . a-şi asuma riscul unei situa ii neplăcute.CANT. ) a se călugări: Theodoric . a se decide: un moment se gîndi să cumpere.. a lua prin surprindere (pe cineva): îl luă cu răpedea. au lăsat în locul său pe Leon Isavrul.P.. ) a nu mînca nimic. vede fundul pungii. a se considera răspunzător de ceva. a ine cont (de . a se revanşa: n-am fost destul de atent. ) a lua de seamă. (fam. şi. a lua seama (cuiva) sau (reg. a lua (sau a apuca) răsuflare(a).POP. îmi vei da revanşa imediat. al unui refuz: da eu iau ruşinea-n nas.POP. 2) a umbla pe căi greşite: fiu-său a cam luat-o razna . a înlocui: sfărşindu-se doi ani. a o lua repede. pe nişte mese de fier înroşite în foc. ) a se sfîrşi. a-i lua scîndura de sub picioare (cuiva).VOR.. fără a lua seama la scrîşnitul lor.). a se termina: astfel cu încetul luă săvîrşire.. a-şi lua rămas-bun de la călcîie. a-şi lua seama (sau de seamă) sau (reg. (înv. .. (reg.CR. a (se) supraveghea.COD. ) a schimba. luo schimbare Filicsu. a pleca pe furiş. 2) a fura sfîntul (pe cineva).DELAVR. ce-o sămi ia? roatele de la sanie? a lua ruşinea-n nas. să luăm aminte! .a lua pulsul a lua purceaua de coadă a lua puşca la ochi a o lua razna a-şi lua rămas-bun de la călcîie a-şi lua răspunderea a lua răsuflare a-şi lua răsufletul a o lua repede a lua repede a-şi lua revanşa a-i lua roatele de la sanie a lua ruşinea-n nas a nu lua sărat pe limbă a lua săvîrşire a lua pulsul (cuiva) sau a-şi lua pulsul. ) a vorbi cuviincios. o luă razna peste cîmp. ) a în elege: era om învă at.PANN. . a nu avea ce lua (de la cineva) în contul unei datorii: şi.POP. a se pripi: voinice. de bună voie lăsînd împără ia şi luînd schima călugărească. a-i strica rostul. monahicească) sau a se îmbrăca în schima îngerească. a-şi lua seama la vorbă. ) a băga în seamă (ceva). sau de . a lua sfin ii (pe cineva sau ceva). a lua puşca la ochi (sau la cătare). a număra pulsa iile inimii (cuiva). a lua (sau a îmbrăca) schima călugărească (sau monahală.VLAH. . luîndu-mi rămas-bun de la călcîie.. ) a băga) seamă (sau seama) sau (înv.. cînd o ia razna. îndată. mă rog.).. fuga la scăldat.PANN. a nu lua sărat pe limbă. a o lua razna. 1) (reg. zmucindu-se în mîna ariciului. a-şi lua (sau a-şi trage) răsufletul. 1) a fi atent (la . (înv. (înv. a-i lua roatele de la sanie (cuiva).VLAH. a o şterge englezeşte (de undeva): îndată ce m-am sculat de la masă. ) a se îmbăta: nu-i e destul că-i cu minte neroadă. ) a-şi trage sufletul: să stăm un minut. 1) (pop. (înv.. despre obiecte) a se deteriora. (p.NEC. a lua săvîrşire. 1) a merge la întîmplare: calul . a lua schimbare. numai la giudecă i nu pre pute lua sama bine.. a ochi. a lua purceaua de coadă (sau de nas). 3) a bate cîmpii. ) a trage de seamă. apăsînd cu degetul pe artera de la încheietura mîiniistîngi. nu tu! POP. a-şi trage sufletul.POP.): îi puseră. ) a se răzgîndi. a lua repede (sau cu repedea) (pe cineva). (înv. 2) a lua seamă. . a luat şi purceaua de coadă.SAD.CEZAR. (reg. iat-o şi ieşită de supt tipărire. ) a spiona: cine nu ia sama slugii..

a-şi retrage cuvintele. a lua tălpăşi a luat de iele a-şi lua teşchereaua a-şi lua timpul pentru . 5) (fig. (ca) luat de iele.OD. a omorî (pe cineva): un taur grozav la mul i bezmetici lea curmat zilele. a lua vălul. are să se vînză şi cenuşa din vatră.CAR. ) a-şi face răgaz. a se termina: nunta a luat sfîrşit a doua zi la amiază. .CR.ISP.AL. a lua (sau a prinde) taurul de coarne. de ruşine). a lua (sau a da) vamă. a proteja (pe cineva). a nu face nimic.EM. ca să-şi ia vînt spre a merge mai sigur înainte. a trece un examen. (reg. (înv.. să. (reg. a pleca repede de undeva (de frică. a lua strai a la oblînc.. a fugi (de undeva). a-şi lua trei fuioare a-i lua turta de pe spuză a lua elul a lua un examen a nu lua un pai de jos a-şi lua valea a lua vamă a lua vălul a-i lua via a a-şi lua vînt a lua vorba din gură cuiva a-şi lua vorba înapoi a-şi lua zborul .CR.AL.. vameş vie ii.DOS... a(-i) lua (sau a(-i) vinde) toate bunurile (cuiva): mîini îi vadeaua birului şi vine să se împlinească . a-şi face vreme pentru .. 1) val-vîrtej. pe cîmp îşi luau zborul. 1) (despre păsări) a porni în zbor.. 2) încremenit. a o şterge: fata mea.. ) a-şi lua tălpăşi a. a lua sfîrşit. a lua şi cămaşa de pe cineva. a lua totul cuiva. a(-şi) lua tălpăşi a (sau tălpăşi ele) sau a o lua la tălpăşi a. a păcăli (pe cineva).EM. a vămui sau a plăti vamă: (fig. a înşela. (arg. a-şi lua timpul pentru . ) a fi ucis de . a-i scoate (în scop terapeutic) o cantitate de sînge (cuiva): la omul cu flegmă multă şi bătrîn să lase sînge la sfîrşitul lunei... a(-i) lua (sau a(-i) vinde) şi cenuşa din vatră (cuiva). 1) a fura sfîntul (pe cineva). a-şi lua vorba înapoi.i iei ale trei fuioare şi să te duci din casa mea. a lua o hotărîre. căci îi luau vorba din gură.. 2) (despre aeronave) a decola. a-şi lua valea. . a-şi lua vînt. a alerga: caii repezi . de unde n-ăi putea să. a lua vorba din gură cuiva. 2) a-l vedea sfîntul (pe cineva). (pop . a reveni asupra celor spuse: îşi luă vorba înapoi şi reduse coada vulpii pînă la vreo doi stînjeni..i mai ieie vamă.i iei zborul. ) a ochi cu puşca.. a se călugări: a doua zi ea luă vălul.. paralizat. a lua sfîrşenie de ..ISP. a(-i) lua (sau a(-i) lăsa. (reg.GCR. a evada: am să te închid în turnul ăsta.1733). (fam. a lua şaua de pe cal. să nu..VLAH. ) a-şi pune traista pe umăr. ) a pleca. ) a scăpa din captivitate. a lua sfîrşit a lua sînge a lua smacul a lua strai a la oblînc a lua sub pulpană a lua şaua de pe cal a lua şi cămaşa de pe cineva a lua şi cenuşa din vatră a lua taurul de coarne a(-l) lua sfîntul (pe cineva).VINEA. a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate. a-şi lua zborul. a-şi lua (ale) trei fuioare. a o şterge: mai şede el cît şede de cască gura prin tîrg şi-apoi îşi ia tălpăşi a spre casă. a(-i) slobozi) (de) sînge (cuiva). a întrerupe pe cineva. a-şi lua elan: lumea trebuie să dea cî iva paşi înapoi. 3) a începe să meargă repede. a spune ceea ce avea de gînd să spună altcineva: nu-i deteră răgaz.. a-i lua turta de pe spuză (cuiva). a nu lua un pai de jos.) a pleca repede de undeva. ) a-şi închipui. a se sfîrşi. ) a deflora. a lua smacul.. (a. a lua un examen. a lua (sau a ine) elul sau a se uita pe el. a lua lucrurile pieptiş: ar fi trebuit să ia taurul de coarne s-o dea pe nepoftită afară. a-şi imagina: gîndirea lui spre viitor ia zborul. a lua sub pulpană (pe cineva).. (înv. ) somnul. 4) (fig. a-şi lua teşchereaua.: luară sfîrşenie de sabie.BOL. a-i lua (sau a-i curma) via a (sau zilele) (cuiva). a o tuli.GR.a lua sfîntul a lua sfîrşenie de .

2) extraordinar. a lucra în deficit. a lucra în foi de vi ă (sau de varză) (pe cineva). lung ca o zi de post. care plîngea. a se lumina de ziuă. lumea veche a se lumina a ploaie a se lumina de ziuă lumină chioară luna lui traistă-n bă lună de miere lună seacă lung ca o zi de post lung cît pomana igănească a lungi pasul a lungi pelteaua a i se lungi urechile a lungi vorba lung la ma e lup îmbrăcat în piele de oaie .. a lungi (sau a întinde) pelteaua. (înv. . (reg.CR. om rău care vrea să pară bun. foarte mul i oameni: o lume se plîngea de nedreptă ile ce făcea. nu se sinchiseşte. la revedere. 1) foarte multă lume.NEC. a-i întinde o capcană (cuiva). a munci cu bra ele. lumea de pe lume sau lume peste lume. a complota. bun(ul) rămas. a lucra foarte prost. lumină insuficientă. laolaltă. vremea cînd începe lucrul la cîmp.POP. ) lacom. a răbda mult timp de foame. lucru făcut. (despre cer) a căpăta un aspect care anun ă venirea ploii. de valoare: de s-ar tîmpla şi primejdie. lung (sau mare) cît pomana (sau o pomană) igănească. 2) epocă istorică încheiată sau pe cale de a se încheia. (fam. a merge mai repede. de a lua sfîrşit: a sim it nevoile trecerei de la lumea veche la cea nouă. foarte lung (în timp sau în spa iu). manual. a (nu) vorbi mai mult decît trebuie. ) jignitor. a pune la cale ceva (împotriva cuiva). lumea veche sau veacul (sau evul) vechi. vrajă. interminabil. lungi pasul. ) a vorbi mult pentru a spune pu in. a se face ziuă. lumea (sau timpul) de după moarte: pe lumea ceialaltă să fim. ) lună nouă. om prefăcut. totul: să ştiu că mi-ar da lumea de pe lume. MAIOR. 1) aşi lua rămas bun (de la cineva): înainte de a-şi lua rămas bun de la to i. a se lumina a ploaie. nu-i pasă de nimic. a lucra ca o cizmă. pop. întreagă).POP. foarte lung. a lucra pe coarda sa. adio) (de la cineva sau de la ceva). 2) foarte mult. a se grăbi: lupul . . mi-am luat adio de la maica mea. grozav: lucru mare.POP. luător în rîs. lumea (sau ara) piere (sau moare) de tătari şi el bea cu lăutari.. lumea (sau vremea) cealaltă. 2) a considera iremediabil pierdut (ceva). lună seacă. a munci fără tragere de inimă.COŞBUC. dragă. a lucra de beilic. ) luna martie. lună de miere. a fi prolix: destul! nu mai lungi pelteaua! a i se lungi urechile (de foame) (cuiva). luna lui traistă-n bă . a (nu) lungi vorba. (mit.ISP.ISP. a lucra în pierdere (sau în pagubă).OD. lung la ma e.AL. prima lună după căsătorie. se duse la tată-său. fapt lipsit de importan ă. a lucra cu palmele. lumină chioară. farmec: mi-e silă s-ajung la boscoane şi lucruri făcute. (reg. ) antichitatea: franco-galie se rapoartă la timpurile evului vechi. n-ar fi lucru mare. a lungi pasul. lumea toată sau o lume (toată. ) lumea reală. (reg. . 1) lucru (sau fiin ă) de seamă. lup îmbrăcat în piele de oaie. a nu se amesteca în afacerile altuia: lucră pe coarda lui.a-şi lua ziuă bună luător în rîs a lucra ca o cizmă a lucra cu palmele a lucra de beilic a lucra în foi de vi ă a lucra în pierdere a lucra pe coarda sa lucru de nimic lucru făcut lucru mare lumea albă lumea cealaltă lumea de pe lume lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari lumea toată a-şi lua ziuă bună (sau rămas bun. . 1) (înv. . puzderie: se adunase lumea de pe lume . domnule! lumea albă. lucru mare. lucru de nimic.

DOS. mai apoi de toate..) mai de soi.. mai bine renun . (reg. mai an. mai e (sau încape) vorbă?. a nu putea uita ceva. mai ales. (înv. mai altfel.. mai exact. mai bine deloc. a nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva).. mai aşa. . de curînd. mainte au fost curvă. oarecum diferit. mai precis. mai ai gură să .?: încă mai ai gură să întrebi? CR. mai încape discu ie?.: clămpănea mai abitir ca o muiere. (reg. mai apoi de toate mai aşa mai bine mai bine de . e de la sine în eles.POP.. cu cî iva ani în urmă: s-a sculat mai an bădica Troian.. mai deştept.. multe.GR. mai frumos.: o tînără de 20 şi mai bine de ani. ) mai este de îndurat. a se gîndi continuu la ceva: nu-i putea ieşi din cap nemul ămirea fra ilor săi. să nu te întovărăşeşti cu proştii.. mai bine zis (sau zicînd).... multe încă. mai ales.PRAV.DRĂGHICI.CR.. (înv. mai colea de Calafat. mai de temei. cu deosebire: şi.. (reg. mai cu cap.ISP. mai bine lipsă.NEC. mai abitir ca . deosebit: eu te socotesc mai altfel. îndeosebi: ce alte dar îi mai trebuie? . nu chiar aşa cum ar trebui: Simina-i fată mai aşa şi-altminteri. care nu pot a le înşira toate.a se lupta ca un zmeu mai abitir ca . a nu mai putea de bucurie.. iar mai de temei..REBR. nu chiar aşa.POP. (înv. şi pop. mai în elept: o fi mai cu cap şi m-o povă ui ce să fac? POP. mai ales...ISP. în special.: astă-iarnă am iernat. poate mai ceva decît aceştia...: se adunaseră flăcăi de domn mai dihai ca-n al i ani. mai mult de ..ISP. mai bine lipsă mai bine zis maică de-a doua oară mai ceva mai colea de . de nu-l mai încăpea locul.. mai ales.. mai cu cap mai curînd mai cu seamă mai degrabă mai de temei mai dihai . mai ceva. parcă a fost mai ieri .. mai curînd.. mai bucuros.AL. mai bine. ceva mai departe de .. (încă) mai ai curajul. mai bine.. a fi peste măsură de bucuros: juca de bucurie. mai bine de ... îndeosebi: vara se vor îndeletnici oameni [i] mai cu seamă la lucrurile cîmpului şi grădinilor.COŞBUC. mai ceva . ) mamă vitregă. mai mult. ) a fi foarte ocupat.CR.?. mai tare.? a nu-l mai ajunge timpul mai ales mai altfel mai an mai an ăr mai apoi de . ) în cele din urmă: mai apoi de toate îi spintecară pîntecele. mai colea de . de pu ină vreme. anul trecut. ) mai cu seamă. a nu-l mai încăpea locul de bucurie (sau de veselie) (pe cineva)... nu ave prietini.... . tupeul să . mai uşor.dar totuşi în apropiere de . a nu avea vreme. mai apoi de . . (încă) mai ai gură (sau mutră) să .. mai bine: mai curînd i-ai lua de mîncare. deunăzi: mai alaltăieri am trecut pe aici. ) acum doi ani: că mai an er u ne-au dzis noao . a nu-l mai încăpea pămîntul (pe cineva).. a lupta vitejeşte.. mai e nevoie mai e vorbă? mai ieri a nu-i mai ieşi din cap mai înainte a nu-l mai încăpea locul de bucurie a nu-l mai încăpea pămîntul a se lupta ca un zmeu.POP. mai înainte sau (înv. ) după: mai apoi de izgnaniia învă ătoriului. decît băutură. mai demult: eroi ce mai nainte mult zgomot au făcut.. mai lesne. 1) a fi zgîrcit. mai va (pînă) ... mai curînd. mai degrabă. mai bine: să mă întorc? mai degrabă îşi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt! NEGR. 2) a fi foarte fericit.. mai an ăr ... mai e nevoie.DOS.POP.. mai ieri(-alaltăieri) sau mai alaltăieri. mai cu seamă. să ne gătim.. a nu-l mai ajunge timpul (pe cineva).. ) mainte. (reg. mai bun: cum pă ise şi al i pe itori. maică de-a doua oară.. mai dihai . mai degrabă: mai bine dă-i calului să mănînce! POP.. (reg . mai ceva ca .. într-un bordei dărîmat. mai degrabă.

MINEIUL. numai iată fîntîna. sigur.. pe la cetă i aproape. în cele ce urmează. 1) a nu se mai vedea cu . mai mult ce . cum se vede.CR.. a uitat să şi salute.COSTIN. a fi copleşit de . 1) mai departe: cînd mai încolo.. dar cu birul mai răreşte! NEGR.. mai încoace de . 1) vrednic de milă.: mai rămîne vorba despre asta..: i s-a permis a se întoarce la Constantinopol.VINEA... îndreptatu-s-au persul şi au început a batere pre Mirveiz.. mai mult ca (sau decît) sigur (sau probabil). 2) în vremea din urmă. mai rămîne i cu bine ! mai rămîne vorba despre . a nu mai putea să ... mai la vale.. în plus. s-au copt la vreme.. se prea poate.. mai ştii? mai ştii minunea a nu-l mai încăpea vremea (pe cineva) sau a nu mai încăpea cu timpul. fără. (de-a) mai mare dragul. nu e exclus: mai ştii păcatul?! poate să.. mai rămîne să se discute despre .. a o mai rări (cu ceva). a o lăsa mai domol (cu ceva): cu paharul îndeseşte. dă-te mai încolo! . şi aducea cîte oarece hrană.. a nu-şi mai şti capului de . inferior (cuiva sau la ceva): literatura...CR.. mai rămîne vorba despre (sau de) . 2) foarte tare.. mai la vale mai mare dragul mai mare mila mai mult mai mult ca sigur mai mult ce . mai mult de-o grămadă mai-nainte-grăitoriu mai prejos mai presus mai pu in a -l mai răbda puterile să . mai încoace.: nu-l rabdă puterile să-şi joace copila pe genunchi. mai ştii?.DELAVR. mai rămîne i cu bine (sau cu sănătate)!.. demn de a fi compătimit.COŞBUC...: mai încoace de timpii fabuloşi. 2) mai tîrziu: nu-i nădejde de ploaie pînă mai încolo. mai degrabă. foarte frumos: cînta de mai mare dragul. dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaie.COŞBUC. 2) a nu mai avea parte de .. cine ştie?.a nu-l mai încăpea vremea mai încoace mai încoace de . minus: fructele. mai prejos (decît cineva sau ceva).. proroc: mai-nainte-grăitoriule de ceale dumnezeeşti.. mai pu in merele. peste toate: mai mult.OD. se prea poate.. foarte mult: plîngea mai mare mila. mai mult de-o grămadă... nu e exclus: ori mai ştii? bătrînul Rumi face-o glumă.GHICA. mai mult. neîndoielnic: mai mult decît probabil cum că o parte ocupa înăl imea.HASD. (formulă familiară de salut la plecare) să fi i sănătoşi!: şi mai rămîne i cu bine! CR. mai încolo mai în grabă a nu se mai întîlni cu . 1) vrednic de a fi admirat.: conul Iordanache nu mai ştia unde îi este capul. parcă po i să ştii?. recent: mai pe urmă.. dincoace de ... ceva.. ce iară nu era de ajuns... mai pu in... ) profet.EM. mai bine.. e poate mai prejos de exigen ele tinerimii culte. mai presus (decît cineva sau ceva). (înv... . . a (nu)-l mai răbda puterile să . a nu mai prididi să . NEGR.CR. a o mai rări a nu-şi mai şti capului de ..... ) atît numai că . a nu avea destul timp pentru a face ceva: le făcea numai pe apucate. foarte pu in... mai încoace. superior (cuiva sau la ceva): de ce Dumnezeu să fie mai presus decît mine? POP.. cum se face îngenere la noi. mai-nainte-grăitoriu. în continuare: publicăm mai la vale o dare de samă statistică..i iasă înainte vrun iepure.. mai în grabă.: mai mult ce răzbea căzacii pen păduri. mai ştii minunea (sau păcatul)?.CAR.. (înv.POP. cind încăpea cu timpul.. cu excep ia . (în) afară de .. 1) mai aproape.NEC. mai mare mila. zise tata posomorît.. 2) foarte bine. a nu se mai întîlni cu .. mai încolo.

mare greu (de) .MOXA. mare comedie.CORESI . sînt nenorocit.. 2) mai ales. (pop. ) mare lucru!: i-oi mai da zece ani de via ă . masă tinsă. straşnic: ipau şi strigau de mama focului. (înv. martor ocular. a nu-l mai ine cămaşa (pe cineva).. dezonorant: e ruşine să nu ştii limba ta! NEGR. ) am plecat!. 2) (în construc ii negative) lucru lipsit de importan ă. mare şi tare sau tare şi mare. răspunseră cea mai mare parte dintre sfetnici. (despre haine) a fi foarte zdren uit: cămaşa nu se mai poate inea petec de petec. ) 1) mai degrabă: în loc de agiutoriu mai tare le iau.. mare lucru mare minune mare minune să . mai tare a nu-l mai ine cămaşa a nu-l mai ine pămîntul a nu se mai ine petic de petic a nu-l mai ine pielea a nu-l mai ine proptelele a nu-l mai ine şalele mai una.VARLAAM .. numai iacă au şi început a curge furnicele cu droaia....CR. . m-am evaporat! manta de vreme rea. a nu-l mai ine (sau încăpea) pielea (pe cineva).: mare minune să nu tragă o ploaie după zăpuşeala asta. 2) mai ales. ) cantitate mare de . nesemnificativ: adevărul e că nuvăzură mare lucru . .. (fig.. mai alta mai va mai vîrtos mama focului m-am topit! manta de vreme rea mare comedie mare greu .. împărate. (de) mama focului.. 1) lucru care impresionează.. mai tare-i pradă... mare minune să (nu) . şi reg. 2) (reg.. a nu-l mai ine proptelele.. (înv. grozav. vin. (înv.COŞBUC. şi reg. mai tare-i robăsc. mare minune.CAR.NEC. minune mare!. a nu mai avea loc sub soare: aşa mul ime de spurca i erau.).. mare treabă!. m-am (sau ne-am) topit!.. minune mare. mai ştiu eu de ce.. a fi bătrîn şi neputincios.): în elep eşte ai grăit. mai vîrtos. mare lucru.NEGR. .. 1) mai tare.. de filozofie.... reclamau solu iuni urgente.. mai una. umilitor. cine şi-ar fi închipuit?: şi atunci.mai ştiu eu . a nu-l mai ine (sau răbda) pămîntul (pe cineva). ) foarte frumos. 3) (în construc ii negative cu valoare afirmativă) n-aş crede să (nu): mare lucru să fi scăpat vreunul.. (e) ruşinos.CAR. 1) a fi neliniştit. puternic. (e) (mai) mare ruşine(a) sau (înv. ) mare ciudă enie. 1) am pă it-o!: nenea Iancu! să vie aici! m-am topit! .ISP.. (cea mai) mare parte (din .... n-aş crede să (nu) .. foarte bun: şor cu flori. ar fi de mirare să (nu) . (iron..ISP. majoritatea (din . sau dintre . ) masă aşternută: armele lui era mai dragi decît mease tinse pline de .SAD. mai va (pînă atunci). ) ruşine este. 2) (fam. a nu mai putea să continue o activitate.. persoană care a văzut cum s-a petrecut un fapt. 1) cine ar fi crezut?.. sau mai ştim noi . cine mai ştie .CR.zece ani! mare treabă! zise Todorică. influent: vei ajunge şi tu odată mare şi tare. mare parte mare ruşine mare şi tare mare treabă! martor ocular masă tinsă mai ştiu eu . 3) a fi îngîmfat. ) persoană luată în seamă numai la caz de nevoie.: atîtea chestiuni arzătoare de estetică. alta. va mai trece timp (pînă atunci). a nu-l mai ine şalele (sau spatele). mare minune sau minune mare.. încît nu-i mai putea ine pămîntul.. mai tare. sau dintre . uimeşte: mare lucru şi prea slăvită iaste a Domnului nostru de oameni iubire. 2) a nu-şi mai putea stăpîni bucuria. 1) a fi obez...SAD. una. a nu se mai ine petic de petic. 2) a fi foarte ocupat.: au dus multă somă şi mare greu lemn din Moldova la Tighina. mai alta.NEGR.

a fi grabnic) ca melcul.. să-l măsoare. ) a bate (pe cineva): Vieru-n fa ă-i numai ce s-arată şi-ncepu deodată . a merge (sau a fi) ca pe roate.CAR.. mă rog... mă cearcă un junghi.. ) nu-mi pasă! mă doare-n cur (de tine)!. a pre ui) din ochi (sau cu ochii). a prevesti... cam cioturoasă. mă doare-n cot (sau în călcîi)!. a merge. a măcina făină. mănîncă-l fript! sau mănînc-o friptă!.. a meni a bine. a merge sănătos: mergi cu bine.: i-a spus că nu mai merge la şcoală...CR. ) măcar că ce . a lungi) compasul..: bine te-am găsit..... (în blesteme) să nu se mai audă despre el altceva decît numele!: o. a-i merge bine (sau rău) (cuiva).CONTEMP. ) simt nevoia să ... a-i măsura vorba cu îmblăciul (cuiva).. meargă-i numele! COŞBUC. a o duce greu. ) (absolut) nimic: macar cevaşi împotriva noastră nefăcînd .. deşi mă tem că nu te-oi lăsa cu bine..POP.: iar mă-ntoarnă inima. ştii.). a spune lucruri lipsite de importan ă. ca să. pun pariu că nu ghiceşti! a mări (sau a întinde. sau (înv.... a măcina cuiva. a meni a rău (sau a rele)... a se duce direct la ..CR. măcar ceva măcar de . a vorbi nedesluşit: măsură-i vorba cu îmblăciul! CR. ) a se grăbi.. dacă . a merge spre ... a se lua la întrecere.. eram sigur că . n-aveam nici o îndoială că .. mănîncă-l fript! mă prind că nu ghiceşti a mări compasul mă rog a măsura banii cu dimirlia a măsura cu o scurtătură a măsura din ochi a-şi măsura puterile a-şi măsura termenii a-i măsura vorba cu îmblăciul mă tem că . (formulă incidentală): mă rog. (reg...a prevesti lucruri favorabile. a merge ca grapa pe uscat.. 1) a (nu) fi sănătos: omul îi spune cu glasul stins că i-a fost foarte rău. a merge (sau a umbla. oblu) la ... împărate. .EM. a se lupta (cu cineva). mă cearcă un junghi a măcina cuiva a măcina făină mă doare-n cot ! mă doare-n cur ! mă întoarnă inima mă miram eu să nu . a mătrăşi din lumea asta (pe cineva). chiar de . a-şi alege cuvintele (pentru a nu supăra pe cineva).. fătul meu! POP.. (sau să ..CAR. a mătrăşi din lumea asta meargă-i numele! a meni a bine a meni a rău a merge a ă la .. dar acum îi merge mult mai bine. deşi. (înv.... a calcula. mă miram eu să nu . mă tem că . chiar şi . a face un lucru inutil... CANT. a merge a ă (sau întins. mi se pare că . a fi foarte bogat. a aprecia cu privirea. aproximativ: începe el a o măsura cu ochii de us pînă jos şi de jos pînă sus..i spun d-o vorbă grea..: nuna cea mare nu zise nemică la aceasta.. a-şi măsura puterile (cu cineva). pu in îmi pasă (de tine)! mă întoarnă inima. a se mişca foarte încet. măcar că avea toată dreptatea să nu tacă..) a face pe plac cuiva. mi-e teamă că .. a măsura cu o scurtătură (pe cineva). (fam. . a